Gradinarit-in-Orice-Anotimp-6-Protectia-Plantelor.pdf

CARTEA

Fumagina' pe trandafiri ..

--

fngrijre tot an ul intrucdt sporii ciupercii supraviefuiesc iarna i n

a nimici total patogenul. 1 Cumparati din magazinele de specialitate substanfe adecvate ingrijirii trandafirilor. Respectafi indrumarile de utilizare.

PRIM~ARA Control Verificati trandafirii cautand semne ale formarii fumaginei (sus). Frunzele contaminate se vor t%ia~i se vor nimici. In scopul protejarii plantelor folositi solufie cu sipun. VARA hgrijire I n cazul i n care se constata o contaminare puternici cu furnagins, trebuie aplicat un tratament cu substanfa impotriva micozei. Se vor respecta cu strictete indicatiile de utilizare. TOAMNA Curwre Frunzele cazute se vor aduna i n vederea nimicirii. Tulpinile infectate se vor taia pan3 la paflile sin& toase ale ramurilor. Unele soiuri de trandafiri vor invinge boala numai dupe un timp indelungat. Q IMP A5m.PSRL

L

Cea mai bun2 aparare impotriva fumaginei e s t ~ prevenirea. A se evita apa stagnant2 i n sol. La udare ferifi frunzele ~i florile de api. Nu se recomanda plantarea trandafirilor 'in locul altor trandafiri. lnainte de a trece la plantare, cercetafi bine solul pentru a va convinge c2 acesta este adecvat trandafirului. Cerefi eventual parerea unui specialist.

Curgfafi 1 re unealti de gradina, care a avut contact cu trandafirii bolnavi. Utilizali la taierea paflilor afectate de boala manu~ide unica folosinta, 'impiedicdnd astfel rasplndirea bolii la trandafirii s;Snito$i.lnainte de a lucra la trandafirii sin& to$, spalaf i bine manu~ilede gradina.

Mici ji diunitor. Nematozii pot fi alungap 9i cu metode simple;

.

f ',

4 .

.

wA:y"'fr$rC;lorgllL ematoyl h e o b i nu mi^ gi nernatod wlului. Nematozii (Nemaroda)uansparen5i nu ating nici 1 mm lungime, se mi@ gerpuind tn sol sunt greu vizibili cu ochiul liber. Nematozii rikkicinilor al&tuiesc una dintre subspeciile nernatozilor. Pot fi deosebite gi specii utile de nematozi. Nematozii &ustori pot fi: nematozii r%&cinilor,nematozii fiunuelor pi nematozii tulpinii.

+

CONDITII PRlALABILE TREI CATEGOUI Nematozii rildkinilor 4 d 5 u n d 2.a primul h d plantelor legtunicole. Triiiesc In Gdkini sau pe s u p d i p acestora $ pot fi i m p w t e fn uei categorii. Nematozii gdicoli ai " l . a d k m h sug seva rikkcinilor. h urrna acestui hpt se f o r m 4 umfllturi (gale) care Impiedid dezvoltarea plantei. Nematdi *tori pot fi h d n i j 5 h sol &at pi nisipos. NIcinile contaminate se brunifid sau capit5 o nuan@ mov, iar planm nu se demol& Nematozii tubercnlilor ipi depun o d e itn rnicile chisturi de p &chile plului. O d e echisrate pat supraviepi timp & mai m. ~-l $mi. . ~. a - h re. ~ c

..

A' '

.

O d e gi lam& a nurnerogi naatozi suprzwiepiesc gi itn

wndipii ndivorabile. Nematozii necesid hs5 condi@ mrequnziitoare r e p ducerii. Sol umed gi cald, Nematozii nu se tnmdfesc la temperaturi +te sau tn sol rece. Sol slab acid. Solul d m o s fmpiedid reproducerea nematozilor. Sol afhwt, nisipos. U g u r d @cares nematoailor

obicei nematozii &ciniior apar In n d mare In sold epuizat unilateral prin practicarea de r n o n o c u l ~Rotagia culturilor sau culturile mixte, fertilizam cu IngrQhinte veni din plarite ce dun@ nematozii sau degerea plantelor ~ i l t o a s erezistente , la nmstozi sunt metodele cele rnai eficace pent^ fmpiedicarea rikphdiiii didtorilor.

I '1 1

Efectul plantelor ce alunga nematozii este foarte diferit. Unele izgonex nematozii cu ajutorul produselor metabolice. Unele plante, ca noile forme ale rapijei sau ale mufiarului, sunt atacate de nematozi, ins%acestia se epuizeazi atM de tare incat nu sunt in stare si se reproduci, astfel cu timpul vor pieri treptat. Marea majoritate a plantelor ce alungi nematozii au efecte de ameliorare a solului. Ele amelioreazi solul epuizat $i stimuleazi maturizarea acestuia.

lantarea variati. Plantali doar a fiecare 34 ani aceleasi

Plantaji lntre legume plante protectoare care alunga nematozii. Acestea previn contami%rilemai maii ~i sunt decora-

Culturile rnixte impiedica epuizarea unilateral%a solului si acumularea de secrejii ale unei anumite plante.

Cultura ridichilor (soiul ,,Peglettan)sau rnu~tarului(soiul ,,Maxin)sau fertilizarea cu Tngriiy%mAntverde contra nematozilor vor distruge diunitorii.

L

7 -

Craip. Hibrizii cu flori unte $i parfum puternic distrug nematozii. Hibrizii cu flori mari ~i patfum slab nu sunt corespunzitori acestui scop.

I

Gilbenele. Secrejiile radicinilor Fluturapii, asemeni lipalunga nematozii si stimuleaza xanoaielor $i rujilor, elimini prin ridacini substanfe ce di5viaja solului. trug nematozii.

Nematozi

plan te con tamina te frecvent DESCRIERE

?LANTA

taso~eaesre atacati de nernatodul tulpinilor, rndrea de nematodul ddlinilor; diunitorii opresc dezvoltarea ~lantei,a r e se ineilbeneste si se ofileste

asole, maare

I

. . norcov

(stings) ornate

I

p a t e fi atacat de nematodul tuberculilor, nematdul galicol a1 &cinilor fi na tozii migraton; morcovi s c 4 , cu mule d&ni

-

pot fi atacate de n e m d u l B&cinidor, Pna pc poqiunile & deasupra solului p spirea nematodul frun%elar 6 nematodul tulpiiii; alegqi soiuri rezistente

poare fi atacat; de nernatodul galicol al ridicinilor $i nernarozii rnigrarori, pe organele de deasupra solului pot apirea nernatodul fmnzelor ~i nernatodul tulpi

VARA

%&$ma planteror Afdnafi addnc solul stratului ~i amestecati in MrnBnt compost sau ingr35rndnt organic cu dexornpunere lent& Arnelioraji solul cu carbonat de calciu, carbonat de rnagneziu sau roc5 rnicinata. In caz de contaminare grava, sernanafi ingrii#rndnt verde contra nernatodului rZdicinilor. Plantafi doar soiuri viguroase $ sanatoase; punefi intre plantele legurnicole crzite, gslbenele, ruji, lipscanoaiesau flutura~i.

I

O IMP ABIIMP SRL

Verificafi regulat plantele. Distrugefi exernplarele contarninate ~iintariji-le pe cele sangtoase cu solufii de ingra~irndnt. (dreapta).

I I

TOAMNA

~ s o l u l u i Afdnqi solul $ifertilizag-l cu compost ~icarbonat de calciu. i n caz de contarninare grava la incepurul toarnnei, punefi Tn strat plante ce alunga nernatozii ~iarnelioreaza solul. Usati aceste plante i n sol pdng prirngvara.

II

1

1-

Mici ~i diunitori

PATRU METODE PREVENTIV

"

Nematozii pot fi alungafi ficu metode simpIe.

Nematozii r h k i c i d o r sunt deseori numifi pi nematozii solului. Nematozii (Nemaroda) transparen~inu ating nici 1 mm lungime, se migd gerpuind in sol ~isunt greu vizibili cu ochiul liber. Nematozii ddiicinilor aldtuiesc una dintre subspeciile nematozilor. Pot fi deosebite gi specii utile de nematozi. Nematozii diiuniitori pot fi: nematozii riidkinilor, nernatozii frunzelor gi nematozii tulpinii.

TREI CATEGORII Nematozii riidkinilor d i i u n d in primul &d plantelor legumicole. Triiiesc in d d k i n i sau pe suprafip acestora pi pot fi fmpiirgite in trei categorii. Nematozii galicoli ai cWicinilor sug seva ddiicinilor. In urrna acestui hpt se form& umfliituri (gale) care irnpiedid d a voltarea plantei. Nematozii migmtori pot fi i n t h i j i in sol afinat gi nisipos. Riidkinile contaminate se brunifid sau a*d o nuan@ mov, iar planta nu se dezvoltii. Nematozii tubercdilor ? ~ i depun o d e in rnicile chisturi de pe m c i n i l e plantei. Oude inchistate pot supraviepi timp de mai mulji ani. Doar lanrele pztrund Pn interiorul plantelor.

C u l d e mixte 3mpiedicZ &&direa

CONDITII PREALABILE O d e gi larvele a numerosi nemarozi supravie~uiescpi in condi~iinefavorabile. Nematozii necesitii insii condifii corespunGtoare reproducerii. Sol umed si A d . Nematozii nu se inmul~escla temperaturi sdzute sau in sol rece. Sol slab acid. Solul A a r o s impiedid reproducerea nematozilor. Sol &at, nisipos. Ugured migcarea nematozilor migratori pi le asigurii cantitatea de oxigen necesarii.

nematozilor

obicei nematozii ddkinilor apar in numiir mare in solul epuizat unilateral prin practiarea de monoculturii. Rotafia culturilor sau culturile mixte, fertilizarea cu ingrQhinte verzi din plante ce slung nematozii sau alegerea ~lantelorsiiniitoase. rezistente la nernatozi sunt metodele cele rnai eficace pentru impiedi-

Efectul plantelor ce alungg nernatozii este foarte diferit. Unele izgonesc nematozii cu ajutorul produselor metabolite. Unele plante, ca noile forme ale rapifei sau ale mustarului, sunt atacate de nematozi, ins2 acestia se epuizeaza atdt de tare incat nu sunt in stare sa se reproduci, astfel cu timpul vor pieri treptat. Marea majoritate a plantelor ce alunga nematozii au efecte de ameliorare a solului. Ele amelioread solul epuizat si stimuleazi maturizarea acestuia.

Culturile rnixte impiedica epuizarea unilaterali a solului si acumularea de secre$ii ale unei anumite plante.

Plantafi intre legume plante protectoare care alungi nernatozii. Acestea previn contaminirile mai mari si sunt decoraive in straturi.

Cultura ridichilor (soiul ,,Pegletta") sau mu~tarului(soiul ,,Maxim)sau fertilizarea cu ingrisimdnt verde contra nematozilor vor distruge diunatorii.

I(

FLORl CARE ALUNGA NEMATOZll

ICritiife. Hibrizii cu flori mirunte ~i parfum puternic distrug

nernatozii. Hibrizii cu flori mari

hpotriva nematozilor ddkinilor nu existi produse chimice de combatere. De

totafia culturilor consti in ~lantareavariati. Plantali doar la fiecare 3-4 ani aceleagi plante in acelasi loc.

si parfurn slab nu sunt cores-

Gilbenek. Secreliile ridicinilor Flutura$ii, asemeni lipalungi nematozii ~i stimuleazi scinoaielor si rujilor, elimini prin ridicini substanfe ce disviata solului. trug nematozii.

punzatori acestui scop. Tubucut'cuntaminryi

--

I I

alb~yoas !4 a~buag@uias aim '!a~ueldea~ellonzapm d o !!~o~;unpp ul!u!~ep!~ ppm.eurauap e a v u r 6~ol!u!dlruInpolewau ap pmele alsa ealos-ej

1

A

.! lenluaha !e Inq!n> sndap ne-!t al!lgsgd ae3 ullos ap J J ~ O ~ ! J alueld J ~ O ~!8 ~!l$nq~e '!!A gnplefi a l a x !lapun$ nN WeNasqo VMVAyWJlMd

I

'aJ!UVJq ap Jl!Jn>Ol !ielg~n .al!~gsgd ~ !i!ug~ggs $ e l d a ~!ie$a3u? l epedgz asa nu

-

'

-

" 11'

1

pna ! % q m a ~ hmp ar a ap13ny :aI-, !a~n!qprdeu! a ~ h o p ~soruJadge r a l m j ~ s n :qq~ q q ap !pods

I

~ J uad J appoJaurJJEOJ ije3~a3uy

Virusul mozaic

: ;! ','"I

I

'

'

l i ;'llIl

I

'

Plzn te legumicole periclitate IF

-

kusul maalc a urrmpidd L ~ L E L ~ I UI LI ~FLW ~ LVILF L C J ~ Y mpra ridichei.Pe humapar M u n i &-& li gdbui, pe supdip &om sunt

~Ilepetedbc.Phntanusedavol~$~&Vdeste+itde pi&idui de fmn& Pot 6 deosebite nUmC7wse pbnte gtPda,prinar cue $ piante omamen&, V d mozaic b r i poate 6 h&it tmpreuni cu alte vhuri ale p l a n t e l o r ~ ~ ~ p c r e d e c u ld o , r ci ~u mvgineneagd I

Datorid virusului movie d geli

,.

7.

I

-

IB; i,

I&

.

I Fmmiyl se ofilqte. Planta nu se dezvold. V de pid frunzii. Plantele gaxhsun[ umbeliferele precum mirarul, &m~iul,;himenul, ,:' morcod j p5trunje1uI. La pIini poate fi tadnit jvirusd m&r d casuaqiIor (creionh circdare sau lunguiere, deformarea frunzdor) dar li ambele boli.

Semnelevirusului mozaic al sdatei sunt creio~riitn formi de mozaic galbenverde. F d e se risucgc, dpl@ile nu se dezvold. La plantele mai bi&e pot a p k a pete mar0 in apropierea marginilor fmnzei. Virusul este &phdit prin seminfe, polen gi piiduchii de frunzi. Plante gaxh sunt cdfele gi &ciunikeasa. Se h&esc gi soiuri rezistente, hsi toate soiurile sunt sensib.de la viruaul m& aI castrave$Jor.

.

Virusul mozaic d castravefiloratad in specid castrave~iide sala& la celeldte roiuri apar creionzri m&ce pe hvnv la temperami de pate 25 'C sub 20 'C plantele se ofilesc gi Tnue 20 O C ~i25 "C pot fi prezente ambele simptome. Pe h c t e apar protubemre fi p e r galben-verde, Knvul ate &pindit mai ah de dm piduchii de h n r i Pot fi deosebiteaprximativ 200 specii de ~lantegaz&

,astravete (stdnga)

!i dOvlecel verde

zucchini

I'

-

I

8

.

I I

-

'

Tomate Ota"ng4

I ,

pe frunzes u n vizib.de ~ modek gal&n-verde, @ride au pae gi sunt turtir; Vlrusul ace &p;2ndit de piduchii de fmmi, polen sau r;ini ale planrei. Plante sunt i 4 . s l 5 i d B

8

-

!

'

-

~lrttsulmo~ica1 toma~&r are dikerite simptom.k t dm pc hum creion5riIe tip marraie verde&chis, verde-bchs sau galben-vwi F d e h pua galbee e u albe. Pe partea exrnio~tiia f w d o c apar pete m n i i i iar in inmior punui wxmate.V i d este d.@ndit prin seminye, hgrijirra nccorespu& tove gi fiunz$e cwraminate dc pe sol. Nu wnt rare c o n t a a i l e mixte provocm de mai mula upuri de vimri. Se cunosc , i specii de tomate raistente.

1 PROTEqlA PLANTELOR

GRUPA 6

Piduchii de fiunzi

Piduchii de fmnza' sun t ujor de observat ji combitut prin mijloace simple.

Nu-i fisati sa' se extindi pot dismge prin metode simple.

mkir+=+

~~. -. L=.=

n.

A

A

!

I I

P k l u c h i i de fiunzi sunt insecte moi, rnarunte, de rniirirnei bobului de orez. A u culori diferite, intre verdedeschis g i negru. Tipul cel rnai frecvent de piiduchi de frunze este negru, au corpul acoperit cu u n strat alb, Iiinos. Piiduchii de f r u n d poart3 deseori nurnele plantei gazdP. Se hdnesc su&d seva lastarilor fragezi, irnpiedidnd astfel dezvoltarea plantei.

UNDE SE GXSESC?* - -

--

I

COMBATERE cu M~-URAL~

I

Strivig paduchii cu mdna. Frecafi ugor frunza intre degetul mare gi cel arititor, dar fifi atenfi gi s5 nu o vitamafi.

I Diluafi sapun

Culoarea galbeni atrage paduchii de frunzi. Plasafi i n proximitatea plantelor un lighean galben cu o solufie de sapun, sau o placi galbenz. Acestea vor devia piduchii de la plante.

-

-

I

Implicafi i n lupta d u p a n i naturali. Garggrifa, crisopele gi alte insecte utile se hrinesc cc larvele paduchilor.

I

~-

Piiduchii de frunz.5 i g i au habitatul pe h t a r i i fragezi, ori pe bobocii plantelor. Frunzele deforrnate, ingiilbenite, cu reflexe cenugii, sunt rnsrturia prezenjei d5unHtorilor. Pe partea dorsals a frunzelor infastate migun3 rnul~irneade COMBATERE piiduchi, lss%ndpe frunze o excregie lipicioasg, numiti3 ControIa$ cu regularitate mans de rniere, asanbZtoare plantele, de primsvara pfinii mierii de albine. toarnna thiu, fnainte de toate dosul Gulzelor, loc in care e u c h i i suns de multe ori prezenfi %% I ca planta sb produd4 in& simptomele "mboldvirii. C u dt combaterea va fi mai timpurie, cu adr mai redus va fi i m b l d v i r e a plantei. i n a r c a $ una dintre metodele tradipionale de combatere. Exists multe rnetode de combatere, hcepfind cu spaarea cu u n jet de aps, pbii la implicarea In l u p d a du,wnanilor naturali ai psduchilor - g;irgiirip ~i crisopele (Chrysopidae).

Retineti

lichid _ Inapi caldi gi stropifi daunitorii cu rolufia obfinuti.

Plantafi I IevSnfici llnga straturile de trandafiri gi de cimbru, ldngi rizoarele de castraveti gi de rogii. Aceste plante fin de-

Utilizafi insecticide numai i n caz de infestare puternicg. Degi i n ultima vreme acestea se obfin din plante, insecticidele, totqi, vor deranja echilibrul biologic al gridinii. Substanfele biologice se gisesc sub f o r m i lichidi sau granulari. ina,inte de utilizare incercafi totusi s i combatefi daunitorii cu ceai de vetricea sau cu

extract de urzici. Preparare: Punefi 150 g de vetricea uscata i n 10 1 de a p i clocotind. Dupi 30 de minute ricifi ceaiul, diluaji-l cu a p i i n proportie de 1:5, d u p i care putefi deja stropi plantele. Punefi 1 kg de urzici proaspete i n 10 1 de a p i rece. Dupi 24 de ore de macerare, stropifi plantele, f i r 2 a dilua solufia.

