Grile Licenta Medicina Dentara 2011
February 28, 2017 | Author: Raluca Alexandra | Category: N/A
Short Description
Download Grile Licenta Medicina Dentara 2011...
Description
*1. Debutul cariilor ocluzale din şanŃuri şi fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene; B. bazei şanŃurilor ocluzale; C. orificiului şi pereŃilor verticali ai şanŃurilor ; D. pereŃilor vestibulari ai şanŃurilor; E. pereŃilor orali ai şanŃurilor. C (9 ,pag. 7-8) *2. ÎmbunătăŃirea adusă materialelor de sigilare pe bază de răşini bis-GMA constă în: A. introducerea de bis fenol A; B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuarŃ; C. introducerea de metacrilat; D. grupărilor epoxidice din structură răşinii; E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amină. B (9 ,pag. 21) *3. Timpul de acŃiune al agentului demineralizant pentru dinŃii permanenŃi este: A. 60 secunde; B. 120 secunde; C. 15 secunde; D. 100 secunde; E. 45 secunde. A (9 ,pag. 37) * 4. Timpul de acŃiune al agentului demineralizant pentru dinŃii temporari este: A. 30 secunde; B. 60 secunde; C. 100 secunde; D. 120 secunde; E. 150 secunde. D (9 ,pag. 37) *5. Vârstă optimă indicată pentru efectuarea sigilarilor la dinŃii temporari este: A. 2-3 ani; B. 3-4 ani; C. 4-5 ani; D. 5-6 ani; E. 6 ani. B (9 ,pag. 58) *6. Vârstă optimă indicată pentru efectuarea sigilarilor la molării de 12 ani şi premolari este: A. 9-10 ani; B. 10-11 ani; C. 11-12 ani; D. 11-13 ani; 1
E. 12-14 ani. D (9 ,pag. 58) *7. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinŃi sănătoşi; B. se tratează cariile denatre; C. eset o metodă foarte scumpă de tratament; D. este o tehnică non-invaziva; E. necesită mai multe şedinŃe. A (9 ,pag. 11) *8. Efectele sigilantilor sunt: A. blochează"locusul"preferat al streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene; B. favorizează apariŃia marmoratiilor ocluzale; C. oferă o protecŃie minima faŃă de caria dentară, D. eliberează ionii de calciu; E. opresc evoluŃia în profunzime a unui proces carios deja iniŃiat. A (9 ,pag. 15) *9. în tehnica sigilării nu se execută următorii timpi operatori: A. controlul relaŃiilor ocluzale; B. spălarea şi uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilării; E. extensia preventivă. E (9 ,pag. 33) *10. Care din următoarele afirmaŃii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevărată: A. Sunt mai puŃin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilantii granulari B. Au aceeaşi rezistentă de legătură că şi sigilantii granulari C. Au acelaşi timp de priză că sigilantii granulari D. Au aceeaşi rată de retenŃie că sigilantii granulari E. ConŃin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarŃ E (9 ,pag. 21) *11. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenŃia sigilării este mai slabă: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji Ionomer Type III E. Visio-Seal D (9 ,pag. 28, 30, 31)
2
*12. La copiii cu dentiŃie temporară îndemnă , Societatea Britanică de Stomatologie Pediatrică recomandă adoptarea următoarei atitudini faŃă de molării de 6 ani: A. Control periodic B. Sigilare C. Sigilare lărgită D. Aplicare de lacuri fluorate E. Aplicare de lacuri fluorate A (9 ,pag. 66) * 13. La indivizii cu carioactivitate scăzută, care prezintă suprafeŃe ocluzale cu şanŃuri lărgi, Şcoala Scandinavă recomandă: A. Sigilare B. Sigilare lărgită C. Expectativă D. AplicaŃii de lacuri fluorate E. Nici una dintre acestea D (9 ,pag. 58) *14. ObturaŃiile preventive cu răşini tip B se realizează: A. când leziunea a ajuns la joncŃiunea smalŃ-dentină B. când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică C. când leiunea are o extindere mare în dentină D. în cazul eşecului unei sigilări E. în cazul contraindicaŃiei odontotomiei profilactice B (9 ,pag. 63) *15. ObturaŃiile preventive cu răşini tip C sunt indicate: A. când leziunea are o extindere mai mare în dentină B. când leziunea a deschis cameră pulpară C. când seziunea a traversat joncŃiunea smalŃ-dentină D. în cazul eşecului unei obturaŃii preventive cu răşini tip A E. în cazul contraindicaŃiilor sigilării A (9 ,pag. 63) *16. În cazul obturaŃiei preventive cu răşini tip 3: A. sigilantul trebuie să se aplice imediat după introducerea compozitului B. sigilantul trebuie să se aplice imediat după fotopolimerizarea compozitului C. sigilantul se aplică după ce peste compozit a fost aplicat agentul de legătură D. nu se aplică sigilant E. sigilantul se aplică strict peste compozit A (9 ,pag. 66) *17. O sigilare efectuată corect durează: A. şase luni B. câŃiva ani. 3
C. aproximativ un an D. până la atritia dinŃilor E. variabil în funcŃie de materialul utilizat B (9 ,pag. 42) *18. ObturaŃiile preventive cu răşini A. se realizează pe dinŃi permanenŃi B. se realizează pe dinŃi temporari C. se realizează pe dinŃi temporari şi permanenŃi D. se realizează pe dinŃi integri E. se realizează imediat după erupŃia dinŃilor A (9 ,pag. 62) *19. Controalele periodice ale sigilării se fac: A. Odată pe an B. După 2 ani C. Odată la 6 luni D. După o luna E. După 3 luni C (9 ,pag. 41) *20. Perioadă optimă de sigilare a premolarilor este: A. 6-7 ani B. 10-11 ani C. 11-13 ani D. 8-9 ani E. 13-15 ani C (9 ,pag. 58) *21. Cimenturile ionomere de sticlă sunt indicate că sigilanti: A. În şanŃurile greu accesibile B. În şanŃurile în formă de I C. În şanŃurile accesibile pe cel puŃin 100 mm D. În şanŃurile inaccesibile sondei E. Nici un răspuns nu este corect. C (9 ,pag. 31) 22. CalităŃile unui material de sigilare (9 ,după Bratu) sunt: A. biocompatibilitate B. aderenŃă bună la suprafeŃele negravate C. priză rapidă în condiŃiile cavităŃii bucale D. nu necesită calităŃi fizionomice E. fluiditate ACE (9 ,pag. 15) 23. Cimenturile glass-ionomer în comparaŃie cu răşinile compozite folosite pentru sigilări: 4
A. au rezistentă mică la uzură B. au rezistentă mai mare la uzură C. au aceeaşi rezistentă la uzură D. au capacitate mai redusă de a pătrunde în profunzimea şanŃului ocluzal E. au capacitate mai mare de a pătrunde în profunzimea şanŃului ocluzal AD (9 ,pag. 31) 24. Controalele periodice după sigilări cu răşini compozite: A. sunt necesare odată la 3 luni B. sunt necesare odată la 6 luni C. verifică închiderea etanşă, clinic, prin examen cu sondă dentară D. verifică închiderea etanşă numai prin inspecŃie E. verifică închiderea etanşă folosind fuxină bazica 0,25% BCE (9 ,pag. 41) 25. Enameloplastia se recomandă în cazul: A. suprafeŃelor ocluzale cu şanŃuri adânci B. suprafeŃelor ocluzale cu şanŃuri în formă de"V" C. şanŃurilor adânci şi înguste D. şanŃurilor care prezintă modificări de culoare E. cariilor superficiale ACD (9 ,pag. 44) 26. în mod clasic timpul de demineralizare în cazul folosirii răşinilor compozite pentru sigilări este de: A. 60 secunde pentru dinŃii permanenŃi B. 120 secunde pentru dinŃii permanenŃi C. 60 secunde pentru dinŃii temporari D. 120 secunde pentru dinŃii temporari E. nu necesită demineralizare AD (9 ,pag. 35) 27. IncidenŃă crescută a cariei ocluzale se datorează interacŃiunii mai multor factori: A. capacităŃii de retenŃie a microorganismelor şi alimentelor în fosetele şi şanŃurile adânci B. existenŃa unei cantităŃi mai mari de smalŃ între suprafaŃa dintelui şi joncŃiunea smalŃ-dentină la nivelul şanŃurilor ocluzale C. imposibilitatea realizării unei curăŃiri foarte bune D. existenŃa unor şanŃuri ocluzale lărgi în formă de "V" E. concentraŃiei mai mici de fluor în smalŃul ocluzal decât cel proximal ACE (9 ,pag. 8) 28. Materialul de sigilare denumit SIGILAR are următoarele proprietăŃi: A. timp de lucru de foarte B. adeziune C. rezistenŃa 5
D. hidrofilie redusă E. vâscozitate CD (9 ,pag. 26) 29. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din şanŃuri fosete A. iniŃial debutul leziunii carioase are loc adâncimea şanŃului B. iniŃial debutul se produce la orificiul şanŃului, în smalŃul pantelor cuspidiene opuse C. leziunea carioasă se produce concomitent la nivelul orificiului smalŃului, adâncimea acestuia D. ulterior leziunea carioasă cuprinde pereŃii şanŃului E. baza şanŃului se demineralizează după ce orificiul şi pereŃii acestuia au fost afectate BDE (9 ,pag. 8) 30. Metodele de prevenire a cariei dentare : A. fluorizarea B. obturaŃii cu galss-ionomeri C. sigilarea şanŃurilor fosetelor D. igiena alimentaŃiei E. igiena buco-dentară ACDE (9 ,pag. 14) 31. Sigilarea este o metodă de prevenire a cariei de pe: A. suprafeŃele ocluzale ale molarilor premolarilor B. suprafeŃele proximale ale dinŃilor laterali C. suprafeŃele orale ale incisivilor superiori D. suprafeŃele orale ale incisivilor inferiori E. suprafeŃele vestibulare orale ale molarilor ACE (9 ,pag. 14) 32. Sigilarile se recomandă în următoarele situaŃii clinice: A. şanŃuri şi fosete în formă de"i", amforă, picătură B. şanŃuri în formă de"V" C. când sondă agăŃă, dar nu sunt alte semne de carie dentară D. dinŃii sunt erupŃi suficient pentru a se obŃine o suprafaŃa uscată E. dinŃi parŃial acoperiŃi de un capuşon de mucoasă ACD (9 ,pag. 56)
33. Tehnică sigilării cu ciment glass-ionomer cuprinde următoarele etape: A. curăŃirea suprafeŃei dentare B. izolare C. demineralizare D. aplicarea materialului E. aplicarea unui lac protector ABDE (9 ,pag. 42)
6
34. Timpii operatori în cazul sigilarilor cu răşini compozite sunt: A. curăŃirea suprafeŃei dentare B. fluorizare locală C. izolare D. pregătirea suprafeŃelor de smalŃ E. aplicarea materialului de sigilare ACDE (9 ,pag. 33) 35. Zonele cele mai vulnerabile la apariŃia proceselor carioase sunt: A. faŃa meziala B. faŃa distala C. la colet D. şanŃurile ocluzale E. fosetele ocluzale DE(9 ,pag. 5) 36. Avantajele obturaŃiilor preventive cu glass ionomeri (9, după Garcia Godoy): A. rezistentă crescută la forŃele masticatorii; B. adeziune excelentă la smalŃ şi dentină; C. aplicare în doi timpi; D. posibilă acŃiune cariostatica prin eliberare de fluor; E. stimularea neodentinogenezei. BD (9 ,pag. 68) 37. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea şanŃurilor şi fosetelor, au următoarele avantaje: A. adeziunea la smalŃ fără o pregătire prealabilă B. eliberare de ioni de fluor C. culoare acceptabilă D. timp de priză prelungit E. se păstrează aproximativ timp de 1 an ABC (9 ,pag. 28) 38. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe bază de cimenturi ionomere de sticlă autoplimerizabile: A. timp de priză scurt; B. sensibilitate în mediul umed; C. finisare slabă din cauza rugozităŃii superficiale; D. aplicare greoaie; E. rezistentă medie în zonele supuse direct solicitării masticatorii. BCD (9 ,pag. 31-32) 39. În funcŃie de extinderea şi adâncimea procesului carios, Simonsen clasifica obturaŃiile preventive cu răşină în: A. tipul A, când leziunea de carie a progresat în dentină; B. tipul B, când leziunea de carie a progresat în dentină, dar este încă mică; 7
C. tipul D, când leziunea are o extindere mai mare în dentină; D. tipul C, când leziunea are o extindere mai mare în smalŃ; E. tipul C, când leziunea are o extindere mai mare în dentină. BE (9 ,pag. 63) 40. IndicaŃia majoră a sigilării o constituie: A. şanŃurile şi fosetele molarilor; B. şanŃurile şi fosetele premolarilor; C. şanŃuri şi fosete în formă de "U"; D. şanŃuri şi fosete aberante; E. şanŃuri şi fosete neretentive. ABD (9 ,pag. 61) 41. La controlul clinic al sigilării, sunt posibile următoarele situaŃii: A. sigilarea este intactă - se controlează cu radiografii bite-wing; B. sigilantul este pierdut în totalitate - se repetă sigilarea; C. sigilarea este parŃial pierdută - se completează cu un nou sigilant; D. sigilarea are microneadaptari - se repetă sigilarea; E. sigilarea are microneadaptari - se controlează cu radiografii bitewing. BCE (9 ,pag. 42) 42. Materialele folosite pentru sigilare au următoarele efecte importante: A. umplu în mod mecanic fosetele şi şanŃurile cu o răşină acido-rezistentă; B. uşurează manoperele de curăŃire a şanŃurilor fosetelor; C. blochează locusul preferat Streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene; D. prezintă o rezistentă mecanică crescută la forŃele masticatorii; E. expansiune termică crescută. ABC (9 ,pag. 15-16) 43. Perioadele potrivite pentru sigilare(9 ,după Simonsen): A. de 3-4 ani pentru molării temporari; B. de 10-12 ani pentru molării permanenŃi; C. de 11-13 ani pentru molării doi permanenŃi; D. de 6-7 ani pentru molării primi permanenŃi; E. de 11-13 ani pentru premolari. ACDE (9 ,pag. 58) 44. Sigilarea şanŃurilor fosetelor are următoarele caracteristici: A. împiedică progresia cariei; B. suprafeŃele de smalț demineralizate anterior şi sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decât smalŃul sănătos; C. interfața smalț – răşină creează o barieră de protecŃie împotriva colonizării microorganismelor; D. maturarea smalŃului continuă; E. nu permit trecerea în şantul ocluzal al substratului nutritiv. ABCE (9 ,pag. 54) 8
45. Tehnica odontomiei profilactice este utilă în următoarele cazuri: A. copii cu policarii; B. imposibilitatea efectuării unor controale periodice; C. copii indemni de carii; D. copii handicapaŃi; E. dinŃi temporari. ABD (9 ,pag. 11) 46. Timpul clasic de demineralizare în vederea sigilării este de: A. 60 de secunde la dinŃii temporari; B. 60 de secunde la dinŃii permanenŃi; C. 120 de secunde la dinŃii temporari; D. 120 de secunde la dinŃii permanenŃi; E. 15 secunde la dinŃii permanenŃi. BC (9 ,pag. 37) 47. AcŃiunea materialelor de sigilare constă: A. blochează "locusul" preferat streptococului mutans; B. stimulează eliberarea de fluor; C. umple în mod mecanic fosetele şi şanŃurile cu o răşină acido-rezistentă; D. manoperele de curăŃire a şanŃurilor şi fosetelor nu mai sunt necesare; E. . penetrantă redusă AC (9 ,pag. 15) 48. Eficiența redusă a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datorează: A. inconstanŃei fasciculului provenit de la sursă de raze UV; B. polimerizarea necorespunzătoare a benzilor de material pătrunse în spaŃiile create prin demineralizarea smalŃului; C. radicalilor liberi care inactivează benzoil-metil-eterul; D. deficienŃelor de tehnică propriu-zisă a sigilanților; E. incapacităŃii luminii UV de a penetra în profunzimea zonelor de smalŃ demineralizate. ABE (9 ,pag. 18) 49. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt: A. laserul cu inversare acustico-optică şi cu transmitere de energie de intensitate mică; B. igiena buco-dentară; C. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor; D. fluorizarea generală şi locală; E. igiena alimentaŃiei. BCDE (9 ,pag. 14) 50. PrevalenŃă şi incidenŃă crescută a cariei ocluzale se datoreză următorilor factori: A. capacităŃii de reŃinere a microorganismelor şi alimentelor în fosetele sau şanŃurile adânci ca într-o nişă retentivă; B. concentraŃiei mai mici a fluorului în smalŃul ocluzal decât în cel proximal; 9
C. orientării prismelor de smalŃ la nivelul şanŃurilor; D. imposibilităŃii realizării unei curăŃiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat; E. concentraŃiei mai mari a fluorului în smalŃul ocluzal decât în cel proximal. ABD (9 ,pag. 5-6) 51. Sigilarea este indicată la: A. pacienŃi carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans; B. pacienŃi care consumă zilnic cantităŃi mari de dulciuri; C. carii ocluzale superficiale; D. pacienŃi cu handicap fizic sau psihic care nu îşi pot efectua igiena bucală; E. numai pe suprafeŃele ocluzale ale molarilor de 6 ani. ABD (9 ,pag. 62) 52. SituaŃiile clinice în care se recomandă odontotomia profilactică sunt: A. copii cu policarii care prezintă o igienă bucală defectuoasă; B. în cazul şanŃurilor ocluzale în formă de V cu diametru mare şi puŃin adânci; C. în cazul şanŃurilor ocluzale în formă de I adânci, înguste; D. copiii a căror sănătate generală necesită efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generală; E. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate. ADE (9 ,pag. 11) 53. Avantajele enameloplastiei sunt: A. împiedică pătrunderea profundă a sigilantului; B. permite pătrunderea profundă a sigilantului; C. creşte rezistența la uzură a materialului aplicat; D. asigură o adaptare deficitară la smalŃ; E. asigură o adaptare mai bună la smalț. BCE (9 ,pag. 48) 54. CalităŃile unui material de sigilare sunt: A. fluiditate; B. priză rapidă în condiŃiile cavităŃii bucale; C. biocompatibilitate; D. să înalțe ocluzia; E. să nu perturbe ocluzia. ABCE (9 ,pag. 15) 55. IndicaŃiile odontomiei profilactice sunt: A. copii cu policarii şi igienă orală foarte bună; B. copii cu policarii şi igienă precară; C. existența unor dubii cu privire la prezența/absența unei carii; D. marmoraŃii pe suprafeŃele ocluzale; E. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate. BCE (9 ,pag. 11)
10
56. Sigilarea are următoarele indicaŃii: A. şanŃuri şi fosete adânci în formă de "i", amforă, picătură; B. şanŃuri şi fosete adânci cu proastă coalescență; C. vârsta copilului; D. țanțuri de adâncime medie; E. sonda agață, dar fără semne de carie dentară. ABE (9 ,pag. 56) 57. Succesul sigilării depinde de: A. rigurozitatea cu care practicantul respectă instrucŃiunile de lucru; B. rigurozitatea cu care practicantul respectă instrucŃiunile firmei producătoare; C. vârsta copilului; D. profunzimea procesului carios; E. mărimea suprafeŃei ocluzale. AB (9 ,pag. 45) 58. Timpii operatori ai sigilării cu răşini compozite: A. izolarea; B. bizotarea; C. extensia; D. spălarea uscarea; E. controlul relaŃiilor de ocluzie. ADE (9 ,pag. 33) 59. Care din afirmaŃiile următoare despre răşinile de sigilare care eliberează fluor sunt corecte: A. sunt răşini schimbătoare de ioni; B. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire; C. cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează în prima săptămână după aplicare; D. în cazul desprinderii materialului de sigilare suprafața de smalŃ rămâne rezistentă la carie; E. nu există variaŃii ale cantităŃii de fluor eliberate în funcŃie de materialul utilizat. ABD (9 ,pag. 22-24) 60. Care din următoarele manopere se efectuează în cazul sigilării şanŃurilor şi fosetelor cu un ciment glass ionomer: A. Izolarea câmpului operator; B. Aplicarea agentului de demineralizare; C. Spălarea zonei demineralizate sub izolare; D. Uscarea aplicarea glass ionomerului; E. Controlul retenŃiei materialului după ce a făcut priză. ADE (9 ,pag. 46) 61. Care din următorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a şanŃurilor şi fosetelor ocluzale cu materiale de compozit: A. CurăŃarea suprafeŃei ocluzale cu paste care conŃin fluor B. Izolarea şi uscarea câmpului operator; 11
C. Demineralizarea şanŃurilor şi fosetelor; D. Spălarea cu jet continuu de a suprafeŃei demineralizate fără menŃinerea izolării câmpului operator; E. Aplicarea materialului de sigilare. BCE (9 ,pag. 36-41) 62. Despre enameloplastie sunt corecte următoarele: A. Este o metodă “invazivă” de prevenire a cariei ocluzale; B. Este indicată în cazul suprafeŃelor ocluzale cu şanŃuri adânci şi înguste care prezintă modificări de culoare suspectate ar fi cariate; C. Constă în pregătirea unei cavităŃi superficiale; D. După schiŃarea conturului cavității se face exereza dentinei alterate; E. Obturarea se face cu amalgam de argint. AB (9 ,pag. 43) 63. Despre obturaŃiile preventive cu răşini sunt corecte următoarele: A. conservă la maximum structura dură dentară; B. se descriu 3 tipuri de obturaŃii preventive; C. toate cele 3 tipuri de obturaŃie de D. prepararea unei cavităŃi ocluzale minime cu sigilarea şanŃurilor şi fosetelor din vecinătate; E. sunt utile în cazul dinŃilor permanenŃi tineri. ABDE (9 ,pag. 62-63) 64. În cazul sigilării cu răşini compozite, agentul demineralizant sub formă de soluŃie se aplică: A. Prin frecarea suprafeŃei de smalŃ; B. Prin atingerea suprafeŃei de smalŃ; C. Strict pe suprafaŃa care va fi acoperită cu materialul de sigilare; D. Pe o suprafaŃă mai mare decât cea care va fi acoperită cu materialul de sigilare; E. Cu pensula, minibureți, bulete mici de vată sau aplicator furnizat de producător. BDE (9 ,pag. 35) 65. Sigilările trebuie efectuate: A. între 6 şi 15 ani; B. între 3 şi 4 ani pentru molarii temporari; C. între 6 şi 7 ani pentru molarii permanenŃi; D. între 4 şi 12 ani; E. între 11 şi 13 ani pentru molarii 2 permanenŃi şi premolari. ABCE (9 ,pag. 58) 66. ObturaŃiile preventive cu răşini tip A se realizează: A. când leziunea de carie în şanŃ şi fosetă este minimă; B. când leziunea de carie în şanŃ şi fosetă este cantonată numai în smalŃ; C. atât pe suprafeŃe ocluzale cât şi pe cele proximale ale molarilor; D. când există dubii în privinŃa existenŃei cariei; E. când leziunea a traversat joncŃiunea amelo-dentinară. 12
ABD (9 ,pag. 63) 67. Tehnica obturaŃiei preventive cu răşini constă în: A. periaj profesional cu pastă cu fluor; B. îndepărtarea Ńesutului alterat; C. aplicarea obturaŃiei de bază când procesul carios a ajuns la dentină; D. demineralizarea smalŃului şi a dentinei; E. obturarea cavităŃii şi sigilarea şanŃurilor şi fosetelor ocluzale. BCE (9 ,pag. 63) 68. Tipul 1 de obturaŃie preventivă cu răşini constă în: A. îndepărtarea cât mai conservatoare a Ńesutului alterat (9, cu o freză sferică) B. palparea exploratorie C. demineralizarea în vederea aplicării sigilantului D. aplicarea bondingului (9, agentului de legătură) E. aplicarea sigilantului ABCE (9 ,pag. 65) 69. Tipul 2 de obturaŃie preventivă cu răşini presupune următoarele etape: A. îndepărtarea dentinei alterate B. aplicarea obturaŃiei de bază cu hidroxid de calciu sau zinc oxid eugenol C. demineralizarea smalŃului D. aplicarea agentului de legătură E. aplicarea răşinii compozite granulare ACDE (9 ,pag. 65) 70. CerinŃele obturaŃiilor preventive cu răşini sunt: A. diagnostic corect B. experienŃă clinică C. instrumentar de explorare adecvat D. vizibilitate foarte bună E. sursă de iluminare naturală ABCD (9 ,pag. 68) 71. PrevalenŃa şi incidenŃa crescută a cariei ocluzale se datorează interacŃiunii următorilor factori: A. imposibilităŃii realizării unei curăŃiri foarte bune B. poziŃiei posterioare a dintelui pe arcadă dentară C. capacităŃii de reŃinere a microorganismelor şi alimentelor (9, în fosetele şi şanŃurile adânci) D. concentraŃiei mai mici a fluorului în smalŃul ocluzal decât în cel proximal E. cantităŃii de smalŃ mai mici între suprafaŃa dintelui şi joncŃiunea smalț/dentină în cazul şanŃurilor (9, comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafeŃe) ACDE (9 ,pag. 8) 72. Tehnica odontotomiei profilactice:
13
A. prepararea tuturor şanŃurilor şi fosetelor dinŃilor nou erupŃi şi obturaŃia lor cu amalgam de argint B. pregătirea unor cavităŃi superficiale C. realizarea unui sacrificiu foarte mic de substanță dură dentară D. crearea unei cavităŃi minime imediat după apariŃia unui proces carios E. lărgirea şanŃurilor şi fosetelor cu instrumentar rotativ ABC (9 ,pag. 11) 73. IndicaŃiile odontomiei profilactice: A. copii cu policarii care au o igienă orală proastă B. copii cu handicap psihic C. existența unor dubii în legătură cu prezenŃa/absenŃa unei carii D. imposibilitatea efectuării unor controale regulate E. pe dinŃi ce prezintă carie superficială de smalŃ ABCD (9 ,pag. 11) 74. CalităŃile unui material de sigilare: A. fizionomice B. fluiditate C. aderență bună la suprafeŃele gravate D. expansiune E. să nu perturbe ocluzia ABCE (9 ,pag. 15) 75. Avantajele sigilanților din categoria cementurilor glass-ionomere: A. eliberarea de ioni de fluor B. efect fizionomic foarte bun C. duritate foarte D. timp de priză convenabil E. adeziunea la smalț fără o pregătire prealabilă ADE (9 ,pag. 13) 76. Dintre timpii operatori ai sigilării fac parte: A. curăŃirea suprafeŃelor dentare cu paste ce conŃin fluor B. izolarea C. gravajul acid suprafeŃei cu H3PO4 20-30% D. controlul relaŃiilor ocluzale după efectuarea sigilării E. controale periodice BDE (9 ,pag. 33) 77. Timpul de spălare a acidului folosit pentru gravaj este de: A. 60 secunde dacă acidul a fost sub formă de soluŃie B. 90 secunde dacă acidul a fost sub formă de gel C. 30 secunde indiferent de de acid fosfat (9, gel/soluŃie) D. 60 secunde pentru dinŃii permanenŃi E. 120 secunde pentru dinŃii temporari 14
ABDE (9 ,pag. 39) 78. Verificarea sigilării se poate face: A. prin examen cu sonda B. prin colorare cu fuxină 0,25% C. prin inspecŃie D. utilizând izotopi radioactivi E. utilizând raze X ABDE (9 ,pag. 41) 80. IndicaŃiile sigilării: A. şanŃurile şi fosetele ocluzale ale molarilor B. când sonda"agață”, dar nu sunt alte semne de carie C. şanŃuri şi fosete aberante D. persoane care prezintă semne de activitate carioasă E. şanŃuri şi fosete adânci cu proastă coalescență ABCE (9 ,pag. 56) 81. IndicaŃia majoră a sigilării o constituie: A. şanŃurile şi fosetele ocluzale ale molarilor B. şanŃurile şi fosetele vestibulare şi orale ale molarilor C. şanŃurile şi fosetele premolarilor D. fosetele de pe faŃă palatinala a caninilor permanenŃi E. fosetele de pe faŃă palatinala a incisivilor permanenŃi ABCE (9 ,pag. 56) 82. Sigilarea se recomandă în următoarele situaŃii clinice: A. şanŃuri şi fosete adânci în formă de I”, amfora, picătură B. sonda agăŃă, dar nu sunt alte semne de carie dentară C. sonda agăŃă şi există semne de carie dentară incipientă D. dinŃii sunt erupŃi suficient pentru a se obŃine o suprafaŃă uscată E. dinŃii sunt erupŃi doar parŃial, iar suprafaŃa ocluzală nu poate fi uscată corespunzător ABD (9 ,pag. 56) 83. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt: A. fluorizarea generală şi locală B. igiena alimentaŃiei C. igiena buco-dentară D. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor E. obturaŃie preventivă cu răşini ABCD (9 ,pag. 14) 84. Cimenturile glassionomere folosite în sigilare: A. sunt materiale de elecŃie B. prezintă adeziune chimică la structurile dure dentare C. nu prezintă adeziune chimică la structurile dure dentare 15
D. nu eliberează ioni de fluor E. eliberează ioni de fluor ABE (9 ,pag. 28) 85. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticlă în sigilare sunt: A. au o retenŃie mai mare la suprafaŃa de smalŃ B. asigură o protecŃie anticarie mai eficientă C. sunt mai rezistente în timp la uzură D. simplifică tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafeŃei de smalŃ E. se pot folosi în cazul molarilor permanenŃi parŃial erupŃi când condiŃiile de izolare sunt precare ABDE (9 ,pag. 28,32) 86. Tehnica sigilării cu răşini compozite presupune următorii timpi operatori: A. curăŃirea suprafeŃei dentare prin periaj profesional cu pastă ce conŃine fluor B. izolarea riguroasă pe tot timpul aplicării tehnicii de sigilare C. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 în concentraŃie de 30-50% D. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 în concentraŃie de 10-20% E. timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde BC (9 ,pag. 34) 87. Demineralizarea folosită în cadrul tehnicii cu răşini compozite presupune: A. folosirea că agent de demineralizare a HNO3 în concentraŃie de 37% B. folosirea că agent de demineralizare a H3PO4 în concentraŃie de 37% C. agentul demineralizant poate fi sub formă de gel sau soluŃie D. timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dinŃii permanenŃi şi 120 secunde pentru dinŃii temporari E. timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dinŃii permanenŃi şi 60 secunde pentru dinŃii temporari BCD (9 ,pag. 34,35) 88. Tehnica sigilării cu ciment glassionomer presupune: A. curăŃirea riguroasă a suprafeŃei cu o perie conică rotativă B. izolarea cu rulouri de vată C. demineralizarea timp de 60 secunde D. demineralizarea timp de 120 secunde E. aplicarea materialului de sigilare ABE (9 ,pag. 42) 89. Enameloplastia este: A. o tehnică de lucru neinvazivă B. o tehnică de lucru invazivă C. presupune o îndepărtare minimă de Ńesut dentar D. presupune îndepărtarea în totalitate a smalŃului şi dentinei alterate E. este indicată mai ales când se foloseşte pentru sigilări glassionomer BCE (9 ,pag. 43,44) 16
90. IndicaŃiile majore de sigilare: A. copii cu carii multiple la dinŃii temporari B. copii cu dentatie C. pacienŃi cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte importantă D. sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt dacă molarii de 6 ani prezintă procese carioase extinse, simple complicate E. sigilările deteriorate vor fi controlate, se aplică din nou materialul de sigilare ACDE (9 ,pag. 66) 91. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare: A. sunt materiale de elecŃie; B. prezintă adeziune chimică la Ńesuturile dure dentare; C. au retenŃie superioară răşinilor compozite; D. au capacitate de a elibera ioni de fluor; E. necesită demineralizarea suprafeŃei înaintea aplicării. BD (9 ,pag. 30) 92. Următoarele faze reprezintă timpi operatori ai sigilării cu răşini compozite: A. Controale periodice; B. Prepararea materialului de sigilare; C. CurăŃirea suprafeŃelor dentare cu solutie fluorurata; D. Pregătirea suprafeŃei dentare prin demineralizare timp de 30 de secunde; E. Izolarea. ABE (9 ,pag. 33) *93. Debutul cariilor ocluzale din şanŃuri şi fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene; B. bazei şanŃurilor ocluzale; C. orificiului pereŃilor verticali ai şanŃurilor; D. pereŃilor vestibulari ai şanŃurilor; E. pereŃilor orali ai şanŃurilor. C (9 ,pag. 7-8) *94. Îmbunătățirea materialelor de sigilare pe bază de răşini bis-GMA se realizează prin: A. introducerea de bis fenol A; B. microgranule de dioxid de siliciu; C. introducerea de metacrilat; D. grupările epoxidice din structura răşinii; E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid. B (9 ,pag. 20) *95. Timpul de acŃiune al agentului demineralizant pentru dinŃii permanenŃi este: A. 60 secunde; B. 120 secunde; 17
C. 15 secunde; D. 100 secunde; E. 45 secunde. A (9 ,pag. 35) *96. Timpul de acŃiune al agentului demineralizant pentru dinŃii temporari este: A. 30 secunde; B. 60 secunde; C. 100 secunde; D. 120 secunde; E. 150 secunde. D (9 ,pag. 35) *97. Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilărilor la dinŃii temporari este: A. 2-3 ani; B. 3-4 ani; C. 4-5 ani; D. 5-6 ani; E. 6 ani. B (9 ,pag. 58) *98. Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilărilor la molarii de 12 ani şi premolari este: A. 9-10 ani; B. 10-11 ani; C. 11-12 ani; D. 11-13 ani; E. 12-14 ani. D (9 ,pag. 58) *99. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinŃi sănătoşi; B. se tratează cariile denatre; C. este o metodă foarte scumpă de tratament; D. este o tehnică non-invazivă; E. necesită mai multe şedinŃe. A (9 ,pag. 11) *101. Efectele sigilanților sunt: A. blochează "locusul" preferat al streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene; B. favorizează apariŃia marmorațiilor ocluzale; C. oferă o protecŃie minimă faŃă de caria dentară; D. eliberează ionii de calciu; E. opresc evoluŃia în profunzime a unui proces carios deja iniŃiat. A (9 ,pag. 15)
18
*102. În tehnica sigilării nu se execută următorii timpi operatori: A. controlul relaŃiilor ocluzale; B. spălarea şi uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilării; E. extensia preventivă. E (9 ,pag. 33) *103. Care din următoarele afirmaŃii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevărată: A. Sunt mai puŃin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilanții granulari B. Au aceeaşi rezistentă de legătură ca şi sigilanții granulari C. Au acelaşi timp de priză că sigilanții granulari D. Au aceeaşi rată de retenŃie că sigilanții granulari E. ConŃin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarŃ E (9 ,pag. 21) *104. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenŃia sigilării este mai slabă: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji Ionomer Type III E. Visio-Seal D (Boboc, pag. 30) *105. Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina: A. anomalii la toŃi subiecŃii care practică acest obicei B. anomalii la unii subiecŃi care practică obiceiul C. forma arcadei în ocluzia acoperită D. ameliorarea ocluziilor deschise E. dispariŃia parafuncțiilor B (10, pag. 444) *106. Reeducarea deglutiŃiei anormale poate fi făcută prin: A. exerciŃii care stimulează interpunerea limbii între arcade B. exerciŃii de respiraŃie nazală C. scut lingual D. plăcuță vestibulară parŃială E. exerciŃii de propulsie a mandibulei C (10, pag. 368) *107. Timpul bucal al deglutiŃiei se termină prin: A. mişcări ale limbii în regiunea faringiană B. mişcări ale limbii în regiunea laringiană C. trecerea bolului în laringe 19
D. oprirea bolului în cavitatea bucală E. pătrunderea bolului în esofag A (10, pag. 355) *108. Ciclul de timp în care funcŃiile sunt repetate constant este de: A. 18 ore B. 12 ore C. 1 minut D. 24 ore E. 30 minute D (10, pag. 406) *109. Echilibrul dintre morfologia scheletală şi cea musculară este: A. imobil B. temporar C. absolut D. relativ E. permanent D (10, pag. 411) *110. Terapia deglutiŃiei anormale se realizează prin: A. placă palatină cu şurub ortodontic B. scut vestibular C. speculim labial D. reeducare prin exerciŃii E. kineziterapie generală D (10, pag. 366) *111. În producerea unor anomalii dentomaxilare îşi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevărate următoarele afirmaŃii: A. deprinderea unor copii de a muşca buza inferioară poate duce la modificări de ax ale incisivilor B. în muşcarea buzei inferioare forŃă este aplicată de contracŃia muşchilor coborâtori ai mandibulei C. pentru ticul de muşcare a buzei superioare sensul deplasării dentare şi al tulburărilor de ocluzie consecutive este, desigur, acelaşi D. la copiii care strâng ambele buze şi le aplică pe dinŃi se poate instala o ocluzie adâncă E. Rheinwald şi Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibulă în timpul mirării A (10, pag. 407) *113. Eficiența masticatorie poate fi micşorată prin: A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal; B. amploarea mişcărilor masticatorii; C. reeducarea funcŃiei masticatorii; D. introducerea unei alimentaŃii raŃionale; E. corectarea anomaliilor dento-maxilare. 20
A (10, pag. 344-346) *114. În interpoziția cu succiune intensă are loc o scădere a: A. presiunii intraorale; B. presiunii exoorale; C. presiunii intraorale şi exoorale; D. presiunii muşchilor ridicători ai mandibulei; E. presiunii orbicularului intern superior. A (10, pag. 437) *115. Interpoziția obrajilor în zonele laterale are ca efect: A. supraocluzia incisivă accentuată; B. ocluzie minimă în zonă frontală; C. ocluzie deschisă frontală; D. inocluzie transversală; E. ocluzie inversă. A (10, pag. 443) *116. Electromiografia este o metoda care apreciază: A. funcŃia după potenŃialele de acŃiune; B. forŃele de la nivelul arcadelor dentare; C. modificări de poziŃie ale organelor cărora muşchii; D. modificări de formă şi dimensiuni ale organelor pe care le înseră muşchii; E. forŃele de presiune exercitate pe feŃele vestibulare sau orale ale dinŃilor. A (10, pag. 412) *117. În cadrul funcŃiei fonatorii tulburările de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia. E (10, pag. 384) *118. În mod normal în deglutiŃia de tip "adult": A. limba are o poziŃie posterioară; B. vârful limbii este aşezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; C. arcadele sunt în contact; D. limba vine în contact cu incisivii superiori; E. limba vine în contact cu treimea ocluzală a suprafeŃelor orale ale dinŃilor laterali. B (10, pag. 354) *119. În timpul articulării fonetice normale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinală a incisivilor superiori; B. interpoziția limbii către incisivi; C. interpoziția limbii către premolari; 21
D. vârful limbii în contact cu papila incisivă; E. sprijinul limbii pe faŃa linguală a incisivilor inferiori. D (10, pag. 381) *120. Prelungirea stadiului de deglutiŃie infantilă se datorează: A. maturităŃii neuromusculare; B. înclinării palatinale a incisivilor superiori şi a proceselor alveolare; C. maxilarului superior lărgit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei. E (10, pag. 360) * 121. Raportul dintre deglutiŃie şi dezvoltarea ap. DM: A. forŃele cele mai puternice se declanşează în stadiul II al deglutiŃiei (10, stadiul faringian); B. timpul I al deglutiŃiei (10, stadiul bucal) rămâne acelaşi în cursul vieŃii; C. după erupŃia dinŃilor permanenŃi limba pătrunde între arcade în timpul deglutiŃiei; D. dacă după erupŃia dinŃilor temporari persistă deglutiŃia infantilă, situaŃia se consideră anormală; E. într-o deglutiŃie normală buzele vin în contracŃie puternică. D (10, pag. 365) *122. Alimentarea artificială prezintă unele avantaje faŃă de alimentarea la sân, care constau în: A. copilul evită să facă mişcări de propulsie; B. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităŃi de aer, deci aerofagie; C. se reduce secreŃia salivară; D. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei; E. toate răspunsurile sunt greşite. E (10, pag. 332) *123. Deplasarea bolului alimentar în faringe este asigurată prin: A. contracŃia muşchiului milohioidian şi buccinator; B. contracŃia muşchiului milohioidian şi pterigoidian lateral; C. contracŃia muşchiului milohioidian şi unda peristaltică a limbii; D. unda peristaltică a limbii şi contracŃia muşchilor latero-faringieni; E. greutatea bolului alimentar. C (10, pag. 355) *124. Examenul clinic al musculaturii: A. pune în evidenŃă poziŃia buzelor; B. volumul limbii; C. interpoziția limbii; D. forŃa limbii în corelaŃie cu dimensiunea acesteia; E. evidenŃiază simetria facială. B (10, pag. 414)
22
*125. ForŃa musculară poate fi utilizată de către aparatele funcŃionale în următoarele situaŃii, cu excepŃia: A. pentru a exercita forŃe corectoare; B. pentru a declanşa în mod reflex contracŃii musculare; C. pentru a declanşa în mod voluntar contracŃii musculare; D. pentru a genera forŃe intermaxilare; E. pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice. C (10, pag. 416) *126. În A.T.M, timpul masticaŃiei, se produc următoarele mişcări, cu excepŃia: A. mişcări balama; B. mişcări de propulsie; C. mişcări de lateralitate; D. mişcări de lateropulsie; E. mişcări de retropulsie. D (10, pag. 334) *127. În sistemul matematic folosit în patologia neuro-musculară, cifra 2 corespunde la: A. nu este posibilă contracŃia musculară ; B. efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaŃiei; C. efectul motor e posibil în condiŃiile eliminării gravitaŃiei; D. este vizibilă contracŃia, dar lipseşte efectul motor; E. efectul motor este complet contra unei rezistențe. D (10, pag. 415) *128. În timpul deglutiŃiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercită: A. în regiunea anterioară şi pe pereŃii laterali ai bolții ; B. sublingual pe pereŃii laterali ai proceselor alveolare inferioare; C. în regiunea anterioară şi pe fețele palatinale ale dinŃilor laterali; D. regiunea centrală a bolții ; E. la nivelul coroanelor dinŃilor frontali. A (10, pag. 357) *129. În timpul deglutiŃiei de tip adult, osul hioid se deplasează: A. înainte şi în jos B. înapoi şi în sus C. inainte şi în sus D. înapoi şi în jos; E. în lateral şi în sus C (10, pag. 355) *130. În timpul deglutiŃiei normale, muşchii buzelor şi obrajilor: A. se contractă cu o forță importantă; B. se contractă foarte puțin, cu o forță mică; C. se interpun între arcade; D. exercită forțe importante pe fața vestibulară a apofizelor alveolare şi a dinŃilor; 23
E. nu dezvoltă nici un fel de forță pe apofizele dento-alveolare. B (10, pag. 357) *131. Încheierea stadiului bucal al deglutiŃiei se face prin: A. mişcări ale limbii pe zonele laterale ale arcadei; B. mişcări ale limbii pe palatul dur; C. mişcări ale limbii interarcadice; D. mişcări ale limbii în regiunea faringiană; E. mişcări ale vârfului limbii în zonă incisivă. D (10, pag. 355) *132. Între interpozițiile autotrope nu se regăseşte: A. interpoziția buzei inferioare; B. interpoziția limbii; C. interpoziția obrajilor; D. interpoziția degetului; E. interpoziția buzei superioare. D (10, pag. 442-443) *133. Mişcarea de circumducŃie rezultă din combinarea: A. mişcării de lateralitate cu mişcarea de propulsie şi retropulsie; B. mişcării de lateralitate cu mişcarea în balama; C. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie şi retropulsie; D. mişcării în balama cu mişcarea de lateropulsie; E. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie, retropulsie şi cu mişcarea de lateralitate. E (10, pag. 334) *134. Numărul de deglutiŃii efectuate în 24 de ore poate varia, după diverşi autori, între: A. 600-1600; B. 200-600; C. 200-400; D. 1200-1600; E. 600-2000. A (10, pag. 357) *135. Printre consecinŃele glosoptozei putem enumera următoarele, cu excepŃia: A. întârziere în dezvoltarea generală a copilului; B. aspect palid şi suferind al pacientului; C. ingestia de apă şi aer, pentru a uşura coborârea bolului alimentar; D. ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal în vederea respiraŃiei; E. participarea coloanei cervicale, a cărei scolioză este foarte accentuată. E (10, pag. 326) *136. Reabilitarea funcŃiei masticatorii vizează următoarele aspecte, cu excepŃia: A. înlăturarea fenomenelor dureroase; B. corectarea anomaliei dentomaxilare; 24
C. reeducarea funcŃională; D. introducerea unei alimentaŃii de consistenŃă crescută; E. introducerea unei alimentaŃii raŃionale. D (10, pag. 347) *137. Repercusiunile pe care le are respiraŃia orală depind de următorii factori, cu excepŃia: A. momentul instalării; B. durată; C. dacă pasajul nazal este exclus în totalitate; D. dacă pasajul nazal este exclus parŃial; E. dacă respiraŃia este sau nu independență de alimentarea nou-născutului. E (10, pag. 321) *138. Sistemul de notare matematică folosit în patologia neuro-musculară utilizează cifre de la: A. 0-3; B. 0-4; C. 0-5; D. 0-6; E. 1-6. C (10, pag. 415) *139. Timpul bucal: A. este involuntar; B. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în faringe; C. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în esofag; D. la începutul lui are loc o expiraŃie (10, expiraŃia deglutiŃiei); E. toate răspunsurile sunt corecte. B (10, pag. 350) *140. Timpul faringian: A. este scurt şi autonom; B. progresiunea bolului în faringe este asigurată de contracŃia voluntară a constrictorului superior al faringelui; C. faringele este coborât prin contracŃia muşchilor palato-faringian şi stilo-faringian; D. pătrunderea alimentelor în cavitatea nazală este prevenită prin acolarea palatului dur la peretele posterior al faringelui; E. pătrunderea alimentelor în laringe este prevenită prin ridicarea epiglotei, care astfel închide glota. A (10, pag. 351) *141. Pentru activitatea clinico a terapeutică se poate considera că o deglutiŃie se desfăşoară normal atunci când: A. dinŃii posteriori nu sunt în contact B. limba se interpune între dinŃii posteriori 25
C. buzele rămân în repaus sau prezintă o contracŃie foarte uşoară D. mandibula este propulsată spre anterior E. vârful limbii se sprijină pe marginea alveolară inferioară C (10, pag. 336) *142. Muşchii aparatului dentomaxilar au o influenŃă complexă asupra oaselor maxilare, prin jocul forŃelor ce le exercită asupra lor, prin următoarele modalităŃi: A. prin aplicarea indirectă a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase B. prin aplicarea directă a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar C. prin intermediul inserŃiilor pieloase D. prin intermediul inserŃiilor osoase E. prin aplicarea indirectă a forŃelor musculare prin intermediul ATM D (10, pag. 377) *143. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care facilitează contracŃia musculară ca sursă de energie sunt: A. prezenŃa lor în cavitatea bucală nu declanşează în mod reflex contracŃia musculară B. sunt active în absenŃa oricăror contracŃii musculare C. aparatul descompune forŃele orizontale D. aparatul descompune forŃele verticale E. normalizarea funcŃiilor perturbate ( respiraŃie şi deglutiŃie) nu se realizează cu aparate funcŃionale D (10, pag. 416) 144. Deprinderea unor copii de a muşca buza inferioară poate determină: A. modificări de ax ale incisivilor superiori spre oral B. modificări de ax ale incisivilor superiori spre vestibular C. modificări de ax ale incisivilor inferiori spre lingual D. modificări de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular E. prognatism mandibular B,C (10, pag. 407) 145. În cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce: A. contracŃii puternice ale musculaturii labiale B. forŃe concentrice la nivelul arcadelor dentare C. forŃe excentrice la nivelul arcadelor dentare D. efect modelant favorabil asupra maxilarelor E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare A,B (10, pag. 437) 146. în dezvoltarea unei masticaŃii riguroase au rol: A. alimentele de consistenŃă crescută B. alimentele moi C. fructele proaspete D. crudităŃile E. alimentele lipicioase 26
A,C,D (10, pag. 334) 147. în mecanismul masticaŃiei dinŃii au următoarele funcŃii: A. incisivii au rol în mişcările de propulsie B. caninii au rol în incizia alimentelor C. premolarii au rol în sfâşierea alimentelor D. molării au rol în triturarea alimentelor E. premolarii au rol în zdrobirea alimentelor A,D,E (10, pag. 336-337) 148. în situaŃia coexistentei anomaliilor dento-maxilare şi respiraŃiei orale se pune în evidenŃa că: A. respiraŃia orală a precedat anomalia dento-maxilară B. respiraŃia orală este o cauza a anomaliilor dento-maxilare C. anomalia dento-maxilară a favorizat respiraŃia orală D. respiraŃia orală a favorizat anomalia dento-maxilară E. respiraŃia orală nu influenŃează dezvoltarea aparatului dento-maxilar A,B,C,D (10, pag. 329) 149. Inconvenientele alimentaŃiei artificiale la sugar sunt: A. stimularea mişcării de propulsie B. aerofagie C. stimularea secreŃiei salivare D. diminuarea activităŃii glandelor salivare E. perturbări în dezvoltarea mandibulei B,D,E (10, pag. 332) 150. Mecanismul sugerii în alăptarea la sân comportă următoarele: A. retropulsia mandibulei B. succiune C. realizarea unui vid în cavitatea bucală D. presiune E. exprimarea laptelui matern din mamelon B,C,D,E (10, pag. 331) 151. Obiectivele terapeutice în anomaliile dento-maxilare sunt: A. corectarea modificărilor morfologice B. echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste C. modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare D. folosirea contracŃiei musculare pentru corectarea modificărilor morfologice E. menŃinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare A,B,C,D (10, pag. 415) 152. Se consideră deglutiŃie anormală: A. deglutiŃia cu arcadele în contact B. sprijinirea vârfului limbii pe papilă retroincisiva superioară 27
C. deglutiŃie cu arcadele depărtate D. deplasarea limbii între arcade E. contactul limbii cu buzele C,D,E (10, pag. 358) 153. Terapia maxilotoracica determină: A. mărirea lumenului faringian B. deplasarea stabilă înainte a mandibulei C. creşterea capacităŃii toracice D. coordonarea ritmului respirator E. distalizarea mandibulei A,B,C,D (10, pag. 329) 154. Timpii deglutiŃiei: A. timpul bucal - voluntar B. timpul bucal -involuntar C. timpul faringian D. timpul laringian E. timpul esofagian A,C,E (10, pag. 351) 155. Activitatea tonică a unui muşchi poate fi de: A. somn B. veghe C. repaus D. postură E. efort C,D,E (10, pag. 408) 156. AlimentaŃia artificială prezintă următoarele inconveniente: A. mezializarea mandibulei B. aerofagia C. evitarea mişcărilor de propulsie D. reducerea secreŃiei salivare E. absenŃa stimulilor funcŃionali B,C,D,E (10, pag. 332) 157. InfluenŃa activităŃii musculare asupra oaselor maxilare se realizează prin: A. acŃiunile compensatorii ale limbii B. intermediul inserŃiilor osoase C. aplicarea indirectă a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar D. asigurarea echilibrului capului E. aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase B,C,E (10, pag. 405) 158. Interpozitia obrajilor între părŃile laterale ale arcadelor poate produce: 28
A. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale B. apariŃia unei supraocluzii incisive accentuate C. prognatia mandibulară funcŃională D. laterodeviatia mandibulara E. respiraŃia orală A,B (10, pag. 443) 159. Modificările care se produc în perioadă sugerii degetelo A. contracŃii puternice ale musculaturii labiale B. creşterea pronunŃată a presiunii intraorale C. existenŃa unor şanŃuri juxtacomisurale D. existenŃa depresiunilor jugale E. mişcarea de propulsie a mandibulei A,C,D (10, pag. 437) 160. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe condiŃii: A. intensitatea cu care este practicat obiceiul B. durată fiecărei şedinŃe C. frecvenŃă obiceiului D. erupŃia întîrziată a dinŃilor E. inhibarea dezvoltării mandibulei A,B,C (10, pag. 444) 161. Sugerea în timpul alăptării este legată de: A. ingestia hranei B. satisfacerea foamei C. nevoia de somn D. asigurarea respiraŃiei orale E. prognatia mandibulară A,B,C (10, pag. 440) 162. Tulburările de pronunŃie care însoŃesc anomaliile dento-maxilare sunt: A. bîlbîială B. sigmatismul C. dislalia D. rinolalia E. rotacismul B,C,E (10, pag. 384) 163. AcŃiunea muşchilor prin intermediul inserŃiilor are următoarele aspecte adevărate: A. este mult mai evidenŃa la maxilar B. este mai puŃin evidenŃa la mandibulă C. mandibulă reprezintă sediul unor inserŃii musculare numeroase şi puternice D. subiecŃii care fac mişcări masticatorii susŃinute au o dezvoltare robustă a mandibulei 29
E. sub influenŃa dominantă a fasciculului anterior se produce hipertrofia părŃii anterioare a ramurii ascendenŃe a mandibulei C,D (10, pag. 405) 164. Aplicarea indirectă a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar are următoarele aspecte: A. generatorul de forŃe este aparatul muscular; direcŃia principală verticală şi sensul ei, în sus, sunt date de contracŃia muşchilor ridicători B. în timpul masticaŃiei forŃă musculară are două sensuri: unul către maxilar şi altul către mandibulă C. şocurile mandibulei transmit o cantitate mică de forŃă la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor faciale şi chiar craniene D. forŃele de masticaŃie, având tot o origine musculară, se transmit direct de la muşchi la os E. se poate consideră deci parodonŃiul dentar că alcătuind un "imens teritoriu de inserŃie funcŃională"a muşchilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare A,B,E (10, pag. 408) 165. Când vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensă, avem în vedere următoarele: A. se produc contracŃii puternice ale musculaturii labiale a muşchiului moŃului bărbiei B. succiunea determină o creştere pronunŃată a presiunii intraorale C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor şi arcadelor dentare D. absenŃa şanŃurilor juxtacomisurale şi a depresiunilor jugale E. apăr modificări ale degetului interpus, unghia fiind mai netedă şi mai lucioasă decât celelalte A,C,E (10, pag. 437) 166. În cazul obiceiurilor de interpunere a unor părŃi moi ale aparatului dentomaxilar arcadele dentare următoarele afirmaŃii sunt adevărate: A. interpozitia buzei superioare se poate însoŃi de prodenŃie inferioara şi retrodentie superioară B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodenŃie superioara şi retodentie inferioara C. interpozitia obrajilor părŃile laterale ale arcadelor dentare sindromul Cauhepe, caracterizat prin ocluzie deschisa şi ocluzie inversa laterala D. interpozitia părŃilor moi se face de obicei momente de concentrare, de tensiune psihica E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea cu desfăşurarea paranormala a deglutiŃiei şi fonatiei A,B,D,E (10, pag. 443) 167. în ceea ce priveşte influesnta presiunii musculare aplicate pe suprafeŃele osoase putem afirma următoarele: A. constituie aspectul cel mai uşor de sesizat B. se acorda o importanta antagonismului deforte generate de grupa muschilor interni (limba şi planşeu ) şi grupa muschilor externi C. se considera ca direcŃia de creştere a arcadelor şi apofizelor alveolare se face în exteriorul unui culoar, în care forŃele izvorâte din acŃiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibrează 30
