Gillian Mckeith Esti Ceea Ce Mananci 150503120020 Conversion Gate01

Programul care vă va schimba viaţa

eoti Dr.Giilian McKeith Traducere de Cătălina Manoiache

BUCUREŞTI, 2005

D e d ic a c e a s t ă c a r t e c e lo r d o u ă f iic e a le m e le . P e n t r u m a m a , t o a t e îm b r ă ţ iş ă r ile , iu b ir e a s i s ă r u t ă r ile m e le . S ă - ţ i m ă n â n c i c e r e a le le !

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României M C K E IT H ,G IL L IA N E şti ceea ce mănânci: Program ul care vă va schim ba v ia ţa / dr. G illia n M c K e it h tra d . C ă t ă lin a M a n o la c h e B u c u re ş ti: C u r t e a V e c h e P u b lis h in g , 2 0 0 5 IS B N 9 7 3 -6 6 9 -1 2 6 -8 I. M a n o la c h e , C ă t ă lin a (t ra d .) 6 4 1 .5 5

A d a p t a r e a c o p e rt e i: D O N E S T A N

C o p y r ig h t © C e la d o r P r o d u c tio n s L im it e d , 2 0 0 4 A l l rig h ts re se rv e d .

W it h o u t lim itin g th e rig h ts u n d e r c o p y r ig h t re s e rv e d ab ove , no p a r t o f t h is p u b lic a tio n m a y be r e p r o d u c e d ,s t o r e d in o r in tro d u c e d in to a re trie v a l s y s te m , o r t r a n s m it te d , in a n y fo rm o r by a n y m e a n s ( e le c tro n ic , m e c h a n ic a l, p h o to c o p y in g , re c o rd in g o r o t h e r w is e ) ,w it h o u t th e p r io r w rit te n p e rm is s io n o f b o th th e c o p y r ig h t o w n e r a n d th e a b o v e p u b lis h e r o f t h is b o o k .

C o p y r ig h t © E d it u r a C u r t e a V e ch e , 2 0 0 5 , p e n tru p re z e n ta v e rs iu n e în lim b a r o m â n ă

IS B N 9 7 3 -6 6 9 -1 2 6 -8

S-au făcu t toate e fo rtu rile pentru a se asigura acurateţea in fo rm a ţiilo r din această carte. In d ica ţiile conţinute in text vor fi relevante pentru m ajoritate a persoanelor, d a r este p o s ib il să nu fie p o triv ite pentru fiecare c a z in dividual, de aceea vă recom andăm să ce re ţi un s t a f m e d ical a v iza t pentru d e ta lii spe cifice asupra pro ble m e lo r de sănătate individuală. A t â t e d ito ru l c â t s i a u to ru l îş i d e clin ă o rice resp on sabilitate le gală pentru eventualele suferinţe, p ie rd e ri sau efecte dăunătoare care p o t apărea în urma fo lo s irii corecte sau in corecte a in fo rm a ţiilo r s i s fa tu r ilo r din această carte.

Toate vitaminele, m ineralele s i suplim entele pe bază de plante sunt vândute în co n ce n tra ţii diferite , de aceea este bine să v e rifica ţi do za ju l in d ic a t pe ambalaj.

În ca z u l în care o persoană este în sărcinată, in firm ă, în vârstă sau are sub 16 ani, trebuie să-şi consulte m e dicul de fa m ilie înainte de a face orice m o d ific ă ri în reg im u l său alim entar. Dr. G illia n nu este m edic p re g ă tit în s t il tradiţion al, c i este d o cto r în filo zo fia n u triţie i, c a lific a re obţinută în ca d ru l A m e rica n H o lis tic C ollege o f N u tritio n U S A (C o le g iu l H o lis tic A m e ric a n de N u triţie ), cunoscut sub numele de C o le g iu l Clayton, ş i este m em bră a Centre fo r N u tritio n Ed u catio n (C entrului de E d ucaţie N u triţio n a lă ) din A n g lia .

C U P R I NS INTRODUCERE

4

C A P IT O L U L 1

EŞTI C E E A CE M Ă N Â N C I

10

C A P IT O L U L 2

CUNOAŞT ETI -V Ă p r o p r i u l O rg a n ism

28

C A P IT O L U L 3

DIETA A B U N D E N T E I

54

C A P IT O L U L 4

T O P U L CELOR 5 C A P C A N E

86

C A P IT O L U L 5

PURIFICAREA

124

C A P IT O L U L 6

SĂ A R Ă T Ă M BINE ŞI SĂ NE SI M TI M S E X Y

154

C A P IT O L U L 7

P L A N DE ATAC ÎN 7 Z I L E

170

C A P IT O L U L 8

C E L E 20 DE TRUCURI RAPI DE C A P IT O L U L 9

N I V E L U L URMĂTOR DESPRE AUTOARE 220 IN D IC E 221 M U L Ţ U M IR I 224

200

192

I NTRODUCER

Unii oameni mă descriu ca pe o nutritionistă severă si neînduplecată, obsedată de hrana naturală si alim entaţia sănătoasă. Pro pria mea m amă se teme să ia masa de Crăciun cu mine, grija ei fiind aceea că voi începe să-i tin „ p r e d ic i" despre mâncarea sănătoasă si mâncarea nocivă; si ştiu că fiica mea mă numeşte deja „o b sed ata de m âncare". Bine, accept. Sunt extrem de interesată de tot ceea ce intră în organismul nostru. Însă nu am fost întotdeauna aşa. Cu ani în urmă, mâncam numai hrană congelată ori am balată în pungi de plastic si nu puteam să-mi închei ziua fără raţia obişnuită de snacks si batoane de ciocolată. Petrecându-mi co p ilăria si adolescenta în S c o tia ,îm i plăcea la nebunie alim entaţia bazată pe carne tocată cu cartofi, peste cu cartofi prăjiţi, rulouri cu gem si sos dulce. După care s-a întâm plat să mă îndrăgostesc de un american, un fanatic al stilului de viată sănătos. M-am mutat aproape de locuinţa sa din Philadelphia, dar am refuzat să las ciudăţeniile lui să-mi influenţeze propriul stil de viaţă. Lucrurile au mers aşa până la cea de-a 24-a aniversare, moment în care totul s-a schimbat radical. Prietenul meu mi-a făcut o surpriză,înmânându-mi un plic. Pe invitaţia din interior scria doar că urma „ s ă pornesc într-o lungă călătorie spre un loc special", într-o zi specială - de ziua mea.În acel moment,nu aveam nici cea mai vagă idee despre cât de lungă avea să fie călătoria mea. Ne-am urcat rapid în maşină si am pornit în călătorie către o destinaţie necunoscută. De-a lungul celor sase ore de drum, mi-am imaginat camere luxoase de hotel cu băi fierbinţi, poate cu vedere spre munţi sau preerie,în apropierea unui râu sau a unui izvor cu apă caldă. După câteva ore de condus pe autostradă, am zărit o pancartă pe care scria: „ B in e aţi venit în statul New Y o rk !" Atunci am început să-mi imaginez cum vom vizita Empire State Building, Broadway, Statuia Libertăţii,cum vom sta pe Fifth Avenue sau Madison Avenue. Inima îm i tresălta de n e ră b d a re .„M icu ţa scoţiană" era pe drumul către „ M a r e le M ă r " în această ţară mare,împreună cu alesul ei. Doamne,ce mai aniversare! IN T R O D U C E R E

După aproape şapte ore de d rum ,am ajuns la destinaţie. Nici urmă de New York, nici panoramă cu munţi si, desigur, nici o baie fierbinte. - De ziua ta vom lua un prânz macrobiotic, au ţâşnit cuvintele şocante ale lui „ M is t e r A m e ric a ".

- Vom lua un ce? m-am repezit eu. - O să vezi, m-a liniştit el. Am pătruns într-un fel de colibă destul de şubredă, plină de zeci de oameni, care stăteau în jurul unor mese pliante improvizate, pe nişte scaune pliante improvizate, având în faţa lor farfurii de hârtie si tacâm uri de plastic.Tot aranjamentul părea potrivit mai degrabă pentru o petrecere de după-amiază pentru copii, dar acolo se aflau persoane adulte de diverse vârste, care proveneau din toate categoriile sociale; unii erau îm brăcaţi elegant si sofisticat, alţii purtau haine obişnuite si erau relaxaţi. Atunci m-am întrebat dacă nu cumva prietenul meu făcea parte din vreo sectă înfricoşătoare. Părinţii mei m-au atenţionat în legătură cu astfel de lucruri înainte de a pleca din Scoţia. În sfârşit, a început programul. M ai în tâ i,s -a prezentat conducătoarea întrunirii, Elaine Nussbaum, o doamnă subţire,cu o voce delicată,cu cei mai sinceri ochi pe care i-am văzut vreodată si cu un puternic accent newyorkez, autoare a unei cărticele cu circulaţie restrânsă, intitulată Refacerea. A început să ne spună povestea vieţii ei, care s-a dovedit cea mai emoţionantă poveste din viaţa mea. L a început am ascultat-o cu neîncredere, apoi cu uimire si cu respect, iar în final plină de inspiraţie si de speranţă. La un moment dat, lui Elaine i se mai dăduseră doar două săptămâni de trăit. Fiecare oscior din trupul său fusese atacat de cancer si abia mai putea umbla, vorbi, respira, sta cu lcată sau în picioare. Cei de la spital o trimiseseră acasă să-şi aştepte sfârşitul. Nu mai aveau ce să facă pentru ea. În timp ce zăcea pe patul de moarte, o prietenă a hotărât să o supună unui regim alimentar ezoteric, numit „m a c ro b io tic ă " , hrănind-o cu liguriţa. Dieta includea alimente naturale vegetariene, precum orezul brun, legume verzi, seminţe, alge marine, fasole si nenumărate supe de soia sau miso. În mai puţin de o lună, Elaine a început să capete putere. În două luni de zile, pur si simplu A mers din nou la spital pentru analize, iar doctorii au descoperit că pur si simplu cancerul dispăruse complet. Nu mai văzuseră aşa ceva pâna în acel moment, si nici eu nu mai auzisem ceva atât de incredibil până atunci.

IN T R O D U C E R E

nu se mai simţea bolnavă.

Atunci a început c ă lă to ria mea, în momentul în care am realizat cât de im portantă este hrana. Chiar suntem ceea ce mâncăm. Eu aveam un întreg pomelnic de suferinţe minore, pe care le cunoaşte orice om care munceşte si se distrează din greu. M ă plângeam de dureri de cap, de oboseală, de dureri musculare, aveam un ten pătat, suferisem de candidoză, o infecţie micotică, si aveam ceva peste greutatea ideală pentru vârsta mea. Când am stat si m-am gândit mai bine la toate acestea, mi-am dat seama că eram una dintre persoanele cu cea mai precară sănătate pe care le cunoşteam. A stă zi fac aceeaşi comparaţie cu propriii mei pacienţi de la clinica M cK eith din Londra. Când vin prima dată la mine, aceşti oameni au un regim de alimentaţie extrem de nesănătos, cei mai mulţi sunt supraponderali, iar unii au ajuns deja la o stare de criză. Scopul meu în ce vă priveşte, la fel ca si în cazul pacienţilor mei, este să vă învăţ care sunt cele mai bune alimente pentru dumneavoastră, care să vă ajute să slăbiţi, să rămâneţi supli si să vă îm bunătăţiţi considerabil starea de sănătate pentru întreaga viaţă. Puteţi să realizaţi acest lucru dacă urmaţi planul propus de mine. Îndepliniţi m ajoritatea lucrurilor propuse în cea mai mare parte a tim pului si cu siguranţă veţi avea o form ă fiz ică mai bună, veţi fi mai sănătoşi, mai puternici, mai atrăgători si mai fericiţi. Aceasta este promisiunea pe care v-o fac. A m tratat efectiv mii de oameni si am avut rezultate fantastice, fără precedent.Vin oameni din toate colţurile lumii pentru a cere ajutor. A m văzut pacienţi de aproape toate naţionalităţile si categoriile sociale, inclusiv staruri de la Hollywood, persoane aparţinând unor case regale,conducători, fotbalişti si sportivi olimpici. Dar toţi aceştia sunt si ei oameni, ca mine si ca dumneavoastră. Si toţi au în comun un lucru:toţi, indiferent de originea lor, sunt construiţi din elementele cu care se hrănesc! Iar cei care mănâncă chestii îngrozitoare sunt,în general, mult mai bolnavi decât cei care se hrănesc sănătos, si nici nu e de mirare. IN T R O D U C E R E

Pacienţii mei au adesea scopuri diferite: sportivul, de exemplu,îşi doreşte,

8

probabil, rezultate mai bune; o soţie casnică poate că are nevoie de mai multă energie; un funcţionar de birou s-ar putea să aibă nevoie de glande suprarenale mai puternice pentru a face faţă stresului; o persoană mai în

vârstă ar putea avea nevoie de o în tărire a sistemului de susţinere si aşa mai departe. Dar în fiecare dintre aceste cazuri, hrana care intră în organism devine medicamentul trupului, iar dacă dumneavoastră îi daţi corpului un „ m a t e r ia l" nepotrivit, acesta se va transform a pur si simplu în grăsime, vă va scădea energia, apetitul sexual si chiar vă va încetini activitatea creierului. Punând mâna pe această carte, deja aţi făcut primul si cel mai important pas pe drumul către un organism mai suplu si mai sănătos. Aveţi de ales între un medicament nesănătos si indicaţiile mele corecte. Este decizia dumneavoastră, dar dacă veţi face alegerea corectă, trupul dumneavoastră vă va mulţumi cu adevărat. Iar această „ r e ţ e t ă " este valabilă pentru toată familia, aşa că nu trebuie să vă simţiţi izolat. Pur si simplu va trebui să vă schimbaţi câteva obiceiuri si să recunosteţi răul pe care anumite alimente îl pot aduce organismului dumneavoastră. După mai mult de 15 ani de practică medicală, am descoperit că oamenii care au puţină grijă de organismul lor, consumând alimente sănătoase, sunt,în general, cele mai sănătoase specimene. A ceştia au un echilibru stabil, în condiţiile greutăţii lor ideale, în plus, au mai multă energie, viaţa lor sexuală este mai bună, privesc viaţa cu mai multă relaxare, se bucură de o mai bună funcţionare a creierului. Pur si simplu sunt mai fericiţi - sunt echilibraţi. Şi dumneavoastră puteţi fi la fel. Priv ită în ansamblu, această carte se referă la descoperire si cunoaştere. Dacă voi reuşi să vă educ si să vă orientez spre alimentele sănătoase, aveţi toate şansele să deveniţi supli, să aveţi o stare fiz ic ă si de sănătate perfectă. Îmi doresc să beneficiaţi de numeroşii mei ani de cercetare si de tratamentele reuşite, aplicate la mii de oameni. A şa cum v-am spus mai devreme, oricine

Dr. Gillian M cK eith mai 2 0 0 4

IN T R O D U C E R E

poate reuşi - lăsaţi-m ă doar să vă arăt metoda.

CAPITOLUL 1

H R A N A PE C A R E O C O N S U M Ă M ESTE CA UN C OMB US T I BI L . EA DĂ T R U P U L U I NOSTRU E N E R G I A DE C A R E A R E NEVOI E P E N T R U A F UNC Ţ I ONA BINE. DACĂ NU V Ă A S I G U R A Ţ I CĂ A C E S T C O M B U S T I B I L ESTE „ P O M P A T " ÎN OR G A N I S M ÎN C A N T I T A T E A N E C E S A R Ă ŞI CĂ A R E E X A C T C A L I T A T E A N E C E S A R Ă , PUR ŞI S I M P L U NU V Ă V E Ţ I B U C U R A DE N I V E L U L M A X I M POSI BI L DE S Ă NĂ T A T E . O R G A N I S M U L F I E C ĂRUI A DINTRE NOI A R E P Â N Ă LA O S U T Ă DE MII DE MI L I A RDE DE C E L U L E ŞI F I EC A R E DINTRE A C E S T E C E L U L E SOLICITĂ ZILNIC O CANTITATE CONSTANTĂ DE SUBSTANŢE NUTRI TI VE PENTRU A FUNCŢI ONA ÎN MOD OPTIM. H RANA I N F L U E N Ţ E A Z Ă TOATE A C E S T E C E L U L E ŞI, PRIN EXTE NS I E , F I E C AR E A S P E C T A L FIINŢEI NOASTRE: S T ARE A EMOŢI ONALĂ, N I V E L U R I L E DE E N E R G I E , A N U M I T E POFTE A L I M E N T A R E , CAPACI TATE A DE G Â N D I R E , A P E T I T U L S E X U A L , T I P A R E L E DE SOMN ŞI S Ă N Ă T A T E A GENE RAL Ă. PE SCURT,O A L I M E N T A Ţ I E SĂ NĂ T OA S Ă ESTE CHE I A UNEI STĂRI G E N E R A L E DE BINE.

DOVADA Prim ul pas pentru a vă schim ba v ia ţa si

pa rticip a n ţilo r la em isiunea de televiziune

starea de sănătate l-aţi si făcut, alegând

Eşti ceea ce mănânci. Pe lângă faptul

această carte. D ar cum as putea eu

că, la începutul program ului, toţi

acum să vă conving să faceţi si urm ătorii

participanţii erau supraponderali,absolut

paşi, la fel de im portan ţi, si să renunţaţi

toţi aveau si alte probleme de sănătate,

la o biceiu rile alim entare proaste?

cele mai multe cauzate de preferinţele

Legătura dintre hrană si sănătate este

12

M i-am dat seama de acest lucru atunci când am analizat jurnalele alim entare ale

alim entare nefericite. Aceste alimente

extrem de im portantă. A lim e n ta ţia joacă

erau ca ta liza to rii m ajo rităţii afecţiunilor

un rol vital în perpetuarea unei sănătăţi

si neplăcerilor participanţilor. După ce am

bune si a unei stări generale de bine.

pregătit o masă ce conţinea alimentele

Prim ul pas c ru cia l este acela de a face

nesănătoase pe care ei le consumaseră o

conexiunea dintre preferinţa pentru

săptăm ână întreagă si le-am explicat

hrana bună si sănătatea bună, pe de o

modul în care acele alimente le afectează

parte, si hrana „n e in s p ira tă " si o

organism ul, legătura dintre hrană si

sănătate precară, pe de a ltă parte.

sănătate a devenit şocant de evidentă.

□

ZECE ADEVĂRURI IMPORTANTE DESPRE HRANĂ: U n reg im a l i m e n t a r b o g a t î n g r ă s i m i (în s p e c ia l, g r ă s i m i s a t u r a t e ) si s a r e este a s o c i a t cu un risc c r e s c u t de a p a r i ţ i e a unei a f e c ţ iu n i c o r o n a r ie n e .

O d ie tă cu un c o n ţ i n u t s c ă z u t de c a l c i u , un

e l e m e n t ese n ţial p e n tr u m e n ţ in e r e a r e z i s t e n ţ e i s i s t e m u l u i osos, c r e s t e r isc u l c a o ase le să d e v in ă

f r a g i l e sau c a s a n t e - a f e c ţ iu n e c u n o s c u t ă sub d e n u m i r e a de o s t e o p o r o z ă .

În me die, se e s t i m e a z ă c ă o t r e i m e d i n t r e c a z u r i l e de c a n c e r a r p u t e a fi p r e v e n ite p rin s c h i m b a r e a r e g i m u lu i a lim e n ta r . O d i e t ă b o g a t ă î n f i b r e si

U n reg im a l i m e n t a r s ă r a c î n s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e

c e r e a le i n t e g r a l e si s ă r a c ă în g r ă s i m i a r e

s u p u n e f i c a t u l la e f o r t u r i e n o rm e . A c e s t a a r e un

i H

c a p a c i t a t e a de a prev en i o p a r t e d i n t r e t u m o r i l e

8

c a n c e r o a s e , p r in t r e c a r e si c ele de c o lo n , de

rol es e n ţial în d e s f ă ş u r a r e a unei d ig e s tii bune si în a b s o r b ţ i a v i t a m i n e l o r si a m i n e r a l e l o r vitale .

s t o m a c si c a n c e r u l la sân.

P e n t r u o s t a r e de s ă n ă t a t e o p t i m ă , f i c a t u l tr e b u i e să f u n c ţ i o n e z e la cea m a i î n a l t ă c a p a c i t a t e .

M u l ţ i ex p erţi în f e r t i l i t a t e s u nt co n v in ş i c ă un

F i c a t u l nu p o a te f a c e f a ţ ă u n o r c a n t i t ă ţ i m a r i de

re g im a l i m e n t a r ne să n ă to s, b o g a t în g r ă s i m i ,

g r ă s i m i s a t u r a t e sa u de a l c o o l , f a p t ce p oa te

z a h a r u r i si d ive r se t i p u r i de h r a n ă p r o c e s a tă ,

p r o v o c a a f e c ţ iu n i a le f i c a t u l u i sau a le ri nic hilor,

s ă r a c ă î n s u b s t a n ţe n u t r i t i v e e s e n ţ i a le p en tr u

p r e c u m bolile r e n a le sau c i r o z a (o a f e c ţ iu n e g rav ă,

f e r t i l it a t e , p o a te c o n d u c e la i n f e r t i l i t a t e si c reste

în c a r e c e l u la h e p a t i c ă se d i s t r u g e d e f in itiv ).

risc u l p i e r d e r i l o r de s a r c i n ă . U n reg im a l i m e n t a r b a z a t pe un c o n s u m ex cesiv de z a h ă r p o a te c o n d u c e la un nivel r i d i c a t al

O d ie tă b o g a t ă în g r ă s i m i , z a h a r u r i si s are c o n d u c e la c r e ş t e r e a î n g r e u t a t e si m ă r e ş t e r isc u l n

g l u c o z e i ( f o r m a sub c a r e este t r a n s p o r t a t z a h ă r u l

in s t a l ă r i i o b e z i t ă ţ i i . G r e u t a t e a e x c e s iv ă nu n u m a i

în sâ n g e) în o r g a n i s m , f a p t c a r e p o a te c a u z a

c ă d u c e la c r e ş t e r e a r i s c u l u i de a p a r i ţ i e a b o l i l o r

p r o b l e m e de m e t a b o l i z a r e a z a h ă r u l u i , p r e c u m

c a r d i o v a s c u la r e , a d i a b e t u l u i , a c a n c e r u l u i si a

d ia b e t u l z a h a r a t . S i m p t o m e l e a c e ste i boli su nt

in f e r t i l i t ă ţ i i , ci este a s o c i a t ă si cu s t a r e a de

setea, u r i n a r e a fr e c v e n t ă , c a u z a t ă de ex ces ul de

o b o s e a lă , un nivel s c ă z u t al r e s p e c t u lu i de sine,

g l u c o z ă , p r o b l e m e cu v e d ere a, o b o s e a l a si

p e r f o r m a n ţ e f i z i c e si m e n t a l e s c ă z u t e .

in f e c ţ i i l e rep e ta te.

Un reg im a l i m e n t a r n e s ă n ă t o s c r e s t e r is cul

O d ie tă e x tr e m de s ă r a c ă în s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e

a p a r i ţ i e i d e p r e s i i l o r si a o s c i l a ţ i i l o r de d is p o z iţ i e . De a s e m e n e a , este a s o c i a t cu s i n d r o m u l

10

p o a te a f e c t a s i s te m u l im u n ita r , în c a r e caz o r g a n i s m u l d ev ine v u l n e r a b i l la r ă c e li, g r ip e si are

p r e m e n s t r u a l , p o f te le a l i m e n t a r e n e c o n t r o l a t e si

o s ă n ă t a t e p r e c a r ă , î n g e n e r a l. A v e m nevoie de un

a n x i e t a te a .

a p o r t c o n s t a n t si e c h i l i b r a t de v i t a m i n e si de m i n e r a l e e s e n ţ i a le p e n tr u a m e n ţ in e s is t e m u l

Un reg im a l i m e n t a r cu un c o n ţ in u t r i d i c a t de

i m u n i t a r î n t r -o s t a r e de f u n c ţ i o n a r e b un ă, as tfel

ad itiv i, co n se rv a n ţi si z a h ă r r a f i n a t p o a te c a u z a

î n c â t să o fe r e o p r o t e c ţ ie e f i c ie n t ă î m p o t r i v a

sc ă d e re a c a p a c i t ă ţ i i de c o n c e n tr a re , h ip e r a c tiv it a te

i n f e c ţ i i l o r si î m b o l n ă v i r i l o r .

si c h i a r a g resiv ita te. M o t i v u l este ac e la că a lim e n te le cu un c o n ţ in u t r i d i c a t de z a h ă r si aditivi a l i m e n t a r i au o c a n t i t a t e m i c ă de c r o m , c a r e se pierde în proce su l de r a fi n are. C r o m u l este ne c esa r în re g la r e a nivelului de z a h ă r din sânge; d a c ă ace st nivel este s c ă p a t de sub co n t ro l, devine p o s ib ilă a p a r i ţ i a a c e s t o r t u l b u r ă r i de c o m p o r t a m e n t .

12 A L I M E N T E PE C A R E OA ME N I I LE C O N S U M Ă F R E C V E N T S -ar putea ca, la p rim a vedere, această listă a celor mai populare 12 alim ente, pe care m a jo rita te a oa m enilor le consum ă frecvent, să nu pară a tâ t de a la rm a n tă , dar vă sfătuiesc să a ru n ca ţi o p riv ire la a naliza n u triţio n a lă de mai jos. S ta tis tic a mea foloseşte u n ită ţi de m ărim e precum „ lin g u r iţă de z a h ă r" şi „c u b de g ră s im e " (a p ro x im a tiv 2 5 0 g) pentru a atrage a te n ţia asupra faptelor. În că vă mai este foame? 1. Peşte cu c a rto fi p r ă jiţi 2. P iz z a 3. S paghetti Bolognese 4. Un meniu cu „ b u r g e r " 5. Pui p r ă jit 6. Kebab 7. M ic-dejun englezesc 8. M âncare indiană cu pui 9. M âncare chinezească (carne de porc cu condim ente dulci şi acre şi orez p ră jit) 10. P lă cin ta ciobanului 11. C a rto fi p r ă jiţi sub fo rm ă de chips

EŞTI CEEA

CE M Ă N Â N C I

12. Pâine p ră jită

Peşte cu cartofi prăjiţi

►Spaghetti Bolognese (o porţie de 300 g)

ca lo rii: 1.078 ►proteine: 43g

►c a lo rii: 237 ►carb ohidraţi: 32g

carbohidraţi: 86 g ►grăsime: 65g ►fibre: 56g

►grăsime: 5,7g ►fibre: 3

echivalentul a 17 linguriţe de zahăr si 1/2 cub

►echivalentul a 6 linguriţe de zahăr

de grăsim e ►Un meniu cu „burger“ (un hamburger mare,

Pizza (de grosime medie)

cartofi prăjiţi şi cola)

ca lo rii: 1 .7 4 6 ►proteine: 80g

►c a lo rii: 1.300 ►proteine: 34g

carbohidraţi: 159g ►grăsime: 88g ►fibre: 8g

►carbohidraţi: 189g ►grăsime: 44g ►fibre:13g

echivalentul a 31 de linguriţe de zahăr

►echivalentul a 38 de linguriţe de zahăr si mai

si 1/3 cub de grăsim e

m ult de 1/5 cub de grăsim e

►Pui prăjit (trei bucăţi de pui şi cartofi prăjiţi) ►c a lo r ii: 9 3 3 ►proteine: 62g

►Mâncare chinezească la pachet (carne de porc

cu condimente dulci şi acre şi orez prăjit)

►carb ohidraţi: 72 g ►grăsime: 45 g ►fibre: 6 g

►c a lo r ii: 5 2 0 ►proteine: 16g

►echivalentul a 14 linguriţe de zahăr

►carb ohidraţi: 72g ►grăsime: 15g ►fibre: 1g

si aproape 1/5 cub de grăsim e

►echivalentul a 14 linguriţe de zahăr si 1/20 cub de grăsim e

►Kebab (carne friptă cu salată şi lipie) ►c a lo r ii: 7 0 4 ►proteine: 61g

►Plăcinta ciobanului (300 g)

►carb ohidraţi: 78g ►grăsime: 19g ►fibre: 5g

►c a lo r ii: 3 3 6 ►proteine: 18g

►echivalentul a 15 linguriţe de zahăr

►carb ohidraţi: 28g ►grăsime: 18g ►fibre: 2g

si aproape 1/10 cub de grăsim e

►echivalentul a 5 linguriţe de zahăr si 1/20 cub de grăsim e

►Mic-dejun englezesc (2 felii subţiri de suncă,

1 cârnăcior, 1 ou,o roşie, o porţie de fasole,

►Chips

o felie de pâine prăjită)

►c a lo rii: 65 5 ►proteine: 8g

►c a lo r ii: 8 3 1 ►proteine: 46

►carb ohidraţi: 74g ►grăsime: 38g ►fibre: 5g

►carb ohidraţi: 52g ►grăsime: 50g ►fibre: 10g

►echivalentul a 14 linguriţe de zahăr

►echivalentul a 10 linguriţe de zahăr

si peste 1/6 cub de grăsim e

si 1/5 cub de grăsim e ►Pâine prăjită (2 felii groase de pâine albă, unse ►Mâncare indiană cu pui (la pachet)

cu unt)

►c a lo r ii: 7 0 9 ►proteine: 71g

►c a lo r ii: 3 4 8 ►proteine: 6g

►carb ohidraţi: 72 g ►grăsime: 15 g ►fibre: 1 g

►carb ohidraţi: 35g ►grăsime: 21g ►fibre: 1g

►echivalentul a 14 linguriţe de zahăr

►echivalentul a 7 linguriţe de zahăr

si 1/20 cub de grăsim e

si aproape 1/20 cub de grăsim e

Acum , aspectul în frico şă to r legat de toate acestea este că alimentele prezentate fac parte din meniul ziln ic a nenumăraţi oameni. Dacă v-aţi începe ziua cu un minunat mic-dejun bine gătit, la masa de prânz luaţi un hamburger, iar seara ieşiţi la o pizza? (Nu uitaţi că nu am mai pus la socoteală gustările si băuturile, ci doar cele trei mese.) Totalul c a lo riilo r dum neavoastră va arăta cam aşa: ►ca lo rii: 3 .8 7 7 ►proteine: 160g ►carbohidraţi: 40 0g ►grăsim i: 182g ►fibre: 31g Necesarul ziln ic norm al de c a lo rii este de 2 .5 5 0 (1 7 .8 5 0 pe săptăm ână) pentru bărbaţi si 1.940 (1 3 .5 8 0 pe săptăm ână) pentru fem ei.Totalul de mai sus este aproape dublu fa ţă de cantitatea recom andată pentru fem ei si de 1,5 ori mai m are decât cel ideal pentru bărbaţi. Este echivalent cu a consum a 20 de acadele pe zi si o jum ătate de cub de grăsime. A dău gaţi

><

la acestea gustările dintre mesele principale, băuturile, a lco o lul si lipsa exerciţiului fizic , ia r

£

organism ul dum neavoastră va deveni o bom bă cu ceas pentru potenţiale afecţiuni cardiace,

2

diabet, accidente vasculare cerebrale,tensiune rid icată, problem e ale tra c tu lu i digestiv. Puteţi

“

alege să vă o tră v iţi singuri sau, sper eu, puteţi alege să nu faceţi asta!

15

DE CE NU DAU R E Z UL T A T E DIETELE H aideţi să cla rifică m câteva lucruri. Clasicele diete-fulger pur si sim plu nu dau rezultate. Dietele bazate pe ca lcu lare a ca loriilor, cele care urm ăresc un anum it sistem de „ p u n c te " sau chiar si cele bazate pe un consum ridica t de proteine si foarte redus de carbohidraţi - toate acestea, după părerea mea, vor eşua; ba mai m ult, sunt anoste, inutile si de-a dreptul periculoase pentru organism . Este foarte ad evărat,s-ar putea să vă ajute să daţi jos câteva kilogram e în doar câteva săptăm âni sau câteva luni.Totusi, pe termen lung, nu veţi reuşi să continuaţi aceste diete la modă, pentru că în final veţi pune la loc kilogram ele pierdute si nu veţi face nimic bun pentru organism ul dumneavoastră. Dietele în vogă se bazează pe re stricţii s i,în consecinţă, vă vor priva de elemente esenţiale pentru organism . De exemplu, dieta foarte populară, bazată pe o cantitate crescută de proteine din carne si foarte puţini carbohidraţi este fundam ental eronată din punct de vedere ş tiin ţific si n u triţional. Pentru a funcţiona, pentru a gândi, pentru a avea energie, o viaţă sexuală norm ală si o atitudine pozitivă, orice fiin ţă umană are nevoie de carbohidraţi com plecşi. În categoria ca rb o h id raţilo r com plecşi intră cerealele integrale, precum orezul brun, m eiu l,qu in oa,secara, orzul si hrisca. Pacienţii mei care au renunţat să consume carbohidraţi com plecşi în favoarea alim entelor bogate în proteine au început să aibă probleme serioase - constipaţie, m odificări bruşte de dispoziţie, accese de furie, ameţeli, dureri de cap, de stom ac si stări depresive - ch iar si cei cu temperamente extrem de pozitive. Până la urmă, au fost nevoiţi să se în toarcă la program ul de viaţă propus de mine, care a dat cele m ai bune rezultate. În plus, m ajoritatea dietelor la modă reduc aportul de acizi graşi esenţiali. Repet, aceasta este o proastă aplicare a cunoştinţelor ştiin ţifice si este rău pentru organism ul

EŞTI CEEA

CE M Ă N Â N C I

dum neavoastră! A c iz ii graşi practic ajută organism ul să dizolve grăsimea. Elim inarea

16

alim entelor care-i conţin este echivalentă cu elim inarea agenţilor care ard grăsim ile. Am denum it program ul conceput de mine „ D ie ta A bu nden ţei", tocm ai pentru că nu se bazează pe elim inarea unor alimente. M ân caţi liniştiţi în continuare avocado, nuci braziliene, migdale, seminţe de susan, de dovleac si nuci, iar lista poate continua.

Pentru mine, cuvântul „ d ie tă " nu înseam nă autoînfom etare ci mai degrabă un nou stil de viaţă, în care hrana sănătoasă se regăseşte din abundenţă. Cartea Eşti ceea ce mănânci dă rezultate m ai bune decât orice altceva s-a încercat vreodată pentru că planul meu se bazează pe cercetări ştiinţifice de pe tot cuprinsul păm ântului,studii clinice si analize biochim ice de laborator. Aveţi posibilitatea să alegeţi dintr-o m inunată paletă de alimente si să porniţi la drum cu planul de viaţă al Dr. G illian M cKeith.

40

Scopul meu este acela de a vă determina să faceţi unele schimbări minore, care vor avea un efect aproape imediat si vor dura tot restul vieţii dumneavoastră. ✓

✓

HRANA SĂNĂTOASĂ Acest tip de alim ente vă va: ► îm b u n ă tă ţi cap acita te a de gândire; ► rid ic a m o ra lu l; ► reduce stresul; ► spori v ita lita te a ; ► a ju ta să aveţi o inim ă m ai sănătoasă.

În cazul a fe c ţiu n ilo r cardice, un regim a lim e n ta r sănătos este cel mai im p o rta n t fa cto r. Acesta poate: ► In trod u ce în sânge substanţele chim ice care deblochează arterele, reduc colesterolu l, creează solvenţi pentru d iluarea che a g u rilo r de sânge şi produc horm oni, care relaxează pereţii arterelor, scăzând astfel tensiunea; ► Juca un rol esenţial în lu p ta îm p o triv a cancerului prin producerea acelor agenţi capabili să micşoreze sau să d istru g ă celulele anorm ale; ► A ju ta la în tâ rz ie re a procesului de îm b ă trâ n ire şi în ce tin i procesul de degradare n a tu ra lă a o rg anism ulu i; ► Creşte re ziste nţa la răcelile şi gripele obişnuite şi stim ulează organism ul să producă mai m u lţi a n tic o rp i, care protejează îm p o triv a in fe c ţiilo r; ► Preveni durerile de cap şi crizele de astm ; ► Duce la crearea unor substanţe care atenuează d u rerile şi in fla m a ţiile provocate de a r tr ită ; ► A ta c a b a c te riile şi v iru ş ii; ► Creşte fe r tilita te a şi a p e titu l sexual;

EŞTI CEEA

CE M Ă N Â N C I

► C onferi un aspect sănătos şi plin de s tră lu c ire te n u lu i, p ă ru lu i şi unghiilor.

18

E xistă încă nenum ărate alte avantaje, dar a r fi im posibil să le în ş ir aici pe toate. Însă mesajul meu este cât se poate de c la r: A legând să consum aţi hrană sănătoasă, p u te ţi a ră ta m in u n a t şi vă p u te ţi s im ţi m inunat.

In esenţă, dacă regimul dumneavoastră alimentar nu este sănătos, nu veţi avea o stare de sănătate bună si nu veţi slăbi. ✓

X

H R A N A D AUNAT OARE Aceste alim ente: ► Vor accelera procesul de îm b ă trâ n ire a o rganism ulu i; ► Vor conduce la creşterea în greuta te ; ► Vor cauza problem e digestive, inclusiv balonare, gaze şi cram pe abdom inale; ► Vă vor da o stare de som nolenţă şi letargie; ► Vă vor a fe cta ca pa citate a de concentrare; ► Vă vor provoca m o d ific ă ri bruşte de disp oziţie; ► Vor afe cta negativ fe r tilita te a şi lib id o u l; ► Vor declanşa a ta c u ri insesizabile, care vor duce la slăbirea a r tic u la ţiilo r şi la blocarea a rterelor, crescând riscul a fe c ţiu n ilo r cardiovasculare şi al a r tr ite i; ► Vor duce la îngustarea şi rig id iza re a a rte re lo r - favo rizâ n d a p a riţia che a g u rilo r de sânge (tro m b i); ► Vor fa v o riz a producerea de substanţe toxice în organism , a că ro r acum ulare pe parcursul a mai m u lţi ani poate duce la a p a riţia cancerului; ► Vor slăbi im u n ita te a o rg a n ism u lu i; ► Vor determ ina dureri de cap şi crize de astm ; ► Vor accentua du re rile şi in fla m a ţiile provocate de a r tr ită ; ► Vor conferi un aspect nesănătos te n u lu i, p ă ru lu i şi unghiilor.

H R A N A S A N A T OA S A VERSUS hranA nesanAtoasA HRANĂ SĂNĂTOASĂ

A L IM E N T E ECOLOGICE

A L IM E N T E „ V I I “

în c o m p o ziţia c ă ro ra nu a intrat nici o

SAU A L IM E N T E CRUDE

substanţă chim ică. Produsele ecologice sunt

Alim entele „ v i i" sunt alim entele crude. Aceste alim ente n-au fost gătite, fierte, călite, puse la cuptorul cu microunde, congelate, coapte sau

A lim entele ecologice, sau organice, sunt acelea

cultivate pe terenuri care nu au fost stropite cu substanţe chim ice pentru fe rtiliz a re sau pesticide. Ţ ineţi minte: dacă alim entele pe care

înăbuşite. În consecinţă, ele se a flă în starea

le consum aţi au fost stropite cu substanţe

lor natu rală si conţin toate enzim ele. Aceste

chim ice sau provin de pe terenuri tra ta te în

enzim e alim entare reprezintă fo rţa vieţii, a flată în hrană, care înlesneşte procesul de digestie. Fructele si legumele crude, cerealele si

prealabil, atunci acele substanţe, care sunt toxice, vor pătrunde în celulele organism ului dum neavoastră si în fluxul sangvin. Cine poate

seminţele în c o lţite - toate conţin enzim e

şti ce daune produc? Numeroase studii arată

alim entare. Organism ul nostru are nevoie de

că substanţele chim ice care pătrund în

can tită ţi considerabile de astfel de enzim e

organism ul nostru nu îm bunătăţesc starea

petru a se hrăni, pentru a avea energie si pentru

noastră de sănătate.

un m etabolism echilibrat. Cel mai evident neajuns în dietele anterioare

PROTEINE BUNE

ale participanţilor la programul Eşti ceea ce

Proteinele vegetale sunt uşor de descompus de

mănânci era absenţa com pletă a enzimelor

către organism . Quinoa este un exemplu de

alimentare din meniul lor. M ajoritatea

proteină vegetală fo a rte uşor de digerat. Este

participanţilor nu consumau niciodată ceva crud.

sub fo rm ă de boabe si se poate face o fie rtu ră fo a rte gustoasă din e a .V a rza (nu cea de

C AR BO H ID R AŢI B U N I

EŞTI CEEA

CE M Ă N Â N C I

În această categorie intră carb o hidraţii la care

Bruxelles, ci aceea care creste din seminţe) conţine o form ă de proteină m ult mai eficientă,

nu s-a adăugat zahăr rafinat: de exemplu,

m ai ieftin ă si mai sănătoasă decât proteina din

fructe, pâine neagră din fă in ă integrală, cereale,

carne. Am estecul de legum inoase cu boabe

orez si legum e.Acesti carbohidraţi sănătoşi

de cereale generează, la rândul său, o proteină

(denum iţi carbohidraţi com plecşi) conţin zaharuri naturale, pe care organism ul le poate m etaboliza uşor si lent pentru o funcţionare echilibrată a creierului, o stare em oţională bună si un nivel adecvat de energie. A ceştia nu sunt văduviţi de p rin cip a lii lor agenţi nutritivi.

com pletă, uşor de digerat si care intensifică m etabolism ul.

G R Ă S IM I BUNE

A L IM E N T E L E NEPROCESATE

G răsim ile au o reputaţie extrem de proastă. În

A cestea sunt alim ente la care nu s-au adăugat

această eră a alim entelor cu conţinut redus de

substanţe chim ice sau altfel de aditivi. Ele se

grăsim e sau ch ia r lipsite com plet de grăsime,

a flă în starea lor originară, aşa cum au crescut

cru ciad a îm p o triv a g ră sim ilo r aproape că a

în natură. Nu au fost m odificate. Unele

luat-o razna. Cei mai entuziaşti susţinători ai

alim ente am balate conţin în c ă elemente si

acestui curent au ajuns să condam ne până si

ingrediente în starea lor n a tu ra lă .V ă sfătuiesc

alim entele bogate în uleiuri nutritive, precum

să începeţi să c itiţi etichetele produselor

alunele, seminţele sau avocado, dar nimeni nu a

alim entare pe care le cum păraţi (vezi p. 176)

putut vreodată să dea vina pe avocado pentru o

si să vă fa m ilia riz a ţi cu ingredientele acestora.

afecţiune cardiovasculară! În general, eu le recom and pa cien ţilo r mei alim ente care conţin grăsim i bune, precum alunele, seminţele si avocado. Aceste alim ente uleioase conţin grăsim i sănătoase, care ajută procesul de scădere în greutate, m icşorarea co lesterolului, stim ularea im u n ită ţii si alim entarea organelor reproducătoare, a pielii, a părului si a ţesutului osos, lub rifiin d în mod eficient o rg a n ism u l.G ră sim ile sănătoase sunt necesare si au o im po rtan ţă v ita lă pentru întreţinerea vieţii. Iar aceste grăsim i ne ajută să m etabolizăm alte grăsim i. Sunt a tât de im portante, în câ t sunt denum ite a cizi graşi esenţiali. Organism ul uman nu poate produce a cizi graşi, aşa că trebuie să-i luăm din hrana pe care o consum ăm . Eu ch ia r cred că a r trebui să-i numim „ a c iz i esenţiali pentru slă b ire ". A şa le spun eu în p ra ctica mea, ia r pacienţilo r

reprezintă exemple excelente de „ a c iz i esenţiali pentru slă b ire ".

Cruciada îm potriva grăsimilor a luat-o razna.

EŞTI CEEA

Sem inţele de in, de floarea-soarelui, de dovleac, algele marine, pestele si avocado

CE M Ă N Â N C I

pare să le placă acest concept despre slăbire.

23

HRANĂ DĂUNĂTOARE LEG U M E FIE R T E PREA M ULT Cei m ai m ulţi dintre pacienţii mei, când vin prim a dată la cabinetul meu, obişnuiesc să fia rb ă prea m ult legumele. M u lţi îm i spun că, de fapt, nici nu le plac legumele. Eu sunt convinsă că ei pur si sim plu nu ştiu cum să le prepare. Din anum ite motive, noi, englezii,

ale disp oziţiei. Veţi deveni depresiv, nervos si irita t. Dacă nu vă deranjează să fiţi gras si bolnav, atunci consum aţi alim ente cu carb o hidraţi dăunători. R eziduurile excesului de carb o hidraţi dăunători sunt depozitate în organism sub form ă de grăsim e. S i în sfârşit, un consum îndelungat de carb ohidraţi dăunători poate conduce la diabet. Nu m erită să riscaţi atât.

avem adesea tendinţa de a fierbe legumele până ce le „ o m o râ m ", proces în care îşi pierd toate substanţele nutritive, extrem de im portante. Pentru a obţine to t ce e m ai bun din legumele pe care le consum aţi, fie le m âncaţi crude, fie le înă b u şiţi uşor tim p de 2 - 3 minute, în cele mai m ulte cazuri.

A L IM E N T E NEECOLOGICE A lim entele neecologice, precum fructele sau legumele neecologice, sunt cele care au fost stropite cu diverse substanţe chim ice si au crescut pe terenuri tra ta te în prealabil cu fe rtiliz a to ri chim ici si pesticide. Resturile acestor substanţe chim ice răm ân în organism atunci când consum aţi astfel de alim ente

C AR BO H ID R AŢI D ĂU N ĂTO R I C a rb o h id ra ţii sim pli sunt cei pe bază de zahăr rafinat, care nu sunt deloc sănătoşi pentru organism ul dum neavoastră. În această categorie in tră ciocolata, p ră jitu rile, b iscu iţii, bom boanele si orice alim ent re a liza t prin adaos de zahăr rafinat, fă in ă sau orez alb prelucrat. În procesul ra fin ă rii, cele m ai m ulte minerale si vitam ine se elim ină, ia r alim entele respective, odată intrate în organism , se com p ortă ca zahărul pur. Intră în fluxul sangvin, provocând perturbări ale nivelului glucozei (zahărul din sânge) si a p a riţia apetitului crescut pentru du lciuri. Dacă veţi

EŞTI CEEA

CE M Ă N Â N C I

consum a c a n tită ţi m ari din astfel de alimente,

24

cu siguranţă veţi ajunge la m o d ifică ri bruşte

neecologice. Ele afectează celulele si organele tru p u lu i dum neavoastră si dăunează sistem ului digestiv. În organism ul nostru, aceste substanţe chim ice se transfo rm ă în toxine, poluându-l si otrăvindu-l.

PROTEINE DĂUNĂTOARE

A L IM E N T E R AFIN ATE

În funcţie de robusteţea sistemului

Regim urile alim entare moderne conţin multe

dumneavoastră digestiv, este posibil ca unele

alim ente rafinate.Toţi p a rtic ip a n ţii la

proteine pur si simplu să nu vă fie favorabile. Cei

program ul Eşti ceea ce mănânci aveau anterior

mai mulţi dintre participanţii la programul Eşti

o dietă bogată în alim ente rafinate. A cestea

ceea ce mănânci aveau o funcţie digestivă

sunt văduvite de conţinutul lor original de

extrem de slăbită, astfel că le era foarte greu să

substanţe nutritive si de fibre. Consum atorul se

descompună proteina din carnea roşie.

alege cu o variantă nenaturală, m ult mai

Consum area a prea m ulte produse din carne

concentrată în zahăr a alim entului original.

roşie, cu conţinut rid ica t de proteine si grăsim e

Făina albă si zahărul rafinat sunt cele mai

poate duce la intoxicarea organism ului si la

frecvente exemple de alim ente rafinate. Aceste

creşterea a c id ită ţii sângelui, la pierderi de

ingrediente sunt folosite la prepararea unei

calciu, la su praso licitarea rin ich ilo r si a

m ultitudini de „a lim e n te ". Produsele de

fica tu lu i, la blocarea digestiei si la distrugerea

patiserie, ciocolata, m âncarea de tip fast-food

b a cte riilo r benefice din tra ctu l digestiv. De

si sem ipreparatele sunt num ai câteva dintre

asemenea, se poate ajunge la a p a riţia pietrelor

alim entele pline de aditivi si conservanţi

la rinichi si la oboseala fica tu lu i, la afecţiuni

alim entari, care le conferă un termen de

ale intestinelor, la constipaţie, la a rtrită , la

v a la b ilita te mai mare. Pe drept cuvânt aceste

osteoporoză si la problem e cardiace.

alim ente ar trebui să fie numite non-alimente.

Pentru unele persoane, chiar si laptele de

Acestea produc adevărate dezastre pentru

vacă este prea greu de digerat. Poate provoca

sănătatea organism ului uman, de vreme ce

reacţii alergice precum sinuzită, astm, dureri de

acesta nu a fost proiectat să facă fa ţă unor

urechi, congestie, iritaţie nazală,erupţii ale

alim ente contrafăcute, industriale, secate de

pielii, eczeme, oboseală, stare de letargie si

substanţele nutritive.

iritabilitate. Laptele de vacă integral are un

În cadrul program ului televizat, am în tâ ln it

conţinut ridicat de grăsimi saturate, unul scăzut

o doam nă care consumase în prealabil exclusiv

de vitamine, iar cantitatea de minerale este în

hrană rafinată, prelucrată si conservată.

dezechilibru cu biochim ia um ană;în consecinţă,

Yvonne era supraponderală, deprim ată,

multe dintre substanţele sale nutritive nu pot fi

epuizată fiz ic si constipată. Până în acel

absorbite de organism .În plus,în mod normal,

moment, supravieţuise în principal cu snacks si

vacile sunt supuse la nenumărate tratam ente cu

hrană sem ipreparată, în c ă lz ită la microunde.

substanţe chimice, hormoni, pesticide si alte

Nu mâncase niciodată în viaţa ei mâncare

medicamente, care ajung si ele în lapte. Dacă

adevărată. Pentru a o aduce pe Yvonne la

vreţi totuşi să consumaţi lapte de vacă, este bine

realitate, am tachinat-o puţin, spunându-i că,

să-l fierbeţi mai întâi; va fi mai uşor de digerat.

dacă s-ar în tâ m p la să m oară în urm ătoarea zi,

Alegeţi ca alternativă laptele de oaie sau de

organism ului ei i-ar trebui efectiv ani întregi să

capră, ale căror molecule sunt mai mici si mai

se descompună, din cauza c a n tită ţilo r imense

uşor de descompus. De asemenea, pe piaţă se

de conservanţi din organism . A fost destul de

găsesc si numeroase alte tipuri de lapte, mai uşor

şocant pentru ea, dar cu siguranţă a înţeles

de digerat: lapte de orez, de soia si din alte cereale.

mesajul!

_

...un consum îndelungat de carbohidraţi dăunători poate duce la diabet. Nu merită riscul. G R Ă S IM I DĂUNĂTOARE

Pre lu cra re a hranei duce la m od ificarea

si, odată ajunse în organism , se transform ă în

c a ra c te ris tic ilo r originale ale alim entelor si a

bolovan i", în tă rin d arterele si expunându-vă

ajunge pe ra ftu rile unui superm arket, multe

vascular. Carnea roşie, de porc, produsele

dintre alim entele pream balate în plastic, cu

lactate, untul si brânzeturile co nstituie exemple

preparare rapidă, de în c ă lz it la m icrounde sau

de alim ente ce conţin grăsim i saturate.

de fie rt în am balaj au tre cu t deja printr-o

Organism ul uman nu a fost conceput să facă

m ultitudine de proceduri de prelucrare. După

fa ţă acestor tip u ri de grăsim i. Dietele cu un

toate acestea, alim entele mai au o foarte m ică

conţinut crescut de grăsim i dăunătoare

valoare n u triţio n a lă sau ch iar nici una.

organism ului duc la creşterea tensiunii si a

Industria a lim entară perm ite fo lo sirea a

nivelului de colesterol, influenţând totodată

peste 3 .0 0 0 de aditivi alim entari în procesul de

nivelul zahărului din sânge si cauzând blocarea

prelucrare a alim entelor. Însă sim plul fa p t că

fica tu lu i, ceea ce conduce la depresie si la

aceste substanţe chim ice si a ditivi fo lo siţi în

creşterea în greutate. Organism ul nu reuşeşte

procesul de prelucrare au fost consideraţi

să proceseze eficien t grăsim ile, astfel că multe

nedăunători organism ului uman nu înseam nă

dintre ele se transfo rm ă în „ b u lg ă r i" toxici,

neapărat că aşa stau lucrurile. A stfel,

care se depozitează în corp si care vă fac să

substanţele chimice, a d itiv ii alim entari

deveniţi si mai graşi.

co lo ra n ţii, în d u lc ito rii, arom ele artificiale, pigm enţii, n itra ţii, n itriţii, conservanţii care

procesului de so lid ifica re a g ră sim ilo r vegetale

previn deteriorarea produsului, a cid ifia n ţii,

lichide. M a rg a rin a sau untura sunt un exemplu

agenţii de coacere, de albire, e m u lsifica to rii

de grăsim e hidrogenată, astfel în c â t c a rto fii

care menţin consistenţa produselor, toate

p răjiţi, ciocolata, dulciurile, îngheţata,

acestea pătrund în organism ul nostru prin

p ră jitu rile si produsele de patiserie conţin,

interm ediul produselor pream balate si uşor de

toate, grăsim i hidrogenate. Aceste grăsim i

preparat.

hidrogenate se transfo rm ă în a c iz ii graşi trans, ch iar mai periculoşi, despre care s-a CE M Ă N Â N C I

p ro p o rţiilo r de substanţe nutritive. Înainte de a

la riscul atacu lui de cord si al accidentului

G răsim ile hidrogenate rezultă în urm a

EŞTI CEEA

HRANA PRELUCRATĂ

G răsim ile anim ale saturate sunt fo a rte greoaie

Aceste procese pot cauza reacţii alergice, pot su pra so licita fica tu l, obligându-l să

dem onstrat că pot c auza diabet, atac de cord si

prelucreze prea multe substanţe chimice, dintre

cancer. De asemenea, a c iz ii graşi trans duc la

care multe sunt cancerigene. C o p iii care sunt

creşterea în greutate, deoarece interferează cu

expuşi unor astfel de procese pot deveni

m etabolism ul si procesul de descompunere a

hiperactivi si pot avea d ificu ltă ţi de învăţare

a c iz ilo r graşi esenţiali. Rezultatul este creşterea colesterolului nociv din organism si scăderea celui bun.

E N G L E Z U L C A R E S-A HRĂNI T C E L MAI NOCIV Andy, un sp ecialist în ca lcu la to a re în v ârstă

► fă ră carne roşie;

de 26 de ani din Essex, a luat parte la

► fă ră zahăr alb rafinat;

p rogram u l-p ilot Eşti ceea ce mănânci. Prietena

► fă ră produse de patiserie din fă in ă a lbă

lui îl părăsise cu o săptăm ână înainte, fa p t ce

rafinată;

fusese un adevărat soc pentru el. Când l-am

► fă ră chips sau alte uscături;

cunoscut, era dărâm at si profund deprim at.

► fă ră a lcool;

Andy îşi ducea viaţa îndopându-se cu mâncare

► c a n tită ţi nelim itate de fru cte proaspete si

pe tot parcursul zilei si completându-si seara

legum e,sem inţe crude,alune si nuci si unele

regimul cu băutură, prin diverse localuri. Iată o

boabe sau seminţe legum inoase si cereale;

m ostră a regimului său zilnic: chips, ciocolată,

► exerciţiu fiz ic m oderat în fiecare zi.

pâine albă, hamburgeri, apoi alţi hamburgeri, si încă alţi ham burgeri,cartofi p ră jiţi,to tu l stropit

A cest munte de grăsim e ce se rostogolea prin

din plin cu bere. Acest tânăr blond, de un metru

baruri a început ch ia r să-şi fa că singur sucul de

si optzeci si opt de centim etri, cu trăsături fine,

morcovi si de pir în fiecare z i,în loc să se

cântărea nu mai puţin de 178 de kilograme. Din

scufunde în halbele din localul lui obişnuit.

punct de vedere clinic, Andy era obez, iar

Rezultatul: Andy a dat jos peste 25 de

alegerile sale alim entare extrem de nefericite

kilogram e în mai puţin de tre i luni si a început

pur si simplu îi distrugeau viaţa. E ra epuizat,

să se sim tă minunat. Deşi se a flă în c ă în

respira greu, suferea cum plit de indigestie,

procesul de slăbire, A ndy este acum a lt om si

balonări si gaze - p ra ctic,era la pământ.

a ra tă excelent.

Scaunele sale cleioase, lipicioase, nesănătos de reduse cantitativ aveau un m iros îngrozitor, care

HRANĂ SĂNĂTOASĂ = O V IA Ţ Ă M A I BUNĂ

se simţea de la o postă, ia r el transpira excesiv, chiar si atunci când stătea pe scaun.

Observaţi, aşadar, că alim e n ta ţia d ictează

A nalizele biochim ice făcute de mine au arătat

nivelul de sănătate si de bunăstare al

niveluri dezastruoase de vitam ine si minerale,

organism ului. Ea vă furnizează m ajoritatea

ia r nivelul de acizi graşi esenţiali era cel mai

substanţelor nutritive de care aveţi nevoie

scăzut din câte văzusem în num eroşii mei ani de

pentru a fi sănătoşi si fe ric iţi. H rana are o

practică m edicală. A ceasta însem na că el nu

influenţă in cred ib ilă asupra s tă rii em oţionale,

putea să descompună grăsim ile în mod adecvat.

mentale si fizice . O alim entaţie sănătoasă, de

I-am dat un ultimatum: fie urma să respecte

bună c a lita te este una dintre cele mai uşoare si

programul meu,fie avea să m oară de tânăr. Dacă

mai sigure căi spre o v iaţă mai bună.

avea de gând să facă ceea ce îi spuneam eu, mă

Reflectând îndeaproape la ceea ce consum aţi si

angajam să continuu să îl tratez. Dacă avea de

alegând alim ente sănătoase, puteţi obţine tot

gând să calce pe-alături,îl lăsam baltă. Andy a

ce este mai bun de la hrană si to t ce e m ai bun

făcut alegerea corectă. A acceptat din toată inima

de la viaţă. Pentru că sunteţi într-ad evăr ceea

programul propus de mine, care suna cam aşa:

ce m âncaţi!

27

CUNOAS TE TI - V Ă p r o p r i u l Or g a n i s m

ÎN C A D R U L P R O G R A M U L U I T E L E V I Z A T

ESTI CEEA CE M ĂNÂNCI, L E - A M C U N O S C U T P E J O A N N E SI J U L I E , DI N P A R T E A D E E S T A L O N D R E I , B U N E P R I E T E N E DI N C O P I L Ă R I E .

Joanne, m am ă iu b ito a re a tre i co p ii, pur şi sim plu nu se putea opri din m âncat. A în ce rcat să slăbească în repetate râ n d u ri, folosind regim urile la m o d ă ,d a r nici unul nu a a ju ta t-o cu nim ic. M i-a spus că era prea obosită ch ia r şi pentru a-şi duce c o p iii în parc, nu voia decât să mănânce şi să doarm ă. P rogram ul ei z iln ic se în vâ rte a în ju ru l a ce, unde şi când urm a să mănânce din nou, însă tâ n je a după vre m u rile în care avea o părere bună despre p ro p ria persoană. Joanne consum a în tr-o săptăm ână echivalentul a 6 6 4 de lin g u riţe de zahăr alb ra fin a t şi 1 .1 7 3 de gram e de grăsime, ceea ce este egal cu 4V2 cuburi de grăsim e de porc. Se hrănea ziln ic cu produse de tip fa st-fo o d , alim ente bine p ră jite , h am burgeri, cio co la tă şi doi litr i de b ă u tu ri a cidulate. Nu exista nim ic proaspăt sau crud în m eniul ei zilnic. C ântărind aproape 1 46 de kilogram e la vâ rsta de 29 de ani, Joanne era fo a rte d eprim ată , gingiile îi sângerau, m em oria o cam lăsase, nu avea energie, a p e titu l sexual îi lipsea cu desăvârşire, avea o re sp ira ţie u râ t m irositoare, d is p o z iţii sch im b ă to a re ,îi cădea părul şi era p lin ă de o ce lu lită hidoasă. Se balona ca o minge in d ife re n t ce-ar fi m âncat şi era plină de gaze. Avea s

ziln ic du re ri de cap şi sup ravieţuia cu analgezice.

to

|

Joanne nu avea nici cea m ai vagă idee despre efectele devastatoare ale

CD

g

zahă ru lu i alb ra fin a t şi ale g ră s im ilo r saturate asupra organism ulu i.

-I

3 a£

Fusese crescută cu aceste alim ente, 'a c o n tin u a t să se alim enteze în acelaşi

§

mod, ia r pe cop ii îi hrănea la fel.

Q_

O. ’Ş

J u lie ,în vâ rs tă de 28 de ani, m am a unei fe tiţe de 4 ani, suferea constant

l-H

tj

de m igrene şi era a tâ t de constipată , în c â t avea scaun doar o dată pe

â

săptăm ână, şi asta num ai cu a ju to ru l laxativelor. Îi apăruseră hem oroizi,

o

avea problem e cu som nul, acnee, gingiile îi sângerau, avea dureri

to-

30

m enstruale com parabile cu ch inu rile naşterii, gaze şi nu avea nici un pic de v ita lita te sau de energie. Le-am supus a tâ t pe Joanne, câ t şi pe Julie unui consult clinic, v e rificâ nd u-le lim ba, unghiile şi alte semne ale co rp u lu i. Lim ba Joannei era plină de tă ie tu ri, de z im ţi, de suprafeţe inflam ate, exfoliate şi acoperite de substanţe cu un aspect m urdar.Toate acestea indicau deficienţe ale substanţe lor n u tritiv e vitale, necesare pentru c o n tro lu l g re u tă ţii şi fu n c ţio n a re a sănătoasă a orga nism ulu i. Din felul în care a ră ta lim ba ei, m i-am d a t seama că era p lină de b a cte rii nedorite; corpul ei nu putea face fa ţă c a n tită ţii m ari de grăsim i saturate nesănătoase cu care îl fo rţa să se confrunte, ia r organele ei fu ncţion a u m u lt sub standard şi puteam să deduc m ulte d in tre a fe c ţiu n ile de care suferea. Într-adevăr, Joanne a fo st extrem de u im ită de c o re c titu d in e a s u p o z iţiilo r pe care le-am fă c u t doar p rivin d u -i lim ba. U nghiile Joannei erau roase până la carne, un a lt semn al lipsei acute de m inerale din organism . P robabil că era epuizată. Organismul ei începuse să se devoreze singur,în disperarea lui de a p rim i m inerale. Cu siguranţă nu le găsea în regim ul ei alim entar, bazat pe ham burgeri. Lim ba lui Julie „s p u n e a " şi ea fo a rte m ulte. Cel m ai relevant aspect a fo s t fu n c ţio n a re a sto m a culu i, a in te s tin e lo r şi a plăm ânilor. Îm i era c la r că abdom enul ei era s lă b it, digestia îi era execrabilă, intestinele îi erau în fu nd a te cu to t felu l de re zid u u ri, ia r plă m â n ii îi fuseseră a fe c ta ţi de ani

Când le-am în tin s pe cele două fem ei la o riz o n ta lă şi le-am pa lp a t d e lica t stom acul şi zona de sub coasta dreaptă, în dreptul fic a tu lu i, Joanne aproape că a zb u ra t până în tavan, ia r Julie a scos un ţip ă t din cauza d u re rii ascuţite. Aceste re a c ţii de durere nu sunt norm ale şi rep re zintă un semn că lu c ru rile nu sunt în regulă. Organismele am belor fem ei erau intoxicate, in fla m a te şi pline de o tră v u ri. S tilu l lo r de a lim e n ta ţie pur şi sim plu le d istru g e a .T ru p u rile lo r strigau după ajutor.

PROPRIUL

cronice.

CUNOAŞTEŢI-VĂ

fa p t care indica un dezechilibru al substanţelor n u tritiv e şi deficienţe

O R G AN ISM

în tre g i de fu m a t. Avea c re s tă tu ri pe p ă rţile laterale şi pe m ijlo cu l lim b ii,

31

Uneori nu este nevoie să mergi la un nutriţionist pentru a afla ce nu este în regulă cu propriul regim alimentar. Există semne ale trupului foarte uşor de depistat, care ne spun cum stă situaţia - totul ţine doar de cunoaşterea propriului organism.

PRINCIPALELE SEMNE ALE ORGANISMULUI

A n g h in a r e A vocado M o rco v i

Vă p rezin t în continua re cele mai frecvente semne ale tru p u lu i, pe care le puteţi căuta pentru a vă evalua p ro p ria stare de sănătate. Fiecare semn este u rm a t de e x p lic a ţii, precum şi de in d ic a ţii despre ceea ce trebuie să fa ce ţi. Dacă le veţi urm a, veţi in tra pe făgaşul sigur către o sănătate de fier.

G e rm e n i de m ei P ă s tâ r n a c O rez D o v le c e l C a r t o fi d u lc i T o fu Napi

LIMBA

care să vă afecteze, dar dacă apare,

Ig n a m e (o varie tate

înseam nă că stomacul vă este în stare

de c a r t o f d u lce )

precară, iar digestia este deficitară. Cu

C e a iu ri/co n d im e n te :

săn ătăţii, aşa că as dori să încep accen­

siguranţă că sunteţi văduviţi de

chim e n

tuând anum ite de ta lii despre aceasta.

substanţele nutritive. Si as putea să

Lim ba este un im portan t in dica to r al

Eu consider întotdeauna lim ba o

pun pariu că vă balonaţi adesea după

„ fe re a s tră " către celelalte organe.

ce m âncaţi si suferiţi scăderi bruşte de

V â rfu l său este co re la t cu inim a, iar

energie în miezul zilei, mai ales după

porţiunea im ediat urm ătoare are

prânz. Cu siguranţă că nu vă bucuraţi

legătură cu plăm ânii. P artea dreaptă

de maximum de energie, dar, pe de altă

reflectă starea ve zicii biliare, ia r partea

parte, cei mai m ulţi oameni nici nu au

stângă este e d ificato are pentru starea

idee cât de bine ar putea să se simtă.

fica tu lu i. Partea m ediană oferă

Soluţii:

in form aţii despre co n d iţia stom acului si

Învăţaţi să com binaţi alim entele -

a splinei, ia r partea din spate, despre

evitaţi consumul anum itor grupe de

rinichi, intestine, vezica urin a ră si uter. O lim bă sănătoasă ar trebui să a ibă

m en tă le m n -d u lce

alim ente în acelaşi tim p (vezi p. 78). ► Luaţi enzime digestive la fiecare masă

un aspect neted, suplu, să fie uşor umedă

- suplimente nutritive care ajută

si să fie de culoare roz, cu un strat foarte

organism ul să descompună hrana în

subţire alb-translucid. Cei mai frecvenţi

procesul de digestie (vezi p. 209).

indicatori ai lim bii pe care îi urm ăresc

Consum aţi supe, m âncăruri

sunt crăpăturile, adân citu rile si depune­

înăbuşite si piureuri - alimente

rile (care pot fi galbene/zgrunţuroase/

uşor de digerat. V -a r face bine fiertura

groase/albe), cutele, inflam aţiile, petele

de mei.

de culoare roşie si tăieturile.

