Gmdss Vol2 Rev 3 Ifr_2014_nov

CODRUŢA PRICOP

♦

GMDSS-GOC TEORIE ŞI APLICAŢII Volumul 2

Editura

NAUTICA

2

CODRUŢA PRICOP

GMDSS-GOC TEORIE ŞI APLICAŢII Volumul 2

Editura

NAUTICA 3

Referent ştiinţific:

Tehnoredactare

Prof. univ. dr. ing. CORNEL PANAIT

computerizată

Consultanţi ştiinţifici:

Codruţa Pricop

TORILL-OVERVAG

LEIRBEKK,

Senior

Executive Officer , Maritime Radio Inspection, Maritime Radio TELENOR NORWAY Ing. Aurelian Sorinel CALINCIUC, Expert radiocomunicatii- ANCOM BUCUREŞTI, Vicepresedinte al CEPT/WGFM/FM PT 46 (ITU) Ing.

EDEN

NAVTRON

-

the

KESSLER, marine

Director electronics

CONSTANŢA

Editura NAUTICA, 2014 Editură recunoscută CNCSIS Str. Mircea cel Bătrân nr.104 900663 Constanţa, România tel.: +40-241-66.47.40 fax: +40-241-61.72.60 e-mail: [email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României: PRICOP, CODRUŢA GMDSS – Teorie şi aplicaţii/ Pricop Codruţa – Constanţa: Nautica, 2014 Bibliogr. ISBN

4

General, expert

PREFAŢĂ

Cartea se adresează studenţilor şi tuturor celor ce intenţionează să obţină sau să reconfirme Certificatele de Operator Radio în Serviciul Mobil Maritim (SMM), Serviciul Mobil Maritim prin Satelit (SMMS) pentru GMDSS (GOC/ROC/LRC/SRC General/Restricted/Long Range/Short Range Operator‘s Certificate in Maritime Mobile and Maritime Mobile-Satellite Services for The Global Maritime Distress and Safety System). Global Maritime Distress and Safety System a devenit un complex şi complet sistem de comunicaţii în industria maritimă datorită schimbărilor majore din radiocomunicaţii şi tehnologia informaţiei. Operatorii radio, deţinători de Certificate GMDSS GOC/ROC/LRC/SRC în SMM/SMMS, care asigură toate funcţiile de radiocomunicaţii, trebuie să aibă competenţele specificate în legislaţia internaţională. Procese deosebit de complexe, instruirea şi examinarea personalului radio maritim în vederea obţinerii Certificatelor de Operator Radio în SMM, SMMS pentru GMDSS, sunt reglementate de ITU Radio Regulations, STCW’ 95 Code Sect A-IV/2, IMO Resolution A.703, Dec. ERC (99) 01 la care se adaugă alte reglementări internaţionale şi naţionale. Repere în acest sens sunt modelele de curs IMO 1.25 - General Operator‘s Certificate for The Global Maritime Distress and Safety System şi IMO 1.26 - Restricted Operator‘s Certificate for The Global Maritime Distress and Safety System elaborate de International Maritime Organization ce conţin informaţii referitoare la instruirea şi examinarea în vederea obţinerii Certificatelor GOC/ROC. Sper ca informaţiile teoretice şi sugestiile referitoare la aplicaţii din cartea GMDSS GOC Teorie şi Aplicaţii să prezinte interes pentru toţi cei implicaţi în training şi examinare în GMDSS. Multumesc tuturor celor care au susţinut şi sprijinit ideea şi concretizarea unui program complet şi competitiv de instruire GMDSS în Universitatea Maritimă Constanţa, program dedicat în special studenţilor. Mulţumesc în mod special reprezentanţilor Maritime Radio Inspection, Maritime Radio TELENOR NORWAY, ANCOM Bucureşti, Autorităţii Navale Constanţa, colaboratorilor de la NAVTRON CONSTANTA, echipei de experţi şi instructori de la CERONAV Constanţa şi nu în ultimul rând conducerii şi colegilor de la Universitatea Maritimă Constanţa.

Autoarea

5

6

CUPRINS

VOLUMUL 2 UNITATEA DE

TITLUL

PAGINA

ÎNVĂŢARE

S5

GMDSS: SISTEME SATELIT: SISTEM INMARSAT

13

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5

15

5.1.

SISTEM

INMARSAT

–

INFORMAŢII

17

GENERALE 5.2.

SHIP EARTH STATION (SES) INMARSAT A

25

5.3.

SHIP EARTH STATION (SES) INMARSAT B

41

5.4

INMARSAT FLEET SYSTEM. FLEET 77

63

5.5

SHIP EARTH STATION (SES) INMARSAT-C

67

Teste de autoevaluare, răspunsuri şi comentarii la

76

întrebările din testele de autoevaluare

S6

Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 5

77

Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 5

81

MARITIME SAFETY INFORMATIONS:

85

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6

87

6.1.

SISTEM NAVTEX

91

6.2

INTERNATIONAL SafetyNET SERVICE

111

Teste de autoevaluare, răspunsuri şi comentarii la

119

întrebările din testele de autoevaluare Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 6

107

Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 6

121

ALTE S7

SISTEME

ŞI

ECHIPAMENTE

GMDSS:

127

SISTEME SATELIT - COSPAS SARSAT. EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT)

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7 7

129

Teste de autoevaluare, răspunsuri şi comentarii la

146

întrebările din testele de autoevaluare

S8

Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 7

147

Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 7

150

ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS:

155

–TRANSPONDER RADAR (SART – SEARCH AND RESCUE RADAR TRANSPONDER ) Obiectivele unităţii de învăţare nr. 8

157

Teste de autoevaluare, răspunsuri şi comentarii la

164

întrebările din testele de autoevaluare

S9.

Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 8

165

Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 8

167

EXERCIŢII SAR – SEARCH AND RESCUE

171

ALTERNATIVE

DE

IMPLEMENTAREA

TRAINING:

EXERCIŢIILOR

SAR

LA

SIMULATOARE GMDSS Obiectivele unităţii de învăţare nr. 9 9.1.

Simulator Consideraţii

GMDSS

-

generale.

173

PILOT Proceduri

AUTOMAT. de

175

operare.

Aplicaţii 9.2.

Simulator Consideraţii

GMDSS

-

generale.

DISPLAY Proceduri

de

RADAR.

177

operare.

Aplicaţii Teste de autoevaluare, răspunsuri şi comentarii la

180

întrebările din testele de autoevaluare Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 9

181

Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 9

183

ANEXE 18 ANEXA 1

FRECVENŢE GMDSS

189

ANEXA 2.1

TABEL CU FRECVENŢELE DE EMISIE DIN BANDA

191

8

156-174 MHZ (VHF) PENTRU STAŢII RADIO DIN SERVICIUL MOBIL MARITIM ANEXA 2.2

CANALE VHF -USA

194

ANEXA 3.1

INMARSAT A LAND EARTH STATION OPERATORS

198

AND ACCESS CODES ANEXA 3.2

INMARSAT

B/M

LAND

EARTH

STATION

200

INMARSAT C LAND EARTH STATION OPERATORS

202

OPERATORS AND ACCESS CODES ANEXA 3.3

AND ACCESS CODES ANEXA 3.4

INMARSAT FLEET 77 LAND EARTH STATION

203

OPERATORS AND ACCESS CODES ANEXA 3.5

INMARSAT FLEET 33 LAND EARTH STATION

204

OPERATORS AND ACCESS CODES ANEXA 3.6

INMARSAT SWIFT 64 LAND EARTH STATION

205

OPERATORS AND ACCESS CODES ANEXA 3.7

INMARSAT FLEET 77 2 kbps DATA LAND EARTH

206

STATION OPERATORS AND ACCESS CODES ANEXA 3.8

INMARSAT FLEET 55

LAND EARTH STATION

207

OPERATORS AND ACCESS CODES ANEXA 3.9

INMARSAT MPDS HOME LAND EARTH STATION

208

OPERATORS AND ACCESS CODES ANEXA3.10

INMARSAT

MPDS

REGIONAL

LAND

EARTH

209

INMARSAT – OCEAN REGIONS (AZIMUTH AND

210

STATION OPERATORS AND ACCESS CODES ANEXA 4

ELEVATION) Fig. A.4.1

Atlantic Ocean Region East Azimuth and

210

Elevation Fig. A.4.2

Atlantic Ocean Region West Azimuth and

211

Elevation Fig. A.4.3

Indian

Ocean

Region

Azimuth

and

212

Ocean

Region

Azimuth

and

213

Elevation Fig. A.4.4

Pacific Elevation

9

ANEXA 5

INMARSAT – ANTENNA POSITIONING

214

Tabel A5.1

214

Antenna Positioning Ship Located NORTH and EAST of selected satellite

Tabel A5.2

Antenna Positioning

215

Ship Located NORTH and WEST of selected satellite Tabel A5.3

Antenna Positioning

216

Ship Located SOUTH and EAST of selected satellite Tabel A5.4

Antenna Positioning

217

Ship Located SOUTH and WEST of selected satellite ANEXA 6

INMARSAT INFORMATIONS

218

Tabel A6.1

Telephone 2-digit Code Services

218

Tabel A6.2

Telex 2-digit Code Services

221

Tabel A6.3

INMARSAT A and INMARSAT B Telex

224

Fault Codes Tabel A6.4

INMARSAT C Non-Delivery Notification

225

(NDN) failure codes 229

BIBLIOGRAFIE

10

11

S 5. GMDSS: SISTEME SATELIT SISTEM INMARSAT

12

13

Unitatea de învăţare nr. 5 GMDSS: SISTEME SATELIT SISTEM INMARSAT (INMARSAT SATELLITE SYSTEM)

CUPRINS

VOLUMUL 2 UNITATEA

DE

TITLUL

PAGINA

ÎNVĂŢARE S5

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5

15

GMDSS: SISTEME SATELIT: SISTEM

11

INMARSAT 5.1.

SISTEM

INMARSAT

–

17

STATION

25

STATION

41

FLEET

63

STATION

63

Teste de autoevaluare, răspunsuri şi comentarii la

76

INFORMAŢII GENERALE 5.2.

SHIP

EARTH

(SES) INMARSAT A 5.3.

SHIP

EARTH

(SES) INMARSAT B 5.4

INMARSAT SYSTEM. FLEET 77

5.5

SHIP

EARTH

(SES) INMARSAT-C

întrebările din testele de autoevaluare Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 5

77

Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 5

81

14

15

GMDSS: SISTEME SATELIT SISTEM INMARSAT (INMARSAT SATELLITE SYSTEM) OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 5 Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 5 sunt::

-

familiarizare cu informaţii referitoare la SISTEM

INMARSAT,

informaţii

INMARSAT,

despre

structura

serviciile

şi

generale

sateliţii de

şi

Organizaţia

INMARSAT,

comunicaţii

despre

oferite

de

INMARSAT, despre funcţii în GMDSS; -

asimilarea informaţiilor referitoare la SHIP EARTH

STATIONs (SES)s Consideraţiii

INMARSAT- A, B,C, Fleet 77-

generale.

STRUCTURA

SES-ului

INMARSAT. INMARSAT Number.; -

asimilarea şi aprofundarea informaţiilor referitoare la

utilizarea şi operarea cu SESs INMARSAT; -

asimilarea şi aprofundarea informaţiilor referitoare la

utilizarea şi operarea INMARSAT C: logg-in, logg-aut, comunicaţii cu prioritate: distress, safety, routine. Recepţia informaţiilor MSI: EGC, SafetyNET.

16

S 5. GMDSS: SISTEME SATELIT SISTEM INMARSAT (INMARSAT SATELLITE SYSTEM)

5.1 . SISTEM INMARSAT – INFORMAŢII GENERALE 5.1.1 Organizaţia INMARSAT. SATELIŢII INMARSAT

Iniţiat în 1979, INMARSAT (the International Mobile Satellite Organization) este un parteneriat între statele membre. Aceste ţari cooperează pentru a furniza comunicaţii mobile globale, prin intermedul sateliţilor geostationari, la şi de la nave, cu terminale mobile şi/sau portabile, cu terminale de comunicaţii plasate la sol sau aeropurtate. Sateliţii INMARSAT sunt sateliţi geosincroni plasaţi pe orbite ecuatoriale, la 35786 km deasupra Pământului. Sateliţii din generaţia a 2 a a fost lansaţi pe orbite imediat dupa 1990, urmaţi de sateliţii din generaţia a 3 a lansaţi în următoarea decadă. A 4-a generaţie de sateliţi, a căror lansare a început în 2005 şi se preconizează a fi operaţională până în 2020, are capabilităţi deosebite în putere, capacitate, flexibilitate. Se spune că aceşti noi sateliţi INMARSAT, rezultat al colaborării cu European Space Agency (ESA), sunt de 60 de ori mai performanţi decât sateliţii INMARSAT din generaţia a 3-a.

17

5.1.2.. INMARSAT – Rol şi servicii de comunicaţii Rolul INMARSAT în GMDSS este decisiv şi constă în importanţa serviciilor oferite, asigurate de existenţa: (1) segmentului spatial INMARSAT de importanţă vitală în asigurarea comunicaţiilor distress/safety rapide şi sigure pentru domeniul maritim; (2) sistemelor satelit INMARSAT (INMARSAT A, B, C, FLETT 77 ş.a.m.d) ce oferă servicii de comunicaţii vitale pentru GMDSS. Există mai mulţi sateliţi INMARSAT care asigură acoperire în cele patru regiuni oceanice: -

Atlantic Ocean Region East - AOR-E

-

Pacific Ocean Region - POR

-

Indian Ocean Region - IOR

-

Atlantic Ocean Region West -AOR-W

5.1.3. INMARSAT – Funcţii în GMDSS Sistemele INMARSAT asigură următoarele funcţii de comunicaţii în GMDSS: •

Distress Alerting: Ship-to-Shore Iniţiată prin simplă apăsare de buton roşu, distress alert transmisă de la o SES

INMARSAT C are prioritate absolută în rutare automată prin sistem la un Rescue Coordination Centre (RCC). Iniţiată prin proceduri standard, sau de la butoane dedicate, distress alerts transmise de la SES-uri Inmarsat B /SES-uri Fleet 77, au deasemeni prioritate absolută în sistem şi sunt deasemeni rutate la un RCC.

•

Distress Alerting: Shore-to-Ship Distress Alert (Relay) iniţiată de Rescue Coordination Centre RCC asigură alertarea

navelor la recepţia automată a alertei transmisă prin International SafetyNET Service, componentă în INMARSAT a Enhanced Group Call System – EGC. •

Search and Rescue Co-ordination Communications Terminalele INMARSAT (SES-urile INMARSAT) pot fi utilizate pentru a iniţia sau

recepţiona comunicaţii cu alte nave implicate în incidente (distress) sau pentru a comunica cu RCC-urile.

18

•

Promulgation of Maritime Safety Information Maritime Safety Information (MSI) sunt iniţiate de autorităţile de la ţarm, respectiv

oficii hidrografice, meteorologice sau Rescue Coordination Centres. Mesajele

de tip Maritime Safety Information (MSI)

sunt transmise prin (the)

International SafetyNET Service, componenta INMARSAT C - Enhanced Group Call System – EGC. Navele pot deasemeni recepţiona/transmite mesaje cu prioritate urgency, safety, mesaje MSI, de la şi la autorităţile de la ţărm prin sistemele INMARSAT B, INMARSAT C, Fleet 77 ş. a.m.d.

•

General Radio Communications Toate serviciile de comunicaţii, cu performanţele cele mai actuale, cu accesarea celor

mai moderne reţele internaţionale/naţionale, globale/locale de telecomunicaţii,

sunt

disponibile utilizatorilor de SES-uri INMARSAT. Toate aceste capabilităţi de comunicaţii prin sistemul INMARSAT sunt utilizate pentru a obţine informaţii şi asistenţă de la experţi de la ţarm, în scopul asigurării dezideratului vital: safety of navigation. Codurile de doi digiţi (two-digit service codes), în telefonie şi telex, sunt create şi utilizate tocmai pentru eficientizarea informaţiilor cu prioritate urgency/safety în INMARSAT. Există aşa numitele distress and safety two digits codes (32, 38, 39, 41, 42, 43) care asigură conexiune directă şi rapidă la RCCs, la oficii meteorologice, ship reporting centres sau centre medicale. Semnificaţia acestor distress and safety two digits codes (32, 38, 39, 41, 42, 43) este:

-

36: Medical Advice;

-

38: Medical Assistance;

-

39: Maritime Assistance;

-

41: Meteorological Reports;

-

42: Navigational Hazards And Warnings;

-

43: Ship Position Reports.

19

INMARSAT - Structura sistemului

Structural, sistemul INMARSAT conţine: -

Segment spaţial;

-

Segment terestru;

-

Reţeaua de Ship Earth Stations (SESs) - staţii de navă.

INMARSAT - Segment Spaţial Segmentul spaţial oferit de INMARSAT şi constă din 4 sateliţi geostationari, plasaţi pe orbite ecuatoriale. Sateliţii Inmarsat sunt controlaţi de la Satellite Control Centre (SCC), din Inmarsat Headquarters – cartier general, Londra, United Kingdom. Aria de acoperire a fiecarui satelit este definită ca acea zona de la sol în care satelitul asigură comunicaţii sigure în transmisiile directe cu antene fixe sau mobile de la sol. Sateliţii INMARSAT asigură acoperire de la 76°Nord la 76° Sud, deci nu şi în regiunile polare.

INMARSAT – Regiuni oceanice (Ocean Regions) Sateliţii INMARSAT acoperă patru (4) regiuni oceanice, iar locaţiile orbitale ale sateliţilor sunt: -

AOR-E - locaţie orbitală: 15.5° W

-

POR

- locaţie orbitală: 178° E

-

IOR

- locaţie orbitală: 64° E

-

AOR-W - locaţie orbitală: 54° W

INMARSAT - Segment Terestru Segmentul terestru INMARSAT cuprinde: -

reţeaua de staţii de coastă (Coast Earth Stations- CESs),

-

cele patru Network Co-ordination Station (NCSs) corespunzătoare celor

patru regiuni oceanice şi Fiecare

Network Operations Centre (NOC). CES furnizează

canale

de

internaţionale/naţionale de telecomunicaţii.

20

comunicaţii între sateliţi şi reţelele

Antenele de mari dimensiuni ale CES-urilor, utilizate pentru comunicatii cu satelitul din regiunea oceanică, sunt capabile să gestioneze simultan multitudinea de apeluri către şi de la SES-uri. Un CES Operator reprezintă o mare companie de telecomunicaţii care poate oferi o largă gamă de servicii de comunicaţii pentru sistem INMARSAT.

Network Operations Centre (NOC) NOC coordonează, controlează şi monitorizează activitatea operaţională a sateliţilor din sistem. NOC rezolvă aplicaţiile referitoare la commissioning (totalitatea procedurilor de instalare în sistem a unui nou terminal SES).

Network Co-ordination Stations (NCSs) In fiecare regiune oceanică există câte o Network Co-ordinating Stations (NCSs). NCS- urile au rolul de-a monitoriza şi controla activitatea în regiunea oceanică a satelitului de care sunt responsabile. NCS actionează ca un switch operator: asignează, controlează si monitorizează canalele telefonice şi telex între CES-uri şi SES-uri în regiunea oceanică pe care o coordonează. Fiecare NCS comunică cu Operatorii LES (Land Earth Station) din regiunea oceanică, cu celelalte NCS-uri şi cu NOC (Network Operations Centre) de la Londra, facând posibil transferul informaţiei operaţionale în sistem. NCSs sunt implicate în procesul de iniţiere a apelurilor (setting up calls) între SES-uri si Operatorii LES. NCSs răspund cererii de asignare a unui canal de comunicaţie initiată de MES (request for assignement) prin asignarea unui canal de comunicaţie pe care se acordează SES şi Operator CES în vederea apelului ce va urma.

The COAST EARTH STATIONS (CESs) CES-urile acţionează ca interfeţe între INMARSAT şi reţelele internaţionale de comunicaţii. Operatorii CES furnizează legături între reţeaua INMARSAT şi reţele internaţionale de comunicaţii. O CES este capabilă să gestioneze simultan multiple apeluri de la şi la multiple SESuri, accesând diferite reţele INMARSAT. 21

THE SHIP EARTH STATIONs Staţiile de navă sunt echipamente instalate pe navă (sau amplasate în puncte fixe în ambient marin), ce permit utilizatorilor, selectând satelitul şi CES-ul, să comunice cu abonaţii de la ţărm via satelitul selectat. Indian Ocean Region

640 E

(IOR) Pacific Ocean Region

1780 E

(POR) Atlantic Ocean Region West (AOR-W)

540 W

Atlantic Ocean Region 15.5° W

East (AOR-E)

Codurile de acces INMARSAT - telefonie, telex şi transmisii de date sunt date în Tabel 5.1.B:

TABEL 5.1.B. INMARSAT Telephone, Telex And Data Ocean Region Codes Telefonie

Telex

Transmisii de date (DNIC)

AOR-E

871

581

1111

POR

872

582

1112

IOR

873

583

1113

AOR-W

874

584

1114

Codurile din Tabelul 5.1.B pentru telefonie au fost valabile până la 31 Decembrie 2008. După această dată în telefonie s-a utilizat ca unic INMARSAT Ocean Region Code: 870, numit SNAC (Single Network Access Code).

Fig.5.1 Sateliţii INMARSAT – locaţii orbitale

22

Locaţiile orbitale ale satelitilor INMARSAT sunt date în tabelul 5.1A.

TABEL 5.1.A: Locaţiile orbitale ale sateliţilor INMARSAT

Longitudine satelitului

Regiune Oceanică

(Satellite longitude)

(Ocean Region) Atlantic Ocean Region – East (AOR-E)

15,50 W

Indian Ocean Region

640 E

(IOR) Pacific Ocean Region

1780 E

(POR) Atlantic Ocean Region West (AOR-W)

540 W

23

Codurile de acces INMARSAT - telefonie, telex şi transmisii de date sunt date în Tabel 5.1.B:

TABEL 5.1.B. INMARSAT Telephone, Telex And Data Ocean Region Codes

Telefonie

Telex

Transmisii de date (DNIC)

AOR-E

871

581

1111

POR

872

582

1112

IOR

873

583

1113

AOR-W

874

584

1114

Codurile din Tabelul 5.1.B pentru telefonie au fost valabile până la 31 Decembrie 2008. După această dată în telefonie s-a utilizat ca unic INMARSAT Ocean Region Code: 870, numit SNAC (Single Network Access Code). Lista operatorilor de comunicaţii şi a codurile de acces ale CES-urilor INMARSAT A din cele patru regiuni oceanice (ANEXA 3.1), actualizată, este publicată de INMARSAT şi regăsită în publicaţii oficiale inclusiv pe internet.

24

5.2. SHIP EARTH STATION (SES) INMARSAT A 5.2.1. SES INMARSAT A: Consideraţii generale. INMARSAT A: INMARSAT Number. SES Inmarsat A- Utilizare şi operare 5.2.2. SES INMARSAT A: Distress Alerting- (procedura de iniţiere a distress alert şi transmitere a distress message, in telex şi telefonie) 5.2.3. SES INMARSAT A: Proceduri de comunicaţii urgency and safety. Utilizarea codurilor de doi digiţi 5.2.4. SES INMARSAT A: Proceduri de comunicaţii telex şi telefonie (prioritate routine) [Procedura de iniţiere a unui apel telefonic, transmisia, recepţia mesajelor în telefonie, Procedura de iniţiere a unui apel telex, transmisia, recepţia mesajelor telex] 5.2.5. SES INMARSAT A: Antenna tracking (metode de poziţionarea a antenei satelit)

5.2.6. SES INMARSAT A: Aplicaţii. Instrucţiuni de operare

5.2.1. SES INMARSAT A: Consideraţii generale. INMARSAT A: INMARSAT Number. SES Inmarsat A- Utilizare şi operare

Sistemul INMARSAT A, primul sistem operaţional

INMARSAT şi-a încetat

activitatea la 31 decembrie 2007. Serviciile de comunicaţii oferite de INMARSAT A, servicii disponibile tuturor celor implicaţi în navigaţie maritimă sau diverşilor utilizatori, erau: -

Comunicaţii cu prioritate distress/urgency /safety/routine;

-

Telefonie

-

Telex

-

Faximil

-

Transmisii de date de mare/medie viteză

-

Televiziune/transmisii video cu scanare lentă

-

Servicii de asistenţă şi transmisii de informaţii diverse

-

Servicii cu apel selectiv de grup pentru transmisii voce/date

-

Servicii cu accesarea reţelelor internaţionale cu comutare de pachete

-

Servicii radiopaging

-

Servicii de mesagerie vocală

-

Servicii videotext 25

-

E-mail

-

Transmisii telex prin servicii telefonice

-

Transmisii telex prin e-mail

-

Electronic Data Interchange (EDI- transfer de date structurate de tip mesaje standard, de la un computer la altul prin diverse medii electronice),

-

Servicii ce utilizează coduri de 2 digiţi (ex. Technical Assistance (33), Maritime Assistance (39), Medical Advice (32), Medical Assistance (38), etc.)

O SES INMARSAT A era identificată prin INMARSAT MOBILE NUMBER (INM) sau ID NUMBER - IDENTIFICATION NUMBER structurat: 1XXXXXX (cod de 7 digiţi, primul character este 1, iar caracterele X.. cu valori din gama 1...7). Existau specificaţii suplimentare referitoare la alocarea INM la SES A (de ex în situaţiile în care MMSI –urile de forma MIDXXX000, grupul XXX apare în structura INM SES A). 5.2.2. SES INMARSAT A: Distress Alerting- (procedura de iniţiere a distress alert şi transmitere a distress message, în telex şi telefonie)

Procedura de transmitere a unei alerte distress (distress alert) prin SES INMARSAT A Nivelele de prioritate în INMARSAT sunt: Prioritate 3 - distress Prioritate 2 -urgency Prioritate 1 - safety Prioritate 0 – routine.

În INMARSAT, accesul la canalele de comunicaţii prin satelit este asigurat cu prioritate maximă (3) în situaţii distress, iar pentru urgency/safety/routine practic prioritatea este 0. In INMARSAT A alertarea distress se făcea prin telefon sau telex. Exista o modalitate rapidă de iniţiere a unei alerte distress, prin apăsarea într-o manieră specifică a unui/unor butoane speciale distress sau alerta se iniţia prin tastarea unui scurt cod. Conexiunea cu RCC-ul asociat era directă, automată şi se realiza în doar câteva secunde prin intermediul CES-ului accesat sau prin NCS-ul din regiunea oceanică curentă în situaţia în care nu se realiza legătura cu un CES specificat.

26

Procedura de transmitere a alertei distress (distress alert) era:

(1)

Se selecta telex sau telefon

(2) Se

selecta CES-ul (de ex. 12 – Burum)

(3) Se

selecta prioritate distress ( nivel de prioritate maxim:3)

(4)

Se iniţia apelul (call) conform instrucţiunilor de operare.

Apelul se repetă dupa 15 secunde dacă CES-ul nu putea fi contactat, eventual apelând o alta staţie de coastă (CES). Odată stabilită conexiunea la RCC, operatorul de la SES transmitea distress message în formatul: SOS (x3) telex, or MAYDAY (x3) telefon

THIS IS [ship’s name/call sign]

POSITION [latitude and longitude, or relative to a named point of land]

MY INMARSAT MOBILE NUMBER IS [IMN for this channel on the SES]

USING THE Ocean Region SATTELITE…

MY COURSE AND SPEED ARE [course and speed]

NATURE OF YOUR DISTRESS

ASSISTANCE REQUIRED

OTHER IMPORTANT INFORMATION which may aid SAR units

5.2.3. SES INMARSAT A: Proceduri de comunicatii urgency and safety. Utilizarea codurilor de doi digiti. Procedura de transmitere a unui apel de urgenţă/securitate de la SES INMARSAT A este descrisă mai jos: -

se selectează modul de operare: telefon/telex;

-

se selectează prioritate 0; 27

-

se selectează/apelează CES-ul;

-

odată conexiunea cu CES-ul stabilită (confirmată prin recepţia unui ton în telefonie sau recepţia header-ului urmat de GA+ în telex), se tastează codul de doi digiţi corespunzator;

-

urmează traficul corespunzător fiecărui cod de doi digiţi accesat.

Listele codurilor de doi digiţi - servicii telefonice şi servicii telex (vezi ANEXA 7 Tabel A7.1: Telephone 2-digit Code Services; Tabel A7.2: Telex 2-digit Code Services) sunt publicate de INMARSAT şi regăsite în publicaţii oficiale.

5.2.4. SES INMARSAT A: Proceduri de comunicaţii telex şi telefonie (prioritate routine) [Procedura de iniţiere a unui apel telefonic, transmisia, recepţia mesajelor în telefonie, Procedura de iniţiere a unui apel telex, transmisia, recepţia mesajelor telex]

Meniurile şi funcţiile SES INMARSAT A sunt: FUNCTII

DESCRIERE

0..9 DISTRESS

Prioritate distress

RECEIVER

Iniţiere sfârşit de apel.

TIME &AUTOTRACK

Orientare automată a antenei

BEARING AND MANUAL

Orientare manuală a antenei

AZIMUTH CW/CCW

Ajustarea informaţiei azimut

ELEVATION UP/DOWN

Ajustarea informatiei elevaţie

PROCEDURI DE OPERARE SES

DESCRIERE

INMARSAT A

Aliniamentul antenei directive SES

Se selectează butonul BEARING AND

INMARSAT A

MANUAL. Pe display sunt afişate : cursul navei

(indicaţia

parametrilor

gyro), antenei

şi

valorile directive

azimut/elevaţie. Se modifică valorile azimut/elevaţie până când nivelul semnalului recepţionat de la

28

satelit este maxim (o masură evidentă este indicatorul colorat în albastru). Se

selectează

şi

apasă

TIME

&AUTOTRACK. Antena este astfel orientată încât este în vizibilitate directa cu satelitul care asigură acoperire şi nivelul semnalului recepţionat de la satelit este maxim. Apel telefonic în telefonie- prioritate

Se ridica receptorul. În receptor există un

DISTRESS

semnal audio. Se selectează şi apasă butonul Distress. Semnalul în receptor încetează. Se tastează INM A pentru CES. Apelul Distress va fi rutat către RCC. Dacă numarul CES nu este correct, apelul Distress va fi rutat la RCC prin intermediul NCS.

Apel telefonic- prioritate ROUTINE

Se ridică receptorul. În receptor există un semnal audio. - Se tastează codul (INM A) pentru staţia de coastă dorită. Se aude un ton specific în receptor. Se tastează

cod serviciu tf (ex. 00

servicii automate), urmat de cod de ţară, cod regiune, număr de abonat. Un apel telefonic iniţiat de la SES INMARSAT A se termină cu tasta # (ship to shore call) - Se tastează cod CES, cod serviciu tf (ex. 00 servicii automate), urmat de cod al regiunii oceanice (telefonie), apoi INM number al SES-ului apelat. Un apel telefonic iniţiat de la SES INMARSAT A se termină cu tasta # (ship to ship call). - Un apel iniţiat corect înseamnă ca la orice telefon, sunet specific la cel apelat.

