Gradina de langa casa

March 20, 2017 | Author: Drucila | Category: N/A
Share Embed Donate


Short Description

Download Gradina de langa casa...

Description

SF ATUL POPULAR AL REGIUNII PITESTI Sqctiunqa asricoli

Ing. BUDAN C.

GRAD INA

DE LINGA CASA

1 9 6 0

CUVINT INTRODUCTIV Nevoile materi.ale ~i spirituale al·e omului sint multiiple priln n:atura lor, :nelimit·a·te : p·e masudi ce sint sati.sfacute unele, apar altele. Gradul de satisfacere a nevoilor define~te nivelul de tr.ai .al poporului. Oamenii doresc o abundenta de marfuri frumoase, o locuinta mai spatioasa, o aHmentatie mai bo•gata ~i mai va:riata decit in tr·ecut. Congresul al III-lea al Partidului Muncitor·esc Romi:n, preocupindu-se de buna.sta.re.a p·oporului nostru, a tra.sat un vast pro.gra:m de 1dezvoltar·e a tuturor .ramurilor economice ale tMii ~i in p,rimul ;rind a ramurilor ,prindp,al,e : industria ~i agricultura. In ceea ce prive~te agricultura, principalul obiectiv al pl,anului de 6 a:ni este .a.Ungerea unui nivel de productie care sa ·satisfacii integ.ral 1nevoile mereu cresctnde de 1p.roduse alimenta.r.e .ale populatiei ~i cele de materii prime ale i,n,dustriel ~i sa acopere toate celelalte nevoi ale ,st.atului in 1p.roduse a;gricole. Pe:ntru .a s·e 01btine o aliment•atie mai bogata ~i mai va-riaUi, o atentie deosebita se acorda lar.girii co.nsumului de f.ructe ~i legume de cele mai dHerite specii. · Oamenii de ~tii:nta au stabiHt ca ,pentru o buna dezvoltare .a cor-pului omenesc ~i a rnenti.nerii sanatatii, trebuie sa se consu:me cit mai multe fructe 1proa.S1pete ~i legume, stabilind chiar c•a.ntitatea mi1nima zil:nic la 200 grame f.ructe ~i 500-800 gname le,gume inclusiv cartofi, de om. Consumind · fructe ~i le.gume sub ac.est minim ~i cu tntre.ruperi, cum se !ntltm,pla .aodesea in lunile de iama ~i ,primavadi, in or.ga.ni:smul omului se produc perturbari ca.r:e slabesc or.ganismul ~i care ~i,