I

Furnicile ling cu plicere mana de miere excretati de piduchi. Mai mult, furnicile ,,mulgn piduchii, pe care Ti stimuleaza, prin pipiirea cu tentaculele lor, s i elimine excrefie. Din acest motiv, furnicile intrun anumit fel apira piduchii. Daci alituri de piduchi descoperifi gi furnici, apirafi plantele instaldnd gi curse de furnici, diminudnd astfel gradul de infestare.

UCTE $1 L balata verde

(dreapta) ?ndep~rta~i dunitorii cu un jet puternic de

ha.

-

--

Pe perioada cre~terii,ori Tnainte Dupa recoltare puteli elirnina de recoltare, nu tratati plantele usor piduchii. comestibile cu insecticide! Cornbateti daunbtorii cu

tirnp, si aplicand rnodurile de cornbatere adecvate, Tn perioada principals de crestere, infestarea va f i neinsernnata.

O IMP AB/IMPh@&

sapun sau cu ceai de vetricea. in acest fel nu nurnai ca distrugefi paduchii, dar $ipreveninisi reaparitia lor.

..

Nu-i Irisati sri se extindri Piduchii de fiunza"se pot distruge prin metode simple.

Piiduchii d e frunz.5 sum insecte moi, miirunte, de miirimei bobului de orez. Au culori diferite, intre verdedeschis gi negru. Tipul cel rnai frecvent de piiduchi de frunze este negru, au corpul acoperit cu un strat alb, 19nos. Pilduchii de f m n 2 poartP deseori numele planrei gazdL Se hdnesc su@nd seva l&tarilor fragezi, impiedidnd astfel dezvoltarea plantei.

r

Strivlti Hduchii cu maria. Frecafi uzor frunza Tntre degetul mare ~i cel arltitor, dar fifi atenfi ~i s i nu o vita-

Irnplicati in luptS du~mani naturali. Girglrip, crisopele zi alte insecte utile se hrlnesc cu l a ~ e l paduchilor. e

I

----

UNDE SE GXSESCZ I-

Piiduchii d e f h m d Qi au habitatul pe last& fhgezi, ori pe bobocii plantelor. F d e deformate, ingslbenite, eu reflexe cenugii, sunt m w r i a p r a e q e i diiuniiaoril~r.Pe partea dorsal3 a f r u d o r infestate migunii muI*ea de COMEATEBE piiduchi, Iihind pe h z e o excrefie lipicioasit, nunit5 Contioh$ cu regularitate man3 de miere, a s e m h a o r e p l d e , de primlvara pan5 mierii de albine. mamna k i u , I*nainte de toate dosul frunzelor, loc In m e piiduchii sunt de multe ori praenti &r5 ca p h m s l produG f n d simptomele PmbolnSvirii. Cu d t combatera va fi mai timpurie, cu a d t mai r e d 4 va fi Imboln~vireaplantei. fncercafi una dintre metodele tradirionale de cornbatere. ex is^ multe metode de cornbatere, Pncephd cu spZlarea cu un jet de aps, pan9 la implicarea In l u p s a dugmanilor naturali ai paduchilor - @g&i~ggi F-ci m h h d manZ de miere crisopele (Chlysopidae;).

Diluafi &pun lichid in apg caldi ~i stropifi daunatorii cu

m-

Culoarea galbeni atrage piduchii de frunzi. Plasafi in proximitatea plantelor un lighean galben cu o solufie de sipun, sau o placa galbena. Acestea vor

. -

-

-

Plantati lev3nfic.5 langl straturile de trandafiri ~i de cirnbru,

Utilizafi insecticide numai in extract de urzici. Preparare: caz de infestare puternici. De~i Punefi 150 g de vetricea uscati in 10 1 de a p i clocotind. Dupi obfin din plante, insecticidele, 30 de minute ricifi ceaiul, totu~i,vor deranja echilibrul diluafi-l cu apa in proporfie de biologic al gradinii. 1:5, dupa care putefi deja Substanfele biologice se gisesc stropi plantele. Punefi 1 kg de

____-_-1--u

Furnicile ling cu plicere rnana de miere excretati de paduchi. Mai mult, furnicile ,,mulgUpaduchii, pe care ii stimuleazi, prin pipiirea cu tentaculele lor, sa elimine excrefie. Din acest motiv, furnicile intrun anumit fel a p i r i pigduchii. Daci alituri de piduchi descoperiti ~i furnici, apirafi plantele installnd zi curse de furni-

'

'

4

Plan tele prefira te ale pidl rrh ;lor de frunzi PLANTA

WBATl

-

1 1 ,&,

Sdata verde

FLORI

Strivi$ diiunitarii cu mha, ag ~$44 planta cr

$EIF$ plmta

1

cu un tampon de vat5 inmuiar h spirt, nu saki$ dliunHtorii cu mlnz

d&p planta cu api, sau strivip dliunirorii cu

h* ,

. , I

L

4- L

I;.

Imina. -

,

-+-

G

4

4

Pe perioada crejterii, ori inainte Dupi recoltare puteti elimina de recoltare, nu tratati plantele usor psduchii. comestibile cu insecticide! Combatefi dsunatorii cu ControlBnd pomii 5i arbujtii metode naturale, ca de exemfructiferi precum ji legumele la plu stropirea cu o solufie de s5pun sau cu ceai de vetricea. timp, ji aplidnd rnodurile de cornbatere adecvate, i n perioa- I n acest fel nu nurnai cg disda principal8 de crestere, trugefi psduchii, dar ~ipreveniinfestarea va f i neinsernnati. nifi reaparifia lor.

I

MP ABIIMP @R4.

PROTEqlA PLANTELOR

GRUPA 6

Diagn0stic ~itra tare

Pro tejarea cea mai eficient i a plan telor impotriva bolilor se poate efectua prin aplicarea unor metode preventive simple.

Pis trati sinita tea ridicinilor I

[

ClNCl METODE NATURALE

Prin mburi preven rive

Putraitea ritdiicinilor este o micod care ataca florile, plantele legumicole gi pe cele lemnoase. Deoarece distruge r~dacinile,intreaga planta piere. Putrezirea poate fi provocata de diferite ciuperci care triiiesc in sol gi pe rsdgcina plantelor contaminate.

I

Abgmea cu grija a plantelor. Mantati specii ~i soiuri rezistente la putrezirea ridicinilor. k r e ~rfatul i rpecialifilor.

~ ~ r t a r plantelor e a bdnave. Micoza se rispBndefle rapid. hdep3rlafi planta ~i solul contaminat din jurul acesteia.

Udat corespunl2itor. Udei doar d a d solul este uscat. La folosirea sistemelor de irigam vertficafi regulat pentru a ei& stagnarea apei.

Ameliorarea pgfmgabilifafii solului. tnainte de plantare a f b naji solul adanc ~i amestecati-l

Straturi Inilfate. Dad apa stagnead fn solul compact, lutos, ingr3diIi cu sdnduri stra, turi tniljate, din MmBnt de bun3 calitate.

SIMPTOME Primede simptome ale puuairii r ~ c i n i l o sunt r asemkiltawe cu semnele lipsei de apf. F r u ~ ~ + sl;xbegfe, ul se ofilqte pi devine gdben sau maroniu. udatul s t i r n u l d &phdirea bolii. Silpaji p h g la adhcimea de 15 cm.Verificafi d a d sold este umed pi dad sunt vizibile semnele puuezirii la rWicini. Dacimlule~teuscat~i rI&inile sunt &14torase, putefi uda linigrit. D a d tns5 rikikinile s l - ~negre, t au miros nepkcut pi

prezind sernne asemcitoare rosilrurilor provocace de ro6toare, ~nseamnilc5 sunt contaminate de putrezirea rikikinilor.

CAUZE fn rnajoritatea cazurilor putrezirea d k i n i l o r este provocad de stagnitma apei. D a d apa se adunil in jurul arbuptilor ~ia straturilor de flori, permeabilimtea solului nu este pouivid. Apa ce se adunil Pn s o l d compact h d e p k d aerul din sol pi rcidkinile se c o n m i n e a d mai repede.

PROTECTIE Prima ~~ce se aplid fmpouiva putrezirii rildkinilor este prevenirea: ameliora~iper-

meabilitatea solului pi udafi cu

grEcazd m n d & ~ o r avaneate indephafi plantele

bolnave ~isold contaminat pentru a fmpiedica &@direa bolii. lmpotriva anurnitor forme de 1~ u t r a i r ea riihinilor se folosesc fungicide puternice.

Chiar ~ila contaminirile grave, utilizarea fungicidelor se recoand2 doar ca ultimZi posibilite, deoarece majoritatea acestora sunt chimicale puter-

radicinilor pot fi tratate cu fungicide. Fungickble pot fi utile $i la prevenirea bolii. Daci plantele cu bulbi sunt contaminate de putrezirea ridicinilor, puneji Oncercati Gi identificati tipul de bulbii in fungicide, tntr-un vas ciuperci provocatoare a bolii. de plastic. Pistrati vasul in loc ricoros ~i uscat pana ce bulbii Din pacate nu toate dintre ile de putrezirea - . - .. I war fi replantafi. L i

,

Pu trezirea ra'da'cinilor

plan t p sen sibile la lfrezirea PLANTA

., I

n

-

- ._ .A& &!!!& >.).

*;&.&a

1

SIMPTOME

I

Aparipa unui strat alb, aserninitor vatei pe tulpinl; frunzele se Ingdbenesc gi se ofilesc, planta se usci.

.

fngrijire tot an ul PRIMAVARA TIMWR~U VerMcmgi antiefioratw solului

apei stagnante. Montati htre rupZitor automat pe furtunul de udat pentru a putea verifira antitatea apei.

Dupa ploi ma3 abundente verificati plamte ca & nu stagneze aps Tn jurul lor &e%pta). La nevoie ameliotati perrneabilitatea solului. h jurul nciilor plante amstw+i solul cu bazalt con-

TOAMNA Verificareaphntelor Verificati fnci o daa toate

apa necesarg plantelor pmtru a supraviefui h zilele de v d w a ~ w dar , evitati Formarea

plantelesa nu pminte sernne de putrezire a radacinilor. ?ndep&ta$ exempkrrele contaminate #i planmi aktele noi Yn l o ~ uace* l ra. Pentrutrnpiedicarea raqxlndirii bolii, schimbqi selul din jurul plantelor bolnaw.

I

I'

-.

I

.

-!loq ap eSe#al!qeJaulnA !ew upap alaiueld :~e~$uo:, p a p a:,npoJd eaezope~dns Jep '~ola~ueld !!~aba~:, el!qesuads!pu! a$sa gypynu e$ue$sqnse$sea:,v .$oze Jlnw ea~dn:, alaaueld !iez!l!a -Ja#nN '!!Jeu!yj eal!uanaJd el ean!e alu!luplg~6u~ n> !nlnlos e ea~eo$~zundsa~o:, eaJezeJ1

1

I

ap 6 (K L nes g$gdseo~d gueld ap 69 L g6nepe as gde ap I 01 e l .aJenl!p g ~ gzeaz!l!$n e ~ as m : , e!$nlos ~ !nlnl-Pe"> YP YJnVq4 .ede ap I 01 n:, !:,!IN !ie:,nq .1n10s I u?$e!g$!oJnwnap 6 SL d!@o !g ejueld pI!J$odoap pugz!Janlnd , !arn$sn ap !eeD '!x,E-1 ap (sn6ne-a!un!) !a$ueld lugyonzap e pgn ap epeo!~ad '(ede !&yd s ' e ~ n w !sued j L) aJenl!p !4 aJeJy!y ednp ez!~anlnd u~an!$uanaJd!~ndoxui ! j q o # j en as ! i !XJ en as ganu!iqo laj.ase a1 p ?.e3!pu! !cur ava Jep 'aneu -1oq alajueld el !f ez!l!$n id e!lnlos .avu!w ap OE ap dw!$ aqlay en as !ode 'aadeou o ap as eam:,v -a$uapyaalelweu d w gde ~ ul e$ueld eJa:,ew en as a$uez!lanlndaluepqns es!xa .!nlnlm-epeo:, ap g e m gueld mwlb!) V vndp w w e nJJuad

'a$rq!le:, eunq ap aJezyan -1nd ap le~edeun !Qsolodya:, ap nes ajueld ap gJnua!j u!p !!inlos Wusnlnd a!uanad e3

'!oU !!JWgl -e$e Je e~engw!lda3 '~olato:,!~ eaJeuJa! l a w pup!pa!dwg 'aanzg:, alazuny !$euqnj

I

a!nqaJ$ ala '~sodwo:, u?e~asaweJOA as nu ale!! al!bed .Join expa!dt.u?a$eod as gJeUJ!Jd eze#u l !!Jeu!e ea~!puedset(.$e!paw!

I

*!u~~IJB e pwsn S! p ~ o s q eamd uj nlduraxa ap p3eg11 19 !!JIppmJ .aJispaF 7 1 ut n u e ~ JOA d as apq!suas alalueld

mINmmd

yWd vmNIyd qmsn 16 app atnq apeopad uj a ~ u e ~ add~ p S aap r amde p!z-n~rdordm n q d

.~ol!!do:, eugwapul el alapp!6unj !iesgl nN -a!ba$old ap !4nugu !f !Jew !i!soloj !!~ez!lanlnd~ n d w ad p

'NOU ad reyq3 nes a u ~ d ~ r u ad ~ ~ ~ 0 1e - prop eamd ad !S m a m y c!azun~jd y w d n s ad q~ x.ns !nun yipade a~sa @ uum p q ~ d

.aun!uadse u ! ~ d !!Se6!~!ap awa$s!s !ksoloj nN ~ ! ~ g u !e!J!J yj -ede ez!Jonej nu e npuad 'Jolaz -unJj eaJ!zawn !ie)!n3 .!queld eupype~el aepn ap ede !$surnl

-Plan

te deosebit de sen -;bile la fiinare

1 PLANTA

IMPTOME

Binam ataci frecvent fmnzek ~ivhfd l d o r

,

q

,

'

--4p*qgs

..~tdbpeb$pflai I

I

dosul gi d

I

.I'

,,;

I--

p l a m ln loc *hsori~sol bine fenilizat, permobid;

cu umiditatea d u i ridid

I

impledlcara stagniri~ape1 in sol, protejarea s IUI cu cu folre acoperltoaresau cu un strat dc B t o w mukirt cu ampost Jemimaturiir hpiadi~areasragnLii apei h sol

e frunzeiorr tot-

siond

1

pete dbe pe kpe fructe, pe l&wi t m p i i a sragnirii apei tn sol; cultivarea i soiuri l o d e verificatc

I ngrflire tot an ul 1,Prevenire gi cdlire u r i sau ceai.

Controlati cu regularitate plantele pentru a identifica O IMP ABllMP SRL

din tlrnp slrnptornele bo111. ?ndep5rtali parfile bolnave ale plantelor.

TOAMNA Taiere TBiafi rarnurile arborilor ri arbustilor bolnavi pan5 la parfile sanitoase.

ROPM-10-003

I

PROTECJIA PtANTELOR

Depis tare ji tratamen t

Bofi bacteriene

Acjionaji din timp pen tru a impiedica rispindirea acestor boli tn gridink

GRUPA 6

1

-

Preven tie fipro tect~e

MASURI DE PREVENTIE

I

f

YAW

Pentru bolile cauzate de bacterii nu exist& din picate, remedii. Nu pute$ hce d e d t un singur lucru: si nu le l&a$ s i apar;i.

MANIFESTARE Bacteriile cauzhd imbolngvirea plantelor pot araca pomii fructiferi, plantele legumiwle gi pe cele ornamentale. Exists numeroase specii pi unele dintre ele pot supraviegui chiar pi doi ani pe plante sau in sol. La o &dud Pn jur de 25 "C ~iin condigii de umiditate corespundtoare, unele specii se fnmulgesc extrem de repede. Plantele legumicole pot fi contaminate de cele mai diferite bacterii, provodnd putregai sau putregai umed, pe plante ap&d Pete sau semnele vqtejirii. Pomii fructiferi sunt contaminagi mai ales de Pnnegrirea bacteriang pi de mult temuta arsud bacteriang, supus5 obligativitgpii dedarikii bolii. D a d observaji semnele unei asemenea boli, anunpgi-o la stajia de protecjie a plantelor din apropiere sau la oficiul agricol. f n cazul florilor vikatice gi al perenelor afecfiunilebacteriene nu au o importan@ prea mare. La aceste plante sunt mult mai frecvente bolile micotice gi daungtorii. T o t u ! pi acestea pot fi contaminate de p%tareafmnzelor sau gaiul w e d . .' 1'

1 P& idkctat de mura bwteriane'

CAUZE Bolile bacteriene se rkpindesc prin in€e+e. f n s bacteriile ~ minuscule, de ~ g ~del forma a unor begigoare, nu pot s l penetreze Pn gesutul plantelor sgngtoase. I n t r k d Pn organism numai prin leziuni pi orificii de respirafie, trsesc printre celule pi se dsphndesc prin sist vascular sau prin dizolva pere~ilorcelulelor. R&ph lor este q u r a 6 pi de om h urma derilor ~i recoltkii. Animalele ierbivore faciliteaz de asemenea Gsphdirea bacteriilor.

PROTECTIE A*

-

distrugee complet. fndepgrta5i gi ardegi toate plantele cu tulpinii erbacee (in nici un caz nu le compostagi!). fmpotriva bolilor provocate de bacterii (bacterioze) cea mai bung protecfie este preven6a fngrijigi plantele potrivit cerinfelor lor specifice.

I

Dupa ce afi thiat frunzele ~i ramurile infectate, imersafi foarfecele sau feriistriiul in alcool sau apa in clocot. In caz contrar, exist2 primejdia ca plantele sii fie din nou infedate. Bacteriile penetreaza In plante prin rani sau suprafefe tiiate. Protejafi plantele de.pagubele produse de grindin& furtuna sau ploi violente. AcoperiJi-le cu folie sau cutii de carton pan5 cand furtuna trece.

II

1'

aduri s8Mtoas.e tate. Unele soiuri nt mai putin vule bolile bacte-

Pm%ja$i plantele contra daudtorilor care le sug seva: prin leziunile produse bacteriile pot penetra plantele.

riene.

IN

Curgjenk tn griidinl. Strhngeti regulat dgeurile vegetale $i frunzigul &rut pentru a Pmpiedica iernarea bacteriilor.

,..-.---

n t r a bolilor bacteriene nu exisG remedii chimife. TGa t drastic plantele infesar cel mai bine este ss 1

r.-.

'

Paduchi de frunzii sug seva plantelor din vArful IZstarilor, mugurilor ~i frunzelor $i ras~dndescastfel bacteriile.

Tripsii sug seva plantelor de pe Acarienii sug seva celulelor. tn dosul frunzelor. Celulele golite urma sugerii, bacteriile penetreaza in organismul plantelor. se urnplu cu aer ~i astfel bacteriile ~enetreazausor ~lanta.

I

es if ~o~pundsa~o2 a q o ~ z ~aspp plxs~aid . . D ~ Juad J 4eipawi. .i f ~ u o i f 3 ~ n

.