29

5.2.5. SES INMARSAT A: Antenna tracking (metode de poziţionarea a

antenei satelit) Antena SES INMARSAT A este de tip antenă parabolică, protejată de un radom (material transparent la undele electromagnetice). Antena trebuie să fie în vizibilitate directă cu satelitul din regiunea oceanică respectivă. Acest deziderat este realizat prin montarea antenei pe o platforma specială, astfel încât mişcările navei să nu afecteze poziţia reciprocă antenă/satelit. Parametrii elevaţie/azimuth se determină în funcţie de poziţia geografică curentă şi de plasamentul satelitului ales. Actualele echipamente, interfaţate cu girocompasul, determină automat valorile acestor parametri, dar operatorul poate să calculeze şi să introducă manual valori ale parametrilor azimuth/elevaţie. Reamintim locaţiile orbitale ale satelitilor INMARSAT sunt date în tabelul 5.2.5.A.

TABEL 5.2.5.A: Locaţiile orbitale ale sateliţilor INMARSAT Longitudine satelitului

Regiune Oceanică

(Satellite longitude)

(Ocean Region) Atlantic Ocean Region –

15,50 W

East (AOR-E) Indian Ocean Region (IOR) Pacific Ocean Region

640 E 1780 E

(POR) Atlantic Ocean Region West (AOR-W)

540 W

In cele urmează va fi prezentat Algoritm de determinare a parametrilor AZIMUTH / ELEVAŢIE utilizat la antenele SES-urilor: -

INMARSAT A;

-

INMARSAT B;

-

INMARSAT M;

-

INMARSAT Fleet 77

pentru asigurarea tracking-ului antenei satelit, astfel încât acestea să fie în vizibilitate directă cu satelitul ales.

30

INMARSAT A, B, M, FLEET 77: POZIŢIONAREA ANTENEI SATELIT ALGORITM DE DETERMINARE AZIMUTH ELEVAŢIE (INMARSAT A, B, M, FLEET 77: ANNTENNA TRACKING)

1. Se determină poziţia geografică curentă: latitudine/longitudine. 2. Se decide regiunea oceanică. Se va utiliza locaţia orbitală a satelitului ales. 3. Utilizand Fig A4.1; A4.2; A4.3; A4.4 (Anexa 4- AOR E/AOR W/IOR/POR Azimuth and Elevation), în funcţie de satelitul ales şi de poziţia geografică a SES-ului, se determină poziţia relativă în unul din cadranele N-E, N-W, S-E, S-W. Se alege în funcţie de cadranul selectat unul din Tabelele A5.1; A5.2; A5.3; A5.4 . (Anexa 5- Tabele de poziţionare a antenei satelit INMARSAT A,B,M). 4. Se calculează diferenţa relativă de longitudine între longitudinea navei (rotunjită, în grade, la cea mai apropiată valoare) şi longitudinea satelitului. Diferenţa obţinută se aproximează la cel mai apropiat multiplu de 50 . 5. Se aproximează latitudinea navei la cel mai apropiat multiplu de 50 . 6. Utilizând unul din tabelele Tabelele A5.1; A5.2; A5.3; A5.4 . (Anexa 5- Tabele

de poziţionare a antenei satelit INMARSAT A,B,M), în funcţie de valorile

∆ longitudine/latitudine

anterior

determinate,

se

citesc

valorile

Azimut/Elevaţie. 7. O determinare mai mult sau mai putin exactă este posibila şi din Fig A4.1; A4.2; A4.3; A4.4 (Anexa 4- AOR E/AOR W/IOR/POR Azimuth and Elevation). În funcţie de poziţia navei şi de satelitul selectat se citesc valorile Azimut/Elevaţie de pe curbele radiale, respectiv concentrice punctate. 8. Se setează valorile Azimut/Elevaţie, în funcţie de instrucţiunile producătorului la noile valori determinate. Se verifică, în condiţiile în care SES confirmă setarea, noile valori şi valabilitatea acestora.

Exemple: Exemplul 1 Poziţia SES

230 25.0 N/ 0280 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

IOR

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.3 cadran NW (Tabel A5.2)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

640 E

31

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit

( ∆ longitudine, în grade, rotunjită la cel mai ∆ long = 640-280= 360=aprox 350 apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 250 mai apropiat multiplu de 50 )

Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 121 A6.2

Elevatie 41

Exemplul 2 Poziţia SES

230 25.0 N/ 0280 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

AOR E

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.1 cadran NE (Tabel A5.1)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

64,50 E

Diferenţa

∆long = 150 + 280 = 430

de

longitudine

nava/satelit

450

( ∆ longitudin, în grade, rotunjită la cel mai

∆long

apropiat multiplu de 50 )

∆ long = 150+280= 430=aprox 450

Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 450 mai apropiat multiplu de 50 ) Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 247 A6.1

Raport

Elevatie 33 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

32

Exemplul 3 Poziţia SES

440 11.0 N/ 0280 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

IOR

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.4 cadran NW (Tabel A5.2)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

64 ,50 E

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit

( ∆ longitudine, în grade, rotunjită la cel mai ∆ long = 640-280= 360=aprox 350 apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 450 mai apropiat multiplu de 50 )

Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 135 A6.2 Raport

Elevatie 28 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

Exemplul 4 Poziţia SES

440 11.0 N/ 0280 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

AOR E

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.1 cadran NE (Tabel A5.1)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

15,50 W

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit ∆ long = 150+280= 430=aprox 450

( ∆ longitudin, în grade, rotunjită la cel mai apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 450 mai apropiat multiplu de 50 ) Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 235 A6.1

Raport

Elevatie 22 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

33

Exemplul 5 Poziţia SES

440 11.0 N/ 0280 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

IOR

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.3 cadran NW (Tabel A5.2)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

64 ,50 E

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit

( ∆ longitudine, în grade, rotunjită la cel mai ∆ long = 640-280= 360=aprox 350 apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 450 mai apropiat multiplu de 50 )

Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 135 A6.2 Raport

Elevatie 28 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

Exemplul 6 Poziţia SES

440 11.0 N/ 0280 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

AOR E

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.1 cadran NE (Tabel A5.1)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

15,50 W

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit ∆ long = 150+280= 430=aprox 450

( ∆ longitudin, în grade, rotunjită la cel mai apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 450 mai apropiat multiplu de 50 ) Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 235 A6.1

Raport

Elevatie 22 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

34

Exemplul 7 Poziţia SES

360 11.0 N/ 0050 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

IOR

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.3 cadran NW (Tabel A5.3)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

64 ,50 E

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit

( ∆ longitudine, în grade, rotunjită la cel mai ∆ long = 640-50= 590=aprox 600 apropiat multiplu de 50 )) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 350 mai apropiat multiplu de 50 )

Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 108 A6.2 Raport

Elevatie 16 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

Exemplul 8 Poziţia SES

360 11.0 N/ 0050 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

AOR E

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.1 cadran NE (Tabel A5.1)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

15,50 W

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit ∆ long = 150+50= 200=aprox 200

( ∆ longitudine, în grade, rotunjită la cel mai apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 350 mai apropiat multiplu de 50 ) Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 212 A6.1

Raport

Elevatie 44 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

35

Exemplul 9 Poziţia SES

360 11.0 N/ 0050 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

AOR W

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.2 cadran NE (Tabel A5.1)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

540 W

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit

( ∆ longitudine, în grade, rotunjită la cel mai ∆ long = 540+50= 590=aprox 600 apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 350 mai apropiat multiplu de 50 )

Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 252 A6.2 Raport

Elevatie 16 S/N

afişat

la

SES

INM

B 799

(simulator)

Exemplul 10 Poziţia SES

200 11.0 S/ 1150 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

POR

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.4 cadran SV (Tabel A5.4)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

1780 E

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit ∆ long = 1780-1150= 630=aprox 650

( ∆ longitudine, în grade, rotunjită la cel mai apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 200 mai apropiat multiplu de 50 ) Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 081 A6.1

Raport

Elevatie 15 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

36

Exemplul 11 Poziţia SES

200 11.0 S/ 1150 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

IOR

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.3 cadran SE (Tabel A5.3)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

640 E

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit ∆ long = 1150-640= 510=aprox 500

( ∆ longitudine, în grade, rotunjită la cel mai apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 200 mai apropiat multiplu de 50 ) Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 286 A6.1

Raport

Elevatie 30 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

Exemplul 12 Poziţia SES

250 11.0 S/ 500 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

IOR

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.4 cadran SV (Tabel A5.4)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

640 E

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit ∆ long = 640-500= 140=aprox 150

( ∆ longitudine, în grade, rotunjită la cel mai apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 250 mai apropiat multiplu de 50 ) Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 032 A6.1

Raport

Elevatie 56 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

37

Exemplul 13 Poziţia SES

550 11.0 N/ 1500 1.0 E

Regiunea oceanică selectată

POR

Poziţia relativă navă-satelit

In fig A4.2 cadran NV (Tabel A5.2)

Poziţia satelitului (longitudine satelit)

1780 E

Diferenţa

de

longitudine

nava/satelit ∆ long = 1780-1050= 280=aprox 300

( ∆ longitudine, în grade, rotunjită la cel mai apropiat multiplu de 50 ) Latitudinea navei (în grade, rotunjită la cel 550 mai apropiat multiplu de 50 ) Valori azimuth/elevaţie extrase din Tabel Azimut 145 A6.1

Raport

Elevatie 22 S/N

afişat

la

SES

INM

A 799

(simulator)

38

SES INMARSAT A. Aplicaţii. Instrucţiuni de operare

Se iniţiază tracking-ul automat al antenei SES INM A. Se citeşte valoarea curentă a nivelului S/N. In funcţie de poziţie geografică, atunci când este posibil şi există mai multi sateliţi care asigură acoperire, se determină teoretic valorile parametrilor azimuth /elevaţie. Se verifică de fiecare dată valorile determinate, verificând nivelul semnalului şi capabilităţile SES INMARSAT A de a stabili legături telefonice. Se apelează prin CES ales din regiunea oceanică dorită una din celelalte SES-uri INM A (plasate în aceeaşi regiune oceanică sau în alte regiuni oceanice). Se apelează prin CES ales din regiunea oceanică dorită (INSTRUCTOR STATION) Se apelează prin CES-ul ales un abonat telefonic de la ţărm (apelul ajunge la instructor station). Se transmite distress alert /distress message prin CES ales sau prin NCS. Se notează de fiecare dată CES-ul selectat, INM CES-ului selectat, conţinutul Mesajului Distress transmis. Se noteaza RCC-ul asociat care ar putea fi contactat în realitate de CES-ul/NCS-ul selectat. Se noteaza forma completă a apelului şi mesajului distress (call distress/ message distress) transmise. Se notează/ selectează formatul mesajului transmis la utilizarea codurilor de doi digiţi 32 (Medical Advice), 38 (Medical Assistance) 39 (Maritime Assistance) (2 digits Codesdistress and safety related codes). Se specifică în referat semnificaţia şi modul concret de accesare a codurilor de doi digiţi 41 (Meteorological Reports), 42 (Navigational Hazards And

Warnings) 43 (Ship

Position Reports) (2 digits Codes-distress and safety related codes). Se centralizează toate datele într-un tabel de forma tabelului 5.2.6.1:

39

TABEL 5.2.6.1 INM SES A

Poziţie

Destinaţie

Prioritate

Forma completa a

geografică/

(RCC/NCS/

(distress/

apelului iniţiat de la

Satelit/CES

CES/

urgency/

SES INMARSAT A

SES/abonat de

safety/

la ţărm)

routine)

Se determină, pentru diverse poziţii geografice, valorile optime ale parametrilor azimuth/ elevaţie ale antenei directive INMARSAT A. Se completează tabelul 5.2.6.2.

TABEL 5.2.6.2 SES INM A

Valorile parametrilor

Regiune

Valori

Poziţii geografice

azimuth/elevaţie

oceanică

determinate de

determinaţi conform

selectată

SES INM A

algoritm

/raport S/N

40

5.3. SHIP EARTH STATION (SES) INMARSAT B 5.3.1. SES INMARSAT B. Consideraţii generale. SES Inmarsat B: INMARSAT Number . Inmarsat B – Servicii de comunicaţii

5.3.2. SES INMARSAT B: Proceduri de operare. SES INMARSAT B: Antenna tracking (metode de poziţionarea a antenei satelit) SES INMARSAT B: Distress Alerting- (procedura de iniţiere a distress alert şi transmitere a distress message, în telefonie) SES INMARSAT B: Proceduri de comunicaţii în telefonie cu priorite: urgency and safety Utilizarea codurilor de doi digiţi (telefonie) SES INMARSAT B: Proceduri de comunicaţii în telefonie (prioritate routine) [Procedura de iniţiere a unui apel telefonic, transmisia, recepţia mesajelor în telefonie]

5.3.3. SES INMARSAT B: Aplicaţii. Instrucţiuni de operare 5.3.4. 5.3.4. SHIP EART STATION (SES) INMARSAT B – Servicii Telex SES INMARSAT B. Consideraţii generale. SES Inmarsat B: INMARSAT Number. Inmarsat B – Servicii de comunicaţii

Sistemul INMARSAT B reprezintă varianta digitală a sistemului INMARSAT A şi ofera aceeaşi gamă extinsă de servicii de comunicaţii, cu performanţe îmbunătăţite, la un preţ mai scăzut. O SES INMARSAT B este identificată prin INMARSAT MOBILE NUMBER (INM) sau ID NUMBER (IDENTIFICATION NUMBER) structurat astfel: 3MIDXXXZZ (cod de 9 digiti, primul caracter este 3, caracterele X pot lua valori din gama 1...9, caracterele ZZ pot desemna terminalul de comunicaţii conectat la SES B). MID reprezintă Maritime Identification Digits, ţara căreia îi aparţine nava. Antena SES INMARSAT B este de tip antenă parabolică, protejată de un radom (material transparent la undele electromagnetice). Antena trebuie să fie în vizibilitate directă cu satelitul din regiunea oceanică respectivă. Acest deziderat este realizat prin montarea 41

antenei pe o platforma specială, astfel încât mişcările navei să nu afecteze poziţia reciprocă antenă/satelit. Parametrii elevatie/azimuth se determină în funcţie de poziţia geografică curenta şi de plasamentul orbital al satelitului ales. Actualele echipament care au incorporate propriul GPS, interfaţate cu girocompasul, determină automat valorile acestor parametri, dar operatorul poate să calculeze şi sa introducă manual valorile parametrilor azimuth/elevatie. Lista operatorilor de comunicaţii şi a CES-urilor (INMARSAT B/M) din cele patru regiuni oceanice se găseste în ANEXA 3.2.

SES INMARSAT B:

Proceduri de operare. SES INMARSAT B: Antenna

tracking (metode de pozitionarea a antenei satelit-manual şi automat)

SES INMARSAT B: Distress Alerting- (procedura de iniţiere a distress alert şi transmitere a distress message, în telefonie)

SES INMARSAT B: Proceduri de comunicaţii în telefonie cu prioritate: urgency and safety. Utilizarea codurilor de doi digiţi în telefonie

SES INMARSAT B: Proceduri de comunicaţii în telefonie (prioritate routine) [Procedura de iniţiere a unui apel telefonic, transmisia, recepţia mesajelor în telefonie]

Procedurile de comunicaţii sunt în linii mari cele descrise la SES INMARSAT A. Procedurile de operare cu SES INMARSAT B vizează nişte obiective generale: -

alimentare/deconectare;

-

activarea/blocarea SES-ului;

-

selecţia regiunii oceanice;

-

setarea implicită a unei CES;

-

tracking-ul automat/manual şi posibilitatea vizualizării/modificării valorilor azimuth/elevation/course/speed/position,

-

address-book;

-

memorarea apelurilor/memorarea ultimului număr apelat;

-

afişarea raportului semnal/zgomot S/N

-

afişarea BER (Bit Error Rate);

-

etc. 42

In funcţie de tipul SES (firma producatoare) şi în funcţie de tehnologiile utilizate, există o varietate de alte funcţii care facilitează operarea cu SES INMARSAT B.

Meniurile şi funcţiile SES INMARSAT B şi forma generică în care acestea sunt implementate la simulatoare GMDSS sunt:

FUNCŢII

DESCRIERE

internaţionale FUNC

Selectare Funcţii

ALPHA

Selectare Funcţii speciale (nu este implementat la simulator)

ENTER

Confirmare selecţie sau următor meniu.

SHIFT

Selectare alte funcţii

MORE

Afişare informaţii adiţionale.

LES

Acces direct la selectare implicită CES şi selecţia regiunii oceanice (funcţia SHIFT)

SPEAKER

Inactivă

ON/OFF

Inactivă

RECEIVER/ESC

Ridicarea receptorului sau revenire la poziţia anterioară.

DEL

Se şterge ultimul caracter tastat sau şterge tot ce s-a tastat.

UP/DOWN ARROWS &LIST

Modalitate de selecţie a funcţiilor şi meniurilor.

0…9

Taste numerice

PROCEDURI DE OPERARE SES

DESCRIERE

INMARSAT B FUNC 12 –USER LEVEL

Există două nivele utilizator implementate în simulator: nivel low: USER şi nivel high: OPERATOR. Schimbarea setărilor la INM B implică utilizarea nivelului OPERATOR. Nivelul USER este utilizat doar în simpla utilizare a SES INM B ca telefon. FUNC 12 este dedicată schimbării nivelului utilizator. 43

Odată apelată funcţia, se tastează ENTER, apare astfel afişat nivelul utilizator curent. Schimbarea

nivelului

necesită

o

nouă

apăsare ENTER, apoi tastare 2 pentru OPERATOR sau 1 pentru USER. Se tastează din nou ENTER. Apăsarea tastei ESC asigură revenire în stand-by. Toate funcţiile sunt active doar prin setarea implicită a nivelului OPERATOR. FUNC 26 INITIATE SATELLITE

Tastare FUNC 26 are ca efect iniţierea

SEARCH-

orientării automate a antenei directive SES

Orientare automata a antenei SES

INM B. Pe display apare: SEARCH FOR

INMARSAT B

SATELLITE. Se tastează ENTER. Apare confirmare de gen: COMMAND ACCEPTED, dupa care se revine în mod stand by.

SIGNAL QUALITY INDICATION –

Intensitatea semnalului apare pe display la

Mod de indicarea a calitătii semnalului

activarea funcţiei SHIFT 7. ex S/N:254 BER (Bit Error Rate nu este implementat în simulator).

LES

Tastând CES (Coast Land Eart Station), se verifică LES-ul selectat by default pentru regiunea oceanică selectată, afişat pe display. Cu sageţi se pot vizualiza/ selecta celelalte regiuni oceanice. Schimbarea regiunii oceanice implică selecţia regiunii oceanice şi apăsarea tastei ENTER. Modificarea LES-lui se face ştergând codul vechiului LES, cu tasta DEL, tastând codul staţiei de coasta dorite, apoi apasând

44

ENTER. Utilizarea tastei ESC asigură revenirea în mod stand by SELECTING OCEAN-

Tastând SHIFT CES apare pe display

Selectarea regiunii oceanice

afişata regiunea oceanică curentă. Cu sageţi se pot

se pot vizualiza/ selecta

celelalte regiuni oceanice. Schimbarea

regiunii

oceanice

implică

selecţia regiunii oceanice şi apăsarea tastei ENTER. Antena se va direcţiona automat pe satelitul din noua regiune oceanică setată. Call through selected CES–

Se ridică receptorul. În receptor există un

Apel prin CES selectat

ton specific. INM B CES apare afişat pe display. Se tastează 00/cod tara/cod abonat# -apel ship to shore. INM Bl CES apare afişat pe display. Se tastează 00/cod tf regiune oceanica/ INM nr # - apel ship to ship.

LAST NUMBER REDIALLING-

Formarea ultimului număr apelat necesită

formarea ultimului număr apelat

tastare 0 urmat de #. Modificarea numărului de apel implică ştergere cu DEL şi retastare. Apelul se iniţiază apasând #.

REDIALLING FROM LAST NUMBER

Se utilizează săgeţi pentru a vedea ultimele

LIST –vizualizarea listei ultimelor numere numere apelate. Se selectează numarul dorit apelate

cu ENTER. Apelul se iniţiază apasând #.

FUNC 27 – ANTENNA ABSOLUTE

Tastare FUNC 27, ENTER are ca efect

POINTING – citirea şi modificarea

afişarea valorilor curente azimuth/elevaţie:

valorilor absolute curente

Ex: EL: 77/AZ:250; S/N 865.

azimuth/elevatie

Modificarea acestor valori se face prin tastare ENTER, ştergerea valorilor curente cu DEL, reintroducerea noilor valori şi din nou tastare ENTER.

45

In

final

apare

afişat:

COMMAND

ACCEPTED, după care se revine în mod stand by dupa tastare ESC. FUNC 28 – ANTENNA RELATIVE

Tastare FUNC 28, ENTER are ca efect

POINTING

afişarea valorilor curente azimuth/elevaţie:

- citirea şi modificarea relativă a

EL: 77/AZ:250

valorilor curente azimuth/elevatie

S/N 865 Se apasă ENTER. Modificarea acestor valori se face cu sageti UP/DOWN, apoi se tastare ENTER. Apasărea tastei SHIFT face schimbarea azimuth/elevaţie. In

final

apare

afişat:

COMMAND

ACCEPTED, după care se revine în mod stand by după tastare ESC. FUNC 29 – HEADING

Tastare FUNC 29, ENTER are ca efect

– verificarea şi modificarea informaţiei

afişarea valorilor curente ale informaţiei

gyro

course

(drumul

navei).

Reactualizarea

informaţiei se face apasând ENTER şi reactualizând la valori corecte (grade 0 la 360) apoi apasăre ENTER. Se ridică receptorul (tastând ESC). În receptor se aude ton. Se selectează şi apasă butonul DISTRESS după ridicarea capacului cel puţin 6 sec. Apelul Distress (distress call) va fi rutat către RCC, va fi rutat la RCC prin intermediul CES-ului selectat implicit sau, în lipsă, prin NCS. SES-INM B - Apel telefonic- prioritate ROUTINE

Se ridică receptorul. În receptor există ton. - INM B CES Number al staţiei de coasta

selectate apare afişat. Se aude un ton specific în receptor. Se tastează: - cod serviciu tf (ex. 00 Servicii Automate),

46

urmat de cod de ţara, cod regiune, număr de abonat # - Un

apel

telefonic

iniţiat

de

la

SES

INMARSAT B se termină cu tasta # (ship to shore call) - Se tastează cod serviciu tf (ex. 00 Servicii

Automate), urmat de cod al regiunii oceanice (telefonie), apoi INM number al SES-ului apelat #. Un apel telefonic iniţiat de la SES INMARSAT B se termină cu tastând # (ship to ship call). - Un apel iniţiat corect înseamna ca la orice

telefon, sunet specific la cel apelat.

47

5.3.3. SES INMARSAT B. Aplicaţii. Instrucţiuni de operare

Se setează nivel OPERATOR prin FUNC 12. Se accesează FUNC 26 pentru tracking-ul automat al antenei. Se citeşte valoarea curentă a raportului semnal/zgomot (S/N). Se determină şi se modifică, când este posibil, regiunea oceanică şi CES-ul setat implicit conform regiunii oceanice. Se compară codurile de acces (access codes) ale CESurilor INMARSAT B implementate la simulator cu codurile reale ale CES-urilor INMARSAT B/M. Lista operatorilor de comunicaţii şi a codurile de acces ale CES-urilor INMARSAT B/M din cele patru regiuni oceanice (vezi ANEXA 3.2), actualizată, este publicată de INMARSAT şi regăsită în publicaţii oficiale inclusiv pe internet. Se apelează prin CES setat implicit una din celelalte SES-uri INM B (plasate în aceeaşi regiune oceanică sau în alte regiuni oceanice). Se apelează prin CES setat implicit una din celelalte SES-uri INM M (plasate în aceeaşi regiune oceanică sau în alte regiuni oceanice). Se apelează prin CES setat implicit staţia de coastă (INSTRUCTOR STATION) utilizând codurile de doi digiţi. Se apelează prin CES setat implicit un abonat telefonic de la ţărm (apelul ajunge la instructor station). Se transmite apel DISTRESS. Se accesează FUNC 27 şi se citesc valorile parametrilor azimuth /elevaţie, verificându-se valoarea nivelului semnalului. Se verifică valorile citite cu cele determinate teoretic. Se modifică aceste valori, citindu-se din nou valoarea nivelului semnalului. Se accesează din nou FUNC 26 pentru tracking-ul automat al antenei. Se accesează FUNC 28 şi se citesc valorile curente azimuth /elevaţie, verificându-se valoarea nivelului semnalului. Se modifică aceste valori cu săgeţi UP/DOWN, citindu-se din nou valoarea nivelului semnalului. Se accesează FUNC 26 pentru tracking-ul automat al antenei. Se verifică valorile citite cu cele determinate teoretic. Se accesează FUNC 29 şi se citeşte /modifică indicaţia heading. Se centralizează toate informaţiile despre funcţii de operare accesate, etc în tabelul 5.3.3.1

48

TABEL 5.3.3.1 SES INM B

Valorile parametrilor

Funcţii de operare accesate

determinaţi/ setările

Observaţii

efectuate

Se centralizează toate informaţiile referitoare la funcţiile accesate şi comunicaţii într-un tabel de forma tabelului 5.3.3.2:

TABEL 5.3.3.2 SES INM B

Poziţie

Destinaţie

Prioritate

Forma completă a

geografică/

(RCC/NCS/

(distress/

apelului iniţiat de la

Satelit/CES

CES/

urgency/

SES INMARSAT B

SES/abonat de

safety/

la ţărm)

routine)

49

Se notează /selectează forma completă a call distress/ message distress transmis. Se notează/ selectează formatul mesajului transmis la utilizarea codurilor de doi digiţi 32 (Medical Advice), 38 (Medical Assistance) 39 (Maritime Assistance) (2 digits Codesdistress and safety related codes). Lista codurilor de doi digiţi - servicii telefonice (vezi ANEXA 6 - Tabel A6.1: Telephone 2-digit Code Services) este publicată de INMARSAT şi regăsită în publicaţii oficiale. Se specifică în referat semnificaţia şi modul concret de accesare a codurilor de doi digiţi 41 (Meteorological Reports), 42 (Navigational Hazards And

Warnings) 43 (Ship

Position Reports) (2 digits Codes-distress and safety related codes). Se determină, pentru diverse poziţii geografice, valorile optime ale parametrilor azimuth/ elevaţie ale antenei directive INMARSAT B. Se utilizează algoritmul de determinare azimuth/ elevaţie prezentat la capitolul SES INMARSAT A şi informaţiile conţinute în Anexa 4. Se completeaza tabelul 5.3.3.3. TABEL 5.3.3.3 SES INM B

Valorile

Regiune

Valori citite prin

Poziţii geografice

parametrilor

oceanică

accesarea FUNC 27 /

azimuth/elevaţie

selectată

valoare S/N

determinaţi conform algoritm

50

TEST 5.3.1 Nr.

INMARSAT B

crt. 5.3.1.1.

Care sunt codurile telefonice ale regiunilor oceanice: AOR E, AOR W, IOR, POR?

5.3.1.2.

Descrieţi INM number pentru o SES INMARSAT B.

5.3.1.3.

Cum defineşti următoarele coduri de doi digiţi (telefonie): 32, 38, 39, 41, 42, 43?

5.3.1.4.

Ce tip de antenă este utilizată de SES INMARSAT B?

5.3.1.5.

Ce înţelegi prin parametrul unghiular Azimut?

5.3.1.6.

Ce înţelegi prin parametrul unghiular elevaţie?

5.3.1.7.

Descrieţi următoarele coduri de 2 digiţi utilizate în telex INMARSAT: 00; 36.

5.3.1.8.

Care este codul de 2 digiţi (telefonie) pentru Maritime Assistance? Care este funcţia/rolul unei Network Coordinating

5.3.1.9.

5.3.1.10.

Station (NCS) în sistem INMARSAT?

Care este funcţia/rolul lui Network Operational Centre (NOC) în sistem INMARSAT?

5.3.1.11.

Care este funcţia/rolul unei CES – Coast Earth Station în sistem INMARSAT?

5.3.1.12.

Care este CES-ul al cărei cod de acces in INMARSAT B este 555?

5.3.1.13.

Care este CES-ul al cărei cod de acces in INMARSAT B este 002?

5.3.1.14.

Care este codul de acces (INMARSAT B) pentru CES Station 12 -Burum – Olanda?

5.3.1.15.

Care este codul de acces (INMARSAT B) pentru CES Eyk (Norvegia)? 51

RĂSPUNS

TEST 5.3.2. No. 5.3.2.1.

INMARSAT B

ANSWER

What are the telephone codes for AOR E/ AOR W, IOR/ POR?

5.3.2.2.

Describe INM number for INMARSAT B).

5.3.2.3.

How can you define the following telephone 2-digits codes: 32, 38, 39, 41, 42, 43.

5.3.2.4.

What type of antenna is used with an INMARSAT B SES?

5.3.2.5.

What do you mean by the Azimuth angle?

5.3.2.6.

What do you mean by the Elevation Azimuth angle?

5.3.2.7.

Describe the following telephone 2-digits codes: 00, 36.

5.3.2.8.

What is the telephone 2-digits code for Maritime Assistance? What is the function of the Network Coordinating Station

5.3.2.9.

5.3.2.10.

in the INMARSAT system?

What is the function of the Network Operational Centre in the INMARSAT system?

5.3.2.11.

What is the function of CES – Coast Earth Station in the INMARSAT system?

5.3.2.12.

Which is the CES whose access code in INMARSAT B is 555?

5.3.2.13.

Which is the CES whose access code in INMARSAT B is 002?

5.3.2.14.

What is the acces code (INMARSAT B) for Station 12 (Burum- Netherland) CES?

5.3.2.15.

What is the acces code (INMARSAT B) for Eyk (Norway) CES?

5.3.2.16.

What is the meaning of the following abbreviations using telex mode: GA?; MOM; WRU?

52

5.3.4. SHIP EART STATION (SES) INMARSAT B – Servicii Telex 5.3.4.1. SES INMARSAT B - TELEX. Consideraţii generale. Proceduri de operare

Terminalul de date telex conectat la SES INMARSAT B va fi operaţional doar dacă SES INMARSAT B este conectată, alimentată, dacă orientarea antenei asigură vizibilitatea directă cu satelitul INMARSAT din regiunea oceanică corespunzătoare, dacă semnalul pe canal comun NCS este maxim. Terminalele INMARSAT B(A) pot fi utilizate pentru a transmite, din orice regiune oceanică, mesaje telex adresate altor SES-uri, CES-urilor sau abonaţilor telex de la ţărm prin accesarea reţelelor internaţionale telex. Mesajul telex are în general un format standard care include informaţiile: -

Destinaţie: nume companie sau abonat individual;

-

Numele şi titlul mesajului ;

-

Numărul de referinţă al mesajului/subiectul apelului;

-

Regiunea oceanică/satelitul prin care va fi transmis/CES-ul;

-

Textul mesajului.

Procedura de transmitere a unui mesaj telex de la un terminal INMARSAT B (A) presupune: -

Setarea unui canal de comunicaţii, via satelit printr-un CES din regiunea oceanică curentă;

-

Stabilirea unui canal de comunicaţie de la CES la abonat (abonat de la ţărm sau SES), via reţele internaţionale telex.