D. exercitarea partial a funcŃiilor se face cu apariŃia unor rezultante spre vestibular sau oral fata de aceasta linie a arcadelor E. ciclul de timp în care diversele funcŃii sunt repetate cu o constanŃa mai mare sau mai mică este de 18 ore A,B,D (10, pag. 406) 168. în comportamentele articulatorii anormale se poate observă: A. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinala a molarilor în articularea labio-dentalelor B. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinala a incisivilor superiori C. interpozitia limbii către incisivi D. interpozitia limbii către premolari E. sprijinul limbii pe faŃă linguală a incisivilor inferiori în articularea dentalelor B,C,D,E (10, pag. 381) 169. în ocluziile adânci acoperite: A. apare o activitate crescută a fasciculului anterior al temporalului B. apare o activitate crescută a maseterului C. limbă ocupă o poziŃie mai posterioară D. când pleacă de la poziŃia de repaus la cea de contact mandibula face o mişcare în sus şi înainte E. când pleacă de la poziŃia de repaus la cea de contact face o mişcare în sus şi înapoi B,C,E (10, pag. 364) 170. Reducerea considerabilă a suprafeŃei de contact ocluzal apare în următoarele anomalii dento-maxilare: A. ocluzie distalizata B. ocluzie adâncă C. ocluzie deschisă D. ocluzie progena cu inocluzie sagitală E. ocluzie progena fără inocluzie sagitală A,C,D (10, pag. 345-346) 171. Timpii deglutiŃie sunt: A. timpul I faringian B. timpul ÎI bucal C. timpul III esofagian D. primul timp, timpul bucal E. timpul ÎI faringian C,D,E (10, pag. 350-351) 172. Tulburările dezvoltării aparatului dentomaxilar care au influenŃe asupra respiraŃiei sunt: A. prognatismul maxilar B. îngustarea maxilarului superior C. prognatismul mandibular D. retropozitia mandibulei 31
E. ocluzia deschisă B,D,E (10, pag. 326) 173. Aspectele decelabile pe o electromiogramă sunt: A. amplitudinea potenŃialului electric; B. intensitatea contracŃiei musculare; C. frecvenŃă impulsurilor nervoase care ajung la muşchi; D. viteză de transmitere a impulsului nervos; E. durată şi cronologia apariŃiei potenŃialelor de acŃiune. A,C,E (10, pag. 412) 174. Caracteristicile tipului constituŃional leptosomatic sunt: A. etajul inferior micşorat; B. profil drept; C. gnation situat anterior de planul Simon; D. compresie de maxilar; E. fantă labială deschisă. D,E (10, pag. 327) 175. Echilibrarea acŃiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dentomaxilare presupune: A. modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare; B. stabilirea unui echilibru adecvat de tonus între grupele musculare antagoniste; C. folosirea contracŃiei musculare că sursă de energie în vedere corectării modificărilor morfologice; D. stimularea neuro-musculară a grupelor musculare cu tonicitate redusă; E. inhibarea neuro-musculară a grupelor musculare cu tonicitate crescută. A,B,C (10, pag. 415) 176. Factorii principali care determină retrognatia mandibulei sunt: A. cauze congenitale; B. alimentaŃia artificială; C. obiceiurile vicioase; D. respiraŃia orală; E. interpozitia limbii între arcadele dentare. A,B,C (10, pag. 326) 177. Partea statică a comportamentului muscular se referă la: A. tonusul de repaus; B. tonusul de efort; C. tonusul de postură; D. tonusul de repaus şi de postură; E. variantele a,b,c sunt corecte. A,C,D (10, pag. 414) 178. Perioadele principale ale variaŃiilor funcŃionale masticatorii sunt; 32
A. perioada prenatală:schiŃa funcŃională; B. perioada primei dentiŃii neabrazate care cere o presiune funcŃională maximă; C. perioada primei dentiŃii abrazate; D. a II-a dentiŃie neabrazata; E. a II-a dentiŃie abrazata care cere o presiune funcŃională minima. A,C,D (10, pag. 333) 179. Principalele tulburări de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determină respiraŃia orală sunt: A. îngustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia deschisă; D. angrenajul invers; E. ocluzia inversă încrucişata. A,B,C (10, pag. 326) 180. Terapia cu aparate funcŃionale se bazează pe: A. declanşarea în mod reflex a contracŃiilor musculare; B. inhibarea contracŃiilor grupelor musculare hipertone; C. normalizarea funcŃiilor perturbate; D. volum redus care nu incomodează acŃiunea limbii; E. rezultate stabile postterapeutice. A,C,E (10, pag. 416-417) 181. Anomaliile care influenŃează în mod special respiraŃia sunt: A. îngustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia adâncă acoperită; D. ocluzia deschisă; E. prognatie mandibulara. A,B,D (10, pag. 326) 182. După modul de articulare consoanele sunt clasificate în: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale. A,C (10, pag. 377) 183. în cadrul atitudinilor anormale de postură, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul în zonă centrală; B. zonele laterale ale părŃii superioare a feŃei; C. zonele laterale ale părŃii inferioare a feŃei; 33
D. mentonul în zonă inferioară; E. regiunea bilabiala. A,C,E (10, pag. 436) 184. în tratamentul deglutiŃiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage după şine şi reeducarea funcŃională; B. aparatele ortodontice vor înlătură forŃele anormale exercitate de buzele inferioare; C. după îndepărtarea aparatului componentul funcŃional poate fii identic cu cel dinainte în 6% din cazuri; D. se va îmbină reeducarea funcŃională cu corectarea anomaliilor morfologice; E. după îndepărtarea scutului lingual se produc schimbări imediate în secvenŃele înghiŃirii. D,E (10, pag. 366) 185. Inconvenientele alimentaŃiei artificiale constau în special în: A. copilul evită să facă mişcări de propulsie; B. ingestia de aer ( aerofagie); C. creşte secreŃia salivara; D. absenŃa stimulilor funcŃionali; E. influenŃe de ordin general. A,B,D,E (10, pag. 332) 186. Interpozitia cu succiune intensă se caracterizează prin: A. nu există decât teoretic; B. este modalitatea principală de producere a interpozitiilor; C. apăr contracŃii ritmice ale musculaturii labiale în jurul elementului interpus; D. forŃele declanşate de aceste mişcări sunt minime; E. scăderea pronunŃată a presiunii intraorale. B,C,E (10, pag. 437) 187. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenŃează masticaŃia sunt: A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal; B. dificultatea efectuării unor mişcări masticatorii, C. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare în perioadă dureroasă. A,B,C,D (10, pag. 345) 188. Al patrulea timp al deglutiŃiei, după unii autori, constă în: A. relaxarea sfincterului cardial; B. trecerea bolului alimentar în stomac; C. contracŃia sfinterului piloric; D. declanşarea secreŃiei gastrice; E. inhibarea secreŃiei salivare. A,B (10, pag. 352) 189. AlimentaŃia artificială prezintă unele inconveniente ce constau în: 34
A. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei; B. creşterea secreŃiei salivare; C. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităŃi de aer ( aerofagie); D. reducerea calităŃilor nutritive şi imunologice ale substituentului ( lapte artificial), cu repercusiuni de ordin general; E. scăderea travaliului muscular. A,C,D,E (10, pag. 332) 190. Alimentele de consistenŃă crescută oferă cele mai bune condiŃii pentru: A. efectuarea unor mişcări masticatorii susŃinute; B. creşterea secreŃiei salivare; C. creşterea secreŃiei gastrice; D. scăderea secreŃiei salivare; E. efectuarea unor mişcări masticatorii lente. A,B (10, pag. 343) 191. Anomaliile dentomaxilare, odată instalate, pot micşora eficientă masticatorie prin mai multe mecanisme: A. mărirea suprafeŃei de contact ocluzal; B. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal; C. absenŃa sau dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii; D. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist; E. exacerbarea mişcărilor masticatorii. B,C,D (10, pag. 345-347) 192. BilanŃul forŃelor cuprinde: A. tonicitatea musculară; B. masticaŃia; C. fonatia; D. deglutiŃia; E. respiraŃia. A,B,C,D (10, pag. 406) 193. DeglutiŃia la nou-născut: A. buzele asigură închiderea etanşă a cavităŃii bucale; B. în repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, părŃile laterale ale limbii pătrund între cele două maxilare, menŃinându-le depărtate; C. maxilarele sunt menŃinute depărtate prin interpozitia limbii în zonă frontala; D. maxilarele sunt menŃinute depărtate prin interpozitia, în zonele laterale, a mucoasei jugale şi a musculaturii obrazului; E. deglutiŃia cu arcadele depărtate se numeşte deglutiŃie de tip infantil. A,C,D,E (10, pag. 353) 194. După Ackermann, perioadele principalelor variaŃii funcŃionale masticatorii sunt: A. perioadă prenatală: succiune labioalveololinguala; B. perioadă postnatala: schiŃa funcŃională; 35
C. perioadă primei dentiŃii abrazate; D. a doua dentiŃie neabrazata; E. a doua dentiŃie abrazata. C,D,E (10, pag. 334) 195. După Costa, stereotipurile dinamice de masticaŃie sunt: A. stereotipul dinamic masticator tocător; B. stereotipul dinamic masticator frecator; C. stereotipul dinamic masticator intermediar; D. stereotipul dinamic masticator masseterin; E. stereotipul dinamic masticator pterigoidian. A,B,C (10, pag. 335) 196. După Korkhaus, retrognatia mandibulară se poate datora: A. unei lipse de închidere a fantei labiale în repaus; B. unor cauze congenitale; C. unei proeminente anterioare a arcadei superioare; D. unei alăptări artificiale; E. unor obiceiuri vicioase. B,D,E (10, pag. 326) 197. Echilibrarea tonusului muscular se realizează în practică prin: A. reducerea tonusului muscular al unei grupe; B. mărirea tonusului muscular al altei grupe; C. efectuarea ritmică a unor exerciŃii de gimnastică musculară; D. micşorarea masei musculare prin metode chirurgicale; E. reinsertii musculare. B,C (10, pag. 416) 198. Efectul aplicării directe a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase este rezultatul: A. forŃei muşchiului; B. comportamentului muscular în desfăşurarea diferitelor funcŃii; C. antagonismului dintre forŃele generate; D. timpului cât se exercită aceste forŃe: E. nu e semnificativ. A,B,C,D (10, pag. 406) 199. Electromiografia: A. este o metodă care apreciaza funcŃia după potenŃialele de acŃiune; B. este o care apreciaza funcŃia după pragul de sensibilitate ; C. se realizează perioadele de repaus muscular; D. se realizează perioadele de acŃiune a muşchiului; E. potenŃialele de acŃiune se materializează prin apariŃia unui platou izoelectric. A,C,D (10, pag. 412) 200. În digestie, cavitatea bucală are rol în: 36
A. prehensiunea alimentelor; B. deglutiŃie; C. impregnarea gastrică; D. fragmentareă alimentelor în vederea deglutiŃiei; E. digestia propriu-zisă. A,B,D (10, pag. 331) 201. În situaŃia coexistentei anomaliilor dento-maxilare şi a respiraŃiei orale, se poate pune în evidenŃa, de la caz la caz: A. că respiraŃia orală a precedat şi este una din cauzele anomaliei dento-maxilare; B. că anomalia dento-maxilară a favorizat instalarea respiraŃiei orale; C. că amândouă s-au instalat şi evoluează paralel că manifestări ale aceluiaşi teren predispozant; D. nu se poate stabili o corelaŃie între respiraŃia orală şi anomalia dento-maxilară; E. nici una din cele de mai sus. A,B,C (10, pag. 329) 202 În timpul deglutiŃiei de tip adult, mişcarea dorsumului limbii: A. ondulează către anterior; B. ondulează către posterior; C. este asemănătoare peristaltismului; D. separă cavitatea bucală de cea nazală; E. face contact cu peretele posterior al faringelui. B,C,D,E (10, pag. 354) 203. În timpul deglutiŃiei de tip adult, vârful limbii: A. se mişcă în sus şi înainte, şi face contact cu faŃă palatinala a incisivilor; B. se mişcă în sus şi înainte, şi face contact cu mucoasă palatinala, imediat în spatele incisivilor; C. se mişcă în jos şi înainte şi ia contact cu faŃă orală a incisivilor inferiori; D. se mişcă înainte şi ia contact cu feŃele orale ale incisivilor; E. se interpune între arcade. A,B (10, pag. 354) 204. În timpul erupŃiei caninilor şi molarilor temporari: A. limbă pătrunde între arcadele dentare în zonă anterioară, contribuind la fixarea unei poziŃii mandibulare; B. limba determină fixarea spaŃiului de inocluzie fiziologică; C. iniŃial, limba rămâne între arcadele dentare în timpul deglutiŃiei; D. ulterior, limba este cuprinsă în interiorul arcadelor, care vin în contact una cu cealaltă şi se trece la deglutiŃia somatica; E. toate răspunsurile sunt corecte; C,D (10, pag. 353) 205. InfluenŃa muşchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizează prin următoarele modalităŃi: A. prin aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase; B. prin intermediul inserŃiilor osoase; 37
C. prin aplicarea directă a forŃelor musculare; D. prin poziŃia pe care o ocupă în contextul aparatului dento-maxilar; E. prin intermediul sistemului dentar (10, aplicare indirectă a forŃelor musculare). A,B,E (10, pag. 405) 206. Intensitatea forŃei masticatorii depinde de: A. puterea de contracŃie a muşchilor; B. pragul de tolerantă; C. sensibilitatea musculară; D. sensibilitatea dentară; E. suportul osos maxilar. A,B (10, pag. 341) 207. Interpunerea cu muşcare a buzei inferioare poate produce: A. înclinarea palatinala a dinŃilor superiori; B. înclinarea vestibulară a dinŃilor inferiori; C. înclinarea vestibulară a dinŃilor superiori; D. înclinarea orală a dinŃilor inferiori; E. vestibularizarea dinŃilor superiori inferiori. C,D (10, pag. 407) 208. ParticularităŃile stadiului bucal la adult de deglutiŃie : A. vârful limbii este situat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; B. sagital, între vârful limbii şi faŃa linguală a incisivilor inferiori, rămâne un spaŃiu de 5-7 mm; C. părŃile laterale ale limbii în contact cu coletul dinŃilor laterali superiori; D. palatul moale atinge dorsumul lingual; E. toate răspunsurile greşite. A,B,C,D (10, pag. 354) 209. Reflexul masticator iniŃial: A. este tactilogustavokinestezic; B. este tactilokinestezic; C. este caracterizat prin mişcări de sugere; D. este caracterizat prin secreŃie salivare ; E. este precedat de schiŃe de mişcări masticatorii pentru alimentele păstoase, concomitent cu erupŃia dinŃilor. B,C,D (10, pag. 333) 210. RespiraŃia orală intervine în cadrul dezvoltării aparatului dento-maxilar prin: A. acŃiune directa asupra boltii; B. compresiune pereŃilor laterali maxilarului superior prin intermediul muschilor obrazului; C. împiedicarea acŃiunii de compresie a limbii la nivelul pereŃilor laterali ai boltii; D. modificări comportamentul complexului hioidian, ce favorizează o retropoziŃie a mandibulei şi limbii, cu tulburări în dezvoltarea transversala; E. dezechilibru intre presiunea negativă a inspiraŃiei nazale şi hipertensiunea expiraŃiei bucale. A,B,C,E (10, pag. 324-325) 38
211. SusŃinătorii teoriilor care admit influenta negativa a anomaliilor dento-maxilare asupra respiraŃiei aduc în sprijin următoarele argumente şi observaŃii: A. în legatura stransa intre scheletul nazal facial participarea scheletului nazal deformaŃiile maxilarelor; B. predispoziŃie la inflamaŃii în mod frecvent, de îngustimea pasajului nazal; C. fenomene de staza limfatica şi circulatorie, datorate îngustimii pasajului nazal; D. variaŃiile de poziŃie ale limbii unele anomalii dento-maxilare; E. toate răspunsurile corecte. B,C,D (10, pag. 326) 212. Timpii deglutiŃiei sunt următorii, cu excepŃia: A. timpul bucal; B. timpul faringian; C. timpul epiglotic; D. timpul esofagian; E. timpul gastric. A,B,D (10, pag. 350-351) C, E 213. Tipul leptosomatic a lui Evans se caracterizează prin: A. fata prelungita; B. fanta labial inchisa ; C. compresiune de maxilar; D. lipsa vegetaŃiilor adenoide; E.tendinta alergica . A,C,E (10, pag. 327) 214. Tonicitatea buzelor se apreciază: A. in funcŃie de rezistenta pe care o opune la deget; B. în funcŃie derezistenta pe care o opune la doua degete; C. în funcŃie de rezistenta pe care o opune la police; D. în funcŃie de rezistenta pe care o opune la aplicarea palmei; E. în funcŃie de rezistenta pe care o opune la tractionarea cu oglinda . A,B (10, pag. 415) 215. Triturarea alimentelor, după Maronneaud, comportă următoarele faze: A. faza de atac; B. faza de orientare; C. faza periocluzala; D. faza juxtaocluzala; E. faza de ocluzie. A,B,D,E (10, pag. 337) 216. Tulburările masticatorii, ca factori predispozanŃi în producerea anomaliilor dentomaxilare, intervin pe mai multe căi:
39
A. datorită activităŃii insuficiente, musculatură masticatorie şi oasele maxilare sunt mai puŃin dezvoltate; B. abraziunea fiziologică în ultima perioadă a dentiŃiei temporare lipseşte sau este foarte redusă; C. secreŃia salivară este mai crescută; D. migrarea orizontală şi verticală a dinŃilor; E. cariile dentare în perioadă dureroasă. A,B,D,E (10, pag. 344) 217. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiză adaptarea curentului de aer datorită A. arhitectonicii speciale B. structurii osului maxilar C. funcŃiilor glandulare D. Ńesutului venos erectil E. poziŃiei mandibulare A,C,D (10, pag. 318) 218. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficiente în ceea ce priveşte A. reglarea cantităŃii de aer B. umectarea şi sterilizarea aerului C. reducerea globală a debitului de aer la nivel pulmonar D. structură osului alveolar E. tulburări de erupŃie dentară A,B,C (10, pag. 321) 219. Aerul inspirat pe gură are ca efect: A. o acŃiune directă asupra bolŃii palatine B. lipsă de eficientă a buzei superioare C. retroalveolodontia superioară ???? prodenŃie D. ocluzia adâncă acoperită E. efectul de tiraj asupra aerului aflat în cavităŃile nazale şi sinusale A,B,C, E (10, pag. 323) 220. Alimentarea artificială a sugarului prezintă unele inconveniente A. copilul execută mişcări de retropulsie B. ingestia unei cantităŃi de aer (10, aerofagie) C. creşterea secreŃiei salivare D. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei E. prezenŃa deformaŃiei rahitice a maxilarelor A,B,D,E (10, pag. 332) 221. Intensitatea forŃei masticatorii că factori predispozanŃi pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe căi A. musculatură masticatorie şi oasele maxilare sunt dezvoltate mai puŃin B. abraziunea fiziologică lipseşte sau este foarte redusă C. apariŃia ocluziei adânci acoperite 40
D. apariŃia hipersecreŃiei salivare E. migrări verticale şi orizontale ale dinŃilor cu apariŃia blocajelor în mişcările mandibulei A,B,E (10, pag. 344) 222. Anomaliile dento-maxilare pot micşora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal B. absenŃa sau dificultatea de efectuare a unor mişcări masticatorii C. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje D. dinŃii pot leza direct mucoasă de pe maxilarul antagonist E. prezenŃa ocluziei echilibrate A,B,C,D (10, pag. 345) 223. Ipoteze pentru a explică transportul bolului de pe dorsum-ul lingual în faringe sunt A. coborârea limbii în planşeul bucal B. deplasarea bolului este asigurată prin contracŃia muşchiului milohiodian C. deschiderea epiglotei D. undă peristaltica a limbii E. undă peristaltica faringiană B,D,E (10, pag. 355) 224. Prelungirea şi permanentizarea stadiului de deglutiŃie infantilă s-ar datora A. întârzieri în maturizarea musculară şi nervoasă B. prezenŃa tulburărilor rino-faringiene C. un potenŃial de creştere normal D. prezenŃa echilibrului între musculatura extra-orala şi a limbii E. obiceiul vicios de sugere a degetului A,B,E (10, pag. 360) 225. Metodele de explorare a corzilor vocale A. laringoscopia B. cinematografia lenta a corzilor vocale C. ortopantomografia D. glotografia electrica E. linguopalatograma A,B,D (10, pag. 370) 226. O mişcare a corzilor vocale(10, ciclu) se compune din următoarele faze A. faza de depărtare a corzilor vocale( abducŃie) B. faza de neutralitate C. faza de elongaŃie D. faza de apropire( adductie) E. faza de acolare A,C,D,E (10, pag. 373) 227. Dislalia poate avea forme variate: 41
A. sigmatismul B. rotacismul C. dislalia labialelor D. rinolalia E. disritmiile A,B,C (10, pag. 384) 228. Muşchii aparatului dento-maxilar au o influenŃă asupra oaselor maxilare prin următoarele modalităŃi: A. prin intermediul inserŃiilor osoase B. prin inremediul articulaŃiei temporo-mandibulare C. prin aplicarea a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase D. prin poziŃia de echilibru a mandibulei E. prin aplicarea a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar A,C,E (10, pag. 405) 229. Pe o electromiogramă se poate aprecia: A. amplitudinea potenŃialului electric B. modificările de poziŃie a organelor componente C. energia cinetica D. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muşchi E. durata şi cronologia apariŃiei potenŃialelor de acŃiune la diferiŃi muşchi A,D,E (10, pag. 412) 230. Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acŃiunilor musculare: A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile C. modificarea comportamentului neuro-muscular grupelor musculare deficitare D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe E. folosirea contracŃiei musculare ca sursă de energie în vederea corectării modificărilor morfologice A,C,E (10, pag. 415) 231. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcŃionale: A. declanşează în mod reflex contracŃii musculare B. descompune forŃele verticale C. contribuie la normalizarea funcŃiilor perturbate D. stimulerea erupŃiei dentare E. expansiunea activă a maxilarelor A,B,C (10, pag. 416) 232. ConsecinŃele obiceiului de sugere a policelui: A. tonusul labial scăzut B. modificarea ariei de acŃiune( incompetentă labială) C. retrodentia superioară D. tip anormal de deglutiŃie( sindrom protruziv anterior) 42
E. prognatia mandibulara funcŃională A,B,D (10, pag. 439) 233. Efectul interpozitiei obrajilor între părŃile laterale ale arcadelor determină A. proalveolodentie superioară B. oprire în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale C. retrognatie mandibulare funcŃională D. apariŃia unei supraocluzii incisive accentuate E. ocluzie inversă laterală B,D,E (10, pag. 443) 234. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie întrunite mai multe condiŃii A. intensitatea şi durată cu care este practicat B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare C. poziŃia de echilibru a mandibulei D. bilanŃul forŃelor oro-faciale E. modelarea funcŃională a articulaŃiei temporo-mandibulare A,B,D (10, pag. 444) 235. PrezenŃa vegetaŃiilor limfo-epiteliale ce împiedică funcŃia respiratorie poate determină A. o deplasare înainte a mandibulei B. întârziere în erupŃia dentară C. prezenŃa tulburărilor de fonaŃie D. o extensie a capului E. o deplasare distala a mandibulei A,D,E (10, pag. 325) 236. Mecanisme prin care respiraŃia orală intervine în dezvoltarea Ap.DM şi a feŃei: A. acŃiune directă asupra bolŃii care se deplasează în sus B. musculatură obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior C. limbă apăsa pe pereŃii laterali ai bolŃii D. apăr modificări în comportamentul complexului hioidian E. lipsesc stimulii naturali de creştere la nivelul ansamblului nazal şi al zonelor limitrofe A,B,D,E (10, pag. 322-325) 237. Adaptarea aerului inspirat la condiŃiile cerute de respiraŃia pulmonară este realizată de pasajul aerian nazo-faringian prin: A. reglarea cantităŃii şi schimbările de direcŃie ale fluxului aerian B. purificarea aerului C. umectarea aerului D. răcirea aerului E. activitatea reflexă şi senzorială A,B,C,E (10, pag. 318-319)
43
238. Căile prin care tulburările masticatorii devin factori predispozanŃi pentru producerea adm sunt: A. dezvoltarea mai redusă a musculaturii masticatorii şi oaselor maxilare B. abraziunea fiziologică a dinŃilor temporari este crescută C. se produc devieri ale mandibulei în drumul de închidere D. apar migrări verticale şi orizontale ale dinŃilor E. creşterea secreŃiei salivare A,C,D (10, pag. 344) 239. Mecanisme prin care andm influenŃează masticaŃia: A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal B. absenŃa sau dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii C. limitarea mişcărilor masticatorii D. durere E. creşterea suprafeŃei de contact ocluzal A,B,C,D (10, pag. 345) 240. DeglutiŃia cu interpoziŃie linguală în zonă anterioară a arcadelor poate produce A. ocluzie deschisă, dacă tonusul labial este scăzut B. ocluzie deschisă, dacă tonusul labial este crescut C. vestibularizarea incisivilor, când se asociază cu tonusul labial scăzut D. diastemă şi treme E. prognatism mandibular B,C,D (10, pag. 358) 241. DeglutiŃia infantilă are următoarele consecinŃe: A. vestibularizarea incisivilor superiori B. instalarea ocluziei deschise C. micşorarea spaŃiului de inocluzie fiziologică D. îngustarea arcadei superioare E. lărgirea arcadei superioare A,B,C,D (10, pag. 362) 242. Tulburările de fonaŃie: A. apar la toŃi pacienŃii cu AnDM B. se pot produce chiar dacă dezvoltarea ApDM este normală C. apar doar în unele AnDM D. apar datorită unor comportamente musculare anormale E. nu sunt influenŃate de tratamentele ortodontice B,C,D (10, pag. 382) 243. InfluenŃa acŃiunii musculare asupra mandibulei se poate manifestă prin: A. hipertrofia părŃii anterioare a ramurii ascendente B. hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei C. oblicizarea în sens transversal a ramurii orizontale D. curbarea marginii bazilare 44
E. hipotrofia părŃii anterioare a ramurii ascendente A,B,C,D (10, pag. 405) 244. Principiile terapiei cu aparate funcŃionale A. aparatele funcŃionale declanşează contracŃii musculare B. forŃele declanşate de muşchii ridicători se transmit prin intermediul aparatului direct asupra oaselor maxilare C. aparatul descompune forŃele verticale generate de contracŃia musculară, cu apariŃia unor orizontale D. aparatul descompune forŃele orizontale generate de contracŃia , cu apariŃia unor verticale E. recidivele se produc frecvent după tratamentul cu funcŃionale A,B,C (10, pag. 416) 245. InfluenŃa obiceiurilor vicioase asupra dezvoltării apdm: A. dormitul cu hiperextensie poate produce prognatii mandibulare B. dormitul cu hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare C. sugerea degetului prodenŃie D. sugerea degetului retrodentie E. interpozitia produce inocluzie regiunea a arcadelor C,D,E (10, pag. 439-440) 246. Efectele interpozitiei obrajilor părŃile laterale ale arcadelor : A. ocluzie cap la cap B. supraocluzie incisivă accentuata C. ocluzie adâncă şi ocluzie inversă laterală D. modificări ale mucoasei jugale E. modificări ale mucoasei linguale B,C,D (10, pag. 443) 247. Clasificarea consoanelor după nivelul la care se face întreruperea coloanei de aer duce la împărŃirea lor în: A. labiale B. labio -palatale C. labio - dentale D. linguo - dentale E. linguo -palatale A,C,D,E (10, pag. 376) *248. Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei: A. sensibilitatea la agentii chimici B. durere spontana C. prezenta petelor cretoase şi a marmoratiilor D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda E. teste de vitalitate positive. B (4, pag. 153)
45
*249. În ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt dentina decat la suprafata smaltului? A. caria radiculara B. caria suprafetelor netede C. caria în santuri D. caria pe varful cuspizilor E. caria de cement C(4, pag. 140) *250. Caria acuta se caracterizeaza prin: A. Umiditate crescuta B. Frecventa crescuta la adulti C. Duritate la palpare D. Evolutie lenta E. Dentina alterata de consistenta crescuta A(4, pag. 143) *251. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Prezenta petelor cretoase şi marmoratiilor B. Teste de vitalitate negative C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic E. Sensibilitate la percutia transversala A(4, pag. 150) *252. La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive: A. Forma fisurilor B. Sonda foarte ascutita C. Forta de aplicare asupra sondei D. Prezenta cariei dentare E. Toate de mai sus E(4, pag. 148) *253. Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi: A. Detectate usor prin palpare cu sonda B. Regresate la stadiile histologice anterioare în prezenta fluorului C. insotite de dureri acute D. insotite de dentina alterata E. Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate B(4,pag. 146) *254. Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea: A. Suprafetelor ocluzale B. Suprafetelor vestibulare C. Suprafetelor netede aproximale D. Muchiilor incizale 46
E. Zonei cervicale C(4, pag. 149) *255. caria acuta A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un numar mic de dinti C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana D. este mai frecventa la copii şi tineri E. se mai numeste şi carie "imploziva"sau "fondanta" D(4, pag. 143) *256. Caria incipienta pe suprafetele dentare netede A. daca este oprita în evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase B. daca este colorata în brun sau negru insemneaza ca este oprita în evolutie C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta D. se prezinta ca o pata cu transparenŃa crescuta datorita reprecipitarii sarurilor minerale E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul B(4, pag. 146) *257. Caria radiculara A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta B. este usor de reconstituit C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica D. în faza iniŃiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaŃa smalŃului E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate D(4, pag. 140) *258. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite obiecte externe B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare D. abrazia este o atriŃie mai erodata E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense E(4, pag. 151) *259. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului C. dentinogeneza imperfecta este ereditara şi se caracterizeaza prin smalt deficitar ca forma sau calcefiere D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate în timpul formarii smalŃului, rezultand un smalŃ deficitar E. Displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite în santuri, lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere E(4, pag. 151) 47
*260. În ce constă testul Fosdick de activitate a cariei: A. Măsurarea vitezei de formare a acidului B. Măsurarea capacităŃii de dizolvare a pulberei de smalŃ C. Numărarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Măsurarea capacităŃii de tamponare a salivei B(4, pag. 153) *261. În ce constă testul Rickles de activitate a cariei : A. Măsurarea vitezei de formare a acidului B. Măsurarea capacităŃii de dizolvare a pulberei de smalŃ C. Numărarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Măsurarea capacităŃii de tamponare a salivei A(4, pag. 153) *262. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe: A. suprafetele ocluzale B. suprafetele radiculare C. suprafetele proximale D. la nivelul coletului E. pe suprafetele orale şi vestibulare C(4, pag. 148) *263. Caria din santuri şi gropite "forma necavitara" se caracterizeaza prin: A. smalt cretos pe perete şi la baza gropitelor B. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal C. radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. sonda nu agata E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent B(4, pag. 149) *264. Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt: A. reactia la un atac de intensitate medie B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta C. reactia la un atac de intensitate scazuta D. reactia la un atac de intensitate crescuta E. reactia la carii oprite în evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute A(4, pag. 148) *265. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt: A. consistenta smaltului şi dentinei B. sonda agata C. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase D. sensibilitate la agenti fizici (rece) şi chimici (dulce, acru) 48
E. coloratia brun-cenusie D(4, pag. 145) *266. Caria radiculara are urmatoarele caracteristici: A. începe la distanta de jonctiunea smalt-cement B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale C. de obicei afecteaza smaltul D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii maxilari E. este mai putin frecventa odata cu înaintarea în vârsta B(4, pag. 141) *267. Abrazia se produce prin: A. MasticaŃia de glucide B. MasticaŃia proteinelor C. Depuneri tartrice D. Periaj impropriu E. Lucrări protetice incorecte D(4, pag. 151) *268. Factorii favorizanti în producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona coletului sunt: A. Orientarea radiala a prismelor de smalt B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare E. Accesul dificil al salivei la acest nivel D(4, pag. 139) *269. Diafannoscopia este un examen complementar indicat pentru: A. Evidentierea cariilor incipiente B. Evidentierea cariilor secundare marginale C. Evidentierea cariilor radiculare D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali în faza incipienta E. Evidentierea cariilor complicate D(4, pag. 146) *270. Diagnosticul pozitiv al carieie dentare simple se bazaeaza pe urmatoarele semne subiective şi obiective: A. durere pulsatila calmata la rece B. debut acut cu durere spontana exacerbata de agenti chimici şi termici C. sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa provocata de agenti fizici şi chimici D. deschidere punctiforma a cariei pulpare E. deschidere punctiforma a cariei pulpare C(4, pag. 145) 271. Caria primara poate fi localizata la nivelul; 49
A. fisurilor B. fosetelor C. fetelor proximale D. fetelor vestibulara şi orala E. marginii gingivale A,B,C,D(4, pag. 139) 272. Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici: A. afecteaza smaltul B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare D. afecteaza frecvent molarii mandibulari E. afecteaza frecvent caninii maxilari C,D,E(4, pag. 142) 273. Caria de suprafata radiculara este denumita A. "carie de cement" B. "carie senila" C. "carie radiculara" D. "carie în coronara" E. "carie serpiginoasa" A,B,C,E(4, pag. 141) 274. Caria în santuri şi fosete se caracterizeaza prin; A. deschidere mica la suprafata B. progresie în suprafata C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara şi altul în profunzime cu varful spre camera pulpara E. evolutia cariei este asimptomatica clinic A,D,E(4, pag. 140) 275. Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin; A. sunt extinse în suprafata B. au forma de U C. sunt extinse în profunzime D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona E. au evolutie rapida în dentina A,B,D,E(4, pag. 140) 276. Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se carcterizeaza prin: A. prezenta de gropite adanci B. smalt cretos la nivelul gropitelor C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent D. sonda poate agata E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal 50
A,D,E(4, pag. 149) 277. Cariile radiculare pot fi localizate; A. pe fetele proximale în 1/3 cervicala B. vestibular C. oral D. pe fetele proximale în 1/3 mijlocie E. circular A,B,C,E,(4, pag. 141) 278. Cariile radiculare se caracterizeaza prin A. au margini bine conturate B. tind sa aiba forma de U C. evolueaza rapid D. sunt asimptomatice E. nu sunt aproape de pulpa B,C,D(4, pag. 140-141) 279. Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii A. localizarea cariei B. extinderea cariei C. afectarea pulpei D. rata de evolutie a cariei E. viteza de evolutie A,B,D,E(4, pag. 139) 280. Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu: A. gingivita marginala cronica B. papilita C. displaziile dentare D. leziunile cuneiforme E. caria complicata C,D,E(4, pag. 151) 281. 282. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. fracturile B. atritia C. abrazia D. parodontita marginala cronica E. amelogenaza imperfecta A,B,C,E(4, pag. 151) 283. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. sensibilitate la agenti chimici şi termici, care inceteaza odata cu indepartarea excitantului 51
B. prezenta petelor cretoase şi marmoratiilor smaltului C. prezenta dentinei alterate D. integritatea camerei pulpare E. teste de vitalitate negative A,B,C,D(4, pag. 150) 284. Microorganismele implicate în caria de radacina sunt: A. Actinomyces viscosus B. Streptococus mutans C. Streptococus viridans D. Microorganisme difteroide aerobe E. Lactobacili A,B,D,E(4, pag. 142-143) 285. Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic: A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare progresiva a tesuturilor afectate B. Aspect inchis maroniu al cementului C. Dureri atenuate sau absente D. Dureri intense cu perioade de remisiune E. Umiditate scazuta A,C(4, pag. 144) 286. Caria secundara şi recidiva de carie apar: A. La nivelul cuspizilor vestibulari B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor C. La marginea unei obturatii D. La obturaŃiile din compozite E. La baza obturatiei C,E(4, pag. 141) 287. Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la: A. Molari B. Premolari C. Frontali D. Premolari temporari E. Frontali mandibulari A,B,C(4, pag. 140) 288. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru diagnosticul cariilor din santuri şi gropite sunt: A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii şi gropitei B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda C. Prezenta de dentina moale şi smalt de consistenta dura D. PrezenŃa unei opacitaŃi ce indica demineralizarea E. Sensibilitate la palpare cu sonda 52
A,B,D(4, pag. 148) 289. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. Leziuni dentare necarioase B. Displaziile şi distrofiile dentare C. Necroza pulpara D. Hiperestezia dentinara E. Complicatiile cariei dentare A,B,E(4, pag. 151) 290. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Sensibilitate la agenti mecanici şi la percutia cu sonda B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase şi marmoratiilor smaltului C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda şi integritatea camerei pulpare D. Teste de vitalitate negative E. Teste de vitalitate pozitive B,C,E(4, pag. 150) 291. în cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra: A. Vitalitatii dentare B. Inflamatiei pulpare C. Formei, adancimii şi continutului cavitatii D. Extinderii în suprafaŃa a cariei E. Zonelor retentive C,D(4, pag. 145) 292. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin: A. Zona opaca în dentina vizibila prin transiluminare B. Suprafata smaltului intrerupta C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul E. Exista radiotransparenta A,B,D,E(4, pag. 149) 293. Semnele subiective în diagnosticul cariei dentare sunt: A. Tulburari fizionomice şi fonetice B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare C. Tulburari masticatorii şi de deglutitie D. Sensibilitate mai mult sau mai puŃin dureroasa la agenŃi fizici (rece) şi chimici (dulce, acru) E. Modificari de volum şi culoare a papilelor interdentare şi retentionarea de resturi alimentare D,E(4, pag. 145) 294. Simptomatologia subiectiva şi obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte morfoclinice ce sunt în functie numai de: A. Localizarea cariei B. Extinderea cariei 53
C. Contactul strans intre dinti D. Rata şi viteza de evolutie a cariei E. Marimea cariei A,B,D(4, pag. 139) 295. Caracteristicile cariei acute sunt: A. frecventa la adulti şi varstnici B. evolutie rapida C. umiditate crescuta D. deschisa la culoare E. dentina alterata de consistenta dura B,C,D(4, pag. 143-144) 296. Care sunt tipurile morfologice de carie primara ? A. cariile recidivante B. cariile de pe suprafetele radiculare C. cariile de la nivelul fetelor netede D. cariile secundare marginale E. cariile de la nivelul fisurilor şi fosetelor B,C,E(4, pag. 139) 297. Caria profunda este: A. carie reversibila B. carie ireversibila C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina D. carie ce intenseaza smaltul şi dentina aproape în totalitate, ramanand doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. carie în care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara B,D(4, pag. 143) 298. Colorarea cariilor radiculare este: A. datorata expunerii suprafetelor radiculare la mediui oral B. asociata cu remineralizarea C. coloratie mai intensa, remineralizare mai puternica D. coloraŃie mai intensa, carie evolutiva E. indica prezenta de dentina alterata B,C(4, pag. 150) 299. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie în stadiu incipient sunt: A. capacitatea de tamponare a salivei B. palparea C. inspectie D. radiografie E. testari bacteriologice A,C,D,E(4, pag. 152)
54
300. Mucoasele rosii, uscate, lucioase indica: A. flux salivar redus B. inflamatie C. sunt asociate riscului crescut de carie D. igiena orala necorespunzatoare E. pacient febril A,C(4, pag. 153) 301. Pe ce suprafete ale dintelui apare caria dentara? A. meziale B. distale C. ocluzale D. vestibulare E. apicale A,B,C,D(4, pag. 139) 302. Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele: A. Progresie foarte rapida B. Deschidere limitata C. Extindere în suprafata D. Extindere paralela cu lamelele smaltului E. Sunt asimtomatice A,C,E(4, pag. 141) 303. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara: A. Carie serpiginoasa B. Carie în croset C. Carie senila D. Atritie E. Caria de biberon A,B,C(4, pag. 141) 304. Caria în dentina prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este asimptomatica B. Debuteaza cu dureri acute C. Evolutie mai rapida D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea şi remineralizarea dentinei E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD şi varful spre pulpa C,D,E(4, pag. 147) 305. Caria în santuri şi fosete se caracterizeaza prin: A. Evolutie în adancime B. Extindere în suprafata C. Deschidere mare la suprafata D. Deschidere mica la suprafata E. Manifestari minime în smalt 55
A,D,E(4, pag. 140) 306. Caria primara este situata la nivelul: A. Fetelor dentare netede B. Fisurilor şi fosetelor C. Suprafetelor radiculare D. Cementului E. Marginilor incizale A,B,C(4, pag. 140) 307. Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin: A. Extindere în suprafata B. Extindere în adancime C. Extindere paralela cu lamelele smaltului D. Evolutie rapida E. Deschidere mica la suprafata A,C(4, pag. 140) 308. Caracterele clinice ale cariei dentare: A. poate sa apara aproape pe orice suprafata a dintelui B. cel mai des apare pe suprafetele meziale, distale şi ocluzale C. apare pe suprafetele pe care autocuratirea este insuficienta, chiar daca curatirea artificiala este eficienta D. apare uneori chiar şi pe suprafeŃe netede, aparent usor curaŃabile (vestibulare şi orale) E. simptomatologia cariei este determinata de localizare, extindere, rata şi viteza de evolutie B,D,E(4, pag. 139) 309. Caria radiculara: A. are o incidenta crescuta în ultimii ani B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa mediului bucal C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential D. poate avea ca punct de plecare suprafaŃa proximala în 1/3 cervicala, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular A,D,E(4, pag. 140) 310. Localizarea cariei: A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete netede şi suprafete radiculare B. caria din santuri şi fosete prezinta de obicei o deschidere mica în suprafata C. caria din santuri şi fosete se caracterizeaza prin progresia în suprafata D. caria din sanŃuri şi fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse E. caria din santuri şi fosete are o evolutie asimptomatica A,B,E(4, pag. 140) 311. Localizarea cariei: 56
A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate în centrul şi nu la marginea fetei proximale B. pe suprafata dintelui, caria din santuri şi fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna sau albicioasa C. caria suprafetelor netede nu apare în defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificiala D. cariile de pe suprafeŃele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata creasta marginala E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, în mare, paralela cu lamele smaltului din zona B,C,E(4, pag. 140) 312. Localizarea cariei A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de deschidere şi cu apexul în forma de U C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede evolueaza rapid în dentina, extinzandu-se lateral şi pulpar D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare E. cariile proximale apar la molari şi premolari, mai rar la frontali C,D(4, pag. 140) 313. Riscul crescut la carie se pune în evidenta, printre altele, prin: A. identificarea demineralizarii B. testari psihologice C. testul ADN comparat cu al parintilor D. testari serologice E. testari bacteriologice A,E(4, pag. 152) 314. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi în cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice C. stabilirea sedintelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor şi procedeelor folosite B,C,D,E(4, pag. 153) 315. Care este etiologia atriŃiei : A. Mişcarea fiziologică a dinŃilor B. Uzura funcŃională masticatorie C. Uzura parafuncŃională D. Idiopatică E. AcŃiune chimico-mecanică A,B,C(4, pag. 151)
57
316. Care este simptomatologia displaziei cronice primare : A. Leziuni asimetrice B. Leziuni simetrice C. Lipsă de Ńesut dur sub formă de “fagure de miere” D. Leziune posteruptivă E. Leziune preeruptivă B,C,E(4, pag. 151) 317. Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare : A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare C. Localizare preferenŃială la frontali D. Localizare preferenŃială la molarul de 6 ani E. Localizare preferenŃială la molarii de minte B,C,D(4, pag. 151-152) 318. Cariile în santuri şi fosete pot fi ca doua triunghiuri: A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare şi vârful spre camera pulpara B. unul cu vârful spre suprafata dentara şi baza spre camera pulpara C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare şi vârful spre camera pulpara D. unul cu vârful spre jonctiunea amelo-dentinara şi baza spre camera pulpara E. suprapuse, unul cu vârful spre suprafata dintelui celalalt cu vârful spre camera pulpara B,C,E(4, pag. 139) 319. Caria radiculara se caracterizeaza prin: A. margini bine conturate B. forma de U C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector D. forma de V E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector B,E(4, pag. 140) 320. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul: A. caninilor B. frontalilor C. molari de minte D. premolarilor E. molarilor B,D,E(4, pag. 140) 321. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin: A. extinsa în suprafata B. apexul în forma de V C. perpendiculara pe lamelele smaltului D. cu zona larga de deschidere E. cu forma de U 58
A,B,D(4, pag. 140) 322. Caria radiculara se mai numeste: A. carie serpiginoasa B. carie de colet C. carie senila D. carie în croset E. carie de cement A,C,D,E(4, pag. 140) 323. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent: A. caninii mandibulari B. caninii maxilari C. molarii mandibulari D. incisivii maxilari E. incisivii mandibulari B,C,E(4, pag. 140) 324. Microorganismele implicate în caria radiculara sunt: A. Actinomyces viscosus B. Actinomyces odontolylicus C. Streptococcus sanguis D. Nocardia E. Streptococcus mutans A,B,D,E(4, pag. 142) 325. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de: A. furnizarea locala de hrana B. cantitatea fluidului gingival C. calitatea salivei D. continutul salivei în agenti microbieini E. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale A,B,E(4, pag. 143) 326. Caria nereversibila poate fi: A. caria superficiala B. carie nepenetranta C. carie medie D. carie profunda E. carie penetranta A,C,D,E(4, pag. 143) 327. Semnele subiective ale cariei dentare sunt: A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici B. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase C. modificari de volum şi culoare a papilelor interdentare 59
D. retentionarea de resturi alimentare E. coloratie brun-maronie A,C,D(4, pag. 145) 328. La inspectia unei leziuni carioase se urmareste: A. colaratia brun-maronie B. consisteta smaltului şi dentinei C. gradul de sensibilitate D. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase E. modificarile de culoare pe suprafetele expuse vaderii A,D,E(4, pag. 145) 329. Caria din santuri şi gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin: A. prezenta de gropite adânci B. smalt cretos pe pereti şi la baza gropitelor C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. substata dentinara moale la baza gropitelor E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent B,D,E(4, pag. 148) 330. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. lacune cuneiforme B. abrazia C. hiperplazia D. eroziunea E. fracturile A,B,D,E(4, pag. 151) 331. Activitatea carioasa în stadiul incipient se poate detecta prin: A. testari bacteriologice B. identificarea demineralizarii C. capacitatea de tamponare salivara D. examen radiografic E. examen citologic A,B,C,D(4, pag. 153) 332. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe: A. integritatea camerei pulpare B. teste de vitalitate negative C. pierderea de substanta dura dentinara D. dentina dura la palpare E. prezenta petelor cretoase şi marmoratiilor A,C,E(4, pag. 150) 333. Leziunile dentare necarioase sunt: A. Displaziile dentare 60
B. Distrofiile dentare C. Abrazia dentară D. Lacunele cuneiforme E. AtriŃia C,D,E(4, pag. 151) 334. Caracteristocile cariilor radiculare sunt: A. Debuteaza în cementul radicular B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare şi apoi pe cele proximale C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari şi incisivi mandibulari D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari şi incisivi mandibulari E. Sunt o consecinta a boli parodontale A,B,C(4, pag. 142) 335. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin: A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri şi curatirii artificiale B. Se evidentiaza ca şi o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara D. Este o carie incipienta oprita în evolutie prin suprimarea zonei de retentie E. Este specifica persoanelor în varsta A,D (4, pag. 144) 336. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezintă astfel: A. Ca şi o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului B. Ca şi o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizari C. Ca şi o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita D. Ca şi o cavitate cu dentina dura pigmentata E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda A,B,E(4, pag. 146) 337. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe: A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului B. Durere provocata la rece C. Durere provocata la cald D. Durere provocata la dulce E. Durere provocata la percutie în axul dintelui A,B,D (4, pag. 150) 338. Diagnosticul diferential în caria simpla se face cu: A. Displaziile dentare B. Distrifiile dentare C. Abrazia dentara D. Hiperemia preinflamatorie E. Pulpite cronice dschise 61
A,B,C,D(4, pag. 151) 339. Diafanoscopia evidentiaza A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase D. este utila în fazele incipiente ale procesului carios E. reprezinta un examen complementar în diagnosticul cariei dentare A,D,E(4, pag. 146) 340 Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente A. prezenta petelor cretoase şi a marmoratiilor smaltului B. teste de vitalitate negative C. teste de vitalitate pozitive D. deschiderea camerei pulpare E. prezenta dentinei alterate A,C,E(4, pag. 150) *341. Freza cilindrică nr.58 are diametrul de: A. 0,8 mm B. 1,2 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 1,7 mm B (4 ,pag. 189) *342. Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului şi a spaŃiilor paralinguale este de: A. 5-6 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 1,5 cm E. 2,8 cm C (4 ,pag. 202) *343. Freza cilindrică nr.259 are diametrul de: A. 1,0 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 0,8 mm E. 1,7 mm E (4 ,pag. 184) *344. Freza cilindroconica nr.1169 este folosită la: A. accentuarea unghiurilor dintre pereŃii laterali în cavităŃile de clasă a I-a B. paralelizarea pereŃilor laterali ai cavităŃilor de clasă a I-a 62
C. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile preparate pe dinŃii laterali D. bizotarea smalŃului E. finisarea amalgamului C (4 ,pag. 190) *345. Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul vârfului are diametrul de ; A. 0,8 mm B. 0,5 mm C. 0,3 mm D. 0,7 mm E. 1,0 mm B (4 ,pag. 190) *346. Freza cilindroconica nr.169 L are o înălŃime a capului de: A. 4,3 mm B. 5,2 mm C. 5,6 mm D. 5,8 mm E. 6,1 mm C (4 ,pag. 190) *347. Freza sferică nr.1/2 are un diametru al capului de: A. 0,3 mm B. 0,05 mm C. 0,5 mm D. 0,6 mm E. 0,8 mm D (4 ,pag. 189) *348. Ce tip de instrument de mană se foloseşte pentru clivarea smalŃului şi a dentinei: A. dalta B. bizotatorul de prag gingival C. lingură Black D. săpăligă E. excavatorul A (4 ,pag. 191-192) *349. Care este numărul minim de lame tăietoare ale unei freze sferice? A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5 B (4 ,pag. 188) *350. Cum se previne exfolierea mucoasei la îndepărtarea rulourilor de vată care adera? 63