Nu consum aţi băuturi acidulate si

U

ce

ce

o . o ce o.

>< >

evitaţi consumul de lichide în tim pul

M IJLO C U L DESPICAT

mesei.

O despicătura pe m ijlocul lim bii care

C itiţi coloana de mai sus: „A lim e n te

nu ajunge până la v ârf nu pare a fi ceva

care ajută abdom enul".

33

>< I— z H

S p lin a este un o rg a n m ic , cu fu n c ţ ii m u ltip le . F u n c ţ io n e a z ă în tan d e m cu sto m a c u l, e x tră g â n d s u b s ta n ţe le n u tritiv e d in h ra n a c o n s u m a tă s i este ră s p u n z ă to a re de în n o ire a g lo b u le lo r r o ş ii e p u iza te d in sânge, p r in re c ic la r e a s i tra n s fo rm a re a lo r în fie r, c a re in tr ă în c o m p o z iţia sâ n g e lui. De asem enea, s p lin a a n ih ile a z ă b a c t e r iile d ă u n ă to a re , p re v e n in d cu succes, a t u n c i c â n d este d e s tu l de p u te rn ică , ră c e a la s i g rip a . D a c ă s u n t v iz ib ile u rm e le d in ţ ilo r pe m a r g in ile lim b ii, s p lin a d u m n e a v o a stră nu în d e p lin e ş te to a te aceste fu n c ţ ii în m o d e ficie nt.

URME DE D IN Ţ I PE M A R G IN IL E L IM B II

Inflam area lim bii este un semn c la r al

Dacă pe m arginile laterale ale lim bii

unei deficienţe nutritive - adesea poate

sunt v izib ile urmele dinţilor, acesta este

fi vorba de fier,vitam ina B6 sau niacină.

un semn al deficienţei nutriţionale. Se prea poate ca si digestia

U s tu ro i P ip e r n eg ru

L IM B Ă IN F L A M A T A

Soluţii: ► Luaţi suplimente minerale sub form ă

dum neavoastră să fie dim inuată si să

lichidă si începeţi să beţi ceaiuri de

aveţi deficienţe în funcţio narea splinei.

urzică, care sunt foarte bogate în aceste

Fu ncţionarea leneşă a splinei este o

minerale, atât de necesare organism ului. ► V e rifica ţi-v ă co ncentraţia de fier din

afecţiune fo a rte frecventă. A pro xim a tiv 7 0 % dintre pacienţii mei

sânge. Uneori, deficienţa de fier poate

suferă de această problem ă. Dacă aveţi

fi cauzată de lipsa vitam inei B12, a

G in se ng

splina slăbită, este fo a rte probabil să

acidului fo lic sau a cuprului. C onsultaţi

S c o r ţiş o a r ă

vă co nfruntaţi cu problem a gazelor

un nutriţionist.

H re a n

intestinale si a balonărilor.

S e m in ţe

Soluţii:

L IM B Ă ARSĂ

de m ă r a r

Consumaţi alimente care ajută splina:

A cesta este un semn că stom acului îi

G h im b ir P ip e r C ayenne

P a u d 'a rc o

A d zu ki boabe

Dovleac

lipsesc sucurile gastrice digestive. Dacă

A s t r a g a lu s

Dovlecel galben

Chimen

prezentaţi acest sim ptom s-ar putea, de

(u n g h ia -g ă ii)

Fasole Mung

Legume rădăcinoase

asemenea, să aveţi dureri de stomac.

Fasole

Peste

Soluţii:

Lucernă

C a rto fi dulci

Încercaţi să luaţi câte o ling uriţă de

Litchi nut

Napi

B itte r Suedez în fiecare zi. Este foarte

Orz

Igname

bun pentru creşterea c a n tită ţii de

CC o

M ei

0. CC

>< >

34

secreţie gastrică.

S fe clă

Alimente cu un

Ovăz

conţinut bogat

M orcovi

de clorofilă:

Pătrunjel

Z a rza v a tu ri

Ţelină

A lg e

Păstârnac

V a rză creaţă

putea ajuta să reglaţi secreţia de acid

Pui

S fe clă

ga stric din stomac.

1 Beţi de două ori pe zi câte o cană de ceai de păpădie. > Luaţi câte o ling uriţă de oţet de mere în a in te de fiecare masă. > Tabletele de acid c lo rh id ric ( H C L ) v-ar

L IM B Ă IN F L A M A T Ă Ş I/S A U

C R ĂPĂ TU R I ORIZONTALE,

CU DEPUNERE A L B IC IO A S Ă GROASĂ

C R ĂPĂ TU R I M IC I/A D Â N C I

A ceasta indică faptul că în organism există

Uneori, o astfel de lim bă m ai este denum ită

mucus în exces. De asemenea, indică lipsa

„ lim b ă ge o g ra fică ". C ră p ă tu rile lim bii sunt

b a c te riilo r benefice din organism si, probabil,

semnul unei m alabso rb ţii, în special a

a p a riţia unei micoze.

vitam inelo r B, ia r de cele mai m ulte ori este

Soluţii:

în so ţită de o lipsă de energie. Cei mai m ulţi

Scădeţi consumul de produse lactate. Aceste

dintre pacienţii obezi care vin pentru prim a

alimente produc mucus în organism, iar

dată la mine au deficienţe ale acestei

organele dumneavoastră interne sunt deja prea

substanţe nutritive vitale. Este foarte

pline de um ezeală pentru a le mai face faţă.

probabil ca deficienţa să dureze de ceva

C itiţi secţiunea despre alim ente

vreme, deoarece astfel de cră p ă tu ri ale lim bii

superconcentrate a acestei că rţi (vezi

se dezvoltă într-un interval lung de tim p.

p. 20 0 ). Introduceţi un alim ent

Soluţii:

superconcentrat verde în alim e n ta ţia

Luaţi vitam ina B com plex z iln ic (50 mg).

dum neavoastră.

Luaţi un suplim ent de enzim e digestive la

C itiţi in d ica ţiile de la p. 7 6 în legătură cu

fiecare masă (vezi p. 20 9).

tra ta re a micozelor.

M o d ifica ţi-v ă dieta, astfel în c â t să includeţi

Luaţi capsule sau praf de A cid o philu s de la

alim ente ce conţin ca n tită ţi m ari de enzim e si

m agazinele de produse naturiste pentru a vă

care sunt uşor de a bso rb it (vezi p. 209).

repopula organism ul cu bacterii benefice.

Luaţi tin c tu ră de echinacea (20 de picătu ri

Trebuie să urm aţi un astfel de tratam ent tim p

pe zi, tim p de două săptăm âni) - pentru a

de sase luni.

ajuta lim fa să circu le si la elim inarea

Beţi ceai de pau d'a rco (se pronunţă poh

toxinelor care îm p ie d ică absorbţia

darco), disponibil în m agazinele de produse

substanţelor nutritive.

naturiste. A cesta este un mod excelent de a

Beţi ceai de Ulmus fulva (varietate de ulm)

descuraja extinderea m icozelor în organism .

sau de mentă, care ajută la calm area

Remediul homeopat Bryonia (disponibil în

stom acului.

m agazinele cu produse naturiste) s-ar putea să

Ceaiul de u rzică va ajuta la fo rtific a re a

vă fie folositor, mai ales în cazul în care aveţi

organism ului prin fu rn iza re a vitam inelo r B.

gura uscată si o stare permanentă de sete.

Beţi două linguri de suc de aloe vera înainte de masă.

35

Dacă vârful limbii dumneavoastră este roşu, acest fapt indică o reacţie emoţională negativă recentă.

L IM B Ă CU DEPUNERE GROASĂ,

L IM B Ă CU V Â R FU L ROŞU

G Ă LB U IE

V â rfu l roşu al lim bii indică o supărare, o

O depunere groasă, de culoare galbenă pe

em oţie negativă sau un stres em oţional. Poate

lim bă indică o tem peratură rid ica tă în zona

fi un eveniment din trecut, care în c ă vă

inferioară a abdom enului, aceea a

afectează inconştient sau o situ aţie din

intestinelor. De asemenea, înseam nă că nu

prezent. De asemenea, vârful roşu al lim bii

aveţi suficiente bacterii benefice în organism .

poate indica o tensiune em oţion ală în

Dacă depunerea este prezentă în zona

organism .

posterioară a lim bii, trebuie să acordaţi atenţie colonului. Intestinele dum neavoastră nu funcţionează prea bine.

blocaje ale energiei in te rio a re,în special dacă

Soluţii:

starea de tensiune se prelungeşte. Este posibil

► S -a r putea să fiţi ep uizat pentru că încercaţi să faceţi prea multe, aşa că ar fi bine să luaţi lucrurile mai uşor. ► C a lm a ţi-v ă cu două linguri de suc de aloe vera înain te de fiecare masă. ► Începeţi să consum aţi alim entele pe care vi le recom and în ca p ito lu l 3, „ D ie ta A bu nden ţei" si aceste problem e a r trebui să se

PROPRIUL

O R G AN ISM

diminueze.

CUNOAŞTEŢI-VĂ

O tu lb u ra re em oţion ală afectează echilibrul energetic al organism ului, cauzând

ca în sistem ul dum neavoastră să circu le în exces horm onii de stres. Unii oameni fac fa ţă m ult mai bine decât a lţii tu lb u ră rilo r em oţionale. L a un moment dat, a venit la cabinetul meu o fem eie tânără, pe la 30 de ani. Când i-am privit lim ba, am văzut că avea vârful de un roşu intens, aşa că am întreb at-o dacă suferise vreo tulb u ra re em oţională. S-a repezit să răspundă că nu.

Beţi ceai de salvie (două căni pe zi, tim p de o

D ar cinci minute m ai tâ rz iu a izbu cn it în

lună de zile). A lte rn a ţi cu ceai de muşeţel.

lacrim i si m i-a spus că tocm ai se despărţise de prietenul ei, cu care fusese îm preună şapte ani si avea inim a frântă. S i se vedea... pe lim ba ei.

Soluţii: ► C itiţi in d ica ţiile de la p. 113 pentru a vedea cum să faceţi fa ţă stresului. ► Ginsengul siberian si rhodiola - ambele se găsesc în m agazinele cu produse naturiste sunt fo a rte eficiente în com baterea stresului.

CAPUL

FAŢĂ

M ĂTR EAŢA

VE N E V IZ IB IL E PE O B R A JI/C AP ILAR E

A ceastă afecţiune poate fi cauzată de a p a riţia

IN F L A M A T E

unei ciuperci si/sau de deficienţa de a cizi graşi

Indică o insuficienţă a enzim elor digestive

esenţiali, de vitam ina B6 si/sau de seleniu.

sau o cantitate prea m ică de acid gastric.

Soluţii: ► Luaţi două linguriţe de ulei de in pe zi. ► Luaţi ierburi antifungice pau d'arco, fie sub form ă de ceai (două căni pe zi), fie sub form ă

Soluţii: ► Luaţi suplim ente de acid clo rh id ric (1 tabletă îna in te de m asa p rin cip a lă a zilei) si un suplim ent de enzim e digestive, în g h iţit cu

de capsule (trei capsule, luate de două ori pe

puţină apă la m ijlocu l mesei. O ling uriţă de

zi) si reduceţi im ediat consumul de du lciuri.

oţet de mere îna in te de fiecare m asă poate fi,

► Consum aţi alim ente cu un conţinut rid ica t de enzim e alim entare (vezi p. 20 9). ► Luaţi z iln ic urm ătoarele suplim ente nutritive

de asemenea, de ajutor. ► Luaţi am inte la faptul că organism ul dum neavoastră cere cu disperare enzim e

pentru păr: seleniu (2 00 mcg), biotină (600

(vezi p. 20 9).T rebu ie să consum aţi mai multe

mcg) si o capsulă din ciuperca Reishi.

seminţe în co lţite, cereale în co lţite, fru cte si

► S p ă la ţi-v ă părul cu şampon de muşeţel sau de

legume crude.

arbore de ceai. După spălare, c lă tiţi-v ă părul cu o soluţie o bţin ută dintr-o cană de oţet de mere si 10 linguriţe de ulei de mentă.

5 to i—i z < a 02 o -1 S i0— 2i O. O 02 O. >< > l-H K LU 1 — to<

1 37

URECHI

SE C R E ŢIE DE CEARĂ IN U R EC HI

C R ĂPĂ TU R I IN SPATELE URECHILOR

esenţiali în organism - o problem ă foarte des

C ră p ă tu rile pielii de după urechi indică o

întâ ln ită . Prea m ulţi oameni evită consumul

deficienţă de zinc în organism . Lip sa de zinc

Înseam nă că aveţi o deficienţă de a cizi graşi

de grăsim i, în încercarea lor de a slăbi.

se rem ediază într-un tim p destul de

Greşeala lor este aceea că ocolesc atât

îndelungat - de la sase luni la un an.

grăsim ile rele, cât si pe cele bune. Apoi, când

Soluţie:

vor ceva special, optează de obicei pentru o

Începeţi cu o ling uriţă de suplim ent

g ra tifica ţie cu grăsim i rele, în locul celor bune.

de zinc lichid pe zi, am estecat în sucul dum neavoastră ziln ic, după care puteţi să treceţi la tablete de citra t de zinc (25 mg pe zi).

Soluţii: Turnaţi 2 linguri de ulei de in sau seminţe de in peste sa la ta pe care o consum aţi în mod ' 'l'ÎMHlil.

Consum aţi seminţe de dovleac, seminţe de

Luaţi un surplus de ulei de lum iniţa-nopţii,

susan si fructe de papaya.

ulei de lim ba-m ielului, Omega 3 (1 .0 0 0 mg pe zi). ► Reduceţi consum ul de produse din lapte de vacă.

MÂINI

P IE L E C R Ă P A T Ă /M IC I V E Z IC U L E

U N G H II F R A G ILE /E X F O LIA T E /

A cestea sunt semne ale deficienţei de zinc.

CASANTE

Soluţie:

Aceste sim ptom e indică faptul că ficatul dum neavoastră are mare nevoie de ajutor. De

PE V Â R F U R ILE DEGETELOR

► Vedeţi so lu ţiile pentru petele albe de pe unghii.

asemenea, pot indica o lipsă de calciu, zinc,

DEGETE IN F L A M A T E SAU PALM E

scăzut de acid în stomac.

U M FLATE

Soluţii:

A cestea sunt semne ale deficienţei de

albă, cereale integrale, am arant (fa m ilia

Soluţii: ► Consum aţi din plin alim ente cu un conţinut

Amarantacee), cicoare, toate tip u rile de

rid ica t de vitam ine B, precum orez brun,

seminţe si alge nori.

seminţe de floarea-soarelui, avocado, hrişcă si

► Beţi 2 căni de ceai de u rzică pe zi. Ceaiul de u rzică este considerat un remediu m iraculos în fu rn izare a substanţelor nutritive necesare organism ului. Eu pur si sim plu îl ador.

legume. ► S -a r putea să aveţi nevoie de o doză z iln ică suplim entară de vita m in a B6 (35 mg). ► Beţi ceai de trifo i roşu (trei căni pe zi).

PETE A LB E PE U N G H II

P IE L E ROŞIE Ş I ASPRĂ PE M Â IN I

Petele albe de pe unghii reprezintă semnul

S -a r putea să aveţi deficienţe de zinc, a cizi

cla sic al deficienţei de zinc. A n a lize le a peste

graşi esenţiali, vitam ina C si vitam ina E.

8 0 % dintre persoanele care au venit la

Pielea roşie si aspră mai poate fi un semn al

cabinetul meu au scos în evidenţă o lipsă de

se n sib ilită ţii la d iferite alimente.

zinc. În m om entul când apar petele albe pe unghii, nivelul dum neavoastră de zinc este fo arte scăzut, astfel că trebuie să luaţi măsuri cât mai repede.

Soluţii: ► Începeţi să luaţi o ling uriţă de concentrat

Soluţii: ► Încercaţi să includeţi în regimul dum neavoastră a lim entar z iln ic 25 mg zinc, 1.000 mg a cizi graşi esenţiali, 1 .000 mg vitam ina C si 40 0 U.I. vitam ina E. ► Faceţi-vă analizele de sensibilitate la anum ite

lichid de alge si o ta b letă de suplim ent cu zinc

alim ente (vezi p. 96). Puteţi începe prin

zilnic.

eradicarea celor mai probabili suspecţi: grâul

► M â n caţi seminţe de dovleac si de floarea-soarelui, care sunt bogate în zinc.

si ciocolata.

O R G AN ISM

► M ân caţi broccoli, va rză de B ru xe lles,va rză

vitam ina B6.

PROPRIUL

► Luaţi Silybum marianum (2 capsule pe zi).

CUNOAŞTEŢI-VĂ

deficienţe de a cizi graşi esenţiali sau un nivel

39

OCHI

► Ceaiul de u rzică este un remediu natural excelent pentru creşterea concentraţiei de fier

PALOAREA P Ă R Ţ II IN TER IO A R E

din organism .

A P LE O A P E I IN FER IO A R E Trageţi puţin pleoapa inferioară spre exterior.În

CEARCĂNE SUB OCHI

interior,ţesutul ar trebui să aibă o culoare roz

De obicei, cearcănele de sub ochi indică

intens. Dacă însă este extrem de pal, s-ar putea

alergii la anum ite alim ente si o posibilă

să fiţi anemic. Este posibil să aveţi nevoie de un

slăbire a funcţiei rinichilor.

surplus de fier,vitam ina B complex si B12.

Soluţii: ► A lte rn a ţi alim entele pe care le consum aţi; cu

Soluţii: ► V e rifica ţi aceste observaţii cu medicul dum neavoastră de fa m ilie sau cu un

alte cuvinte, nu consum aţi aceleaşi m âncăruri în fiecare zi. ► M â n ca ţi boabe de quinoa (vezi p. 212).

nutriţionist. ► Începeţi să luaţi un suplim ent de m inerale sub form ă lichidă, urm ând dozajul de pe prospect sau luaţi ziln ic o ta b letă de suplim ente cu m ultivitam ine/m ultim inerale.

► Beţi suc de m erisor (2 pahare pe zi, tim p de o săptăm ână). ► În tă riţi-v ă rin ich ii, consumând alim ente din lista de mai jos:

A L IM E N T E CARE A JU T Ă R IN IC H II CEREALE

FASO LE

PESTE

LEG U M E

Orz

Fasole A d zu ki

Som on

Fasole mung

Quinoa

Fasole neagră

Pă stră v

Castane

Boabe de grâu

Fasole albă

Sem inţe de susan negru Nuci

Orez dulce

CUNOAŞTEŢI-VĂ

PROPRIUL

O R G AN ISM

C O N D IM E N T E /

40

S U P LIM E N T E

C E A IU R I

ZARZAVATURI

FR U CTE

Cuisoare

Chimen dulce

M ure

M agneziu (3 00 mg,

A fine

de două ori pe zi)

Batoane de scorţişoară Schinduf

Ceapă Ceapă verde

C o ada-calului (500 mg,

Usturoi

A rp a g ic

G h im bir

S fe clă

Zm eură

Pătrunjel

SUPERCO NCENTRATE

M ure

Ţelină

A lg e m arine

Schisandra

de două ori pe zi) A L IM E N T E

C h lo re lla

Eupatorium fistulosum M ăceşe Păpădie Uva Ursi (se poate consum a si sub form ă de capsule de 50 0 mg)

GURA

ME M BR E

P IE L E A CRĂPATĂ DE L A C O LŢU R ILE

PETE D ELIC ATE ÎN ZONA U M E R ILO R

G U R II

A cestea reprezintă un indiciu al lipsei de

A cesta este un semn al deficienţei de

vitam ina B12.

vitam ina B2.

Soluţii: ► Beţi două căni de ceai de trifo i roşu/urzici în fiecare zi.

Soluţie: ► Luaţi tablete sublinguale de vitam ina B12 de la m agazinele de produse naturiste (1 .0 0 0 mcg pe zi).

► Luaţi o capsulă de suplim ent B com plex ce conţine vitam ina B2 (riboflavonă) (50 mg pe

M IC IP R O T U B E R A N Ţ E PE BRAŢE

zi).

A cestea pot reprezenta deficienţe de beta-

► Beţi un pahar de suc de morcovi cu o linguriţă de spirulin ă în fiecare zi. ► Consum aţi multe vegetale cu frunze de culoare verde închis, migdale, pătrunjel si germeni de grâu.

caroten, com plexul de vitam ine B si a cizi graşi esenţiali.

Soluţii: ► Luaţi sub form ă de suplim ente exact substanţele care vă lipsesc (15 mg pe zi betacaroten, 50 mg pe zi B com plex si 5 0 0 mcg

BUZA IN F E R IO A R Ă U M F LA T Ă În cazul în care nu v-aţi injectat colagen pentru ca buza dum neavoastră să arate mai volum inoasă, o buză inferioară um flată indică

pe zi a cizi graşi esenţiali). ► Luaţi enzim e digestive care să ajute la abso rb ţia ce lo rla lte substanţe nutritive. ► Începeţi să consum aţi o paletă larg ă de

blocajul digestiv. A r putea să fie vorba chiar

alim ente cu un conţinut rid ica t de vitam ina

de constipaţie. Nu uitaţi că dacă aveţi scaun

B 1 2 ,în special seminţe în co lţite, peste,

z iln ic nu înseam nă că nu sunteţi constipat. Nu

tempeh (m âncare indoneziană din soia

to t ceea ce m âncăm se elim ină destul de

ferm entată), supă miso si alge com estibile.

eficient!

Soluţii:

îm preun ă cu sp iru lin a ar trebui să dea rezultate sem nificative. ► Ceaiul de Ulmus fulva vă va linişti organism ul.

PROPRIUL

► Un suplim ent de enzim e digestive luat

CUNOAŞTEŢI-VĂ

(vezi p. 78 ), beţi ceaiuri calde de plante, m âncaţi din belşug supe de legume.

O R G AN ISM

► M ân caţi mese simple, com binaţi alim entele

41

Deficienţele de magneziu reprezintă o adevărată epidemie în rândul populaţiei, cauzând constipaţie, tensiune ridicată, stări depresive, dureri musculare, sindrom premenstrual, insomnie si oboseală excesivă. PETE RO ŞII PE PARTEA SUPER IO ARĂ A COAPSELOR

G E N U N C H I IN F L A M A T

S -a r putea să aveţi o lipsă de vitam ina A.

o inflam aţie, aceasta poate indica o lipsă de

Soluţii:

vitam ine si minerale.

Dacă la în c h e ie tu ră ,în tre rotulă si tib ie există

► Luaţi suplim ente de alge verzi-albastre sălbatice (6 tablete sau o ling uriţă pe zi) ori sp iru lin ă sub form ă de praf sau de tablete

Soluţie: ►

Luaţi seleniu (4 00 mcg) si vita m in a E tim p de două sau de trei luni.

(o ling uriţă pe zi sau 6 tablete). ► A dău gaţi alge m arine în hrana

DURERE ÎN ZONA OASELOR G A M B E I

dum neavoastră z iln ic ă (vezi p. 20 8). ► Luaţi z iln ic o ta b letă de suplim ent cu

gam bei sim ţiţi că vă doare, acest lucru indică

m ultivitam ine. ► În plus, luaţi un suplim ent cu beta-caroten (15 mg pe zi) - poate părea ciudat, dar este o sursă extra ord in a ră de vitam ina A.

Dacă la o apăsare uşoară asupra oaselor o deficienţă de vitam ine si minerale.

Soluţie: ► Luaţi calciu (1 .0 0 0 mg pe zi) si niacinam idă (5 00 mcg pe zi).

► Consum aţi ca n tită ţi m ari din urm ătoarele alim ente bogate în vitam ina A:

QS O

0£ Q _ >< >

CRAM PE LA N IV E L U L PICIOARELOR

Bro cco li

Pătrunjel

D urerile m usculare la nivelul picio arelo r

V a rză de Bruxelles

Dovleac

indică un nivel scăzut de calciu în organism .

M orcovi

Pip er roşu

De asemenea, poate fi vorba si de o deficienţă

Frunze de păpădie

Som on

de magneziu, de vreme ce m agneziul este responsabil cu fix a re a c a lciu lu i în oase.

Peste oceanic

C a rto fi dulci

V a rză creaţă

Pepene roşu

Frunze de m uştar

Creson

► Luaţi 75 0 mg de m agneziu si 5 0 0 mg de

Papaya

Dovlecel galben

calciu de două ori pe zi. ► A dău gaţi alge m arine în supe si în

Soluţii:

m ân cărurile înăbuşite. Consum aţi ca n tită ţi m ari de zarzavaturi. Dacă aveţi obiceiul să faceţi exerciţii fizice până când tra n sp ira ţi, o idee bună ar fi să luaţi câte o ta b letă de suplim ent cu m agneziu după efort.

VAR IC E Acestea reprezintă un indicator al unor

STOMAC

deficienţe nutritive si/sau al inflam ării ficatului.

STOMAC S E N S IB IL,D U R E R O S ,

Soluţii:

CU GAZE

Luaţi vitam ina E (4 0 0 U .I. pe zi),

Indică o cantitate insuficientă de acid si de

bioflavonoide (5 00 mg pe zi) si magneziu

enzim e digestive în stom ac.

(1 .0 0 0 mg pe zi).

Soluţii:

C itiţi in d ica ţiile de la p. 49 - planul în 10 paşi

Luaţi un suplim ent cu acid clo rh id ric.

pentru tra ta re a hem oroizilor. U rm aţi acele

Luaţi enzim e digestive la fiecare masă.

sfaturi si veţi reuşi să vă îm b u n ă tă ţiţi si starea venelor varicoase. De asemenea, c itiţi

E lim in a ţi produsele din lapte de vacă, deoarece, în cazul m u lto r persoane,

si in d ica ţiile de la p. 162.

m oleculele acestora sunt prea m ari pentru a

T Ă L P I CRĂPATE

Încercaţi să com binaţi alim entele (vezi

C răp ătu rile apărute pe ta lp ă pot fi un indiciu

p. 78).

putea fi descompuse în stom ac.

al prezenţei unor p a ra ziţi de natură m ico tică în organism .

Soluţii: Luaţi un suplim ent cu biotină (50 mg pe zi) pentru a preveni dezvoltarea până la m aturitate a m icroorganism elor parazite. M asa ţi-v ă tă lp ile p icio a re lo r cu ulei de in.

F IC A T U L CARE AJUTĂ ALIM ENTE

B r o c c o li V a rz ă de B ru x e lle s

SCAUNELE

SCAUNE CU MIROS

SCAUNE G R ASE,U LEIO ASE,

Scaunele cu m iros respingător indică

CARE R ĂM ÂN LA SU PRAFAŢA

o digestie proastă si faptul că

V a rz ă a lb ă C o n o p id ă U s tu ro i Ouă G u lii Napi A lu n e

APEI

m ateriile rezultate în urm a digestiei

M a te riile fecale care plutesc si nu se

stagnează m ult tim p în intestinul

duc odată cu apa din to a le tă a ra tă un

S e m in ţe

dezechilibru al fica tu lu i.

(în s p e c ia l de in,

Soluţii:

flo a re a - s o a re lu i s i d o v le a c )

► Presăraţi seminţe de in peste salatele sau supele pe care le consum aţi zilnic. ► M a sa ţi-v ă fica tu l po trivit procedeului prezentat la p. 150. ► Beţi trei căni de ceai de salvie pe zi. ► Luaţi o ling uriţă de sp iru lin ă pe zi. ► Consum aţi mai m ulte alim ente din

de substanţe toxice, ia r mediul intestinal este prea acid. Aveţi nevoie disperată de enzim e digestive.

Soluţii: ► Luaţi câte o capsulă de enzim e digestive la fiecare masă. ► Cum păraţi-vă c lo ro filă lichidă de la m agazinele de produse naturiste si luaţi câte o ling uriţă înain te de fiecare

în tă ri fica tu l.

► P u rific a ţi-v ă organism ul cu

► Luaţi în fiecare zi câte 100 mg de coenzim a Q10. ► Un lucru foarte bun pentru

amestecul ayurvedic fo rm at din trei

dum neavoastră ar fi să vă preparaţi

ierburi, denum it Triphala. Dacă nu

singuri în fiecare zi suc proaspăt (de

reuşiţi să găsiţi aşa ceva în m agazinele de produse naturiste, luaţi tă râ ţe de psyllium si fa ceţi-vă singuri o clism ă (vezi p. 151). ORGANISM

organism ul dum neavoastră este plin

masă.

în a in tea fiecărei mese (vezi p. 108).

PROPRIUL

gros. A cea sta înseam nă că

lista din partea stângă pentru a vă ► Luaţi L-glutam in ă sub form ă de praf

CUNOAŞTEŢI-VĂ

RESPINGĂTOR

exemplu, 2 m orcovi, 2 bucăţele de ţelină si un castravete, amestecate). Ş tiu că nu sună prea bine ceea ce vă spun, dar vă garantez că m erită efortul.

SCAUNE ALUNECOASE

► C u ră ţa ţi-vă organism ul prin adm in istrarea

În acest caz, scaunul dum neavoastră are prea

prafului denum it psyllium sau T rip h a la (două

m ult mucus, astfel în c â t alunecă si răm âne

linguri de praf am estecate cu suc sau apă,

lip it de m arginea vasului de toaletă. Cauza

ziln ic) si a unei linguriţe de c lo ro filă lichidă

este lipsa fib re lo r de ca lita te din alim e n ta ţia

îna in te de fiecare m asă.Toate aceste produse

dum neavoastră. De asemenea, trebuie să consum aţi m ai m ulte alim ente bogate în enzim e digestive (vezi p. 20 9). Scaunul este

se găsesc în m agazinele naturiste. ► Presă ra ţi 2 linguri de granule de lecitină peste cereale sau salate.

lip icios d ato rită um id ită ţii crescute din organism - o situ aţie destul de des în tâ ln ită

SCAUNE DE CULOARE D ESCHISĂ

în rândul pacien ţilo r mei.

Dacă scaunele dum neavoastră sunt de

Soluţii:

culoare foarte deschisă, bej sau galben, este

► Reduceţi aportul de alim ente producătoare

un semn că aveţi problem e cu digestia

de mucus, precum produsele lactate si

alim entelor grase. De asemenea, vă lipsesc

a lco o lu l. C h ia r aşa! Renunţaţi să m ergeţi la

a c iz ii graşi esenţiali, adică g răsim ile bune.

restaurant sau la bar pentru o vreme ori beţi num ai apă m inerală plată. S ă nu credeţi că

Soluţii: ► Consum aţi m ai m ulte alim ente care conţin

încerc să vă stric d istra cţia , dar veţi descoperi

a cizi graşi esenţiali, pentru a ajuta

că vă veţi sim ţi in fin it mai bine după doar

m etab olizarea grăsim ilor. Înco rp o raţi în dieta

câteva zile.

dum neavoastră z iln ic ă peste, avocado,

► Consum aţi alim ente superconcentrate, precum alge sălbatice verzi-albastre, disponibile în m agazinele de produse naturiste (6 capsule pe z i).V e zi p. 204.

seminţe de dovleac, floarea-soarelui si alge marine, precum nori si alge com estibile. ► Presă ra ţi o lingură de seminţe de in peste salate, fa p t ce va ajuta la no rm alizarea scaunului dum neavoastră.

bobiţele de iepuraş, aceasta înseam nă că

ÎN M A T E R IIL E FECALE

aveţi problem e serioase cu fica tu l, care este

Este perfect norm al să găsiţi coaja boabelor

congestionat. În astfel de cazuri, eu le cer

de porum b în m ateriile fecale, de vreme ce

pacien ţilo r mei de la c lin ică să urmeze

aceasta nu este digerabilă. Însă dacă

program ul de detoxifiere de o zi (vezi p. 140),

observaţi resturi ale a lto r alimente, atunci se

dar le recom and să urmeze program ul două

pare că digestia dum neavoastră nu este

zile la rând!

tocm a i bună. De asemenea, s-ar putea să nu

Soluţii:

m estecaţi suficient m âncarea. M estecaţi

► Luaţi câte două capsule de Silybum Marianum, de tre i ori pe zi, si acid a lfa lipoic (5 00 mg pe zi) tim p de o lună.

fo arte bine alim entele si gân diţi-vă că stom acul dum neavoastră nu are dinţi.

PROPRIUL

A L IM E N T E NEDIGERATE

CUNOAŞTEŢI-VĂ

Dacă scaunul dum neavoastră a ra tă ca

O R G AN ISM

BO BIŢE DE IE P U R A Ş

45

SCAUNE CU V IE R M I Ştiu, e fo arte neplăcut, dar este o afecţiune m ult m ai răspân dită decât v-aţi putea imagina. Se în tâ m p lă adesea ca vierm ii

tre i ori pe zi, este un remediu excelent îm p o triv a v ierm ilo r intestinali. ► Consum aţi c a n tită ţi m ari de seminţe de

intestinali să fie prezenţi la copii, ia r aceştia

dovleac, de susan si sm ochine pentru a

să-i tran sm ită la părinţi, din cauza unei igiene

în d e p ă rta nedoritele creaturi.

d e fic ita re .V ă mai puteţi infesta cu vierm i

► Beţi suc de aloe vera o dată sau de două ori pe

intestinali dacă sărutaţi anim alele pe bot,

zi înain te de mese pentru a preveni re a p a riţia

consum aţi carne de porc insuficient

ini' ' l i ' i .

preparată, carne crudă ori peste crud. Treceţi im ediat la deparazitare. Persoanele cu paraziţi intestinali suferă, cu siguranţă, de o lipsă a substanţelor nutritive în organism. Vierm ii trăiesc din substanţele nutritive, astfel că absorbţia lor în organism va fi compromisă. În general, persoanele cu paraziţi intestinali sunt anemice (au un nivel scăzut de fier în organism). Faceţi-vă analiza fierului din sânge. Este foarte probabil să suferiţi de

► Luaţi tablete de m u ltivitam ine cu un conţinut rid ica t de vitam ine B. ► E xtra ctu l din sâm buri de grapefru it (20 de picătu ri diluate în apă, de trei ori pe zi) este un remediu natural excelent. ► Consum aţi m ultă ceapă, legume cu frunze de culoare verde în ch is si m ulte salate. ► Renunţaţi la du lciuri, lapte pasteurizat si alim ente p rep arate.A ce ste medii sunt favorab ile vierm ilor.

m âncărim i în zona anală, mai ales în cursul

► Beţi ceai de senna pentru elim inarea paraziţilor.

nopţii. Încercaţi să nu vă scărpinaţi, deoarece

► Crem a de oxid de zin c fo lo sită în regiunea

în acest mod p a ra ziţii se pot îm p ră ştia.

Soluţii:

a nală ajută la atenuarea disconfortu lui. ► S-ar putea să vi se pară o nebunie, dar dacă

Următoarele soluţii s-ar putea să vi se pară

aveţi paraziţi, încercaţi să vă puneţi câţiva căţei

ciudate,dar vă asigur că dau rezultate.În primul

de usturoi în şosete. Pe măsură ce păşiţi,

rând,va trebui să faceţi un drum până la maga­

usturoiul se va zdrobi,va fi absorbit prin piele si

zinul cu produse naturiste,dar merită efortul:

va pătrunde în sânge,ajungând până la tractul

T inctura de nuci negre distruge vierm ii

intestinal. Usturoiul este nociv pentru viermi, iar

intestinali. Luaţi-o de trei ori pe zi, pe

dumneavoastră veţi absorbi prin piele această

stom acul gol. Un amestec din cuisoare, pelin si

substanţă cu proprietăţi antiparazitare.

tin ctu ră de nuci negre va da rezultate si mai

Bineînţeles,consumul de usturoi crud sau gătit

bune, dar nu puteţi folosi aşa ceva dacă sunteţi

este folositor în egală măsură!

o fem eie însărcinată.

W

► T in ctu ra din rădăcin ă de genţiană, luată de

SCAUNE M O I Ş I APROAPE FLU ID E ÎN P E R M A N E N Ţ Ă

SCAUNE S U B Ţ IR I Ş I FOARTE FRAGM ENTATE

A ceastă situ aţie nu este s im ila ră cu o diaree

Colonul dum neavoastră ţip ă după ajutor.

ocazională, cauzată de un m icrob .V orb im

„T e rog, c u ră ţă -m ă !"

despre cazul în care aveţi în mod permanent scaune moi si inconsistente. A cesta este un

Soluţii: ► S ă vă faceţi o clism ă sau să fo lo siţi un

semn că splina dum neavoastră este epuizată

irig a to r intestinal ar fi o idee excelentă (vezi

'■v i I'. 3.|'.

p. |5|).

Soluţii: ► În acest caz, nu vă încurajez să consum aţi legume crude, înain te ca scaunul dum neavoastră să capete consistenţă. ► Introduceţi urm ătoarele alim ente în dieta zilnică: ceapă, praz, ghimbir, scorţişoară, chim en-dulce,usturoi si nucşoară.

► A legeţi o dietă bogată în fibre, de exemplu, m ulte fructe, legume si salate din zarzavaturi cu frunze de culoare verde-închis. ► C itiţi program ul meu de detoxifiere de o zi (vezi p. 140) si p ra c tic a ţi-l mai m ult de o zi. ► Luaţi tă râ ţe de psyllium sau T rip h a la si urm aţi in d ica ţiile de pe etichetă.

► Orezul, ovăzul si alacu l alcătuiesc un m ic-dejun grozav în cazul acestei afecţiuni. ► C itiţi lista de alim ente benefice pentru splină, de la p. 34. ► Luaţi suplim ente de A cid o philu s (respectaţi dozajul recom andat pe am balaj). ► Consum aţi m âncăruri calde si beţi ceaiuri din

Foarte important: cât durează digestia? Dacă doriţi să ştiţi cât timp îi trebuie sistemului dumneavoastră să digere legumele, puteţi să faceţi experimentul cu boabele de porumb pentru a afla. Din momentul în care îngurgitaţi boabele de

plante sau apă caldă, în special în perioadele

porumb si până în momentul în care cojile

ploioase sau cu tem peraturi mai scăzute.

acestora se vor regăsi în scaunul

D acă do riţi să m âncaţi salate, trebuie să le

dumneavoastră ar trebui să treacă

consum aţi întotdeauna îm preună cu o

aproximativ sase ore. Dacă în cazul

m âncare cald ă sau să le asezonaţi cu ghim bir

dumneavoastră durează mai mult, înseamnă

ras. A cest condim ent are un efect de în c ă lz ire

că digestia nu este tocmai cum ar trebui să

. isupr. i spline i.

fie. Încercaţi să beţi două linguri de suc de aloe vera înainte de fiecare masă si luaţi suplimente cu enzime digestive la masă, pentru a ajuta descompunerea alimentelor.

PRURIT ÎN REGIUNEA ANALĂ Nu vă jenaţi de o astfel de situaţie. O grăm adă de oameni suferă de această problem ă. De

Soluţii: ► Luaţi o ling uriţă de L-glutam in ă pudră îna in te de fiecare m asă pentru a m inim aliza re a cţia a lerg ică la alimente. ► Ouăle, citricele, produsele din soia,

obicei, acest sim ptom indică urm ătoarele

porum bul, grâul, lactatele, ro şiile si

afecţiuni: infecţia cu vierm i sau paraziţi

alim entele condim entate agravează, de

intestinali (vezi p. 45), sensibilitate alim entară

obicei, această afecţiune. Evitaţi-le , pe cât

sau h e m o ro izi.V ă rog să fiţi extrem de stricţi

posibil.

în ce priveşte igiena m âinilor!

HEM O R O IZI S E N S IB IL IT A T E A L IM E N T A R Ă

Când aveţi fica tu l inflam at, de obicei vă

Pentru a v e rifica dacă vă a fla ţi într-o atare

tre z iţi cu hem oroizi. H em o ro izii sunt

situaţie, vă rog să vă faceţi testul de

in fla m a ţii ale venelor sau ale c a p ila re lo r din

sensibilitate de mai jos, ce presupune

jurul anusului, de culoare albăstrie, roşie

v erificarea pulsului. În mod norm al, pulsul are

sau violacee. M ă rim ile lo r pot să varieze

o valoare relativ constantă, dar atunci când

destul de m ult, de la dim ensiunea unui bob

consum aţi alim ente la care sunteţi alergic,

de m azăre până la cea a unui grapefruit.

ritm ul inim ii dum neavoastră creste. Faceţi

H em o ro izii pot să fie extrem de incom ozi.

acest test si dacă veţi constata că după ce aţi

Ficatu l se inflam ează ca urm are a unui

luat masa vă creste pulsul, înseam nă că aveţi o

regim a lim entar nefericit. Excesul de zahăr,

alergie alim entară. Nu aveţi nevoie decât de un

de ciocolată, de cafea, de friscă , de produse

ceas cu secundar.

de patiserie, de biscuiţi si de produse lactate

CUNOAŞTEŢI-VĂ

PROPRIUL

O R G AN ISM

de vacă este suficient pentru a avea

48

TES TU L V E R IF IC Ă R II P U L S U L U I

neplăceri. Este posibil ca hem oroizii să nu

►

fie fo a rte in fla m a ţi si să răm ână în

Dim ineaţa, când vă tre z iţi, luaţi-vă im ediat pulsul. A şe za ţi degetul a ră tă to r pe

interiorul rectului, astfel în c â t să nu fie

încheietu ra m âinii. N um ăraţi pu lsaţiile

v iz ib ili. De obicei sunt durerosi, cauzează o

dintr-un interval de 60 de secunde. Rezultatul

senzaţie de m âncărim e, ia r uneori chiar

ar trebui să fie în tre 50 si 70 de bătăi pe

sângerează.

minut. ►

După ce luaţi masa, m ăsuraţi-vă din nou pulsul radial. Dacă valoarea acestuia a crescut cu mai m ult de 10 bătăi, atunci s-ar putea să aveţi o se nsibilitate la un anum it alim ent din respectivul meniu. În acest caz, va trebui să separaţi alim entele, pentru a a fla la care dintre ele reacţionaţi negativ, folosind aceeaşi metodă.

PLANUL MEU DE TRATARE A HEMOROIZILOR ÎN 10 PAŞI rele Încercaţi să fo lo siţi prin rotaţie urm ătoarele creme naturale din ierburi. Le găsiţi la

m

ţi cu m agazinele de produse naturiste. Începeţi

5

m agazinele de produse naturiste), am estecată cu puţină a p ă .V ă m âzg ăliţi

prim a crem ă indicată si fo lo siţi-o până la

puţin, dar veţi reuşi să ca lm a ţi durerea si

d isp a riţia h em o ro izilo r sau până se term ină

inflam aţia. Pentru a în d e p ă rta argila, faceţi

cu tia respectivă. Dacă aţi term inat crem a si

baie sau dus.

în că aveţi hem oroizi, începeţi să fo lo siţi a Introduceţi frunze de afin în regimul

doua crem ă indicată si aşa mai departe. a. Hamamelis Virginica,în special dacă hem oroidul este dureros la atingere.

n

dum neavoastră alim entar. Au un conţinut rid ic a t de bioflavonoide, care sunt

Com presele cu Hamamelis Virginica ajută la

com ponente an tiin fla m a to a re eficiente. În

c o n stric ţia venei respective.

c riz a hem oroidală acută, luaţi extra ct de

b. Unguent Pilewort (unguent pentru

afine sub fo rm ă de capsule, câte una pe oră,

hem oroizi pe bază de plante).

până la vindecare.

c. Unguent de castan porcesc. d. Unguent de patlaginăsi coada-soricelului..

Intr Introduceţi în regimul a lim entar ziln ic câte o

Încercaţi urm ătoarele rem edii homeopate:

ingură de seminţe de in, luate îna in te de lingi fiec, iecare masă.

I 7

a. Hamamelis3 0 c - dacă hem oroidul este dureros la atingere,vineţiu, inflam at b. Sulf 30 c - dacă hem oroidul este irita t, fierbinte, ustură si/sau m ănâncă

u I Q

Luaţi o capsulă de Silybum marianum de

două ori pe zi, pentru înm uierea scaunului si p u rifica rea fica tu lu i.

c. Sepia 30 c - dacă sim ţiţi hem oroidul ca pe o bilă în interiorul rectului.

Nu vă fo rţa ţi la to a le tă .A c e st lucru

nu va face decât să în ră u tă ţea scă

Consum aţi alim ente care fo rtific ă ficatul, precum varza, broccoli si va rza de Bruxelles.

A se zaţi-vă cu partea d o rsa lă într-un

Încercaţi să a p lica ţi o m etodă de germ inare

recipient cu apă rece. Probabil că vă

a sem inţelor de broccoli (vezi p. 213).

şochează oarecum , dar acest fa p t va duce la reducerea considerabilă a inflam aţiei, calm ând vasul de sânge congestionat.

O R G AN ISM

căni pe zi).

situ aţia.

PROPRIUL

Beţi c a n tită ţi m ari de ceai de păpădie pentru decongestionarea fica tu lu i (3 sau 4

CUNOAŞTEŢI-VĂ

_1

A p lic a ţi a rg ilă verde (disponibilă în

49

INDICII A L E UNEI

URINA

VEZICI URINARE OBOSITE

D IF IC U L T Ă Ţ I DE URINARE Dacă sim ţiţi nevoia de a urina, dar nu reuşiţi

Recunoaşt eţ i s i mpt omel e?

cu uşurinţă, acesta este un semn că vezica

► Un cont rol sl ab al vezi ci i

urin a ră si rin ich ii dum neavoastră sunt în dezechilibru energetic. Puteţi îndrepta

uri nare

situ a ţia cu ajutorul alim entelor si plantelor din lista im ediat urm ătoare.

► Ur i n ă în cant i t at e redusă/ de cul oar e î nchi să/ opac ă

Soluţii: ► Consum aţi alim entele si plantele cuprinse în program ul M cK e ith de revigorare a vezicii

► Ur i nar e f r ecvent ă (l a fi ecare 5 mi nute)

urinare de la p. 51. Dacă problem a persistă, trebuie să consultaţi un specialist. ► Consum aţi quinoa (vezi p. 21 2 ). Este unul

► Ri gi di t atea degetul ui mi c

dintre cele mai bune alim ente pentru rinichi si vezica urinară.

de la pi ci or U R IN A Ţ I M ULT Ş I T R EBU IE

► Dureri de cap

SĂ A JU N G E Ţ I IM E D IA T LA BAIE Eu vorbesc despre cazul în care aveţi nevoie la to a letă la fiecare 15 -30 de minute. A cesta este un indiciu pentru o slabă funcţionare a rin ic h ilo r si pentru o vezică urin a ră foarte obosită. De asemenea, poate fi cauzată de consumul în exces de băuturi nealcoolizate, pline de zahăr si de aditivi.

Soluţii: ► Introduceţi în dieta dum neavoastră orz, boabe de grâu, orez dulce, fasole A dzu ki, fasole neagră, fasole albă, somon si păstrăv, alim ente care ajută rin ich ii. Asezonaţi m âncarea cu pătrunjel, atunci când este posibil. ►

Dacă sunteţi predispus la infecţii ale vezicii urinare, consum aţi afine sau beţi suc de afine (sunt cele mai bune fructe pentru vezica urinară); faceţi supe sau ciorbe din legume benefice v ezicii urinare, precum ţelină, m orcovi,dovlecel, sparanghel si fasole lima; beţi ceai de păpădie si m âncaţi seminţe de in.

PROGRAMUL M C K E IT H DE REVIGORARE A V E Z IC II URINARE A sig u raţi-v ă că dieta dum neavoastră z iln ic ă include ca n tită ţi destul de m ari din urm ătoarele alimente:

FASOLE

► ALGE MARINE

Fasole A d zu ki

Kombu

Păstrăv

Fasole albă

W akam e

Som on (nu de crescătorie)

Fasole lim a

Nori

BĂUTURI

► PLANTE

Suc de afine/cireşe

Ierburile Uva Ursi

Ceai de urzică/păpădie

(500 mg de două ori pe zi)

C a n tită ţi m ari de apă

fa c minuni.

► PEŞTE

Supe din ţelină, morcovi, dovlecel, sparanghel si fasole lim a

E V IT A ŢI Cofeină Cafea Ceai (care conţine cofeină)

U R IN Ă OPACĂ Este un semn că organism ul dum neavoastră are o um iditate si o aciditate prea m ari, cauzate de consumul unor alim ente nepotrivite.

Soluţii: ► Luaţi alge sălbatice verzi-albastre, care vor ajuta la asanarea organism ului. ► M ai consum aţi: fasole A d zu ki, mei,

D ulciurile, produsele de origine anim ală,

napi, ca rto fi dulci si alte legume

lactatele, ouăle si cerealele rafinate,

rădăcinoase.

în organism se produce o cantitate de acid mai m are decât este necesar, acesta devine un mediu fe rtil pentru bacterii. Unele dintre persoanele a că ro r urină este opacă m anifestă si alte simptom e ale unei um idităţi crescute, precum letargie, senzaţie de greutate în m âini si picioare, apatie si confuzie.

PROPRIUL

interioare a organism ului, producându-se astfel un exces de c lo r si de toxine. Când

CUNOAŞTEŢI-VĂ

mare, duc la creşterea a cid ită ţii

O R G AN ISM

precum orezul alb sau grâul în cantitate

51

Coşurile indică existenţa unei congestii sau a unui dezechilibru. În fu n c ţie de lo calizarea lo r pe su p ra fa ţa c o rp u lu i, se poate spune ce organ intern este a fe cta t.

FRUNTE : INTESTINE

Beţi o lingură de suc de aloe vera înain te de

Soluţii:

fiecare masă.

P u rific a ţi-v ă organism ul, luând z iln ic câte o

PLĂMÎNI ŞI IN IM Ă

lingură de tărâţe de psyllium amestecată în apă. Faceţi regulat clism e sau ch ia r faceţi câteva şedinţe de hidroterapia colonului (vezi p. 151).

Soluţii: Beţi regulat ceaiuri de lum â n ă rică si de ginkgo biloba.

I: PLĂMÎNI ŞI PIEPT

Luaţi suplim ente cu coenzim a Q10 (1 00 mg pe zi).

Soluţii: Beţi ceai de lum â n ă rică si luaţi suplim ente cu

Presă ra ţi lecitină g ranu lată peste salate si

planta unghia-găii, de 3 ori pe zi.

cereale.

Luaţi suplim ente cu ulei de lum iniţa-nopţii (1 .0 0 0 mg pe zi).

PARTEA SUPERIOARĂ

Luaţi tin c tu ră de echinacea (20 de picătu ri, de

A SPATELUI PLĂMÂNI

două ori pe zi).

Soluţii:

E vitaţi produsele din lapte de vacă, grăsim ile

Luaţi unghia-găii (5 00 mg de două ori pe zi).

saturate si carnea roşie.

Luaţi suplim ente de germ aniu (2 00 mg pe zi). Introduceţi urm ătoarele condim ente la

: IN IM Ă

prepararea hranei: busuioc, ardei iute, chimen

Soluţii:

dulce, schinduf, usturoi, ghimbir, lum ânărică,

Luaţi suplim ente de păducel, 5 0 0 mg de două

urzică, mentă.

ori pe zi, plus 100 mg coenzim a Q10.

Beţi suc de ţelină si ceai de lum ânărică.

Luaţi orz verde (o ling uriţă pe zi).

Încercaţi să luaţi mese simple, reduse

Beţi două căni de ceai de păducel pe zi.

cantitativ. E vita ţi produsele lactate si

CUNOAŞTEŢI-VĂ

PROPRIUL

O R G AN ISM

dulciurile.

: RINICHI Soluţii: ► M ân caţi quinoa. ► Beţi ceai de păpădie. ► Luaţi suplim ente de m agneziu (1 .0 0 0 mcg pe zi) si vitam ina B com plex (100 mg pe zi).

ZONA DIN JUR I RUL GURII: ORGANELE OR REPRODUCĂTOARE ARE Soluţie: ► P la n ta agnus castus vă poate ajuta să

UMERI:TUB DIGESTIV

core cta ţi dezechilibrele horm onale care se

Soluţii:

m anifestă sub form a c o şu rilo r din jurul gurii.

► Luaţi suplim ente cu enzim e digestive la toate mesele.

52

Renunţaţi com plet la arahide pentru o perioadă.

Luaţi suplim entul din această plantă de două ori pe zi.

W CĂSCATUL EXCESIV ŞI OFTATUL Nu întotdeauna a ra tă că sunteţi p lictisit. Este

A jutându -vă să vă cunoaşteţi propriul

fo arte posibil să fi răm as „ f ă r ă co m b u stib il"

organism , vreau, de fapt, să vă dem onstrez

si să suferiţi de hipoglicem ie (nivelul scăzut al

efectul m ajor pe care-l are hrana asupra

zah ăru lu i din sânge).

organism ului dum neavoastră si asupra felului

Soluţii:

în care vă sim ţiţi în fiecare zi. Aceste sfaturi

► Luaţi o ling uriţă de sp iru lin ă de două ori pe

fundam entale pot duce la schim bări

zi, dim ineaţa si după-am iaza. Sau puteţi

u lu ito a re .În plus, veţi descoperi că veţi

în cerca amestecul sub form ă de praf creat

începe să înţelegeţi sem nalele organism ului

de mine pentru a restabili echilibrul za hărului

dincolo de in d iciile cuprinse în acest capitol.

în sânge (produsul este disponibil în

Veţi descoperi în curând ce alim ent vă dă

m agazinele naturiste).

v ita lita te si sănătate si ce alim ent vă

► Puneţi 15 picături de tin c tu ră de ginseng

balonează la stom ac sau vă dă dureri de cap!

într-o cantitate m ică de apă si beţi amestecul

Aceste cunoştinţe sunt extrem de valoroase -

după m a s ă -v-a r putea regla nivelul de zahăr

ele reprezintă cheia către o v ia ţă si o sănătate

din sânge.

excelente.

O S C H I M B A R E O R I C Â T DE M I C A IN O B I C E I U R I L E D U M N E A V O A S T R Ă A L I M E N T A R E POATE T R A N S F O R M A R A D I C A L F E L U L ÎN C A R E Î N Ţ E L E G E Ţ I S T A R E A DE B I NE . NU D O R E S C S Ă P U N A C C E N T U L P E C E E A C E NU A R T R E B U I SĂ M Â N C A Ţ Ţ C I SĂ VĂ DESCHID ORIZONTUL C Ă T R E S U T E DE A L T E A L I M E N T E NOI, D E S P R E C A R E , P OA T E , NU A Ţ I A V U T NICI C E A M A I V A G Ă I D E E . A C E A S T A NU E S T E O D I E T Ă R E S T R I C T I V Ă - M A I D E G R A B Ă , E S T E O D I E T Ă A A B U N D E N Ţ E I . EU V Ă S P U N S Ă M Â N C A Ţ I M A I M U L T E M Â N C Ă R U R I , NU M A I P U Ţ I N E . D O R I N Ţ A M E A E S T E S Ă S P U L B E R O R I Z O N T U L DE A Ş T E P T Ă R I DIN P R E Z E N T ÎN P R I V I N Ţ A DIETEI. ÎN P R A C T I C A M E A C L I N I C Ă , P A C I E N Ţ I I C A R E VI N P E N T R U P R I M A D A T Ă L A C A B I N E T U L M E U CU D O R I N Ţ A DE A S L Ă B I ( I N D I F E R E N T CÂT ) S F Â R Ş E S C PRI N A- ŞI A T I N G E S C O P U L ŞI C A P Ă T Ă O Î N F Ă Ţ I Ş A R E U L U I T O A R E . D A R EI T R E B U I E S Ă - Ş I IA A N G A J A M E N T U L S Ă M Ă N Â N C E M A I M U L T E A L I M E N T E S Ă N Ă T O A S E , R E C O M A N D A T E DE M I N E ŞI M A I P U Ţ* I N DIN C E L E NOC I V E . ŞI ' ' V Ă P R O M I T CĂ,i D A C Ă V E Ţ I U R M A D I E T A A B U N D E N Ţ E I , NU V E Ţ I M A I A V E A N I C I O D A T Ă P R O B L E M E CU G R E U T A T E A . N I C H O L A S E S T E U N U L D I N T R E CE I C A R E Ş I - A L U A T UN A S T F E L DE A N G A J A M E N T , D A R P R I V I Ţ I C U M A R Ă T A J U R N A L U L SĂU A L I M E N T A R , ÎN AI NT E SĂ A P E L E Z E LA P R O G R A M U L E Ş T I C E E A C E M ĂN ÂN CI...

JURNALUL ALIMENTAR A L LUI NICHOLAS LU N I 2.00 3 fe lii de pizza cu b la t gros 10.00 Cafea - tare, cu lapte p a rtia l degresat 13.00 Cafea 15.00 Cafea 16.00 Cafea 17.00 Cafea 20.00 O ju m ă ta te de s tic lă de vodcă cu 1 litru suc de po rto ca le 22.00 4 cepe m ici g ă tite în stil indian, 6 ciuperci m ici asemenea, o ju m ă ta te pizza de pui,

condim entată, cu b la t gros 23.00 2 5 0 ml în g h e ta tă de caram el Pe parcursul n o p ţii 2 litr i de apă

M AR ŢI 7.00 Cafea 10.00 6 sandvişuri cu carne de v ită : 12 fe lii m ici de pâine albă, 6 fe lii de carne de v ită (3 8 0 g),

unt degresat ta rtin a b il, 2 c u tii de suc a c id u la t de p ortocale 12.00 Ceai cu lapte şi 2 cuburi de zahăr 14.00 Cafea 16.00 Sandviş de pui (p re a m b a la t): pâine neagră, m aioneză şi salată 19.00 2,5 litr i de bere, 4 sticle de bere germ ană (2 7 5 m l)

ABUN DEN ŢEI

3 fe lii de pizza cu şuncă şi ananas, cu b la t gros

DIETA

22.30

M IE R C U R I 8 .0 0 -1 2 .0 0 4 cafele

2 bucăti de batog pane (congelate, pream bala te) cu 25 g unt 16.00 Buşeuri cu brânză şi ceapă 21.00 Peşte cu c a rto fi p r ă jiti şi sos cu m p ă ra t din magazin

JO I 2.00 2 sandvişuri cu brânză: 4 fe lii de pâine albă in te rm e d ia ră cu unt,

125 g de brânză roşie Leicester, o ceapă m ică 7.00 Cafea 9.00 Cafea 17-19.00 1,5 litr i de sherry 21.00 H am burger (2 2 5 g) cu o p o rtie m are de c a rto fi p ră jiti, 2 ouă p ră jite

(în grăsim e), ketchup, 3 fe lii de pâine albă, unt 23.00 Ceai cu lapte şi 2 cuburi de zahăr

V IN E R I 5.00 3 sandvişuri cu brânză: 6 fe lii m ari de pâine albă cu unt, 1 50 g de

brânză roşie Leicester, o ceapă m ică 8.00 Cafea 12.00 O conservă de c h ifte lu te în sos de ceapă, o p o rtie m are de c a rto fi

p ră jiti, 2 câ rn a ti de porc m ari, p re a m b a la ti, 4 fe lii m ari de pâine albă, unt 14.00 3 sandvişuri cu carne de v ită : 6 fe lii m ari de pâine albă, unt, 120 g

de carne de v ită fe lia tă , pream bala tă 15.00 Ceai cu lapte şi 2 cuburi de zahăr 17.00 Cafea

DIETA

ABUN DEN ŢEI

22.00 4 pungi de chips, 5 00 g bomboane de ciocolată, 6 bomboane de

mentă, învelite în cio co la tă

S Â M B Ă TĂ 1.00 O ju m ă ta te de lasagna p re pa ra tă în casă: 50 0 g carne slabă, to c a tă şi

p ră jită în ulei de măsline, 2 conserve de ciuperci, 2 cepe, 2 borcane de sos gata p reparat, 6 fâ ş ii de lasagna scurse 2.00 Un bidon de suc a c id u la t de po rto ca le 8.00 O ju m ă ta te de lasagna p re pa ra tă în casă 8.00 Cafea 10.00 Cafea, 3 0 0 g bom boane de cioco lată, 6 bom boane de mentă, învelite

în cio cola tă, un baton de cio c o la tă cu lapte şi caram el de 50 g 12.00 Cafea 14.00 Ceai cu lapte şi 2 cuburi de zahăr 15.00 1 kg de fr ip tu r ă înăbuşită , 2 plăcinte cu musaca din carne de vită,

c a rto fi, legume, orez 18.00 O cu tie de budincă de orez 22.00 O pizza în tre ag ă, cu b la t gros, având d ia m e tru l de 27 de ce n tim e tri,

cu pui a ro m a t, 6 ciuperci m ari, g ă tite în stil indian, ceai cu lapte şi 2 cuburi de zahăr

D U M IN IC Ă 3.00 Carne to c a tă cu ceapă (o p o rţie mare, răm asă de sâm bătă), 9 0 0 g

c a rto fi piure 9.00 4 fe lii s u b ţiri de şuncă, 2 ouă p ră jite în unt, o conservă de 4 0 0 g de

c â rn a ţi cu fasole, 2 cafele 13.00 5 0 0 g în g h e ţa tă cu caram el 16.00 1,1 kg pui p ră jit, 6 c a rto fi piure cu sm ântână şi unt, mazăre

p re p arată din conservă, 6 m orcovi de m ărim e medie

20.00 O cană m are cu lapte de m a lţ, fie rb in te ,în d u lc ită cu 1 cub de zahăr

şi a ro m a tă cu 2 p lic u ri de ceai de nalbă-m are

DIETA

18.00 Cafea

ABUN DEN ŢEI

17.00 O cu tie de budincă de orez

C R E D E Ţ I CA AVE ŢI UN REGIM a l i m e Nt a r s A n A t o s ? P rim a m are problem ă de care mă lovesc în p ra c tic a mea apare atunci când în tre b un pacient nou despre c a lita te a regim ului său alim entar. În mod in e vita b il, cei mai m u lti îm i răspund că se alim entează în tr-u n mod sănătos. A b ia după ce fa c un mic sondaj, le pun în tre b ă ri şi le cer să-mi fa că un inventar a lim e n ta r d e ta lia t pe o săptăm ână descoperim că m a jo rita te a se hrăneşte în g ro zito r, ch ia r şi atunci când are im presia că se alim entează bine. Aşa că, în a in te de a merge m ai departe, aş d o ri să faceti testul care stabileşte ce co eficient de inteligen tă a lim e n ta ră (F IT -IQ , Food Intelligen ce Q uotient) aveti. În fu n c tie de valoarea co e ficie n tu lu i d u m n e a vo a stră ,fie veti trece rapid peste acest c a p ito l, fo lo sin d u -l ca pe un sim plu ghid de re fe rin tă (în cazul în care coeficientul dum neavoastră are o valoare rid ic a tă ), fie, în caz contrar, va tre b u i să lu ati perm anent cu dum neavoastră acest ca p ito l - şi

DIETA

ABUN DEN ŢEI

această ca rte - şi să nu-l pierdeti din vedere.

?

TESTUL DE INTELIGENŢĂ ALIMENTARĂ AL DR.GILLIAN

R ă s p u n d e ţ i c u D A s a u N U la u r m ă t o a r e l e î n t r e b ă r i :

nsum aţi cel puţin un fru c t proaspăt pe zi? în ca ţi cel puţin 5 p o rţii de legume în fiecare zi? în ca ţi orez, quinoa, mei, ovăz sau alte cereale cel puţin de tre săptăm ână?

AFLAREA PUNCTAJULUI A du naţi răspunsurile DA.

în ca ţi o porţie de legume crude în fiecare zi? în ca ţi seminţe crude cel puţin de trei ori pe săptăm ână? losiţi alge m arine la gătit?

17-20: EXCELENT - SUNTEŢI ÎN FRUNTEA PLUTONULUI V ă rog să c itiţi acest capito l, să vă fa m ilia riz a ţi cu in fo rm a ţiile

:ludeţi pestele în alim e n ta ţia dum neavoastră cel puţin de dou săptăm ână? obicei, mestecaţi bine m âncarea, până devine lichefiată?

cuprinse în el si totul ar trebui să fie în regulă.

12-16: NU E RĂU - DAR V-AŢI

ceţi efo rtu ri pentru a evita alim entele care conţin conservanţ

PUTEA STRĂDUI MAI MULT

itivi, colo ra n ţi si E -uri?

V ă stră d u iţi, ceea ce nu e rău, dar

itaţi consumul de alimente care conţin sau la care se adaugă z; hăr?

nu suficient. A r fi bine să studiaţi cu atenţie acest capito l - s i

că sunteţi stresat, aşteptaţi până când vă rela xa ţi, si abia api

întreag a carte! Sper să faceţi

ncaţi?

efo rturi reale pentru a urm a cele

pă ce v-aţi născut, aţi fost hrănit cu lapte matern? aco rd aţi întotdeauna tim pul necesar pentru a m ânca în tihn ar si atunci când sunteţi foarte obosit sau fo a rte ocupat?

mai multe dintre sfaturile mele. Începeţi D ieta Abundenţei cât mai curând posibil.

11 SAU MAI PUŢIN:AŢI CAM

aţi în fiecare zi m icul-dejun?

PICAT EXMENUL!

ţi apă de izvor, îm bu teliată, în fiecare zi?

S ta ţi pe loc! Nu m işcaţi! Sunt

ţi în fiecare zi cel puţin 8 pahare de apă filtra tă , m inerală sai

în g rijo ra tă pentru dum neavoastră. Sunteţi în mare în c u rc ă tu ră .V ă cer să tra ta ţi

ita ţi consum ul de bere/alcool/băuturi acidulate în tim pul me;

foarte serios fiecare cuvânt din

sţi obiceiul să beţi apă cu cel puţin 25 de minute înain te

acest capitol si din această carte.

a m ân ca ,în loc să o beţi în tim pul mesei?

Pu r si sim plu vă im plo r să

sţi obiceiul să consum aţi alim ente diversificate, si nu aceleas iecare zi? preparaţi sucuri proaspete de legume cel puţin o dată pe 20 V

tăm ână?

începeţi im ediat Dieta Abundenţei, propusă de mine, ch ia r de astăzi, fă ră nici o am ânare.

