grile thr

1.Ce sistem de efectuare a serviciului preconizaţi la prânz, într-un restaurant clasic, pentru un grup de copii francezi? a) serviciul indirect (francez); b) serviciul direct (englez); c) autoservirea tip bufet suedez; d) serviciul la gheridon (à la russe).

2. Lanţul hotelier InterContinental este un exemplu de extindere: a) în zone de interes turistic; b) în legătură cu căile de comunicaţie; c) acolo unde s-a dezvoltat o activitate economică; d) pe toate continentele, cât mai uniform în întreaga lume.

3. Care va fi efectul creşterii cererii hoteliere pe o piaţă anume, în condiţiile în care nu se dau în funcţiune alte hoteluri? a) creşterea tarifului şi a ratei ocupării; b) scăderea tarifului şi a ratei ocupării; c) tariful şi rata ocupării nu au nici o legătură cu cererea, ci caracterizează capacitatea de cazare existentă; d) fie creşterea tarifului şi scăderea ratei ocupării, fie invers.

4. Definirea şi conceperea produsului hotelier trebuie făcută adresându-se: a) tuturor segmentelor de clientelă, potrivit unei strategii nediferenţiate, pentru a capta un număr cât mai mare de clienţi şi a ocupa eficient capacitatea de cazare; b) unui segment de clientelă anume; c) unui segment de clientelă de bază, căruia i se va adăuga un segment complementar;

d) nimănui în mod expres, clientela structurându-se şi fidelizându-se ulterior, în funcţie de identitatea dintre nevoile sale şi oferta hotelului. 5. Indicele de frecventare al unui hotel este superior pentru segmentul de clientelă reprezentat de: a) vacanţieri; b) individuali-afaceri; c) participanţi la conferinţe; d) consumatorii de la restaurant, fără cazare.

6. Tariful mediu real al camerei este: a) tariful afişat al camerei; b) cifra de afaceri din cazare / nr. camere ocupate; c) (tariful afişat pentru un loc de cazare x nr. înnoptări) / nr. camere ocupate; d) media ponderată a tarifelor camerei pentru zilele lucrătoare din săptămână şi, respectiv, pentru zilele de week-end.

7. În hoteluri, în medie, raportul dintre încasările din cazare şi încasările din alimentaţie este: a) încasările din cazare sunt mai mari decât cele din alimentaţie; b) încasările din cazare sunt mai mici decât cele din alimentaţie; c) nu poate fi stabilită o regulă; d) încasările din cazare sunt egale cu cele din alimentaţie, ambele fiind servicii de bază.

8. Cât ar trebui să fie tariful afişat al unei camere la un hotel a cărui investiţie specifică pentru o cameră este de 150.000 USD? a) peste 150 USD; b) 150 USD; c) sub 150 USD; d) 15 USD.

9. La un hotel, indicele de penetrare a pieţei ar putea să aibă valoarea: a) 50-70%; b) 0,9-1,4; c) 2-3; d) 9-14.

10. Hotelul asigură: a) prestarea de servicii de cazare şi a room-service-ului; b) prestarea de servicii de cazare, alimentaţie şi a altor servicii specifice; c) prestarea de servicii de cazare şi a unor servicii puse la dispoziţie prin recepţie; d) prestarea numai a serviciilor de cazare.

11. Normele privind clasificarea pe categorii adoptate în 2002 statuează existenţa următoarelor tipuri de unităţi cu activitate hotelieră ("structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare"): a) hoteluri, hoteluri-apartamente, moteluri, vile, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, pensiuni, nave fluviale şi maritime, vagoane de dormit; b) hoteluri, hanuri turistice, case de odihnă, cabane turistice, popasuri turistice; c) hoteluri, hoteluri-apartamente, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, cabane turistice, cabane de vânătoare şi de pescuit, vile, bungalouri, pensiuni turistice, campinguri, sate de vacanţă, popasuri turistice, spaţii de campare în gospodăriile populaţiei, camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime; d) hoteluri, hoteluri fără restaurant, hoteluri-apartamente, pensiuni, moteluri, hoteluri plutitoare, hanuri pentru tineret, acvateluri, hoteluri rulante, refugii montane, apartamente mobilate, campinguri, bungalouri, vile, castele, sate de vacanţă, rulote.

12. Care este numărul de camere existente în hotelurile din România? a) aproape 80 mii;

b) peste 100 mii; c) aproape 160 mii; d) aproape 280 mii.

13. Cu privire la clasificarea pe categorii de încadrare a hotelurilor, dintre ţările consacrate ca bazine de emisie sau de recepţie (Germania şi Marea Britanie, respectiv Franţa, Statele Unite, Spania şi Italia): a) fiecare dintre aceste ţări a adoptat o clasificare oficială (de stat) după criterii proprii (aşa cum a procedat şi România); b) toate aceste ţări au adoptat sistemul de clasificare unitară, pe stele, elaborat de către O.M.T.; c) numai unele dintre ţările menţionate utilizează o clasificare oficială proprie; d) clasificarea hotelurilor se realizează benevol, la cererea hotelierilor din fiecare ţară în parte.