A. utilizarea pensei dentare B. lubrefierea mucoasei cu vaselină C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina D. lubrefierea mucoasei cu clorură de zinc E. umezirea abundenŃă cu spray-ul de apa E (4 ,pag. 202) *351. Dezavantajele folosirii digai sunt: A. produce retracŃia părŃilor moi B. împiedică vizibilitatea C. consuma timp D. împiedică conversaŃia cu pacientul E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecŃii din cavitatea bucală C (4 ,pag. 203)
*352. Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de: A. 0.5 mm B. 1 mm C. 2 mm D. 3 mm E. 10 mm E (4 ,pag. 201) *353. Freze cilindro-conice sunt frezele: A. nr. 171 B. nr. 4 C. nr.57 D. nr.258 E. nr. 256 A (4 ,pag. 190) *354. Frezele sferice se întrebuinŃează la: A. îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate B. pregătirea retenŃiei C. extensia preparaŃiei D. atacul primar al dintelui E. toate cele de mai sus E (4 ,pag. 189) *355. Rulourile de vată paralinguale au grosimea de: A. 0,1 cm B. 0,9 cm C. 1 cm D. 2 cm 64
E. 5 cm B (4 ,pag. 202) *356. Care este distanŃă minima admisă a stratului de dentină care separă un proces carios de pulpă dentară cu procese inflamatorii cronice? A. 2 mm B. 1.5 mm C. 2.5 mm D. 1 mm E. 0.5 mm B (4 ,pag. 193) *357. Care freze sferice au diametrul capului 0,5 mm: A. Nr. 1/4 B. Nr. 1 C. Nr. 2 D. Nr. 3 E. Nr.1/2 A (4 ,pag. 189) *358. Freza cilindrică nr. 56 are diametrul capului de: A. 0.8 mm B. 1.0 mm C. 1.2 mm D. 1.7 mm E. 1.3 mm A (4 ,pag. 189) *359. Freza pâră nr. 330 are diametrul capului de: A. 0.80 mm B. 0.70 mm C. 1.00 mm D. 1.20 mm E. 3 mm A (4 ,pag. 189) *360. Lungimea rulorilor de vată variază între: A. 1-2 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 3-4 cm E. 5-6 cm C (4 ,pag. 202) *361. PoziŃia Trendelenburg a pacientului se utilizează în: A. Prepararea cavităŃilor 65
B. în caz de urgenŃă C. în manoperele sângerânde D. în manevrele executate la maxilar E. în manevrele executate la mandibulă B (4 ,pag. 197) *362. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităŃilor: A. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Ńin piesa cot B. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităŃi dificile, operatorul poate scrâşni din dinŃi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalŃului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraŃia produsă de piesă coŃ poate produce afecŃiuni profesionale de tipul "crampă scriitorului"sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate E (4 ,pag. 194) *363. Mandrenul instrumentelor rotative A. poate fi încadrat în trei clase după OMS articolul nr.23 (4 ,piesă dreaptă, cot şi turbină) B. este partea activă a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este manşonul de plastic ce protejează capul frezei E. se adaptează şi fixează la piesă de mână E (4 ,pag. 187) *364. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. deşi aparent reduce riscul contaminării, masca chirurgicală este de fapt un focar de infecŃie prin faptul că se încarca cu microorganisme B. prin clatirea gurii înaintea examinării patogenitatea florei bucale este agravată deoarece sunt mobilizate şi aduse la suprafaŃa microorganismele ascunse în locurile retentive ale cavităŃii bucale C. bacteriile de pe încălŃămintea operatorului se găsesc în gură pacientului chiar şi după mai multe ore de la tratament D. în cabinetul stomatologic se transmit maladii infecŃioase precum: boală vacii nebune, migrenă, spondiloză E. la stomatologii care folosesc turbină s-a constatat o creştere a incidenŃei şi gravităŃii următoarelor afecŃiuni: sinuzită, angină streptococică, bronşite etc. E (4 ,pag. 196) *365. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. contrar unor opinii mai vechi, în cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecŃii este scăzut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gură pacientului nu ajung decât pe încălŃămintea operatorului deci nui periclitează sănătatea D. contaminarea nu este posibilă decât dacă pacientul strănuta sau tuşeşte pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul înconjurător 66
E (4 ,pag. 196) *366. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Ńin piesă coŃ B. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităŃi dificile, operatorul poate scrâşni din dinŃi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalŃului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D.vibraŃia produsă de piesă coŃ poate produce afecŃiuni profesionale de tipul "crampă scriitorului"sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate E (4 ,pag. 194) *367. Care este numărul minim de lame tăietoare al unei freze sferice : A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5 B (4 ,pag. 189) *368. În prepararea modernă a cavităŃilor nu se mai foloseşte: A. Freza sferică B. Freza cilindrică C. Freza cilindro- conică D. Freza roată E. Freza pară D (4 ,pag. 188-190) *369. Pentru clivarea smalŃului a dentinei se utilizează: A. bizotatorul de prag gingival B. lingura Black C. dalta D. sapaliga E. excavatorul C (4 ,pag. 191) *370. Freza para este utilizata în: A. prepararea cavităŃilor de clasa I vederea obturării cu amalgam B. prepararea cavităŃilor de clasa I vederea obturării cu compozit C. prepararea cavităŃilor de clasa V vederea obturării cu amalgam D. prepararea cavităŃilor de clasa V vederea obturării cu compozit E. îndepărtarea dentinei infectate A (4 ,pag. 189) *371. Lungimea capului frezei nr.245 este de: A. 2,45 mm 67
B. 2 mm C. 3 mm D. 1 mm E. 4 mm C (4 ,pag. 189) *372. Freza cilindroconica nr.1169 se foloseşte pentru: A. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile de clasa IV B. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile de clasa V C. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile preparate la nivelul grupului lateral D. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile de clasa I E. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile preparate la nivelul grupului frontal C (4 ,pag. 190) *373. La turaŃii reduse presiunea efectuată pe instrument trebuie să fie: A. mare B. continuă C. intermitenŃă D. inconstanŃă E. nici unul din răspunsurile de mai sus C (4 ,pag. 194) *374. Care dintre următoarele avantaje nu caracterizează dîgă dentară: A. Asigură vizibilitatea B. Asigură câmp operator curăŃ C. Asigură câmp operator uscat D. Nu se poate steriliza E. Protejează împotrivă instrumentelor tăioase D (4 ,pag. 203) 375. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de presiunea exercitată asupra instrumentarului rotativ sunt adevărate: A. presiunea mare poate să fie continuă, atunci când lamele tăietoare ale frezei sunt ascuŃite B. presiunea mare este necesar a fi intermitentă pentru a scădea căldură frictionala C. presiunea produce căldură în mod uniform, la nivelul tuturor pereŃilor cavităŃii D. acŃiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare E. presiunea aplicată pe peretele pulpar produce mai multă căldură decât dacă se direcŃionează pe pereŃii laterali ai cavităŃii B,E (4 ,pag. 194) 376. Dentină de reparaŃie: A. se formează că răspuns la un proces carios de intensitate mare B. se formează uniform pe toŃi pereŃii camerei pulpare C. se formează pe peretele cavităŃii pulpare adiacent stimulului D. se formează uniform pe toŃi pereŃii camerei pulpare mai accentuat adiacent peretelui pulpar E. se formează că răspuns la un stimul de intensitate medie 68
C,E (4 ,pag. 192) 377. Frezele globulare sunt utilizate pentru; A. pregătirea retenŃiei B. bizotarea marginilor în cavităŃile de clasa a III-a şi a IV-a C. îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate D. atacul primar al dintelui E. accentuarea unghiurilor dintre pereŃii laterali ai cavităŃilor de clasă a I-a A,C,D (4 ,pag. 188) 378. Grosimea cauciucului (4 ,rubber) digai poate fi; A. medium 0,23 mm B. gros 0,25 mm C. subŃire 0,18 mm D. medium 0,20 mm E. subŃire 0,12 mm B,D,E (4 ,pag. 203) 379. Odontoblastii nou formaŃi; A. nu au capacitate secretorie B. formează dentină de reparaŃie C. nu există că şi noŃiune, deoarece odontoblastii nu se regenerează după moartea celulară D. se formează în cazul acŃiunii unui stimul iritant de intensitate medie E. se formează indiferent de intensitatea stimulului B,D (4 ,pag. 193) 380. Orificiul cu diametru 1,5 creat de cleştele perforator al digai este pentru: A. premolari voluminoşi B. molari de dimensiuni mari C. molari de dimensiuni medii D. premolari de dimensiuni reduse E. incisivi superiori A,C (4 ,pag. 204) 381. Râmă digai de tip Young este: A. are formă de"U" B. un cadru de metal C. radiotransparent D. un cadru de plastic E. radioopac A,B,E (4 ,pag. 203) 382. Bolile infecŃioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt A. pneumonia B. SIDA C. TBC 69
D. hepatită E. herpesul B,C,D,E (4 ,pag. 196) 383. BraŃele clamelor cu care se fixeaza piesă de cauciuc a digai au urmatoarele forme: A. clame circumferentiale B. clame cu aripioare C. clame fixare aripioare D. clame de fixare şi retracŃie E. clame cu 5 puncte de fixare A,B,C,D (4 ,pag. 203-204) 384. Care din următoarele enunŃuri reprezintă avantajele digăi: A. oferă o bună vizibilitate B. protejează împotrivă medicamentelor iritante C. protejează pacientul împotrivă aspiraŃiei sau înghiŃirii de debriuri sau instrumentar D. asigură evacuarea lichidelor E. izolează pe termen scurt câmpul operator A,B,C (4 ,pag. 202-203) 385. Care din următoarele sisteme de răcire sunt indicate A. aerul B. aerosolul C. apa D. spray-ul E. para de cauciuc A,C,D (4 ,pag. 194) 386. Cauciucul din componenŃa digăi are grosimi diferite în funcŃie de manoperă unde se utilizează: A. 0,10 mm B. 0,12 mm C. 0,14 mm D. 0,20 mm E. 0,21 mm B,D (4 ,pag. 203) 387. Digă prezintă unele dezavantaje: A. neacceptata de pacient din motive psihologice B. consuma mult timp C. nu se poate aplică pe dinŃii tineri insufficient erupŃi D. asigura retracŃia pătilor moi E. păstrează concentraŃia optimă a medicamentelor A,B,C (4 ,pag. 203) 388. Din ce este format un instrument de mană: 70
A. mânerul B. gâtul C. lamă D. mandren E. tijă A,B,C (4 ,pag. 190) 389. În care din următoarele cazuri se utilizează frezele sferice: A. atacul primar al dinŃilor B. extensia preparării C. pregătirea retenŃiei D. bizotarea marginilor E. îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate A,B,C,E (4 ,pag. 188) 390. ReacŃia pulpei după indepărtarea structurii dentare este în funcŃie de: A. mecanismele de protecŃie ale pulpei B. vârstă pacientului C. nu depinde de tipul de instrument rotativ D. modalitatea de activare (mod acŃiune) E. sisteme de răcire A,B,D,E (4 ,pag. 192) 391. Rulourile de vată se aplică la maxilar în zonă: A. retroincisivă B. retromolar C. peste frenul labial superior D. de o parte şi de altă a frenului E. în zonă caninului superior D,E (4 ,pag. 202) 392. Aspirarea Ńesuturilor moi în orificiile canulei ejectorului de salivă provoacă: A. durere B. obliterarea ejectorului C. singerare D. aspiraŃie ineficienŃa E. leziuni ale mucoasei planşeului bucal B,D,E (4 ,pag. 201) 393. Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm? A. nr. 4 B. nr. 3 C. nr. 1 D. nr. 2 E. nr. 5 A,B,E (4 ,pag. 189) 71
394. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm? A. nr 1/4 B. nr. 1/2 C. nr. 1 D. nr. 2 E. nr. 5 A,B,C (4 ,pag. 189) 395. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ? A. sferică nr. 1 B. sferică nr. 2 C. cilindrică nr. 57 D. cilindrică nr. 58 E. cilindro-conică nr. 170 B,C,E (4 ,pag. 189) 396. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm? A. nr. 56 B. nr. 256 C. nr. 57 D. nr. 257 E. nr. 258 A,B (4 ,pag. 189) 397. Dalta: A. se foloseşte pentru planarea smalŃului şi a dentinei B. se foloseşte pentru clivarea smalŃului şi a dentinei C. marginea tăietoare este reprezentată de un bizou pe o singură parte D. acŃionează printr-o mişcare de apăsare E. acŃionează printr-o mişcare de raclare A,B,C,D (4 ,pag. 191) 398. În ce situaŃii răcirea cu aer este ineficienŃa? A. turaŃii de 5 000 rot/min B. turaŃii de 100 000 rot/min C. turaŃii de 50 000 rot/min D. podeaua cavităŃii groasă de circa 2 mm E. podeaua cavităŃii groasă de circa 1 mm B,E (4 ,pag. 194) 399. În formulă instrumentelor de mână A. prima cifră reprezintă lungimea lamei în zecimi de mm B. a două cifră reprezintă lăŃimea lamei în mm C. a treia cifră reprezintă unghiul format de lamă cu axul mânerului în sutimi de arc de cerc D. a treia cifră reprezintă unghiul format de lamă cu axul mânerului în centigrade (4 ,cg) 72
E. a patra cifră reprezintă unghiul dintre margineea tăietoare şi axul mânerului exprimat în grade C,D (4 ,pag. 191) 400. PoziŃia examinatorului de la 'ora 9' este confortabilă pentru examinarea: A. feŃelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta B. feŃele ocluzale ale lateralilor inferiori din stânga C. feŃele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta D. feŃele vestibulare ale lateralilor inferiori din stânga E. feŃele vestibulare ale lateralilor superiori din stânga A,C (4 ,pag. 198) 401. Rulourile de vată pot fi menŃinute în poziŃie la maxilar cu: A. automatomul B. mătase dentară C. clame Harvard D. pene de lemn E. clame Haller C,E (4 ,pag. 202) 402. Când se ia în consideraŃie reacŃia pulpara la acŃiunea instrumentelor rotative se va avea în vedere: A. Mecanismul de protecŃie al pulpei B. Vârstă pacientului C. Sistemele de răcire D. Tipul de structuri dentare expuse E. CompoziŃia Ńesuturilor dentare A,B,C (4 ,pag. 192) 403. Caracteristicile daltei sunt următoarele: A. Prezintă bizou pe o singură parte B. Mişcare de acŃiune prin apăsare C. Poate fi dreaptă D. Se găseşte sub formă de pereche E. Prezintă bizou dublu A,B,C (4 ,pag. 191) 404. Care freze cilindrice au diametrul de 1 mm? A. Nr. 57 B. Nr. 257 C. Nr. 258 D. Nr. 59 E. Nr. 259 A,B (4 ,pag. 189) 405. Cauciucul (4 ,rubber-ul) digai poate avea următoarele dimensiuni: A. 12.5x12.5 cm 73
B. 14.5x14.5 cm C. 15x15 cm D. 13x13 cm E. 10x10 cm A,C (4 ,pag. 203) 406. MenŃinerea rulourilor de vată se face prin: A. Automaton B. Clamele Harvard C. Clamele Haller D. Degetele operatorului E. Aspiratorul de salivă A,B,C (4 ,pag. 202) 407. Pentru molării mandibulari se utilizează următoarele clame de digă: A. Ivory 12 B. Ivory 13 C. Ivory 14 D. Ivory 3 E. Ivory 4 A,B,C (4 ,pag. 204) 408. PoziŃia de lucru în faŃă pacientului se utilizează în următoarele situaŃii A. La examinarea dinŃilor mandibulari anteriori B. La examinarea dinŃilor maxilari anteriori C. La examinarea dinŃilor mandibulari posteriori D. La examinarea feŃelor ocluzale ale dinŃilor posteriori drepŃi mandibulari E. La examinarea feŃelor linguale ale dinŃilor mandibulari anteriori A,B,C (4 ,pag. 198) 409. Utilizarea discurilor dentare trebuie însoŃită de: A. Lumina eficientă B. AplicaŃie intermitenŃă C. PrecauŃie extremă D. Bună izolare a câmpului operator E. Separatoare cu Ivory A,B,C (4 ,pag. 195) 410. Diga: A. elimină conversaŃia inutilă şi lavajele bucale frecvenŃe B. asigură o bună vizibilitate C. este bine tolerată de către pacienŃii astmatici D. asigură retracŃia părŃilor moi E. protejează împotrivă aspirării şi înghiŃirii instrumentelor A,B,D,E (4 ,pag. 203)
74
411. Digă (4 ,rubber-dăm): A. nu este bine acceptată de către pacienŃi B. nu se poate aplică pe dinŃii tineri, insuficient erupŃi C. se aplică pe râme metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare albă pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinŃii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi A,B,E (4 ,pag. 203) 412. Frezele sferice: A. cu cât numărul de identificare atribuit de producător frezei este mai mic, cu atât freză are o dimensiune mai redusă B. se folosesc la îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate C. sunt active numai la mişcări laterale şi de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavităŃilor E. se folosesc la pregătirea retenŃiei A,B,E (4 ,pag. 188) 413. Gâtul sau colul instrumentelor rotative: A. din punct de vedere al operatorului este bine să fie cât mai subŃire pentru a asigură vizibilitate asupra părŃii active a instrumentului şi manipulare uşoară B. trebuie să fie suficient de gros pentru a fi rezistent şi suficient de subŃire pentru a asigură acces şi vizibilitate C. transmite forŃele ce se exercită asupra capului în sens rotaŃional şi translaŃional D. are formă conică, cu bază mare la nivelul capului şi bază mică spre mandren E. este partea intermediară ce leagă mandrenul de capul activ A,B,C,E (4 ,pag. 188) 414. Instrumente rotative A. instrumentele rotative al căror cap prezintă lame se numesc freze dentare B. termenul de "formă", aplicat unei freze dentare se referă la conturul şi siluetă capului instrumentului C. frezele sunt acŃionate cu ajutorul pieselor de mână dar pot fi acŃionate şi manual D. înainte că freză să acŃioneze în dentină, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselină E. după natură părŃii active instrumentele pentru prepararea cavităŃilor pot fi tăietoare sau abrazive A,B,E (4 ,pag. 188) 415. PărŃi componente ale instrumentelor rotative A. gâtul (4 ,colul) B. braŃul C. capul (4 ,partea activă) D. piciorul (4 ,tijă) E. mandrenul A,C,E (4 ,pag. 187) 416. ReacŃia pulpei la instrumentele tăietoare rotative 75
A. pulpă dinŃilor tineri este sensibilă la injuriile provocate de prepararea cavităŃii însă are o putere de recuperare mai mare decât pulpă îmbătrânită B. frezele din oŃel produc mai multă căldură decât cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puŃină căldură deoarece nu au o acŃiune atât de agresivă D. în cazul folosirii turaŃiilor înalte temperatură este controlată prin scăderea presiunii, tăierea intermitenŃă şi folosirea răcirii E. dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm, răspunsul pulpar este prompt şi intens A,B,D,E (4 ,pag. 191) 417. Sisteme de răcire a frezelor A. spray-ul (4 ,apa + aer) este mai avantajos decât răcirea cu apa B. răcirea cu aer este eficientă chiar şi în cazul cavităŃilor în care grosimea stratului de dentină este mai mică decât 2 mm C. răcirea cu aer produce aerosol nociv prin încărcătură microbiana D. răcirea cu apa este eficientă însă este necesar un sistem eficient de evacuare E. în cazul răcirii cu spray, este bine că apa să fie încălzită la cca 54sC A,C,D,E (4 ,pag. 191) 418. Care freze cilindrice au diametrul de minimum 1 mm : A. Nr. 56 B. Nr. 257 C. Nr. 258 D. Nr. 259 E. Nr. 256 B,C,D (4 ,pag. 189) 419. Care freze sferice au diametrul capului peste 1 mm : A. Nr. 4 B. Nr. 3 C. Nr. 1 D. Nr. 2 E. Nr. 5 A,B,E (4 ,pag. 189) 420. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm : A. Nr. A¼ B. Nr. A½ C. Nr.1 D. Nr.2 E. Nr.5 A,B,C (4 ,pag. 189) 421. Frezele sferice se utilizează în: A. îndepărtarea Ńesuturilor dure dentare B. bizotarea marginilor C. pregătirea retenŃiei 76
D. extensia preparării E. atacul primar al dinŃilor A,C,D,E (4 ,pag. 188) 422. Un instrument de mână este format din: A. tijă B. mandren C. mânerul D. gâtul E. lamă C,D,E (4 ,pag. 190) 423. Care din instrumentele de mână sunt pereche? A. toporişcă B. bizotatorul de prag gingival C. săpăligă D. dalta E. sondă dentară A,B (4 ,pag. 191-192) 424. ReacŃia pulpara la instrumentele rotative depinde de: A. vârstă pacientului B. tipul de instrument activ C. sistemele de răcire D. evoluŃia leziunii carioase E. adâncimea leziunii carioase A,B,C (4 ,pag. 192) 425. În cabinetul stomatologic sunt acceptate următoarele poziŃii operatorii: A. cu antebraŃul sprijinit pe umerii pacientului B. în faŃă pacientului (4 ,oră 6) C. în dreaptă (4 ,oră 9) D. în stânga (4 ,oră 9) E. în spatele pacientului (4 ,oră 12) B,C,E (4 ,pag. 197) 426. În cabinetul stomatologic se pot transmite următoarele boli infecŃioase: A. herpesul B. hepatită C. SIDA D. TBC E. pneumonia A,B,C,D (4 ,pag. 196) 427. Freză pară are următoarele caracteristici: A. unghi de întâlnire cu partea laterală rotunjit 77
B. partea frontala plată C. lungimea capului de două ori mai mare decât lăŃimea D. lungimea capului de trei ori mai mare decât lăŃimea E. partea frontala convexă A,B,D (4 ,pag. 189) 428. După designul capului instrumentele sunt împărŃite în: A. instrumente sferice B. instrumente cilindrice C. instrumente cilindro-conice D. instrumente tăietoare E. instrumente abrazive D,E (4 ,pag. 188) 429. Formă părŃii active se referă la: A. conturul capului instrumentului B. silueta capului instrumentului C. gâtul instrumentului D. colul instrumentului E. mânerul instrumentului A,B (4 ,pag. 188) 430. Caracteristicile dălŃii sunt următoarele: A. bizou pe o singură parte B. bizou dublu C. mişcare de acŃiune prin apăsare D. mişcare de acŃiune prin presiune E. marginea tăietoare şi lamă formează un unghi de 90 grade A,C,E (4 ,pag. 191) 431. Digă are următoarele dezavantaje: A. Neacceptarea de către pacient pe motiv psihic B. Consumator de timp la aplicare C. Nu se poate folosi pe dinŃi cu erupŃie imcompleta D. Nu asigură câmp operator curăŃ E. Nu asigură o bună vizibilitate A,B,C (4 ,pag. 203) 432. Fiecare instrument rotativ este format din A. mandrenul B. colul C. partea activă D. trei componente E. nici un răspuns corect A,B,C,D (4 ,pag. 187)
78
433. Ce fel de instrumente tăietoare cunoaşteŃi A. săpiŃă B. dalta C. bizotatorul de prag gingival D. fuloarul de ciment E. toporişcă A,B,C,E (4 ,pag. 191) 434. Frezele sferice sunt utilizate pentru A. planarea pereŃilor axiali B. atacul primar al dintelui C. extensia preparării D. finisarea marginilor cavităŃii E. pregătirea retenŃiei B,C,E (4 ,pag. 188) 435. SăpiŃă se foloseşte A. printr-o mişcare de tragere B. prin apăsare C. pentru planarea smalŃului şi dentinei D. toate răspunsurile corecte E. nici un răspuns corect A,C (4 ,pag. 191) 436. Bizotatorul de prag gingival are următoarele caracteristici A. este o toporişcă B. este o toporişcă modificată C. între marginea tăietoare şi axul lamei este un unghi altul decât 90 de grade D. între marginea tăietoare şi axul lamei este un unghi de 90 de grade E. nici un răspuns corect B,C (4 ,pag. 191) *437. Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este: A. de 40µm B. mai mare de 30 µm C. mai mică de 40 µm D. mai mică de 25 µm E. între 25-35 µm D (4 ,pag. 303) *438. Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu până: A. 30% B. 35% C. 72% D. 69% E. 40% A° 79
D (4 ,pag. 295) *439. Linerii din eugenolat de zinc se caracterizează prin: A. PH alcalin şi efecte de iritaŃie pulpara B. PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpara C. PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar D. PH acid şi efecte de iritaŃie pulpara E. PH cu valori cuprinse între 6-9. C (4 ,pag. 298) *440. CavitaŃiile complexe: A. implică două suprafeŃe ale dintelui B. implică trei sau mai multe suprafeŃe ale dintelui C. implică o suprafaŃa a dintelui D. se referă la adâncimea cavităŃilor E. se referă la ariile anatomice implicate B (4 ,pag. 172) *441. Gravarea acidă a dentinei se face timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde B (4 ,pag. 328) *442. Gravarea acidă a smalŃului se face timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde D (4 ,pag. 328) *443. în ce clasă sunt incluse cavităŃile atipice de genul MOD? A. clasa I B. clasa a ÎI-a C. clasa a V-a D. clasa a VI-a E. clasa a III-a D (4 ,pag. 174) *444. Prin demineralizare, porozitatea plăgii dentinare creşte: A. de la 1% la 13,4% B. de la 1% la 1,9% C. de la 1% la 28,6% 80
D. de la 1% la 6,8% E. de la 2% la 13,4% A (4 ,pag. 326) *445. CavităŃile compuse implică afectarea a: A. Trei suprafeŃe dentare B. Mai multe suprafeŃe dentare C. Două suprafeŃe dentare D. O singură suprafeta dentară E. Patru suprafeŃe dentare C (4 ,pag. 172) *446. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de dentina care asigură protecŃia pulpara chimică şi termică? A. 1.5-2 mm B. 2 mm C. 2-3 mm D. 0.5-1 mm E. 2.5-3 mm B (4 ,pag. 301) *447. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizează dentină pe o adâncime de: A. 0.5 micrometri B. 0.2 micrometri C. 0.7 micrometri D. 0.8 micrometri E. 0.3 micrometri B (4 ,pag. 346) *448. Stabilirea conturului marginal pentru cavităŃile preparate pe feŃele proximale trebuie să respecte următoarele reguli: A. Plasarea marginilor cavităŃii până în Ńesuturi sănătoase B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice C. Extinderea mărginii gingivale apical faŃă de punctul de contact D. Extinderea marginilor vestibulare şi orale în interiorul ambrazurilor respective E. Toate de mai sus E (4 ,pag. 176) *449. Tratamentul profilactic al cariei dentare se referă la:. A. Remineraliyarea leziunilor incipiente B. Sigilarea şanŃurilor, fisurilor şi fosetelor C. Modificarea dietei D. Folosirea fluorurilor E. Toate de mai sus E (4 ,pag. 168)
81
*450. Hibridizarea plăgii dentinare A. sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentină excesiv de umedă B. răşină adeziva se polimerizează concomitent cu primul strat de compozit C. gravarea acidă globală se realizează cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde D. dentină opacă (4 ,zonă reacŃiei vitale) necesită o gravare prelungită (4 ,peste 15 secunde) E. obiceiul de a frecă primerul cu ajutorul buretelui este dăunător deoarece, la nivel microscopic, reŃeaua de colagen se prăbuşeşte C (4 ,pag. 346) *451. PereŃii unei cavităŃi: A. peretele despărŃitor este situat între pulpă şi cavitate B. peretele dublu se întâlneşte în cazul cavităŃilor MOD C. peretele de rezistentă asigură rezistentă cavităŃii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menŃinut decât de către gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui E (4 ,pag. 167) *452. Planul de tratament în caria simplă: A. nu este nevoie de un de tratament, pur simplu se cavităŃile se obturează B. planuri de tratament: idealist realist C. un plan solid de tratament depinde de părerea aparŃinătorilor pacientului D. secvenŃa planului de tratament: fază de cunoaştere, fază de diagnosticare, fază de obturare, fază de întreŃinere şi fază de recuperare E. tratamentele complexe vor fi eşalonate pe faze E (4 ,pag. 167) 453. Care este principiul după care se stabileşte conturul marginal al unei cavităŃi : A. Îndepărtarea completă a smalŃului subminat B. Îndepărtarea completă a dentinei ramolite C. Îndepărtarea completă a smalŃului cariat D. Respectarea regulilor de rezistentă E. Respectarea regulilor de retenŃie A (4 ,pag. 175) *454. Conturul marginal al unei cavităŃi ocluzale la primul premolar superior seamănă cu un: A. Pătrat B. Cerc C. Fluture D. Coadă de rândunica E. Romb C (4 ,pag. 175) *455. Linerii din eugenolat de zinc prezintă următoarele caracteristici: A. PH cu valori cuprinse între 6-9. B. PH acid şi efecte de iritaŃie pulpara 82
C. PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar D. PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpara E. PH alcalin şi efecte de iritaŃie pulpara C (4 ,pag. 298) *451. Deteriorarea adeziunii provoacă consecinŃe clinice grave atunci când adeziunea se compromite: A. Între detritusul remanent hibridizat şi dentină sănătoasă subiacenta B. Între bază stratului hibrid şi dentină sănătoasă subiacentă C. În masă stratului hibrid D. Între adeziv şi porŃiunea superficială a stratului hibrid E. Între compozit şi adeziv B (4 ,pag. 339) *452. Legătură adezivă poate cedă prin compromiterea: A. coeziunii la joncŃiunea răşină adeziva/strat hibrid B. coeziunii la joncŃiunea răşină adeziva/răşină compozită C. coeziunii la joncŃiunea smalŃ/răşină compozită D. coeziunii la joncŃiunea răşină adeziva/canalicule dentinare E. coeziunii la joncŃiunea strat hibrid/canalicule dentinare A (4 ,pag. 338) *453. Zonele de minima rezistentă mecanică sunt situate: A. între adeziv şi limită superficială a stratului hibrid B. între adeziv şi limită profundă a stratului hibrid C. între adeziv şi răşină compozită D. între stratul hibrid şi canaliculele dentinare E. între răşină compozită şi stratul hibrid A (4 ,pag. 338 ) *454. Profunzimea impregnării dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de: A. afinitatea pentru substratul tisular B. gradul de deshidratare dentinara C. tipul de monomer adeziv D. tipul leziunii carioase E. localizarea leziunii carioase A (4 ,pag. 332) *455. CavităŃile de clasa a II-a se pregătesc la nivelul cariilor care evoluează pe suprafeŃele: A. Proximale ale premolarilor B. Proximale ale caninilor C. Proximale ale incisivilor laterali D. Proximale ale incisivilor centrali E. Vestibulare ale molarilor A (4, pag. 173) 83
*456. Conform clasificării anatomo-topografice, cavitatea de clasă I se defineşte: A. rezultă în urmă tratamentului cariilor care evoluează pe suprafeŃele proximale ăla incisivilor şi caninilor cu păstrarea unghiului incizal B. rezultă în urmă tratamentului cariilor care evoluează în toate fosele şi fisurile de pe suprafaŃa ocluzala a molarilor şi premolarilor C. rezultă în urmă tratamentului cariilor ce evoluează în cele două treimi ocluzale vestibulare şi palatinale ale frontalilor maxilari D. răspunsuri corecte a,b,c. E. rapunsuri corecte b, c E (4 ,pag. 173) 457. Care dintre următoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente: A. Opti Bond B. One Coat Bond C. Clearfil Liner Bond2 D. Syntac Sprint E. Tenure B,D (4 ,pag. 328,343,341) 458. Dintre dezavantajele linerilor fac parte următoarele: A. izolare termică necorespunzătoare B. protecŃie chimică prin sigilarea canaliculelor dentinare C. lipsă rezistenŃei mecanice semnificative D. desprinderea de pe suprafaŃa plăgii dentinare în timpul contracŃiei de priză a compozitelor E. alcalinitatea crescută A,C,D (4 ,pag. 296) 459. Factorul C: A. are o valoare cât mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasă a I-a, unde fotopolimerizarea se face în straturi succesive cât mai mici B. este cu atât mai mare cu cât o cavitate are mai mulŃi pereŃi C. este cu atât mai mare cu cât o cavitate are mai puŃini pereŃi D. exprimă raportul între numărul de pereŃi ai cavităŃii de care se cuplează compozitul şi forŃă adeziunii de un perete dentar E. exprimă raportul între numărul de pereŃi ai cavităŃii de care se cuplează compozitul şi numărul de suprafeŃe libere ale obturaŃiei A,B,E (4 ,pag. 323) 460. Lacurile dentare (4 ,varnish-urile) conŃin răşini naturale de tipul; A. benzen B. sandarac C. copal D. clorbutanol E. colofoniu 84
B,C,E (4 ,pag. 294) 461. Primerii au rolul de: A. înlăturare a stratului de detritus dentinar remanent B. umectare intimă a fibrelor de colagen C. colabare a fibrelor de colagen,blocând permeabilitatea dentinei D. înlocuirea manşonului de apa din jurul fibrelor de colagen E. amortizare a solicitărilor ocluzale masticatorii B,D (4 ,pag. 332) 462. Prin demineralizare, porozitatea plăgii dentinare: A. nu se modifică decât cu 1-2% B. creşte la valoarea de 8,2% C. creşte la valoarea de 13,4% D. se măreşte calibrul canaliculelor dentinare E. nu sunt demineralizate canaliculele dentinare C,D (4 ,pag. 326) 463. Rezistentă la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisă prin; A. încorporarea iniŃială a unei cantităŃi prea mari de pulbere B. raport mărit pulbere/lichid C. raport scăzut pulbere/lichid D. încălzirea plăcuŃei de sticlă pe care se spatuleaza E. contact prematur cu lichidele bucale A,C,E (4 ,pag. 304) 464. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticlă A. Biocompatibilitatea B. Adezivitatea la dentină C. Rezistentă la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite D. Reducerea microinfiltratiei marginale E. Rezistentă la compresiune masticatorie superioară celorlalŃi lineri A,B,D,E (4 ,pag. 299) 465. ConcepŃia terapeutică contemporană privind atitudinea faŃă de plagă dentinara recomandă A. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare doar în scopul izolării mecanice a pulpei dentare B. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dnetinare doar în scopul izolării chimice a pulpei dentare C. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării termice a pulpei dentare D. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării electrice a pulpei dentare E. Izolarea termică faŃă de obturaŃiile metalice atunci când grosimea plăgii dentinare care acoperă pulpa scade sub 1mm C,D,E (4 ,pag. 301) 85
466. Etapele în prepararea unui liner din ciment ionomere de sticlă includ: A. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente vâscoase omogene B. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente cremoase omogene C. Încorporarea celeilalte jumătăŃi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde B,C,E (4 ,pag. 300) 467. Indicarea adezivilor dentinari în protecŃia plăgii dentinare se datorează: A. CapacităŃii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor B. Biocompatibilitatii pulpare C. Efectului antibacterian D. ObligativităŃii condiŃionării plăgii dentinare E. CapacităŃii de izolare termică A,B (4 ,pag. 320) 468. IndicaŃiile hibridizării plăgii dentinare sunt următoarele: A. ObturaŃii coronare adezive cu compozit B. ObturaŃii coronare adezive cu amalgam C. ObturaŃii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă D. Sigilarea preventivă a plăgii dentinare E. Sigilarea curativa a plăgii dentinare A,B,D,E (4 ,pag. 323,324) 469. Lacurile dentare au următoarele indicaŃii: A. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea dentinei restanŃe este mai mică de 2 mm B. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea dentinei este de 0,5-1 mm C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint, atunci când sunt aplicate pe dentinara D. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint, atunci când aplicate pe pereŃii de smalț E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B,D,E (4 ,pag. 295) 470. ProprietăŃile cimentului policarboxilic sunt următoarele: A. Biocompatibil prin creşterea PH-ului la 5 după o ½ h de la spatulare B. Biocompatibil prin disocierea redusă a acidului poliacrilic C. Rezistentă mecanică cea mai mare dintre materialele utilizate că obturaŃie de bază D. Adeziune chimică la smalŃ şi dentină E. Activitate antibacteriana similară eugenatului de zinc A,B,D (4 ,pag. 309) 86
471. Regulile generale ale unei hibridizări optime includ A. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde B. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde C. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă D. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte E. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaŃiei coronare cu compozit B,D,E (4 ,pag. 346) 472. Utilizarea compozitelor fluide că obturaŃii de bază este indicată deoarece A. Au modul de elasticitate mai scăzut faŃă de compozitele hibride ceea ce conferă rezistentă mai mare la fracturare . B. Au modul de elasticitate mai mare faŃă de compozitele hibride ceea ce conferă rezistentă mai mare la fracturare C. Au rezistentă mai mare la compresiune faŃă de compozitele hibride D. Au rezistentă mai mare la compresiune faŃă de valorile altor materiale de obturaŃie de bază E. Au contracŃie mare de priză A,D (4 ,pag. 313) 473. Avantajele prepararilor multiple sunt: A. reduce numărul vizitelor pacientului la stomatolog B. conduce la câştigare de timp C. necesită un număr redus de instrumente D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte E. scad preŃul de cost al tratamentului A,B,C (4 ,pag. 184-185) 474. CavitaŃiile de clasă I rezultă în urmă tratamentului leziunilor carioase care evoluează: A. în toate fosele şi fisurile de pe suprafaŃa ocluzala a molarilor şi premolarilor B. în 2/3 ocluzale vestibulare şi orale ale molarilor C. suprafaŃa palatinala a frontalilor maxilari D. suprafeŃele proximale ale incisivilor şi caninilor cu pastarea unghiului incizal E. în 1/3incizala a feŃelor vestibulare şi orale ale dinŃilor A,B,C (4 ,pag. 173-174) 475. Coafajul indirect este indicat în cavităŃi cu dentină dură şi mici zone de dentină alterată, dacă: A. dentină alterată ocupă o suprafaŃa punctiforma plasată strict în dreptul coarnelor pulpare B. dinŃi ce au şi alte restaurări corecte C. accesibilitate directă D. pacient tânăr, sănătos E. dentină alterată ocupă o suprafaŃa de până la 2mm diametru A,C,D (4 ,pag. 315) 476. în ce situaŃii îndepărtarea Ńesutului cariat este indicată prima în prepararea cavităŃii? A. în cavităŃi profunde 87
B. în cavităŃi orale cu numeroase şi extinse procese carioase C. când se doreşte realizarea controlului cariei D. la dinŃi cu leziune carioasă minima E. în cavităŃi punctiforme B,C (4 ,pag. 178-179) 477. Accesul răşinii adezive în profunzimea dentinei este influenŃată de următorii factori: A. Porozitatea matricei dentare B. Umiditatea endogena C. Umiditatea accidentală D. Umiditatea exogena E. Tipul răşinii adezive A,B,C,D (4 ,pag. 327) 478. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu : A. Alcalinitate B. Alcalinitate C. Efect bacteriostatic D. Stimulează indirect neodentinogeneza E. Reduce hipersensibilitatea dentinara după obturaŃii coronare recente A,C,D (4 ,pag. 297) 479. CavităŃile de a VI-a - tratamentului leziunilor situate la: A. Nivelul marginilor incizale ale dinŃilor anteriori B. Vârfului cuspizilor dinŃilor laterali C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori D. Nivelul vestibulare E. Nivelul suprafeŃelor mezio-ocluzo-distale A,B,E (4 ,pag. 174) 480. ContraindicaŃiile lacurilor dentare sunt următoarele: A. Sub coafajele indirecte B. Sub bazele de ciment cu ionomer de sticlă C. Sigilarea canaliculelor dentinare înaintea obturaŃiilor cu amalgam D. ProtecŃia uzurii masticatorii a obturaŃiilor coronare E. Sub obturaŃii de răşini acrilice compozite A,B,E (4 ,pag. 295) 481. Linerii: A. cazul care conŃin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct indirect B. nu realizează o izolare termică corespunzătoare C. după cum le spune numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavităŃilor D. un fel de lacuri subŃiri E. conŃin răşini naturale sintetice dizolvate solvenŃi organici A,B (4 ,pag. 296)
88
482. Ce instrumentar este indicat pentru finisare : A. Bizotatoare de prag gingival B. Toporişti de smalŃ C. Freze fără vârf D. Freze diamantate E. Freze cu vârf A,B,C (4 ,pag. 181-182) 483. Unde converg prismele de smalŃ: A. fosete B. şanŃuri C. La cuspizi D. La crestele marginale E. în fisuri A,B,E (4 ,pag. 181) 484. Indicatiile lacurilor dentare: A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint, atunci când sunt aplicate pe plagă dentinara şi pe pereŃii de smalŃ ai cavităŃii C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint, atunci când sunt aplicate pe plagă dentinara D. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea dentinei restanŃe este mai mică de 0,5-1 mm E. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea dentinei restanŃe este mai mică de 2 mm A,B,D (4 ,pag. 294-295) 485. Linerii cu hidroxid de calciu au următoarele proprietăŃi: A. Efect bacteriostatic B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil C. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectului uşor iritant asupra pulpei D. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectelor sedative asupra pulpei E. Alcalinitate crescută care se păstrează şi după priză prin eliberarea ionilor de hidrogen A,B,C,D (4 ,pag. 297) 486. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticlă prezintă următoarele avantaje: A. rezistentă la compresiune masticatorie superioară celorlalŃi lineri B. Reducerea microinfiltratiei marginale C. Rezistentă la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite D. Adezivitatea la dentină E. Biocompatibilitatea A,B,D,E (4 ,pag. 299) 487. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticlă prezintă următoarele etape:
89
A. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente vâscoase omogene B. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente cremoase omogene C. Încorporarea celeilalte jumătăŃi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde B,C,E (4 ,pag. 300) 488. Atitudinea faŃă de plagă dentinara în concepŃia terapeutică contemporană: A. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării termice a pulpei dentare B. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dnetinare în scopul izolării chimice a pulpei dentare C. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării electrice a pulpei dentare D. Izolarea termică faŃă de obturaŃiile metalice atunci când grosimea plăgii dentinare care acoperă pulpă scade sub 1mm E. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare doar în scopul izolării mecanice a pulpei dentare A,C,D (4 ,pag. 290) 489. Bazele trebuie să prezinte următoarele proprietăŃi fundamentale: A. Difuzivitatea termică B. Conductivitatea termică C. Biocompatibilitatea D. Modulul de elasticitate E. Rezistentă mecanică A,B,D,E (4 ,pag. 302-303) 490. Cimentul fosfat de zinc prezintă următoarele proprietăŃi: A. AderenŃă la plagă dentinara prin adeziune chimică B. AderenŃă la plagă dentinara prin retenŃie micromecanică C. PH 6 după 48 de ore D. Modul de elasticitate crescut E. Rezistentă mecanică mare B,E (4 ,pag. 304) 491. ProprietăŃile cimentului policarboxilic sunt următoarele: A. Activitate antibacteriana similară eugenatului de zinc B. Adeziune chimică la smalŃ şi dentină C. Rezistentă mecanică cea mai mare dintre materialele utilizate că obturaŃie de bază D. Biocompatibil prin disocierea redusă a acidului poliacrilic E. Biocompatibil prin creşterea PH-ului la 5 după o ½ oră de la spatulare B,D,E (4 ,pag. 309) 492. Adezivii dentinari sunt indicaŃi în protecŃia plăgii dentinare datorită: 90
A. CapacităŃii de izolare termică B. ObligativităŃii condiŃionării plăgii dentinare C. Efectului antibacterian D. Biocompatibilitatii pulpare E. CapacităŃii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor D,E (4 ,pag. 320) 493. IndicaŃiile hibridizării plăgii dentinare sunt următoarele: A. Sigilarea curativă a plăgii dentinare B. Sigilarea preventivă a plăgii dentinare C. ObturaŃii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă D. ObturaŃii coronare adezive cu amalgam E. ObturaŃii coronare adezive cu compozit A,B,D,E (4 ,pag. 323-324)
494. Pentru o hibridizare optimă sunt necesare: A. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaŃiei coronare cu compozit B. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte C. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă D. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde E. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde A,B,D (4 ,pag. 327) 495. Tehnicile de hibridizare includ: A. Hibridizarea pe smalŃ B. Hibridizarea fără păstrarea detritusului dentinar remanent C. Hibridizarea cu păstrarea detritusului dentinar remanent D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaŃi simultan E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaŃi succesiv B,C,D,E (4 ,pag. 340-345) 496. Fenomenele care apăr în deteriorarea gravă a adeziunii sunt generate de: A. microinfiltratie B. percolare C. nanoinfiltratie D. infiltraŃii marginale extinse E. niciunul din răspunsurile de mai sus A,C (4 ,pag. 339) 497. CavităŃile de clasă a VI-a rezultă în urmă tratamentului leziunilor carioase de la nivelul: A. Marginilor incizale B. Vârfului cuspizilor C. SuprafeŃelor mezio-ocluzo-distale D. SuprafeŃelor vestibulare 91
E. SuprafeŃelor orale A,B,C (4 ,pag. 174) 498. Stabilirea conturului marginal reprezintă: A. plasarea marginilor cavităŃii într-o poziŃie ce va ocupă în final reparaŃia B. presupune înlăturarea smalŃului subminat în totalitate C. se realizează cu freze cilindrice la turaŃie convenŃională D. se realizează cu instrumente de mână E. marginile cavităŃii vor fi plasate astfel încât să permită o bună finisare a marginilor viitoarei restauraŃii A,B,E (4 ,pag. 173) 499. Metodă ideală pentru îndepărtarea materialului carios presupune: A. presiune minima B. rapiditate C. căldură frictionala aproape zero D. control complet al instrumentului folosit E. nici un răspuns corect A,C,D (4 ,pag. 180) 500. Lacurile dentare au următoarele contraindicaŃii: A. sigilarea canaliculelor dentinare înaintea obturării cu amalgam B. sub coafajele indirecte C. sub bazele cu CIS D. protecŃia bonturilor coronare la dinŃi vitali în vederea cimentării cu ciment fosfat de ZN E. sub obturaŃiile din răşini acrilice sau compozite B,C,E (4 ,pag. 295) *501. Adâncimea ideală dentinară axială a cavităŃii proximale la nivelul molarilor şi premolarilor este de A. 1mm B. 2 mm C. 0,6 mm D. 0,8 mm E. 3 mm C (4,pag. 219) *502. Cea mai comună zonă pentru restaurarea cu amalgam a cavităŃii de clasă a IIIa este reprezentată de: A. fosele palatinale ale incisivilor laterali B. feŃele distale ale incisivilor laterali C. feŃele meziale ale caninilor superiori D. feŃele meziale ale caninilor inferiori E. feŃele distale ale caninilor superiori şi inferiori E (4,pag. 229)
92
*503. Utilizarea ameloplastiei în zonele vecine unei cavităŃi de clasa I ce va fi restaurată cu amalgam va întâlni pereŃii cavităŃii preparate într-un unghi: A. nu mai mare de 110A° B. mai mare de 110A° C. mai mic de 80A° D. mai mic de 90A° E. mai mare de 120A° A (4,pag. 210) *504. În cazul preparării cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe molări,care este dimensiunea minima ce trebuie păstrată între marginea cavităŃii şi proiecŃia marginală a feŃei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm E (4,pag. 209) *505. În cazul preparării cavităŃii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este lăŃimea ideală a istmului? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm B (4,pag. 209) *506. În cazul preparării cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adîncime va intră freză nr. 245 în fosetă sau fisură? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm C (4,pag. 209) *507. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cînd se indică ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio şi disto-vestibulare? A. fisura restantă nu este mai adîncă de 1/4 din grosimea smalŃului B. fisura restantă nu este mai adîncă de 1/2 din grosimea smalŃului C. fisura restantă nu este mai adîncă de 3/4 din grosimea smalŃului D. fisura restantă nu este mai adîncă de 3/5 din grosimea smalŃului E. toate cele de mai sus A (4,pag. 210)
93
*508. La preparaea cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este dimensiunea minima ce trebuie păstrată între marginea cavităŃii şi proiecŃia marginală a feŃei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm D (4,pag. 209) *509. Dens în dente poate să apăra la nivelul: A. Incisivilor centrali maxilari B. Incisivilor laterali maxilari C. Molarilor temporari D. Premolarilor inferiori E. Molarilor permanenŃi B (4,pag. 215) *510. Grosimea ideală a hidroxidului de calciu aplicat în cazul cavităŃilor avansate şi extinse este de: A. 1 mm B. 1,5-2 mm C. 0,5-0,75 mm D. 2 mm E. peste 2 mm C (4,pag. 211) *511. Pentru molari, distanŃa de la marginea cavităŃii la suprafaŃa proximală va trebui să fie de minim: A. 1,6mm B. 2mm C. 2,5mm D. 1,5mm E. 3mm B (4,pag. 209) *512. Pentru premolari, distanŃa de la marginea cavităŃii la suprafaŃa proximală trebuie să fie mai mică de: A. 2 mm B. 1,6 mm C. 2,5 mm D. 0,5 mm E. 1,5 mm B (4,pag. 209)
94
*513. Prepararea cavităŃii de clasa I pe premolari în vederea restaurării cu amalgam începe cu utilizarea frezelor: A. Sferice (4, globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. para E. Con invers D (4, pag. 209) *514. Prepararea cavităŃii de clasa I pe premolari în vederea restaurării cu amalgam începe cu utilizarea frezelor: A. Sferice (4,globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. Pară E. Con invers D (4,pag. 209) *515. Toaleta cavităŃilor superficiale se face cu: A. Apa oxigenată B. Alcool C. SubstanŃe anti-microbiene D. Spray-ul de apă E. Perhidrol D (4,pag. 211) *516. Ameloplastia: A. este arta resculptarii unei suprafeŃe de smalŃ care realizează un contact prematur B. trebuie să fie foarte bine acoperită cu amalgam pentru a evită cariile secundare C. se obturează cu compozit fluid realizându-se sigilarea şanŃului D. nu este indicată dacă implică un contact centric E. este artă teşirii în unghi de 30s a mărginii de smalŃ a cavităŃilor mari de clasa a I-a D (4,pag. 210) *517. Prepararea cavităŃilor de clasa a ÎI-a ce implică ambele suprafeŃe proximale: A. premolarul 1 mandibula suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. molarul 1 maxila creasta oblică nu se desfiinŃează ci se tunelizeaza C. molarul 2 maxila nu se pretează la cavităŃi MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D. după îndepărtarea dentinei cariate se aplică bază, se finisează marginile de smalŃ şi se asigură formă de retenŃie E. după îndepărtarea dentinei cariate se finisează marginile de smalŃ, se asigură forma de retenŃie şi se aplică baza D (4,pag. 226) *518. Prepararea cavităŃilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: 95
A. singură indicaŃie o constituie gropiŃă orală a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabilă decât cele fizionomice, mai ales când există tendinŃa de a pierde conturul şi contactul cu dintele adiacent C. coadă de rândunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte şi necesită o bună retenŃie D. peretele oral se întâlneşte cu peretele axial în unghi ascuŃit sau drept E. dacă marginea gingivala este în cement, se indică o bizotare uşoară B (4,pag. 229) *519. Prepararea cavităŃilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: A. pentru o retenŃie mai bună se va prepară un şanŃ circular pe peretele axial B. pentru o retenŃie mai bună se realizează un şanŃ de a lungul unghiului diedru axio-vestibulogingival C. şanŃul de retenŃie subminează smalŃul dar, cum aici nu acŃionează forŃe puternice, această nu constituie o problemă D. dacă este necesară o coadă de rândunica, această se va prepara stilizat, în formă de coadă de şoarece E. când cavitatea este pe suprafaŃa meziala se extinde mai mult spre vestibular B (4,pag. 231) *520. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe premolarii superiori, care este lăŃimea ideală a istmului: A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm B (4,pag. 210) *521. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe suprafaŃa ocluzala a molarilor inferiori, pe ce adâncime va intră freză nr.245: A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm C (4,pag. 217) *522. Utilizarea ameloplastiei în zonele vecine unei cavităŃi de clasă I ce va fi restaurată cu amalgam va întîlni pereŃii cavităŃii preparate într-un unghi: A. mai mare de 120A° B. mai mic de 90A° C. mai mic de 80A° D. mai mic de 90A° E. nu mai mare de 110A° E (4,pag. 210) 96
*523. Adîncimea ideală dentinara axială a cavităŃii proximale la nivelul molarilor şi premolarilo A. 0,6mm B. 1mm C. 2mm D. 0,8mm E. 3mm A (4,pag. 219) *524. Restaurarea cu amalgam a cavităŃii de clasă a III se realizează în special la: A. feŃele distale ale caninilor superiori şi inferiori B. feŃele meziale ale caninilor inferiori C. feŃele meziale ale caninilor superiori D. feŃele distale ale incisivilor laterali E. fosele palatinale ale incisivilor laterali A (4,pag. 229) *525. În cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim: A. 2 mm B. 0,5 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 3 mm A (4,pag. 228) *526. Pentru prepararea cavităŃii de clasă V se intră cu: A. freza cilindro-conică B. freza pară C. freza cilindrică D. freza roată E. freze diamantate A (4,pag. 233) *527. ŞanŃurile de retenŃie în cavitatea de clasă V se practică cu: A. freza nr.1/4 B. freza nr.1/2 C. freza 169L D. freza 245 E. freza 330 A (4,pag. 233) *528. Pregătirea cavităŃilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesită o intrare cu freza, în leziunea carioasă, la o adâncime de : A. 0,25 mm 97