Să începem cu câteva s fa tu ri prelim inare, sim ple despre a lim e n ta tie : ► În c e rc a ti să vă a lim e n ta ti cât mai v a ria t. Acest fa p t vă va fu rn iz a mai m ulte substante n u tritiv e şi vă veti sim ti mai îm p lin it. ► În fiecare săptăm ână, adăugati unul sau două alim ente noi la d ieta dum neavoastră obişnuită . ► Când este posib il, h ră n iti-v ă cu alim ente ecologice. ► C onsum ati cereale integrale în locul celor ra fin a te şi prelucrate, şi orez brun în locul celui alb. Făina, pâinea şi spaghetele integrale sunt mai bune decât cele din fă in ă ra fin a tă . ► R enuntati la grâu cât de des este posibil şi in tro d u ce ti alte cereale, precum orzul, a la cul, m eiul, a m a ra n tu l, quinoa şi secara. ► C onsum ati legume proaspete în fiecare zi. ► F o lo siti sare m arină n e rafin ată în locul celei obişnuite, de masă. ► F o lo siti ulei nerafinat, presat la rece, cum ar fi uleiul de susan, porum b, măsline, flo a re a -so a re lu i. ► C onsum ati gem uri la care nu s-a adăugat zahăr. ► Beti sucuri de fru c te natu ra le (nu co ncentrate). ► S iropul de orez şi de orz sunt în d u lc ito ri n a tu ra li m u lt mai buni decât zahărul alb. ► Consumati carne albă de peşte din mare (nu de crescătorie),în loc de carne roşie sau de pui. ► C onsum ati alim ente cu un c o n tin u t rid ic a t de proteine, precum fasole, to fu , quinoa şi te m pe h,în loc de carne şi brânză. ► F o lo siti concentrate de alge m arine la prepararea m âncării (vezi p. 2 0 7 ). Acestea re p re zintă o sursă extrem de valoroasă de substante n u tritiv e , inclusiv calciu, betacaroten şi v ita m in a B12, care a ju tă la scăderea co le ste ro lu lu i, cu ră tă organism ul de toxine şi întăresc im unitatea. ► In tro d u c e ti noi alim ente în v ia ta dum neavoastră şi consum ati-le din plin, în special d in tre cele recom andate de mine în L ista A bundentei (p. 8 2 ). F iti deschişi la m inte! Nu vi se pare m inunat că nu mai tre b uie să su fe riti de foame? La începutul program ului

DIETA

ABUN DEN ŢEI

meu te leviza t, chestiunea a rză to a re a tu tu ro r p a rtic ip a n tilo r era: „ Î m i va fi fo a m e ? " Cu D ieta Abundentei propusă de mine, veti ajunge să consum ati o va rietate m u lt mai m are de alim ente decât v -a ti în c h ip u it vreodată. Ia r frum usetea regim ului constă to c m a i în fa p tu l că p u te ti m ânca ce c a n tită ti d o riti din aceste alim ente. Poftele a lim e nta re necontrolate vor dispărea pentru totdeauna, deoarece organism ul dum neavoastră se va sim ti în s fâ rş it h ră n it cu adevărat.

respectati regula proportiei de 80/20 si vă veti

care tră ise întreag a v ia tă cu ham burgeri si cu o

sim ti m inunat în continuare. Respectati

dietă extrem de lim itată, a fost extrem de

sfaturile mele în 8 0 % din cazuri - si vă

în g rijo rată, gândindu-se la d ificu lta te a acestei

răm âne o fereastră de 20% pentru a vă face

schim bări. C redea că nu sunt deloc ca p a b ilă să

putin de cap. D ar s-ar putea să descoperiti că

înţeleg prin ce trece ea. C â t de tare se înşela!

organism ul dum neavoastră nu prea m ai are

Cu m ulti ani în urmă, după ce am plecat de

chef de escapade alim entare. Îi place noua

acasă la universitate, îm i duceam zilele cu un

identitate si nu vrea să p ia rd ă sentimentul de

regim pe bază de carne si ca rto fi, beam duzini

bucurie. C h ia r dacă se în tâ m p lă să trisa ti sau

de ceaiuri cofeinizate până ce intram „ în

să cădeti în acel 20 % de alim entatie

p riz ă " si rontăiam pachete întregi de snacks.

„ lib e r tin ă " , nu trebuie să vă condam nati.

A poi am plecat pentru un an în Spania, unde

A ccep ta ti deraparea, după care reveniti pe

am tre cu t pe eclere cu cio co la tă si patiserie

calea cea bună.

spaniolă, după care mergeau fo a rte bine câteva

Testati-vă lim itele si exp lorati noi po sib ilită ti.

pahare de sangria pentru „ c u ră ta re " , ca si

Pun pariu că nu aveti nici cea mai vagă idee

orezul alb prelucrat si cotletele de porc. Eram

despre cât de bine v-ati putea sim ti, cât de

supraponderală si com plet lip sită de

m ultă energie ati putea dobândi, cât de bine

substantele nutritive necesare. Este inutil să

v-ar putea functiona creierul, cât de fe ric iti ati

mai spun că nu aveam nici un pic de energie,

fi - însă această situ atie va dura doar până

pielea mea arăta îngrozitor, ia r eu mă simteam

când veti face prim ii paşi. E ca si cu m ,în lipsa

destul de prost.

unui consult ofta lm o lo gic, nu puteti şti cât de

M -am chinuit din răsputeri să-mi schimb stilul

bine ati putea vedea. Dacă nu vă propuneti să

de viată. Nu a fost deloc uşor si a durat ceva

deveniti sănătos oferindu-i organism ului hrană

tim p. Dar schim barea în bine a săn ătătii mele a

sănătoasă, nu puteti a fla cât de bine v-ati

m eritat efortul. P a rtic ip a n tii la program ul meu

putea sim ti.

au fost obligati să fa că aceste schim bări în

Dacă tră iti doar cu hrană m oartă, lip sită de

doar opt săptăm âni! A s vrea să vă acordati

v ia tă ,a tu n ci si organism ul dum neavoastră va fi

tim pul necesar pentru a face aceste schim bări,

lip sit de viată. Dacă m âncati hrană plină de

ia r cel m ai îm b u cu ră to r fa p t va fi acela că veti

v ia tă ,v ib ra n tă , care să includă c a n tită ti mari

începe să sim titi avantajele aproape imediat.

de fru cte si legume, si trupul dum neavoastră va

A şa cum le spun si pa cien tilo r mei, odată ce

fi plin de v ia tă si de vita lita te. Pu r si simplu,

v-ati atins scopul de a vă revigora sănătatea,

aşa merg lucrurile.

DIETA

Joanne, o p a rticip a n tă la program ul televizat,

ABUN DEN ŢEI

REALIZAREA SCHIMBĂRII

63

AM ARANT

CEREALE ENERGIZANTE Bogate în substanţe nutritive, cerealele reprezintă princip alul fu rn izo r de energie. Aproape toate cerealele ntegrale, nerafinate sunt benefice pentru sănătate, în vreme ce cerealele rafinate, precum orezul alb, pâinea albă si pastele făinoase albe sunt lipsite de m ajoritatea substanţelor nutritive si de fibre, ca urm are a procesului de rafinare. Odată consumate, cerealele prelucrate se co m p ortă precum zahărul, intrând rapid în sânge si provocând un dezastru. A cea sta duce la dezechilibrarea concentraţiei de zahăr din sânge, la pofta de du lciuri, la tu lb u ră ri de disp o ziţie si la creşterea în greutate. De aceea o dietă sănătoasă trebuie să includ ă întotdeauna cereale nerafinate, precum orez brun, orz mare, am arant, mei, crupe de secară, boabe de grâu, crupe de hrişcă etc. În general, cu cât culoa rea cerealelor este mai închisă, cu a tât ele sunt m ai puţin afinate si m ai sănătoase pentru dum neavoastră. Iată câteva dintre cerealele pe care vi le recomand.

reprezintă boaba integrală.Vă recomand să folosiţi varietatea integrală. Orzul are un gust dulce si este foarte bun pentru stomac si pentru digestie. Dacă suferiţi de indigestie, orzul vă poate ajuta foarte mult. Este adevărat că are în com poziţie gluten, dar într-o concentraţie destul de m ică.(R eţineţi:o rzul nu trebuie confundat cu planta verde de orz, care nu conţine gluten.)

OREZUL BRUN Orezul brun este extrem de benefic pentru sistemul nervos si cel digestiv. Dintre toate cerealele, este cel mai puţin alergen - pentru m ajoritatea indivizilor.

Regulile orezului: ► Orez cu bob scurt: consum aţi-l toam na si ia rn a pentru a vă în c ă lz i interior organism ul. ► Orez cu bob lung: consum aţi-l vara pentru a vă crea o senzaţie de răcoare. ► B a sm a ti:este ideal pentru persoanele supraponderale sau pentru cele care au o um iditate crescută a organism ului, cu mucus în exces si secreţii nazale.

CRUPE DE HRIŞCĂ Crupele de hrişcă nu conţin deloc gluten, sunt bogate în m inerale sănătoase si (spre deosebire de grâu)

AM ARANT

nu sunt alergene. Dacă aveţi alergie la

A m arantul este un alim ent care

grâu, aceasta este o alternativă

fo rtific ă plăm ânii - si, prin aceasta,

excelentă, pe care să o luaţi în

extrem de benefic în zilele noastre de

considerare. Conţine o cantitate

m axim ă poluare si intoxicare cu ozon.

m u lţum itoare de proteine, aproxim ativ

Şi conţine ch ia r m ai m ult calciu si

2 0 % , precum si bioflavonoide rutin,

m agneziu decât laptele de vacă.

care ajută la îm b u n ă tă ţire a circu la ţie i

ORZ

varice, aceasta este cereala de care

Sunt disponibile două tipuri de orz: orzul

aveţi nevoie. Este excelentă pentru a

perlat este varietatea rafinată; orzul mare

în vio ra o salată.

si la în tă rire a venelor. Dacă suferiţi de < <

PORUMB

OVĂZ

Cunoscut si sub denum irea populară de

Ovăzul contine m ai m ulte grăsim i benefice

„ p ă p u şo i", porum bul este o cereală fo a rte des

decât orice a ltă cereală - grăsim i care vă ajută

u tilizată. El in tră în co m p o zitia a nenumărate

ch ia r să slăbiti, nu să cresteti în greutate.

produse de panificatie. Sub form ă m ăcinată,

Ovăzul este si o bogată sursă de vitam ina B

este adăugat la foarte m ulte alim ente

com plex, benefică pentru sistem ul nervos si

pream balate. În consecintă, porum bul se

pentru în tă rire a oaselor.

aseam ănă oarecum cu grâul: fiind adăugat la prea m ulte alimente, capătă un potential

SECARA

alergen crescut, dacă este consum at în

Este o cereală ideală pentru produsele de

can tită ti prea m ari. Pentru a extrage toate

pan ificatie pe bază de a luat dospit. U nii dintre

substantele nutritive din boabele de porumb,

pacientii mei pun boabele de secară la

ele trebuie m estecate fo a rte bine, coaja lor

germ inat (vezi p. 213 pentru boabe în co ltite ).

nefiind digerabilă.

S eca ra este excelentă pentru ficat. Dacă suferiti de dureri frecvente de cap, faceti o

KAMUT

fie rtu ră din boabe de secară.

Kam ut-ul ( Triticum turgidum) este o cereală strâns în ru d ită cu grâul, însă m ulte persoane

ALAC

care au alergie la grâu tolerea ză kam ut-ul.

A la c u l, ca si crupele de hrişcă, este plin de

Contine de două ori m ai m ulte proteine decât

m inerale si proteine, fiind un excelent în tă rito r

grâul, mai multe m inerale,în special m agneziu

al organelor principale. A re un gust bun si

si zinc, precum si 16 am ino acizi si a cizi graşi

reprezintă o alternativă extrem de nutritivă

esentiali.

pentru persoanele cu alergie la grâu. Co nstipatia, c o lita si digestia slabă sunt numai

MEI

câteva dintre a fectiunile în care este benefic

M eiul este o excelentă sursă nutritivă. Este

alacu l. Este singura cereală care contine

bogat în fier, m agneziu, potasiu, vitam inele B si

m ucopolizaharide, substante ce stim ulează

vitam ina E, ajută sistem ul digestiv, creste

sistem ul imunitar. Este o excelentă sursă de

aportul de substante nutritive si este un

energie constantă.

im portan t agent de creştere a energiei, având în vedere că ajută splina, „ b a te ria "

TEFF

dum neavoastră de energie.

Teff-ul (Egragostis tef) are o săm ântă mică, fo a rte arom ată. Continutul său bogat în

QUINOA

proteine fu rnizează niveluri ridicate de calciu,

Quinoa (care se pronuntă chinoa) este o cereală

m agneziu si fier, fiind astfel o bună alegere

originară din A m e rica de Sud, în tâ ln ită tot mai

pentru persoanele care consum ă ca n tită ti mari

des si care contine toti am inoacizii esentiali. În

de sare.Teff-ul contine m ai m ult potasiu decât

consecintă, este o proteină com pletă, dar este

m ajo ritatea cerealelor, ajutând la curătarea

mai uşor de digerat decât proteina din carne si

sângelui de a cizi cauzati de o dietă nepotrivită.

are un continut infinit mai scăzut de grăsime decât cele mai multe tip u ri de carne.

H H LU K Z

LU

a

z 3

CO

<

1 65

CE SE POATE SPUNE DESPRE GRÂU? Cei m ai m ulţi dintre noi consumăm m ult prea m ult grâu. Deşi este o cereală sănătoasă, consum ată în ca n tită ţi prea m ari, poate avea, în final, un efect negativ asupra sângelui si organelor interne, ducând la intoleranţă fa ţă de anum ite alim ente si la alergii. G râul a ajuns c h iar să a ibă un efect alergen puternic, ca urm are a consum ului său crescut în Occident. Eu recom and în lo c u ire a cât de des posibil a grâului cu alte cereale, dar puteţi consuma lin iştiţi grâu integral în ca n tită ţi moderate.

IN D IC A Ţ II U T IL E DESPRE CEREALE ► Consum aţi numai cereale nerafinate, neprelucrate. Sp ă la ţi bine cerealele înainte de a le găti. G ă tiţi cerealele până când devin moi si au absorbit toată apa (vezi mai jos G raficul de preparare a cerealelor). ► M estecaţi bine cerealele.Vă veţi îm bunătăţi digestia. ► Ş tia ţi că, prin germinare, conţinutul de gluten al grâului practic dispare? Încercaţi să puneţi la în c o lţit cerealele care vă plac cel mai mult (vezi p. 213 pentru instrucţiunile de germinare). ► Păstraţi cerealele în recipiente care se închid etanş si consum aţi-le în maxim patru luni de la cum părare. Puneţi în interiorul lor o frunză de dafin, care să prevină apariţia gărgăriţelor. De obicei, eu ţin cerealele în frigider sau în congelator (m ai ales în lunile toride de vară).

PR EPARAREA CEREALELOR CEREALĂ

CANTITATE DE CEREALE

CANTITATE DE APĂ

TIMP DE FIERBERE

(CĂNI)

(CĂNI)

(MINUTE)

►

A m a ra n t

1

2V2

35

►

Orez brun

1

2

2 0 -3 5

►

H rişcă (p ră jită )

1

2

20

►

M ei

1

3

3 0 -4 5

►

Ovăz (boabe integrale)

1

2

4 5 -6 0

►

Orz m are

1

3

4 5 -6 0

Quinoa

1

2

8 -1 2

►

DIETA

ABUN DEN ŢEI

R e ţin e ţi : D a c ă , în a in t e de a le g ă t i, ţ in e ţ i c e r e a le le în a p ă c â t e v a o re , p u t e ţ i re d u c e la ju m ă t a t e t im p u l de p r e p a r a r e .

66

BOABE DIN BELŞUG Cunoscute si sub numele de leguminoase, boabele reprezintă sem intele din păstaie ale unui anum it grup de plante. Cele m ai multe tip u ri sunt foarte bogate în proteine si nu contin aproape nici un pic de grăsime. Fasolea este m inunată pentru dietele de slăbire. De asemenea, reduce colesterolul, previne bolile cardiace si curătă organism ul de toxine. În plus, fasolea este o sursă excelentă de carb ohidrati com plecşi, dintre cei benefici pentru organism . Pentru c ă ,în realitate, c arb o h id ratii continuti de fasole, cereale si legume sunt esentiali pentru biochim ia si fizio lo g ia umană. Avem nevoie de ei pentru a fi sănătoşi, puternici si pentru a evolua ca specie.

Dacă nu consum ati suficient de m ulti carb o hidrati benefici organism ului, vă veti sim ti rău.Toti pacientii mei care au redus la zero aportul de carb o hidrati s-au sim tit slăbiti, au ajuns la c o n stip a tie ,e p u iza re ,irita re si deprim are. Este ca si cum ati juca ruleta rusească cu organism ul dum neavoastră. Sunt de acord că e bine să elim inati carb o hidratii rafinati nesănătoşi, precum prăjiturile, biscuitii si du lciurile. Dar trebuie să întelegeti foarte bine urm ătorul lucru: ca rb o h id ra tii com plecşi, precum leguminoasele, sunt esentiali pentru o sănătate bună! V ă sfătuiesc să-i consum ati cu regularitate.

A D Z U K I: FASOLEA PENTRU R EG IM U L

BO B U L,S O IA Ş I L IN T E A :V A R IE T Ă Ţ I

DE S LĂ B IR E

DE FASOLE E C H IV A LE N TE CU Ca R n EA

Fasolea A d zu ki este o excelentă sursă de

Bobul de grădină, soia si lintea sunt foarte

hrană, bogată în substanţe nutritive si cu

bogate în proteine, ia r cu fiecare gram în plus

puţine c a lo rii. În Japonia, fasolea A d zu ki este

furnizează proteine com plete într-un mod m ult

recunoscută pentru c a lită ţile sale curative

m ai eficien t decât carnea roşie - pe deasupra,

rem arcabile si este fo lo sită în tratam entul

le lipseşte conţinutul de grăsime. Pe lângă

in fe c ţiilo r de rinichi si ale ve zicii urinare.

profilul proteinic ideal, lintea hrăneşte în egală

Însă în p ra ctica mea clinică, o folosesc pentru

m ăsură rin ich ii si glandele suprarenale, în

regimul de slăbire. A cest tip de fasole, cu

vreme ce bobul de grădină este bogat în

conţinutul său extrem de rid ica t de fibre,

am ino acizi, vitam inele B, calciu si fier. S o ia a

com plexul de vitam ine B si m inerale (fier,

devenit o alternativă fo a rte populară la carne,

m agneziu si zinc), acţionează ca un diuretic

d a to rită co nţinutului său com plet de proteine.

natural, elim inând excesul de lichide din

De asemenea, conţine agenţi anticancerigeni,

organism . De asemenea, elim ină mucusul în

printre care fitoestrogenul, si are un efect de

exces, congestiile si m ateriile fecale, arde

echilibra re a horm onilor fem inini si m asculini.

grăsim ile si ech ilib rea ză m etabolism ul în vederea co ntro lulu i greu tăţii. Dacă do riţi să

Fiecare celu lă din trupul dum neavoastră are nevoie de proteine; acestea sunt necesare

slăb iţi, acest tip de fasole este ideal pentru

pentru dezvoltarea si refacerea tu tu ro r

dum neavoastră.

com ponentelor organism ului, de la muşchi si oase până la păr si unghii. În plus, proteinele

MUNG: FASOLEA D E TO X IFIA N TĂ

ajută la form area enzim elor care fa c posibilă

Fasolea mung este un a lt alim ent benefic. În

digestia alim entelor, la producerea a n tico rp ilo r

p ra ctica mea, o folosesc pentru scăderea

care luptă îm p o triv a in fe c ţiilo r si a horm onilor

hipertensiunii, pentru tra ta re a ulcerelor

care fac organism ul să funcţioneze eficient.

gastro-intestinale si a a fe cţiu n ilo r urinare, precum si pentru cură ţa rea sângelui prin aportul crescut de oxigen. Fasolea mung este un foarte bun agent de curăţare a fica tu lu i, pe care l-am inclus întotdeauna în program ul meu

DIETA

ABUN DEN ŢEI

de detoxifiere de la clinică.

P r e fe r p este le d in m a re în lo c u l c e lu i din c re s c ă to r ii, d e o a re ce b a z in e le a c e s to ra d in u rm ă tin d s ă fie s u p ra p o p u la te s i de aceea u n e o ri p o t a p ă re a m a la d ii. E s te re c o m a n d a b il p e ste le din S c o ţia , Is la n d a s i a lte ape m a i p u ţin p o lu a te.

8

SURSE DE PROTEINE Deşi proteinele sunt vitale pentru sănătate si starea de bine, consumul lo r în exces nu este

gras este bogat în a cizi graşi esentiali si este benefic pentru reglarea ca n tită tii de hormoni si a nivelului de zahăr din sânge, atunci când se urm ăreşte controlul greutătii.

benefic, de vreme ce organism ul nu are

proteinele în exces în glucoză si toxine, care vă pun în pericol sănatatea si favorizea ză creşterea în greutate. Carnea roşie, pestele, carnea de pasăre, ouăle si laptele sunt surse foarte bogate de proteine, dar nu sunt si cele mai sănătoase, atâta vreme cât grăsim ile pe care le contin sunt greu de digerat pentru ficat, la fel ca antibioticele sau alte substante chim ice care au fost folosite în procesul de creştere a animalelor. P u r si simplu, organism ul dum neavoastră trebuie să muncească m ult mai m ult pentru a digera proteinele de origine anim ală. Este in fin it m ai bine să vă luati proteinele din surse variate, dintre care unele mai putin populare,cum sunt cerealele. M u lte cereale reprezintă surse excelente de proteine, în special quinoa, care contine o proteină mai uşor digerabilă decât carnea, dar si hrisca, meiul si am arantul, legumele, alunele, semintele, za rza vatu rile si sem intele germinate. Toate produsele din soia, precum brânza tofu sau laptele de soia, sunt surse bune de proteine. Dacă totuşi consumati carne,evitati-o pe cea roşie si preferati carnea slabă, precum cea de curcan sau de pui, cu un continut mai scăzut de grăsime, si pestele gras, care este foarte bogat în acizi graşi esentiali. Când vă alegeti produsele lactate, optati pentru varianta degresată, astfel în cât să obtineti proteine, dar nu si grăsimi.

N ucile si semintele ar trebui să fie prezente în dieta dum neavoastră în mod regulat. A cestea contin ca n tită ti m ari de a cizi graşi esentiali, adică grăsim i bune. Consum ând grăsim i bune, nu vă veti îngrăsa - acestea c h ia r vă vor ajuta să dati jos grăsim ea în exces. Nucile si sem intele reprezintă o adevărată centrală de energie pentru alte substante nutritive, în special pentru întregul spectru de am ino acizi, necesari pentru a form a proteine com plete si digerabile, plus vitam inele A , B, C, E si m ineralele calciu, magneziu, potasiu, zinc, fier, seleniu si mangan. Sem intele de floareasoarelui, de in, de lucernă, de dovleac, de susan, migdalele, castanele, nucile caju, nucile pecan, nucile braziliene si cele obişnuite sunt foarte benefice. Nucile si sem intele au un continut de substante nutritive a tât de dens, în c â t nu este nevoie să consum ati c a n tită ti m ari - o lingurită sau două pe zi, sau la două zile, ar fi m ai m ult decât suficient. Fo lo siti-le la gătit, pentru a garnisi m ân cărurile sau ca arom ă pentru un fel de m âncare mai special, presărati-le peste cerealele de la m icul-dejun sau pur si sim plu m âncati-le ca gustare. Eu îm i înm oi adesea nucile sau semintele în apă câteva ore. A stfel, capătă o textu ră si o consistentă m inunată si devin mai uşor de digerat. Încercati să puneti la în m u ia t m igdalele - or să vă placă la nebunie. Pentru a obtine o g lazu ră pufoasă si afânată la deserturi si budinci, tineti câteva ore

PEŞTE Alegeti peste cu carnea albă si fă ră grăsime, precum crapul, codul, batogul, păstrăvul si,

la în m u ia t nucile caju crude, apoi bateti-le cu mixerul până devin o cremă.

ABUN DEN ŢEI

consum ă im ediat. În schimb, fica tu l transform ă

N U C I Ş I S E M IN Ţ E

DIETA

capacitatea de a stoca proteinele pe care nu le

ocazional,so m o n (nu de crescătorie). Pestele

9

DULCIURI BUNE Nu to a te d u lc iu rile sunt nocive pentru organism . De fa p t,to a te d u lc iu rile pe care ni le-a lăsat n a tu ra sunt fo a rte bune. Acestea sunt literalm ente Fructele P ă m â n tu lu i. Fructele sunt fo a rte bogate în substante n u tritiv e şi re p re zintă o sursă fa n ta s tic ă de enzime vii şi de a n tio xid a n ti, care să vă sporească energia şi sistem ul im unitar. P rin tre cele mai bune fru c te se num ără afinele, murele, zm eura, căpşunele, pepenele verde, merele, caisele, cireşele, s tru g u rii, piersicile, perele, prunele, stafidele şi m andarinele. Vă recom and să consum ati cel putin unul sau două fru c te crude de sezon în fiecare zi. În d u lc ito rii pe care p u te ti să-i fo lo s iti ocazional ca gustare sau la prepararea a lto r m âncă ruri sunt siropul de orez brun, m a ltu l de orez sau de orz, m ierea, melasa, sucul de mere sau de stru g u ri d ilu a t şi siropul pur de artar.

N

w

■

I

^

|

•

p

w

w

■

■

■

DIETA

ABUN DEN ŢEI

u vă voi lăsa chiar fără nici un pic de zahăr...

ISPITELE ALIMENTARE P a cie n tilo r mei le cer să noteze inventarul a lim e n te lo r şi b ă u tu rilo r consum ate pe o perioadă de cel putin zece zile în ainte de a veni la mine. Ei tre b u ie să scrie d e ta lia t ora şi to t ceea ce au consum at - alim ente sau b ă u tu ră - în acel interval. De asem enea,în paralel cu acela al a lim e n te lo r consum ate în fiecare zi, p a cie n tii tin şi un ju rn a l al stă rilo r, sentim entelor şi p ro ble m e lo r de sănătate. Aceste date pot fu rn iz a o adâncă întelegere a v ie tii unei persoane. Adesea, le spun oam enilor să aducă am balajele şi c u tiile a lim e n te lo r sem ipreparate consumate, astfel în c â t să depistăm îm preună ingredientele pe care le-au ingerat fă ră să-şi dea seama. Ispite le a lim e nta re alcătuiesc un subcapitol conceput astfel în c â t să vă fa că să re fle c ta ti la ob ice iu rile a lim entare rele pe care le aveti şi la ce înseam nă ele pentru sănătatea dum neavoastră. Deci, puneti m âna pe inim ă şi f it i sinceri.

Cât consum ati, de regulă, în tr-o săptăm ână din urm ătoarele alim ente? N o ta ti-v ă rezultatele. ► Căni de cafea

► Z ahăr în cafea sau ceai

► Căni de ceai o b işn uit

► A lim ente am balate în fo lie de alu m in iu , cu adaos de sare

► A lim e n te p ră jite ► Carne roşie ► A lim e n te sem ipreparate/alim ente de tip fa st-fo o d /p re a m b a la te ► C iocolată ► D u lciu ri ► Paste făinoase

► Carne neecologică de pasăre ► Pahare de lapte de vacă ► Felii de pâine albă ► Pahare de alcool (în medie, un pa­ har m ic de vin reprezintă o u n ita ­

►

Produse de p a n ific a tie

te, ia r o halbă de bere, 2 u n ită ti)

ce

PENTRU „GRUPUL DR.GILLIAN“ !

UN DEZASTRU.LUCRURILE NU SUNT

O I>< 2 3 ll_ 3 0£

Puteţi fi m ândru! V ă rog, ţine ţi-o tot

ÎN REGULĂ CU DUMNEAVOASTRĂ!

z

aşa. Aveţi perspective excelente pe

Nu sunt în câ n ta tă si nici dum neavoastră

termen lung în ce priveşte o viaţă

nu ar trebui să fiţi, pentru că urm ează să

SUB 15: MINUNAT! SUNTEŢI POTRIVIT

sănătoasă.

TOTAL 51-100: SUNTEŢI

se producă o catastrofă. Dum neavoastră jucaţi ruleta rusească cu propria

TOTAL 15-25:SUNTEŢI PE DRUMUL

sănătate si cu propriul organism , iar

F u m a tu l vă

IU

><

s to a rc e o rg a n is m u l de su b s ta n ţe le n u tritiv e vitale, îm p ie d ic ă a s im ila re a

CEL BUN

acest fapt m ă îng rijorea ză . C h ia r dacă

Sunteţi genul de persoană că re ia nu i-ar

acum pare că totul este în regulă, la un

h ra n ă , vă

fi prea greu să renunţe la alim entele

m om ent dat stilul dum neavoastră de

slă b e şte

nocive din dieta ziln ică . Nu este prea

v ia ţă si regimul alim entar vă vor veni de

d ig e stia s i vă

tâ rziu . Poate că vă p lic tis iţi? V ia ţa e

hac. Deci, perspectivele pe term en lung

in to x ic ă

cam insipidă. Faceţi puţin exerciţiu fizic,

sunt de-a dreptul în frico şă toa re, dacă nu

sângele.

p ra ctica ţi un hobby. Nu vă sim ţiţi chiar

aveţi de gând să faceţi ce vă spun.

a c e s to ra d in

atât de bine pe cât ar trebui si sunteţi conştient de asta.Treceţi la acţiune.

TOTAL 101-150:AŢI DAT-O ÎN BARĂ RĂU DE TOT!

TOTAL 26-50:SUNTEŢI UN JUCĂTOR

S itu a ţia dum neavoastră este într-adevăr

V ă am ăgiţi singur si vă jucaţi cu propria

proastă. A r trebui să vă fie jenă!

sănătate. Dar întreb aţi-vă: la ce bun?

Încercaţi să vă reduceţi punctajul

C h ia r trebuie să vă îm b o ln ă v iţi pentru a

negativ urmând in d ica ţiile din această

face o schim bare? Ce vă costă? U rm aţi

carte, căci altfel îm i pierd vrem ea de

program ul de detoxifiere propus de mine

pom ană cu d u m neavo astră.V ă implor,

(vezi p. 140) ch ia r în week-end-ul

vă comand să faceţi m o d ificări

urm ător si reveniţi pe calea cea bună.

sem nificative începând ch ia r de astăzi.

Lu aţi-vă angajam entul că vă veţi strădui

V ă a fla ţi într-o situ aţie de urgenţă.

mai mult. M erită.

73

A L I M E N T E NOCIVE E xistă anum ite alim ente - ispitele - ce tre b u ie evitate. Fie tre b u ie să le e lim in a ti brusc, fie m ăcar să le reduceti considerabil. Ispitele alim entare serioase sunt cu adevărat periculoase şi co n tra p ro d u ctive pentru atingerea sc o p u rilo r dum neavoastră. Nu vreau să-mi „ t r â n t it i uşa în n a s" dacă vă spun ce să nu m âncati şi ce să nu fa c e ti. Scopul meu este să explorăm îm preună noi alim ente apetisante şi un nou stil de v ia tă interesant, spre care putem porni îm preună. Pentru a s im p lific a lu cru rile , vă voi da în con tinu a re o scu rtă listă de alim ente nocive. Veti vedea că nu sunt chiar a tâ t de m ulte şi sper că veti găsi în c u ra ja to r acest lucru. Dar, vă rog, repet, vă rog, în ce rca ti să fa c e ti loc ce rin te lo r mele. În fin a l, veti fi în c â n ta ti,

recunoscători, vă veti sim ti şi veti a ră ta in c re d ib il! Ia tă s cu rta lis tă a a lim e n te lo r nocive, a lc ă tu ită de mine.

CAFEA

PRODUSE LACTATE

Cafeaua contine un stim ulent num it cofeină,

Laptele de vacă contine fo a rte m ulte grăsim i si

care se regăseşte a tât în ceai, cât si în băuturile

proteina num ită caseină, pe care organism ul

ră co rito are de tip cola. Când beti prea m ultă

uman cu m are greutate o poate digera com plet.

cafea, vă creste tensiunea si aveti o stare de

De aceea, laptele de vacă poate provoca reactii

anxietate si de nelinişte. Paradoxal este faptul

alergice, precum astm, dureri de urechi, secretii

că, deşi cafeaua este un stim ulent, ea

nazale, inflam area mucoaselor, m âncărim i ale

su prasolicită glandele suprarenale, obosindu-le

pielii, stare de som nolentă si irita b ilita te .

atât pe ele, cât si pe dum neavoastră. M a i m ult, orice tip de cafea, ch ia r si cea

M ai m ult, unor persoane le lipseşte enzim a num ită lactază, care descompune la cto za din

decofeinizată,determ ină îm b ă trâ n ire a pielii. De

lapte. Dacă aveti intolerantă la lactoză, este

asemenea, reduce abso rb tia fieru lu i si a zinculu i

posibil să suferiti de balonări, gaze,flatulentă,

cu 5 0 % , ceea ce vă poate afecta sistem ul

diaree sau constipatie. Puteti în c e rc a ,în

imunitar. Renuntati la cafea în mod treptat. În

schimb, o alternativă m ai uşor de digerat -

schimb, începeti să beti a lternativ ceaiuri de

laptele de capră, de soia, de orez, de nuci, de

plante, precum: mentă, musetel, păpădie, u rzică

cereale trip le si de ovăz. Dacă renuntati la

si trifo i roşu sau pur si sim plu suc proaspăt de

produsele lactate, aveti g rijă să m entineti

fructe, am estecat cu apă fierbinte.

aportul necesar de ca lciu în organism , consum ând alim ente bogate în acest element,

A L IM E N T E CU G R Ă S IM I

precum tofu, legume, nuci, seminte si

Prea multe alimente cu grăsimi, printre care

zarzavaturi; si am arantul (vezi p. 64) are un

carnea roşie, produsele lactate, alimentele prăjite

continut foarte rid ica t de calciu si magneziu.

si sărate, duc la blocarea arterelor, la scăderea

În sfârşit, dacă do riti neapărat să beti lapte

nivelului de calciu din organism si la îngreunarea

de vacă, vă rog să-l fierbeti m ai în tâ i. Prin

activitătii inim ii si a a lto r organe vitale. Am să vă

procesul de fierbere, m oleculele m ari,

spun direct: consumul excesiv de alimente grase

nedigerabile se descompun.

vă îngraşă. De asemenea, provoacă creşterea tensiunii,alergii alim entare,afectiuni cardiace,

ALCOOL

diabet,dereglări ale com portam entului alimentar,

A lco o lu l supune sistemul digestiv si ficatul la un

probleme ale ficatului si rinichilor,osteoporoză,

efo rt sporit. Ficatul transform ă alcoolul în

artrită, cancer de colon, sân sau uter.

acetaldehidă, un compus toxic, în ru d it cu procesul de îm bălsăm are. Consumul excesiv de

Excesul de alimente dulci, zahăr alb rafinat,

alcool poate duce la obezitate si afectiuni conexe

dextroză, sirop de porum b,îndulcitori a rtificia li si

- dezechilibrul nivelului de zahăr din sânge,

ciocolată pot dezechilibra nivelul de zahăr din sân-

oboseală, organe leneşe si degenerare celulară.

ge,pot cauza tulburări de dispozitie,o rezistentă scăzută la infectii, hiperaciditate si îngreunarea functionării splinei, a fica tu lu i,a pancreasului si a intestinelor. Ca alternativă, folositi îndulcitori naturali, precum mierea, melasa si sucurile de fructe, dar consumati-le cu moderatie.

Excesul de cafea vă poate face vulnerabili la răceli si gripe.

DIETA

D U LC IU R I

ABUN DEN ŢEI

form a ld eh ida ,fo lo sită la tăbăcirea pieii si la

A L I M E N T E MODERAT NOCIVE: C O N S U M A T I - L E CU A T E N T I E ✓

✓

Nu e nevoie să e v ita ti aceste alim ente pentru totdeauna, ci doar să le consum ati cu m oderatie. Cu a lte cuvinte, f it i putin a te n ti în acest caz.

FERM ENŢI

PASTE FĂINOASE

Aproape la toate produsele de panificatie si de

Dacă vă imaginati că pastele făinoase albe

patiserie se adaugă fermenti (drojdie), ca

constituie un aliment bogat în substante nutritive,

agenti de creştere si de dospire a fă in ii. Dacă

e cazul să mai reflectati. Pastele care se găsesc în

produsele pe care le consum ati sunt crescute

comert sunt făcute din făină albă. Procesul de

sau au cru stă,atunci fă ră în d o ia lă că ele contin

rafinare si de albire distruge cel putin 70% din

ferm enti. Alim entele pream balate contin

vitamine si până la 90% din minerale. Făina albă

deseori ferm enti, care pot apărea pe am balaj

este lipsită de fibre, are un continut extrem de

sub denum irile de proteine de drojdie

redus de minerale si contine fier neecologic, care

autogenată, extract de drojdie, proteină

se poate acum ula în organism (fierul neecologic

vegetală hidrogenată, proteină vegetală, drojdie

distruge alte vitamine bune). Nu spun că nu

de dospire, drojdie de bere, drojdie torula; aşa

trebuie să mai mâncati niciodată paste, dar vă

că vă sfătuiesc să c ititi cu atentie eticheta

sfătuiesc să le consumati cu moderatie.

înainte de a cum păra produsul. Alim entele

V ă sfătuiesc să introduceti în dieta ziln ic ă

ferm entate (de exemplu, otetul, sosul de soia,

alte tip u ri de paste. În locul celor albe, alegeti

brânza) si băuturile alco o lice (în special, vinul

pastele de orez, spanac, aloe, porum b sau soia;

si berea) reprezintă o a ltă sursă de fermenti.

se găsesc în m agazinele de produse naturiste.

A ceştia constituie o problem ă numai pentru persoanele care au o sensibilitate sp orită la ei:

CARNEA ROŞIE

dacă suferiti de alergii, candidoze, astm, infectii

Consumarea unei cantităti prea mari de carne

m icotice,eczem e, urticarie, dureri de cap si

roşie intoxică si sporeşte aciditatea sângelui,

migrene, atunci s-ar putea să fiti nevoiti să

elimină calciul si suprasolicită rinichii si ficatul;

elim inati alim entele cu fermenti în exces.

carnea se opreşte în intestine, distrugând flora

DIETA

ABUN DEN ŢEI

S e n sib ilita tea la ferm enti poate apărea ca

intestinală.Apare pericolul form ării de pietre la

urm are a unui consum rid ica t de alim ente pe

rinichi,functionării leneşe a ficatului si m aladiilor

bază de drojdie sau alti ferm enti. Nu spun să le

acestuia, cancerelor intestinale sau ale organelor

elim inati de finitiv.V reau doar să vă atrag

reproducătoare, artritei si osteoporozei. Carnea

atentia asupra fa p tu lu i că ar trebui să lim itati

roşie micşorează capacitatea corpului de a

consumul alim entelor de acest tip . O rem arcă

produce enzime si acid clorhidric, necesare pentru

finală: cele m ai m ulte produse de patiserie sunt

digestie. Dacă mâncati carne roşie,învătati să o

bogate si în zahăr. C a urmare, consum ati-le

combinati adecvat cu alte alimente, astfel încât

o cazional - e de do rit să nu fa că parte din

digestia cărnii să aibă loc eficient (vezi p.78).

regimul dum neavoastră zilnic.

Încercati să alegeti carnea ecologică.

PLAN TE DIN F A M IL IA SO LANACEELOR

CARNEA DE PASĂRE

E vitaţi legumele din fa m ilia solanaceelo

Având în vedere felul în care sunt crescuţi puii

(roşii, c a rto fi, vinete si ardei iute) dacă aveţi

ce se găsesc în alim entare, este foarte posibil

predispoziţie la afecţiuni musculare, a rtritice ,

ca în fa rfu ria dum neavoastră să ajungă pui

ale în ch e ie tu rilo r si ale oaselor. În special bolnavii de a rtrită trebuie să evite legumele din fa m ilia solanaceelor, deoarece acestea conţin o substanţă num ită solanină, care interacţionează cu enzim ele din muşchi, cauzând adesea dureri si disco nfo rt si agravând afecţiunile încheieturilor. Dacă sunteţi înnebuniţi după aceste legume, cel mai bine este să le consum aţi prăjite, coapte sau fierte într-o cantita te m ică de supă miso. A stfel, veţi neu traliza solanina.

bolnavi. În consecinţă, vă recom and să consum aţi, pe cât posibil, carne ecologică de pasăre.

ASOCIEREA ALIM E N TE LO R M u lti d in tre p a cie n tii mei vin să-mi ceară a ju to ru l pentru a lc ă tu ire a dietei. Cei mai m u lti d in tre ei sunt supraponderali, au gaze şi se balonează după fiecare masă. Asocierea co re ctă a a lim e n te lo r poate fi s o lu tia ideală pentru aceste problem e. Prin com binarea alim entelor, grăsim ea poate fi arsă în mod a d e cva t;în felul acesta,în organism nu mai răm ân p a rtic u le de hrană nedigerate. Cel mai im p o rta n t aspect pe care tre b u ie să-l tin e ti m inte este acela că alim entele se îm p a rt în câteva grupe (vezi p. 8 0 ) şi că este bine să nu consum ati a lă tu ra t alim ente din anum ite grupe, pentru că acest lucru va îngreuna digestia.

Asocierea adecvată a a lim en te lo r: ► Poate a ju ta organism ul să a rd ă m ai e ficie n t grăsim ile. ► Poate asigura a b so rb tia m axim ă a substantelor n u tritiv e , a enzim elor şi a proteinelor. ► Poate preveni e ru c ta tiile , balonarea, fo rm a re a gazelor intestinale şi indigestia. ► Poate rem edia şi preveni cele mai m ulte problem e corelate cu obezitatea.

În lipsa unei asocieri corecte a a lim e ntelor: ► Vă va fi im posibil să digerati co m plet m âncarea. ► Veti tu lb u ra a c tiv ita te a enzim elor digestive. ► Veti îm p ie d ica a b s o rb tia de substante n u tritiv e . ► Riscati să s u fe riti de balonare, a rsu ri stom acale, indigestie, m alabsobtie, constip atie , cram pe, sindrom ul de colon irita b il, fla tu le n tă - sau ch ia r mai rău.

P roblem a constă în fa p tu l că unele alim ente se digeră mai repede decât altele; enzimele necesare digestiei d ife ră în fu n c tie de tip u l de alim ent, ca şi c o n d itiile în care are loc o a bsorbtie bună. De exemplu, pentru a fi digerate, proteinele au nevoie

DIETA

ABUN DEN ŢEI

de sucuri digestive acide,în vrem e ce c a rb o h id ra tii necesită sucuri alcaline.

78

Când p a c ien tii adoptă m etodele mele de asociere a alim entelor, ei rem arcă adesea îm b u n ă tă tiri sem nificative ale s im ptom elor fizice în doar câteva zile, precum şi o creştere a energiei şi fa p tu l că au o dispozitie bună şi mai m u ltă v ita lita te , în general.

SLĂBIREA Asocierea alim entelor este o m odalitate excelentă de co ntro lare a greu tăţii. Ideea este că, dacă m âncaţi un singur tip de alim ente sau mai m ulte alim ente asociindu-le corect, capacitatea dum neavoastră de digestie si ab ilita te a de a descompune eficien t hrana ajung la p aram etrii m axim i. A cea sta înseam nă că organism ul nu reţine fragm ente de alim ente

Grupa 3: Salatele, legumele care nu conţin

amidon, rădăcinoasele, seminţele, ierburile, condim entele si uleiurile din seminţe. A cestea pot fi digerate a tât îm preună cu alim entele din G rupa 1, cât si cu cele din G rupa 2. Grupa 4: Fructele. Acestea form ează un grup

distinct si deţin recordul de viteză în ce priveşte digestia. Fructele folosesc enzime complet diferite faţă de grupele menţionate anterior.

nedigerate, care să se transform e apoi în bulgări de grăsime, plini de toxine, si în celulită. Com binarea adecvată a a lim entelor îi permite organism ului să ardă com plet grăsim ile. În p ra ctica mea, am descoperit că asocierea corectă a alim entelor este una dintre cele mai eficiente căi de slă b ire si de menţinere a greutăţii.

Soluţia: Nu consum aţi la aceeaşi m asă alim ente din G rupa 1 (proteine) si alim ente din G rupa 2 (carbohidraţi). Alim entele din grupa 3 pot fi consumate atât cu cele din G rupa 1, cât si cu cele din G rupa 2. Alim entele din Grupa 4 (fructele) trebuie mâncate întotdeauna singure, la cel puţin 30

CUM FU N C ŢIO N E A ZĂ Grupa 1: Proteinele (carne roşie, carne de

pasăre, brânză, peste, ouă, lapte, nuci) produc sucuri acide pentru a se digera. Se digeră încet. Grupa 2: C a rb o h id ra ţii - aici intră toate

cerealele si produsele preparate din acestea (pâine, paste făinoase, cereale pentru m icul-dejun, făină, biscuiţi etc.), ca si legumele care conţin amidon (precum c a rto fii, ignamele si porum bul dulce); ele produc sucuri digestive alcaline. Se digeră rapid si au nevoie de alte enzim e decât proteinele. Dacă veţi consuma îm preună alimente din Grupa 1 si din Grupa 2, enzimele si sucurile digestive rivale se vor „ lu p ta " si se vor neutraliza reciproc. Rezultatul este acela că hrana nu va fi digerată eficient,va intra în putrefacţie în intestine, producând gaze intestinale, balonări, arsuri, dureri de stomac, m alabsorbţie, indigestie si cel puţin scăderea energiei.

de minute distanţă de consumarea alim entelor din celelalte grupe. Este bine să consumaţi fructele pe stomacul gol, de preferat dim ineaţa,fără alte tip uri de alimente. Dacă veţi consuma fructe după masă, acestea vor rămâne blocate în urma celorlalte alimente, care au nevoie de m ult mai m ult tim p pentru digestie, aşa că ele vor începe să fermenteze în burtă. Când am estecaţi fructe cu alte tip uri de alimente, vă puteţi aştepta la balonare, flatulenţă, indigestie. (Nu amestecaţi niciodată pepenele cu alte fructe. Dintre toate fructele, acesta se digeră cel mai repede. Cu alte cuvine, fie mâncaţi doar pepene,fie nu m âncaţi deloc pepene!) După o masă cu carbohidraţi, lăsaţi să treacă cel puţin două ore până să vă alim entaţi cu proteine. După ce aţi îngurg itat proteine, lăsaţi să treacă trei ore până să mâncaţi alim ente cu carbohidraţi. Proteinele au nevoie de patru ore până să ajungă în intestin, în vreme ce carb o hidraţii parcurg un drum de două ore de la în g h iţire până în intestin.

G R U PA 1 Proteine

G R U PA 2

G R U PA 3

Carbohidrati

Legume care nu contin amidon

Brânză

► Cereale, inclusiv ovăz, paste

S a la te si verdeturi proaspete

Ouă (indiferent ce tip)

făinoase, orez, secară, porumb, mei

Sem inte

Nuci

► Produse din cereale, biscuiti, pâine,

Unt, friscă , grăsim e ta rtin a b ilă

Peste

pră jitu ri si produse de patiserie

Vânat/iepure

► M iere

Carne roşie

► S iro p de a rta r

Lapte

► C a rto fi si legume care contin

Carne de pasăre M oluşte si crustacee

Ulei de măsline (presat la rece) Verdeturi si condimente

G R U PA 4 ► Toate tip u rile de fructe

amidon ► Z a h ă r si dulciuri

S o ia ,to fu si toate produsele din soia Ia u rt

A le g e ti să u rm a ti calea s ă n ă tă tii ideale. Respectati tabelul a lc ă tu it de mine şi vă veti îm b u n ă tă ti digestia, energia şi rezistenta.

T A B E L U L A S O C IE R II A L IM E N T E L O R M GREŞIT

I

Cereale cu produse lactate sau carne = gaze

CORECT Doar fructe = nu se produc gaze, o digestie eficien tă Cereale cu legume = nu se produc gaze Paste cu legume = nu se produc gaze Legum inoase cu legume = nu se produc gaze*

Fructe cu legume = gaze

Peste sau carne roşie cu legume = nu se produc gaze

Fructe cu carne = gaze

Fasole boabe/păstăi cu cereale = nu se produc gaze

Fructe cu cereale sau produse lactate = gaze

* N otă pentru co m b in a tia cu legum inoase si cereale: vegetarienilor le este mai uşor să asocieze

co re ct alim entele. Legum inoasele (boabe si păstăi) contin un amestec de am idon si proteine care

DIETA

ABUN DEN ŢEI

pare a fi o problem ă.Totusi, am idonul este com ponenta dom inantă a celor mai m ulte tip u ri de

80

leguminoase, cu exceptia boabelor de soia si fasole de grădină. În concluzie, puteti asocia

m ajoritatea boabelor si p ă stă ilo r de legum inoase cu cereale, ca si cu salate sau cu alte legume.

LISTA ABUNDENTEI ✓

Dacă vă spune cineva că nu mai puteti mânca nim ic, să nu-l a s c u lta ti. Eu doresc să m âncati mai m u lt decât înainte. Dar tre b u ie să consum ati alim ente benefice, care vă vor m entine suplu şi în fo rm ă . P uteti m ânca cât d o riti, fă ră să vă în g ră şa ti sau să deveniti supraponderal! Ia tă L ista abundentei pe care v-o propun. Ea re prezintă topul celor 100 de alim ente pe care vă recom and să le consum ati în mod obişnuit. Si acesta este doar începutu l. Dacă veti începe în tr-a d e vă r să consum ati to a te aceste alim ente variate în mod regulat, vă asigur că le veti face un serviciu im p o rta n t organism ulu i, disp o zitie i şi să n ă tă tii dum neavoastră generale. După cum p u te ti vedea, există nenum ărate alim ente pe care probabil că nu le-ati consum at în ainte şi cu care nu sunteti fa m ilia riz a ti. Ei bine, este tim p u l să in tro d u ce ti în dieta ziln ică această abundentă de alim ente şi să începeti să vă tr ă it i v ia ta la capacitate m axim ă. Când veti adopta D ieta Abundentei, vă veti sim ti mai puternic, mai sexy, mai plin de energie şi mai fe ric it.

A nghinare

Agar

Frunze de sfeclă

Sparanghel

A ram e

C icoare

Vinete

Dulse

Frunze de conopidă

Avocado

H ijik i

Frunze de păpădie

S fe clă

Kelp

Andive

B ro cco li

Kombu

Scarole

S a la tă de Bruxelles

Nori

LEG U M IN O ASE

S a la tă

Bok choy

Pa lm ier din mare

A d zu ki

V a rză creată

V a rză chinezească

W akam e

A nasazi

S a la tă verde

M orcovi

Fetica

Conopidă

CEREALE

Bob de grădină

Frunze de m uştar

T elină de rădăcină

A m a ra n t

N ăut

Frunze de nap

Telină

Orz

N ord ică

Pătrunjel

Dovlecel

Orez basm ati

Linte

Aru g u la

R idichi negre

Orez brun

Lim a

S a la tă verde-închis

M a ză re verde

H rişcă

Fasole de grădină

M ă cris

G ulie

Bulgur

Fasole pătată

Spanac

Bame

Porum b

S o ia

S fe c lă furajeră

Ceapă

Kam ut

(var. cicla)

Pătrunjel

M ei

Creson

P ăstârnac

Ovăz

A rd e i iute

Quinoa

R ândunică-neagră

Musetel

N U C I CRUDE

C a rto fi

Seca ră

Păpădie

M igdale

Ridichi

A la c

Anason

Nuci braziliene

Dovlecel galben

G him bir

Nuci caju (cu

Roşii

Ginseng

moderatie)

Napi

A lune

Creson

Busuioc

Co ada-calului

Castane

Ignam e

Dafin

Roinită

Cardam om

Lem n-dulce

T IP U R I DE F A IN A

H atm atuchi

M elisă

A m a ra n t

S c o rtiso a ră

U rzic ă

Nuci

Bulgur

Cuisoare

Pau d'arco

Graham

C oriandru

Izm ă

S E M IN Ţ E

Ovăz

Chim ion

Trifoi roşu

Salvia columbariae

C a rto fi

M ă ra r

Zm eură roşie

Sem inte de in

S o ia

Anason

Sem inte de dovleac

Sem inte de

Schinduf

Ulmus fulva

Sem inte de susan

floarea-soarelui

G him bir

M entă

Sem inte de

Tapioca

Sovârv

Rădăcină de valeriană

floarea-soarelui

lăceşe

ABUN DEN ŢEI

Nuci de pin F istic

DIETA

Nuci pecan

Păducel

M entă

83

FRUCTE

FRUCTE

A fine

Mere

Stafide

Caise

Banane

Curm ale

M ure

Curm ale

A grişe

Coacăze negre

Sm ochine

G ra p efruit

Cireşe

Pepeni:

Kum quat

Struguri

banane

Lăm âie

Guava

cantalup

Lăm âie verde (chitră)

A fine

galben

Loganberry (hibrid de

K iw i

verde

zm eură si mure)

M osm one japoneze

P ortocale

Litchi nut

Fructele pasiunii

Mango

A nanas

Dude

Rodii

N ectarine

Căpsune

Papaya

Tangelos

P ie rsici

M andarine

Toate fructele uscate

Pere Fructe de cactus (sau

DIETA

ABUN DEN ŢEI

pere cu ţepi)

84

Oamenii mă întreabă mereu: „ C a re este, pe scurt, programul Dr. Gillian M c K e ith ? " Iată-l: descoperiţi si exploraţi zecile si zecile de alimente noi si apetisante, care abia aşteaptă să vă tenteze papilele gustative. Căutaţi-le!

A M D E S C O P E R I T CĂ,ÎN G E N E R A L , E X I S T Ă CINCI ZONE PR O BLEM ATICE; OAM ENII SE ÎN C A D R E A Z Ă ÎN U N A S A U M A I M U L T E D I N T R E A C E S T E A ; EU L E - A M D E N U M I T „ C A P C A N E ” . A S P U T E A S P U N E CHIAR CĂ STAREA A 95% DINTRE PACIENŢII MEI SE S U P R A P U N E UNEIA DINTRE A C E S T E C A T E G O R I I . D A C Ă V R E U N A VI S E P A R E C U N O S C U T Ă , A T U N C I ÎN C A D R U L A C E S T U I C A P I T O L CU S I G U R A N Ţ Ă V E Ţ I A F L A C Â T E V A SUGESTII FOARTE UTILE PENTRU FIECARE CATEGORIE.

T OP U L CELOR 5 C A P C A N E , CRE AT DE MINE: O L U P T Ă C O N T I N U Ă CU G R E U T A T E A OBOSEALĂ PERM ANENTĂ T U L B U R Ă R I DIGESTIVE S P M SI A L T E A F E C Ţ I U N I H O R M O N A L E STRES

88

'

Când am văzu t pentru p rim a oară d ieta ziln ică a Yvonnei, pur şi sim plu nu m i-a venit să cred că m ănâncă a tâ t de p utin.Y von ne supravieţuia cu un regim a lim e n ta r fo rm a t din b is c u iţi, pâine albă şi ciocolată. Drept re zu lta t, organism ul ei intrase în program ul de fu n cţio n a re „p e a v a rie ", fa p t ce dusese la în c e tin ire a m e tab olism ulu i şi reducerea m ecanism ului de ardere a g ră s im ilo r până la stadiul de o p rire . Aşa se face că, deşi mânca fo a rte

V 'V 'P ’W

p utin,Y von ne avea problem e m ari cu greutatea.

JURNALUL ALIMENTAR ALYVONNEI LU N I 9.00 2 fe lii de pâine a lbă p ră jite , unse cu m a rg a rin ă d ie te tică

O cană cu ceai 14.00 O pungă m are de crevete p ră jite , o pungă de c a rto fi p ră jiţi cu diverse

arom e nesănătoase, un baton m are de ciocolată, o cu tie de suc a cid u la t die te tic 23.00 O pungă m are de crevete p ră jite , o pungă de c a rto fi p ră jiţi cu diverse

arom e nesănătoase, un baton m are de cio co la tă M AR ŢI 9.00 2 fe lii de pâine a lbă p ră jită , unse cu m arg a rin ă d ie te tică

O cană cu ceai 11.00 Un baton de cio c o la tă cu nucă de cocos

O ceaşcă de cio c o la tă caldă 14.00 Un m ilkshake de căpşuni - s u b s titu t al mesei de prânz 15.00 Paste cu sos, g ă tite la m icrounde, 2 fe lii de pâine albă p ră jită 18.00 S paghe tti Bolognese - sem ipreparate şi congelate, g ă tite la cuptorul

cu m icrounde O cană cu ceai 21.30

2 fe lii de pâine albă p ră jită , unse cu m a rg a rin ă d ie te tică

O cană cu ceai M IE R C U R I 9.00 2 fe lii de pâine a lbă p ră jită , unse cu m arg a rin ă d ie te tică

TOPUL

CELOR

5 CAPCANE

O cană cu ceai 13.00 O baghetă mare, u m p lu tă cu pastă de pui Cajun şi roşii

O s tic lă de co la d ie te tică 15.00 O cu tie de suc de ghim bir, o pungă de b iscu iţi cu arom ă de şuncă, o

pungă de b is c u iţi cu arom ă de şuncă afu m a tă , o pungă de b iscu iţi să ra ţi, o cană cu ceai 18.00 O cană de cio c o la tă caldă, 4 napolitane învelite în cio co la tă

19.30 O ju m ă ta te de t o r t cu cio co la tă (cam 3 -4 p o rţii), o cană cu ceai 21.30 O pungă de b is c u iţi cu gust de şuncă afu m a tă , o cu tie de suc de

ghim bir, o ju m ă ta te de pungă de d ra je u ri de cio co la tă JO I 8.00 O pungă de crevete p ră jite 9.00 2 batoane de pâine albă, unse cu m a rg a rin ă d ie te tică şi o pungă de

b iscu iţi O cană cu ceai 15.00 O cană cu ceai, 2 fe lii de chec 18.00 P lă cin tă cu carne, p lă c in tă cu pui şi p lă cin tă cu ciuperci

O cu tie de suc de ghim bir, o ju m ă ta te de pungă de d ra je u ri de cio co la tă V IN E R I 9.00 O cu tie de suc de g h im b ir 2 batoane de pâine albă, unse cu m a rg a rin ă d ie te tică şi gem de căpşune 2 pachete de b is c u iţi cu brânză, o cană cu apă

17.30 Orez de casă cu ananas, c u rry şi mere

O cană cu cafea 20.30 2 pungi de b is c u iţi 21.00 O pungă de b is c u iţi, o cană de cafea cu lich io r S ÎM B Ă T Ă 12.00 Cereale cu fru c te (ro ş ii) şi lapte degresat 15.00 2 fe lii de pâine albă p ră jită cu „ M a r m ite ” , o cană cu ceai 18.30 2 pungi de b is c u iţi 21.00 M âncare chinezească la pachet - pui cantonez d ulce-acrişor

Orez p r ă jit cu ou, crevete p ră jite , 0,5 litr i suc a c id u la t die te tic D U M IN IC Ă 9.00 2 fu rse cu ri cu cio co la tă 16.00 O conservă de supă degresată, patru fe lii de pâine albă, o pungă de

b iscu iţi O cană de ceai 20.30 2 pungi de b is c u iţi, o ju m ă ta te de pungă de fu rse cu ri arom ate 2 căni de ceai

Z

<

o 0-

< o in

0£ o -1 LU O -1 3 G-

5

O LUPTA PERMANENTA CU G R E U T A T E A L upta perm anentă cu g reutatea este o problem ă extrem de frecvent în tâ ln ită . Creşterea în greutate are loc atunci când c a n tita te a de energie o b ţin u tă din hrana şi din b ă u tu rile consum ate este mai m are decât c a n tita te a de energie u tiliz a tă în procesele m etabolice şi pentru exerciţiul fiz ic . A tunci,excesu l de energie este stocat sub fo rm ă de grăsim e. Urm ând D ieta A bundenţei, propusă de mine în ca p ito lu l 3, veţi în fru n ta to ţi fa c to rii care stopează în mod norm al scăderea în greutate.

FACTORII CARE STOPEAZĂ SCĂDEREA ÎN GREUTATE ► Un colon în că rca t, problem e intestinale ► Consumul de hrană necorespunzătoare ► Un a p o rt crescut de hrană (în special, alim ente grase, nesănătoase) ► Dezechilibre ale insulinei (cauzate de consumul prea m are de c a rb o h id ra ţi proveniţi din zahăr) ► O c a n tita te insu ficien tă de enzime ► Lipsa exe rciţiu lu i fiz ic ► O fu n c ţio n a re p recară a sistem ului digestiv ► Dezechilibre ale m in erale lor şi v ita m in e lo r din organism ► P araziţi sau vierm i in te s tin a li, care cauzează un a p e tit excesiv ► O fu n c ţio n a re necorespunzătoare a glandei suprarenale ► O biceiuri a lim en tare proaste, de exemplu, nemestecarea com pletă a

TOPUL

CELOR

5 CAPCANE

alim entelor, un program neregulat de a lua masa

92

► Un m etabolism în c e tin it ► Un fic a t leneş ► A fe c ţiu n i ale glandei tiro id e ► R etenţia de lichide ► Rinichi s lă b iţi ► O infecţie extinsă, de n a tu ră m ico tică

SUNTEŢI SUPRAPONDERAL(Ă)? G reutatea ideală este d e fin ită prin interm eniul In d ice lu i Masei Corporale (IM C ). Pentru a vă ca lcu la IM C ,îm p ă r ţiţi g reutatea dum neavoastră e x prim ată în kilogram e la în ă lţim e a dum neavoastră în m etri, la p ă tra t. Un IM C egal sau mai m are de 25 indică su praponderalitatea. O valoare peste 30 este considerată obezitate. C ALC U LAR EA IN D IC E L U I M A S E I CORPORALE Îm p ă rţiţi greutatea dum neavoastră exprim ată în kilogram e la în ă lţim e a dum neavoastră exprim ată în m etri si rid ica tă la pătrat. De exemplu: 55 kg : 1 ,5 5 2 = 55 : 2 ,4 0 2 5 = 22,9 95 kg : 1,82 = 95 :3 ,2 4 = 29,3 V e rific a ţi-v ă rezultatul prin com paraţie cu aceste intervale: O greutate prea mică: sub 18,5 G reutate norm ală: 18,5 - 24,9 Supraponderalitate: 25 - 29,9 Obezitate: peste 30 De asemenea, puteţi să vă c a lcu la ţi IM C folosind urm ătoarea form ulă: G reutatea (exprim ată în livre) x 704: (în ă lţim ea exprim ată în ţ o li) 2 De exemplu:

TOPUL

CELOR

5 CAPCANE

12 6 x 70 4 : (6 2 )2 = 8 8 7 0 4 : 3 8 4 4 = 23,1

93

M O T IV A Ţ IA P O FTE I DE D U LC IU R I

S U P R A A L IM E N T A Ţ IA P a ra ziţii sau vierm ii intestinali, precum si

Veţi sim ţi n e v o ia să c o n s u m a ţ i d u l c i u r i d acă: nivelul

problemele de natură em oţională îi pot

z a h ă r u l u i din sâ n g e este p e r m a n e n t în d e z e c h i li b r u ;

determina pe oameni să se supraalimenteze.

av eţi d e f ic i e n ţ e a le s u b s t a n ţ e l o r n u tr itiv e , o i n f e c ţi e de n a t u r ă m i c o t i c ă ; d ie ta d u m n e a v o a s t r ă este f o a r t e b o g a t ă în c a r b o h i d r a ţ i r a f i n a ţ i , p r e l u c r a ţ i si a l i m e n t e să r a t e . P o f t a de d u l c i u r i este un in d i c iu al f a p t u l u i c ă s - a r p u t e a să av eţi o a f e c ţ iu n e n u m i t ă h ip o g l i c e m ie , c a r e vă d e t e r m i n ă să c o n s u m a ţ i din ce în ce m a i m u l t zahăr. În f i n a l , veţi deveni o v i c t i m ă a e f e c t u l u i

(Vezi p. 46 pentru sfaturi îm potriva p ara ziţilo r si a vierm ilor intestinali.) A cest fenomen mai poate fi cauzat si de o dereglare a unui organ sau de un dezechilibru al unei glande. De exemplu,consum ul unei cantităţi prea m ari de carne poate duce la inflam area mucoasei stom acului, fapt ce cauzează un exces de

o s c i l a t o r i u al niv elu lu i de z a h ă r din sânge, de la

căldură în stomac. La rândul ei, această

c r e s c u t la s c ă z u t si invers. De a c e ea, d a c ă veţi

căldură vă determină să m âncaţi mai mult.

m â n c a un s i n g u r b a t o n de c i o c o l a t ă , sunteţi „ o s â n d i t ” să le m â n c a ţ i si pe u r m ă t o a r e l e . Z a h ă r u l

PO FTELE A L IM E N T A R E

v ă dă i m p u l s u l , d a r c ă d e r e a nu este p r e a d e p a r t e .

Produsele zaharoase, alim entele bogate în

Cel m ai bun m o d de a r e n u n ţ a la r e m e d iu l r a p id pe

carb o hidraţi si d u lciu rile rid ică nivelul

b a z ă de d u l c i u r i este să r e n u n ţa ţ i brus c: nici un fel

com p uşilor chim ici care îi conferă

de d u l c i u r i t i m p de o lună. P l a n t a u n g h i a - g ă ii vă

organism ului starea de bine (acestea sunt

p o a te c r e s t e în m o d n a t u r a l e n e r g ia ( 5 0 0 mg

endorfinele, serotonina si norepinefrina).

z il n ic ) . T r e b u ie să v ă a j u t a ţ i s is t e m u l cu a l i m e n t e vii, b o g a te în s u b s t a n ţ e n u tr itiv e , p e n tr u a vă r e f a c e e c h i li b r u l sa n g vin . S p i r u l i n a este un a l i m e n t e x c e le n t în a c e s t sens (vezi p. 2 0 5 ) . Un s u p l i m e n t lic h id de m in e r a le , c a r e c o n ţ in e c r o m , m a n g a n si m a g n e z i u a r f i , d e a s e m e n e a , f o a r t e util. D e fi c ie n ţ a o r i c ă r u i a d i n t r e c ele tr e i m in e r a l e p o a te c a u z a p o f t a de za hă r, c a u r m a r e a d e z e c h i li b r u l u i ni v elu lu i

sangvin, cauzând o producţie rapidă de insulină si de serotonină. Când nivelul zahărului din sânge creste brusc, insulina îl descompune rapid, conducând apoi la scăderea concentraţiei acestuia si a endorfinelor din sânge. A cest lucru vă face să

c r o m c o n ţ i n u t ă de a l i m e n t e este d i s t r u s ă p rin

vă sim ţiţi mai rău decât îna in te si s-ar putea

procesare.)

să în cerca ţi să consum aţi si mai multe

z a h ă r din sâ n g e si t e m p e r e a z ă p o f t a de d u l c i u r i .

du lciu ri pentru a vă recâştiga buna dispoziţie, instalându-se astfel un ciclu de

C e r e a l e l e in t e g r a l e si le g u m e le c r u d e c o n s t it u i e

pofte necontrolate, creştere în greutate,

ale g e r i ex cele n te . Ig n a m e le , c a r t o f i i d u lc i si

oboseală si schim bări bruşte de disp o ziţie -

d o v le c e lu l a ju t ă , de a s e m e n e a , la c o n t r o l a r e a nevoii

un cerc vicios destul de greu de rupt. A bso lu t

de d u l c i u r i , f ă r ă să c a u z e z e o c r e ş t e r e a niv elu lu i de

to ţi p a rtic ip a n ţii la em isiunea mea de

z a h ă r din sânge, c a p r o d u s e le pe b a z ă de zahă r.

televiziune erau dependenţi de d u lciu ri. Cei

CELOR

A d e s e a , le c e r p a c i e n ţ i l o r mei să ia o j u m ă t a t e de l in g u r i ţ ă de L - g l u t a m i n ă p u d r ă î n a i n t e de m asă ,

TOPUL

5 CAPCANE

aceea că el in tră prea repede în fluxul

de z a h ă r din sânge. ( P e s t e 8 0 % din c a n t i t a t e a de

A n u m i t e a l i m e n t e a j u t ă la r e g l a r e a niv e lu lu i de

funcţionează.

