SOLD TO THE FINE
[email protected]
CUM S ! S ! ÎNVE" ÎNVE"I ORICE, NU DOAR DAC ! DAC ! E# E#TI STUDENT!
Un ghid de Cristian #tefan http://crististefan.com
CUPRINS 0 1 2 3 4
Introducere Evolu$ia mea Evolu$ Gre%eli Gre% Paradigma Alimenta$ia Alimenta$
Pg. 3 Pg. 4 Pg. 6 Pg. 8 Pg. 9
56 7 8 9 10
Calendarul Când înve înve$$i? Tehnici Concentrarea Software Pilula secret secret&&
Pg. 11 Pg. 13 Pg. 15 Pg. 20 Pg. 21 Pg. 22
2
0 Introducere Salutare! În primul rând vreau s&-$i spun c& c& acest ghid nu este doar pentru studen$ studen$i deoarece înv deoarece înv !" !"area este un proces permanent %i nu se termin&& odat& termin odat& ce ai terminat facultatea. Cine are impresia c& c& înv &$atul &$atul s-a terminat dac& dac& %coala s-a terminat probabil face cea mai mare eroare din via$ via $a lui. Pentru c& c& f &r& studiu, f &r& înv &&$are $are permanent& permanent&, nu ne putem dezvolta ca indivizi unici %i frumo% frumo%i ce suntem.
În al doilea rând vreau s& r&spund la întrebarea, care probabil a ap& ap&rut
deja în mintea multora, de ce acest ghid este gratuit dar î"i permite s! oferi cât crezi tu pe el? el?
Simplu motiv este unul de ordin psihologic. Dac& Dac& î î$$i vine s& s& crezi sau nu
faptul c& c& ai dat sau o s& s& dai din banii t& t&i, pe care i-ai strâns sau i-au luat de la p&rin rin$$i, sau rude te va face s& s& aplici ceea ce î$ î$i spun eu aici, s& s& valorifici mai mult informa$ informa$iile pe care urmeaz& urmeaz& s& le prime% prime%ti în acest ghid. Acum, nu sunt singur c& c& o s& aplici chiar tot, dar %ansele cresc pe m& m&sur sur&& ce ai f &cut o investi$$ie în tine, în cunoa% investi cunoa%tere. #i dup& dup& cum bine %tim, învesti$ învesti$ia în cunoa%%tere este cea mai rentabil& cunoa rentabil& investi investi$$ie, Warren Buffett spunea asta, s& s&-l credem, zic.
În ultimul rând, acest ghid este pentru to$ to$i cei care vor s& s& înve înve$$e, s& se
dezvolte %i aici î$ î$i voi prezenta într-un mod foarte simplist toate informa$ informa $iile de care ai nevoie pentru a excela într-un domeniu, pentru a ajunge în top 5%, pentru a avea un avantaj la start fa fa$& $& de de celelalte persoane care nu ai citit ghidul.
3
1 Evolu Evolu$$ia mea
Probabil c& în minte î$ î$i vine întrebare: cine naiba este !sta "i ce drept
are el s! scrie un ghid despre cum s! înve# i mai bine, de ce l-a" asculta? #i
dac&& nu-$ dac nu-$i vine, ei bine, este indicat s& s& te întrebi înainte de a cump& cump &ra/citi orice material, mai ales unul care te instruie% instruie %te, sf &tuie tuie%%te într-un domeniu sau altul.
A %a c& o s&-$i prezint câteva elemente despre mine, o s& s&-$i prezint
evolu$$ia mea pe scurt. evolu
Sunt masterand. Am terminat o facultate %i de când m& m& %tiu fac un
singur lucru: înv !" c& înv &&$ $ pentru %coal coal&&, fie c& c& înv &$ pentru &$ pentru mine (cel !". Fie c& mai important) înv &&$. $. De ani de zile tot înv &$. &$. Doar c& c& în urm& urm& cu ceva ani m-am decis s& s& înv înv !" !" într-un mod inteligent. inteligent. #i aici s-a schimbat totul. A %a c& în continuare o s& s&-$i prezint, de% de%i notele nu au o mare importan$& importan$&,, evolu$ evolu$ia, atunci când am descoperit câteva secrete, sfaturi s& s& le spunem a% a%a, legate de înv &$at. &$at.
4
Mai sus po$ po$i observa notele mele din primul semestru al primului an de
facultate. Am avut o restan$& restan$&.. #i notele de% de%i par ok, nu sunt chiar a% a%a de bune. De felul meu sunt o persoan& persoan& destul de serioas& serioas& %i înv &$, &$, pot spune c& c& înv &$ mai &$ mai repede ca oricine, pentru c& c & materia examenelor de mai sus a fost memorat&& cu 2-3 zile înainte de fiecare examen. memorat În fine, acum vreau s&-$i ar& ar&t ce s-a întâmplat când am început s& s& experimentez cu diverse metode de studiu, diverse tehnici %i dup& dup& foate multe test&ri %i experiment& test& experiment&ri.