B. 0,50 mm C. 0,75 mm D. 1 mm E. 1,5 mm D (4,pag. 233) *529. Îndepărtarea dentinei alterate este indicat să se realizeze cu: A. un escavator discoidal sau o freză globulară la turaŃie convenŃională B. freză fisură activată de turbină C. freze diamantate cilindrice activate de turbină D. numai cu instrumente de mână E. răspuns corect a,c A (4,pag. 210) *530. În cazul restaurărilor cu amalgam prepararea cavităŃii de clasa I pe premolari şi molari se începe cu: A. freza con invers activată de turbină B. freza fisură 245 sau 330 activată de turbină C. instrumente de mână D. freze globulare activate de turbină E. nici un răspuns corect B (4,pag. 209) 531. RetenŃia în cazul cavităŃilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de: A. pereŃii MDIG perpendiculari pe suprafaŃa dintelui B. pereŃii MDIG divergenŃi pe suprafaŃa dintelui C. efectuarea unui şanŃ de retenŃie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal D. efectuarea unui şanŃ de retenŃie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival E. realizarea a două şanŃuri de retenŃie angulare C,D,E (4,pag. 233) 532. Cavitatea de clasă a I-a se împarte în următoarele subclase A. cavitatea de clasa I A B. cavitatea de clasa I B C. cavitatea de clasa I C D. cavitatea de clasa I D E. cavitatea de clasa I E A,B,C (4,pag. 214-215) 533. Etapele preparării cavităŃilor MOD pentru amalgam implică următorii timpi A. îndepărtarea dentinei cariate restanŃe B. degresarea cavităŃii C. aplicarea bazei D. finisarea marginilor de smalŃ E. asigurarea formei de retenŃie A,C,D,E (4,pag. 226) 98
534. Etapele preparării cavităŃilor MOD pentru amalgam implică următorii timpi; A. aplicarea digai B. stabilirea conturului marginal al porŃiunii ocluzale C. izolarea smalŃului proximal bilateral D. tratamentul plăgii dentinare E. finisarea cavităŃilor proximale şi ale pereŃilor de smalŃ A,B,C,E (4,pag. 226) 535. Forma de retenŃie în cazul cavităŃilor de clasa a III-a ce urmează a fi restaurate cu amalgam poate fi: A. şanŃ de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival B. şanŃ în peretele gingival când acesta este în întregime în dentină C. gropiŃa în unghiul axio-incizal D. coada de rândunica orală în cavităŃile medii E. coada de rândunica orală în cavităŃile extinse A,B,C,E (4,pag. 231) 536. În ceea ce priveşte prepararea cavităŃilor ocluzo-palatinale pe molării maxilari se va Ńine cont de următoarele: A. cavitatea pregătită va avea lăŃimea de minim 1 mm B. cavitatea pregătită va avea lăŃimea de maxim 1 mm C. cavitatea este indicat să se sculpteze în fosă D. cavitatea este indicat să se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal E. porŃiunea ocluzala să aibă o mică pantă distala B,C,E (4,pag. 212) 537. Zona care a suferit ameloplastie se întâlni cu pereŃii într-un unghi de: A. 90A° B. 100A° C. de maxim 110A° D. de minim 90A° E. de minim 80A° C,E (4,pag. 210) 538. Coada de rîndunică orală în cavitatea de clasă III pentru amalgam A. nu e necesară în cavităŃile mici şi moderate B. este rezervată cavităŃilor extinse C. e indicată în orice cavitate, indiferent de întinderea leziunii D. e indicată în cavităŃile ce necesită o retenŃie adiŃională E. este rezervată cavităŃilor cu extensie incizala A,B,D,E (4,pag. 231) 539. în cazul dinŃilor rotaŃi cu 90°, tratamentul unei leziuni proximale A. nu respectă aceleaşi principii că la dinŃii normal aliniaŃi B. impune redresare ortodontică 99
C. nu se poate face niciodată printr-o cavitate de tip şanŃ D. impune prepararea unei cavităŃi ce include vîrful cuspidului E. se poate face printr-o cavitate tip şanŃ cînd leziunea este foarte mică B,D,E (4,pag. 225) 540. În cazul leziunilor extinse cînd piesă de mînă nu poate fi utilizată prepararea se completează cu A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 B. dălŃi de unghiuri 7-85-21/2-6 C. toporişti de smalŃ D. dălŃi de smalŃ E. sapite A,B (4,pag. 234) 541. La cavităŃile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retenŃia suplimentară se poate apela la A. pivoŃi radiculari B. unghiuri ascuŃite interne C. şanŃ gingival D. pivoŃi dentinari E. puŃuri gingivale C,E (4,pag. 222) 542. Prepararea cavităŃii de clasa a VI-a e necesară A. pentru restaurarea mărginii incizale a frontalilor B. pentru restaurarea vîrfului cuspidian la dinŃii posteriori C. acolo unde atritia a uzat smalŃul şi a expus dentină D. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene E. excepŃional pe fele vestibulare ale frontalilor A,B,C,D (4,pag. 234) 543. Prepararea cavităŃii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu A. frezele trepan B. frezele 245 C. frezele 10 D. frezele 329 E. frezele 169L B,D,E (4,pag. 214) 544. Prepararea conservativa a cavităŃilor de clasă I e recomandata cu scopul A. de a proteja pulpă B. de a păstra dintele puternic C. de a folosi o cantitate cît mai mică de material de restaurare D. de a reduce preŃul de cost a manoperei E. de a reduce riscul deteriorării restaurărilor din amalgam 100
A,B,E (4,pag. 208) 545. Prepararea unei cavităŃi compuse ocluzo-palatinale la molării maxilari în vederea obturării ei cu amalgam este indicată A. pentru asigurarea unei retenŃii corespunzătoare a materialului de restaurare B. cînd fosa distală şi şanŃul palato-ocluzal sunt defecte C. cînd fosa distală şi şanŃul palato- distal sunt unul în continuarea celuilalt D. cînd fosa distală şi şanŃul palato- distal traversează creastă de smalŃ palatinala E. din motive de rezistentă B,C,D (4,pag. 212) 546. RetenŃia cavităŃilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizează cu frezele A. 1/4 B. 329 C. 331/2 D. 330 E. 245 A,C (4,pag. 234) 547. ŞanŃurile de retenŃie din unghiurile axio-oral şi axio-vestubular ale cavităŃilor de clasa a IIa cînd se utilizează amalgamul că material de restaurare se realizează cu A. frezele 169L B. frezele 330 C. frezele 331/2 D. frezele 245 E. frezele 1/4 A,C,E (4,pag. 222) 548. Care este adîncimea puŃurilor de retenŃie di peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎIa? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm A,B (4,pag. 222) 549. Care este lungimea şanŃurilor de retenŃie vestibulo-orale create în peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎI-a? A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm B,C (4,pag. 222)
101
550. Ce freza se folosesc la prepararea unei cavităŃi de clasă a III-a pe canin fără retenŃie în coada de rîndunică în vederea obturării cu amalgam? A. freza sferică nr.1/4 B. freza sferică nr. 1/2 C. freza nr. 1 D. nr.2 E. nr.4 B,C,D (4,pag. 230) 551. Cu ce freze se realizează puŃurile de retenŃie în peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎI-a A. freza sferică nr.1/4 B. freza nr. 169L C. freza sferică nr.1/2 D. freza nr. 245 E. freza sferică nr. 1 C,E (4,pag. 222) 552. Cu ce freze se realizează şanŃurile de retenŃie pentru peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎI-a ? A. freza sferică 1/4 B. freza nr 169L C. freza nr. 245 D. freza nr.1169 E. feza nr 1/2 A,E (4,pag. 222) 553. Cu ce freze se recomanda exprimarea retenŃiei în cazul cavităŃilor de clasa a V-a pe caninul mandibular? A. freza sferică nr.1/4 B. freza sferică nr.1/2 C. freza nr.245 D. freza nr.33 1/2 E. freza nr 169L A,D (4,pag. 233) 554. În cazul preparării preparării cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe premolarii superiori,unghiul de itilnire al obturaŃiei de amalgam cu pereŃii poate fi de: A. 60 de grade B. 70 de grade C. 80 de grade D. 90 de grade E. 100 de grade C,D (4,pag. 210)
102
555. La ce distanŃă de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie să se situeze şanŃurile să puŃurile de retenŃie dentinara? A. la limită smalŃ-dentină B. la 0,1 mm de limită smalŃ-dentină C. la 0,2 mm de limită smalŃ-dentină D. la 0,3 mm de limită smalŃ-dentină E. la o,5 mm de limită smalŃ dentină C,D (4,pag. 222) 556. La prepararea cavităŃii de clasa I pentru amalga pe premolarii superiori, cînd se indică ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio şi distovestibulare? A. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 1/4 din grosimea smalŃului B. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 1/2 din grosimea smalŃului C. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 3/4 din grosimea smalŃului D. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 3/5 din grosimea smalŃului E. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 1/3 din grosimea smalŃului A,E (4,pag. 210) 557. Caracteristicile ameloplastiei sunt următoarele: A. Este indicată pacienŃilor cu risc crescut la carii B. Este realizată cu instrumente diamantate sub formă de flacără C. Nu se poate efectuă până nu se vede exact extinderea cavităŃii D. Zona care a suferit ameloplastia se întâlneşte cu pereŃii cavităŃii preparate într-un unghi marginal de maxim 110° E. Nu se realizează în zone implicate în contactul centric B,C,D,E (4,pag. 210) 558. Prepararea cavităŃii compuse de clasa a I-a în fosa distală şi şanŃul palatinal A. înaintea preparării se marchează punctele de contact cu hârtie de anticipaŃie şi se fixează cu ligatura în opt B. se indică atunci când fosa distală şi şanŃul palato-ocluzal sunt defecte şi se găsesc unul în continuarea celuilalt C. lăŃimea ideală a cavităŃii în sens mezio-distal nu va depăşi 1 mm D. în cazul dinŃilor mici se va Ńine freza pară (4,330 sau 245) înclinată uşor spre distal E. în cazul dinŃilor voluminoşi se va Ńine freza pară (4,330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei B,C,D,E (4,pag. 212) 559. Prepararea cavităŃii compuse de clasa a I-a în fosă distala şi şanŃul palatinal A. în mod obişnuit nu necesită retenŃii suplimentare dar se pot sculpta şănŃuleŃe în unghiurile mezio-axiale şi disto-axiale B. palatinal, peretele axial este bine să se găsească la o adâncime uniformă de 1,5 mm C. se îndepărtează dentină cariată cu freze globulare potrivite D. la persoane tinere nu se obturează ci se sigilează, indiferent de profunzime E. este indicat să se sculpteze cavitatea în fosă, mai degrabă la nivelul crestei decât pe cuspidul distopalatinal 103
A,B,C,E (4,pag. 212) 560. Prepararea cavităŃii de clasa a I-a C pentru amalgam A. prepararea nu trebuie să fie conservativa deoarece suprafaŃa palatinala este suficient de întinsă B. aici smalŃul este subŃire deci penetrarea iniŃială nu va depăşi 1-1,2 mm C. dacă există un "dens în dente"în incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie D. dacă este necesară retenŃia, se realizează o cavitate suplimentară de retenŃie pe una din suprafeŃele proximale ale dintelui E. nu se foloseşte freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se preferă freza 69 (4,a cărei acŃiune este mai blândă) B,C (4,pag. 214-215) 561. Prepararea cavităŃii de clasă a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular A. amalgamul este materialul de elecŃie în cazul unei incidente crescute a cariei B. conturul cavităŃii nu trebuie să se extindă decât atât cât să cuprindă leziunea C. se vor măsură cu grijă pereŃii; ei trebuie să aibă: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va găsi la o adâncime de 0,75-1 mm D. pereŃii mezial, distal, incizal gingival diverg spre axial deci o retenŃie E. pentru sporirea retenŃiei se şanŃuri unghiurile diedre axio-gingival axio-incizal A,B,E (4,pag. 232) 562. Prepararea cavităŃii de clasa a VI-a obturata cu amalgam A. se pătrunde în leziune cu o freză con invers şi se extinde pe pantele cuspidiene B. retenŃia se realizează cu freză roată, subminând smalŃul C. adâncime de 1,5 mm este suficientă pentru a oferi rezistentă D. este indicată şi în restaurarea foselor hipoplazice de pe vârful cuspizilor E. în timpul realizării retenŃiei trebuie să avem grijă să nu subminăm smalŃul C,D,E (4,pag. 234) 563. Prepararea cavităŃii de clasă I A A. premolarii superiori pot fi lipsiŃi de şanŃul ocluzal datorită prezenŃei unui cuspid vestibular voluminos B. pentru a prepară cavităŃi în fosetele primului premolar inferior, freză se înclină la 45° corespunzător înclinaŃiei suprafeŃei ocluzale a acestor dinŃi C. dacă al doilea premolar inferior are trei cuspizi, şanŃul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. la molării superiori se încearcă să se păstreze şi să nu se submineze creasta oblică de smalŃ E. spre deosebire de molării superiori, la molării inferiori şanŃurile ocluzale sunt mai şterse şi nu se continuă niciodată cu cele de pe faŃă vestibulara B,C,D (4,pag. 216) 564. Prepararea cavităŃilor de clasa a ÎI-a obturate cu amalgam A. când leziunea carioasă este adâncă şi extinsă, incrustaŃia este de preferat obturaŃiei cu amalgam 104
B. când caria proximală coexistă cu carii vestibulare şi orale, este de preferat realizarea unei coroane de înveliş C. existenŃa simultană a obturaŃiilor de amalgam şi a unor lucrări de aur poate provoca bimetalism D. mercurul conŃinut de amalgam, face că aceste obturaŃii să fie foarte scumpe E. nu se prepară cavităŃi retentive deoarece există bonding pentru amalgam A,B,C (4,pag. 217) 565. Care este adâncimea puŃurilor de retenŃie din peretele gingival al cavităŃii de clasa ÎIa: A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm A,B (4,pag. 222) 566. Care este lungimea şanŃurilor de retenŃie vestibulo-orale create în peretele gingival al cavităŃii de clasă II-a : A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm B,C (4,pag. 222) 567. La ce distanŃă de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie să se situeze şanŃurile sau puŃurile de retenŃie dentinare : A. La limită smalŃ-dentină B. La 0,1 mm de limita smalŃ-dentină C. La 0,2 mm de limita smalŃ-dentină D. La 0,3 mm de limita smalŃ-dentină E. La 0,5 mm de limita smalŃ-dentină C,D (4,pag. 222) 568. Utilizarea amalgamului că material de restaurare în cavităŃile de clasa ÎI va Ńine cont de: A. necesităŃile fizionomice B. vîrsta pacientului C. incidenŃa cariei pe suprafeŃele radiculare D. incidenŃa cariei pe suprafeŃele proximale E. extinderea cariei în fose şi fosete A,B,D,E (4,pag. 217-218) 569. Prepararea conservativă a cavităŃilor de clasa I e recomandata pentru: A. a proteja pulpă 105
B. a păstra dintele puternic C. a folosi o cantitate cît mai mică de material de restaurare D. a păstra dintele puternic E. a proteja pulpă A,D,E (4,pag. 208) 570. Prepararea unei cavităŃi compuse ocluzo-palatinale la molării maxilari în vederea obturării ei cu amalgam este indicată: A. din motive de rezistentă B. când fosa distala şi şanŃul palato- distal traversează creastă de smalŃ palatinala C. când fosa distala şi şanŃul palato- distal sunt unul în continuarea celuilalt D. când fosa distala şi şanŃul palato-ocluzal sunt defecte E. pentru asigurarea unei retenŃii corespunzătoare a materialului de restaurare B,C,D (4,pag. 212) 571. Pentru prepararea cavităŃii de clasă I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizează: A. frezele 169L B. frezele 329 C. frezele 10 D. frezele 245 E. frezele trepan A,B,D (4,pag. 214) 572. Finisarea casetei proximale şi a pereŃilor de smalŃ într-o cavitate ce va fi restaurată cu amalgam se face cu: A. toporişti de smalt10-7-14 B. dalta biangulata 12-7-8 C. cu amîndouă instrumentele manuale amintite D. instrumentar rotativ E. cu nici unul din instrumentele amintite A,B,C (4,pag. 220) 573. În cazul restaurării cu amalgam şanŃurile de retenŃie din unghiurile axio-oral şi axiovestubular ale cavităŃilor de clasa a ÎI se realizează cu: A. frezele 1/4 B. frezele 245 C. frezele 331/2 D. frezele 330 E. frezele 169L A,C,E (4,pag. 219) 574. Coada de rîndunică orală în cavitatea de clasă III pentru amalgam are următoarele caracteristici: A. este rezervată cavităŃilor cu extensie incizala B. e indicată în cavităŃile ce necesită o retenŃie adiŃională 106
C. e indicată în orice cavitate, indiferent de întinderea leziunii D. este rezervată cavităŃilor extinse E. nu e necesară în cavităŃile mici şi moderate A,B,D,E (4,pag. 231) 575. La cavităŃile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retenŃia suplimentară se poate apela la: A. şanŃ gingival B. puŃuri gingivale C. pivoŃi dentinari D. pivoŃi radiculari E. unghiuri ascuŃite interne A,B (4,pag. 231) 576. Prepararea cavităŃii de clasa a VI-a e indicată în următoarele situaŃii: A. excepŃional pe fele vestibulare ale frontalilor B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene C. acolo unde atritia a uzat smalŃul şi a expus dentină D. pentru restaurarea vîrfului cuspidian la dinŃii posteriori E. pentru restaurarea mărginii incizale a frontalilor B,C,D,E (4,pag. 234) 577. Pentru realizarea retenŃiei în cavităŃile de clasă a VI-a pentru amalgam se utilizează: A. 245 B. 330 C. 331/2 D. 329 E. 1/4 C,E (4,pag. 234) 578. În leziunile cervicale extinse piesele de mână pot fi înlocuite de: A. sapite B. dălŃi de smalŃ C. toporişti de smalŃ D. dălŃi de unghiuri 7-85-21/2-6 E. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 D,E (4,pag. 234) 579. Abordarea cavităŃii de clasa III pe canin se va face cu frezele: A. nr.2 B. nr.1 C. nr.1/2 D. nr.1/4 E. nr.245 A,B,C (4,pag. 230)
107
580. Freză globulara nr. 1/2 este utilizată pentru: A. accentuarea unghiurilor interne în cavităŃile proximale B. finisarea marginilor de smalŃ rugoase în preparări minime C. finisarea unghiurilor externe D. accentuarea unghiurilor externe E. abordarea cavităŃilor proximale A,B (4,pag. 230) 581. Etapele preparării unei cavităŃi MOD implică următorii timpi: A. Uscarea dintelui cu aer cald B. Aplicarea digai C. Stabilirea conturului marginal al porŃiunii ocluzale D. Izolarea smalŃului proximal bilateral E. Finisarea cavităŃilor proximale şi a pereŃilor de smalŃ B,C,D,E (4,pag. 226) 582. Restaurarea din amalgam într-o cavitate de clasă ÎI are următoarele indicaŃii A. la pacienŃii cu incidenŃă mare a cariei B. leziuni mici proximale C. la pacienŃii cu incidenŃă redusă a cariei D. în leziuni proximale însoŃite de carii atât vestivular cât şi oral E. nici un răspuns corect A,B (4,pag. 217) 583. Asigurarea formei de retenŃie la cavităŃile de clasă ÎI se realizează prin A. convergenŃă ocluzala a pereŃilor V şi O a componenŃei ocluzale B. desenul de coadă de rândunica a componenŃei ocluzale C. şanŃuri la nivelul componenŃei proximale care împiedică deplasarea restauraŃiei D. divergenŃa spre dintele vecin a pereŃilor V şi O ai componenŃei proximale E. nici un răspuns corect A,B,C (4,pag. 222) 584. Formă de retenŃie într-o cavitate clasa V pentru restauraŃie cu amalgam se asigură prin A. cavitatea de clasa V nu necesită retenŃie deoarece forŃele masticatorii nu acŃionează direct asupra obturaŃiei B. sunt necesare două şanŃuri de retenŃie- unul de-a lungul unghiului diedru axio-incizal şi altul în unghiul axiogingival C. retenŃia incizala este poziŃionata mai mult spre incizal D. retenŃia incizala va fi poziŃionată înspre pulpar E. răspunsuri corecte a şi c B,C (4,pag. 233) *585. Aportul scăzut de calciu perturba formarea matricei smalŃului prin: A. Reducerea cantitativă a Ńesuturilor dure în formare B. Reducerea conŃinutului mineral total 108
C. Reducerea calitativă a Ńesuturilor dentare D. Modificări morfologice E. Creşterea conŃinutului mineral A (4,pag. 34) *586. Calciul neionizat din compoziŃia lichidului bucal se găseşte sub următoarele forme: A. FosfaŃi şi bicarbonaŃi B. Legat de compuşi organici cu masa moleculară mică C. Legat de proteinele bogate în prolina D. Legat de amilază salivară E. Toate de mai sus E (4,pag. 37) *587. FuncŃiile salivei sunt următoarele: A. Reglează ph-ul bucal B. MenŃinerea echilibrului ecologic bucal C. Digestivă D. Excretorie E. Toate de mai sus E (4,pag. 35) *588. Volumul zilnic al secreŃiei salivare este de: A. 1,5-2 l B. 0,5-1,5 l C. 0,5-1 l D. 0,5-2 l E. 1-2 l B (4,pag. 36) *589. FuncŃiile salivei: A. ofensivă (4,anihilarea florei patogene) B. absorbtivă (4,absorbŃia câtorva substanŃe sau medicamente cum ar fi nitroglicerină) C. secretorie (4,diverse substanŃe organice precum mucină sau hormoni precum amilază) D. favorizarea percepŃiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limbă E. digestivă (4,prin amilază salivară) E (4,pag. 35) *590. Perturbarea formării matricei organice a smalŃului: A. apare în carenŃă gravă de vitamină PP la adulŃi B. apare în carenŃă de vitamină C, dar numai când produce microchisturi cerebrale care la rândul lor, prin modificarea metabolismului neurotransmiŃătorilor va produce tulburări pulpare C. prezenŃa în dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului şi aluminiului previne apariŃia acestor perturbări D. poate fi cauzată alimentaŃia săracă în hidroxiapatită E. dietele bogate în zahăr produc o matrice a smalŃului neomogenă, în "fagure de miere" E (4,pag. 33) 109
*591. Saliva: A. vâscozitatea salivei este dată de conŃinutul de vâsc B. conŃine calciu atomizat, ionizat şi liofilizat C. conŃine lipide: mucină, staterina D. conŃine sisteme tampon precum esteraze nespecifice şi peroxidază E. conŃine sistemul tampon fosfat anorganic E (4,pag. 40) *592. Care este concentraŃia fluorului salivar faŃă de nivelul sau plasmatic: A. 10-20 % B. 20-30% C. 30-50% D. 50-60% E. 60-70% E (4,pag. 38) *593. Valoarea normală a sialometriei la secreŃia de repaos este: A. 0,15-0,20 ml/minut B. 0,25-0,35 ml/minut C. 0,35-0,45 ml/minut D. 0,45-0,55 ml/minut E. 0,55-0,65 ml/minut B (4,pag. 36) *594. Teoriile mecanismelor externe în geneza cariei dentare cuprind: A. teoria chelatiunii B. teoria chimică C. teoria parazitară D. teoria enzimatică E. teoria proteolizei-chelatiunii E (4,pag. 71) *595. Teoriile mecanismelor interne în geneza cariei dentare cuprind: A. teoria proteolitică B. teoria chimico-parazitară C. teoria neurodistrofica D. teoria proteolizei-chelatiunii E. teoria enzimatic-reflexă C (4,pag. 73) *596. Teoria biochimică consideră că elementul esenŃial este reprezentat de deficitul de: A. fosfor dentinar B. fosfaŃi de calciu C. hidroxilapatita D. vitamină B1 110
E. vitamină B6 D (4,pag. 74) *597. Teoria enzimatica consideră că anumite excitaŃii patologice pot produce modificări biochimice în: A. compoziŃia limfei dentinare B. gradul de mineralizare dentinara C. gradul de permeabilitate dentinara D. stratul odontoblastic E. compoziŃia fluidului gingival A (4,pag. 73) *598. Perturbarea formării matricei organice a smalŃului are printre cauze şi carenŃă în vitamină: A. C B. B1 C. E D. D E. PP A (4,pag. 33) *599. Calciul neionizat din lichidul bucal se găseşte sub formă de fosfaŃi şi bicarbonaŃi în următoarele proporŃii: A. 10-20% B. 20-30% C. 25-35% D. 30-40% E. peste 50% A (4,pag. 37) *600. Triadă incriminata în etiopatogenia cariei dentare este: A. terenul, floră microbiană, alimentaŃia B. salivă, raportul substanŃe organice/anorganice din Ńesuturile dure dentare C. igiena bucală, alimentaŃia D. toate răspunsurile sunt corecte E. nici un răspuns corect A (4,pag. 33) 601. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevărate: A. este principalul sistem tampon salivar în saliva stimulată B. este principalul sistem tampon salivar de repaus C. este cel mai puternic sistem tampon salivar D. are o eficientă maximă la un ph de 5,5-6,8 E. are o eficientă maximă la un ph 6,8-7,2 B,E (4,pag. 40) 111
602. Care dintre afirmaŃiile care se referă la peliculă sunt adevărate: A. un strat organic ce conŃine bacterii B. este formată din proteine şi glicoproteine C. este formată din aglomerări ale primelor bacterii colonizatoare D. este primul strat al plăcii E. se suprapune că şi noŃiune peste cea de materia albă B,D (4,pag. 53) 603. Care dintre afirmaŃiile referitoare la Streptococul mutans sunt adevărate: A. produce glicoziltransferaza şi fructoză/transferază, care sunt polizaharide extracelulare B. este la fel de cariogen că şi celelalte specii de Streptococi orali C. este cel mai cariogen streptococ oral D. produce glicoziltransferaza şi fructoziltransferaza cu rol în sinteză de polizaharizi extracelulari E. nu sintetizează polizaharide extracelulare decât în cantităŃi reduse C,D (4,pag. 57) 604. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de calciul care intră în compoziŃia salivei sunt adevărate: A. calciul neionizat are rolul funcŃional cel mai important B. concentraŃia calciului ionizat creşte odată cu scăderea ph-ului bucal C. calciul din salivă parotidiană este în concentraŃie de 3 ori mai mare decât în saliva submandibulară D. calciul neionizat se găseşte în proporŃie de 10-20% în fosfaŃi şi bicarbonaŃi E. calciul din salivă submandibulara este în concentraŃie de 2 ori mai mare decât în salivă parotidiană B,D,E (4,pag. 37) 605. În categoria îndulcitorilor calorici fac parte: A. aspartamul B. xilitolul C. zaharină D. sorbitolul E. palatinaza B,D (4,pag. 51) 606. Leucotoxină salivară este: A. o glicoproteină salivara ce se găseşte şi în substanŃă fundamentală a Ńesutului conjunctiv B. un polipeptid ce creşte diapedeză polimorfonuclearelor neutrofile C. un polipeptid ce se găseşte în concentraŃie mai mare în placă decât în salivă D. un polipeptid ce se găseste în concentraŃie mai mare în salivă decât în placă E. un polipeptid ce creşte permeabilitatea capilarelor B,C,E (4,pag. 42) 607. Lichidul bucal este alcătuit din: 112
A. numai din salivă B. transudat al mucoasei bucale şi şanŃului gingival C. salivă D. secreŃii gastrice şi regurgitatoare E. mucus nasofaringian B,C,D,E (4,pag. 35) 608. Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora: A. factorilor retentivi bucali B. vâscozitatea crescută a salivei C. consumului de alune şi brânzeturi la sfârşitul mesei D. ritmului scăzut al secreŃiei salivare E. consumului asociat de zaharoză, fructoză şi lactoză A,B,D (4,pag. 46) 609. SecreŃia salivara: A. este constantă pe tot parcursul zilei B în repaus reprezintă aportul majoritar al glandei submandibulare care secretă de 3 ori mai multă salivă decât parotida C.în repaus reprezintă aportul majoritar al glandei parotide care secretă de 3 ori mai multă salivă decât glandă submandibulara D. în timpul masticaŃiei se intensifică pe seamă secreŃiei glandei parotide E. în timpul masticaŃiei se intensifică pe seamă secreŃiei glandei submandibulare B,D (4,pag. 36) 610. Staterina este: A. o formă specifică de cristalizare a fosfatului de calciu B. favorizează precipitarea sărurilor de calciu din salivă şi recaptarea lor în smalŃ C. inhiba precipitarea spontană a sărurilor de calciu din salivă D. o proteină prezenŃa numai în salivă parotidiană E. o proteină ce favorizează formarea în jurul dinŃilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol remineralizant C,E (4,pag. 39) 611. Volumul zilnic al secreŃiei salivare globale: A. este de 0,3-0,5 l/zi B. este de 0,5-1,5 l/zi C. este de 0,5-0,8 l/zi D. este reprezentat în proporŃie de 10% din secreŃia glandelor salivare accesorii E. este reprezentat în proporŃie de 10% din secreŃia glandelor sublinguale B,D (4,pag. 36) 612. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de A. variaŃiile ph-ului B. ritmul secreŃiei salivare C. valoarea iniŃială a ph-ului bucal 113
D. consumul de alimente acide E. vâscozitatea salivei A,B,C (4,pag. 40) 613. Ecosistemul microbian al plăcii bacteriene este format din A. Streptococi B. Lactobacili C. Nocardia D. Candida albicans E. Treponemă pallidum. A,B,C (4,pag. 57) 614. FuncŃiile salivei sunt A. reglarea ph-ului bucal B. clearance C. lubrefianta D. stimularea neodentinogenezei E. excretorie A,B,C,E (4,pag. 36) 615. Lichidul bucal conŃine A. salivă B. transudat al mucoasei bucale şi gingivale C. exudat din pungi parodontale D. limfă dentinara E. mucus nazofaringian A,B,C,E (4,pag. 35) 616. Perturbarea formării matricei organice a smalŃului este influenŃată de A. carenŃa în vitamina A B. carenŃa în vitamina C C. prezenŃa oligoelementelor în dietă D. principiile nutritive E. dereglări hormonale A,B,C,D (4,pag. 33) 617. Perturbarea maturării preeruptive a smalŃului este influenŃată de următoarele dereglări hormonale A. hipofizectomia experimentală B. nanismul hipofizar C. insuficienŃa tiroidiană D. insuficienŃa paratiroidiana E. hormonii sexuali A,B,E (4,pag. 35) 618. Perturbarea mineralizării matricei smalŃului este influenŃată de 114
A. carenŃă în calciu şi fosfor B. prezenŃa fluorului C. boli infecto-contagioase D. carenŃă în vitamină D E. dereglări hormonale. A,B,D,E (4,pag. 34) 619. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzată de: A. ritmul scăzut al secreŃiei salivare B. vâscozitatea crescută a salivei C. factori retentivi bucali D. concentraŃia mică a fluorului salivar E. concentraŃia mică a Ig A salivară A,B,C (4,pag. 46) 620. PrezenŃa în dietă a următoarelor oligoelemente în perioadă de formare a dinŃilor reduc frecvenŃă cariei dentare la şobolani A. fluor B. bor C. cupru D. seleniu E. molibden A,B,C,E (4,pag. 33) 621. Următoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor A. lapte B. brânzeturi C. grăsimi D. ceaiuri E. cafea A,B,C (4,pag. 50) 622. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de următorii factori: A. Ritmul secreŃiei salivare B. Contraceptivele orale C. Reologia bucală D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfăşurarea bacteriolozei bacteriene E. Valoarea iniŃială a ph-ului bucal A,B,C,E (4,pag. 40) 623. Care din următoarele substanŃe reprezintă îndulcitori calorici: A. Ciclamatul B. Sorbitolul C. Aspartamul D. Xilitolul E. Lycasinul 115
B,D,E (4,pag. 51) 624. Dintre enzimele ce intră în compoziŃia salivei fac parte: A. Fosfatază acidă B. Alfa amilază C. Hialuronidaza D. Proteinaze E. Kalicreina A,B,E (4,pag. 39) 625. în lichidul bucal se găsesc o serie de enzime produse de microfloră sau Ńesuturile moi ale cavităŃii bucale din care fac parte: A. Succindehidrogenaza B. Aldolază C. Fosfatază alcalină D. Hialuronidaza E. Fosfatază acidă C,D (4,pag. 40) 626. Materializarea semnificaŃiei biologice a fosfaŃilor salivari se face prin: A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliză bacteriană B. Participarea în componenŃa sistemelor tampon salivare C. Păstrarea stabilităŃii conŃinutului mineral al dinŃilor D. Blochează ionii bivalenŃi de calciu şi magneziu E. Inhibă aderenŃa bacteriilor la hidroxiapatită A,B,C (4,pag. 38) 627. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizează prin: A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. Inhibarea adeziunii microbiene C. Păstrarea contactului direct al zaharozei cu placă bacteriană D. Vâscozitatea şi adeziunea unor produse E. Săturarea plăcii bacteriene în substanŃe remineralizante A,B,E (4,pag. 43) 628. Saliva conŃine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze colonizarea cavităŃii bucale de către microorganisme din care fac parte: A. Lactoferina B. Mucinele C. β2 - microglobulina D. Opsoninele E. Staterina A,B,C,D (4,pag. 41) 629. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazează pe: A. Inducerea unei secreŃii salivare rapide şi masive 116
B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor şi legumelor C. Ritmul scăzut al secreŃiei salivare D. Vâscozitate crescută a salivei E. Periajul dentar la sfârşitul mesei A,B,E (4,pag. 46) 630. Etiopatogenia cariei: A. este acceptată triadă etiologica teren, floră microbiana şi alimentaŃie B. acŃiunea alimentelor se manifestă atât prezumtiv cât şi postprocesiv C. alimentele moi şi lipicioase favorizează hipofuncŃia, diminuarea debitului salivar şi exacerbarea florei microbiene D. prin teren înŃelegem calitatea smalŃului dentar şi a lichidului bucal E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide şi favorizează producerea unor sunete dizgraŃioase în timpul masticaŃie dar nu previn caria A,C,D (4,pag. 31) 631. Etiopatogenia cariei: calitatea smalŃului dentar A. displaziile constituie modificări ale arhitecturii normale a smalŃului B. hipoplaziile constituie creşteri ale conŃinutului mineral care însă este organizat într o reŃea cristalină necorespunzătoare C. distrofiile dentare se încadrează în categoria milolizelor D. gravitatea distrofiilor este cu atât mai mare cu cât tulburările metabolice care le cauzează apăr mai precoce E. displaziile şi hipoplaziile nu favorizează apariŃia procesului carios decât în sezonul rece A,D (4,pag. 32) 632. Lichidul bucal: A. pe lângă salivă mai conŃine transudat al mucoasei bucale şi şanŃurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc B. exudatul pungilor parodontale creşte proporŃional cu starea de stres C. exudatul pungilor parodontale creşte proporŃional cu intensitatea inflamaŃiei D. în hiposialii, exudatul parodontal poate să ajungă la 2% din volumul salivei de repaus E. poate să conŃină secreŃie gastrică regurgitată A,C,E (4,pag. 35) 633. Perturbarea mineralizării matricei smalŃului: A. încorporarea preferenŃială a carbonaŃilor în smalŃ îi conferă o cristalinitate deficitara B. insuficienŃă parotidiană duce şi la întârzieri în erupŃia dinŃilor C. fluorul reduce solubilitatea smalŃului în soluŃie acidă D. aportul foarte scăzut de calciu nu afectează conŃinutul mineral total E. vitamină D este indispensabilă unei mineralizări normale A,C,D,E (4,pag. 34) 634. ProprietăŃi antimicrobiene ale salivei: A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care atacă peretele celular al microorganismelor B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian 117
C. aglutininele salivare facilitează îndepărtarea bacteriilor din lichidul bucal D. opsoninele sunt muramidaze care scindează peptidoglicanii din constituŃia peretelui celular al microorganismelor E. staterina este o glicoproteină cu activitate antibacteriană B,C (4,pag. 41) 635. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor: A. la populaŃiile unde alimentaŃia tradiŃională conŃine puŃin zahăr incidenŃă cariei circulare acute creşte B. consumul de dulciuri între meşe creşte frecvenŃă cariei C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrabă de durată şi frecvenŃă expunerii la zahăr şi mai puŃin de tipul de preparat culinar care conŃine zahăr D. alimentaŃia naturală conŃine un factor protector împotrivă cariei care se pierde în cursul procesului de rafinare E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvenŃa cariei chiar şi în condiŃiile păstrării consumului ridicat de zahăr B,C,D,E (4,pag. 44) 636. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. amidonul crud nu coboară prea mult ph-ul plăcii B. amidonul prelucrat termic îşi pierde capacitatea acidogena şi cariogena C. combinaŃia de amidon şi zahăr are un efect cariogen mult mai puternic decât al zahărului din cauza timpului de clearance prelungit D. zaharoză favorizează colonizarea microorganismelor odonotopatogene E. mono şi oligozaharidele difuzează greu în placă bacteriană, de aceea rămân depozitate pe suprafaŃa acesteia şi blochează colonizarea ei A,C,D (4,pag. 44) 637. Rolul laptelui în etiopatogenia cariei A. conŃine fluor provenit din plantele situate în zone poluate B. laptele de pasăre este cariogen datorită faptului că nu este lăsat în formă naturală C. conŃine cazeină cu efect carioprotector D. conŃine lactoză care este fermentata în placă bacteriană E. conŃine lactoză care ajuta la degradarea a laptelui C,D (4,pag. 50) 638. Saliva A. secreŃia de salivă creşte în nopŃile cu presiune atmosferică crescută B. în repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de salivă este mai mare decât al parotidei C. în timpul masticaŃiei glanda parotidă produce mai multă salivă decât glandă submandibulara D. la gravide secreŃia de salivă scade, aşa se explică incidenŃa crescută a cariilor E. faptul că molării de minte superiori se cariază atât de uşor, se explică prin cantitatea redusă de salivă care ajunge în acea zonă B,C (4,pag. 36)
118
639. SubstituenŃi ai zahărului A. siropul de porumbel B. xilitolul C. lactoferina D. lycasinul E. aspartamul B,D,E (4,pag. 51) 640. Care oligoelemente devin cariofavorizante în condiŃiile unui aport exagerat : A. Seleniu B. Molibden C. Fluor D. Bor E. Litiu B,D (4,pag. 33) 641. Îndulcitorii necalorici sunt: A. Zaharină B. Sorbitolul C. Xilitolul D. Ciclamatul E. Aspartamul A,D,E (4,pag. 51) 642. SubstanŃele cu acŃiune antimicrobiană din lichidul bucal sunt : A. Aglutininele B. Kalicreina C. Anhidraza carbonică D. Opsoninele E. Peroxidază A,D,E (4,pag. 41-43) 643. Remineralizarea smalŃului este favorizată de: A. suprasaturarea salivei în fosfaŃi de calciu B. PH alcalin salivar C. suprasaturarea salivei în minerale D. hipersalivatie E. concentraŃii salivare mari de fluor A,B,E (4,pag. 38) 644. FosfaŃii salivari au rol carioprotector prin: A. participarea la sistemele tampon salivare B. păstrarea stabilităŃii conŃinutului mineral al dinŃilor C. remineralizare directă a cariilor incipiente D. blocarea glicolizei E. inhibarea plăcii bacteriene 119
A,B (4,pag. 38) 645. Sistemele tampon salivare include A. sistemul fosfat organic B. sistemul fosfat anorganic C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. sistemul macromolecular proetinic E. sistemul acid carbonic B,C,D (4,pag. 40) 646. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: A. variaŃiile PH-ului atins B. ritmul secreŃiei salivare C. valoarea iniŃială a PH-ului bucal D. concentraŃia de imunoglobuline salivare E. vâscozitatea salivară A,B,C (4,pag. 40) 647. Factorii antimicrobieni salivari include A. lizozimul B. lactoferina C. peroxidazele salivare D. IgG secretorie E. complexe alcătuite din Ig A, Ig G şi Ig M denumite opsonine A,B,C (4,pag. 41) 648. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzată de: A. vâscozitatea scăzută a salivei B. conŃinutul scăzut de mucină al salivei C. ritmul scăzut al secreŃiei salivare D. factori retentivi bucali E. tipul de hidrocarbonate C,D (4,pag. 46) 649. Alimentele cu rol cariprotector includ: A. făina din cerealele nerafinate B. făina din cerealele rafinate C. grăsimile D. cacao E. brânzeturi A,C,D,E (4,pag. 50) 650. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusă include A. xilitolul B. sorbitolul C. siropul de porumb 120
D. zahărul de cuplare E. aspartamul C,D (4,pag. 51) 651. Placa este constituită din: A. proteine B. glicoproteine anionice C. glicoproteine cationice D. lipide E. amilază A,B,C,E (4,pag. 53) 652. Constituienti ai plăcii sunt: A. celule epiteliale B. leucocite C. eritrocite D. particule alimentare E. lipide A,B,C (4,pag. 55) 653. Factorii imuni nespecifici include A. lizozimul B. lactoperoxidazele C. lactoferinele D. Ig A salivare E. glicoproteine cu greutate moleculară mică A,B,C (4,pag. 61) 654. Apărarea specifică depinde în principal de: A. anticorpii salivari B. imunoglobulina A C. imunoglobulina G D. imunoglobulina M E. opsonine A,B (4,pag. 62) 655. Triadă Keyes cuprinde următorii factori: A. terenul B. floră microbiana C. alimentaŃia D. factori locali E. factori morfologici A,B,C (4,pag. 31) 656. Apăr perturbări în formarea matricei organice a smalŃului în următoarele situaŃii: A. carenŃe în vitamină A în forme uşoare 121
B. carenŃe în vitamină C la copii C. carenŃe în seleniu D. carenŃe în vitamină A în forme grave E. carenŃe în vitamină C la adulŃi B,D (4,pag. 33) 657. Perturbări în mineralizarea matricei smalŃului apăr în: A. carenŃe în calciu B. carenŃe în fosfor C. raport calciu/fosfat 2/1 D. raport calciu/fosfat 3/1 E. insuficiente tiroidiene A,B,C,E (4,pag. 34) 658. Perturbarea mineralizării matricei smalŃului are drept cauze: A. CarenŃă în calciu şi fosfor B. CarenŃă în fluor C. CarenŃă în vitamină D D. CarenŃă în vitamină E E. Dereglările hormonale A,B,C,E (4,pag. 34) 659. CarenŃa vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel: A. Atrofierea organului smaltilui B. Displazii în smalŃ sub formă unor pete albicioase C. Mineralizare defectuasa a dentinei D. Microchisturi în organul smalŃului E. Modificări ale coroanei dentare constând în rotunjirea vârfurilor cuspizilor A,C (4,pag. 33) 670. Fluxul slivar mărit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin: A. Spălarea de pe suprafeŃele dentare a resturilor alimentare aderenŃe B. Aport sporit de IgG şi IgM cu rol protector C. Împiedică concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone D. Dispersează activitatea enzimatică în toată cavitatea orală E. Aport sporit de fosfaŃi salivari A,C,D (4,pag. 36) 671. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse în cavitatea bucală, se caracterizează prin: A. Are o valoare scăzută în cazul unui risc scăzut la carii B. Este invers proprtional cu ritmul secreŃiei salivare C. Are valoare constantă atâta timp cât glandele salivare funcŃionează normal D. Are rolul de a îndepărta bacteriile de pe suprafeŃele dentare E. Are rolul de a îndepărta resturile alimentare aderenŃe de suprafeŃele dinŃilor B,C (4,pag. 36-37) 122
672. Calciul salivar prezent sub formă ionizată are următoarele caracteristici: A. ConcentraŃia să scade odată cu creşterea secreŃiei salivare B. ConcentraŃia să creşte odată cu creşterea secreŃiei salivare C. Are valoare constanŃa atâta timp cât glandele salivare funcŃionează normal D. ConcentraŃia să creşte odată cu scăderea ph-ului salivar E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezintă 50% din calciul total salivar D,E (4,pag. 37) 673. ConcentraŃia calciului salivar poate fi influentatade: A. Regimul alimentar B. Ponderea secreŃiei glandelor salivare C. Ritmul circadian D. Antagonişti calciului E. Fibroză chistic a glandelor salivare B,C,D,E (4,pag. 37) 674. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazează pe următoarele: A. Fluorură de calciu este insolubilă la un ph neutral B. Fluorură de magneziu inhiba agregarea bacteriană C. Fluorură de magneziu inhiba enolază microbiana D. Administrarea să topică prelungeşte timpul de clearence E. Administrarea să topică scade timpul de clearence A,C,D (4,pag. 39) 675. Zaharoză este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece: A. Este principalul polizaharid din alimente B. Este cel mai frecvent utilizată în dietă umană C. Este utilizată preferenŃial de către micro organisme D. Este un substrat esenŃial pentru sinteză polizaharidelor extracelulare de depozit E. Creşte aderenŃă plăci bacteriene la Ńesuturile dure dentare B,C,D,E (4,pag. 47) 676. Rolul carioprotector al lipidelor se bazează pe A. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalŃ C. Împiedică degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor D. Modifică proprietatiile de membrană ale bacteriilor E. Inhiba glicoliză la nivelul plăci bacteriene B,C,D,E (4,pag. 50) 677. Rolul carioprotector al lipidelor se bazează pe A. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalŃ C. Împiedică degradarea enzimatică a hidrocarbonatelor D. Modifică proprietatiile de membrană ale bacteriilor 123
E. Inhiba glicoliză la nivelul plăci bacteriene B,C,D,E (4,pag. 50) 678. AcŃiunea cariostatica a xilitolului se bazează pe: A. Proprietatea să de a fi metabolizat la un ph sub 5, B. Capacitatea foarte redusă de a fi metabolizat C. Stimularea secreŃiei salivare D. Reducerea acumulări de placă E. Este un substituent al zahărului din unele produse B,C,D,E (4,pag. 51) 679. Caria dentară reprezintă A. un proces distructiv cu evoluŃie ireversibilă B. un proces cronic al Ńesuturilor dure dentare fără caracter inflamator producând necroza şi distructia acestora C. proces dinamic desfăşurat la interfaŃă dinte-placă bacteriană şi dinte D. boală multifactoriala caracterizată printr-o distructie localizată a Ńesuturilor dure dentare sub acŃiunea microorganismelor E. toate răspunsurile corecte B,C,D (4,pag. 33) 680. FuncŃiile salivei sunt A. funcŃie digestivă B. reglarea PH-ului bucal C. menŃinerea echilibrului ecologic bucal D. funcŃie lubrifianŃă E. rapunsuri corecte a şi c A,B,C,D (4,pag. 35) 681. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizează prin A. exacerbarea adeziunii microbiene B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile C. efect bactericid D. remineralizarea cariilor incipiente E. demineralizarea cariilor necavitare B,C,D (4,pag. 43) 682. Placă bacteriană reprezintă A. un sistem ecologic microbian viguros B. agregat de microorganisme unite între ele şi de suprafaŃa a dintelui C. conglomerat de microorganisme pe o anumită suprafaŃa a dintelui D. este aderenŃă şi de alte structuri din cavitatea bucală prin intermediul unei matrici organice E. nu este obligatoriu să aibă aderenŃă A,B,D (4,pag. 52) *683. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: 124
A. persistenŃa durerii 30-40 min după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de cald, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive B. persistenŃa durerii câteva minute după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive C. persistenŃa durerii 5-10 min după încetarea excitantului, nelocalizată, provocată mai ales de dulce, de intensitate mare, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate intens pozitive D. persistenŃa durerii 25-30 min după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de cald, existenŃa unui proces carios profund penetrant, percuŃie în ax pozitivă E. persistenŃa durerii cât persistă excitantul, localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive B (5, pag. 71) 684. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă totală se pune pe bază: A. caracterului intermitent al durerii B. calmării temporare prin lichide calde C. testelor de vitalitate reduse D. sensibilităŃii la percuŃia în ax E. apariŃia picăturii de puroi C,D,E (5, pag. 79) 685. În pulpita acută seroasă parŃială, obiectiv se pun în evidenŃă: A. dinte cu carie profundă, cu depozite bogate de dentină alterată B. percuŃia în ax dureroasă C. dureri vii, localizate D. percuŃie transversală nedureroasă E. teste de vitalitate intens pozitive A,D,E (5, pag. 73) 686. IndicaŃii de tratament în hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple şi coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple şi cofajul direct în dublu timp C. AmputaŃia devitală D. Extirparea vitală E. ExtracŃia dintelui A,B,D (5, pag. 72) 687. IndicaŃii de tratament în pulpita acută seroasă parŃială: A. coafaj direct în dublu timp B. AmputaŃie vitală C. AmputaŃie devitală D. Extirpare vitală E. ExtracŃia dintelui 125
A,B,D (5, pag. 74) 688. Pulpita acută purulentă parŃială - Diagnostic pozitiv: A. Durere pulsatilă B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Picătura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. PercuŃie în ax dureroasă E. Durere iradianată A,B,C (5, pag. 79) 689. Pulpita cronică deschisă granulomatoasă - diagnostic pozitiv: A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. FormaŃiune polipoasă în continuarea pulpei dentare C. Sângerare şi sensibilitate la înŃeparea în profunzime D. Durere spontană nocturnă E. PercuŃie în ax dureroasă A,B,C (5, pag. 87) 690. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă totală se pune pe bază: A. caracterului continuu al durerii B. calmarii temporare prin lichide calde C. testelor de vitalitate reduse D. sensibilităŃii la percuŃia în ax E. apariŃia picăturii de puroi C,D,E (5, pag. 79) 691. În pulpita acută seroasa parŃială, obiectiv se pun în evidenŃă: A. dinte cu carie profundă, cu depozite bogate de dentina alterată B. percuŃia în ax dureroasă C. dureri vii, localizate D. percuŃie transversală nedureroasă E. teste de vitalitate intens pozitive A,D,E (5, pag. 73) 10. Diagnosticul diferenŃial al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. pulpite acute coronare B. hipersensibilitate dentinara C. hiperestezia dentinara D. parodontite apicale acute E. pulpita cronica închisă propriu-zisă A,B,C, (5, pag. 71) 692. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei acute seroase parŃiale se face cu: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpita acută seroasa totală C. pulpita purulentă parŃială 126
D. pulpita purulentă totală E. parodontita apicala acută seroasa A,B,C,D (5, pag. 74) 693. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu; A. pulpita cronica deschisă ulceroasa B. gangrena pulpara C. necroza pulpara D. polipul gingival E. granulomul intern Palazzi A,C,D (5, pag. 87) 694. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe bază: A. caracterului continuu al durerii B. hipersensibilităŃii la testele de vitalitate termice C. calmarii temporare prin lichide reci D. sensibilităŃii la percuŃia în ax E. prezenŃei cavităŃii carioase profunde A,B,D (5, pag. 76) 695. Diagnosticul pozitiv în hiperemia preinflamatorie se pune pe bază: A. persistentei durerii câteva minute după îndepărtarea excitantului B. teste de vitalitate pozitive C. semnalarea, de către pacienŃi a unor tratamente efectuate cu puŃin timp în urmă D. existenŃa procesului carios cu deschiderea camerei pulpare E. sensibilitate la percuŃia în ax A,B,C (5, pag. 71) 696. Factorii fizici care pot determina apariŃia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentaŃi de: A. traumatisme din timpul pregătirii cavităŃilor B. traumatisme din timpul şlefuirii bonturilor C. excitaŃii termice transmise prin obturaŃii metalice D. substanŃe medicamentoase utilizate în terapia cariei simple E. exotoxinele bacteriilor A,B,C (5, pag. 70) 697. La inspecŃie, în pulpita cronica deschisă ulceroasa se constată: A. prezenŃa unei cavităŃi carioase profunde, cu deschiderea largă a camerei pulpare B. pereŃi subŃiri, chiar fracturaŃi ai cavităŃii C. palpare cu sonda nedureroasa superficial D. înŃeparea în profunzime provoacă durere şi sângerare E. percuŃie în ax şi transversală negative A,B (5, pag. 85) 698. Morfopatologic, în pulpita acută seroasa parŃială apa 127
A. vasodilataŃie pe teritoriu pulpar întins B. marginaŃie leucocitara intensă C. la periferia procesului inflamator, semne de hiperfuncŃie D. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare E. vâscozitate pulpara redusă A,B,C (5, pag. 72) 699. Pulpita cronica închisă propriu-zisă poate evolua spre A. pulpita acută purulentă parŃială B. exacerbarea unor focare pulpare de inflamaŃie limitată şi cu caracter subacut C. necroza pulpara D. gangrena pulpara E. parodontita apicala cronica granulomatoasa B,C,D (5, pag. 90) 700. Simptomatologia subiectiva în pulpita acută seroasa totală este dominată de: A. crize dureroase violente, insuportabile B. tendinŃa de iradiere a durerii C. caracterul pulsatil al durerii D. percuŃia în ax pozitivă E. prezenŃa unui proces carios profund A,B (5, pag. 75) 701. Tratasaturile comune ale pulpitelor cronice închise sunt: A. se organizează şi se dezvolta în condiŃiile unei camere pulpare închise B. procesul inflamator se desfăşoară lent C. prezintă imagini radiologice bine conturate D. majoritatea au evoluŃie asimptomatica clinic E. modificările pulpare sunt caracterizate de prezenŃa Ńesutului de granulaŃie A,B,D,E (5, pag. 90) 702. Diagnosticul diferenŃial în pulpita purulentă parŃială se face cu: A. caria dentară simplă B. pulpita seroasa coronara C. pulpita seroasa totală D. pulpita purulentă coronoradiculara E. parodontita apicala acută purulentă B,D (5, pag. 79) 703. Diagnosticul diferenŃial în pulpita seroasa parŃială se face cu: A. caria simplă dentară B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita acută seroasa totală D. pulpita purulentă parŃială E. pulpita purulentă totală B,C,D,E (5, pag. 74) 128
704. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroasa B. polipoasa C. scleroatrofica D. hiperplazica E. propriu-zisă A,B (5, pag. 80) 705. Granulomul intern al lui Palazzi: A. este o pulpită cronica deschisă polipoasa B. este o pulpită cronica închisă propriu-zisă C. este o pulpită cronica închisă hiperplazica D. poate fi localizată coronar şi/sau radicular E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei C,D,E (5, pag. 92) 706. În pulpita seroasa totală la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia către: A. dinŃii vecini B. dinŃii antagonişti C. hemimaxilarul opus D. zona temporală E. zona orbitală A,B,D,E (5, pag. 75) 707. PercuŃia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpite seroase parŃiale acute C. pulpite seroase totale D. pulpite purulente parŃiale acute E. pulpite purulente totale C,E (5, pag. 76,80) 708. Pulpita cronica închisă hiperplazica poate evolua şi complică cu: A. pulpita seroasa parŃială B. pulpita seroasa totală C. necroza pulpara D. fracturi ale dintelui E. parodontita apicala cronică C,D (5, pag. 92) 709. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise poate apărea: A. în masticaŃie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercita presiuni în spaŃiul endodontic B. Palparea cu sonda în profunzime
129
