Grile Cercetari de Marketing

CERCETARI DEMARKETING

1. Aria cercetărilor de marketing cuprinde următoarele trei domenii majore: A. firma, mediul extern, interfaţa întreprindere-mediu;

B. organizaţia, mediul intern, mediul extern; C.  piaţa, mediul intern, mediul extern; D. firma, piaţa, mediul intern.

 –  scopul funcţional al cercetării -, tipologia cercetărilor de marketing 2. Pe baza criteriului  – scopul  poate fi următoarea: A. cercetări cantitative, cercetări calitative; B. cercetări exploratorii, cercetări concluzive;

C. cercetări transversale, cercetări longitudinale; D. cercetări primare, cercetări secundare.

3. Cercetarea de marketing al cărei scop principal este clarificarea şi înţelegerea coordonatelor unei probleme are caracter: A. exploratoriu;

B. instrumental; C. descriptiv; D.  predictiv. 4. O cercetare din categoria cercetărilor descriptive are următoarea caracteristică: A. utilizarea de eşantioane mici; B. caracterul flexibil; C. definirea vagă a coordonatelor cercetării; D. fundamentarea pe baza unor cunoştinţe prealabile despre fenomenul studiat

cauz ale este următoarea: 5. Metoda aplicabilă pentru desfăşurarea unei cercetări cauzale A. observarea; B. analiza datelor secundare; C. interviurile de grup; D. experimentul.

6. Cercetarea calitativă are următoarele caracteristici: A. analiza statistică a datelor, caracterul exploratoriu; B. cuantificarea datelor şi generalizarea rezultatelor la nivelul populaţiei ţintă; C. utilizarea în mare măsură a întrebărilor de sondare a respondentului, culegerea structurată a datelor; D. volumul mare de informaţii furnizate de respondent, analiza nestatistică a datelor.

7. În cazul unei cercetări de marketing, problema decizională este descrisă de următoarea întrebare: A. ce informaţii trebuie să stea la baza deciziei de marketing; B. care sunt informaţiile care sunt necesare decidentului; C. ce ar trebui să facă decidentul în condiţiile date ;

D. care sunt informaţiile ce vor fi culese cu ajutorul cercetărilor de marketing 8. În etapa de stabilire a scopului cercetării, se consideră următoarea recomandare: A. apelarea la formulări vagi; B. recurgerea la definiri cât mai ample ale scopului; C. definirea cât mai îngustă a scopului; D. definirea scopului în funcţie de problema decizională.

9. Exemple de surse de informaţii primare sunt următoarele: A.  baze de date online; B. evidenţa vânzărilor organizaţiei; C. populaţia, un anumit segment de consumatori potenţiali;

D.  buletine şi anuare statistice.

10. Exemple de surse de informaţii secundare sunt următoarele: A. specialiştii firmelor de consultanţă; B. rapoartele unor organisme internaţionale;

C.  personalul din compartimentele organizaţiei; D. organizaţiile patronale. 11. Variabilele categoriale sunt cele care:

A.  pot lua un număr nelimitat de valori distincte; B. se referă la categoriile de respondenţi vizate de cercetarea de marketing; C.  pot dobândi diferite valori numerice; D. pot avea doar un număr limitat de valori distincte .

12. În cercetarea de marketing, măsurarea reprezintă: A.  procesul de culegere a datelor primare şi secundare; B. procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care un obiect sau fenomen posedă o anumită caracteristică sau proprietate;

C.  procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică a relaţiilor dintre caracteristicile şi proprietăţile unui fenomen; D.  procesul de comensurare a informaţiilor necesare realizării obiectivului cercetării. 13. Una din condiţiile care trebuie respectate în construirea scalelor o constituie: A. existenţe în mod obligatoriu a unui instrument fizic care să permită măsurarea; B. să fie inteligibile de către subiecţii de la care se culeg informaţiile;

C. să posede un număr cât mai mare de nivele; D. să permită măsurarea concomitentă a cel puţin două caracteristici. 14. Testul de piaţă standard are următoarea caracteristică: A. efectuarea cercetării în condiţii reale de piaţă ;

B. costul relativ mic; C. imposibilitatea studierii reacţiei concurenţilor ; D. absenţa informaţiilor despre succesul real al produselor noi. 15. În faza de proiectare a cercetării de marketing, este inclusă următoarea etapă: A. elaborarea cererii de cercetare de marketing; B. selectarea modalităţilor de culegere şi sistematizare a informaţiilor;

C. culegerea informaţiilor; D. estimarea prealabilă a valorii informaţiilor ce vor fi obţinute din cercetare. 16. Principalul avantaj al testului de piață simulat este: A. Protecția față de concurenți, deoarece experimentul se efectuează în laborator și nu pe teren;

B. Oferă informații despre succesul real al produselor noi; C. Posibilitatea studierii reacției concurenților; D. Costul mai mare față de testul controlat.