14. Care funcţie nu obligă la deţinerea brevetului de turism? a) director de restaurant; b) cabanier; c) director de cazare al unui hotel; d) director de agenţie de turism care nu este îndreptăţită să organizeze voiaje.

15. În România, unităţile de alimentaţie destinate servirii turiştilor pot fi încadrate: a) între categoria specială şi a III-a; b) între categoria lux şi a III-a; c) între 5* şi 1*; d) între categoria 4*lux şi 1*.

16. Sofitel Bucureşti este: a) filială a grupului Accor;

b) hotel exploatat în baza unui contract de franciză; c) hotel aparţinând societăţii comerciale World Trade Center S.A.; d) hotel tip exploatare individuală.

17. În formulă cvasicompletă, front-office-ul desemnează următoarele compartimente: a) rezervări, recepţie, concierge, casierie, centrală telefonică, etaj; b) rezervări, recepţie, concierge, casierie, centrală telefonică; c) recepţie, concierge, casierie; d) recepţie.

18. Potrivit modelului european de organizare, personalul de hol se subordonează nemijlocit: a) recepţionerului de serviciu; b) directorului de cazare; c) şefului concierge; d) bell-captain-ului.

19. Ce este bell-captain-ul? a) şeful de recepţie; b) cel căruia i se subordonează funcţia de bell-boy; c) echivalentul lucrătorului concierge în sistemul american; d) persoana care duce şi aduce autoturismul clientului în şi de la garaj sau parcare.

20. Tradiţional, activitatea de facturare la nivelul serviciului front-office se asociază compartimentului: a) casierie; b) recepţie;

c) concierge; d) rezervări.

21. Spaţiul de cazare semnifică: a) corpul de cazare; b) ansamblul format din vestibul, grup sanitar individual şi cameră propriu-zisă; c) capacitatea de cazare; d) totalitatea camerelor dintr-un hotel.

22. În România, halatul de baie: a) este obligatoriu la categoriile 4* şi 5*; b) este facultativ la categoriile 4* şi 5*; c) este obligatoriu numai la categoria 5*; d) nu este obligatoriu la nici o categorie de încadrare.

23. Cine este guvernanta generală? a) şeful serviciului de etaj; b) şeful serviciului de cazare; c) şeful serviciului spaţii comune; d) şefa lenjereasă.

24. Ce este un valet? a) lucrător în subordinea şefului concierge; b) lucrător în cadrul serviciului de etaj; c) personal de servire în cadrul room-service-ului;

d) lucrător în subordinea şef steward-ului.

27. Activităţile de marketing de la nivelul hotelului au caracter: a) operaţional; b) funcţional; c) administrativ; d) tehnic.

28. Cine efectuează verificarea card-urilor într-un mare hotel, în sistemul clasic ("manual")? a) şeful casier; b) front-office managerul; c) directorul de cazare; d) credit-managerul.

29. Expresia simplificată a cash-flow-ului brut este: a) amortizare + profit; b) amortizare + profit - rambursare credit; c) amortizare + profit - investiţie de înlocuire; d) amortizare + profit - (rambursare credit + investiţie de înlocuire).

30. Lanţul hotelier al grupului Accor cu cele mai multe unităţi este: a) Motel 6; b) Ibis; c) Mercure; d) Sofitel.

31. Într-un restaurant, programarea prezenţei la serviciu a personalului de servire ar trebui făcută în legătură directă cu: a) numărul de locuri la masă; b) organizarea muncii fiecărui lucrător astfel încât să i se asigure o prezenţă continuă de 8 ore zilnic; c) afluenţa previzionată a clienţilor; d) organizarea a două ture, în prima şi a doua parte a zilei.

32. La hotel, firma face parte din categoria: a) indicatoarelor rutiere de semnalizare; b) relaţiilor publice; c) comunicaţiei de bază; d) promovării vânzărilor.

33. Pliantul hotelului este o componentă a: a) promovării vânzărilor; b) relaţiilor publice; c) merchandisingului; d) publicităţii.

34. Primul eveniment din existenţa unui hotel este: a) înscrierea într-un ghid hotelier; b) cocteilul de inaugurare; c) sosirea primului client; d) prima participare la o manifestare expoziţională. 35 Potrivit codurilor de practici, grupurile cuprind minim:

a) 10-15 persoane; b) 5 persoane; c) 20 persoane; d) 25 persoane.

36. Cea mai completă caracterizare a voucher-ului este: a) un document prin care agenţia de turism se obligă să plătească hotelierului serviciile rezervate şi oferite clientului său; b) un document care atestă încasarea cu anticipaţie a serviciilor de către agenţia de turism; c) un document care ţine loc de comandă adresată hotelului de către agenţia de turism; d) un instrument de plată a serviciilor.

37. Unde efectuează clientul plata serviciilor în cazul voucher-ului "fără valoare"? a) la agenţia de turism, cu anticipaţie; b) la hotel; c) fie la agenţie, fie la hotel; d) la agenţia de turism, a posteriori.