După setarea canalului de comunicaţii, via satelit printr-un CES din regiunea oceanică curentă, confirmată în final prin recepţia header-ului de la CES urmat de GA+, se stabileşte un canal de comunicaţii telex cu destinatarul prin reţele internaţionale telex, tastând în ordine: - Telex Service Code (Telex 2-digit Code Services- cod servicii telex, cod de 2 digiti) ex 00 Servicii automate; - Telex Country Code sau Inmarsat Telex Ocean Region Code (ex. 51 Romania sau 581-AOR-E/582-POR/583-IOR/584-AOR-W); - Called Subscriber’s Number (număr telex abonat sau IMN telex pentru un terminal INMARSAT A, B, C); - End of Number Selection (+ )

53

Lista codurilor de doi digiţi - servicii telex (vezi ANEXA 6 - Tabel A6.2: Telex 2-digit Code Services) este publicată de INMARSAT şi regăsită în publicaţii oficiale- Handbook Inmarsat sau orice altă publicaţie internaţională dedicată. Mesajul telex se transmite imediat dupa recepţionarea answerback-ului de la abonatul contactat. Intreruperea conexiunii individuale se realizează tastând “NNNN”, întreruperea conexiunii se realizează tastând “…..” –cinci puncte. În situaţia în care legatura cu abonatul telex nu s-a realizat, se recepţionează unul din codurile din Telex Fault Codes, coduri recunoscute internaţional (INMARSAT A, INMARSAT B Telex Fault Codes – ITU-T Recommendation F131). Publicaţii internaţionale recunoscute (Handbook Inmarsat, Handbook GMDSS, etc), publică această listă. Lista este reprodusă in Anexa 6: Tabel A6.3 -INMARSAT A and INMARSAT B Telex Fault Codes)

54

5.3.4.2. SES INMARSAT B: Proceduri de operare - Telex

Meniurile şi funcţiile terminalului de date telex conectat la SES INMARSAT B şi forma generică în carea acestea sunt implementate la simulatoare GMDSS sunt:

FUNCTII

Edit/Send

DESCRIERE

În cadrul acestui meniu se poate edita un mesaj, se poate transmite un mesaj şi se poate edita lista posibilor destinatari (calling directory).

Telex Mode

Odată selectat, pe ecranul afişat apar funcţiile şi comenzile din mod telex.

Logfile

Evidenţa/ştergerea

mesajelor

transmise/recepţionate Configuration

Pentru setare/reactualizare timp, imprimante, etc. Meniurile colorate

Utilities

ntenn sunt active.

Există mai multe funcţii în cadrul acestui meniu. Meniurile colorate

ntenn sunt active.

PROCEDURI DE OPERARE SES INMARSAT B –Telex Este important ca SES INMARSAT B să fie acordată pe satelitul corespunzator înainte de utilizarea terminalului telex, evident utilizându-se aceeaşi antenă. Distress

Se selectează Telex Mode. Se apasă (dreapta) butonul roşu. Se apasă din nou astfel încât să se deshidă capacul şi se ţine apăsat 6 secunde. Se selectează LES şi se tastează ENTER. Distress Call ajunge la RCC.

55

Pentru a transmite Distress Message se apasă F8. Instructorul, acţionând ca RCC salvează mesajul Distress şi poate să direcţioneze acest mesaj telex către alte SES-uri INMARSAT B. (selectând F8/Insert etc) Crearea unui nou mesaj

Cu

un

mesaj/fişier

deschis

se

acceseaza

EDIT/SEND –SEND MESSAGE. Eşti întrebat dacă salvezi mesajul. Alegi Yes şi tastezi ENTER. Apare afişata pagina SEND MESSAGE, cu ESC părăseşti acest meniu. Editarea unui mesaj deja existent

Se accesează EDIT/SEND –EDIT EXISTING MESSAGE, apare o pagină care cuprinde un director din care se selectează mesajul dorit, se editează şi se salvează. După salvare se revine cu ESC la meniul anterior.

Edit calling directory

Se acceseaăa EDIT/SEND – EDIT CALLING

Editarea listei posibilor

DIRECTORY şi apare afişată o pagină la care

destinatari

toolbar-ul este: NAME/NUMBER/ANSWERBACK iar funţiile accesibile listate în partea de jos sunt: Modify, Insert, Delete; Save. Odată utilizată una din funcţiile Modify, Insert, apare o nouă fereastră care trebuie completată: NAME/Country/Number/Answerback/Prefix Service.

Transmiterea unui nou mesaj

Se accesează EDIT/SEND –SEND MESSAGE. Apare o noua pagină, pagina SEND MESSAGE în care

se

solicită

MESSAGE/LAN SERVICE

inserarea

COAST

urmatoarelor:

EARTH

STATION/

CODE

/CALL

DESTINATION/COUNTRY/NUMBER/ ANSWERBACK iar funcţiile accesibile listate în partea de jos sunt: Exit, Send. Cu TAB se trece dintru-un

56

nte în altul iar cu INS

se accesează informaţii deja existente. Cu ENTER se selecteaăa o anumita alegere. Singurul Cod Serviciu afişat pe display. Telex Mode

Este mod conversaţional telex. Se accesează Telex Mode şi apare afişata o pagină la care toolbar-ul este: Telex Mode iar funcţiile accesibile listate în partea de jos sunt: Tlx call, Clear Screen, ExitTlx Mode; Press key OR enter LES and press . Se iniţiază apelul apăsând . Se realizează conexiunea prin satelit la CES-ul setat implicit şi se aşteaptă tastarea numărului de abonat, urmat de apăsarea tastei +. Ex. Tastând 12+ se realizează conexiunea la staţia de coastă Burum (Staţia 12). Se

tastează

apoi

cod

serviciu

00

(servicii

internaţionale telex automate), urmat de număr de abonat telex: country code tlx/subscriber number+ (cod ţară/număr abonattlx+); pentru apelarea unui abonat telex de la ţărm (ship to shore telex call). Se va realize conexiunea cu altă staţie care va transmite

answerback-ul

ca

o

confirmare

a

realizării legăturii. Pagina afişata în acest caz este conţine: Toolbar: Telex mode

OUTGOING DUPLEX MODE

6514989 (cod tara/cod abonat telex UMC) UMC D (answerback-ul statiei apelate) Ga+(Go ahead) 321130312 STD X iar funcţiile accesibile listate în partea de jos sunt: WRU, HERE IS, Bell Clear Call; Send File, Clear Screen. 57

În mod normal transmisia se incepe cu HERE IS () urmat de transmiterea mesajului salvat deja ca un fişier sau de tipărirea directă a mesajului. Este telex conversaţional, comunicaţie duplex. Un mesaj deja existent se inserează tastând . Apare listat în pagina specială directorul în care sunt salvate mesajele, din care se selectează cel dorit. Transmiterea mesajului se face tastând ENTER. După

transmiterea

mesajului

întreruperea

conexiunii se realizează tastând FIVE DOTS (cinci puncte) sau se păstreaăa legatura cu CES în vederea transmiterii unui alt mesaj la o alta staţie, comandă de menţinere a legaturii cu CES-ul fiind reprezentata de tipărirea unui set de cinci virgule. După deconectarea CES-ului apare listată durata apelului. LogFile Evidenta mesajelor

Se selectează LogFile. Fişierele transmise sau

primate/transmise

recepţionate se pot afişa sau şterge.

Configuration

Funcţiile de la acest meniu nu sunt active la simulator, dar apar într-o manieră similară la echipamentele reale.

Utilities

Există mai multe funcţii în cadrul acestui meniu. Meniurile colorate sunt active.

58

5.3.4.3. SES INMARSAT B. Comunicaţii TELEX. Aplicaţii. Instrucţiuni de operare

Se orientează antena la SES INMARSAT B, în funcţie de poziţia geografică şi de nivelul semnalului, la satelitul dorit. Se setează nivel OPERATOR prin FUNC 12. Se accesează FUNC 26 pentru tracking-ul automat al antenei (sau se execută trackingul într-o altă manieră);. Se accesează FUNC 27 şi se citesc valorile parametrilor

urrent /elevaţie,

verificându-se valoarea nivelului semnalului. Se seteaăa implicit (by default) CES-ul din regiunea oceanică

urrent selectată.

Se completează tabelul 5.3.4.3.1, comparând, când este cazul, informaţiile reale cu cele obţinute sau utilizate la simulator (ex. INM CES A/B/M reale şi INM CES A/B/M implementate la simulator, coduri tlx ale regiunilor oceanice reale şi coduri tlx ale regiunilor oceanice implementate la simulator).

TABEL 5.3.4.3.1 SES INM B

CES setat implicit

Regiune

Valori citite

Poziţii geografice

(Nume, operator de

oceanică

prin

comunicaţii , Inmarsat –

selectată

accesarea

cod CES real/sim)

FUNC 27

Se editează/salvează mesaje în vederea transmiterii. Se editează Adress-book-ul. Se notează conţinutul Adress-book-ului (toţi posibilii destinatari). Se realizează legaturi telex în mod conversaţional cu un alt Student Station (SES Inmarsat B). Se noteaza informaţiile esenţiale. Se selectează Telex Mode şi se realizează conexiuni cu: -

un abonat telex de la ţărm (UMC Constanţa Romania),

-

o altă SES INMARSAT B plasata în aceaşi regiune oceanică;

-

o altă SES INMARSAT B plasată în altă regiune oceanică 59

Se notează aceste informaţii în tabelul 5.3.4.3.2.

TABEL 5.3.4.3.2. Funcţii de operare accesate

Destinaţie

Mesaje Transmise

(tip de apel, tlx prefix service/country code/tlxocean region code/number/answerback)

Se notează/ selectează formatul mesajului transmis la utilizarea codurilor de doi digiţi 32 (Medical Advice), 38 (Medical Assistance), 39 (Maritime Assistance) (2 digits Codesdistress and safety related codes). Se specifică în referat semnificaţia şi modul concret de accesare a codurilor de doi digiţi (2 digits Codes-distress and safety related codes): 41 (Meteorological Reports), 42 (Navigational Hazards And Warnings), 43 (Ship Position Reports). Cu SES INMARSAT B se transmite apel/mesaj DISTRESS utilizând şi terminalul de date telex Inmarsat B.. Se notează toate informaţiile în tabelul 5.3.4.3.3:

TABEL 5.3.4.3.3. TELEX SES INM B/

Regiune

Distress call/ Distress

INMARSAT

oceanică /

message

NUMBER

CES

Poziţii geografice

60

Observaţii

TEST 5.3.1 Nr. crt.

INMARSAT B TELEX

5.3.1.1.

RĂSPUNS

Care sunt codurile telex ale regiunilor oceanice: AOR E,/ AOR W, IOR/ POR?

5.3.1.2.

Descrieti INM number pentru o SES INMARSAT B.

5.3.1.3.

Cum defineşti următoarele coduri de doi digiţi : 32, 38, 39, 41, 42, 43.

5.3.1.4.

Descrieţi următoarele coduri de 2 digiţi utilizate în telex INMARSAT.00, 36.

5.3.1.5.

Care este codul de 2 digiţi (telex) pentru Maritime Assistance? Care este codul de 2 digiţi (telex)

5.3.1.6.

pentru

Meteorological Reports? 5.3.1.7.

Care este codul de 2 digiţi (telex) pentru Ship Position Reports?

5.3.1.8.

Care este codul de 2 digiţi (telex) pentru Medical Assistance?

5.3.1.9.

Care este codul de 2 digiţi (telex) pentru Navigational Hazards And Warnings.

5.3.1.10.

Care este codul de 2 digiţi (telex) pentru Medical Advice?

5.3.1.11.

Care este codul de acces (INMARSAT B) pentru CES-ul al cărei Land Earth Station Operator este OTE – Grecia?

5.3.1.12.

Care este codul de acces (INMARSAT B) pentru CES-ul al cărei Land Earth Station Operator este France Telecom- Franţa?

5.3.1.13.

Care este semnificaţia codurilor telex : GA?; MOM; WRU?

61

TEST 5.3.2. No.

TOPICS- INMARSAT B TELEX

What are the telex codes for AOR E/ AOR W, IOR/

5.3.2.1. POR? 5.3.2.2.

.Describe INM telex (INMARSAT B)

5.3.2.3.

How can you define the following 2 digits codes: 32, 38, 39, 41, 42, 43.

5.3.2.4.

Describe the following telex 2-digits codes: 00, 36.

5.3.2.5.

What is the 2-digits code (telex mode) for Maritime Assistance?

What is the 2-digits code (telex mode) for 5.3.2.6.

5.3.2.7.

Meteorological Reports?

What is the 2-digits code (telex mode) for Ship Position Reports?

5.3.2.8.

What is the 2-digits code (telex mode) for Medical Assistance?

5.3.2.9.

What is the 2-digits code (telex mode) for Navigational Hazards And Warnings.

5.3.2.10.

What is the 2-digits code (telex mode) for Medical Advice?

5.3.2.11.

What is the acces code (INMARSAT B) for OTE – Greece – CES Land Earth Station Operator?

5.3.2.12.

What is the acces code (INMARSAT B) for France Telecom- CES Land Earth Station Operator?

5.3.2.13.

What is the meaning of the following abbreviations using telex mode: GA?; MOM; WRU?

62

ANSWER

5.4. SHIP EARTH STATION (SES) INMARSAT FLEET 77

5.4.1. SES INMARSAT Fleet 77: Consideraţii generale. Servicii de comunicaţii oferite de INMARSAT Fleet 77. SES INMARSAT FLEET 77: INMARSAT Number. Antena tracking 5.4.2. SES INMARSAT Fleet 77: Procedura de transmitere a alertei distress (distress alert) (INMARSAT FLEET 77: Distress Procedure) 5.4.3. SES INMARSAT Fleet 77. Comunicaţii cu prioritate urgency/safety. Utilizarea codurilor de doi digiţi. Comunicaţii cu prioritate Routine

5.4.1. SES INMARSAT Fleet 77: Consideraţii generale. Servicii de comunicaţii oferite de INMARSAT Fleet 77. SES INMARSAT FLEET 77: INMARSAT Number. Antena tracking Sistemul INMARSAT Fleet (INMARSAT F) este cel mai nou, cel mai performant şi modern sistem INMARSAT care oferă servicii de comunicaţii (telefonie şi telex, transmisii de date de mare viteză, etc) utilizatorilor din navigaţia maritimă. Sistemul INMARSAT Fleet 77 va înlocui actualul INMARSAT B, primul sistem digital INMARSAT iniţiat în 1993,

care în curând îşi va înceta activitatea, chiar dacă

sistemului INMARSAT Fleet 77 i se reproşează lipsa facilităţii red button, buton roşu pentru iniţierea rapidă a alertei distress. Serviciile de comunicaţii oferite de INMARSAT Fleet 77 sunt: -

Transmisii telefonice;

-

Transmisii de date (viteza de transmisie 56 kbit/s);

-

Transmisii de date (viteza de transmisie 64 kbit/s);

-

Mobile Packet Data Services (MPDS);

-

Servicii Internet;

-

E-mail;

-

Telemedicină;

-

Accesarea celor mai noi şi performante reţele de comunicaţii, etc.

O SES INMARSAT Fleet 77 este identificată prin INMARSAT MOBILE NUMBER (INM) sau ID NUMBER (IDENTIFICATION NUMBER) structurat astfel: 7MIDXXXZZ (cod de 9 digiti, primul caracter este 7, caracterele X pot lua valori din gama 1...9, caracterele

63

ZZ pot desemna terminalul de comunicaţii conectat la SES Fleet 77). MID reprezintă Maritime Identification Digits, ţara căreia îi aparţine nava.

Antena SES INMARSAT Fleet 77, ca şi pentru SES-urile INMARSAT B, M este de tip antenă parabolică, protejată de un radom (material transparent la undele electromagnetice). Antena trebuie sa fie în vizibilitate directă cu satelitul din regiunea oceanică respectivă. Acest deziderat este realizat prin montarea antenei pe o platforma specială, astfel încât mişcările navei să nu afecteze poziţia reciprocă antena/satelit. Parametrii elevaţie/azimuth se determină în funcţie de poziţia geografică curentă şi de locaţia orbitală a satelitului ales. Actualele echipamente, interfaţate cu girocompasul, determină automat valorile acestor parametri, dar operatorul poate să calculeze şi să introducă manual valori ale parametrilor azimuth/elevaţie.

5.4.2. SES INMARSAT Fleet 77. Procedura de transmitere a alertei distress (distress alert) (INMARSAT FLEET 77: Distress Procedure)

Nivelele de prioritate în INMARSAT (inclusiv în INMARSAT Fleet 77) sunt: Prioritate 3 - distress Prioritate 2 -urgency Prioritate 1 - safety Prioritate 0 – routine.

În INMARSAT, accesul la canalele de comunicaţii prin satelit este asigurat cu prioritate maximă (3) în situaţii distress, iar pentru urgenţă/securitate/rutină practic prioritatea este 0. Cu SES INMARSAT Fleet 77 distress alert se transmite prin telefon sau telex. La transmisia unei distress alert, conexiunea cu RCC-ul asociat este directă, automată şi se realizează în doar câteva secunde prin intermediul CES-ului accesat sau prin NCS-ul din regiunea oceanică curentă în situaţia în care nu s-a realizat legătura cu un CES specificat.

Procedura de transmitere a alertei distress (distress alert) este descrisă mai jos:

(5)

Se selectează telex sau telefon

(6) Se

selectează CES-ul (de ex. 12 – Burum)

(7) Se

selectează prioritate distress ( nivel de prioritate maxim:3) 64

(8)

Se iniţiază apelul (call) conform instrucţiunilor de operare.

Apelul se repetă dupa 15 secunde dacă CES-ul nu a putut fi contactat, eventual apelând o alta staţie de coastă (CES).

Odată stabilită conexiunea la RCC, operatorul de la SES transmite distress message în formatul:

SOS (x3) telex, or MAYDAY (x3) telefon

THIS IS [ship’s name/call sign]

POSITION [latitude and longitude, or relative to a named point of land]

MY INMARSAT MOBILE NUMBER IS [IMN for this channel on the SES]

USING THE Ocean Region SATTELITE…

MY COURSE AND SPEED ARE [course and speed]

NATURE OF YOUR DISTRESS

ASSISTANCE REQUIRED

OTHER IMPORTANT INFORMATION which may aid SAR units

5.4.3. SES INMARSAT Fleet 77. Comunicaţii cu prioritate urgency/safety. Utilizarea codurilor de doi digiţi. Comunicaţii cu prioritate Routine

Procedura de transmitere a unui apel cu prioritate urgency/safety de la SES

INMARSAT Fleet 77 este descrisă mai jos: -

se selectează modul de operare: telefon/telex;

-

se selectează prioritate 0;

-

se selectează/apelează CES-ul; 65

-

odată conexiunea cu CES-ul stabilită (confirmată prin recepţia unui ton în telefonie sau recepţia header-ului urmat de GA+ în telex), se tastează codul de doi digiţi corespunzator;

-

urmează traficul corespunzător fiecărui cod de doi digiţi accesat.

Listele codurilor de doi digiţi - servicii telefonice şi servicii telex (vezi ANEXA 7 Tabel A7.1: Telephone 2-digit Code Services; Tabel A7.2: Telex 2-digit Code Services) sunt publicate de INMARSAT şi regăsite în publicaţii oficiale. Comunicaţiile cu prioritate Routine se desfăşoară într-o manieră asemănătoare celei descrise la SES INMARSAT B, cu utilizarea corespunzătoare a codurilor de acces în telefonie (atenţie: se utilizează SNAC: 870) , telex şi transmisii de date.

66

5.5. SHIP EARTH STATION (SES) INMARSAT-C 5.5.1. SES INMARSAT C. Consideraţii generale. STRUCTURA SES-ului

INMARSAT C. SES INMARSAT C: INMARSAT Number. SES INMARSAT C- UTILIZARE SI OPERARE (GHID DE OPERARE SE INMARSAT C). INMARSAT C: logg-in, logg-out. Comunicaţii cu prioritate: distress, safety, routine. Recepţia informaţiilor MSI: EGC, SafetyNET. 5.5.2. SES INMARSAT C. Procedura de transmitere a alertei distress (distress alert) (INMARSAT C: Distress Procedure) 5.5.3. SES INMARSAT C : Comunicaţii cu prioritate urgency/safety. Utilizarea codurilor de doi digiţi. SES INMARSAT C. Comunicaţii TELEX (prioritate Routine) - Procedura de iniţiere a unui apel telex, transmisia, receptia mesajelor telex)] 5.5.4. SES INMARSAT C: Aplicaţii 5.5.1. SES INMARSAT C. Consideraţii generale. STRUCTURA SES-ULUI

INMARSAT C. SES INMARSAT C: INMARSAT Number. SES INMARSAT C- UTILIZARE SI OPERARE (GHID DE OPERARE SE INMARSAT C). INMARSAT C: logg-in, logg-out. Comunicaţii cu prioritate: distress, safety, routine. Recepţia informaţiilor MSI: EGC, SafetyNET.

O SES INMARSAT C este identificată prin INMARSAT MOBILE NUMBER (INM) sau ID NUMBER (IDENTIFICATION NUMBER) structurat astfel: 4MIDXXXZZ (cod de 9 digiti, primul caracter este 4, caracterele X pot lua valori din gama 1...9, caracterele ZZ pot desemna terminalul de comunicaţii conectat la SES C). MID reprezintă Maritime Identification Digits, ţara căreia îi aparţine nava. Antena unei SES INMARSAT C este omnidirecţională, nu necesită procedura de tracking. Dimensiunile acestui tip de antenă sunt în jur de aproximativ 200 cm x 300 cm iar o asemenea antenă cântăreşte nu mai mult de 7 kg. Structural o SES INMARSAT conţine: ADE (Above Deck Equipment) şi BDE

(Bellow Deck Equipment). De altfel, ca orice echipament de comunicaţii, o SES INMARSAT conţine cele două module de bază: DCE (Data Circuit Equipment) şi DTE (Data Terminal Equipment).

67

La SES Inmarsat C, DCE –ul este de fapt un tranceiver compact, conectat la antena omnidirecţională, iar DTE-ul este reprezentat de terminalul de date conectat, de display, de terminalele de comunicaţii fax, etc, de printer-ul specializat, ş.a .m.d. Serviciile de comunicaţii oferite de INMARSAT C sunt: transmisii telex, e-mail, ship to shore fax, transmisii de date ship to ship, comunicaţii distress and safety, comunicaţii EGC prin SafetyNET şi FleetNET.

SES INMARSAT C: GHID DE OPERARE SES INMARSAT C. SES INMARSAT C: logg-in, logg-out

Pregătirea SES INMARSAT C

1. Se deschid SES INMARSAT C şi echipamentele/terminalele de date conectate; 2. Se decide care este regiunea oceanică în care se efectuează logg-in şi care este staţia de coastă CES ce urmează a fi selectată.

3. Se verifică antena SES INMARSAT C (să nu fie obstrucţionată, etc). 4. Se efectuează logg-in pentru regiunea oceanică aleasă. 5. Se selectează staţia de coastă CES dorită. 6. Se verifică dacă operaţiunea logg-in, de sincronizare pe canal comun NCS (NCS Common Channel), este realizată.

Verificări de rutină

-

De-a lungul zilei se verifică periodic că staţia recepţionează semnal puternic şi că toate echipamentele funcţionează corespunzător;

-

La părăsirea unei regiunii oceanice/întreruperea alimentării se efectuează obligatoriu logg-off. Operatiunea logg-in se efectuează întotdeauna la conectare sau dacă se doreşte sincronizarea staţiei pe canalul comun NCS al unei noi regiunii oceanice.

Recepţia informaţiilor

de securitate maritimă (Maritime Safety Information

MSI) SES INMARSAT C poate recepţiona MSI din regiunea oceanică corespunzătoare prin intermediul receptoarelor EGC, sincronizate corespunzător pe canal comun de semnalizare NCS. 68

Transmiterea mesajelor telex

1. Se creează mesajul în editorul de text al staţiei sau se editează un mesaj deja existent; 2. Se selectează modul Transmit sau Send. 3. Se introduce destinatarul (in functie de destinaţie, se introduce codul corespunzător telex, fax, IMN SES INMARSAT, etc);

4. Se selectează tipul de comunicaţie dorit; 5. Se selectează staţia de coastă CES prin care mesajul va fi transmis; 6. Se selectează ora şi prioritatea mesajului şi dacă se doreşte sau nu confirmare – acknowledgement;

7. Înainte de transmiterea mesajului se verifică corectitudinea detaliilor introduse anterior; 8. Se initiaţiază comanda de transmisie (send sau transmit). Recepţia mesajelor transmise de la ţărm (shore to ship) 1.

Se verifică la SES INMARSAT C nivelul semnalului pe canal comun NCS- acest lucru va permite recepţia automată a mesajelor (periodic se verifică dacă staţia este acordată şi dacă EGC este sincronizat);

2.

Se verifică dacă staţia de navă INMARSAT C este pregatită să memoreze toate mesajele recepţionate (conform documentaţiei tehnice);

3.

De remarcat că unele mesaje EGC se transmit periodic şi pot „umple“ memoria în care acestea se stochează.

Intreţinere şi instrucţiuni de operare de rutină Periodic, de exemplu la fiecare opt ore sau chiar mai frecvent, dacă ruta de navigaţie este considerabilă) la SES INMARSAT C se verifică: -

Dacă operaţiunea logg-in este validă pentru regiunea oceanică dorită. Dacă aceasta s-a schimbat, se verifică că noua regiune este compatibilă cu cerinţele proprii de comunicaţii şi cu cerinţele de comunicaţii ale celor cu care se comunică. De asemeni CES selectată trebuie să suporte serviciile de comunicaţii dorite sau impuse de necesităţi.

-

Dacă toţi posibilii corespondenţi sunt informaţi despre noua regiune oceanică, deci dacă SES INMARSAT C poate fi contactată.

-

Dacă puterea semnalului indicată de SES INMARSAT C este cel puţin egală cu nivelul minim recomandat de fabricant. 69

Observaţie SES INMARSAT C se menţine sincronizată (logg-in ) cât timp este alimentată. -

Atât cât este deschisă, SES INMARSAT C trebuie să fie permanent sincronizată (logg-in) într-o regiune oceanică, capabilă să

receptioneze sau să transmită

mesaje. -

Operaţiunea de sincronizare (logg-in) trebuie reconsiderată la trecerea dintr-o regiune oceanică în alta.

-

Inchiderea SES INMARSAT C trebuie întotdeauna precedată de desincronizare (logg-out).

Echipamentele cu care SES INMARSAT-C poate comunica

Echipamentele cu care SES INMARSAT-C poate comunica sunt: -

terminal telex conectat la reţele internaţionale de comunicaţii terestre telex;

-

terminal fax conectat la reţele internaţionale telefonice terestre (PSTN Public Switched Telephon Network); SES INMARSAT-C poate doar transmite mesaje fax (text doar) către orice terminal fax din PSTN.

-

computer conectat la reţele internaţionale PSTN Public Switched Telephon Network PSTN sau PSDN Public Switched Data Network (protocol X.25);

-

serviciu e-mail prin reţele internaţionale PSTN Public Switched Telephon Network PSTN sau PSDN Public Switched Data Network (protocol X.400);

-

echipament dedicat de exemplu sisteme de procesare de date conectate la reţele private de comunicaţii.

-

orice altă SES INMARSAT (A,B,C,M,etc)

-

etc.

5.5.2. SES INMARSAT C. Procedura de transmitere a alertei distress (distress alert) (INMARSAT C: Distress Procedure)

În caz de pericol iminent şi grav, apelul distress (distress call) se poate transmite de la SES INMARSAT– C în două moduri: fie ca o scurtă alertă distress (brief distress alert) fie ca mesaj distress (detailed distress priority message). Ambele apeluri distress sunt rutate automat prin Coast Earth Station (CES) la Rescue Coordination Center (RCC).

70

Procedura de utilizare a meniului distress la SES INMARSAT C

1. Se accesează meniul distress. 2. Se introduc secvenţial în meniul distress: poziţia navei şi toate celelalte informaţii solicitate;

3. Dacă se cere, se specifică tipul pericolului (the distress type): maritim. Se specifică natura pericolului (nature of the distress) de pe lista furnizată. Neselectând nimic, semnificaţia implicită a naturii pericolului va fi unspecified – nespecificat.

4. Se selectează preferabil, cea mai potrivită CES, din regiunea oceanică curent selectată. Se poate selecta orice CES din regiunea oceanică – de exemplu pe o staţie ce comunică într-o limbă anume, alta decât engleza).

5. Se apasă tasta de validare sau se selectează meniul corespunzător comenzii sent (transmite). SES va transmite automat alerta distress, prin intermediul staţiei de coastă CES selectate, la centrul de salvare RCC corespunzător.

6. Se aşteaptă confirmarea (acknowledgement) de la staţia de coastă CES. Dacă nu se recepţionează confirmarea în 5 minute se repetă procedura.

Procedura de utilizare a butonului distress de la SES INMARSAT C

Dacă terminalul INMARSAT C este prevăzut cu buton sau combinaţie de butoane distress pentru transmiterea automată a alertei distress, aceasta se transmite apăsând şi ţinând apăsat câteva secunde, de regulă aproximativ 5 secunde, butonul sau butoanele.

Observaţii 1. Folosirea butonului distress implică transmiterea unei alerte distress cu informaţii preprogramate, datând de când au fost iniţial introduse. Valorile curente sunt modificate (cursul, viteza, etc). De aceea, trebuie să se reactualizeze informaţiile fie prin transmiterea unei alerte distress actualizate fie prin transmiterea unui mesaj cu prioritate distress detaliat.

2. Apasând butonul distress, alerta se transmite imediat, via sistemul Inmarsat, la centrul de coordonare a operaţiunilor de salvare RCC, chiar dacă SES INMARSAT C era

71

sau nu angajată în transfer de mesaje sau chiar dacă era sau nu efectuat logg-in într-o regiune oceanică.

5.5.3. SES INMARSAT C. Comunicaţii cu prioritate urgency/safety. Utilizarea codurilor de doi digiţi. SES INMARSAT C. Comunicaţii TELEX (prioritate Routine) - Procedura de iniţiere a unui apel telex, transmisia, receptia mesajelor telex)]

Structura meniului afişat pe terminalul de date al unei SES INMARSAT C evidentiază in esenţă următoarele funcţii de operare ale unei SES INMARSAT C:

FUNCŢII

DESCRIERE

FILE

Crearea şi editarea mesajelor

TRANSMIT

Transmiterea mesajelor

LOGS

Evidenţa mesajelor transmise/recepţionate sau a mesajelor EGC

DISTRESS POSITION

Reactualizarea manuală a poziţiei

OPTIONS

Logg-in/logg-out în regiune oceanică

PROCEDURI DE OPERARE

DESCRIERE

SELECTING A SATELLITE

Se selectează funcţia OPTIONS.

(selectia unei regiuni oceanice)

Se selectează LOGGIN. Se selectează satelitul dorit. Se apasă LOG-IN

Editarea unui nou mesaj

Se selectează funcţia FILE. Se selectează NEW. Se editează mesajul şi salvează cu FILE/SAVE.

Transmiterea unui mesaj

Se selectează funcţia TRANSMIT. Se inserează fişierul de transmis, fie 72

tastând

numele

fişierului,

fie

selectându-l din director; Se alege prioritatea; Se completează daca se doreşte sau nu confirmare; Se selectează destinaţia; Se selectează staţia de coastă (CES) dorită Se apasă TRANSMIT Evidenţa mesajelor transmise

Se selectează LOGS/

/recepţionate

TRANSMIT/RECEIVE . Fişierele transmise sau recepţionate se pot afişa sau şterge.

Distress (Transmitere rapida)

Se apasă (dreapta) butonul roşu. Se apasă din nou astfel încât să se deschidă capacul şi se ţine apăsat 5 secunde. Alarma se opreşte prin apăsarea butonului roşu QUIET Transmisia DISTRESS conţine informaţiile referitoare la identitatea navei, poziţie şi timp. Natura DISTRESS-ului este nedesemnată (undesignated).