-0

Proteja . -ti frunzele -piersicului I

Stropirea preven tiva' hdepirteaza"ciupercile da'una'toare.

ACCESOR,,.

O dispozitiv de stropire 3 substante fungicide

minuri de cauciuc imbriciminte de protecfie

C B%icarea I U P Efrunzelor R ~DXUNATOARE este o boa15 micotid care a f e c t e d piersicii gi nectarinele. Mai intsi atacii frunzele, care se coloreazii in rogu-giilbeniu, apoi in alb-verzui, se urnplu de biigici, se r&ucesc gi se deforrneazii, in cele din urrnii se innegresc gi cad. fn cazuri grave boala se extinde pi la muguri gi irnpiedid forrnarea fructelor. Pot muri astfel rarnuri intregi. ~ i u p e r c aiernpe scoarfa pornului. Sporii sunt transporta~ipe muguri de ploaia de prirnharii gi atacg frunzele ce tocrnai apar. Pe frunzele contaminate se constituie sporii, ca o pudd, care migread spre scoaryii gi ciclul contarniniirii incepe din nou.

Mediul rece, umed favorizeazi aparilia bigicirii. Plantafi piersicii in locuri aerisite ~icu mult soare. Plantali-i la distanle mai mari unii de aljii ri de celelalte plante. Daci in apropiere exist: umiditate stagnanti, ameliorafi permeabilitatea solului.

^I

uemrmare p aeco~orare caracrer~suce

SIMPTOME Primele simptome ale b%idrii frunzelor apar prirniivara, la dezrnugurire. Frunzele deformate se coloreazii in portocaliu-intens, apoi treptat se ingdbenesc pi cad prernatur. fn cazuri grave pornii igi pierd frunzele deja primivara devreme. Dacg nu se dezvoltg un frunzig nou, planta nu rnai este capabilii s?i inmagazineze suficientii energie pentru a 1 raista iernii. Ca efect a1 bolii produ4a scade gi fructele se hot defor'ma.

---

PSnii toarnna indepgrtagi continuu lstarii bolnavi. La sfsrpitul perioadei de cregtere, in tirnpul dderii frunzelor, stropi$ cu fungicide pe b a d de cupru. fndep?irtafi sisternatic frunzele ciizute. Prirniivara, inainte de dezrnugurire, repeta~istropirea cu fungicide. Planta~isoiuri rezistente. Soiurile de piersic cu pulpa galbenii sunt deosebit de sensibile la boali.

na t%rziu,dupi ciderea frunzelor, ~i primavara devreme, 'inainte de dezvegetajie nu stropifi piersicii gi nectarinele cu fungi-

4 Asigurati-v&ca solutia a ajuns uniform pe ramuri ~i

.

rREl M E T O D E N A T U R A L E

1

PROTECTIE I

I B&icarea fiunzelor se poate trata nurnai prin elirninarea lhtarilor bolnavi sau stropirea pomilor cu fungicide. D a d prirniivara @ifi frunze bolnave, hdep&rtafi-le imedi1 at. Adunari si fiunzele &ute 1! d e sub arboiele contaminat. -A

I Aduna$i frunzele. Tn frunzi~ul Menlineti uneltele curate. Dupi lucriri ~tergeficu alcool piersicului se pot cuibiri sporii ciupercii. Adunafi cu grebla gi sau o substanfi dezinfectanti ardefi frunzele cazute. Nu com- toate uneltele folosite la tiierea pomilor bolnavi. postafi frunzigul contaminat. F m z e inktate

Stropifi cu o solufie de polisulfurs de calciu. Toamna, imedial dupa ciderea frunzelor stropiti pomii. Repetafi operajia prima vara, inainte de dezmugurire.

fngrjire tot an ul Tratarea &$icarii frunzelor necesita u m r i o perioadg lungs de tirnp. Daca vara constatafi o infeflie puternics, toarnna sau primsvar, stropifi cu polisulfuri de cakiu MU cu atte fungicide

UrmarIfi evol@ia vrernii.

Cat ui hdeptirtafi fsrs preget frunzele tinere, bolnave (ws). Strangeti frunzi~uld z u t de sub pornul infectat. Ardefi qi nu cornpostafi frunzele bolnave.

TOAMNA

Plantare $ipmtecfie Toarnna, d n d cad frunzele, stropFfi cu fungicide. Strangeti cu grebla ?i ardeo frunzlgul dzut.

Tnainte dedezrn~~urire, repetafi stropirea cu fungicide.

Stropifi pe vrerne uscats, far5 vant, deoarece ploaia ~i vantul indepirteazbub stanfele. Vrernea innorats ~i orele serii sunt cele rnai adecvate in acest scop. Dogoarea soarelui poate provoca arsuri pe frunzele

Daca la finele iernii tirnpul a t e neobifnuit de cald, Tnainte de dezrnugurire stropifi cu fungicide pentr! a doua oars. Pomii la care vara boala a fost g r a d suportii greu iar na. Toarnna, adunafi toate frunzele dzute ~iacoperif~ zona radscinii cu xoal-@d

I

ara ruglna ven$i rapide pu te$ ob@e rezultate bune.

CE ESTE RUGINA? Rugina ce &uneazii multor plante ornamentale si utile este rezultatul atacului unei ciuperci parazite. Diferitele tipuri ale ruginii au fost denumite in funcfie de planta atacati. Contaminarea poate fi recunoscud dupH aparifia c curilor si udiiturilor portc calii sau maro de pe dosul frunzelor ~i dupH tipul de fructificafii al; ciuperciior. In caz de contaminarc gnvH frunzele sunt acoperite Pn intregime de pete, apoi cad. !2fSck

I 1 inliturali gazda intermediard. Adunati piQile de planti contaminate. Tiiafi frunzele 1 Unde rugina este o problemi 2 persistenti, planta gazda trebuie pofliunile de crengi bolnave, apoi ~i

distrusa.

dezinfectati uneltele cu alcool. I

planta sii fie umedii timp de 68 ore. Ploaia sau apa pdveriza-

C

Folosirea corespunzZtoare produselor fitosanitare. Inainte de folosirea fungicidului citili instruqiunile : respectali rnasurile special( de securitate. Nu stropili produsele pe frunze urned sau inainte de ploaie, deoarece nu vor avea efec. tul dorit. Nu stropiti nici pt vint puternic, deoarece curentul de aer poate tran-

diferitele tipuri a t a d doar anu mite plante. D a d avefi nevoie de aiutor, ~ u n e t dteva i frunze

lisafi la indernina copiilor sau In locuri accesibile anirnalelor produsele dauna, toare szndtllfii.

1

'

Adunati frunzele cazute de sub plantele contaminate. Acest condi5iardeb a d a apaririei majoritii~iiruginilor este ca

( I

Folosifi aparate separate la stropirea cu fungicide irnpotriva ruginii ~i a erbicidelor. Dad lucrali cu acela~i aparat, urrnele de erbicide pot dauna plantelor contarninate. Dupa folosingi clatifi de trei ori bazinul aparatului deasupra gurii de canal, astfel ca substanlele si nu ajunga pe gazon sau Tn sol.

&ut, primivara formhnd spori care se a p b d e s c prin intermediul viintului. Multe fungi i e r n d pe alte plante, q a numitele gaule intermediare, ~i sporii ce se dezvolta acolo vor wntamina plantele g a d de ba*. Astfel gazda intermedid a ruginii ienupiirului este piiducelul (aici rugina piducelului) sau pHrul (aici rugina piirului).

PROTECTIE rrmu pas spre . eraacarea ruginii a t e diagnostizarea bolii, ceea ce este simplu, deoarece

Pastrati frunzele uscate. Udati 4 doar solul convingeti-v.3 ci ~i

PROTECTIE ~MPOTRIVA RUGINII. COMBATERE ACCESORII: C1 aparat de stropit Ci rnanuri de proteqie C I fungicid Q rnasca de proteqie

Amstmfi fungicidul cu apl, S W t i bine aparatul. DUN StropifScu jet slab, uniform, in 1stropit, turnafi amestecul in aparatul 2 a ~ fel a Tndt si fie stropita 3 uscare depoita~i-lb loc rigw. apoi umplai bazinul toati planta (inclusiv dosul frun-

de

acestuia cu apa.

zelorl.

Plan t p ~ensibilela ruginii

==P=--? 1 ' Qll

I-nru

IE fi distrugeri toate frumele contami ..-giia rododendronului; pe f r u m apar Pete brun-rqcat, i a ~ late. Molidul este gazdl intermediari; eradicarea tmpiedidi rbpindirea contami pe dosul b l o r fnrctifiyiile. hi.

I

-derea acelor; hcdfKaui (ecidii) ponocalii pe h a r i i care apoi se usci.

gina i

d u i ; apte

-

jndep:rtaJi

--

-?-.

wq&a)-

nab3 de @&mi

-

-.

Adunarea hnzelor &re nu este de efec o p t i d ene uadicarea k w u i d o s u l a ~ r a ~ O~puus)-&i~.m~-peo (ecidii) sub f o m i de tep. mzi de 100 m.

i-

-

-.

--

"-

Pete brun-gilbui pe frunze, mai d r t u wndmi pe pama dor-

&aamsom;w?be~

irii

---

l u plan@ waciz tn apropierea Gnoaeler (gazdiinnrmediari), in caz de conr; ninare strvili cu griji cu Fungicide.

gina p h l u i ; pete portocalii pe s u p d q a fiunzetor, iar pe

cloporei

63 IMP m M P SRL

distrugel~listarii brunificag

orc-PBPid&innrrm&

U d i c u r i gglbui, apoi fructifiayii (tekutosori) maro pe dosul hnzelor; d e r e a frunzelor.

Priiyara apar pm

en

U e g i so~uriraistente; nu plantar?

*wafplddM R

I

-

I' Pe d t posibil planrag soiuri raistente la

+cL~bh~eWBi& dwklEa-9jlnchiPe

-

W ~ * * & O Q fwn*

e gilbui pe supnfap h n zelor, apoi um&turi yu-ruginiu pe dosul aeestora; p h t a r i m b e m&.

n caz de contaminare mai gnvi distruge Lntele fi stropifi e x e m p h k &Iitoaw I ungicide.

'

1 d a cu~ apariii priielor semne d e un tamin%ii srropifi p h n cu h&ul w ~ u ~ t od ri e , + piiqile cm&t

Pete portocalii pe muuR; t $ h I c se us€&

pe &phd+

(shgal

ji

hWwiiWcuWa;

pwaeotlicf~wb,*Bga taminetecd$*&

--

h c i z u l este gazdii intermediarI; s i i r a oluf" este in~6turareapkantei ga&.

gina mqatei; pete rotunde gdben-deschis ji u&turi man frunze; planta nu se h o l d

-

ISBN 978-9634WB.2

PROTEqlA PLANTELOR

GRUPA (

Lliunitori in grridina de iarni

Musculita albi de sera' I

I

t I

I

Cu ajutorul unor metode adecvate acejti diunitori periculoji pot fi jin uji sub controi.

. \\

Protectie eficien ti I

Plantele pot fi protejate cu a j u t o d unor m&wi simple pi a dqmanilor naturali.

Musculiga albi de seri este o insect5 rnirund, alb5, cu aripi, aparginbd genului p~duchilor~estogi.Larvele sale sunt plate, puyin mobile, seaming cu piduchii jestopi gi sunt protejate de un strat de cear5. Produc pagube prin suCapcane de insecte contra rnusculi~eloralbe de seri gerea sevei frunzelor. Musculijele albe apar SIMPTOME frecvent in sere, dar pe tirnp stropiri sau s5 spalati plantele cald gi uscat a t a d gi plantele cu o solurie de siipun. din gridin5 gi de pe balcon. Dugrnanul natural a1 rnusMai inthi, la o examinare atenChteva insecte nu produc inci t i se pot observa insectele culi~eialbe sunt acarienii pi viespile priidiitoare. Aceste pagube rnari, dar inrnul~indu- adulte. se repede, nurnirul lor crepce insecte folositoare pot fi atrase Daci infestarea este irnporintr-adt i n d t in urrna sugerii tantii pe dosul frunzelor devin in gridini cultivhnd plante sevei frunzele se ingiilbenesc, se vizibile larvele transparente, umbelifere, de exernplu rnirar acoperi de pete, se ofilesc pi in ovale, precurn gi crisalidele gi sau asrn5yui. cele din urrna pier. insectele cu aripi. Cu lupa pot Folosifi insecticide puterfi v5zute pi ouile. nice nurnai in cazuri extreme, deoarece acestea distrug gi insectele folositoare.

p3duchilor de frunza, secreta o substanfa dulce, lipicioasa: roua de miere. Furnicile se urca pe plantele infestate, consurna roua de miere ~i prin aceasta, distrug ~i dusmanii naturali. Pe roua de miere se stabilerte ri fumagina, slabind ~i mai rnult planta. Spalafi roua de rniere ~i fumagina de pe plante cu o solufie de sapun.

Deoarece rnusculiyele albe de sera prefer5 locurile calde gi uscate, aveti griji ca prin udare gi stropire frecvenra i r seri sau in tunelul de folie s i rnenfineii ridicatii umiditatea aerului. Insectele aripate pot fi capturate cu capcane speciale. Ascfel se poate depista la [imp contarninarea. fn cazurile de invazie slab; este suficienr s i indepiirrari frunzele contaminate, s5 aspir a ~ cu i aspiratorul de m i n i insectele dezvoltate ~is i

I

h e l e dz%unz%torului

4tragefi in gradin: dusrnanii naturali ai musculifei albe: cultivafi plante umbelifere, spre exernplu rnarar $i asmafui.

0 metoda verificata in caz de contarninare puternica este folosirea viespilor pridatoare, disponibile in come0 in rnagazinele de specialitate mai mari. Viespile i ~depun i ouale Fn larvele musculifei albe, care se innegresc ri pier. Pentru stropire solufia ideala este un aparat funqioniind la mare presiune, cu care poate fi stropit, mai uzor declt cu aparatul de stropit manual, ~i dosul frunzelor. Aparatele acfionate manual, in general, nu stropesc satisficitor, de jos in sus. -

'

I

. 7

Musculifa alba de sera se poate combate eficient cu substanfc de combatere pe baza de acizi g r a ~naturali. i Aceste substanfe au avantajul ca nu dauneaza animalelor folositoare. Tratafi cu deosebita atengie dosul frunzelor, deoarece aici se gasesc ouale, crisalidele ~i paduchii dezvoltafi. Citifi cu atenfie instrucfiunile de folosire ri respectafi indicafiile nroducatorului.

I

&a@

Sau

T n $da

IndepZrtafi si distrugeg frur zele ~i plantele infestate. Toarnna strlngefi rlma~ifele plantelor ~i ardefi-le.

p h

jartea Iipfcio& spre plants ~i spre mare.

IIU

udei (0,54%,E. UttW@

rnai edw dam1bud

Pe d t posibil nu utilizafi substanfe chirnice cu spectru larg, deoarece pot dauna Si animalelor folositoare. Deseori, cu ocazia aplicirii acestora, pier mai mulfi durmani naturali ai daunatorilor deciit daunitori, ceea ce poate cauza mai tirziu infeqii 5i mai grave. Totodata musculifa de sera poate deveni rezistenta la rnulte insecticide generale Si cu timpul aceste substante devin ineficiente.

I

Plan te deosebit de periclita te PLANTE DE CULTUR~

"'

1 I

I

I

udare fi aerisire In sed; spdarea cu solufie de spun a secreliilor insenelo ~i fumaginei; folosirea viespilor pdditoare

control la cumpirare;tratarea plantelor contaminatecu solupe de sipun sau p~retroiz~ plan-_ .%fin& tor..__.J dosului fiunzelor; mpii cu extract de u r i c sau solufie & spun

parc (sdnga)

Ingrijie tot an UL PRlhr~nv ARA

Control $i prevenfie inainte de cumpirare controlati plantele periclitate s l nu fie atacate de musculita alba de sera (dreapta). Amplasafi capcane pentru insecte alaturi de plantele pe care dorifi s i le protejaji. Cultivaji plante umbelifere cum ar f i mararul sau asmajuiul deoarece acestea atrag insectele utile. Mentineti solul reavin prin udare ~imulcire. --

@ I*

VARA Control si tratament

Controlati sistematic plantele periclitate. indepartafi frunzele ~iexemplarele puternic contaminate. Stropiti cu solutie de sapun. TOAMNA indepirtarea deseurilor

Distrugeti plantele sau frunzele contaminate.

-

SRL RO-P-02-10-027

,

1,

ISBN 978-963-86092-8-1

-~

p-

- ~ - =-

---I '

811

,

~

l 8

~ 8

~ ( ' 8

'

~

~

~

~

~

~

~

?

,!

I

PROTECJIA PLANTELOR

Ajutor in grridni

in:

Nosrimul animal ne curiji gr2dina de o m@me de diunirori,

~

i

~

l

-

r

Nostlm ;ilfoarte u ti1

CUM PUTEM AJUTA ARICII?

hgr4it;-va' ca ariciul sa' se simta' bine in gra'dind

MODUL DE V I A T ~ Ariciul &i petrece cea mai mare parte a viefii in culcug. Ziua doarme la ad5postul unei tufe stufoase. Noaptea porngte s5-~icaute hranz, stdbiitbd astfel gr5dina in lung ~i in lat. E greu de observat, dar ugor de auzit, deoarece bi consum5 hrana ciol&ind gi hor&nd.

HRANA printre delicaresele preferate ale ariciului se num5rii o mulfime de dSun5tori ce multe neD15ceri in gr5dink Din acest motiv griidinarii apreciazii foarte mult aricii. Melcii sunt preferafii lor, fiindcii ii ~ ocavtura t cu upwin@. Aricii consumg cu

Drovoad

I

'Q

'7 'Y

Nu deranjati aricii. Dad Tn timpul ve-rii descoperiti Tn grading un cuib de arici, nu va atingeji de el gi aveli gri's " nevatamat' Dad se sirnte tn nesiguranti, ariciui @i paraseste deseori cuibul, puii murind astfel de foarne.

Dad vreji sa luaji ariciul in man& prindeji-l cu o carpa groasi sau cu rnanu~i,si nu v5 raneasca cu jepii sii deosebit de ascufiti.

Aduna$i Tntr-o grarnada crengile taiate, Tntr-un colt linistit al gradinii. Dac5 grLmada e prea mare, Tndepartati cu grija crengile din varful grlrnezii.

Faceti o grgrnada din reziduuri lernnoase, lasand in rnijloc un orificiu sprijinit cu scanduri sau tigle.

Preggtifi o lad3 din sdnduri groase de 2 crn, prevazuta cu un orificiu cu diarnetrul de 10x10 cm. Fixati acoperi~ul cu doua balamale.

Curnp&ra$iclsuji de arici. Arnplasaji-o Tntr-un loc liniflit ~i acoperiji-o cu crengi de brad pentru a o feri de vicisitudinile vrernii.

