Grile Chirurgie

 

GRILE CHIRURGIE

2008

 e. curba ponderala 1. Primul simpton al apendicitei acute este:  a. diaree  b. voma  c. constipatie  d. durere abdominala  e. subfebrilitate 2. Apendicita acuta la gravide este caracterizata prin:

 a. de 1/100 pe de sarcini  b. incidenta este mai frecventa parcusul primelor doua trimstre  c. pe masura dezvoltarii sarcinii diagnosticului diagnosticului devine mai   dificil  d. durerea abdominala si apararea musculara sunt absente  e. leucopenia 3. Avantajele apendicectomiei pe cale laparoscopica sunt:  a. durata de spitalizare lunga  b. diminuarea durerii  c. scaderea infectiilor postoperatorii  d. timpul operator scurt  e. se poate efectua in anestezie locala 4. Factorii principali in mortalitatea prin apendicita acuta sunt:  a. sexul  b. varsta pacientului  c. perforatii aparute anterior tratamentului chirurgical  d. lipsa tratamentului antibiotic  e. alte imbolnaviri 5. Din punct de vedere macroscopic cancerul colo-rectal se poate prezenta sub urmatoarele forme: a. forma exofitica  b. forma polipoida  c. forma coloida

d. eroziunea superficiala  e. forma anulara 6. Conform clasificarii Dukes stadiul C al cancerului colo-rectal este caracterizat prin:  a.tumora este limitata la mucoasa m ucoasa  b. prezenta metastazelor limfoganglionare limfoganglionare  c. prezenta invaziei in organele invecinate  d. tumora ajunge pana la subseroasa  e. prezenta metastazelor la distanta 7. Care din urmatoarele examinari se pot folosi ca teste   screening in cancerul colo-rectal la subiecti asimpomatici?  a. testul sangerarii oculte  b. palparea ganglionilor inghinali  c. colonoscopia  d. markerii tumorali

8. Amputatia rectosigmoidiana Miles presupune: a. interventii chirurgicale seriate la interval de 3-6 luni  b. indepartarea aparatului sfincterian  c. extirparea tesutului conjunctiv perirectal si a limfonoduliilorr regionali limfonoduliilo d. coborarea transanala a bontului sigmoidian  e. jupuirea mucoasei canalului anal cu pastrarea

 

sfincterului

9. Complicatiile perforative ale cancerului rectal se pot   produce prin: a. corpi straini cantonati la nivelul tumorii  b. volvulusul tumoral urmat de necroza c. paraziti intestinali  d. necroza partiala a tumorii  e. distensie in amonte de tumora – perforatia diastatica 10. Cancerul gastric schiros (linita plastica)se caracterizeaza prin:  a. intereseaza numai mucoasa si submucoasa stomacului

 b. intereseaza toate straturile stomacului straturile c. stomacul este destins  d. are prognostic bun  e. are prognostic foarte prost 11. Manifestari clinice ale cancerului gastric sunt:  a. greata si varsaturile cand cancerul este localizat la nivelul cardiei  b. hematemeza masiva in peste 50% din cazuri  c. anorexia d. greata si varsaturile cand cancerul este localizat la nivelul pilorului  e. disfagie cand cancerul este este localizat la nivelul nivelul cardiei 12. Tipuri de cancer gastric sunt: a. polipoid b. schiros (linita plastica ) c. cu localizare superficiala  d. ulcerativ  e. necrotico-hemoragi necrotico-hemoragicc

13. Semne clasice de neoplasm gastric avansat: a. ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara stanga (nodulul lui Virchow)  b. anorexia  c. sangerari oculte  d. nodul metastazic ombilical (nodulul Sister-Joseph)

 e. ascita masiva 14. Cancerul gastric precoce caracterizat prin:  a. cancer limitat la seroasa stomacului 1