DISTRESS alert

Se selectează meniul DISTRESS; Se selectează CES-ul dorit; Se selectează natura distress-ului; Se selectează poziţia, viteza şi cursul navei (reactualizate automat de GPS-ul propriu) Se selectează şi apasă TRANSMIT

Reactualizarea manuală a poziţiei/

Se selectează POSITION şi se modifică informaţiile.

EGC Selection

Se selectează OPTIONS /EGC Selection 73

. În pagina afişată pot fi alese sau nu diverse tipuri de mesaje EGC. Setarea NAVAREAs

Se selectează OPTIONS. Se pot selecta simultan trei NAVAREAs din care pot fi recepţionate mesaje EGC.

5.5.4. SES INMARSAT C: Aplicaţii. Instrucţiuni de operare

Se conectează şi se efectuează operaţiunea logg-in pentru regiunea oceanică optimă corespunzătoare poziţiei geografice. Se aşteaptă confirmarea operaţiunii logg-in. Furnizorii de servicii INMARSAT C (operatorii de comunicaţii) şi codurile de acces ale CES-urilor INMARSAT C sunt prezentate in Anexa 3.3. Se editează/salvează un mesaj telex. Se transmite acest mesaj către

altă SES

INMARSAT C/B. Se notează SES-ul apelat sau numărul telex al abonatului de la ţărm, numele şi conţinutul mesajului, prioritatea, CES-ul prin care a fost transmis, durata şi numărul de biţi transmişi. Se evaluează taxa (în SDR –special drawing rights sau GF-gold francs). Se transmite distress alert/distress message. Se notează procedura de transmitere si toate informaţiile transmise,

nclusive conţinutul în format standard al mesajului distress.

Se notează CES-ul prin care a fost rutat distress message. Dacă nu s-a putut stabili comunicaţia se interpretează NDN-ul (INMARSAT C-Non Delivery Notification Failure Codes) recepţionat (vezi ANEXA 6-Tabel A6.4: INMARSAT C Non-Delivery Notification (NDN) failure codes). Se notează/ selectează formatul mesajului transmis la utilizarea codurilor de doi digiţi telex32 (Medical Advice), 38 (Medical Assistance) 39 (Maritime Assistance) (2 digits Codesdistress and safety related codes). Lista codurilor de doi digiţi –telex (Anexa 6) este publicată în Handbook Inmarsat sau orice altă publicaţie internaţională dedicată. Se specifică în referat semnificaţia şi modul concret de accesare a codurilor de doi digiţi 41 (Meteorological Reports), 42 (Navigational Hazards And

Warnings) 43 (Ship

Position Reports) (2 digits Codes-distress and safety related codes). Se setează NAVAREAs. Se citesc mesajele EGC recepţionate şi se notează conţinutul mesajelor şi provenienţa mesajelor. Se completeaza tabelul 5.5.1: 74

TABEL 5.5.1 SES INM C/poziţie

Destinaţie/Sursa

Mesaj

Nr. Biţi/taxa/

geografică/regiune

(SES, CES, abonat

transmis/

mod de

oceanică pentru care se

de la tarm)

Recepţionat/

calcul

efectuează logg-in

prioritate

Se identifică meniurile şi funcţiile SES INMARSAT C reală de la consola GMDSS. De la SES INMARSAT C reală, din consola GMDSS, se accesează cele mai recente mesaje EGC recepţionate. Se notează şi comentează structura şi conţinutul acestor mesaje, identificând toate elementele informaţionale esenţiale. Se transcriu aceste informaţii într-un table structurat ca tabelul 5.5.2

TABEL 5.5.2 File

Ref.No

Date

Time

Service

13688

15 Jan 10

10:12

MET_WARN SAF

EGC 048

75

Priority

LES

120

Test de autoevaluare 5 5.1. Care sunt sateliţii Inmarsat?

1.2.Care este semnificaţia codurilor pe doi digiţi definite ca distress and safety two digits codes (32, 38, 39, 41, 42, 43)?

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 5.1. Există mai mulţi sateliţi INMARSAT care asigură acoperire în cele patru regiuni oceanice: -

Atlantic Ocean Region East - AOR-E

-

Pacific Ocean Region - POR

-

Indian Ocean Region - IOR

-

Atlantic Ocean Region West -AOR-W 5.2. Semnificaţia acestor distress and safety two digits

codes (32, 38, 39, 41, 42, 43) este:

-

36: Medical Advice;

-

38: Medical Assistance;

-

39: Maritime Assistance;

-

41: Meteorological Reports;

-

42: Navigational Hazards And Warnings;

-

43: Ship Position Reports.

76

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 5 (TEST 5.5.1; TEST 5.5.2; TEST 5.2.3)

TEST 5.5.1 Nr. crt.

INMARSAT C

5.5.1.1.

Definiţi acronimul NCS.

5.5.1.2.

Ce fel de antenă este cea de la SES INMARSAT C?

5.5.1.3.

Ce înţelegi prin Above Deck Equipment- ADE?

5.5.1.4.

Ce înţelegi prin Bellow Deck Equipment- BDE?

5.5.1.5.

Cum lucrează un sistem prin tehnica store and forward?

5.5.1.6.

Care este formatul complet al secvenţei de apel de la SES INMARSAT C dacă destinatarul are INM 426490110 şi este logg-at în IOR/POR/AOR E/AOR W.

5.5.1.7.

Care este formatul complet al secvenţei de apel de la SES INMARSAT C dacă vrei să transmiţi un mesaj telex către o SES al cărei INM este 762649011, aflat în AOR W?

5.5.1.8.

Ce SES INMARSAT are INM 762649011? Ce servicii de comunicaţii oferă aceste terminale INMARSAT?

5.5.1.9.

Eşti în poziţia 44.00 N / 028.00 E. Ce sateliţi INMARSAT asigură acoperire în poziţia menţionată mai sus?

5.5.1.10.

Ce servicii sunt disponibile in sistemul EGC?

5.5.1.11.

Care este cea mai bună metoda de a testa propriul terminal INMARSAT C?

5.5.1.12.

Ce tip de mesaje sunt transmise prin Safety Net?

77

RĂSPUNS

5.5.1.13.

Ce tip de mesaje sunt transmise prin Fleet Net?

5.5.1.14.

Transcrieţi

şi

descrieţi

ultimele

mesaje

recepţionate de terminalul real INMARSAT C SEA.

78

EGC

TEST 5.5.2.

No.

TOPICS INMARSAT C

5.5.2.1.

Define the acronym NCS.

5.5.2.2.

What kind of antenna is uded by INMARSAT C SES?

5.5.2.3.

What do you mean by Above Deck Equipment- ADE?

5.5.2.4.

What do you mean by Bellow Deck Equipment- BDE?

5.5.2.5.

How does a store and forward system work?

Which number do you have to type from your 5.5.2.6. INMARSAT C terminal to contact another INMARSAT C SES with INM 426490110, when the terminal is logged in at IOR/POR/AOR E/AOR W. 5.5.2.7.

Which number do you have to type from your INMARSAT C terminal if you want to transmit a telex message to an INMARSAT SES with INM 762649011, in AOR W area?.

5.5.2.8.

What kind of SES has INM 762649011? What types of communication services are provided by this INMARSAT terminals?

5.5.2.9.

You are in position 44.00 N / 028.00 E. Which satellite covers the position mentioned above?

5.5.2.10.

What kind of services are available within the EGC system?

5.5.2.11.

What is the best testing method for your INMARSAT C terminal?

5.5.2.12.

What kind of messages are transmitted by the SafetyNet? 79

ANSWER

5.5.2.13.

What kind of messages are transmitted by the Fleet Net?

5.5.2.14.

Write and describe the last EGC messages received by real SEA INMARSAT C terminal.

Recapitulare Informaţiile prezentate despre SISTEM INMARSAT conţin aspecte referitoare la: -

SISTEM

INMARSAT,

informaţii

generale

şi

Organizaţia INMARSAT, despre sateliţii INMARSAT , despre structura şi serviciile de comunicaţii oferite de INMARSAT, despre funcţii în GMDSS; -

SHIP EARTH STATIONs (SES)s INMARSAT- A,

B,C, Fleet 77- Consideraţiii generale. STRUCTURA SESului INMARSAT. INMARSAT Number.; -

Utilizare şi operare cu SESs INMARSAT;

-

Utilizare si operare INMARSAT C: logg-in, logg-out.

Comunicaţii cu prioritate: distress, safety, routine. Recepţia informaţiilor MSI: EGC, SafetyNET.

Concluzii Au

fost

prezentate

informaţii

despre

sistem

INMARSAT, serviciile de comunicaţii oferite de sistem INMARSAT, proceduri de comunicaţii şi proceduri de operare cu SES-uri INMARSAT.

80

Bibliografie 5 1. General operator's Certificate for The Global Maritime Distress and Safety System, Course + Compendium, Model Course IMO 1.25, Printed by PMS UK Ltd London, 2004. 2. GMDSS Manual- Global Maritime Distress and Safety SystemManual, London , IMO, London, U.K., 2007. 3. SOLAS-International Convention for the Safety of Life at Sea, 2004 consolidated Edition, IMO, London, 2004. 4. Norcontrol

Capella

GMDSS

Simulator,

Technical

documentations, Kongsberg Maritime Ship Systems, Norway, 2006. 5. INMARSAT MARITIME COMMUNICATIONS HANDBOOK INMARSAT - London, U.K, 2005. 6. MANUAL FOR THE MARITIME MOBILE AND MARITIME MOBILE

SATELLITE

RADIOCOMMUNICATION

SERVICES BUREAU,

– Geneva,

ITU, English

Edition 2009. 7. LIST OF SHIP STATIONS, ITU , Geneva, 2009. 8. LIST OF CALL SIGN AND NUMERICAL IDENTITIES, ITU, Geneva, 2009. 9. LIST OF RADIODETERMINATON AND SPECIAL SERVICE STATIONS, ITU, Geneva 2008. 10. RADIO REGULATIONS, ITU, Geneva, 2008. 11. INMARSAT MARITIME COMMUNICATIONS HANDBOOK INMARSAT - London, U.K. febr. 2004. 12. ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS, GMDSS- GLOBAL MARITIME DISTRESS AND SAFETY SYSTEM, vo1. 5, 2007/2008, NP 285, publ by UK Hydrographic Office(UKHO), London, 2008/2009.

81

13. Graham D. Lees, William G.Williamson, Handbook for Marine Radio Comunication, ed. LLOYD S OF LONDON PRESSLTD., 2004. 14. Tor R Kristensen, AN INTRODUCTION TO GMDSS (7th edition - revised GOC edition), Poseidon , Kristensen Marine Communications, Leknes, Norway, 2008. 15. GMDSS

Course

for

General

Operator’s

Certificate-

th

Instructor’s Guide (4 edition), Poseidon Education, Leknes, Norway. 16. Tor R Kristensen, GMDSS Course for General Operator’s Certificate- Student’s WorkBook, (6th edition), Poseidon Education, Leknes, Norway. 17. Codruţa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAŢII – Vol 1, Editura NAUTICA, Colecţia NAUTARIUS, CONSTANŢA, România, 2010. Codruţa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAŢI

82

S6. MARITIME SAFETY INFORMATION IN GMDSS

83

84

Unitatea de învăţare nr. 6 MARITIME SAFETY INFORMATION IN GMDSS CUPRINS

VOLUMUL 2 UNITATEA

DE

TITLUL

PAGINA

ÎNVĂŢARE S6

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6

87

MARITIME SAFETY INFORMATIONS:

89

6.1.

SISTEM NAVTEX

91

6.2

INTERNATIONAL

111

SafetyNET SERVICE Teste de autoevaluare, răspunsuri şi comentarii la

119

întrebările din testele de autoevaluare Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 6

107

Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 6

121

85

86

MARITIME SAFETY INFORMATION IN GMDSS

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 6 Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 6 sunt:

- familiarizare cu informaţiile referitoare la Maritime Safety Information în GMDSS; - familiarizare

cu

informaţiile

referitoare

sistem

NAVTEX: concept general, destinaţie, structură, operare; - familiarizare cu informaţiile referitoare sistem EGC, SaferyNET: concept general, destinaţie, structură, operare; - familiarizare cu informaţiile referitoare la receptoare NAVTEX, sisteme de recepţie EGC: destinaţie, structură,

funcţionare,

caracteristici

tehnice

şi

operaţionale; - cunoaşterea, asimilarea şi aprofundarea procedurilor de operare cu receptoare NAVTEX; - cunoaşterea, asimilarea şi aprofundarea procedurilor de operare cu SES Inmarsat C şi EGC;

87

S6. MARITIME SAFETY INFORMATION IN GMDSS

Scopul si utilizarea serviciilor MARITIME SAFETY INFORMATION (MSI). Tipuri de mesaje MSI. Disponibilitatea serviciilor MSI. Utilizarea datelor publicate de serviciile MSI. Servicii MARITIME SAFETY INFORMATION (MSI) disponibile si metode de transmisie. Informaţii MARITIME SAFETY INFORMATION (MSI) transmise

prin

satelit.

Informaţii

MARITIME

SAFETY

INFORMATION (MSI) transmise in benzile de frecvenţă MF SI HF. Informaţii MARITIME SAFETY INFORMATION (MSI) transmise în banda HF Toate navele, în funcţie de zona de navigaţie trebuie să menţină veghea radio pe frecvenţa sau frecvenţele potrivite destinate transmisiilor MSI - Maritime Safety Information (SOLAS Convention, as amended,

Chapter IV: Radiocommunications, Regulation 12:

“Every ship, while at sea, shall maintain a radio watch for broadcasts of maritime safety information on the appropriate frequency or frequencies on which such information is broadcast for the area in which the ship is navigating. ”) IMO Resolution A.705(17): Promulgation of Maritime Safety Information defineşte şi descrie termenii: MSI - Maritime Safety Informations, Maritime Safety Information Service, World-Wide Navigational Warning Service - WWNWS, International/National NAVTEX Services, International SafetyNET Service. Deasemeni în IMO Resolution A.705(17) sunt precizate: -

serviciile de transmisie MSI (MSI broadcasts services);

-

facilităţile de recepţie MSI (reception facilities);

-

standardele,

organizarea şi procedurile World-Wide Navigational

Warning Service – WWNWS (provision of information); 88

-

procedurile de coordonare MSI (MSI- coordination procedures);

-

Managementul MSI Service (System management of MSI Service)

(The ) Maritime Safety Information Service este o reţea internaţională coordonată de transmisii radio conţinând informaţii necesare asigurării securităţii navigaţiei maritime, informaţii recepţionate automat la nave de echipamente care monitorizează automat frecvenţele dedicate MSI, informaţii memorate sau printate dacă sunt relevante pentru navă. Maritime Safety Informations reprezintă avizele meteo şi de navigaţie (navigational and meteorological warnings), prognozele meteo - meteorological forecasts şi alte tipuri de mesaje cu prioritate urgency/safety. World-Wide Navigational Warning Service este un serviciu internaţional coordonat care asigură promulgarea avizelor de navigaţie (navigational warnings) conform celor menţionate în IMO Resolution A.706(17): IMO/IHO World – Wide Navigational Warning Service - Guidance Document. NAVAREAs/METAREAs sunt arii geografice stabilite în scopul transmisiei coordonate a Maritime Safety Informations. Sunt definite 16 NAVAREAs/METAREAs, notate cu cifre romane astfel: NAVAREA/METAREA I, ..., NAVAREA/METAREA XVI. Maritime Safety Informations (NAV warnings, MET information: meteorological warnings and forecasts, SAR notification) oferite de furnizori autorizaţi de la coastă sunt transmise către organizaţii care asigură coordonarea/editarea acestor informaţii şi rutarea lor către staţiile de emisie/ CES-urile din regiunile numite NAVAREA/METAREA. Staţiile de emisie respectiv CES-urile INMARSAT sunt utilizate de cele două sisteme ce asigură transmiterea (promulgarea) MSI: -

(The) International NAVTEX Service care asigură transmisiile MSI în zonele costiere;

-

(The) International SafetyNET Service care asigură transmisiile MSI în toată zona navigabilă a lumii cu excepţia zonelor polare. Acolo unde există disponibilitate, de exemplu în zona GMDSS A4, în regiunile

polare şi nu numai, informaţiile de tip MSI sunt transmise în banda HF, pe frecvenţele destinate transmisiilor MSI, prin NBDP- Narrow Band Direct Printing - telex. Frecvenţele destinate promulgării Maritime Safety Informations prin NBDP - Narrow Band Direct Printing – telex sunt listate în Tabelul 6.1: GMDSS: Maritime Safety

Information Frequencies.

89

Tabel 6.1. GMDSS: Maritime Safety Information Frequencies

GMDSS: Maritime Safety Information Frequencies HF [kHz]

4 HF

4210

6 HF

8 HF

6314

8416

12 HF

16 HF

18 HF

12576

16806.5

19680.5

22 HF

22376

25 HF

26100.5

Recepţia la nave a MSI este facilitată de existenţa receptoarelor NAVTEX, a receptoarelor EGC- pentru transmisii prin SafetyNET şi staţiilor radio MF/HF dotate cu terminale de date NBDP. Referitor la furnizarea informaţiilor MSI (provision of information) se pot face următoarele precizări: -

Navigational warnings sunt oferite conform standardelor, organizării şi procedurilor World-Wide Navigational Warning Service – WWNWS, sub coordonare IHO – International Hydrographyc Organization, prin Commission on Promulgation of Radio Navigational Warnings;

-

Meteorological information sunt furnizate conform reglementărilor tehnice şi recomandărilor WMO – World Meterological Organization;

-

Distress Alert notifications sunt furnizate de autorităţile responsabile in coordonarea operaţiunilor SAR - Search and Rescue conform standardelor şi procedurilor stabilite de IMO.

In general, necesităţile de coordonare şi cooperare în transmiterea/recepţionarea MSI sunt stabilite prin proceduri operaţionale standard ale IHO, WMO, ITU - International Telecommunication Union şi INMARSAT.

90

6.1. SISTEM NAVTEX

91

92

6.1. SISTEM NAVTEX 6.1.1. Sistem NAVTEX. Concept general. Frecvenţe NAVTEX 6.1.2. Sistem NAVTEX - NAVAREAs (zone de acoperire NAVTEX). Transmisia şi recepţia mesajelor NAVTEX. Staţii de emisie NAVTEX 6.1.3. Formatul mesajului NAVTEX. Tipuri de mesaje NAVTEX 6.1.4. Receptor NAVTEX. Consideratii generale. Operare şi utilizare (selecţia staţiilor de transmisie, selecţia mesajelor, mesaje care nu pot fi deselectate)

6.1.1. Sistem NAVTEX. Concept general. Frecvenţe NAVTEX.

NAVTEX (NAVigational TelEX) este un sistem telex internaţional de transmisie a informaţiilor de siguranţa navigaţiei, avertismentelor meteo şi de de navigaţie, a informaţiilor despre gheţari, etc. Sistemul

NAVTEX este unul dintre cele mai importante sisteme ale GMDSS.

Sistemul NAVTEX este sponsorizat de International Maritime Organisation (IMO) şi de International Hydrographic Organisation (IHO). Sistemul face posibilă, pentru navele care navigă în zone costiere, recepţionarea mesajelor de siguranţa navigaţiei la distanţe de până la 400 mile marine de la ţărm. Informaţiile sunt relevante pentru toate tipurile de nave, indiferent de tonaj. Mesajele Maritime Safety Information - MSI pot fi transmise prin sistemul NAVTEX, prin sistemul INMARSAT EGC, sau pe unde scurte (HF), prin telex cu imprimare directă (NBDP ). Sistemul NAVTEX asigură transmisii cu divizare în timp pe frecvenţa alocată de 518 kHz. Sistemul utilizează o singură frecvenţă pentru staţiile de emisie de coastă care transmit

93

informaţii în limba engleză. Staţiile au fiecare anumite ore de emisie, pentru evitarea interferenţelor. Fiecare transmisie conţine toate informaţiile necesare. Pentru transmisii NAVTEX în limbi naţionale, The World Administrative

Radio

Conference for The Mobile Service –1987, a alocat sistemelor NAVTEX frecvenţele 490 kHz şi 4209,5 kHz.

6.1.2. Sistem NAVTEX - NAVAREAs (zone de acoperire NAVTEX). Transmisia şi recepţia mesajelor NAVTEX. Staţii de emisie NAVTEX

Zona navigabilă a lumii a fost împărţită în 16 arii NAVTEX, numite NAVAREAs. În fiecare NAVAREAs există maxim 24 de staţii NAVTEX. Staţiile de emisie NAVTEX au orele lor proprii de emisie. În diferitele arii NAVTEX, fiecare staţie NAVTEX are propriul său caracter de identificare ID. Acest caracter apare codificat la începutul mesajului recepţionat. Coordonarea corectă a traficului de emisie este imperativă şi permite utilizarea a 24 de staţii într-o singură arie NAVTEX (NAVAREA). Aceste 24 staţii sunt împărţite în 4 grupe conţinând 6 staţii de transmisie. Fiecare staţie de emisie NAVTEX are alocate, pe zi, momente şi intervale de timp de transmisie.

• NAVAREA II şi III -

Tabelele 6.1.A, 6.1.B şi 6.1.C conţin toate staţiile NAVTEX din NAVAREA II si NAVAREA III. Fiecare staţie are propriul ei ID NAVTEX. TABEL 6.1. A: NAVAREA II – 490, 518 kHz NAVTEX BROADCASTS

Frecv

Timp de transmisie UTC

I

Call

Tara

Nume

Latitudin

Longitudi

enţa

(Transmission Times UTC)

D

Sign

(Coun

Statie

e

ne

try)

(Station

N.

E/W

(Frequ ency)

Name) 0000,0400,0800,1200,1600,2000

A

EAL

CNR

490 KHz

Las

280 10’

150 25’W

480 28

050 03’E

Palmas 0040,0440,0840,1240,1640,2040

E

FRC

FRA

Cross Corsen

0100,0500,0900,1300,1700,2100

G

CTV

POR

Monsanto

380 44’

090 11’W

0130,0530,0930,1330,1730,2130

J

CTH

AZR

Horta

380 32’

280 38’W

94

0310,0710,1110,1510,1910,2310

T

FRC

0310,0710,1110,1510,1910,2310

T

EAC

ESP

Tarifa,

360 01’

050 34’W

0340,0740,1140,1540,1940,2340

W EAR

ESP

La

420 54’

090 16’W

Niton

Coruna 0000,0400,0800,1200,1600,2000

A

FRC

FRA

Corsen

480 28’

050 03’E

0030,0430,0830,1230,1630,2030

D

EAR

ESP

Corunna,

420 54’

090 16’W

GA 0050,0450,0850,1250,1650,2050

F

CTH

AZR

Horta

380 32’

280 38’W

0100,0500,0900,1300,1700,2100

G

EAC

ESP

Tarifa, An 360 01’

050 34’W

0120,0520,0920,1320,1720,2120

I

EAL

CNR

Las

280 10’

150 25’W

Palmas 0250,0650,1050,1450,1850,2250

R

CTV

POR

Monsanto

380 44’

090 11’W

Cape

Ribeira

160 51’

250 00’W

Verde

de Vinha

-251 518

0320,0720,1120,1520,1920,2320

U

KHz

de Cape Verde

95

TABEL 6.1. B: NAVAREA III – 518 kHz NAVTEX BROADCASTS

Frec

Timp de transmisie UTC

I

Call

Tara

Nume

Latitudine

Longitudi

venţa

(Transmission Times UTC)

D

Sign

(Cou

Statie

N.

ne

ntry)

(Station

(Fre quen

E

Name)

cy)

0010,0410,0810,1210,1610,2010

B

Alge

Bordj-

ria

El-

360 44’

030 10’

Kiffar 0020,0420,0820,1220,1620,2020

P

4XO

ISR

Haifa

320 49’

350 00’

0020,0420,0820,1220,1620,2020

C

UTT

UKR

Odessa

460 29’

300 44’

0030,0430,0830,1230,1630,2030

D

TAH

TUR

Istambul

410 17’

280 56’54’’

00’’ 0040,0440,0840,1240,1640,2040 518

0050,0450,0850,1250,1650,2050

E

F

TAF

TAL

TUR

TUR

Samsun

Antalya

KHz 0100,0500,0900,1300,1700,2100

G

410 17’

360

00’’

00’’

360 53’

300

00’’

00’’

UKR

Kerch

450 22’

360 29’

UT

IRA

Fereydo

360 42’

520 33’

W

N

on 350 20’

250 07’

380 21’

260

41’’

45’’

UT

20’

42’

W 0100,0500,0900,1300,1700,2100

G

Kenar 0110,0510,0910,1310,1710,2110

H

SVH

GRC

Heraklio n

0120,0520,0920,1320,1720,2120

I

TAN

TUR

Izmir

0130,0530,0930,1330,1730,2130

J

LZW

BUL

Varna

430 04’

270 46’

0140,0540,0940,1340,1740,2140

K

SVK

GRC

Kerkyra

390 37’

190 55’

0150,0550, 0950,1350,1750,2150

L

SVL

GRC

Lemnos

390 52’

250 04’

0200,0600,1000,1400,1800,2200

M 5BA

CYP

Cyprus

350 02 57’’

330

35’

17’

04’’ 0210,0610,1010,1410,1810,2210

0220,0620,1030,1430,1830,2230

N

O

SUH

9HD

EGY

MLT

Alexand

310 11’

290

ria

54’’

48’’

Malta

350 49’

140 32’

00’’ 0240,0640,1040,1440,1840,2240

Q

9AS

96

HVR

Split

430 30’

160 29’

51’

0250,0650,1050,1450,1850,2250

R

IAR

ITA

Rome

410 37’

120 29’

0300,0700,1100,1500,1900,2300

A

UDN

RUS

Novoro

440 42’

370 44’

390 13’

090 14’

Trieste,

450 40’

130

FV

30’’

30’’

ssysk 0310,0710,1110,1510,1910,2310

T

IDC

ITA

Cagliari, SA

0320,0720,1120,1520,1920,2320

U

IQX

ITA

0

45’

0330,0730,1130,1530,1930,2330

V

IQA

ITA

Augusta

37 14’

150 14’

0340,0740,1140,1540,1940,2340

W FRL

FRA

Cross

430 06’

050 59’

La Garde 0350,0750,1150,1550,1950,2350

X

EAV

Cabo de 380 43’

ESP

000 09

la Nao,VA

TABEL 6.1.C: NAVAREA III – 490 kHz NAVTEX BROADCASTS

Frecvenţa

Timp de transmisie UTC

(Frequency)

(Transmission Times UTC)

490 KHz

ID

Tara

Nume Statie

Languag

(Country)

(Station Name)

e

0000, 0400, 0820, 1200, 1600, 2000

A

TUR

Samsun

Turkish

0010, 0410, 0810,1210,1610, 2010

B

TUR

Istambul

Turkish

0020, 0420, 0820,1220,1620, 2020

C

TUR

Izmir

Turkish

0030, 0430, 0830, 1230, 1630, 2030

D

TUR

Antalya

Turkish

0150, 0550, 0950, 1350, 1750, 2150

L

ROM

Constantza

Romania

Radio

n

Cross

La French

0300, 0700, 1100, 1500, 1900, 2300

S

FRA

Garde (Toulon) 0320, 0720, 1120, 1520, 1920, 2320

U

UKR

Kerch

English

0350, 0750, 1150, 1550, 1950, 2350

X

UKR

Odesa

English

97

SERVICIUL NAVTEX NAŢIONAL

Sistemul Internaţional NAVTEX utilizează limba engleză în transmisii. Transmisiile naţionale utilizează limba naţională, dar preambulul mesajului are acelaşi format impus de reglementări internaţionale. Frecvenţele alocate transmisiilor naţionale sunt 490 kHz şi 4209,5 kHz. .

6.1.3. FORMATUL MESAJULUI NAVTEX. TIPURI DE MESAJE NAVTEX.

Formatul adoptat al mesajului NAVTEX este

Preamble:

Time origin

Message text

End of message

ZCZC B1B2B3B4

NNNN

Preambulul şi timpul pot fi tipărite opţional. Formatul preambulului unui mesaj NAVTEX este (ZCZC B1B2 B3 B4 )

•

ZCZC indică începutul unui grup de mesaje (preamble). Receptorul NAVTEX are capacitatea de a selecta care mesaje trebuie tipărite în

conformitate cu : Codul tehnic de patru caractere (B1, B2, B3, B4) care apare în preambulul fiecarui mesaj. Mesajele de tip A, B, D, L, informaţii vitale de siguranţă maritime (avizele de navigaţie, avertismentele meteorologice şi informaţiile SAR) nu pot fi rejectate.

•

B1 (A...Z) Caracter de identificare a staţiilor de emisie (Transmitter Identification Character). Există un singur caracter de identificare, unic asignat fiecărei staţii din regiune (NAVAREA), dând posibilitatea navigatorilor să recepţioneze şi eventual să selecteze numai staţiile de emisie care transmit în acea NAVAREA.

•

Data, timpul, luna apar pe o linie separată (Time of Origin –optional).

Exemplu: 151416

UTC

data/ora/min

•

NOV 10 luna/anul

Caracterul B2 (A..Z) este caracterul de identificarea al diferitelor tipuri de mesaje (Subject identity) . 98

Operatorul poate rejecta anumite mesaje.


Tipuri de mesaje NAVTEX. Informaţiile NAVTEX, referitoare la subiectul informaţiei, sunt codificate prin caracterul B2. Indicatorii utilizaţi sunt:

•

A – Navigational Warnings (1)

•

B – Meteorological Warnings (1)

•

C – Ice Report

•

D – Search and Rescue information and pirate attack warnings (1)

•

E - Meteorological Forecast

•

F – Pilot Service Mesages

•

G – AIS

•

H - Loran Messages

•

I - Spare

•

J - SATNAV Messages

•

K – Other Electronic Navaid Messages (messages concerning radio navigation services) (2)

•

L - Navigational Warnings (additional to letter A)

•

V, W, X, Y, Z – Special Services

•

Z - Nici un mesaj

(1)

(1) Mesaje ce nu pot fi rejectate la recepţie (messages which cannot be rejected by receiver)

•

Caracterele B3 şi B4

reprezintă numerele mesajelor de la 01 la

99 (message

numbering), în ordinea recepţionării de către receptor. Numărătoarea mesajelor este pentru fiecare emisie a staţiei B1 şi pentru orice tip de mesaj B2. Numărătoarea începe din nou, după ce numărul 99 a fost asignat.

•

La categoriile B1 şi B2, utilizarea lui 00 (zero) este pentru confirmarea emisiei staţiei (B1) sau pentru confirmarea recepţiei în formă corectă, mesajul fiind imprimat pe toate receptoarele de aria de acoperire a staţiei de emisie.

99

•

Mesajele de tip D (informaţii –SAR) vor fi de asemenea numerotate 00 (zero).

Exemplu:: Preamble:

Time origin

ZCZC JA43

Message text

202130 UTC FEB/10

VARNA

End

of

RADIO message

NAVWARN 86/96

NNNN

LIGHT BUOY 42 29 N 27 38 E UNLIGHT

Exemple de mesaje NAVTEX ZCZC GA20 WZ 1262 ORKEY ISLANDS LOTHER ROCK RACON 58-44N 02-49W TEMPORARRILY OFF AIR NNNN În exemplul de mai sus, Radio Cullercoats (NAVArea I) a transmis un aviz de navigaţie cu numărul de serie 20.