3

nu :rareori ·se soldeaza cu boli de stomac.' de ficat, rinichi etc. care au l.a baza lipsa de vitamine. Datonta valorii lor alimentare, fructele ~i Je,gumele smt produsele cele mai pretioase pentru hrana oarnenilor. Ele contin multe substrante folositoa.re cre~terii ~i intret~nerii ongani.s~mului omenesc. Astfel, zaharurile din fructe, glucoz·a ~i fructoza, care dau dulceata fructelor, ocupa primul loc ca importanta in .alime:ntatie deoa.rece ele se asimilea.za foa.rt.e u~or de catne or•gani:s'ffi. Pe lilnga acea1st:a, •gluco.z.a ~i fructoza au o .actiune binefacatoa:re asupra secretiilor gastrice, asupra digestiei, asupra rinichilor ~i p1roduc pofta de mtncar.e. ~i celeJ,alte ISUJbs·ta.nt'e din f.ructe ~i legume ca: acizii o.rganici, vitaminel.e, fenmentii, precum ~i numeroase elementre minerale (potasiu, calciu, mag.neziu, fier, siliciu etc.). sint de rnar.e impo.rtanta pent.ru sanatatea omulut Acizii organici din fructe ~i legume, care dau acestm.a gustul racoritor, contribuie la di•gestia alimentelo.r in stomac, elementele m~nerale contribuie Ia formarea ~i intari1rea scheletului, iar vitaminele ~i fermentii asi,gura functionarea normala a glandelor cu ·secretie interrna. Upsa vitaminelor in alimentatie provoaca g.r.ave tulburari .asupra sistemului nervos, asupra vederii, rpielii, dintilor, a:paratului digestiv ~i determina slabirea i'ntr.egului o.r,ga,nism. Toate aceste componente .ale fructelor ~i legumelor, p.recum ~i aHele aflate in c·antitati extrem de mici (microelemente) s~nt foa.rte p.retioase pentru omul sanatos, iar in multe bali aJ.e stomacului, riniohilor, inimii, precum ~i in stari de anemie (slabire) a or:ga,nismului au .p.roprietati de intari.re ~i vindecare neintrecute. lata de ce fructele ~i legumele .si•nt considerate :pe drept cuvi.nt izvor de sa.natate, ia-r pomicultura ~i legumicultura ,industria de vitarnine a agriculturii". Pentru toate aceste ealitati, consumul fructelor ~i legumelor este de neinlocuit in alimentati·a o.amenilor. Ele nu trebuie sa lipseasca de la masa, mai ales din alimentatia capiilor ~i a batrinilor. 0 alimentatie bogata in fructe ~i legume a ajuns sa fie un indiciu de bunastare a unui .popor. Pa,rtidul Muncitoresc Romin urma.rind ridicarea continua a nivelului de trai al oamenilor muncii, a trasat ca sarcina in planul economic de 6 ani adoptat Ia Congr·esul al III-lea ca pina in a.nul 1965 plantatiile de :pomi fructiferi sa fie extinse la 300.000 .hectare, ia1r suprafata cultiv.ata cu legume sa ajunga la circa 185.000 hectare, .ast:fel oa productia de fruct.e sa poaHi ajunge in 1965 la circa 1.700.000 tone, iar productia de legume J,a circa 3.300.000 de tone.