Aridul se simte bine htr-un loc ada'postit

pliicere melci goi, atht de diiuniitori plantelor, dar r refuG nici melcii comestit inofensivi. In meniul ariciului figured ~i inseaele. Doar intr-o singuri noapte, ariciul consum5 dteva zeci de larve ale buhei verzii. Din fericire, nu-i face nimic @r@rijei atL de indr@ite gi apreciate de griidinari. Ariciului ii place hrana variatii. De aceea m h a n d gi r h e , dar se infruptii gi din fructele gi din boabele a u t e pe jos. A

~& _Q I T & & ~ C ~ r&z este de ajutor de primsvara

preten* deosebite. Are nevoie doar de un loc lini~tit gi adgpostit gi de ceva material de construcfie pentru a-gi face cuibul, In care st9 ziua,

Desi ii place, nu-i dati lapte, nici chiar diluat cu ap8, pentru ci ii poate provoca o diaree mortalZi:q Puneji-i doar ap3 curata intr-un vas plat.

p b a toamna, impiedicbd inmul~ireadiiuniitorilor. Toamna t k i u se retrage in cuib 9i-gi doarme sornnul d

AJUTATI ARICII TINERI' I

Aricii tineri, ce apar in grading prin octombrie, au deseori nevoie de ajutor. Daci nu au 200 g greutate corporala, nu vor atinge greutatea de 8001000 g necesara hltrernsrii.

Tinufi in locuinp, pot insa traversa iarna. Dar nu e &or a creste un arici mic. Se Trnbolnavefle si este atacat des de parazifi, iar hranirea lui necesita mult tirnp gi multa rsbdare.

D e ~bun i TnotWor, ariciul se poate ineca cu ugurin@fint~ un bazin de gradina, daca acesta are marginile prea netede ~ide care ariciul nu se poate agata. Pentru a pr teja acest animal dragalas azezati o scindura pe marginea bazinului.

, 7

.h

,,,Ll

'I->!,

Ariciul poate cadea captiv ir plasa contra pbi%rilor,fiindu-i imposibil s i se eliberezc din ea. Nu lass* niciodata plasa pe pZimdnt, ci instaliti. la o TnZilfime adecvat5, ca ar ciul Gi nu se fmpiedice in ea

D e ~iarna i ariciul hibernead, csteodata rea pare in gradina indpezit: ~i In acest anotimp. Daca culcuyul nu ii e destul de I cald, sau i l deranjeaza ceva, I se trezezte ~ipornege la I drum s a - ~ caute i un alt ad& post. Intr-o gradin2 ospita 1 liera acest lucru nu va f i difici'.

/

unele substante chimice de proteeie a plantelor, ca de exemplu granulele contra melcilor, pot f i mortale ariciului. De aceea, utilizafi doat substanfe naturale. ' ,&

i

j

---

Nostimi, p f k u t i fi f h i t o a r e G i q i r i p este o insecta' utila', toata"lume o cunoqte fi o Ondrigqte.

FAMILIE MARE

r

"B

I

-

I

GtgSripi i+d

din cnialidS

1

HRAN~~

duchi festogi depun doar 1 ou5 sub carapaces viitoarel lor victime. Larvele apar dupa 7-10 zile. Sunt lunguiefe, deseori d culoare inchis2 gi parcurg faze de davoltare. fn aceas perioacb le sunt necesare multe sute de piiduchi de zii. Dupii 3-6 siiptiimiini f o r m e d crisalida, pe frunze sau trunchi. Crisalidele p negre re mtunja 9 zile apar @re bene, pe care abia se viid unctele. Ultima hzii a dezvoltkii u r d 1-3 luni. fntr-un an dezvolt5, in general, una QaIl do^ generafii.

w

Depunerea o d o r

I

Evitati pesticidele toxice. Girgarifele sunt foarte sencl sibile la insecticide. Primivara nu stropifi varfurile liistarilor deoarece distrugefi ~igeneratia de primavarti a paduchilor de frunz%, care constituie hrana principal%a g%rg%rilelor. Ajutaji gZrgIiritele prin plantarea de arbori autohtoni diferiti, oferind astfel habitat diferitelor specii de paduchi de frunza,

Gh-giriigele consumi de asemenen neciarpipolen

Cele mai multe specii ale e r e r i g l o r de pe meleagurile noastre se hrkesc cu pMuchi de fium5. Unele specii consum5 piiduchi jestopi, acarieni gi aleirodide. Numai pugine dintre ele se hdnesc cu plante sau hife de ciuperci. Multe &@rife consum5 polen gi nectar. Numeroase grgiirife s-au specializat pe anumite specii de piiduchi de frunzii, de aceea, de reguli, t l e s c unde se gkesc a q t i psduchi. Hrana gi condifiile meteorologice influen$& decisiv davolmrea pi reproducerea g&giirigelo

fn organismu1femelelo'r se forme- ou2 numai dad tea @sesc hmnZ indestuliitoare. 0 femelii depune chiar pi 400 de ou5 galbene, o d e , grupuri de d t e 10-30 de ouH, de regul5 in apropierea coloniilor de pzduchi de frunzii. Speciile ce se hrkesc cu p5-

Zuoue

Gardurile vii zi mormanele dc vreaxuri ofera protecfie gargaritelor. Pastrati pana primavara frunzele cazute ~irnormanele de ramuri.

-M u r i l e uscab, zidurile de piatrS, scorburile $icraphturile arboriior Wtr8ni constituie frecvent adapost de iarni adecvat hibernlrii insectelor.

Grupuri intregi de glrgarile se pot refugia in grajdurile animalalor, in stive de lemn, hranitoare de pasari, dar chiar 'In case pen-

Din trestii legate Tn snopi sau buturugi de lernn scobite puteti confecfiona personal laca~uri destinate gargarifelor.

-

1

d !?

REPRODUCEREII

I

-

POSIBILITATIDE IERNARE

cq -

Din cele p a t e 4000 de specii ale h i l i e i @r@ri~ei,in Europa tr%esc aproximativ 100 de specii. Majoritatea speciilor t&esc in zone tropicale pi subtropiale. Si grg5rifele autohtone pe mele urile noastre prefer? d d u r a . n fierbin~ealaverii sunt vioaie, dear@ rapid gi zboarii agil, pe vreme rece ins5 abia se mi@. Punctele ce orneazii elitrele sunt caracteristice pentru specia respectiv5, deseori f i g u r e d pi in denumirea speciei. Numzrul punctelor nu relev5 c vhsta g&@rifei, cum se

-

(INSECTE MICI, PERFORMANTEMAR'

rnl

Gargir~felesunt inamicii princ~pal~ 3 1 paduchilor de frunza, apaqinind a~a-ziselorinsecte de prada de curatire. Deoarece nu poseda capac~tlfispeciale pentru vinatoarea paduchilor de frunza, sunt nevoite s.3 mlgreze f i r s incetare. Astfel buburuzele pasc cu adevarat cele ma1 d~fer~te plante. Gargarifele mari, ca gargirlfa cu Cautarea hranei epuizeaza mlclle gapte puncte, ingurgiteaza zilnic v~etaf~, de aceea ele au neces~taf~ pine la 150 de paduchi, dar ~icele spor~tede energ~e. mlcl d~strugcca. 60

%

-

0 singura larva a gargeritei cu gapte puncte poate consuma pena la transformarea sa in cr~sal~da chiar ~i800 de paduch~de frunza.

rn

I

AnP& c,a (@%PI

Anatis d a r a ; 8-10 mm; cu elitre rogu

d, prevIizute cu 20 de :cu marpinideculo~rcdescbisa;~fn~ri,mai&spe&@adudiide b 4 , tn gadinHpe +ti

Girgirip cu ppte puncte I

I

&cinela sepmpuncraa;m mai cunosa~dspecie din Europa Cent&, 5-9 mm; d q t e pe flori, legume gi ierburi d d dbatic, se hrinqe cu speciiie de ~ d u c hde i fhd de pe amtea; nu dew oe arbnri

?%@ pri

A& b i p w 3 , s mm; $itre pmdi, yii sw neg~hcu &re un p a pr& pikiuchii de f i n d de pe plan& kmmare, de exunpIu de pe soc

puncte

naaia decempunctata; 3 5 5 mm; culoarea el~rrerorvarixd de la rogu-pal la brun-inchis; are cinci puncte negre pe fiecare anpa; specie frecventi, care vineaz piduchii de frund mai ales pe paji~tiFi arbori cu coroani mare

b~vunaati

Propyhea 3,545 m ~d ; tXI peste sut5 de bm* 1 I G w i p a3 pw e l i d e mgii sau galbenest. dl 14 puncte, dispw ca o tabk de ph;vinemi? q~liln~,-~mtg;

prezece puncte

I

(s&gal

stethorus puncri/fum

J

o

difdltespe-::-'--'.I..-" -'-C.-"

Stethorus punctillum; 1,3-1,5mm; eliue cu peri negri, fini; are picioare ~i antene gatbene; t d q r e pe pomi fructiiri cu frunzis mare, neuatali cu pesticide se h&e$te cu acarieni

specii de Chilomrus Chiimm b i p d m s ; 3,3-4,5 mm; ChiImm re+mu/arn us dmolta

II I

91

add@gi kn$e c o m i

(shga)

phi la 4,5-5,7 mm;ambek apecii sunt ncgru-1ucim piduchi de fkd gi piduchi m i

specii de Scymnu

Sc;vmnus sumallis; ScymnussubviUmus; 2-3 mm; acopede de p a i tXItuneca$, aproape ?egri; se hr;inesc cu piduchi de W ce d e s c mai ales pe arbori cu frunze auculare, Inprincipal pe brazii de @M

u o ul~p!yxap as ala u!a .luguqd qns n ~ 1 w ap a ~ e ~ e u on !y l -neapjo&3sasp6 as eawJy .!!~ale6 enalp ~ e o pap ap3ap ale6al $urn nu !i eye ap eun auedap !loasap alenqs auns auelawns alalawq) .aJwapugA ap auoz !f aJawn xase6 as ale3 Ul 'rk~q~t@p 3 puwa e d w o ap u d s p alai!ve3

\' PROTECTIA PLANTELOR

GRUPA 6

Bacteriozele cruciferelor

Bacteriozele pot fi evitate prin control sistematic ji respectarea regufilor de igienZ

.ATAREASEMINTEL Pria prevenp'e se poate evita ca broccoli, gulia fi alte plan te viizoase sa' fie atacate de aceasti boa&.

Plantele vikoase pot fi atacate de m u l t e f e l u r i d e bacterii, awtea prezind, tn general, trei categorii de simptome caracteristice. 0 d a a infec* Q produs& a nu mai poate fi r- remedia&. Plantele trebuie 'indepiktate gi arse. Boala poate fi pmenid prin dteva m h r i , . p&entive simple. Nervatiunea neagri5 a t e Edvorid de clirna cal& gi .. ' urn&. Bacteriile pot ataca toate plantele din grupa verzei gi alte plante din G l i a cruciferelor. Aceasa bo& bacterian5 este kcvent5 rnai ale in cazul conopidei ~iverzei albe. Bacteriile bloched vasele plantei, din aceastii caud frwzele se usucii In form5 de V, incepbd de pe margine.

I

C3 ceas de bucitarie

Legafi in panza cPtwa serninje. Lasafi gnurul mai ung. Avzafi termometrul in tava.

p

Frunz.de exterioare se b@benesc, se ofilesc gi cad. fn f;aza finals, pe cotorul plantei devine vizibil un inel de culoare fnchid. Pete negre apar gi pe rozeta conopidei. Agentii patogeni ai p W h prirnul r h d conopida, dar poate peridita gi alte plante vihmse. Pe frunzele inferioare apar Pete mici, apoase, care se color& treptat in bruninchis sau violet. Mai &miu frunde mor. P u t r e g a i d bacterian umed atad plante diferite. Din grupa vhmaselor deosebit de peridimte sunt conopida, vana & gulule 9i vglza chinemwc% Bacteriile t&ac printre celule ~idizolv2 membranele amora. La inceput se form& Pete apoase, care se transform3 apoi 'in zone mari, pucrede. p h p v@e

se pot transforma fn mase apoase. Aceste bacterii p~trund in plante, in general, prin laiunile acestora.

PROPAGARE

rratarea cu apa caldti a seminfelor este eficienta contra patZirii baderiene $3 newafiunii negre. Temperatura apei trebuie si3 fie in jur de 50 "C. Durata tratamentului in cazul seminfelor de broccoli este de 20 minute, iar in cazul semintelor de varza alba de 25 de minute. Seminfele proasPete suporti mai bine dedt :ele pastrate tratarea terrnica.

lmersafi sernit@eleIn castron. Reglati ceasul potrivit duratei lorite. Daca apa se racegte, mai urnati a d fierbinte.

3

Umplefi o can8 cu apZ rece ~i una cu apa fierbinte. Turnafi Tn castron api pdna ce obtineti temperatura de 50 "C.

2

Scoateti seminfele din vas ~i inmuiati-lain a@ rece. lnainte de depozitare uscafi-le bine.

4

Bolile bacteriene se d s p S n b Pn m o d u r i diverse. Sunt

hvorizate de ploaie pi umidatate atmosferid ridicae nmvagiwea neagrs gi putregad bacterian umed sunt stimulate de temperarurile cuprinse h t m 22-25 "C. Nerva~iunean a g 3 urn& & @ t a w bacterianii sunt & p h dite de seminple plantelor. Bacteriile se pot elimina p~ uatarea (macerarea) 4ngelor. Bacteriile cauzilnd purrm'rea p5trund in plante rnai ales prin leziuni gi prin intermediul

-

insectelor.

'

' TE MASURI PREVENTIVE A .

Evitati umezeala excesivl. SBditi plantele distantat ~inu le udati frunzele. Tnainte de plantare nu inmuiati rasadurile i n api.

Pistrafi curifenia gridinii. Controlafi sistematic straturile. Distrugeli buruienile. Multe Extrageli din sol $idistrugeli buruieni apaflin cruciferelor, imediat plantele contaminate. astfel pot raspandi bolile bacte- Nu compostafi aceste pafli riene. vegetale.

Bacteriozele cruciferelor

Data bolile bacteriene ataca cruciferele Tn mai multe cazuri, pe terenul contaminat nu plantafi asemenea specii timp de trei ani. Cumparati i n magazinele de horticultura specii de legume sanatoase pentru culturi de rotafie de trei ani.

PRIMAVARA Control La cumpirare controlafi toate rasadurile sa nu prezinte semne de boli bacteriene (sus).

VARA Proteqie gi fngrijre Rarifi plantele pentru ca aerul s l circule bine I n jurul lor si s8 le usuce. Evttati ca apa de udat 5% ajunga pe frunzele verzei. Indepartafi si ardefi imediat plantele contaminate. TOAMNA C~r&ir@ fnaimte de venirea iernii tndepartati toate pAflile plantelor periclitate (crucifere!), deoarece oferi posibilitatea sporilor s8 supraviefuiaxa larna. IMP ABiIMP-

Timp de trei ani nu plantafi aici nici flori apaqinand cruciferelor. Acestea pot f i I ciucusoara (Alyssum), gaxarifa (Arabis), miqunelele ruginite (Cheiranthus), nopticoasele (Hesperis), lobularia (Lobularia), pana-zbura1 torului (Lunaria), mixandrele (Matthiola) $iaubrieta (Aubrieta).

nu:.P '

'

-

acteriile cauzrind newatinea neagra ~iputrezirea umedi se activizeaza la ~axim,condifii optirne oferindu-le temperaturile cuprinse intre 22-25 "C. Totodata acestea sunt rezistente ~ila ternperaturi scazute, supravietuind pe resturile vegetale din sol chiar ~itimp de doua ierni.

30-P-02-10-031

q,-

:*

.

.

-

1

I

0 PROTECTlA PLANTELOR

GRUPA 6

$oarece de cimp Roza'tor mic, pagube mari

.

I..

C

.Y

.

.v .

7

,

*

. - . &L' - *cA-:* . ,

!L

--

-.

Soarecii de c h p pot distruge in scurti vreme in tregd

Q

3

w a J

"50 84s p

al+-'a, C

2

o,

.- := a,- o mE =u.- g - g ; -a l p C3 nZ am& m S E 3 , c n s g " .= 5 0 .%.--i&zs-0 w o-c n v;: .a- '+ .- e 8 *g , GE 8$%u $ p ! , Z~Ew Zc' E P

- 7 s j * r n .RI ~ g m aka

rn

h%

0 a+.' c a 2 0 "

$ m a . = z z .E 3 -3 k

cz 6.e s - 0 . GE~z z * + 3

E

8,s ,G n 3 x fi a ti5 L

.E % .?1m .= m 0.h ,m € X i ;O$ =P

SZO-Oh-ZOdOH

1HS dYYI/BV d W l 8

~ n ! o ~ n t n'elel w g e m $U!J~J - w n x p ne !8 !upepg~ap aanj - g q p p ales al!!Jalw .gs!z~aju! apa es eaJappn 'Je!aJo~dlew!ue un alsa ei!vg> i!$opun~uo:,! - n ~

p n p q $ prim m u n p d ap ! J I U ~a q d lod as m €'I-I ap apuqd :pmdp%onp a a w o p dnnsqns rmd~ s n @pel p e!q~o~dq

imp~oqnnuad p m p !!nared ~ gun@Toimsn ap y n l n d psarv fpur-apm q ahogul ! " p o d nes auaqp3 !lop :voqlnq puyd ! @E.?!J~ 'J~~

~d~~

!j!Jl~ad

urnn~-oqprun.i [.- i.3 a r 2 ~

1;PROTECTIA PLANTELOR CU TULPINA ERBACEE

I

Pe sol contaminat nu cultivafi decdt plante rezistente. lata cateva exemple: cu tulpina lemnoasa: bradul, mesteac3nul, cornul, salcia, lonicera, stejarul, fagul, cinci-degete, hortensia, hurmuzul, glicine, veigela, colcvifia ri spirea; perene: coada-$oricelului (Achilles), nemfirori (Delphinium), rudbechia (Rudbeckia), monarda (Monarda), crin galben (Hemerocallis), ciocul-berzei (Geranium), crefisoare (Alchemilla), jales (Salvia), levanfici (Lavandula), stdnjenel (Iris), caldaru$e (Aquilegia) $i ligularia

seaqiile lor imh h&nd 8i

t r e p t ascuphd vasele de cir-

,

u d q c a sevei. C b d apar

prigl~lesemne ale ofilirii, ciuperdie s-au inmulfit deja cons i d d Ciupercile de t longevive: ?pi tea Pn sol timp de 15 ani chiar pi la o adincime de 50 cm. Plantele* sunt foarte numeroase, printre ele se g5sesc flori a n d e , perene, legume, pomi fructiferi pi ornamentali pi chiar buruieni. Exist5 totodata ~i o categorie de plante fa55 de care sunt inoknsive.

SIMPTOME OfXw verticilianz apare de regull la tempera& mai dizute. La temperaturi de pa2 20

%Csufwilx m.