C. în cazul unor reacutizari datorate obliterării cavităŃii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare D. testări ale vitalităŃii dintelui, dar la intensităŃi mari ale excitanŃilor E. testări ale vitalităŃii dintelui, la intensităŃi obişnuite ale excitanŃilor A,B,C,D (5, pag. 85) 710. Testele de vitalitate la rece şi electice arata hiposensibilitate pulpara în următoarele situaŃii: A. caria simplă B. pulpite acute seroase C. pulpite acute purulente D. pulpite cronice deschise E. pulpite cronice închise C,D,E (5, pag. 72-81) 711. Diagnosticul pozitiv în pulpita acita seroasa parŃială: A. Caracterul ocalizat al durerii B. Durere vie, spontană sau provocată ce durează de la câteva minute la câteva ore C. Teste de vitalitate pozitive maia les la rece D. Carie profundă fără deschiderea camerei pulpare E. PercuŃie în ax dureroasă A,B,C,D (5, pag. 74) 712. IndicaŃii de tratament în hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple şi coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple şi cofajul direct în dublu timp C. AmputaŃia devitala D. Extirparea vitală E. ExtracŃia dintelui A,B,D (5, pag. 72) 713. IndicaŃii de tratament în pulpita acută seroasa parŃială: A. coafaj direct în dublu timp B. AmputaŃie vitală C. AmputaŃie devitala D. Extirpare vitală E. ExtracŃia dintelui A,B,D (5, pag. 74) 714. Pulpita acută purulentă parŃială - Diagnostic pozitiv: A. Durere pulsatila B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Picătura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. PercuŃie în ax dureroasă E. Durere iradianata A,B,C (5, pag. 79) 130
715. Pulpita acută seroasa totală - diagnostic pozitiv: A. Durere cu caracter continuu B. Intensitate mare a durerii C. PercuŃie în ax dureroasă D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice E. Carie profundă cu camera pulpara deschisă A,B,C,D (5, pag. 76) 716. Pulpita cronica deschisă granulomatoasa - diagnostic pozitiv: A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. FormaŃiune polipoasa în continuarea pulpei dentare C. Sângerare şi sensibilitate la înŃeparea în profunzime D. Durere spontană nocturnă E. PercuŃie în ax dureroasă A,B,C (5, pag. 87) 717. Pulpita cronica deschisă ulceroasa - Diagnostic pozitiv: A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. Lipsa durerii şi apariŃia ei în anumite circumstanŃe C. Sângerare la înŃeparea pulpei cu sondă D. Teste de vitalitate negative E. PercuŃia în ax dureroasă A,B,C (5, pag. 85) 718. Diagnisticul diferenŃial în pulpita acută seroasa totală se face cu: A. Pulpita acută seroasa parŃială B. Pulpita purulentă totală C. Parodontita apicala acută seroasa D. Parodontita apicala acută purulentă E. Pulpita cronica granulomatoasa A,B,C (5, pag. 76) 719. Diagnosticul diferenŃial în pulpita acută purulentă totală se face cu: A. Pulpita acută seroasa totală B. Pulpita acută seroasa parŃială C. Pulpita purulentă parŃială D. Gangrena pulpara E. Parodontita apicala acută purulentă A,C,E (5, pag. 80) 720. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente parŃiale se pune pe următoarele semne: A. Caracterul pulsatil al durerii, cu posibilitate de localizare B. Exacerbarea durerii la cald C. Exacerbarea durerii la rece 131
D. Probele de vitalitate la rece dau răspunsuri pozitive la intensităŃi mai mari E. Probele de vitalitate electrice dau răspunsuri pozitive la intensităŃi mici ale stimulilor A,B,D (5, pag. 79) 721. Diagnosticul pozitiv în pulpita cronica deschisă ulceroasa se pune pe următoarele semne: A. ExistenŃa cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare B. Răspuns pozitiv la percuŃia în ax a dintelui C. Sângerare la înŃeparea pulpei cu sondă D. Răspuns pozitiv la percuŃia transversală a dintelui E. Răspunsuri negative la testele de vitalitate A,C (5, pag. 85) 722. EvoluŃia pulpitei acute purulente parŃiale este spre: A. Pulpita purulentă totală B. Pulpita cronica dechisa ulceroasa C. Gangrena pulpara D. Necroza pulpara E. Hiperemie preinflamatorie A,B,C (5, pag. 79) 723. Examenul morfopatologic în pulpita acută seroasa totală pune în evidenŃă următoarele: A. VasodilataŃie în întreg teritoriul pulpar B. PereŃii vasculari nepermeabili C. PrezenŃa rară a elementelor sanguine din seria albă în Ńesutul pulpar D. Vâscozitate pulpara redusă, prin depolimerizarea substanŃei fundamentale E. Degenerescente odontoblastice, cu fragmentarea membranei celulare A,C,D,E (5, pag. 75) 724. În faza de hiperemie preinflamatorie, durerea este provocată de: A. Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavităŃii B. Gustul sărat C. Gustul acru D. Gustul dulce E. Realizarea unei obturaŃii metalice fără protejarea dentinei D,E (5, pag. 71) 725. Tabloul clinic în pulpita acută seroasa totală prezintă: A. Durere provocată de un agent extern, violenta, insuportabilă B. Durere cu intensitate ce creşte progresiv C. Exacerbări ale durerii la rece, dulce D. Exacerbări ale durerii la acru E. Durere cu intensitate mică A,B,C,D (5, pag. 75)
132
726. Tratamentul în pulpita acută purulentă totală se face cu: A. Antibiotice endodontal B. Ozonoterapie C. Diatermie D. Extirpare devitala E. AmputaŃie vitală A,B,C (5, pag. 80) 727. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente parŃiale este: A. celulele situate la distanŃă de focar nu prezintă leziuni B. fibrele de colagen sunt integre C. fibrele nervoase învecinate focarului prezintă detaşarea tecii de mielina D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate E. celulele sangvine ajung în focar prin diapedeza cu diverse aspecte morfologice în raport cu starea lor funcŃională. A,C,D,E (5, pag. 78) 728. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei acute purulente totale se face cu: A. pulpita acută seroasa totală B. pulpita cronica deschisă ulceroasa C. pulpita purulentă parŃială D. pulpita acută seroasa parŃială E. parodontita apicala acută. A,C,E (5, pag. 80) 729. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei cronice deschise granulomatoasa se face cu: A. polipul gingival B. pulpita cronica deschisă ulceroasa C. parodontita apicala cronica granulomatoasa D. necroza pulpara E. pulpita totală seroasa. A,B,D (5, pag. 87) 730. Examenul microscopic în pulpita acută seroasa parŃială pune în evidenŃă: A. vasodilataŃie B. permeabilitate scăzută a pereŃilor vasculari C. marginaŃie leucocitara intensă D. semne de hipofuncŃie odontoblastica E. concentrarea fosfatazei alcaline în regiunea predentinei A,C,E (5, pag. 72) 731. în pulpita cronica închisă hiperplazica se constată: A. odontoblastii îşi păstrează dimensiunea, dar nucleii sunt micşoraŃi B. stratul de odontoblasti dispare aproape în întregime, lăsând spaŃii vacuolare C. micşorarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei D. pulpa se transforma într-un Ńesut lax de tip primitiv 133
E. pulpa poate conŃine zone de degenerescenta hialina sau călcară. B,D (5, pag. 91) 732. Simptomatologia în hiperemia preinflamatorie: A. durere spontană B. durerea iradiază C. la examenul obiectiv se constată un proces carios care nu a deschis camera pulpara D. uşoară hipersensibilitate la testul termic rece E. sensibilitatea dentinei la palparea cu sondă. C,D,E (5, pag. 71) 733. Simptomatologia pulpitei acute seroase parŃiale este: A. durere vie localizată la un anumit dinte B. durerea este continuă C. dintele este modificat la culoare D. atingerea dentinei cu sonda provoacă o reacŃie dureroasă E. percuŃia dintelui în ax provoacă durere. A,D (5, pag. 73) 734. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice închise este: A. alături de Ńesutul fibrozat şi Ńesutul de granulaŃie închistat se pot constata focare de inflamaŃie acută supurativa B. Ńesutul de granulaŃie poate fi învecinat cu zone de degenerescenta hialina sau călcară C. odontoblastele au un aspect normal D. vasele sangvine au aspect normal E. fibrele nervoase sunt, în mare parte, degenerate. A,B,E (5, pag. 88) 735. Diagnosticul diferenŃial al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. Caria simplă B. Hiperestezia dentinara C. Deschiderea accidentală a camerei pulpare D. Hipersensibilitatea dentinara E. Pulpita cronica închisa propriu-zisă B,D (5, pag. 71) 736. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei acute seroase totale se face cu: A. Nevralgia esenŃială de trigemen B. Pulpita acută seroasa parŃială C. Parodontita apicala acută purulentă D. Pulpita acută purulentă totală E. Pulpita acută purulentă parŃială B,D (5, pag. 76) 737. În pulpita acută seroasa parŃială putem întâlni: A. Dureri spontane 134
B. Dureri provocate la cald C. Dureri iradiate D. Dureri continue E. Dureri localizate A,B,E (5, pag. 73) 738. Hiperemia preinflamatorie se caracterizează prin: A. încetarea durerii după îndepărtarea stimulului B. persistenŃa durerii câteva minute după îndepărtarea stimulului C. intensitate crescută a durerii D. intensitate moderată a durerii E. exacerbarea durerii mai mult la cald şi mai puŃin la rece B,D (5, pag. 71) 739. Modificările morfologice în hiperemia preinflamatorie A. micşorarea volumului odontoblastelor B. mărirea volumului odontoblastelor şi fibroblastelor C. marginaŃie leucocitară D. prezenŃa indivizilor microbieni în pulpă E. scăderea activităŃii metabolice celulare B,C (5, pag. 70) 740. Care din următoarele afecŃiuni pulpare poate fi reversibilă: A. pulpita seroasă totală B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita purulentă parŃială D. pulpita seroasă parŃială E. pulpita purulentă totală B,D (5, pag. 71,74) 741. În pulpita seroasă parŃială apare: A. scăderea permeabilităŃii pereŃilor vasculari B. marginaŃie leucocitară redusă C. marginaŃie leucocitară intensă D. semne de inactivitate odontoblastică în centrul procesului inflamator E. hiperfuncŃie odontoblastică la periferia procesului inflamator C,D,E (5, pag. 72) 742. În pulpita seroasă parŃială: A. durerea este vie, iradiată B. durerea este vie, localizată C. durerea dispare după îndepărtarea stimulilor D. durerea poate Ńine câteva minute E. durerea poate Ńine câteva ore B,D,E (5, pag. 73)
135
743. În pulpita seroasă parŃială: A. durerea este mai puternică la proba cu clorură de etil B. durerea este mai puternică la proba cu fuloarul încălzit C. durerile sunt calmate de apă rece D. durerile sunt calmate de apă călduŃă E. durerea cedează la calmante A,D,E (5, pag. 74) 744. În pulpita seroasă totală: A. durerea apare întotdeauna provocată B. durerea poate să apară spontan C. durerea are caracter brutal D. durerea poate avea caracter progresiv E. durerea cedează întotdeauna la calmante B,C,D (5, pag. 75) 745. IndicaŃii de tratament în hiperemia preinflamatorie A. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect B. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare C. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare D. amputaŃie vitală E. extirpare vitală A,C,D,E (5, pag. 72) 746. Diagnosticul diferenŃial în pulpita purulentă parŃială se face cu: A. caria dentară simplă B. pulpita seroasă coronară C. pulpita seroasă totală D. pulpita purulentă coronoradiculară E. parodontita apicală acută purulentă B,D (5, pag. 79) 747. Din categoria pulpiteor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroasă B. polipoasă C. scleroatrofică D. hiperplazică E. propriu-zisă A,B (5, pag. 80) 748. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. Durere continua B. Durere pulsatila C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate 136
D. Sensibilitate la percuŃia în ax E. Durere localizată/iradiată A,B,D,E (5, pag. 79) 749. Pulpita cronica deschisă ulceroasa poate evolua spre: A. Pulpita acută seroasa B. Pulpita acută purulentă C. Fractura coronara D. Gangrena E. Pulpita cronica polipoasa A,B,C,D (5, pag. 85) 750. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută prulenta parŃială se face pe: A. Caracterul pulsatil al dureri B. Exacerbare la rece diminuare la cald C. PrezenŃa picăturii de puroi la deschiderea camerei pupare D. Hipoexcitabilitate E. Imposibilitaea localizării dintelui afectat A,C,D (5, pag.79) 751. În startul patru din pulpita cronica deschisă ulceroasa se găsesc: A. Fibre conjunctive B. Limfocite C. Histiocite D. Macrofage E. Pulpa cu structura aparent normală A,B,C,D (5, pag. 84) 752. Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi complică cu: A. pulpită seroasă parŃială B. pulpită seroasă totală C. necroză pulpară D. fracturi ale dintelui E. parodontită apicală cronică C,D (5, pag. 92) 753. IndicaŃiile de tratament în hiperemia preinflamatorie sunt: A. Coafajul indirect B. Coafajul direct într-un timp C. Coafajul direct în doi timpi D. AmputaŃia vitală E. Extirparea vitală A,C,D,E (5, pag. 72) 754. Examenul obiectiv în pulpita acută seroasa parŃială releva: A. Dintele afectat are coloraŃie anormală 137
B. Caria profundă are multă dentina ramolita C. Palparea cu sonda în profunzime este dureroasă D. PercuŃia dintelui în ax este dureroasă E. Testele de vitalitate sunt intens pozitive B,C,E (5, pag. 73) 755. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasa totală se face prin: A. Durerea spontană, iradianta, vie, lancinanta, în crize prelungite B. Palparea fină cu vârful sondei poate declanşa criza dureroasă C. PercuŃia în ax nedureroasă D. Testele de vitalitate negative E. ColoraŃia normală a dintelui, cu multă dentina ramolita în procesul carios A,B,E (5, pag. 76) 756. Examenul subiectiv în pulpita cronica deschisă ulceroasa evidenŃiază: A. Lipsa durerii în general B. ApariŃia de jenă dureroasă uneori la masticaŃie C. Prin obliterarea cavităŃii carioase cu resturi alimentare pot apare dureri pulpitice acute însă mai puŃin violente D. Discrete sângerări după periaj sau traume masticatorii E. Lipsa antecedentelor dureroase puternice A,B,C,D (5, pag. 84) 757. Diagnosticul diferenŃial în pulpita cronica deschisă granulomatoasa se face cu: A. Polipul gingival B. Necroza pulpara C. Pulpita cronica deschisă ulceroasa D. Gangrena pulpara E. Pulpitele cronice închise A,B,C (5, pag. 87) 758. Pulpitele cronice închise au ca trăsături comune: A. Se formează în interiorul camerei pulpare închise B. EvoluŃia clinica este asimptomatica C. Procesul inflamator se desfăşoară lent D. PrezenŃa Ńesutului de granulaŃie E. Au caracter invadant A,B,C,D (5, pag. 88) 759. Diagnosticul diferenŃial în pulpita cronica închisă propriu-zisă se face cu: A. Pulpita cronica deschisă ulceroasa B. Necroza pulpara C. Gangrena pulpara simplă D. Pulpita cronica închisă granulomatoasa E. Gangrena pulpara complicată A,B,C,D (5, pag. 90) 138
760. Simptomatologia pulpitei cronice închise hiperplazice releva: A. Lipsa durerii în general B. Vagă jena dureroasă uneori C. Examenul radiologic fixează diagnosticul de certitudine D. Prin transparenta smaltului se poate constata roziul granulomului intern localizat coronar E. PercuŃie în ax dureroasă A,B,C,D (5, pag. 91) 761. Tratamentul în pulpita acută purulentă totală se face cu: A. Oznoterapie B. Diatermie C. Antibiotice endodontal D. Extirpare devitală E. AmputaŃie vitală A,B,C (5, pag. 82) 762. Trăsăturile comune ale pulpitelor cronice închise sunt: A. Se organizează şi se dezvoltă în condiŃiile unei camere pulpare închise B. Procesul inflamator se desfăşoară lent C. Prezintă imagini radiologice bine conturate D. Majoritatea au evoluŃie asimptomatică clinic E. Modificarea pulpei este caracterizată de prezenŃa Ńesutului de granulaŃie A,B,D,E (5, pag. 88) 763. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise poate apare: A. În masticaŃie, când alimentele sunt tasate în cavitatea carioasă şi se exercită presiune în spaŃiul endodontic B. Palparea cu sonda în profunzime C. În cazul unor reacutizări datorită obliterării cavităŃii carioase pentru un timp mai lung cu resturi alimentare D. Testării de vitalitate a dintelui la intensităŃi obişnuite ale excitanŃilor E. Testării de vitalitate a dintelui la intensităŃi mari ale excitanŃilor A,B,C,E (5, pag. 85) *764. Factorii generali implicaŃi în etiopatogenia necrozei pulpare sunt: A. Traumatismele dentare B. Avitaminozele C. Factori termici D. Factori chimico-toxici bucali E. LuxaŃiile dentare B (5, pag. 94) 765. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numără: A. substanŃe toxice fizico-chimice B. creşterii mări a temperaturii 139
C. factori microbieni din procesul carios D. traumatismele dentare care au determinat o fractură penetrantă a dintelui respectiv E. aparate ortodontice care determină forŃe excesive greşit calculate, asupra unui dinte A,B,E (5, pag. 96-97) 766. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. Probe de vitalitate termice pozitive B. Probe de vitalitate electrice pozitive C. La diafanoscopie, dintele apare transparent D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indică o pierdere a transparenŃei şi a coloraŃiei obişnuite E. Foraj explorator negativ D,E (5, pag. 98) 767. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza următoarelor semne: A. insensibilitate totală la sondajul canalelor radiculare B. absenŃa modificărilor radiologice periapicale C. carie profundă cu camera pulpară deschisă D. examen bacteriologic negativ E. teste de vitalitate pozitive. A,B,C (5, pag. 101) 768. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu; A. parodontita apicala acută hiperemica B. gangrena pulpara simplă C. pulpita cronica cu camera pulpara închisă (propriu-zisă) D. hiperemia pulpara E. parodontita apicala cronică B,C,E (5, pag. 98) 769. Factorii cauzatori ai gangrenei pulpare sunt: A. formolul B. creşterile mari şi bruşte de temperatură C. acŃiunea unor enzime de provenienŃa bacteriana D. dezechilibrul circulator E. flora microbiana din mediul salivar C,D,E (5, pag. 102) 770. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se număra A. formolul B. fenolul C. trioximetilenul D. clorhexidina E. arsenul A,B,C,E (5, pag. 96)
140
771. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numără: A. substanŃe toxice fizico-chimice B. creşterii mări a temperaturii C. factori microbieni din procesul carios D. traumatismele dentare care au determinat o fractură penetranta a dintelui respectiv E. aparate ortodontice care determină forŃe excesive greşit calculate, asupra unui dinte A,B,E (5, pag. 96-97) 772. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numără: A. uscată B. umedă C. simplă D. complicată E. hiperemica A,B,C,D (5, pag. 101) 773. Un dinte cu necroza pulpara poate prezentă: A. coloraŃie modificată B. hipersensibilitate şi hiperestezie C. o obturaŃie mai veche D. lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare E. testele de vitalitate pozitive la intensităŃi crescute ale curentului electric A,C,D (5, pag. 98) 774. Diagnosticul diferenŃial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. hiperemia pulpara B. caria secundară recidiva C. parodontita apicala cronică D. pulpita cronică E. necroza pulpara C,D,E (5, pag. 102) 775. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpara simplă se pune pe urmtoarele aspecte A. carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. insensibilitate totală la sondarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare C. prezenŃa hiperesteziei dentinare D. teste de vitalitate uşor pozitive la intensităŃi crecsute ale curentului electric E. imagine radiologica fără modificări ale parodonŃiului apical A,B,E (5, pag. 101) 776. Necroza pulpara poate evolua spre: A. rămâne pe o perioadă în acest stadiu B. vindecare spontană C. pulpita cronica cu camera pulpara închisă D. gangrena pulpara E. fractura dentară 141
A,D,E (5, pag. 99) 777. Printre complicaŃiile gangrenei pulpare simple amintim: A. parodontitele apicale acute B. fracturi corono-radiculare C. papilita D. endocardita E. glomerulonefrite A,B,D,E (5, pag. 102) 778. Următoarele semne clinice caracterizează gangrena pulpara: A. modificări de culoare a dintelui B. sondarea canalelor radiculare nedureroase C. sondarea canalelor poate prezenta uşoară sensibilitate D. prezenŃa unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare E. hipersensibilitate dentinara A,B,D (5, pag. 101) 779. Diagnosticul diferenŃial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpara D. Gangrena complicată E. Caria dentară B,C,D (5, pag. 101-102) 780. Diagnosticul diferenŃial în nevroza pulpara se face cu: A. Gangrena pulpara simplă B. Pulpita cronica deschisă C. Pulpita cronica închisă D. Fractura dentară E. Parodontita apicala cronică A,B,C,E (5, pag. 98) 781. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: A. Se produce o necroza de coagulare B. Se produce o necroza de colicvatie C. Deschiderea camerei pulpare produce o sângerare abundentă D. Pulpa necrozata are aspect uscat E. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu A,D,E (5, pag. 98) 782. EvoluŃia şi complicaŃiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apicala B. Necroza pulpara C. Fractura coronara 142
D. Boala de focar E. Fractura corono-radiculara A,C,D,E (5, pag. 102) 783. Examenul radiologic în gangrena pulpara: A. Este elocvent B. Poate releva o radiotransparenta periapicala C. Poate releva îngustarea canalului radicular D. Poate evidenŃia existenŃa denticulilor E. Poate evidenŃia o usara lărgire a canalului C,D (5, pag. 101) 784. Gangrena umedă se caracterizează prin: A. Ńesut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologica cu modificări periapical C. Ńesut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere parŃială a configuraŃiei structurale a pulpei E. Pierdere totală a configuraŃiei structurale a pulpei C,E (5, pag. 100) 785. Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt: A. Streptococi alfa hemolitici B. Stafilococul alb C. Stafilococul auriu D. Gonococi E. Pneumococi A,B,C,E (5, pag. 94) 786. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: A. Necroza pulpara B. Pulpita cronica deschisă C. Gangrena pulpara D. Pulpita cronica închisă hiperplazica E. Pulpita cronica închisă propriu A,C,D (5, pag.94 ) 787. Necroza pulpara: A. Se tratează ca pulpita cronica închisă B. Extirparea devitala este de elecŃie C. Respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaŃie radiculara corectă D. Nu necesită etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica E. Se tratează ca o gangrenă pulpara C,E (5, pag. 98) 788. Diagnosticul diferenŃial al necrozi se face cu: A. Gangrena pulpara simplă 143
B. Granulonul intern Palazzi C. Paradontita apicala cronică D. Pulpita cronica deschisă E. Pulpita cronica închisă propriu-zisă A,C,D,E (5, pag. 98-99) 789. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin: A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. Fetiditate C. Dureri la masticaŃie D. Teste de vitalitate negative E. Examen bacteriologic pozitiv A,B,D,E (5, pag. 101) 790. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama: A. Modificărilor de culoare a dintelui B. Testelor de vitalitate negative C. PercuŃiei în ax negative D. Mirosului fetid E. ÎnsămânŃării bacteriene negative A,B,E (5, pag. 98) 791. EvoluŃia şi complicaŃiile necrozei pulpare sunt: A. Necroza poate rămâne o perioadă în acest stadiu B. Se produce infectarea pulpitei necrozate C. Provoacă rizaliza D. Duce la fractura dentară E. ApariŃia chistului radicular A,B,D (5, pag. 99) 792. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniŃi din: A. Cavitatea bucala B. Chiste de vecinătate C. Canal radicular lateral D. CirculaŃia general prin anacoreza E. Osul alveolar A,C,D (5, pag. 99) 793. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simplă B. Parodontita apicala cronică C. Pulpita cronica închisă propriu-zisă D. Pulpita cronica deschisă E. Pulpita acută purulentă totală A,B,C,D (5, pag. 99)
144
794. Examenul histochimic în gangrena pulpara pune în evidenŃă o masă semiputreda compusă din: A. Materii grase B. Polipeptide alterate C. Hidrogen sulfurat D. Apa E. Monoxid de carbon A,B,C,D (5, pag. 101) 795. Gangrena dentară constituie un focar de infecŃie pentru restul organismului, determinând: A. Glomerulonefrite B. Endocardite C. AfecŃiuni reumatismale D. Diabet zaharat E. Diabet insipid A,B,C (5, pag. 102) 796. Microorganismele din spaŃiul endodontic, în gangrena pulpara sunt: A. Difteroizi B. Lactobacili C. Stafilococ auriu D. Stafilococ alfa-hemolitic E. Noocardia A,B,C,E (5, pag. 99) 797. Radiografia dentară în gangrena pulpara arată: A. TransparenŃa crescută a canalului radiculalar B. Micşorarea lumenului radicular prin depozite de dentina C. PrezenŃa barierei dentinocementoide la nivelul apexului D. ExistenŃa denticulilor E. SpaŃii intertrabeculare mărite de volum A,B,C,D (5, pag. 101) 798. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este şi Ńesutul pulpar propriu-zis, prin elaborarea unor elemente cu acŃiune distructivă locală: A. Enzime lizozomale B. Acizi nucleici C. Histidina D. Heparina E. Enzime proteolitice A,B,D,E (5, pag. 100) 799. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde: A. Modificarea de culoare a dintelui 145
B. Pierderea marcată de substanŃă dentară C. Durere la percuŃia transversală a dintelui D. Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare E. Examen bacteriologic pozitiv A,B,E (5, pag. 101) 800. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. Probe de vitalitate termice pozitive B. Probe de vitalitate electrice pozitive C. La diafanoscopie, dintele apare transparent D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparenŃei şi a coloraŃiei obişnuite E. Foraj explorator negativ D,E (5, pag. 98) 801. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. modificarea brutală a pH-ului B. precipitarea proteinelor plasmatice şi lezarea membranei celulare C. paralizia pereŃilor vasculari D. blocarea respiraŃiei celulare E. depolimerizarea colagenului. C,D (5, pag. 97) 802. Cauzele necrozei pulpare pot fi: A. secŃionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar D. dilacerarea Ńesutului pulpar cu eliberare de amine toxice E. compresia vaselor la nivelul apexului. A,B,D,E (5, pag. 95) 803. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu: A. gangrena simplă B. parodontita apicala cronică C. pulpita seroasa parŃială D. pulpita cronica deschisă E. pulpita cronica închisă propriu-zisă. A,B,D,E (5, pag. 98-99) 804. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza următoarelor semne: A. insensibilitate totală la sondajul canalelor radiculare B. absenŃa modificărilor radiologice periapicale C. carie profundă cu camera pulpara deschisă D. examen bacteriologic negativ E. teste de vitalitate pozitive. A,B,C (5, pag. 101) 146
805. Diagnosticul pozitiv în necroza pulpara se face pe baza următoarelor semne: A. dinte cu aspect normal B. test de vitalitate la rece negativ C. la palpare cu sonda în camera pulpara apare sângerare D. la testul electric răspunsul este pozitiv E. la percuŃie rezonanta este mata. B,E (5, pag.98) 806. Prin necroza se înŃelege: A. modificarea aseptica a pulpei dentare sub acŃiunea microorganismelor B. distructia aseptica a Ńesutului pulpar sub acŃiunea agenŃilor fizici C. transformarea pulpei dentare într-un Ńesut de granulaŃie bogat vascularizat D. atrofia fibroscleroasa şi reticulara a pulpei dentare E. mortificarea pulpei sub acŃiunea agenŃilor chimici. B,E (5, pag. 94) 807. Simptomatologia clinică în necroza pulpara: A. dintele are culoare modificată B. prezintă hiperestezie C. conŃinutul canalului radicular este o masă omogena de culoare roşie viu D. probe de vitalitate negative E. la percuŃia rezonanta este mata. A,D,E (5, pag. 98) 808. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simplă B. Pulpita cronica închisa hiperplazica C. Parodontita apicala cronică D. Pulpita cronica închisa propriu-zisă E. Pulpita cronica deschisă A,C,D,E (5, pag. 98-99) 809. Necroza de coagulare poate fi provocată de: A. Arsenic B. Clorura de zinc C. Trioximetilen D. Fenol E. Tricrezolformalina A,C,D,E (5, pag. 98) 810. Necroza de colicvatie poate fi declanşată de: A. Tricrezolformalina B. Papaina C. Tripsina D. Antiformina 147
E. Clorura de zinc B,C,D (5, pag. 98) 811. Necroza de coagulare este secundară A. acŃiunii enzimatice B. creşterii hidrofiliei C. blocării circulaŃiei sangvine D. acŃiunii arsenicului E. coagulării proteice C,D,E (5, pag. 98) 812. Necroza de coagulare se caracterizează prin A. Pulpa uscată B. Pulpă de culoare galben-brun C. Consistenta pulpara este redusă D. Extirparea se realizează în microfragmente E. Apărea adesea după arsenic A,B,E (5, pag. 98) 813. Necroza de coligvatie este produsă prin: A. Enzime vegetale B. Enzime animale C. SoluŃii antiseptice D. Arsenic E. Bradichinina A,B,C (5, pag. 98) 814. În gangrena pulpara simplă examenul radiologic arata: A. Radiotransparenta crescută a canalului radicular B. Uneori strâmtorarea lumenului canalului radicular C. ExistenŃa denticulilor D. Lipsa barieri dentino cementoide E. Uneori lărgirea lumenului canalului radicular A,B,C (5, pag. 101) 815. Semnele de gangrene simplă sunt: A. test de vitalitate negativ B. lipsa sensibilităŃii şi sângerării pe canal C. camera pulpara închisă D. dinte modificat de culoare E. modificări periapicale pe radiografie A,B,D (5, pag. 101) 816. Gangrena uscată: A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase B. succeede un traumatism 148
C. succede acŃiunii unui agent chimic D. pereŃi dentinari alteraŃi profund E. extirparea uşoară a resturilor B,C,E (5, pag. 101) 817. Diagnosticul diferenŃial în necroza pulpară se face cu: A. Gangrena pulpară simplă B. Pulpita cronică deschisă C. Pulpita cronică închisă D. Fractura dentară E. Parodontita apicală cronică A,B,C,E (5, pag. 98) 818. Necroza pulpară: A. Se tratează ca pulpită cronică închisă B. Extirparea devitală este de elecŃie C. Respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaŃie radiculară corectă D. Nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptică E. Se tratează ca o gangrenă pulpară C,E (5, pag.98) 819. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: A. Se produce o necroză de coagulare B. Se produce o necroză de colicvaŃie C. Deschiderea camerei pulpare produce o sângerare abundentă D. Pulpa necrozată are aspect uscat E. Pulpa necrozată are un aspect brun-cenuşiu A,D,E (5, pag. 98)
820. Diagnosticul diferenŃial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpară D. Gangrena complicată E. Caria dentară B,C,D (5, pag. 102) 821. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: A. Necroza pulpară B. Pulpita cronică deschisă C. Gangrena pulpară D. Pulpita cronică închisă hiperplazică E. Pulpita cronică închisă propriu-zisă A,C,D (5, pag. 101)
149
822. Gangrena umedă se caracterizează prin: A. łesut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologică cu modificări periapical C. łesut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere parŃială a configuraŃiei structurale a pulpei E. Pierdere totală a configuraŃiei structurale a pulpei C,E (5, pag. 100) 822. EvoluŃia şi complicaŃiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apicală B. Necroza pulpară C. Fractura coronară D. Boala de focar E. Fractura corono-radiculară A,C,D,E (5, pag. 102) 823. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte A. Examen bacteriologic pozitiv B. PrezenŃa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul explorator C. Fetiditate (nu este caracteristică) D. Fetiditate (este caracteristică numai gangrenei) E. Examen bacteriologic negativ A,B,C (5, pag. 101) 824. EvoluŃia necrozei pulpare se poate face spre: A. Fractură dentară B. Infectarea pulpei C. Parodontita apicală acută D. Parodontita apicală cronică E. Pulpita cronică închisă A,B (5, pag. 99) 825. În etiopatogenia necrozei se încadrează: A. Factori generali B. Factori traumatici C. Factori termici D. Factori chimicotoxici E. Factori microbieni A,B,C,D (5, pag. 94-95) 826. Factorii termici ce intervin în etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentaŃi de: A. O creştere a temperaturii cu 5gr. Celsius B. O scădere a temperaturii, bruscă, cu 5 gr. Celsius C. scădere a temperaturii, foarte lentă, cu 5 gr. Celsius 150
D. O scădere brutală a temperaturii la 0 gr. Celsius E. Scăderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificări semnificative la nivel pulpar A,D (5, pag. 96) 827. În legătură cu formolul sunt valabile următoarele afirmaŃii: A. Se utilizează în tratamentul hiperesteziei dentinare B. Se utilizează în tratamentul hipersensibilităŃii C. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor D. Efect coagulant asupra proteinelor E. Produce paralizia pereŃilor vasculari A,B,C,D (5, pag. 97) 828. Arsenicul acŃionează prin A. Difuziune de-a lungul canaliculelor dentinare B. Efect coagulant asupra proteinelor C. Paralizia pereŃilor vasculari D. Blocarea respiraŃiei celulare E. Depolimerizarea colagenului C,D (5, pag. 97) 829. În necroza pulpara au loc următoarele modificări la nivel microscopic A. Celulele prezintă modificări de formă B. Apare picnoză nucleului C. Apare creşterea în volum a nucleului D. Apare vacuolizarea citoplasmei E. fibrele conjunctive se disociază prin depolimelizare A,B,D,E (5, pag. 97) 830. Macroscopic necroza pulpara se caracterizează prin A. În necroza de colicvatie pulpa dentară este o masă semilichidă, tulbure B. În necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusă C. În necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescută D. În necroza de coagulare pulpa are consistenta redusă E. În necroza de coagulare pulpa are consistenta crescută A,B,E (5, pag. 98) 831. Diagnosticul pozitiv în gangrena simplă presupune A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare şi sensibilitate crescută la sondajul canalelor radiculare B. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare şi sângerare abundenta la sondajul canalelor radiculare C. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare şi insensibilitate la sondajul canalelor radiculare D. Fetiditate E. Teste de vitalitate negative C,D,E (5, pag. 101) 151
832. Diagnosticul diferenŃial în gangrena pulpara simplă se face cu A. Necroza pulpara B. Gangrena complicată cu parodontita apicala acută C. Pulpita acută seroasa totală D. Pulpita acută seroasa parŃială E. Pulpita purulentă totală A,B (5, pag. 102) 832. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numără: A. Umedă B. Uscată C. Complicată D. Hiperemică E. ParŃială la dinŃii pluriradiculari A,B,C,E (5, pag. 101) 833. Gangrena dentară constituie un focar de infecŃie pentru restul organismului determinând: A. Diabet zaharat B. Glomerulonefrite C. Endocardite D. AfecŃiuni reumatismale E. Migrene B,C,D,E (5, pag. 102) 834. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpară putem enumera: A. Formolul B. Arsenul C. Clorhexidina D. Fenolul E. Toate răspunsurile de mai sus A,B,D (5, pag. 96-97) *835. EvoluŃia cea mai frecvenŃă a unei parodontite apicale acute purulente este spre A. fistulizare B. vindecare definitivă C. cronicizare D. osteomielită E. supuraŃia lojilor şi spaŃiilor cervico-faciale C (5, pag. 112) *836. Abcesul Phoenix: A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente 152
D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu E. Este o parodontită apicala acută seroasă C (5, pag. 98) *837. Durerea este de intensitate maximă în parodontită apicala acută seroasă A. în stadiu endoosos B. în stadiu de fistulă C. în stadiu de hiperemie D. în stadiu subperiostal E. în stadiu submucos D (5, pag. 108) *838. Parodontită apicala acută hiperemica: A. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei pulpare B. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei ligamentelor periodontale C. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei osului alveolar apical D. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei septului interradicular E. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei septului interdentar C (5, pag. 104) *839. PercuŃia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: A. în 90% din cazuri B. în 20% din cazuri C. în 100% din cazuri D. în 70% din cazuri E. în 50% din cazuri B (5, pag. 114) *840. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele, cu excepŃia: A. Parodontită apicala cronică fibroasa B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontită apicala cronică condensată E (5, pag. 114) *841. Trăsătură esenŃială a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologica difuză, cu spaŃii trabeculare înguste B. Imagine radiologica de osteită circumscrisă, radiotransparenta C. îngustarea spaŃiului periapical D. Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. PercuŃia în ax este pozitivă C (5, pag. 124)
153
*842. Prima fază a inflamaŃiei parodonŃiului apical cuprinde"timpul mut", fără răsunet clinic, în care modificările sunt: A. biochimice B. mecanice C. chimice D. enzimatice E. fizice A (5, pag. 106) *843. Rapiditatea fenomenelor de dinamică vasculara în inflamaŃiile parodonŃiului apical este cuprinsă între: A. câteva minute şi 3-4 ore B. 3 şi 4 zile C. 2 şi 3 ore D. 10-20 minute E. câteva săptămâni A (5, pag. 106) *844. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificările vasculare B. modificările chimice C. modificările enzimatice D. durere E. rezorbtie osoasă A (5, pag. 108) *845. Zona periferică a granulomului periapical poartă şi denumirea de: A. zonă de stimulare sau de încapsulare(fibroză periferică) B. zonă exudativa C. zonă de iritaŃie D. zonă de necroza E. zonă de vindecare A (5, pag. 119) *846. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala purulentă se pune pe următoarele semne: A. Durere la testele de vitalitate dentară B. Durere exacerbată la sondarea canalelor radiculare C. Stare generală afectată D. Lipsă durerii la percuŃia în ax E. Aspect normal al mucoasei vestibulare şi al tegumentelor C (5, pag. 109) *847. În stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente, circumscrise, procesul de necroza de lichefiere este favorizat de: A. Tensiune mică intratisulara B. Creşterea ph-ului local 154
C. Tulburări vasculare care împiedică o bună activitate trofica D. Scăderea infiltratului leucocitar E. Micşorarea spaŃiilor medulare C (5,pag. 110) *848. Semnele subiective în parodontită apicala acută purulentă sunt: A. Durere de intensitate mică B. Durere cu caracter lancinant C. Diminuarea durerii la schimbarea poziŃiei capului D. Strângerea dinŃilor produce uşurare E. SenzaŃie de agresiune E (5,pag. 111) *849. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. Necroza pulpara B. Pulpitele cronice C. Pulpitele acute D. Parodontite apicale acute E. Hiperemia preinflamatorie B (5,pag. 117) *850. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe: A. łeste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal B. łeste de vitalitate negative ale dinŃilor vecini C. Fistulizarea cu eliminare de puroi D. Modificarea de culoare a dintelui E. Iradierea durerii în arcadă antagonista C (5,pag. 112) *851. Diagnosticul pozitiv în granulomul chistic se pune pe: A. łeste de vitalitate pozitive B. CrepitaŃie şi depresibilitate în dreptul apexului C. Sângerare la sondarea canalelor radiculare D. Adenopatie loco-regională E. Imagine radiologica difuză B (5,pag. 122) *852. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută seroasă se face pe bază următoarelor semne: A. probe de vitalitate dentară pozitive B. durerea are caracter cronic C. tumefierea mucoasei şi tegumentelor D. lipsă durerii la percuŃie în axul dintelui E. nu apăr modificări în starea generală a organismului. C (5,pag. 109) 155
*853. Granulomul chistic reprezintă: A. o osteită apicala cronică şi distructia osoasă cu contur difuz B. înlocuirea Ńesutului osos cu Ńesut de granulaŃie cu numeroşi fibroblasti şi histiocite C. stadiul final al unui granulom epitelial D. stadiul iniŃial al unei parodontite apicale cronice fibroase E. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie. C (5,pag. 121) *854. în parodontită apicala cronică fibroasa tabloul morfopatologic arată: A. vasele sangvine au pereŃi subtiati B. leziunea este extinsă în osul alveolar C. sunt prezenŃi numeroşi fibroblasti şi fibrociti D. o parte din ligamentele Scharpay sunt îngroşate E. perniŃele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate C (5,pag. 116) *855. Osteofibroză periapicala este o reacŃie de condensare osoasă care apare în: A. gangrena pulpara simplă B. hiperemia preinflamatorie C. pulpită acută purulentă totală D. pulpită cronică E. pulpită acută seroasă totală. D (5,pag. 125) *856. ReacŃiile din zonă exudativa ("de contaminare") în granulomul simplu conjunctiv se caracterizează prin: A. vasoconstricŃie B. lipsă exudatului C. prezenŃa unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear D. exudatul inflamator concentrează exotoxinele microbiene E. lipsesc celulele macrofage. C (5,pag. 118) *857. Tabloul morfopatologic în parodontită apicala acută seroasă arată: A. pereŃi vasculari ingrosati B. ligamentele alveolo-dentare sunt subtiate C. desociere fibrilara prin depolimerizare D. corticala internă alveolara prezintă contur regulat E. îngustarea spaŃiilor intertrabeculare. C (5,pag. 108) *858. Cu ce afecŃiune se face diagnosticul diferenŃial al granulomului chistic: A. Actinomicoză B. Adenopatiile supurate C. Granulomul epitelial 156
D. Osteomielită E. TOATE cele de mai sus C (5,pag. 122) *859. PrecizaŃi parodontită apicala cronică cu imagine radiologica neconturata: A. Parodontită apicala cronică fibroasa B. Parodontită apicala cronică cu hipercementoza C. Osteită paradentară D. Parodontită apicala cronică condensanta E. Abcesul cronic apical D (5,pag. 114) *860. Parodontită apicala acută hiperemica A. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei pulpare B. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei ligamentelor periodontale C. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei osului alveolar apical D. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei septului interradicular E. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei septului interdentar C (5,pag. 104) *861. A două fază în evoluŃia inflamaŃiei parodonŃiului: A. Este numită timpul mut B. Este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice C. Este fază de alterare tisulară primară D. Este o hiperemie de tip pasiv E. Durează între câteva ore şi câteva zile B (5,pag. 106) *862. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele, cu excepŃia: A. Parodontită apicală cronică fibroasă B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontită apicala cronică condensată E (5,pag. 114) *863. PercuŃia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: A. În 90% din cazuri B. În 20% din cazuri C. În 100% din cazuri D. În 70% din cazuri E. În 50% din cazuri B (5,pag. 114) *864. Abcesul Phoenix: 157
A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu E. Este o parodontită apicala acută seroasă D (5,pag. 119) *865. Trăsătură esenŃială a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologica difuză, cu spaŃii trabeculare înguste B. Imagine radiologica de osteită circumscrisă, radiotransparenta C. Îngustarea spaŃiului periapical D. Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. PercuŃia în ax este pozitivă C (5,pag. . 124) *866. Durerea este de intensitate maximă în parodontită apicala acută seroasă: A. În stadiu endoosos B. În stadiu de fistulă C. În stadiu de hiperemie D. În stadiu subperiostal E. În stadiu submucos D (5,pag. 109) *867. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută seroasă se pune pe baza următoarelor semne: A. AbsenŃa durerii B. Durere moderată C. Tumefierea mucoasei şi a tegumentelor D. Teste de vitalitate pozitive E. Lipsa durerii la percuŃia în axul dintelui C (5,pag. 109) *868. În timpul articulării fonetice normale se poate observă: A. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinala a incisivilor superiori; B. interpozitia limbii către incisivi; C. interpozitia limbii către premolari; D. vârful limbii în contact cu papilă incisivă; E. sprijinul limbii pe faŃă linguală a incisivilor inferiori. D (5,pag. 381) *869. În cadrul funcŃiei fonatorii tulburările de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia. 158
E (5,pag. 384) *870. În mod normal în deglutiŃia de tip adult”: A. limbă are o poziŃie posterioară; B. vârful limbii este aşezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; C. arcadele sunt în contact; D. limba vine în contact cu incisivii superiori; E. limba vine în contact cu treimea ocluzala a suprafeŃelor orale a dinŃilor laterali. B (5,pag. 354) *871. Prelungirea stadiului de deglutiŃie infantilă se datorează: A. maturităŃii neuromusculare; B. înclinării palatinale a incisivilor superiori şi a proceselor alveolare; C. maxilarului superior lărgit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei. E (5,pag. 360) *872. Raportul dintre deglutiŃie şi dezvoltarea ap. DM: A. forŃele cele mai puternice se declanşează în stadiul II al deglutiŃiei (stadiul faringian); B. timpul I al deglutiŃiei (stadiul bucal) rămâne acelaşi în cursul vieŃii; C. după erupŃia dinŃilor permanenŃi limbă pătrunde între arcade în timpul deglutiŃiei; D. dacă după erupŃia dinŃilor temporari persistă deglutiŃia infantilă, situaŃia se consideră anormală; E. într-o deglutiŃie normală buzele vin în contracŃie puternică. D (5,pag. 365) 873. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute purulente se face cu: A. pulpită acută seroasă totală B. hiperemia pulpara C. abcesul paroodntal marginal D. osteomielită maxilară E. foliculită dinŃilor incluşi C,D,E (5,pag. 113) 874. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe baza următoarelor caracteristici: A. teste de vitalitate pozitive B. modificări ale aspectului mucoasei vestibulare la nivelul apexului dintelui respectiv C. examenul radiologic relevă existenŃa unei zone de radiotransparenta care înconjoară apexul D. examenul radiologic relevă existenŃa unei zone radioopace care înconjoară apexul E. existenŃa fistulei sau a cicatricilor B,C,E (5,pag. 120) 875. Diagnosticul pozitiv în cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe bază următoarelor semne: 159
A. imagine radiologica care evidenŃiază un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat B. imagine radiologica care evidenŃiază o radiotransparenta difuză periapicala C. imagine radiologica care evidenŃiază un os periapical cu aspect mai albicios D. spaŃiul periodontal apical are tendinŃa de a fi desfiinŃat E. imagine radiologica difuză cu spaŃii trabeculare mărite în volum C,D,E (5,pag. 124) 876. Examenele complementare în cazul parodontitelor apicale cronice evidenŃiază: A. răspunsuri negative la probele de vitalitate pulpara B. răspunsuri pozitive la probele de vitalitate în cazul pluriradicularilor C. examenul radiologic evidenŃiază întinderea leziunii periapicale D. examenul radiologic evidenŃiază leziuni periapicale E. examenele de laborator pot evidenŃia modificări de VSH şi leucogramei A,B,C,E (5,pag. 115) 877. Factorii etiologici care pot produce o parodontită apicală acută hiperemică sunt: A. pansamente endodontice iritante B. scăderi bruşte şi repetate de temperatură în mediul bucal C. substanŃe devitalizante D. traumatisme determinate de o supraîncărcare ocluzala E. agenŃi microbieni A,C,D,E (5,pag. 104) 878. Formele clinice de parodontită apicală acută sunt: A. abcesul parodontal B. parodontită apicală seroasă C. parodontită apicală difuză (Partsch) D. parodontită apicală purulentă E. parodontită apicală hiperemică B,D,E (5,pag. 104) 879. La examenul obiectiv în cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate întâlnim: A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare B. posibilitatea existenŃei unei fistule gingivale C. percuŃia verticală pozitivă în procent de 20% din cazuri D. sensibilitate dureroasă care cedează la presiunea pe dinte E. întotdeauna ganglionii regionali măriŃi în volum A,B,C (5,pag. 114) 880. Semnele clinice subiective care caracterizează parodontită apicala acută purulentă în stadiul endoosos şi subperiostul sunt: A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasă B. durere spontană cu caracter pulsatil C. durere de intensitate redusă care apare doar la atingerea dintelui D. senzaŃie de egresiune a dintelui respectiv E. aplecarea capului sau schimbarea poziŃiei corpului duce la scăderea intensităŃii dureroase 160
A,B,D (5,pag. 111) 881. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuză) sunt: A. sensibilitate uşoară la atingerea dintelui B. durere intensă care iradiază în regiunile dentare învecinate C. durerea cedează la calmante obişnuite D. durerea este exacerbată de creşterea fluxului sanguin în egiunea cefalica E. durerea cedează la aplicarea de căldură B,D (5,pag. 108) 882. Simptomatologia clinică care caracterizează parodontitele apicale cronice este reprezentată de: A. durere de mică intensitate intermitenŃă B. durerea se accentuează la decubit C. senzaŃie uşoară de egresiune a dintelui D. durere cu caracter nevralgiform E. lipsă puseelor acute în antecedente A,C,D (5,pag. 114) 883. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirmă următoarele: A. Este o osteită apicală cronică B. Este o parodontită apicală cronică C. Se mai numeşte granulom intern a lui Palazzi D. Prezintă 4 zone E. Cel mai concludent estée examenul radiologic A,B,D,E (5,pag. 117) 884. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpită acută seroasă parŃială B. Pulpită acută seroasă totală C. Pulpită acută purulentă parŃială D. Pulpită acută purulentă totală E. Pulpită cronică închisă B,D (5,pag. 107) 885. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculită acută a dinŃilor incluşi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontită apicală acută supurată E. Nevralgia de trigemen A,C,D,E (5,pag. 109) 886. Durerea în parodontită apicala cronică poate imbracaurmatoarele aspecte: A. AbsenŃa B. Nevralgiforma 161
C. SenzaŃie de uşoară egresiune D. Durere cu senzaŃie de oboseală ddupa masticaŃie E. Pulsatilă B,C,D (5,pag. 114) 887. Edemul din parodontită apicală acută seroasă: A. Interesează buza superioară pentru dinŃii incisivi superiori B. Interesează aripa nasului pentru grupul incisiv C. Interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori D. Interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori E. Interesează regiunea geniana pentru molării inferiori A,C,D (5,pag. 108) 888. Examenul radiologic este elocvent: A. în parodontită apicală acută hiperplazica B. în parodontită apicală acută seroasă totală C. în parodontită apicală acută purulentă în primele faze D. în parodontite apicale cronice E. în parodontită apicală acută purulentă în ultima fază A,D,E (5,pag. 113) 889. PrecizaŃi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. Pe canal este prezentă o secreŃie seroasă B. Durerea are caracter acut C. Durerea este prezentă la percuŃia în ax D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităŃi foarte ale stimulului E. Este tumefierea mucoasei tegumentelor A,B,C,E (5,pag. 108) 890. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferită funcŃie de factorii etiologici B. PercuŃia laterală este pozitivă C. PercuŃia în ax este negativă D. Este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal E. PercuŃia în ax este pozitivă A,D,E (5,pag. 106) 891. Accesul microorganismelor, ce constituie agenŃi microbieni în etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul radicular B. pungi parodontale C. soluŃii de continuitate (plagă a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrări protetice defectoase A,B,C (5,pag. 105) 162
892. Celulele epiteliale din structură granulomului epitelial îşi pot avea originea în: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusală C. mucoasa bucală în cazul unor fistule D. pulpă dintelui E. osul alveolar A,B,C (5,pag. 120) 893. Dacă parodontită apicală acută difuză este o complicaŃie a gangrenei pulpare sunt prezente şi următoarele semne: A. lipsă sângerării în cameră pulpara B. prezenŃa unei secreŃii seroase pe canal C. răspunsurile negative la testele de vitalitate D. durere la percuŃia în ax E. sângerare în cameră pulpara A,B,C,D (5,pag. 109) 894. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpită acută seroasă totală B. pulpită acută purulentă totală C. pulpită acută seroasă parŃială D. pulpită acută purulentă totală E. parodontită apicala cronică recidivanta(actualizarea uneia preexistente) A,B,E (5,pag. 107) 895. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. pulpitele acute B. nevralgiile de trigemen C. foliculită acută a dinŃilor incluşi D. pulpitele cronice E. caria simplă A,B,C (5,pag. 109) 896. Diagnosticul diferenŃial în granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpită cronică granulomatoasa D. pulpită seroasă totală E. parodontită apicala acută seroasă A,B (5,pag. 122) 897. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe bază următoarelor semne: A. durere cu caracter acut 163