38. Cine suportă comisionul cuvenit organismului emitent al card-ului în cazul achitării unui serviciu pe această cale? a) clientul; b) nu există un asemenea comision, organismele emitente fiind instituţii bancare depozitare ale conturilor clienţilor; c) banca clientului; d) beneficiarul plăţii.

39. Cecul de călătorie este:

a) un cec a cărui sumă se completează în funcţie de nevoile din cursul călătoriei; b) un înscris în schimbul căruia titularul unei cărţi de fidelitate beneficiază din partea hotelului de o sumă în numerar; c) un înscris cu valoare fixă; d) instrumentul de plată utilizat exclusiv pentru onorarea voucher-elor emise de agenţiile de turism.

40. În varianta standard, funcţia de securitate îi revine: a) serviciului personal; b) serviciului contabilitate; c) departamentului întreţinere (tehnic); d) serviciului de control al accesului în camere a persoanelor.

41. Formula (stoc mediu valoric x nr. zile) / consumuri permite determinarea: a) ratei reale a costului de achiziţie; b) stocului mediu; c) duratei în zile a unei rotaţii; d) consumului efectiv.

42. Care operaţiune a compartimentului casă-facturare nu se realizează în cursul zilei? a) înregistrarea în fişele de cont ale clienţilor a serviciului de cazare; b) întocmirea notelor de plată; c) înregistrarea în fişele de cont ale clienţilor a serviciilor de care au beneficiat, mai puţin serviciul de cazare; d) schimbul valutar.

43. Aducerea la zero a casei de marcat de la restaurant ar trebui făcută de către:

a) casierul restaurantului; b) recepţionerul de noapte; c) directorul de restaurant; d) lucrătorul casier de noapte.

44. "Raportul zilnic al încasărilor" se întocmeşte de către compartimentul: a) casă-facturare; b) casierie generală; c) controlul încasărilor; d) trezorerie (financiar). 45. O masă frugală, luată în "fereastra" de la 14 la 15, la bufet, satisface funcţia de: a) afaceri; b) loisir; c) hrănire; d) convivialitate. 46.Restaurantul fast-food este o unitate caracteristică alimentaţiei: a) pentru colectivităţi; b) comerciale; c) cu specific; d) tradiţionale. 47. Cărui tip de unitate de alimentaţie îi sunt caracteristice sortimentul relativ variat şi preţul scăzut? a) restaurantului cu autoservire; b) restaurantului fast-food; c) restaurantelor cu specific; d) restaurantelor specializate.

48. Existenţa unei tejghele-bar, cu scaune înalte, consumatorii fiind serviţi cu sortimente de preparate culinare pregătite în faţa lor, este specifică: a) snack-bar-urilor; b) barurilor de zi cu specific gastronomic; c) restaurantelor fast-food; d) simigeriilor. 49. Care tipuri de masă determină în fapt cea mai eficace utilizare a spaţiului salonului de servire? a) mesele cu blatul pătratic pentru 2 persoane; b) mesele cu blatul pătratic pentru 4-6 persoane; c) mesele cu blatul rotund; d) mesele cu un număr cât mai mare de locuri. 50. Napronul este: a) aşezat deasupra feţei de masă; b) folosit de către fiecare consumator, pe post de şervet; c) şervetul se serviciu al chelnerului; d) o faţă de masă lungă. 51. Maître d'hôtel este: a) pe nivelul ierarhic imediat inferior şefului de rang; b) administratorul de hotel; c) echivalentul şefului de sală; d) directorul de cazare. 52. Care dintre următoarele funcţii nu face parte din categoria personalului de servire? a) somelier; b) valet; c) barman; d) şef de rang.

53. În ordinea servirii preparatelor culinare, antreurile: a) preced preparatele de bază; b) preced preparatele lichide; c) se servesc la începutul meniului; d) sunt echivalente cu gustările. 54.Care sunt piesele de inventar pe care le poate cuprinde mise-en-place-ul de aşteptare/de întâmpinare într-un restaurant clasic? a) şervet, furculiţă şi cuţit mari, pahar pentru apă; b) farfurie-suport, salatieră, şervet, furculiţă şi cuţit mari, pahar pentru apă; c) farfurie-suport, coş pentru pâine, şervet, furculiţă şi cuţit mari, pahar pentru apă; d) furculiţă şi cuţit mari, pahar pentru apă, şerveţel. 55. Potrivit modelului se servire de origine franceză, consacrat în România, cea mai mare parte a serviciilor în restaurant (completarea mise-en-place-ului, serviciul la farfurie, turnatul în pahare, debarasarea etc.) se efectuează: a) pe partea stângă a clientului; b) pe partea dreaptă a clientului; c) regula poate fi stabilită la nivelul fiecărui restaurant; d) nu există o regulă anume.

56. În cazul unei game de preparate ale cărei preţuri se încadrează între 50 mii lei şi 110 mii lei, preţurile specialităţilor aferente ar trebui să se situeze în intervalul: a) 75-85 mii lei; b) 70-90 mii lei; c) 60-100 mii lei; d) 50-110 mii lei.

57.Costul de achiziţie în alimentaţie nu include:

a) preţul de cumpărare; b) cheltuielile de transport; c) suma plătită pentru mărfurile cumpărate; d) marja brută.