94

Problem a care apare în cazul consum ului de produse cu conţinut rid ica t de zahăr este

pe n tr u a i n h ib a p o fte le a l i m e n t a r e . S ă ştiţi c ă

mai m ulţi dintre ei nici m ăcar nu realizaseră acest lucru până când să scot în evidenţă ce ca n tită ţi de zahăr consumau într-o săptăm ână.

D E Z E C H IL IB R E L E IN S U L IN E I

T ES TU L T O LE R A N Ţ E I LA GLUCOZĂ

Când mâncăm , glucoza rezu lta tă din procesul de descompunere digestivă este abso rb ită de organele interne si în sânge. Organism ul îşi ia cantitatea de glucoză de care are nevoie, după care începe să producă insulină pentru a readuce nivelul de glucoză din sânge la norm al, transform ând glucoza în exces într-un compus num it glicogen, depozitat de ficat. În cazul unui regim a lim entar sănă­ tos, acest proces funcţionează perfect, dar un consum rid ica t de carbohidraţi rafinaţi, în special de produse zaharoase, stric ă acest echilibru si totul începe să m eargă de-a-ndoaselea. Organism ul

Dacă recunoaşteţi că aveţi trei sau mai multe

I

dintre simptomele enumerate mai jos,s-ar putea să aveţi probleme cu reglarea insulinei şi a glucozei din organism.

dum neavoastră trebuie să producă o cantitate din ce în ce mai m are de insulină pentru a descompune zahărul. În cele din urmă, veţi căpăta rezistenţă

D ificu ltă ţi de concentrare

la insulină si, în loc să transform aţi

Consum crescut de cofeină, cio co la tă sau

excesul de glucoză în glicogen, îl veţi

tutun

transform a în grăsime. A tu nci intraţi

T ranspiraţie abundentă

într-un cerc v icio s,în care cu cât nivelul

Sete excesivă

de zahăr din sânge va fi m ai instabil, cu atât veţi fi mai predispus la pofta de d u lciuri si de carb o hidraţi nerafinaţi, precum pâinea. Un dezechilibru al horm onului insulină poate fi adesea cauza fundam entală a suprapond eralităţii. O cantitate prea m are de zahăr determ ină

D ificu ltă ţi m ari la tre zire Som nolenţă în m ijlocu l zilei Incapacitate de a funcţiona fă ră doza de cofeină/nicotină Irita b ilita te în absenţa m eselor frecvente N ecesitatea de a dorm i m ai m ult de opt ore pe noapte

intoleranţa organism ului la glucoză, iar

CELOR

ineficient. Este un cerc vicios.

TOPUL

organism ul descompune zahărul

5 CAPCANE

atunci când sunteţi supraponderal,

95

IN TO LE R A N Ţ E LA A L IM E N T E

Problem a este că, prin consumul z iln ic de

Consumăm adesea aceleaşi alimente zilnic. Una

alim ente la care aveţi intoleranţă,

dintre pacientele mele, o artistă, mi-a spus că ea

determ inaţi o în cetin ire severă a

trebuia să-şi ia porţia ziln ică de ovăz la

m etabolism ului. Este a fectată funcţionarea

micul-dejun, iar la cină avusese numai pulpe de

enzim elor digestive, ceea ce înseam nă că

pui pane în ultim ii 30 de ani! Se simţea epuizată,

organism ul dum neavoastră nu va

nu mai dorea să picteze si îşi pierduse tot cheful

descompune grăsim ile în mod adecvat.

de viaţă. După ce am forţat-o să-şi schimbe regimul alim entar monoton, a devenit plină de

În plus, consumând aceleaşi alim ente în fiecare zi, vă lim ita ţi aportul de substanţe

energie, creativă, a început să picteze din nou si

nutritive esenţiale, vitam ine, m inerale si

chiar a dat jos mai bine de 7 kilograme într-o lună.

substanţe adiacente. Iată care sunt sfaturile

În cazul în care consum aţi aceleaşi alim ente zi după zi, ani la rând, este foarte posibil să

mele în această situaţie: ► A lte rn a ţi întotdeauna alim entele. Cu alte

căpătaţi o anum ită se nsibilitate la alim entele

cuvinte, dacă consum aţi astăzi un alim ent,

respective, care uneori este cata lo ga tă ca

în cerca ţi să nu-l mai consum aţi în

intoleranţă alim entară. De obicei, alim entele

urm ătoarele trei sau patru zile. În felul

după care tânjim sunt exact cele care ne

acesta, veţi reuşi să preveniţi a p a riţia

îngraşă. Este un cerc vicios. Dacă aveţi intoleranţă la anum ite alimente,

intoleranţei alim entare. ► O idee bună ar fi să vă faceţi testul pentru

în organism ul dum neavoastră apare o reacţie

intoleranţă a lim entară sau alergie. În felul

im unitară în tâ rz ia tă .A c e s t lucru se poate

acesta, veţi şti exact ce alim ente ar putea să

în tâ m p la la câteva ore sau chiar zile de la

vă îngrase, să vă dea o stare proastă,

ingerarea alim entului cu pricina. P rin tre

oboseală excesivă sau letargie. Eu le cer

efectele secundare ale consum ării alim entului

tu tu ro r pa cien ţilo r mei care vor să

respectiv se num ără sim ptom ele colonului

slăbească, dar si a lto r pacienţi, în general,

irita b il, erupţii pe piele, răni ale mucoasei

să-şi fa c ă testul de intoleranţă a lim entară la

bucale, boala Crohn sau in fla m a ţia tra c tu lu i

c lin ica mea. Dacă d o riţi si dum neavoastră

digestiv, co lici, problem e ale urechilor sau

să vă faceţi acest test, vă rugăm să luaţi

oboseală, pentru a enum era doar câteva. Însă

legătura cu noi. De asemenea, puteţi să vă

nu întotdeauna sunt evidente. Dar intoleranţele

faceţi testul pulsului (vezi p. 48 pentru

alim entare pot avea un efect direct asupra

detalii).

nutritive, asupra fu n cţio n ă rii organelor

Puteţi afla mai multe detalii despre Testul

digestive si asupra con tro lu lu i greutăţii.

pentru Alergii Alimentare McKeith,

Alim entele fo a rte frecvente, precum grâul,

scriindu-ne la adresa:

produsele lactate, zahărul si porum bul sunt

[email protected] sau

deseori considerate cauza intoleranţelor

fax 020 7431 9700. Sau pur si simplu

alim entare, pur si sim plu pentru că m ulţi dintre

informaţi-vă de pe site-ul www.drgillianmckeith.com (apăsaţi pe

m ari. Sunt conţinute de numeroase alim ente

butonul „Teste biochimice").

CELOR

noi oricum le consumăm în c a n tită ţi m ult prea sem ipreparate. A stfel, în zilele noastre, este

TOPUL

5 CAPCANE

procesului de asim ilare a substanţelor

special când consumăm prea m ulte alim ente

uşor să căpătăm o intoleranţă alim entară, în procesate si m odificate chim ic.

9

CUM POATE O A L IM E N T A Ţ IE CORECTA

term en lung si un ingredient pentru o viaţă

SĂ RUPA CERCUL VICIO S?

sănătoasă si fericită.

O dietă echilibrată, bogată în substanţe

Reduceţi consumul de sare si beţi cantităţi

nutritive vă va ajuta să rupeţi cercul vicios al

m ari de apă pentru a reduce retenţia de lichide

poftelor necontrolate si al creşterii în greutate.

din organism (6-8 pahare de apă pe zi).

A ceasta d ato rită faptului că o alim entaţie

Faceţi în aşa fel în câ t m icul-dejun si prânzul

corectă nu doar că vă hrăneşte organism ul, ci

să fie cele mai consistente mese ale zilei,

vă reglează si nivelul de zahăr din sânge, astfel

având în vedere faptul că în tim pul zilei

că nu veţi mai avea acele că d eri,în tim pul

sunteţi activ si ardeţi ca lo riile .

cărora sim ţiţi nevoia de dulciuri pentru a vă

Condim entele scorţişoară, ghimbir, piper ca­

bine dispune. Nu veţi mai avea căderi bruşte de

yenne, cardam om si ginseng ajută la stim ularea

energie, ceea ce înseam nă că nu veţi mai simţi

termogenezei (viteza cu care sunt descompuse

o nevoie necontrolată de a consum a alimente

alimentele) si determină scăderea în greutate.

inutile si nesănătoase.

A sigu raţi-vă că dorm iţi suficient si bine.

R E G IM U R IL E P E R M A N E N TE

nesănătoase si al lu ă rii în greutate.

Regimurile la modă, sau care determină efectul

M otivaţia:

Privarea de somn creste riscul unei alim entaţii

yo-yo,nu vă vor ajuta să slăbiţi pe termen lung.

► G ândiţi-vă de ce do riţi să slă b iţi si cât de

Veţi obţine o scădere în greutate pe termen scurt,

bine vă veţi sim ţi.

dar vă va fi imposibil să o menţineţi. Aceasta

► Începeţi să scrieţi ch ia r de a stăzi toate

pentru că, din cauza stresului permanent al

alim entele si băuturile pe care le consum aţi.

regimului, alimentele sunt descompuse si utilizate

Odată ce veţi deveni mai conştient de tip a rele

de către organism - prin procesul denumit

dum neavoastră alim entare si de alim entele ce

termogeneză - într-un ritm mult mai lent,făcând

vă provoacă pofte necontrolate, veţi fi în stare

astfel practic imposibilă scăderea în greutate si

să le faceţi faţă.

menţinerea în această formă. Iată sfaturile mele

► Nu vă g ră b iţi atunci când luaţi masa.

pentru a reveni la normal dacă sunteţi un client

M estecaţi bine m âncarea. Lăsaţi din mână

permanent al dietelor.

fu rc u liţa si cuţitul până ce în g h iţiţi si savuraţi

A dop taţi o dietă echilibrată, sănătoasă,

din plin m âncarea. D urează puţin până când

bogată în substanţe nutritive.

stom acul dum neavoastră îi va spune

► Consum aţi cât mai m ulte dintre alim entele

creierului că si-a fă cu t plinul. M u lţi dintre noi

sănătoase din lista recom andată de mine. ► M ân caţi puţin si des, pentru a menţine stabil

m âncăm a tât de repede, în câ t nici nu sesizăm

►

pe calea cea bună.

luaţi-vă un angajam ent fa ţă de

Alegeţi alim ente care menţin stabil nivelul

dum neavoastră înşivă. S tu d iile au dem onstrat

zahărului din sânge, adică orice vă place din

că notarea sco p urilor este o m etodă care vă

Dieta Abundenţei propusă de mine (vezi

ajută să vă m enţineţi concentrarea asupra lor.

p. 83). Renunţaţi la alim entele care determină

► Spuneţi-vă permanent că nu ţineţi regim.

va ria ţii bruşte ale nivelului de zahăr din sânge,

Regimurile de o zi, o săptămână, o lună sau

în special la dulciuri si la alim entele procesate.

chiar mai multe au rămas în urmă. De acum

F iţi cât mai activ. E xerciţiu l fiz ic este un

înainte, pur si simplu veţi mânca sănătos pentru

instrum ent esenţial în co ntro larea greu tăţii pe

a vă crea o nouă identitate, mai incitantă.

5 CAPCANE

► N o taţi-vă ţelul de a scădea în greutate si/sau de a adopta o alim entaţie sănătoasă si

CELOR

nivelul zahărului din sânge, pentru a vă stăpâni poftele alim entare si pentru a reveni

TOPUL

►

la tim p acest semnal.

97

AU TO TESTUL G LA N D E I TIR O ID E

ROLUL T IR O ID E I G lan da tiro id ă co ntro lează m etabolism ul

Este cazul dumneavoastră?

I

M âini si/sau picioare reci

întreg ulu i organism prin reglarea producţiei de energie si a consum ului de oxigen. Stresul

D ureri de cap frecvente

continuu poate afecta în mod negativ glanda

C onstipaţie

tiro id ă , depreciindu-i funcţio narea norm ală. S u p ra stim u la rea tiro id e i este cauzată de consum ul de zahăr, cafea si alcool; acestea îi provoacă o stare de epuizare, care fa vorizea ză creşterea în greutate (în special, în jurul ta lie i, so ld u rilo r si coapselor) - situ aţie destul de greu de m odificat.

Soluţii: Suplim entele cu alge kelp sunt foarte fo lo sito a re pentru o tiro id ă leneşă, ca si algele verzi (vezi p. 20 3). De asemenea, algele m arine bogate în iod pot ajuta la accelerarea m etabolism ului. Consum aţi alim ente bogate în tiro zină , precum seminţele de dovleac, avocado si m igdalele, pentru a vă hrăni m etabolism ul. Dacă aveţi un apetit alim entar necontrolat, luarea unui suplim ent cu tiro z in ă (5 00 mg, de patru ori pe zi) îm preun ă cu un suplim ent cu zinc (50 mg pe zi) ar trebui să rezolve situaţia.

Epuizare, ch ia r si după mai m ulte ore de somn M A G N E ZIU

C A L C IU

PO TASIU

L u c e rn ă

B r o c c o li

C a ise

M ig d a le

C o n o p id ă

Banane

M e re

V a rz ă c re a ţă

M o rco v i

In fertilita te

A vocado

S e m in ţe de

Cod

Stare de letargie dim ineaţa si exces de

N uci

susan

P ă t ru n je l

energie seara

b ra z ilie n e

M a ză re

M azăre

Pierderea sprâncenelor începând dinspre

O rez b ru n

S e m in ţe

Som on

coada lor

Ţ e lin ă

de flo a re a -

S a rd in e

C u rm a le

s o a r e lu i

Spanac

Sen zaţie perm anentă de frig; vă ia foarte m ult tim p să vă în c ă lz iţi

TOPUL

CELOR

5 CAPCANE

Lip sa tra n sp ira ţie i

98

Lip sa apetitului sexual C răpături permanente ale că lc â ie lo r Tensiune prem enstruală Pleoape, glezne si m âini um flate Piele si păr extrem de uscate Paloare a pielii D a c ă c e l p u ţin tre i d in tre a fir m a ţ iile de m a i sus

Pe ste

T a h in i (pastă

C ere a le

P ă t r u n je l

de susan)

in te g ra le

D E F IC IE N Ţ E DE SUBSTANŢE N U TR ITIV E

ca n tită ţi m ari de a cizi, rezulta ţi din alim entele

Deficienţele de substanţe n utritive pot cauza

nesănătoase si medicam entele pentru slăbit.

creşterea în greutate - în special, lipsa

Când co ncentraţia de potasiu are o valoare

m agneziului, a c a lc iu lu i si a potasiului.

norm ală, organism ul poate ataca m ult mai

D eficienţa de magneziu cauzează pofta de zahăr.

eficient a c iz ii nedoriţi. A c iz ii în exces pot afecta m etabolism ul si capacitatea organism ului de a descompune alim entele. De

D eficienţa de calciu dezactivează enzim ele

obicei, când co ncentraţia de potasiu este foarte

im plicate în m etabolism . Dacă sunteţi un mare

scăzută, cea de sodiu este fo a rte ridicată.

consum ator de carne, ca lciu l devine si mai

Persoanele supraponderale cu un nivel scăzut

im portant, pentru că dietele foarte bogate în

de potasiu si unul rid ica t de sodiu în organism

proteine cauzează pierderi de calciu din

adaugă, în general, sare m ultă la regimul lor

organism .

alim entar ziln ic. Cu cât presărăm mai m ultă

Deficienţele de potasiu sunt frecvente în cazul persoanelor supraponderale, pentru că acestea consum ă c an tită ţi m ari de cafea, m ănâncă m ult zahăr, consum ă alcool, folosesc laxative si diuretice. Potasiul ajută inim a si reglează echilibrul apei din organism . Un nivel scăzut de potasiu îi perm ite organism ului să depoziteze

sare peste hrană si cu cât există mai m ultă sare „a sc u n s ă ” în alim entele sem ipreparate, cu atât avem m ai m ultă nevoie de o cantitate mai mare de potasiu.

SFATURILE DR.GILIAN PENTRU PĂSTRAREA SILUETEI

TOPUL

CELOR

5 CAPCANE

► Mâncaţi devreme. Mesele tâ rzii constituie o reţetă sigură de îngrăsare, deoarece organismul stochează mai multe alimente în timpul somnului. ► Asociaţi alimentele (vezi p.78). ► Renunţaţi la alimentele prelucrate si rafinate (vezi p. 26). ► Beţi 8 pahare de apă pe zi. A pa este un inhibitor natural al apetitului alimentar. Notă: Ceaiul de urzică este extrem de bun pentru scăderea în greutate, deoarece ajută metabolismul si are proprietăţi diuretice. ► Evitaţi consumul de margarină, laptele gras, brânza si produsele din lapte de vacă. Aceste alimente sunt greu de digerat. Puteţi alege,în schimb, laptele de cereale. ► Evitaţi consumul de zahăr - încetineşte metabolismul. ► Elim inaţi grâul (în special pâinea), deoarece conţine o cantitate mare de gluten si multe persoane prezintă intoleranţă la această substanţă. ► Consumaţi grăsimi bune si eliminaţi-le pe cele nesănătoase. Grăsimile sănătoase se găsesc în avocado, seminţele de dovleac, seminţele de floarea-soarelui, peste, nuci si legume. Nu evitaţi aceste alimente. Conţinutul lor ridicat de grăsimi bune vă intensifică metabolismul, astfel încât veţi reuşi să scădeţi în greutate si să vă menţineţi în formă. Grăsimile nesănătoase sunt cele saturate si se găsesc în carnea roşie si în unt. Sunt foarte greu de digerat, blochează arterele si provoacă diverse maladii si probleme cu greutatea. ► Nu săriţi peste mese si luaţi întotdeauna micul-dejun. În cursul dimineţii, stomacul si splina dumneavoastră sunt în cea mai bună formă. În plus, aveţi la dispoziţie întreaga zi pentru a arde calo riile de la micul-dejun. Dacă doriţi să vă intensificaţi metabolismul, trebuie să mâncaţi dimineaţa. Dacă nu veţi mânca, creierul dumneavoastră va primi un anumit semnal, interpretat ca lipsă de hrană. În acel moment, în organism sunt eliberaţi hormonii

►

►

►

►

►

►

stresului. Ţesutul muscular este abandonat, cu scopul de a se diminua nevoia organismului de a primi hrană. Dacă mâncaţi mai târziu, organismul dumneavoastră va elibera mai multă insulină, pentru a produce mai multă grăsime, în ideea că nu primeşte hrană suficientă! Urmaţi programul de detoxifiere de o zi, propus de mine (vezi p. 140).Toxinele sunt stocate în ţesutul gras. Dacă aveţi multe toxine în organism, raportul dintre cantitatea de grăsime si muşchi din corp ar putea fi mai mare. În consecinţă, ajutându-vă organismul să scape de substanţele chimice si nocive, vă îm bunătăţiţi controlul asupra greutăţii. Nu recurgeţi la dietele în vogă. Acest tip de regimuri alimentare încetinesc funcţionarea enzimelor metabolice din organism. Celulele grase se vor umfla, vor deveni toxice si se vor depozita în ţesuturi.Tonusul dumneavoastră muscular va scădea si veţi deveni depresiv. Treceţi,în schimb, la Dieta Abundenţei, propusă de mine. Mâncaţi mai mult decât înainte, dar alimente sănătoase (vezi p.82). Faceţi exerciţii fizice. Ardeţi grăsimile. Exerciţiile fizice cresc ritmul metabolic, astfel încât calo riile sunt eliminate mult mai repede. Pentru început, alegeţi pur si simplu plimbarea - este o metodă excelentă de a „ u rn i" grăsimea. Puneţi-vă metabolismul în funcţiune. Prim ul lucru de făcut dimineaţa: beţi un pahar de apă călduţă cu puţină zeamă de lămâie. Elim inaţi alcoolul. Acesta vă slăbeşte ficatul, organul de bază în metabolizarea grăsimilor. Berea si vinul sunt în egală măsură pline de zahăr, iar alcoolul vă stim ulează foamea. Luaţi suplimente alimentare.Toate persoanele supraponderale înregistrează deficienţe ale substanţelor nutritive principale. De asemenea, există si suplimente nutritive care ajută la arderea grăsimilor, la creşterea metabolismului si aşa mai departe. În continuare, vă ofer o listă cu cele mai importante suplimente nutritive. Dar nu vă sfătuiesc să le luaţi pe toate odată.

S U P L IM E N T E N U T R IT IV E PENTRU SCĂDEREA ÎN GREUTATE Vitaminele B ajută la m etab olizarea ca rb o h id ra ţilo r si a proteinelor. Luaţi 5 0 -1 0 0 mg pe zi. L-tirozina reduce apetitul. Luaţi 50 0 mg în a in te de fiecare masă. Coenzima Q10 este un stim ulent m etabolic, care fa vorizea ză pierderea în greutate - este util în special dacă vă sim ţiţi fo a rte obosit. Luaţi 100 mg pe zi. Triphala este bun pentru cură ţa rea colonului. Alimentele superconcentrate intensifică m etabolism ul, fu rnizează proteine de bună calita te si ech ilib rează nivelul de zahăr din sânge.Vezi p .2 0 0 . Suplimentele cu enzime digestive sporesc aportul de substanţe n utritive si ajută la tem perarea apetitului. Luaţi câte o capsulă la fiecare masă. Amestecul sub formă de praf al dr. Gillian McKeith este un excelent în lo c u ito r al unei mese, atunci când vă grăb iţi. Suplimentele cu ulei de in sau cu seminţe de in satisfac nevoia stringentă de a cizi graşi esenţiali. Chromium polynicotinate reglează v a ria ţiile bruşte ale nivelului de zahăr din sânge. Luaţi 200 mcg pe zi, la masa de prânz si la cină. Extractul de rocoină ajută la descompunerea depozitelor persistente de grăsime. Beţi două căni de ceai de rocoină pe zi. Alga kelp ajută glanda tiro id ă si la scăderea în greutate. Luaţi 3 tablete pe zi si fo lo siţi la gătit alga kombu. Lecitina ajută la u tiliz a re a g ră sim ilo r din organism . Luaţi câte o lingură de granule de lecitină de 2 ori pe zi. Fibre sănătoase pentru cură ţa rea sistem ului. Luaţi tărâ ţe de psyllium în tre mese - cu o cantitate m are de apă. Ginseng pentru hrănirea sistem ului m etabolic si pentru a ajuta fica tu l să descom pună cât mai eficien t grăsim ile. Luaţi două tablete pe zi (5 00 mg) sau beţi ceai de ginseng de două o ri pe zi.

NOTA ASU PR A IN H IB IT O R IL O R A P E T IT U L U I Nu sunt adepta fo lo s irii m edicam entelor pentru inhibarea apetitului. E xistă suplim ente n utritive pe bază de plante care pot juca un rol sănătos în devierea dorinţei de a mânca: ►

L - 5 H T P poate fi util în suprim area a petitului. Luaţi 5 0 0 -1 .0 0 0 mg de două ori pe z i,în a in te

L -ca rn itin a (un am inoacid) ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge si intensifică m etabolism ul. Luaţi 2 .0 0 0 mg pe zi, cantitate îm p ă rţită egal în tre cele tre i mese principale: mic-dejun, prânz si cină.

CELOR

de foam e (luaţi 50 0 mg de două o ri pe zi). ►

TOPUL

H C A m icşorează rata de transform are a zahărului în grăsim i si ajută la contro la rea c rize lo r

5 CAPCANE

de masă. ►

101

OBOSEALĂ PERM AN EN TĂ Cel m ai frecvent m otiv pentru care pacienţii vin la mine este dorinţa de a avea mai m ultă energie. Sunt sătui să se sim tă atât de obosiţi! S i dum neavoastră vă puteţi schim ba această stare. Nu mai trebuie să vă sim ţiţi obosit. Pentru a beneficia de un maxim de energie, trebuie să includem în dieta ziln ică anum ite alim ente,în special cele care accelerează m etabolism ul si menţin constant nivelul de energie. Cele m ai im portante substanţe nutritive necesare în producerea de energie sunt vitam inele B complex. Lipsa acestor vitam ine stă adesea la baza unei funcţionări necorespunzătoare a glandei suprarenale, fapt ce determ ină căderi bruşte ale nivelului de energie. A lte substanţe nutritive care accelerează m etabolism ul sunt vitam ina C, m agneziul, zin cu l,fie ru l, coenzim a Q 10 si planta unghia-găii.

TOPUL ALIMENTELOR ENERGIZANTE S E M IN Ţ E ÎN C O L Ţ IT E

OVĂZ

Toate tipurile de seminţe încolţite

Ovăzul nu este doar plin de substanţe

(seminţe de legume sau de cereale, care

nutritive, dătătoare de energie, dar în

au fost puse la germinat) sunt pline de

acelaşi timp ajută la menţinerea

energie; ele reprezintă alimente

constantă a nivelului de glucoză din

dătătoare de viaţă, care ajută la

sânge, ceea ce înseamnă o bună

întărirea, revitalizarea si regenerarea

concentrare si atenţie. Savuraţi o porţie

organismului. Acestea conţin

de fiertură de ovăz la prima oră, pentru

concentraţii mari de antioxidanţi,

a beneficia de maximum de energie pe

precum si întreaga paletă de minerale,

tot parcursul dimineţii.

proteine, enzime si fibre. Prin germinare, capacităţile nutritive ale seminţelor cresc.Vezi p. 213.

PĂ TR U N JEL Pătrunjelul este o uzină de substanţe nutritive. Conţine cantităţi mari de

CEREALE

vitamina B12, mai multă vitamina C

Cerealele eliberează zahărul într-un ritm

decât citricele si aproape toate

lent, aşa că vă conferă un nivel constant

substanţele nutritive pe care le

de energie, în locul unei creşteri bruşte,

cunoaştem.

urmate de o scădere semnificativă. În acelaşi timp, reprezintă o sursă bogată

102

ALGE M A R IN E

de vitamine B, necesare la funcţionarea

Ierburile de mare sau algele reprezintă

splinei, bateria dumneavoastră de

cea mai importantă sursă digerabilă de

energie. Fără ajutorul vitaminelor B, cu

minerale, precum si un rezervor al

siguranţă aveţi nevoie de un „a ju to r"

vitaminelor B, generatoare de energie si

pentru a porni la drum.

vitamina C.Vezi p. 207.

LEG U M E

STRUGURI

Întregul com plex de vitam ine B, precum

Se crede că valoarea terap eutică a

si m agneziul si fierul pot fi găsite în

stru g u rilo r se datorează conţinutului lor

legumele proaspete verzi (de preferat

rid ica t de magneziu. A cest elem ent este

crude), cum sunt broccoli, sparanghelul

im p lica t în prim ul stadiu al procesului de

si spanacul. B ro cco li este si o excelentă

transform are a energiei din glucoză.

sursă de coenzim a Q10, o substanţă

C ăd erile de energie din cu rsu l d u pă -am iezii in d ică o slabă fu n cţio n are a glandei

n u tritivă de o im po rtan ţă c ru c ia lă în

IG N A M E Ş I D O VLEC EI

suprarenale, o

producerea de energie la nivel celular.

Ignam ele au un conţinut rid ica t de

m e tabo lizare lentă a

minerale si de vitam ina C. De asemenea,

c a rb o h id ra ţilo r s i a

P IE R S IC I

au un efect detoxifiant, de echilibrare a

z a h a ru rilo r, fie ele

P ie rsicile au un conţinut rid ica t de apă si

nivelului horm onilor si al zahărului din

un efect laxativ. Sunt fo a rte bune pentru

organism , asigurând o rezervă constantă

a lca lin iza re a sângelui si pot fi folosite

de energie. D ovleceii pun în m işcare

n atu rale sau n u , p recum s i fa p tu l c ă a ţi consum at alim ente care şi-au p ierd u t elem en­

pentru a regla funcţionarea intestinelor

m eridianele energetice, fo rtific â n d în

tele nutritive. Red u ceţi

si a îm bu nătăţi co m p o ziţia sângelui.

special fu n cţia digestivă.

consum ul de zahăr, de

P ie rsicile sunt unele dintre cele mai

co fe in ă ş i de produse

energizante fructe, pentru că sunt

PIR

lactate la p râ n z şi

asim ilate uşor de organism , generând o

P iru l este un alim ent bogat în substanţe

o p ta ţi în schim b pentru

revigorare instantanee. Eu le folosesc

nutritive, care seam ănă cu ia rb a si

orez brun, legume,

adesea la piureurile de fructe. De

conţine una dintre cele m ai prolifice

asemenea, ajută la elim inarea toxinelor

co m b inaţii de vitam ine, minerale

din organism si sunt fo a rte bune în

principale si secundare. Conţine de 25 de

ra p id ă a n iv e lu lu i de

program ele de slăbire.

ori mai multe substanţe nutritive decât

energie, „ c iu g u liţ i”

orica re dintre legumele preferate de

repede sem inţe

dum neavoastră.Vezi p. 203.

încolţite. De asemenea,

S E M IN Ţ E DE IN

ignam e ş i sem inţe de floarea-soarelui. P e n tru o creştere

vă p u te ţi h ră n i glandele

Sem inţele de in conţin ca n tită ţi mari de a cizi graşi esenţiali omega-3 si

FASOLEA MUNG

omega-6, prezenţi într-un echilibru

Dacă veţi consum a din plin fasole, veţi

p e rfe c t.A c iz ii graşi esenţiali sunt

deborda de energie.Tocm ai asta vă

im p licaţi în producerea de energie si

furnizează fasolea Mung: cantităţi

transpo rtul de oxigen.

imense de energie.

sup raren ale cu vitam inele B. L u a ţi o tab le tă de vitam ine B com plex, 5 0 mg, la m asa de prânz. P e rson al, beau c ă n i în tre g i de apă fierbinte

S E M IN Ţ E DE FLO AR EA-SO AR ELU I

cu tin c tu ră de

Sem inţele de floarea-so arelui sunt pline

u n g h ia -g ă ii şi

de magneziu, fier, cupru, com plexul de vitam ine B, acizi graşi esenţiali, zinc si

G inseng pentru a-m i creşte

izu <

to n u s u l

fier si reprezintă o excelentă sursă de

după-am iaza,

proteine. O bisnuiţi-vă să pu rtaţi cu

o sursă n atu ra lă

dum neavoastră seminţe de floarea-so a­

de vitam ine B.

relui, pentru mom entele în care aveţi nevoie de un im puls rapid de energie.

103

T U L B U R Ă R I DIGESTIVE E S T E N O R M A L S Ă A V E Ţ I G A Z E DI N C Â N D Î N C Â N D , D A R O C A N T I T A T E E X C E S I V Ă DE G A Z E , S C A U N E L E U R Â T M I R O S I T O A R E SI A R S U R I L E L A S T O M A C R E P R E Z I N T Ă S E M N E A L E UNEI F U N C Ţ IO N Ă R I DIGESTIVE D E F E C T U O A S E , O L I P S Ă DE S U B S T A N Ţ E N U T R I T I V E , PR EZEN ŢA BACTERIILOR INTESTINALE, F U N C Ţ I O N A R E A L E N E S Ă A C O L O N U L U I SI A STOMACULUI. LĂSATE NEREZOLVATE,TOATE ACESTE P R O B L E M E POT C O N D U C E L A N E N U M Ă R A T E A F E C Ţ I U N I .

CONSTIPAŢIA Trebuie să vă goliţi intestinul aproxim ativ de două ori pe z i,în mod regulat si fă ră efort. M ai puţin de un scaun pe zi indică faptul că sunteţi constipat. G o lire a cu d ificu lta te a intestinului, adică a sta la toaletă ore întregi, fă ră să elim inaţi ceva sau doar „b o b iţe de iepu ra ş" indică tot constipaţia. În cazul în care suferiţi de constipaţie, respectaţi in d ica ţiile dietetice care urmează. REDUCEŢI

PLAN DE SUPLIMENTE ANTICONSTIPATIE A lo e Vera, 1 lingură de două ori pe zi (am estecată cu suc de mere, dacă vă place) Triphala, 1 ling uriţă într-un pahar de apă sau de suc, cu o oră în a in te de culcare A lg e verzi-a lba stre sau spirulină, 2 linguriţe pe zi sau 2 tablete pe zi U lei de in, o capsulă sau o ling uriţă pe zi Tă râ ţe de psyllium , o ling uriţă într-un pahar de 30 0 ml cu apă sau suc Silybum marianum, o capsulă sau 20 de picături

Produsele lactate

de tin c tu ră în apă, de trei ori pe zi

Carnea

V ita m in a C cu bioflavonoide, 1 .000 m g,de tre i ori

G răsim ile saturate

pe zi

A lim entele condim entate sau picante

Vitam in ele B com plex (din orez), 2 5 -50 mg, de

Zah ăru l si du lciurile

două ori pe zi, la masă

Ceaiul si cafeaua

M agneziu, 4 0 0 mg, de tre i ori pe zi

SPORIŢI

► Fructele proaspete (m âncaţi-le dimineaţa, fă ră să le com binaţi cu alimente din alte grupe,vezi p. 78) Legum ele verzi Sem inţele în c o lţite

PLAN TE IN D IC A T E IN C O N STIPATIE

Cerealele integrale O dihniţi-vă suficient Beţi m ulte lichide Faceţi exerciţii fizic e cu m oderaţie M ân caţi încet si m estecaţi fo a rte bine alim entele

C ascara sagrada (pentru o am eliorare a stă rii pe termen scurt) Senna (pentru o am eliorare a stă rii pe termen scurt) D ra cilă (m ăcris-spinos)

benefice, de exemplu A cidophilus (1-2 capsule pe zi) ► Luaţi câte un suplim ent de enzim e digestive la fiecare masă. ► Consum aţi seminţe de in si de dovleac (2 linguri de seminţe de in m ăcinate cu o lingură de seminţe de dovleac). Puneţi-le într-o sa la tă si m estecaţi-le bine. A lte rn a ţi cu o lingură de seminţe de susan negru.

co m b inaţii de plante, preparate special pentru constipaţie. Ceaiuri: Ceai de urzică: 3 căni pe zi - un instrum ent m inunat de a vă pune în m işcare intestinul Ulmus fulva

5 CAPCANE

M ân caţi varză a cră nepreparată Aduceţi în organism un surplus de bacterii

La m agazinele cu produse naturiste din zona în care locuiţi veţi găsi cu siguranţă

CELOR

A C O N S TIP A ŢIE I

Rădăcină de rabarbură

TOPUL

PENTRU P R E V E N IR E A CONSTANTA

105

1 Supa miso, cerealele integrale, legumele proaspete si fructele sunt bune pentru a Este norm al să aveţi gaze din când în când. D ar o stare continuă de balonare si/sau de flatu len ţă nu este deloc norm ală. Un regim cu m ultă sare, prea m ult zahăr, grâu sau produse lactate nu fa c decât să în ră u tă ţescă această problem ă.

Soluţii Beţi lichide cu 20 -2 5 de minute înainte de m asă sau la o oră după masă. Nu beţi lichide în tim pul mesei. Luaţi cina devreme. M âncând tâ rz iu seara, sărăciţi stom acul de lichide în momentul când are cel mai scăzut nivel de energie.Veţi face indigestie, ia r substanţele nutritive nu se vor absorbi în mod adecvat. A so c ia ţi corespunzător alim entele.Vezi p .78 . M â n caţi atunci când sunteţi relaxaţi. O stare de relaxare to ta lă în tim pul mesei creează c o n d iţiile pentru o digestie com pletă. Nu are nici un rost să m âncaţi dacă sunteţi nervos, supărat sau aveţi em oţii. Beţi o lingură de suc de aloe vera si o linguriţă de c lo ro filă lichidă înain te de cea mai im po rtan tă m asă pentru a stim u la digestia. Luaţi un suplim ent cu enzim e digestive la fiecare m asă.V ezi p. 209. F o lo siţi condim ente din plante (de exemplu, m ărar,anason, cim bru si mentă) pentru a reduce gazele intestinale. Nu fo lo siţi prea m ultă sare, care îm p ie d ică digestia proteinelor si abso rb ţia substanţelor nutritive. Puteţi folosi în schim b condimente din alge marine. M â n caţi încet si m estecaţi foarte bine. M â n caţi p o rţii m ici.

com bate flatulenţa. Beţi ceai de m entă si de anason. Luaţi enzim e digestive la fiecare masă pentru a ajuta descom punerea alim entelor si un suplim ent z iln ic de A cid o ph ilu s pentru a reface bacteriile benefice din intestine.

SINDROMUL DE COLON IRITABIL Sim ptom ele sindrom ului de colon irita b il (SC I) sunt foarte neplăcute si variate, constând adesea într-o com binaţie de dureri abdominale, balonare,cram pe, constip aţie si diaree. Un indiciu în plus îl co nstituie excesul de mucus în scaun. M u lte persoane consideră că S C I apare din cauza stresului. F ă ră nici un dubiu, stresul poate induce spasme gastrointestinale, dar p rin cip ala cauză pare să fie totuşi ceea ce eu numesc „ in tra re a în m a rsa rie r" a sistem ului de „ in s ta la ţii sa n ita re " al organism ului dum neavoastră - adică sistemul dum neavoastră digestiv este supus unor eforturi prea m ari, ia r intestinele nu funcţionează adecvat. A cea sta duce la dereglarea ritm u lu i c o n tra c ţiilo r care tran sp o rtă reziduurile din tra ctu l digestiv. Când co n tra cţiile sunt prea rapide si puternice, aveţi diaree; ia r atunci când sunt prea lente, deveniţi constipat. În acelaşi tim p, această afecţiune vă privează de substanţele nutritive, pentru că afectează procesul de absorbţie. Notă: SCI poate fi confundat cu o afecţiune mult mai gravă, colita ulceroasă, diverticuloza sau boala Crohn, aşa că vă rog să consultaţi un medic.

► Nu vă supraalim entaţi si mestecaţi foarte bine m âncarea. Este bine ca o dată pe zi să beţi sucuri de legum e.Vezi p. 145 pentru sfaturi. ► A lc ă tu iţi-v ă un regim alim entar fo a rte bogat în fibre, provenite de la cereale integrale, legume si seminţe în c o lţite (vezi p. 212). A cestea stră ba t cu uşurinţă tractul intestinal. ► Totuşi, la început, nu exageraţi cu broccoli, conopida, ceapa si varza, care ar putea să vă agraveze afecţiunea.

Suplimente: ► Luaţi enzim e digestive cu proteine. ► 2 linguri de ulei de in pe zi ► Presăraţi o lingură de seminţe de in peste salate. ► Luaţi o lingură de suc de aloe vera îna in te de mese, pentru a ca lm a in fla m a ţia din intestine. ► Luaţi vitam ine B com plex, 50 mg zilnic, pentru a vă ajuta să descompuneţi alimentele, precum si un suplim ent cu enzime digestive la fiecare masă. ► Luaţi de două ori pe zi 1 .000 mg de praf de L-glutam ină. Poate face minuni! ► Luaţi tablete de Trip h a la si tin c tu ră de Silybum marianum, 15 picătu ri, de trei ori pe z i.V ă vor ajuta. De asemenea, beţi ceaiuri de pau d'arco. ► A r fi benefică o cură de sase luni de praf probiotic intestinal sau capsule.

Plante: ► Cea mai bună plantă pentru această

naturiste). Puneţi 30 de picătu ri într-un

m argarina, carnea roşie, a lco o lul si cafeaua tim p de două luni si u rm ă riţi rezultatele.

pahar cu apă si beţi-le în a in te de masă. ► Foarte bune sunt capsulele cu ulei de mentă.

Este posibil să vă fi îm po vărat sistem ul cu

F o lo siţi-le conform in stru cţiu n ilo r de pe

glutenul si mucusul din aceste alimente.

cutie.

CELOR

(d isponibilă în m agazinele de produse

procesate, zaharurile, în d u lc ito rii,

5 CAPCANE

afecţiune este rădăcina de genţiană

lactatele, ouăle, porum bul, alim entele

TOPUL

AŞA NU! ► E lim in aţi din a lim entaţie grâul, brânza,

107

INDIGESTIA

A LI M E NT E CARE AJUTĂ FICATUL

De obicei, este cauzată de consumul excesiv de alimente grase sau condimentate, de

De vreme ce fica tu l trebuie să proceseze

supraalim entaţie sau de înghiţirea prea rapidă.

produsele secundare rezultate din to t ceea ce

Prezenţa ocazională a gazelor este normală,

mâncăm , haideţi să-i facem munca mai uşoară.

dar flatulenţa excesivă si râgâielile, scaunele

În acest caz, consum area alim entelor potrivite

urât m irositoare si arsurile la stomac sunt

este cru cială. Consum aţi cât mai m ulte alim ente

indicii clare ale unei funcţionări digestive

neprocesate. A lim entele sem ipreparate, care se

inadecvate, ale lipsei substanţelor nutritive,ale

pregătesc rapid si sunt pline de chim icale,

prezenţei bacteriilor intestinale de putrefacţie,

conservanţi, co lo ranţi si arom e a rtific ia le

ale unei slabe activităţi a stom acului si a

su p ra so licită fica tu l. P ră jitu rile , b iscu iţii cu

intestinului. Dacă nu sunt tratate,ele pot

zahăr, alim entele prelucrate, rafinate sau prăjite

conduce la nenumărate probleme de sănătate.

sunt fo a rte sărace în substanţe nutritive si nu

Iată câteva soluţii:

sunt absorbite corect, slăbind si mai ta re fica tu l.

► Sucul de pere si piersici - un suc obţinut din

În locul acesto ra,co nsum aţi c a n tită ţi m ai m ari

două pere si două piersici, date prin storcător,

din urm ătoarele grupe de alimente, care sunt

si băut puţin câte puţin poate face minuni.

extrem de hrănitoare pentru fic a t si benefice

Foarte utile pot fi puţin praf de gh im bir si o

pentru funcţio narea acestuia:

ch itră (lăm âie verde) stoarsă. ► Suc de banane - puneţi în m ixer o banană si

bAu tu r i

suc de mango sau de pere. Este plăcut, uşor

Renunţaţi la băuturile acidulate, pentru că

de digerat si calm ează in fla m a ţiile

afectează digestia. Cele m ai m ulte sunt pline de

stom acului.

fosfaţi, care sărăcesc organism ul de m ineralele

Soluţii de prevenire:

vitale. Beţi apă proaspătă si sucuri naturale.

► Luaţi L-glutam ină (o linguriţă înainte de masă). ► E vitaţi alim entele fo a rte condimentate,

A num ite fructe proaspete stim ulează fluxul de

acidulate, alim entele grase, brânzeturile cu

energie din ficat, în special strugurii negri,

conţinut integral de grăsim e sau alim entele

murele, afinele, căpsunele, coacăzele negre si

pe bază de grâu.

zmeura. (Notă: M âncaţi întotdeauna fructele

► Oţetul de mere este un excelent tonic pentru digestie. Puneţi 1-2 linguriţe în puţină apă caldă si sorbiţi-l încet,în ainte de fiecare masă. ► Beţi ceaiuri de anason, cătusnică, Ulmus fulva, mentă, muşeţel sau cim bru. Notă: Tabletele antacid din farmacii neutralizează acidul gastric, dar, pe termen lung, stimulează producerea lui. Multe astfel de tablete contra acidului gastric conţin aluminiu, care diminuează calciul din oase.

108

FRUCTE

sărate, prăjite, cofeina, a lco o lu l, băuturile

separat de alte alimente, de preferat, dimineaţa.)

C E R EA LE ,VE G ETALE Ş I LEG U M E

A L IM E N T E CU SU LF

Includeţi în dietă alim ente care e chilibrează

Legum ele care conţin su lf sunt foarte bogate

fluxul energetic em oţional si fiz ic al fica tu lu i:

în enzim e ce fo rtific ă fica tu l. Prin urmare, vă

cereale si legume. Unele dintre acestea conţin

recom and să consum aţi c a n tită ţi m ari din

în d u lc ito ri naturali uşori; dar aceste

urm ătoarele alimente:

substanţe dulci sunt bune, deoarece

B roccoli

îm bunătăţesc a ctiv ita tea fica tu lu i.T o tu si,

Nuci

tendinţa firească a unei mame obosite sau

V a rză de Bruxelles

stresate este aceea de a căuta o doză rapidă

Sem inţe (în special de in, de floarea-soarelui

de du lciu ri concentrate - p ră jitu ri, biscuiţi,

si de dovleac)

îngheţată, ciocolată. Când sim ţiţi că vă

V a rză albă

în cearcă te n ta ţia de du lciuri concentrate,

G ulie

optaţi pentru o legumă dulce, precum c a rto fii

Conopidă

dulci. C a rto fii dulci sau supa de dovlecel pot

Rădăcină de nap

deturna m ulte dintre poftele incontrolabile. De asemenea, în vă ţa ţi să vă ră sfă ţa ţi cu unele dintre urm ătoarele alimente:

L E C IT IN A P resă ra ţi din plin lecitin ă sub form ă de granule peste salate. L ecitin a ajută fica tu l.

CEREALE

LEGUM E

► A m aran t ► Mei

► Fasole albă ► M a ză re

► Quinoa

► S o ia boabe ► Tofu

VEGETALE

► Sparanghel ► Busuioc

► G him bir ► Lăm âie

► Foi de dafin ► S fe clă ► Pip er negru

► Frunze de m uştar ► Ceapă

► Cardam om ► Ţelină ► Castravete ► Chimen ► Ridichi negre ► M ă ra r ► Anason Usturoi

► S fe clă roşie ► Ridichi ► Frunze de ridichi ► S a la tă verde-închis ► Rozm arin ► A lge ► Prune Umeboshi ► Creson

U i z <

SINDROMUL PREMENSTRUAL SI A L T E A F E C Ţ I U N I HORMONALE D urerile m enstruale, s tă rile de nervozitate şi sindrom ul prem enstrual pot provoca un adevărat dezastru în via ta dum neavoastră. Eu eram o a devărată „R e g in ă a c ic lu rilo r de c o ş m a r". N egreşit,în acea perioadă a lunii sufeream de to a te : migrene, crampe, u m flă tu ri, b a lo n ă ri, sâni in fla m a ţi, feb ră , am eţeală şi senzaţie de vomă. Din fe ric ire , toate acestea ţin acum de tre c u t. La un m om ent dat, am fo s t in v ita tă la o co n fe rin ţă în dom eniul In d u s trie i A m ericane a A lim e n te lo r Sănătoase. Era o expoziţie naţională, la care îşi expuneau produsele to a te com paniile din dom eniul hranei n a turale şi sănătoase. În a in te de a-m i ţine discursul, am decis să dau o ra ită prin sala de expoziţie, unde erau expuse produsele n a tu riste a sute de co m p a n ii.T o tu şi,a ve a m o problem ă. Eram tocm ai în m ijlo cu l c ic lu lu i m enstrual. Si, bineînţeles,eram „ M a m a tu tu r o r c ic lu rilo r din lu m e "! Când am in tra t în prim u l stand, m -a lo v it brusc o stare de greaţă şi de am eţeală. Se în v â rte a to tu l cu mine. După care am leşinat. M i-am p ie rd u t cu n oştinţa în tr-u n loc fo a rte a glom erat, la cea mai m are co n fe rin ţă n a ţio n a lă de sănătate n a tu ristă . Când m i-am revenit, am re a liz a t că zăceam în tin să pe jos, ia r în ju ru l meu se adunaseră zeci de d is trib u ito ri şi p ro d u că to ri de hrană n a tu ristă . Un individ ţip a după un doctor, o a ltă persoană se a g ita după săruri. Ia r mie

TOPUL

CELOR

5 CAPCANE

nu-m i trecea prin m inte d e c â t:„ L in iş tiţi-v ă , oameni buni! S unt doar în

110

perioada de c ic lu ."

U "B

SFATURILE MELE PENTRU LINIŞTEA DUMNEAVOASTRĂ Luaţi Silybum marianum (2 capsule de trei ori pe zi), cu patru zile înainte si în perioada menstruaţiei. Acest produs vă protejează ficatul si ajută la reglarea nivelului de estrogen din organism. Chiar dacă nu apelaţi la nimic altceva, luaţi aceste suplimente.

S-a demonstrat prin studii dublu-orb că vitam ina E reduce simptomele fizice ale sindromului premenstrual, reglând nivelul hormonal din organism. Luaţi 400 U.I. pe zi. Luaţi o lingură de ulei de in sau de luminiţa-nopţii ori de limba-mielului în fiecare zi. Femeile care au probleme menstruale manifestă neregularităţi ale acizilor graşi esenţiali.

Decongestionaţi-vă ficatul, folosind agenţi lipotropi. Substanţele lipotropice grăbesc înde­ părtarea depozitelor de grăsime si a bilei. Mai simplu spus, ele „decongestionează” ficatul, îmbunătăţesc funcţionarea acestuia si ajută la metabolizarea grăsimilor. Sindromul premen­ strual este corelat cu metabolizarea defectuoasă a grăsimilor de către ficat. Un amestec bun pentru ficat poate fi realizat din 1.000 mg colină, 500 mg metionină si/sau cisteină.

Urnătoarele plante pot fi utile cu două zile înainte si în timpul ciclului menstrual: Permanent: agnus castus - dureri ale sânilor si echilibru hormonal Alternativ: angelica dong quai - crampe Viburnum opulus- d u re ri abdominale Lemn-dulce - retenţie de lichide Cimicifuga rocemosa- fibroame Dacă ar fi să alegeţi numai una dintre plantele de mai sus, atunci optaţi pentru agnus castus. Face minuni.

Deficienţele de magneziu sau de zinc vor afecta funcţionarea ficatului. De exemplu, lipsa magneziului determină creşterea absorbţiei de plumb. Majoritatea pacientelor mele care suferă de sindrom premenstrual au un nivel scăzut de magneziu si/sau zinc, în schimb au o concentraţie mărită de plumb sau alte metale cu toxicitate ridicată. Deficienţa magneziului este un factor cu puternice implicaţii în apariţia sindromului premenstrual. Zincul este important deoarece ajută la reglarea hormonală. Luaţi aproximativ 1.200 mg de magneziu si 50 mg zinc pe zi. Creşteţi aportul de vitamine B, inclusiv B6 (o deficienţă de magneziu poate duce la scăderea activităţii vitaminei B). Dar nu luaţi doar vitamina B6; în schimb, puteţi să luaţi B6 cu B complex sau din lăptişor de matcă. Luaţi 50-100 mg B complex în fiecare zi sau 2 capsule de lăptişor de matcă de trei ori pe zi. S-a demonstrat că vitam ina A diminuează simptomele sindromului premenstrual. Luaţi aproximativ 10.000 U.I. pe zi,sub formă de beta-caroten. Nu luaţi suplimente de vitamina A dacă sunteţi însărcinată.

9

1

0

Consumaţi alimentele sănătoase, indicate în această carte. Elim inaţi produsele lactate cu cel puţin 10 zile înainte de instalarea ciclului menstrual. Acest lucru vă poate salva. Folosiţi un aliment superconcentrat, cum ar fi spirulina, algele verzi-albastre sau chlorella,îm preună cu lăptişor de matcă. Pe măsură ce se apropie ciclul menstrual ar trebui să consumaţi cantităţi mai mari din aceste alimente. Practicarea exerciţii lor fizice de intensitate moderată pe tot parcursul lunii ajută la reglarea hormonală, elimină toxinele, sporeşte absorbţia de substanţe nutritive, întăreşte organele interne si, în final, diminuează simptomele sindromului premenstrual.

SOLUŢII PENTRU MENOPAUZĂ Fu ncţionarea sănătoasă si deplină a fica tu lu i

► Ceaiul de salvie (2 căni pe zi) sau 15

este c ru c ia lă pentru o sănătate bună în

p icături de tin c tu ră de salvie într-o cantitate

perioada menopauzei. A cesta furnizează

m ică de apă pot ajuta enorm în cazul

energie v ita lă tu tu ro r sistem elor organism ului,

b u feurilor si al a lto r sim ptom e legate de

ajută la reglarea digestiei, la elim inarea

m enopauză. De asemenea, s-a constatat că

toxinelo r si a reziduurilor,îm bunătăţeste

Cimicifuga racemosa dim inuează bufeurile,

m etabolism ul, ech ilibrea ză horm onii si

prin producţia de estrogen.

hrăneşte părul, pielea, unghiile, ochii si celulele. În general, la m enopauză fem eile duc lipsă de substanţele si fluidele care hrănesc

► De mare a juto r poate fi remediul hom eopat Lachesis 12c. ► Agnus castus, cunoscut si sub denum irea de

fica tu l si este extrem de im portan t ca în

vitex, poate să reechilibreze nivelul

această perioadă de potop horm onal fica tu l să

horm onal, sporind produ cţia de

fie bine hrănit si ajutat.

progesteron. A cest lucru funcţionează

În tă riţi-v ă fica tu l cu ajutorul alim entelor

pentru fem eile care au m enstruaţie si poate

regeneratoare de la p. 108 si a suplim entelor

funcţiona si pentru dum neavoastră. Pentru

indicate m ai jos, ia r sim ptom ele de m enopauză

a obţine un efect m axim luaţi-l în

fie vor dispărea, fie vor fi m ult diminuate.

com binaţie cu planta Angelica sinensis. ► Suplim entul D H E A (dihidroepiandrosteron)

A L IM E N T E PENTRU M ENO PAUZA ► Mere

hormon suprarenal care creste nivelul

► Fasole A d zu ki

estrogenului. Pe m ăsură ce îm b ă trâ n iţi,

► Anason

producţia de D H E A scade treptat. În

► Sem inţe de in

prezent, D H E A este disponibil num ai pe

► Fasole a lbă

bază de prescripţie m edicală. Însă dacă vă

► S o ia boabe

sim ţiţi foarte rău, îi puteţi cere m edicului

► Ovăz

dum neavoastră de fa m ilie acest suplim ent

► M ăsline

pe reţetă.

CELOR

5 CAPCANE

► Sem inţe de susan

TOPUL

(10 mg pe zi) este foarte bun. Este un

► P la n ta trifo i roşu, bogată în vitam ina B, si

► M a ză re despicată

suplim entul gam m a oryzanol (antioxidant)

► Sem inţe de floarea-soarelui

au dat rezultate excelente la pacientele

► Igname

mele.Toate aceste suplim ente sunt disponibile în m agazinele cu produse naturiste. Nu vă fie team ă să le cereţi. ► Crem a cu progesteron natural, obţinut dintr-o varietate să lb a tică de igname are o acţiune benefică în ce priveşte efectele secundare. Conţine D H E A natural.

STRESUL Toată lumea îm i spune că este stresată. Stresul îşi scoate capul hidos peste to t: la serviciu, acasă, în re la ţiile personale şi ch ia r la bucătărie, prin m âncarea nesănătoasă pe care o consum ă m u lţi d in tre noi. Stresul re prezin tă fe lu l în care facem fa ţă s itu a ţiilo r v ie ţii. Unele persoane sunt în mod genetic, din naştere, făcute să reziste mai bine stresului. A lţ ii se pot a n tren a şi autoeduca în scopul de a face fa ţă mai e fic ie n t stresu lui. A le ge rile a lim e nta re corecte pot a ju ta m u lt organism ul să-şi sporească rezistenţa la stres. A s tfe l, vom c o n tro la stresul mai bine decât ne-am putea im agina.T otuşi, c on cluzia este că stresul determ ină o adevărată infuzie de substanţe toxice în flu x u l sangvin, fa p t care vă face să f iţ i obosit, a g ita t şi nervos. În acelaşi tim p, stresul sărăceşte organism ul de vitam ine, m inerale şi alte substanţe n u tritiv e . Degradează fu n c ţia digestivă şi încetineşte m etabolism ul, ceea ce conduce la creşterea în greutate. Totuşi, vestea bună este că puteţi co n tra ca ra stresul. Putem să ne dim inuăm p ro p riile re a c ţii la stres. De asemenea, putem să ne îm b u n ă tă ţim s tilu l de v ia ţă pentru a avea o fiz io lo g ie şi o co m poziţie b iochim ică mai bună, care să fa că fa ţă mai e ficie n t stresului. Când suntem s tre s a ţi,în loc să m âncăm to t felu l de alim ente nesănătoase, putem să alegem alim ente „d e s tre s a n te ", care să ne liniştească organism ul. A n a liz a ţi lis ta de alim ente propuse de mine la pp. 1 1 8 -1 2 0 pentru a vă menţine starea de calm şi relaxare.

113

TEST DE VERIFICARE A STRESULUI Făcându-vă testul propus de mine în continuare, veţi putea a fla la ce nivel de stres vă a fla ţi. Răspundeţi cu „ D A ” sau „ N U ” la urm ătoarele în tre b ă ri.

ESTE C A ZU L DUM NEAVO ASTRĂ? Aveţi o stare de oboseală permanentă?

Beţi multe lichide stimulante?

Vi se întâm plă să aveţi căderi bruşte de energie

Aveţi alergii alimentare sau sensibilităţi la

în mijlocul zilei?

substanţe chimice?

Aveţi cumva un „co lăcel” în plus în jurul taliei?

Sim ţiţi impulsul de a consuma alcool?

Sim ţiţi frecvent pofta de a consuma pâine sau

Aveţi o senzaţie permanentă de foame?

paste făinoase? Sim ţiţi nevoia să consumaţi sare sau dulciuri? Aveţi schimbări bruşte de dispoziţie? Sunteţi nervos? Irascibil? Sunteţi balonat după ce mâncaţi? V ă simţiţi epuizat când vă treziţi? V ă simţiţi deprimat sau trist? Sunteţi agitat? Nu vă găsiţi liniştea? Sunteţi apatic? Nu vreţi să fiţi deranjat?

TOPUL

CELOR

5 CAPCANE

Aveţi insomnii?

Aveţi palpitaţii? Nervozitate? Aveţi dureri de cap? Izbucniţi cu uşurinţă în plâns? Sunteţi constipat sau aveţi diaree? Aveţi infecţii de natură micotică? Sunteţi aiurit? Confuz? Aveţi stare de tensiune premenstruală? Vă cade părul? Aveţi pe piele pete de culoare închisă? Vă sim ţiţi incapabil să faceţi faţă em oţiilor?

Faceţi indigestii? Aveţi gaze? Flatulenţă?

(Orice vi se pare prea mult.)

Manifestaţi stări prelungite de stres emoţional?

Nu vă puteţi relaxa sau deconecta?

REZULTAT Dacă aţi răspuns „ d a ” la mai puţin de cinci

Dacă aţi răspuns „ d a ” la zece sau mai multe

întrebări, atunci înseamnă că sunteţi liniştit si

întrebări, înseamnă că nivelul stresului

aţi trecut testul de verificare a stresului.

dumneavoastră este la fel de ridicat ca un zmeu în zbor.Trebuie să începeţi să-mi urmaţi

Dacă aţi răspuns „ d a ” la cinci până la nouă

sfaturile imediat - le veţi simţi efectele

întrebări,înseam nă că sunteţi un pic stesat si

benefice cât de curând.

că aţi putea beneficia din plin de sfaturile mele.

LU P TA

sau fug i

DEZASTRU HORMONAL

Primul răspuns la stres este reacţia de alarmă,

Problema apare atunci când starea de stres

denumită adesea reacţia „lu p tă sau fugi".

este prelungită din cauza faptului că nu puteţi

Aceasta este declanşată de anumite reacţii din

rezolva imediat situaţia - un tren care întârzie,

creier, care determină glanda pituitară (ce

copilul care ţipă, telefonul care sună,

dirijează întregul sistem hormonal al

bancomatul care v-a înghiţit cardul, întârzierea

organismului) să trim ită către glandele

la o întâlnire, o şedinţă sau o slujbă frustrantă.

suprarenale mesaje chimice prin care îi

În locul unei tră iri scurte si intense a reacţiei la

comunică să secrete adrenalină sau alţi

stres, avem o stare de stres persistentă,

hormoni ai stresului. Reacţia „lu p tă sau fugi" este concepută

prezentă pentru o lungă perioadă de timp. Această situaţie are efecte profunde asupra

astfel încât să vă ajute să faceţi faţă

organismului. Acesta rămâne într-o stare

pericolului. Muşchii, inima, creierul si plămânii

accentuată de stres, sunt eliberate cantităţi

sunt alimentaţi cu prioritate comparativ cu

mari de adrenalină, iar hormonii nu mai

celelalte sisteme ale organismului. Ritmul

reuşesc să revină la nivelul normal.

cardiac creste, către muşchi sunt trimise

Haosul hormonal cauzat de stresul prelungit

cantităţi sporite de oxigen si glucoză si veţi

creste riscul afecţiunilor corelate cu nivelul

observa că respiraţi mult mai repede si

zahărului în sânge, creste tensiunea,

transpiraţi mai mult, pentru a scădea

accentuează oboseala, duce la epuizarea

temperatura organismului. De asemenea,

glandelor suprarenale si la o creştere în

nivelul de zahăr din sânge creste, ca urmare a

greutate.

faptului că ficatul descarcă în sânge glucoza stocată, iar glandele suprarenale elimină hormonii stresului, precum adrenalina, pentru a menţine în funcţiune reacţia „lu p tă sau fugi". Acestea si multe alte m odificări complexe pot apărea în mai puţin de o secundă. Ele servesc unui singur scop: să vă pună rapid în acţiune sau să vă mărească capacitatea de reacţie în condiţii de criză; de exemplu, astfel vă este declanşată reacţia rapidă de a vă apuca copilul de mână în momentul în care acesta

CELOR

nivelul normal de stres si se echilibrează. Nu s-a întâm plat nimic rău.

TOPUL

epuizează, iar organismul se adaptează la

5 CAPCANE

sare pe şoseaua aglomerată. Când pericolul a trecut, substanţele biochimice ale stresului se

A LI M E NT E CARE STRESEAZĂ O dietă echilibrată este factorul crucial în

posibil să ducă la extenuarea glandelor

menţinerea sănătăţii si reducerea stresului. Anumite alimente si băuturi stimulează puternic organismul, devenind în felul acesta

suprarenale. Acest lucru poate duce la irascibilitate, o slabă capacitate de concentrare si depresie. Consumul ridicat de

cauze directe ale stresului. Această stimulare poate suprasolicita ficatul, poate deregla nivelul de zahăr din sânge si pe termen lung

zahăr reprezintă o povară serioasă pentru pancreas,fapt ce măreşte riscul apariţiei diabetului.

poate fi nocivă. ► Cofeina. Aceasta se găseşte în cafea, ceai, ciocolată, cola etc. Cofeina determină producerea de adrenalină si în felul acesta duce la creşterea nivelului de stres. Persoanele dependente de cofeină îşi

TOPUL

CELOR

5 CAPCANE

extenuează glandele suprarenale, cele care produc hormonii stresului. Aceşti hormoni ai stresului influenţează metabolismul.În

► Alimentele sărate. Sarea creste tensiunea, epuizează glandele suprarenale si induce instabilitatea emoţională. Folosiţi un înlocuitor al sării care să conţină potasiu, în loc de sodiu. Evitaţi alimentele gata preparate, cu un conţinut ridicat de sare, precum şunca, murăturile, cârnaţii etc. ► Alimentele grase. Evitaţi consumul de alimente bogate în grăsimi saturate, cum ar fi

consecinţă, pe termen lung, cofeina determină creşterea în greutate, mai ales dacă este asociată cu un regim alimentar nesănătos.

produsele de origine animală, produsele lactate, alimentele prăjite si cele din meniurile de fast-food. Grăsimile supun sistemul

Consumul excesiv de cofeină are acelaşi efect ca si stresul prelungit. ► Alcoolul este o cauză majoră a stresului.

cardiovascular la un stres inutil. ► Laptele de vacă si produsele lactate. Acestea stresează organismul prin substanţele pe care

Culmea ironiei este tocmai faptul că mulţi oameni se apucă de băut pentru a combate stresul. Dacă însă alcoolul este asociat cu

le conţin, de exemplu, proteina numită caseină, care este foarte greu de digerat si poate declanşa reacţii alergice.

stresul, com binaţia este fatală. Alcoolul stimulează secreţia de adrenalină, ceea ce duce la apariţia unor probleme precum

► Carnea roşie. Carnea roşie, care are un conţinut ridicat de proteine, sporeşte concentraţia de dopamină si norepinefrină

tensiunea nervoasă, irascibilitatea si insomnia. Excesul de alcool duce la creşterea depozitelor de grăsime din zona inimii si

din creier, ambele substanţe fiind asociate cu starea de anxietate si de stres. ► Alimentele gata preparate si rafinate, precum

slăbeşte funcţia imunitară. De asemenea, alcoolul micşorează capacitatea ficatului de a elimina toxinele din organism. În condiţii de

pâinea albă si făina rafinată, supun la stres organismul ca urmare a faptului că sunt sărace în substanţe nutritive, conţinând din

stres, organismul produce o serie de toxine. Dacă aceste toxine nu sunt filtrate de ficat, ele continuă să circule prin organism,

abundenţă calorii inutile. În plus, pentru a digera alimentele rafinate, organismul dumneavoastră trebuie să-şi folosească

provocând daune majore. ► Dulciurile. Zahărul nu conţine substanţe nutritive esenţiale. El furnizează o creştere bruscă de energie în organism, care este

propriile vitamine si minerale, adică să îşi consume rezervele. Alimente pe bază de făină albă sunt prăjiturile, biscuiţii, pâinea si produsele de patiserie.