B. durere la percuŃia în ax a dintelui C. tumefierea mucoasei şi a tegumentelor D. Ńeste de vitalitate pozitive E. stare generală nemodificată A,B,C (5,pag. 109) 898. Examenul radiologic iniŃial în parodontitele apicale cronice ne da relaŃii asupra: A. formei, dimensiunii şi structurii leziunii periapicale B. unor tratamente endodontice şi aprecierea calităŃii lor C. unor fracturi radiculare D. unor căi false E. caracterului durerii A,B,C,D (5,pag. 115) 899. Parodontită apicală acută hiperemică (abortivă) poate fi indusă de: A. microtraumatisme repetate ce se exercită asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate ortodontice,când forŃele nu sunt bine controlate şi dirijate B. traumatisme directe generate în cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adânci în cursul tratării lor cu meşe îmbibate în substanŃe medicamentoase D. agenŃi microbieni,cea mai frecvent implicată fiind floră aerobă E. eşecuri ale anesteziei A,B,C,D (5,pag. 104) 900. Parodontită apicala acută purulentă cuprinde în evoluŃia să următoarele trei stadii: A. stadiul endoosos B. stadiul subperiostal C. stadiul submucos D. stadiul de fistulă E. stadiul de granulom periapical A,B,C (5,pag. 110) 901. Parodontită apicală cronică fibroasă poate fi determinată de: A. utilizarea intempestivă a substanŃelor medicamentoase în timpul tratamentului mecanic de canal B. utilizarea arsenicului în scopul devitalizării pulpare C. obturarea incorectă a canalului D. gangrena pulpara simplă E. caria simplă A,B,C,D (5,pag. 116) 902. PrezenŃa durerii de mică intensitate,estompată, ce apare cu intermitenŃe în parodontitele apicale cronice îmbrăca trei aspecte: A. durere cu caracter nevralgiform B. durere cu senzaŃie de uşoară agresiune C. durere cu senzaŃie de oboseală după masticaŃie 164
D. durere insuportabilă E. durere lancinata A,B,C (5,pag. 114) 903. Procesul supurativ netratat( parodontită apicala acută purulentă ) poate evolua spre: A. resorbŃie şi vindecare temporară B. fistulizare şi vindecare temporară C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(în majoritatea cazurilor) E. parodontită apicala acută hiperemica A,B,C,D (5,pag. 112) 904. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, în raport cu: A. stadiul de evoluŃie a inflamaŃiei B. topografia dintelui şi a structurii osoase din zonă respectivă C. tipul de reactivitate individuală D. numărul de rădăcini ale dintelui E. vârstă pacientului A,B,C (5,pag. 111) 905. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută hiperemica propriu-zisă se pune pe: A. SenzaŃia de prezenŃă adintelui pe arcadă după atingerea lui B. Sensibilitate la percuŃia în ax C. Simptomatologie de pulpită totală D. Congestia mucoasa în dreptul apexului E. PrezenŃa fistulei în dreptul apexului A,B,C,D (5,pag. 107) 906. EvoluŃia parodontitei apicale seroase difuze se face spre: A. Cronicizare B. Parodontită apicală acută purulentă C. Stoparea procesului inflamator D. Sinuzită maxilară E. Adenopatie loco-regională A,B,C (5,pag. 109) 907. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanică este produsă de următorii corpi străini care au pătruns în parodonŃiul apical: A. Ace rupte B. ObturaŃii de canal cu depăşire C. Resturi de meşe de vată D. Conuri de hârtie E. Freze rupte A,B,C,D (5,pag. 106)
165
908. Parodontita apicala hiperemica provocată de o complicaŃie a necrozei pulpare prin agenŃi infecŃioşi sau chimici, prezintă: A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui B. SenzaŃia de egresiune a dintelui C. SenzaŃia de agresiune a dintelui D. Durere la agenŃi fizici E. Durere la sondarea canalelor radiculare A,C (5,pag. 106) 909. SubstanŃele chimice folosite în tratamentul endodontic a căror aplicare incorectă duce la parodontită apicala acută hiperemica sunt: A. Arsenic B. Formol C. Tricrezol D. Acid tricloracetic E. Acidul cromic A,B,C,D (5,pag. 105) 910. SubstanŃele folosite în tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt: A. Compuşi fenolici B. Azotatul de argint C. Acidul cromic D. Arsenicul E. Apa oxigenata A,B,C (5,pag. 105) 911. Traumatismele implicate în etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt: A. Lucrări protetice defectuoase B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale mişcărilor mandibulare C. Bruxism D. Aparate ortodontice incorect adaptate E. Traumatisme indirecte în cursul tratamentelor endodontice A,B,C,D (5,pag. 104) 912. Chelatorii pe bază de EDTA produc dezechilibrare minerală locală, la nivelul parodonŃiului apical prin: A. Sustragerea ionilor de calciu B. Sustragerea radicalilor fosfat C. Blocarea ionilor de sodiu D. Blocarea ionilor de fluor E. Sustragerea ionilor de potasiu A,B,C,D (5,pag. 105)
166
913. Diagnosticul diferenŃial ăla parodontitei apicale hiperemice se face cu: A. Pulpita acută seroasă totală B. Pulpita acută purulentă totală C. Parodontita apicala seroasă D. Gangrena pulpara E. Necroza pulpara A,B,C (5,pag. 107) 914. Aspectul macroscopic şi microscopic al inflamaŃiei osoase în parodontită apicala este determinat de următoarele particularităŃi: A. starea generală a organismului B. os alveolar cu corticala internă groasă C. lipsă unui sistem limfatic în zonă cervico-faciala D. calea prin care pătrunde agentul agresor E. Ńesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subŃiri A,D,E (5,pag. 103) 915. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute purulente se face cu: A. pulpită totală acută purulentă B. abcesul parodontal marginal C. foliculită dinŃilor incluşi D. osteomielită E. pulpită cronică deschisă acutizata. B,C,D (5,pag. 113) 916. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu: A. granulomul chistic B. actinomicoză C. parodontia apicala cronică fibroasa D. adenopatii supurate E. osteomielită. A,B,D,E (5,pag. 124) 917. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută hiperemica se pune pe baza următoarelor semne A. la atingerea dintelui apare senzaŃia de prezenŃa a dintelui în arcadă dentară B. mucoasă în dreptul apexului de aspect normal C. simptomatologia de pulpită totală D. pe radiografie se evidenŃiază un focar osteitic periapical E. dintele este sensibil la percuŃie în ax. A,C,E (5,pag. 107) 918. în etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt încriminate: A. bruxismul B. lucrări protetice în subocluzie C. traumatisme directe în cursul tratamentului endodontic 167
D. eugenolul folosit în tratamentul endodontic E. agenŃi microbieni. A,C,E (5,pag. 104-405) 919. Parodontita apicală acută seroasă (difuză) se caracterizează prin: A. durere cu caracter lancinant provocată de difeite excitanŃi care cedează odată cu creşterea afluxului sangvin spre extremitatea cefalică B. adenopatia regională C. absenŃa sensibilităŃii la percuŃia în axul dintelui D. congestia mucoasei în dreptul rădăcinii dintelui E. durerea iradiază în regiuni învecinate. A,B,D,E (5,pag. 108) 920. Rapiditatea fenomenelor de dinamică vasculara în infalamtiile parodonŃiului apical depinde de următorii factori: A. intensitatea agresorului B. timpul de acŃiune al agresorului C. natură agresorului D. cantitatea agresorului E. tonusul neuro-vegetativ individual A,C,D,E (5,pag. 106) 921. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv A. durere vie lancinantă B. palparea mucoasei în dreptul apexului poate evidenŃia o uşoară sensibilitate C. la Ńeste de vitalitate la cald se constată sensibilităŃi D. explorarea cu sondă a camerei pulpare şi a canalelor radiculare arată lipsă oricărei sensibilităŃi E. la examen radiologic se observă o zonă de transparenŃa ce înconjoară apexul. B,D (5,pag. 119) 922. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch): A. nodul care deformează suprafaŃa mucoasei B. palparea mucoasei în dreptul dintelui nu este dureroasă C. teste de vitalitate la cald pozitive D. teste de vitalitate la rece negative E. adenopatie regională cu ganglioni înduraŃi dureroşi la palpare. A,D (5,pag. 123) 923. Cu ce afecŃiuni se face diagnosticul diferenŃial al unei parodontite apicale acute hiperemice: A. Pulpita acută seroasă totală B. Nevralgia de trigemen C. Pulpită acută purulentă totală D. Parodontită apicala acută purulentă E. Parodontită apicala cronică recidivanta 168
A,C,E (5,pag. 107) 924. Cu ce afecŃiuni se face diagnosticul diferenŃial al unei parodontite apicale acute purulente: A. Parodontită apical acută seroasă B. Foliculită dinŃilor incluşi C. Nevralgia esenŃială de trigemen D. Abcesul parodontal marginal E. Parodontită apicala cronică recidivanta B,D (5,pag. 113) 925. Cu ce afecŃiuni se face diagnosticul diferenŃial al unei parodontite apicale acute seroase: A. Parodontită apicală cronică recidivanta B. Foliculită acută a dinŃilor incluşi C. Nevralgia esenŃială de trigemen D. Parodontită apicală acută purulentă E. Parodontită apicală acută hiperemica B,C,D (5,pag. 109) 926. Durerea în parodontita apicala cronică poate îmbrăca următoarele aspecte: A. AbsenŃa B. Nevralgiforma C. SenzaŃie de uşoară egresiune D. Durere cu senzaŃie de oboseală după masticaŃie E. Pulsatilă B,C,D (5,pag. 114) 927. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirmă următoarele A. Este o osteită apicala cronică B. Este o parodontită apicala cronică C. Se mai numeşte granulom intern a lui Palazzi D. Prezintă 4 zone E. Cel mai concludent este examenul radiologic A,B,D,E (5,pag. 114) 928. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferită funcŃie de factorii etiologici B. PercuŃia laterală este pozitivă C. PercuŃia în ax este negativă D. Este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal E. PercuŃia în ax este pozitivă A,D,E (5,pag. 114) 929. Edemul din parodontită apicală acută seroasă: A. Interesează buza superioară pentru dinŃii incisivi superiori 169
B. Interesează aripa nasului pentru grupul incisiv C. Interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori D. Interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori E. Interesează regiunea geniana pentru molării inferiori A,C,D (5,pag. 108) 930. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpita acuta seroasă parŃială B. Pulpita acuta seroasă totală C. Pulpita acuta purulentă parŃială D. Pulpita acuta purulentă totală E. gangrena B,D (5,pag. 107) 931. Examenul radiologic este elocvent: A. În parodontită apicală acută hiperemică B. În parodontită apicală acută seroasă totală C. În parodontită apicală acută purulentă în primele faze D. În parodontite apicale cronice E. În parodontită apicală acută purulentă în ultima fază A,D,E (5,pag. 113) 932. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculita acută a dinŃilor incluşi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontita apicală acută supurată E. Nevralgia de trigemen A,C,D,E (5,pag. 109) 933. PrecizaŃi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. Pe canal este o secreŃie seroasă B. Durerea are caracter acut C. Durerea este la percuŃia în ax D. Semnele de vitalitate slab pozitive la intensităŃi foarte ale stimulului E. Este tumefierea mucoasei tegumentelor A,B,C,E (5,pag. 108) 934. Parodontita seroasă evoluează spre: A. parodontită apicala acuta purulenta B. oprirea procesului inflamator C. cronicizare D. sinuzita de maxilar E. cuprinderea apexului dinŃilor vecini A,B,C (5,pag. 111) 170
935. Diagnosticul pozitiv în parodontica apicală acută purulentă: A. mobilitatea dintelui B. febră C. lipsa adenopatiei D. senzaŃie de egresiune a dintelui E. test de vitalitate negative A,B,D,E (5,pag. 111) 936. Parodontită apicală cronică fibroasă poate fi determinate de: A. Traumatizarea Ńesutului apical în cursul instrumentării B. Gangrena pulpara simplă C. Utilizarea arsenicului D. Obturarea corectă a canalului radicular E. Antisepticele utilizate pe canal A,B,C,E (5,pag. 116) 937. Edemul buzei superioare apare după parodontită acută seroasă la: A. Incisivi superiori B. Canini superiori C. Primii premolari superiori D. Premolarii secunzii superiori E. molări superiori A,B (5,pag. 111) 938. EvoluŃii şi complicaŃii în granulomul epitelial: A. nevralgie de trigemen B. sinuzită odontogena C. abces parodontal marginal D. reacutizare E. focar de infecŃie în boală de focar A,B,D,E (5,pag. 121) 939. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute difuze se face cu: A. Pulpitele acute B. Parodotita apicală acută supurată C. Nevralgia de trigemeni D. Foliculită dinŃilor incluşi E. Gangrena pulpara simplă A,B,C,D (5,pag. 109) 940. În cadrul atitudinilor anormale de postură, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul în zona centrală; B. zonele laterale ale părŃii superioare a feŃei; C. zonele laterale ale părŃii inferioare a feŃei; 171
D. mentonul în zonă inferioară; E. regiunea bilabiala. A,C,E (5,pag. 433-445) 942. După modul de articulare consoanele sunt clasificate în: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale. A,C (5,pag. 377) 943 Interpozitia cu succiune intensă se caracterizează prin: A. nu există decât teoretic; B. este modalitatea principală de producere a interpozitiilor; C. apăr contracŃii ritmice ale musculaturii labiale în jurul elementului interpus; D. forŃele declanşate de aceste mişcări sunt minime; E. scăderea pronunŃată a presiunii intraorale. B,C,E (5,pag. 437) 944. Pasajul aerian nazofaringian poate realiză adaptarea curentului de aer datorită: A. arhitectonicii speciale; B. funcŃiilor specifice ale epiteliului; C. inervaŃiei; D. funcŃiilor glandulare; E. Ńesut venos erectil. A,B,D,E (5,pag. 318) 945. Anomaliile care influenŃează în mod special respiraŃia sunt: A. îngustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia adâncă acoperită; D. ocluzia deschisă; E. prognatie mandibulara. A,B,D (5,pag. 326) 946. Inconvenientele alimentaŃiei artificiale constau în special în: A. copilul evită să facă mişcări de propulsie; B. ingestia de aer (aerofagie); C. creşte secreŃia salivara; D. absenŃa stimulilor funcŃionali; E. influenŃe de ordin general. A,B,D,E (5,pag. 332) 947. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenŃează masticaŃia sunt: A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal; 172
B. dificultatea efectuării unor mişcări masticatorii, C. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare în perioadă dureroasă. A,B,C,D (5,pag. 345) 948. În tratamentul deglutiŃiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage după şine şi reeducarea funcŃională; B. aparatele ortodontice vor înlătura forŃele anormale exercitate de buzele inferioare; C. după îndepărtarea aparatului componentul funcŃional poate fii identic cu cel dinainte în 6% din cazuri; D. se va îmbina reeducarea funcŃională cu corectarea anomaliilor morfologice; E. după îndepărtarea scutului lingual se produc schimbări imediate în secvenŃele înghiŃirii. D,E (5,pag. 366) 949. Ciclul, mişcarea completă a corzilor vocale, se compune din următoarele faze: A. faza de depărtare a corzilor vocale; B. faza de contracŃie a corzilor vocale; C. faza de elongaŃie minima a corzilor vocale; D. faza de apropiere a corzilor vocale; E. faza de acolare. A,C,E (5,pag. 373) 950. Factorii etiologici care pot produce o parodontită apicală acută hiperemică sunt: A. AgenŃii microbieni B. Pansamentele endodontice iritante C. Scăderi bruşte, repetate de temperatură în consumul alimentelor reci D. SubstanŃe devitalizante E. Traumatisme determinate de supraîncărcare ocluzală A,B,D,E (5,pag. 104-105) 951. Parodontita apicală seroasă (difuză) se caracterizează prin: A. Congestia mucoasei în dreptul redacinii dintelui B. Adenopatie regională C. Durere cu caracter lancinant, permanent D. Cedează la calmante obişnuite E. Durerea iradiază în regiunile învecinate A,B,C,E (5,pag. 108-109) 952. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate în raport cu: A. Numărul de rădăcini al dintelui B. Topografia dintelui şi structurii osoase din zona respectivă C. Stadiul de evoluŃie al inflamaŃiei D. Vârsta pacientului E. Tipul de reactivitate individuală B,C,E (5,pag. 111) 173
953. Leziunile osteitice periapicale în parodontită apicala cronică cu imagine radiologica conturată pot fi: A. Granulomul simplu conjunctiv B. Parodontită apicală cronică condensată C. Parodontită apicală cronică cu hipercementoza D. Osteită paradentară (Merkior) E. Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoză) A,C,D,E (5,pag. 113-114) 954. Parodontita apicala cronică fibroasa poate fi determinată de: A. Gangrena pulpara simplă B. Carie simplă profundă C. Obturarea incorectă a canalului D. Utilizarea arsenicului în scopul devitalizării E. Traumatizării Ńesutului apical cu instrumentarul de canal în timpul tratamentului mecanic A,C,D,E (5,pag. 116) *955. Coafajul direct în doi timpi se recomandă în: A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. inflamaŃia incipientă a pulpei dentare C. pulpită seroasă totală D. pulpită purulentă parŃială E. pulpită cronică închisă B (5, pag. 140) *956. Extirparea devitala este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate pulpă dentară, după insensibilizare prin mijloace chimice şi se realizează: A. într-o şedinŃă B. în două şedinŃe C. în trei şedinŃe D. în patru şedinŃe E. în cinci şedinŃe E (5, pag. 155) *957. Toate metodele de conservare totală sau parŃială a pulpei vii respectă următoarele principii, cu o excepŃie: A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal B. evitarea lezării pulpei C. evitarea substanŃelor chimice nocive D. pe suprafaŃa pulpei descoperite nu se aplică substanŃe hostofile E. pe suprafaŃa pulpei descoperite se aplică substanŃe biastimulatoare D (5, pag. 132)
174
*958. Câte ore se menŃine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, în vederea efectuării amputaŃiei devitale: A. 24 B. 12 C. 48 D. 72 E. 94 C (5, pag. 144) *959. Metodă biologică de conservare în totalitate a pulpei dentare inflamate este: A. metodă ocalexica B. amputaŃia vitală C. extirparea vitală D. coafaj indirect E. pulpotomia D (5, pag. 135) *960. Metoda de conservare parŃială a pulpei vii este: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. extirpare vitală D. amputaŃia vitală E. metoda prin rotaŃie D (5, pag. 136) *961. Metodă de îndepărtare în totalitate a pulpei dentare este: A. pulpectomia vitală B. metoda ocalexica C. pulpotomia vitală D. pulpotomie devitala E. amputaŃie vitală A (5, pag. 136) *962. Cauzele locale ale persistenŃei hemoragiei în canal, în cursul unei extirpări vitale, sunt: A. Stări fiziologice congestive B. Hemofilie C. Perforarea podelei camerei pulpare D. Diateze hemoragice E. AfecŃiuni hepatice C (5, pag. 153) *963. Factorii generali de care trebuie să se Ńină seamă în realizarea unui coafaj direct sunt: A. Vârsta pacientului B. Volumul coroanei dinŃilor 175
C. Volumul cavităŃii D. Starea anterioară a dintelui E. Mărimea deschiderii camerei pulpare A (5, pag. 139) *964. IndicaŃiile amputaŃiei vitale sunt: A. La copii şi la tineri, pe dinŃii frontali B. Pulpopatiile avansate C. Pulpite acute purulente D. Gangrena pulpara E. La copii şi tineri, pe PM şi M E (5, pag. 142) *965. Indivatiile amputaŃiei devitale sunt: A. Molării persoanelor tinere B. DinŃii mobili parodontotici C. DinŃi cu canale drepte D. Pulpite acute purulente E. Pulpite necrozate B (5, pag. 143) *966. SubstanŃele folosite pentru coafajul direct trebuie să aibă următoarele calităŃi: A. Insolubile în apa şi umori tisulare B. ph acid C. Eficacitate mare în concentraŃie mare D. AcŃiune antiinflamatoare şi antiseptică îndelungată E. Toxicitate tisulară D (5, pag. 137) *967. Tratamentul pulpitei seroase totale se face prin: A. AmputaŃie vitală B. AmputaŃie devitala C. Coafaj indirect D. Extirpare vitală E. Coafaj direct D (5, pag. 134) *968. AmputaŃia vitală este indicată: A. dinŃi mobili parodontotici B. molării persoanelor în vârstă C. dinŃi temporari D. la copii şi la tineri la premolari şi molări cu rădăcinile în curs de formare E. molari de minte. D (5, pag. 142) *969. Tratamentul pulpitei seroase totale: 176
A. se face prin coafaj direct B. se face prin extirpare vitală C. se face prin coafaj indirect D. amputaŃie devitala E. toate de mai sus. B (5, pag. 134) *970. Când se aplică un pansament medicamentos endodontic după o extirpare vitală: A. Hiperemie preinflamatorie B. Pulpită acută seroasă parŃială C. Pulpită acută seroasă totală D. Pulpită acută purulentă parŃială E. Extirpare în scop protetic D (5, pag. 153) *971. În cazul unui coafaj direct într-o inflamaŃie incipientă a pulpei dentare pentru cât timp se poate repetă pansamentul cu antibiotice dacă primul pansament nu a fost eficient: A. 1 zi B. 2 zile C. 3 zile D. 4 zile E. 5 zile B (5, pag. 141) *972. Toate metodele de conservare totală sau parŃială a pulpei vii respectă următoarele principii, cu o excepŃie: A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal B. evitarea lezării pulpei C. evitarea substanŃelor chimice nocive D. pe suprafaŃa pulpei descoperite nu se aplică substanŃe histofile E. pe suprafaŃa pulpei descoperite se aplică substanŃe biostimulatoare D (5, pag. 132) *973. Coafajul direct în doi timpi se recomanda în A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. inflamaŃia incipientă a pulpei dentare C. pulpită seroasă totală D. pulpită purulentă parŃială E. pulpită cronică închisă B (5, pag. 140) *974. Extirparea devitala este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate pulpă dentară, după insensibilizare prin mijloace chimice şi se realizează: A. într-o şedinŃa B. în două şedinŃe C. în trei şedinŃe 177
D. în patru şedinŃe E. în cinci şedinŃe E (5, pag. 155) *975. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale se face prin: A. Coafaj direct în dublu timp B. Extirpare vitală aseptico-antiseptică C. Coafaj indirect într-un timp D. AmputaŃie vitală E. Coafaj indirect în doi timpi B (5, pag. 134) *976. Caria radiculară: A. lipsă smalŃului (susceptibil la atacul acid) îi conferă o evoluŃie mai lentă B. este uşor de reconstituit C. este la distanŃă mare de pulpă de aceea este, de obicei, asimptomatica D. în fază iniŃială se prezintă că o pată cretoasă pe suprafaŃa smalŃului E. nu interesează cementul, acesta rămânând intact deasupra dentinei cariate D (5, pag. 140) *977. Caria acută: A. durerile intense ce o caracterizează duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un număr mic de dinŃi C. contrar denumirii, au o evoluŃie lentă însă afectează întreagă coroană D. este mai frecventă la copii şi tineri E. se mai numeşte şi carie "imploziva” sau "fondanta” D (5, pag. 143) *978. În funcŃie de extindere, caria care a produs cavitate poate fi: A. caria penetrantă; se mai numeşte şi "exploziva” datorită sunetului produs la percuŃie cu sondă B. caria profundă; interesează dentină în totalitate, de multe ori deschizând chiar cameră pulpara C. caria superficială; prezintă o penetrare bacteriană intensă datorită vecinătăŃii cu placă dentară D. caria cronică; cea mai frecvenŃă formă E. caria medie; se întinde până la joncŃiunea smalŃ dentină E (5, pag. 143) *979. Caria incipientă pe suprafeŃele dentare netede A. dacă este oprită în evoluŃie se prezintă sub formă unei pete albe cretoase B. dacă este colorată în brun sau negru însemnează că este oprită în evoluŃie C. poate fi detectată cu sondă deoarece suprafaŃa nu este intactă D. se prezintă că o pată cu transparenŃa crescută datorită reprecipitarii sărurilor minerale E. poate fi evidenŃiată mai uşor dacă umezim smalŃul B (5, pag. 146) *980. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenŃial al cariei A. abfractia este o lipsă de substanŃă produsă prin fricŃiunea smalŃului cu diferite obiecte externe 178
B. atritia este o linie de fractură fără dentină alterată C. eroziunea este o pierdere de substanŃă că rezultat al mişcărilor funcŃionale mandibulare D. abrazia este o atriŃie mai erodată E. miloliza este o lipsă de substanŃă apărută prin microfracturi cervicale că urmare a flectarii dinŃilor sub acŃiunea unor forŃe excentrice intense E (5, pag. 151) *981. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenŃial al cariei A. amelosinteza perfectă este caracterizată prin geneza deficitară a dentinei B. ameloforeza indirectă este o afecŃiune ereditară a smalŃului C. dentinogeneză imperfectă este ereditară şi se caracterizează prin smalŃ deficitar că formă sau calcefiere D. hipotrofia amelara cronică dentinara apare când ameloblastele sunt afectate în timpul formării smalŃului, rezultând un smalŃ deficitar E. displazia cronică primară se prezintă sub formă de eroziune, gropiŃe în şanŃuri, lipsă de substanŃă cu aspect de fagure de miere E (5, pag. 151) *982. După obturaŃia coronara definitivă la un dinte la care s-a făcut coafaj direct dispensarizarea se face: A. Din trei în trei luni timp de un an B. Din şase în şase luni timp de doi ani C. La un an de zile D. La doi ani de zile E. La trei luni B (5, pag. 140) *983. În cadrul coafajului indirect în doi timpi pastă cu antibiotice se menŃine o perioadă de timp de: A. 48 ore B. 72 ore C. 5 zile D. 7-10 zile E. 30-45 zile A (5, pag. 136) *984. Tratementul pulpitei purulente totale constă în: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitală aseptico-antiseptică C. Coafaj direct D. Pulpectomie devitala E. AmputaŃie devitala B (5, pag. 135) 985. AmputaŃia devitala se aplică în cazul: A. molari de minte 179
B. molării persoanelor tinere C. dinŃi temporari D. pulpite acute purulente E. dinŃi cu canale foarte curbe A,C,E (5, pag. 143) 986. Cauzele locale ale hemoragiei persistente în canal sunt: A. menstruaŃia B. lezarea parodonŃiului marginal C. diateze hemoragice D. căi false radiculare E. căi false radiculare B,D,E (5, pag. 153) 987. Coafajul direct este contraindicat în cazul: A. dinŃi ectopici B. dinŃi suprasolicitaŃi C. carii ocluzale D. carii distale ale molarilor secunzi superiori E. dinŃi şlefuiŃi în scop protetic A,B,D,E (5, pag. 139) 988. Coafajul direct în deschiderile accidentale ale camerei pulpare se consideră reuşit când A. testele de vitalitate evidenŃiază hiposensibilitate B. testele de vitalitate evidenŃiază uşoară hipersensibilitate C. Ńeste de vitalitate evidenŃiază o sensibilitate normală D. pansamentul a rămas integru E. pacientul a prezentat dureri provocate B,C,D (5, pag. 140) 989. Coafajul indirect este o metodă terapeutică indicată în A. pulpită seroasă parŃială B. inflamaŃia pulpara incipientă C. tratamentul plăgii dentinare a cavităŃii rezultate prin tratarea cariilor simple D. inflamaŃii pulpare avansate E. pulpită seroasă totală B,C (5, pag. 136) 990. Extirparea devitala se indică în cazurile A. în care nu poate fi folosită anestezia B. cariilor cu evoluŃie subgingivala C. pulpitelor purulente parŃiale D. dinŃilor cu canale foarte curbe E. dinŃilor situaŃi distal pe arcadă la care accesul este dificil A,D,E (5, pag. 154) 180
991. Extirparea pulpei radiculare la incisivii centrali şi laterali inferiori se face cu ace extractoare A. medii B. groase C. extrafine D. fine E. extra-extrafine C,D,E (5, pag. 150) 992. Extirparea vitală a pulpei prin metodă aseptico-antiseptică se indică în A. pulpită seroasă parŃială B. pulpită purulentă parŃială C. pulpită seroasă totală D. pulpită purulentă totală E. pulpitele cronice B,D,E (5, pag. 134) 993. Extirparea vitală este indicată în A. pulpite cronice B. abraziune dentară patologică C. parodontite marginale cronice cu mobilitate gradul III D. fracturi radiculare în 1/3 apicala a rădăcinii E. dinŃi aflaŃi în vecinătatea unor tumori benigne A,B,C,E (5, pag. 147) 994. În coafajul direct se folosesc substanŃe cu următoarele proprietăŃi A. solubilitate în apa şi umori tisulare B. acŃiune antiinflamatoare îndelungată C. ph acid D. eficacitate mare în concentraŃie mică E. toxicitate tisulară minima A,B,D,E (5, pag. 137) 995. Între substanŃele protectoare cu adaos de antiseptice folosite în coafajul direct se număra: A. timozin B. cianoacrilati C. citronellol D. eugenat de zinc E. calxilul A,C (5, pag. 138) 996. Tratamentul mecanic în extirpare trebuie să respecte următoarele reguli A. se face dintr-o data pe tot canalul B. se lucrează în condiŃii de perfectă asepsie 181
C. se trepanează apexul D. se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. se păstrează un bont pulpar apical de 1-1,5 mm A,B,E (5, pag. 149) 997. Tratamentul medicamentos obligatoriu se instituie în următoarele situaŃii A. extirparea s-a făcut în pulpită acută purulentă totală B. extirparea s-a făcut în pulpită acută seroasă totală C. nu putem opri hemoragia pe canal D. câmpul operator a fost inundat de salivă E. canalul radicular este uscat A,C,D (5, pag. 153) 998. Tratamentul plăgii dentinare în hiperemia pulpara se face cu A. substanŃe remineralizante B. substanŃe uşor antiseptice C. clorura de zinc D. azotat de argint E. hidroxid de calciu A,B,E (5, pag. 133) 999. Trioxidul de arsen se prezintă sub formă de A. picături B. pastă C. fibre D. pulbere E. granule B,C,D,E (5, pag. 143) 1000. AmputaŃia devitala: A. este o intervenŃie chirurgicală prin care se îndepărtează pulpă coronară după insensibilizare chimică B. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpă radiculară vie C. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpă radiculară mumifiata D. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpă coronoradiculara mumifiata E. este o intervenŃie chirurgicală contraindicata în cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate A,C,E (5, pag. 143) 1001. Coafajul direct o metodă terapeutică de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanŃă: A. izolanta B. neiritanta C. insolubilă în apa şi umorile tisulare D. antiinflamatoare E. dentinoneogenetica 182
A,B,D,E (5, pag. 137) 1002. Coafajul indirect este o metodă terapeutică indicată în: A. caria simplă B. hiperemia pulpara cu cameră pulpara închisă C. pulpită seroasă parŃială D. pulpită purulentă parŃială E. pulpită cronică închisă A,B (5, pag. 136) 1003. În cadrul extirpării devitale, pulpă dentară se găseşte după aplicarea pansamentului arsenical, în diferite grade de insensibilizare: A. insensibilitate totală coronara şi radiculara B. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitatea marcată a pulpei radiculare C. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitate a pulpei radiculare în regiunea apicala D. atât pulpa coronară cât şi pulpa radiculară sunt foarte sensibile, pulpă are o coloraŃie roşie, vie E. pulpa coronară foarte sensibilă, iar pulpa radiculară cu total insensibilă A,B,C,D (5, pag. 155) 1004. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. pulpotomia vitală D. pulpotomia devitala E. pulpectomie vitală A,B,C (5, pag. 136) 1005. Metodele de conservare parŃială sau totală a pulpei vii sunt următoarele cu excepŃia: A. coafajul indirect B. extirparea vitală C. amputaŃia vitală D. coafajul direct E. extirparea devitala B,E (5, pag. 132) 1006. Pansamentul cu pulbere de arsenic, în scopul insensibilizării chimice a pulpei dentare, se menŃine: A. timp de 48 de ore la pluriradiculari B. timp de 48 de ore la monoradiculari C. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. timp de 24 de ore la pluriradiculari E. timp de 24 de ore la monoradiculari A,E (5, pag. 144)
183
1007. Pentru mumificarea pulpei radiculare în cadrul metodei de pulpotomie devitala,se poate folosi: A. trioxid de arsen B. tricrezol formalină C. triopasta Gysi D. paraformaldehidă E. trioximetilenul C,D (5, pag. 145,147) 1008. Pulpectomia vitală se finalizează cu obturaŃia radiculara definitivă, cu excepŃia situaŃiilor: A. extirparea a fost făcută în pulpită seroasă totală B. extirparea a fost făcută în pulpită purulentă parŃială sau totală C. extirparea a fost făcută în pulpite cronice D. câmpul operator a fost inundat de salivă E. nu putem opri hemoragia pe canal B,C,D,E (5, pag. 153) 1009. SubstanŃele pe baza de trioxid de arsen folosite în scopul insensibilizării chimice pulpare se pot prezenta sub forma: A. pulbere B. pastă C. soluŃie D. fibre E. granule predozate A,B,D,E (5, pag. 143) 1010. Tratamentul hiperemiei pulpare respectă următoarele faze: A. eliminarea Ńesuturilor alterate B. obturaŃia provizorie C. obturaŃia de durată D. tratamentul plăgii dentinare E. protejarea pulpei prin obturaŃie de baza cu eugenat de zinc A,C,D,E (5, pag. 132) 1011. AmputaŃia vitală este metoda chirurgicală prin care se indeparteza pulpa coronară după anestezie, menŃinându-se pulpa radiculară vie.Este indicată în următoarele condiŃii: A. la copii şi adolescenŃi pe molari şi premolari B. la dinŃii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat C. dinŃi mobili parodontotici D. dinŃi cu canale foarte curbe E. molării persoanelor în vârstă A,B (5, pag. 142) 1012. Coafajul direct este indicat în următoarele situaŃii: A. dinŃi ce nu oferă accesibilitate 184
B. dinŃi cu carii ocluzale C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm D. deschiderea accidentală a camerei E. la molării de minte B,C,D (5, pag. 139) 1013. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele: A. fază ocalexica B. eliminarea Ńesuturilor alterate C. tratarea plăgii dentinare D. protejarea pulpei prin obturaŃii de bază E. obturarea de durată B,C,D,E (5, pag. 132) 1014. Pastele cu antibiotice folosite curent în coafajul direct sunt: A. pasta Pulpomixin B. pasta Allasion C. pasta Dontisolon D. pasta cu folie de aur E. pasta cu folie de teflon A,B,C (5, pag. 138) 1015. SubstanŃe biostimulatoare folosite în coafajul direct: A. Dontisolon B. Folcisteina C. extracte din mugure dentar de maimuŃă D. Reogan E. extract total de ochi B,C,E (5, pag. 139) 1016. SubstanŃele folosite pentru coafajul direct trbuie să îndeplinească mai multe calităŃi pentru reuşită tratamentului şi anume: A. solubilitate în apa şi umorile tisulare B. toxicitate tisulară minima C. să nu coloreze dintele D. stabilitate chimică la păstrarea în soluŃie E. selectivitate de percepŃie A,B,C (4, pag. 137) 1017. Coafajul indirect într-un timp implică: A. Toaletă cavităŃii cu apa oxigenata şi neofalină B. Uscarea cavităŃii cu jet de aer C. Aplicarea în cavitate a unei paste cu hidroxid de calciu D. ObturaŃie definitivă cu compozit E. ObturaŃie provizorie cu eugenat de zinc A,B,C,E (5, pag. 137) 185
1018. ContraindicaŃiile coafajului direct sunt: A. La nivelul molarilor de minte B. În cariile ocluzale C. DinŃii ectopici D. Deschidere de maxim 1-1.5 mm a camerei pulpare E. DinŃii ce vor fi şlefuiŃi în scop protetic A,C,E (5, pag. 139) 1019 ContraindicaŃiile unei extirpări devitale sunt: A. Extirparea în scop protetic la dinŃi fără procese carioase B. Pulpite purulente parŃiale C. Pulpite purulente totale D. Pulpite cronice granulomatoase E. Carii cu evoluŃie supragingivală A,B,C,D (5, pag. 154) 1020. Fazele de tratament pentru vindecarea prin restitutio ad integrum al hiperemiei pulpare sunt: A. Eliminarea Ńesuturilor alterate B. Tratarea plăgii dentare C. Protejarea pulpei prin obturaŃii de bază D. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc E. Extirpare vitală A,B,C,D (5, pag. 132) 1021. Fibrele de arsenic conŃin: A. Fibre de celuloză îmbibate cu clorhidrat de cocaină B. Anhidridă arsenioasă C. Pigment D. Apa E. Liant A,B,C,E (5, pag. 144) 1022. Materialele şi substanŃele inactive, cu rol protector, utilizate în coafajul direct sunt: A. Folie de aur B. Cianoacrilati C. Fire de azbest D. Eugenat de zinc E. Timol A,B,C (5, pag. 138) 1023. Pulpa dentară se găseşte după aplicarea pansamentului aresenical în diferite grade de insensibilizare: A. Insensibilitate totală coronară B. Insensibilitate totală radiculară 186
C. Insensibilitate totală radiculară şi coronară D. Pulpă coronară insensibilă şi sensibilitate marcată a pulpei radiculare E. Pulpă coronară şi cea radiculară sunt sensibile, iar pulpa are o culoare roşie, vie C,D,E (5, pag. 155) 1024. Tratamentul mecannic în extirpare trebuie să respecte următoarele reguli: A. Se face dintr-o data pe tot canalul B. Se lucrează în condiŃii de asepsie C. Nu se trepanează apexul D. În timpul tratamentului mecanic se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. Nu se păstrează un bont pulpar apical de 1-1.5 mm A,B,C (5, pag. 152) 1025. Tratamentul medicamentos de canal în pulpitele cronice se poate face cu: A. SoluŃie de eugenol B. Pudra de iodoform C. Pastă cu antibiotice D. Pastă arsenicală E. Pastă cu hidroxid de calciu A,B,C (5, pag. 153) 1026. AmputaŃia devitala este indicată în cazul: A. tratamentului dinŃilor mobili parodontotici B. molarilor persoanelor în vârstă C. dinŃilor cu canale foarte curbe D. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E. la dinŃii cu rădăcini în formare. A,B,C (5, pag. 143) 1027. ContraindicaŃiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A. luxaŃiile dentare B. fracturile radiculare în prima şi a două treime a rădăcinii C. dinŃii aflaŃi în vecinătatea unor formaŃiuni patologice D. afecŃiuni care contraindica folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. sărcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. D,E (5, pag. 147-148) 1028. Extirparea devitala este contraindicata în: A. pulpitele purulente parŃiale B. pulpitele purulente totale C. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. cazul persoanelor alergice la substanŃele anestezice E. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori, trisme, infecŃii). A,B,C (5, pag. 154)
187
1029. Extirparea devitala este indicată în următoarele situaŃii: A. dinŃi cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea până la apex B. dinŃi situaŃi distal pe arcadă, la care tratamentul este dificil C. pulpitele purulente parŃiale D. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. cariile cu evoluŃie subgingivala. A,B (5, pag. 154) 1030. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale constă în A. coafaj direct B. amputaŃie vitală C. extirparea aseptico-antiseptică D. amputaŃie devitala E. coafaj indirect C,D (5, pag. 134) 1031. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale constă în: A. coafaj direct B. amputaŃie vitală C. extirparea aseptico-antiseptică D. amputaŃie devitală E. coafaj indirect C,D (5, pag. 134) 1032. AmputaŃia vitală se indică în: A. Pulpită acută seroasă totală B. Pulpită acută seroasă parŃială C. Pulpită acută purulentă parŃială D. Pulpită cronică închisă hiperplazica E. Hiperemia preinflamatorie B,E (5, pag. 141) 1033. Atitudinea terapeutică corectă într-o pulpită acută purulentă parŃială este: A. Coafajul indirect B. AmputaŃia vitală C. Extirparea vitală D. AmputaŃia devitală E. Extirparea devitală C,D (5, pag. 134) 1034. Care sunt indicaŃiile terapeutice într-o pulpită cronică: A. Coafajul indirect B. AmputaŃia vitală C. Extirparea vitală D. AmputaŃia devitala E. Extirparea devitala 188
C,E (5, pag. 135) 1035. Metodele de conservare parŃială sau totală a pulpei vii sunt următoarele cu excepŃia: A. coafajul indirect B. extirparea vitală C. amputaŃia vitală D. coafajul direct E. extirparea devitala B,E (5, pag. 132) 1036. Tratamentul hiperemiei pulpare respectă următoarele faze: A. eliminarea Ńesuturilor alterate B. obturaŃia provizorie C. obturaŃia de durată D. tratamentul plăgii dentinare E. protejarea pulpei prin obturaŃie de bază cu eugenat de zinc A,C,D,E (5, pag. 132) 1037. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. pulpotomia vitală D. pulpotomia devitala E. pulpectomie vitală A,B,C (5, pag. 136) 1038. Coafajul indirect este o metodă terapeutică indicată în: A. caria simplă B. hiperemia pulpara cu cameră pulpara închisă C. pulpită seroasă parŃială D. pulpită purulentă parŃială E. pulpită cronică închisă A,B (4, pag. 136) 1039. Coafajul direct o metodă terapeutică de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanŃă: A. izolantă B. neiritantă C. insolubilă în apa şi umorile tisulare D. antiinflamatoare E. neodentinogenetică A,B,D,E (5, pag. 137) 1040. Pulpotomia vitală este o metodă chirurgicală recomandata A. la copii şi tineri pe molari şi premolari, cu rădăcini în curs de formare B. la copii şi tineri pe molari şi premolari cu pulpite cronice închise 189
C. la copii şi tineri pe molari şi premolari cu pulpopatii incipiente D. când este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorită condiŃiilor anatomotopografice nefavorabile ale dintelui E. la pacienŃii la care nu se recomandă anestezie tronculara periferică A,C,D (5, pag. 142) 1041. AmputaŃia devitala: A. este o intervenŃie chirurgicală prin care se îndepărtează pulpa coronară după insensibilizare chimică B. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpa radiculară vie C. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpa radiculară mumifiata D. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpa coronoradiculara mumifiata E. este o intervenŃie chirurgicală contraindicata în cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate A,C,E (5, pag. 143) 1042. SubstanŃele pe bază de trioxid de arsen folosite în scopul insensibilizării chimice pulpare se pot prezenŃa sub formă de A. pulbere B. pastă C. soluŃie D. fibre E. granule predozate A,B,D,E (5, pag. 143) 1043. Pansamentul cu pulbere de arsenic, în scopul insensibilizării chimice a pulpei dentare, se menŃine: A. timp de 48 de ore la pluriradiculari B. timp de 48 de ore la monoradiculari C. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. timp de 24 de ore la pluriradiculari E. timp de 24 de ore la monoradiculari A,E (5, pag. 144) 1044. Pentru mumificarea pulpei radiculare în cadrul metodei de pulpotomie devitala, se poate folosi: A. trioxid de arsenic B. tricrezol formalină C. triopasta Gysi D. paraformaldehidă E. trioximetilenul C,D (5, pag. 145,147) 1045. Pulpectomia vitală se finalizează cu obturaŃia radiculară definitivă, cu excepŃia situaŃiilor: A. extirparea a fost făcută în pulpita seroasă totală 190
B. extirparea a fost făcută în pulpita purulentă parŃială sau totală C. extirparea a fost făcută în pulpite cronice D. câmpul operator a fost inundat de salivă E. nu putem opri hemoragia pe canal B,C,D, E (5, pag. 153) 1046. În cadrul extirpării devitale, pulpa dentară se găseşte după aplicarea pansamentului arsenical, în diferite grade de insensibilizare: A. insensibilitate totală coronară şi radiculară B. pulpa coronară insensibilă şi sensibilitatea marcată a pulpei radiculare C. pulpa coronară insensibilă şi sensibilitate a pulpei radiculare în regiunea apicală D. atât pulpa coronară cât şi pulpa radiculară sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraŃie roşie, vie E. pulpa coronară foarte sensibilă, iar pulpa radiculară cu total insensibilă A,B,C,D (5, pag. 155) 1047. Fazele de tratament în hiperemie sunt: A. Eliminarea Ńesuturilor alterate B. Tratarea plăgii dentinare C. protejarea pulpei prin obturaŃie de bază D. Deschiderea camerei pulpare E. ObturaŃie de durată A,B,C,E (5, pag. 132) 1048. Factori locali ce indică coafajul direct: A. dinŃii accesibili B. dinŃi fără valoare masticatorie C. mărimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1,5 mm D. la dinŃi cu volum mic E. dinte cu hiperemie preinfalamatorie ce nu a depăşit 24 h A,C,E (5, pag. 139) 1049. CondiŃii particulare de efectuare a amputaŃiei devitale: A. Molar de minte B. Molarii persoanelor tinere C. dinŃii parodontotici D. dinŃi cu canale uşor curbate E. dinŃi temporari A,C,E (5, pag. 143) 1050. ContraindicaŃiile extirpării devitale sunt A. pulpită cronică închisă propriu-zisă B. pulpită cronică închisă garanulomatoasa C. pulpită cronică deschisă garanulomatoasa D. extirpare în scop protetic E. pulpite purulente 191
C,D,E (5, pag. 154) 1051. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi: A. Perforarea podelei camerei pulpare B. Căi false radiculare C. Traumatizarea parodonŃiului apical D. Extirpare pulpara completă E. Apexul dinŃilor la copi şi tineri A,B,C,E (5, pag. 153) 1052. ObturaŃia de durată după un coafaj indirect într-un timp se face după un număr de: A. 3 zile B. 7 zile C. 10 zile D. 14 zile E. 20 zile A,B,C,E (5, pag. 137) 1053. Caracterele clinice ale cariei dentare: A. poate să apăra pe aproape orice suprafaŃa a dintelui B. cel mai des apare pe suprafeŃele meziale, distale şi ocluzale C. apare pe suprafeŃele pe care autocurăŃirea este insuficienŃă, chiar dacă curăŃirea artificială este eficientă D. apare uneori chiar şi pe suprafeŃe netede, aparent uşor curatabile (vestibulare şi orale) E. simptomatologia cariei este determinată de localizare, extindere, rată şi viteză de evoluŃie B,D,E (5, pag. 139) 1054. Localizarea cariei: A. din punct de vedere morfologic există trei localizări: şanŃuri/fosete, suprafeŃe netede şi suprafeŃe radiculare B. caria din şanŃuri şi fosete prezintă de obicei o deschidere mică în suprafaŃa C. caria din şanŃuri şi fosete se caracterizează prin progresia în suprafaŃa D. caria din şanŃuri şi fosete are aspectul a două triunghiuri suprapuse E. caria din şanŃuri şi fosete are o evoluŃie asimptomatica A,B,E (5, pag. 140) 1055. Caria radiculară A. are o incidenŃă crescută în ultimii ani B. dacă placă este prezenŃa, caria apare chiar dacă rădăcină nu este expusă mediului bucal C. au progresie atât de lentă încât ridică probleme de diagnostic diferenŃial D. poate avea că punct de plecare suprafaŃa proximală în 1/3 cervicală, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular A,D,E (5, pag. 140) 1056. Riscul crescut la carie se pune în evidenŃa, printre altele, prin: 192
A. identificarea demineralizarii B. testări psihologice C. testul ADN comparat cu al părinŃilor D. testări serologice E. testări bacteriologice A,E (5, pag. 152) 1057. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativă a dinŃilor ce vor fi extraşi în cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesităŃii măsurilor profilactice C. stabilirea şedinŃelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor şi procedeelor folosite B,C,D,E (5, pag. 153) 1058. Din metodele de conservare parŃială a pulpei vii sau mortificate fac parte A. AmputaŃia vitală B. Pulpectomia vitală C. Pulpotomia devitala D. Coafajul direct E. Pulpectomia devitala A,C (5, pag. 136) 1059. Factorii locali de care trebuie să se Ńină cont în coafajul direct sunt A. Vârsta pacientului B. Starea generală a pacientului C. Volumul coroanei şi al cavităŃii D. Mărimea deschiderii camerei pulpare E. Factori de ordin social C,D (5, pag. 139) 1060. AmputaŃia devitala se aplică în următoarele condiŃii particulare A. Molarii persoanelor în vârstă B. Molarii persoanelor tinere C. Molarii de minte D. Incisivii centrali E. DinŃi temporari A,C,E (5, pag. 143) 1061. AmputaŃia vitală are următoarele indicaŃii: A. La copii şi tineri pe molări şi premolari B. Când este indicat coafajul direct dar nu poate fi executat C. DinŃi mobili parodontotici D. DinŃi temporari E. DinŃi cu canale foarte curbe A,B (5, pag. 142) 193
1062. IndicaŃiile extirpării vitale sunt reprezentate de: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Gangrena pulpara simplă şi complicată D. Abrazii dentare patologice E. Parodontite apicale acute seroase A,B,D (5, pag. 147) 1063. Extirparea devitala are următoarele contraindicaŃii: A. Pulpite purulente parŃiale B. Pulpite purulente totale C. DinŃi cu canale foarte curbe D. Carii cu evoluŃie subgingivala E. DinŃi situaŃi distal pe arcadă A,B,D (5, pag. 154) 1064. ObturaŃia de canal nu se efectuează în aceeaşi şedinŃa cu extirparea pulpei radiculare în următoarele situaŃii: A. Pulpita acută purulentă parŃială B. Pulpita acută C. Pulpite cronice D. Pulpita seroasă E. Pulpita seroasă A,B,C (5, pag. 153) 1065. CalităŃile substanŃelor folosite în coafajul direct sunt A. Solubilitate în apă şi umorile tisulare B. Ph acid apropiat de cel al pulpei C. Ph alcalin apropiat de cel al pulpei D. Toxicitate tisulară minima E. Eficacitate în concentraŃie mare A,C,D (5, pag. 137) 1066. Fazele de tratament în hiperemia pulpară sunt: A. Eliminarea Ńesuturilor alterate B. Tratarea plăgii dentinare C. ObturaŃie de canal D. ObturaŃie de durată E. Toate de mai sus A,B,D (5, pag. 132) 1067. Tratamentul pulpitei seroase parŃiale constă în: A. Coafaj direct B. AmputaŃie vitală C. Extirpare vitală 194
D. Pansament cu pastă cu antibiotice E. Extirpare devitala A,B,C,E (5, pag. 134) 1068. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale constă în: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitală aseptico-antiseptică C. Coafaj direct D. Coafaj direct în doi timpi E. ExcepŃional amputaŃie devitala B,E (5, pag. 134) 1069. Metode de conservare parŃială a pulpei vii sau mortificate sunt: A. Extirpare vitală B. Coafaj indirect C. AmputaŃie vitală D. Pulpotomie devitala E. AmputaŃie devitala C,D,E (5, pag. 136) 1070. Tratamentul Spad A. reprezintă o metodă de tratament al pulpitei seroase totale B. reprezintă o metodă de tratament al gangrenei pulpare C. se realizează cu soluŃie Walkhoff şi pastă Spad D. utilizează pastă Spad E. utilizează pastă Spad şi un amestec de două lichide B,E(5,pag. 185) 1071. AcŃiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe: A. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 11-12, în funcŃie de preparat B. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul Ca, cuprins între 11-12, în funcŃie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 13-14, în funcŃie de preparat D.solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului hidroxil pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare E.solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului de calciu pe măsură contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare. A,D(5,pag. 198) 1072. CerinŃele ideale pentru medicaŃia canalara sunt A. efect lent bactericid şi fugicid B. acŃiune antibacteriană îndelungată C. uşurinŃă introducerii pe canale D. interferarea proceselor de vindecare periapicala 195
E. tensiune superficială mare B,C(5,pag. 175) 1073. Avantajele terapiei enzimatice sunt: A. fluidificarea secreŃiilor B. facilitarea difuziunii C. inhibarea microflorei endodontice D. apariŃia fenomenului de rezistentă microbiană E. mediu nutritiv pentru organisme A,B,C(5,pag. 198) 1074. ProprietăŃile pastei de hidroxid de calciu A. puternic bactericid B. acŃiune antitoxica C. stimulează secreŃiile din canale D. are Ph da 10.5-11 E. nu se rezoarbe A,B(5,pag. 198) 1075. IndicaŃiile atibioticelor A. Coafaj direct sau indirect B. După extirpări în pulpită seroasă C. În gangrena simplă D. În parodontite acute hiperemice E. După spălături cu antiseptice A,C,D(5,pag. 211) 1076. Pasta clinicii de Odontologie din Bucureşti conŃine: A. Eritromicină bază B. Cloranfenicol bază C. Streptomicină D. Hidrocortizon acetat E. Dexametazona A,B,D(5,pag. 192) 1077. Ionoforeză se poate repeta, în funcŃie de evoluŃia clinică, după: A. 24 ore B. 36 ore C. 48 ore D. 60 ore E. 72 ore 196
C,D,E(5,pag. 209) 1078. PărŃi componente ale instrumentelor rotative A. gâtul (colul) B. braŃul C. capul (partea activă) D. piciorul (tija) E. mandrenul A,C,E(5,pag. 187) 1079. Gâtul sau colul instrumentelor rotative A.trebuie să fie suficient de gros pentru a fi rezistent şi suficient de subŃire pentru a asigura acces şi vizibilitate B.din punct de vedere al operatorului este bine să fie cât mai subŃire pentru a asigura vizibilitate asupra părŃii active a instrumentului şi manipulare uşoară C. transmite forŃele ce se exercită asupra capului în sens rotaŃional şi translaŃional D. are formă conică, cu baza mare la nivelul capului şi baza mică spre mandrin E. este partea intermediară ce leagă mandrinul de capul activ A,B,C,E(5,pag. 188) 1080. Instrumente rotative A. instrumentele rotative al căror cap prezintă lame se numesc freze dentare B. termenul de "forma”, aplicat unei freze dentare se referă la conturul şi silueta capului instrumentului C. frezele sunt acŃionate cu ajutorul pieselor de mână dar pot fi acŃionate şi manual D. înainte ca freza să acŃioneze în dentină, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselină E. după natura părŃii active instrumentele pentru prepararea cavităŃilor pot fi tăietoare sau abrazive A,B,E(5,pag. 188) 1081. Frezele sferice A.cu cât numărul de identificare atribuit de producător frezei este mai mic, cu atât freza are o dimensiune mai redusă B. se folosesc la îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate C. sunt active numai la mişcări laterale şi de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavităŃilor E. se folosesc la pregătirea retenŃiei A,B,E(5,pag. 188) 1082. Frezele dentare 197