4

Pentru realizarea acestor sarcini s-au creat in toate reg-iuniJ.e tfirii nurneroase pepiniere in care se altoiesc anual mimoane de pomi din toate speciile ~i din cele mai bune ~i mai valoroase soiuri, rpentru fiecare zona in parte. Niciodata in istoria ta,rii noastre, pomicultura, ca de altfel nici celelalte .rarnuri ale a,griculturii, nu s-a bucurat de o atentie ~i de un avint rnai mare ca sub regimul nostru de democr.atie populara. Sub .regimul bur,ghezo-:mo~ie.resc nu s-a realizat in mai bine de o jumatate de secol atit cit s-a realizat in mai putin de un deceniu sub .regimul democr~a.t popular in domeniul pomiculturii ~i legumiculturii. Plantatiile mari de tip socialist infiintate in unitatile agricole de stat ~i cooperatiste, bazinele legumicole create in jurul o.ra~elor ~i centrelor muncitone~ti au ~i dus Ia o serioasa irnbunatatke a aprovizionarii cu fructe ~i legume a oamenilor muncii. · Succesele deosebite obtinute in co.nstructia socialista a agriculturii, puternicul sprijin acordat taranimii muncitoare de catre statui democrat-popula:r pri:n mijloace mecaniz.ate, cadre tehn:ice, credit.e, ingra~aminte, seminte selectionate etc., faptul ca piWg,ramul de dezvolta1re a pomiculturii ~i legumicuJtu,rii in ta,ra noastra este in plina desfa~ur,are, ca actiunea aceasta este planificata dupa criterii ~tiintifice, economice ~i sociale. ~i nu haotica ca in trecut ~i ca pina iin prezent -acest plan a fost nu numai realizat dar ~i depa~it in fiecare an, ne indre,ptate~te sa credem cii sa,rcinile tr.as·ate de Congr,esul a! III-lea a! p.arLidului vor fi nu numai realizate in intregime ci ~i depa~ite. Alaturi de gospodariile .ag·ricoJ,e de st,at ~i cele colective, care vo.r da cea mai mare parte din fructele ~i J,egumele necesare aprovizionii-rii po:pulatiei din intreaga ta:ra, pina Ia nivelul st.albilit de Congresul al III-lea al P.M.R., un izvor suplirnentar de o mare importanta in aprovizicmarea di:r.ecta cu legume ~i fruct:e proaspete il constitui,e gradinile d.e pe linga locuin~ere oame.nilor muncii.. Asemenea g1radini intnnim ap,roa,pe in jurul fieciirei gospoda:rii ta.rane~ti. Ele se creaza pe loturile de 2 000-3 000 m.'p., pamint ce se lbilitat.e de folosire .a f,ructelor: in stane ptroslpa,ta, c·a des.etrt, conse,rvat'e ptrin opari,re :;;i uscar•e ·pe .g~r.atii, ·afumate, p.relucrate in ma;giun, tdulceata, compoturi etc. Recomandarile di,n exemplul dat s~nt cloa:r orie.nt1ative, numa,rul pomilor ditn ·fiec:are specie 'putind fi mai mare sau mai mic dupa .nevoile :;;i clorintele fiecarui goSipodar. Daca avem te1ren mai putin, de .exernplu rnumai 500 mp vom :p.refe:ra in locul 1pomilor de t.alie i:nalta, pomi :pit'ici: meri altoiti pe pa1radis :;;i 1peri ·altoiti pe ,gutui. Aoe:;;tita fiind mai mici ocupa loc mai .putin, se i:ng~rijesc mult mai u:;;or, dau fructe mai f:mmoas:e :;;i de mai 1buna oali~tat,e, intra mai ,rep:ede pe Tod :;;i :put·em ·avea tot amea .f1ructe ca :pe 1.000 mp. Chiar :;;i pe o suprafata de 100-200 mp cultivind pomi .pilici in forme reduse :;;i ·in ,forme de s;p.alieri, putem sa.tis·face lin mare ma.sura nevoile de fwcte ale unei familii. Arbu:;;tii i:ncep sa ,rodeasca din a! doilea :an dutpa p.Janta:re, awpa suprafete trel•ativ mici :;;i dau •ptroductii mari. De ace,ea ele nu t1rebuie sa !i,pseasca din ,nici o gradina de linga casa. 0 :mare atentie trebuie data coacii1zului ne,gru ~nmu1tit :;;i acHmat,i.zat cu mare greut:at•e i·n 1regiunea noa:stra, .ale carui fruct.e contin cantit.atea cea mai mare de vita:mi1ne - de 4-5 ori mai multa vitamina C decit smoc;hinele, ma:nda,rinele :;;i lamiile. Im zona de colin•e :;;i de 1podganii, 1in grad·i-na de Ji,nga casa, SJe vor cultiva :;;i citiva ibutuci de vie din soiurile 13

de masa : Perla de Csaba, Regina viilor, Cha:ssel~a·s ctore1 Coarna nea~gra, Muscat Hamburg ~i altele . .Pe~tru orie~tarea . cul.tiv~torilor in alegerea speciHor de pom1 ~~ arbu~h fruchfen, In tabelul Nr. 1 dam numarul speciilor care se pot planta pe 1.000 mp in cele doua zone principale ale regiunii, precum ~i productiile minime de fructe ce sc: pot obtine. Tabel nr. 1 Speciile de pomi ~i arbu~ti fructiferi ce pot fi cultivate in gdidinile de linga casa pe o suprafata de cca. 1.000 mp.

-~. ---~- Distanta Specia

1

I I

I intre 1

plante

\ (metri)

In zona dealurilor

I I

I

1

1

Nr. plan- SupraNr. plan- Supra- Recolta lata !kg. telor lata probabila telor (m.p.) (kg.) (buc.) (m.p.) pe porn\----;-;;:- (buc.) sau tufA tall

I Miir •••• Par..... Prun ••• Cais.... Vi~in •• Cir~ ... Piersic,. Coacaz .! Agri~ ••• ' Zmeur • • Ciip5un • Vita de vie....