ZCZC GL67 WZ 1253 RIGMOVE. SOUTHERN NORTH SEA . “ CHARLES ROWAN “ AT 54-19N 02-07.7E CANCEL THIS MESSAGE 121030 Z JAN 09 NNNN

Exemplul de mai sus reprezintă un aviz de navigaţie adiţional trimis de Radio Cullercoats, numerotat 67.

ZCZC RL05 MONSANTO RADIO 091017 UTC JAN 09 PORTUGAL - WEST COAST - DOURO ENTRANCE CLOSED 100

NNNN Acest exemplu reprezintă un aviz de navigaţie adiţional

de la Radio Monsanto,

numerotat 05.

ZCZC PB68 NETHERLANDS COASTGUARD GALE WARNING NR.55 28060Z JAN 10 DOVER THAMES - SOUTH 8 OTHER DISTRICTS - NO WARNINGS NNNN Acest exemplu reprezintă un aviz meteorologic de la Radio Scheveningen, numerotat 55.

•

NNNN confirmă recepţia corectă a mesajului şi faptul că mesajul nu va mai fi retipărit. (cu excepţia mesajelor numerotate 00 şi a mesajelor tip A,B, D şi L, care vor fi retipărite). In figura 6.1.1 este redat conceptul Navtex.

Registered Information Providers - RIP (Coast Guards, Shore Operators, and so on)

Navigational Warning Coordinator

RIP: RCCs (MRCCs)

Search And Rescue Coordinator

RIP: (METEO, Hydrographic Offices)

Meteorological Message Coordinator

NAVTEX COORDINATOR

NAVTEX BROADCAST STATION

NAVTEX RECEIVER

Fig. 6.1.1 Concept NAVTEX

101

6.1.3. RECEPTOR NAVTEX. CONSIDERATII GENERALE. OPERARE ŞI UTILIZARE (SELECŢIA STAŢIILOR DE TRANSMISIE, SELECŢIA MESAJELOR, MESAJE CARE NU POT FI DESELECTATE).

Figura 6.1.2 reprezintă schema funcţionala a unui receptor NAVTEX.

MICROPROCESOR + DECODOR SELECłII ACCESIBILE OPERATORULUI





FUNCłII AUTOMATE SISTEM DE IMPRIMARE NBDP

selecŃia ariei geografice selecŃia staŃiei de emisie selecŃia mesajului suprimarea opŃională a unor informaŃii








RECEPTOR NAVTEX 518 kHz

estimarea calităŃii semnalului compararea informaŃiei curente cu informaŃie stocată în memorie rejecŃia mesajelor nedorite/inadecv ate

Fig 6.1.2. Schema bloc a receptorului NAVTEX - 518 kHz

RECEPTOR NAVTEX - PROCEDURI DE OPERARE

•

PROCEDURA DE INIŢIALIZARE

•

PROCEDURI DE TESTARE

•

PROCEDURA DE SELECŢIE A STAŢIEI DE EMISIE

•

PROCEDURA DE SELECŢIE MESAJULUI PROCEDURILE

DE TESTARE vizează sistemul şi funcţiile de operare ale

receptorului, ale procesorului/decodorului şi ale subsistemelor de imprimare. Se pot aplica individual sau secvenţial tuturor componentelor. Funcţiile de test/autotest si setarile curente sunt selectabile prin tastele TEST/ STATE. PROCEDURA

DE

INIŢIALIZARE,

PROCEDURILE

DE

TESTARE,

PROCEDURA DE SELECŢIE A STAŢIEI DE EMISIE şi PROCEDURA DE SELECŢIE A MESAJULUI sunt conform organigramei de operare reprezentată în figura 3.

102

Transmiterea unui mesaj NAVTEX – Este atributul staţiilor de coasta NAVTEX din cele 16 NAVAREAs.

Recepţia şi tipărirea mesajelor NAVTEX – este automata în aria de acoperire a staţiilor NAVTEX în toate cele 16 NAVAREAs. Bătaia maximă a unei staţii de emisie este de aproximativ 400 MM.

Selecţia /Deselecţia staţiilor de emisie NAVTEX/ MESAJELOR NAVTEX este specifică tipului de receptor NAVTEX , facilă, descrisă în detaliile tehnice şi de operare ale producătorului.

Meniurile şi funcţiile receptorului NAVTEX sunt descrise în detaliile tehnice şi de operare ale producătorului. Cu cât receptorul NAVTEX este mai nou, cu atât aceste meniuri şi functii care in esenţă sunt aceleaşi, sunt mai accesile utilizatorului. Aceste meniurile şi funcţii ale receptorului NAVTEX sunt enumerate, descrise în cele ce urmează:

FUNCTII

DESCRIERE

POWER ON /OFF

Alimentare

A/M

(Area/Message)

Selecţia/deselectarea

staţiilor de emisie sau mesajelor (utilizat împreună cu PROG) E/D

(Enable/Desable) Activare/Dezactivare (NAVAREA staţie de emisie /Mesaj)

PROGG

Programarea setarilor/desetarilor

ALL

Renunţare

la

desetari

anterioare

(utilizat împreuna cu PROG) FEED

Comanda hârtie tiparire.

MONI

Comutare off microfon.

ILLUM

Iluminare display

STATE

Confirmarea setarilor

TEST

Autotest/diagnoză

ALL OFF

Anularea alarmelor audio/ video

SAVE

Save - salvarea setărilor.

103

Fig.6.1.3 NAVTEX: ORGANIGRAMĂ DE OPERARE

Area

PROGA Disable

Enable StaŃie de emisie curent selectată Sel Sel

Disable

Enable Procedură de SelecŃie NAVAREA/ statie de emisie

Procedură testare

Apasă TEST

Enable

STATE

Disable PROG MESSAGE

Apasă

accept

Apasă

reject

Procedură de SelecŃie mesaj Procedură testare

Apasă TEST

enable

Logging - Detalii în Manualul de utilizare manual

END 104

disable

STATE

6.1.4. RECEPTOR NAVTEX- APLICAŢII. INSTRUCŢIUNI DE OPERARE

Se pune în funcţiune receptorul NAVTEX, conform instrucţiunilor anterioare. Se procedează conform procedurilor de operare referitoare la testare, iniţializare, selecţia staţiilor de emisie, selecţia mesajului, etc. Se identifică preambului mesajelor, timpul transmiterii, staţia de emisie din zona corespunzătoare NAVAREA, tipul mesajului, conţinutul mesajului, sfârşitul mesajului NAVTEX. Se aplică receptorului NAVTEX procedurile de test cu ajutorul funcţiilor de testare existente şi se notează eventualele erori semnalizate. Dacă este cazul, se propun soluţii de remediere. Se completează tabelele 6.1.1 şi 6.1.2. TABEL 6.1.1

MESAJE NAVTEX

DATE

INCEPUTUL MESAJULUI NAVAREA STAŢIA SELECTATĂ TIPUL MESAJULUI NR.MESAJULUI CONŢINUTUL MESAJULUI

SFÂRŞITUL MESAJULUI

INCEPUTUL MESAJULUI NAVAREA STAŢIA SELECTATĂ TIPUL MESAJULUI NR.MESAJULUI 105

CONŢINUTUL MESAJULUI

SFÂRŞITUL MESAJULUI

TABEL 6.1.2 Funcţii de testare/operare

Erori

Metode de corecţie

106

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 6 (TEST 6.1.1; TEST (6.1.2)

TEST 6.1.1.

Nr. crt.

NAVTEX

RĂSPUNS

6.1.1.1.

Definiţi acronimul MSI.

6.1.1.2.

Descrieţi receptorul NAVTEX şi functiile sale de operare.

6.1.1.3.

Care este frecvenţa utilizată exclusiv pentru transmisii internaţionale NAVTEX ?

6.1.1.4.

Care este distanţa de transmisie a celor mai multe staţii NAVTEX?

6.1.1.5.

Ce categorii de mesaje NAVTEX pot fi rejectate de operatorul radio GMDSS?

6.1.1.6.

Ce tip de informaţii recepţionează şi tipăreşte automat prin tehnica NBDP receptorul NAVTEX? Care NAVAREA este cel mai bine asociată Marea

6.1.1.7.

Mediterană si Marea Neagră ?

6.1.1.8.

Ce categorii de mesaje NAVTEX nu pot fi rejectate prin funcţiile de operare ale receptorului?

6.1.1.9.

Care este formatul mesajului NAVTEX?

6.1.1.10.

Eşti în NAVAREA III, undeva în Marea Neagră. Descrieţi

procedura

corectă

de

programare

a

receptorului NAVTEX astfel încât să primeşti mesaje 107

de la Varna Radio. 6.1.1.11.

Eşti în NAVAREA III, lângă Constanţa şi ai recepţionat următorul mesaj NAVTEX:

ZCZC JA43 202130 UTC FEB/09 VARNA RADIO NAVWARN 86/96 LIGHT BUOY 42 29 N 27 38 E UNLIGHT

NNNN Ce tip de mesaj este şi ce staţie l-a transmis? 6.1.1.12.

Unde (în ce document) se găsesc informaţii despre transmisiile NAVTEX programate ale staţiei Istambul Radio?

6.1.1.13.

Câte Navarea există?

6.1.1.14.

Ce clase de emisie se utilizează în transmisiile NAVTEX pe 518 kHz?

6.1.1.15.

Which modes of emission should be used on Navtex broadcasts (518 kHz)?

6.1.1.16.

Câte staţii pot acoperi o NAVAREA?

6.1.1.17.

Care este (sunt) frecvenţa/frecvenţele NAVTEX pentru transmisii în limbi naţionale?

6.1.1.18.

Ce sistem de corecţie a erorilor este utilizat în sistem NAVTEX?

108

TEST 6.1.2. N

NAVTEX

No.

ANSWER

6.1.2.1.

Please define the acronym MSI.

6.1.2.2.

Describe the NAVTEX receiver and all its functions.

6.1.2.3.

Which is the primary frequency that is used exclusively for NAVTEX broadcasts internationally?

6.1.2.4.

What is the transmitting range of most NAVTEX stations?

6.1.2.5.

Which message categories can be disabled by the GMDSS Radio Operator?

6.1.2.6.

NAVTEX

receivers

use

NBDP

to

receive

and

automatically print what type of information? 6.1.2.7.

Which

NAVAREA

is

best

associated

with

the

Mediteranean Sea and Black Sea ? 6.1.2.8.

What categories of NAVTEX messages may not be selectively rejected through receiver programming?

6.1.2.9.

How are NAVTEX messages formatted?

6.1.2.10.

You are in NAVAREA III, somewhere in The Black Sea. Describe the correct procedure for programming your NAVTEX receiver to accept NAVTEX messages from Varna Radio.

6.1.2.11.

You are in NAVAREA III, near Constantza and you have received the following message on your NAVTEX receiver.

ZCZC JA43 202130 UTC FEB/09 VARNA RADIO NAVWARN 86/96 LIGHT BUOY 42 29 N 27 38 E UNLIGHT

NNNN What kind of message is this? Which station has transmitted the message?

109

6.1.2.12.

Where can you find the NAVTEX transmitting schedules for Istambul Radio?

6.1.2.13.

How many Navareas are there in the world?

6.1.2.14.

Which modes of emission should be used on Navtex broadcasts (518 kHz)?

6.1.2.15.

How many stations can cover one NAVAREA?

6.1.2.16.

What is the NAVTEX sistem’s national transmitting frequency?

110

S6.2. International SafetyNET SERVICE

111

112

S6.2.

International SafetyNET SERVICE

6.2.1. International SafetyNET Service. Introducere. Consideraţii generale

SafetyNET, parte a Global Maritime And Safety System- GMDSS, este un serviciu internaţional

în cadrul ENHANCED GROUP CALL SYSTEM - EGC, componentă a

INMARSAT, creat special pentru promulgarea Maritime Safety Informations – MSI. In concordanţa cu cele specificate în SOLAS Convention (as amended), reţeaua internaţională SafetyNET asigură promulgarea informaţiilor de tipul: -

avize de navigaţie: navigational warnings (broadcasting area, regional or

local navigational warnings); -

avize şi prognoze meteo: meteorological warnings and forecasts;

-

chart correction services;

-

shore to ship distress alerts.

The International SafetyNET Service a fost creat pentru a furniza servicii în aria de acoperire a sateliţilor geostaţionari INMARSAT, respectiv de la aproximativ 75o S la 75o N, asigurând promulgarea informaţiilor MSI în zona GMDSS A3 şi asigurând deasemeni acest serviciu în zonele costiere în care sistemul NAVTEX ce operează pe frecvenţa internaţională 518 kHz nu asigură acoperire. Maritime Safety Information – MSI promulgate prin International SafetyNET provin de la furnizori autorizaţi de la tărm (Registered Ingormation Providers-RIP) şi sunt transmise/recepţionate prin sistemul INMARSAT C, ENHANCED GROUP CALL SYSTEM- EGC. Furnizori autorizaţi de la tărm (Registered Ingormation Providers-RIP) sunt: -

Hydrographic Offices;

-

Meteorological Offices;

-

Rescue Coordination Centres –RCC (Maritime Rescue Coordination

Centres- MRCC); -

Shipping Companies ; 113

-

News Services.

Mesajele transmise au categorie de prioritate: distress, urgency, safety, routine, evident că nu sunt mesaje doar cu prioritate safety. SafetyNET oferă capabilitatea de-a direcţiona un apel (call) către o anumită arie geografică (care poate fi o METAREA sau NAVAREA sau o zona meteologică – weather forecast area, sau poate fi de zonă definită special de cel care transmite de gen: SafetyNET circular geographic addressing area sau SafetyNET rectangular geographic addressing area)

In figura 6.2.1 este redat conceptual International SafetyNET SERVICE System.

Registered Information Providers - RIP (Coast Guards, Shore Operators, and so on)

Navigational Warning Coordinator

RIP: RCCs (MRCCs)

Search And Rescue Coordinator

RIP: (METEO, Hydrographic Offices)

Meteorological Message Coordinator

INMARSAT LAND EARTH STATIONS

INMARSAT NETWORK Co-Ordination COORDINATOR

INMARSAT SATELLITES

EGC RECEIVER

Fig. 6.2.1 The International SafetyNET service system - concept

114

6.2.2. ENHANCED GROUP CALL SYSTEM- EGC

INMARSAT - ENHANCED GROUP CALL SYSTEM- EGC este componentă a Sistemului INMARSAT C şi este complementar sistemului internaţional NAVTEX. Componentele structurale ale ENHANCED GROUP CALL SYSTEM- EGC sunt: - SafetyNET - serviciu, reţea internaţională ce asigură promulgarea Maritime Safety Information – MSI; - FleetNET – serviciu, reţea internaţională ce asigură transmisia informaţiilor comerciale şi cele referitoare la managementul navei către flote sau group de nave. In ENHANCED GROUP CALL SYSTEM- EGC mesajele pot fi adresate către: - o anumită arie geografică (Area Calls) care poate fi o METAREA sau NAVAREA sau o zona zonă geografică temporară, zonă definită special de cel care transmite de gen: circular geographic addressing area sau rectangular geographic addressing area). Aceste gen de transmisii (Area Calls) pot fi automat recepţionate de orice EGC receiver care a fost iniţial setat să recepţioneze şi să recunoască

aceste zone temporar definite sau

recunoaşte zona prin însăşi poziţia sa geografică; - un anumit group de nave aparţinând unei companii, unei ţari, aflate într-o anumită zonă, către toate navele (Group Calls: Selected Ship Calls, Fleet, Flag, Area, All Ships calls). Transmisiile de tip Group Calls: Selected Ship Calls, Fleet, Flag, Area, All Ships calls pot fi recepţionate automat de toate receptoarele EGC recunosc identitatea de grup unic desemnată (unique group identity) asociată mesajului.

Tehnica de detecţie şi corecţie a erorilor utilizată este FEC- Forward ErrorCorrection Technique, care asigură transmisii practice fără erori şi minimizează erorile la recepţie.

6.2.3 International SafetyNET Service – Operare Formatul mesajelor transmise prin SafetyNET conţine un preambul (preamble) care va activa microprocesorul din structura receptorului EGC în luarea deciziei referitoare la printarea mesajelor (după criteriul selectat de operator: mesaje care se referă la pozitia curentă, la ruta aleasă, sau la zona selectată de operator) sau la suprimarea acestor mesaje. Fiecare mesaj are un unique identity atfel încât mesajele deja corect recepţionate nu vor mai fi tipărite (adică nu vor mai fi automat tipărite dacă s-a setat automat această facilitate). 115

Mesajele correct recepţionate sunt memorate însoţite de Message Sequence Number şi de identitatea LES-ului asociată mesajului (LES identifier associated with that message). Un receptor EGC poate stoca (memora) până la 250 de mesaje. Evident ca dacă se recepţionează mai mult de atât, se vor sterge automat cele mai vechi mesaje. Ca şi la NAVTEX, mesajele de tip: navigational and meteorological warnings şi

shore to ship distress alerts NU POT FI SUPRIMATE LA RECEPŢIE în zona pentru care sunt adresate. Acest tip de mesaje: navigational and meteorological warnings şi shore to ship

distress alerts sunt identificate prin Service Codes (C2) 00, 04, 14, 24, 31, 34 şi 44. Mesajele de tip area addressed calls pot fi adresate către arii temporal definite de cel care transmite de gen: -

SafetyNET circular geographic addressing area descrisă prin rază – radium,

exprimată în nautical miles – mile marine şi poziţia geografică: latitudine/longitudine exprimate în grade a punctului geographic de la care se măsoară această rază; -

sau SafetyNET rectangular geographic addressing area - descrisă prin pozitia

geografică – latitudine/longitudine a celor patru colţuri, poziţii geografice exprimate în grade iar referinţa se ia colţul S/V al dreptunghiului. In situaţii distress aria se defineşte de formă circulară cu centrul în poziţia navei în distress, iar raza se măreşte până când se recepţionează un acknowledgement of distress alert de la una din navele din vecinătate.

6.2.4. International SafetyNET Service – Promulgare Maritime Safety Information – MSI Maritime Safety Information – MSI, provenite de la furnizori autorizaţi de la tărm (Registered Ingormation Providers - RIP: Hydrographic Offices;Meteorological Offices; Rescue Coordination Centres –RCC (Maritime Rescue Coordination Centres- MRCC); Shipping Companie; News Services). Aceşti Registered Ingormation Providers - RIP vor fi înregistraţi şi autorizaţi de IMO (International Maritime Organization) ca furnizori de informaţii Maritime Safety

Information – MSI promulgate prin International SafetyNET Service. Transmiterea Maritime Safety Information – MSI promulgate prin International

SafetyNET Service este în limba engleză sau în anumite cazuri în limbi naţionale. Mesajele includ instrucţiuni pentru LES (Land Earth Station) pentru procesarea mesajelor şi pentru formarea acelui Special Address Header al mesajului structurat pe 5 coduri C (five C codes) astfel: 116

- C1 : priority code (distress, urgency, safety, routine) : 1 digit; - C2: service code (ex. Meteorological forecasts) : 2 digits; - C3 address code (ex. Meteorological warning to circular area) : 12 caractere alfanumerice sau mai puţin; - C4: repetition rate (ex. Transmit once on receipt) : 2 digits; - C5: presentation code (ex. International Alphabet Number 5): 2 digits; Maritime Safety Information – MSI promulgate prin International SafetyNET Service sunt stocate la LES şi transmise de atâtea ori de câte ori este necesar, în ariile oceanice care se suprapun mesajele MSI se transmit se transmit prin intermediul tuturor sateliţilor pentru certitudinea că mesajul ajunge la nave. Mesajele MSI sunt programate pe sateliţi şi pe ore de transmisie (time UTC) şi aceste informaţii sunt publicate în MASTER PLAN OF SHORE BASED FACILITIES FOR THE GLOBAL MARITIME DISTRESS AND SAFETY SYSTEM (as amended), publicat de IMO. Maritime Safety Information – MSI sunt transmise prin orice system INMARSAT B, C, Fleet 77 către LES-uri, după recepţie şi procesare automată a mesajelor, le transmit în funcţie de prioritate şi programare prin INMARSAT C, EGC, SafetyNET. Responsabilitatea corectitudinii mesajelor revine furnizorilor autorizaţi de la tărm (Registered Ingormation Providers-RIP).

6.2.5. International SafetyNET Service – Recepţia Maritime Safety Information – MSI Echipamentul de recepţie EGC trebuie să aibă în principal următoarele caracteristici: să fie automat logg-in, acordat pe INMARSAT C NCS Common Channel şi să proceseze mesajele recepţionate.

Structura, funcţiile automate

şi opţiunile de operare ale receptorului EGC sunt

reprezentate în figura 6.2.2.

117

PROCESSOR & DECODER (Reception, decoding)

Operator Input Options







Automated Functions

NAVAREA METAREA Position Special service desire Group cal ID Ocean Aria selection

PRINTING SYSTEM (decision printing)







EGC RECEIVER




Position comparison Asses data error rate Reject inadequate/irrelevant messages Suppress already received messages Print decision

6.2.2. Schema bloc a receptorului EGC

Cele mai importante documente referitoare la echipamentele Enhanced Group Call Equipment - EGC, la caracteristici tehnice şi performanţele acestora, la clasificarea acestora, la metode şi tehnici de operare şi testare sunt: - IMO Resolution A.694 (17): General requirements for Shipborne Radio Equipment Forming Part of The Global Maritime Distress and Safety System (GMDSS) and for Electronic Navigational Aids; - IMO Resolution A.807(19) as amended by Resolution MSC 68(68), Annex 4: Performances Standards for Inmarsat –C Ship Earth Stations Capable of Transmitting and Receiving Direct Printing Communications – Annex: Recommendation on Performances Standards for Inmarsat –C Ship Earth Stations Capable of Transmitting and Receiving Direct Printing Communications; - IMO Resolution A.664 (16): Recommendation on Performances Standards for Enhanced Group Call Equipment; - IEC 60945: Shipborne Radio Equipment Forming Part of The Global Maritime Distress and Safety System (GMDSS) and Marine Navigational Equipment; - IEC 61097-4: Inmarsat –C Ship Earth Stations and Enhanced Group Call (EGC) Equipment- Operational and Performances Requirements, Methods of Testing and Required Test Results.

118

Test de autoevaluare 6 6.1. Care este formatul mesajului NAVTEX? 6.2.Ce este SafetyNET?

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare 6.1. .Formatul adoptat al mesajului NAVTEX este

Preamble:

Time

ZCZC

origin

Message text End

of

message

B1B2B3B4

NNN N

Preambulul şi timpul pot fi tipărite opţional. Formatul preambulului unui mesaj NAVTEX este (ZCZC B1B2 B3 B4 )

•

ZCZC indică începutul unui grup de mesaje (preamble). Receptorul NAVTEX are capacitatea de a selecta care

mesaje trebuie tipărite în conformitate cu : Codul tehnic de patru caractere (B1, B2, B3, B4) care apare în preambulul fiecarui mesaj. Mesajele de tip A, B, D, L, informaţii vitale de siguranţă maritime (avizele de navigaţie, avertismentele meteorologice şi informaţiile SAR) nu pot fi rejectate.

•

B1 (A...Z) Caracter de identificare a staţiilor de emisie (Transmitter Identification Character). Există un singur caracter de identificare, unic asignat fiecărei staţii din regiune (NAVAREA), dând posibilitatea navigatorilor să recepţioneze şi eventual să selecteze numai staţiile de emisie care transmit în acea NAVAREA.

119

•

Data, timpul, luna apar pe o linie separată (Time of Origin –optional).

Exemplu: 151416

UTC

MAY 11

data/ora/min

•

luna/anul

Caracterul B2 (A..Z) este caracterul de identificarea al diferitelor tipuri de mesaje (Subject identity) . 6.2 SafetyNET, parte a Global Maritime And Safety

System- GMDSS, este un serviciu internaţional în cadrul ENHANCED GROUP CALL SYSTEM - EGC, componentă a INMARSAT, creat special pentru promulgarea Maritime Safety Informations – MSI. In concordanţa cu cele specificate în SOLAS Convention (as amended), reţeaua internaţională SafetyNET asigură promulgarea informaţiilor de tipul: -

avize de navigaţie: navigational warnings

(broadcasting

area,

regional

or

local

navigational warnings); -

avize şi prognoze meteo: meteorological

warnings and forecasts; -

chart correction services;

Recapitulare Informaţiile prezentate despre MARITIME SAFETY INFORMATION IN GMDSS conţin aspecte referitoare la: - Scopul si utilizarea serviciilor MARITIME SAFETY INFORMATION (MSI). Tipuri de mesaje MSI. Disponibilitatea serviciilor MSI. Utilizarea datelor 120

publicate de serviciile MSI. - Servicii

MARITIME SAFETY

INFORMATION

(MSI) disponibile si metode de transmisie. - Informaţii MARITIME SAFETY INFORMATION (MSI) transmise prin satelit. Informaţii MARITIME SAFETY INFORMATION (MSI) transmise in benzile de frecvenţă MF SI HF. Informaţii MARITIME SAFETY INFORMATION (MSI) transmise în banda HF .

Concluzii Informaţiile prezentate se referă la

MARITIME

SAFETY INFORMATION IN GMDSS: sistem NAVTEX, EGC-SafetyNET, MSI prin NBDP (telex over radio).

Bibliografie 6 1. General operator's Certificate for The Global Maritime Distress and Safety System, Course + Compendium, Model Course IMO 1.25, Printed by PMS UK Ltd London, 2004. 2. GMDSS Manual- Global Maritime Distress and Safety SystemManual, London , IMO, London, U.K., 2007. 3. Norcontrol

Capella

121

GMDSS

Simulator,

Technical

documentations, Kongsberg Maritime Ship Systems, Norway, 2006. 4. INMARSAT MARITIME COMMUNICATIONS HANDBOOK INMARSAT - London, U.K, 2005. 5. MANUAL FOR THE MARITIME MOBILE AND MARITIME MOBILE

SATELLITE

SERVICES

RADIOCOMMUNICATION

BUREAU,

–

ITU,

Geneva,

English

Edition 2009. 6. LIST OF RADIODETERMINATON AND SPECIAL SERVICE STATIONS, ITU, Geneva 2008. 7. RADIO REGULATIONS, ITU, Geneva, 2008. 8. INMARSAT MARITIME COMMUNICATIONS HANDBOOK INMARSAT - London, U.K. febr. 2004. 9. ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS, Maritime Safety Information Services, vo1. 3, 2007/2008, NP 283,

publ by

UKHO, London, 2009/2010. 10. ADMIRALTY

LIST

OF

RADIO

SIGNALS,

METEOROLOGICAL OBSERVATION STATIONS, NP 284, vo1.4, 2007/2008 publ by UKHO, London, 2009/2010. 11. ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS, GMDSS- GLOBAL MARITIME DISTRESS AND SAFETY SYSTEM, vo1. 5, 2007/2008, NP 285, publ by UK Hydrographic Office(UKHO), London, 2008/2009. 12. Graham D. Lees, William G.Williamson, Handbook for Marine Radio Comunication, ed. LLOYD S OF LONDON PRESSLTD., 2004. 13. Tor R Kristensen, AN INTRODUCTION TO GMDSS (7th edition - revised GOC edition), Poseidon , Kristensen Marine Communications, Leknes, Norway, 2008. 14. GMDSS

Course

for

General

Operator’s

Certificate-

th

Instructor’s Guide (4 edition), Poseidon Education, Leknes, Norway. 15. Tor R Kristensen, GMDSS Course for General Operator’s Certificate- Student’s WorkBook, (6th edition), Poseidon Education, Leknes, Norway. 122

16. Codruţa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAŢII – Vol 1, Editura NAUTICA, Colecţia NAUTARIUS, CONSTANŢA, România, 2010. 17. Codruţa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAŢII – Vol 2, Editura NAUTICA, Colecţia NAUTARIUS, CONSTANŢA, România, 2010.

123

124

S7. ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS: SISTEM SATELIT COSPAS- SARSAT. EPIRB 406 MHz (COSPAS- SARSAT)

(OTHER GMDSS SYSTEMS AND EQUIPMENTS: COSPAS-SARSAT SYSTEM. 406 MHz EPIRB COSPAS - SARSAT)

125

126

Unitatea de învăţare nr. 7 ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS: SISTEM SATELIT COSPAS- SARSAT. EPIRB 406 MHz (COSPAS- SARSAT)

(OTHER GMDSS SYSTEMS AND EQUIPMENTS: COSPASSARSAT SYSTEM. 406 MHz EPIRB COSPAS- SARSAT) CUPRINS

VOLUMUL 2 UNITATEA DE

TITLUL

PAGINA

ÎNVĂŢARE S7

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7

129

ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS:

131

SISTEME SATELIT - COSPAS SARSAT. EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT) Teste de autoevaluare, răspunsuri şi comentarii la

146

întrebările din testele de autoevaluare Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 7

147

Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 7

150

127

128

ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS: SISTEM SATELIT COSPAS- SARSAT. EPIRB 406 MHz (COSPAS- SARSAT)

(OTHER GMDSS SYSTEMS AND EQUIPMENTS: COSPASSARSAT SYSTEM. 406 MHz EPIRB COSPAS- SARSAT)

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7 Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 7 sunt:

- familiarizare cu sistem COSPAS SARSAT: concept general, destinaţie, structură, operare;

- familiarizare cu SARSAT:

Satellite EPIRB 406 MHz COSPAS

destinaţie,

structură,

funcţionare,

caracteristici tehnice şi operaţionale; - asimilarea informaţiilor referitoare la Satellite EPIRB 406 MHz COSPAS SARSAT;

- cunoaşterea

şi

aprofundarea

procedurilor

de

comunicaţii şi procedurilor de operare cu Satellite EPIRB 406 MHz COSPAS SARSAT.

129

130

S7. ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS: SISTEM SATELIT COSPAS- SARSAT. EPIRB 406 MHz (COSPAS- SARSAT)

(OTHER GMDSS SYSTEMS AND EQUIPMENTS: COSPASSARSAT SYSTEM. 406 MHz EPIRB COSPAS- SARSAT)

7.1. Sistem satelit COSPAS SARSAT - consideratii generale. Concept şi descriere. Tipuri de radiobalize (types of radiobeacons). 7.2. COSPAS SARSAT – EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT) - Tipuri de EPIRBs. Documente relevante. Caracteristici de baza tehnice şi operaţionale. EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT) - înregistrare şi codare (registration and coding).

EPIRB

406 MHz (COSPAS SARSAT) - informaţia conţinută în distress message. Structura distress message, câmpuri de date, protocoale. EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT). Instrucţiuni de operare. Utilizare. Funcţia float free, mechanism release, rutina de întreţinere, test (test requirements, test operation). Verificarea datei de expirare a bateriei,

tipul bateriei, verificarea mecanismului float free, data de expirare a

mecanismului, etichetarea, caracteristici adiţionale (strobe light function, the 121.5 MHz SAR and homing function)

7.1. Sistem satelit COSPAS SARSAT - consideraţii generale. Concept şi descriere. Tipuri de radiobalize (types of radiobeacons)

Sistemul COSPAS-SARSAT (COSPAS: Space System for Search of Distress Vessels; SARSAT: Search and Rescue Satellite-Aided Tracking) este un sistem internaţional de

131

navigaţie prin satelit utilizat în operaţiuni SAR (Search and Rescue), destinat localizării radio-balizelor COSPAS-SARSAT care transmit pe frecvenţa 406 MHz.