► Margarina si alte uleiuri vegetale procesate. Acestea au un conţinut foarte ridicat de

bucătăria mexicană si indiană, precum si unele băuturi. Un meniu cu curry sau chilli,

acizi graşi trans, iar o dietă care abundă în aceşti acizi poate avea un efect negativ asupra colesterolului, crescând riscul

conţinând un amestec de condimente foarte picante, are capacitatea de a perfora, la propriu, mucoasa gastrică.

afecţiunilor cardiace. În acelaşi timp, aceste produse blochează asim ilarea de către organism a a cizilor graşi esenţiali, benefici pentru sănătate. ► Alimentele condimentate. Condimentele conţin uleiuri volatile, care au capacitatea de a irita mucoasa stomacului. Este mai bine să evitaţi să consumaţi curry, ardei iuţi si cârnaţi foarte picanţi, prezenţi în

X /

•

► Aditivii alimentari, conservanţii si alte substanţe chimice. Aditivii alimentari provoacă un stres enorm organismului, deoarece acesta este nevoit să lucreze din greu pentru a le face faţă; rezultă că energia si substanţele nutritive atât de valoroase sunt irosite, în loc să fie folosite în mod profitabil, de exemplu, la întărirea sistemului imunitar.

m a i'

AL I M E N TE CARE REDUC STRESUL

TOPUL

CELOR

5 CAPCANE

Organismul dumneavoastră răspunde la stres prin sporirea cantităţii de hormoni ai stresului, produsă de glandele suprarenale, iar aceşti hormoni sunt responsabili pentru cele mai multe dintre simptomele asociate cu stresul: creşterea tensiunii,tensiune musculară, dereglări digestive etc. În acelaşi timp, producerea mult crescută de hormoni ai stresului de către glandele suprarenale poate cauza deficienţe nutriţionale si o extenuare a acestor glande. În această situaţie, este afectată reacţia dumneavoastră la stres, fapt care duce la o stare de oboseală cronică si la anxietate. Datorită rolului extrem de important al glandelor suprarenale în nutriţia adecvată a organismului si reacţia la stres, alimentele bogate în substanţe nutritive care ajută funcţia suprarenală sunt extrem de benefice pentru reducerea stresului. ► Ţelina - un vechi remediu popular pentru scăderea tensiunii arteriale. Eu le recomand pacienţilor mei cu un nivel ridicat de stres 2-4 tulpini de ţelină pe zi. Compuşii care intră în com poziţia ţelinei scad concentraţia de hormoni ai stresului, care provoacă vasoconstricţie. Ţelina conţine substanţe nutritive care liniştesc, inclusiv niacinimide. O tulpină de ţelină consumată înainte de culcare vă poate da un somn liniştit. ► Seminţele de floarea-soarelui. Acestea reprezintă nu numai o sursă bogată în potasiu, ci si în complexul de vitamine B (în special B6 si acid pantotenic), precum si în zinc elementul care joacă un rol crucial în sănătatea glandelor suprarenale. S-a demonstrat că în perioadele de stres, concentraţiile acestor substanţe nutritive pot scădea serios. ► Orezul brun conţine carbohidraţi cu absorbţie lentă, care pot declanşa eliberarea în organism a unor substanţe care vă dau starea de bine, serotonina si norepinefrina. Acesta vă ajută să faceţi faţă mai bine stresului,

îmbunătăţindu-vă dispoziţia si oferindu-vă o energie susţinută. ► Algele. Serotonina si norepinefrina, hormonii care creează starea de bine a organismului, mai pot fi obţinuţi din triptofan si L-fenil-alanină, aminoacizi prezenţi în anumite proteine alimentare. Algele conţin aproximativ 60% proteine si sunt derivate ale celor opt aminoacizi esenţiali. Algele au un efect energizant asupra ficatului si facilitează eliminarea toxinelor, scăzând astfel nivelul de stres din organism. Algele conţin în realitate toate substanţele nutritive cunoscute de om, inclusiv pe acelea care au un efect pozitiv asupra sistemului nervos. Ele furnizează substanţele nutritive esenţiale, pe care stresul le consumă din organism .Vă puteţi cumpăra alge din magazinele de produse naturiste. ► Varza este o bună sursă de vitamine antioxidante A, C si E, care alungă stresul, beta-caroten si seleniu mineral. Antioxidanţii luptă împotriva efectelor nocive ale radicalilor liberi din organism, care au fost eliberaţi prin reacţia la stres si în acelaşi timp ajută la transformarea triptofanului în serotonină, jucându-si astfel rolul de a „rid ic a m oralul". ► Migdalele sunt foarte bogate în magneziu, un element foarte bun pentru funcţia suprarenală, precum si pentru metabolizarea acizilor graşi esenţiali. O concentraţie mică de magneziu în organism poate fi asociată cu o stare de tensiune, anxietate, irascibilitate si insomnie. Migdalele reprezintă o sursă valoroasă de magneziu (înmuiaţi-le în apă peste noapte, pentru a le digera mai uşor a doua zi). ► Fructele de pădure sub formă de boabe. Murele au un conţinut foarte ridicat de magneziu si vitamina C. Nivelul scăzut de vitamina C slăbeşte sistemul imunitar si vă dă o stare generală de stres si de epuizare. A lte surse valoroase de vitamina C si magneziu sunt căpsunele si zmeura.

► Seminţele de susan. În perioadele de stres necesarul de zinc este mai mare, acesta fiind un element important si pentru metabolismul aci­ zilor graşi si producerea de serotonină. Semin­ ţele de susan reprezintă o sursă bogată de zinc. ► Castraveţii.Vechea zicală englezească „ F ii rece ca un castravete” se bazează, de fapt, pe un adevăr, datorită efectului său calmant asupra sângelui si ficatului. Când ficatul este hrănit cum se cuvine si nu este suprasolicitat, acest organ vital ajută la echilibrarea hormonală, creste buna dispoziţie, elimină stresul si dă o stare de sănătate solidă. Încercaţi să beţi suc de castravete si de ţelină. ► Sparanghelul. În sparanghelul verde se găsesc multe dintre elementele regeneratoare pentru ficat, rinichi, piele, ligamente si oase. Sparanghelul este foarte bun si pentru formarea învelişului globulelor roşii si are un conţinut ridicat de glutationă, o enzimă antioxidantă, care ajută ficatul să funcţioneze la un nivel optim. Orice aliment cu un efect pozitiv asupra ficatului are, de fapt, un efect pozitiv asupra dispoziţiei dumneavoastră si asupra capacităţii de a face faţă stresului.

► Usturoiul. De-a lungul timpului,acesta a fost folosit pentru a trata răcelile si guturaiul sau starea generală de epuizare; în zilele noastre însă, practica populară a fost confirmată de ştiinţă. Usturoiul conţine o substanţă detoxifiantă, denumită alicină, care îi dă usturoiului gustul si mirosul caracteristic. Când scăpaţi de toxinele care circulă prin sistemul dumneavoastră, vă simţiţi mai puţin stresat. Usturoiul mai poate avea un impact major si în scăderea tensiunii asociate cu stresul. Un puternic antibiotic,alicina are proprietăţi antivirale si antifungice, precum si de scădere a colesterolului,tensiunii si creşterea bunei dispoziţii. ► Avocado. Aceste fructe conţin 14 minerale, toate având un rol în reglarea funcţiilor organismului si stimularea creşterii. Merită remarcată concentraţia sa mare de fier si cupru, elemente utile pentru regenerarea globulelor roşii si prevenirea anemiei - una dintre cele mai des întâlnite cauze ale stării de oboseală si ale incapacităţii de a face faţă eficient stresului.

C E A IU R I RECOMANDATE ÎN S T Ă R ILE DE ÎNCORDARE Ceaiurile din plante pot fi foarte eficiente pentru ameliorarea multor simptome ale stresului. Acestea pot fi obţinute din flori,frunze, seminţe,tulpini sau rădăcini ale plantelor. Ele conţin substanţe naturale care hrănesc sistemul nervos central si endocrin. Eu zic că merită să le încercaţi. A flaţi care vi se potrivesc. Muşeţel

► Roiniţă

►Gura-lupului

Lemn-dulce

► Valeriană

►Hamei

Piper methysticum

► Floarea patim ilor

PLANTE CARE VĂ CRESC R EZISTEN ŢA

V IT A M IN E Ş I M IN E R A LE

Pacienţii mei au confirm at rezultatele

Concentraţiile acestor elemente nutritive cu

excelente ale următoarelor plante.

rol-cheie în funcţionarea organismului

► Eleutherococous Senticosus, plantă cunoscută sub denumirea populară de ginseng siberian (100-500 mg pe zi). Ginsengul siberian si ginsengul panax îmbunătăţesc tonusul si funcţiunea glandelor suprarenale, ajutând la

variantă care conţine bioflavonoide pentru o protecţie extinsă) ► 200 mg calciu

bună protecţie îm potriva efectelor stresului

► 500 mg vitamina B5 (acid pantotenic)

fizic si mental.

► B complex (alegeţi o formulă care conţine

Notă: Nu folosiţi extract de ginseng panax

aproximativ 75 mg din fiecare vitamină B

(chinezesc) sau ginseng american dacă

importantă) ► Complex antioxidant (alegeţi o marcă care conţine aproximativ 25.000 U.I. beta-

15 picături de extract lichid, în proporţie de

caroten, 200 U.I. vitamina E, 30 mg zinc si

5:1, de trei ori pe zi). Lemnul-dulce este cel

200 mcg seleniu)

mai eficient în reglarea producţiei de relaxarea si refacerea glandelor 5 CAPCANE

următoarea formulă antistres: ► 1.000-2.000 mg vitamina C (alegeţi o

au dovedit că ginsengul reprezintă o foarte

cortizol si în acelaşi timp contribuie la

CELOR

stres. Încercaţi să vă administraţi zilnic

► 300 mg magneziu

aveţi tensiunea crescută.

TOPUL

dumneavoastră cad brusc în perioadele de

echilibrarea secreţiilor hormonale. Studiile

► Rădăcină de lemn-dulce (capsule 70 mg sau

120

►Ginseng ► Arena sativa

suprarenale. ► Rhodiola sporeşte rezistenţa naturală a organismului la factorii stresanţi. ► Planta unghia-găii ajută sistemul imunitar si capacitatea de adaptare a organismului la stres (500 mg, o dată sau de două ori pe zi).

► 100-500 mg tirozină (un aminoacid) de două ori pe z i,în perioade prelungite de stres ► Sau puteţi să luaţi multivitamine sub formă de praf

TEST PENTRU SISTEMUL IMUNITAR Este cazul dumneavoastră? Un regim a lim e n ta r bogat în alim ente prelucrate şi/sau zaharoase A le rg ii sau s e n s ib ilită ţi la diverse alim ente Plom be dentare din am algam M em bri a p ro p ia ţi ai fa m ilie i care suferă de a fe cţiu n i degenerative Expunere z iln ic ă la un mediu cu aer de slabă c a lita te Senzaţie de oboseală şi in disp oziţie în cea mai m are p arte a tim p u lu i Răceli şi gripe frecvente Problem e g a stroin testin a le Lipsa e xe rciţiu lu i fiz ic M ai puţin de opt ore de somn pe noapte/insom nie L o c u iţi în tr-o m e tro po lă sau în apropiere a ei ori la o şosea fo a rte aglom erată L o c u iţi în apropiere a unor stâ lp i de e le c tricita te , a unor antene de telefonie m obilă sau a unei centrale de energie nucleară T ră iţi în tr-o stare constan tă de stres A fte sau in fe c ţii m ico tice recurente Consum re g u la t de apă de la chiuvetă, de b ă u tu ri carbogazoase sau acidulate Semne de îm b ă trâ n ire p re m a tu ră Consum fre cve n t de tu tu n şi/sau alcool P rezenţa urm e lor de d in ţi şi a m a rg in ilo r crestate pe lim bă F o losiţi ziln ic telefonul m obil şi com puterul U tiliz a ţi z iln ic c u pto ru l cu m icrounde Cu cât răspundeţi „ d a “ la mai m ulte în tre b ă ri,c u a tâ t sistem ul dum neavoastră im u n ita r este mai d e te rio ra t.

121

ÎNTĂRITORI a i SISTEMULUI IMUNITAR S E M IN Ţ E ÎN C O L Ţ IT E DE BROCCOLI Căutaţi informaţii la p. 213 pentru a vedea cum le puteţi obţine în propria bucătărie. Cercetătorii au descoperit că proprietăţile specifice imunitare antioxidante ale seminţelor încolţite de broccoli sunt de 30-50 de ori mai active si că acestea au o capacitate de absorbţie mai mare decât cele ne­ încolţite. (Totuşi, broccoli este foarte bun oricum, aşa că vi-l recomand călduros.) Seminţele germinate de broccoli au un conţinut ridicat de sulforofan, un antioxidant puternic. Ele ajută si întăresc sistemul imunitar pe termen lung. Este bine să le consumaţi de două ori pe săptămână. U N G H IA -G Â II 500 mg de două ori pe zi pot constitui un adevărat tonic pentru sistemul imunitar, întărind protecţia. Această plantă sporeşte rezistenţa organismului la factorii externi de natură patogenă si îi măreşte eficienţa în lupta îm potriva viruşilor si a infecţiilor. R ÂD ÂC IN Â DE GINSENG Ginsengul este un tonic nutritiv. Neutralizează efectele radicalilor liberi (molecule distructive) în perioadele de stres.Trimite semnale prin intermediul sistemului imunitar, acţionând ca un catalizator pentru eliberarea anumitor hormoni esenţiali în apărarea imunitară.

122

C IU P E R C I R E IS H I Ş I S H IIT A K E Puteţi să le folosiţi la supe, soteuri sau ca fel secundar.Aceste ciuperci incredibile reprezintă sursa naturală a unei proteine care induce reacţii imunitare. Conţin un compus numit lentinal, care pune în funcţiune reacţiile naturale de apărare si protejează organismul de toxinele care scad temperatura, produse de dietele prea acide. Sunt si o excelentă sursă de germaniu, un antioxidant care ajută sistemul imunitar.

MAHONIA A Q U IFO LIU M

Se găseşte la magazinele cu produse naturiste. Conţine un compus numit barberină, foarte util în lupta îm potriva bacteriilor dăunătoare. FR UN ZÂ DE M Â S LIN Această plantă conţine un antibiotic natural, foarte eficient îm potriva bacteriilor de nenumărate tipuri. R ÂD ÂC IN Â DE G H IM B IR Ghimbirul favorizează reglarea compuşilor cu rol important în imunitate. Are o acţiune calmantă, antiseptică, susţine capacitatea organismului de a face faţă factorilor externi: vânt si frig. R ÂD ÂC IN Â DE LE M N -D U LC E Planta si ceaiul de lemn-dulce contracarează efectele de suprimare a reacţiei imunitare, provocate de stres. De asemenea, hrăneşte si calmează membranele organelor imunitare. COAJÂ DE L Â M Â IE Puneţi coaja de la o lămâie si stoarceţi puţin din sucul acesteia într-o ceaşcă cu apă caldă. C E A I DE PAU D’ARCO Acest ceai conţine un compus activ, numit lapacol, care are un efect antifungic, antiparazitar si antimicrobian. De asemenea, ajută la păstrarea în bună stare a globulelor roşii si a altor organe cu rol în imunitate. Dacă vă simţiţi slăbit sau bolnav, acesta este ceaiul pe care trebuie să-l beţi. EC H IN AC EA Echinacea ajută la menţinerea imunităţii si înlătură infecţiile. Este disponibilă sub formă de tinctură,tablete sau ceai; cel mai bine este să o consumaţi alternativ, o săptămână da, una nu.

DURERILE DE SPATE PROGRESIVE, CAUZATE DE STRES

D IE T Ă PENTRU ÎN L Ă T U R A R E A DURERILOR DE SPATE ► Beţi multă apă, cel puţin 6-8 pahare pe zi.

Deshidratarea le poate provoca dureri de spate chiar si acelora care nu au o

Din experienţa mea clinică am aflat că durerile

predispoziţie pentru suferinţe în regiunea

de spate progresive sunt cauzate de stres si de o

lombară.Totodată, apa ajută la eliminarea

alimentaţie nesănătoasă. M erită să reţinem

surplusului de particule de acid din rinichi. -

Evitaţi consumul de carne roşie, cofeină si, în unele cazuri, de produse din lapte de vacă

nervilor din organism. În consecinţă, stresul de natură emoţională, psihologică sau fizică se

(dacă limba dumneavoastră prezintă o dungă

manifestă în regiunea dorsală,în special cea

pe mijloc, este un indiciu al faptului că nu

lombară - zona în care sunt plasaţi rinichii.

puteţi digera moleculele mari din laptele de

Rinichii reprezintă sistemul de purificare al

vacă).Zahărul, alcoolul si alimentele

organismului. Atunci când sunteţi foarte stresaţi

procesate pot si ele să agraveze afecţiunea

sau organismul dumneavoastră este m alnutrit ca

spatelui. ► Consumaţi cât mai multe legume cu frunze

să funcţioneze suplimentar, iar sistemul lor de

verzi. Nucile si migdalele,seminţele si pestele

purificare s-ar putea să nu lucreze eficient. De

de apă rece sunt alegeri foarte bune în cazul

aceea, nutriţia joacă un rol vital în prevenirea

de faţă. Introduceţi în dietă cât mai multe fructe crude, legume si cereale integrale.

durerilor de spate. -

Reduceţi consumul de grăsimi nesănătoase. Acestea creează în organismul dumneavoastră compuşi ce contribuie la degenerarea discurilor coloanei vertebrale.

► Asiguraţi-vă că dieta dumneavoastră include

cantităţi suficiente de magneziu si calciu (vezi p. 99). ► Dacă suferiţi de dureri în regiunea lombară,

luaţi zilnic următoarele suplimente: ► Magneziu (1.000 mg) ►Calciu (750 mg) ►Siliciu (1-2 linguri de siliciu lichid) ► Minerale lichide acizilor ► Boron (3 mg) pentru o mai bună absorbţie a substanţelor nutritive de mai sus ►Suc de aloe vera (2 linguri), luate cu o oră înainte de culcare.

5 CAPCANE

►Sucuri de crudităţi pentru eliminarea

CELOR

urmare a unei diete nesănătoase, rinichii trebuie

TOPUL

faptul că coloana vertebrală este o cale majoră a

123

CAPITOLU L 5

C U V Â N T U L „D E T O X IF IE R E ” ESTE ASOCIAT A D E S E A CU O C U R Ă Ţ A R E I N T E R N Ă R A D I C A L Ă A O R G A N I S M U L U I / C E V A CE S U N Ă A C O Ş M A R . I A T Ă ÎN C O N T I N U A R E D O A R T R E I E X E M P L E DI N E X P E R I E N Ţ A M E A . În p rim u l caz, un in s tru c to r de a rte m a rţia le a tin u t un regim num ai cu suc de m orcovi şi castra veţi tim p de 30 de zile. Pur şi sim plu, era epuizat. În al doilea caz, o fo a rte bună prietenă de-a mea a u rm a t un program de detoxifiere la un centru din C a lifo rn ia pentru „a -ş i cu ră ţa arterele de cio cola tă şi de în g h e ţa tă ” , după cum spunea ea.Tim p de tre i săptăm âni, nu a avut voie să mănânce decât câteva linguriţe de germeni de lucernă şi de trifo i, cât era ziua de lungă. Ia r dacă era cum inte, drept recompensă i se perm itea să mănânce o fe liu ţă subţire de pepene verde la sfâ rş it de săptăm ână. Când a plecat de la centrul respectiv, nu avea în m inte decât un singur lucru: să mănânce un ham burger uriaş, şi asta cât mai repede. Şi vorbim despre o persoană care nu mai mâncase carne roşie de ani de zile. Ia r în u ltim u l caz, un coleg de serviciu a ţin u t un „p ro g ra m rapid de d e toxifiere cu fasole mung şi o re z” . Acest „a ra c um an” de fasole nu a m âncat nim ic altceva decât fasole mung şi orez brun tim p de 60 de zile la rând, dim ineaţa, la prânz şi seara. Spunea că această d ietă l-a cam a m e ţit, l-a fă c u t mai a iu rit, „ î i m ai provoca şi leşinuri din când în când” , to tu ş i l-a a ju ta t „s ă -ş i cunoască s u fle tu l” . T u tu ro r p a rtic ip a n ţilo r la program ul E şti ceea ce m ănânci li s-a prescris o şedinţă de h id ro te ra p ia co lo n u lu i, ca în so ţire la schim bările din a lim e n ta ţie . Un p a rtic ip a n t a fo s t a tâ t de în c â n ta t de re z u lta te ,în c â t a ţin u t să fa că o cu ră de zece astfel de şedinţe. P rim a sa şedinţă de hidro terap ie a co lo n u lu i a fo s t ca e ru p ţia unui vulcan. A tâ t de m ulte < LU 0£ < O

p a rtic u le de alim ente nedigerate (ca să le denum im p o litico s) care încercau de ani de zile să se elibereze îşi găsiseră,în s fâ rş it, lib e rta te a în acea avalanşă g ig a n tică ! A scăzut în greutate câteva kilogram e în tr-o singură zi!

R ealitatea este că nici o detoxifiere, de nici un fel, nu tre b u ie să fie ra d ic a lă sau extrem ă şi nici nu tre b u ie să fie neplăcută sau incom odă. O d e to xifiere poate fi delica tă , uşor de re a liza t, sim plă şi m inim ală. În plus, o d e to xifiere nu tre b u ie să fie a tâ t de austeră, în câ t să ajungeţi în tr-u n asemenea hal de disperare, că a ţi putea face o crim ă pentru o ciocolată. O ricum , organism ele noastre se d e to xifia ză a u to m a t în fiecare zi. Organism ul are p ro p riile sale acţiu n i d e to xifia n te fizio lo g ice , naturale: de exemplu, tra n s p ira ţia , urina re a şi g o lire a intestinelor. Dar în era noastră m odernă, p lină de poluare, de m etale grele, de ra d ia ţii de la com putere şi telefoanele m obile, de ţig ă ri, de solvenţi b ru ta li de curăţare, de spray-uri ind ustriale , de pesticide chim ice, de a cţiu n i m ilita re , de alcool şi de m ulte altele, organism ul uman a devenit sup ra încărca t cu diverse toxine. T ru pu rile noastre au nevoie de puţin a ju to r din când în când. P acienţii care au a d o p ta t în v ia ţa lo r ziln ică sfa tu rile mele sim ple de d e to xifiere şi apoi au a p lic a t co re ct planul de detoxifiere de o zi, propus de mine, au re uşit să îndepărteze o serie de problem e de sănătate, după cum urm ează:

► A p e tit sexual scăzut

► D ureri ale

► In fe rtilita te

în c h e ie tu rilo r

► Im p o te n ţă

► R espiraţie u râ t

► S indrom prem enstrual

m iro sito a re

► Indigestie

► A le rg ii

► C histuri ovariene

► C onstipaţie

► D ureri de cap

► U nghii fra g ile

► E ru p ţii ale p ie lii ► M em orie slabă ► Depresie ► Insom nie ► G reutate excesivă

Şi cel mai im p o rta n t este fa p tu l că se sim t m inunat! În p rim a p arte a acestui c a p ito l, vă voi da şase s fa tu ri sim ple, pe care le p u te ţi include în p rogram ul dum neavoastră z iln ic. Acestea vă vor menţine organism ul

planul meu de detoxifiere de o zi.

P U R I F IC A R E A

în tr-o stare re la tiv lip s ită de toxine. A poi, în a doua parte, p u te ţi urm a

DE CE A V E M NEVOIE DE DETOXI FI ERE? În depozitele de grăsim i ale organism ulu i sunt stocate substanţe străine şi toxine. A s tfe l, în m ulte ca zuri, este posibil ca oam enii să poarte cu ei până la 4 ,5 kilog ra m e în plus de reziduuri toxice, care produc un mucus nesănătos. Şi vă mai m ira ţi de ce sunteţi a tâ t de obosit, su fe riţi de tu lb u ră ri digestive, d u re ri de cap, dureri ale în ch e ie tu rilo r, respiraţie u râ t m iro sitoa re , a le rg ii, constipaţie , unghii fragile, e ru p ţii ale p ie lii, m em orie slabă, depresie, insomnie, greutate excesivă etc.? Trăim în tr-o lume plină de to x ic ita te , ia r organism ul dum neavoastră devine din ce în ce mai intoxica t. O vreme, organism ul dum neavoastră va lupta pentru a se apăra de noxe şi de substanţele toxice,învăluindu-le în mucus sau grăsime şi îm piedicându-le în felul acesta să producă efecte im unitare adverse. Însă această reacţie de „ p r im - a ju to r ” funcţionează doar tem porar. Nu după m u lt tim p,toxinele vor evada în flu x u l sangvin şi vor penetra membranele celulare, tulburând fu n c ţia m etabolică şi producând distrugeri ale ţesuturilor. Dacă încă nu v-am convins, atunci acceptaţi Provocarea D e to xifie rii şi veţi vedea cu ochii dum neavoastră că organism ul are nevoie de o p u rific a re .

CE SU N T TO XINELE? Toxină poate fi orice substanţă care are efecte negative asupra organismului,

I

generând intoleranţe, alergii si o stare generală de boală. Suntem înconjuraţi de potenţiale toxine, începând de la apa pe care o bem, mâncarea pe care o

P U R IF IC A R E A

consumăm si aerul pe care îl respirăm. Cele mai perfide toxine sunt acelea pe

128

care nu le vedem, cele invizibile, astfel încât nu suntem conştienţi de riscurile grave pe care le implică.Totusi, partea bună a lucrurilor este aceea că organismul are capacitatea de a expulza destul de repede toxinele, dacă deţineţi cunoştinţele, instrumentele si planul meu pentru a scăpa de ele.

ACCEPTAT! PROVOCAREA DETOXIFIERII

Locuiţi într-un oraş mare?

REZULTAT Dacă aţi răspuns „ d a " la mai

Lucraţi într-un birou?

mult de cinci întrebări, foarte probabil că sunteţi un pachet de

Răspundeţi cu „ d a “ sau „n u “ la fiecare dintre întrebările următoare.

Circulaţi de obicei cu metroul? Obişnuiţi să faceţi jogging, să alergaţi sau să vă plimbaţi pe străzi cu trafic aglomerat?

toxine.Vă sugerez să aderaţi la planul meu de detoxifiere cât mai curând posibil. Să zicem, chiar săptămâna aceasta!

Obişnuiţi să folosiţi telefonul mobil? Obişnuiţi să lucraţi la calculator? Aveţi în apropierea casei stâlpi de electricitate, o centrală de energie electrică sau nucleară ori o antenă de telefonie mobilă? Fumaţi sau obişnuiţi să consumaţi alte substanţe? Folosiţi frecvent medicamente sau alte substanţe cu prescripţie medicală pentru relaxare? Beţi regulat (zilnic) alcool sau abuzaţi de alcool la sfârşit de săptămână sau cu alte ocazii? Aveţi o viaţă sedentară, lipsită de mişcare fizică? În cursul unui an, se întâm plă să răciţi, să luaţi gripă si/sau vreun virus mai mult de trei ori? Aveţi plombe cu mercur în dantură? Obişnuiţi să beţi regulat (zilnic) vreuna dintre următoarele băuturi: cafea, băuturi acidulate, apă de la robinet, lapte de vacă si/sau băuturi carbogazoase? Obişnuiţi să consumaţi regulat următoarele alimente: zahăr, dulciuri, ciocolată, pâine albă, alimente conservate, congelate, preparate la microunde, prăjite, carne, preparate din carne conservate în saramură, biscuiţi, prăjituri? Obişnuiţi să puneţi zahăr alb rafinat sau înlocuitori de zahăr în cafea sau ceai? De obicei, puneţi sare în mâncare atunci când gătiţi sau adăugaţi sare atunci când vi se serveşte masa? La cumpărarea alimentelor, neglijaţi citirea etichetelor în vederea descoperirii substanţelor chimice sau a conservanţilor?

Dacă aţi răspuns „ d a " la mai mult de zece întrebări, atunci înseamnă că sunteţi un imens depozit de toxine. Aproape sigur toate organele dumneavoastră sunt invadate de toxine, toate celulele, sângele si organismul în întregime. S-ar putea să aveţi o respiraţie urât mirositoare, flatulenţă si un miros neplăcut al trupului. Dacă încă nu aveţi aceste simptome, le veţi avea în curând, alături de alte afecţiuni serioase, dacă nu luaţi atitudine imediat. În consecinţă, ar trebui să adoptaţi planul meu de detoxifiere de o zi imediat. Vreau să spun chiar azi. Nu vă mai dau altă şansă! Partea bună este aceea că nici un tip de detoxifiere nu trebuie să fie neplăcut, umilitor sau deranjant. Curăţarea poate să fie blândă, uşoară, simplă si minimală. Cu siguranţă, ea nu trebuie să fie atât de austeră încât, din disperare, să fiţi capabil de crimă pentru o gogoaşă.

SFATURI S I M P L E PENTRU O DETOXIFI ERE Z I L N I C Ă A M D ESCO PER IT F A P T U L CĂ PACIENŢII CARE A D O P T Ă S F A T U R I L E M E L E S I M P L E DE D E T O X I F I E R E Î N V I A Ţ A L O R D E ZI C U ZI ŞI A P L I C Ă P L A N U L M E U D E D E T O X I F I E R E D E O ZI R E U Ş E S C S Ă S L Ă B E A S C Ă M U L T M A I U Ş' O R . D E A S E M E N E A ,/ R E U Ş* E S C S Ă Î N L Ă T U R E T O A T E T I P U R I L E D E P R O B L E M E DE S Ă N Ă T A T E , P R I N T R E C A R E : UN A P E T I T S E X U A L SCĂZUT, INFERTILITATE, IMPOTENŢĂ, SINDROM P R E M E N S T R U A L , INDIGESTIE, M A LAB S O R B Ţ IE , C H I S T U R I O V A R I E N E , D U R E R I DE CAP, D U R E R I A L E ÎNCHEIETURILOR, R ESPIR AŢIE URÂT MIROSITOARE, ALERGII, CONSTIPAŢIE, UNGHII F RAG ILE, ERUPŢII A L E PIELII, M E M O R I E S L A B Ă , D E P R E S IE , INSOM NIE, G R E U T A T E E X C E S I V Ă . . . ŞI L I S T A C O N T I N U Ă . D A R C E L MAI IM P O R T A N T LU CRU ESTE A C E L A CĂ P E R S O A N E L E C A R E U R M E A Z Ă S F A T U R I L E M E L E DE D E T O X I F I E R E S E S I M T M I N U N A T ! ÎN C O N T I N U A R E , V Ă VOI P R E Z E N T A Ş A S E S F A T U R I S I M P L E , P E C A R E L E P U T E Ţ I I N C L U D E ÎN P R O G R A M U L D U M N E AV O AS T R Ă ZILNIC, PENTRU A VĂ M E N Ţ IN E O R G A N I S M U L R E L A T I V L I P S I T DE T O X I NE . D U P Ă A C E E A , V Ă V OI E X P U N E P L A N U L M E U DE D E T O X I F I E R E D E O ZI.

Nu uitaţi, aceste sfaturi nu trebuie încercate o singură dată; ci trebuie aplicate zi de zi.

Perierea trupului curăţă resturile si toxinele din organismul dumneavoastră. Faceţi ✓ această încercare si / vă veţi ✓ simţi X ca nou. |—

d

■

i

S_/

S\

1 A N A L IZ A Ţ I CU A T E N Ţ IE LIS T A

■

W

i l

■

i l

3 ÎN C E P E Ţ I S ă F O LO S IŢ I O PERIE

DE A L IM E N T E DE M A I JOS

PENTRU P IE L E

Asiguraţi-vă că o aveţi la îndemână tot

Cumpăraţi o perie pentru piele si începeţi să o

timpul, deoarece vă arată care sunt

folosiţi. Perierea pielii uscate grăbeşte viteza

alimentele cu cel mai puternic efect

de eliminare a toxinelor din organism, punând

detoxifiant si care sunt cele mai toxice în

în mişcare celulele sangvine si ţesutul

viaţa de zi cu zi.

limfatic, două căi fiziologice de detoxifiere.

Topul alimentelor detoxifiante

Frecarea pielii cu peria nu este o acţiune care

Sucurile de fructe si de legume

trebuie efectuată odată cu baia sau la dus, ci

Apa

atunci când pielea este uscată. Puteţi face

Alimente crude/germeni/frunze

baie după aceea, dar nu în timpul procesului

Fructe, vegetale, cereale integrale, legume,

de periere.

seminţe

Metodă:

Alimente care trebuie evitate

Frecaţi uşor cu peria tălpile picioarelor, apoi

Zahăr

aplicaţi mişcări de jos în sus, de-a lungul

Alimente prăjite

gambelor, apoi pe braţe în sus si coborâţi pe

Produse lactate

spate. Periaţi trupul cu mişcări lungi,

Alcool

îndreptate spre inimă, fapt ce va îmbunătăţi

Cofeină

circulaţia si va tonifica pielea si ţesuturile. Folosiţi întotdeauna mişcări delicate, pentru

2 C U M P Ă R A Ţ I Ş I FO LO S IŢI u r m ă t o a Re L e -

Un sto rc ă to r de legume şi fru c te pentru a vă prepara singur sucurile. Nu trebuie să vă chinuiţi să cumpăraţi cel mai scump model luaţi exact ce vă permiteţi. După ce vă fam iliarizaţi cu sucurile, puteţi să vă căutaţi un aparat mai modern si mai rapid. < UI 0£ < O

132

Un m ixer, cu ajutorul căruia să vă preparaţi alimentele sub formă de piureuri sau de pastă, care sunt delicioase si uşor de digerat.

a nu răni pielea, a nu afecta venele sau a le inflama.

4 R E S P IR A Ţ I! Felul în care respiraţi poate avea un

Metodă: ► Asezaţi-vă pe podea, pe spate, în poziţia

efect extrem de important asupra

cea mai confortabilă: de exemplu,

sănătăţii dumneavoastră - oxigenul

puteţi să ţineţi genunchii îndoiţi si

este un detoxifiant puternic. Respiraţia

tălpile puţin depărtate. Închideţi ochii,

profundă este vitală. Cei mai mulţi

dacă aceasta vă ajută să vă relaxaţi.

oameni au o respiraţie superficială,

► Aşezaţi o mână pe abdomen, iar cealaltă

N u tr e b u ie s ă f o r ţ a ţ i a c e s t p ro c e s . E l t r e b u ie s ă f ie u n e x e r c i ţ i u d o m o l,

privându-si în felul acesta celulele,

pe piept.Apoi respiraţi adânc.Care

organele si glandele de mult râvnitul

dintre cele două mâini se mişcă prima:

m e d it a t iv . Î n c e r c a ţ i

oxigen. Acesta efectiv hrăneşte sângele

cea de pe piept sau cea de pe abdomen?

s ă v i z u a l iz a ţ i (s ă vă

si celulele, prin detoxifierea organelor

Dacă prima se mişcă cea de pe piept,

i m a g i n a ţ i) , s ă vă

si a glandelor si este la fel de

înseamnă că nu vă folosiţi plămânii la

g â n d i ţ i la m iş c ă r ile

important ca si asigurarea unei

capacitatea optimă. Fără îndoială, vă

le n te a le a e r u l u i s i,

cantităţi adecvate de apă si

privaţi celulele si organele de oxigen.

c e l m a i im p o r ta n t, să

► Acum inspiraţi uşor pe nas. Număraţi

v ă s i m ţ i ţ i c a lm ,

calitate. Lipsa oxigenului

până la zece, dacă vă concentraţi mai

l i n i ş t i t s i s e n in în

„înfom etează" creierul, sistemul

bine în felul acesta.

t i m p ce e x e r s a ţi.

nervos, glandele suprarenale, glanda

► Scoateţi un şuierat uşor printre buze.

pituitară, rinichii, vezica biliară, splina,

Apoi expiraţi tot aerul rămas cât mai

ficatul, diafragma si colonul.

uşor si delicat posibil, aplicând

Prin metoda mea vă recomand să

simultan o presiune lejeră pe

respiraţi mai amplu si mai deplin,chiar

abdomenul inferior, pentru a ajuta

din partea inferioară a diafragmei,

eliminarea aerului stătut.

umplându-vă la maxim plămânii cu aer,

► Inspiraţi uşor pe nări, menţinând o mână

în mod regulat. Dar pentru a ajunge la

pe stomac, chiar deasupra ombilicului.

stadiul în care respiraţia profundă

Încercaţi să vizualizaţi cum respiraţia se

devine parte integrantă a vieţii

extinde în plămâni, coaste si părţile

dumneavoastră, vă sugerez să

laterale (segmentele de mijloc si

practicaţi următoarea metodă de

superioare ale spatelui). Este ca si cum

respiraţie cel puţin câteva minute pe zi.

aţi sufla aer într-un balon.Când inhalaţi,

Odată ce o veţi stăpâni, vă va fi mult

vă umpleţi cu aer. Acest aer se extinde în

mai uşor să includeţi respiraţia

părţile laterale, spre coaste si spate.

profundă în stilul dumneavoastră normal de viaţă, atunci când mergeţi,

Când expiraţi, balonul de dezumflă. ► La expirare,simţiţi mişcarea de

vorbiţi, staţi pe scaun, munciţi sau vă

coborâre a coastelor si tensiunea care se

relaxaţi.

împrăstie,în timp ce abdomenul si partea superioară a trupului se dezumflă. Scoateţi din nou acelaşi şuierat uşor si eliminaţi aerul, golindu-vă complet plămânii. Odată ce veţi căpăta experienţă în această mişcare, nu va mai fi nevoie să scoateţi sunetul respectiv.

P U R I F IC A R E A

consumarea unor alimente de bună

u ş o r , r e la x a n t ,

5 FAC EŢI Z IL N IC E X E R C IŢ II F IZ IC E

Beţi în mod regulat apă plată - nu consumaţi

exerciţiul fizic are un rol esenţial. Nu vreau să

apă de la robinet, decât dacă aveţi montat

spun că trebuie să vă „în h ă m a ţi" la un

un filtru. Apa este unul dintre fluidele cu cele

program serios de fitness, care să vă poarte

mai eficiente proprietăţi detoxifiante

zilnic la centrul sportiv din zonă.Vă propun

pe care ni le putem oferi ziln ic.V ă recomand

mişcări simple, uşoare - genul de exerciţii care

să consumaţi 6-8 pahare de apă pe zi.

vă menţin trupul vioi, suplu si tânăr! Întinderile, mersul pe jos, urcatul scărilor, săriturile uşoare la trambulină, dansul, salsa, disco, înotul, bicicleta, gimnastica aerobică, Pilates, chiar si tehnicile tai chi sau karate, dacă puteţi să le practicaţi în apropiere sau orice alte mişcări moderate, efectuate de plăcere sunt excelente dacă le practicaţi în mod regulat. Este benefică orice acţiune care vă face să transpiraţi.

■

6 B E Ţ IA P Ă

Pentru o detoxifiere corectă a organismului,

P R O G R A M U L DE DETOXIFI ERE DE O ZI A L DR. GI LLI AN P E N T R U C A P R O C E S U L DE D E T O X I F I E R E S Ă F U N C Ţ I O N E Z E C O R E C T , NU T R E B U I E S Ă V Ă Î N F O M E T A Ţ I . P U R ŞI S I M P L U , L E V E Ţ I A C O R D A O R G A N E L O R D U M N E A V O A S T R Ă O P A U Z Ă D E L A C E E A C E M Â N C A Ţ I ÎN M O D O B I Ş/ N U I T . V E Ţ* I E L I M I N A A L I M E N T E L E N O C I V E ,/ V E Ţ I C O N S U M A DI N P L I N A L I M E N T E C A R E V Ă P U R I F I C Ă O R G A N E L E ŞI F A C I L I T E A Z Ă E L I M I N A R E A T O X I N E L O R DI N O R G A N I S M . I A R C A R E Z U L T A T , V E Ţ I D E B O R D A DE E N E R G I E ŞI D E V I T A L I T A T E .

AL IM E NT E NOCIVE: PERICOL... NU VĂ APROPIAŢI În ziua în care urmaţi programul de detoxifiere, luaţi-vă rămas-bun de la

EVITAŢI URMĂTOARELE: Cafea

alimentele care vă distrug celulele, vă

Moluşte si scoici

consumă energia, sunt greu de digerat si

Zahăr

Maioneză

vă năruie vitalitatea. Iată o listă a

Ceai

Carne de pasăre

acestor alimente. Şi dacă veţi reuşi să vă

Lapte

Pâine

ţineţi departe de aceste alimente pentru

Sare si piper

Muştar

o perioadă mai îndelungată, cu atât mai

Tutun

Peste

Carne roşie > Ulei de gătit

bine! Acest lucru vă va îm bunătăţi viaţa

Ouă

si vă va uşura calea către un trup suplu

Băuturi carbogazoase

> Medicamente (exceptând cazurile în

si sănătos.

Alcool

care vă trataţi pentru o

Brânză

afecţiune deja

Alimente prăjite

existentă)

ce

O

135

P L im fa s i s is te m u l lim fa t ic

CO

2 fo rm e a z ă in s t a la ţia m a jo ră p rin in te rm e d iu l c ă re ia se e lim in ă

E X E R C I Ţ I U L FIZIC ✓

Cel mai im p o rta n t lucru este ca în ziua de detoxifiere să în tre p rin d e ţi ceva care vă face plăcere. Nu aveţi nevoie de un p a rten er pentru acest lucru. Pur şi sim plu d a ţi drum ul la radio, gă siţi un post pe care-l

d in o rg a n is m m a te riile n ed o rite . E x e r c iţ iu l f iz ic a c ţio n e a z ă ca o p o m p ă ce im p u ls io n e a z ă s is te m u l lim fa t ic să ev acu eze to x in e le din org an ism . D a c ă n u fa c e ţ i m işca re , lim fa nu p o a te s ă fu n c ţio n e z e eficie n t. E u su sţin

a greaţi şi începeţi să d a n s a ţi.V ă creează bună

c ă e x e r c iţiu l f iz ic m o d e ra t, m a i

dispoziţie, pune în m işcare sângele şi sistem ul

m u lt d ecât o ric e altce v a , vă va

c ircu la to r, vă to n ific ă tru p u l şi vă rid ic ă m oralul.

m e n ţin e tin e re ţe a fiz ic ă , m e n ta lă s i se x u a lă . A ş a c ă vă

Dacă c o p iii vă sunt acasă, vor fi bucuroşi să danseze

ro g s ă c o n t in u a ţ i p r a c tic a r e a

cu dum neavoastră. Este un lucru pe care-l p u te ţi face

e x e r c iţ iilo r fiz ic e s i d u pă

la fel de bine îm preu nă cu cineva sau de unul singur;

în ch e ie re a z ile i de d eto x ifie re .

vă d is tra ţi şi vă în tin e riţi fiecare parte a co rp u lu i în acelaşi tim p . Dansaţi cam 3 0 -4 5 de m inute, cât durează un program norm al de gim nastică aerobică. P acienţilor mei care au slujbe de birou le spun să se ridice de pe scaun la fiecare oră şi să danseze nebuneşte tim p de cinci m inute. Dar în ziua în care u rm a ţi program ul de detoxifiere, a c o rd a ţi-v ă dreptul de a face to t ceea ce d o riţi, fă ră a exagera. Prin a rc u iri, m işcări, în tin d e ri şi re la x ă ri ale muşchilor, lichidul lim fa tic va extrage în mod e fic ie n t toxinele. Acelaşi lucru se realizează prin tra n s p ira ţie .

ce

u

137

S U B S T A N Ţ E L E NU T R I T I V E IN CURU B z i l e i desDe t o x i f i e r e ÎN C U R S U L Z I L E I D E D E T O X I F I E R E , A R T R E B U I S Ă L U A Ţ I U R M Ă T O A R E L E S U P L I M E N T E , C A R E V Ă VOR A J U T A VĂ P U R IF IC A Ţ I FICATUL, SĂ VĂ C U R Ă Ţ A Ţ I

să

I N T E S T I N E L E SI C E L U L E L E , Î N T Ă R I N D U - V Ă ÎN A C E L A Ş I TIM P ÎN TR EAG A CONSTITUŢIE. ^

ALIMENTE VERZI SUPER c ONC|NTR1 I 9 A s ig u ra ţi-v ă că aveţi două lin g u riţe cu v â rf de alim ente verzi superconcentrate pentru ziua de detoxifiere. A le g e ţi unul sau mai m ulte d in tre urm ătoarele alim ente: ► A lge sălbatice ve rzi-a lb a stre ► S p iru lin a ► C hlorella ► P ir ► P lan ta de orz ► Am estecul sub fo rm ă de p ra f al Dr. G illian M cK eith

# ENZIME DIGESTIVI L u a ţi-le conform in d ic a ţiilo r sau odată cu orice m a s ă /b ă u tu ră caldă.

W SEMINŢE DE IN SAU ULEI DE IN v

'

Luaţi zilnic câte o lingură din fiecare. 4 SILYBUM MARIANUM

ţjfcf:

L ua ţi Silybum marianum sau acid a lfa lipoic pentru a a ju ta organele cu rol în detoxifiere (2 capsule pe z i). (D acă d o riţi,d e s fa c e ţi capsulele şi tu rn a ţi co n ţin u tu l lor în suc, la m ijlo cu l z ile i.) Pentru a vă da seama dacă aveţi nevoie de Silybum marianum sau de acid a lfa lipoic, a n a liza ţi sim ptom ele din caseta care urmează. Dacă prezentaţi fie şi numai unul d intre ele, înseam nă că aveţi nevoie de Silybum marianum sau de acid a lfa lipoic în cursul prog ra m u lu i de detoxifiere - şi încă două săptăm âni după aceea.

/"

-

Dacă o p ta ţi pentru o clism ă sau h id ro te ra p ia co lo n u lu i, veţi avea nevoie de suplim ente cu A cidophilus.

SE

y55 J

T *

În v ă ţa ţi să vă puneţi singuri sem inţele la în c o lţit şi să o b ţin e ţi germeni

co m e stib ili. G ăsiţi in d ic a ţiile la p. 2 1 3 sau p u te ţi să le cu m p ă ra ţi gata germ inate.

A V E Ţ I NEVOIE DE SILY B U M M A R IA N U M ? Greaţă

Dureri de cap

Indigestie

Hemoroizi

Echimoze

Indispoziţie

Depresie

Vedere înceţoşată

Furie

Depresie post-partum

Irascibilitate

Agresivitate

Stare de încordare

Unghii exfoliate

Ochi roşii

Sensibilitate sub coasta dreaptă

Insomnie

Ameţeală

Ţ iu it în urechi

Palme fierbinţi

Tălpi fiebinţi

Ochi durerosi

Faţă roşie

Plombe din amalgam

Tremuratul limbii (în momentul în care înghiţiţi, limba are o mişcare tremurată)

P R O G R A M U L DE DETOXIFI ERE DE O ZI: PAS CU PAS LA TREZIRE (O ra poate să difere în fu n cţie de program ul fie c ă ru ia ):

7.00 APĂ CALDĂ CU LĂMÂIE S to arceţi lăm âie proaspătă în pu ţin ă apă caldă, după p re fe rin ţă . Apa caldă cu lăm âie vă oferă un început de zi delicat, pentru că traversează intestinele, aju tân d la elim inarea m a te riilo r fecale din ziua precedentă. (A p a rece b ăută pe stom acul gol dim ineaţa vă va produce un şoc şi va bloca abdom enul, producându-vă gaze şi balonare.)

7.30 SEMINŢE DE IN P u teţi alege: ► Fie să puneţi două lin g u riţe cu v â rf de seminţe de in în tr-u n pahar m are cu apă filtr a tă ; ► Fie să în m u ia ţi o lingură de sem inţe de in în tr-o cană cu apă fia r tă cu o seară înainte. D im ineaţa beţi num ai lic h id u l,fă ră seminţe.

8.00 m i c u l -d e j u n P u teţi alege: ► Fructe - dacă le consum aţi la m icul-dejun, a r tre b u i să aibă te m p e ra tu ra cam erei. M â nca ţi s u ficie nt de m ulte, astfel în câ t să vă dispară foam ea şi m estecaţi-le fo a rte bine. E v ita ţi p o rtocalele şi sucul de portocale, pentru că sunt prea acide. Dacă alegeţi s tru g u rii, nu-i am estecaţi cu nici un a lt fru c t. M ai p u te ţi alege: mere, pere, papaya, ananas, cireşe, piersici, prune, pepene verde, caise, fru c te de pădure. ► Supă miso p u r ific a r e a

► Suc de legume o b ţin u t din: 1 castravete, un s fe rt de rădăcină de g h im b ir

140

(d e c o jită ), 4 tu lp in i de ţe lină, 100 g germeni de lucernă, 3 răm urele de p ă tru n jel şi un m orcov (c u ră ţa t).

9.30 PAUZA DE CEAI: BEŢI O CEAŞCĂ SAU DOUĂ DE CEAI DIN PLANTE În tim p u l zilei de detoxifiere, vom avea câteva pauze de ceai. La urm a urm ei, ce ne-am face fă ră pauzele de ceai? Aşa că nici ziua aceasta nu tre b u ie să fie d ife rită . Şi am inclus destule, pentru plăcerea dum neavo astră.T otuşi, din punct de vedere n u triţio n a l, ceaiurile recom andate de mine sunt h răn itoa re , vindecătoare şi sporesc detoxifierea .T re buie să alegeţi din lista de ceaiuri pe care o voi da în con tinu a re .T re b uie să re n u n ţa ţi la ceaiul dum neavoastră negru obişnuit, plin de cofeină, d ar p u te ţi să beţi din u rm ătoarele: urzică, păpădie, muşeţel, salvie sau echinacea.

10.00 p a u z a d e s u c d e f r u c t e A leg e ţi fru c te de sezon, stoarse proaspăt sau pisate cu m ixerul - pe pagina urm ă to a re gă siţi câteva idei. Dacă este perioada de ia rn ă şi/sau sunteţi în frig u ra t, atunci adăugaţi p u ţin ă apă caldă la sucul proaspăt o b ţin u t. Dacă s im ţiţi că vi se face foam e pe la ju m ă ta te a d im in e ţii, atunci p u te ţi să vă fa c e ţi mai m ulte sucuri.

Dacă una sau mai multe dintre afirmaţiile de mai jos sunt valabile pentru

I

dumneavoastră,vă recomand să încălziţi fructele fie ţinându-le puţin la aburi, fie punându-le într-un vas cu apă caldă (nu trebuie să fierbeţi fructele, doar să le încălziţi).

Este iarnă si/sau nu tră iţi într-o regiune cu clim ă caldă

V ă este frig si aveţi o circulaţie sangvină deficitară Splina dumneavoastră este slăbită. (Vă puteţi da uşor seama de acest lucru splină slăbită.) DESERT CU M I R I CALDE 6 mere 2 pere

p u r ific a r e a

privindu-vă limba în oglindă. La p. 34 găsiţi care aspecte ale limbii indică o

141

REŢETE DE SUCURI În a in te de stoarcere, to a te fru c te le şi legumele tre b u ie cu ră ţa te de coajă şi de pa rte a din m ijlo c . Rădăcina de g h im b ir tre b u ie d e co jită şi m ăcinată.

S U R P R I Z Ă CU S E M I N Ţ E Î N C O L Ţ I T E

1 măr, 175 g lucernă sau trifo i încolţit, 6 frunze proaspete de mentă, 3 morcovi. E S E N Ţ Ă DE L Ă M Â I E

8 morcovi, 1 măr, sucul stors de la o lămâie, o bucată de rădăcină de ghim bir de 2,5 cm. V A R I E T A T E CU P AP A YA

2 fructe tari de papaya, 2 pere, o jum ătate de lin guriţă de rădăcină de ghim bir măcinată. A B U N D E N Ţ Ă DE STRUGURI

20 de boabe de struguri albi, 10 căpsune, 1 măr, 2 rămurele proaspete de mentă. V E S E L I E CU G H I M B I R

2 mere, 2 pere, o bucăţică de rădăcină de ghimbir.

A ceasta este o soluţie excelentă pentru a vă în vio ra la m icul-dejun; vă va pune în m işcare în tre g u l sistem . Este şi un deşteptă tor al pa p ile lo r gustative. B L I T Z CU F R U C T E D E P Ă D U R E

1 caserolă p lin ă cu fructele de pădure preferate de dumneavoastră sau cu un amestec din acestea (căpsune, afine, agrişe, zmeură), 2 piersici,

R E V I T A L I Z A N T CU A N A N A S

Sucul de la 1 ananas.

p u r ific a r e a

1 măr.

143

12.30 PRÂNZ A ţi ajuns până aici. Şi pariez că v -a ţi descurcat bine până acum. Soseşte prânzul. P u teţi alege d in tre urm ătoarele variante: ► S a la tă de c ru d ită ţi cu seminţe în c o lţite ► Supă de castravete cu m entă proaspătă ► Varză a cră nepreparată ► Cereale, cum a r fi m eiul, quinoa, orezul sau am a ra n tu l. După ce g ă tiţi cerealele (vezi p. 6 6 ), adăugaţi una sau mai m ulte dintre u rm ăto a re le condim ente crude şi am estecaţi-le: mărar, arpagic, ha ţm aţu ch i sau frunze de păpădie. M â n ca ţi-le îm preună cu o g a rn itu ră de brocco li, conopidă, varză, castravete, salată verde, ţe lin ă sau varză de Bruxelles.

SU P Ă DE CASTRAVETE

cu

M E N T Ă (R E Ţ E T A D R .G IL L IA N )

Sucul obţinut de la 3 castraveţi si 2 bucăţi de ţelină 1 castravete mărunţit % cană de frunze tocate de mentă proaspătă % cană de pătrunjel proaspăt, tocat % tulpină de praz, tocat mărunt

Puneţi toate ingredientele într-un mixer sau robot de bucătărie si amestecaţi-le

p u r ific a r e a

până când devin o pastă.

144

14.00 PAUZĂ DE CEAI DIN PLANTE 14.30 SUCUL DETOXIFIANT DE LEGUME, DUPĂ REŢETA DR. MCKEITH A leg e ţi una d in tre varia ntele de suc proaspăt, pe care să vi-l p reparaţi dum neavoastră.

MORCOVMANIA

Această re ţetă este delicioasă şi extrem de h ră n ito a re pentru fic a t. 6 morcovi, 2 tulpini de ţelină si 1 măr.

(În c e rc a ţi şi v a ria n ta fă ră măr.) S U F L E U DE S F E C L Ă

V sfeclă, 2 morcovi, 1 tulpină de ţelină, V castravete mic. C A S T R A V E T E R Ă C OROS

2 castraveţi întregi, V - V2 sfeclă, 1 ram ură de m ărar GHIVECI DE CA S T R A V E Ţ I

2 castraveţi, 4 tulpini de felină, V rădăcină de ghim bir (opţional), o ram ură de busuioc sau coriandru. A ceasta este reţeta mea fa v o rită . L E G U M E LA PACHET

O legătură de pătrunjel, 1 frunză de varză creaţă, 5 m orcovi si o bucăţică m ică de rădăcină de ghimbir. ŢELINĂ ENERGIZANTĂ

2 tulpini de ţelină, o legătură de pătrunjel, 1 căţel de usturoi, 5 m orcovi si 100 g lucernă încolţită (se foloseşte opţional, dar este nemaipomenită).

15.30 E ORA DE GUSTARE! R o n ţă iţi sem inţe de flo a re a -so a re lu i, de dovleac şi/sau varză acră negătită.

P U R I F IC A R E A

15.00 PAUZĂ DE CEAI DIN PLANTE

145

16.00 DELICIOASA PASTĂ DE LEGUME (REŢETA DR.GILLIAN) 6 m orcovi (cât m ai întregi) 1 avocado moale 10 frunze de busuioc

1 m ăr p u r ific a r e a

1 felie de lămâie

S to arceţi m orcovii şi m ărul cu a ju to ru l s to rc ă to ru lu i. A dăuga ţi sucul o b ţin u t la celelalte ingrediente şi am estecaţi-le cu m ixerul sau cu robotul de bucătărie. S to arceţi o felie de lăm âie în c o m p o z iţia o b ţin u tă .

17.30 CINA Z iua dum neavoastră este aproape de s fâ rşit. A cum p u te ţi m ânca o

D a c ă este un e fo rt

căpăţână de sa la tă crudă cu sem inţe în c o lţite . Dacă vă este te rib il de

p re a m a re p e n tru d u m n e a v o a stră s i

foam e, p u te ţi să adăugaţi o c a n tita te m ică de cereale. a

n u p u te ţi s ă vă o c u p a ţi de

18.30 PAUZĂ DE „SUPĂ CU POTASIU“ Vă descurcaţi m inunat. Ţ in e ţi-o to t asa!

p re p a r a re a su p e i de p o ta siu , vă ro g s ă n u vă im p a c ie n ta ţi. P u t e ţ i să m e rg e ţi

CE VR EA SĂ ÎN S E M N E „S U P A DE PO TASIU“ ?

la m a g a z in u l cu p ro d u s e n a tu ris te

Fiertura cu potasiu le furnizează organelor, glandelor si ţesuturilor un adevărat

d in z o n a în ca re

cocteil de minerale si vitamine - îndeosebi potasiu, pentru echilibrul electrolitic.

lo c u iţ i s i să

I

Dezechilibrul mineralelor reprezintă un factor care duce la încetinirea funcţionării

organelor. Eu vreau ca, odată cu infuzia de vitamine, să primiţi din plin si minerale.

SUPA CU POTASIU Întotdeauna trebuie să spălaţi bine ingredientele, dar nu este nevoie să le curăţaţi de coajă dacă folosiţi produse ecologice.

Ingrediente

c u m p ă ra ţi p a c h e te de s u p ă m is o ! T o t ceea ce vă m a i r ă m â n e d e fă c u t este s ă le p u n e ţi în a p ă fie rb in te s i a p o i s ă b e ţi c o m p o z iţia . D e s tu l de uşor, n u -i a s a ?

2 cartofi mari 2 morcovi 1 cană de sfeclă roşie (opţional) 4 tulpini de ţelină cu tot cu frunze 1 cană de pătrunjel 1 cană de napi 1 vârf de cuţit de piper cayenne, după gust

Folosiţi ustensile si vase din oţel inoxidabil. Umpleţi un vas cu aproximativ 1,8 litri de apă.Tăiaţi legumele în felii si introduceţi-le în apă - nu lăsaţi niciodată legumele să aştepte prea mult înainte de preparare.Aduceţi-le la temperatura de fierbere, apoi micşoraţi flacăra. Acoperiţi vasul si gătiţi la temperatură scăzută (fierbeţi la foc foarte mic) aproximativ 2 ore. Strecuraţi legumele si beţi doar zeama.

ce

u

147

19.30 PAUZĂ DE APĂ CALDĂ CU LĂMÂIE S to arceţi o lăm âie proaspătă în tr-o ceaşcă cu apă caldă sau chiar fie rb in te şi apoi beţi acest amestec.

20.15 PERIAJ PE PIELEA USCATĂ (vezi p. 1 3 2 )

20.30 RECOMPENSA DUMNEAVOASTRĂ: O BAIE MINERALĂ Până acum a ţi reu şit; m e rita ţi un bonus. Recompensa dum neavoastră este 0 baie m iraculoasă. Şi pentru că veni vorba, lucrul acesta nu este numai pentru fem ei. Şi b ă rb a ţii se vor putea bucura de această baie lin iştito a re , p lină de m inerale. După ce cada s-a u m p lu t cu apă, adăugaţi urm ătoarele ingrediente (toa te sunt disponibile la m agazinele de produse n a tu riste ): 2 lin g u riţe de ulei de in m inerale lichide 1 lin g u riţă de siliciu lichid 2 lin g u riţe de aloe vera 3 sau 4 p ic ă tu ri din ulei esenţial de tăm âie şi m ir P robabil că aceasta va fi cea mai co stisito a re apă pe care o veţi lăsa vreodată să se scurgă! Dar re ţin e ţi că pielea este cel mai m are şi mai a c tiv organ absorban t pe care îl deţinem . D rept urm are, to a te substanţele n u tritiv e a fla te în apa de baie vor fi absorbite extrem de e ficie n t prin pori şi celelalte o r ific ii evidente.

21.00 ACELE RUMEGĂTOARE NOCTURNE... Rum egaţi sa lată verde şi tu lp in i de ţe lin ă în ainte de culcare. (T elina este p lină de m agneziu m ineral, una d in tre cele mai calm ante substanţe n u tritiv e .) p u r ific a r e a

Culcaţi-vă devreme (în tre 2 1 .3 0 şi 2 2 .3 0 ), dacă se poate.

s f a t u r i p e n t r u p r o g r a m u l d e d e t o x if ie r e d e o z i

Adăugând doar una sau mai multe dintre următoarele plante, veţi aduce un plus de vioiciune sucurilor dumneavoastră. Puteţi fie să le puneţi în storcător, fie să le mixaţi împreună cu sucul si celelalte ingrediente. Busuioc

► Arpagic

► Cori; ► Coriandru

M ărar

► Anason

► Schi ► Schinduf

Usturoi

► Ghimbir

Iarbă de limon

► Izmă

Pentru puţină „pican terie" si pentru a vă încălzi, sucurile dumneavoastră pot fi condimentate cu seminţe încolţite, precum cele de schinduf sau de ridichi.

ŞI DACĂ MI-E FOAME? Dacă aveţi crize de foam e, p u te ţi bea mai m ulte ceaiuri din plante, supă miso sau suc. Supa caldă este fo a rte bună dacă sunteţi în frig u ra t sau dacă vrem ea este fo a rte răcoroasă. Este im p o rta n t să consum aţi lichide din plin - în ce rca ţi să ajunge ţi la 2 litr i pe zi (poate fi un amestec de suc şi apă sim p lă ). P roblem a este că fo a rte m u lţi oameni nu beau su ficient de m ulte lichide pentru a elim ina toxinele acum ulate în organism . În plus, sucurile şi ceaiurile din plante acţionează ca d iu re tice naturale, reducând considerabil p o s ib ilita te a de a reţine lichide. În s fâ rş it, tu tu ro r p a c ie n ţilo r mei le spun că nu este nevoie să devină sclavii sucurilor. Dacă s im ţiţi nevoia, p u te ţi mânca fru c te solide şi/sau legume, c h ia r sa la tă sau seminţe. Dacă tre b u ie neapărat, p u te ţi include în meniu cereale precum a m a ra n tu l, m eiul sau quinoa. S -ar putea să dureze

o zi în tre a g ă num ai cu sucuri. Nu-l fo r ţa ţi înainte de a fi p re g ă tit pentru acest lu cru ; a s c u lta ţi de intestinele dum neavoastră.

p u r ific a r e a

ceva tim p până când organism ul dum neavoastră va fi p re g ă tit să accepte

149

CRIZELE DE VINDECARE

MASAJUL DETOXIFIANT

În timpul detoxifierii sau după aceasta, unele

Rezervaţi-vă cinci minute în fiecare dimineaţă

persoane trăiesc ceea ce se numeşte o criză de

si seară din ziua programată pentru detoxifiere

vindecare. Aceasta înseamnă că eliminarea sau

pentru un masaj în zona ficatului. Asezaţi-vă

detoxifierea a fost atât de eficientă ori atât de

întins pe spate si masaţi cu vârfurile degetelor

puternică, încât pot avea o stare de disconfort

zona din dreptul ficatului. Acest lucru va

timp de o zi sau de câteva ore, în timpul sau în

stimula procesul de detoxifiere si, deşi n-o să

urma acţiunii. Pacienţii mei sunt de obicei

vă vină să credeţi la început, vă va da si o

scutiţi de aceste simptome, ca urmare a

senzaţie plăcută!

manierei delicate si echilibrate nutriţional în

Metodă:

care alcătuiesc programul de detoxifiere. Este

Ficatul dumneavoastră se află în partea

foarte probabil să vă simţiţi plini de energie, cu

dreaptă, la baza coastelor. Asezaţi-vă mâna în

mintea limpede, reîntineriţi si revitalizaţi. Dar

regiunea unde se termină coastele din partea

există întotdeauna posibilitatea de a avea o

dreaptă a trupului. M iscaţi-vă degetele în

reacţie negativă faţă de o eliminare atât de

sensul acelor de ceasornic în jurul ficatului

profundă. S-ar putea să aveţi dureri de cap,

timp de aproximativ cinci minute. Nu apăsaţi

dureri ale încheieturilor, erupţii ale pielii si

adânc în ficat cu unghiile; folosiţi-vă vârfurile

multe altele. Nu vă alarm aţi din cauza acestor

degetelor,aplicând mişcări lente si delicate.În

simptome - puteţi să opriţi programul de

felul acesta,veţi stimula acţiunea de purificare

detoxifiere în orice moment doriţi, având apoi

a ficatului si procesarea toxinelor din

posibilitatea să includeţi treptat principiile

organism.

detoxifiante în viaţa dumneavoastră de zi cu zi.

R E A C Ţ II EM O ŢIO N A LE Un alt tip de criză de vindecare îl reprezintă

I

criza emoţională pe care s-ar putea să o trăiască unele persoane în timpul unui program de detoxifiere. Nu vă impacientaţi dacă vă veţi simţi mai „plângăcios" sau mai emotiv la începutul perioadei de detoxifiere - cu această ocazie s-ar putea ca ani întregi

P U R I F IC A R E A

de încordare reprimată să fie eliberaţi.

PARCURGEŢI DRUMUL P Â N Ă LA CAP ĂT Unele persoane s-ar putea să dorească să extindă program ul de detoxifiere la două, tre i sau c h ia r patru zile. Este bine, dacă vă s im ţiţi p re g ă tit şi dacă a ţi mai experim entat şi cu o a ltă ocazie un astfel de program . A ic i nu poate fi vorba de bine sau ră u.T otul ţine de autoeducaţie, de a cu m ularea de in fo rm a ţie şi de a scultarea p ro p riilo r sentim ente.

SĂPAŢI CÂT MAI ADÂNCiCURĂTATI CHIUVETA ÎMBÂCSITĂ Dacă nu v-aţi fi curăţat niciodată chiuveta,

hidroterapie a colonului,este bine să o puneţi

gândiţi-vă cam cum ar arăta. Programul de

în practică în ziua de detoxifiere, cel mai bine

detoxifiere este ca o curăţenie de primăvară,

seara. Dacă aveţi timpul necesar, urmaţi acest

dar puteţi să curăţaţi chiar mai în profunzime,

tratament si cu una sau două zile înainte de

cu ajutorul clism elor si al hidroterapiei

detoxifiere. Nu este neapărat necesar,dar

colonului. În acest sens, puteţi fie să vă

poate fi foarte util pentru aprofundarea

cumpăraţi de la farmacie tot mecanismul

detoxifierii dintr-o singură mişcare, să spunem

pentru realizarea clismelor, fie să urmaţi un

aşa. Luaţi în considerare acest lucru si faceţi

tratament de hidroterapie a colonului.

cum credeţi că este mai bine pentru

Indiferent ce variantă alegeţi, clism ă sau

dumneavoastră.