A. freza pară a fost concepută iniŃial pentru prepararea cavităŃilor ce urmau a fi obturate cu amalgam B. freza pară a fost imaginată de către Dr Sockwell C. freza cilindrică este destinată preparării cavităŃilor ce vor fi obturate cu amalgam D. mulŃumită unei invenŃii de ultima oră, pot fi acŃionate şi cu ultrasunete E.freza sferică avea până de curând 6, pentru ca noile design-uri să includă 12 sau chiar 40 de lame tăietoare B,C,E(5,pag. 188-189) 1083. Instrumentele de mână pentru prepararea cavităŃilor A. beneficiază de o nomenclatură stabilită de Miller B. nomenclatura instrumentelor de mână se aseamănă unei clasificări biologice şi cuprinde trei clase C. în cadrul nomenclaturii, ordinul reprezintă scopul instrumentului, subordinul reprezintă maniera de folosire iar clasa reprezintă forma părŃii active D. sunt compuse din două părŃi esenŃiale: mânerul şi gâtul activ E. au un mâner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevăzut sau nu cu retentivitati B,C,E(5,pag. 190) 1084. Instrumentele de mână pentru prepararea cavităŃilor A. toporişca derivă din daltă şi este un instrument pereche dreapta-stânga B. dalta se foloseşte pentru îndepărtarea pulpei coronare în cadrul pulpectomiei şi pulpotomiei C. sunt caracterizate printr o formulă formată din trei cifre D. bizotatorul de prag gingival se deosebeşte de o toporişcă doar prin lăŃimea şi lungimea lamei tăietoare E.în cazul în care marginea tăietoare este în alt unghi decât 90As faŃă de lungimea lamei apare o a patra cifră în cadrul formulei instrumentului A,C,E(5,pag. 191) 1085. ReacŃia pulpei la instrumentele tăietoare rotative A.pulpa dinŃilor tineri este sensibilă la injuriile provocate de prepararea cavităŃii însă are o putere de recuperare mai mare decât pulpa îmbătrânită B. frezele din oŃel produc mai multă căldură decât cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puŃină căldură deoarece nu au o acŃiune atât de agresivă D.în cazul folosirii turaŃiilor înalte temperatura este controlată prin scăderea presiunii, tăierea intermitenta şi folosirea răcirii E. dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm, răspunsul pulpar este prompt şi intens A,B,D,E(5,pag. 191)
198
1086. Sisteme de răcire a frezelor A. spray-ul (apă + aer) este mai avantajos decât răcirea cu apa B.răcirea cu aer este eficientă chiar şi în cazul cavităŃilor în care grosimea stratului de dentină este mai mică decât 2 mm C. răcirea cu aer produce aerosol nociv prin încărcătura microbiană D. răcirea cu apa este eficientă însă este necesar un sistem eficient de evacuare E. în cazul r?cirii cu spray, este bine ca apa să fie încălzită la cca 54AsC A,C,D,E(5,pag. 191) 1087. Diga (rubber-dam) A. nu este bine acceptată de către pacienŃi B. nu se poate aplica pe dinŃii tineri, insuficient erupŃi C. se aplică pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare albă pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinŃii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi A,B,E(5,pag. 203) 1088. Diga A. elimină conversaŃia inutilă şi lavajele bucale frecvente B. asigură o bună vizibilitate C. este bine tolerată de către pacienŃii astmatici D. asigură retracŃia părŃilor moi E. protejează împotriva aspirării şi înghiŃirii instrumentelor A,B,D,E(5,pag. 203) 1089. Pulpomixine conŃine: A. sulfat de polimixină B B. acetat de dexametazona C. sulfat de framicetina D. tirotricina E. sulfat de neomiicina A,B,C(5,pag. 193) 1090. În extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectuează până la constricŃia apicala B. tratamentul se execută într-una sau mai multe şedinŃe C. se fac spălături endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substanŃe antiseptice D. se lucrează în condiŃii de asepsie prin izolarea dintelui E. se execută într-o singură şedinŃă A,D,E(5,pag. 166-167) 199
1091. SoluŃia Walkhoff conŃine A. mentol B. camfor C. p-monoclorfenol D. fenol pur E. iodoform A,B,C(5,pag. 177) 1092. Ozonoterapia este indicată în: A. gangrena pulpara B. parodontite apicale acute C. tratamentul plăgii dentinare D. coafaj direct E. pulpite seroase totale A,B,C,D(5,pag. 211) 1093. Ionoforeză este indicată în: A. gangrena pulpara simplă B. parodontite apicale cronice C. parodontite apicale acute D. canale care secretă abundent E. prezenŃa unor corpi străini A,B(5,pag. 211) 1094. Se institue un tratament medicamentos înainte de obturarea canalului în următoarele situaŃii: A. pulpite acute seroase totale B. pulpite acute seroase parŃiale C. pulpite cronice D. pulpite acute purulente totale E. pulpite acute purulente parŃiale C,D,E(5,pag. 170) 1095. Pasta PBSC conŃine: A. penicilină B. streptomicină C. conservant D. marfanil E. benzoat de sodiu A,B(5,pag. 192) 200
1096. Pasta Ledermix conŃine: A. prednisolon B. clorhidrat de neomicină C. oxid de zinc D. hidroxid de calciu E. streptomicină C,D(5,pag. 192) 1097. Care dintre următoarele cazuri nu beneficiază de tratament endodontic: A. DinŃi cu malformaŃii radiculare B. DinŃi cu apexul larg C. DinŃi care au în canale corpi străini D. DinŃi cu căi false interradiculare E. DinŃi cu parodontită apicală cronică A,C,D(5,pag. 159 ) 1098. Anomalii frecvente de canale prezintă: A. Incisivii inferiori B. Molarul prim superior (rădăcină mezio-vestibulară) C. Premolarul doi inferior D. Incisivul central superior E. Primul şi al doilea molar inferior A,B,C,E(5,pag. 162) 1099. În determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick: A. Utilizează o singură radiografie B. Utilizează două radiografii C. Se face cu acul introdus pe canal D. Se face fără a introduce acul pe canal E. Niciuna de mai sus A,C(5,pag. 164) 1100. SoluŃia Chlumsky conŃine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehidă E. sulfat de bariu 10% A,B,C(5,pag. 178) 201
*1101. Dintre compuşii cloraŃi, în sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizaŃi sunt: A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. SoluŃie de clorură de sodiu 7% B(5,pag. 180) *1102. Izolarea dintelui în timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. Este facultativă pe tot timpul tratamentului C. Nu este necesară izolarea dintelui decât după primul pansament oclusiv D. Este obligatorie în a treia şedinŃă E. Este obligatorie în momentul obturării radiculare definitive C(5,pag. 167) *1103. O preparaŃie mecanică corectă a canalului A. nu este însoŃită de irigaŃii cu soluŃii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obŃine utilizând aceeaşi tehnică pentru toată lungimea canalului C. se obŃine utilizând numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser D. necesită, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizează până la apexul radiologic D(5,pag. 173) *1104. Tehnica "step-back": A. este o tehnică modernă de obturare a canalelor radiculare B. este o tehnică modernă de preparare a canalelor radiculare C. este numită şi telescopare regresivă D. este numită şi telescopare progresivă E. se indică în canale radiculare cu curburi accentuate C(5,pag. 168) *1105. Tehnica de prepare "Step-back"se mai numeşte: A. Tehnica standard B. Tehnica convenŃională C. Tehnica de telescopare regresivă` D. Tehnica de telescopare progresivă E. Tehnica prin forŃe compensate C(5,pag. 167)
202
*1106. Tratamentul gangrenei şi necrozei pulpare se efectuează în: A. 1 etapă B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape C(5,pag. 158) *1107. Tratamentul mecanic în gangrena pulpara se efectuează: A. Până la foramenul apical B. Până la constricŃia apicală C. Până la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicală a canalului D. Până la A½ a canalului E. Cu o uşoară depăşire a constricŃiei apicale. B 5,(4, pag. 166) *1108. Obturarea de canal în aceiaşi şedinŃă se realizează când A. avem un canal uscat B. pulpite cronice C. pulpite acute purulente, parŃiale sau totale D. când în timpul tratamentului câmpul operator a fost invadat de salivă E. când nu putem opri hemoragia A(5,pag. 170) *1109. Dintre modalităŃile de introducere în canale a hidroxidului de calciu fac parte: A. Introducerea cu acul Lentullo B. Introducerea cu instrumentar de mână C. Condensarea cu fuloare de canal D. Injectarea cu seringă E. Toate de mai sus E(5,pag. 200) *1110. EficienŃa asociaŃiilor de antibiotice în tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de următorii factori: A. Evitarea antibioticelor cu reacŃii adverse B. Evitarea unor doze insuficiente C. Evitarea antagonismelor D. Evitarea rezistenŃei încrucişate E. Toate de mai sus E(5,pag. 187) 203
*1111. Necroza de colicvatie apare în urmă influenŃei unor substanŃe precum: A. Acetilcolină B. Lizozimul C. Pepsină D. Neurotoxină E. Amilază C(5,pag. 162) *1112. Nu beneficiază de tratament conservator dinŃii care prezintă: A. Rădăcini în baionetă B. Rădăcini cu curburi exagerate C. Căi false interadiculare D. Împlântare deficitară E.Toate de mai sus E(5,pag159) *1113. Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins între: A. 10-11 B. 11-12 C. 12-13 D. 7-9 E. 8-10 B(5,pag. 198) *1114. Produsul Grinazole indicat în tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara conŃine: A. Antibiotice B. Nistatin C. Sulfamide D. Metronidazol E. Corticoizi D(5,pag. 195) *1115. Prognosticul tratamentului endodontic atunci când se respectă întocmai tehnica de lucru,arată rezultate pozitive în: A. 100 % din cazuri B. 80-90 % din cazuri C. 86-95 % din cazuri D. 75-86 % din cazuri E. 85-95 % din cazuri 204
C(5,pag. 160) *1116. SoluŃia Walkhoff conŃine: A. fenol 30 %, camfor 60 % şi alcool 10 % B. monoclorfenol şi alcool 10 % C. P-monoclorfenol, mentol şi camfor D. P-monoclorfenol şi tricrezol E. P-monoclorfenol, alcool şi eŃer 10 %. C(5,pag. 177) *1117. Care este concentraŃia maximă admisibilă a ozonului în amestecul gazos cu care se face ozonoterapia: A. 7 % B. 5 % C. 4 % D. 3 % E. 1 % B(5,pag. 205) *1118. Care este proporŃia formaldehidei în cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice: A. 7,2% B. 6,8% C. 5,4% D. 4,7% E. 2,4% A(5,pag. 206) *1119. Tratamentul gangrenei şi necrozei pulpare se efectuează în A. 1 etapă B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape C(5,pag. 158) *1120. Izolarea dintelui în timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. Este facultativă pe tot timpul tratamentului C. Nu este necesară izolarea dintelui decât după primul pansament oclusiv 205
D. Este obligatorie în a treia şedinŃă E. Este obligatorie în momentul obturării radiculare definitive C(5,pag. 167) *1121. Tratamentul mecanic în gangrenă pulpara se efectuează: A. Până la foramenul apical B. Până la constricŃia apicală C. Până la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicală a canalului D. Până la A½ a canalului E. Cu o uşoară depăşire a constricŃiei apicale B(5,pag. 166) *1122. Tehnica de prepare "Step-back” se mai numeşte: A. Tehnica standard B. Tehnica convenŃională C. Tehnica de telescopare regresivă E. Tehnica prin forŃe compensate C(5,pag. 167) *1123. Dintre compuşii cloraŃi, în sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizaŃi sunt: A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. SoluŃie de clorură de sodiu 7% B(5,pag. 180) *1124. O preparaŃie mecanică corectă a canalului: A. nu este însoŃită de irigaŃii cu soluŃii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obŃine utilizând aceeaşi tehnică pentru toată lungimea canalului C. se obŃine utilizând numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser D. necesită, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizează până la apexul radiologic D(5,pag. 173) *1125. Tehnica "step-back”: A. este o tehnică modernă de obturare a canalelor radiculare B. este o tehnică modernă de preparare a canalelor radiculare C. este numită şi telescopare regresivă D. este numită şi telescopare progresivă 206
E. se indică în canale radiculare cu curburi accentuate C(5,pag. 168) *1126. Tratamentul medicamentos al canalului înaintea obturării acestuia se face în caz de: A. Extirpare în scop protetic B. Hiperemie preinflamatorie C. Pulpită acută purulentă parŃial D. Pulpită acută seroasă parŃială E. Pulpită acută seroasă totală C(5,pag. 170) *1127. Mandrinul instrumentelor rotative A. poate fi încadrat în trei clase după OMS articolul nr.23 (piesă dreaptă, cot şi turbină) B. este partea activă a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este manşonul de plastic ce protejează capul frezei E. se adaptează şi fixează la piesă de mână E(5,pag. 187) *1128. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Ńin piesa cot B.din cauza concentrării intense în cazul unor cavităŃi dificile, operatorul poate scrâşni din dinŃi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalŃului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D.vibraŃia produsă de piesă cot poate produce afecŃiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului” sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate E(5,pag. 194) *1129. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A.deşi aparent reduce riscul contaminării, masca chirurgicală este de fapt un focar de infecŃie prin faptul că se încarcă cu microorganisme B.prin clatirea gurii înaintea examinării patogenitatea florei bucale este agravată deoarece sunt mobilizate şi aduse la suprafaŃa microorganismele ascunse în locurile retentive ale cavităŃii bucale C,bacteriile de pe încălŃămintea operatorului se găsesc în gura pacientului chiar şi după mai multe ore de la tratament D. în cabinetul stomatologic se transmit maladii infecŃioase precum: boala vacii nebune, migrenă, spondiloză
207
E.la stomatologii care folosesc turbină s-a constatat o creştere a incidenŃei şi gravităŃii următoarelor afecŃiuni:sinuzită, angină streptococică, bronşite etc. E(5,pag. 196) *1130. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. contrar unor opinii mai vechi, în cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecŃii este scăzut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C.bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decât pe încălŃămintea operatorului deci nu-i periclitează sănătatea D. contaminarea nu este posibilă decât dacă pacientul strănuta sau tuşeşte pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul înconjurător E(5,pag. 196) *1131. Cloroterapia este indicată în: A. gangrena pulpara simplă B. pulpite purulente totale C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute E. hiperestezia dentinara C(5,pag. 211) *1132. Grinazole conŃine: A. metronidazol B. penicilină C. oxid de zinc D. streptomicină E. eritromicină A(5,pag. 195) *1133. Care sunt timpii operatori în tratamentul mecanic al gangrenei pulpare: A. Crearea accesului la camera pulpara B. Permeabilizarea şi evidarea conŃinutului gangrenos C. Stabilirea lungimii canalului D. Răzuirea dentinei alterate de pe pereŃii canalului E. Toate de mai sus E(5,pag. 160) *1134. Metodele folosite în prepararea canalelor pot fi: A. Manuale 208
B. Sonice C. Ultrasonice D. Cu laser E. Toate de mai sus E(5,pag. 166) 1135. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei şi gangrenei pulpare sunt A. examenul radiologic B. evidarea canalului de resturile pulpare şi de dentină alterată de pereŃii canalului până la dentina sănătoasă C. sterilizarea canalului radicular şi a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos şi cu agenŃi fizici D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite faŃă de cele două afecŃiuni (necroză şi gangrenă) E. sigilarea spaŃiului endodontic prin obturaŃie etanşă B,C,E(5,pag. 158) 1136. Dacă pe canale se întâlnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului mecanic I se pot asocia următoarele substanŃe chimice de permeabilizare A. sarea sodică EDTA sol.10% B. acid sulfuric sol 20-30% C. antiformina D. soluŃia clorhexidina 1% E. eugenol A,B,C(5,pag. 162) 1137. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular în gangrena pulpara fac parte următoarele sisteme A. sistemul giromatic B. Canal Master U C. Metoda conversiunii D. Canal Finder E. Sistemul treptelor consecutive A,B,D(5,pag. 171) 1138. Hidroxidul de calciu se utilizează ca antiseptic în tratamentul endodontic al gangrenei pulpare pentru următoarele calităŃi A. puternic bactericid B. opreşte secreŃiile persistente din canale C. se resoarbe uşor în caz de depăşire a formaneului apical D. nu dizolvă detritusurile organice necrozate 209
E. nu are acŃiune antitoxica A,B,C(5,pag. 198-199) 1139. În alegerea substanŃei medicamentoase utilizate în tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida după următoarele criterii A. forma anatomo-clinică a gangrenei (umedă sau uscată) B. prezenŃa sau absenŃa complicaŃiilor parodonŃiului apical C. tipul de reactivitate al pacientului D. concentraŃia soluŃiei E. lipsa efectului bactericid al substanŃei A,B,C(5,pag. 173) 1140. În tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub următoarele forme sau proceduri A. pansamente endodontale B. spălături endodontice C. asociate cu agenŃi fizici D. diferenŃiat la monoradiculari faŃă de pluriradiculari E. numai la persoane vârstnice A,B,C(4, pag. 210) 1141. Între factorii locali care pot condiŃiona terapia endodontică a dinŃilor cu necroza sau gangrena pulpara se înscriu A. prezenŃa unor obturaŃii coronare din amalgam B. valoarea masticatorie şi protetica a dintelui C. topografia dintelui D. afecŃiunile de sistem E. starea parodonŃiului marginal B,C,E(5,pag. 158-159 1142. MedicaŃia folosită în sterilizarea canalelor radiculare trebuie să întrunească următoarele cerinŃe ideale(după Grossman) A. să aibă efect rapid bactericid şi fungicid B. să aibă acŃiune antibacteriană suficient de îndelungată C. să nu aibă penetrabilitate accentuată în Ńesuturi D. să aibă tensiune superficiana mică E. să nu prezinte histocompatibilitate faŃă de Ńesuturile periapicale A,B,D(5,pag. 175)
210
1143. Metodele de măsurare a lungimii canalului radicular sunt A. metoda telemetrică B. metoda teleacustica C. metoda clinică D. metoda clinico-radiologica E. metoda electronică C,D,E(5,pag. 163) 1144. Pentru efectuarea corectă a tratamentului mecanic al canalelor radiculare în gangrena se Ńine cont de următoarele reguli A. tratamentul mecanic nu se însoŃeşte de spălături cu soluŃii antiseptice B. nu se utlizeaza metode mecanice C. se crează un acces care asigură pătrunderea acelor în axul canalelor D. în timpul tratamentului mecanic nu se izolează dintele E.prin tratamentul mecanic se înlătură complet Ńesutul alterat de pe pereŃii canalului radicular până la dentină sănătoasă C,D,E(5,pag. 160) 1145. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise următoarele metode A. manuale B. mecanice C. ultrasonice D. radiologice E. compozite A,B,C(5,pag. 166) 1146. Radiografia dentară poate evidenŃia la dinŃii cu necroza sau gangrena pulpara A. fenomene de stază circulatorie pulpara B. degenerescente odontoblastice secundare C. numărul şi forma rădăcinilor D. lungimea rădăcinilor în raport cu cea a dinŃilor vecini E. existenŃa unor corpi străini în canal C,D,E(5,pag. 159) 1147. SoluŃia Walkhoff conŃine: A. p-monoclorfenol B. eugenol C. camfor D. mentol E. hidroxid de calciu 211
A,C,D(5,pag. 177) 1148. Tratamentul mecanic în gangrena pulpară cuprinde următorii timpi operatori: A. izolarea dintelui înainte de crearea accesului la camera pulpară B. crearea accesului la camera pulpară C. evidarea conŃinutului gangrenos D. stabilirea lungimii canalului E. rotirea acului lentullo în sensul acelor de ceasornic B,C,D(5,pag. 160) 1149. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicată în următoarele momente ale tratamentului endodontic înaintea tratamentului biomecanic în treimea apicală a canalelor: A. inaintea tratamentului biomecanic în treimea apicală a canalelor B. înaintea cateterizarii istmului apical C. ca procedeu suplimentar după efectuarea obturaŃie radiculare D. ca procedeu suplimentar de dezinfecŃie între şedinŃele de pansament endodontic ocluziv cu antiseptice E. pentru potenŃarea acŃiunii acizilor A,B,D(5,pag. 203) 1150. AcŃiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe: A. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 11-12, în funcŃie de preparat B. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul Ca, cuprins între 11-12, în funcŃie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 13-14, în funcŃie de preparat D.solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului hidroxil pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare. E.solubilitate foarte redusă în apa care determină eliberarea treptată a ionului de calciu pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare A,D(5,pag. 19) 1151. Metodele de măsurare a canalului radicular sunt: A. Metoda clinică B. Metoda clinico-radiologica C. Metoda radiologica D. Metode electronice E. Metoda înŃepăturii apicale A,B,D(5,pag. 163)
212
1152. Metodele pentru prepararea mecanică a canalelor sunt: A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice şi ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet A,B,C(5,pag. 166) 1153. Pasta iodoformata Walkhoff conŃine: A. Iodoform B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol A,B,C,D(5,pag. 181) 1154. SoluŃia Chlumsky conŃine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehidă E. sulfat de bariu 10% A,B,C(5,pag. 178) 1155. SoluŃia Walkhoff conŃine: A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10% A,C,D(5,pag. 177) 1156. Aparatele de măsură electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel: A. aparate analogice B. aparate audiometrice C. aparate digitale D. aparate de înaltă frecvenŃă E. sonda bimetalica Kuralt A,B,C,D(5,pag. 165) 213
1157. Cauzele generale ale hemoragiei sunt: A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afecŃiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sângelui D. stări fiziologice congestive: menstruaŃie E. graviditate A,B,C,D(5,pag. 166) 1158. Cauzele locale ale hemoragiei sunt: A. lezarea parodonŃiului marginal B. perforarea podelei camerei pulpare C. căi false radiculare D. extirparea pulpara completă E. traumatizarea parodonŃiului apical A,B,C,E(5,pag. 170) 1159. contraindicaŃiile ionoforezei în tratamentul endodontic sunt: A. parodontitele apicale acute B. căi false la nivelul camerei pulpare C. prezenŃa de corpi străini care nu pot fi îndepărtaŃi din canale D. canale care secretă abundent E. parodontită apicală cronică A,B,C,D(5,pag. 211-212) 1160. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de elecŃie folosit în tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple şi complicate deoarece: A. este un puternic bactericid B. are acŃiune antitoxica C. detritusurile organice necrozate şi infectate din canale care servesc ca mediu de cultură pentrumicroflora endodontică D.opreşte secreŃiile persistente din canale care apar în unele cazuri de parodontită apicală cronică printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare şi remineralizare E. nu are acŃiune citotoxică şi caustică asupra Ńesuturilor vii periapicale A,B,C,D(5,pag. 199) 1161. În alegerea substanŃei medicamentoase ne vom orienta după următoarele criterii: A. forma anatomoclinica a gangrenei (umedă sau uscată) B. prezenŃa sau absenra complicaŃiilor parodonŃiului marginal 214
C. tipul de reactivitate al pacientului D. metode de preparare ale canalului E. sisteme de canale după Weine A,B,C(5,pag. 173) 1162. În prepararea canalelor sunt descrise următoarele metode: A. metode manuale B. metode sonice C. metode ultrasonice D. ionoforeză E. meroda cu laser A,B,C,E(5,pag. 166) 1163. IndicaŃiile antibioticelor sunt următoarele: A. coafaj direct sau indirect B. după extirpări în pulpită purulentă C. în pulpită cronică şi în gangrena simplă D. în parodontitele apicale acute hiperemice E. după spălături cu soluŃii antiseptice A,B,C,D(5,pag. 211) 1164. IndicaŃiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt următoarele: A. gangrena pulpara simplă B. parodontită apicală cronică C. apexificarea D. rezorbtii radiculare interne cu şi fără perforarea rădăcinii E.perforaŃii produse în urma pregătirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea Ńesutului de granulaŃie. A,B,C,D(5,pag. 201-202) 1165. IndicaŃiile ionoforezei se stabilesc după particularităŃile cazului: A. eşuarea metodelor uzuale de tratament medicamentos B. canale parŃial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutină C.dinŃi cu valoare protetică care nu pot fi trataŃi prin metode convenŃionale sau prin procedee chirurgicale endodontice D. pacienŃi apŃi pentru monitorizare E. corpi străini imposibil de îndepărtat din canale A,B,C,D(5,pag. 208)
215
1166. IndicaŃiile ionoforezei sunt următoarele: A. Hiperestezia dentinara B. gangrena pulpara simplă şi parodontită apicală cronică C. eşecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale D. dinŃi cu canale sinuase, înguste sau numai parŃial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metode E. parodontită apicală acută A,B,C,D(5,pag. 212) 1167. La nivelul căror dinŃi apar anomalii frecvente de canale: A. incisivii inferiori B. molarul prim superior C. premolarul 2 inferior D. primul şi al doilea molar inferior E. premolarul 1 superior A,B,C, D (5,pag. 162-163) 1168. Metodele mecanice se bazează pe sistemele: A. sistemul giromatic B. canal Master U C. canal Finder D. sonic Air E. sisteme ultrasonice A,B,C,D(5,pag. 171) 1169. Sistemele de canale sau tipul de configuraŃie după Weine sunt A. canal principal drept până la apex, se deschide într-un singur foramen apical B.2 canale independente plecând din camera pulpara, se unesc într-un canal unic înainte de apex şi se deschid într-un singur foramen apical C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare în foramene apicale separate D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurcă în foramene apicale separate E. 3 canale complet separate vâre se deschid fiecare în foramene apicale separate A,B,C,D(5,pag. 163) 1170. Când se utilizează metodele electronice pentru odontometrie se impun următoarele măsuri: A. Canalul trebuie să fie umed B. Diametrul corespunzător al acului C. Să nu se folosească hipocloritul de sodiu D. Să se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15 216
E. Lărgirea excesivă a apexului B,C,D(5,pag. 165) 1171. Carbenicilina combate infecŃiile cu: A. Bacterii gram-pozitive B. Pseudomonas aeruginosa C. Fusobacterium D. Enterobacter E. Bacterioides fragilis B,C,D,E(5,pag. 188) 1172. Formula Cresophenului conŃine: A. P-monoclorfenol B. Formaldehida C. Dexametazona D. Timol E. Gaiacol A,C,D(5,pag. 184) 1173. Frecvente anomalii de canale prezintă: A. Incisivii superiori B. PM2 inferior C. M1 superior D. PM1 superior E. M2 inferior B,C,E(5,pag. 162) 1174. Ledermix-ul conŃine: A. Oxid de zinc B. Marfanil C. Trimcinolon acetonid D. Streptomicină E. Hidroxid de calciu A,C,E(5,pag. 192) 1175. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucureşti utilizată în tratamentul gangrenei pulpare conŃine: A. Streptomicină B. Eritromicină C. Cloramfenicol 217
D. Hidrocortizon acetat E. Penicilină G B,C,D(5,pag. 192) 1176. SoluŃia Chlumsky conŃine: A. Eugenol B. Fenol 30% C. Camfor 60% D. Alcool 10% E. Mentol B,C,D(5,pag. 176) 1177. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicată în următoarele situaŃii: A. înaintea tratamentului biomecanic în treimea apicală a canalului B. înaintea cateterizarii apexului C. înaintea aplicării primului pansament antiseptic D. în timpul tratamentelor cu antibiotice E. Ca procedeu suplimentar de dezinfecŃie între şedintele de pansamente cu antiseptice A,B,C,E(5,pag. 203) 1178. Compuşii cuaternari de amoniu: A. sunt detergenŃi cationici B. reduc tensiunea superficială a soluŃiilor C. sunt mai activi în mediu acid D. sunt mai activi în mediu alcalin E. sunt toxici citoplasmatici puternici. A,B,D(5,pag. 182) 1179. în extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectuează până la constricŃia apicală B. tratamentul mecanic se execută într-una sau mai multe şedinŃe, în funcŃie de schema de tratament C. tratamentul se execută într-o singură şedinŃă D. nu este necesară izolarea dintelui E. în cursul tratamentului se aplică pansamente medicamentoase A,C(5,pag. 166-167) 1180. în prepararea canalelor radiculare sunt descrise următoarele metode: A. metode sonice 218
B. metode ultrasonice C. diatermia D. fulguraŃia transapicală E. metoda cu laser. A,B,E(5,pag. 166) 1181. Metodele de măsurare a lungimii canalului radicular sunt: A. metoda clinică B. metoda biologică C. fulguraŃia transapicală D. metoda clinico-radiologică E. metode electronice. A,D,E(5,pag. 163) 1182. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi următoarele substanŃe A. acid sulfuric 40 % B. acid clorhidric 20-30 % C. acid sulfuric 20-30 % D. antiformină E. EDTA 10 % C,D,E(5,pag. 162) 1183. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu următoarele instrumente: A. ace Miller B. ace Donaldson fine şi foarte fine C. ace Hedstrom fine D. freze globulare mici E. ace Kerr fine şi foarte fine. A,E(5,pag. 162) 1184. Care medicaŃie endodontică are capacitate antimicotică: A. Tricrezolformalina B. Walkhoff C. Chlumsky D. Clorhexidină E. Creozotul de mesteacăn B,D(5,pag. 176-181) 1185. Diatermia cu unde medii este indicată în: A. DezinfecŃia canalelor în gangrena pulpara simplă 219
B. Parodontita apicală acută seroasă C. Parodontita apicală acută purulentă D. FulguraŃia transapicală a granuloamelor E. Parodontitele apicale cronice fistulizate A,D(5,pag. 203) 1186. Pasta iodoformata Walkhoff conŃine: A. Oxid de zinc B. Eugenol C. Timol D. Clorfenol E. Tricrezolformalina A,C,D(5,pag. 181) 1187. Timpii operatori ai tratamentului mecanic în gangrena pulpara sunt, cu excepŃia: A. crearea accesului la camera pulpara B. permeabilizarea şi evidarea conŃinutului gangrenos C. îndepărtarea dentinei alterate de pe pereŃii canalului D. stabilirea lungimii canalului E. obturarea radiculară definitivă în aceeaşi şedinŃă A,B,C,D(5,pag. 160) 1188. Metodele de măsurare a canalului radicular sunt: A. Metoda clinică B. Metodă clinico-radiologica C. Metoda radiologica D. Metode electronice E. Metoda înŃepăturii apicale A,B,D(5,pag. 163) 1189. Metodele pentru prepararea mecanică a canalelor sunt: A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice şi ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet A,B,C, D (5,pag. 166) 1190. Pasta iodoformata Walkhoff conŃine: A. Iodoform 220
B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol A,B,C,D(5,pag. 181) 1191. SoluŃia Walkhoff conŃine: A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10% A,C,D(5,pag. 177) 1192. Avantajele conurilor de argint: A. Sunt necomprimabile B. Flexibilitate mare C. AcŃiune oligodinamică D. Radiopacitate intensă a conului E. Lărgire minima a canalui radicular B,C(5,pag. 243) 1193. Inconvienentele obturării cu gutapercă A. timp îndelungat pentru lărgirea canalelor B. dificultatea obturări canalelor înguste C. dificultatea obturării canalelor curbe D. obturaŃii de canal incomplete E. obruratii de canal tridimensiuonale A,B,C,D(5,pag. 242) 1194. Alegerea acului Lentullo se face după următoarele criterii: A. Volumul canalelor B. Topografia dinŃilor C. Integritatea fizică a acului Lentullo D. Lungimea canalului E. Gradul de curbură al canalului A,B,C,(5,pag. 215) 1195. Tehnica obturaŃiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicată: A. foramen apical larg 221
B. perforaŃii ale foramenului apical C. canale curbe D. canale înguste E. rezorbtii radiculare interne C,D(5,pag. 242) 1196. ObturaŃia de canal cu conuri metalice este indicată: A. canale înguste B. canale cu curbură accentuată C. canale ovale D. foramen apical larg E. rezorbtii radiculare interne A,B(5,pag. 245) 1197. Dezavantajele sistemului Obtura: A. Poate produce rezorbtie radiculară internă B. Tehnică destul de laborioasă C. Dificultatea asigurării unui debit uniform al gutapercii în canal D. Contractarea gutapercii prin răcire, cu consecinŃe nedorite asupra calităŃii sigilării E. Poate produce anchiloza rădăcinii ,B,C,D(5,pag. 237) 1198. Care din următoarele tehnici de obturaŃie de canal se realizează prin injectarea gutapercii ramolite prin încălzire: A. Condensarea verticală la cald B. Sistemul Ultrafil C. Tehnica McSpadden D. Sistemul FibreFill E. Sistemul Obtura B,E (5, pag. 237) 1199. Dezavantajele folosirii conurilor de argint în obturaŃia de canal sunt: A. Flexibilitate mult mai mare decât a conurilor de gutapercă B. Radioopacitatea intensă a conului de argint comparativ cu alte materiale de obturaŃie de canal C. Dezobturare foarte dificilă D. Formarea de produşi de coroziune citotoxici E. Iritarea permanentă a parodonŃiului apical în caz de depăşire a constricŃiei apicale B,C,D,E(5,pag. 243)
222
1200. Avantajele folosirii conurilor de titan în obturaŃia radiculară: A. Sunt nedeformabile B. Au rigiditare superioară conurilor de argint C. Sunt biocompatibile D. Au rigiditate inferioară conurilor de argint E. Lipsa coroziunii B,C,E(5,pag. 244) *1201. Materialul de sigilare de elecŃie pentru conurile de argint este: A. ciment fosfat de zinc B. formula Rickert C. gutapercă ramolită D. Endometazona E. Biocalex-ul B(5,pag. 243) *1202. ObturaŃia de canal cu acul Lentullo se face la o turaŃie de: A. 200-400 rotaŃii/minut B. 400-600 rotaŃii/minut C. 600-800 rotaŃii/minut D. 800-1000 rotaŃii/minut E. 1000-1200 rotaŃii/minut C(5,pag. 216) *1203. Hand spreaderele au lungimea părŃii active de circa: A. 10 mm B. 15 mm C. 20 mm D. 25 mm E. 30 mm E(5,pag. 223) *1204. în lipsa stopului apical în condensarea laterală la cald Endotec, se recomandă introducerea conului maste: A. până la limita apicală stabilită prin odontometrie B. Până la 1 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie C. Până la 2 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie D. Doncolo de limita apicală E. Până în treimea medie a canalului C(5,pag. 229) 223
*1205. La introducerea conului de gutapercă principal în canal, în tehnica condensarii laterale la rece, acesta trebuie să se oprească: A. La constricŃia apicală B. La o distanŃă de 0,5-1 mm de constricŃia apicală C. La o distansta de 3- 4 mm de constricŃia apicală D. în treimea coronară a canalului E. în treimea medie a canalului B(5,pag. 224) *1206. La proba conului master, în tehnica de condensare termomecanică a gutapercii(McSpadden), acesta trebuie să se oprească: A. La constricŃia apicală B. La 1,5 mm de constricŃia apicala C. La 2 mm de constricŃia apicală D. La 3-4 mm de constricŃia apicală E. La apexul radiologic B(5,pag. 235) *1207. Alegerea conului de gutapercă principal faŃă de calibrul celui mai gros instrument de lărgire a canalului, pe toată lungimea de lucru trebuie să fie A. cu 1 număr mai mare B. cu 2 numere mai mare C. cu 1 număr mai mic D. cu 2 numere mai mic E. cu 3 numere mai mic A(5,pag. 224-225) *1208. CâŃi mm ai porŃiunii apicale a conului se introduc în cloroform pentru individualizarea formei vârfului A. 2mm B. 4 mm C. 7 mm D. 8 mm E. 10 mm A(5,pag. 225) *1209. În tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie să se blocheze la distanŃa următoare de constricŃia apicală A. 5 mm 224
B. 4 mm C. 0,5 mm D. 1 mm E. 2-3 mm E(5,pag. 232) *1210. Leziunile termice ale parodonŃiului sau chiar ale osului alveolar apar în cazul supraîncălzirii gutapercii prin activarea prelungită a butonului de control al încălzirii: A. pete 100 sec B. peste 110 sec C. peste 120 sec D. peste 80 sec E. peste 20 sec E(5,pag. 229) *1211. Mişcările reciproce de rotaŃie a spreaderului din canal au o amplitudine în grade: A. 80 B. 70 C. 60 D. 50 E. 30-40 E(5,pag. 226) *1212. Ramolirea porŃiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea în cloroform durează A. 3-4 sec B. 3 minute C. 1 minut D. 2 minute E. 20 minute A(5,pag. 225) *1213. Selectarea spreaderului de un asemenea calibru care să-I permită să ajungă de a lungul conului de gutapercă master până la o distanŃă de constricŃia apicală: A. 1-2 mm B. 2-3 mm C. 3mm D. 3-4 mm E. 0,5 mm 225
A(5,pag. 224) *1214. Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu condiŃia unei lărgiri minime a calibrului plugger / spreader A. Nr.10 B. Nr.15 C. Nr.20 D. Nr.25 E. Nr 30 şi 45 E(5,pag. 228) *1215. Timpul în care gutaperca rămâne plastică în canal după îndepărtarea plugger/spreader încălzit este: A. 10-15 sec B. 30 sec C. 60 sec D. 50 sec E. 70 sec A(5,pag. 229) *1216. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutapercă pe toată lungimea de lucru a canalului pot fi următoarele: A.Nefolosirea instrumentului endodontic de lărgit, de acelaşi calibru cu conul, pe toată lungimea de lucru a canalului B. Formarea unui prag C. Formarea unei căi false D. Fracturarea unui instrument pe canal E. Toate de mai sus E(5,pag. 220) *1217. IndicaŃiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt următoarele: A. Canale înguste B. Canale curbe C. Canale scurte D. Rezorbtii radiculare interne E. Rezorbtii radiculare externe D(5,pag. 235)
226
*1218. Materialul de obturaŃie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrică de: A. 150-200% B. 250-280% C. 300-350% D. 240-270% E. 230-260% B(5,pag. 217) *1219. Premiza obligatorie în tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire este următoarea: A. Lărgirea adecvată a canalului radicular B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilării apicale D. Plasarea corectă a vârfului canulei E. Lărgirea excesivă a canalului radicular C(5,pag. 237) *1220. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce: A. Solubilitatea sigilantilor B. Sigilare imperfectă C. PersistenŃa unor porŃiuni relativ întinse ale canalului obturate parŃial cu ciment de sigilare D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanŃă de 2-3 mm de la constricŃia apicală E. Toate de mai sus E(5,pag. 219) *1221. Tehnica de obturaŃie cu paste care se întăresc în canal prezintă următoarele dezavantaje: A. VariaŃii volumetrice după priză B. Solubilizare apreciabilă C. Neomogenitatea obturaŃiei D. Depăşirea frecventă a constricŃiei apicale E. Toate de mai sus E(5,pag. 214) *1222. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. este mai lentă B. există posibilitatea fracturarii compactoarelor C. obturează cea mai mare parte a spaŃiului endodontic D. facilitează depăşirile în lipsă uunui stop dentinar apical corespunzător 227
E. există posibilitatea apariŃiei unor leziuni termice ale parodonŃiului de susŃinere. C (5,pag. 234) *1223. Dezavantajele utilizării conurilor de argint în obturaŃia radiculară sunt: A. închidere perfectă a canalelor B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigură sigilarea apicală urmărită C. radioopacitatea intensă a conului da o falsă impresie de obturaŃie neetanşa D. are acŃiune oligodinamică discutabilă în condiŃiile unei sigilări perfecte E. flexibilitate mai mare decât a conurilor de gutapercă. B (5,pag. 243) *1224. Finger spreaderele prezintă următoarele avantaje faŃă de hand spreadere: A. permit îndepărtarea cu uşurinŃă din canal cu dislocarea gutapercei B. nu permit rotirea spreaderului în jurul axului sau în ambele sensuri C. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă D. partea activă are forma cilindrică E. lungimea părŃii active este de cca 20 mm. C(5,pag. 223) *1225. Care este timpul minim de menŃinere a spreaderului în canal în cazul tehnicii de condensare laterală la rece pentru a mula corespunzător conul de gutapercă: A. 5 secunde B. 10 secunde C. 15 secunde D. 20 secunde E. 25 secunde C(5,pag. 226) *1226. PrecizaŃi dezavantajul tehnicii de condensare laterală la rece a gutapercii: A. Contraindicata după extirparea devitala B. Contraindicata în parodontitele apicale cronice fistulizate C. Contraindicata în perforaŃia podelei camerei pulpare D. ObturaŃie de canal neomogenă E. Succes clinic nesigur D(5,pag. 224) * 1227. Hand Spreaderele au lungimea părŃii active de circa: A. 10mm B. 15 mm C. 20mm 228
D. 25mm E. 30mm E(5,pag. 223) *1228. La introducerea conului de gutapercă principal în canal, în tehnica de condensare laterală la rece, acesta trebuie să se oprească: A. La constricŃia apicală B. La o distanŃă de 0,5 - 1 mm de constricŃia apicală C. La o distanŃă de 3-4 mm de constricŃia apicală D. În treimea coronară a canalului E. În treimea medie a canalului B(5,pag. 224) *1229. În lipsa stopului apical în condensarea laterală la cald Endotec, se recomandă introducerea conului maste: A. Până la limita apicală stabilită prin odontometrie B. Până la 1 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie C. Până la 2 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie D. Dincolo de limita apicală E. Până în treimea medie a canalului C(5,pag. 229) *1230. La probă conului master, în tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie să se oprească: A. La constricŃia apicală B. La 1,5 mm de constricŃia apicală C. La 2 mm de constricŃia apicală D. La 3 - 4 mm de constricŃia apicală E. La apexul radiologic B(5,pag. 235) *1231. ContraindicaŃiile Biocalexului A. Parodontite apicale cornice B. Curburi accentuate ale treimii apicale C. Parodontite apicale cronice fistulizate D. parodontite apicale acute E. Gangrena pulpara simplă D(5,pag. 198)
229
*1232. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare şi propulsarea să în canal se face până la: A. 1 mm de constricŃia apicală B. 2 mm de constricŃia apicală C. 4 mm de constricŃia apicală D. 5 mm de constricŃia apicală E. 10 mm de constricŃia apicală B(5,pag. 232) *1233. Planul de tratament în caria simplă A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur şi simplu se prepară cavităŃile şi se obturează B. există două tipuri de planuri de tratament: idealist şi realist C. un plan solid de tratament depinde de părerea aparŃinătorilor pacientului D.secvenŃa planului de tratament: fază de cunoaştere, fază de diagnosticare, fază de obturare, fază deintretinere şi fază de recuperare. E. tratamentele complexe vor fi eşalonate pe faze E(5,pag. 167) *1234. PereŃii unei cavităŃi: A. peretele despărŃitor este situat între pulpă şi cavitate B. peretele dublu se întâlneşte în cazul cavităŃilor MOD C. peretele de rezistenŃă asigură rezistenŃa cavităŃii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menŃinut decât de către gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui E(5,pag. 167) *1235. Hibridizarea plăgii dentinare: A. sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentină excesiv de umedă B. răşina adezivă se polimerizează concomitent cu primul strat de compozit C. gravarea acidă globală se realizează cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde D. dentina opacă (zona reacŃiei vitale) necesită o gravare prelungită (peste 15 secunde) E.obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este dăunător deoarece, la nivel microscopic, reŃeaua de colagen se prăbuşeşte. C(5,pag. 346) *1236. ContraindicaŃiile Biocalexului sunt: A. parodontitele apicale cronice B. obstacole de material organic pe canale C. curburi accentuate ale 1/3 apicale a rădăcinii D. parodontite apicale cronice fistulizate 230
E. parodontite apicale acute E(5,pag. 218) *1237. Tehnică de condensare termomecanică a gutapercii este indicată: A. canale înguste B. canale curbe C. rezorbtii radiculare interne D. foramen apical larg E. perforaŃii ale foramenului apical C(5,pag. 235) *1238. ObturaŃia segmentară cu gutapercă are ca dezavantaj: A. necesită instrumentar endodontic special B. sigilarea imperfectă a 1/3 apicală a canalului C. grava perturbare a procesului de vindecare periapical D. necesită un calibru larg al porŃiunii apicale E. este dificil de îndepărtat B(5,pag. 241) *1239. Metoda ocalexică: A. E bazată pe expansiunea oxidului de calciu B. Principiul metodei constă în sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format C. E indicată în tratamentul gangrenelor D. E indicată în tratamentul parodontilelor apicale cronice E. Toate de mai sus E(5,pag. 217) 1240. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) sunt: A. este foarte laborioasă B. şanse frecvente de rupere a compactoarelor C. posibilitatea unor leziuni termice apicale D. nu asigură obturaŃie omogenă E. facilitarea depăşirilor în lipsa unui stop apical corespunzător A,B,CE,(5,pag. 235) 1241. Adăugarea de dezinfectatnte în pastele de obturaŃie radiculară nu este benefică deoarece A. creşte riscul obturaŃiilor de canal cu depăşire B. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale 231
C. irită parodonŃiul apical D. sunt inactivate rapid în umorile tisulare E. produc coloraŃii ale dinŃilor C,D(5,pag. 214) 1242. Avanatajele obturaŃiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de A. nu necesită canale cu secŃiune circulară B. poate fi efectuată şi în canale curbe, înguste C. nu se resoarbe D. asigură o bună sigilare E. este bine tolerată periapical în cazul unor mici depăşiri A,C,D,E(5,pag. 239) 1243. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de: A. consum mai mic de conuri de gutapercă B. omogenitate deosebită a obturaŃiei C. facilitează dezobturarea uşoară a canalelor D. nu dau leziuni termice ale parodonŃiului apical E. densitate mare a obturaŃiei B,C,E(5,pag. 227) 1244. Dezavantajele tehnicii de condensare verticală la cald a gutapercii sunt reprezentate de A. nu asigură obturaŃie omogenă a canalelor B. necesită o lărgire excesivă a canalului C. necesită mult timp D. este laborioasă E. frecvenŃa mare a obturaŃiilor cu depăşire comparativ cu alte tehnici B,C,D(5,pag. 232) 1245. Dispozitivul de condensare laterală la cald Endotec prezintă următoarele caracteristici A. este simplu şi ergonomic B. există posibilitatea ataşării unui ajustor ocluzal din silicon C. încălzirea poate fi calibrată perfect D. răcire rapidă E. nu poate fi utilizat în canale curbe A,B,C,D(5,pag. 229)
232
1246. Finger-spreaderele prezintă următoarele avantaje faŃă de hard-spreadere A. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă B. permit rotirea uşoară în jurul axului propriu în ambele sensuri C. permit îndepărtarea uşoară din canal fără dislocarea gutapercii D. sunt mai subŃiri E. sunt mai flexibile A,B,C(5,pag. 223) 1247. În tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire este necesară respectarea următoarelor reguli obligatorii A. trebuie evitată lărgirea excesivă a canalelor B. plasarea corectă a vârfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicată de prospect D. injectarea gutapercii la consistenŃa adecvată E. proba clinică prealabilă a pluggerelor B,C,D,E(5,pag. 237) 1248. În tehnica Endotec, evitarea obturaŃiei de canal cu depăşire se face prin A. prepararea minimă a canalului B. evitarea lărgirii constricŃiei apicale C. prepararea unui stop apical adecvat D. prepararea unui stop apical ocluzal adecvat E.control radiologic obligatoriu după prima manevră de condensare laterală convenŃională la rece a conului master B,C,E(5,pag. 230) 1249. Introducerea paştelor de obturat în canal se poate face prin următoarele procedee A. cu ace Lentullo B. cu ace Kerr C. cu ace Neos-Hawes D. cu conuri de gutapercă E. cu pluggere prin pistonare A,C,D,E(5,pag. 214) 1250. Puseurile acute declanşate de utilizarea Biocalex-ului se rezolvă prin A. tratament antiinflamator B. tratament antibiotic C. îndepărtarea Biocalex-ului din canal D. aplicarea unor paste cu antibiotice şi corticosteroizi E. administrarea de analgetice 233
C,D(5,pag. 219) 1251. Tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii prezintă următoarele avantaje A. asigură o sigilare superioară obturaŃiilor prin cimentarea unui con B. prezintă succes clinic considerabil în timp C. asigură o obturaŃie extrem de omogenă D. simplitatea şi rapiditatea execuŃiei E. nu da fenomene de iritaŃie apicală A,B(5,pag. 224) 1252. Utilizarea Biocalex-ului este indicată în următoarele situaŃii A. gangrena pulpara simplă B. toate formele de pulpită C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice E. parodontite apicale cronice fistulizate A,D,E(5,pag. 218) 1253. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt: A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevăzute la bază cu un şurub A,B,E(5,pag. 240) 1254. Dezavantajele obturaŃiei canalare cu con de argint sunt următoarele: A. Flexibilitate mult mai mică de cât a conurilor de gutapercă B. Formarea unor produşi de coroziune citotoxici C. închiderea deficitară a canalelor D. Falsa impresie de obturaŃie etanşă datorată radioopacitatii conului E. Dezobturare dificilă B,C,D,E(5,pag. 243) 1255. în cazul adoptării tehnicii de obturaŃie mixte de canal, conul de gutapercă trebuie să corespundă la probă următoarelor criterii: A. Cât mai gros în raport cu volumul canaluluii B. Cât mai subŃire în rapaort cu volumul canalului C. Să ajungă cât mai aproape de constricŃia apicală D. Să nu depăşească constricŃia apicală 234
E. Să se oprească la 3-4 mm de constricŃie A,C,D(5,pag. 215) 1256. în cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acŃiune benefică prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activităŃii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a osteoclastelor E. De pătrundere în ramificaŃiile canalelor radiculare B,C,E(5,pag. 217) 1257. în tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii, conul de gutapercă principal trebuie: A. Să fie de acelaşi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru B. Să fie cu un număr mai mare decât al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru C. Să se oprească în canal la o distanŃă de 0,5-1 mm de constricŃie D. Să se oprească la constricŃie E. Să nu opună deloc rezistenŃă la încercarea de propulsie dincolo de reper B,C(5,pag. 224,225) 1258. IndicaŃiile obturaŃiei segmentare cu rumeguş dentinar sunt: A. Canale înguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicală E. PerforaŃii ale foramenului apical C,E,(5,pag. 241) 1259. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaŃii de canal segmentare pot fi: A. Amalgamul de argint B. Gutaperca C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru A,B,C,D(5,pag. 240)
235
1260. Printre timpii operatori ai obturaŃiei de canal cu con de gutapercă calibrat se numără şi: A. Individualizarea conului de gutapercă B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finală a canalului prin irigaŃie endodontică D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul B,C,D(5,pag. 221) 1261. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) este contraindicată în: A. Canale înguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaŃii E. Canale cu deltă apicală A,C(5,pag. 235) 1262. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmăreşte realizarea obturaŃiei de canal prin: A. Condensare laterală B. Condensare verticală C. Condensare simultană laterală şi verticală D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader şi plugger E. Utilizarea oricăror tipuri de conuri de gutapercă C,D,E(5,pag. 228) 1263. Utilizarea conurilor de titan în obturaŃiile canalare are următoarele avantaje: A. Rigiditate inferioară conurilor de argint B. lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea B,C,D (5,pag. 244,245) 1264. Avantajele fingerspreaderelor faŃă de handspreadere sunt: A. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă B. permite rotirea cu uşurinŃă a spreaderului în jurul axului sau propriu în ambele sensuri C. permite îndepărtarea cu uşurinŃă din canal D. nu dislocă gutaperca 236
E. presiune laterală mare dezvoltată în timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare A,B,C,D(5,pag. 224) 1265. Avantajele utilizării conurilor de titan sunt următoarele: A. sunt nedeformabile B. închiderea canalului posibilă doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioară conului de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate ,C,D,E(5,pag. 244) 1266. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex: A. simplitatea şi rapiditatea execuŃiei B. solubilitatea sigilantului în majoritatea cazurilor C. conul nu asigură o sigilare uniformă de unul singur D. neconcordanŃă dintre calibrul conului şi instrumentelor provenite de la diferite firme E.prin formă sa finală de pâlnie, calibrul canalului lărgit devine intotdeuna mai mare decât al instrumentarului indiferent dacă este standardizat sau nu B,C,D,E(5,pag. 219) 1267. IndicaŃiile Biovcalexului sunt următoarele: A. gangrena pulpara simplă B. persistenŃa pulpei vii în canal C. parodontite apicale acute D. aplicarea în jumătatea apicală a canalului, mai ales în canale largi, pentru evitarea reacŃiei inflamatorii E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porŃiunii respective a canalului A,E(5,pag. 218) 1268. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanică a gutapercii: A. lărgirea canalului prin telescopare regresivă step -back B. crearea unui stop apical corect în dentină C.lărgirea canalului de o asemenea manieră încât să asigure permeabilitatea şi trecerea uniformă a gutapercii nestânjenite spre apex D. canale înguste E. canale curbe A,B,C(5,pag. 235)