Sistemul COSPAS-SARSAT utilizează sateliţi plasaţi pe orbite joase, polare LEOSAR şi sateliti geostationari -GEOSAR, asigurând monitorizare globală în caz de pericol, prin detecţia şi localizarea semnalelor (distress alert) transmise de EPIRB –uri (406 MHz) şi prin alertarea Serviciilor Internaţionale SAR (Search and Rescue). Procesarea satelit a emisiilor EPIRB-urilor COSPAS-SARSAT pe frecvenţa 121.5 MHz au încetat la 1 Februarie 2009.

Fig. 7.1. Sistem COSPAS SARSAT - concept general

În sistemul COSPAS-SARSAT sunt operaţionale trei tipuri de radio-balize satelit:

•

ELT- Emergency Locator Transmitter (utilizate în navigaţia aeriană);

•

EPIRB- Emergency Position Indicating Radio Beacon (utilizate în navigaţia maritimă); 132

•

PLB- Personal Locator Beacon (dedicate utilizatorilor tereştri).

Semnalele transmise de radiobalize sunt detectate, procesate şi retransmise la staţiile de sol de sistemele de recepţie, procesare şi retransmitere a datelor echipamentele plasate pe sateliţii COSPAS-SARSAT. Staţiile de sol, numite LUT (Local User Terminal) procesează semnalele pentru a determina poziţia radio-balizei şi alte date despre distress şi transmit aceste informaţii prin intermediul MCC-ului asociat (Mission Control Center), către RCC (Rescue Coordinating Centre) sau direct către Autorităţi SAR, care vor iniţia operaţiuni de căutare şi salvare. Poziţia radiobalizei se determină prin metoda Doppler (deviaţia de frecvenţă Doppler este cauzată de mişcarea relativă dintre satelit şi radio-baliză) sau prin decodarea datelor digitale transmise de radio-balize. Semnalele transmise sunt semnale digitale modulate cu purtător sinusoidal. Frecvenţele purtătoare este 406,025 MHz. Conceptul de localizare Doppler furnizează două poziţii pentru fiecare radio-baliză: poziţia adevărată şi imaginea în oglindă relativ la amprenta satelitului la sol. Această ambiguitate este rezolvată prin calcule care ţin cont de rotaţia Pământului, etc. Performanţe îmbunătăţite ale EPIRB-urilor - 406 MHz asigură rezolvarea rapidă a problemei de ambiguitate (motiv pentru care aceste echipamente au fost alese pentru GMDSS). COSPAS-SARSAT implementează două moduri de acoperire pentru detecţia şi localizarea radio-balizelor, numite mod de acoperire în timp real (retransmisia la sol fără procesare a datelor receptionate la satelit) şi mod de acoperire globală- cu procesare la satelit a datelor recepţionate. EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT) operează şi în timp real şi în mod de acoperire globală.

133

7.2. EPIRB 406 MHz (COSPAS - SARSAT)

7.2.1. EPIRB 406 MHz (COSPAS - SARSAT). Tipuri de radiobalize. Caracteristici tehnice şi operaţionale. Documente relevante. Structură şi funcţionare

Clasificarea şi caracteristicile EPIRB-urilor 406 MHz (COSPAS-SARSAT)

O variantă de clasificare a EPIRB-urilor 406 MHz (COSPAS-SARSAT) era: Categoria I – 406/121.5 MHz/ caracterizate prin flotabilitate liberă, activare automată/ detectie globală/standardizate GMDSS; Categoria II – 406/121.5 MHz/ similar cat I/ activare manuală sau la impact cu apa; standardizate GMDSS. Cele mai importante documente IMO (SOLAS Convention, Assembly Resolution, MSC and COMSAR), ITU, standarde internaţionale IEC care conţin informaţii referitoare la EPIRB 406 MHz COSPAS SARSAT sunt: - SOLAS Convention (as amended); - IMO Resolution A660(16): Carriage of Satellite Emergency PositionIndicated Radio Beacon (EPIRBs); - IMO Resolution A.662(16): Performances Standards for Float-Free Release and Activation Arrangements for Emergency Radio Equipment; - IMO Resolution A.694 (17): General requirements for Shipborne Radio Equipment Forming Part of The Global Maritime Distress and Safety System (GMDSS) and for Electronic Navigational Aids; - IMO Resolution A.696 (17): Type Approval of Satellite Emergency PositionIndicated Radio Beacon (EPIRBs) Operating in the Cospas-Sarsat System; - IMO Resolution A.810 (19): Performances Standards for Float-Free Satellite Emergency Position-Indicated Radio Beacon (EPIRBs) Operating on 406 MHz; - IMO Resolution A.814 (19): Guidelines for the Avoidance of False Distress Alerts; -

IMO Resolution A.887 (21): Establishing, Updating and Retrieval of the

Information Contained in the Registration Databases for The Global Maritime Distress and Safety System (GMDSS);

134

- (IMO) Resolution MSC.83(70): Adoption

of Amendaments to the Survey

Guidelines Under the Harmonized System of Survey and Certification ( Resolution A.746 (18): - (IMO) MSC Circular 861: Measure to Reduce the Number of False Distress Alert; - (IMO) MSC Circular 863: Recommendation on Prevention of Harmful Interferences to 406 MHz EPIRBs Operating with the Cospas-Sarsat System; - (IMO) MSC Circular 1039: Guidelines for Shore-Based Maintenance of Satellite EPIRBs; - (IMO) MSC Circular 1040: Guidelines on Annual Testing of 406 MHz Satellite EPIRBs; - (IMO) MSC Circular 1174: Basic Safety Guidence for Oceanic Voyages by nonRegulated Craft; - (IMO) MSC Circular 1210: COSPAS SARSAT International 406 MHz Beacon Registration Database; - (IMO) COMSAR Circular 32: Harmonization of GMDSS Requirements for Radio Installation on Board SOLAS Ship. - Recommendation ITU-R.M. 633-2: Transmission Characteristics of a Satellite Emergency Position-Indicated Radio Beacon (Satellite EPIRB) System Operating through a Low Polar-Orbiting Satellite System in the 406 MHz Band; - Report ITU-R 761-3: Technical and Operational Characteristics of Distress Systems in the Mobile –Satellite Service; - International Standards IEC (International Electrotechnical Commission):

International Standards on GMDSS. IEC61097-2, Ed.3: Cospas Sarsat EPIRB – Satellite Emergency Position-Indicated Radio Beacon Operating on 406 MHz (Operational and Performance Requirements, Methods of Testing and Required Test Results), 2008. Lista documentelor relevante pentru sistem COSPAS SARSAT şi EPIRB 406 MHz nu se opreşte aici, ar trebui menţionate alte standarde regionale, documentele ICAO (Annexes to the Convention on International Civil Aviation) şi nu în ultimul rând documentele din sistemul COSPAS SARSAT (COSPAS SARSAT System Documents): -

C/S G.005: COSPAS SARSAT Guidelines on 406 MHz Beacon coding,

Registration and Type Approval 406 MHz; -

C/S T.001: Specification for COSPAS SARSAT 406 MHz Distress Beacons;

-

C/S T.007: COSPAS SARSAT 406 MHz Distress Beacon Type Approval

Standard. 135

Satellite EPIRB 406 MHz COSPAS SARSAT. Structură şi funcţionare

Elementele de bază ale radiobalizei satelit 406 MHz COSPAS-SARSAT sunt: a) generatorul mesajului digital; b) modulator şi emiţător 406 MHz.

Perioada dintre două transmisii succesive (perioada de repetiţie) este de 50 sec ± 5%. Timpul total de transmisie ar trebui să fie de 440 ms ± 1% la mesaj scurt şi de 520 ms ± 1 % la mesaj lung. Primele 160 ms din semnalul transmis constau din purtătoare nemodulată. Purtătoarea semnalului este modulată în fază. Un receptor de navigaţie intern sau extern radiobalizei (un receptor GPS – Global Positioning System sau Differential GPS- receptor DGPS, etc) furnizează informaţia de poziţie care este codată în mesajul digital. Radiobaliza distress incorporează deasemeni un dispozitiv auxiliar de radiodeterminare ce operează pe altă frecventă decât 406 MHz (ex. GHz SART-Search and Rescue Radar Transponder, etc.), compatibil cu echipamentele existente de localizare şi care satisface toate exigenţele referitoare la standarde de performanţă aplicabile acestor echipamente.

7.2.2. EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT). Structura şi codarea mesajului digital distress transmis de EPIRB 406 MHz

Metodele de codare şi caracteristicile tehnice si operaţionale ale radiobalizei COSPAS SARSAT sunt definite în documente oficiale (doc oficial publicat de C.S .C/S T.001 – Specification for Cospas-Sarsat 406 MHz Distress Beacon, revised 2009 şi CCIRRecommendation 633). Mesajul digital distress transmis de EPIRB 406 MHz (mesaj scurt de 112 biţi sau mesaj lung de 144 biţi) este structurat conform celor detaliate in Tabelul 7A.

Tabel 7A: EPIRB COSPAS SARSAT 406 MHz

- Structura de bază a mesajului

digital distress (mesaj lung, mesaj scurt)

Câmp de biţi

Utilizarea biţilor

Biţi de sistem - the system bits –

Utilizati pentru sincronizare de bit si

primii 24 de biţi transmişi (poziţiile 1 la 24);

sincronizare de cadre.

136

Combinaţia

PDF-1

şi

BCH-

1

reprezintă primul camp de date protejate (PDF-1 + BCH-1): Biţi de date - the data bits – face parte

Primul bit de date (poziţia 25) indică

din primul camp de date protejate (the first dacămesajul este scurt sau lung: "0" =

protected data field- PDF-1) Acest camp de mesaj scurt, "1" = mesaj lung. date conţine 61 biţi (poziţiile 25 la 85);

Primul cod de corecţie a erorilor - the

Este un cod de corecţie a erorilor

first BCH error correcting field (BCH-1) - Bose-Chaudhuri(următorii 21 biţi, poziţiile 86 la 106);

Hocquenhem

-

BCH

(82,61) Acest cod este o forma redusă a codului cu triplă corecţie a erorii BCH (127,106). Acest cod poate detecta şi corecta până la trei biţi eronaţi din câmpul de date protejat format din 82 biţi (PDF-1 + BCH-1).

Combinaţia PDF-2 şi BCH- 21 reprezintă al doilea camp de date protejate – the second protected data field (PDF-2 + BCH-2): Biţi de date (The data bits)– numărul şi semnificaţia acestor biţi depinde de formatul mesajului, astfel: Mesaj scurt - Short message: ultimii 6 biţi ai mesajului (poziţiile 107 la 112).

Acest grup de biţi reprezintă câmp neprotejat de date - the non-protected data field.

Mesaj lung - Long message: ultimii 26 biţi ai mesajului (poziţiile 107 la 132).

Acest grup de biţi face parte din al doilea camp de date protejate- the second protected data field (PDF-2).

Al doilea cod de corecţie a erorilor -

Este un cod de corecţie a erorilor

the second BCH error correcting field Bose-Chaudhuri-

Hocquenhem

-

BCH

(BCH-2): ultimii 12 biţi ai mesajului lung- (38,26.) Acest cod este o forma redusă a

137

poziţîile 133 la 144.)

codului cu dublă corecţie a erorii BCH (63,51). Acest cod poate detecta şi corecta până la doi biţi eronaţi din câmpul de date protejat format din

38 biţi (PDF-2 +

BCH-2.

7.2.2.1. Conţinutul mesajului digital, sincronizare de bit, sincronizare de cadru, bit de semnalizare

Sincronizarea de bit constă in setarea la ‘’1’’ a primilor 15 biţi din formatul mesajului digital. Sincronizarea de cadru (biţii de pe poziţiile 16 la 24) constă in structura 000101111 pentru operare normală şi 011010000 la operare in mod auto test. Bitul 25 este bit de semnalizare (format F flag bit), utilizat pentru a indica lungimea mesajului. Valoarea "0" indică mesaj scurt; valoarea "1" indică mesaj lung. Conţinutul celorlalţi 87 de biţi (mesaj scurt) sau 119 biţi (mesaj lung) este definit în tabelul 1. Primele 15 caractere hexazecimale care identifică in mod unic fiecare radiobaliza 406 MHz se numesc identificarea radiobalizei (the beacon identification sau beacon 15 Hex ID). Cei 15 hex ID cuprind biţii 26 la 85 din PDF-1.

Exemple de 15 Hex ID EPIRB 406 MHz COSPAS-SARSAT : -

:

1. nava–Ferry Boat Mangalia (Romania) – MMSI 264500068: EPIRB 406 MHz COSPAS-SARSAT ID: A108134D35530D1

2. UMC SCHOOL (Romania) – MMSI 264999907: EPIRB 406 MHz COSPAS-SARSAT ID: A10830C30CD70D1

138

7.2.3. EPIRB 406 MHz (COSPAS-SARSAT). Instrucţiuni generale de instalare, operare, testare, intreţinere

Fig 7.2. EPIRB 406 MHz (COSPAS-SARSAT)

In fig. 7.2 sunt reprezentate două modele de radiobalize tip EPIRB 406 MHz COSPAS-SARSAT.

a. Instrucţiuni de instalare

Containerul este fixat pe punte, respectând urmatoarele reguli:

-

să fie amplasat în poziţie orizontală;

-

să permită deschiderea automata a container-ului si EPIRB-ul caracterizat prin flotabilitate liberă sa iasă cu uşurinţă din acesta, în caz de scufundare. In particular o atenţie deoebita trebuie acordată parâmelor, antenelor sau cablurilor care pot constitui obstacole.

-

să fie uşor de accesat si manipulat de către echipaj pentru activare manuală;

139

Fig 7.3. EPIRB 406 MHz (COSPAS-SARSAT) - plasament la bordul ambarcaţiunii

b. Instrucţiuni de operare Plasamentul specific al EPIRB-ului este conform indicaţiei din fig 7.3. Containerul deschis este descris in fig 7.4. Butonul de activare se găseşte pe partea superioară a radiobalizei. Până la butonul radiobalizei, trebuie ridicat capul de plastic şi activat către poziţia După activare se închide capacul de plastic şi se introduce înapoi în container. Atenţie: Pentru a evita o transmisie reală distress, timpul necesar tuturor operaţiunilor nu trebuie să depăşească 30 secunde. Pentru TEST se ridica puţin baliza. Flash-ul se activează. Se pune radiobaliza înapoi în container, moment în care flash-ul încetează să mai pulseze.

Fig 7.4 EPIRB 406 MHz (COSPAS-SARSAT) – container deschis 140

O EPIRB 406 MHz (COSPAS-SARSAT), este alcătuită din următoarele elemente componente (fig. 7.5): : -o carcasă, container (1) dintr-un material rezistent, colorat specific, care oferă o bună protecţie radiobalizei (3). -un mecanism (2) care eliberează radiobaliza în apă, la adâncimi cuprinse între 1,5 şi 5 m. Capacul balizei se deschide, eliberând radiobaliza care se va ridica la suprafaţa apei. In aceste condiţii radiobaliza se va activa automat. Activarea manuală presupune iniţial deschiderea container-ului (fig 7.4) după îndepărtarea

mecanismului

de

siguranţă.

Fig 7.5 EPIRB 406 MHz (COSPAS-SARSAT)- elemente componente

c. Instructiuni generale de intreţinere şi testare a EPIRB-urilor REALE

1. Intreţinere şi testare lunară Lunar trebuie să se efectueze teste la EPIRB. Procedura de testare este: -

Se deschide mecanismul de protecţie

-

Se comuta butonul pe poziţia TEST, menţinând-ul în ceastă poziţie până când becul verde plasat deasupra luminează (de obicei după aproape 2 secunde). Acest indicator luminos ne informează că baliza şi bateria sunt în bune condiţii de lucru.

Dacă becul nu luminează, trebuie contactat personal specializat şi autorizat.

2. Intreţinere si testare la perioade de 6 luni 141

Timpul total de testare nu trebuie să depăşească mai mult de 50 secunde. Se efectuează conform metodologiei: -

Se scoate radiobaliza din container şi se trece comutatorul pe poziţia ON;

-

După 5 secunde radiobaliza îşi va începe AUTOTEST –ul (fig.7.6), care presupune şi verificarea tensiuni respective a puterii de alimentare a bateriei;

-

Daca flash-ul emite radiaţii roşii, intermitente, la intervale de ½ secunde, radiobaliza funcţionează corect;

-

Dacă flash-ul nu emite constant, înseamnă că unul din cele doua marimi testate nu este in parametri corespunzatori. În acest caz testul se repetă de trei ori. Dacă rezultatele sunt aceleaşi, se contactează persoanele specializate si autorizate. La sfârşitul acestui test – totuşi nu mai lung de 50 secunde – radiobaliza se va pune la

loc în container, nu înainte de a comuta butonul de pe poziţia ON pe OFF, moment în care se dezactivează flash-ul. La terminarea operaţiei se închide capacul containerului.

3. Intreţinere şi testare anuală Testările anuale sunt efectuate de către inspectori autorizaţi de către autorităţile maritime sau de radiocomunicaţii, iar dacă este necesar, chiar de către firma producătoare.

4. Intreţinere şi testare la doi ani. In acest caz, personal tehnic specializat şi autorizat trebuie să efectueze teste ale EPIRBului, pentru a schimba, dacă este cazul, componentele defecte. Schimbarea mecanismului hidrostatic se execută de către persoane autorizate la fiecare doi ani.

5. Intreţinere şi testare la patru ani. După o perioadă de patru ani trebuie schimbată bateria. Cartea tehnica ce contine toate intrucţiunile de întreţinere şi operare insoţeste radiobaliza.

ATENŢIE ! În caz de activare accidentală din cauze nedeterminabile sau accidentale, radiobaliza TREBUIE DEZACTIVATĂ IMEDIAT şi TREBUIE informat cel mai apropiat MCC, RCC prin toate mijloacele posibile. Este strict interzisa transmiterea alertei distress, dacă nu există o situaţie reală de pericol. Orice activare a EPIRB-ului transmite alerta distress pe frecvenţele de pericol internaţionale. 142

Alertele distress nejustificate sunt pedepsite legal.

Fig 7.6. EPIRB 406 MHz (COSPAS-SARSAT)- Testare

7.2.4. EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT) - Proceduri de operare

Echipamentele distress destinate bărcilor sau plutelor de salvare, in situatii declarate distress sunt: -

EPIRB-ul - Emergency Position Indicating Radio Beacon. Exista mai multe tipuri: radiobalize satelit (EPIRB 406 MHz COSPAS SARSAT) şi radiobalize terestre (VHF DSC canal 70);

-

SART Search and Rescue Radar Transponder;

-

radiotelefoanele portabile VHF. EPIRB-ul - Emergency Position Indicating Radio Beacon, este în mod normal primul

echipament distress activat în situaţii distress (apoi se activează SART Search and Rescue Radar Transponder, apoi se utilizează radiotelefoanele portabile VHF). Variantele de radiobalize ce utilizează efectul Doppler în determinarea poziţiei dau în realitate o acurateţe in determinarea poziţiei de cca 5km. O considerabilă îmbunătăţire a performanţelor, respectiv a timpului de notificare şi a acurateţii în determinarea poziţiei este oferită de EPIRB-uri 406 MHz COSPAS SARSAT ce transmit mesaje distress codificate digital, în care informaţia de poziţie este furnizată de GPS (propriul GPS în cele mai moderne variante constructive). EPIRB-urile COSPAS SARSAT 406 MHz au incorporate receptoare GPS şi oferă informaţii corecte şi rapide referitoare la poziţia navei, ambarcaţiunii aflate in situaţie distress. Procedurile de operare cu EPIRB-ului 406 MHz (COSPAS SARSAT) de la SIMULATOR GMDSS sunt: 143

EPIRB 406 MHz

DESCRIERE

PROCEDURI DE OPERARE Radiobaliza neactivată

-In mod normal, la vapor, EPIRB-ul este localizat într-o poziţie din care se poate activa automat la contactul cu apa, dacă este o radiobaliză

cu

flotabilitate

liberă

şi

autoactivare la impactul cu apa de mare, deasemeni într-o poziţie din care un membru al echipajului o poate activa cu uşurinţă la comanda

persoanei

investite

cu

luarea

deciziilor la bordul navei.

-La

simulator

există

doar

posibilitatea

activarii manuale a radiobalizei. Informaţia distress este transmisă la Instructor Station de unde deciziile se iau conform procedurilor SAR. Radiobaliza activată

Se selectează şi se apasă cu mouse-ul în cercul roşu pentru a scoate pinul de siguranţă care inchide Epirb-ul în container. EPIRB ul se activează şi nu mai poate fi dezactivat pe durata exerciţiului, exact ca şi în realitate. La instructor station (care este în aceasta situatie RCC- Rescue Coordination Centreapare un mesaj specific, ce conţine informaţia ca EPIRB-ul X s-a activat, precizandu-se poziţia la activare.

7.2.5. APLICAŢII - EPIRB 406 MHz Se activează EPIRB 406 MHz urmând metodologia indicată mai sus. Se completeaza tabelul 7.2.1:

144

TABEL 7.2.1 Student Station Identitatea

Exerciţiul 1

Exerciţiul 2

Observaţii

navei

(MMSI) Poziţie geografică 1 Moment

activare

EPIRB

Se pot utiliza posibile alternative de instruire în vederea obţinerii Certificatului de operator radio GMDSS GOC: bazate pe utilizarea simulatoarelor GMDSS sau bazate pe utilizarea echipamentelor reale adaptate pentru training sau a echipamentelor reale. In cele ce urmează se descriu câteva din aceste alternative.

EPIRB 406 MHz (COSPAS-SARSAT) model LOKATA, reală, modificată şi adaptată utilizării pentru instruire Se descrie modalitatea de amplasare la nava a EPIRB-ului, evidenţiind considerentele de care se ţine cont la instalare.

Procedura de testare Se utilizează procedura de testare descrisă la testari lunare. Se utilizează procedura de autotest. Se notează concluziile şi observaţiile, care trebuie sa evidenţieze: rezultatele testărilor în condiţii de funcţionare corectă/ incorectă însotite când este cazul de analize şi decizii.

Procedura de activare Se utilizează procedura de activare manuală descrisămai sus. Se notează concluziile şi observaţiile. Se notează informaţiile care se presupun că sunt transmise, formatul informaţiilor digitale transmise, se descrie rutarea acestor informaţii până la destinaţie.

Procedura de dezactivare Se utilizează procedura de dezactivare descrisă mai sus. Se notează concluziile si observaţiile. Se menţionează care este procedura de anulare a alertei distress false astfel transmise, notând mesajul de anulare a alertei false transmis.

145

Test de autoevaluare 7 7.1. Care sunt tipurile de radio balize din sistemul COSPASSARSAT? 7.2. Care este structura şi cum funcţionează Satellite EPIRB 406 MHz COSPAS SARSAT ?

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare 7.1. În sistemul COSPAS-SARSAT sunt operaţionale trei tipuri de radio-balize satelit:

•

ELT- Emergency Locator Transmitter (utilizate în navigaţia aeriană);

•

EPIRB- Emergency Position Indicating Radio Beacon (utilizate în navigaţia maritimă);

•

PLB- Personal Locator Beacon (dedicate utilizatorilor tereştri).

7.2. Satellite EPIRB 406 MHz COSPAS SARSAT.

Structură şi funcţionare:

Elementele de bază ale radiobalizei satelit 406 MHz COSPAS-SARSAT sunt: a) generatorul mesajului digital; b) modulator şi emiţător 406 MHz.

Perioada dintre două transmisii succesive (perioada de repetiţie) este de 50 sec ± 5%. Timpul total de transmisie ar trebui să fie de 440 ms ± 1% la mesaj scurt şi de 520 ms ± 1 % la mesaj lung.

Primele 160 ms din semnalul transmis

constau din purtătoare nemodulată. Purtătoarea semnalului este modulată în fază. Un receptor de navigaţie intern sau extern 146

radiobalizei (un receptor GPS – Global Positioning System sau Differential GPS- receptor DGPS, etc) furnizează informaţia de poziţie care este codată în mesajul digital. Radiobaliza distress incorporează deasemeni un dispozitiv auxiliar de radiodeterminare ce operează pe altă frecventă decât 406 MHz (ex. GHz SART-Search and Rescue Radar Transponder, etc.), compatibil cu echipamentele existente de localizare şi care satisface

toate

exigenţele

referitoare

la

standarde

de

performanţă aplicabile acestor echipamente.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 7 (TEST 7.1); TEST (7.2)

TEST 7.1

Nr. crt.

7.1.1.

7.1.2.

406 MHz EPIRB COSPAS SARSAT

Definiţi acronimul EPIRB.

Definiţi acronimul LUT. Definiţi acronimul MCC.

7.1.3.

Ce EPIRB-uri sunt acceptate de IMO în sistem GMDSS?

7.1.4.

Ce

frecvenţă

utilizează

sistemul

COSPAS

SARSAT pentru homing? 7.1.5.

Ce informaţii se transmit cu EPIRB COSPAS SARSAT?

7.1.6.

Ce

frecvenţă

utilizează

147

sistemul

COSPAS

RĂSPUNS

SARSAT pentru EPIRB? 7.1.7.

Descrieţi procedura de testare a EPIRB COSPAS SARSAT.

7.1.8.

Descrieţi pe scurt intreţinerea de rutină a EPIRB COSPAS SARSAT.

7.1.9. 1

Explicaţi

cum

funcţionează

mecanismul

de

autoactivare la EPIRB COSPAS SARSAT.

TEST 7.2

No.

406 MHz EPIRB COSPAS SARSAT

7.2.1.

Define the acronyme EPIRB.

7.2.2.

Define the acronyme LUT.

7.2.3.

Define the acronyme MCC.

7.2.4.

What type of EPIRB’s are accepted by IMO as mandatory in the GMDSS system?

7.2.5.

Which frequency does the COSPAS SARSAT system use for homing?

7.2.6.

What kind of information is transmitted from COSPAS SARSAT EPIRB?

7.2.7.

Which frequency does the COSPAS SARSAT system use for EPIRB?

7.2.8.

Describe the test procedure for EPIRB COSPAS SARSAT. Give a brief description of routine maintenance for EPIRB COSPAS SARSAT.

7.2.9. 1

Explain how the release mechanism of EPIRB COSPAS SARSAT works.

148

ANSWER

Recapitulare

-

Sistem satelit COSPAS SARSAT - consideraţii generale. Concept şi descriere. Tipuri de radiobalize (types of radiobeacons).

-

COSPAS SARSAT – EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT) - Tipuri de EPIRBs. Documente relevante. Caracteristici de baza tehnice şi operaţionale. EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT) - înregistrare şi codare (registration and coding). EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT) - informaţia conţinută în distress message. Structura distress message, câmpuri de date, protocoale. EPIRB 406 MHz (COSPAS SARSAT). Instrucţiuni de operare. Utilizare. Funcţia float free, mechanism release, rutina de întreţinere, test (test requirements, test operation). Verificarea datei de expirare a bateriei, tipul bateriei, verificarea mecanismului float free, data de expirare a mecanismului, etichetarea, caracteristici adiţionale (strobe light function, the 121.5 MHz SAR and homing function)

Concluzii Au fost prezentate informaţii referitoare la Satellite EPIRB 406 MHz COSPAS SARSAT şi sistem Satellite COSPAS SARSAT .

149

Bibliografie 7

1. General operator's Certificate for The Global Maritime Distress and Safety System, Course + Compendium, Model Course IMO 1.25, Printed by PMS UK Ltd London, 2004. 2. GMDSS Manual- Global Maritime Distress and Safety SystemManual, London , IMO, London, U.K., 2007. 3. Norcontrol

Capella

GMDSS

Simulator,

Technical

documentations, Kongsberg Maritime Ship Systems, Norway, 2006. 4. ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS, GMDSS- GLOBAL MARITIME DISTRESS AND SAFETY SYSTEM, vo1. 5, 2007/2008, NP 285, publ by UK Hydrographic Office(UKHO), London, 2008/2009. 5. Graham D. Lees, William G.Williamson, Handbook for Marine Radio Comunication, ed. LLOYD S OF LONDON PRESSLTD., 2004. 6. Tor R Kristensen, AN INTRODUCTION TO GMDSS (7th edition - revised GOC edition), Poseidon , Kristensen Marine Communications, Leknes, Norway, 2008. 7. GMDSS

Course

for

General

Operator’s

Certificate-

th

Instructor’s Guide (4 edition), Poseidon Education, Leknes, Norway. 8. Tor R Kristensen, GMDSS Course for General Operator’s Certificate- Student’s WorkBook, (6th edition), Poseidon Education, Leknes, Norway. 9. Codruţa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAŢII – Vol 1, Editura NAUTICA, Colecţia NAUTARIUS, CONSTANŢA, România, 2010. 10. Codruţa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAŢII – Vol 2, Editura NAUTICA, Colecţia NAUTARIUS, CONSTANŢA, 150

România, 2010. 11. C/S

G.003

–

Introduction

to

Cospas-Sarsat

System,

(G3OCT29.09 Issue 6 - October 2009), Cospas-Sarsat General Documents,2009. 12. C/S T.001 – Specification for Cospas-Sarsat 406 MHz Distress Beacon, (T1OCT29.09 -Issue 3-Rev.10 October 2009), Cospas-Sarsat Technical Documents, 2009.

151

152

S8. ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS : SART – SEARCH AND RESCUE RADAR TRANSPONDER

(OTHER GMDSS EQUIPMENTS: SART – SEARCH AND RESCUE RADAR TRANSPONDER)

153

154

Unitatea de învăţare nr. 8 ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS : SART – SEARCH AND RESCUE RADAR TRANSPONDER

CUPRINS

VOLUMUL 2 UNITATEA

TITLUL

PAGI

DE

NA

ÎNVĂŢARE S8

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 8

157

ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS:

159

–TRANSPONDER SEARCH

AND

RADAR RESCUE

(SART

–

RADAR

TRANSPONDER ) Teste de autoevaluare, răspunsuri şi comentarii la

164

întrebările din testele de autoevaluare Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 8

165

Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 8

167

155

156

ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS : SART – SEARCH AND RESCUE RADAR TRANSPONDER

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 8 Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 8 sunt:

- familiarizare cu SART Search and Rescue Radar transponder: destinaţie, structură, funcţionare, caracteristici tehnice şi operaţionale; - asimilarea informaţiilor referitoare la SART; - cunoaşterea şi aprofundarea procedurilor de comunicaţii şi procedurilor de operare cu SART.