COLONUL: ORGANUL C R ITIC Colonul, sau intestinul gros, este situat în regiunea abdominală si alcătuieşte ultima parte a tractului digestiv. Colonul este un organ extrem de important în sine, îndeplinind o serie de funcţii vitale, inclusiv aceea de încheiere a procesului digestiv prin absorbţia apei, asim ilarea mineralelor si sinteza vitaminelor. Colonul reprezintă un segment major al sistemului excretor si este responsabil de eliminarea alimentelor si a reziduurilor organismului, precum si de protecţia îm potriva infecţiilor si a maladiilor. Într-un colon cu o funcţionare normală, toate aceste roluri se desfăşoară cu ajutorul m iliardelor de bacterii benefice care îl populează si produc 70% din substanţa uscată a m ateriilor fecale.

incorectă, medicamentele, tutunul si expunerea la substanţe toxice. Cu cât colonul dumneavoastră funcţionează mai rău, cu atât veţi îm bătrâni mai repede. Substanţele nedorite pe care le conţine propriul dumneavoastră organism vă pot otrăvi lent.

p u r ific a r e a

Totuşi, echilibrul delicat al acestui ecosistem intern poate fi foarte uşor tulburat de numeroşi factori, printre care stresul, poluarea, influenţele electromagnetice, alim entaţia

151

HIDROTERAPIA COLONULUI realizarea tratamentului trebuie să staţi întins

pe o clismă, cu excepţia faptului că este de 40

pe o masă confortabilă. Se introduce uşor un

de ori mai puternică în ce priveşte efectul de

tub prin anus. Acest lucru nu este deloc

curăţare a colonului. Procedura hidroterapiei

dureros; s-ar putea să simţiţi o presiune

colonului im plică introducerea delicată în

uşoară,dar nimic altceva. Nu daţi înapoi!

partea inferioară a intestinului si în colon a

Beneficiile merită efortul.

unei cantităţi de apă caldă, care să ajute, după ani îndelungaţi de acumulare de mucus în

În funcţie de terapeutul care aplică tratamentul, este posibil să vi se facă un masaj

exces, gaze, materii fecale, poluanţi,

abdominal, pentru a ajuta la dislocarea

medicamente si substanţe toxice, la curăţarea

form aţiunilor de reziduuri si de gaze blocate în

tuturor acestora.

intestin. De obicei, pacientul poate vedea ceea

Indiferent pentru care variantă optaţi, hidroterapia sau clisma, aveţi grijă ca după

ce se elimină. (Din punct de vedere psihologic, acest lucru poate fi bun pentru multe

tratament să vă suplimentaţi cantitatea de

persoane.) La clinica mea din Londra, nu e

bacterii benefice. Puteţi cumpăra suplimente cu

deloc neobişnuit să vedem bucăţi întregi de

bacterii benefice de la orice magazin cu produse

broccoli sau alte alimente trecând prin tubul

naturiste. Au diferite denumiri - căutaţi

care intră în colon - care, evident, nu au fost

cuvintele „probiotice", „acidophilus" sau

bine mestecate. Reţineţi un lucru - colonul

„bacterii benefice" - sau pur si simplu cereţi

dumneavoastră nu are dinţi! Senzaţia dată de

ajutorul vânzătorului,dacă nu sunteţi siguri de

hidroterapia colonului este asemănătoare cu

produs. Suplimentele pot să fie sub formă de

aceea de la scaun. Esenţial este să fiţi relaxat

pudră sau de capsule. Dacă sunt capsule,

si să acceptaţi cu bunăvoinţă această acţiune

desfaceţi una sau două,turnaţi conţinutul într-o

de curăţare a interiorului dumneavoastră.

cantitate mică de apă si beţi-o încet. Conform International Colonic Association,

Hidroterapia colonului este un bun tratament complementar pentru programul

hidroterapia colonului este adesea benefică

meu de detoxifiere de o zi, dar nu mă supăr

pentru pierderea în greutate, constipaţie,

dacă nu aderaţi la el. Nu este foarte uşor de

hemoroizi, colită, infecţii micotice, diaree sau

acceptat pentru toată lumea. Cel mai

alte afecţiuni si este eficientă în prevenirea

important lucru este să includeţi în obiceiurile

cancerului de colon.Tratamentul duce adesea

dumneavoastră celelalte sase sfaturi simple de

la creşterea energiei, atingerea unui stadiu de

detoxifiere de la începutul acestui capitol si să

claritate mentală mult mai ridicată, un ten mai

urmaţi programul propus de mine cât de des

curat, o circulaţie mai bună a sângelui, o

posibil, cel puţin o dată pe lună.Totul este

imunitate crescută si un control eficient al

destul de simplu de pus în practică, iar

greutăţii pacientului. Procedura în sine

beneficiile pentru sănătatea dumneavoastră

durează aproximativ 45 de minute. Pentru

vor fi imense.

p u r ific a r e a

Obişnuiesc să descriu hidroterapia colonului ca

153

CAPITOLU L 6 'GO GO •— 1 > c

>C£ ^

>C

m h

GO > c

În ju ru l vârste i de 20 de ani, eram je n a tă de felul în care a ră ta m - în special, de fru n te a mea, care era p lin ă de coşuri. Aşa că în tr-o zi am pus mâna pe foarfe ce şi m i-am fă c u t un breton o rib il, care nu mi se potrivea deloc, pentru a-m i acoperi petele de pe fa tă . A stfe l, nu le m ai vedea nim eni, nici m ăcar eu. Noul meu breton id io t reuşea să-mi acopere coşurile! Îm i era jenă să merg la o coafeză care să mă tundă, doream să nu mă vadă nimeni şi fugeam ca de cium ă de oglinzi. Dacă o încăpere avea vreo oglindă, nu in tra m acolo. Dacă nu puteam să e vit încăperea respectivă - baia, de exemplu, care avea oglindă - încercam să fac lum ina din in te rio r câ t mai m ică. Pur şi sim plu nu voiam să mă privesc în oglindă de team a a ceea ce urm a să văd. Dar în acea perioadă, când tră ia m departe de casă, mâncam m ulte dintre alim entele pe care astăzi le numesc „a lim e n te superglue" (brânză, lapte, carne grasă, produse de patiserie, alim ente de la saram ură, zahăr, ciocolată), la care se adăuga şi cam prea m u lt alcool, cu diverse ocazii, fă ră a înţelege care sunt consecinţele. Acest tip de alim ente stim ulează form area mucusului în colon şi blocarea c a p a cită ţii de curăţare a organelor, având drept rezultat fa p tu l că sângele nu mai poate fi p u rific a t în mod adecvat. Ia r dacă organele şi sângele sunt supraîncărcate, toxinele sunt elim inate adesea prin piele. În consecinţă, coşurile de pe fa ta mea indicau exact m ateria din care eram co n stitu ită . Eram un exemplu perfect de „e ş ti ceea ce m ă n â n ci" - mă hrăneam în g ro z ito r şi ară tam chiar mai rău! M u lt mai tâ rz iu , când am în c e ta t să consum alim ente nesănătoase, coşurile au d ispă ru t. M i-a m lăsat din nou bretonul să crească. Fruntea

SĂ ARĂTĂM

BINE

ŞI SĂ NE SIMŢIM

SEXY

mea putea fi p riv ită de lum ea în tre a g ă şi de mine însăm i. A m descoperit

156

fa p tu l că a lim e n ta ţia sănătoasă are ca efect un ten neted, un păr sănătos, cu fir u l gros şi unghii ta ri, ch ia r dacă am în a in ta t în vârstă.

Î N G R I J I R E A PIELII Ş tia ţi că pielea este cel mai m are organ al tru p u lu i dum neavoastră? G reutatea lui re p re zin tă a p ro x im a tiv 1 6 % din cea a în tre g u lu i corp şi, pe lângă fa p tu l că protejează d e lic a t s tru c tu rile interne, pielea a ju tă colonul, p lăm ân ii şi rin ic h ii la elim inarea reziduurilor. În acelaşi tim p , a ju tă la reglarea „ te r m o s ta tu lu i" o rg an ism u lu i, sporind tra n s p ira ţia la o în c ă lz ire prea p uternică şi făcând „p ie le a de g ă in ă " atunci când scade tem peratura. S ănătatea p ie lii dum neavoastră poate fi a fe c ta tă de m u lţi fa c to ri, p rin tre care ereditatea, vârsta, clim a, poluarea, dieta, nivelul de stres şi flu c tu a ţiile h orm onale .T otuşi, m o d ific ă rile te n ului dum neavoastră sunt generate,de o bice i,d e doi fa c to ri m a jo ri: (a) fu n cţio n a re a organelor interne care realizează elim inarea, (b) prezenţa sau absenţa v ita m in e lo r şi a m in e ra le lo r din organism . Şi a m b ii fa c to ri, la rândul lor, se influenţează reciproc. În p ra c tic a mea clinică , vin ziln ic la mine persoane cu un aspect palid, o piele lip s ită de viaţă, un păr care a ra tă ca o că p iţă de fân şi unghii casante. Cu sig u ra n ţă ,în câteva luni aceste persoane îşi vor fi recăpătat aspectul plin de v iaţă , având un ten frum os, un păr s tră lu c ito r, unghii lungi şi puternice. Şi dum neavoastră veţi rem arca astfel de re zultate dacă veţi urm a program ul propus de mine.

ZECE SFATURI DE AUR PENTRU SĂNĂTATEA PIELII Beţi multă apă curată, filtra tă - cel puţin 6-8

Când vă treziţi, începeţi ziua cu o curăţare de

pahare pe zi; s-ar putea să aveţi nevoie de mai

dimineaţă minimală. Aceasta înseamnă să beţi

mult în zilele toride de vară sau atunci când

un pahar cu apă caldă. Continuaţi cu o cană de

faceţi exerciţii fizice. O cantitate adecvată de

ceai de urzică sau apă fierbinte cu o lămâie

apă este esenţială pentru a avea o piele

proaspătă stoarsă în ea.

hidratată si pentru a elimina toxinele prin

I

intermediul rinichilor si al colonului.

Evitaţi consumul de cafea si alcool în exces, acestea ducând la eliminarea lichidelor,

2

Includeţi multe fibre în dieta dumneavoastră.

respectiv a um idităţii, din organismul

Acestea vă reglează tractul intestinal si

dumneavoastră.

intensifică eliminarea reziduurilor din organism. Unele persoane cu afecţiuni ale pielii

Renunţaţi la sarea de bucătărie. Prezenţa în

suferă de constipaţie, pentru că nu se hrănesc

sistemul dumneavoastră a sodiului în exces

cu alimente care conţin fibre (vezi p. 105 pentru o bună modalitate de a rezolva

I-S

problema constipaţiei).

conferă pielii un aspect umflat, pufos. Încercaţi să consumaţi seminţe de ţelină, alge marine, sos de soia fără sare sau multe dintre produsele naturale fără sare. De asemenea, evitaţi pe cât

S

Asiguraţi-vă că dieta dumneavoastră conţine o

posibil felurile de mâncare foarte

cantitate suficientă de antioxidanţi (care ajută

condimentate.

la încetinirea procesului de îm bătrânire

celulară). Fructele si legumele proaspete

Reduceţi consumul de alimente care

_9

reprezintă cea mai bună sursă de antioxidanţi naturali.

îngreunează organismul: cele mai rele sunt carnea roşie, produsele lactate, alimentele rafinate, cele prăjite sau care conţin uleiuri sau

Asociaţi corect alimentele. Consumând

grăsimi hidrogenate.

proteinele si carbohidraţii la mese diferite, veţi preveni procesul nedorit al fermentaţiei din colon si veţi mări absorbţia substanţelor nutritive în sânge.Vă recomand programul

De trei ori pe săptămână, aplicaţi pe faţă (sau

Ho

pe orice altă parte a pielii corpului) miere. Menţineţi-o pe piele timp de aproximativ 30 de

meu de asociere corectă a alimentelor de la

minute. Apoi clă tiţi cu apă caldă (preferabil la

p. 78, capitolul 3.

dus sau în baie).Veţi fi uimiţi de minunatele

În vreme ce grăsimile nesănătoase au un rol

dumneavoastră va rămâne catifelată, moale,

nefast pentru organismul dumneavoastră,

tânără si bine hrănită.

rezultate ale acestei metode simple. Pielea

acizii graşi esenţiali (grăsimile sănătoase) sunt vitale pentru sănătatea p ie lii.V ă puteţi asigura aceste grăsimi consumând cereale integrale, seminţe, nuci, boabe de soia, legume cu frunze de culoare verde-închis, uleiuri presate la rece (în special de in, dovleac, floarea-soarelui, susan si sofran) si peste gras, precum sardinele, macroul si somonul (dar nu de crescătorie).

PL AN UL ÎMPOTRIVA ACNEEI Deşi acneea apare cel mai frecvent la vârsta adolescenţei, ea poate fi întâlnită destul de des si la adulţi. Adesea, este cauzată de dezechilibrele hormonale care stimulează secreţia uleioasă a glandelor sebacee. Dar acneea poate fi cauzată si de un regim alimentar nesănătos. Dacă în interiorul porilor rămân blocate urme de sebum, ţesutul respectiv atrage bacterii,fapt care conduce la inflamaţie si colorarea tenului. Acneea este agravată de o eliminare intestinală defectuoasă si o dietă bogată în grăsimi si/sau alimente rafinate. Beţi multe sucuri proaspete de legume în cursul zilei: în special de morcovi, salată, urzică, urda vacii, ţelină si păpădie. De asemenea, includeţi legumele si cerealele integrale atât la masa de prânz, cât si la cină, în special, legume cu frunze verzi, morcovi, ceapă, usturoi, orez brun, mei si seminţe încolţite.

S U P L IM E N T E N U T R IT IV E Substanţele nutritive care au dat cele mai bune rezultate în cazurile de acnee întâlnite în practica mea clinică sunt: beta-caroten (25.000 U.I.) vitamina A (10.000 U.I.) vitamina B complex (50-100 mg) acid pantotenic (25 mg, de patru ori pe zi) vitamina B6 propolis (500 mg) zinc (50 mg) capsule cu ulei de limba-mielului, luate zilnic vitamina C (1.000 mg, de două ori pe zi) Acidophilus sau Bifidus (bacterii benefice), care îmbunătăţesc sănătatea colonului si stimulează eliminarea toxinelor. PLAN TE Printre plantele benefice în această afecţiune se numără echinacea, păpădia, măcrisul galben, rădăcina de brusture si trifoiul roşu,'toate au capacităţi curative puternice. Aceste plante ajută si anumite organe care acţionează sinergic asupra pielii. ALTE TR ATAM EN TE În mod complementar sau alternativ cu plantele, încercaţi remediul homeopat Su lf 6c. Ca tratament extern, spălaţi pielea cu un amestec de ulei de arbore de ceai si muşeţel (puneţi câte două picături din fiecare într-un vas cu apă), obţinând astfel o soluţie cu efect antibacterian si de catifelare.

159

PLAN UL ÎMPOTRIVA ECZEMEI Eczema este un fel de dermatită (inflamaţie a pielii), caracterizată prin descuamare si mâncărime. Asociată cu alergiile la factorii externi si la alimente si accentuată de stres, eczema se manifestă adesea pentru prima dată la proaspetele mame. Pe lângă eliminarea alimentelor nesănătoase din dieta zilnică (vezi capitolul 3, p. 74), ar fi bine să ţineţi si un jurnal alimentar, pentru a încerca să stabiliţi o legătură între alimentele consumate si apariţia eczemei. În anumite perioade stresante din viaţă, este foarte posibil să deveniţi mai sensibil la anumite alimente, care înainte nu vă produceau nici o neplăcere. Fiţi atenţi la substanţele alergene de natură sintetică, precum detergenţii, diluanţii, materialele de construcţie si vopselele.

S U P L IM E N T E N U T R IT IV E ► Vitam ina B complex (50 mg, de două ori pe zi) ► Vitam ina E (400 U.I., de două ori pe zi) ► Biotină (100 mcg, de două ori pe zi) ► Zinc (50 mg pe zi) ► O sursă de acizi graşi esenţiali, precum uleiul de in, de limba-mielului sau de luminiţa-nopţii. Uneori, erupţiile pielii sunt cauzate de o metabolizare defectuoasă a grăsimilor. În acest caz, aveţi mare nevoie de surse bogate în omega-3 si acid gama-linoleic (cunoscut si sub denumirea de ulei de luminiţa-nopţii). Alternaţi acizii graşi esenţiali. Astfel, când aţi terminat conţinutul unui flacon de ulei de acid gras, schimbaţi-l cu un alt tip de ulei. De exemplu, puteţi lua capsule cu ulei de in timp de o lună, iar luna următoare schimbaţi-l cu capsule de ulei de luminiţa-nopţii sau de limba-mielului. ALTE TR ATAM EN TE Includeţi si remediul homeopat Grafit 6c,în cazurile în care eczema afectează pielea mâinilor si pe cea de după urechi; folosiţi Sulf 6c în cazurile în care pielea este înroşită, aspră si uscată, iar starea pielii se agravează la căldură sau la spălat; folosiţi

SĂ ARĂTĂM

BINE

ŞI SĂ NE SIMŢIM

SEXY

Rhus tox 6c în cazurile în care băşicile de pe

160

piele dau o mâncărime mai puternică în cursul nopţii, dar pielea îşi revine la căldură. Vitam ina E si uleiul de luminiţa-nopţii aplicate pe pielea afectată calmează iritaţia si stimulează procesul de vindecare. Poate fi aplicată si o alifie cu extract de gălbenele.

P L AN U L ÎMPOTRIVA VERGETURILOR

S U P L IM E N T E N U T R IT IV E ► Vitam ina B5 (acid pantotenic) (300 mg pe zi) ► Vitam ina C cu bioflavonoide (1.000 mg pe zi) ► Vitam ina E (600 U.I. pe zi)

Mai mult de 80% dintre femei se aleg cu

► Zinc (cel puţin 1 5 -3 0 mg pe zi)

vergeturi în anumite momente din viaţa lor, după

► Vitam ina B5 si C sunt bune, în general, pentru

sarcină sau scăderea/creşterea în greutate si

sănătatea pielii

adesea ca urmare a nivelului scăzut de zinc. Vergeturile pot să apară si la bărbaţi,în special

ALTE TR ATAM EN TE

după o scădere bruscă în greutate. Cu timpul, se

Anumite săruri homeopate precum

pot estompa. La început, apar sub forma unor

Calciu-fluor si Siliciu ajută la menţinerea

striaţii ale pielii, de culoare roşie, pe abdomen,

unui ţesut celular ferm, puternic si elastic.

sâni, coapse sau solduri, apoi se transformă în

Exerciţiul fizic de tipul plim bărilor alerte,

cicatrice albe-sidefii, care nu vor mai dispărea niciodată. Foarte multe persoane supraponderale, a căror piele este bine întinsă pot să slăbească

dansului, înotului si întinderilor pot fi de mare ajutor în retragerea vergeturilor.

fără să rămână cu vergeturi. Factorul nutriţional si cel ereditar joacă roluri extrem de importante în acest caz. Pentru corectarea deficienţelor de zinc, citiţi următoarea listă de suplimente nutritive si consumaţi alimente bogate în zinc, cum ar fi algele verzi-albastre, un aliment superconcentrat.

IN C R E D IB IL A C R EM Ă A N T IV E R G E T U R I A DR. M C K E IT H Ingrediente

I

V avocado (moale, copt)

6 capsule de vitamina E

4 capsule de vitamina A

2 linguri ulei de măsline

Metodă de preparare Zdrobiţi un avocado moale, bine copt, până se transformă

într-o pastă. Desfaceţi capsulele de vitamina E si A si Notă: Adăugaţi suc de lămâie pentru conservarea turnaţi conţinutul lor peste crema de avocado. Adăugaţi cremei. toate celelalte ingrediente si amestecaţi-le bine cu pasta.

2 linguri gel aloe vera

Întindeţi crema obţinută pe toate regiunile afectate ale

5 picături zinc lichid sau

pielii. Lăsaţi crema 30 de minute în fiecare zi pentru a fi

2 capsule 50 mg zinc praf

absorbită de piele. Nu veţi scăpa de vergeturile care

V linguriţă praf de alge verzi-albastre (opţional)

există deja de ceva timp, dar s-ar putea să devină mai puţin vizibile. De asemenea, crema are un incredibil efect

PL A NU L ÎMPOTRIVA VARICELOR Varicele sunt puncte slabe sau zone deteriorate la suprafaţa vaselor de sânge care apar cel mai adesea în rect, anus (hemoroizi) sau picioare. Pe lângă faptul că sunt inestetice, ele pot fi însoţite de o durere surdă, iar în cazurile severe pot apărea inflam aţii ale picioarelor. Există câţiva factori asociaţi cu apariţia varicelor, dintre care: statul prelungit în picioare, lipsa exerciţiului fizic, obezitatea, sarcina si alimentaţia nesănătoasă. Studiile mai arată că predispoziţia pentru varice este si de natură ereditară. Dacă, de exemplu, mama sau bunicul dumneavoastră manifestă o predispoziţie pentru această afecţiune, este foarte posibil să o aveţi si dumneavoastră. Fiind conştient de această probabilitate, puteţi urma o serie de paşi necesari pentru a evita sau a reduce apariţia lor. Este interesant de remarcat faptul că în ţările în care regimul obişnuit al oamenilor este bogat în alimente naturale neprelucrate nici măcar nu s-a auzit de această afecţiune. Aceasta se datorează parţial cantităţii mari de fibre prezente în alimentaţie, precum si abundenţei de alimente care conţin antioxidanţi naturali, ce menţin ţesuturile puternice si sănătoase. Evitaţi consumul de alimente

SĂ ARĂTĂM

BINE

ŞI SĂ NE SIMŢIM

SEXY

prelucrate. Alimentele care au un efect

162

dilatator si epuizant asupra celulelor, precum produsele lactate, zahărul, alcoolul, ceaiul obişnuit si cafeaua ar trebui si ele evitate.

M ASAJ CU AR O M ATE R A PIE În 20 ml ulei de migdale sau de seminţe de

I

struguri, ca bază, se adaugă 5 picături de ulei de lavandă si 5 picături de ulei de

chiparos. Masaţi uşor picioarele cu acest amestec, cu mişcări orientate spre inimă.

S U P L IM E N T E N U T R IT IV E Alternaţi următoarele produse. Nu trebuie să le luaţi pe toate o dată: ► Vitam ina C cu bioflavonoide (1.000 mg de două ori pe zi) ► Rutin (500 mg, de două ori pe zi) ► Vitam ina E (400 U.I., o dată pe zi) ► Vitam ina B complex (50 mg, o dată pe zi) ► Coenzima Q10 (100 mg, o dată pe zi) ► Lecitină 1 (19 g,de două ori pe zi) ► Compus antioxidant (urmaţi instrucţiunile de pe cutie) ► Afine-plante (500 g, de trei ori pe zi) PLAN TE ► Beţi o cană de ceai de urzică dimineaţa si o cană de ceai de coada-calului după-amiaza sau seara. ► Pentru a uşura disconfortul produs de varice, puneţi o compresă cu infuzie de castan porcesc pe zonele afectate. Pentru a pregăti compresa, amestecaţi o jumătate de linguriţă de praf de castan porcesc cu două căni de apă si înm uiaţi o compresă sterilă în lichidul obţinut. ► Hamamelis virginiana este un alt remediu care poate fi aplicat local; fiind un astringent natural, întăreşte ţesutul si reduce durerea. ALTE TR ATAM EN TE Încercaţi remediul homeopat Hamamelis 30c (1 tabletă pe zi, timp de şapte zile).

PIE LII

ju m ă ta te de k ilo g r a m de r e z id u u r i sun t

MAI BUNE

e lim in a te z iln ic p r in p ie le ), e fe c tu â n d un p e r ia j re g u la t a l în tr e g u lu i trup. P e n tru

CELE

SFATURI - PERIAJUL

P u t e ţ i îm b u n ă tă ţi a c ţiu n e a p ie lii de a e lim in a „ g u n o a ie le " in te rn e (peste

p ă r n a tu ra l. P e r ia ju l se fa c e c e l m a i

a re a liz a a c e s t lu c r u în m o d e ficie n t, a v e ţi n ev o ie de o p e rie m ică , aspră, din

b in e în a in te de b a ie s a u de dus, pe p ie le a u scată. M e to d ă : În c e p e ţi de la t ă lp i s i m a s a ţi p ic io a r e le cu m iş c ă r i ascendente, lo n g itu d in a le ; a p o i în sus, pe b ra ţe s i în jo s, pe spate. P e r ia ju l tre b u ie s ă fie în to td e a u n a în d re p ta t sp re z o n a p ie p tu lu i, e v itâ n d p u n cte le se n sib ile , p re c u m a lu n iţe le , n e g ii sau venele sparte. N u fo lo s iţ i n ic io d a tă p e ria pe faţă.

P Ă R U L SI UNGHI I LE ✓

SĂ ARĂTĂM

BINE

ŞI SĂ NE SIMŢIM

SEXY

UN PĂR SĂNĂTOS

164

De vreme ce părul este alcătuit în principal din proteina numită cheratină,trebuie să-i asigurăm cantităţi mari de proteine. Acestea pot fi obţinute prin consumul de fasole,seminţe,cereale,tofu si peste. Pentru sănătatea părului, sunt necesare si mineralele. Cea mai bogată sursă de minerale din regatul plantelor o reprezintă algele marine: de exemplu, nori, hijiki, arame si wakame, pentru conţinutul lor ridicat de calciu, iar alga dulse, pentru conţinutul de fier. Puneţi cantităţi mici din aceste plante (aproximativ 10-15 g de substanţă uscată) la supe, salate si ghiveciuri, de trei sau patru ori pe săptămână. Siliciul, care intră în componenţa substanţelor ce dau forţă părului, se găseşte în cele mai des folosite legume, precum ceapa, usturoiul, zarzavaturile, morcovii, castraveţii si ardeii graşi, dar si în majoritatea seminţelor germinate. Dar în final, viteza de creştere a părului depinde de funcţionarea rinichilor. Dacă aveţi rinichi puternici, atunci si părul dumneavoastră va fi viguros. Nişte rinichi sănătoşi determină creşterea rapidă a unui păr sănătos. Pot să vă garantez acest lucru. În consecinţă, aveţi grijă de rinichii dumneavoastră (1) bând cantităţi suficiente de apă, (2) evitând sarea si alimentele nesănătoase (vezi p. 74), si (3) consumând alimente care intensifică funcţionarea rinichilor (vezi p. 40).

PLAN PENTRU UNGHII SĂNĂTOASE Unghiile sănătoase sunt tari, flexibile, de culoare roz si lipsite de pete. Orice modificare a suprafeţei unghiilor reprezintă un indiciu sigur al unui dezechilibru. Între semnele obişnuite ale unor deficienţe nutriţionale se numără: ► Unghii subţiri si fragile ► Exfoliere ► Unghii tari/groase ► Decojire ► Creştere lentă ► Culoare extrem de pală si transparenţă ► Pete albe ► S triaţii verticale ► S triaţii orizontale ► Pieliţe ► Micoze

S U P L IM E N T E N U T R IT IV E

(15-30 mg pe z i),în special în cazul în care

Unghiile pot fi afectate de numeroşi factori, cel

aveţi pete albe pe unghii sau dungi. Siliciul, un

mai important fiind dieta. Structura unghiilor

mineral care măreşte absorbţia calciului, este

este alcătuită, în cea mai mare parte, din

esenţial pentru sănătatea unghiilor. Planta

proteina numită cheratină si un amestec de

coada-calului conţine cantităţi semnificative

minerale, care include calciu, sulf, potasiu,

de siliciu si calciu si poate fi consumată sub

seleniu si alte elemente, în cantităţi mai mici.

formă de ceai, de trei ori pe zi. Mai sunt

Ca urmare, sănătatea unghiilor depinde de

benefice complexul de vitamine B (50 mg pe

aportul suficient din aceste minerale esenţiale.

zi), uleiul de limba-mielului, o sursă bogată de acid gama-linoleic, si alga kelp. În sfârşit, există o legătură puternică între

dumneavoastră zilnică cantităţi suficiente de

ficat si sănătatea unghiilor. Dacă sângele care

proteine. În practica mea, folosesc spirulina si

circulă prin ficat este sănătos, atunci si

algele verzi-albastre ca sursă eficientă de

unghiile vor fi puternice. Unghiile reflectă

proteine digerabile. Capacitatea de

perfect starea de sănătate a ficatului. Dacă

digerabilitate a acestor proteine este de 85% ,

sunt slăbite si manifestă semne de

în comparaţie cu cea a proteinelor din carne, de

anormalitate, ar putea însemna că aveţi

20% . De asemenea, acestea mai conţin si o

probleme cu acest organ vital - ficatul. Pentru

combinaţie de minerale, beta-caroten si acizi

a-l tonifica, adoptaţi o dietă săracă în grăsimi,

graşi esenţiali.

evitaţi alcoolul si beţi sucuri proaspete, care

esenţiali. Puteţi suplimenta si zincul

si p. 108 pentru alimente care hrănesc ficatul.)

Un păr strălucitor si unghii tari reprezintă acum un scop uşor de atins.

SEXY

ajută la purificarea ficatului, inclusiv aloe vera, sfeclă, castravete, morcov si măr. (Vedeţi

ŞI SĂ NE SIMŢIM

Adăugaţi la dieta dumneavoastră lăptişor de matcă, bogat în vitamine B si acizi graşi

BINE

asiguraţi-vă că includeţi în dieta

SĂ ARĂTĂM

Pentru o excelentă îngrijire a unghiilor,

165

DINŢII SI GI NGII LE ✓

/

Dezechilibrele horm onale, deficienţele de m inerale şi o igienă bucală d e fic ita ră pot duce la sângerarea gingiilor. Si d in ţii sunt supuşi la presiuni în c o n d iţiile unor c a n tită ţi insuficiente de m inerale. Dacă observaţi a fe cţiu n i ale d in ţilo r sau g in g iilor,înce peţi un program de în tă rire a lo r cât mai curând posibil, folosind suplim entele n u tritiv e adecvate. D in ţii au nevoie de aceleaşi elemente n u tritiv e ca şi oasele. Calciul se găseşte în sem inţele de susan, quinoa, za rza va tu ri, alge m arine, smochine uscate şi alim ente din soia. Deşi laptele sau produsele la cta te conţin m ari c a n tită ţi de calciu , acestea nu sunt asim ilate în mod e ficie n t de organism ul uman şi pot fi în lo c u ite mai bine cu sursele vegetale. M agneziul, siliciu l şi a lte m inerale v ita le pentru d in ţi se găsesc în cele mai m ulte legume şi cereale integrale.

PROGRAM PENTRU SĂNĂTATEA DINŢILOR Ia tă în continuare un program care s-a

3 SUBSTANŢE N U T R IT IV E

dovedit de folos pa cien ţilo r mei, pentru

► V ita m in a C cu bioflavonoide

în tă rire a săn ătăţii d in ţilo r si a gingiilor.

(1 .0 0 0 mg pe zi) ► Z in c (1 5 -3 0 mg pe zi)

1 PLANTE

► Coenzim a Q10 (30 mg pe zi)

► C o ada-calului (2 capsule pe zi) ► Avena sativa(2 capsule pe zi)

4 SFATU R I ► S p ă la ţi-v ă uşor dinţii după fiecare

SĂ ARĂTĂM

BINE

ŞI SĂ NE SIMŢIM

SEXY

2 C E A IU R I DIN PLAN TE

166

m asă

Consum aţi, la alegere, tătăneasă,

► F o lo siţi aţa de dinţi în fiecare zi

arbore de ceai, mir, lemn-dulce, salvie,

► C lă tiţi cu apă de gură naturală, care

hydrastis canadensis si mentă. Beţi

conţine una sau mai m ulte dintre

într-o zi 2-3 căni din acelaşi ceai, apoi

plantele menţionate la punctul 1 si 2.

schim baţi cu altul în ziu a urm ătoare. Puteţi să începeţi cu 2 căni de ceai de hydrastis canadensis luni, apoi să continuaţi cu 2 căni de ceai din salvie m arţi si aşa mai departe.

O VI AŢĂ S E X U A L Ă E X C E L E N T Ă ✓

A lim en tele pot spori energia sexuală, intensificând potenţa şi fe rtilita te a . Cel mai bun mod de a vă îm b u n ă tă ţi via ţa sexuală este să vă a n a liz a ţi cu atenţie s tilu l de v ia ţă - ia r p ia tra de tem elie a s tilu lu i de via ţă este hrana pe care o consum aţi. Dacă nu consum aţi alim ente sănătoase, veţi constata o descreştere a lib id o u lu i, ca urm are a fa p tu lu i că deficienţele n u tritiv e şi o b ice iu rile a lim e nta re nesănătoase afectează în mod negativ h orm onii, glandele şi organele. Dar cu pu ţin ă g rijă , consumând alim ente benefice, vă p u te ţi reîntoarce la o v ia ţă sexuală excelentă. A m a lc ă tu it pentru dum neavoastră o listă cu alim ente „ fo a r te sexy". Nu le consum aţi num ai pe acestea,în de trim e n tu l a lto r alim ente - pur şi sim plu în c o rp o ra ţi-le în d ieta dum neavoastră ziln ică (să sperăm că şi sănătoasă) şi în s tilu l dum neavoastră de viaţă. Si nu u ita ţi, când vă h ră n iţi pentru o via ţă sexuală fo a rte bună, în acelaşi tim p vă h ră n iţi şi pentru o sănătate e ■celentă!

LISTA ALIMENTELOR „ S E X Y " Fasole A d zu ki

► Bobul de grădină

Ivi' r

► Anason

► Zm eură ► Sofran

Anghinare

► Sm ochine

► A lg e marine

Sparanghel

► Sem inţe de in

► Sem inţe de susan

Avocado

► Usturai

► M ig d a le înm uiate

Banane

► G him bir ► A gr iSe

► Boabe de soia

Fasole neagră

► Alune

► Spanac

Unr

► Pra

► S p iru lin ă

Coacăze-negre

► Lem n-dulce

► Quinoa în c o lţită

Aline

► M ango

► V a rză creaţă o p ă rită

Nuci braziliene

► Fasole mung

► Căpsune

or

► A lg e nori

► Sem inţe de

S f 'la

1ai iii

Cardam om

► N ucşoară

Ţ lină

► o .ă

în apă

floarea-soarelui ► R -aii

''ir °

► 1Ann'

► Păstrăv

Arpagic

► Ceapă

► Curcum a (sofran de

C 1ll' 'P ll a

► Pătrunjel

1. " 'r li'o a r . i

► Rodii

► Van ilie

India)

Ridiche neagră

► Dovleac

► U rda vacii

Curm ale

► Sem inţe de dovlecel

► Som on

A lg e dulse

► 'juinna

W

W

y '1'

(nu de crescătorie)

^E-

IA R C EL M A I S E X Y D IN T R E TO ATE E S TE ... C onform unui studiu german - varza a cră negătită. Vă garantez! Veţi vedea cum a p e titu l dum neavoastră sexual se va în vio ra im ediat ce veţi începe să m âncaţi varză acră de două ori pe zi!

A M C R E A T UN P L A N S I M P L U , C A R E V Ă V A A J U T A S Ă D E M A R A Ţ I T R A N S F O R M Ă R I L E DI N O R G A N I S M U L D U M N E A V O A S T R Ă . DACĂ AŢI CITIT C A P I T O L E L E P R E C E D E N T E , A C U M A V E Ţ I CU S I G U R A N Ţ Ă O I D E E C L A R Ă D E S P R E C E V Ă F A C E B I N E SI C E NU, D A R Î N A I N T E DE A T R E C E L A P R O G R A M U L DE 7 Z I L E , V Ă VOI D A C Â T E V A I N D I C A Ţ I I G E N E R A L E , A S T F E L Î N C Â T S Ă Ş T I Ţ I C E S Ă C U M P Ă R A Ţ I SI C E S Ă E V I T A Ţ I ÎN S U P E R M A R K E T .

CUM SĂ FACEŢI C U M P Ă R Ă T U R I L E ✓

O dietă bogată în substanţe n u tritive şi săracă în ad itivi alim entari şi conservanţi este cheia către o sănătate bună, dar superm arket-urile pot fi adevărate capcane, cu toate acele tip u ri,e tic h e te şi m ărci. Folosiţi aceste s fa tu ri ca pe un ghid care să vă ajute să alegeţi ce alim ente trebuie incluse în dieta zilnică şi care trebuie evitate, astfel încât să vă m enţineţi sănătatea. Când m ergeţi prin superm arket, c ă u ta ţi m ai în tâ i raionul cu legume şi fru c te . A ceasta este o zonă care abundă în energie, de la fru c te le şi legumele crude, aşa cum au fo s t ele create de natură. C ăutaţi ceea ce vă d o riţi. Dacă s im ţiţi că a ţi cum păra un coş în tre g de căpşune, nu mai sta ţi pe gânduri. Care d in tre alim ente vă fac cu ochiul? De m ulte o ri, când organism ul dum neavoastră are nevoie de ceva, vă va veni în m inte a lim e ntu l care va satisface acea nevoie. C ăutaţi fru cte le şi legumele care par cele mai sănătoase, care a ra tă cel m ai bine. P alpaţi piersicile pentru a vedea cât de moi sunt. E xa m in a ţi merele să nu aibă pete sau g ăuri. Nu cu m p ă ra ţi fru c te sau legume care a ra tă vechi, îm b ă trâ n ite , o filite . Acelea nu m ai au fo rţă v ita lă şi au un c o n ţin u t m ic de substanţe n u tritiv e . Notă: Întotdeauna este bine să cum păraţi alimente produse ecologic si care au cantităţi foarte m ici de chim icale si aditivi.

FASOLE CONSERVATĂ ► Alegeţi fasole preparată fă ră grăsim e anim ală sau sare. ► E vita ţi fasolea cu zahăr, sare si conservanţi sau congelată. de ce?

Fasolea este o excelentă sursă de

PRODUSE LACTATE

>< i­ o

► Alegeţi brânza de vaci degresată, iaurtul neîndulcit, laptele si brânza de capră, laptele degresat, laptele bătut, laptele de orez si toate produsele din soia. ► E vitaţi brânzeturile moi, pasteurizate si

D a c ă este p o s ib il, a le g e ţi a m b a la je d in s ticlă .

substanţe nutritive, care ajută la scăderea

colorate a rtific ia l, precum si îngheţata.

colesterolului,dar îşi poate pierde

de ce?

valoarea nutritivă dacă este conservată

bună sursă de proteine, dar brânzeturile

sau preparată cu grăsime si sare. Fasolea

m oi,îngh eţata si produsele lactate

conservată conţine probabil conservanţi

colorate a rtific ia l au un conţinut mare

c o n ţin de sase o r i

toxici si aditivi. Fasolea preparată cu

de grăsim i saturate,coloranţi si

m a i m u lt

grăsime saturată si sare poate contracara

conservanţi. Cel mai bine este să alegeţi

a lu m in iu d ecât

efectul de reducere a colesterolului pe

varietăţile degresate, fă ră aditivi.

cele îm b u te lia te

care îl are fasolea în mod natural,

în sticle .

crescând riscul bolilor cardiace,retenţia

OUĂ

În to td e a u n a în

de lichide si tensiunea.

Produsele lactate reprezintă o

► Dacă este posibil, alegeţi ouă ecologice. Fierbeţi-le sau faceţi ochiuri în apă.

B Ă U TU R I ► Alegeţi ceaiurile din plante,fructe

► E vita ţi ouăle prăjite sau m arinate. de ce?

Ouăle prăjite sau m arinate au un

B ă u t u r ile a c id u la te c o m e r c ia liz a t e în c u t ii m e ta lic e

b ă u tu ră se d iz o lv ă o a n u m ită c a n tita te de r e z id u u r i d in

proaspete (preferabil ecologice),sucurile

conţinut fo a rte rid ica t de grăsim i

din fructe si legume, băuturile din boabe

saturate, care determ ină creşterea

se a flă , m e ta l sau

colesterolului. M a i bine le evitaţi. Ouăle

p la s tic , aşa că

de cereale, apa m inerală sau distilată. ► E vitaţi băuturile alcoolice, cafeaua,

a m b a la ju l în ca re

ecologice nu conţin horm onii toxici si

este m a i b in e să

cacao, sucurile pasteurizate sau

antib io ticele care abundă în cele

a le g e ţi b ă u tu rile

îndulcite, sucurile din fructe, cele

produse industrial.

acidulate sau ceaiurile. de ce?

Organismul dumneavoastră este

PEŞTE

alcătuit în proporţie de două treim i din

► Alegeţi orice varietate de peste de apă

apă; aceasta este esenţială pentru toate

dulce cu carne albă, somon, ton, fie rt

funcţiile organism ului, aşa că este foarte im portant să menţineţi un aport ridicat

îm b u te lia te în s tic lă .

sau la cuptor. ► E vita ţi pestele prăjit, scoicile, pestele

de lichide. A p a pură este cel mai bun

sărat, ansoa, heringul si pestele

lichid pentru potolirea setei si pentru

conservat în sare si ulei.

hidratarea organism ului, dar nu uitaţi că

de ce?

legumele si fructele sunt alcătuite 9 0%

sunt fo a rte bogaţi în grăsim i benefice,

Pestele de apă dulce si cel gras

din apă. A lco o lu l si băuturile cu cofeină

cunoscute sub denum irea de omega-3,

văduvesc organism ul de substanţele

esenţiale pentru scăderea

nutritive esenţiale, aşa că este mai bine

co le s te ro lu lu i,în tă rire a săn ătăţii. De

să le evitaţi.

asemenea, au un conţinut scăzut de sare, grăsim i saturate sau a ditivi care ar distruge substanţele nutritive.

FRUCTE ► A legeţi orice fru cte proaspete, congelate, preparate la aburi sau uscate, fă ră în d u lc ito ri, fă ră sulf, conservate acasă. Dacă este posibil, cum păraţi fructe ecologice. ► E vita ţi fructele conservate, îm bu telia te sau congelate la care s-au adăugat în d u lc ito ri. de ce?

Fructele au un conţinut mare de fibre,

CARNE ► A legeţi carnea ecologică, fă ră piele, de curcan, miel si pui. ► E vita ţi carnea de vită, orice fel de carne de porc, crenvurstii, carnea de porc tocată, conservată, carnea afum ată, ţin u tă la saram ură, sem ipreparată, carnea de vită conservată, carnea de raţă, gâscă, coaste,

vitamine, m inerale si antioxidanţi. Întotdeauna

sosuri de carne si diverse organe.

cel mai bine este să le consum aţi proaspete,

de ce?

deoarece prin prelucrare sau stoarcere

grăsim e saturată. Carnea produsă în co ndiţii

conţinutul de fibre si de substanţe nutritive

industriale si păsările de crescătorie conţin în

scade, ia r cel de zahăr si de aditivi creste.

cele m ai m ulte cazuri hormoni si antibiotice,

Carnea roşie are un conţinut bogat de

care vă afectează sistem ul horm onal,

C EREALE ► A legeţi cerealele integrale si produse care conţin cereale cu bobul întreg; cereale, pâine,

im unitar si digestiv. G ândiţi-vă că m ulte dintre produsele din carne nu num ai că au un conţinut rid ica t de aditivi, dar adesea sunt

chifle, biscuiţi cu cereale integrale, crem ă de

gata preparate, pentru a fi doar în c ă lzite . Ele

grâu sau secară, hrişcă, mei, ovăz, orez brun,

sunt am balate în p la stic sau alum iniu, ceea ce

orez sălbatic.

adaugă în c ă un plus de substanţe chim ice

► E vita ţi toate produsele din fă in ă albă, orez alb si paste. de ce?

nonalim entare în hrana dum neavoastră, mai ales prin în c ă lzire .

Cerealele reprezintă o m inunată sursă

de energie, bogată în substanţe nutritive, furnizo are de energie, care vă hrănesc celulele organism ului. Cerealele integrale nu conţin

U L E IU R I ► A legeţi orice varietate de ulei presat la rece: de porumb, sofran, susan, măsline, seminţe de

a d itiv ii si conservanţii adăugaţi la produsele

in, soia, floarea-soarelui si canola; puteţi să

din fă in ă albă si vă oferă o energie susţinută

fo lo siţi m argarina produsă din aceste uleiuri

pentru m ult tim p, nu un flux energetic care v a ria ză ca o sinusoidă. Spre deosebire de

si m aioneza fă ră ou. ► E vita ţi toate g răsim ile saturate, m argarina

produsele din fă in ă albă, cerealele integrale

hidrogenată, u leiurile ra fin a te ,în lo c u ito rii de

sunt fo arte bogate în fibre esenţiale pentru

grăsim e pentru gătit.

digestie.

de ce?

G ră sim ile saturate conţin substanţe

care duc la coagularea sângelui si la

N U C I Ş I A LU N E ► Puteţi să consum aţi toate v a rietă ţile de nuci crude, proaspete. ► E v ita ţi-le pe cele sărate si prăjite. de ce?

N ucile si alunele reprezintă o sursă bună

De asemenea, uleiurile prelucrate au un conţinut rid ica t de aditivi, care vă afectează sănătatea. U le iu rile presate la rece nu conţin astfel de substanţe si nici a tât de m ulţi a ditivi,

de proteine, dar nu aveţi nevoie de adaosul de

sunt bogate în a cizi graşi esenţiali, ce întăresc

sare, grăsime sau conservanţi care se pun la

sănătatea.

cele sărate si prăjite.

174

in flam a ţii, precum si creşterea c o lesterolului.

C O N D IM EN TE ► F o lo siţi usturoi, ceapă, piper cayenne,

D U LC IU R I ► Alegeţi malţul de orz sau siropul de orez, mierea

am estecul Spike, plante arom atice, legume

simplă, siropul pur de arţar, melasa nesulfurată,

deshidratate, oţet de m ere,tam ari, miso, alge

rezultată după ultim a extragere a zahărului.

si alge dulse. ► E vita ţi piperul negru sau alb, sarea, ardeiul

► E vita ţi zahărul alb, brun sau nerafinat din trestie de zahăr, siropul de porumb, ciocolata,

iute, toate tip u rile de oţet, cu excepţia celui

bom boanele din zahăr, fru c to za ,to a te tip u rile

natural de mere sau de orez.

de sirop (cu excepţia celui de a rţa r pur), toţi

de ce?

S area cauzează retenţia lichidelor,

în lo c u ito rii de zahăr, gem urile si jeleurile

ducând la creşterea tensiunii sangvine.

făcute cu zahăr.

Încercaţi să fo lo siţi în locul sării condimente

de ce?

fă ră conservanţi si aditivi, precum usturoiul,

rid ica t de zahăr nu au nici o valoare nutritivă

despre care se ştie că reduce colesterolul, si

si sunt pline de c a lo rii, a ditivi, co lo ranţi si

Zah ăru l si d u lciu rile cu un conţinut

algele marine, care sunt pline de m inerale si au

conservanţi. P u r si sim plu nu aveţi nevoie de

efecte benefice incredibile asupra sănătăţii.

toate acestea.

LEG U M E

SUPE ► P referaţi supele proaspete de casă, fă ră sare si grăsime, făcute din fasole, linte, mazăre, legume, orz, orez brun. ► E vita ţi supele conservate, preparate cu sare,

► Puteţi să luaţi orice legume crude, proaspete sau proaspăt congelate, de preferat ecologice. ► E vita ţi legumele conservate sau congelate cu sare sau aditivi. O cantitate prea mare de sare adăugată

conservanţi, glutam at m onosodic sau pe cele

de ce?

pline de grăsim e si drese cu sm ântână.

legumelor pe care le consumaţi poate duce la

de ce?

M u lte dintre supele conservate sunt

creşterea tensiunii. A ditivii care se pun în

pline de aditivi si conservanţi toxici si conţin

conservele de legume sau în cele congelate

substanţe care blochează abso rb ţia a c iz ilo r

distrug substanţele nutritive esenţiale, denumite

graşi esenţiali, care reduc colesterolul. E xistă

substanţe fitochim ice - care au efecte benefice

si varietăţi de supe conservate care nu conţin

incredibile pentru inimă, piele, păr si intelect,

chim icale adăugate si sare. De asemenea,

precum si pentru aparatul reproducător.

căutaţi supe proaspete în superm arket, la

Legumele proaspete, crude nu conţin aditivi sau

raionul de alim ente congelate.

conservanţi,având astfel un conţinut bogat de substanţe fitochimice, care întăresc sănătatea.

S E M IN Ţ E S IM P L E Ş I G E R M IN ATE ► Folosiţi toate tip urile de germeni de seminţe, p ir si seminţe crude. ► E vitaţi orice tip de seminţe prăjite în ulei sau

sau legume d i n cele recom andate de m i ne în m agazinele de produse naturiste d i n zona în ca r e lo cu i ţ i sau în alim enta r e. De asemenea, în aceste m agazine veţi găsi

sare. de ce?

V eţi găsi o gam ă la r gă de nuci, seminţe, fasole, cereale, boabe sau seminţe de leguminoase, germ eni de seminţe

Germ enii de seminţe si seminţele crude

o grăm adă de suplimente nutr i tive cu vi tamine, m i nerale, cea i u ri de plante ş i alimente superconcentrate.

sunt adevărate centrale nutritive. M a rea

M agazin ele de acest tip com ercializează adesea

m ajoritate a acestor substanţe n utritive sunt

produse alternative la cele tra diţ i onale, f i i nd mând r e că

distruse prin procesul de p ră jire în ulei sau

pot să ofere produse ecologice, fă ră chim icale şi

atunci când li se adaugă a ditivi ori sare.

conservanţi ş i ca r e sunt benef i ce pentru sănătate. Ia r dacă ceva nu vă este clar, m a i b i ne întrebaţi.

175

CITIŢI E T I C H E T E L E ✓

Este fo a rte im p o rta n t să acordaţi atenţie etichetelo r a lim entelor şi să vă o bişn uiţi să detectaţi ingredientele ascunse. În tre a d itiv ii din diverse alim ente şi unele problem e de sănătate s-au fă c u t anum ite conexiuni; se pare că aceştia provoacă dureri de cap, astm , alergii, h ip e ra ctivita te la copii şi c h ia r cancer. Aceşti a d itivi sub fo rm ă de c o lo ra n ţi, conservanţi, in te n s ific a to ri de arome, e m u lsifica to ri şi agenţi de îngroşare pot face ca sistem ul de detoxifiere al organism ului să fie mai puţin eficient şi să ducă la creşterea re z id u u rilo r toxice. Avem norocul ca, în zilele noastre, pro d u că to rii de alim ente să fie obligaţi să afişeze ingredientele fo lo site în produsele lor. De curând, Government Food Standards Agency din A n g lia a introdus noi reglem entări pentru a-i îm piedica pe p ro d u că to rii de alim ente să ne „ză p ă ce a scă ", punând etichete mincinoase şi descrieri inexacte pe am balaje. În ciuda acestor lu c ru ri, studiile a ra tă că etichetele a lim entelor încă îi zăpăcesc şi îi induc în eroare pe consum atori. C ăutaţi cu atenţie urm ătoarele lu cru ri.

COLORANŢI

galben quinoline (E 1 0 4 ), galben în ch is

O clasă foarte periculoasă de aditivi, dar

(E 1 5 0 ) sau FD si C roşu nr. 3.

una foarte uşor de evitat, o reprezintă c o lo ra n ţii, care pot interacţiona cu

176

(E 1 1 0 ),ro s u sfeclă (E 1 6 2 ),c a ra m e l Unele alim ente conţin coloranţi naturali, obţinuţi din plante, ia r aceştia

sistem ul imunitar, grăbind îm b ă trâ n ire a

nu sunt periculoşi. Cel mai des în tâ ln it

si ch ia r îm pingându-vă spre cancer.

co lo ra n t este Bixa orellona, obţinut din

Ţ in eţi-vă departe de alim entele care

seminţele de culoare roşie ale unui

conţin co lo ranţi a rtific ia li. F iţi atenţi la

arbore tro p ic a l.A c e s ta este adăugat

etichetele care conţin orica re dintre

adesea la brânză, pentru a-i da o culoare

urm ătoarele sp ecificaţii: s-au adăugat

portocalie, sau la unt, pentru a-l face

co lo ra n ţi a rtific ia li, cuvintele verde,

gălbui. Pigm entul roşu obţinut din

albastru sau galben urm ate de un număr,

sfeclă, cel verde din c h lo re lla si

o culoare fă ră să fie în so ţită de nici o

carotenul din morcovi sunt buni pentru

explicaţie, precum ta rtra zin e (E 1 0 2 ),

consum.

CONSERVANŢI P rin cip a lu l rol al conservanţilor este acela de a

E M U LS IF IC A T O R I, S T A B IL IZ A T O R I Ş I A G E N Ţ I D EÎNGROŞARE Se regăsesc adesea în sosuri, supe, produse de

m ări term enul de va la b ilita te al alimentelor.

panificaţie, biscuiţi, prăjituri, deserturi

A cid ul c itric si acidul asco rbic (vitam ina C,

congelate,îngheţată, m argarină si alte alimente

ascorbat, E 3 0 0 -4 ) sunt antioxidanţi naturali,

care se ung pe pâine, gemuri, ciocolată si

care se adăugă unor alim ente si nu sunt

milkshake-uri.

periculoşi, dar a d itiv ii sintetici precum B H A si

Din ce în ce mai mulţi producători încearcă

B H T (E 3 2 0 -2 1 ) s-ar putea să nu fie. A ceştia

să-şi „cu re ţe " produsele alimentare, odată cu

pot accentua m o d ifică rile celulare

creşterea preocupării consum atorilor faţă de

carcinogene, cauzate de a lte substanţe.

toxinele conţinute în alimente, astfel că veţi

A lau n, un compus al a lu m in iu lu i,e ste fo lo sit

vedea din ce în ce mai des afirm aţiile „n u s-au

de foarte m ulte firm e producătoare de

folosit îndulcitori a rtific ia li" sau „alim entul nu

m urături pentru păstrarea aspectului ta re al

conţine ingrediente artificia le".T o a te acestea

alim entelor si mai este în tâ ln it în anum ite

sunt utile, totuşi fiţi atenţi la grăsimile, sarea si

prafuri de copt si anti-acide. A lu m in iu l nu-si

zaharurile ascunse si la denumirile alternative

găseşte locul în n u triţia organism ului uman,

ale unor substanţe care nu fac bine dacă sunt

astfel că ar trebui să evitaţi ingerarea lui.

consumate în exces. Zahărul, de exemplu, are

N itra ţii (n itriţii, E 2 4 9 -5 2 ) reprezintă un tip de conservanţi care sunt adăugaţi adesea la

diverse denumiri, printre care: zaharoză, fructoză, dextroză, sirop de porumb,

alim entele preparate din carne, precum

m altodextrină, golden syrop (suc din trestie de

hot-dog, bacon si şuncă. A cestea pot da naştere

zahăr evaporat) etc.

în organism unor substanţe cu efect

Sodiul, de exemplu, este o altă denumire

carcinogenic puternic, num ite nitrozam ine. Cel

pentru sare. Grăsim ea anim ală este o grăsime

mai bine este să evitaţi orice produse care

saturată, iar a cizii graşi trans reprezintă o altă

conţin n itrat de sodiu sau a lţi nitraţi.

denumire pentru grăsimea hidrogenată. M anitol,

G lutam atul m onosodic (M G S sau 62 1) - un

sorbitol, xilitol, zaharină si aspartam sunt nume

produs natural fo lo sit în bu cătăria est-asiatică

alternative pentru îndulcito rii a rtific ia li cu

- este adăugat la foarte m ulte alimente ca

potenţial carcinogenic.

potenţator de arome. A cesta reprezintă o sursă

Unele substanţe chimice sunt inofensive, de

inutilă de sodiu suplim entar în dietă si poate

exem plu,bicarbonatul de am oniu,acidul malic,

cauza reacţii alergice. Elim inaţi M G S din

acidul fum aric,acidul lactic,lecitina,xanatanul,

reţetele preparate de dum neavoastră, nu

guma guar,calciul clorid,fosfatul m onocalcic si

cum păraţi produse alim entare care conţin

fosfatul de monopotasiu. Dar ce puteţi face când

această substanţă, ia r când m âncaţi m âncare

aveţi în faţă o listă interm inabilă de denumiri,

chinezească, cereţi să vă fie preparată fă ră

care nu vă sunt deloc fam iliare? Dacă vă aflaţi

acest ingredient. E vita ţi si a lţi potenţatori de

într-o asemenea situaţie, regula generală de bază

arome, dintre care: m onoglutam at de potasiu

este să evitaţi acele produse în care ingredientele

(622) si sodiu osinat (631), acidul benzoic si

chimice le depăşesc ca număr pe cele care vă

benzoat (E 2 1 0 -9 ),în tâ ln iţi în băuturile

sunt fam iliare.

acidulate, bere si sosurile pentru salate.

O <

3

Q-

177

PLANIFICAREA MESELOR A C E A S T Ă S C H E M Ă DE P L A N I F I C A R E A M E S E L O R V Ă VA A J U T A SĂ PORNIŢI LA DRUM. PU T EŢI S Ă O R E S P E C T A Ţ I Î N D E T A L I U S A U P U R SI S I M P L U O P U T E Ţ I F O L O S I C A P E UN G H I D . P E N T R U A V Ă INSPIRA, R E V E D E Ţ I LISTA A B U N D E N Ţ E I D E L A P. 82 P R O P U S Ă D E M I N E .

178

ZIUA

1 7:00

15:00 G U ST A R EA DE D UPĂ-AM IAZĂ

E x e rciţiile fizic e de dim ineaţă (p. 190).

A lune înăbuşite 1 ardei gras roşu

7:15

1 cană de apă cald ă cu o lăm âie stoarsă 1 cană de ceai de u rzică

18:00

Dansaţi 20 de minute pe m u zica dată ta re înain te de cină.

7:30

D ezlăn ţuiţi-vă!

O plim bare învio ră to a re de 30 de minute - stim ula ţi tra n sp ira ţia

18:30 CINA

8:15 M ICU L-D EJU N

1 castravete si o tu lp in ă de ţelină

0 caserolă mare de afine. Dacă d o riţi, puteţi să le

Supă miso cu bucăţele de tofu si hasme

Puţin suc de legume:

am estecaţi cu zm eură.

(P u te ţi cum păra supă miso la pachet - adăugaţi

(D acă mai do riţi în c ă o caserolă, nu staţi pe

doar apă fierbin te si câteva frunze de ceapă tocate)

gânduri.)

Curcan ecologic sau pui ecologic, cu m orcovi si

10:15 G U ST A R E A DE D IM INEAŢĂ

înm o aie carnea albă

broccoli, înă b u şiţi si o lingură de supă miso, care să 1 cană plină cu m igdale crude înăbuşite (ţineţi-le la

0 m ână bună de fasole mung în c o lţită si

aburi 2 minute) si 3 sau mai m ulte tulp in i de ţelină

zarzavaturi.

12:00

Ciobanului cu c a rto fi dulci, propusă de mine

Ieşiţi la o plim bare rapidă, de 20 de minute.

(p. 186).

12:30 PRÂNZ

20:30-21:00

Ton pe o garn itu ră de frunze de spanac (dacă doriţi,

E x e rciţiile fiz ic e de seară (p. 191). 21:00 G U ST A R EA DE S E A R Ă

6 roşii m ici

1 sau 2 piersici proaspete crude.

C o n stru iţi o grăm adă din frunze de spanac Presăraţi din plin m ărar S to arceţi o lăm âie crudă si/sau puţină portocală.

DE ATAC

Lăsaţi deoparte m aioneza

PLAN

puteţi să în ăb u şiţi spanacul tim p de 1 minut).

ÎN 7 Z IL E

Dacă sunteţi vegetarian, încerca ţi P lă cin ta

34567 7:00

12:30 PRÂNZ

E x e rc iţiile fizic e de dim ineaţă (ca si în ziua

1 sau 2 avocado moi, bine coapte, tă ia te felii,

precedentă).

îm preună cu o garnitu ră de quinoa răm asă de dim ineaţă.

7:15

Decoraţi cu seminţe de dovleac si o lingură de

1 cană de apă cald ă cu o lăm âie stoarsă

seminţe de in si serviţi îm preună cu o garn itu ră de

1 cană de ceai de păpădie

fasole verde în ă b u şită uşor.

7:30

15:00 G U STA R E DE DUPĂ-AM IAZĂ

0 plim bare rapidă de 30 de minute.

1 sau m ai m ulţi ardei graşi galbeni

8:15 M ICU L-D EJU N

18:00

1 bol cu orice tip de pepene galben sau ananas

Dansaţi 20 de minute.

C ontinuaţi cu 1 bol de fie rtu ră de quinoa (vezi pag. 186)

18:30 CINA

Ghiveci de fasole A d zu ki (p. 186) cu dovlecel si 10:15 G U STA R E DE DIM IN EAŢA

igname, la care adăugaţi din plin lucernă în c o lţită în

Sem inţe de dovleac si unul sau mai m ulţi castraveţi

mom entul se rvirii. M â n ca ţi îm preună cu Piureul de

cu coajă.

mei si Supa de ceapă (p. 186). G ă tiţi o porţie mai mare, astfel în c â t să vă răm ână si pentru prânzul de

12:00

a doua zi.

Faceţi o plim bare rapidă de 20 de minute 20:30

E x e rc iţiile fizic e de seară (la fel ca în ziua UI

precedentă).

-I

i—i

N

h* Z

21:00 G U ST A R EA DE S E A R A

O

O m ână de alune crude. Dacă le puneţi la în m u ia t

s< IU

a z < _i o.

180

tim p de 2 ore, alunele vor fi foarte uşor de digerat.

ZIUA

12 7:00

15:00 G U ST A R EA DE D UPĂ-AM IAZĂ

E x e rciţiile fizic e de dim ineaţă (la fel ca în zilele

0 cutie de roşii m ici

precedente)

1 anason toca t

7:15

18:00

1 cană de apă cald ă cu o lăm âie stoarsă

Dansaţi tim p de 20 de minute

1 cană de ceai de anason 18:30 CINA 7:30

Lim bă-de-m are cu lăm âie (sau orice a lt peste

O plim bare rapidă de 30 de minute

proaspăt care vă place) cu garn itu ră din inflorescenţe înăbuşite de broccoli, morcovi si

8:15 M ICU L-D EJU N

busuioc. S e rv iţi îm preună cu fasole sau m azăre

Am estecaţi cu m ixerul 1 mango, 1 piersică si 1

boabe crude.

banană. Turnaţi amestecul peste o caserolă de zmeură.

20:30

E x e rciţiile fiz ic e de seară (la fel ca în zilele 10:15 G U ST A R EA DE D IM IN EAŢĂ

precedente).

O m ână bună de nuci braziliene. 21:00 G U ST A R EA DE S E A R Ă 12:00

1 sau mai m ulte mere.

Faceţi o plim bare rapidă de 20 de minute. 12:30 PRÂNZ

S a la tă de fasole franţuzească (p. 187) sau ghiveci

PLAN

DE ATAC

ÎN 7 Z IL E

de fasole A d zu ki, răm as din seara trecută. Serviţi îm preună cu o garn itu ră de zarzavaturi.

ZIUA

4 7:00

15:00 G U ST A R EA DE DUPĂ-AM IAZĂ

E x e rc iţiile fizic e de dim ineaţă (la fel ca în zilele

Un castron de varză m urată peste care presăraţi

precedente).

seminţe de floarea-soarelui sau de in.

7:15

18:00

1 cană de apă cald ă cu lăm âie stoarsă

Dansaţi tim p de 20 de minte.

1 cană de ceai de urzică. 18:30 CINA 7:30

Ghiveci de fasole mung (p. 187) cu G ourm et de

S ă riţi în sus si în jos pe m initram b ulină tim p de 15­

orez brun (p. 18 7). S erv iţi cu frunze de sa la tă si

20 de minute sau ieşiţi la o plim bare vioaie.

trifo i în c o lţit.

8:15 M ICU L-D EJU N

20:30

O grăm adă mare de struguri.

E x e rc iţiile fiz ic e de seară (la fel ca în zilele

O jum ătate de oră m ai tâ rziu , un castron de fie rtu ră

precedente).

de ovăz. 21:00 G U ST A R EA DE S E A R Ă 10:15 G U ST A R EA DE DIM INEAŢĂ

O m ână bună de struguri roşii sau cireşe 12:00

Faceţi o plim bare vioaie de 15 minute. 12:30 PRÂNZ

Supă de broccoli (p. 187) cu o garnitu ră de salată com pusă din cicoare, avocado, ţelină, germeni de trifo i, sa la tă verde, frunze de m uştar si ridichi. Presăraţi 2 linguriţe de seminţe de susan, stoarceţi lăm âie si câteva picătu ri de sos de ta m a ri fă ră grâu.

Câteva curm ale întregi.

ZIUA

1234567 7:00

15:00 G U ST A R EA DE DUPĂ-AM IAZĂ

E x e rciţiile fizic e de dim ineaţă (la fel ca în

1 sau m ai m ulţi castraveţi.

zilele precedente). 18:00 7:15

S ă riţi în sus si în jos pe m initram bulină, pe

1 cană de apă cald ă cu lăm âie stoarsă

m uzică, tim p de 20 de minute.

1 cană de ceai de păpădie 18:30 CINA 7:30

R ulouri de legume sushi (p. 18 8) cu trifo i

O plim bare vioaie de 30 de minute.

în c o lţit si seminţe germ inate de floareasoarelui si trifo i. S e rv iţi îm preun ă cu varză

8:00 M ICU L-D EJU N

acră.

S a la tă de fru cte din piersici, pere si căpsune, peste care se presară frunze de mentă.

20:30

După o jum ătate de oră, un castron de fie rtu ră

E x e rc iţiile fiz ic e de seară (la fel ca în zilele

miso cu orz.

precedente).

10:15 G U ST A R E A DE D IM INEAŢA

21:00 G U ST A R EA DE S E A R A

2 sau mai m ulţi morcovi

Beţisoare de ţelină, înm u ia te în sos de avocado.

12:00

O plim bare rapidă de 20 de minute în a in te de masă. 12:30 PRÂNZ

Supă de dovlecel si c a rto fi dulci (p. 187). Dacă vă mai este foam e după supă, atunci faceţi o salată de năut, cicoare si anason, îm preună cu o porţie generoasă de fasole în ă b u şită si seminţe în c o lţite de lucernă. G a rn isiţi cu felii subţiri de morcovi.

o

<

ZIUA

1234567 7:00

12:00

E x e rc iţiile fizic e de dim ineaţă (la fel ca în zilele

O plim bare rapidă de 20 de minute în a in te de masă.

precedente). 12:30 PRÂNZ 7:15

Sote consistent de linte (p. 188) cu o m ână bună de

1 cană de apă cald ă cu lăm âie stoarsă

fasole în co lţită .

1 cană de ceai de anason. 15:00 G U ST A R EA DE DUPĂ-AM IAZĂ 7:30

2 m orcovi cruzi

O plim bare rapidă de 30 de minute.

1 ardei galben crud

8:00

18:00

Suc de ţelină, castravete si morcov

S ă riţi coarda tim p de 10 minute

După o jum ătate de oră, un castron de fie rtu ră de

S ă riţi în sus si în jos pe m initram b ulină tim p

quinoa (p. 186).

de 10 minute.

10:15 G U ST A R EA DE DIM INEAŢĂ

18:30 CINA

O caserolă de afine.

Som on (nu de crescătorie) m arinat la cuptor cu sa la tă V ita lity (p. 188) 20:30

E x e rc iţiile fizic e de seară (la fel ca în zilele precedente). 21:00 G U ST A R EA DE S E A R Ă

Fasole în c o lţită si bucăţele de ţelin ă în sos vegetal (p. 189). < LU

ZIUA

7 7:15

12:30 PRÂNZ

E x e rciţiile fizic e de dim ineaţă (la fel ca în

Supă de napi si praz (p. 189), peste care se

zilele precedente).

presară din plin seminţe în c o lţite si pătrunjel crud. L a alegere, puteţi să în cerca ţi Burger-ul

7:30

din legume coapte si fasole propus de mine

1 cană de apă cald ă cu lăm âie stoarsă

(p. 189).

8:00

13:30

0 plim bare vioaie de 30 de minute.

Suc de legume: ghiveci de castraveţi (p. 145).

8:30 M ICU L-D EJU N

15:00 G U STA R E DE DUPĂ-AM IAZĂ

Crem a de fru cte de pădure după reţeta

Suc de legume: 1 castravete, 4 tulp in i de ţelină,

Dr. G illian :

% sfeclă si o bu căţică de ghimbir.