237
1269. SituaŃii mai frecvent întâlnite la probarea conului sunt următoarele: A. neadaptarea festă la calibrul porŃiunii apicale a canalului B. imposibilitatea propulsarii conului pe toată lungimea de lucru a canalului C. depăşirea lungimii de lucru D. discordanŃă de formă dintre vârful conului şi segmentul apical al canalului radicular E. canale cu apex larg deschis A,B,C,D(5,pag. 220-221) 1270. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturaŃiei de canal se face după următoarele criterii: A. Topografia dinŃilor B. Integritatea fizică a acului Lentullo C. Volumul canalelor radiculare D. Morfologia canalelor radiculare E. Materialul utilizat pentru realizarea obturaŃiei A,B,C(5,pag. 215) 1271. Compactorul original McSpadden prezintă următoarele caracteristici: A. Este alcătuit din conuri suprapuse dispuse cu bază spre vârf B. AcŃionează ca un şurub cu rasucire inversă C. Este alcătuit din conuri suprapuse dispuse cu vârful spre bază D. Propulsează gutaperca cu 1mm înainte şi vertical de tija sa E. Propulsează gutaperca cu 1mm înainte şi lateral de tija sa A,B,E,(5,pag. 234) 1272. ContraindicaŃiile Biocalexului sunt următoarele: A. Parodontitele apicale cronice B. Parodontitele apicale acute C. PersistenŃa pulpei vii în canal D. Gangrena pulpara simplă E. Obstacole de material organic pe canale ,B,C(5,pag. 218) 1273. Finger spreaderele prezintă următoarele caracteristici faŃă de hand spreaderele: A. Conferă sensibilitate tactilă B. Permite îndepărtarea din canal fără dislocarea gutapercii C. Permite rotirea cu uşurinŃă a spreaderului în jurul axului sau propriu în ambele sensuri D. Permite rotirea cu uşurinŃă a sprederului în jurul axului sau propriu în sensul acelor de ceasornic E. La îndepărtarea lor din canal se disloca conul de gutapercă 238
A,B,C(5,pag. 223) 1274. IndicaŃiile Biocalexului sunt următoarele: A. Gangrena pulpară simplă B. Parodontitele apicale cronice C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare D. Parodontite apicale cronice fistulizate E. Parodontitele apicale acute A,B,C,D(5,pag. 218) 1275. Introducerea pastelor de obturat în canal se poate face prin următoarele procedee: A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor în sensul acelor de ceasornic B. Cu ajutorul acelor Kerr C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos D. Cu conuri de gutapercă E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor în sens invers acelor de ceasornic A,C,D(5,pag. 214) 1276. ObturaŃia segmentară cu amalgam de argint prezintă următoarele caracteristici: A. Nu necesită canale cu secŃiune circulară B. Nu necesită ciment de sigilare C. Se rezoarbe din canal D. Nu asigură sigilare satisfăcătoare E. Bine tolerată de Ńesuturile apicale A,B,E(5,pag. 239) 1277. Avantajele obturaŃiei radiculare segmentare cu rumeguş de dentină sunt: A. biocompatibilitatea materialului de obturaŃie cu bontul pulpar apical B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala în cazul folosirii rumeguşului infectat C. constituie o barieră biologică între materialul inert de obturaŃie şi Ńesutul conjunctiv periapical D. sigilarea prin obturaŃia de canal este corespunzătoare E. stimulează formarea la apex a unui Ńesut fibros. A,C,D(5,pag. 241) 1278. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt: A. neconcordanŃă între calibrul conurilor şi cel al instrumentilor provenite de la diverse firme B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare C. conul asigură o sigilare eficientă şi singur D. solubilitatea sigilantilor, în majoritatea cazurilor 239
E. metoda este simplă. A,D(5,pag. 219) 1279. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. este metoda foarte rapidă, necesitând mai puŃin de 10 secunde pentru obturarea canalului B. etanşeitatea apicală a canalului este mai slabă decât la condensarea laterală la rece C. necesită exersare îndelungată pentru a fi stăpânită D. generează foarte rapid o mare cantitate de căldură în spaŃiul endodontic E. există şanse frecvente de fracturare a compactoarelor. C,,D,E(5,pag. 235) 1280. Dispozitivul de condensare laterală la cald Endotec se caracterizează prin: A. posibilitatea ataşării unui opritor ocluzal din silicon B. calibrarea perfectă a încălzirii (temperatură maximă 155 A°C) C.încălzire în 5 minute cu menŃinerea constantă a temperaturii de lucru cât timp este activat butonul de control D. răcire lentă prin deconectarea circuitului electric din butonul de control E. este simplu şi ergonomic. A,B,E(5,pag. 229) 1281. în utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei în obturaŃia radiculară, trebuie ca acesta: A. să aibă spirale integre B. să fie uşor îndoit C. să se verifice pătrunderea acului în turaŃie pe canal D. să nu fie ruginit E. să se specifice sensul corect de rotaŃie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei în canal). A,D,(5,pag. 219) 1282. IndicaŃiile utilizării Biocalexului în obturaŃia radiculară sunt: A.curburi accentuate ale treimii apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porŃiunii respective a canalului B. curburi accentuate ale treimii apicale a rădăcinii care permit instrumentarea porŃiunii respective a canalului C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice fistulizate E. gangrena pulpara simplă. A,D,E(5,pag. 218)
240
1283. PrecizaŃi care sunt avantajele tehnicii Endotec în realizarea obturaŃiei radiculare: A. adaptarea superioară a gutapercei la pereŃii canalului prin ramolire B. consum mai mare de conuri de gutapercă comparativ cu tehnicile de condensare convenŃionale la rece C. grad de omogenitate deosebită a obturaŃiei D. este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilare E. leziuni termice ale parodonŃiului. A,C,D,(5,pag. 228) 1284. Dezavantajele tehnicii de obturaŃie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex,sunt: A. Solubilitatea sigilantilor B. Premiza sigilării corecte doar în treimea apicală C. Microinfiltratie mai mare decât la alte tehnici D. Dezobturare dificilă în caz de necesitate E. Premiza sigilării corecte doar în cei 2-3 mm apicali A,C,E(5,pag. 219) 1285. IndicaŃiile tehnicii de individualizare a conului de gutapercă în tehnica cimentării unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor B. Canalele cu apex larg deschis C. Canalele aplatizate în porŃiunea apicală D. Canalele în forma literei "C" E. Canalele ovalare în porŃiunea apicală B,C,E(5,pag. 221) 1286. ObturaŃia de canal cu Biocalex este indicată în: A. Gangrena pulpara simplă B. Granulomul simplu conjunctiv C. Parodontită apicală acută hiperemică D. Granulomul epitelial E. DinŃii cu canale lărgi în treimea apicală A,B,D(5,pag. 218) 1287. În cazul adoptării tehnicii de obturaŃie mixte de canal, conul de gutapercă trebuie să corespundă la proba următoarelor criterii: A. Cât mai gros în raport cu volumul canalului B. Cât mai subŃire în raport cu volumul canalului C. Să ajungă cât mai aproape de constricŃia apicală 241
D. Să nu depăşească constricŃia apicală E. Să se oprească la 3-4 mm de constricŃie A,C,D(5,pag. 215) 1288. În cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acŃiune benefică prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activităŃii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a activităŃii osteoclastelor E. De pătrundere în ramificaŃiile canalelor radiculare B,C,E(5,pag. 217) 1289. Printre timpii operatori ai obturaŃiei de canal cu un con de gutapercă calibrat se numără şi: A. Individualizarea conului de gutapercă B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finală a canalului prin irigaŃie endodontică D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul B,C,D(5,pag. 221) 1290. În tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii, conul de gutapercă principal trebuie: A. Să fie de acelaşi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru B. Să fie cu un număr mai mare decât al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru C. Să se oprească în canal la o distanŃă de 0,5 - 1 mm de constricŃie D. Să se oprească la constricŃie E. Să nu opună deloc rezistenŃă la încercarea de propulsie dincolo de reper B,C,(5,pag. 224 - 225) 1291. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmăreşte realizarea obturaŃiei de canal prin: A. Condensare laterală B. Condensare verticală C. Condensare simultană laterală şi verticală D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader şi plugger E. Utilizarea oricăror tipuri de conuri de gutapercă C,D,E(5,pag. 225) 242
1292. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) este contraindicata în: A. Canale înguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaŃii E. Canale cu delta apicală A,C(5,pag. 235) 1293. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaŃii de canal segmentare pot fi A. Amalgamul de argint B. Gutapercă C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru A,B,C,D(5,pag. 240) 1294. Dezavantajele obturaŃiei canalare cu con de argint sunt următoarele: A. Flexibilitate mult mai mică decât a conurilor de gutapercă B. Formarea unor produşi de coroziune citotoxici C. Închidere deficitară a canalelor D. Falsa impresie de obturaŃie etanşă datorată radioopacitatii conului E. Dezobturare dificilă A,B,C,D,E(5,pag. 240) 1295. Utilizarea conurilor de titan în obturaŃiile canalare are următoarele avantaje: A. Rigiditate inferioară conurilor de argint B. Lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea B,C,D,(5,pag. 244-245) 1296. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt: A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevăzute la bază cu un şurub 243
A,B,E(5,pag. 240) 1297. IndicaŃiile obturaŃiei segmentare cu rumeguş dentinar sunt: A. Canale înguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicală E. PerforaŃii ale foramenului apical C,E(5,pag. 241) 1298. Alegerea acului Lentullo presupune: A. łine cont de diametrul canalelor B. De topografia dinŃilor C. De integritatea fizică D. Nu interesează lungimea acului E. Să fie cât mai gros în raport cu diametrul canalelor A,B,C(5,pag. 125) 1299. Avantajele tehnici McSpadden: A. foarte rapidă B. ObturaŃie densă şi omogenă C. Obturează cea mai mare parte a spaŃiului endondontic D. Bună etanşeizare apicală E. Nu este laborioasă A,B,C,D(5,pag. 234) *1300. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice în depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. Volumul de substanta care a depasit apexul C. Calitatea materialului de obturatie D. Forma pe secŃiune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuala D (5, pag. 251-252) *1301. În cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica: A. Drenaj endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic E (5, pag. 259) 244
* 1302. În cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica: A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice B. Cauterizarea chimica C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Cauterizarea electrica E. Paste cu antibiotice C (5, pag. 258) *1303. În parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata: A. Expectativa B. Interventia chirurgicala C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltratia plexala cu novocaina 1% C(5, pag. 256) *1304. În parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. MedicaŃie analgetica E. Pansament cu antiseptice E(5, pag. 257) *1305. Daca secretia se mentine în canal şi dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Dontisolon B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. endometazona E. ciment fosfat de zinc B(5, pag. 259) *1306. Administrarea antibioticelor în tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda în urmatoarele circumstante: A. în faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator şi starea pacientului este alterata B. în faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze C. în faza subperiostala D. în faza submucoasa E. Cand nu se poate face un tratament corect endodontic A(5, pag. 254) *1307. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase în cazul depasirii apexului: 245
A. Produsele care contin aldehida formica B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina C. Eugenatul de zinc iodoformat D. Araldit E. Rasini cu epoxizi C(5, pag. 251) *1308. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice în depasirile apicale: A. Volumul de substanta care a depasit apexul B. Calitatea materialului de obturatie C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase D. Tipul de reactivitate individuala E. Toate de mai sus E(5, pag. 251) *1309. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita: A. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice B. Permeabilizarea apexului C. Dintele se alsa deschis D. Aplicarea de prisnite E. Toate de mai sus E(5, pag. 257) *1310. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta in: A. Extractia dintelui B. Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos C. Aplicarea în alveola de conuri cu antibiotice D. Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. Toate de mai sus E(5, pag. 256) 1311. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator: A. Granulom chistic B. Abces apical cronic C. Osteita paradentara D. Parodontita apicala cronica difuza progresiva E. Toate de mai sus E(5, pag. 258) *1312. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison în tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase: A. 1 tb. de 5 mg / o data pe zi B. 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi C. 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi 246
D. 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi E. 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi D(5, pag. 253) *1313. Cele mai intense fenomene algice apar în obturatiile de canal cu depasire efectuate cu: A. Foredent B. AH 26 C. N 2 D. Ciment fosfat de zinc E. Eugenat de zinc iodoformat E(5, pag. 251) *1314. Factorii care condiŃionează severitatea manifestărilor clinice în depăşirile apicale NU sunt reprezentaŃi de: A. Starea parodonŃiului apical dinainte de obturaŃie B. Volumul de substanŃă care a depăşit apexul C. Calitatea materialului de obturaŃie D. Forma pe secŃiune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuală D(5, pag. 251-252) *1315. În parodontita apicală acută hiperemică consecutivă depăşirii apexului cu material de obturatie, este contraindicată: A. Expectativa B. IntervenŃia chirurgicală C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. InfiltraŃii plexale cu novoacina 1 % C(5, pag. 256) 1316. În parodontita apicală acută purulentă, faza endoosoasă, NU se practică A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. MedicaŃie analgetică E. Pansament cu antiseptice E(5, pag. 257) *1317.Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde: A. tratament cu diatermie B. indepartarea pansamentului arsenical C. aplicarea în canal a unor mese imbibate în solutie de dimercaptopropanol D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice în canal E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice 247
B,C (5, pag. 256) 1318. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal în parodontitele apicale cronice sunt: A. mese impinse dincolo de apex B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. pozitia dintelui pe arcada E. varsta bolnavului A,B,C (5,pag. 258) 1319. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substanta care a depasit apexul C. subdimensionarea conului de gutaperca D. calitatea acului Lentullo E. calitatea materialului de obturatie A,B,E (5, pag. 251) 1320. Imobilizarea dintelui în vederea drenajului endodontic se poate realiza: A. bidigita, dintele fiind imobilizat intre police şi index B. palmar C. monodigital D. prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz E. prin blocaj cu fir continuu A,C,D (5, pag. 252) 1321. în parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica: A. obturarea imediata coronara a dintelui B. extractia dintelui C. administrarea masiva de analgetice D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos E. aplicarea în alveola de conuri cu antibiotice B,D,E (5, pag. 256) 1322. în parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase şi moderate pe canal putem aplica urmatoarele metode terapeutice: A. tratament medicamentos cu antiseptice B. tratament cu paste cu antibiotice C. cauterizarea chimica sau electrica D. extractia dintelui E. rezectia apicala A,B,C (5, pag. 258-259)
248
1323. în stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea: A. drenaj endodontic B. ionoforeza endocanalicularacu enzime C. incizia mucoasei D. extractia dintelui şi drenaj alveolar E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare A,C,D (5, pag. 257) 1324. în tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra: A. Penicilina B. Ampicilina C. Fenilbutazona D. Diclofenac E. Tetraciclina A,B,E (5, pag. 253) 1325. Parodontitele apicale acute cuprind în schema de tratament: A. premolarizarea B. eliminarea cauzei inflamatiei C. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie D. temporizarea interventiei E. extractia B,C (5, pag. 249) 1326. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu: A. antibiotice B. anticoagulante C. antiinflamatoare nespecifice D. antialgice E. antiacide A,C,D (5, pag. 253) 1327. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia C. anestezia D. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala E. extractia dintelui A,B,C (5, pag. 252)
249
1328. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: A. tratament de gangrena B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula C. se face obturatie de canal în aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului D. se sutureaza fistula E. se obtureaza dintele retrograd A,B,C (5, pag. 260) 1329. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente în stadiul endoosos cuprinde: A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenajul combionat endodontic şi osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar prin extractia dintelui D. medicatie analgetica, tranchilizanta E. extractie şi reimplantare A,B,C, D (5, pag. 257) 1330. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: A. profesia pacientului B. sexul pacientului C. reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual) D. forma anatomo-clinica de inflamatie E. pozitia dintelui pe arcada C,D,E (5, pag. 249) 1331. în cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplica din prima sedinta B. Nu se aplica din prima sedinta C. Se mentine 48 de ore D. Se menŃine minimum 72 ore E. Se mentine o saptamana A,C (5, pag. 250) 1332. în cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica: A. Drenajul endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. ObturaŃia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic A,B,C,D (5, pag. 259) 1333. în cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica: A. Tratament medicamentos cu antiseptice 250
B. Tratament medicamentos cu antibiotice C. Cauterizarea chimica D. Cauterizarea electrica E. Realizarea unui abces medicamentos A,B,C,D (5, pag. 259) 1334. în parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza: A. Drenajul endodontic B. Drenajul transosos C. Drenajul alveolar D. MedicaŃia analgetica E. Pansament cu antiseptice A,B,C,D (5, pag. 254,257) 1335. în parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza: A. Drenaj endodontic B. Pansament cu antiseptice C. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu D. Incizie mucoperiostala E. Toate de mai sus A,D (5, pag. 254) 1336. Cele mai importante parafunctii cu rol în producerea bolii parodontale sunt: A. bruxismul B. respiratia orala şi deglutitia infantila C. onicofagia D. sugerea degetului E. periajul dentar traumatic A (3, pag. 93) *1337. în cadrul maturarii placiibacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de: A. Mg B. Al C. Ca D. Fe E. Li C (3, pag. 68) *1338. Tartrul dentar contine: A. proteine 8-10% B. lipide 0,5% C. carbohidrati 10-12% D. fructoza E. glucoza E (3, pag. 87) 251
*1339. Tartrul supragingival este format în proportie de 70-90% din componente anorganice: A. fosfat de Na B. carbonat de Mg C. fosfat de Zn D. carbonat de Ca E. sulfat de Ca D (3, pag. 86) *1340. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat în producerea: A. gingivitei descuamative; B. parodontopatiei juvenile; C. gingivostomatitei ulceronecrotice; D. parodontopatiei adultului; E. parodontitei marginala cronica. B(3, pag. 84) *1341. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Porphyromonas gingivalis; B. Actinobacillus actinomycetemcomitans; C. Prevotella intermedia; D. Veilonella; E. Bacteroides gracillis. B(3, pag. 65) *1342. Depunerea tartrului: A. este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor; B. este influentata în sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic; C. este factorul determinant al bolii parodontale; D. se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%; E. se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime. B(3, pag. 85-89) *1343. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la: A. doua ore; B. 30 minute; C. 10 minute; D. 60 minute; E. 3 ore. D(3, pag. 65) *1344. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la: A. 1-2 luni de la initierea depunerii; B. 2-4 luni de la initierea depunerii; C. 3-4 luni de la initierea depunerii; 252
D. 4-6 luni de la initierea depunerii; E. 6-8 luni de la initierea depunerii. D(3, pag. 88) *1345. Tartrul dentar creste zilnic în medie fata de tartrul depus anterior cu: A. 0,15 - 0,20%; B. 0,10 - 0,15%; C. 0,05 - 0,10%; D. 0,20 - 0,25%; E. 0,25 - 0,5%. B(3, pag. 88) *1346. Factorii sintetizati şi eliberati din celula bacteriana cu rol în etiopatogenia parodontitei marginale cronice sunt: A. polizaharidele B. endotoxinele C. enzimele (colagenaze, hialuronidaza) D. lizozomii E. lipopolizaharidele. C(3, pag. 72-73) *1347. Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale în forma sa distructiva A. Factorul microbian B. Caria dentara C. Edentatia D. Parafunctiile E. Trauma ocluzala A(3, pag. 63) *1348. în reactia de hipersensibilitate umorala de tip I ( anafilactic ) asociata parodontitelor marginale cronice este implicata imunoglobulina A. IgA B. IgG C. IgM D. IgD E. IgE E (3, pag. 81) *1349. Tartrul supragingival are o incidenŃa legata de virsta de: A. 15-20 % la 6-9 ani B. 37-70 % la 9-15 ani C. 47-100 % dupa virsta de 40 ani D. 76-90 % dupa virsta de 40 ani E. 100 % dupa virsta de 9 ani B (3, pag. 87) 253
*1350. Formarea tartrului este favorizată de: A. deficienŃa vitaminelor A,B6, PP B. alimentaŃie bogata în hidrocarbonate C. consumul de alimente bogate în calciu,fosfor,sodiu, zinc D. deficiente proteice E. aportul de acid ascorbic A (3, pag. 89) *1351. Anticorpii din lichidul santului gingival şi tesutul parodontal apartin: A. imunoglobulinelor din clasa Ig G şi A B. imunoglobulinelor din clasa Ig G şi E C. imunoglobulinelor din clasa Ig M şi A D. imunoglobulinelor din clasa Ig G şi M E. imunoglobulinelor din clasa Ig G D (3, pag. 76) *1352. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant în aparitia parodontopatiilor marginale cronice: A. ln plan vertical B. în plan orizontal C. în plan sagital D. în plan oblic E. în plan orizontal şi vertical E(3, pag. 92) *1353. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu: A. aspirina, acizi şi baze B. aspirina, acizi, baze şi nitrati C. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli D. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotati E. aspirina, acizi, baze, azotati C (3, pag. 95) *1354. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Porphyromonas gingivalis; B. Veilonella; C. Prevotella intermedia; D. Actinobacillus actinomycetemcomitans E. Bacteroides gracillis D (3, pag. 65) *1355. CompoziŃia plăcii dentare procentual în bacterii este de: A. 20% B. 30% C. 60% 254
D. 70% E. 100% D (3, pag. 65) *1356. În cazul în care agentul cauzal bacterian în inflamatia pulpei a fost de intensitate mare sau a acŃionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar în: A. 20-30 minute B. 24 ore C. 2-3 minute D. 2-3 ore E. 2-3 zile C (3, pag. 64) 1357. Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala şi inflamatorie sunt continute în matricea interbacteriana A. endotoxine B. enzime litice C. saruri de P, Na, K D. dioxid de carbon E. metaboliti toxici cu greutate moleculara mica A, B, E (3, pag. 68) 1358. Factorii umorali de aparare nespecifica în boala parodontala sunt reprezentati de A. epiteliul jonctional B. epiteliul gingival C. epiteliul sulcular D. saliva E. lichidul santului gingival D, E (3, pag. 73-74) 1359. în cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice A. cresterea fluxului salivar B. senzatie de uscaciune şi arsura C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita D. gingivoragii E. edem gingival B,C (3, pag. 98) 1360. Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului subgingival sunt urmatoarele A. prezinta un continut scazut de fosfor B. prezinta un continut crescut de sodiu C. prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingival D. continutul de hidroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingival E. prezinta un continut de aproximativ 25-30% brusita B,C (3, pag. 87)
255
1361. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se datoreaza A. leucotoxinei B. endotoxinei C. colagenazei D. proteinei C reactive E. sinergismului cu specia Capnocytophaga A, B, C (3, pag. 84) 1362. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu A. parodontopatia juvenila B. parodontopatia rapid progresiva la adult C. gingivita hiperplazica D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. parodontopatia distrofica B, D (3, pag. 84) 1363. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica evolutia inflamatiei septice prin A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult în sens vertical decit lateral şi aparitia de pungi osoase D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult în sens lateral decit vertical şi aparitia de pungi osoase E. ingrosarea laminei dura A, D (3, pag. 91) 1364. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme: A. aderenta prin mecanism electrostatic B. aderenta prin mecanism chimic C. aderenta prin mecanisme hidrofile D. aderenŃa prin structuri bacteriene specializate E. aderenta prin receptori de suprafata specifici A, D, E (3, pag. 67) 1365. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin: A. lezarea gingiei în timpul prepararii cavitatilor B. actiunea traumatica a matricei C. periaj dentar traumatic D. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor E. pansamente arsenicale incorect etanseizate A, B, E (3, pag. 94) 1366. Factorii salivari care se opun formarii şi maturarii placii bacteriene sunt: A. sistemele tampon salivare B. lactoferina 256
C. producerea de acid hialuronic D. producerea de lizozim E. numar mare de macrofage A,B,D (3, pag. 69) 1367. Flora microbiana intalnita în placa bacteriana subgingivala este formata din: A. numai coci gram-pozitivi B. numai coci gram-negativi C. atat flora gram-pozitiva cat şi gram-negativa D. numai filamente E. coci şi bacili gram-pozitivi, coci şi bacili gram-negativi, filamente C,E (3, pag. 70) 1368. Pelicula dobandita, precursor al placii dentare este formata din A. glicoproteine B. carbohidrati C. lipide D. imunoglobuline E. factori de inhibitie ai hemaglutinarii A,B,D,E, (3, pag. 66) 1369. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in: A. parodontita adultului B. gingivita marginala cronica C. parodontitele rapid progresive D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. gingivita hiperplazica idiopatica A,C,D (3, pag. 84) 1370. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de: A. localizarea dintelui B. variatiile individuale ale fluxului salivar C. tipul de flora existenta în placa bacteriana D. natura alimentelor şi particularitaŃile masticaŃiei E. varsta pacientului A,B,D (3, pag. 88) 1371. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca: A. exercita rol mecanic de mentinere a placii bacteriene B. irita tesuturile parodontale C. impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacteriene D. favorizeaza trauma ocluzala E. favorizeaza aparitia cariilor A,B,C (3, pag. 90)
257
1372. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin; A. culoare maroniu inchis spre negru B. este dispus în santul gingival sub marginea gingivala libera C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori D. se depune pe suprafaŃa ocluzala a dinŃilor lipsiŃi de antagonisti E. are consistenta friabila moale C,D,E, (3, pag. 86) 1373. Trauma ocluzala acuta directa este data de: A. interpunerea accidentala în cursul masticatiei a unor obiecte B. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle C. bruxism D. lovituri accidentale asupra mandibulei în timp ce subiectul Ńine intre dinŃi un obiect dur E. obturatii sau coroane inalte A,B (3, pag. 90) 1374. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal A. cresterea mobilitatii dentare B. largirea spatiului dento-alveolar C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu D. cresterea numarului de celule din desmodonŃiu E. ingrosarea laminei dura A,B, E(3, pag. 91) 1375. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme: A. electrostatic B. hidrofil C. structuri bacteriene specializate D. receptori de suprafata specifici şi enzime E. hidrofob A,C,D,E, (3, pag. 67) 1376. Bacterii considerate posibil patogene în parodontite sunt: A. A. actinomycetemcomitans B. Porphyromonas gingivalis C. Actinomyces viscosus D. Fusobacterium nucleatum E. Prevotella intermedia A,B,D,E (3, pag. 84) *1377. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal A. Prezinta o inflamatie manifesta B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere şi ale papilei interdentare C. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului D. Apar mai ales în administrarea de ciclosporine sau contraceptive E. Apar în cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina 258
A(3, pag. 122) *1378. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata) A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana) B. Este de cauza micotica C. Este de natura virala D. Apare în cadrul unor boli sistemice E. Apare în lichenul plan sau alte dermatoze A (3, pag. 122) *1379. Parodontita juvenila este A. Este o parodontita rapid progresiva B. Este o parodontita ulcero-necrotica C. Este o parodontita rapid progresiva precoce D. Este o atrofie parodontala E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente C (3, pag. 120) 1380. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) în anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal A. Parodontite B. Parodontoze C. Parodontome D. Parodontita prepuberala E. Parodontita rapid progresiva A,B,C (3, pag. 119) 1381. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie Bucuresti: A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce C. Parodontita prepubertala precoce D. Parodontita juvenila E. Parodontita distrofica A,B (3, pag. 122) 1382. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Jr (1996) A. Tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastatic B. Parodontita lent progresiva C. Parodontita rapid progresiva a adultului D. Parodontita rapid progresiva precoce E. Parodontita ulcero-necrotica B,C,D,E (3, pag. 120)
259
1383. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, în gingivite este afectat A. Parodontiul de sustinere B. Parodontiul marginal de invelis C. Epiteliul şi corionul gingival D. Sistemul ligamentar supraalveolar E. Sinusul maxilar B,C,D (3, pag. 121) 1384. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile: A. mecanismul de producere al bolii parodontale B. evolutia şi prognosticul bolii parodontale C. gradul de afectare a structurii parodontiului D. raspunsul la tratament E. gradul de manifestare a inflamatiei A,C,E (3, pag. 121-122) 1385. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in: A. gingivite de pubertate B. gingivite de sarcina C. gingivite de menopauza D. gingivite hiperplazice idiopatice E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana A,B,C (3, pag. 122) 1386. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent în cursul unor boli sistemice ca: A. diabet B. sarcina C. boli imune D. de consum de nifedipin E. insuficienta renala cronica A,C (3, pag. 122) 1387. Gingivo-stomatitele acute se clasifica în: A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica B. gingivo-stomatita herpetica C. aftele recidivante D. gingivite din SIDA E. stomatite din SIDA A,B,C (3, pag. 122) *1388. În gingivita de sarcina, în lichidul şantului gingival se remarca o crestere importanta aÂ: A. Capnocytophaga B. Prevotella intermedia C. Speciilor de Actinomyces 260
D. Speciilor de Streptococ E. Candida albicans B (3, pag. 129) *1389. În gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este A. o zona eritematoasa B. o vezicula C. o ulceratie D. un placard E. o eroziune B (3, pag. 147) *1390. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati sub tratament cu medicamente pe baza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingiei la 4-10 luni în procent de: A. 50% B. 60% C. 70% D. 67% E. 76% B (3, pag. 138) 1391. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu A. leziunile difterice B. leucoplazia C. lichenul plan D. gingiviostomatita herpetica E. gingivita cronica B,C (3, pag. 150) 1392. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu A. boala Behcet B. gingivita alergica C. leucemia cronica D. candidoza acuta E. agranulocitoza B,D,E (3, pag. 145) 1393. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt A. obturatii în exces, în contact sau în imediata apropiere a gingiei B. tipul alimentatiei(bogata în lipide) C. impact alimentar direct asupra papilei D. carii recidiva E. cavitati carioase aproximale B,C,E (3, pag. 127)
261
1394. Gingivitele descuamative pot aparea in A. leucemii acute şi subacute B. lichen plan C. pemfigus vulgar D. AIDS E. Diabet B,C (3, pag. 141) 1395. în candidoza acuta, subiectiv pot aparea A. senzatii dureroase la atingere, masticatie B. dificultatea de a purta protezele mobile C. fisuri dureroase ale comisurilor orale D. hipersalivatie E. prurit gingival A,B,C (3, pag. 149) 1396. în gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari A. prurit gingival B. sangerari gingivale C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice D. hipersalivatie E. senzatie de tensiune B,C,E (3, pag. 129) 1397. în gingivita din diabet, gingia poate prezenta A. pungi adevarate B. hipertrofie gingivala generalizata C. sangerari usoare D. usoara mobilitate patologica E. ulceratii C,D,E (3, pag. 132) 1398. în gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt A. gingivoragii precoce B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale C. aparitia polipilor gingivali D. hiperplazie gingivala E. ulceratii A,D,E (3, pag. 134) 1399. În pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii: A. trismus B. febra C. abcese de vecinatate D. edem laringian E. meningita acuta 262
C,D,E (3, pag. 143) 1340. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: A. usor prurit gingival B. sangerari gingivale la periaj şi masticatie C. senzatie de usturime D. tumefactie E. halena A B C (3, pag. 126) *1341. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent: A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza D (3, pag. 160) *1342. Semnul patognomonic al PMCS este: A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale C (3, pag. 153) 1343. În parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. prezenta pungilor false156 B. mobilitate dentara patologica C. retractii gingivale D. hiperestezie dentinara E. senzatie de egresiune a dintilor B,C,D (3, pag. 156) 1344. În parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. exista demineralizare D. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. leziunile sunt incipiente, afectand în special gingia A,C (3, pag. 159)
263
1345. În parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. zona mentoniera B. liniile oblice externa şi interna C. gaura palatina mare D. cresta zigomato-molara E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori B,D,E (3, pag. 158) *1346. Factorul cauzal în AIDS este reprezentat de A. un virus - HIV B. specii de stafilococ C. specii de streptococ D. spirochete E. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans A (3, pag. 163) *1347. Sindromul imunodeficientei dobandite este A. congenital B. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare C. ereditar D. de etiologie microbiana E. de etiologie micotica B (3, pag. 162) *1348. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat: A. preferential pe gingie; B. preferential pe mucoasa boltii palatine; C. preferential pe mucoasa jugala; D. preferenŃial pe mucoasa planseului bucal; E. preferential pe gingie şi mucoasa boltii palatine E (3, pag. 164) 1349. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de A. eritemul gingival linear B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva C. leucoplazia viloasa D. sarcomul Kaposi E. angiomatoza bacilara A,B (3, pag. 163) 1350. Candidozele orale în SIDA se pot manifesta în urmatoarele moduri A. candidoza eritematoasa B. candidoza pseudomembranoasa C. candidoza hipertrofica linguala D. cheilita angulara micotica 264
E. candidoza bipolara A,B C,D (3, pag. 164) 1351. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV A. se prezinta ca un lizereu rosu-aprins B. nu prezinta sangerari C. sangereaza la atingeri usoare D. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe E. se poate extinde, în stadii avansate, şi la nivelul mucoasei jugale A,C (3, pag. 163) 1352. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV: A. este localizat în special la nivelul mucoasei vestibulare B. poate fi localizat sau generalizat C. în stadii avansate se poate extinde şi la nivelul gingiei fixe D. poate cuprinde şi mucoasa palatinala E. poate cuprinde şi mucoasa alveolara B,C E (3, pag. 163) 1353. În candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea: A. senzatie de uscaciune a gurii B. hipersalivatie C. zone de culoare rosie D. uneori depapilari zonale E. leziuni ulceroase C,D (3, pag. 164) 1354. Factorul esential în producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat de: A. terenul individual al pacientului B. ereditate C. prezenta placii bacteriene D. manopere stomatologice intempestive E. calitatea smaltului dentar C (3, pag. 174) 1355. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal în ordine este: A. lingual, palatinal, vestibular B. palatinal, vestibular, lingual C. vestibular, palatinal, lingual D. vestibular, lingual, palatinal E. lingual, vestibular, palatinal D (3, pag. 172) 1356. Abcesul parodontal marginal: A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice B. este localizat cel mai frecvent palatinal 265
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale E. tratamentul consta în drenaj prin punctionare A,D (3, pag. 172) 1357. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de: A. adenite B. abcesul parodontal marginal C. hiperestezia dentinara D. sinusita maxilara E. septicemie B,C (3, pag. 172) 1358. Evolutia bolii parodontale este influentata de: A. factori locali favorizanti B. varsta C. instalarea unor boli generale D. efectele secundare ale unor medicamente E. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj A,B,C,D (3, pag. 171) *1359. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre: A. 20 000 – 45 000 cicli pe secunda B. 45 000 – 60 000 cicli pe secunda C. 20 000 – 60 000 cicli pe secunda D. 20 000 – 70 000 cicli pe secunda E. 20 000 – 80 000 cicli pe secunda A, (3, pag. 212-213) *1360. Periajul dintilor cu perii actionate electric au în principal: A. 3 tipuri de deplasari ale partii active B. 6 tipuri de deplasari ale partii active C. 2 tipuri de deplasari ale partii active D. 5 tipuri de deplasari ale parŃii active E. 4 tipuri de deplasari ale partii active E (3, pag. 186) *1361. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde: A. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale B. formele incipiente de imbolnavire C. prevenirea recidivelor D. tratamentul abcesului parodontal E. slefuiri ocluzale preventive A (3, pag. 178)
266
*1362. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt: A. azotat de potasiu B. carbonat de calciu şi magneziu C. monofluorfosfat de sodiu D. carboximetilceluloza E. sulfat de sodiu B (3, pag. 191) *1363. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de: A. 3-5 minute B. 5-10 minute C. 5-7 minute D. 1-3 minute E. 5-8 minute A (3, pag. 180) 1364. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate în: A. detartraj supragingival B. detartrajul furcatiilor radiculare C. chiuretajul pungilor parodontale D. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase E. netezirea radacinii A,D (3, pag. 203) 1365. Clindamicina se indică în: A. infectii cu bacterii gram pozitive B. infectii cu germeni anaerobi C. parodontite marginale refractare D. parodontita juvenila E. gingivita cronica A,B,C (3, pag. 236) 1366. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice cuprind: A. tratamentul antimicrobian şi antiinflamator B. tratamentul chirurgical C. tratamentul de reechilibrare ocluzala D. tratamentul complicatiilor E. tratamentul afectiunilor generale A,B,C,D (3, pag. 177) 1367. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei în parodontitele marginale cronice sunt: A. aparitia de candidoze B. alergii C. tulburari gastrice,hepatorenale D. riscul aparitiei de specii rezistente 267
E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare A,B,C,D (3, pag. 233) 1367. Indicatiile clorhexidinei sunt: A. prevenirea depunerii placii bacteriene B. prezenta placii bacteriene C. gingivite acute şi cronice D. prevenirea coloratiilor dentare E. abcese parodontale marginale A,B,C,E (3, pag. 193) *1368. Anestezia nervilor alveolari supero-anteriori se face la nivelul: a) b) c) d) e)
tuberozităŃii maxilare. găurii infraorbitale. găurii palatine anterioare. găurii palatine posterioare. niciuna din variantele de mai sus. b (2, pag 28) *1369. Care este adâncimea maximă permisă de intrare cu acul în canalul infraorbital?
a) b) c) d) e)
0,5-1 cm. 1-2 cm. 2-3 cm. 1-2 mm. 0,5-2 cm. a (2, pag 28) 1370. RamificaŃiile nervului infraorbital sunt următoarele:
a) b) c) d) e)
ramuri palpebrale inferioare ramuri labiale superioare nervii alveolari supero-anteriori ramuri palpebrale superioare ramuri nazale. a,b,c,e. (2, pag 28) 1371. Gaura infraorbitală este situată:
a) b) c) d) e)
la unirea celor 2/3 interne cu 1/3 externă a marginii infraorbitale, sub sutura zigomato-maxilară. pe linia verticală care trece între cei doi premolari superiori. la 6-8 mm. sub rebordul orbital inferior. pe aceeaşi verticală care uneşte gaura supraorbitală cu gaura mentonieră. La 5 mm. înăuntrul liniei verticale medio-pupilare. b,c,d,e (2, pag 28)
268
*1372. Ce direcŃie trebuie să aibă acul seringii când se face anestezia la nivelul găurii infraorbitale: a) b) c) d) e)
în sus, înapoi şi în afară. în sus, înapoi şi înăuntru. înapoi, în sus şi lateral. în sus, în afară şi median. înapoi, în sus şi median. a (2, pag. 28) 1373. Ce structuri anatomice sunt anesteziate în cadrul anesteziei nervului infraorbital ?
a) b) c) d) e)
dinŃii frontali superiori de partea anesteziată. mucoasa vestibulară şi periostul în această zonă. peretele posterior al sinusului maxilar şi mucoasa care îl tapetează. aripa nasului. jumătate din buza superioară. a,b,d,e. (2, pag 28) 1374. PuncŃia anestezică pe cale orală, la nivelul găurii infraorbitale se practică :
a) b) c) d) e)
în fosa canină. deasupra şi lateral de vârful rădăcinii caninului. în mucoasa fixă. în mucoasa mobilă. in fosa canină, deasupra şi medial de vârfului rădăcinii caninului. a,b,d.(2, pag. 28) 1375. Teritoriul anesteziat în cadrul anesteziei la gaura mentonieră este următorul:
a) b) c) d) e)
Procesul alveolar şi fibromucoasa vestibulară, între gaura mentonieră şi linia mediană. Hemibuza inferioară de partea respectivă. DinŃii frontali inferiori de partea anesteziată. DinŃii frontali inferiori, bilateral. Tegumentul regiunii mentoniere, de partea anesteziată. a,b,c,e. (2, pag 32) 1376. Ce direcŃie trebuie să aibă acul seringii când se face anestezia la nivelul găurii mentoniere, pe cale orală :
a) b) c) d) e)
în jos, înainte şi înăuntru. oblică, în jos, înăuntru şi înainte. în jos, înapoi şi înăuntru. în sus, în afară şi median. înapoi, în sus şi median. b (2, pag. 33)
269
1377. Care este adâncimea maximă permisă de intrare cu acul în gaura mentonieră ? a) b) c) d) e)
2-3 cm. 1-2 cm. 0,5-1 cm. 1-2 mm. 0,5-2 cm. c. (2, pag 33) 1378. PuncŃia anestezică pe cale cutanată la nivelul găurii mentoniere se face:
a) b) c) d) e)
în regiunea geniană inferioară. înapoia şi deasupra găurii mentoniere la aproximativ 2 cm., înapoia comisurii bucale. pentru intervenŃiile chirurgicale pe Ńesuturile moi, labio-mentoniere. înapoia şi dedesubtul găurii mentoniere. pentru tratamentul nevralgiei trigeminale cu zonă „trigger”. a, b, c, e (2, pag 33) 1379. DirecŃia acului în sus, înapoi, şi în afară, nu se practică pentru:
a) b) c) d) e)
anestezia nervului palatin anterior şi tuberozitatea maxilară anestezia la gaura incisivă şi gaura mentonieră. anestezia la gaura palatină anterioară, gaura palatina posterioara şi orificiul infraorbitar anestezia la tuberozitate şi gaura mandibulară. anestezia la nervul bucal şi maseterin. a, b, d, e (2, pag 26, 27, 28) 1380. Simptomele iniŃiale ale toxicităŃii induse de anestezie asupra SNC sunt:
a) b) c) d) e)
parestezii ale limbii. uşoară confuzie, urmată frecvent de tulburări vizuale şi auditive. ameŃeli. parestezii ale buzelor. febră. a, b, c, d (2, pag. 48) 1381. Din grupa medicamentelor inductori enzimatici, ce reduc durata efectului anestezic local şi necesită repetarea administrării cu riscul supradozării, fac parte:
a) b) c) d) e)
tuberculostaticele. alcoolul. barbituricele. citostaticele. analgezicele. a,b,c,d. (2, pag 48) 1382. Creşterea rapidă a nivelului circulant al anestezicului local poate produce o reacŃie de supradozare prin următoarele:
270
a) b) c) d) e)
cantitatea administrată. vascularizaŃia zonei de anestezie. rapiditatea injectării. calea de administrare. folosirea unor soluŃii prea calde sau prea reci în raport cu temperatura camerei. a,b,c,d. (2, pag 48) 1383. Anestezia la nivelul găurii palatine cuprinde următoarele repere:
a) b) c) d) e)
ultimul molar la 1 cm deasupra coletului. la 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide. la 0,5 cm înaintea marginii posterioare a palatinului dur. la 1 cm deasupra coletului molarului 1 superior. unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin. a,b,c,e (2, pag – 26) 1384. Anestezia nervului palatin mare nu are ca indicaŃie:
a) b) c) d) e)
anestezia fibromucoasei palatine, în 1/3 anterioară. anestezia fibromucoasei palatine în cele 2/3 posterioare la nivelul premolarilor şi molarilor. anestezia molarilor superiori. anestezia rădăcinii mezio-vestibulare a molarului 1. anestezia fibromucoasei palatine în cele 2/3 anterioare. a, c, d, e (2, pag. 26) 1385. DirecŃia acului în cadrul anesteziei nervului palatin mare este:
a) b) c) d) e)
în sus, înainte şi în afară. în sus, înapoi şi uşor în afară. în sus, înapoi şi înăuntru. în sus, înăuntru şi în afară. în jos, în afară şi înainte. b (2, pag. 27) 1386. Unde se practică puncŃia anestezică în cadrul anesteziei nervului palatin mare?
a) b) c) d) e)
În şanŃul palatin, în dreptul molarului 1. În şanŃul palatin, în dreptul molarului 2. În şanŃul palatin, în dreptul molarului 3. În mucoasa mobilă. Acolo unde mucoasa se infunda în palnie b, e (2, pag 27) 1387.IndicaŃia anesteziei nervului nazo-palatin este:
a) anestezia fibromucoasei în 1/3 anterioară a bolŃii palatine (de la linia mediană la canin) şi a periostului. b) anestezia fibromucoasei în 1/3 posterioară a bolŃii palatine (de la linia mediană la canin) şi a periostului. 271
c) anestezia fibromucoasei în 2/3 anterioară a bolŃii palatine. d) anestezia fibromucoasei în 2/3 posterioară a bolŃii palatine şi a periostului. e) pentru interventii în regiunea grupului dintilor frontali superiori a, e (2, pag 25) 1388. Gaura incisivă se află : a) b) c) d) e)
pe linia mediană, între incisivii centrali inferiori. la 0,5 cm. înapoia şi deasupra coletului incisivilor centrali superiori. la 0,5 cm. înaintea marginii posterioare a palatului dur. la 1 cm deasupra coletului incisivilor superiori. palatinal a,b,e (2, pag 26) 1389. * Extractia dentara la pacientii cu boli cardiovasculare presupune: A. antibioprofilaxia endocarditei bacteriene la pacientii cu risc crescut; B. intotdeauna se administreaza amoxicilina per os; C. medicatia se administreaza cu 24 de ore inainte de interventie; D. antibioprofilaxia este obligatorie la pacientii purtatori de pacemaker; E. antibioticul de electie este penicilina. A (2, pg.65) 1390. * In timpul sarcinii: A. nu se fac extractii dentare: B. facem radiografii dentare pentru a vedea daca exista procese periapicale; C. extractia se face “ la cald”; D. anestezia se administreaza cu prudenta şi în doze mici; E. este contraindicate extractia în primele 4 luni de sarcina. D (2, pg. 67) 1391. * Alveolita uscata e caracterizata de: A. fenomene dureroase intense la 2-3 zile postextractional; B. gingivo-mucoasa din jurul alveolei e atona; C. lipseste cheagul intraalveolar; D. peretii ososi sunt uscati, fara tendinta de sangerare; E. toate variantele sunt corecte. E (2, pg.100)
1392. * Vindecarea plagii postextractionale e mai dificila: A. in bolile cardiovasculare; B. la copii şi tineri; C. in hipovitaminoza A; D. daca nu se administreaza antibiotice; E. in boli generale associate cu medicatie cronica. 272
E (2, pg.101) 1393. * Procesul de vindecare şi remaniere osoasa: A. la 4-6 saptamani postextractional corticala osoasa e rezorbita complet; B. se produce micsorarea reliefului osos cu 0,5 cm; C. micsorarea reliefului osos cu jumatate din lungimea radacinii; D. presupune acoperirea alveolei cu tesut de granulatie în primele 2 saptamani postextractional; E. e mai rapid daca sangerarea e mai mare. A (2, pg.91-92)
1394. * Extractia-rezectie recomandata de Witzel consta in: A. indepartarea radacinii impreuna cu septul interradicular; B. indepartarea radacinii dupa realizarea unui sant periradicular; C. indepartarea radacinii impreuna cu corticala osoasa cuprinsa intre falcile clestelui; D. indepartarea radacinii folosind elevatorul; E. indepartarea radacinii dupa rezectia în totalitate a peretelui vestibular. C (2, pg.83) 1395. * La bolnavii cu infarct miocardic în antecedente, extractia dentara se poate efectua: A. la 2 luni de la infarct; B. la cel putin 4 luni de la infarct; C. la 6 luni de la infarct; D. este contraindicata extractia la acesti pacienti; E. extractia se face sub protectie de antibiotice. C (2, pg.65) 1396. * La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea forma de: A. “V” cu unghiul deschis spre vestibular; B. “T”; C. „U“ D. orizontal mezio-vestibular; E. „V“ cu unghiul deschis palatinal. B (2, pg.81) 1397. * Luxatia molaruluipri superior se face prin miscari de basculare în sens : A. vestibule-oral; B. vestibular; C. mezio-distal; D. palatinal; 273
E. rotatie în ax. A (2, pg. 76) 1398. * La pacientii corticodependenti tebuie luate urmatoarele masuri: A. scaderea dozei de corticosteroizi; B. antibioterapie; C. intreruperea corticoterapiei; D. administrarea tratamentului hemostatic; E. administrarea tratamentului anticoagulant în ziua extractiei. B (2, pg. 67) 1399. *Una dintre manoperele urmatoare nu este recomandata în cazul extractiei dintilor temporari: A. luxatia dintelui; B. anestezia; C. controlul radacinii; D. tamponament supraalveolar; E. sindesmotomia. E (2, pg.90) 1400. * Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire atunci cand: A. intretin procese septice locale şi generale; B. distructia coronara este accentuate; C. sunt situati ectopic; D. rizaliza nu este incheiata; E. sunt supranumerari. A. (2, pg.64-65) 1401. * Extractia dentara la pacientii cu tratament anticoagulant oral: A. se face sub controlul INR la valori INR
View more...
Comments