Mai sus po$ po$i observa notele mele din anul al 3-lea de facultate, primul
semestru. Am ob$ ob$inut astfel pe semestrul al doilea o burs& burs& de studiu, am ie% ie%it pe locul 6 din facultate (din 250 de oameni) %i am primit în jur de 2000-2500 lei, pe toat& toat& perioada semetrului al doilea. Nu cred c& am depus mai mult& mult& munc munc&& ci poate chiar mai pu$ pu$in in&&, ce am f &cut a fost c& c& mi-am schimbat stilul de înv &$at, &$at, am trecut de la memorare la înv &$are, &$are, la în$ în$elege, cunoa% cunoa%tere în adev &ratul sens al cuvântului %i cu ajutorul acestui ghid vreau s& s& te fac %i pe tine s& s& faci tranzi$ tranzi$ia c& c&tre a% a%a ceva.
Înc& Înc& o dat& dat&-$i spun, notele conteaz& conteaz&, îns& îns& am vrut s& s&-$i ar ar&&t doar a% a%a,
pentru a îmi acorda un plus de credibilitate %i pentru a da o oarecare valoare acestui ghid, îns& îns& ce conteaz& conteaz& sunt informa$ informa$iile pe care le acumulezi %i felul în care le folose% folose%ti în lumea real& real&. Notele sunt un foarte slab mod a evaluare al cuno%%tin cuno tin$$elor %i aptitudinilor unei persoane.
5
2 Gre Gre%%eli pe care le faci
Acum vreau s&-$i prezint 5 gre#eli eli pe pe care zic eu c& c & înc& înc& le faci atunci
când încerci s& s& înve înve$$i, a% a%a c& c& f &r& alte introduceri s& s& trecem direct la subiect.
1.Noapte alb! Dac&& faci asta vreau s& Dac s& sco$ sco$i din obi% obi%nuin nuin$$a ta imediat. Pentru c& c& you set yourself for failure. Noaptea alb& alb& este cea mai proast& proast& metod metod&& pe care o po$ po$i
utiliza în procesul t& t&u de înv &&$are. $are.
Simplul motiv este c& c& avem nevoie de somn pentru a re$ re $ine informa$ informa$iile studiate. Dac& Dac& nu dormi, nu vei $ine minte nimic. Atun At unci ci când câ nd dor do r mi, mi , cre cr e ie ieru rull t & u repet& repet & % i stocheaz& stocheaz & memoria în compartimente, pentru a te ajuta atunci când vrei s& s& le cau$ cau$i. A %a c& c& trebuie s& s& renun$$i la acest obicei prostesc. renun 2.Înce 2. Începi pi s! înve"i cu 2 zile înainte de examen S& începi s& s& înve înve$$i cu dou& dou& zile înainte de examen, %tiu c& c& mul mul$$i înva$& înva$& chiar chiar cu o zi inainte, este o mare prostie. Mai bine te opre% opre%ti %i te duci direct în restan$& restan $&..
6
Pentru c& c& ai nevoie de timp pentru ca informa$ informa $ia s& se sedimenteze. Nu ai cum s& s& memorezi 100 de pagini în 2 zile, vreau s& s& m m&& crezi, am încercat %i am e%uat. Despre câte zile s& s& te apuci înainte de examen, o s& s& discut pe parcursul capitolelor viitoare.
3.Alimenta"ia incorect! Alimenta$$ia are un uria% Alimenta uria% impact asupra randamnentului pe care-l dai atunci când înve$ înve$i ceva. Uria% Uria%! O s& te înv &$ &$ în capitolele urmatoare, dup& dup& ani de zile de experiment& experiment&ri, ce func$$ioneaz func ioneaz&& atunci când vrei s& s& înve înve$$i. 4.Toce#ti Faptul c& c& toce toce%%ti toate chestiile alea din foi nu o s& s & te ajute, doar doar s& s& te min$ min$i c& c & ai înv &$at &$at %i %tii prea bine despre ce vorbesc. Materialul trebuie în$ în$eles. Dar.. cine are timp pentru asta când te apuci cu 2 zile inainte de examen de înv &&$at. $at. 5.Înve"i pentru note Notele sunt cel mai prost motiv pentru care s& s& înve înve$$i. Nu notele conteaz& conteaz&, ci informa$$ia acumulat& informa acumulat& %i felul în care o transpui în practic& practic &. Nu te întreab& întreab& nimeni de note, dac& dac& tu nu %tii s& s& aplici doua elemente din cele studiate pe parcursul celor 3 ani de facultate.