157

158

S8. ALTE SISTEME ŞI ECHIPAMENTE GMDSS : SART – SEARCH AND RESCUE RADAR TRANSPONDER

8.1. SART - Consideraţii generale. Operare şi utilizare SART. Principalele caracteristice tehnice şi de operare 8.2. SART - Proceduri de testare, rutina de intreţinere, verificarea datei expirării bateriei 8.3. SART – Aplicaţii - implementarea unor exerciţii SEARCH AND RESCUE (SAR) şi utilizarea SART-ului

8.1. SART - Consideraţii generale. Operare si utilizare SART. Principalele caracteristice tehnice şi de operare Scopul

transponderului

radar

(SART-SEARCH

AND

RESCUE

RADAR

TRANSPONDER) este de a indica poziţia persoanelor sau a ambarcaţiunilor in pericol pericol. Un SART este un echipament uşor, portabil, care trebuie luat în barca sau pluta de salvare când se abandonează nava. SART-urile pot fi şi incorporate unor anumite categorii de EPIRB-uri satelit cu flotabilitate liberă. Performanţele

standard

ale

SART-

SEARCH

AND

RESCUE

RADAR

TRANSPONDER sunt specificate în: -

IMO Resolution A.802 (19): Performances Standards for Survival Craft

Radar Transponder for use in Search And Rescue Operations. Activat, transponderul radar (SART) emite semnale recepţionate de radarele maritime sau de radare aeropurtate care opereaza în banda X (9,8 GHz/ λ = 3cm ) aflate la o distanţă de maxim 5 mile marine. Prezenţa unor nave maritime sau avioane lansate în operaţiuni de 159

căutare şi salvare este semnalizată prin alarme audio şi luminoase, încorporate transponderului radar. Capacitatea bateriei trebuie să permită 96 de ore de funcţionare stand-by urmate de minimum 8 ore de emisie. SARTul trebuie să fie capabil de operare pentru temperatura mediului ambiant cuprinsă între -200 C şi +550 C. SART-ul trebuie să poată răspunde la semnalele de interogare chiar şi pe hulă puternică. SART-urile au receptoare cu sensibilitate excelenta, astfel încât pot detecta nivele extrem de reduse ale puterii impulsurilor radar. Semnalul generat de SART-ul activate apare pe display-ul radarului din zona ca o linie punctată, cu elemente distincte formata din 12 segmente egal departate, care indică poziţia şi cursul ambarcaţiunii pe care este plasat transponderul radar. Când nava de salvare se apropie de SART (de obicei în jur de o milă marină) transmisiile pe lobi laterali ai antenei radarului fac ca punctele de pe ecranul radarului să se schimbe în arce de cerc concentrice. La o distanţa mai mică, apar cercuri concentrice, care indică faptul că SART-ul este acum la distanţa sub o milă.

Factorii care afectează vizibilitatea semnalului SART sunt: 1. tipul radarului şi caracteristicile sale tehnico-operative. Decisive sunt caracteristicile antenei (câştig, directivitate, apertură, înălţime), caracteristicile receptorului (sensibilitate, bandă, capacitatea de rejecţie a sea-clutter-ului şi rain clutter-ului) şi nu în ultimul rând caracteristicile emiţătorului (putere de emisie în impuls, etc). 2. condiţiile meteo şi condiţiile de navigaţie(valuri, etc); 3. amplasamentul SART-ului in barca sau pluta de salvare. Antena SART-ului trebuie plasata ne-obstrucţionată şi cât mai sus posibil faţă de nivelul mării.

Cerinţele IMO referitoare la standardele de performanţă ale SART-urilor (IMO Resolution A.802(19) - Performance Standards for survival craft radar transponders for use in search and rescue operations) impun ca raza maximă de acţiune a semnalelor emise să fie de cel puţin 5 MM. Antena SART trebuie şi poate să fie amplasată la cel puţin 1 m înălţime. Un radar cu performanţe standard IMO, cu o antenă plasată la 15 m înălţime, în condiţii de maximă vizibilitate cu selectarea celor mai potrivite valori pentru sensibilitate/bandă/rainclutter şi sea-clutter, poate detecta emisia unui SART situate la o distanţă de 40 MM şi chiar mai mult.

160

8.2. SART - Proceduri de testare, rutina de intreţinere, verificarea datei expirarii bateriei. Aplicaţii

Autotestarea Se urmează de fiecare dată instrucţiunile producătorului conţinute în cartea tehnică. Ca reguli generale pot fi utilizate următoarele: -

testele trebuie să fie mai scurte decât durata transmisiei unei alerte distress reale;

-

se testează, de regula, sistemele de emisie, sistemele de alarmă, bateriile, etc.

Înlocuirea bateriilor Bateriile se înlocuiesc odata la 5 ani de la data inscripţionată pe etichetă, urmând de fiecare dată instrucţiunile producătorului conţinute în cartea tehnică.. După înlocuire se fac teste de rutină.

SART-urile în mod normal sunt luate în bărcile de salvare, dar la navă, SART-urile sunt instalate în babord/tribord şi pot fi la nevoie activate manual. După ce se comută pe ON, SART-ul este în mod stand by până la activarea iniţiată de detecţia prezenţei unui radar bandă X în zonă. La simulator GMDSS, SART-ul se activează manual. Există SART-uri încorporate EPIRB-urilor de nouă generaţie (EPIRB COSPAS SARSAT 406 MHz). Semnalul emis de SART apare pe display-urile radarelor bandă X aflate într-o rază de acţiune de minimum 5 MM, dacă SART-ul este montat în barca de salvare la o înălţime de cel puţin 0,5 m deasupra apei. Dacă antena se montează cât mai sus, raza de acţiune a semnalului emis de SART creşte. La simulator GMDSS raza de aţiune a SART-ului este setată la 7 MM. Când o navă apare în această zona, SART-ul se activează şi emite, iar pe ecranele radar semnalul emis apare ca o linie punctata cu 12 segmente. Scala de masură a distanţelor la radarele navelor care se apropie poate fi setata la 24 MM şi trebuie micşorata cu cât vaporul se apropie de nava aflată în pericol.

Similare celor din realitate, procedurile de operare cu SART-ul de la Simulator GMDSS sunt:

161

PROCEDURI DE OPERARE

SART-mode STAND BY

DESCRIERE

Se selecteaza şi se scoate pinul de siguranţă din dreapta butonului negru din partea de jos a SART-ului (click cu mouse-ul). SART-ul este astfel ON (stand by). Butonul negru indică acum acest lucru. Un indicator luminos galben arată că SARTul este în mod stand by, pregatit de activare la identificarea existenţei unui semnal radar pe o raza de 7 MM.

Activarea SART-ului

Când se identifică prezeţa unui semnal radar pe o raza de 7 MM, indicatorul luminos galben işi schimbă culoarea în verde şi cei aflati în pericol au certitudinea că o navă ii va salva.

SART-ul

se

activează

şi

emite

semnalele specifice care apar pe ecranele radarelor din zonă. Dezactivarea SART-ului

Ca

şi

în

realitate,

SART-ul

poate

fi

dezactivat, prin simpla comutare a butonului negru pe OFF (la simulator cu point and click pe pinul de siguranţă).

8.3. SART – Aplicaţii - implementarea unor exerciţii SEARCH AND RESCUE (SAR) şi utilizarea SART-ului 8.3.1. SART - Aplicaţii. Simulator GMDSS - implementarea unor exerciţii SEARCH AND RESCUE (SAR) şi utilizarea SART-ului În cadrul unui exerciţiu SAR se modifică scala astfel încât să apară nava proprie şi celelalte nave din vecinatate afişate pe ecran. Se modifică parametrii course/speed , se măsoară distanţa şi relevmentul relativ al celorlalte nave. Se notează aceste informaţii. Se modifică valorile course/speed şi se notează valorile setate. Se asigură, la nava care a lansat SART-ul, salvarea persoanelor aflate în pericol. Se completează tabelul 8.1 TABEL 8.1

162

Own

Ship 2

Ship3

Ship4

Ship5

Ship MMSI MID Position Course Speed Commands

8.3. 2. SART – Aplicaţii - implementarea unor exerciţii SEARCH AND RESCUE (SAR) şi utilizarea SART-ului real, modificat şi adaptat utilizarii pentru instruire Se descrie modalitatea de amplasare la navă a SART-ului, evidenţiind considerentele de care seţine cont la instalare. Se descrie modalitatea de instalare a SART-ului în barca de salvare, evidenţiind considerentele de care se ţine cont la instalare (plasament optim/înaltimea antenei) şi eventuale îmbunătăţiri astfel încât sa se extindă raza de observare. Se descrie modalitatea de detecţie şi avertizare sonoră şi luminoasă la SART a existenţei unui radar banda X în zonă. Se descrie modalitatea de constatare a bateriilor expirate. Se descrie/demonstrează modul de înlocuire a bateriilor expirate cu altele bune.

Procedura de testare SART Se utilizează procedura de testare utilizând switch-ul TEST. Se utilizează procedura de autotestare. Se notează concluziile şi observaţiile, care trebuie să evidenţieze: rezultatele testărilor în condiţii de funcţionare corectă/ incorectă însoţite când este cazul de analize şi decizii.

Procedura de activare SART Se utilizează procedura de activare manuală. Se notează concluziile şi observaţiile. Se descrie afişarea specifică pe ecranul radar a semnalului emis de SART (cele 12 segmente din linia punctată, forma şi modul de indicare a a poziţiei SART-ului pe display-ul radar).

Procedura de dezactivare Se utilizează procedura de dezactivare SART descrisă mai sus. Se notează concluziile şi observaţiile. 163

Test de autoevaluare 8 1.1. Care este desinaţia transponderului radar (SART-SEARCH AND RESCUE RADAR TRANSPONDER)? 1.2. Care sunt factorii care afectează vizibilitatea semnalului SART-lui?

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare 8.1. Scopul transponderului radar (SART-SEARCH AND RESCUE RADAR TRANSPONDER) este de a indica poziţia persoanelor sau a ambarcaţiunilor in pericol pericol.

8.2. Factorii care afectează vizibilitatea semnalului SART sunt: 1. tipul radarului şi caracteristicile sale tehnicooperative. Decisive sunt caracteristicile antenei (câştig,

directivitate,

apertură,

înălţime),

caracteristicile receptorului (sensibilitate, bandă, capacitatea de rejecţie a sea-clutter-ului şi rain clutter-ului) şi nu în ultimul rând caracteristicile emiţătorului (putere de emisie în impuls, etc). 2. condiţiile

meteo

şi

condiţiile

de

navigaţie(valuri, etc); 3. amplasamentul SART-ului in barca sau pluta de salvare. Antena SART-ului trebuie plasata neobstrucţionată şi cât mai sus posibil faţă de nivelul mării.

164

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 8 (TEST 8.1); TEST (8.2)

TEST 8.1

Nr. crt.

SART- SEARCH AND RESCUE RADAR TRANSPONDER

8.1.1. 1

Definiţi acronimul SART.

8.1.2. 2

În care frecvenţă de bandă operează SART-ul?

8.1.3. 3

Care echipament de bord va detecta un semnal de la SART?

8.1.4. 5

Cum arată sau ce face un semnal SART?

8.1.5. 6

În ce moment începe SARTul să transmită?

8.1.6. 8

Cum poate să detecteze personalul angajat în operaţiuni SAR că un SART transmite în imediata apropiere?

8.1.7. 11

De ce testarea şi întreţinerea SART trebuie să dureze cât mai puţin timp ?

8.1.8. 12

Ce informaţii trebuie etichetate pe SART?

8.1.9. 16

Câte SART-RI trebuie să existe pe o navă cu tonaj mai mare de 500 tdw?

8.1.10. 20

Câte SART-RI trebuie să existe pe o navă cu tonaj cuprins între 300 -500 tdw?

8.1.11.

Descrieţi imaginea generată de un SART pe radar display, dacă SART-uk este la distanţă.

8.1.12.

Descrieţi imaginea generată de un SART pe radar display, dacă SART-ul este in apropiere.

165

RĂSPUNS

TEST 8.2. N No.

SART- SEARCH AND RESCUE RADAR TRANSPONDER

8.2.1. 1

Please define the acronym SART.

8.2.2. 2

In which frequency band does a search and rescue transponder operate?

8.2.3. 3

Which shipboard equipment will detect a signal from a SART?

8.2.4. 5

What does a SART signal sound or look like?

8.2.5. 6

At what point does a SART begin transmitting?

How can rescue personnel detect that a SART is 8.2.6. 8

transmitting in the immediate vicinity?

8.2.7. 1

Why should SART testing and maintenance be kept to a minimum?

8.2.8. 1

What information must be labeled on the SART?

8.2.9. 1

The ship is over 500 gross tons. How many SARTs must the ship with fitted with?

8.2.10. 2

The ship is between 300 - 500 gross tons. How many SARTs must the ship with fitted with?

8.2.11.

Describe the SART signal on radar display. – a distant SART.

8.2.12.

Describe the SART signal on radar display. – nearby SART.

166

ANSWER

Recapitulare - SART - Consideraţii generale. Operare şi utilizare SART. Principalele caracteristice tehnice şi de operare; - SART - Proceduri de testare, rutina de intreţinere, verificarea datei expirării bateriei; -

SART – Aplicaţii - implementarea unor exerciţii SEARCH AND RESCUE (SAR) şi utilizarea SART-ului;

Concluzii Au fost prezentate informaţii referitoare la SART – Search and Rescue Radar Transponder.

Bibliografie 8 1. General operator's Certificate for The Global Maritime Distress and Safety System, Course + Compendium, Model Course IMO 1.25, Printed by PMS UK Ltd London, 2004. 2. GMDSS Manual- Global Maritime Distress and Safety SystemManual, London , IMO, London, U.K., 2007. 3. Norcontrol

Capella

GMDSS

Simulator,

Technical

documentations, Kongsberg Maritime Ship Systems, Norway, 167

2006. 4. ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS, GMDSS- GLOBAL MARITIME DISTRESS AND SAFETY SYSTEM, vo1. 5, 2007/2008, NP 285, publ by UK Hydrographic Office(UKHO), London, 2008/2009. 5. Tor R Kristensen, AN INTRODUCTION TO GMDSS (7th edition - revised GOC edition), Poseidon , Kristensen Marine Communications, Leknes, Norway, 2008. 6. GMDSS

Course

for

General

Operator’s

Certificate-

Instructor’s Guide (4th edition), Poseidon Education, Leknes, Norway. 7. Tor R Kristensen, GMDSS Course for General Operator’s Certificate- Student’s WorkBook, (6th edition), Poseidon Education, Leknes, Norway. 8. Codruţa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAŢII – Vol 1, Editura NAUTICA, Colecţia NAUTARIUS, CONSTANŢA, România, 2010. 9. Codruţa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAŢII – Vol 2, Editura NAUTICA, Colecţia NAUTARIUS, CONSTANŢA, România, 2010.

168

S9. EXERCIŢII SAR – SEARCH AND RESCUE ALTERNATIVE DE TRAINING: IMPLEMENTAREA EXERCIŢIILOR SAR LA SIMULATOARE GMDSS

169

170

Unitatea de învăţare nr. 9 EXERCIŢII SAR – SEARCH AND RESCUE ALTERNATIVE DE TRAINING: IMPLEMENTAREA EXERCIŢIILOR SAR LA SIMULATOARE GMDSS CUPRINS

VOLUMUL 2 UNITATEA

DE

TITLUL

PAGINA

ÎNVĂŢARE S9.

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 9 EXERCIŢII

SAR

–

173

SEARCH

AND

175

RESCUE ALTERNATIVE

DE

TRAINING:

IMPLEMENTAREA EXERCIŢIILOR SAR LA SIMULATOARE GMDSS 9.1.

Simulator GMDSS - PILOT AUTOMAT.

175

Consideraţii generale.

Proceduri de operare. Aplicaţii 9.2.

Simulator

GMDSS

DISPLAY RADAR. generale.

Proceduri

-

177

Consideraţii de

operare.

Aplicaţii Teste de autoevaluare, răspunsuri şi comentarii la

180

întrebările din testele de autoevaluare Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 9

181

Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 9

183

171

172

EXERCIŢII SAR – SEARCH AND RESCUE ALTERNATIVE DE TRAINING: IMPLEMENTAREA EXERCIŢIILOR SAR LA SIMULATOARE GMDSS

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 9 Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 9 sunt:

- familiarizare cu Exerciţiile SAR (Search And Reascue), extrem de importante în training GMDSS, simulări ale unor situaţii distress posibile, cu diferiţi parametri; - asimilarea informaţiilor referitoare la implementarea acestor simulări; - aprofundarea procedurilor de comunicaţii şi procedurilor de operare cu sisteme si echipamente GMDSS prin utilizarea exerciţiilor SAR..

173

174

S9. EXERCIŢII SAR – SEARCH AND RESCUE ALTERNATIVE DE TRAINING: IMPLEMENTAREA EXERCIŢIILOR SAR LA SIMULATOARE GMDSS

Simulatoarele GMDSS au diverse facilităţi de implementarea a exerciţiilor SAR : Search and Rescue. Display-rile radar, instalaţiile de guvernare, pilotul automat ş.a.m.d sunt exemple de asemenea facilităţi, a căror posibilă utilizare este descrisă în cele ce urmează.

9.1. Simulator GMDSS - PILOT AUTOMAT. Consideraţii generale. Proceduri de operare. Aplicaţii

La Simulator GMDSS meniurile şi funcţiile pilotului automat şi instalaţiei de guvernare pot fi ca cele descrise mai jos:

FUNCTII

DESCRIERE

0..9

Taste numerice

+/-

Modificarea caracterelor

SET

Setarea intrărilor devine operaţională.

COURSE

Modificarea cursului navei.

SPEED

Modificarea vitezei navei (cea mai mare viteza este de 18,7 noduri).

MANUAL

Mod de operare manual

175

PROCEDURI DE OPERARE CHANGE COURSE MODIFICAREA CURSULUI NAVEI.

Se apasă COURSE. Se introduce noua valoarea utilizâd tastele. Se apasă SET.

CHANGE SPEED MODIFICAREA VITEZEI NAVEI

Se apasă SPEED. Se introduce noua valoare utilizând tastele. Se apasă SET.

MANUAL OPERATION

Se apasă MANUAL

OPERARE MANUALA “A”

ASTERN

“F”

FORWARD

“P”

PORT HELMSORDER

“S”

STARBOARD HELMSORDER

Simulator GMDSS – Pilot Automat. Aplicaţii Se modifică valorile curs/viteza (course/speed) şi se notează valorile setate. Se utilizează comenzile ASTERN/ FORWARD/ PORT HELMSORDER/

STARBOARD HELMSORDER şi se notează valorile curs/viteza înainte şi la un interval de timp de la activarea unei anumite comenzi. Se completează tabelul 91.1:

TABEL 91.1 Student Station

Exerciţiul 1

Exerciţiul 2

MMSI MID Poziţie geografica 1 Course Speed Comenzi

∆t1 /course/speed ∆t2 /course/speed

∆t3 /course/speed 176

Exerciţiul 3

9.2. Simulator GMDSS - DISPLAY RADAR. Consideraţii generale. Proceduri de operare. Aplicaţii

Facilitatea de simulare a unui display radar este utilizat în cadrul exercitiilor de instruire SAR (SEARCH AND RESCUE). Semnalul provenit de la un SART activat poate fi vizualizat pe acest sistem de afişare. Nava proprie este în centrul ecranului, în timp ce toate celelalte nave aflate în vizibilitate sunt afişate în manieră similară modului de afişare radar TRUE MOTION (mişcare adevarată). Display – ul radar afişează poziţia geografică curentă a cursorului, valorile relevment/distanţă şi scala de distanţă.

PROCEDURI DE OPERARE OVER VIEW BOARD Meniurile şi funcţiile acestui modul sunt:

FUNCTII

DESCRIERE

+

Mărirea scalei

-

Micşorarea scalei

#

Activare/dezactivare caroiaj/grid

x-x

Determinarea relevmentului şi distanţei dintre două puncte selectate

COURSE

Modificarea cursului navei.

SPEED

Modificarea vitezei navei

MANUAL

Mod de operare manual

PROCEDURI DE OPERARE CHANGE SCALE

Se apasă + sau – pentru

Modificarea scalei

mărirea/micşorarea scalei.

BEARING AND DISTANCE

Se selectează cu cursorul poziţia iniţială.

RELEVMENTUL ŞI DISTANŢA

Cu mouse-ul se marchează poziţia iniţiala şi cea finală. Distanţa şi relevmentul dintre cele două poziţii selectate apar afişate pe ecran.

177

CHANGE COURSE MODIFICAREA CURSULUI NAVEI.

Se selectează şi se apasă CHANGE COURSE. Se modifică cursul navei cu + şi -.

CHANGE SPEED MODIFICAREA VITEZEI NAVEI

Se apasă SPEED. Se modifică viteza navei cu + şi -

Aplicaţii. Implementarea unor Exerciţii SEARCH AND RESCUE (SAR)

Se consideră un exerciţiu SAR. Se modifică scala astfel încât nava proprie şi celelalte nave din vecinatate sa fie afişate pe display-ul radar. Se notează valorile parametrilor curs/viteza (course/speed) pentru nava proprie. Se masoară distanţa şi relevmentul relativ al celorlalte nave. Se notează aceste informaţii. Se modifică valorile curs/viteza (course/speed), se notează valorile iniţiale şi valorile setate. Se utilizează comenzile ASTERN/ FORWARD/ PORT HELMSORDER/

STARBOARD HELMSORDER şi se notează valorile curs/viteza înainte şi la un interval de timp de la activarea unei anumite comenzi. Se înregistreaza pozitia relativa a navelor din jur. Se asigură, la nava care a lansat SART-ul, salvarea persoanelor aflate în pericol. Posibilele scenarii şi traficul radio on scene (inclusiv traficul radio în fonie cu radiotelefoanele portabile VHF) se transcriu în referat. Considerând două situaţii distincte (distress) şi operaţiunile de căutare şi salvare (Search and Rescue-SAR), se completează tabelele 9.2.1 şi 9.2.2:

TABEL 9.2.1. Exerciţiul 1

Own Ship

Ship 2

MMSI MID Poziţie Course Speed Comenzi

∆t1 /course/speed 178

Ship3

Ship4

Ship5

∆t2 /course/speed ∆t3 /course/speed Distress alert Comunicaţii

on

scene

Comunicaţii SAR

TABEL 9.2.2.

Exerciţiul 1

Own Ship

Ship 2

MMSI MID Poziţie Course Speed Comenzi

∆t1 /course/speed ∆t2 /course/speed

∆t3 /course/speed Distress alert Comunicaţii

on

scene Comunicaţii SAR

179

Ship3

Ship4

Ship5

Test de autoevaluare 9 9.1 Care sunt la un Simulator GMDSS meniurile şi funcţiile pilotului automat şi instalaţiei de guvernare?

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare 9.1. La Simulator GMDSS meniurile şi funcţiile pilotului automat şi instalaţiei de guvernare pot fi cele descrise mai jos:

FUNCTII

DESCRIERE

0..9

Taste numerice

+/-

Modificarea caracterelor

SET

Setarea intrărilor devine operaţională.

COURSE

Modificarea cursului navei.

SPEED

Modificarea vitezei navei (cea mai mare viteza este de 18,7 noduri).

MANUAL

Mod de operare manual

.

180

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 9 (TEST 9.1.); TEST (9.2)

TEST 9.1 Nr. crt.

EXERCIŢII SAR (SEARCH AND RESCUE)

9.1.1.

Eşti incă la bordul navei “NEPTUN” / MMSI 264901000/ Call Sign YQEN. La 12.21. UTC a avut loc o explozie la motorul principal. Poziţia GPS la 12.00 UTC era 230 25.0 N/0280 1.0 E. Descrieţi procedura completă de transmisie DSC DISTRESS CALL/ DISTRESS MESSAGE. Scrieţi DISTRESS MESSAGE. Eşti la bordul navei “IRINE” ” / MMSI 211909000/ Call Sign

9.1.2. DENM.

Dă exemplu de ACKNOWLEDGEMENT OF DISTRESS CALL pentru exemplul de mai sus. Dacă DSC distress alert a fost recepţionată în banda de 2 MHz,

ce frecvenţă este utilizată în

telex pentru

distress

communications? Dacă DSC distress alert a fost recepţionată în banda de 2 MHz, ce frecvenţă este utilizată în fonie pentru distress communications?

181

RĂSPUNS

TEST 9.2.

ANSWE

No.

SAR EXERCISES

9.2.1.

You are still on board “NEPTUN” / MMSI 264901000/ Call

R

Sign YQEN. At 12.21. UTC there was an explosion in the engine room. Yor GPS position at 12.00 UTC was 230 25.0 N/ 0280 1.0 E. Describe a complete DSC DISTRESS CALL/ DISTRESS MESSAGE transmitting procedure. Write DISTRESS MESSAGE.

9.2.2.

You are on board “IRINE” ” / MMSI 211909000/ Call Sign DENM. Give an example of an ACKNOWLEDGEMENT RECEIPT for the above distress message. If the distress call was received on 2 MHz band,

which

frequency is used for telex distress communications? If the distress call was received on 2 MHz band,

which

frequency is used for voice distress communications?

Recapitulare Exerciţiile SAR (Search And Reascue), extrem de importante în training GMDSS sunt simulări ale unor situaţii distress posibile, cu diferiţi parametri. Implementarea acestor simulări permite aprofundarea procedurilor de comunicaţii şi procedurilor de operare cu sisteme si echipamente GMDSS.

182

Concluzii Au fost subliniate aspecte importante referitoare la exerciţii SAR (Search And Reascue).

Bibliografie 9 1. General operator's Certificate for The Global Maritime Distress and Safety System, Course + Compendium, Model Course IMO 1.25, Printed by PMS UK Ltd London, 2004. 2. GMDSS Manual- Global Maritime Distress and Safety SystemManual, London , IMO, London, U.K., 2007. 3. European Radiocommunications Committee ERC Decision of 10 March 1999 on the harmonised examination syllabi for General

Operator's

Certificate

(GOC)

and

Restricted

Operator's Certificate (ROC)(ERC 99 01) as ammended. 4. Merchant Ship Search and Rescue Manual (MERSAR) , IMO, 1993. 5. IAMSAR Manual – International Aeronautical and Maritime Search and Rescue Manual, 2001. 6. IMO Standard Marine Communications Phrases + CD, IMO publication, London, 2005. 7. STCW Convention - International Convention on Standards of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers / STCW

Code

-Seafarers’

Watchkeeping Code

Training,

Certification

and

as ammended 1995 & subsequent

amendaments to the Convention and Code, IMO, London, 2001. 8. SOLAS-International Convention for the Safety of Life at Sea, 2004 consolidated Edition, IMO, London, 2004. 183

9. SOLAS Amendaments 2003, 2004, & 2005. 10. SOLAS Amendaments 2006. 11. Norcontrol

Capella

GMDSS

Simulator,

Technical

documentations, Kongsberg Maritime Ship Systems, Norway, 2006. 12. INMARSAT MARITIME COMMUNICATIONS HANDBOOK INMARSAT - London, U.K, 2005. 13. MANUAL FOR THE MARITIME MOBILE AND MARITIME MOBILE

SATELLITE

RADIOCOMMUNICATION

SERVICES BUREAU,

–

ITU,

Geneva,

English

Edition 2009. 14. LIST OF COAST STATIONS, ITU, Geneva, 2009. 15. LIST OF SHIP STATIONS, ITU , Geneva, 2009. 16. LIST OF CALL SIGN AND NUMERICAL IDENTITIES, ITU, Geneva, 2009. 17. LIST OF RADIODETERMINATON AND SPECIAL SERVICE STATIONS, ITU, Geneva 2008. 18. RADIO REGULATIONS, ITU, Geneva, 2008. 19. INMARSAT MARITIME COMMUNICATIONS HANDBOOK INMARSAT - London, U.K. febr. 2004. 20. ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS, COAST RADIO STATIONS, vo1. 1(1), vo1. 1, 2 NP 281(1-2), 2007/2008, publ by UKHO, London, 2008-2009. 21. ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS, RADIO AIDS TO NAVIGATION, ELECTRONIC POSITION FIXING SYSTEMS, LEGAL TIME AND RADIO TIME SIGNALS vo1. 2, 20072008 NP 282, publ by UKHO, London, 2009/2010. 22. ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS, Maritime Safety Information Services, vo1. 3, 2007/2008, NP 283,

publ by

UKHO, London, 2009/2010. 23. ADMIRALTY

LIST

OF

RADIO

SIGNALS,

METEOROLOGICAL OBSERVATION STATIONS, NP 284, vo1.4, 2007/2008 publ by UKHO, London, 2009/2010. 24. ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS, GMDSS- GLOBAL MARITIME DISTRESS AND SAFETY SYSTEM, vo1. 5, 184

2007/2008, NP 285, publ by UK Hydrographic Office(UKHO), London, 2008/2009. 25. ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS, PILOT SERVICES, VESSEL TRAFFIC, SERVICES AND PORT OPERATIONS, vo1. 6 (1), (2), (3), 2008/2009, London. 26. Graham D. Lees, William G.Williamson, Handbook for Marine Radio Comunication, ed. LLOYD S OF LONDON PRESSLTD., 2004. 27. Tor R Kristensen, AN INTRODUCTION TO GMDSS (7th edition - revised GOC edition), Poseidon , Kristensen Marine Communications, Leknes, Norway, 2008. 28. GMDSS

Course

for

General

Operator’s

Certificate-

Instructor’s Guide (4th edition), Poseidon Education, Leknes, Norway. 29. Tor R Kristensen, GMDSS Course for General Operator’s Certificate- Student’s WorkBook, (6th edition), Poseidon Education, Leknes, Norway. 30. Codruţa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAŢII – Vol 1, Editura NAUTICA, Colecţia NAUTARIUS, CONSTANŢA, România, 2010. 31. Codruţa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAŢII – Vol 2, Editura NAUTICA, Colecţia NAUTARIUS, CONSTANŢA, România, 2010.

185

186

ANEXE

187

188

ANEXA 1 FRECVENŢE GMDSS

NOTA

Frecvenţele alocate internaţional pentru utilizare în GMDSS, în format agreat de ITU WRC 1995 (the 1995 ITU World Radiocommunication Conference) sunt grupate în funcţie de destinaţie, conform celor prezentate în GOC GMDSS Course +Compendium, Model Course IMO 1.25.

Distress,

DSC

R/T

NBDP (Telex)

Urgency & Safety 2187.5 kHz

2182 kHz

2174.5 kHz

4207.5 kHz

4125 kHz

4177.5 kHz

6312 kHz

6215 kHz

6268 kHz

8414.5 kHz

8291 kHz

8376.5 kHz

12577 kHz

12290 kHz

12520 kHz

16804.5 kHz

16420 kHz

16695 kHz

156.525 MHz

156.650 MHz*

(channel 70)

(channel 13) 156.8 MHz (channel 16) 121.5 MHz**

*Ship-ship Safety of navigation communications **Ship-aircraft

NAVTEX

490 kHz

National language broadcasts

518 kHz

English language broadcasts

4209 kHz

National language broadcasts

Maritime Safety 4210 kHz

12579 kHz 189

22376

kHz

Information 6314 kHz

16806.5 kHz

26100.5 kHz

DSC CALLING

8416 kHz

19680.5 kHz

Ship-Shore

2189.5 kHz (+ national frequencies)

Ship-Ship

2177 kHz (+ acknowledgement)

Shore-Ship

2177 kHz (+ national frequencies)

VHF DSC calling

156.525 MHz (channel 70)

On Scene Communications

2182 kHz

5680 kHz

3023 kHz

Channel 6+

4125 kHz*

Channel 16

123,1 MHz*

* Ship-aircraft +Channel 6 is also the primary inter-ship frequency

Survival Craft

Channel 16

On-Board

Channel 15

1 watt

Channel 17

1 watt

Communications

Bridge-Bridge

Channel 13 – communications relating to safety of navigation

190

ANEXA 2.1

TABEL CU FRECVENŢELE DE EMISIE DIN BANDA 156-174 MHZ (VHF) PENTRU STAŢII RADIO DIN SERVICIUL MOBIL MARITIM

Channel 0

156.000 MHz

HM Coastguard

160.600 MHz

HM Coastguard

Transmitting frequencies (MHz)

Channel Ship stations

60 01 61 02 62 03 63 04 64 05 65 06

Ship

Port operations

Two Single frequency frequency

Coast stations

Public corres Ship Movement

Single

Two

frequency

frequenc

pondence

y

156.025

160.625

17

9

25

156.050

160.650

10

15

8

156.075

160.675

23

3

19

156.100

160.700

8

17

10

156.125

160.725

20

6

22

156.150

160.750

9

16

9

156.175

160.775

18

8

24

156.200

160.800

11

14

7

156.225

160.825

22

4

20

156.250

160.850

6

19

12

156.275

160.875

21

5

21

156.300 66

07

Inter

1

156.325

160.925

19

7

23

156.350

160.950

7

18

11

HMCG – Small ships rescue

191

67 08

156.375

156.375

156.400

9

10

9

2 Mainly shipping agents

68

156.425

156.425

6

156.450

156.450

5

5

156.475

156.475

8

11

2 Pilotage

09 69

12 4 Oil pollution

10

156.500

156.500

156.525

156.525

156.550

156.550

3

1

71

156.575

156.575

7

6

156.600

156.600

1

3

72

156.625

70 11

12

3

9

10

Digital selective calling for distress, safety and calling

6 Navigation safety communications (bridge-bridge) 5

13

73 14 74 15

156.650

156.650

4

4

156.675

156.675

7

12

156.700

156.700

2

156.725

156.725

8

Mainly shipping agents

156.750

156.750

14

on-board communications

161.350

161.350

11

11 7

14 -

75 16

156.775 156.800

76 17

on-board communications

Guard band 156.7635-156.7875 MHz 156.800

(RT) DISTRESS, SAFETY AND CALLING

156.825

Guard band 156.8125-156.8375 MHz

156.850

156.850

-

161.450

161.450

77

156.875

12

13

on-board communications 13

18 78 19 79 20 80 21 81 22 82 23

on-board communications

10

156.900

161.500

3

22

156.925

161.525

12

13

156.950

161.550

4

21

156.975

161.575

14

1

157.000

161.600

1

23

157.025

161.625

16

2

157.050

161.650

5

20

157.075

161.675

15

10

157.100

161.700

2

24

157.125

161.725

13

11

157.150

161.750

27

28

26 5

192

83 24 84 25 85 26 86 27 87 28 88

157.175

161.775

157.200

161.800

157.225

161.825

157.250

161.850

3

157.275

161.875

17

157.300

161.900

1

157.325

161.925

15

157.350

161.950

2

157.375

157.375

14

157.400

162.000

6 18

157.425

157.425

AIS 1

161.975

161.975

AIS 2

162.025

162.025

16 4 24

12

13

NOTE

1.

