Grile Chir Vasculara

TESTE GRILA COMPLEMENT SIMPLIU CHIRURGIE VASCULARA 1. Gradul ischemiei determinată de !stacl este "aria!il# $n %unc&ie de di"er'i %actri# cu e(ce)&ia * a) sediul si întinderea obstacolului  b) viteza de constituire constituire a obstacolului c) distrugerea co colateralelor  d)

vârsta pacientului

e)

tromboza extensivă

+. ,intre e()lrările nn-in"ai"e ale )atului arterial nu %ace )arte* a) examenul Doppler  b) angio- CT c) angio –RMN d)

arteriografia prin pu puncţie Seldinger

e)

examenul Triplex

/. Care din urmatarele a%irma&ii sunt ade"arate 0 a) arteriografia prin punc&ie eldinger se face cel mai frecvent prin punc& punc &ia arterei bra!iale b)

insuficienţă  renal  renală  nu  nu este o contraindicaţie pentru arteriografie

c) d) e)

calea femurală este de preferat atunci c"nd pulsurile la femurale sunt slabe sau absente punc&ia directă directă a unei proteze vasculare este de preferat arteriografia cro crosss-over es este in indicat ă în cazul absen& absen&ei pulsului la femurala fe murala controlaterală controlaterală

. Cm)lica&iile lcale $n arteri2ra%ia )rin )unc&ie Seldin2er sunt re)reentate de următarele # cu e(ce)&ia * a) !ematoame  b) fistule arterio-venoase arterio-venoase c) disec&ie# ocluzie vascular ă 'i embolii periferice d)

insuficienţă  renal  renală  acut  acută 

e)

pseudoanevrisme

3.Care din următarele a%irma&ii sunt %alse 0 4n cndi&iile unui ar!re arterial nrmal anatmic arteri2ra%ia %eră următarele in%rma&ii* a) localizarea precisă a leziunilor   b) existen& existen&a leziunilor unice sau multiple c) existen&a circula& circula&iei colaterale d)

nu poate stabili origin igineea embolic lică  sau  sau trombotic ă  a  a unei ischemii acute

e)

starea patului vascular di distal

5. Pentru sal"area e(tremită&ii $n cndi&ii )time # inter"alul de tim) scurs de la instalarea ischemiei la instituirea tratamentului tratamentului 6res)ecti" la resta!ilirea %lu(ului arterial7 tre!uie să %ie mai scurt de * a) $-% ore  b) &-' ore c)

6-8 ore

d) e)

$(-$% ore $%-%& ore

8. ,at %iind %a)tul că la ma9ritatea )acien&ilr care au su%erit traumatisme "asculare circula&ia claterală este sla! de"ltată 6)acien&ii sunt mai de2ra!ă tineri# cu artere nrmale7 ischemia ire"ersi!ilă a)are* a)

mai precoce

 b) c) d) e)

mai tardiv nu poate apărea ca uurm rmar aree a tra traum umat atiismu smului lui mas masel elor or muscu uscula lare re ca urmare a leziunilor nervoase 1

:. Traumatismele "asculare cu )r2nsticul cel mai !un sunt următarele # cu e(ce)&ia * a) plăgile vasculare simple  b) plăgile înung!iate c) rupturile vasculare d)

contuziile arteriale

e)

plagile vasculare iatrogene

;. O serie de %actri in%luen&eaă direct )r2nsticul $n traumatismele "asculare# cu e(ce)&ia * a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului 'i interven&ia terapeutică adecvată b)

vârsta tân ă ră 

c) d) e)

localizarea anatomică leziunile osoase associate leziunile nervoase asociate

1 diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau b1-passat prezenta infec&iei stră baterea   sau nu a unei regiuni articulare disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen

e)

costul unui grefon sintetic

@@A a)

Brmătoarele afirma&ii referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate# cu excep&ia > claudica&ia intermitentă este localizată la nivelul feselor# 'oldului# coapselor sau gambelor 

b)

claudicaţia distală  (la nivelul gambei) e'clude leziunea aorto-iliac ă 

c) d) e)

tipul * de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului patologic la bifurca &ia aortei 'i arterele iliace tipul *** de boala aorto-iliaca preuspune pe l"ngă afectarea aortei 'i iliacelor 'i a arterelor infraing!inale pe l"ngă claudica&ia intermitentă# bărba&ii cu boală aorto-iliacă mai pot prezenta impoten&ă sexuală

@&A .acien&ii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudica&ie intermitentă moderată sau u'oar ă vor beneficia de măsuri terapeutice conservatoare# mai pu&in> a) renun&area la fumat  b) exerci&ii fizice zilnice c) scădere ponderală d)

intervenţie chirurgicală  d4ambl5e

e)

consum !idric zilnic

@7A a)  b) c)