7
3 O nou& nou& paradigm paradigm&& “I don't love studying. I hate studying. I like learning. Learning Learning is beautiful”
- Natalie Portman
Noua paradigma paradig ma a înv &&$atului. $atului. Prepare to be amazed. E%ti preg& preg&tit s& s&-$i
schimbi mentalitatea privitor la procesul de înv &$are? &$are? Bine, hai s& s& vedem.
Vreau s& te întrebi: de ce înv!# ? Dac Dac&& r r&&spunsul este pentru note, atunci
po$$i s& po s& închizi documentul aici %i s& s&-$i vezi de treaba ta, pentru c& c& nu &sta este r&spunsul adev &rat, sincer %i corect pe care trebuie s& s &-l dai.
Pentru ce s& înve$ înve$i atunci? Pentru tine. Pentru informa$ informa$iile pe care le
prime%%ti %i le folose% prime folose%ti. Pentru c& c&-$i place. Pentru c& c& este interesant. Pentru c& c & nu mai ai r& r& bdare %i vrei s& s& acumulezi %i mai mult& mult& informa$ informa$ie, nu pentru note... pentru c& c& dac& dac& înve înve$$i doar pentru note atunci 90% din informa$ informa$iile pe care le vei memora vor fi uitate imediat cum ai terminat facultatea.
Înva$& pentru Înva$& pentru tine. Pentru a te dezvolta, nu pentru note. Sunt %i notele importante, într-o m& m&sura sau alta, îns& îns& nu trebuie s& s& constituie esen$ esen$a, motiva$$ia pentru care tu înve$ motiva înve$i.
A %a c& schimb& schimb&-$i mentalitatea din: înv &$ &$ pentru note, în înv &$ &$ pentru
c&-i interesant. Schimbarea s-ar putea s& s& dureze ceva timp, îns& îns& odat& odat& ce înve$$i din pasiune %i pentru c& înve c&-$i place, nimeni %i nimic nu o s& s& te opreasc& opreasc& din drumul t& t&u spre vârful piramidei!
8
4 Alimenta Alimenta$$ia
Alimenta$ia are un rol uria% Alimenta$ uria% atunci când vrei s& s& înve înve$$i pentru mai multe
ore, zile, s& s&pt pt&&mâni, într-un mod intens. Alimenta$ Alimenta$ia corect& corect& este esen$ esen$ial ial&&. Am f &cut un experiment pe mine acum ceva ani. Mi-am propus s& s & v &d cum reac$ reac$ioneaz ioneaz&& corpul meu dac& dac& m&nânc corect %i dac& dac& m&nânc doar prostii. Apoi mi-am notat observa$ observa$iile experimentului %i am ajuns la urmatoarea concluzie.
Pentru a fi eficient atunci când vrei s& înve$ înve$i trebuie s& s& elimini din
alimenta$$ia ta urm& alimenta urm&toarele: • Pâinea (f &inoasele în general) Zah&&rul • Zah • Cereale • Cafeaua • Cartofii, mânc& mânc&rurile grele în principal • Orez • Porumb
De ce s& le elimini? Pai, explica$ explica$iile sunt numeroase %i nu vreau s& s&
obosesc cu prea multe informa$ informa$ii, îns& îns& zah zah&&rul î$ î$i da un boost de energie apoi te face s& s& te sim$ sim$i somnoros. Energia ta trebuie s& s& fie constant& constant& pe tot
9
parcusul zile sau mai bine zis trebuie s& s & scad scad&& cu o rat& rat& constant constant&&, f &r& prea mare volatilitate. Acela% Acela%i lucru îl face %i cafeaua.
Pâinea, cartofii %i f &inoasele te îngreuneaz& îngreuneaz&. Mult sânge se duce de la
creier spre stomac (pentru digestie) %i nu mai ai puterea necesar& necesar& s& te concentrezi asupra unui lucru o perioad& perioad& îndelungat îndelungat&& de timp. Bun, bun, acum mi-ai spus ce s& nu m&nânc, dar ce s& s& m&nânc. Uite câteva idei, care au func$ func$ionat pentru mine: nânc&& mai pu$ pu$in, foarte pu$ pu$in. • M&nânc u%or, light. • Ceva u% Pe%%te (somon, ton sau orice alt tip de peste) • Pe • Alune • Fructe (nu în exces, de preferat 3-4 pe zi) • Salate • Pui, curcan • Fasole, linte • Hummus • Ceai verde (în loc de cafea) • Produse din soia (tofu, lapte din soia)
Cât despre suplimentele alimentare, nu sunt specializat s& v & recomand
ceva, îns& îns& eu am încercat cu lecitin!. #i efectele au fost bune, îns& îns& nu pot garanta pentru c& c& %tiu de un a% a%a fenomen numit efectul Placebo. Apoi am încercat %i iau constant ulei de somon (capsule, con$ con$in omega 3) %i multivitaminte (de la A la Z).