Cifrele din coloanele Inter Ship, Ship Movement, Public Correspondence indică ordinea în care trebuie accesate canalele.

2.

Canalele Internaţionale VHF din SMM sunt numerotate de la 1 la 28 şi de la 60 la 88.

193

ANEXA 2.2 U.S. VHF CHANNELS Channel

Ship

Ship

Use

Number Transmit MHz Receive MHz 01 A

Port Operations and Commercial, VTS. 156.050

156.050

Available only in New Orleans / Lower Mississippi area.

05

Port Operations or VTS in the Houston,

156.250

156.250

156.300

156.300

Intership Safety

156.350

156.350

Commercial

08

156.400

156.400

Commercial (Intership only)

09

156.450

156.450

10

156.500

156.500

Commercial

11

156.550

156.550

Commercial. VTS in selected areas.

12

156.600

156.600

Port Operations. VTS in selected areas.

A 06 07 A

New Orleans and Seattle areas.

Boater Calling. Commercial and NonCommercial.

Intership Navigation Safety (Bridge-to13

156.650

156.650

bridge). Ships >20m length maintain a listening watch on this channel in US waters.

14

156.700

156.700

15

--

156.750

Port Operations. VTS in selected areas. Environmental (Receive only). Used by Class C EPIRBs. International Distress, Safety and Calling.

16

156.800

156.800

Ships required to carry radio, USCG, and most coast stations maintain a listening watch on this channel.

17

156.850

156.850

State Control 194

18 A 19 A 20 20 A 21 A 22 A

156.900

156.900

Commercial

156.950

156.950

Commercial

157.000

161.600

Port Operations (duplex)

157.000

157.000

Port Operations

157.050

157.050

U.S. Coast Guard only Coast Guard Liaison and Maritime Safety

157.100

157.100

Information Broadcasts. Broadcasts announced on channel 16.

23

157.150

157.150

U.S. Coast Guard only

24

157.200

161.800

Public Correspondence (Marine Operator)

25

157.250

161.850

Public Correspondence (Marine Operator)

26

157.300

161.900

Public Correspondence (Marine Operator)

27

157.350

161.950

Public Correspondence (Marine Operator)

28

157.400

162.000

Public Correspondence (Marine Operator)

A

63 A

Port Operations and Commercial, VTS. 156.175

156.175

Available only in New Orleans / Lower Mississippi area.

65 A 66 A

156.275

156.275

Port Operations

156.325

156.325

Port Operations Commercial. Used for Bridge-to-bridge

67

156.375

156.375

communications in lower Mississippi River. Intership only.

68

156.425

156.425

Non-Commercial

69

156.475

156.475

Non-Commercial

195

156.525

156.525

71

156.575

156.575

Non-Commercial

72

156.625

156.625

Non-Commercial (Intership only)

73

156.675

156.675

Port Operations

74

156.725

156.725

Port Operations

77

156.875

156.875

Port Operations (Intership only)

156.925

156.925

Non-Commercial

156.975

156.975

157.025

157.025

157.075

157.075

157.125

157.125

U.S. Government only

157.175

157.175

U.S. Coast Guard only

84

157.225

161.825

Public Correspondence (Marine Operator)

85

157.275

161.875

Public Correspondence (Marine Operator)

86

157.325

161.925

Public Correspondence (Marine Operator)

161.975

161.975

Automatic Identification System (AIS)

162.025

162.025

Automatic Identification System (AIS)

157.425

157.425

Commercial, Intership only.

78 A 79 A 80 A 81 A 82 A 83 A

AI S1 AI S2 88 A

Digital Selective Calling (voice

70

communications not allowed)

Commercial. Non-Commercial in Great Lakes only Commercial. Non-Commercial in Great Lakes only U.S. Government only - Environmental protection operations.

196

VHF MARITIME SPECTRUM CHART NOAA Weather Radio Frequencies

Channe

Frequency (MHz)

l WX1

162.550

WX2

162.400

WX3

162.475

WX4

162.425

WX5

162.450

WX6

162.500

WX7

162.525

Frequencies are in MHz. Modulation is 16KF3E or 16KG3E.

197

ANEXA 3.1 INMARSAT A LAND EARTH STATION OPERATORS AND ACCESS CODES (06. 2004) Land Earth

Country

AOR E

AOR W

IOR

POR

Station Operator Beijing MCN

China

Octal

Dec

Octal

Dec

Octal

Dec

Octal

Dec

13-7

11-

13-7

11-7

11

09

11

09

15

13

7 Embratel

Brazil

Far East

Russia

14

12

Shipping Company France

France

17

15

17

15

17

15

17

15

KDD

Japan

03

03

03

03

03

03

03

03

Korea

South Korea

06

06

13-5

11-5

13-2

11-2

04

04

13-2

11-2

13-2

11-2

13-3

11-3

13-3

11-3

07

07

05

05

07

07

16

14

13-5

11-6

13-5

11-6

13-1

11-1

05

05

Telecom

Telecom Malaysia

Malaysia

Telekom OTE

Greece

15

13

Polish

Poland

16

14

China

13-5

11-5

Singapore

13-1

11-1

02

02

Telecom Reach

13-5

11-6

Networks Hong Kong Singapore Telecom Stratos

Canada

02

02

Mobile Networks Stratos

Canada

14

(Goonhilly

198

12

LES) Telecom

Italy

05

05

05

05

13-4

11-4

13-4

11-4

USA

01

01

01

01

01

01

01

01

Norway

04

04

04

04

04

04

Turkey

10

08

10

08

13-4

11-4

06

06

06

06

06

06

12

10

12

10

12

10

12

10

13-3

11-3

13-3

11-3

13-3

11-3

13-3

11-3

Italia Telenor Satellite Services Inc Telenor Satellite Services AS Turk Telecom

VSNL

India

Xantic

Netherlands

Xantic

Australia

199

ANEXA 3.2

INMARSAT M/B LAND EARTH STATION OPERATORS AND ACCESS CODES (01. 2007) Land Earth Station

Country

AOR E

AOR W

IOR

POR

Operator Beijing MCN

China

868

868

868

868

Bezeq

Israel

711

711

711

711

France Telecom

France

011

011

011

011

FT MSC GmbH (former France

111

111

111

111

DeTeSat) KDDI

Japan

003

003

003

003

Korea Telecom

South Korea

006

006

006

006

Malaysia Telekom

Malaysia

060

060

060

060

Algeria

777

Morsviazsputnik (Virtual)

Russia

015

015

015

015

OTE

Greece

005

005

005

005

118

118

118

118

(Virtual) Ministere des Posts et Telecommunications

Reach

Networks

Hong China

Kong Ltd. (Virtual) Singapore Telecom

Singapore

210

210

210

210

Stratos Global (Virtual)

Canada

013

013

013

013

002

002

Stratos Global (Goonhilly United Kingdom

002

LES) Stratos

Global

(Burum Netherlands

LES) Stratos (Auckland LES) Stratos

Global

New Zeeland

002

(Burum Netherlands

012

012

012

212

LES) Stratos Global (Perth LES)

Australia

222

222

222/022

222/022

Telecom Italia

Italy

555

555

555

555

200

Telekomunikacja Polska

Poland

016

Telenor Satellite Services USA

016

001

001

001

001

004

004

004

004

Inc Telenor Satellite Services Norway AS VISHIPEL

Vietnam

VSNL

India

009

306

201

306

306

306

ANEXA 3.3

INMARSAT C LAND EARTH STATION OPERATORS AND ACCESS CODES(01. 08. 2008) Land Earth Station

Country

Operator

AOR E

AOR W

IOR

Beijing Marine

China

Bezeq

Israel

127

Vizada

France

121

021

321

221

KDDI

Japan

103

003

303

203

Morviasputnik

Russia

117

317

217

OTE

Greece

120

305

Embratel

Brazil

114

Singapore Telecom

Singapore

Stratos Global (Burum Netherlands

311

POR 211

327

328

210 212

112

012

312

102

002

302

LES) Stratos Global (Burum-2 Netherlands LES) Stratos

Global New Zealand

202

(Auckland LES) Telecom Italia

Italy

105

335

Telecomunikacja Polska

Poland

116

316

Vizada

Norway

104

004

304

204

Vizada

USA

101

001

301

201

Vishipel

Vietnam

330

VSNL

India

306

202

ANEXA 3.4. INMARSAT FLEET AND SWIFTH LAND EARTH STATION OPERATORS AND ACCESS CODES (05.01.2007)

INMARSAT FLEET 77 Land Earth Station

Country

Ocean Region

Operator AOR-

AOR-W

IOR

POR

E

Beijing MCN

China

868

868

868

868

France Telecom

France

011

011

011

011

KDDI

Japan

003

003

003

003

Korea Telecom

South Korea

006

006

006

006

Malaysia Telecom

Malaysia

060

060

060

060

Algeria

777

OTE

Greece

005

005

005

005

Singapore Telecom

Singapore

210

210

210

210

Stratos Global (Goonhilly

UK

002

002

002

(Virtual) Ministere de Posts et Telecommunications

LES) Stratos Global (Burum

Netherlands

LES) Stratos Global (Auckland

New Zealand

002

LES) Stratos Global (Perth LES)

Australia

022

Telecom Italia

Italia

555

555

555

555

Telenor Satellite Services

Norway

004

004

004

004

USA

001

001

001/405

001

AS Telenor Satellite Services Inc. VSNL

India

306

203

ANEXA 3.5 INMARSAT FLEET F33 LES OPERATORS AND ACCESS CODES

Land Earth Station

Country

Ocean Region

Operator AOR-E

AOR-W

IOR

POR

868

868

Beijing MCN

China

France Telecom

France

011

011

011

011

KDDI

Japan

003

003

003

003

Korea Telecom

South Korea

006

006

OTE

Greece

Telenor Satellite Services Norway

005

005

005

005

004

004

004

004

001

001

001

001

002

002

AS Telenor Satellite Services USA Inc. Stratos Global (Goonhilly UK

002

LES Stratos

Global

(Burum Netherlands

LES) Stratos Global (Auckland New Zealand

002

LES) Stratos

Global

(Burum Netherlands

012

012

012

LES) Stratos Global (Perth LES)

Australia

Telecom Italia

Italy

VSNL

India

012 555

555

555 306

204

ANEXA 3.6 INMARSAT SWIFT 64 LAND EARTH STATION OPERATORS AND ACCESS CODES

Land Earth Station

Country

Ocean Region

Operator AOR-E

AOR-

IOR

POR

W

Telenor Satellite Services Norway

004

004

004

004

001

001

001/405

001

002

002

AS Telenor Satellite Services USA Inc. Stratos Global (Goonhilly UK

002

LES Stratos

Global

(Burum Netherlands

LES) Stratos Global (Auckland New Zealand

002

LES) Stratos

Global

(Burum Netherlands

012

012

012

012

022/222

LES) Stratos Global (Perth LES)

Australia

222

222

022/222

Telecom Italia

Italy

555

555

555

205

ANEXA 3.7 INMARSAT FLEET F77 128 kbps DATA LAND EARTH STATION OPERATORS AND ACCESS CODES

Land Earth Station

Country

Ocean Region

Operator AOR-E

AOR-W

IOR

POR

868

868

Beijing MCN

China

France Telecom

France

011

011

011

011

KDDI

Japan

003

003

003

003

Korea Telecom

South Korea

006

006

Stratos

Global

(Goonhilly UK

002

LES Stratos Global (Burum LES) Stratos

Global

Netherlands

002

002

(Auckland New Zealand

002

LES) Stratos Global (Burum LES)

Netherlands

Stratos Global (Perth LES)

Australia

Telecom Italia

Italy

555

555

555

Telenor Satellite Services AS

Norway

004

004

004

004

001

001

001/405

001

Telenor

Satellite

012

012

012

012

022

Services USA

Inc.

206

ANEXA 3.8 INMARSAT FLEET 55 LAND EARTH STATION OPERATORS AND ACCESS CODES

Land Earth Station

Country

Ocean Region

Operator AOR-E

AOR-W

IOR

POR

Beijing MCN

China

868

868

868

868

France Telecom

France

011

011

011

011

KDDI

Japan

003

003

003

003

Korea Telecom

South Korea

006

006

OTE

Greece

005

005

005

005

Telenor Satellite Services AS

Norway

004

004

004

004

001

001

001/405

001

002

002

Telenor

Satellite

Services USA

Inc. Stratos

Global

(Goonhilly UK

002

LES Stratos Global (Burum LES) Stratos

Global

Netherlands

(Auckland New Zealand

002

LES) Stratos Global (Burum LES)

Netherlands

Stratos Global (Perth LES)

Australia

Telecom Italia

Italy

VSNL

India

012

012

012 012

555

555

555 306

207

ANEXA 3.9 INMARSAT MPDS HOME LAND EARTH STATION OPERATORS AND ACCESS CODES 5 JANUARY 2007 INMARSAT MPDS HOME LAND EARTH STATION OPERATORS AND ACCESS CODES 5 JANUARY 2007

Land Earth Station

Country

Operator Telenor Satellite

Ocean Region AOR-E

USA

001

AOR-W

001

Supporting

IOR

POR

RLES

001

001

Telenor Satellite

Services Inc. Stratos Mobile

Services Inc. Canada

002

002

002

002

Inmarsat RLES

Japan

003

003

003

003

Telenor Satellite

Networks KDDI

Services Inc. Telenor Satellite

Norway

004

004

004

004

Services AS OTE

Telenor Satellite Services Inc.

Greece

005

005

005

005

Telenor Satellite Services Inc.

Korea Telecom

South

006

006

Korea Telecom

011

011

Telenor Satellite

Korea France Telecom

France

011

011

Services Inc. Stratos Mobile

Netherlands

012

012

012

012

Networks Stratos Mobile

Networks Australia

222

222

222

222

Networks Singapore Telecom

Stratos Mobile

Stratos Mobile Networks

Singapore

210

210

210

210

Telenor Satellite Services Inc.

Malaysia Telekom

Malaysia

406

406

406

406

Telenor Satellite Services Inc.

Telecom Italia

Italy

Beijing MCN

China

555

555

555 868

Telecom Italia 868

Telenor Satellite Services Inc.

208

ANEXA 3.10 INMARSAT MPDS REGIONAL LAND EARTH STATION OPERATORS AND ACCESS CODES 5 JANUARY 2007

Land Earth Station Operator

Country

Ocean Region AOR-E

AOR-W

IOR

Inmarsat RLES

UK

All Ocean Regions

Telenor Satellite Services Inc.

USA

All Ocean Regions

Stratos Mobile Networks

Canada

All Ocean Regions

Xantic

Nederlands

All Ocean Regions

Xantic

Australia

All Ocean Regions

Telecom Italia

Italy

Korea Telecom

South Korea

209

AORE

AORW

POR

IOR IOR

POR

ANEXA 4

INMARSAT – OCEAN REGIONS (AZIMUTH AND ELEVATIONS) Fig. A4.1. Atlantic Ocean Region East Azimuth and Elevation

210

Fig. A4.2. Atlantic Ocean Region West Azimuth and Elevation

211

Fig. A4.3. Indian Ocean Region Azimuth and Elevation

212

Fig. A4.4. Pacific Ocean Region Azimuth and Elevation

213

ANEXA 5 INMARSAT ANTENNA POSITIONING Tabel A5.1: Antenna Positioning. Ship Located NORTH and EAST of selected satellite

214

Tabel A5.2: Antenna Positioning Ship Located NORTH and WEST of selected satellite

215

Tabel A5.3: Antenna Positioning Ship Located SOUTH and EAST of selected satellite

216

Tabel A5.4: Antenna Positioning Ship Located SOUTH and WEST of selected satellite

217

ANEXA 6 INMARSAT INFORMATIONS Tabel A6.1: Telephone 2-digit Code Services

Service

Description

Remarks

Automatic

Use this code to make automatic telephone,

(2digits code) 00

facsimile

and

voice

data

calls

using

the

International Direct Dial (IDD) codes.

11

International Operator

Use this code to obtain information from the International operator of the country within which the CES is situated.

12

International

Use this code to obtain information about

Information

subscribers located in countries other than that where the CES is located.

13

National Operator

Use this code to obtain information assistance to connect subscribers within the country in which the CES is situated. In some countries which do not have an International Operator, use this code instead of code 11.

14

National Information

Use this code to obtain information about subscribers located in the country where the CES is located

17

Telephone Call Booking

20

Access To A Maritime This code should be used when using a voice-band PAD

This code should be used to book telephone calls.

data

modem

to

access

a

Maritime

Packet

assembly/disassembly (PAD) facility in a packet switched public data network. The PAD is accessed via telephone circuits and the prefix 20 should be 218

followed by two additional digits indicating the required data rate.

23

Abbreviated Dialling

This code may be used by some CESs to allow

(Short Code Selection)

users (Short Code Selection) to store abbreviated dialling

numbers

for

their

regularly

dialled

numbers.

31

Maritime Enquiries

This code should be used for special enquiries such as vessel location, authorization, etc.

32

Medical Advice

This code should be used to obtain medical advice. Some CESs have direct connections to a local hospitals.

33

Technical Assistance

This code should be used if you are having technical problems with your SES. Most CESs have technical staff able to assist you. Use this code to contact the operator for a person-

34

35

Person-To-Person Call

to-person call

Collect Call

Use this code to contact the operator for a collect call (Charges payable by the reci[ient of the call)

36

Credit Card Call

Use this code to charge a telephone call to a credit or charge card.

37

Time And Duration

Use this code to find out the time and duration of a call. This will normally be in the form of a short telex at the end of the connection with the time and duration of the call. This code should be used if the condition of an ill or

38 Medical Assistance

injured person on board the vessel requires urgent evacuation ashore or the services of a doctor aboard the vessel. This code will ensure that the call is routed to the appropriate agency/authority ashore to deal with the situation.

39

Maritime Assistance

This code should be used to obtain Maritime assistance if the vessel requires assistance for a situation such as a tow, oil pollution or other assistance, etc

219

41

Meteorological Reports

This code should be used by weather observing vessels to send their weather observations. In most cases use of this code is free of charge, the national authorities paying the relevant charges.

42

Navigational

Hazards This code should be used to report on hazards that

And Warnings

may affect the safety of the navigation, such as wrecks, floating objects, buoys and light-vessel out of action, etc.

43

Ship Position Reports

This code provides a connection to an appropriate national or international centre which is collecting information on ship movements for search and rescue or other purposes, e.g. AMVER, AUSREP etc.

6(x)

Administration

For use by Administrations for specialised use.

Specialised Use

Often used by CESs for leased lines. The “x” digit following the 6 will be allocate on a national basis and would not normally be the same service/leased line for more than one CES.

70

Land Earth Station Databases

This code would normally be used by an CES to allow automatic access to their information services, if available.

91

Automatic Line Testing

This code is normally used for obtaining tones and setting up line levels when installing data modems and such equipment.

92

Commissioning Tests

This code should be used when arranging and carrying out commissioning tests.

Note The 2 Digits Codes: 32;38;39;41;42;43 are Distress and Safety related codes

220

TABEL A6.2 INMARSAT -Telex 2-digit Code Services

Service

Description

Remarks

(2digits code) 00

Automatic

Use this code to make automatic telex using the International telex country codes.

11

International Operator

Use this code to obtain information from the International operator of the country within which the CES is situated.

12

International Information

Use this code to obtain information about subscribers located in countries other than that where the CES is located.

13

National Operator

Use this code to obtain information assistance to connect subscribers within the country in which the CES is situated. In some countries which do not have an International Operator, use this code instead of code 11.

14

National Information

Use this code to obtain information about subscribers located in the country where the CES is located

15

Radiotelegram service

This code will connect the caller to the radiotelegram

service

position

for

the

transmission of radiotelegrams via telex.

17

Telephone Call Booking

This code should be used to book telephone calls via telex.

21

22

23

Store and Forward

This code is used to gain access to a Store and

(International)

Forward UNIT (SFU) for international calls.

Store and Forward

This code is used to gain access to a Store and

(National)

Forward UNIT (SFU) for national calls.

Abbreviated Dialling

This code may be used by some CESs to allow

(Short Code Selection)

users

(Short

Code

Selection)

to

store

abbreviated dialling numbers for their regularly

221

dialled numbers.

24

Telex Letter Service

This code is used for directly transmitting a message originated from a MES to a selected telegraph office for delivery by mail or appropriate means.

31

Maritime Enquiries

This code should be used for special enquiries such as vessel location, authorization, etc

32

Medical Advice

This code should be used to obtain medical advice. Some CESs have direct connections to a local hospitals.

33

Technical Assistance

This code should be used if you are having technical problems with your SES. Most CESs have technical staff able to assist you.

36

Credit Card Call

Use this code to charge a telex call to a credit or charge card.

37

Time And Duration

Use this code to find out the time and duration of a call. This will normally be in the form of a short telex at the end of the connection with the time and duration of the call. Normally, the telex operator on the vessel should terminate the call with 5 full stops (…..) to obtain this service. This code should be used if the condition of an

38 Medical Assistance

ill or injured person on board the vessel requires urgent evacuation ashore or the services of a doctor aboard the vessel. This code will ensure that the call is routed to the appropriate agency/authority ashore to deal with the situation.

39

Maritime Assistance

This code should be used to obtain Maritime assistance if the vessel requires assistance for a situation such as a tow, oil pollution or other assistance, etc

41

Meteorological Reports

This code should be used by weather observing

222

vessels to send their weather observations. In most cases use of this code is free of charge, the national authorities paying the relevant charges.

42

Navigational Hazards And This code should be used to report on hazards Warnings

that may affect the safety of the navigation such as wrecks, floating objects, buoys and light-vessel out of action, etc.

43

Navigational Hazards And This code provides a connection to an Warnings

appropriate national or international centre which is collecting information on ship movements for search and rescue or other purposes, e.g. AMVER, AUSREP etc.

6(x)

Administration

For use by Administrations for specialised use.

Specialised Use

Often used by CESs for leased lines. The “x” digit following the 6 will be allocate on a national basis and would not normally be the same service/lease line for more than one CES.

70

Land Earth Station

This code would normally be used by an CES

Databases

to allow automatic access to their information services, if available.

91

Automatic Line Testing

This code is normally used for a line check. On telex the following line is normally sent automatically from the CES: THE QUICK

BROWN FOX JUMPS OVER THE LAZY DOG 1234567890. 92

Commissioning Tests

This code should be used when arranging and carrying out commissioning tests.

Note The 2 Digits Codes: 32;38;39;41;42;43 are Distress and Safety related codes

223

TABEL A6.3: INMARSAT A and INMARSAT B Telex Fault Codes

Fault

Description

Remarks

Code ABS

Absent Subscriber

This code is returned by the land-based telex network when the called subscriber’s telex terminal is either switched off or is faulty.

DER

Out of order

This code is returned when the path to the called telex terminal is faulty and the called teleprinter fails to respond to WRU signals.

NC

No circuits

This code is used when congestion occurs in the land-based network or switching circuits.

NP

No party

The called party is no longer a telex subscriber (use when an invalid subscriber number is called).

NA

Correspondence not admitted

Used if an unauthorized group call is attempted.

OCC

Subscriber engaged

Called subscriber is engaged (occupied)

224

TABEL A6.4: INMARSAT C Non-Delivery Notification (NDN) failure codes

NDN ABS

Meaning Absent subscriber. The mobile terminal is not logged-in to the ocean region

ACB

Access barred.

ADR

Addressee refuses to accept message.

ANU

Deleted. The message has not been delivered within an hour and is therefore deleted.

ATD

Attempting to deliver the message.

BK

Message aborted. Is used when a facsimile or PTSN connection is cleared abnormally.

BUS

Busy.

CCD

Call cut or disconnected.

CI

Conversation impossible.

CIE

The CES ran out of processing/communications capacity to process your message

CNS

Call not started.

DTE

Data terminal equipment. Used when an X.25 subscriber has cleared the connection during the call attempt.

ERR

Error

FAU

Faulty

FMT

Format error.

FSA

Fast select acceptance not subscribed.

IAB

Invalid answerback from destination.

IAM

Was unable to process the address information in the following message:

IDS

Invalid data from ship.

IDT

Input data timeout

IFR

Invalid facility request.

IMS

Message size is invalid, 7932 characters maximum. 225

IND

Incompatible destination

INH

Was unable to establish the type of message from the following header:

INV

Invalid

ISR

Invalid ship request.

LDE

Maximum acceptable message length or duration has been exceeded.

LEF

Local equipment failure.

LPE

Local procedure error.

MBB

Message broken by higher priority.

MCC

Message channel congestion

MCF

Message channel failure.

MKO

Message killed by operator.

MSO

Machine switched off

NA

Correspondence with this subscriber is not admitted.

NAL

No address line is present.

NC

No circuits

NCH

Subscriber’s number has been changed

NDA

There was no delivery attempted.

NFA

No final answerback.

NIA

No initial answerback

NOB

Not obtainable

NOC

No connection.

NP

No party. The called party is not, or is no longer, a subscriber.

NTC

Network congestion.

OAB

Operator aborted.

OCC

Subscriber is occupied.

OOO

Out of order.

PAD

Packet assembler/disassembler.

PRC

Premature clearing.

PRF

Protocol failure.

RCA

Reverse charging acceptance not subscribed.

REF

There was a failure in the remote equipment.

RPE

Resource limit exceeded. 226

RPO

Remote procedure error.

SCC

Call completed successfully.

SHE

SES hardware error.

SNF

The satellite network has failed

SPE

SES protocol error.

SUC

Test results being delivered.

TBY

Trunks busy.

TGR

TDM group reset.

TIM

Timeout.

TMD

Too many destinations.

UNK

Unknown. Is used when no other failure codes are suitable

WFA

Wrong final answerback.

WIA

Wrong initial answerback

227

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

1.

STCW Convention - International Convention on Standards of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers / STCW Code -Seafarers’ Training, Certification and Watchkeeping Code as ammended 1995 & subsequent amendaments to the Convention and Code, 2010.

2.

SOLAS-International Convention for the Safety of Life at Sea, as amended.

3.

IMO Model 7.03 Course Officer in Charge of a Navigational Watch, 2013.

4.

General Operator's Certificate for The Global Maritime Distress and Safety System, Course + Compendium, Model Course IMO 1.25, e-Books - UK Ltd London, 2011.

5.

Restricted operator's Certificate for The Global Maritime Distress and Safety System, Course + Compendium, Model Course IMO 1.26, Printed by PMS UK Ltd London, 2011.

6.

Second Class Radioelectronic Certificate for The Global Maritime Distress and Safety System, Course + Compendium, Model Course IMO 1.25, Printed by PiMS UK Ltd London.

7.

GMDSS-Global Maritime Distress and Safety System –Manual, IMO publication, Electronic Edition, London, e-book, 2011. ISBN 978-92-801-1534-2.

8.

European Radiocommunications Committee ERC Decision of 10 March 1999 on the harmonised examination syllabi for General Operator's Certificate (GOC) and Restricted Operator's Certificate (ROC) ERC 99(01).

9.

IAMSAR - International Aeronautical and Maritime Search and Rescue Manual.

10.

IMO Standard Marine Communications Phrases, Electronic Edition 2005, IMO, London. ISBN 978-92-801-5137-1.

11.

Performance Standards for SHIPBORNE RADIOCOMMUNICATIONS AND NAVIGATIONAL EQUIPMENT, IMO, 2011.

12.

MANUAL FOR THE MARITIME MOBILE AND MARITIME MOBILE SATELLITE SERVICES – ITU, RADIOCOMMUNICATION BUREAU, Geneva, English Edition 2013.

228

13.

LIST OF COAST STATIONS AND SPECIAL SERVICE STATIONS. ITU, Geneva, 2013 -1st edition, English Edition, ISBN 92-71-17031-8, Electronic Edition.

14.

LIST OF SHIP STATIONS AND MARITIME MOBILE SERVICE IDENTITY ASSIGNEMENTS , ITU, Geneva, 2012 -2nd Edition, English Edition, ISBN 978-92-71-35053-3, Electronic Edition.

15.

RADIO REGULATIONS, ITU Geneva, Edition of 2012, ISBN 978-92-61-14037-3, Electronic Edition.

16.

ITU Manual for Use by The Maritime Mobile and Maritime Mobile Satellite Services, 2011.

17.

Norcontrol Capella GMDSS Simulator, Technical documentations, Kongsberg Maritime Ship Systems, Norway, 2005.

18.

INMARSAT MARITIME COMMUNICATIONS HANDBOOK - INMARSAT - London, U.K, e-Book2010.

19.

V. Pipirigeanu, GMDSS- Global Maritime Distress and Safety System, Ed. CERONAV, Romanian Maritime Training Centre, Constanta, 2013.

20.

Graham D. Lees, William G. Williamson, Handbook for Marine Radio Comunication, Fifth edition, Ed. by INFORMA, LONDON, 2009.

21.

CodruŃa Pricop, GMDSS – GOC Tehnici de Instruire editia a 2a, (GMDSS GOC Training Techniques 2 th edition) Editura NAUTICA, ConstanŃa, 2009.

22.

CodruŃa Pricop, GMDSS – GOC TEORIE ŞI APLICAłII – Vol 1, Vol 2, Editura NAUTICA, ColecŃia NAUTARIUS, CONSTANłA, 2010.

23.

Tor R. Kristensen - An Introduction to GMDSS, revised GOC Edition, - 7th edition, Leknes, Norway, 2007.

229

Tiparul executat în TIPOGRAFIA UNIVERSITĂŢII MARITIME din Constanţa

230