Primul sernn a1 infe&rii m eo h isi hgbenirea f r d o r . Procesul de vestejire

ale +ei

Este caracteristid gi contaminarea par@& In funcgie de locul pi cantitarea vaselor de circula~iea sevei astupate, o pane a plantei poate r h b e proasp5t5, sgniitoasg pi verde, in timp ce cealaltii este deja uscats. D a d tulpina plantei bolnave este secjionatii, dwin vizibile fasciculele de vase colorate tn maroniu sau cenupiu. Infecgia poate distruge plantele cu tulping ierboasli pi plantele tinere cu tulpin5 lignifrcad. Plantele lemnoase mari deseori supraviefuiesc bolii, dacii li se PmbuniitZ~esc condijiile de via@.

imediata lor vecinstate. In viitor, nu cultiva~id e d t plante raistente. Nu folositi butqii plantelor infectate, nici d a d par sanstogi. Preventiv ingrijigi-v5 de condigii de sol si luminii favorabile. Fertilizafi rnoderat cu azot pi rn&ifi doza de calciu.

I

(Ligularia);

fasole, mazare, salata, fenicul,

indepirtafi plantele contarninate. indepartafi solul din apropierea radacinii. Nu compostafi plantele si solul.

Cumparati plantekinltoase. Cumparafi, pe cat posibil, plante rezistente la Verticillium. '

I

DROTECTIA PLANTELOR CU TULPINA LEMNOASA Ofilirea verticiliana deseori este fatalri, dar plantele cu tulpina lernnoasa pot convietui cu boala timp de ani de zile, ba chiar uneori plantele contaminate se vindeca. Cele rnai sensibile plante cu tulpins lernnoasi sunt: arfarul, castanul, tulichina, forsitia, frasinul, cire~ulornamental, rododendronul, salcdmul alb, trandafirul, scorugul rogu, fetarul, liliacul, zmeurul, agri~ul,

Contra acestor ciuperci nu exist5 substange de proteqie

a plantelor.

Plane Jhk-tmk&e

ingrijifi-va de condwi cafes punzZitoare. Solul trebuie s afanat, cu humus. Menfine,. usor reavan solul plantelor. Evitafi stagnarea apei.

,legume: varza,

PROTECTIE

La sesizarea primelor semne dismgeti plantele contaminate 8i 'indepktati solul din

I

Planificafi cultivarea. Cultivafi legumele prin rotafie a culturilor de patru ani. Evitaji acumularea de plante sensibile.

i

coac3zul ~i samburoasele (prunul, piersicul, caisul, ciregul). lndepartati toate paflile lemnoase moarte de pe planta bolnava (dreapta).Nu t6iafi ramurile care si-au pierdut frunzigul, deoarece peste 3 4 sapt3mdni sau eventual in sezonul urmator pot infrunzi. Mentineti ugor umede plantele cu tulpina lemnoasri. Pe vreme de secetri arbu~tiicontaminafi pier repede. Fertilizati solul moderat.

I

--

fertilitatea solului

-

AJUTATI ACTIVITATEA RAMELOR

I

h e l e produc tone de humus foarte valoros.

WCTERISITCI

--

I

I

:.;.

I

Mmele lungi, roz-deschis sau ro~iaticedupii ploi abundentt: apw tn numir mare la sup&p solului, iar toartma sunt vizib.de cu o d a solului din grkhi. viermilor inelafi ~i se pot deosebi specii diferite. ~r%itur?Lcomuni este corpul lung, format din numeroase segmente identice, p i mipcarea onhdatorie ce a t e rezdtatul fngrogikii sau subfierii seg-

Compost semimatur cu &me de compost

meleag.de noastre cel mu des ?ntAhM este h a comuni, care t r s q t e in imedi-

I

ata apropiere a suprafefei solului. &a de p h h t piuunde ceI mai a&c in sol. La s u p d i p solului triiiqte doar r h a rosie, iar dma de bdegar fi h t d n i t 5 doar Pn a&sau gunoiul de grajd.

utile plantelor, in f o r d *or utilizabilg, sau substange care amelioreazii calitatea solului.

zivitatea din sol a melor depinde de ndifiile de vrerne, acestea nd cel mai active in sol ~iformumed, nu prea cald nu prea rece, Tn locuri unde solul este acoperit tot anul cu plante, paji~tisau suprafefe acoperite cu gazon. In cazul straturilor, Fngrijifi-v3 de rnulcirea acestora. Mulciul rnenfine solul reavin $irnai racoros in tirnpul verii. In cazul Fnghefurilor de toarnna ce survin brusc rnulciul acfioneaza ca un strat protector $iprin urrnare rlrnele nu sunt expuse ternperaturilor scizute. Se pot retrage in straturile rnai adanci unde vor supraviefui i n tirnpul iernii.

Rlrnele prefera solul neutru Daca afHnafi adlnc solul, ajurau slab acid. In caz cZ valoarea tafi activitatea r8rnelor. pH a solului este sub 5,5 deoarece acestea nu pot Fmpragiafi carbonat de calciu. strapunge straturilw foarte cornpacte.

1

MOD DE VIA@

'lantele pentru n i gr+$m i &nt terde cu rldacini ce patrund addnc fn sol fac accesibile rlrnelor pirndntul compact, ~rgilos.

Acoperind stratul cu paie, cowpost sau iarba taiati, asigurafi patrunderea acelor substan* organice i n sol care reprezint2 hrana rdmelor.

b e l e in timpul zilei stau t n sol. h timpul kutkii hranei sap2 nefncetat in sol, amested p*ile cornponente ale acestuia p i asiguri mai buna aerisire a

carea pamlntului. Astfel

1 R e.

mente p i saliv5 pEln5 &d condigiile de sol dwin mai favora--

Slpatul de toarnng distruge stratificarea naturali a solului. Afanafi solul cu furca de dpat sau extirpatorul.

Substanfele agresive de fertilizare sau ameliorare a solului distrug sau alunga rirnele.

Majoritatea insecticidelor $i toate substaqele pe b a d de cupru sau plumb le provoaca daune. Evitafi-le.

7 SPECIE

ca m o d dc pcscuit

Excrementele rdmelor au substanfelor diunitoare, ajuti la rniyorarea valorii pH prea confinut concentrat de substanfe nutritive folosite de ridicate. Compostul de rBme poate f i plante, totodata antibiotice, enzime $iaminoacizi care sticumparat $i gata ambalat i n muleazi dezvoltarea plantelor. magazinele de horticulturii. Cele mai bune sunt acele tipuri Pe Idngi cele enumerate, excrementele confin ~ipit$ de compost care confin ~i organice nedigerate, utile rdmele de compost. In acest compost rdmele pot organismelor vii din sol. Firemit-urilede excremente prelucra resturile din grading arnelioreazii compozifia solu$ibuciitiirie. lui, ajuta la legarea acizilor ~ia

O IMP AB/IMP SRL

!4O-P-02-1W35

PROTEqlA PLANTELOR

GRUPA 6

1

Ataca' arborii cu frunzif bogat

In elar

fngrijrea atenti de iarni i primivari a arborilor este metoda cea mai eficienta' de evitare a atacului diunitorilor.

I

- -Ia

I-

--Jluturede noapte periculos [

. M ~ S U R IDE P ~ ~ T E C T CONTRA IE INELARULUI

I

~efefluturefuiinefar pot distrzzge compfet ,.u folosifi substante insec-

1; ticide decdt in cazuri grave. I d ~ % tb e d se poare r e a m q t e dupH cele doui &4gi v& de culuare d d l g de pe aripile supei w e . Femela Pgi depune luae fn form5 de inele pe la' arii sub iri ai arborilor cu runzig.. nu-un cuib se pot @i &iar gi 300 de oui. Fluturele toamna k i u piere, i"n&oude ierne& pe arbori. Adevkqii diunitori sunt larvele vorace care ies din o G fncepiind din aprilie gi "ivduie u gesuturi dense bifurcafiile m u r i l o r . Pornind de aici rod h n z e l e arborilor gi f o r m e d psuturi din ce Pn ce mai extinse. Exisd ani d n d fluw i i se reproduc expIosiv g.i d i s t ~ arbori, g chiar giruri de arbori Pntregi. Larvele ce se

Informafi-vi in prealabil si I administrati substante re pericliteazi viafa ~nsectelorfolositoare, de exemplu a albinelor. -

I

-

Triiafi cu foarfecele de grridina gi apoi ardefi ramurile cu cuiburi de diunitori.

rafi-le pe un bif lung. ~ r d e f i cuiburile $i strivifi larvele diunWoare.

f

,

pot recunoqte dupl m h u n chiurile de peri depi, brung b u i Pn stare dezvoltad au lungimea de 5 crn. La Pnceput pe larve apar dungi verticale negru-cenupiu ce se wloread mai tfiniu Pn alb, albastrusfirpitul lui mai Pncepe formarea crisalidelor. Fiecare la& form& o gogoapl albi Pn coroana arborelui, din care dupi doui siIptcim2ni apare n o d fluture.

PLANTE-GAZDA Inelarii at& Pn primul r h d

arburii CIS coroanii. Plante-

.~

I-.,

Pentru indepartarea fesaturilor batefi un cui intr-o coadi de mituri. Seara, cdnd larvele se afli in fesituri, introducefi coada miturii in pdnza formati de larve gi invdrtifi-o, astfel fesuturile pot fi indepirtate.

gazdl preferate sunt: arparul (Acer), mesteachul (Berula), bfircoacele (Cotoneaster), pilducelul (Craraegus), fagd (Fagus), plopul (Popdus), stejarul (Quercus), uandafirul (Rosa), salcia (Salix), scorugul (Sorbus), ulmul (Ulmus),precum gi speciile pomicole scimanroase ~i s h -

PROTEW DupZ cHderea frunzelor, pe ramurile rnai mici devin bine vizibile grnpwile de ou& Ce1 rnai &u primivara devreme, cu ocazia tiiierilor, examinaG

proba cu ma~inade stropit, verificand dacri stropeste

ramurile cu cuiburi de larve. Larvele Pncep d fbrmeze pdituri Pnd in aprilie, imed dupi ce apar. Distrugqi turile pi larvele. Stropifi cu soluge pe bad de Bacillus thuringiensis. fn iunie t%ari ramuriie cu

pgqi.

I

I

rolosifi solufii cu confinut de Bacillus thuringlemis. Larvele tl mrindncii gi pier. Stropifi de indatri ce apar fesiiturile.

SUGESTII PRlVlND STROPlREA CORE Respectafi prescripfiile de securitate. in cunul stropirii purtafi pantaloni lungi, cimazi cu mdneci lungi, pilirie cu boruri largi, impermeabila, ochelari si masci de protecfie (dreapta). Stropifi totdeauna pe vreme fir3 vdnt pentru ca solufia pulverizati si n u ajungi altundeva. Urmafi cu strictefe dozele prescrise.

Pastrati substanlele de protecfie a plantelor in ambalajul original, nelrisdndu-le la indemana copiilor gi animalelor domestice. Stropifi de sus in jos, inclusiv pe dosul frunzelor, de unde solufia se prelinge pe fafa frunzelor de la nivelul inferior. Repetafi tratamentul dupi opt-zece zile.

Pentru evitarea distrugerii complete a frunzi~ului,utilizafi inh i d e . Stropifi latvele $i f&turile. Sunt eficiente substanfele ~ n + r insectelor a Tnfepitoare.

m 'uy !aln n3 qpq~ ln!43 -unJ&!Mun euJel $ d n nes ~ !Irour !!JW !ie!e_l.!Jo)eunp

-ogungp InJewnu n!pau

5 apada~!ew 3sa~nwul as Jol!Jelau! !!ueubnp esul a w a eauauase ~~ o .~olamelea~!nia!~e~dns

glq e a w a .!ue ~ ~ a3az uw a3az u!p n!)ew!xo~deu y n s !relau! ap !Jew !ew !!zenul

!5 ap!les!n ap au!ld al!So606 Jol!JoqJe eueoJo3 ad ap

rol!g0606 c?aJf?&igdap~ja VUVA .s!s

-!sat !ieugdapul -a&e,InUq alynweJ ad !~n&gsa5. pzeauno4 !5 a!l!~deu!p ~ e d e alahlel ~ o l ! ~ n ~ gearewpdapuj sa$ WVAYW lMd

ay ad J ~ J * !4 nu gs 'y$eura$

1

. ! ~ ~ p n $el! qeugd nes a~n6nw un el eued !!Je$sglpu!el al!~nq!n3!ieugdapul '!J~J!) -3n~4!!wad euJe! ap yLe4s ap Jol!-la!e) eye30 n3 ejep o y3ul !Jeu!wex3 .azun~4ap g3ul aysd!~al!JnweJ ad Jolamel ale ax&s!JapeJe:, al!~nq!n3! i e ~ n e ~ Jol!Jnq!n> sarwpdapy VNMVl IS VN W V O l

PROTECTIA PLANTELOR

GRUPA 6

ti

Preven tie I

Da'unitori din fauna spon tang

I

Plantele de culturi pot fi apirate cu mijloace simple contra daunelor cauzate de animalele de c h p ji de pdure.

I

.e~nl:z!y~sap1a1du.10~

q n i u d ~npunjad gu@

ap ~uepe!t UJ OE ap $eliueS :6un!e gs gleo!la~u!eau!6~e~ eloz! e n~luadS!l$a!dnes uoze6 ap -row ap aswe luns !mm04 un !ie[a$o~d I-@ !i!~op ale3 e3 lafise 'gw~esap eseld a!n3 pnoln~10s ad !iau~alte!4 !iesa~d 0 el I " @ I l ~ l r n o3 ad !npuaJq ~nm!u~$ d g qugurgd n~~niueg!faidurn uk !ialeq !I !!led 10s u! !islo, a;b m- '~PXMN 'ap !m?d ad a-d - e q F aPTem!m T B u v ar& n3 x a u r l ~ p oas n~dads aialueld eqd-e e mluad auzm ,' -$s mns 3#mo~dap JF;d anqp$aEqqd . ~ o p h y -QT P g g m ma1P @ ~Ul[d P W ~ P Wpz@!u. m e P B?Jaw - a p m p p r a s #! ! m d ap rep ' J O P ~ V 14 -rap -oqm e-o~d nnuad a m a p e I p1?PJ& t-13a ~ ~ d.rol!rmgupuras a p a p a % ~ ~s -$m!p!rad ap l ~ q s o a p alaituqld !4 am!p!rad ~ u n !s# -1nq pzgard a 3 n ~ q apU ' !.T3 !# ap Eqpq !# ~ 0 p h q . r e!# !JaJ!13 ~ol!wod v 'W3lU.J # T o q ap ~ X J V7 re EMS ap. ruqd elaord ~ o as d p3aw p m . .. n..~ & w n:, wupq as !qqd aqnw UrJd 'un 5'1 !P@dap e m ~ g u q ~!S d!Fa! p,!#qs nu F Purr&$aI!Jn!To' F' i q -!-rau!lrop~oqmelrems 'al!~gsyddu!p un n ~ z u d -qy 3p d o J uud !wqoqo# ap d n3 axua!3!4a aiueasqns -J&S ap p!los f ! l a ~ u un-JJUL ~ ReJ ~ o aJe3 !9 par ~ n d a !J alareo!rdp ' ~ o ~ l w oa dl a ~ n rnes j aIaq g6unle aJeozgunqJ!d a~eovs ~ f a l msod d as !JOB ap y9pg -nSgw a- a1 ebeox gsep JO~!J aUJayp xase6 as azez!le!xds p n p gun! ap awau ad s p d qns ad p!u peod -eoq u p uflnd ~w azdnyq as ap alau!zefie~~~ u! .roie$ueld -nlgJzs g3!lezaw a!loJ u!p al!!Jn) -oqJe eungp zod nu alaJeO!Jdgs -(a~%au al!qxy!r -1ai !b !!~ndal.purrp ap f!lanul e a!@c)$ordap duqsqns - ~ e nes $ al!!xej ~ ! 1 q 3 uer ! ~ nu p aIanolpoJ w nr~nad'los I tq 0-+doduj a m ad cpmp c ! ~ o x o w Jeop ale:, aue,de, !ia6a[e 'aue>de:, !ie!euaure p e a jaunep m p o ~ d p u r l pun$e p!u eue~uodseJoy u!

sz

run

*3AlJEJO32pa/aj ad 1# ~/031lUll~3/

a l a y~ d EA~JJ0d03p I Z E.i /~.~ i . ~ d n

.

n

t z o. i ~ a r peo~ord y a3 a113~adni3

n

.'

-

I

5% w

g:;

- 'g

c ,ti "$ U>EEg.g s"' E Ne . s : b i * z m u $ .- a G6 3h7- SnJ g z 5or 2 ":. o 2 . E g $E . r E g Ear L P N . C U 2 on-% Z . = Z E C

.c"

$ 2w*.-5 ;2w .2g ' $ w!? z;

w a ~ $ m E N$.Z$U ~ ~ F ' F ~ E ~ E

E + 8-0 n g ,.=>2 g < = u = J

2

g E g Vi +h

m a P'zp c

sc la

boala fuzariozn

DESCRIERE -

ve$ --mverzi

I

&re: plantele se ofilesc ~ipier; putrezirea coletului: putregai $ uneori sporangii dbi PP ,e,,tuide ",I";+ plantele nfi~ew

.

ucchini

puuegdul && hiid: e se hgdbengc; rkkinii p u u q aqterea h lomile i h u se vad sporangii quderchis;boala apare d a m

h&;

idichi ,itinga)

otilirr: frumle &&I mici fi se lngilbenesc; tuberculi subdenolta~; apare masiv la temperami pate 24 O C ; soiurile praintg raistenji diiritg

**

I

B

beza bulbuluipumqtc, mai fmnde r zkircex:$ se &

@qihpomte st se pot mdge upr

&d :omate (s&gIl

~junde~seofilesc,apoise~bengc;puuairca&dnii

mkditi apm, h general, n d hainre de m m

pumirc pea unsunw~epe tubwc& purraim ridkhinii; h d e abii hld$v$rfuriles~~boalaaparetnai aleshverileploioace

o& W e se o h $ se tngilbenesc; pc dpii apar dungi rq-iitens; puaeairea d-or; puuezirea dpiiilor: colorare violet-maroniu in dreptul nodurilor; ofilirtt si puuczire bulbilor: puuezirea bazi bulbibr ~ia ridacinilor,pe frunzele solzoase se vid p r i mz; tiunzele se $@lbenesc; florile nu se dezvold, planta piere

~ m t n z t l e r ~ n e ~ c d e j o s Y n s u s $ s e b ~ d , d e 3conmminarea e0d qare l a d plantele se oflesc gi apoi @I

xlzantemi

'shgIa)

I

otulre: frunzele se ofdex ~ix brunifid pornind de la margin;; contaminarea deseori este paqiali, aFecreaz3 fmnzele apropiate; ridicinile p u t r ~ e x RO-P-02-10430

ISBN 978@3MWS281

r

PROTEqlA PLANTELOR

GRUPA 6

Aju tor fn gr;idni

. ,,

I . .

.

,;, t

Nu alungaji albinele, deoarece plan tele n u rodesc fii polenizare.

..'

,;2

:.

,. .

.#L

Colectoare siirguincioase de polen

I

~ l b i n d eu n d sunt

nepIHcute, dar sunt i6arte m

.