 

 b. cancer limitat la mucoasa si submucoasa stomacului  c. tipul exofitic (I si IIA) sunt slab diferentiate  d. tipurile morfologice ulcerative sunt slab diferentiate  e. tupurile morfologice ulcerative sunt bine diferentiate 15. Tratamentul pacientilor cu cancer gastric este in primul rand:  a. radioterapeutic  b. chirurgical  c. chimioterapeutic

 d. imunoterapeutic hormonoterapeutic hormonoterapeutic  e. 16. Gastrectomia radicala subtotala presupune: a. rezectia ligamentului gastrocolic  b. ligaturarea si sectionarea arterei gastrice stangi la origine  c. gastroduodenos gastroduodenostomie tomie  d. gastrojejunostomie gastrojejunostomie  e. ligaturarea si sectionarea trunchiului celiac 17. Limfomul gastric este caracterizat prin: a. hemoragii digestive grave  b. radioterapia ofera remisie pe termen lung  c. apare frecvent ca o ingrosare a pliurilor epiteliale ale

mucoaseiprecoce  d. satietate  e. ineficienta radioterapiei 18. Leiomiosarcomul gastric este caracterizat prin:  a. are origine in musculatura srtiata a stomacului  b. este cea mai frecventa dintre afectiunile gastrice maligne  c. deseori atinge dimensiuni foarte mari  d. se dezvolta in afara lumenului gastric  e. raspandirea la distanta este precoce 19. In stadializarea TNM a cancerului gastric T3 reprezinta: a. tumora invadeaza structurile adiacente

 b. tumora penetreaza seroasa, fara interesarea structurilor adiacente  c. tumora care depaseste musculatura proprie si se poate estinde in seroasa, dar nu   prin aceasta  d. tumora limtata la mucoasa si submucoasa  e. tumora limitata la mucoasa, fara sa penetreze membrana  bazala 20. Peretele anterior al canalului inghinal este format din:  a. fascia tranversalis  b. aponevroza muschiului oblic extern  c. muschiul transvers abdominal

 d. muschiul oblic intern  e. teaca dreptilor abdominali

21. Hernia aparuta printre fibrele incrucisate linie albe este: a. hernia ombilicala  b. hernia spiegel  c. hernia subombilicala  d. hernia epigastrica  e. hernia lombara 22. Cea mai frecventa si mai serioasa complicatie a herniei inghinale este:

a. incarcerarea  b. ireductibilitatea ireductibilitatea  c. atrofia testiculara  d. strangularea  e. pierderea dreptului de domiciliu 23. Zone herniare afectate mult mai rar sunt:  a. regiunea femurala  b. ombilicul  c. gaurile obturatorii  d. inciziile chirurgicale  e. linia alba 24. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul herniei strangulate: a. vascularizatia viscerului exteriorizat este compromisa  b. apare mai frecvent in cazut herniilor care au orificii mari  c. produc durere intensa  d. nu transmite impulsul atunci cand pacientul tuseste  e. poate fi fatala   25. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in hernia omblicala: a. apare mai frecvent la barbati  b. apare mai frecvent la femei  c. ombilicul reprezinta o zona de rezistenta crescuta a  peretelui abdominal abdominal  d. interventia chirurgicala clasica este hernioplastia Mayo

 e. strangularea colonului si ometului este destul de frecventa 26. Herniile inghinale pot fi: a. dobandite  b. ereditare  c. infectioase  d. congenitale  e. degenerative 27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in tratamentul herniilor abdominale:  a. la adultul tanar, fara tare organice, este suficienta  purtarea unor brauri pentru pentru rezolvarea herniei

 b. este simptomatic  c. herniile abdominale reductibile nu necesita tratament  d. braurile si centurile chirurgicale sunt utile pentru tratarea herniilor mici 2

 

 e. atunci cand interventia chirurgicala este contraindicata contraindicata  f. in general, toate hernniile trebuie rezolvate chirurgical 28. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:  a. herniile ainghinale pot fi directe sau indirecte  b. la barbati, strangularea herniilor indirecte poate duce la strangularea concomitenta a cordonului spermatic si a testicolului  c. herniile femurale sunt mai frecvente la barbati  d. herniile femurale apar in special la multipare varstnice

herniilevaricoasa femurale reductibile pot fi confundate cu o   e. safena 29. Referitor la herniile Spiegel, sunt false urmatoarele: a. apar prin tringhiul lombar superior Grynfeltt  b. sunt rare  c. apar printre fibrele incrucisate ale tecii dreptului la   nivelul linie albe  d. cu exceptia celor mari, dunt dificil de diagnosticat  e. herniile prea mici pentru a fi diagnosticate clinic, se pot evidentia frecvent frecvent folosind ecografia ecografia si CT 30. Obstacolele de la nivelul sifonului vezicular, incriminate in otiopatogenia litiazei veziculare sunt:

a. stenozele sclero-inflamatorii (tip cistic)(adeno  b. modificarile distrofice crevico-cistice distrofice (adenomiomatoza, miomatoza, colesteroloza)  c. anomalii congenitale ale sifonului (hiperplazia valvelor Heister)  d. diskinezii cervico-cistice  e. stenozele tumorale 31. Ce procentaj din cazurile cu litiaza veziculara evolueaza spre perfirare in peritoneu liber?  a.1%  b.5%  c.10%  d.25%

 e.50% 32. Complicatiile litiazei veziculare sunt:  a. infectioase  b. migratorii  c. fistulare si perforative  d. neoplazice  e. hemoragice 33. In diagnosticul diferential al colecistitei cronice litiazice trebuie avute in vedere urmatoarele urmatoarele afectiuni:  a. ulcerul duodenal  b. pancreatita conica  c. peritonita de etiologie apendiculara

 d. colica renala dreapta  e. colica hepatica prin distensia capsulei Glisson din insuficienta cardiaca

34. Care sunt formele clinice ale litiazei veziculare?  a. latenta  b. ulceroasa  c. dureroasa  d. dispeptica  e. neoplazica

35. Litotritia extracorporeala in litiaza biliara este contraindicata in:

a. sarcina  b. absenta complicatiilor biliare  c. ulcer gastro-duodenal  d. calculi urici < 3 cm  e. anevrism regional 36. Probleme de diagnostic al colecistitei acute se intalnesc la: a. batrani  b. politraumatizati  c. cardiaci  d. imunodeficitari  e. pacienti diabetici 37. Ce forme imbraca colecistita cronica litiazica?  a. forma hiperplazica  b. forma catarala  c. forma scleroatrofica  d. forma gangrenoasa  e. forma flegmonoasa 38. Care este cea mai frecventa cauza de abdomen acut chirurgical d origine biliara?   a. fistu fistulele lele bilio-digestive bilio-digestive   b. ic icterul terul mecanic mecanic   c. fistu fistulele lele bilio-biliare bilio-biliare   d. cole colecistita cistita acuta   e. hidrop hidropsul sul v vezicular  ezicular  39. In evolutia colecistitei acute poate aparea:  a. plastonul vezicular   b. plocolecistul c. peritonita biliara  d. abcesul subhepatic  e. degenerare maligna 40. Factori de risc implicati in etiologia cancerului mamar sunt:  a. iradierea regiunii toracice mai ales inainte de 30 de ani  b. mutatia genetica BRCA 2  c. varsta tanara  d. multiparitatea, si alaptarea

 e. antecedentele familiare de cancer mamar 41. Caile principale de drenaj limfatic ale glandei mamare sunt reprezentate de: 3

 

 a. calea axilara  b. calea transpectorala  c. calea presternala  d. calea retrosternala  e. calea mamara interna

42. Semnele clinice de alarma pentru tumprile maligne mamare sunt:

 a. de consistenta moale  b. tumoru bine delimitate  c. aderente de planurile superficiale si profunde  d. manevra Tillaux pozitiva  e. prezenta semnului cojii de portocala

43.Semnele mamaografice care pledeaza pentru malignitatea unei tumori mamare sunt:  a. opacitatea cu contur difuz sau sub forma de plaja noroasa   cu contur sters  b. prezenta spiculilor si a microcalcificarilor grupate  c. lipsa haloului peritumoral  d. subtierea lizerelului cutanat

 e. prezenta macrocalcifierilor  44. Factorii de prognostic implicati in evolutia pacientelor operate cu cancer mamar sunt:  a. volumul tumorii  b. gradul de diferentiere  c. ditarea ganglionilor axilari  d. prezenta receptorilor hormonali  e. nivelul glicemiei 45. In ocluziile intestinale prin strangulare durerea este: a. surda, continua  b. brusca, instensa, continua  c. sincopala, insotita de paloare, anxietate si transpiratii