4n cazurile de boală aorto-iliacă cu isc!emie sever ă se remarcă# cu excep&ia> eritroza de declivitate paloare la ridicarea membrului modificări trofice ale pielii la nivelul piciorului 'i gambei

d)

prezenţa pulsului periferic

e)

absen&a pulsului periferic

@'A "rsta 'i tarele asociate la pacien&ii cu boală aorto-iliacă pot indica o anumită te!nică alternativă de revascularizare# cu excep&ia> a) b1-pass axilo-femural  b) aterectomie c) angioplastie endoluminală 3

d)

b-pass aorto-bifemural

e)

b1 –pass femuro-femural

@

a)

#voluţia naturală  a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil că tre amputaţie

 b) c) d) e)

e caracterizează mai frecvent prin claudica&ie intermitentă stabilă imptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circula&iei colaterale Durerea de repaus 'i isc!emia critică a membrului reprezintă indica&ii c!irurgicale ferme /eziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul * /eric!e-0ontaine

@A a)  b) c)

Termenul de isc!emie critică a membrului este definit prin# mai pu&in> durere de repaus continuă necesit"nd analgezie cu durata de peste două să ptăm"ni ulcer isc!emic gangrena piciorului

d)

presiune sistolică  la nivelul gleznei  2 mm 0g

e)

presiune sistolică la nivelul gleznei = 7( mm 6g

@?A a)  b) c)

Dintre complica&iile postoperatorii ce pot apărea după un b1-pass femuro-popliteu# una nu este înt"lnita> tromboza grefonului !emoragia infec&ia

d)

impotenţa se'ual ă 

e)

limforagia

&(A Care din următoarele afirma&ii nu sunt adevărate > a) ,tacul isc!emic tranzitor reprezintă o indica&ie fermă de endarterectomie carotidiană dacă este asociat unei stenoze carotidiene de peste a)  b) c)

Dintre complica&iile gastrointestinale ce pot apărea in c!irurgia anevrismelor de aortă infrarenală cea mai de temut

d)

colita ischemică 

e)

constipa&ia

&'A a)  b) c)

.rincipalele complica&ii ale anevrismelor periferice sunt# cu excep&ia> tromboza embolia distală ruptura

d)

hemoragia digestivă 

e)

compresia venelor adiacente

& indica&ia de interven&ie c!irurgicală se pune în toate cazurile de anevrism de arter ă poplitee se recomandă tratamentul c!irurgical agresiv inclusiv în cazurile asimptomatice de anevrism de arter ă poplitee

c)

folosirea de proteze sintetice la nivel gambier se &nsoteste de rezultate bune

ileusul paralitic prelungit anorexia diareea

d) folosirea grefonului autolog la nivel gambier se însoteste de rezultate bune e) în evolu&ia naturală a anevrismelor de arter ă poplitee se remarcă o rată înalta de complica&ii c!iar în cazurile asimptomatice &A a)  b) c) d)

indromul .arEs-Feber se manifestă prin# cu excep&ia> alungirea !ipertrofică a unui membru angioame nevi vasculari fistule arterio-venoase congenitale

e)

varice

&?A a)  b) c)

indromul Glippel-Trenauna1 se caracterizează prin# cu excep&ia> alungirea !ipertrofică a unui membru angioame plane dureroase varice congenitale

d)

fistule arterio-venoase macroscopice

e)

fistule arterio-venoase microscopice

7(A a)

Care din următoarele afirma&ii referitoare la sindromul Glippel-Trenauna1 este falsă > interven&ia c!irurgicală este indicată numai atunci c"nd se are în vedere reconstruc&ia sistemului venos profund

b)

este indicată  e'cizia venelor superficiale

c) d) e)

în acest sindrom există fistule arterio-venoase congenitale microscopice se caracterizeaza prin insuficien&ă venoasă primitivă se manifestă clinic înca din copilărie

8

7$A Brmătoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterantă sunt adevărate# cu excep&ia> a) impatectomia lombară   este înca indicată pe scar ă largă  b) ,tingerea distală 'i absen&a unui pat vascular distal nu permit o c!irurgie de revascularizare în marea maoritate a cazurilor  c) +prirea fumatului reprezintă tratamentul etiopatogenic esen&ial d)

Revascularizarea chirurgical ă  este posibilă  &n marea ma7oritate a cazurilor

e)

+prirea fumatului scade rata 'i inciden&a amputa&iilor 

a)  b) c) d)