ARBUSTI51 FLORI IMPORTANTE PENTRUALBINE

-

I Nu folositi substante de

FAhfILII M.ARI

absorb de pe flori ~i din a p i (biltoace). Nectarul cu to-

Familia dbinelor, de care apaqin ,si bondarii, are azi 20 000 de specs Pn toad lumea. Lungimea albinelor v a r i d Intre 2 pi 40 mm. fn Europa Centrals trGesc aproximativ 560 de specii in care reg&im gi 20 de specii de bondari. Aceste insecte se disting prin modul de via@ (triiiesc solitar sau in familii) pi prin modul de colectare al polenului (cu gura, abdomenul sau picioarele). Albine-cuc se numesc acele albine care nu dispun de organe de colectare proprii pi tgi depun oude In cuiburi striiine. Cei mai cunoscu5i colectori cu picioarele sunt albinele melitkre (Aps mellifica) ce

-Sugestii -

racelia (Phacelia tanacetifolid) atrage albinele ~i amelioreazi solul. Planta, constituind ~i un ingrigmbnt verde, creste in toate solurile ~i se seamini in martie-septembrie.

1

I

hflorire de vari arzie

Mptcg h

Din aceasti cauzi, anual, mai multe milioane de albine mor. Daci nu putefi renunfa la utilizarea substanfelor chimice, folosifi substanfe care nu au efect decbt asupra unui anumit diunitor. Respectafi ~i instrucfiunile de pe ambalaj: fiecare substanfl de protecfie a plantelor auto* rizati este examinati de autoritafi ~i clasificata drept inofensivi fati de animalele utile sau periculoasi pentru albine. Nu folosifi pcane pentru insecte cu raze ultraviolete, deoarece

ampanin dbinelor de A d

HRANX t a e s c Pn famihi. Aceasta este unica specie adecvad pentru apiculturil, deoarece Qi construiqte cuibul gi Pn cavidfi artifidale.

PERFORM AN^ binele sunt utile din d o G puncte de vedere. FZrs polenizare fiuctele nu se dezvoltl Produqia merilor fh-3 albine s-at reduce cu 80 la sut5. Azi, importanfa albinelor a m c u t deoarece din cauza combaterii insectelor pi restrhgerii spafiului vital multe insecte polenizatoare sunt pe cale de disparifie. Albinele produc miere ,si ceax5. Albinele melifere c o l e c t d mai mult polen d e d t le a t e necesar, din acest motiv i n m a g a z i n d mierea in stupi, care apoi este folosia de apicultori.

Albinele necesitii pentru dimentafia lor ,si a larvelor cantidfi mari de hranii de flori (nectar ,si mai ales polen). Penuu urnplerea cople~elor sale de polen o d b i m~e & r Z trebuie sii vizitae 200 de flori de trifoi. Cele mai multe plante dbatice ,si multe plante de culturii sunt surse optime de hranii. Atrage$ h gddinH albinele cu flori simple sau cu arnestecuri de flori de d m p ce se @s a c in magazinele de specialitate. Trebuie ss v9 Sngrijifi de hrana albinelor mai ales in perioadele s k in flori, de exemplu primsvara pi toamna. A d & p h da t e la fel de important penuu albine ca ~i pentru pkZri. Albinele necesid mult9 ap9, deoarece trebuie sP menfin9 fn stup un anumit nivel de urniditate.

.

Arbugi:

'Om (Cornusmas)

'pecii de (specii de Salix) Specii de amelanchier (specii de Amelanchie~j Alun (Corylus avellana) Tulichina (Daphne

I

(Clematis orientalis)

larM-neagrl (Calluna

Specii de prun ornamental (specii de Prunus) Erica (Erica carnea)

vulgaris)

Flori: Erantis (Eranthis hyemalis) sofran (Crocus) • Potbal (Tussilago farfara) Brebenel (Pulsatilla vulgaris)

DAJI$TE CU FLORl PENTRU ALBINE

I

clandonensis)

Trandafiri (Rosa) Budleia (Buddleja davidii) Clematis italian (Clematis viticella), clematis oriental

mezereum)

(specii de Anemone)

Aproximativ o treime a plantelor silbatice este polenizatZi de insecte. Pentru a atrage albinele ?n grldini nu trebuie neapgrat si transforma$ g a n u l Wreg intr-o pajim Vnfloritoare. k, pot amenah # Vn locwi restranse insule de flori de dmp. Dad dory s3i transformag gazonul in paji$e cu flori awti in v e d m urmatoarele: in primul an tundeji iarba de cinci ori pe

Arbugi: Cariopteris (Caryopterisx

w o n . Mu udafi $i nu fertilirni gazonul. ?n anii u r m h r i aiqi numai de doul ori (vara qi toamna) gazonul halt cu wins de tuns manuall sau ou coasa. Lasati pe sol cateva zile i & a turn& perrtru ca si se m u r e seminple. Zgeriati w i n ~ l ucu l grebla, pentru ca seminfle s3i porn germina. Eventual, semlnqi un amestec de seminp de flori de dmp.

Flori: Floarea-soarelui (Helianthusannuus)

Specii de stelup (specii de Aster) • larbi-grasl (Sedum telephium

~i Sedum spectabile) $ofran (Crocus speciosus) larb%mare (Helenium)

I

m m c a ; co~eaarecu p~amcie;~ucratoareaare ~ u n p e ae a I 1-14 mm; cea mai h l t a t i formi de organizare; apare In mai-iunie; puiemip In avid$

~ D melifed W

(s~P)

nthidium

enul Anrhidium; colectare cu abdomenul; lungiie: 8-9 mm; apare in iunic din care die; $i construiqte cuibul Insol, pentru care s t h g e Mgi ~i ,rmeazi globuleje

A n d m ti&&; colectare cu pidoarele; 13-15 mm;cu cele 200 dc specii ale sale ate genul c u r o p cel mai nkeros;

I

6&114nt, In cuiburi In formi de dorchine Prosopis annulata; colectare bucal%culoare neagri lucioasi, masculul are Pete alb-gilbeniu pe fa$; lungime: 6-7 mm; apare in iunie-iulie; ifi construiqte cuibul in grinzi fi ziduri de chirpici

rubma mdafid u i [sr;2nga)

Megachile ceotuaclll~colectare cu abdomenul; lungimc 9-12 mm; aparc ni' iunie-august; $i consrmiqte cuibul in cavidfi din sol sau tulpina plantelor

h i a d; colectarecu abdomenul; lungime: 8-12 mm; d & toamna, apart I martic-aprilic; I$ wnstruiqte cuibul in nisip gi cochiii de melci goale

Bombusagronun; coleaare cu picioarele; lungimc 14-22 mm; d q t e in famdii. una din cele mi cis@dite specii de bondar dim Europa; $i construiqte cuibul h grajduri, &inare, zidurile caselor din 1

Bond& de step; [sc;inga)

II D a y p d hinip; colectare cu picioarele; lungime: 13-15 mm; apare in augusr, $i construiqte cuibul In sol; form& globulefedin polen gi oude sale

;:

uondar dbast~ Xyfwpa viohcea; c o k cu p i c i d e ; are lungimea de 21-24 mm; m e una din cele mai man sw;apart tmna; prirdvara $i face cuibul In rmnchiuri gi ramuri de arbori bitchi;speciep.riditad

4elim leporina; colecrare cu pidoarek lungime: 11- 13 mm; apm h iulie ugusc;cuib comthd din cateva d u l e subterane umplute cu polen compactat

I

R

Nomada (st&@)

I I 0 IMP ABnMP SF

Eucera

Nomada &a& lungime: 11-12 mm; albiniac, nu are organe proprii pentru coleccuea polenului; @ depuae o d e In cuiburi st la in^ de pildi in acela al

I

Eucera longbrnis; lungime: 14-16 mm;colectarecu pidoarele; apare In mai; masculul are antene extrem de Iungi; $i consauiqte cuibul Insol

I

PROTECTIA PLANTELOR

lnsecticid harnic de gridini

Larvele mirun te rijitoare ale leului piduchilor urmiresc neobosit piduchii de h z i .

> GRUPA I

Fy61 ..

.

> ,"J-;

DESCRIERE k, muo sau nag& suge seva pkntelor, ceed at &de 2-3 mn prowad tulbufki $ duvolmea plantei sau atmfierea amteia; e l i m i i o

piduche rqcat-maroniu acoperit de hi ceroad dbk suge seva scoarfeimeriior; )rovoad proliferare

1

insea5a m o p d cu lungima de 0,8 mm;suge sm frunzelor gi a listailor

acarieni ':*a)

Form& o Wtud fin& p m v d daune la pbntele legumicole ~icele omu,ale; h d e se t n g i l h apoi cad

Necte de 2-4 mm, wde nu maro; h e l e sug seva pomilor fructikri, copacilor iu fmze aciculart: $ a diiifilor arbqti; plantele se amofid $ apare fumagina

-

ui sau dosul frunzelor; larvele rod galerii Zn interioml planrelor I

I

k exemplu moliile fru~tclo~, cotad verde ~i molia iaune prin maderea plantelor, in special a pomilor f,,,,tri, iunzc c&dmare ~iarbqtiior

piduchele lestas I

II I

I

Da& vrei is& atrageti Tn gradina leu1 paduchilor de frunze, plantaji un gard viu din arbusti locali. Acesta asigurti insectei ascunzi~intimpul zilei ~iloc de depunere a oklor, precum Si o pisti sigura de pornire In escapadele de sears. Nectarul ~ipolenul arbustilor

@ IMP AWMP SRL

nomeutinae; pro\ a arborilor cu

insecti de aprox. 3 mm Iungime, cu scur tare, maro; suge in special sew ~omilorfructiferi ~ia copacilor cu frunze cizitoare; frunzele se atrofiazi

i n floare asiguri hranii leului plduchilor de frunzl. lnsecta prefer3 i n mod deosebit piducelul (dreapta). Pentru leu1 piiduchilor de f r u n d ce ierneaza Tn casa puneti pe pervaz sugativl imbibatl i n amestec de apa, miere gi drojdie. RO-P-02-10-032

ISBN 978-963-8609:

I

I

n

I =

/ ' I

PROTEqlA PLANTELOR

;,

I11

1

GRUPA 6

Astfel se poate preveni

.Irsura de soare se poate preveni daci speciile corespunzitoare de plan te sun t plan tate in locuri adecvate i fngrijite corect.

-

I

Protectle con :ra arsurii de soare I

Pfantefe sensibde fa radiafiile sofare necesiti un tratament special.

PLANTELOR ORNAMENTALE CONTRA ARsuRlLoR SOLARE

0

CAUZE Arsud de soare se produce atunci cPnd radia@isolare extrem de puternice distrug celulele vegetale. Unele plante, de exemplu hortensia sau rododendronul, nu suporcP lumina solar5 depling. In habitatul lor originar nu cresc d e d t la umbra unor plante mai inalte. Dar gi pe frunzele plantelor ce supord bine soarele se pot produce v&hZri d a d radiagiile sunt prea puternice. Acest lucru se i n t h p l 5 in s e d sau d a d plantele de la umbrz sunt expuse la soare dogoritor subit, W nicio acomodare. Tesuturile vegede arse de soare nu numai d d e t e r i o r d planta, dar faciLite4 gi infecfiile micotice ~i bacteriene.

Informafi-vl cu privire la cerinjele de lumini ale plantelor Tnca de la cumpirare (la producatori, din cSrfi de specialitate, cataloage)

I \ @

EU

pete Nbui, &cite,

prodnsr de s

CARACTERISTICI Pe partea median5 a hzelor plantelor care preferii umbra, sub efectul radiafiilor solare intense, se form& pete galben-pal, h i i sau brune (arsuri de soare). In cazul plantelor care prefed lumina solad margi&le frunzelor, respectiv piirfile dintre nervafiuni se pot brunifica, d a d , mai a l k p e timp de soare torid, sold se u s u d excesiv. Se pot produce arsuri gi pe unele fiucted a d frunzele nu le umbresc corespundtor.

IkikXJRlDE PROTECTIE Informayi-v5 hd la c u m p k e a plantelor de cerGfele lo; referitoare la soare. Nu amplasaji Pn nici un caz plantele ce preferii umbra

I

reflectat5 de asfalt, parapete sau zidurile cladirilor.

d e -v

unui zid ce reflecti Ium ddura. Transplantafi dt mai c u h d planta despre care ayi constatat d nu se dezvold corespundtor din cauza radiayiilor solare putern usdciunii. Menrineyi uniform r e a h sold plantelor care suportZ soarele doar in condiFfi de umiditate corespunziitoare a solului.

I

La alegerea ltmlui corespunzltcrr aveti Tn vedere lumina

Ware corectil, Pe vreme lmoriti udati plantele abundent, dar nurnai la tulpini.

Umbrire. Umbriji plantele sensibile la mare cu rogojini, prelate sau acoperiguri de proteaie.

PROTECTlA PLANTELOR LEGUMICOLE COr'TRA ARSURILOP cOLARE Plantele cultivate in sere necesiti neapirat instalatii de umbrire. fn timpul zilei, pe soare intens sunt importante umbrirea ~i aerisirea sistematici. O alti solutie este alegerea soiurilor de ro~ii,castravefi Si ardei cu frunzi~des, umbrind astfel corespunzitor fructele. In cazul culturilor Fn clmp, in primele zile umbriji cu folie toate risadurile proaspit trans-

plantate. Mentineti solul uniform reavin ~i nu udaji cZlnd e soare. Avefi griji ca legumele ~i frunzele s i nu se umezeasci. Picaturile de a p i ajunse pe frunze pot funqiona ca lentile colectoare ale radiatiilor solare $i pot cauza arsuri. Totodata, pe frunzele ~i florile umede se pot instala mai usor diunatorii ce provoaci boli micotice.

p -.

CARTEA

GRUPA 6

- -

-

-

-

--

Plan te -ansib la arsura de soa PROTECTIE I PLANTA ~dodendron

f r u d6 tww plan@-humbd~~l~urnbrllj, ?nd*

e sau brune b mijlocd

imm ~

I

l

d

fstin~a)

c

K

I

l isau mij~ocu ~ e kunzelu b c T p I a n t a sau ttansp~antafi-o Ia ngilbenesc sau se brunifici u m bm e olul i n

-= iubo+ii (prirnuhJ

'

,

tivaii planta numai la umbd vreme de seced u&$ i ~ t u n a u fi c 'm e n t A

+

p

o ~ n J ! B g i mhunzelor vapuni se brunifi& frunzele cad p m

m ae tm&$-i

o plantap d d t la umb& udai ~ilnsinte de

pere bmw, wte pe marginea a u mijlocul frunzei (vara gi iarna)

vara pe vreme wet&

fmnze fi flori decolorhdu-se eeps '' k c a r r n d ~ d

v~em

*rumverc~e- pa^, & h e a u amne ce le wuci cad; planta se d e f o r d

umbriti planta (dmm ~ u supo r~ m i multa lumini) ~i uda$ abunden

nu ,' ntqi d d t la um' . A e emqbq-iraldper-

--

jete brune gi ad?incitun pe bc

q w argipei; boabele putmesc I

iuctele in curs de coacere pe caniculi sau vreme umedi crapH -

I

-

--

-lsmea+r

I

4

-

_ hdepirtap frunzele de pe t ~ , periditate, umbrifi ciorchinii cu tifor

-

&ire Indepirtali de pe virhri ictele prea expuse la mare

-

pm',g&me sau pale pe pama

rdei

~empo~sr

mtur

-

1

I

I

nargln1le sau virful frunzelor devil ~ r u n - d da, p i bm-fnchi; frunzele

D(hdFm8AL

31

-

d.q$ mimi &nte la boIi jdQw h d m& hiiw ce u d m

pe fmcte apar pew pale, moi, mai tiniu &cite, adincis gi dbui FtO-P-08-10-042

1-

878-SSWW26-1

Periculos ji con tagios

Bolife tumorale ale arborilor

Prin preven~ie;;itra tamen t rapid p uteji pro teja pomii fructiferi i plan tele ornamentale.

F '7

. r

--

Prevenire prin a tentie sporira' Cunos&d simptomele, tratamentd se poate - Zncege la timp.

Bod5 t u m o d este denumit ace1 com~lexde sim~tomeale plantelo;cu tdpiniiemnoasi cauzat in principal de speciile de ciuperci ap-d genului Nectria. Simptome asernmtoare pot fi produse ~ide unele eenuri de bacterii. Specia Necvia gafligena este deosebit de periculoasi, deoarece ~ r o v o a dcancerul ramurilo; arborilor fruaiferi, afeqiune ce se poate extinde ~i la alte plante cu tulpini lernV

BOLILE TUMORALE ALE POMILOR FRUCTIFERI Ciuperca pztrunde In interiorul plantelor, de re& prin r h i deschise, de exernplu crZp5turi cauzate de ger, laiuni de &ere sau rupturi produse de furtuni.

PROTECTIE CONTRA BOLILOR TUMORALE ALE ARBORILOR

/

-

I

,

1,

rCCESORII: O unelte de tiiere O alcool,- stersar Li dalti O cufit de gradini Ci mastic de tratare a ranilor Li pensula

1

I I

I

TBiafi toate ramurile contamiTiiati ramurile contaminate nate. Dezinfectaficu alcool 1 2 plna la ramura sin8toash, uneltele Tntrebuinfate. lucrafi plna la suprafafade secfionare Nu

in ploaie; umezeala favorizeaza Simptome similare cu cele ale bolilor tumorale pot fi raspdndirea sporilor. :produse si de diferite senuri I Hlciens cauzeaza ae multe

~ a op a plpluuare awtemaca b o ~ o tumorPlc r d e arborilor fiu&

Primele semne ale bolii sunt petele brun-ropt pe scoaq5, ce se adhcesc P se usud lent, apoi crapi gi f o r m e d r h i circulare. fn aceasd fid pornul inceard s l inchid5 s u p d i p Gii, produdnd scoare in mare cantitate ~iforrnhd proliferiri caracteristice. Uneori planta reqqte s5 h e z e boala, dar turnorile uriqe =ti d nu poate opri extinderea c~upercii. D a d ciuperca b i n g e planta, pkrunde a d b c in p w l e ei lemnoase gi ramurile mor. Arborii tineri sau arbugtii pot pieri complet. Pe ramurile moarte se inrnul~escsporii ro~iiai ciupercii Nectria cinnabaria, inmdid cu ciuperca anterior amintiti. Aceasti boali apare tn general hnpreun5 cu bblile turnorale ale pomilor fructiferi.

PREVENTIE Bolide tumorale n u pot fi tratate cu substan~echimice, dar exist5 posibilitatea prevenirii lor. Gteva sfaturi importante: nu curnpikqi dedt plante sinitoase, raistente. Efectuati Gerile numai cu unelte dainfectate. Iarna vopsi~iuunchiul arborilor cu var, pentru ca gerul s i nu produd cr5pituri in scoar* Folosifi cu grij5 mqina de tuns borduri, pentru ramurile inferioare. Fedizafi doar pidi in august plantele cu tulpini lemnoasi, pentru ca lktarii s i se poad lignifim wrespunGtor p h i la venirea iernii. fn cazul irnbolnivirii arborilor 8i arbugtilor, toarnna. dupi d e r e a frunzelor, sau prirn5vara, inainte de fnfrunzire, suopifi plantele vecine cu substanre confinhd cupru.

de

culoare deschisa. Netezifi suprafafa seqiunii.