\_ _In zona de cimpie

Recol'a probabiHl

7X6 7X6 7X6 7X6 7X6 7X6 7X6

1.5X1.5 1,5 )( 1.5 0,8X0,8 0,4X0,4 1.5X1.10

10 3 7 2 2

420 )26 294 84 84

10 10 10 500 20

In total pe an kg. lructe

I !8

30 25 20 25 20 1 1

33

400 120 210 50 40

3 2

12 2 2 2 2

126 84 504 84 84 84 84

10 10

120 80

360 50 40 50 40

0,5 0,2

5 100

10

5

500

100

2

40

20

985

15

40

885

Din tabelul nr. 1 se •poate vedea ca .print,r-o .alegere ohibzu~i arbu~ti fructiferi pe o surp.afata de aproximativ 1.000 mp :se pot ,recolta ·anual 800-1.000 kg f,ructe ceea ce este pe dephn ·suficient ·pentru acoperirea nevoilor unei nume1roase f•amilii, raminind ~i o importanta cantitate pentru vtnzare. La calcular€a atestui exemplu am :socotit o :producti€ · mijlocie, i:nsa dacii. tngrijim bine ,pomii, atunci numai de pe 500 mp cu un numa.r pe jumata1te de pomi soe poate obtine ace.ea~i recolta ca oea aratata mai :sus. In ceea ce .'P'rive~t·e :alegere,a soiurilor de diferite s:pecii, va trebui sa chibzuim in a9a fel ca ele sa aiba coacer•ea la

ita a speciilor de porni

14

epoci difelfite pentru .saHsf~acerea nevoilor de consum ale fami·lid pe un inte,rval de timp cit mai tndelun.gat. Aproape toate speciile de pomi au soiuri care ,s,e coc Ia intervale diferite. Pepinierele sfatudlor populare raionale sau ale gos.podariilor agricole de 1s•tat de unde S·e pot p1rocura pomi, 1produc cele mai nobile specii ~i soiuri de ·pomi aclimatizati in raioanele de deservLre. Sfatui~ndu-ne cu agronomii ~i pomicultorii h:ali urmeaza ,sa a]e.gem soiurile cor-espunzatoare fiedirei g.ri:Jdini, tinl1nd s·eama de conditiile locale ~i dorintele fiecarui gospoda r. Pentlfu a u~ura alegerea dam mai jos cele mai valoroas(· soiuri de pomi $i arbu~ti fifuctiferi adaptate Ia conclitiile din regiune.a Pite~ti pe zone ~i in orclinea coacerii fntctelor : Zona dealurilor.: P.ent:ru aceasta zona se recomanda urmi:itoarele soiuri de pomi ~i a1rbu~ti fructife:ri : Miir

Pdr

Prun

Cais Piersic Cire~

Vi#rz Azrl~

Coaciiz

Zmeur Ciippun

- Soiuri de vara : Astrahan alb, Roz de Virginia. - Soiuri de toamna : Parmcn auriu, Gravcnstein, Rene-t de Landsberg, - Soiuri de iarna : Cretesc, London Pf'pping, Jor.nu[

Pomii,

legum~ ~i pe acela~i

24

!nai1ntea .plantarii, lucr.anea o putem face ~i dupa plantat toamna ti:nziu sau in timpul dernii, 'Pe toata suprafa\a .ramasa nomobilizata in jurul pomilor. Pent,ru legume ~i flori, primavua din v,reme, imediat dupa zvintatul .pamintului, irn gradina se pregatesc straturile de 1,20 met.ri laFme ~i cu o lungime dictata de necesitate. In znn
View more...

Comments

Copyright ©2017 KUPDF Inc.
SUPPORT KUPDF