3+.4n trm!an2eita !literantă nu sunt indicate* tratamentul leziunilor isc!emice locale 'i a durerii evitarea fumatului# inclusiv al celui pasiv simpatectomia *loprost-ul

e)

antiinflamatorii

7@A

Tratamentul in boala 9uerger poate sa cuprindă# cu excep&ia>

a)  b) c) d)

c!irurgia de revascularizare 5b1-pass) dacă este realizabilă te!nic 'i dacă pacientul a întrerupt fumatul tratamentul flebitelor superficiale amputa&ia simpatectomie lombară   sau toracică

e)

toate raspunsurile pot fi posibile

7&A a)  b)

,spectul angiografic în trombangetita obliteranăa se caracterizează prin următoarele # mai pu&in> *nteresarea arterelor mici 'i medii /eziuni ocluzive segmentare

c)

Aspect patologic al arterelor pro'imale

d) e)

,spect particular al circula&iei colaterale perilezionale> colaterale 3în tirbu 'on3 /eziuni mai severe în teritoriul distal dec"t în cel proximal

77A a)  b) c)

Manifestările clinice caracteristice insuficien&ei venoase cronice sunt# cu o excep&ie> edemul pa!idermita ulcerul trofic

d)

eritroza de declivitate

e)

dermita ocră 

7'A a)  b)

Clasa @ in clasificarea C2,. a insuficien&ei venoase cronice semnifică> telangiectazii sau vene reticulare vene varicoase

c)

edem

d) e)

lipodermatoscleroză dermită ocr ă

7 0otopletismografia 2xamenul Doppler venos

c)

"lebografia

d) e)

2c!ografia Doppler venoasă cintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive

7A + multitudine de semne 'i simptome au fost descrise ca f ăc"nd parte din tabloul clinic al trombozei venoase profunde# cu excep&ia> a)

afebrilitate

 b)

pulsul că&ăr ător - semnul Ma!ler  :

c) d) e)

durerea spontană# localizată în molet# care se accentuează la palpare 'i la flexia dorsală a piciorului - semnul 6omans dilatarea venelor cutanate pretibiale- semnul .ratt sensibilitatea la palpare pe traiectul venos profund al gambei de la 'an&ul retromaleolar intern p"nă în regiunea poplitee

3;.Tratamentul cu antica2ulante rale in trm!a "enasă )r%undă se cnduce $n %unc&ie de * a)

$9R  

 b) c) d) e)

Timp 6oHel Timp de s"ngerare aloarea antitrombinei *** ,.TT

'( a)  b) c)

A *ndica&iile plasării unui filtru cav sunt# cu excep&ia> 2mbolie pulmonară recurentă în   ciuda anticoagulării adecvate 2mbolie pulmonar ă certă la pacien&i la care tratamentul anticoagulant este contraindicat Complica&ii ale tratamentului anticoagulant care oblig ă la oprirea tratamentului

d)

&naintea embolectomiei pulmonare

e)

în urma embolectomiei pulmonare

'$A a)  b) c)

Contraindica&iile întreruperii venelor perforante insuficiente sunt# cu excep&ia> boala arterială ocluzivă a membrului respectiv infec&ia la nivelul ulcerului venos obezitatea morbidă

d)

clasa /-6 :#A de insuficienţă  venoasă 

e)

patologie severă asociată  

'%A a)  b) c)

Brmătoarele afirma&ii referitoare la tromboflebita superficială sunt false> poate fi determinată de traumatisme tromboflebita superficială este înt"lnita într-o serie de boli maligne poate avea caracter migrator în boala 9uerger 

d)

se complică  de cele mai multe ori cu embolie pulmonar ă 

e)

tromboflebita venelor superficiale ale s"nului 5boala Mondor) este o entitate foarte rar ă

'@A a)  b)

ATratamentul tromboflebitelor superficiale constă în# cu o excep&ie> tratament antiinflamator nesteroidian conten&ie elastică

c)

antibioterapie

d) e)

tratament anticoagulant c"nd procesul trombotic este extins 'i la sistemul venos profund tratament c!irurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă

'&A a)

Care din urmatoarele cauze este cea mai frecvent intalnita in isc!emia acuta traumatica a membrelor inferioare> anevrism micotic

b)

traumatisme inchise

c) d) e)

traumatisme dec!ise disectia de aorta spasm arterial

'7A a)  b) c)

Brmatoarele complicatii pot aparea ca urmare a traumatismului peretelui arterial# cu exceptia> spasm arterial tromboza embolie

d)

cresterea activitatii colagenazei

e)

durere acuta

''A a)

emnele clinice ale al traumatismului arterial sunt# cu exceptia> !emoragie externa ;

b)

limfedem

c) d) e)

!ematom expansiv isc!emie acuta trill pallabil

' arteriorafie sau venorafie laterala angioplastie cu petec venos

c)

rezectie fara interpozitia unui conduct venos

d) e)

b1 pass cu grefon venos rezectie cu interpozitia unui conduct venos