I

plante cu tulpina lemnoasa proliferiri cu tumori in apropierea coletului. Proliferiri tumorale produce ~i Corynebacteriurn fascians, iar saecia Xanthornonas

placi. Tiiafi drastic sau Tndepartati plantele bolnave, asemanator plantelor ata-

- -

Ungefi rana cu mastic de indepartafiturnoarea prin taierea ad&ncacu dalta a tratare a ranilor. In magazinele bolnave, de culoare inchisa. de specialitate se ghesc mai multe Netezifi marginile cu cufitul de substante de buna calitate.

4

:ORMELE DE MANIFESTARE A BOLILOR TUMORALE

I

Bolile tumorale ale arborifor

Plan te con taminate frecver IESCRIERE

+

-1

IFL w,

c f p *; p m l i f a ~~urnomii, ~~ m ~ r c ramurilor; r sunt dewbit cie peri-

.Cox Orange*, &mpfrl", rapaaiv merii omamen-

&~te

&(l@ li

dc MPlus)

criparea scoqei; pmliferare mmorali, moartea ramurilor; pernifemgii de Grimea capului unui ac cu gindie, rnai ales iarna; apare gi la perii ornamentali I de exemplu la speciile de Pps)

;2

.

,

smp mace $ sc scobegoe;pmlifenre sau f h id d i i ; ramuri moaru deasupra hdiqirj: pm$e qii; q m $ pe ciqii omamcntali (@ &e Prunw)

moQrfca nmurUor; pernlg

I

r q l de mrmea capul~uunul ac cu @m&e pe

s c o q moarti, mai ales iarna;apare gi pe c o d e ornamentak ~i agrip (specii

le Ribs)

I

llldll

dlWal

rmet~

upra mfecpeei;pernig qii;apare ~ipe migdal gi porumbar aaartea mwilor; prrnile m$i de mirimea capului unui ac cu gh& pe stwarp moarti, mi ales iarna; aprn i pe mur $ pe gpeciide ornunentalc de

I, brsifia :t$og-l

ramurile ~i Lmrii mor; prolirare pe Ibtari; pernife rogi pe scoarfa m d , mai slcs hma; tumori pc cd-. 1nwtc-aramurilor vara; prolil~~atc p WWI, ~ C J I I I ~IC unui ac cu g b d i e pe swap moan&mai ales iarna

~

uc U U W I I ~ Iuyului ~

noarrm ramurilor;pmlifcrarepe hrari; pemig q i i pc scoarfa m d , mai als

I

iama; m o r i pe colet

I I

amma m u d o r ; prolifer% pe Ptari; pernip rqii de mirimea apului u+uj x cu @n& pe s c q marti, mai ale iama; m o r i dmhise I

I

'&

proliferare gi tumori pe aunchi gi colet, tumori dexhise 8i moartea ramurilor deasupn ridor morale vizib.de

I Q IMP AMMP SRL

I

I

Preven tie ji fngrijire I

'

,,>T-

Tripfl k ~ '

>

,

I-

k , -A%

Acejti diunitori mirunji ataci in special plantele din sere, insi deseori ji pe cele din gridni.

A .A

-

." ,

A

M arun te $1 sprin ten e

COMBATEREPRIN METODE NATURALE

n

Opri$ din timp r;ispbdirea &un;itorilor care sug seva plantelor

-

Zi !,

DAUNATOR .

*"

-

10

-''

II

'

,-,y ,-S.L

1

1.

Plantele de sera sunt des contaminate de tripyi. Cumparati din magazinele de specialiI tate ~i atlrnafi intre listari capcane in formi de lame cleioase, albastre. Tripsul calide cursi. fornian se li~este .

Caracw~tici.Trippii, sunt h funcfie de specie insecte cu dimensiuni de 1-1,9 mm, cu corp mode pi sub~re.Insectele deja formate, foarte dinamice, au douP perechi de aripi cu franiuri. Anumite s~eciivot fi Pndnite numai in sere, altele

,

Udare. Majoritatea speciilor de tripyi se dezvolti optim in vreme caldi ~i uscati. Pistrafi solul uniform urned.

'

L

Mulcirea solului. Lings ziduri sau de-a lungul drurnurilor sunt contaminate foarte rnulte plante. Mulciti solul impiediclndu-i astfel uscarea.

a

R4E$bep florilor mu celulele de suprafa@ale roadelor gi sug sucul celular. Reproducere. FemeI.de Pnfig ovipozitorul in resutd plantelor Si pot depune chiar 300 de ou5 in a d a $ h p . Din acestea ies larvele @ h i , lipsite de aripi. 'ln condig fivorabile dezvoltarea cornplet5 a insemi dur& apraximativ o lun$ dupl care insectele apar In num% foarte mare,deoar&cetntr-un an se davold &iar 4-6 genera*.

+

*'

.

.

'

SIMPTOME DIunStorii sunt greu de observat deoarece se qeaziK pe dosul fiunzelor sau in interiorul florilor. Semnde contamincii sunt finrnzele pestrite, punctate. Dup5 ce insectde sug sucului celular, in interiorul celulei pkrunde aer, acesta caudtnd decolorarea p~utului.Mai d n i u fiunzele devin lucioase, argintii. fn caz de contaminare rnai grad apar pete uscate, maronii, apoi htreaga hmzil piere. Pe flori sau boboci la hceput pot fi observate pete albe, apoi aceste pk5i ale plantei se brunifid ~ise us&. Deseori bobocii nici nu se deschid, ci cad de pe peduncul. Florile se d&rmaz& se u s 5 pi puerezesc. 'ln locul conpot fi dzute pancte negre, excre-

mentele mcteristice ale insectelor, P o l a d hp@tiat pe sup&p florilor este tot un semn al prezen5ei trip9ilor. Aceste urme apar c h d &unItorii sug seva din antere.

1 I

VERIFICARE

-

--,-

-

3

-

DROTECTIE CHIMICA -

fnoephd din mai verifi'car; regulat plantele sensibile la contaminGi. fncepeji cu dosul frunzelor, apoi baza frunzei, deoarece aici pot fi obsemte primele semnc ale contarniniIrii. Scuturae u p r florile Qi bobocii deasupra unei coli albe de b e . Aceast5 merod3 de verificare a plantelor d2 radtace doar in cazd tripsdui caliirnian care cade pe W e *m urma scum%ii.

Sernnele unei s l a b contaminiri

-7

Tmpotriva trip~ilorau efect substantele piretroide. Respectafi puternice sau la plantele cu intotdeauna indicatiile de utitulpina ierboasa bine dezvoltata lizare ale firrnei producitoare nu presupun folosirea imediati referitoare la folosirea insectia insecticidelor. Spalati repetat cidului. Tn caz de contarninare cu jet de api frunzele speciilor gravi stropiu la 3-4 zile de cel cu frunzb puternic yi listari rnai putin patru ori. Fili atenli ca grqi, dirtrugand astfel rnajori- insecticidul s2 ajunga ~i pe dosul frunzelor. PbtraTi insecticidele tatea daunitorilor. Folosiji substante chirnice doar Oncuiate, in amblajul lor ?ncazul contamin grave. original. cu trip~ila plantele lemnoase

,L*

,.tm--

Unele specii de tripyi sunt foarte periculoase, deoarece se pot rsspiindi pe multe 1 plante yi prin sugerea sevei pot transmite ~i viroze. Dintre tripyi, tripsul gladiolei yi cel californian TZierea plantelor. Trip~iiconta- Protecfia biologid a plantelor. provoaci cele rnai rnari Tripyii cauzeaza daune grave in mineazii la inceput doar anupagube. mite par$ ale plantei, prin inli- sere. Viermii paraziti Varroa turarea cirora puteti opri Jacobsoni ~i ploynitele sunt du5-3spindirea d8unitorilor. mani naturali al tripyilor.

,

Plan te sensibile la infectit /

I

I

I

PECIE

DESCRIERE

-

----

-

-

-

-

A

-

-

tripsul mazkii gi alte specii; diunitori de 1-1,G mm, de culoare maro sau ncagd; florile devin maronii, se U S U C ~ri apoi cad; pete argintii pe frunze; fructele cu pete argintiu-maroniu nu se dezvold, se chircesc

ape1 he usci, cont'~m~n.rre dA !&hit5

$w.

,

,

~umairrlpsul californ~an;diuniror de 1,3-1,9 mm, de culoare gilbu~ein fati $1 maro in spate; frunzele dev~narglntlu-pesrrlre, apol s , aceasri specle de rr~ps - - ' -ransmlre v~rusulcare produce boala petelor de bron

mai multe specii de rripgi; diunitori de 1-1,9 mm, de culoare maro-deschis; pe (lorile deformare apar pete albe sau maro; pe frunze se pot vedea excrementele legre ale diunirorilor; frunzele devin pestrife, deformate ~i alipite

e

g

i

h p cfnru&~

1

mPimdaspaciide~;~roride1-1,9mm,de&~pe f l d c defomac a p ~ rpea Jbe au maronii; pe fnuurre pot &ixcmmcde ncgr ale diiunbh, tiumde devin ugintiu-paife,spoi oaamaii.

ripsul gladiolelor; hunitori negri, de 1,2-1,5 mm;marginea gi u^&fdBodor se d e c o l o d apoi se bruniiid gi se us&; M e devin acgintiu-pestrife; d i d --, .. .,mm~ -upnfap hulk:'--

--

tripsul trandatirului gi alre specii; daunitori de 1-1,9 mm, de culoare marodeschis; ataci in special florile ~i bobocii; pe florile fi bobocii deformali apar pete llbe sau maronii; frunzele devin argintii

O IMP ABllMP SRL

LUMRI IN GGRDINA

GRUPA t

Vina'tori ji virtuoji acrobati I

Libelulele ne debaraseazi de ~;in~ari ji de afte insecte dezagreabile.

Insecta' acva tic& foarte u tila" Efeganp pi fifiumusepa fibefufei sun t de n e btrecut.

Libelulele formeazi un ordin cu multe specii. Dinrre cele 3700 de specii cunoscure circa 80 triiesc in Europa Centrals, in medii acvatice. Libelulele se pot irnp55i in dou5 grupe. Libelulele mari in stare de repaus ipi pin aripile deschise orizontal. Cei doi ochi mari, compleqi se ating in partea anterioar5 a capului. Aceste insecte mari, cu abdomenul deseori purdnd pestri5e, sunt adevPraji artigti zburstori, v i t a lor poate atinge chiar 50 krnlh. Libelulele mici in stare de repaus ipi inchid aripile cu corpul. ochii lor mici, pleqi, se situead departajar unul de altul. *bdomenul acesror minuscule animale este in general monocolor pi ingust. zborul lor pare a fi stangaci pi neregulac.

MOD DE

VIAV

Libelulele sunt animale de prads. Ele capturead in zbor

Libeluls mare

I

Mnltorgi pad%.D g i v t i z ~

Lac de grgdinl. Un lac mare, artificial, fara pesti, poate asigura libelulelor conditii de

libelulelor nu este excelent ochii lor percep toate

larve ale acestora, dar c a p tureazA $i alte insecte zburtitoare. Larvele din apti se hrinesc cu mormoloci, viermi mici, raci mlrunji, ba chiar ~icu pegi mai mici.

I

1

Roam de hperechere a libelulelor mici

alte insecte, de aceea sunt - intro anurnid m5surii - folositoare. Gridinile aflate departe de ape, cBmpiile sau lizierele psdurilor sunt teritoriul de viniitoare al

acvatice, psrssindu-pi coconul de chitin5 ce r5mhe pe plante. Dups aceasta libelulele pornesc foarte repede in dutarea unei perechi, fiindd primele

libelulelor. Pentru a se inmulj3, libelulele au nwoie de ap5. In perioada imperecherii gi a depunerii ouglor libelulele tdiesc in aproprierea apelor. fn cursul imperecherii eIe f0rrneaz.i o ,,roars de imperechere", u n i d in lumea animals. Dupa imperechere, care poate dura de la &eve secunde pBns la mai mult de o or& ele rPmhn legate in continuare - mai ales libelulele mici - iar apoi zboad in ,,tandemn la locul depunerii

Inghejxui de to am^ va

Larvele, davolt5ndu-se in ap5, duc un mod de via55 caracteristic animalelor rspitoare, dar por la rindul lor s5 cad3 ugor prads pegtilor. In mai sau in iunie majoritarea larvelor ies din ap3 c25Zdndu-se pe planrele

inseamna gi skgirul viepii lor. Pins arunci ins& pentru a asigura reproducerea speciei, trebuie sP se inrnulreasd pi s5 dea via52 unei noi generarii sub forma ouiiIor sau a IarveIor.

I

: , I

Par&u.Poate servi ca mediu de via@ al mai multor specii de libelule doar daca prezinta

i I

altele, sunt plsarile, care le prind din zbor sau Tn timp ce ies din oua. Libelulele cad pradi broagtelor i n timpul depunerii ouilor. M u l t ~ libelule devin victimele rnocirlos. Poate gazdui ' Rlstav plnzelor de ptiianjen, multe insecte, ce servesc ca fesute Tntre plantele de hrana libelulelor, dar nu

Plante acvatice. Pentru ca la pirisirea inveligului de chitin3 larvele sa poata i e ~din i api, au

~NMULTIREA LIBELULELOR

I

I I -

-

Libeldi

I n scopul depunerii oullar, la multe specii femela, sub pror t w i a masculului, se xufunda r u abdomenul i n api. Altele Tmpragtie ouZile Pn apti din zbor. - -

- - -

-

- -

-

Dupa iegirea din OU& larvele, 'in funqie de specie, larvele au dimensiuni diferite. Ele triiiesc Pn pentru a nu f i fngfacate de apa chiar ~i3 ani, avAnd un mod pasari, de cele mai multe ori de via@ rapitor. In acest ristimp sub protecfia nopjii, parasesc apa suindu-se pe plante. ele naplrlesc de 7-13 ori. ---

-

CARTEA

Libelule

GRUPA 6

35

Plante acvatire priptene gle libelulelor

Amm damns; in8-@

f;;unzelmd,

rapura cu fruni

punchifarmacese deachideh mai-irulie; proliferare we;adgncimea apei: d mult 21) cm;

T p h fa&&; h+d at luna august form mwnegru hdnaly$ndu* dmsupra mLnziplui lac, In formi de sabie; prolifeme mare; a&C'mea apei: cel mult 50 cm: 2: 1-2m

3 muchii, arcuindu-sein jog; proliferand; &niiea apei: cel mdt 30 un;

1:40-80

d, cu cavid$; proliferare 7

Pontederia (st&&

abcimea apei: cd mdt 30 cm;

-

Pontederia mrdara; flori albastre fdloresc fn mi-iunie; fnum mari, In forrr de iaimf proliferan& a&cimea apei: cel mult 30 cm; t: 60-100 cm

Iris pseudacorus; florl gatme h mai-iunie; frunze rn mrm5 de d i e , pozi@nate vertical; a & c h a apei: eel d t 20 em; k 5QlOO un Phragrmtaauscralis; idlorwenre mov-mat-.. ... iulie-septer.-..-,.,-avid$,se p r e d &ate numai prsvara; proliferare man; &dmea a+ cd mult 50 cm; f: 1-4 m Q IMP ABnMP SRL

R0.P-02-10-047

I

Trebuie distmse adt Lrvele, dr j eremplarele mature ale ghdacului kidkkiivi;tei de vie

,

DXUNATORUL m w h p b d - . R u p m e hm,cbr a l e h e ~epede.Dispune de o trom 5 caraaeristic&d gi la& tr-un an se mao singur3 gen*. Femela iese din dapd ei de i d dup5 ap&, &d ternperatura h q e d m a d . G$ndacul d q t e cel mult uei ani, duraa & care poate depune chiar $ o mie de OL& Ougle, depuse pe partea superioarf a rWcinii, au o h e de 1 mm gi culoare gdbuie. Larvele ies din o d du* d o d trei Sptgm2ni. Cresc piing la lungimea de cel mult 10 mm, seamiin5 cu larvele di&qului 8i se hdnesc cu &cini. Pe trunchiul lor @bui sunt dispuse pse picioare gi un cap brun. Larvele au o finurii aplecat.5, caractaisric2. Dup2 iernare, h mmie larrele form& o aidid&al&, s v h d

uendacul radlcini

R

i

Preven$e. Examinati radacina plantelor in ghiveci sau container, pentru a evita

CapcanB-ghiveci. Intr-un ghi-

veci de ceramicl puneti paie sau rumegus. Strangeti zilnic gandacii care se ascund 'In ghiveci.

putermic toxic&.DacB tot v3 decideti sa le folositi, Larve pe bulbul uclamenului de Asia Mid

respectali instruaiunile

lungimea de 1 un. Aproximariv opt Sp&&ni mai tihiu, Pncephd de la & g i d lui rnai, ies la lumina zilei ghdacii tiieri. Control nocturn. Dacl

SIMPTOME

~~

sunt activi noaptea, ziua se ascund Eh sol. Noaptea se c a w pe plante gi rod rnarginile frunzelor h u - o form2 caracteristid (roadere h semicerc). Unmri rod $ bobocii ~iscoaqa arborilor, necauziind totqi daune a& de grave ca larvele. Larvele rod d&&e a p i lare, care a s w i h principal, nutriga plantei. Daun5torii rod gi s u m p rPdLinilor rnai grow, diferite pi%qiale dpinii, $ produc @uri in' bulbii plantelor bulbow. P w e de deasupra sdului ale plantelor cu d & i

sacai&krrenu*d

to&

onarea plantele h vas, s$L se ,,procuren gi &&torii.

PROTECTIE CU AJUTORUL VIERMILOR PA ACCESORII: O nematozi disponibili Tn magazinele specializate

galeata cu apa u stropitoare

Amestecati viermii paraziti Tn te, dar nu pe timp cu soare,

md k l e 'Ea semicad; h d e rad A&a

1 noare de puM ,,darnberg", floare-graoi

h m l e I$ pied lucid ise ofilese; In ceIe din urmi plmta piie

mrx:pp h t a din ghtvcu, I n d e p h p b&ji rephtai-0 Intr-un nou salfudl

I

~oapteast&& &dacii; la tempem urme de msbuii In semicer m u Y n ; ; p e ~ g i p c ~ F turimeimide~lQCaunb;tt$

dEiunEitoiicu nemak

ciubojica-cucului pe frunze gi pe ridkina apar urm de rosiruri; planta se ofilqte gi piere (sthga) ISBN 978-963g6092-0I

Diagnostic ji tratamen t

Boli virotice

-

Prin apficarea mkuriforpreven rive p uteji impiedica rispindirea bofilor .4 -:a virotice fatde.