 d. mai putin violenta, cu evolutie progresiva  e. intermitenta 46. Timpanismul juxtaombilical (semnul Laugier) apare in:  a. ocluzia jejuno-ileonului, mai ales prin volvulare  b. ocluzia joasa, prin tumori rectosigmoidiene  c. peritonita  d. ocluzia prin tumora ileo-cecala  e. stenoze incomplete ale colonului 47. Imaginea radiologica specifica ocluziilor ileonului este reprezentata de:  a. imagini hidroaerice rare, mari, cu diametrul vertical mai

mare  b. imagini hidroaerice cu diametru lateral mai m ai mare  c. imagini hidroaerice localizate caudal spre dreapta, organizate in tuburi de orga sau trepte de scara

 d. absenta imaginilor hidroaerice  e. imagini hidroaerice cu localizare craniala 48. Obiectivele tratamentului in ocluzia intestinala sunt:  a. reechilibrarea bolnavului  b. decompresiunea bolnavului  c. rezolvarea cauzei de ocluzie  d. profilaxia recidivelor   e. eliminarea sursei de cantaminare bacteriene 49. In ocluzia intestinala diagnosticul pozitiv se face pe baza: a. presentei durerii si intreruperii tranzitului  b. distensiei abdominale cu varsaturi  c. aparare musculara generalizata cu varsaturi  d. aspectului radiologic de imagini hirdoaerice  e. dureri epigastrice insotite de hematemeza si melena 50. Gravitatea mare a leziunilor colonului este data de: a. vascularizatia colonului  b. dimensiunea colonului  c. septicitatea colonului  d. apendicectomia in antecedente  e. inervatia colonului 51. Cel mai frecvent organ interesat in traumatismele abdominale este:  a. ficatul  b. stomacul  c. vezica urinara  d. splina  e. pancreasul 52. Semnele locale abdominale in cazul leziunilor traumatice de splina sunt:  a. durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in umarul stang (semnul Kehr)  b. durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in

flancul stang (semnul kehr)  c. semnul von Wahl  d. semnul Balance  e. semnul Courvoisier-Terrier  53. In tipul IV de traumatism pancreatic arsenalul terapeutic cuprinde:  a. duodeno-pancreate duodeno-pancreatectomia ctomia  b. pancreatectomia subtotala  c. colangiografia intraoperator intraoperatorie ie  d. pancreatectomia distala  e. evaluarea ampulei 54. Hematoamele retroperitoneale posttraumatice mari sunt cele: a. care se intind d la fundul de sac Douglas pana la polul superior renal  b. care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul 4

 

  inferior renal  c. care sunt localizate numai la nivelul bazinului  d. nu exista o asemenea clasificare  e. care cuprind intreg retroperitoneul 55. Indicatiile clare ale CT abdominal la traumatizati t raumatizati sunt urmatoarele:  a. bolnavi cu traumatisme craniene inchise  b. bolnavi cu traumatisme craniene deschise  c. bolnavi cu hematurie dar stabili hemodinamic

 d. bolnavi bolnavi cu cu hemodinamica fracturi pelviene si sangerare semnificative  e. stabila dar cu examen clinic abdominal echivoc 56. Despre revarsatul Morel-Lavalle sunt adevarate afirmatiile:  a. se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza  b. este consecinta leziunilor ramurilor arterei epigastrice superioare sau inferioare  c. apare de obicei dupa impactul tangential al agentului vulnerant cu peretele abdominal profund  d. la examenul clinic este prezent semnul Bouchacourt  e. in revarsatele mici se practica punctie evacuatorie si  pansament compresiv 57. Semne obiective in socul hemoragic generat de traumatismele abdominale grave:  a. tendinta la colaps  b. contractura musculara  c. varsaturi  d. oligoanurie  e. abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila 58. Manevra Pringle in traumatismele hepatice:  a. consta in clampajul digital sau cu lat al pediculului hepatic  b. consta in aplicarea unei pense clampe nestrivitoare pe artera hepatica comuna si vena porta

 c. nu trebuie sa depaseasca 15 minute in conditii de hipotermie locala si sistemica  d. nu trebuie sa depaseasca 30 de minute in conditii de normotermie  e. realizeaza hemostaza temporara in hemoragiile abundente 59. Leziunea traumatica splenica de tip II include:  a. hematom subcapsular