17. În cazul unei cercetări selective, efectuate pe un eşantion de 5.000 persoane, gradul de semnificaţie a diferenţelor de opinie între subiecţi, în funcţie de vârstă, a fost analizat cu ajutorul testului χ 2. În cazul în care valoarea teoretică este de 3,55,  pentru ce valoare calculată a lui χ 2 ipoteza nulă nu este acceptată ? A. 3,35

B. 8,12

C. 3,92

D. 3,82.

18. În cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este: A. respondentul; B.  persoana de la care se culeg datele; C. echivalentă cu unitatea de sondaj; D. persoana, grupul de persoane sau organizaţia despre care se culeg informaţii.

19. Informaţiile secundare reprezintă: A. informaţii obţinute special pentru a servi scopului cercetării aflate în derulare; B. informaţii care servesc îndeplinirii obiectivelor secundare ale unei cercetări; C. informaţii obţinute pentru alte scopuri decât cel al cercetării în cauză;

D. informaţii care se obţin în mod repetat de la acelaşi eşantion de subiecţi.

20. Dacă într -o cercetare de marketing simbolul numeric 1 va reprezenta în toate cazurile un  bărbat, iar 2 o femeie se poate afirma că se respectă principiul: A. standardizării; B. izomorfismului; C. nedegenerării;

D. normalizării.

21. Modelul Fishbein-Rosenberg este o metodă scalară utilizată pentru: A. evaluarea atitudinii;

B. evaluarea opiniilor; C. evaluare a nevoilor; D. evaluarea comportamentului. 22. Pentru determinarea atitudinii subiectului X faţă de trei mărci de televizoare, notate a,b,c, se utilizează scala cu sumă constantă. Respondentul repartizează 100 de puncte în funcţie de preferinţele sale, astfel: 1. Marca a 2. Marca b 3. Marca a

70 60 80

Marca b Marca c Marca c

30 40 20

Scorul calculat, pentru fiecare marcă în ordinea - a,b,c - este: A(50,40,20) B(50,20,40) C(30,50,20) D(50,30,20) 23. Metoda ordonării rangurilor conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei: A. nominale;

B. ordinale;

C. interval;

D. parametrice.

24. Scala lui Stapel conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei: A. nominale;

B. ordinale;

C. interval;

D. proporţionale.

25. Scala lui Likert conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei: A. ordinale;

B. interval;

C. proporţionale; 

D.parametrice.

26. Diferenţiala semantică conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei: A. nominale;

B. ordinale;

C. interval;

D. neparametrice.

27. În cadrul unei cercetări selective, efectuată pe un eşantion de 1.000 persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre preţul acestuia a fost măsurată cu ajutorul unei diferenţiale semantice cu cinci trepte. Distribuţia opiniilor a fost următoarea: f.favorabi favorabi nici- nefavorab f.nefavorabil Opinia lă lă ă nici ilă  Nr. 450 300 150 50 50  pers. Care este scorul mediu exprimând opinia eşantionului despre preţul produsului respectiv ? A. 4,15;

B. 4,20;

C. 4,05;

D. -4,45.

28. În caracterizarea tendinţei centrale, în cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei  proporţionale se utilizează: A.mediana;

B.abaterea;

C.modulul;

D.media geometrică.

29. În cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea tendinţei centrale se face cu ajutorul: A. mediei aritmetice;

B. distribuţia de frecvenţă cumulată; C. variației; D. mediei armonice. 30. Scala ordinală are una din următoarele caracteristici: A.  permite transformări de tipul f(x) = ax + b; B.  permite grupări; C. nu permite evaluarea distanţelor;

D.  punctul de origine are semnificaţie.

31. În caracterizarea tendinţei centrale, în cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei nominale, se utilizează: A. mediana; B. abaterea standard; C. distribuţia de frecvenţă; D. grupul modal.

32. Una dintre următoarele metode de scalare nu permite comparaţii între stimuli: A. scala cu sumă constantă; B. scala lui Likert; C. metoda ordonării rangurilor; D. scala Fisher.

33. Scalele care permit ordonări sunt următoarele: a. scalele nominale;  b. scalele interval; c. scalele neparametrice; d. scalele proporţionale; A( a,b,c) B( b,d,e)

e. scalele ordinale; f. scalele nemetrice; g. scalele unidimensionale; h. scalele multidimensionale C(c,d,f ) D(c, f, h)

34. Ordonarea variantelor cercetate în funcţie de un anumit criteriu este posibilă în cazul scalei: A. ordinale B. interval C.  proporţionale D. toate cele menţionate la literele A, B, C 35. În cercetarea de marketing, scalarea multidimensională reprezintă: A.  procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care un obiect sau fenomen posedă o anumită caracteristică sau proprietate; B. metoda de măsurare simultană a mai multor caracteristici sau proprietăţi;

C. metoda de scalare simbolică simultană, numerică sau nenumerică a relaţiilor dintre caracteristicile şi proprietăţile unui fenomen; D.  procesul de comensurare a informaţiilor necesare realizării obiectivului cercetării.