,

I

1

i O I V P FUYT l0lPnPeC ]npuuaJy upd 3psuz.u as Ideyaae!msq ! ~ eap g~ u s otqj a d nes $rmp re& .,ri -.Id..m l l u r m . . - n q ~ ~ - - - ~ m ~ L - r - - r j ad ' , [!A 1109aseo

al!o~pn a !rapuru upd FUN^ ap rol!qsnp!d l n p w ~ a l u ! u!rd ~ ! u s u e as i ~!ssal%auulas iol!rmsq alpy~;n rxansy as ioiazunq al!d!ie !!,unnrau ph'un1 pap as!rpsap @unp nes !mnxm [asad rede a z u q ad !as!~oi!~!loq aseoiaurnu

I

: ~ ~ . . nqll d !g IO[!zoletUaU In!XY.Lwu! u!ru ~ ! m a u W l a Sl2J!l(U!n !JR* e msa ra~&np luns a p p d 'Wunp nzs p n x a a1 spur ap la+ i ~ m a !loasap euuoj ul a ~ a d e ! p ~ w G u n [ e-ap alelnpuo a l a z u ~ad j !app !~oqaswraurnl

(~uE~s) JIJEPUEJI

FP~S

PROTECJIA PLANTELOR

GRUPA 6

A

~ i a gos n tic ji tratament

Bolile risad urilot

Respectarea condijiiior de igiena' ji fngri., p e a corespunzitoare sun t indispensabile dezvolta'rii risadurilor.

I

PREVENIRE LA RASADURILE CRESCUTE IN LOCUINTA pr&&pina simplu.

jn mod

CIUPERCI PERICULOASE C u p~$nhnpdupii: *ea b r , apmape mate speciile vegeJ e aunt fame vulnerabie la &&de uuperci de sol, care pot c a m putrairea rkliicinilor pi a I k t d o r . Aceste boli sum denumite pi ulcere ate rgdgcinii, putraire a i k t d o r sau putrez&e n"gd. BoMe pot n@ea a& la a h a turile e b t e fn 4,c$t 8i la cele din aer liber.

1 Folasi$l p n t r u cregerea 1

din timp pllntufde prea dese. Semihati individual fn ghivece separate sernintele mari.

rz

-.-

-.aduri idstate, cu baza tulpinii bolnavz

Unele ciuperci amxi plktuyele imediat dupH germinare, astfel acestea nici nu mai r k r din piimbt. Aceste boli se pot recunoqte dupP zonele &"ad plante ce se pot vedea in vasul de s e m h t sau Pn strat.

Sunt simptomegaracteristice p w e moi pi de culoare hchisii a p a d la baza tulpinii, loc h care mai h i u l&mrul se rupe, precum gi r?i&cinile brunn&icioase care rnai inti% putraesc 8i apoi se usu&.

t

Nu semiin&@prea dm. Ririti

I

3

ERADICARE Ciuoercile oot fi eradicate numai prin metode costisitowe, din acest motiv prevenfia are o im orcan@deosebitg. a d semgnHrii h l o n r in@ folosi~inumai p b l n t hi? germeni, ptecum gi vase gi unelte curate. Constahd semne indichd prezenp bolilor, Pndep h $ imediar si disnugeyi plantele atacate, sterilizayi p h a n t u l infectat hainte de a-1 depune in compon sau in gdid. Se-mhp dio EXQU,respect$nd toate regulile de precaujie. te mai

P.

emimele rraeta chimic unt rnarcate in general, prit. ulori aprinse, pentru a fi $or de recunoscute. Nu le tingefi d e d t cu manu~il

Data pregatiji personal p i d i n tul de semSnat, punefi-I30 de minute i n cuptor, la tempratura de 100" C pentru a distruge germenii patogeni.

.

SIMPTOME

-1

riisadurilor, In masura posibilitatilor, vase nol. Ghivecele sau tavile deja folosite cura$afi-le bine ~il&afi-le @ seiusuce.

I

I

phtupele K i astfel expuse periwlului infestzrii un timp c$t mai scurr. D a d observayi d rku prea pufie seminpe, schimbafi stratul sau c u m p b j i seminre tratate, respectiv rbaduri ki.15germeni patogni. Un strat de carbonat he A o n i u qternut priiHvara pe sol poate, de asemenea, atenua gradul de infestare. La bolide rihdurilor sunt foam sengibile legumele v&zoase, rqiile, salata verde i morcovii.

cazul semiaibii fn tava de rninat, se paate evita ca sci fie dispuse prea des. Existii ~i t4vi cu capac,

Udofi prin p u l w h m a fIn3 a apei miin2Turile gi a p i rbdurile. P4mAntul d fie reavan $i nu umed. Nu ud@i cu jet puternic de a@-

este necesar, utilizafi larnpa p n t r u pplante.

-.-: -,pt---. -

r

PREVENIRE LA SEMANAREAAFARA,,.~ -

Respectafi temperatura optima, Agerneli compost pe sol, nu semanafi prematur. Contro- deoarece acesta confine lafi temperatura cu termomet- microorganisme irnpiedicdnd ,ul de sol. raspdndirea ciupercilor.

- -.-

lmediat ce au &stirit, arnp&i$I

p!Ant@ek tntr-un I.smai r k o m ~ifoarte lumi"nos, Dad

Folosiji seminfe tratate. In come0 se giisesc alaturi de seminfele tratate chirnic ~iseminfe tratate pe cale biologics.

1

Folosifi numai vase ~i amestecuri de sol far3 germeni. Daci preparali personal amestecul de p i m i n pentru plantare, umezifi-l uzor ~i sterilizati-l tn cuptoi timp de o jumitate de or& la temperatura de 100 "C. Curapti bine ~idezinfecta vasele si uneltele vechi.

locuin*, respeaafi mate reguUdali cu grija plintu?ele. i~ vederea maririi continutului de umiditate a aerului, imediat dupi aparitia plintutelor, aerisQisistematic lidifele de seminat acoperite. La dexoperirea ISdifelor, aveti griji ca apa condensati sa nu se xurg: pe plintute.

seminarea individuali a

specialitate. Men$nefi semanaturile ~irlsadurile!n sol reavan,

Pregiltirea straturilor Pregatiti din toamni seminatul de primavari. Pregatiti cu o atenlie deosebiti straturile desdes locul straturilor de semina-

I

Cu c i t se asiguri mai bine condijiile de germinatie a plantelor, cu a t i t mai repede incoltesc seminlele $i sunt mai putin expuse ciupercilor diunitoare din sol. Temperatura de seminat optimi a solului diferi de la o specie la alta. Respectafi instrucfiunile de pe ambalaj, ~idaci este necesar folositi termometru de sol.

C

1

PROTEqlA PLANTELOR

GRUPA 6

1

Pro tectie eficienti

Mup tele legurnelor

I

Larvele de cufoarepali, dbicioasi ale m ujtelor legumelor rod deopotrivi suprafaa $ interiorul plan telor legumicole. L

Mqtele legumelor aparfin ordinului dipterelor. Dispun de un trunchi robust i picioare solide. Unele svecii a t a d numai anumite legume, altele rnai multe feluri de legume. In exterior se a s d n 5 cu mugtele de GI& Se hiinex cu nectar gi aps, &uniitorii efmivi fiind larvele. Cidul de via@. ~ajoritatea mqtelor legumelor apar la s h ~ i t ului l aprilie, inceputul lui rnai, gi tot atunci bi depun o d e la baza tulpinii riisadurilor sau pe sol, in apropierea plantelor. Din o d in dteva zile apar larve &f cap gi h P picioare, ce incep sb road5 galerii in 'ndiicina, 1;istarii sau fiunzele &adurilor. RosPturile larvelor pot impiedica dezvoltarea plantelor, le pot distruge sau face inutilizabile pentru consumul umanit. Majoritatea larvelor p W e s c planta-gazd5 dupa dous-trei sitpiptgmhi gi se transform5 In sol Pn pupe.

SIMPTOME Rodturile larvelor produc

simptome camcteristice: ofilirea brusd, respectiv ingdbenirea sau colorarea in cenqiu-plumburiu a frunzelor plantei. Praenja mqtelor de legume care a t a d frunzele, de exemplu a mugtei pelinei ~i a morcovilor, se poate recunoqte dups galeriile de culoare deschisa roase in frunzele

Prim3vara devreme sipati, priyiji de mai multe ori solul. Astfel pupele vor ie$i la suprafats yi vor pieri, fie din cauza gerului, fie ci vor fi mdncate de pasari.

I

In culturile mixte o parte a mugelor legumelor sunt alungate de unele substante eliminate de plantele vecine.

Nu plantqi in perioada de depunere a ouilor. Produceji in locuinji risaduri ~i transplarltaji-le in grains doar dupi perioada de roire a insectelor.

Acoperifi $i nu aerisiti decdt temporar risadnitele. Astfel Pmpiedicati accesul la plante al majoritstii diunstorilor ~i depunerea de oui.

Folositi pesticide sub form3 de pulbere. Acidul silicic confinut de preparatele biologice fortifici tesuturile vegetale, substanjele chimice distrug diunitorii.

I

acestora. Aceste m q t e impiedid in general dezvoltarea plantei, dar nu ti c a u d daune durabile. Musca riidkidor, printre care cea a Lasolei, a t a d deseori pzrfile in crqtere ale plantelor in germinarie. Germinafia este Pnuerupd, plktufele h, dar pier in scurd vreme. Gderiiie in stare de descompunere roase h pbjile subterane ale plantei sunt cauzate de musca morcovilor, a cepei sau a ridichilor. la suprafafit daunele de sub p h h t sunt semnalate fiecvent de ingdbenirea q o a r i a frunzelor.

T i p de trei ani nu le mai cultivafi ih locul infestat.

6

Asiguraji condifl de via* favorabile dusmanilor mustelor legumelor (viespi priidItoare, pganjeni, carabi), ca de exemplu acoperirea solului, formarea de mormane de piatrii, stive de lemn sau dpije de frunzig.

I incepdnd de la mijlocul lui aprilie fixati plase de proteqie deasupra straturilor legumicole. Plasele vor impiedica mugele s i - ~depuni i ouile.

Folosiji pesticide h stare de pulbere sau lidid& dar numai arunci &d mqtele de legume s-au bmulyit extrem de mult. Solicitaji sfaturi utile in magazinele de specialitate.

I II

,

I

PROCEDEE SPECIAL€

I

PROTECTIE ~w.P&$le . - , infestate. In

cazul aparijiei mugtei frunzelor, de exemplu a aparijiei larvelor mustei jelinei gi a morcovilor, indepbta~ifrunzele bolnave. ~ % a drastic $ lhtarii atacaji de musca sparanghelului.

f n d e P h j i plantele. Scoateri din p h h t morcovii, ceapa gi ridichile cu vierrni.

L

-

Momovi v&&u@'

I

Folosiji guler de proteqie contra rnultei venei, Impiedicdnd depunerea de oui la baza ridacinii. indepirtati-l dupi perioada depunerii de oud.

Contra muytei morcovilor plantali in culturi mixta morcovi ~i ceapi sau stropiti plantele cu o fierturi de ceapi. Muguroifi pamdntul in jurul plantelor.

Contra mwtei cepei pulverizati rssadurile cu var de alge. Acoperiti solul cu vetricea sau stropiti plantele cu o fierturi de vetricea (efect odorific). i

w

'xoup~aunep $n&J y ' p m m !l p a !a$wau?% o m p plodsp x p ue ruqwadas ul gqd a p ! ml pol!!u~q ap a u m ~ ~uns d a p h m msalyo as !S ~sawqp8111as a p m ~ bopyxp!~ j e geo!njn! tared q @I ap ma (apnnd

~p ..i1l.t. win 0

JO~~JO.' n runn 9 VdflU3

r I

r;

- -

,.-

.areisaju! al!b@ !ieu -!w!la nes ede n3 ala~ueld!iel@s '!po$eunep ! 0 6 u g ~ 'g3!umaw s a l a ad !a ap !Jedgx es !le3~a>u? 'xailnwul as !!roaguw p e a -!lJolgungp i?>apapppasu! el al!q!was !ew luns 'a~eo~epg~d a j w y !§ aJe3

,... ,. ..

.A.

... ..,.

.,.

,

.

I.

I,,

. .,

nes ep!ps!~3 'pml ap ~ u r l oqns j -urn! m o ~ p apdsa!~ ~ ~ d $uap -unqe ury ~ m p sq m a yajo a1 a m a l q d rimup3 alawn6al !$!do~vnes axeu!we$ -uo3 alaqueld aJ$u !aaueld alynwel !jaund ' m ] r & aap ~ 3sa~a4as augwgd ap !p!~nd .!fl alm!urn%al ~ola~ueld p u n e p !S arp! !nl apuy el re& a l q o m p apuasu! '10s q J o I a p u m a w -103 e d n a * a m ~ o ~ a 1=3 ~ a~~1 -!a~ueld~ d !P Turnsurn p !6 umr 9 ap eaureunl Sune pl!dp p ~ q q apd !nlm!snd a l a q . l o p a z ~ o u ~a su aunep r p m ~ a nu ~d -umj m y y o peonord a3 ma3 y u i r q q d ul al!u!3qq por -v --- . ,

'P!wo

.ru!do~uap e!&Jado tl.Wa~ nes &eu\ uj aseug~ gl!zbw e ~ n p BI!~ e pup %?dry]

uj ~eop aluapya Turn al!!Japaa

.q=urul t

v !g !i!dons

Z

r r : -

-. ' m

-

W*I"I~ 'P IU"S Ipo1pnyp e!af~f pro1 -n(e ru ~ u e ~ a u t$msqns eq o 'Eurrn tnp r q .~rsuasua67u!~n~ ~ sngIIwegnw umnpaqd ap @eq ad arfn~os !soloj *~nd J O ~ W Ov+nedmq -~l!T-=o nes a ~ n ao m ulp +3n.u -SIP !H 'i-dapur, apaJeu!u -e$uo>ap a$eyp!~ad! e u $[nu $uns ~n~nda>u? el a~ejueldal!Jnpesy '3. sz !b €2 a ~ $ ueu!xelu l a$sa !a!baju! e!$odo~dJep '3. S& $ 6 JJ)Ul asu!Jdn> !Jn$e~adua$ el a~ede !JZJJA !!U!>epgJ e!UJaH .gseo~o3e~ !ew a w a ~ n 0 ad ' e J e ~ ~ l ~ 'Jol!ieJ !Jd -!l!q!sod eJnseu u i 'aseoz al!Jnpesel !ie~ueld - J ~ Aap

.a~ueldaye ns a p ! u !JnUn> u? '~!q!SodJ $ S J p e p '!$ JWJJAJp alaseozJeA !ie$ueld '!nl -nlos ~ n apda!bunj ~ u?'a61e ap JeA nes n!uoue ap leuoq -Je3 A ! ~ J ~ S'$SO~WO> JJ 'd!S!u la

-a$ueld !ua~ap$od !f JO~JJ -aj!sn~s!a!l!uej eauaurase ap u!bede ea$sasv 'eznes u l InuaJa$ad aseozJgA ap !pads !$e~!yn3es !$!lop n!zJe$ ! e u p e p p$!del nes Je$hlI JpJJA augwgfg~fiu? es !$euguras nN

u?!ie~odlosu? !4 lnlos !$eug#v aiqueld !g a~ggtiard WIVAYW lUd

7

Ricoarea 8i umezeafa sun t periculoase Sclerotinia supravie~uiqre

21 PREVENTIE SI ERADICARE .- -

.

-

-

I

-9 C--

pe numeroaseplanre-

CIUPERCI DAUNATOARE Boala este provocatii de diferitele specii ale genului Sclerotinia sau de putregaiul umed. Cea mai important3 dintre acestea este Sclerorinia scleroriorum, care a t a d numeroase plante legumicole, flori, arbugti gi plante sdbatice. M o d de viati5. Pe ~lantele contaminate apare un Fesut de hife de ciuperci des, alb, aseminitor vatei. fn interiorul acestora se dezvolti sclerogii negri de max. 1 cm lungime (structuri scheletice ale plantei). Acestea cad sau impreun3 cu porgiunile putrezite ale plantei pitrund in sol unde supravieguiesc chiar pi 8- 10 ani. fn caz de condifii favorabile (ca umiditatea solului, temperaturi variabilg) germineaz3 gi dezvolt3 apoteci sub form2 de pilnie. Aceste ,,ciuperci" produc spori care se rkp9ndesc cu ajutorul ploii gi a1 v3ntului gi pot contamina alte plante.

dicoza p a t e ataca #I arbu~tii(de exernplu orsitia), Deasupra pofliunri pcrozate ltistarii se &. z lezmlta hife de trupercd . e in interiorul Gcora se

-I

~ d a m e n t .Planificaji cu griji cultivarea legumelor. FiJi atenti rotatia variati, de cel pufin 4

Lucrarea rolului. Sipali adanc solul ca sclerotii s i patrundi mai adinc de 5 cm, unde nu mai pot germina.

Plantare corectz. Pistrati distanfa corespunzitoare dintre plante, irnpiedicand rispbndirea bolii prin rzdicini. Plantali salata pe biloane.

Fertilizare corespunzatoare. Fertilizafi cu griji, f i r i prea mult azot, ca fesuturile plantei s i rimbne rigide ri s i nu devini poroase.

~ngrijire.indepirtati pooiunile ofilite. i n cursul p r i ~ i l e~i i recoltirii nu raniti ridicinile ~i listarii, evitati provocarea rznilor.

Distrugere. Scoateti din sol ~i distrugeti plantele bolnave. i n sere schimbati solul. Nu compostati solul ~iplantele contaminate.

'pi.

Salata' putrezind de la miez spre exterior

hife de ciuperd albuie, FELURILE CONTAMIN~II asem3nlroare vatei.

Contaminare la suprafap solului. La temperaturi de

15-20 "C ~i mediu umed sporii ciupercii pstrund in interiorul plantelor. fn majoritatea cazurilor atac3 porjiunile deja atrofiate sau r3nite ale plantei, dar deseori gi frunzele umede timp indelungat. Contaminare subterang.

Sclerogii cizuji pi coloniile de ciupercii din interiorul solului pitrund in ridicina a numeroase plante. fn acest caz plantele putrezesc incepind din interiorul pirgii inferioare.

SIMPTOME --

fn primul stadiu apar decolor3r;maro-deschis 1; baza tul inii gi frunzele se ofilesc. d doilea stadiu in locurile contaminarii planta purraegte gi pe vreme umedii se formeaz3 repede ~esiiturade

f~

fn ultimul stadiu se dezvolt3 sclerogii, plantele putrezesc sau se U S C ~deasupra p3rgii contaminate. Important: boala poate fi recunoscuti pi dups apari~iasa sporadid, care provoaci contaminare in mas3 foarte rar.

PROTECTIE --

-

~

In special in cazul legumelor, nu folosigi chimicale. fngrijirea corespunz5toare

gi verificarea sistemarici ajuti la recunoagterea din timp a bolii. hdepirtind frunzele exterioare ofilite ale salatei proasp3t contaminate interiorul s2nitos poate fi consumat. De . pe . plantele recent contaminate pot fi recoltate castraverii, ro~iilesau fasolea ajunsi la maturitatea de recoltare. f ndepiirtagi gi distruge~iplantele contaminate. Nu composta~i plantele bolnave.

?1"9["9 "i?Pdns

ad A u ! m p v !!nlnio$ad e nes !!qdlru m q el aqp p ~ a d n nap !!uqoo

10s u!p !!uPepy ~ n ~ p a m ~ au!~d ~ u !a~ueld ! InJo!la1u! ut puruled a3 !guy ap p!,ads UJ emono~dalsa w~eu!ureluo3!!r%au!lo~aps n3 aqp p ~ a d n pap ~ol!!uolo~ r! !f