1 caserolă de căpsune si 1 banană A m estecaţi cu m ixerul până devin pastă

18:00

A dău gaţi 1 lingură de afine întregi si 3

E xe rc iţii fixice uşoare. O plim bare de 30 de

linguriţe cu v â rf din amestecul sub form ă de

minute.

praf al Dr. G illia n (vezi p. 22 0). 18:30 CINA 10:15 GU STA R E DE DIM IN EAŢĂ

M u lte frunze de cicoare um plute cu salată

Suc de legume:

libaneză (p. 18 8). Ornaţi cu nuci braziliene

1 castravete, 4 tu lp in i de ţelină, % măr, câteva

tocate.

co m p oziţiei.

2 sau m ai m ulte pere.

12:00

O plim bare energică de 20 de minute.

DE ATAC

21:00 G U ST A R EA DE S E A R Ă

PLAN

ling uriţă de sp iru lin ă am estecată cu restul

ÎN 7 Z IL E

răm urele de mentă, m ărar sau busuioc, 1

REŢETE DELICIU CU PUI

2 tu lp in i de ţe lin ă , sp ă la te ş i tă ia te în

GHIVECI DE FASOLEADZUKI

2 b u c ă ţi de p ie p t de p u i (sau cu rca n )

b u că ţele m ic i

(4 P O R Ţ II)

O le g ă tu ră de fru n ze de b u su io c

1 fru n z ă de d a fin

1 ca n ă de faso le A d z u k i (în m u ia tă în apă

8 r o ş ii m ic i

1 dovlecel, c u ră ţa t de coajă, tă ia t în

cu 2 ore în a in te de g ă tire )

M is o sau b u lio n ( V can ă)

ju m ă tă ţi, c u ră ţa t de se m in ţe ş i a p o i tă ia t

1 cub de su p ă vegetală

O m ân ă de faso le m ung în c o lţită sau

în b u că ţele m ic i

1 lin g u ră de p a stă m iso

z a rz a v a tu r i p roaspete

4 5 0 m l su p ă de legum e (o b ţin u tă

2 m o rco v i

2 g ră m e z i de fru n ze de s a la tă verde

d in tr-u n cu b de su p ă de legum e sau su pă

1 d o v le ce l m ic, tă ia t în b u c ă ţi m a ri

O gr ă m a d ă de fru n ze de sp a n a c

p re p a ra tă de d u m n eavo astră)

1 ceapă, c u ră ţa tă de co a jă ş i tă ia tă f e lii

4 2 0 g fa so le roşie, co n se rva tă fă r ă sare,

1 le g ă tu ră de h a ţm a ţu ch i

s p ă la tă în tr-o stre cu ră to a re , ţin u tă sub

1 m ân ă de sem in ţe în co lţite

ap ă rece ş i scu rsă

1 că p ă ţâ n ă de cic o a re

2 ar d e i r o ş ii sau g a lb e n i sp ă la ţi, c u r ă ţa ţi

1 rid ich e la fie c a r e fru n z ă de cic o a re

(2 P O R Ţ I I

P u n e ţ i f o lie p e n t ru c o p t în t r - o t a v ă , a p o i a ş e z a ţ i b u c ă ţ ile de c a r n e d e p u i. R u p e ţ i fr u n z e le de b u s u io c , t ă ia ţ i r o ş iile în ju m ă t ă ţ i şi p r e s ă r a ţ i- le p e s te c a r n e a de p u i. A m e s t e c a ţ i o lin g u r iţ ă de b u lio n s a u m is o cu o ju m ă t a t e de c a n ă de a p ă fie r b in t e p e n tru a o b ţin e o c a t it a t e m a i m a r e de z e a m ă , d u p ă c a r e t u r n a ţ i a m e s t e c u l p e s te p u i. Î n d o iţ i f o lia p e n tru g ă t it a s t fe l în c â t s ă se c re e z e o m a r g in e şi p u n e ţi t a v a la c u p t o r ( 2 0 0 ° C ) t im p de 2 0 de m in u te .

de sem inţe ş i t ă ia ţ i f e lii 4 ro şii, sp ă la te ş i tă iate în ju m ă tă ţi 2 d o v le ce i m ijlo c ii, tă ia ţi f e lii 1 că p ă ţâ n ă de b ro c c o li, tă ia tă m ăru n t 3 m o rc o v i m ijlo c ii, tă ia ţi f e lii 2 lin g u r i de p ă tru n je l pro aspăt, to ca t m ăru n t 1 lin g u r iţă de a ro ru t 4 c a r t o f i dulci, în ă b u ş iţi tim p de 15

S e r v iţ i p u iu l pe o g a r n it u r ă de s p a n a c c ru d , în ă b u ş it uşor, cu o s a la t ă d in

m inute, p â n ă c â n d se înm oaie, a p o i z d r o b iţi

FIERTURA DE QUINOA

(1 P O R Ţ I E

le g u m e , a d u c e ţ i a m e s t e c u l la fie r b e r e şi m e n ţin e ţ i la f o c m ic t im p de 3 0 de m in u t e . ( D a c ă la a c e s t s o te a d ă u g a ţ i o f â ş ie de a lg ă k o m b u , v ă îm b o g ă ţ i ţ i m e n iu l cu o c a n t it a t e c o n s id e r a b ilă de s u b s t a n ţ e n u t r it iv e . S p ă la ţ i o b u c a t ă de a lg ă în a p ă şi a d ă u g a ţ i- o la s o te . N u t r e b u ie s ă m â n c a ţ i a lg a p e n t ru a b e n e f ic ia de s u b s t a n ţ e le n u t r it iv e pe c a r e le c o n ţ in e .)

z a r z a v a t u r i p ro a s p e t e , g e r m e n i de f a s o le m u n g şi s a la t ă v e rd e .

P u n e ţ i 1 c a n ă de f a s o le A d z u k i la 3 c ă n i de a p ă . A d ă u g a ţ i în a p ă c u b u l d e s u p ă de

Î n c ă lz iţ i în t r - o t ig a ie p u ţ in ă a p ă îm p r e u n ă

D u p ă ce a u t r e c u t 1 5 d in c e le 3 0 de

cu u le iu l de m ă s lin e . A d ă u g a ţ i u s t u r o iu l,

m in u te , a d ă u g a ţ i d o v le c e lu l. D u p ă c e le 3 0

c e a p a , ţ e lin a şi f r u n z a d e d a fin şi f ie r b e ţ i

de m in u te , a d ă u g a ţ i c e a p a şi m o r c o v ii.

2 c ă n i de ap ă

la f o c m ic t im p de a p r o x im a t iv 3 m in u te .

A p o i a d ă u g a ţ i h a ţ m a ţ u c h i ş i o r n a ţ i cu

1 ca n ă b oab e d e q u in o a

A d ă u g a ţ i d o v le c e lu l şi m a i f ie r b e ţ i în c ă 3

f r u n z e le de c ic o a r e , s e m in ţ e le în c o lţ it e şi

m in u t e ,a m e s t e c â n d .T u r n a ţ i s u p a şi

r id ic h i.

U n v â r f de c u ţit de p r a f de b u lio n

a d u c e ţi c o m p o z iţ ia la n iv e lu l de fie r b e r e , P u n e ţ i a p a la f ie r t , d u p ă c a r e a d ă u g a ţ i q u in o a . A s e z o n a ţ i cu p u ţ in p r a f de b u lio n (n u f o lo s iţ i s a r e d e b u c ă t ă r ie ) . A d u c e ţ i c o m p o z iţ ia în s t a d iu l de f ie r b e r e ş i a p o i lă s a ţ i la f o c m ic , t im p de a p r o x im a t iv 7 m in u t e . S t in g e ţ i f o c u l şi a ş t e p t a ţ i 1 5 m in u t e în a in t e de a c o n s u m a m â n c a r e a .

PLĂCINTA CIOBANULUI CU CARTOFI DULCI ( 4 P O R 2 lin g u riţe de u le i v irg in de m ăsline 1 c ă ţe l de usturoi, c u ră ţa t de co a jă ş i z d ro b it 1 ceapă, c u ră ţa tă de co a jă ş i tă ia tă f e lii

m e n ţin â n d f la c ă r a de m ă r im e m ijlo c ie .

PIURE DE MEI

F ie r b e ţ i u ş o r 1 0 m in u te , a m e s t e c â n d d in

1 ca n ă d e m e i

(4 P O R Ţ I I )

c â n d în c â n d . A d ă u g a ţ i f a s o le a , a r d e ii,

1 co n o p id ă m ică, tă ia tă în f e lii s u b ţir i

r o ş iile , d o v le c e ii, b r o c c o li şi m o r c o v ii.

2 V că n i apă

F ie r b e ţ i t o t u l la f o c m ic în c ă 5 m in u te ,

1 p r a f de sa re de m are

p â n ă c â n d d o v le c e lu l s - a în m u ia t .

ca n ă p ă tru n je l p ro asp ăt, m ă ru n ţit

A m e s t e c a ţ i în c o m p o z iţ ie ş i p ă t r u n je lu l. A d ă u g a ţ i p u ţin a r o r u t p e n tru în g r o ş a r e . P u n e ţ i t o a t ă c o m p o z iţ ia în t r - u n v a s p e n t ru c u p to r, a m e s t e c a ţ i p iu r e u l de c a r t o f i d u lc i cu p u ţ in ă a p ă ş i p u ţ in so s t a m a r i şi t u r n a ţ i t o t u l d e a s u p r a . Ţ in e ţ i la c u p t o r ( 2 0 0 ° C ) t im p de 1 5 m in u te . E s te s u f ic ie n t p e n t ru c a m e n iu l s ă fie d e s ă v â r ş it .

S p ă la ţ i m e iu l şi s c u r g e ţ i- l b in e . P u n e ţ i în a p ă un p r a f de s a r e şi a d u c e ţi la f ie r b e r e . T ă ia ţ i c o n o p id a în f e lii s u b ţ ir i, a p o i p u n e ţ i- o în a p ă , îm p r e u n ă cu m e iu l. A d u c e ţ i la f ie r b e r e , d u p ă c a r e r e d u c e ţi f la c ă r a ş i m e n ţin e ţ i v a s u l pe f o c t im p de 2 0 de m in u t e . D u p ă a c e e a , z d r o b iţ i b in e a m e s t e c u l cu un t e l p e n t ru p iu r e . L a s e r v ir e , p r e s ă r a ţ i p ă t r u n j e lu l.

SOS DE CEAPĂ

GHIVECI DE FASOLE MUNG

„GOURMET“ DE OREZ BRUN

2 cepe m ari, cu ră ţa te de co a jă ş i tă ia te î

(4 P O R Ţ II)

(4 P O R Ţ II)

f e lii s u b ţiri

1 ca n ă fa s o le m ung

1 ca n ă de o re z b run

1 lin g u riţă de u le i de m ăsline

1 cub d e s u p ă vegetală

1 cub de su p ă vegetală

2 c ă n i de ap ă de iz v o r

2 m o rco v i

2 m o rco v i

2 lin g u riţe de so s ta m a ri fă r ă grâu

1 ceapă

1 ceapă

A g e n t de în g ro şa re (1 lin g u r iţă a ro ru t)

1 le g ă tu ră de h a ţm a ţu c h i

% c a n ă de m a z ă re p ro a s p ă tă

(4 P O R Ţ I I )

1 anason C u r ă ţ a ţ i c e p e le d e c o a j ă şi t ă ia ţ i- le în f e lii s u b ţ i r i . Î n c ă l z i ţ i u le iu l în t r - o c r a t iţ ă cu p u ţ in ă a p ă şi a d ă u g a ţ i c e p e le . F ie r b e ţ i la f o c m ic t im p de 1 5 m in u t e . A d ă u g a ţ i a p a de iz v o r. A m e s t e c a ţ i t a m a r i şi a r o r u t u l cu p u ţ in ă a p ă re ce , p e n t ru a se

2 c ă n i de v a rză creaţă, în ă b u şită tim p de 2 -3 m inute *A lin g u r iţă p r a f cu rcu m a % lin g u r iţă p r a f co ria n d ru *A lin g u r iţă p r a f ch im io n 1 v â r f de c u ţit sa re de m are

d iz o lv a . A d ă u g a ţ i c o m p o z iţ ia o b ţ in u t ă

P u n e ţ i 1 c a n ă d e o r e z b ru n la 2 c ă n i de a p ă f ia r t ă . A d ă u g a ţ i c u b u l de s u p ă . F ie r b e ţ i la f o c m ic t im p de 2 0 de m in u te , p â n ă c â n d o r e z u l s e în m o a ie şi a b s o a r b e a p r o a p e t o a t ă a p a , d a r nu c h ia r t o a t ă . S t in g e ţ i f o c u l ş i lă s a ţi 1 0 m in u t e s ă se ră c e a s c ă , d u p ă c a re p u te ţi m â n c a .

p e s te c e a p ă ş i a m e s t e c a ţ i la f o c m ic p â n ă

P u n e ţ i 1 c a n ă de f a s o le m u n g la 3 c ă n i de

A d ă u g a ţ i m a z ă r e a c h ia r în a in t e de

c â n d în c e p e s ă se în g r o a ş e ş i s ă se

a p ă . A d ă u g a ţ i c u b u l de s u p ă v e g e t a lă ,

s e r v ir e .

lim p e z e a s c ă . A m e s t e c a ţ i cu m ix e r u l

a d u c e ţi la fie r b e r e şi m e n ţin e ţ i t im p de 3 0

p e n t ru a o b ţin e un so s. L a a le g e r e , p u t e ţ i f o lo s i s u p ă m is o la p a c h e t. A d ă u g a ţ i d o a r a p ă şi t u r n a ţ i s u p a

şi c h im io n u l. D u p ă 3 0 de m in u te , a d ă u g a ţ i

SUPĂ DE DOVLECEI SI CARTOFI DULCI ( 4

c e a p a şi m o r c o v ii. O rn a ţi cu m u lt

6 -8 c ă n i de apă

d e m in u t e . A d ă u g a ţ i c u r c u m a , c o r ia n d r u l

P O R Ţ II)

h a ţ m a ţ u c h i şi s e r v iţ i p e un s t r a t de a n a s o n ,

1 cub d e b u lio n v e g e ta l

v a r z ă c r e a ţ ă ş i s e m in ţ e în c o lţ it e . T r if o iu l

3 c ă n i de dovlecel, tă ia t cubuleţe

î n c o l ţ i t se p o tr iv e ş t e de m in u n e .

1 anason

cubuleţe

6 c ă n i de ap ă sau c h ia r m a i m u lt (câ t să

SALATĂ DE FASOLE FRANŢUZEASCĂ ( 4 P O R

acop ere legum ele)

1 con servă de fa so le fă r ă s a r e

6 -8 cepe, tă ia te f e lii

o b ţ in u t ă p e s te p iu r e u l d e m e i.

SUPĂ-CREMĂ DE BROCCOLI

1 ca n ă de ig nam e sau c a r t o f i d u lc i tă ia ţi

(4 P O R Ţ I I ) 3 c ă p ă ţâ n i de b ro c c o li, tă ia te în b u c ă ţi

1 ca n ă de m o rco vi, t ă ia ţ i cubuleţe

1 anason întreg, tă ia t cubuleţe

1 ţe lin ă, s p ă la tă ş i tă ia tă

1 le g ă tu ră de ta rh on ş i p ă tru n je l

1 cub de b u lio n vegetal

3 m u ră tu ri m ici, tă ia te m ă r unt

1 c ă ţe l de u stu ro i

1 le g ă tu ră de ta rh on p ro a s p ă t ş i 1

1 ar d e i roşu, tă ia t f e lii

Sem in ţe de d o v le a c ş i su san p en tru

le g ă tu ră de fru n ze pro aspe te de salv ie

1 ar d e i galben, tă ia t f e lii

p re să ra t peste co m p o z iţie

1 ca n ă de se m in ţe în c o lţite proaspete

V a rz ă a c r ă ş i s a la tă cu fru n z ă la tă O ca n tita te m ic ă de sem inţe de flo a re a -

F ie r b e ţ i a p a , a d ă u g a ţ i b r o c c o li şi m e n ţin e ţ i la f o c m ic t im p d e 7 m in u te .

s o a re lu i S os vinegr etă

S t in g e ţ i fo c u l ş i a d ă u g a ţ i t o a t e c e le la lt e

d u lc i, m o r c o v ii şi c e a p a , lă s â n d t o t u l s ă f ia r b ă u ş o r t im p de 5 - 8 m in u te , p â n ă

in g r e d ie n te , cu e x c e p ţ ia s e m in ţ e lo r

A m e s t e c a ţ i t o a t e in g r e d ie n t e le ş i o b ţin e ţi

în c o lţ it e . A m e s t e c a ţ i cu m ix e r u l. P u t e ţ i

o s a la t ă d e lic io a s ă .

s ă a d a p t a ţ i c o n s is t e n ţ a s u p e i, a d ă u g â n d

P u n e ţ i în a p ă c u b u l de b u lio n ş i f ie r b e ţ i. A d ă u g a ţ i d o v le c e lu l, a n a s o n u l, c a r t o f ii

c â n d in g r e d ie n t e le se în m o a ie p u ţ in , d a r nu p r e a t a r e . L u a ţ i v a s u l d e pe f o c şi a d ă u g a ţ i t a r h o n u l, p ă t r u n j e lu l şi

m a i m u lt ă s a u m a i p u ţ in ă a p ă . A d ă u g a ţ i

u s t u r o iu l. A m e s t e c a ţ i cu m ix e r u l. S u p a

în m ix e r şi s e m in ţ e le g e r m in a t e - s a u le

p o a te fi m a i g r o a s ă s a u m a i s u b ţ ir e , în

p u t e ţ i f o lo s i p e n tru g a r n is ir e a s u p e i.

f u n c ţ ie d e c a n t it a t e a de a p ă f o lo s it ă .

P u t e ţ i d iv e r s if ic a r e ţ e t a f o lo s in d d if e r it e

G a r n is iţ i cu b u c ă ţe le d e r id ic h i, s e m in ţe

t ip u r i de z a r z a v a t u r i, p r e c u m p ă t r u n je lu l,

de d o v le a c si de s u s a n .

c o r ia n d r u l sa u m ă r a r u l.

RULOURI „SUSHI“ CU LEG UM E

SOTE CONSISTENT DE LINTE

SOMON MARINAT LA CUPTOR

(4 P O R Ţ II)

(4 P O R Ţ I I )

(2 P O R Ţ I I )

2 c ă n i de avo ca d o z d ro b ite sau so s-crem ă

1 c a n ă de linte, în m u ia tă în a p ă tim p de

2 f ile u r i de som on

d e avocad o

2 0 de m in ute ş i c lă t it ă bine

2 c ă ţe i de usturoi, c u r ă ţa ţi de co a jă ş i

f o i de n o r i crude

2 fru n ze de d a fin

z d r o b iţi

f e lii de castraveţi, tă ia te pe lu ng im e

2 cepe

1 lin g u ră de g h im b ir m ă cin a t

1 ca n ă de varză, d a tă pe ră z ă to a re

4 m o rco v i

S u c u l sto rs de la o lăm âie

1 ca n ă de m orcov, d at pe ră z ă to a r e

2 c ă n i de d o v le ce l tă ia t cubuleţe

1 le g ă tu ră de sp an ac

1 ca n ă de lu ce rn ă în c o lţită sau germ en i

1 c a r t o f dulce

2 b u c ă ţi de p ra z

de flo a re a -so a re lu i sau t r if o i în c o lţit o r i

1 tu lp in ă de ţe lin ă

1 ce aşcă de co ria n d ru p ro a s p ă t

un am estec d in acestea

1 cub de b u lio n vegetal

1 ceapă, tă ia tă în cu bu leţe m ic i

1 le g ă tu ră de urda v a c ii

M ă r a r p ro a s p ă t

1 lin g u r iţă sos ta m a ri fă r ă grâu

T ă ia ţ i p ra z u l în a p ro x im a tiv 1 2 b u c ă ţi şi fie r b e ţ i- l sa u în ă b u ş iţ i- l t im p de 5 m inute , p â n ă d e vin e fr a g e d . S p ă la ţ i s o m o n u l şi

2 c ă n i de o re z brun, fie r t P u n e ţ i în t r - u n v a s c e a p a ş i f r u n z e le de

s c u r g e ţi- l b in e de a p ă . P u n e ţi o c a n t it a t e de

T u r n a ţ i p iu r e u l de a v o c a d o p e s te f o ile de

d a f in , îm p r e u n ă cu a p a ş i c u b u l d e s u p ă ,

fr u n z e p ro a s p e te de s p a n a c în t r - o t a v ă nu

n o r i (c u p a r t e a lu c io a s ă în jo s ) . L ă s a ţ i

a c o p e r iţ i ş i a d u c e ţi la fie r b e r e . M e n ţ in e ţ i

p re a a d â n c ă p e n tru cu p tor. D e a su p ra ,

a p r o x im a t iv 2 ,5 c m d in f o ile de n o r i

la f o c m i c , t i m p de 3 0 - 3 5 de m in u te .

a ş e z a ţi b u c ă ţile fr ă g e z it e de p r a z .A p o i,

n e a c o p e r it e p e n t ru a p u t e a în c h id e

D u p ă p r im e le 1 5 m in u te , a d ă u g a ţ i

p e ste p ra z p u n e ţi s o m o n u l.A m e s t e c a ţi

r u lo u r ile la c a p e t e . În m ijlo c , p u n e ţi c â te

d o v le c e lu l ş i c a r t o f u l d u lc e . D u p ă în c ă 1 0

u le iu l de m ă s lin e cu u s tu ro iu l şi g h im b iru l

un r â n d d in u r m ă t o a r e le in g r e d ie n te :

m in u te , a d ă u g a ţ i m o r c o v u l ş i ţ e lin a . S p r e

m ă c in a t ; în t in d e ţ i a c e s t a m e s te c cu o

o re z , c a s tr a v e t e , m o rc o v , s e m in ţe , v a r z ă ,

s f â r ş it , a d ă u g a ţ i c r e s o n u l şi s o s u l t a m a r i,

p e n s u lă pe ste file u r ile de p e şte. P ă s t r a ţ i o

m ă r a r. R u la ţ i f o ile de n o r i de la un c a p ă t ,

a m e s te c â n d .

c a n t it a t e m ic ă d in p a s ta de u s tu ro i.

s t r â n g â n d uşor. D u p ă îm p a c h e t a r e ,

P e n t r u a o b ţin e d in a c e s t a m e s t e c o

S t o a r c e ţ i s u c u l de la o lă m â ie p e ste p e şte şi

r u lo u r ile t r e b u ie s ă f ie t a r i.

s u p ă p e n t ru z iu a u r m ă t o a r e , a d ă u g a ţ i

s p a n a c .I n t r o d u c e ţ i t o tu l în c u p to r u l în c ă lz it

m a i m u lt ă a p ă , m a i m u lt e v e r d e ţ u r i, la

în p r e a la b il ( 2 0 0 ° C ) . Ţ in e ţ i a p ro x im a tiv 2 5

SOS-CREMĂ DE AVOCADO

a le g e r e , în c ă un c u b de s u p ă ş i a m e s t e c a ţ i

de m in u t e .Î n tim p u l c o a c e r ii, u n g e ţi p eştele

2 a vo cad o fo a r te m o i

p â n ă o b ţ in e ţ i o c r e m ă .

2 cepe verzi, tă ia te m ăru n t

cu p a s tă de u s tu ro i la fie c a re 1 0 m in u te .În fin a l, d e c o r a ţi cu fr u n z e de c o r ia n d r u şi m a i

A lin g u r iţă de p r a f de co ria n d ru

SALATĂ CRUDĂ „VITALITY"

A lin g u r iţă de con dim en te d in alge

(4 P O R Ţ I I )

m arin e (sau sa re de m are)

0 c a n tita te m are de fru n ze de a ru g u la

% lin g u r iţă de u le i de m ăsline

(proaspete)

(4 P O R Ţ I I )

3 -4 lin g u r i de a p ă (de p re fera t, apă

1 rid ich e neagră, cu ră ţa t de co a jă ş i

2/3 ca n ă q u in o a fia r tă

m in e ra lă p la tă )

tă ia tă f e lii

% ca n ă m e ntă p r o a s p ă t ă , to c a tă m ăru nt

T u rn a ţi a p a în t r - u n v a s p e n tru m ixer. A d ă u g a ţ i a v o c a d o , c e a p a ve rd e , c o r ia n d r u l, c o n d im e n te le , u le iu l de m ă s lin e şi p r a fu l de a lg e , d u p ă c a r e a m e s t e c a ţ i cu m ix e r u l p â n ă o b ţin e ţi o p a s t ă c r e m o a s ă .

s t o a r c e ţi pe d e a s u p ra p u ţ in ă lă m â ie .

SALATĂ LIBANEZĂ

8 r o ş ii m ic i

1% ca n ă p ă tru n je l pro aspăt, to ca t

1 tu lp in ă de ţe lin ă , tă ia tă b u c ă ţi

m ăru n t

1 d o v le ce l galben, tă ia t f e lii

1 ro şie m are, tă ia tă cu b u ri

6 r id ic h i m ici, tă ia te pe ju m ă ta te

1 castravete de m ărim e m ijlo cie , cu ră ţa t

2 lin g u r i de sem inţe cru de de flo a r ea-

de co a jă ş i tă ia t cu b u ri

s o a r elui, susan sau d ov le ac

2 / 3 ca n ă c e a p ă , to ca tă

1 m ân ă de fa so le m ung în c o lţită

1 lin g u ră u le i de m ăslin e e x tra v irg in

2 m o rc o v i d a ţi pe ră z ă to a re

1 lă m â ie în treagă, s to a rsă

1 le g ă tu ră de m ă ra r

1 v â r f de c u ţit sare de m are

1 lă m â ie (pentru sto rs) A m e s t e c a ţ i t o a t e in g r e d ie n t e le în t r - u n

<

iu

188

A m e s t e c a ţ i t o a t e a c e s t e in g r e d ie n t e

c a s t r o n m a r e . A c o p e r iţ i v a s u l ş i ţ in e ţ i- l la

p e n t ru a o b ţin e o s a la t ă d ă t ă t o a r e de

f r ig id e r t im p de 2 0 de m in u te . S e r v iţ i

e n e r g ie . M â n c a ţ i- o îm p r e u n ă cu s o s m is o

a m e s t e c u l pe un s t r a t de f r u n z e de s a la t ă

şi s u s a n ( v e z i p. 1 8 9 ) .

v e rd e , a s e z o n a t cu f e lii de lă m ă ie .

BURGERI CU LEG UM E ŞI FASOLE

D ELIC ATES E

(4 B U R G E R I )

BUDINCA

2 c ă n i de fa so le fia r t ă ( fo lo s iţi fasole

2 a v o cad o z d r obite

cu b oab e negre, A d z u k i, p ă tată, a lb ă

I V f e lii de lăm âie

1 sau 2 a v o cad o zd ro b ite

sau năut)

V lăm âie p en tru suc

V lăm âie s to a rs ă

1 ca n ă de dovlecel, în ăb u şit

V p a r ă p en tru su c

V lăm âie verde s to a rs ă

1

2 c ă n i de cu rm a le cu răţate de s â m b u ri

1 ar d e i roşu, to ca t m ăru n t

m o rco v

d e l A m â ie

SOSURI Ş I A L IM E N T E CARE SE POT ÎN T IN D E GUACAMOLE

V ceapă, to c a tă m ăru n t

3 lin g u r i de s ir o p de a r ţa r

1 lin g u ră oţe t de m ere

1 h aşm ă m ic ă

2 lin g u r i de s u c de p e r e

6 r o ş ii m ic i

V ca n ă de su p ă m iso sau a ltă su p ă de legum e p en tru a u m e zi p u ţin b oab ele 1 lin g u ră de z a rz a v a tu r i pro aspe te sau sub fo rm ă de p r a f (co ria n d ru , salvie, p ătru n je l, cim bru , m ărar, busuioc,

M ă r a r sau a ru g u la p e n tru o rn a t P u n e ţ i la un lo c t o a t e in g r e d ie n t e le şi s t o a r c e ţ i p e s te e le s u c p r o a s p ă t de

Z d r o b iţ i a v o c a d o în t r - u n c a s t r o n .

p o r t o c a lă ş i lă m â ie , d u p ă c a r e a m e s t e c a ţ i

A d ă u g a ţ i t o a t e c e le la lt e in g r e d ie n t e şi

b in e cu m ix e r u l.

a m e s t e c a ţ i b in e .

gh im b ir, anason, ch im io n , m entă, u stu ro i - toate su n t bune) V ca n ă de ore z b ru n fie r t S em in ţe de flo a rea-so ar elui, d a că d o r iţ i

DELICIU FONDANT DE ROŞCOVE

PASTA DE NAUT ŞI DIN SEMINŢE

1*4 ca n ă cu rm a le fă r ă sâ m b u ri

DE SUSAN POT FI FOLOSITE CA SOS PENTRU LEGUME.

% c a n ă s ta fid e în m uiate în apă V c a n ă se m in ţe de f lo a r ea-so arelui,

Z d r o b iţ i b in e fa s o le a . A m e s t e c a ţ i cu

m ăcin ate

ALTE SOSURI PENTRU LEGUM E

c e le la lt e in g r e d ie n t e ş i f a c e ţ i m ic i t u r t iţ e .

1 ca n ă n u ci

1 ca n ă de legum e fie rte sau fa so le fia r tă

P u n e ţ i- le la c u p t o r t im p de 3 0 de m in u te

2 c ă n i n u c i b ra zilie n e , în m uiate în apă

1 le g ă tu ră de p ătru n j e l ş i a rp a g ic, tocate

( 2 0 0 ° C ) , p â n ă se r u m e n e s c . S e r v iţ i cu

1 ca n ă apă

1 v â r f de c u ţit de co ria n d ru

s o s - c r e m ă de a v o c a d o .

4 lin g u r i p r a f de roşcove

1 lin g u ră de ta h in i

Sem in ţe de susan

2 lin g u riţe p a stă m iso V ceapă, to c a tă m ăru n t

A m e s t e c a ţ i cu m ix e r u l c u r m a le le , 2 n a p i m ici, c u ră ţa ţ i de c o a jă s i tă ia ţi cu b u ri 6 tu lp in i de pra z, tă ia te în b u c ă ţi 6 tu lp in i de ţe lin ă, tă ia te în b u c ă ţi 1 cub de b u lio n 3 cepe, tă ia te f e lii s u b ţ ir i

s t a f id e le , r o ş c o v e le , n u c ile b r a z ilie n e şi

D in t o a t e a c e s t e in g r e d ie n t e f a c e ţ i un

a p a . A d ă u g a ţ i a p o i s e m in ţ e le şi b u c ă ţ ile

p iu r e ş i s e r v iţ i- l c a s o s s a u în t in s pe

d e n u c i. Î n t in d e ţ i c o m p o z iţ ia în t r - o t a v ă ,

b u c ă ţ i de le g u m e .

ţ in e ţ i- o la c o n g e la t o r şi a p o i t ă ia ţ i în b u c ă ţi p ă tra te . P re s ă r a ţi d e a s u p ra

2 c ă n i de p ă stârn ac, tă ia t c u b u ri (sunt

s e m in ţe de s u s a n .

bune ş i ig nam ele) 2 c ă n i de m o rc o v i f e lia ţi

1 c ă ţe l de u stu ro i z d ro b it 1 le g ă tu ră de ta rhon

SOS MISO CU SUSAN

V c a n ă ap ă de iz v o r

% c a n ă u le i de su san sau de m ăsline

2 lin g u r i ta h in i V lin g u r iţă sos de s o ia sau de ta m a ri

P u n e ţ i c u b u l d e s u p ă în a p r o x im a t iv 1

% c a n ă apă

lit r u de a p ă şi a d u c e ţi la t e m p e r a t u r a de

3 lin g u r i oţet de m ere

fie r b e r e . A d ă u g a ţ i n a p ii şi f ie r b e ţ i t im p de

3 lin g u r i m iso

1 0 m in u t e . A d ă u g a ţ i p r a z u l ş i m a i

1 c ă ţe l de u stu ro i

f ie r b e ţ i în c ă 5 m in u t e . A d ă u g a ţ i c e a p a şi

V lin g u r iţă b u su io c

u s t u r o iu l şi f ie r b e ţ i în c ă 5 m in u t e . L u a ţ i

V lin g u r iţă or egano

v a s u l de pe fo c , a d ă u g a ţ i t a r h o n u l şi a m e s t e c a ţ i b in e cu m ix e r u l.

P u n e ţ i la un lo c t o a t e in g r e d ie n t e le şi a m e s t e c a ţ i- le cu a j u t o r u l m ix e r u lu i, p â n ă ce d e v in o p a s tă .

Î n ă b u ş iţ i le g u m e le . F a c e ţ i d in e le un p iu r e cu a j u t o r u l m ix e r u lu i, d u p ă c a r e a d ă u g a ţ i s o s u l t a h in i s a u t a m a r i.

G IM N A S T IC A DE D IM IN E A Ţ Ă

PASUL 2: E lib e ra ţi energia

E xerciţiile de mai jos vă vor ajuta să vă găsiţi

Pentru acest al doilea pas trebuie să mai

echilibrul si să aveţi cât mai m ultă energie, de

răm âneţi pe scaun, cu tă lp ile lipite ferm de

la prim a oră a dim ineţii. A ceasta înseam nă că

podea în c ă vreo câteva minute.

veţi fi mai calm , mai relaxat, mai puţin

► C ă u ta ţi-vă din nou centrul em oţional, cu

stresat. În consecinţă, digestia dum neavoastră

ajutorul m inţii. A poi v izu a liz a ţi o lum ină

va funcţiona mai bine si astfel vă veţi putea

slabă a lb ă sau un fascicul subţire, ca o

menţine mai uşor sănătatea organism ului.

baghetă, em anând din centrul dum neavoastră em oţional.

PASUL 1: G ăsiţi-vă nucleul e m oţional

► A cum v izu a liza ţi fa scicu lu l de lum ină

Este atât de uşor să vă pierdeţi eul! Toate

deplasându-se spre partea dreaptă a centrului

tră irile noastre em oţionale apar în nucleul

dum neavoastră em oţional, spre piciorul drept.

nostru. A tâ t stom acul, cât si colonul se găsesc

Lum ina im aginară va începe să coboare pe

în apropierea nucleului nostru, fo a rte aproape

picior, va trece de genunchi, pe m ăsură ce se

sau ch iar în centrul organism ului nostru. Când resim ţim o tulb u ra re em oţională, avem

deplasează către laba picio rului drept. ► După ce lum ina a coborât în piciorul drept,

tendinţa de a bloca fluxul natural de energie

im aginaţi-vă cum se îndreap tă către piciorul

care ar trebui să emane din centrul nostru.

stâng,traversând spaţiul liber dintre picioare.

Când dorm im , avem tendinţa de a ne menţine

A stfel, lum ina îşi croieşte drum către ta lp a

aceste em oţii. Drept urmare, ne trezim adesea

picio rului stâng.

sim ţindu-ne tensionaţi, agitaţi sau „ c u fa ţa la

► A cum lum ina începe să urce prin ta lp ă pe

ce a rsaf".T o a te acestea se pot schim ba si

piciorul stâng, trece de genunchi si străbate

întreag a dum neavoastră zi poate să fie lip sită

întreg piciorul. În acel moment, lum ina începe

de stres si plină de energie!

să se îndrepte din nou spre partea dreaptă,

Ia tă ce treb uie să fa c e ţi: ► A se za ţi-v ă pe un scaun (de preferat, unul

trecând prin centrul em oţional. ► Repetaţi acest exerciţiu de mai m ulte ori.

tare), cu tă lp ile p icio a re lo r lipite com plet de

Rugăm intea mea este să-l faceţi foarte lent,

so l.V re a u să sim ţiţi efectiv cum stau tă lp ile

într-o m işcare continuă, curgătoare.

aşezate pe podea. A cest lucru vă va crea

E xerciţiu l pe care tocm ai vi l-am expus vă va

legătura cu păm ântul.

ajuta să aveţi o atitudine pozitivă, fe ric ită si

► A po i plasaţi m âna dreaptă, cu palm a com plet

sănătoasă, ia r prin sistem ul dum neavoastră

deschisă, în zona de sub om bilic. A c o lo este

va c irc u la un flux natural ech ilib ra t de

centrul dum neavoastră. S im ţiţi prin

energie.

interm ediul m âinii acest punct ce n tra l,tim p de câteva minute, si a scu lta ţi-vă respiraţia. ► După această scurtă perioadă, sunteţi liberi să vă m işcaţi mâna dreaptă, dar continuaţi să vă gândiţi la centrul dum neavoastră. F o lo siţi-v ă toate sim ţurile pentru a răm âne în legătură cu centrul dum neavoastră. S ta ţi lin iştit tim p de câteva minute si gân diţi-vă la centrul dum neavoastră em oţional.

► A se za ţi-v ă pe un scaun ta re ,în tr-o cam eră

Multe dintre studiile medicale si ştiinţifice

lin iş tită ,în care să fiţi singur. F ă ră pantofi,

recente au dovedit faptul că celulele si

ţineţi tă lp ile picio a relo r lip ite ferm pe sol.

moleculele organism ului nostru ascultă mesajele

► Închideţi ochii. Im aginaţi-vă un fascicul de

exprimate de noi si reacţionează în concordanţă.

lum ină albă care pătrunde în organism ul

Dacă ne repetăm permanent nouă înşine

dum neavoastră de sus în jos, din creştetul

enunţuri negative,cum ar fi faptul că suntem

capului. Inspiraţi si exp iraţi uşor, lent si

mai bună, că nu putem câştiga bani, că nu

prim a m işcare de e xp iraţie prelungită, pe

întâlnim iubirea si aşa mai departe, nu numai

m ăsură ce elim inaţi aerul din plăm âni, şoptiţi

subconştientul nostru,ci toate moleculele,

uşor cuvintele: „ M ă iubesc pe mine

celulele, organele si sângele organism ului nostru

în să m i/în su m i." Cuvintele se term ină cu un

vor asculta cu atenţie si în final vor adopta aceeaşi atitudine a spiralei descendente. Avem posibilitatea să obţinem reacţii pozitive din partea celulelor si a organelor prin mesaje pozitive, fericite, calm e si pline de iubire, adresate propriei noastre biochim ii si fiziologii.

murmur. ► Inhalaţi aerul uşor si profund din nou, ia r la expirare repetaţi cuvintele. ► L a urm ătoarea expirare, ro stiţi cuvântul „ c a lm " . ► Inspiraţi din nou, ia r la expirare rostiţi

A re efect să „v o rb iţi frum os cu dumneavoastră

cuvintele: „ M ă sim t m inun at." Repetaţi

în şivă". Când trupul este în armonie cu el însuşi

această a firm a ţie de trei ori, de fiecare dată la

si cu mediul înconjurător,fluxul nostru energetic si vib ra ţiile vindecătoare au un efect

expirare. ► Făcând acest lucru, nu căutaţi să obţineţi un

m iraculos, de creare a unui sistem sănătos.

re zu lta t im ediat. Pur si sim plu ro stiţi cuvintele

M u lt prea adesea ne obstrucţionăm propriul

si lăsaţi-vă organism ul să le prim ească. În tot

flux energetic si capacitatea de vindecare prin

acest tim p, sim ţiţi si im aginaţi-vă cum lum ina

mesaje negative, care distrug fluxul delicat al

a lb ă străluceşte si străbate interiorul trupului

organelor si al celulelor. Încercaţi exerciţiile mele de seară pentru sp rijin irea digestiei, ca lm area nervilor, arderea

dum neavoastră si se reflectă în exterior. ► După ce faceţi aceste exerciţii de resp iraţie si ro stire concom itentă a cuvintelor sus­

grăsim ilor, descom punerea carbohidraţilor,

menţionate, răm âneţi aşezat pe scaun, fă ră să

inducerea som nului, ech ilibra rea tiro id ei,

faceţi nimic, în c ă vreo câteva minute.

tim usului, stom acului, intestinelor, odată cu

► Întregul exerciţiu descris anterior poate fi

arm onizarea în treg u lu i sistem al organism ului

efectuat în mai puţin de 5 minute. În aceasta

din punct de vedere fizic , m ental si em oţional.

constă frum useţea lui. Nu puteţi spune

Îm i dau seama că, m u lto ra dintre

niciodată că nu aveţi tim p pentru el. Iar dacă

dum neavoastră, la început toate acestea le par

vă face plăcere, vă sugerez să-l efectuaţi

un pic deplasate. S -a r putea să vă sim ţiţi puţin

îna in te de fiecare m asă sau cel puţin îna in te de

incon fo rtabil. D ar vă rog să fiţi deschişi la

m asa p rin cip a lă a z ile i. Faceţi ceea ce sim ţiţi

ceea ce vă voi sugera. Încercaţi, râdeţi puţin,

că este cel mai bine pentru dum neavoastră.

dacă aveţi această tendinţă, dar continuaţi e x e rc iţiu l.V ă va lua mai puţin de 5 minute.

ÎN 7 Z IL E

putem să slăbim, că nu putem obţine o slujbă

profund. Inspiraţi pe nas si exp iraţi pe gură. ► Trageţi aer până în adâncul pieptului. La

DE ATAC

prea obosiţi, prea bătrâni, prea bolnavi, că nu

PLAN

G IM N A S T IC A DE SEARĂ

CAPITOLUL 8

C E L MAI IMPORTANT LUCRU PE CARE AS V R E A SĂ-L REŢINEŢI DIN C A R T E E S T E A C E S T CA P I T OL , P E C A R E S Ă - L Ţ I N E Ţ I L A Î N D E M Â N Ă , P E POST DE G H I D . A C E S T E 20 DE S F A T U R I R A P I D E , C H I A R D A C Ă U N E L E D I N T R E E L E S U N T E X T R E M DE USOR DE A P L I C A T , V Ă POT S C H I M B A V I A Ţ A P E N T R U T OT DE A UN A . TOŢI P A C I E N Ţ I I M E I MI - AU S P U S C Â T DE P U T E R N I C AU R E S I M Ţ I T E F E C T E L E LOR B E N E F I C E . S U N T S I G U R Ă CĂ SI D U M N E A V O A S T R Ă V E Ţ I A V E A A C E E A S I P Ă R E R E .

1 BEŢI APA CALDA DIMINEAŢA O ceaşcă de apă caldă băută dim ineaţa pe stom acul gol (cu lăm âie stoarsă a r fi c h ia r mai bine) ajunge d ire c t în intestine şi cu ră ţă mucusul a cu m u la t în ziua precedentă. Beţi încă o cană de apă caldă seara.

2 LUBRIFIAŢI,NU INUNDAŢI Stom acul are nevoie să fie uns, lu b rifia t, dar nu inundat. Consumând lichide în tim pul mesei, vă înecaţi enzimele digestive, ia r digestia are loc doar p a rţia l. Este preferabil ca lichidele,sucuri sau mai bine apă, să fie băute la 30 de minute distanţă fa ţă de masă - înainte sau după, dar nu în tim pul mesei.

3 MESTECAŢI ÎNCET Una d in tre cele m ai im p o rta n te recom andări este aceea de a mesteca încet, până când m âncarea devine lich e fia tă . S avuraţi fiecare în g h iţitu ră de m âncare. S im ţiţi c o m p o z iţia a lim e n te lo r şi re ţin e ţi-le arom a. Procesul digestiv începe atunci când saliva in tră în co n ta ct cu hrana şi începe m a s tic a ţia . A s tfe l, alim entele mestecate vor trece uşor prin sistem ul digestiv şi veţi beneficia de o absorbţie m axim ă a substanţe lor n u tritiv e .

4 MÂNCAŢI ATUNCI CÂND SUNTEŢI LINIŞTIT O rganism ul dum neavoastră nu poate digera m âncarea în mod adecvat dacă sunteţi supărat sau to cm a i a ţi avu t o dispută. M âncaţi atunci când

194

5 NICI PREA CALD,NICI PREA RECE Tem peratura a lim e n te lo r şi b ă u tu rilo r care in tră în sistem ul dum neavoastră influenţează c o n d iţia splinei, b a te ria dum neavoastră de energie, precum şi alte organe. B ă u tu rile de la gheaţă slăbesc organele. N ici consum ul unor alim ente fie rb in ţi, to cm a i luate de pe foc, care vă ard vălul p a la tin , nu este benefic, ca urm are a fa p tu lu i că vă distruge mucoasa bucală, vă distruge mucoasa g a s tric ă şi degradează papilele gustative. Este de p re fe ra t consum ul alim entelor, al b ă u tu rilo r şi al apei la te m p e ra tu ra cam erei sau uşor încă lzite .

6 DECORAŢI-VĂ FARFURIA Când a d u lm e ca ţi, a d m ira ţi sau d oar vă g â n d iţi la mâncare, creierul dum neavoastră trece la acţiune, trim iţâ n d glande lor salivare mesajul de a secreta saliva ce conţine enzime digestive. În consecinţă, p re p a ra ţi m eniuri atra ctive , delicioase, care să stim uleze digestia.

7 ALTERNAŢI ALIMENTELE Nu m âncaţi aceleaşi m âncăruri zi după zi. Nu aveţi nevoie de c a n tită ţi prea m ari d intr-u n singur a lim e n t; acest fa p t poate duce adesea la a le rg ii, se n s ib ilită ţi sau in to le ra nţe alim en ta re . De exemplu, p u te ţi să consum aţi un fel de m âncare o da tă la patru zile, nu în fiecare zi. Nu num ai că veţi preveni a lergiile , d ar îi veţi fu rn iz a organism ului o paletă m u lt m ai largă şi v a ria tă de substanţe n u tritiv e .

8 ASCULTAŢI-VĂ TRUPUL L ua ţi am inte la alim entele după care tâ n jiţi. Dacă vă d o riţi fo a rte ta re un

y

LU

a n u m it alim e n t - în fu n c ţie de culoarea, m irosul sau sentim entul pe care

®

vi-l dă - lă saţi-vă dus de val şi b u c u ra ţi-v ă de el. S -ar putea ca organism ul

2

dum neavoastră să a ibă nevoie de anum ite substanţe n u tritiv e co nţinute în

§

-I

O CC

acel alim ent. Nu vorbesc de b is c u ţii cu cio co la tă în acest caz! M ă refer la

£

S

acele plante proaspete, fru c te , legume, condim ente şi m ulte altele care se

=

găsesc în a lim e n ta re şi s u pe rm a rket-uri. M ergeţi la raionul de fru c te şi

£ o

legume proaspete cu m intea si s p iritu l deschise. Ce pare să fie bun? Ce m iroase bine? Ce alim ente par sănătoase şi pline de energie? A poi alegeţi.

2

-I

o

9 ENZIME! ENZIME! ENZIME! G erm enii, legumele şi fru c te le crude, nucile şi seminţele sunt pline de enzime, cheia unei bune a b so rb ţii a substanţe lor n u tritiv e şi a unei sănătăţi vibra nte . La p. 2 1 3 veţi găsi mai m ulte in fo rm a ţii despre enzime şi despre m etodele de germ inare a sem inţelor, care pot fi a p licate acasă.

1 0 MICUL-DEJUN M â nca ţi în to td e a u n a ceva sănătos şi consistent la m icul-dejun. Acesta este m om entul în care energia stom acului dum neavoastră este la cele mai în a lte cote, ia r sucurile digestive care conţin enzime sunt gata de atac. Dacă aveţi obiceiul să s ă riţi peste m icul-dejun, cu tim p u l vă veţi slăbi stom acul şi fu n c ţia digestivă. In d ife re n t cât de puţin m âncaţi, alegeţi ceva sănătos la m icul-dejun. Fructele proaspete, te rciu l de ovăz, mei sau quinoa sunt fo a rte bune pentru masa de dim ineaţă.

11 ACTIV SEARA U ltim a masă a zilei tre b u ie să o lu a ţi cu cel puţin două ore în a in te de culcare. A tu n ci când m âncaţi prea tâ rz iu , vă stresaţi şi vă extenuaţi organism ul. Nu p u te ţi să digeraţi e ficie n t o masă luată tâ rz iu ,în co n d iţiile în care vă c u lc a ţi cu stom acul plin. Este un lucru nociv pentru organele digestive, inim ă şi fic a t,c a să nu mai vorbim de a p e titu l sexual!

12 PREFERAŢI LEGUMELE CRUCIFERE Consum aţi c a n tită ţi m ari de varză, broccoli, varză de Bruxelles sau conopidă. Aceste alim ente sunt fo a rte bune pentru d e toxifierea şi energizarea sângelui.

1 3 BEŢI SUCURI „VERZI“ ,DE ZARZAVATURI CL

< CC

O da tă pe să p tă m â n ă ,fa c e ţi-vă un suc verde. Fiind ob ţin u te d in tr-o paletă la rg ă de legume verzi, aceste sucuri au un efect de re în tin e rire asupra organism ulu i d a to rită c o n ţin u tu lu i lo r mare de c lo ro filă (resursa de energie v ita lă a p la n te lo r), care a ju tă la p u rific a re a sângelui, producerea g lo b u le lo r ro şii, d e to xifierea organism ulu i şi producerea energiei. S ucurile verzi sunt un c o m b u stibil perfect pentru organism . C onţinutu l rid ic a t de

apă a ju tă la a sim ila re a lo r rapidă, ia r legum a se tra n s fo rm ă în suc aproape în to ta lita te , cu excepţia fib re lo r - p a rte a nedigerabilă a plantelor. S ucurile verzi vă furnizează to a te ingredientele sănătoase ale p la n te lo r,în tr-o fo rm ă uşor de digerat şi de a b sorbit. Ia tă o v a ria n tă de suc - dum neavoastră p u te ţi experim enta orice idei a veţi: 1 morcov, 1 castravete, 4 tu lp in i de ţe lină, 1 tu lp in ă de anason, câteva frunze de spanac, o b u că ţică de rădăcină de ghim bir, câteva răm urele de pătrunjel şi o leg ătu ră de lucernă în c o lţită (o p ţio n a l). Pentru re zultate spectaculoase, mai p u te ţi să adăugaţi o lin g u riţă de amestec sub fo rm ă de praf, o b ţin u t după reţe ta mea, sau un a lim e n t superconcentrat sub fo rm ă de praf. La p. 20 0 veţi găsi varia nte de alim ente superconcentrate.

1 4 ASOCIEREA ALIMENTELOR Fructe + Carne/Peste = Gaze Fructe consumate singure = Lipsă gaze

Cu alte cuvinte, a sociaţi alim ente care nu sunt concurente. Pentru mai m ulte d e ta lii despre asocierea alim entelor, vedeţi p. 78.

1 5 MASAJUL RINICHILOR R inichii re prezin tă cele mai im p o rta n te organe pentru v ita lita te a generală a o rg a nism u lu i. La s fâ rş itu l fiecărei z ile ,fa c e ţi-v ă un masaj la rinichi. În a in te de a vă culca, lo c a liz a ţi rin ic h ii punând palm ele pe spate c h ia r sub lin ia ta lie i, d a r deasupra şezutului. V iz u a liz a ţi o lum ină alb ă şi caldă care vă curge din tru p către m âini. Pe m ăsură ce veţi începe să tra n s fe ra ţi că ld ura şi lum ina către rin ich i, m âinile dum neavoastră se vor în că lzi. M asaţi zona rinich ilo r. A poi aşezaţi-vă pe o s tic lă cu apă caldă, p re g ă tită

CELE

20 DE TRUCURI R A P ID E

dinainte.

1 6 MICUL MEU SECRET În cabinetul meu de la clinică, ţin în dulap o m in itra m b u lin ă . În tre doi pacienţi pe care îi prim esc în cabinet cu o ţin u tă respectabilă de medic, scot din dulap m in itra m b u lin a şi încep să sar. P acienţii nu cunosc acest lucru, pentru că încep s ă ritu rile după ce ei părăsesc cabinetul. Orice fo rm ă reg ula tă de exerciţiu fiz ic m o d e ra t,în tin d e re , mers pe jos, pe b icicle tă ,

în o t, ta i chi, ch ia r şi dansul, a ju tă la c irc u la ţia lim fe i, la elim inarea toxinelor, la punerea sângelui în m işcare şi la re v ita liz a re a organism ulu i.

1 7 FRECŢIONAREA PIELII Când vă p re g ă tiţi să fa c e ţi o baie/un duş, d ar înainte de a in tra e fectiv în apă, lu a ţi un p ro s o p ,în m u ia ţi-l în apă fie rb in te şi fre c ţio n a ţi-v ă cu el to a tă pielea c o rp u lu i. Începeţi de la tă lp ile p ic io a re lo r şi deplasa ţi-vă în sus pe picioare, to rs şi braţe, folosind m işcări în d re p ta te înto td e a u n a către inim ă. Acest lucru va pune sângele în m işcare şi va s tim u la m eridianele energetice, îm b u n ă tă ţin d u -v ă digestia.

1 8 PERIAJUL PIELII P e ria ţi-vă pielea cu o perie uscată pentru piele o dată pe săptăm ână pentru a ctiva re a lim fe i. Vedeţi p. 163 pentru mai m ulte in d ic a ţii în leg ătu ră cu p e ria ju l p ie lii.

1 9 CULCAŢI-VĂ DEVREME Cu c â t vă veţi culca mai devreme, cu a tâ t vă veţi sim ţi mai bine. În general, fic a tu l şi vezica b ilia ră îşi desfăşoară acţiunea de elim inare a to x in e lo r în tre orele 2 3 :0 0 şi 2 :0 0 . Dacă la ora 2 3 :0 0 nu vă a fla ţi în pat, tu lb u ra ţi procesul natural de c u ră ţa re a organism ulu i şi, ca urm are, vă veţi sim ţi in a ctiv şi leneş.

2 0 EXISTAŢI,PUR SI SIMPLU Rezervaţi-vă cinci m inute lin iş tite în fiecare dim ineaţă, în care să nu fa c e ţi a ltcea decât „ s ă e x is ta ţi", o p riţi-v ă şi re fle c ta ţi, în a in te de a porni

rezervaţi-vă câteva m inute d oar pentru dum neavoastră. Acele m inute valoroase vă vor a ju ta să vă e c h ilib ra ţi com ponenta biochim ică a organism ulu i pentru to t restul zilei.

CELE

doa r e xistaţi. P ute ţi ţin e ochii închişi sau deschişi, nu contează. Dar

20 DE TRUCURI R A PID E

în goana unei noi zile. Nu vă g â n d iţi la ceva anume, nu fa ce ţi nim ic,

CAPITOLUL 9

SUPER-ALIMENTE P E NT RU UN S U P E R - C O R P Cu ani în urm ă, când locuiam în A m erica, eram fo a rte bolnavă şi mergeam de la un d o c to r la a ltu l.T im p de aproape doi ani am s u fe rit neîncetat de o m igrenă severă şi de o serie de alte a fe cţiu n i. D im ineaţa mă tâ ra m din pat pentru a face o em isiune radio n a ţio n a lă despre sănătate. În tr-o zi, un a s c u ltă to r a pretins că s-a vindecat de cancer folosind algele v e rzi-a lb a stre . In iţia l, am cre zu t că individul este nebun. N-aş în c u ra ja pe nimeni să refuze tra ta m e n tu l m edical clasic, dar acest lucru m-a înde m n at să ca u t acel a lim e n t superconcentrat despre care nu mai auzisem nim ic până în acel m om ent. După ce vreo tre i zile am în g u rg ita t c a n tită ţi enorme de alge verzi-albastre, exact aşa cum îm i spusese a s c u ltă to ru l de radio, m igrena mea a d isp ă ru t com plet pentru p rim a dată în u ltim ii doi ani! A cum , în c a lita te de medic n u triţio n is t, care lucrează cu pacienţi, folosesc algele v e rzi-a lb a stre şi m ulte a lte alim ente superconcentrate pentru obţinerea unor re zultate excelente de prevenire a îm b o ln ă v irilo r, to n ifie re a organelor, h ră nire a ce lulelor şi m enţinerea în tr-o fo rm ă bună, suplă, a tru p u lu i. F etiţele mele sunt, de asemenea, h ră n ite cu alge verzia lb a stre pe perioada ie rn ii, pentru a fi fe rite de răceli şi g u tu ra iu ri. A lim e nte le superconcentrate sunt produsele cu cea mai m are densitate de substanţe n u tritiv e de pe planetă, neavând p ra c tic nici o calorie, grăsim i nocive sau substanţe periculoase. A stfe l, ele re prezintă adevărate „c e n tra le de e n e rg ie " în cadrul unui program de tra n sfo rm a re a tru p u lu i în tr-u n u l mai suplu şi mai sănătos. Eu îm p a rt alim entele superconcentrate în cinci g ru p u ri distin cte : 1 A lim e nte superconcentrate verzi 2 A lim e nte superconcentrate produse de albine 3 A lim e n te superconcentrate din plante 4 A lge m arine 5 A lim e n te superconcentrate cu frunze

202

ALIMENTE S U P E R C O N C E N T R A T E VE RZ I

CE AN U M E ESTE ATAT DE SPECIAL IN LEGĂTURĂ CU A L G E L E VERZI-ALBASTRE? Acestea au cea mai bună con cen tra ţie de substanţe n u tritiv e uşor digerabile, com puşi care ard grăsim ea, vitam ine şi m inerale care protejează şi vindecă organism ul. Ele mai conţin o paletă în tre a g ă de a lte substanţe, p rin tre care acizi graşi esenţiali şi b a cte rii care fac ca sistem ul digestiv să funcţioneze m u lt mai e ficie n t şi care vă

NIVELUL

U R M Ă TO R

protejează îm p o triv a m aladiilor.

203

IERBURILE

Despre efectele pozitive ale o rzulu i verde asupra săn ătăţii am putea vorbi la nesfârşit. Sunt m ult prea numeroase pentru a le în şira

V ă rog să reţineţi faptul că pentru a obţine

aici, dar să notăm totuşi câteva. A ju tă la

rezultate maxime, este indicat să alternaţi

protejarea de agenţii poluanţi, de cancer, de

sucurile din ierburi.

ulcere si de problem ele digestive. Este un excelent stim u la to r al energiei, are proprietăţi

LU C E R N A V E R D E :

a n tiin fla m a to rii si a n ti-îm b ă trâ n ire si întăreşte

P Ă R IN T E LE TUTUROR A L IM E N T E L O R

rea cţia im unitară. În sfârşit, este un în tă rito r

Lucerna reîntinereste întregul sistem,crescând

al întreg ulu i organism , cu efecte directe asupra

rezistenţa, vigoarea si vitalitatea. Conţine toate

fu n cţio n ă rii inim ii si a c irc u la ţie i sângelui si

vitaminele (de patru ori mai multă vitam ina C

co ntribuie la scăderea co lesterolului.

decât citricele) si mineralele cunoscute (conţinu­

Dacă nu reuşiţi să m âncaţi ca n tită ţi m ari de

tul de calciu este atât de m are,încât iese din

legume verzi, atunci consum ul de o rz verde

grafice), precum si enzime digestive,fitoestrogen

deshidratat este o v a ria n tă p o trivită si

(hormoni de natură vegetală), flavonoide,

h ră n ito a re .Îl puteţi cum păra de la m agazinele

aminoacizi si clorofilă. Lucerna verde este folosi­

de produse naturiste. O ling uriţă de praf (5 g)

tă pentru detoxifierea si fertilizarea ficatului, este

este echivalentă cu consumul a 100 de grame

recomandată ca adjuvant în regimurile de slăbire,

de legume crude, precum spanacul, varza

pentru întărirea si purificarea sângelui, pentru

creaţă, lucerna în c o lţită sau broccoli.

digestie si ca tonic general, un adevărat potenţator al sistemului imunitar. Puteţi cumpăra

P IR U L: P LIN DE PUTERE

lucernă verde sub form ă de pudră sau capsule, din

Proprietăţile nutritive ale pirului sunt sim ilare cu

magazinele de produse naturiste.

cele ale orzului verde, dar pentru că pirul care se găseşte acum nu este digerabil,trebuie să-l

NIVELUL

U R M Ă TO R

ORZUL VERDE:

204

consumăm sub form ă de suc. Fie vă cumpăraţi

UN EXTRAORDINAR D ETO X IFIAN T

un aparat special pentru a face suc de pir, fie îl

Orzul verde conţine aproape toate substanţele

consumaţi sub form ă de capsule, pudră sau

nutritive necesare organism ului uman, cu

tablete, disponibile în magazine.Trebuie să vă

excepţia vitaminei D. Este foarte asemănător cu

previn că gustul pirului este mai degrabă picant,

pirul si este uşor de digerat. Este o plantă cu

usturător, aproape ca un medicament. Dar

frunze de culoare verde-închis, care conţine

beneficiile pe care ni le oferă m erită efortul.

aceleaşi substanţe nutritive ca si legumele cu

Studiile au arătat că este o excelentă sursă de

frunze verzi, dar având o concentraţie de

calciu,fier,m agneziu, potasiu,fosfor si zinc. Pirul

vitamine, minerale si proteine m ult mai mare.

a fost numit „ce l mai bogat lichid nutritiv

A re la fel de multe proteine ca si carnea, dar este

cunoscut vreodată de om ".

sănătos. Orzul verde are de 11 ori mai mult calciu decât laptele de vacă, de cinci ori mai mult

Beneficiile aduse săn ătăţii umane sunt foarte m ulte si variate: reprezintă o excelentă

fier decât spanacul si de şapte ori mai multă

sursă nutritivă, reechilibrează sistem ul

vitam ina C decât sucul de portocale. Este benefic

endocrin, întăreşte im unitatea, ajută digestia si

pentru toate ţesuturile si organele, dar mai ales

scăderea în greutate, d a to rită co nţinutului

pentru inim ă,plăm âni, artere,încheieturi si oase.

mare de enzim e si a efectului purificator.

ALGELE: O SURSĂ PRIMARĂ

elevii care au consum at alge au obţinut

A lgele reprezintă prim a form ă de v ia ţă de pe

vă întă resc im unitatea si vă ajută să luptaţi

păm ânt si au o putere uriaşă. E le furnizează,

îm p o triv a viruşilor, a ră ce lilo r si a guturaielor.

rezultate şcolare mai bune. De asemenea, s-a dem onstrat că există o legătură în tre consumul de alge si regresia în m aladia Alzheim er. A lgele

practic, toate vitam inele, mineralele, a m in o acizii, enzim ele si proteinele esenţiale.

S P IR U L IN A :

Ele reprezintă probabil originea unică a

P R IE T E N A CELOR CARE Ţ IN REGIM

substanţelor n utritive din întrea g a existenţă.

S p iru lin a este o m icro a lg ă ce se cu ltivă în

Iar adevărata putere a algelo r constă în faptul

crescăto rii; ea reprezintă unul dintre

că sunt a tât de uşor de digerat. E xistă peste

alim entele naturale cele mai bogate în

3 0 .0 0 0 de specii de alge, dar aici vom am inti

proteine. Conţine 6 0 -7 0 % proteine complete.

doar cele mai im portante tip u ri pentru

Pe de a ltă parte, carnea conţine doar 25%

sănătatea umană: algele sălbatice verzi-

proteine com plete. Este cunoscut faptul că

albastre, sp iru lin a si chlorella.

sp iru lin a reglează co ncentraţia zahărului din sânge si poftele nestăpânite, fiind astfel un

ALG E LE S Ă LB A T IC E V E R Z I-A LB A S T R E :

alim ent-cheie pentru cei care ţin diete. Poate fi

A L IM E N T U L SUPERCONCENTRAT

fo a rte u tilă în regim urile de slăbire sau poate fi

M IR AC U LO S

fo lo sită ca bază n u tritiv ă generală. Luaţi o

Puteţi cum păra alge sălbatice verzi-albastre

ling uriţă de spirulină, am estecată cu puţin suc

de la m agazinele naturiste din cartieru l

dim ineaţa, pe stom acul gol, pentru o tre zire

dum neavoastră sub fo rm ă lichidă, într-un

plină de prospeţime.

amestec fo arte gustos cu suc de mere. (De asemenea, sunt disponibile si sub form ă de

CH LO R ELLA:

praf, tablete sau capsule.) Sunt fo a rte bune

CONTROLORUL C O LESTE R O LU LU I

dacă sunteţi genul de persoană care m ănâncă

C h lo re lla este o algă de apă dulce. Este foarte

în fugă, dacă trebuie să slă b iţi, dacă vă sim ţiţi

bogată în anum ite elemente nutritive, cum ar

obosit în cea mai mare parte a tim p u lu i si aşa

fi: proteine, vitam ina B12, zinc si fier, c lo ro filă

mai departe. C h ia r dacă vi se pare că sunteţi

si a cizi graşi esenţiali. Cercetările ştiin ţific e au

sănătos, vă recom and algele ca pe o sursă

a ră ta t că c h lo re lla întăreşte sistem ul imunitar,

com pletă pentru to t ceea ce are nevoie

reduce colesterolul si previne rig id izarea

organism ul dum neavoastră. A lgele sălbatice

arterelor, un fapt care poate duce la atacul de

verzi-albastre conţin, practic, toate substanţele

cord si la accidente vasculare. Este d isp onibilă

nutritive existente: vitam ine, minerale,

atât sub form ă lichidă, cât si sub fo rm ă de

am inoacizi, enzim e si proteine (60% proteine,

tablete sau capsule.

un conţinut de am ino acizi mai bogat decât cel din carnea de vită sau din boabele de soia) si reprezintă cea mai bună sursă de betacaroten, vitam ina B si clo ro filă . A lgele ajută funcţionarea creierului si îm bunătăţesc m em oria - testele ştiin ţific e au dem onstrat că

205

A L IM E N T E L E SUPERCONCENTRATE PRODUSE DE A L B I N E D E R I V A T E L E A P I C O L E AU P U T E R I C U R A T I V E E X C E P Ţ I O N A L E .ÎN A C E A S T Ă CATEGORIE INTRĂ: L Ă P T I Ş O R DE M A T C Ă , P O L E N U L DE A L B I N E SI P R O P O L I S U L . LĂPTIŞO R DE MATCĂ:

îm p o triv a a le rg iilo r (în special, pentru febra de

AG EN TU L DE ÎN T IN E R IR E

fân si sinuzită), a in fe c ţiilo r cronice, a creşterii

M atca, regina albinelor, supravieţuieşte

în volum a prostatei si a deficienţelor

aproape numai cu lăptişo r de matcă; si are o

nutriţionale. Se găseşte sub form ă de granule,

v iaţă cam de 40 de ori m ai lungă decât

capsule sau praf.

celelalte albine. A cest produs este plin de nenum ărate substanţe nutritive esenţiale

P R O P O L IS U L:A N T IB IO T IC U L NATURAL

pentru creşterea nivelului de energie si

Când vedeţi că în grădina dum neavoastră

com baterea stresului.

albinele muncesc din greu si sunt foarte

Cercetătorii au descoperit faptul că lăptişorul de matcă conţine un antibiotic cu un sfert din

ocupate, să ştiţi că to cm a i strâng propolisul. Este o substanţă lip ico asă, care se găseşte în

puterea de acţiune a penicilinei, în schimb, fără

m ugurii si co aja p lo p ilo r si a coniferelor.

efecte secundare. De asemenea, s-a descoperit că

A lb in e le o folosesc pentru învelişul exterior al

lăptişorul de matcă stopează dezvoltarea

s tu p u lu i,în vederea ste riliz ă rii. O rice prăd ăto r

bacteriilor care cauzează coşurile si microbii

care pătrunde pe te rito riu l lor este înţepat

digestivi. Eu le prescriu lăptişor de matcă

până este om orât, ia r apoi este îm b ă lsă m a t cu

pacienţilor care doresc să aibă un copil. Ş i vă

propolis, pentru a se preveni alterarea.

garantez că are succes! Se găseşte sub form ă

P ro po lisu l previne în m u lţire a b a c te riilo r în

lichidă, de capsule sau de pastă.

organism , ducând astfel la în tă rire a sistem ului

PO LEN U L DE A L B IN E :

susţine si ajută dezvo ltarea b a c te riilo r

„ L A CREM E DE LA C R E M E “

benefice pentru organism .

nostru imunitar. În acelaşi tim p, propolisul

0£ O h>< 2 0£

206

A cesta este „ R o lls R oyce"-ul derivatelor

În consecinţă, este fo lo s it pentru

apicole si este unul dintre cele mai bune

a m elio rarea a fe c ţiu n ilo r pielii, a acneei, a

rem edii naturale. A cea stă substanţă aurie, sub

herpesului si ch ia r a a rtrite i, d a to rită

fo rm ă de praf, este produsă de plantele cu flo ri,

c a lită ţilo r sale antifungice, antiseptice si

este culeasă de albine si reprezintă o adevărată

a n tiin fla m a to rii. Puteţi lua pro po lis sub form ă

fa b rică de substanţe nutritive. Poate fi fo lo sită

de tablete sau cubuleţe ori în fo rm ă lichidă.