36. Cercetarea descriptivă transversală presupune următoarele avantaje comparativ cu cercetarea descriptivă de tip longitudinal: a. Determinarea schimbărilor;  b. Cantitatea de date culese; c. Acuratețea datelor; d. Reprezentativitatea eșantionului; e. Eroarea datorată răspunsurilor.

A (a,d,e);

B (a,b,c);

C (d,e); 

D(d,c).

37. Raportul de cercetare nu îndeplineşte următoarea funcţie: A.  prezentarea recomandărilor bazate pe rezultatele cercetării; B. comunicarea rezultatelor cercetării; C. supunerea spre aprobare a metodologiei cercetării;

D. comunicarea concluziilor cercetării.

38. În principiu, ultima etapă a procesului de cercetare este: A. implementarea cercetării; B. elaborarea raportului de cercetare;

C.  prelucrarea, analiza şi interpretarea informaţiilor; D. interpretarea informaţiilor. 39. Alegerea surselor de informații are loc în următoarea fază a procesului cercetării de marketing: A. culegerea informaţiilor; B. faza de proiectare a cercetării;

C. faza preliminară a cercetării; D. faza de realizare a cercetării.

40. În structura costurilor totale, în cazul unei cercetări calitative comparativ cu cercetarea cantitativă: A. costul analizei datelor este mai mare;

B. costul activităţilor desfăşurate pe teren este mult mai mare; C. costul elaborării concluziilor şi raportului de cercetare este mai mic; D. costul pregătirii cercetării este mult mai mare.

41. Exemple de metode cercetare directă la care poate recurge cercetătorul, în etapa de selectare a modalităţii de culegere şi sistematizare a informaţiilor, sunt următoarele: A. B. C. D.

investigarea surselor secundare, experimentul; interviurile în profunzime, observarea; sondajul, simularea; reuniunile focalizate de grup, experimentul.

42. În funcție de criteriul – natura relației – abordarea științifică a conceptului de cauzalitate,  presu pune că: A. Producarea evenimentului X face mai probabilă producerea evenimentului Y;

B.  Nu putem dovedi relația dintre X și Y. O putem doar deduce; C. Cauza X va determina întotdeauna producerea evenimentului Y; D. Se poate demonstra relația dintre X și Y.

43. Obiectivele sunt considerate centrale sau secundare în funcţie de următorul criteriu: A. importanţa lor în raport cu scopul cercetării;

B. relevanţa lor pentru cercetarea de marketing; C. legătura lor cu sursele de date primare şi secundare; D. complexitatea activităţilor de culegere, prelucrare, analiză şi interpretare pe care le implică. 44. Care din următoarele elemente nu este inclus în aria cercetărilor de marketing? A. Comportamentul de consum și de cumpărare; B.  Nevoile și așteptările clienților ; C. Satifacția angajaților concurenților;

D. Conjunctura pieței.

45. În cadrul cercetărilor exploratorii nu se aplică următoarea metodă de cercetare: A. Studiul de caz; B. Simularea de marketing;

C. Reuniunile focalizate de grup; D. Analiza datelor secundare. 46. Cercetarea concluzivă, denumită cercetare de confirmare se împarte în: A. Cercetare descriptivă și exploratorie; B. Cercetare exploratorie și instrumentală; C. Cercetare cauzală și descriptivă;

D. Cercetare cauzală și exploratorie.

47. În cadrul cercetărilor concluzive, necesarul de date este definit: A. Clar;

B. Vag; C.  Nu este definit; D. Flexibil. 48. Cercetarea descriptivă transversală multiplă presupune: A. Culegerea informațiilor o singură dată de la două sau mai multe eșantioane dependente în momente diferite; B. Culegerea informațiilor de mai multe ori de la două sau mai multe eșantioane dependente în momente diferite; C. Culegerea informațiilor o singură dată de la două sau mai multe eșantioane independente în momente diferite;

D. Culegerea informațiilor de mai multe ori de la două sau mai multe eșantioane independente în momente diferite. 49. Cercetarea calitativă este caracterizată prin următoarele: a.  b. c. d. e. f.

Analiza nestatistică a datelor ; Analiza statistică a datelor ; Eșantion nereprezentativ pentru populația investigată; Eșantion reprezentativ pentru populația investigată; Culegerea structurată a datelor ; Culegere nestructurată a datelor ;

A (a,c,f);

B(b,d,e);

C(a,c,e);

D(b,d,f).

50. Cercetarea de tip cantitativ este caracterizată prin următoarele: f. g. h. i.  j. k.

Analiza nestatistică a datelor ; Analiza statistică a datelor ; Eșantion nereprezentativ pentru populația investigată; Eșantion reprezentativ pentru populația investigată; Culegerea structurată a datelor ; Culegere nestructurată a datelor ;

A (a,c,f);

B(b,d,e);

C(a,c,e);

D(b,d,f).