U P E R C O N C E N T R A T E DIN P L A N T E TOPUL CELOR 5 A LIM EN T E SUPERCONCENTRATE DI N P L A N T E , P R O P U S D E M I N E U N G H IA -G Ă II - E N E R G IZAN TU L

suc de mere sau din o rica re alte fru cte pentru

TR UPU LU I

a obţine un gust cât mai plăcut.

A ceastă plantă reprezintă un ton ic general pentru im unitatea organism ului,

4 G INSENGUL S IB E R IA N - IN A M IC U L

îm bunătăţind considerabil digestia. Este

S T R E S U LU I

preferată de to ţi pacienţii mei, nu numai

Ginsengul este unul dintre cele mai vechi

d a to rită c a lită ţilo r sale de com batere a

rem edii pe bază de plante, cunoscute de om;

ră ce lilo r si a guturaielor, dar si pentru rolul

este fo lo sit ca energizant de m ii de ani. Este o

său în contro larea greu tăţii si în am eliorarea

plantă cu puternice efecte de reîn tinerire a

oboselii cronice.

organism ului si acţionează hrănind sângele epuizat si adaptând organsim ul la stres. În

2 U R ZIC A - T O N IC U L IN T E S T IN E LO R

p ra ctica clinică, am descoperit efectele

O cană de apă caldă urm ată de o cană de ceai

benefice ale ginsengului asupra pa cien ţilo r în

de urzică dimineaţa, pe stomacul gol, vă vor

special pe durata unei m aladii si în perioadele

pune în mişcare sectorul intestinal. De

de convalescenţă, precum si postoperator,

asemenea, urzica mai ajută si la curăţarea

având c a lită ţi de prevenire a infecţiilor. Este

ficatului si la ţinerea la distanţă a infecţiilor.

excelent pentru prevenirea si am eliorarea

Puteţi consuma frunze proaspete de urzică

tu lb u ră rilo r cauzate de diferenţele de fus

prim ăvara - sunt foarte bogate în vitam ine si

orar. Beţi-l sub fo rm ă de ceai, o cană pe zi,

minerale. Preparaţi-le ca si pe spanac si

sau sub form ă de capsule ori tinctură.

folosiţi-le la salate - odată fierte, nu mai înţeapă. Când culegeţi frunze de urzică, aveţi

5 E C H IN A C E A - MOTORUL L IM F E I

grijă să mergeţi în zone neaflate în apropierea

D isp onibilă acum peste to t în lume d a to rită

şoselelor sau a a lto r factori poluanţi. Puteţi să

p o p u la rită ţii sale rid icate în u ltim ii ani,

consumaţi alternativ ceai de urzică (2 căni pe

echinacea este un nume des vehiculat în

zi) si tinctură de urzică - o zi una,o zi cealaltă.

prevenirea ră ce lii obişnuite. A cea stă plantă

Este un excelent tonic în miezul zilei. Este bine

îm i place a tât de m ult pentru că pune în

ca bărbaţii care au probleme cu prostata să bea

m işcare unul dintre fluidele organism ului -

2-3 căni de ceai de urzică pe zi.

lim fa. A cest fluid c irc u lă paralel cu vasele de sânge si elim ină toxinele din organism . Dacă

ALOE VE R A - A LIN Ă T O R U L D IG E S T IE I

nu faceţi z iln ic exerciţii fizice, lim fa nu este

><

Eu folosesc aloe vera pentru tu lb u ră rile

suficient de activă. Echinacea vine în ajutorul

ce

digestive, balonare, gaze si flatulenţă. Luaţi

dum neavoastră. Luaţi echinacea sub form ă

aproxim ativ o lingură de aloe pe zi sau urm aţi

lichidă sau de capsule,tim p de două-trei

instru cţiu nile de pe am balaj. A m estecaţi-o cu

săptăm âni, după care faceţi o pauză.

s

AL GE LE MARINE În Orient, algele marine au început să fie consumate cu m ii de ani în urmă. Sunt surprinzător de gustoase şi am rem arcat faptul că două m ari lanţuri de magazine din A nglia vând „a lg e marine crocante" în raionul de produse congelate. Algele conţin mai multe minerale decât oricare a lt aliment. Aceste alge SFATURI IM P O R T A N T E

marine pot conţine o cantitate de calciu chiar de zece ori mai mare decât laptele de vacă şi de opt ori mai m ult fier decât carnea de vită. Există trei categorii de alge,în funcţie de durata expunerii lor la lumină. Printre algele brune, acum foarte răspândite în magazinele de produse naturiste,în bucătăria C â n d g ă t iţ i fasole, a r u n c a ţi pe d ea su p ra câteva

japoneză şi în localurile cu mâncăruri orientale, se numără wakame (un ingredient al supei miso), kombu şi arame. Dintre algele roşii,folosite ca

f â ş ii de alge.

alim ente,fac parte algele dulse (asociate, în special, cu scăderea colesterolului).

A c e s te a vo r a b s o rb i

Algele verzi includ nori (folosite adesea ca suport pentru sushi). Deoarece se

g a ze le d in faso le,

comercializează adesea sub form ă deshidratată, to t ceea ce aveţi de făcut este

a s tfe l în c â t d u p ă ce le veţi m în ca , nu

să c lă tiţi bine algele şi să le puneţi la înm uiat, astfel încât să devină din nou moi.

veţi m a i s u fe r i de

Pot fi folosite pentru a da aromă oricărui fel de mâncare. Încercaţi să le

fla tu le n ţă .

includeţi în dieta dumneavoastră de două ori pe săptămână.

ARAME

Au un gust dulce si puteţi să le folosiţi la

Sunt foarte bune dacă le gătiţi împreună

sandvişuri,în loc de salată. Ţineţi-le la înm uiat

cu dovlecelul, păstârnacul sau ignamele.

timp de cinci minute.

Înainte de a folosi algele arame, înm uiaţi-le

URMĂTOR

H IJ IK I

cinci minute.

Sunt negre, tari si foarte bogate în elemente

DULSE

nutritive, dar au un gust foarte pronunţat. Ţineţi-le

Au formă de frunze plate, moi, de culoare rosupurpuriu. Nu este nevoie să fie fierte (dar aveţi

la înmuiat timp de 20 de minute, după care clătiţi-le - aveţi nevoie de o cantitate mică din aceste

grijă să fie bine spălate); cu aroma lor picantă

alge, deoarece îşi măresc foarte mult volumul.

unică, sunt un ingredient excelent pentru salate.

KELP

NORI

Dacă nu vă convine ideea de a mânca alge marine ca atare, algele kelp sunt disponibile sub formă de

Provenind mai ales din Japonia, în general, algele

NIVELUL

WAKAME

Au formă de fâşii fibroase, de culoare maronie.

nori sunt cunoscute drept „în v e liş " pentru sushi. Au culori variate si se vând sub formă de foi plate, subţiri, dreptunghiulare. Puteţi să le

praf sau de tablete. De asemenea, pot fi folosite drept condimente.

KOMBU

folosiţi la supe sau meniuri din orez, precum si la

Folosite de sute de ani ca potenţatori de arome si

prepararea de sushi. Nu este nevoie să le ţineţi la

agenţi de frăgezire a alimentelor, fac mâncarea

înm uiat, puteţi să le folosiţi aşa cum se găsesc.

mai uşor digerabilă.

ALIMENTE SUPERCONCENTRATE CU F R U N Z E LEG U M E CU FRUNZE V E R Z I

SU PRAPO N D ER ALITATE

M a jo rita te a oam enilor nu consumă

Pentru persoanele supraponderale, care

can tită ţi suficiente de legume cu frunze

doresc să scape de kilogram ele în plus,

verzi, deşi valoarea lo r n u tritiv ă este

consum ul de legume cu frunze de culoare

imensă. S tu d ii recente au confirm at

verde-închis va da rezultate fo arte bune.

definitiv faptul că p o p ulaţiile care au un

Dacă le m âncaţi crude, este ch ia r mai

regim alim entar bogat în zarzavaturi

bine. În general, aceste legume cu frunze

prezintă un risc m ult mai scăzut de

verzi sunt disponibile în superm arket-uri

a p a riţie a cancerului si a bo lilo r

sau alte m agazine alim entare în tot

cardiace.

tim pul anului. Începeţi să introduceţi trep tat în dieta dum neavoastră z iln ică astfel de legume cu puteri m iraculoase.

LEG U M E CU FRUNZE V E R Z I A ru g u la Frunze de sfeclă Sem inţe în c o lţite de broccoli Cicoare Frunze de conopidă Frunze de păpădie Andive si escarole

NIVELUL

U R M Ă TO R

V a rză creaţă

209

A L I M E N T E BOGATE IN E N Z I M E Cel m ai sănătos este ca fru cte le şi legumele să fie m âncate crude. Procesul de fierbere sau de coacere nu num ai că degradează unele d intre substanţele n u tritiv e vitale, vitam ine şi m inerale, dar, în v irtu te a te m p e ra tu rii ridicate, sunt distruse toate enzimele d ă tă to a re de viaţă.

CE SUNT ENZIMELE? A lim entele crude sunt pline de enzime

nişte c a ta liz a to ri ai tu tu ro r fu n c ţiilo r organice - alim entaţie, respiraţie, reglarea m etabolism ului si aşa m ai departe. Aveţi

alim entare. A cestea sunt eliberate im ediat ce

nevoie de aceste enzim e pentru a vă menţine

începe procesul de m asticaţie. Enzim ele sunt

la o greutate norm ală si într-o fo rm ă bună.

c a ta liz a to rii esenţiali ai tu tu ro r re a c ţiilo r chim ice din organism - digestie, im unitate si

2 E N Z IM E D IG E STIVE

alte procese m etabolice si regeneratoare. În

Enzim ele digestive sunt produse de

lipsa lor, veţi înceta să funcţionaţi sau să

organism . A cestea sunt responsabile de

existaţi. C o nsideraţi-le fo rţa de m uncă a

descompunerea hranei pe care o consum aţi,

o rganism ului dum neavoastră, im p lica tă în

de m etab olizarea si de abso rb ţia tu tu ro r

fiecare funcţie biochim ică sau fizio lo g ică .

substanţelor nutritive. Dacă avem o dietă

Depindeţi de enzim e pentru a putea merge,

în c ă rc a tă cu alim ente gata preparate,

vorbi, respira, digera alim entele si funcţiona, în

conservate, forţăm pancreasul să producă

general. Pentru a avea o sănătate bună si un

mai multe enzim e digestive. Dacă acesta

sistem im unitar pu ternic,treb uie să nu vă

este prea slă b it si nu este capabil să producă

lipsească enzim ele active. Când a ctiv ita tea en zim a tică este scăzută,

suficiente m olecule de enzime, alte organe vor fi văduvite de enzim ele m etabolice

este fo arte probabil să vă sim ţiţi rău si să fiţi

dătătoare de v ia ţă si vor fi transform ate în

obosit. A stfel că, în mod clar, conţinutul de

enzim e digestive. Dacă se ajunge la aceasta,

enzim e din hrana dum neavoastră este mai

lucrurile simple, precum gândirea sau

m ult decât im po rtan t - este cru cial.

vorbirea, mersul sau ch ia r re sp ira ţia vor deveni foarte greu de îndeplinit.

E N Z IM E L E A L IM E N T A R E QS O I>< 2 0£ LU

>

Enzim ele alim entare ajută procesul de

TIPURI DE ENZIME

digestie. A cestea trebuie să provină din alim entele pe care le consum ăm .Toate

E N Z IM E M ETAB O LIC E

alim entele crude, precum fructele, legumele,

Enzim ele m etabolice apar în mod natural în

nucile si în special sem inţele în c o lţite

organism ul dum neavoastră si acţionează ca

reprezintă surse de enzim e alim entare.

CE SUNT S E M I N Ţ E L E Î NCOLŢI TE? ✓

Germenii sau seminţele în c o lţite sunt, de fapt, plante verzi fo a rte tinere, care încolţesc din seminţele aproape oricărei form e vegetale; aceştia pot fi (fă ră să se limiteze la urm ătoarele) nuci, seminţe, cereale, fasole, legume, dar şi o serie de ierburi - orz verde sau pir. Dintre germenii celor mai des întâlnite plante, putem să menţionăm lucerna, fasolea mung, ridichile, trifo iu l, fasolea Adzuki, năutul, lintea, soia, seminţele de floarea-soarelui, m eiul,quinoa, hrişca, schinduful, grâul, orzul, porum bul, ovăzul, mazărea şi fasolea lima, iar acestea sunt doar câteva. De fa p t, este germ inativ orice tip de seminţe sau de boabe cu potenţial genetic, care pot produce încă o generaţie de plante.

STATUTUL DE „V ED ET E NUTRITIVE" AL GERMENILOR

nutritivă, necesară pentru a crea noi plante sănătoase. Odată ce sem inţele au fost puse în apă, acţiune necesară pentru în co lţire , se eliberează ca n tită ţi m ari de enzime. După germinare,

Germ enii sunt adevărate „vedete n u tritiv e ". Au

seminţele absorb rapid apa si se um flă,

un conţinut foarte m are de substanţe nutritive

ajungând de cel puţin două ori mai m ari decât

antioxidante, care luptă îm p o triva daunelor

in iţia l.

provocate de ra d ica lii liberi. R a d ica lii liberi

În acelaşi tim p, creste si conţinutul de

sunt substanţe produse în interiorul

substanţe nutritive. În sfârşit, procesul de

organism ului nostru, care afectează negativ

germ inare realizea ză un fel de „p re d ig e ra re " a

ţesutul ce lu lar si accelerează procesul

seminţelor, făcând astfel ca procesul de

de îm bătrân ire. G erm enii mai au si un conţinut

digestie si de absorbţie a substanţelor nutritive

rid ica t de vitam ine, minerale, proteine,

să se desfăşoare m ult mai uşor, ia r

enzim e si fibre, precum si doi compuşi

po sib ilita te a de a p a riţie a a le rg iilo r alim entare

an ti-îm b ă trâ n ire - A R N si A D N

să fie fo a rte redusă. Rezultatul final este

(acizi nucleici) - care se găsesc în celulele vii.

obţinerea unui alim ent superconcentrat cu un conţinut imens de proteine, vitam ine, minerale

DAR CE ESTE ÎN C O LŢ IR E A ?

principale si secundare, fibre si enzime, toate

În c o lţire a este procesul prin care seminţele

acestea sub form a cea m ai uşor digerabilă.

sunt puse în apă, urmând a germina; plantele

P rin în co lţire , nu veţi beneficia num ai de

tinere apărute sunt bune pentru consumul

avantajele unei hrane crude, dar veţi spori în

alim entar.Toate seminţele cu capacitate

mod considerabil conţinutul de substanţe

germ inativă au o cantita te m are de energie

nutritive al sem inţelor si cerealelor.

211

Ş T IIN Ţ A ► P rin în c o lţire , se m ăreşte sem nificativ activ ita te a enzimelor. În ca rtea sa Spiritual

duce la îm b u n ă tă ţirea considerabilă a

Nutrition ( Hrană spirituală), dr. G abriel

digestiei, a im u n ită ţii si a stă rii generale de

Cousens a a ră ta t faptul că germ inarea si

sănătate si de bine a organism ului.

în c o lţire a cresc co ncentraţia de enzim e de

-

dum neavoastră ziln ică , nu num ai că digestia

Într-un studiu efectuat în cadrul Yale

vă va fi m ai sănătoasă, ia r trupul va avea un

U niversity si coordonat de dr. Paul

mediu mai alcalin , dar veţi fi m ult mai bine

Barkholden, s-a descoperit faptul că prin

preg ătiţi pentru a vă apăra de răceli si de

germ inare vitam inele B pot creste cu până la

gripe obişnuite, de slăbiciune si de alte

U n ive rsity,de dr. B a rry M a c k ,a dem onstrat o

în tă rire a sistem ului imunitar. Când acesta din urm ă este fo rtific a t, po sib ilita te a de a fi

vitam ine la seminţele germinate.

a fectat în vreun fel - sau de a cădea pradă

A c iz ii nucleici, com puşii fundam entali

a fe cţiu n ilo r obişnuite sau degenerative ale

necesari o rică ru i proces de creştere celu la ră

organism ului - este m ult mai mică. S ă luăm în discuţie un studiu re a liza t de o

germ inare si la fel se în tâ m p lă cu conţinutul

echipă de cercetători de la Centrul de

de m inerale.

Studiere a Cancerului de la Texas University.

Conform c o n c lu ziilo r dr. Elson Hass, din

S-a descoperit faptul că celulele canceroase

carte a sa Staying Healthy With Nutrition

sunt inhibate în proporţie de 99 % de un

( Păstraţi-vă sănătatea prin alimentaţie),

amestec de germeni, în care predom ină

conţinutul de proteine al aproape tu tu ro r

germ enii obţinuţi din seminţe de broccoli. Din

sem inţelor creste si el cu 15 -3 0 % prin

punct de vedere sta tistic, cercetătorii

germ inare.

sugerau faptul că, în anum ite cazuri, germenii

► Dr. Jeffre y Bland, profesor de biochim ie

212

m aladii de tem ut. S tu d iile ştiin ţific e au dem onstrat faptul că germ enii ajută la

creştere de peste 5 0 0 % a ca n tită ţii de

si de regenerare, cresc cu 30 % după

-

Dacă veţi include germeni în dieta

sase până la 20 de ori, în funcţie de plantă.

2 .0 0 0 % . ► Un a lt studiu, efectuat în cadrul Pennsylvania

-

C ALEA CĂTRE SĂNĂTATE Consum ul regulat de seminţe germ inate poate

respectivi pur si sim plu au capacitatea de a

n u triţio n a lă la Puget Sound University, a

inhiba celulele canceroase. E xtra o rd in a r! La

dem onstrat faptul că o cantitate de

c lin ica în care p ra ctic eu, am avut rezultate

aproxim ativ sase căni de seminţe germ inate

extraordinare folosind seminţe germ inate de

ar putea substitui întreg aportul alim entar

broccoli cu pacienţii care sufereau de

recom andat z iln ic unui adult. Dr. Bland a

disfu ncţii ale sistem ului imunitar. A şa că dacă

ajuns la co n clu zia că germ enii reprezintă „ o

sunteţi genul de persoană de care se prinde

fo rm ă de proteine m ult mai eficien tă si mai

întotdeauna orice ră ce a lă sau guturai,

sănătoasă decât cea obişnuită, de tip anim al

includeţi în dieta dum neavoastră ca n tită ţi

sau chiar decât alte tip u ri de proteine

m ari de seminţe germinate, în special de

vegetale".

broccoli.

GERMENI CU PROPRIETĂŢI DEOSEBITE

CUM SE OBŢIN GERMENI DIN SEMINŢE SI BOABE DE FASOLE

Puteţi pune la în c o lţit orice seminţe, cereale

Cel mai sim plu mod de a obţine germeni din

sau legume pentru a le consum a ca alimente.

seminţe este să vă cum păraţi o tru să de

Cele m ai m ari beneficii alim entare le aduc

germ inare si să strop iţi sem inţele cu apă. De

în să germ enii de mei si de quinoa, precum si

exem plu,încercaţi cu quinoa, seminţe de

cei de ridiche neagră si de broccoli.

broccoli, trifo i, lucernă, fasole mung, schinduf si boabe de grâu.

G erm enii cel mai uşor de obţinut sunt:

Pentru a face acest lucru acasă, nu aveţi

► A d zu ki

nevoie decât de un borcan, de seminţe sau

► Lucernă

boabe de diferite tip u ri, de apă proaspătă si de

► Trifoi ► Schinduf

o bucăţică de tifo n sau muselină. ► S p ă la ţi bine seminţele. Puneţi-le în borcan si

► M ază re

aco periţi-le cu câţiva centim etri de apă fia rtă

► Linte

si apoi răcită. A co p e riţi borcanul cu tifonul

► Fasole mung

sau cu un a lt m aterial care să stea fix a t pe

► Quinoa

gura borcanului cu ajutorul unui e la stic si

► Ridiche

lăsaţi-l până dim ineaţă într-un loc călduros si

► Grâu

întunecos. ► A doua zi, c lă tiţi seminţele cu apă proaspătă. A po i scurgeţi bine seminţele, pentru că altfel

► N ăut

vor putrezi. Puneţi-le din nou la întuneric.

► Sem inţe de floarea-soarelui

Faceţi acest lucru de două ori pe zi, până când

► Sem inţe de broccoli

seminţele vor în c o lţi. În clin a ţi borcanul la 45 de grade si lăsaţi-le să crească în borcan. ► A po i puneţi-le pe pervazul unei ferestre pentru câteva ore, pentru a căpăta un im puls de energie. Consum aţi-le sau puneţi-le la frigider, într-un vas în ch is erm etic. Germ enii pot fi ţin u ţi în frig id er două-trei zile. ► G hidaţi-vă după graficul de germ inare de la pagina urm ătoare si porniţi la treabă. Nu vă grăb iţi si bucuraţi-vă din plin de efecte.

0£ U R M Ă TO

► M ei

MIVELUL

Încercaţi, de asemenea:

213

U R M Ă TO R NIVELUL

SEMINŢE

TIMP DE ÎNMUIERE (ORE)

CANTITATE

REZULTAT

Lucernă

4 -6

3 linguri

3 căni

A m aran t

4 -6

3 linguri

3/4 cană

Anason

4 -6

3 linguri

1 cană

Fasole (diverse tip u ri)

8 -1 0

1 cană

3 - 4 căni

Orz

8 -1 0

1/2 cană

1 cană

H rişcă

4 -6

1 cană

2 -3 căni

V a rză

4 -6

1 lingură

1V2 căni

N ăut

1 0 -1 2

1 cană

3 căni

Salvia columbarie

4 -6

1 lingură

11/2 căni

Trifoi

4 -6

1 lingură

2V2 căni

Porum b

8 -1 0

1 cană

2 căni

Schinduf

4 -6

4 linguri

1 cană

In

5 -7

1 lingură

1 cană

M azăre

1 0 -1 2

1 cană

2 căni

Linte

6 -8

1 cană

3 - 4 căni

M ei

6 -8

1 cană

1V2 căni

Fasole mung

8 -1 0

1 cană

3 - 4 căni

M u ştar

4 -6

1 lingură

1 cană

Nuci (diverse tip u ri)

8 -1 2

1 cană

1V2 căni

Ceapă

4 -6

1 Tbs.

1 cană

Ovăz

8 -1 0

1 cană

2 căni

Quinoa

4 -6

1 cană

2V2 căni

Ridiche

4 -6

1 lingură

1 cană

Secară

8 -1 0

1 cană

2V2 căni

Orez

8 -1 0

1 cană

1V2 căni

Sem inţe de dovleac

6 -8

1 cană

1V2 căni

Sem inţe de susan

4 -6

1 cană

1V2 căni

Sem inţe de floarea-soarelui

6 -8

1 cană

1V2 căni

S o ia

1 0 -1 2

1 cană

2V2 căni

U rda vacii

4 -6

1 lingură

1V2 căni

Grâu

1 0 -1 2

1 cană

2V2 căni

A R G U M E N T A Ţ I E Î MPOTRI VA A L I M E N T E L O R GĂTI TE Toate alimentele crude şi seminţele încolţite reprezintă cea mai sănătoasă variantă de hrană din to t ceea ce ne înconjoară. Alim entele crude sunt pline de enzime care încurajează viaţa,de vitam ine active, de minerale,de proteine şi de alte microsubstanţe nutritive. Prin fierberea,înăbuşirea,coacerea,călirea,prăjirea în ulei sau la grătar, pasteurizarea sau conservarea alimentelor, substanţele nutritive sunt degradate, iar enzimele sunt distruse integral; practic, toate proprietăţile care menţin sănătatea dispar. G ătirea nu le sporeşte deloc alim entelor valoarea nutritivă.Tem peratura ridicată face ca 8 5 % dintre substanţele nutritive să devină indisponibile şi distruge în to ta lita te enzimele.

DISTRUGEREA EN ZIM ELO R

PIER D ER EA V IT A M IN E LO R

Prin gătirea hranei, enzim ele sunt distruse în

Ca si cum pierderea enzim elor si a proteinelor

întregim e. S tu d iile au a ră ta t că atunci când

nu ar fi suficientă, în procesul de gătire sunt

alim entele sunt în c ă lzite la o tem peratură de

afectate si vitaminele. Deşi tem peratura ridicată

peste 4 2 oC tim p de aproxim ativ 20 de minute,

nu distruge toate vitaminele, studiile ştiinţifice

toate enzim ele din hrana respectivă sunt

au dem onstrat faptul că activitatea acestora

distruse com plet si definitiv.

este foarte m ult diminuată. Se estim ează că nu mai puţin de 50 % din vitam inele B se pierd prin

Procesul de preparare a alim entelor nu

sunt diminuate chiar mai drastic. De exemplu,

distruge num ai enzimele, ci si proteinele. Cele

tia m in a (B 1) se poate pierde chiar în proporţie

mai m ulte proteine sunt distruse sau

de 96 % , dacă hrana este fia rtă tim p îndelungat.

transform ate în variante greu de digerat.

În mod identic, prin gătire, biotina se poate

S tu d iile finanţate de D epartam entul de

pierde în proporţie de până la 7 2 % , acidul folic,

A g ric u ltu ră al S ta te lo r Unite au ajuns la

până la 97 % , ia r vitam ina C, până la 80 % . De

co n clu zia că g ătirea alim entelor la 2 0 5 oC

fapt, unul dintre cei mai im portanţi cercetători

(tem peratura medie la care se pregăteşte

în acest dom eniu,dr.Viktoras Kulvinskas,în

carnea) a generat o scădere însem nată (de

cartea sa Survival Report into 21st Century

patru până la 30 de o ri) a proteinelor solubile

(Raport de supravieţuire în secolul XXI), ne

din bucăţile de carne analizate. M u lţi dintre noi

avertizează asupra distrugerii în proporţie de

consideră carnea p rin cip a la sursă de proteine,

aproxim ativ 85 % a substanţelor nutritive prin

dar adevărul este că probabil beneficiem de o

procesul de gătire. Cu alte cuvinte, atunci când

cantitate foarte m ică din acele proteine, ca

consumăm hrană gătită, beneficiem doar de

urm are a tem peraturii rid icate la care este

15% din valoarea ei nutritivă, un procentaj si

preparată.

mai mic de proteine si 0% enzime.

U R M Ă TO R

procesul de gătire. Unele dintre vitam inele B

NIVELUL

PIER D ER EA PROTEINELOR

215

„SUBIECTE FIERBINŢI" N ici consumul alim entelor fie rb in ţi nu aduce vreun beneficiu fu n c ţiilo r organism ului. A cest fap t poate cauza alte problem e legate de enzime. De exemplu, cercetătorii au a ră ta t că este fo arte probabil să se producă deranjam ente stom acale atunci când

În astfel de co n diţii, atunci când în organism apare o infecţie reală, sistem ul im unitar nu va mai fi capabil să reacţioneze. Este ca si când aţi tu ra perm anent m otorul a u tom obilu lui; s-ar putea să explodeze si să nu m ai pornească deloc. În cazul nostru, alim entele gătite fa c să ne explodeze aparatul circulator, sistemul im unitar si organele.

consum aţi băuturi fierb in ţi. De asemenea, alim entele fie rb in ţi induc riscul a p a riţiei unor problem e ale gingiilor, a unor răni ale mucoasei bucale si ale lim bii, precum si a cancerului de esofag. Unul dintre cele mai alarm ante studii

ACŢIUNEA DE ECHILIBRARE

efectuate de cercetători din dom eniul medical a ra tă că o dietă în c ă rc a tă de alim ente gătite

Totuşi, vestea bună ne este dată de unul dintre

poate cauza reducerea ţesutului creierului si o

cercetătorii care au susţinut lucrări la

creştere în volum a organelor-cheie. De asemenea, hrana g ă tită su pra so licită glandele endocrine. Sistem ul en d o crin,îm p re ună cu sistem ul nervos reglează apetitul alimentar. Dacă glandele dum neavoastră endocrine ştiu că aţi consum at destule c a lo rii, dar din hrana consum ată lipsesc susbstanţele nutritive si

num ărului globulelor albe în organism . Probabil lucrul cel mai im portant, totuşi, este

alim ente pentru a-si menţine puterea.

aproxim ativ 5 0 % -5 0 % (50% alim ente crude

Rezultatul poate fi creşterea în greutate,

si 50 % alim ente gătite) poate preveni

epuizarea si o sănătate fragilă.

leucocitoza. Deci, nu trebuie să renunţaţi definitiv la g ătit sau la consumul de alimente

alim ente gătite afectează întregul sistem

calde. Puteţi să le consum aţi în continuare,însă

imunitar. S-a dem onstrat faptul că alim entele

trebuie să contrabalansaţi cu alimente crude.

pro p riile mele studii asupra celu le lo r vii si a c tiv ită ţii sangvine a pacienţilo r mei, am descoperit că in d ivizii care consum ă numai m âncare g ă tită au celulele sangvine într-o U R M Ă TO R

alim entele crude, chiar si alim entele gătite la tem peraturi sub 1 8 8 oC, pot preveni creşterea

constatarea dr. Kouchakoff că un consum de

gătite pra ctic distrug stru ctu ra sângelui. Din

NIVELUL

Paul Kouchakoff, care a dem onstrat faptul că

enzimele, organism ul vă va cere în continuare

Totodată, consum ul unor c a n tită ţi m ari de

216

Congresul Internaţional de M icrobiologie, dr.

perm anentă stare de a le rtă (ca si cum s-ar

Deşi vreau să cunoaşteţi toate avantajele pe care vi le oferă creşterea a p o rtu lu i de fructe crude, legume si germeni de seminţe în alim entaţie, nu vă recom and să m âncaţi tot tim pul num ai alim ente crude. În schimb, vă

lupta în mod constant cu o infecţie). Ca

recom and (a) să consum aţi m ai m ulte

rezultat, globulele albe sunt suprasolicitate,

alim ente crude; si (b) de fiecare dată când

afecţiune care se numeşte „ le u c o c ito z ă ".

m âncaţi un alim ent gătit, co ntrab alansaţi-l cu

A ceasta este extrem de nocivă pentru sistemul

cru d ită ţi. A socierea a lim entelor gătite cu

imunitar.

cru d ităţi este cea mai bună variantă.

SĂALEGEM CRUDITĂŢILE

ALIM E NT E CARE ÎNCĂLZESC

Când d o riţi să g ă tiţi ceva, dacă este posibil,

Un sfat util care vă va ajuta să renunţaţi la

în cercaţi mai degrabă să în c ă lz iţi alimentele,

gă tit este acela de a include în meniu cât mai

decât să le fierbeţi. De exemplu, este evident

m ulte alim ente care încălzesc organism ul,

faptul că trebuie să fierbeţi puţin ingredientele

c h ia r dacă sunt crude, calde sau reci. De

dacă d o riţi să faceţi o supă. D ar puteţi totuşi

exemplu, scorţişoara, usturoiul, germ enii de

să răm âneţi pe tărâm ul crudităţilor. După ce

quinoa sau ghim birul sunt condim ente care

supa este gata si bună de mâncat, puteţi să

încălzesc. În acelaşi tim p, aceste alim ente au

adăugaţi diferite legume proaspete,crude,

un rol im portan t în organism ul nostru, ajutând

ch iar înain te de a o pune în fa rfu rie. În acest

la c irc u la ţia sângelui si la rela xa re a organelor.

fel, puteţi savura o supă fierbine în m ijlocul iernii, asigurându-vă că beneficiaţi în acelaşi

PLA N TE /C O N D IM E N TE

tim p de p o rţia su bstanţială de crudităţi

CARE ÎN C Ă LZE S C Busuioc, frunze de dafin, chimen, cardam om , arpagic, scorţişoară, cuisoare, coriandru, chim ion, mărar, anason, schinduf, usturoi, ghimbir, ia rb ă de limon, muştar, nucşoară, oregano, piper, izmă.

G E R M E N I CARE ÎN C Ă LZE S C Germ enii de schinduf si de ridichi.

SĂ TRAGEM L IN IA Cei mai m ulţi dintre noi pur si sim plu nu m ănâncă suficiente alim ente crude. Nu trebuie să renunţaţi acum la toate alim entele gătite. Trebuie doar să introduceţi mai m ulte alim ente crude în regimul dum neavoastră ziln ic. Când g ă tiţi, preferaţi să în c ă lz iţi, în loc să fierbeţi. A lim entele crude si germ enii diferitelo r seminţe ne furnizează o paletă mai larg ă de

de alim entaţie. Nu vă privaţi de c a lită ţile lor generatoare de energie si în tă rito a re ale săn ătăţii. M esajul meu este simplu: consum aţi cât mai puţine alim ente gătite si cât mai multe alim ente crude.

U R M Ă TO R

substanţe nutritive si enzim e decât o rice a lt tip

NIVELUL

(legume nefierte deloc), introduse în supă.

217

C ONC L UZ I E Acum ş tiţi cât de adevărată este zicala „e ş ti ceea ce m ănânci". Dar m ult prea adesea, ceva din adâncul nostru ne îm piedică să consumăm mâncarea p otrivită , chiar dacă ştim că aşa ar trebui să procedăm pentru a arăta şi a ne sim ţi bine. După părerea mea, răspunsul la această problemă este reprezentat de constrângerile emoţionale, psihologice şi fizice pe care ni le creăm singuri atunci când vine vorba de idei noi şi de un nou stil de viaţă. Dintre toate lucrurile, cel mai m u lt ne temem de schimbare. Credeţi-m ă; şi eu am fost la fel la un moment dat în viaţa mea. Sper ca în aceste pagini să fi găsit calea de a vă deschide ochii asupra acestor transform ări, chiar dacă într-o măsură mai mică la început. Îm părtăşindu-vă sfaturile mele, vreau să deveniţi mai deschişi la acceptarea ideilor noi, a alim entelor noi, a unui nou stil de viaţă şi în acelaşi tim p să aveţi un tru p cu o sănătate uim itoare! Odată ce veţi înţelege puterea energiei, veţi aprecia efectul s fa tu rilo r mele. Problemele cu greutatea, tu lb u ră rile de com portam ent alimentar, starea apatică, afecţiunile şi bolile - toate îşi au rădăcinile, într-o form ă sau alta, în pe rturbaţiile energiei. Fluxul de energie pozitivă şi alimentele sănătoase vă vor menţine puternic şi sănătos. Fluxul de energie negativă şi alegerile alim entare nesănătoase vă vor da o stare de oboseală şi de boală. În acest caz, concluzia este aceea că, pentru a avea o sănătate cât mai bună, un s p irit tânăr şi un trup fantastic, vreau să f iţi fe ric iţi, să aveţi o atitudine pozitivă şi să d o riţi să vă s im ţiţi bine. Aş vrea, totuşi, să vă mai dau două sfaturi simple şi uşor de pus în practică pentru o infuzie de atitudine pozitivă în celulele dumneavoastră:

ÎN PRIMUL RÂND:ACŢIONAŢI,NU REACŢIONAŢI Avem posibilitatea de a reacţiona pur şi simplu la ceea ce ne înconjoară sau

NIVELUL

U R M Ă TO R

avem posibilitatea de a lua decizii conştiente într-o anum ită direcţie, cu un anum it scop,căutându-ne îm plinirea. Puteţi deveni creatorul s itu a ţiilo r în care vă a fla ţi,în loc să reacţionaţi pur şi simplu la ele. Puteţi deveni cauza,în loc să f iţ i efectul. Puteţi deveni fe ric iţi si sănătoşi.

Data urm ătoare când veţi sim ţi că viaţa vă lansează o provocare si vă ameninţă sim ţul natural de echilibru, încercaţi să parcurgeţi urm ătorii paşi: ► Recunoaşteţi faptul că sunteţi puşi într-o situaţie d ificilă . ► C onştientizaţi că această provocare este menită să vă ajute si să vă înveţe. ► Nu p riv iţi d ificu ltate a ca pe „s tru g u rii acri ai v ic tim e i", ci ca pe un dar care vă va îm bunătăţi viaţa. ► Id e n tific a ţi-v ă răspunsul sau potenţialul răspuns. Ce sim ţiţi? Conştientizaţi sentimentele respective si acceptaţi-le ca fire şti. ► Trageţi adânc aer în piept. În tim p ce faceţi acest lucru, imaginaţi-vă o minunată lumină alb-aurie care intră în trupul dumneavoastră si vă învăluie. Pe măsură ce expiraţi, vizualizaţi cum toate sentimentele negative vă părăsesc. ► La urm ătoarea inspiraţie, lăsaţi sentimentul de calm si de linişte să pătrundă în trup ul dumneavoastră. La expiraţie, îndem naţi-vă să eliberaţi toate sentimentele si com portam entul negativ, reacţiile. ► Acum porniţi la acţiune. Faceţi fa ţă s itu a ţiilo r dificile într-un mod proactiv. A cţionaţi cu claritate, siguranţă si calm.

ÎN AL DOILEA RÂND: IUBIŢI NECONDIŢIONAT În sfârşit, acesta este cel mai profund secret al meu în ce priveşte o sănătate de fie r si o viaţă minunată. Da, sunteţi exact ceea ce mâncaţi. Dar, în aceeaşi măsură, sunteţi ceea ce iu b iţi. După m ulţi ani de studii biochimice, cercetări moleculare, practică clinică si o viaţă tră ită , am descoperit că influenţa energetică cea mai puternică asupra sănătăţii este fo rţa iu b irii. Iubirea este cea mai puternică fo rţă pentru echilibrul energetic al trupului, pentru procesul de vindecare, prevenirea bolilor, reîntinerirea celulară, vita lita te a organelor, purificarea sângelui, revitalizarea m oleculară si libertatea vibraţie i. În consecinţă, nu u ita ţi să vă iu b iţi pe dumneavoastră înşivă, tru pu l dumneavoastră si oamenii din jur, a tâ t pe străini, cât si pe cei pe

NIVELUL

Vă îmbrăţişez cu drag si vă doresc m ultă lumină, până la următoarea întâlnire,

U R M Ă TO R

care-i îm b ră ţişa ţi cu dragoste.

DR.GILLIAN MCKEITH Dr. G illia n M cK e ith este medic n u triţio n ist recunoscut la nivel internaţional si d irecto r al renum itei M cK eith C lin ic din Londra; a ici, p rintre pacienţii ei se num ără sp ortivi olim p ici profesionişti, m em bri ai fa m iliei regale britanice si acto ri de la H ollyw ood. Considerată „ c e l m ai bun n u triţio n ist din M a re a B rita n ie " si „g u ru al alim entaţie în M a rea B rita n ie " (Sunday Times), Dr. M cK e ith i s-a decernat de curând, la W estminster, prestigiosul prem iul „ U p liftin g the w o rld ". Este autoarea c ă rţii Living Food for Health ( Hrană vie pentru sănătate) si realizea ză m ateriale pentru televiziu ni si presa scrisă din to a tă lum ea.Tim p de câţiva ani, Dr. M cK e ith a fost consultantul pe probleme de sănătate al spectacolului „T h e Joan Rivers Television S h o w ". De asemenea, a prezentat program ul Dr. G illia n M c K e ith 's Feel Fab Forever la em isiunea „ T h is M o rn in g ". În prezent, G illia n este prezentatoarea unei serii de televiziune, in titu la tă „ E ş t i ceea ce m ăn â n ci", pe Channel 4 în M area I Britani' . N ăscută si crescută în S co ţia , G illia n călătoreşte enorm ,ţinând sem inarii si conferinţe. M isiunea vieţii sale este aceea de a-si îm p ă rtă şi cunoştinţele si de a face ca vieţile oam enilor să fie m ai bune. w w w .drgillianm ckeith.com em ail info@ m ckeithresearch.com

INDICE a c id c lo r h id r ic ta b le te 3 4 , 3 7 , 4 3 a c id h id r o x ic it r ic 1 0 1

b r o c c o li 1 0 3

d e fic ie n ţă de fie r 3 4

B ry o n ia 3 5

d e fic ie n ţe n u tr itiv e 1 3 , 3 4 , 9 9

b u d in c ă de lă m â ie 1 8 8

d e p re sie 13

a c id o p h ilu s 3 5 , 1 3 9 a c iz i g ra şi e s e n ţia li 1 6 , 2 3 , 1 5 8

d e to x ifie re 1 2 8 - 1 4 9 c a fe a 75

a lim e n te c a re tre b u ie e v ita te 1 3 2 , 1 3 5

d e fic ie n ţe 3 8

c o f e in ă 7 5 , 1 1 6

c r iz e de v in d e c a re 1 5 0

re su rse a lim e n ta r e 1 6 , 2 3 , 4 5 , 6 9 ,

c a lc iu 7 5

m a sa j 1 5 0

158 a cn e e 1 5 9 a d itiv i a lim e n ta r i 1 3 , 2 6 , 1 1 7 , 1 7 6 a fe c ţ iu n i c a r d ia c e 18

d e fic ie n ţă 1 3 re su rse a lim e n ta r e 1 6 6 c a lo r ii a p o r tu l m e d iu 15

m o tiv a ţii 1 2 8 P ro g ra m u l de o zi 1 0 0 , 1 3 5 - 1 4 9 s fa tu r i c a re p o t fi în c o r p o r a te în p ro g ra m u l z iln ic 1 3 2 - 1 3 4

a fe c ţ iu n i c a r d io v a s c u la r e 13

can cer 13, 18, 212

d e z e c h ilib ru l in s u lin e i 9 5

a g n u s c a s tu s (v ite x) 5 2 , 1 1 2

c a r b o h id r a ţ i 1 6

d ia b e t 13

a la u n 1 7 7

a s o c ie r e a a lim e n te lo r 7 9 - 8 0

d ie te la m o d ă 1 6 - 1 7 , 1 0 0

a lc o o lu l 7 5 , 7 6 , 1 0 0

b e n e fic i 2 2 , 6 7

d in ţi si g in g ii 1 6 6

d ă u n ă to ri 2 4

d o v le c e i 1 0 3

re su rse a lim e n ta r e 6 7 , 8 0

d u lse 2 0 8

c a si c a u z ă a s tre s u lu i 1 1 6 a lg e 8 4 , 9 8 , 1 0 2 , 1 6 4 , 2 0 5 , 2 0 7 c a re m e d iu al s tre s u lu i 1 1 8

c a rn e 2 5 , 6 9 , 9 4

c h lo r e lla 2 0 4

c u m p ă r ă t u ri 1 7 4

s p ir u lin a 9 4 , 2 0 4

de p a s ă re 7 7

v e rz i- a lb a s t re 2 0 0 , 2 0 4

ro şie 7 6 , 1 1 7 , 1 7 4

a lim e n te c a re în g r a ş ă 1 7 7

c a s tr a v e ţ i

d u r e ri de c a p 6 5 d u r e ri de sp a te c a u z a te de s tre s 1 2 3 e c h in a c e a 3 5 , 2 0 7

a lim e n te c a re p ro d u c m u cu s 4 5

b e n e fic i p e n tru s tre s 1 1 9

e czem e 1 6 0

a lim e n te c o n d im e n ta te 1 1 7

re ţe tă p e n tru su c d e to x ifia n t 1 4 5

e m u ls if ic a t o r i 1 7 7

a lim e n te cru d e 2 2 , 2 0 9 , 2 1 6 , 2 1 7

căsca t 53

a lim e n te cu c o n ţin u t de s u lf 1 0 9

c e a iu r i din p la n te 1 4 1

e n z im e 1 9 4 , 2 1 0 d is tru g e re a p rin g ă tir e 2 1 5

a lim e n te d u lc i 7 5

lis t ă 8 3

e n z im e a lim e n ta r e 2 2 , 3 7 , 2 1 0

a lim e n te e c o lo g ic e 22

p ă p ă d ie 3 4

e n z im e d ig e stive 3 3 , 4 4 , 1 3 8 , 2 1 0

a lim e n te e n e rg iz a n te 1 0 2 - 1 0 3

p e n tru d in ţi să n ă to ş i 1 6 6

d e fic ie n ţe 3 7 , 4 3

a lim e n te f ie r b in ţ i 2 1 6

p e n tru s t ă r i de în c o r d a r e 1 2 0

su p lim e n te a lim e n ta r e 1 0 1

a lim e n te g rase 7 4 , 1 1 7

s a lv ie 1 1 2

e n z im e m e ta b o lic e 2 1 0

a lim e n te p re p a ra te 2 6 , 1 1 7

u r z ic ă 3 5 , 3 9 , 4 0 , 1 0 0

e tic h e te 2 3 , 1 7 6 - 1 7 7

a lim e n te ra fin a te 2 5 , 1 1 7 a lim e n te su p e rc o n c e n tra te 1 0 1 , 1 3 8 , 2 0 0 -2 0 8

c e re a le 6 4 - 6 6 e fe c t a s u p r a fic a tu lu i 1 0 9 e fe c te a s u p ra s ă n ă t ă ţ ii 18

e v ita r e a c ă d e r ilo r de e n e rg ie în c u rs u l d u p ă - a m ie z ii 1 0 3 e x e rc iţii fiz ic e 2 7 , 1 0 0 , 1 1 1 , 1 3 4 , 1 9 0 - 1 9 1

a lim e n te „ v i i " 22

la c u m p ă r ă t u ri 1 7 4

de e c h ilib r a re a o rg a n is m u lu i 1 8 7 - 1 8 8

a lo e 6 5

p re p a ra re 6 6

p ro g ra m de d e to x ifie re de o z i 1 3 7

a lo e v e ra 2 0 7

s u r s ă de p ro te in e 6 9

a m a ra n t 6 4

t ip u r i 8 3

a n e m ic 4 0

c h lo r e lla 2 0 5

a n ta c id 1 0 8

c h ro m iu m p o ly n ic o tin a te 1 0 1

a n t io x id a n ţ 1 1 8 , 1 5 8

c ir o z ă 1 3

apă 1 0 0 ,1 2 3 ,1 3 4 ,1 7 3 ,1 9 4

c iu p e rci

la s f â r ş it u l z ile i 1 9 1 e x e rc iţii fiz ic e de e c h ilib r a re a o rg a n is m u lu i 1 9 0 -1 9 1 fa s o le 6 7 - 6 8 a s o c ie re a lim e n ta r ă 8 0

a ra m e 2 0 8

în a lim e n te 7 6

c o n s e rv a tă 1 7 3

a ro m a te ra p ie , m a sa j v e no s 1 6 2

în o rg a n is m 3 5

e fe c t a s u p r a fic a tu lu i 1 0 9

a s o c ie re a a lim e n te lo r 7 8 - 8 0 , 1 5 8 , 198 avocado 119

coapse 42

fo lo a s e 6 7 - 6 8

c o e n z im a Q 1 0 1 0 1 , 1 0 3

g e rm in a tă 2 1 3 - 2 1 4

c o lo n 1 5 1 , 1 5 6

t ip u r i de: 8 3 - 8 4

c o lo r a n ţ i 1 7 6

fa s o le a d z u k i 6 8

b a ie cu s ă ru ri m in e ra le 1 4 8

c o n d im e n te 1 7 5

fa s o le m ung 6 8 , 1 0 3

b a lo n a re 1 0 6

c o n s e rv a n ţi a lim e n ta r i 1 1 7 , 1 7 7

f ă in ă (tip u r i de) 8 3

b ă u tu ri a c id u la te 1 0 8 , 1 7 3

c o n s tip a ţie 4 1 , 1 0 5 , 1 5 8

fib r e 1 0 1 , 1 5 8

b ă u t u r i: c u m p ă r a r e a lo r 1 7 3

c o ş u ri 5 2 , 1 5 6

fic a t 1 3 , 2 6

b e ta -c a ro te n 4 2

c ro m 13

a lim e n te h r ă n ito a r e 4 4 , 1 0 8 - 1 0 9 , 2 1 2

B it t e r su e d e z 3 4

c ru p e de h r iş c ă 6 4

d e c o n g e stio n a re cu su b s ta n ţe

B ixa o rellana 1 7 6

c u is o a r e , în c o lţ ite 2 1 3

bo bu l de g ră d in ă 6 8

c u m p ă ră tu ri 1 7 2 -1 7 5

b ra ţe : in fla m a ţ ii 4 1

e tic h e te 1 7 6 - 1 7 7

lip o tro p ic e 1 1 1 m a sa ju l 1 5 0 m enopauză 112

fr e c ţ io n a r e a p ie lii 1 9 7

în c ă lz ir e a a lim e n te lo r 2 1 7

m u c o p o liz a h a rid e 6 5

fr u c te 7 0 , 8 3 , 1 0 8

în g r ij ir e a p ie lii 1 5 7 - 1 6 3

m u re 1 1 8

la c u m p ă r ă tu ri 1 7 4

kam u t 65

n ă u t g e rm in a t 2 1 3

s u c u ri 1 4 3

ke lp 9 8 , 1 0 1 , 2 0 8

n itr a ţi 1 7 7

kom bu 2 0 8

n iv e lu l z a h ă ru lu i din sâ ng e 1 3 , 9 4

a s o c ie r e a a lim e n te lo r 7 9

fr u c te de p ă d u re : e fe c te b e n e fice im p o triv a s tre s u lu i 1 1 9 su c u ri: reţete de c o m b in a re 1 4 3 fu m a tu l 7 3 g a m m a o ry z e n o l 1 1 2

n o ri 2 0 8 la p te de v a c ă 2 5 , 4 3 , 7 5 , 1 1 6 , 1 2 3

n u ci 69

lă p tiş o r de m a tc ă 2 0 6

la c u m p ă r ă tu ri 1 7 4

le c it in ă 1 0 1 , 1 0 9

t ip u r i de 8 3

legum e

g aze in te s tin a le 1 0 6

a lim e n te e n e rg iz a n te 1 0 3

o b e z ita te 1 3 , 9 3

g ă tire a a lim e n te lo r 2 1 5 - 2 1 6

e fe c t a s u p r a fic a tu lu i 1 0 9

o b o s e a lă 1 0 2 - 1 0 3

g enunchi 42

la c u m p ă r ă tu ri 1 7 5

o ch i 40

g erm eni 1 3 9 , 2 1 1 - 2 1 4

le g um e cu fru n z e v e r z i 2 0 8

o re z 6 4

a lim e n te e n e rg iz a n te 1 0 2

lis t ă 8 3

în c ă lz ir e 2 1 7

p re p a r a r e a în d e lu n g a tă 2 4

o rz 6 4

b ru n 6 4 , 1 1 8

la c u m p ă r ă tu ri 1 7 5

re ţe tă de p iu re 1 4 6

o rz v e rd e 2 0 3

m od de o b ţin e re 2 1 3 - 2 1 4

re ţe tă de s u p ă 1 4 4

o s te o p o ro z ă 1 3

s u c u ri 143

s u c u ri 1 4 5

ouă 173

s u c u ri v e rz i 1 9 6

o v ăz 6 5 , 1 0 2

g h im b ir 4 7 , 1 2 2 p o s ib ilit ă ţ i de p re p a ra re 1 4 3 ginseng 1 0 1 , 1 2 2

leg um e cu fru n z e v e r z i 2 0 9 le u c o c ito z ă 2 1 6

p a ste fă in o a s e 7 6

L - g lu t a m in ă 4 4 , 1 0 8

pau d 'a rc o 3 5 , 3 7 , 1 2 2

g la n d e s u p ra re n a le 1 1 8

lim b ă 3 0 , 3 1 , 3 3 - 3 6 , 1 2 3

păr 164

g lu c o z ă 1 3 , 9 5

lim fă 1 3 7

s ib e r ia n 3 6 , 1 2 0 , 2 0 7

te s t de to le r a n ţ ă 9 5

m ă t r e a ţă 3 7

lin te 6 8

p ă tru n je l 1 0 2

g lu ta m a t m o n o s o d ic 1 7 7

lip o tro p ic e 1 1 1

p e ria ju l p ie lii 1 3 2 , 1 6 3 , 1 9 7

g ră sim i

lis t a a b u n d e n ţe i 8 2 - 8 4

peste 6 9

b e n e fice 1 0 0

L - t ir o s in ă 1 0 1

d ă u n ă to a re 2 6 , 1 0 0

lu c e rn ă

la c u m p ă r ă tu ri 1 7 3 p ic io a r e 4 2

h id ro g e n a te 2 6

g e rm in a tă 2 1 3

p ie rs ic i 1 0 3

s a tu ra te de o rig in e a n im a lă 2 6

v e rd e 2 0 4

p ir 1 0 3 , 2 0 3

vezi de asemenea a c iz i g ra şi e s e n ţia li g râ u 6 6 , 1 0 0 g u ră 4 1 , 52

p la n te m a g n e z iu

lis t ă 8 3

d e fic ie n ţe 4 2 , 9 9 , 1 1 1 , 1 1 8

p e n tru a cn e e 1 5 9

re su rse a lim e n ta r e 9 8 , 1 0 3 , 1 1 8

p e n tru c ic lu m e n s tru a l 1 1 1

h e m o r o iz i 4 8 - 4 9

m a r g a r in ă 1 1 7

p e n tru c o n s t ip a ţ ie 1 0 5

h id r o te r a p ia c o lo n u lu i 4 7 , 1 5 3

m a sa j

p e n tru în c ă lz ir e ( a c tiv a r e a c ir c u la ţ ie i)

h ijik i 2 0 8

a ro m a t e r a p ia v e n e lo r 1 6 2

h ip e r a c tiv ita te 1 3, 2 6

d e to x ifia n t 1 5 0

p e n tru re d u c e re a s tr e s u lu i 3 6 , 1 2 0

h ip o g lic e m ie 9 4

p e n tru f ic a t 1 5 0

p e n tru s ă n ă ta te a d in ţ ilo r 1 6 6

h o rm o n i

p e n tru r in ic h i 1 9 6

e fe c tu l s tre s u lu i a s u p ra 1 1 5 h ra n ă n o c iv ă 2 4 - 2 6 e fe c te a s u p r a s ă n ă t ă ţ ii 21 h ra n ă s ă n ă to a s ă 1 8 , 2 2 - 2 3

m ă tr e a ţă 3 7

217

p e n tru v a ric e 1 6 2 s u p e rc o n c e n tra te 2 0 6

m â in i 3 9

P la n u l de 7 z ile 1 7 2 - 1 8 9

m e d ic a m e n te c a re ta ie a p e titu l 1 0 1

p o fte a lim e n ta r e n e c o n tro la te 9 4

m ei 65, 212

p o le n de a lb in e 2 0 6

a lim e n te e n e rg iz a n te 1 0 2

m e m b re 4 1 - 4 2

p o ru m b 6 5

a s o c ie r e a a lim e n te lo r 8 0

m en opauză 112

p o ta siu

m e n s tru a ţie 1 1 0 - 1 1 1

d e fic ie n ţe 9 9

ig n a m e 1 0 3

m ere: re ţe tă d e lic io a s ă cu m ere c a ld e 1 4 1

in d ic e le m a se i c o r p o ra le ( I M C ) 92

m e ste c a t 1 9 4

p ro b le m e cu g re u ta te a 1 3 , 9 2 - 1 0 1 , 2 0 8

in d ig e stie 6 4 , 1 0 8

m ic-d e ju n 1 9 4

p ro d u se a p ic o le s u p e rc o n c e n tra te 2 0 6

in fe r t ilit a t e 13

m ie re 1 5 8

p ro d u se la c ta te 3 5 , 7 5

in h ib ito r i ai s c ă d e rii în g re u ta te 9 3

m ig d a le 1 1 8

c a u z ă a s tr e s u lu i 1 1 7

in t o le r a n ţ ă la la c to z ă 7 5

m o rco v i

la c u m p ă r ă tu ri 1 7 3

Isp ite le a lim e n ta r e 7 2 - 7 3

re ţe tă p e n tru su c d e to x ifia n t 1 4 5

re su rse a lim e n ta r e 6 5

vedeţi de asemenea la p te de v a că

P ro g ra m d e to x ifia n t de o z i 1 3 5 - 1 4 9 p ro g ra m u l z iln ic al m e s e lo r 1 7 9 - 1 8 5 p ro p o lis 2 0 6 p ro te in e 6 8

s fe c lă 1 0 3 re ţe tă de s u c d e to x ifia n t 1 4 5 Silybum m arianum 1 1 1 p ro g ra m u l de d e to x ifie re de o zi 1 3 8 , 1 3 9

te s t de s e n s ib ilita te a lim e n ta r ă 4 8 Testul de In te lig e n ţă A lim e n t a r ă 61 t ir o id ă 9 8 to p u l c e lo r m a i p o p u la re a lim e n te 1 4 - 1 5

a s o c ie r e a a lim e n te lo r 7 8 - 8 0

s in d ro m p re m e n s tru a l 1 3 ,1 1 1

to x in e 1 0 0 , 1 2 8

b e n e fice 22

s in d ro m u l de c o lo n ir it a b il 1 0 7

t r if o i roşu 1 1 2

d ă u n ă to a re 2 5

sis te m e n d o c rin 2 1 6

T r ip h a la 4 4 , 1 0 1

d is tru g e re p rin g ă tir e 2 1 5

sis te m im u n ita r 13

tu lb u r ă r i d ig e stive 3 3 , 3 4 , 4 3 - 4 7 ,

su rse de 6 9 , 8 0

a u t o v e r ific a re 1 2 1

1 0 4 -1 0 9

p ru rit în re g iu n e a a n a lă 4 8

e fe c tu l a lim e n te lo r p re p a ra te 2 1 6 e fe c tu l g e rm e n ilo r 2 1 1

e fe c te b e n e fice p e n tru stre s 1 1 8

q u in o a 2 2 , 5 0 , 6 5 ,6 9

în t ă r ir e 1 2 2

re ţe tă p e n tru su c d e to x ifia n t 1 4 5

în c o lţ it ă 2 1 3

ţe lin ă

s o ia b o ab e 6 8 , 6 9 s o la n in ă 7 7

u le i de in / se m in ţe de in 1 0 1 , 1 0 3 , 1 3 8

ră d ă c in ă de le m n -d u lc e 1 2 0 , 1 2 2

sp a ra n g h e l 1 1 9

u le iu ri

r e a c ţia „ lu p t ă sau f u g i" 1 1 5

s p ir u lin ă 9 4 , 2 0 4

la c u m p ă r ă t u ri 1 7 4

s p lin ă 3 4 , 4 7 , 6 5

u n g h ia - g ă ii 9 4 , 1 2 2 , 2 0 7

re gim a lim e n ta r cu a p o r t r id ic a t de p ro te in e /a p o rt s c ă z u t de c a r b o h id r a ţ i 16 re g im u ri p e rm an e n te 9 7 re s p ira ţie 1 3 3 reţete d e lic iu cu m ere c a ld e 1 4 1 p a s tă de leg um e 1 4 6 su p ă cu p o ta siu 1 4 7 su p ă de c a s tra v e te 1 4 4 r h o d io la 3 6 , 1 2 0 r in ic h i 1 2 3 a lim e n te c a re t o n if ia z ă 4 0 m a sa j 1 9 6 p ă ru l 1 6 4 ro c o in ă 1 0 1

a lim e n te to n ifia n t e 3 4 s t a b iliz a t o r i 1 7 7 s to m a c 4 3

sa re 9 9 , 1 1 6 , 1 5 8 , 1 7 5 sca u n 4 4 - 4 7 se ca ră 65 se m in ţe 6 9 în c o lţ it e 2 1 3 - 2 1 4

ro a d e re a u n g h iilo r 31 ure ch i 3 8

a lim e n te to n ifia n t e 3 3

u r in ă 5 0 - 5 1

vezi s i tu lb u r ă r i d ig e stive

u r z ic ă 2 0 7

stre s 3 6 , 1 1 3 - 1 2 0 a lim e n te b e n e fice 1 1 8 - 1 1 9

u s tu ro i 4 6 , 1 7 5 c a m e to d ă de c o m b a te re a s t r e s u lu i 1 1 9

a lim e n te c a re c a u z e a z ă s tre s 1 1 6 - 1 1 7 a u to te s t 1 1 4

v a ric e 4 3 , 6 4 , 1 6 2

c e a iu r i de p la n te 3 6 , 1 2 0

v a rz ă 1 1 8

d u re ri de sp a te 1 2 3

v e rg e tu ri 1 6 1

h o rm o n i 1 1 5

v e z ic a u r in a r ă 5 0 - 5 1

p la n te 1 2 0

a lim e n te re g e n e ra to a re 5 1

r e a c ţ ia „ lu p t ă sau f u g i" 1 1 5

v ie rm i 4 5 - 4 6 , 9 4

v ita m in e 1 2 0

v ita m in e

s tru g u ri 1 0 3 su c u ri 143

s a la tă 1 4 4

u n g h ii 3 9 , 1 6 4 - 1 6 5

A 4 2 , 111 B vezi v it a m in a B

s u c u ri - p o s ib ilit ă ţ i de c o m b in a re 1 4 3

C 118

s u c u ri v e rz i 1 9 6

d is tru g e re p rin p re p a ra re 2 1 5

su p a cu p o ta s iu 1 4 7

E 111

supe

e fe c t de re d u ce re a s tre s u lu i 1 2 0

de legum e 1 4 4 la c u m p ă r ă t u ri 1 7 5

v ita m in e B 3 0 , 3 1 , 1 0 1 , 1 1 1 d e fic ie n ţă 3 9 , 4 1 , 1 0 2

la c u m p ă r ă t u ri 1 7 5

su p lim e n te D H E A 1 1 2

d is tru g e r e a p rin g ă tir e 2 1 5

lis t ă 8 3

su p lim e n te n u tr itiv e 1 0 0 - 1 0 1 , 1 2 3

re su rse a lim e n ta r e 6 5 , 1 0 2

se m in ţe de b r o c c o li 1 2 2 , 2 1 3

s u p r a a lim e n ta ţie 9 4

se m in ţe de flo a re a - s o a r e lu i 1 0 3

w akam e 208

b e n e fice p e n tru stre s 1 1 8

t ă lp i c ră p a te 4 3

g e rm e n i 2 1 3

tă râ ţ e de p s y lliu m 4 4 , 1 0 1

se m in ţe de in vezi s i u le i/se m in ţe

te ff 65

se m in ţe de su san 1 1 9

te m p e ra tu r ă a a lim e n te lo r / b ă u tu r ilo r

s e n s ib ilita te a lim e n ta r ă / in t o le ra n ţ ă 3 9 , 4 8 , 96 sex 1 6 8 - 1 6 9

195 ten 3 7 c o ş u ri 52

z a h ă r 1 3, 9 4 , 1 0 0 c a u z ă a s t r e s u lu i 1 1 6 la c u m p ă r ă t u ri 1 7 5 p o ftă n e c o n tro la tă 9 4 z in c 1 1 9 d e fic ie n ţe 3 8 , 3 9 , 1 1 1

MULŢUMIRI Îm i exprim profunda recunoştinţă fa ţă de Howard White Magaziner, Esq pentru faptul că m -a îndrep ta t spre această cale, pentru îm p ă rtă şire a c la rv iz iu n ii, pentru cuvintele si im pactul uriaş asupra vieţii mele. Îi sunt veşnic recunoscătoare lui M a ria n M oore pentru faptul că m i-a îm p ă rtă şit darul vind ecării. A du c m ulţum iri speciale lui Badiene, care m -a introdus în tainele sem inţelor în c o lţite si mi-a de zvăluit în că m ulte alte lucruri. În m em oria m ătusii Rita, de la care am înţeles cât de im portan t este să-i ajuţi pe c e ila lţi să se ajute singuri. Le m ulţum esc urm ăto arelo r persoane: A la n M a rtin , pentru to a tă munca de culise depusă la rea liza rea seriei noastre de televiziune. Theresa Cheung si Sarah W ilson, pentru cercetările lor de ultim ă oră, îm preună cu Paula Bartim eus. N ic o la Ibison, pentru faptul că m i-a înţeles viziunea si v-a îm p ă rtă sit-o dum neavoastră tuturor, Ju lia , H elen ,Jo si toţi cei de la NCI M anagem ent. Luigi Bonom i de la Sheil Land, pentru a b ilită ţile lo r ieşite din comun. Sm ith & G ilm o u r pentru g ra fica excelentă a c ă rţii, G illia n Haslam pentru redactare si Ken Townson pentru im aginea de pe ultim a copertă. De asemenea, m u lţum iri pentru Kate A dam s si to t colectivul de la Penguin, pentru ajutorul lor extraordinar. Adu c m u lţum iri speciale tu tu ro r persoanelor de la C elador Productions Ltd, dintre care îi menţionez pe: A n n a Richardson, pentru c o n trib u ţia sa la dezvoltarea seriei de em isiuni „ E ş t i ceea ce m ă n â n ci" si pentru convingerea sa în a b ilita te a mea de a pune lu cru rile în practică; Paul Sm ith si D anielle Lux, pentru această extra ord in a ră ocazie de a le îm p ă rtă şi oam enilor in fo rm a ţii despre sănătate; Damon Pattison, pentru sp rijin u l,în d ru m a re a si excelentul sim ţ al um orului; C la ire M asters, pentru faptul că a pus lu cru rile cap la cap si a ajuns la un rezultat; Lind a Brusasco, G avin Searle si Diane E lkins, pentru în d ru m ă rile si geniul vostru creator; M a ry Paraskakis, Lucy Taylor, Helen Wood, C la ire M ills, Badannie G rant, Jessica Owen, Rosie G ratton si D anielle Thornton, pentru to a tă m unca depusă; Justine Pattison si Angie Pla tt, pentru prepararea delicioasă atât a m â n că ru rilo r bune,cât si a celor rele; Perry H arrison, S tu a rt Burroughs si Rob Entw histle, pentru imagine si sunet. M u lţu m iri tu tu ro r ce lo rla lte persoane im plicate în rea liza rea acestei că rţi si a em isiunii de televiziune. M u lţu m iri lui Chaim Solom on pentru sfaturile sale realiste si în vă ţă tu rile sp irituale care m-au m enţinut pe drum ul cel bun. Toată dragostea si m u lţu m irile mele pentru m am a si ta tă l meu, care m-au sp rijin it întotdeauna.