La moment iau doar uleiul de somon, pentru restul nu %tiu ce s& s& zic,
le-am încercat %i m-am sim$ sim$it bine, îns& îns& nu cred c& c& au a% a%a de mare important& important& dac&& tu te m& dac m&nânci ceea ce trebuie, poate doar î$ î$i dau un plus, dar nu unul foarte mare.
10
5 Calendarul
O unelt& unelt & foate important& important& pentru mine este calendarul. Mi-am f &cut în
word un tabel, pe care-l po$ po$i observa mai jos. Îl po$ po$i face %i tu foarte simplu, ai nevoie de un tabel cu 7 coloane %i 11 rânduri. Apoi îl printezi %i îî$$i notezi zilele din calendar.
În acest calendar eu îmi notez examenele %i alte lucruri importante pe
care le am de f &cut. Dup& Dup& cum se observ & mai sus.
11
Acest calendar calendar te ajut& ajut& pentru c& c&-$i ofer& ofer& o viziune de ansamblu %i te
face s& s& realizezi câte zile mai ai tu de fapt pân& pân& la examenul respectiv, într-un mod vizual %i de mare impact. Pentru c& c & vezi exact zilele, nu trebuie s& s & r&sfoie sfoie%%ti, ca în cazul unui calendar clasic sau unul de pe telefon.
Mintea uman& uman& este ciudat& ciudat&, pân& pân& nu vede ea clar câte zile mai sunt nu te
pune pe treaba. A %a nu mai ai scuze, pentru c& c& ai acest calendar care-$ care-$i sare în ochi %i nu te las& las& s& s& stai cu orele pe Facebook.
A %a c& c&-$i recomand imediat s& s&-$i faci un astfel de calendar %i s& s&-$i notezi
datele examenelor. Apoi s& s&-l lipe% lipe%ti pe un perete, cel mai apropiat perete de lâng&& masa la care înve$ lâng înve$i tu, pentru ca atunci când te a% a%ezi la mas& mas& s s&&-$i sar& sar& în ochi datele respective.
12
6 Când înv &$? &$?
Apare o întrebare, când înve$ înve$i? #i mai apare alta, poate mai important& important&
decât prima: când m& m& relaxez?
Principalul motiv pentru care procrastinezi (pierzi timpul) este c& nu %ti
când trebuie s& s& te opre% opre%ti din înv &&$at $at %i când trebuie s& s& te relaxezi. Ai nevoie de un program, s& s&-i spunem un program de atac.
Eu în sesiune %i cu câteva s& s&pt pt&&mâni înainte, îmi programez câteva ore pe zi în care m& m& familiarizez cu documentele materiei respective. Asta se întâmpl&& cu 2-3 s& întâmpl s&pt pt&&mâni înainte de examen.
Apoi când presiunea începe s& creasc creasc&& %i sim$ sim$ cum vin examenele peste
mine %i simt cum la var& var& vreau s& s& m m&& distrez la pi% pi%cin cin&& sau la mare %i nu vreau s& stau în Bucure% Bucure%ti, la c& c&ldur ldur&&, ca ultimul prost %i s& înv &$ &$ în timp ce to$ to$i prietenii mei stau la soare %i beau un ceai rece, îmi fac urm& urm &torul program de studiu: 8:30 Trezirea 8:30 - 9:30 Alergare + Mic dejul lejer 9:30 - 14:30 Înv &$at &$at 14:30 - 15:30 Relaxare, plimbare, mâncat 15:30 - 19:30 Înv &$at &$at 19:30 - 23:30 Relaxare, ie% ie %it în ora% ora%.
13
Dac& Dac& respect acest program pentru 3-4 zile pe examen, %tiu cam tot ce-i
de %tiu la un examen. Am f &cut lucrul acesta %i pentru examene la care aveam de înv &&$at $at peste 200 de foi pline cu text %i le-am luat cu note de 9 sau 10.
Îns& Îns& important este ce faci în acele ore, cum înve$ înve$i de fapt, nu câte ore î$ î $i
petreci, lucru despre care urmeaz& urmeaz& s& s&-$i povestesc în capitolul urm& urm&tor.
14
7 Tehnici de înv &$are &$are
Cel mai important lucru este cum înve"i, nu câte ore. ore. Eficien$ Eficien$a nu se
m&soar soar&& în ore, pe nimeni nu intereseaz& intereseaz& câte ore ai folosit tu, ci ne intereseaz&& cât de mult ai reu% intereseaz reu%it s& în în"elegi elegi în în acele ore pe care le-ai folosit. To$$i avem 24 de ore într-o zi, important este cum ne folosim de aceste ore To pentru a ne aduce beneficiile dorite.
O s& s&-$i prezint câteva tehnici, pe care eu le folosesc de ani de zile %i care
dau rezultate.
1.Înv !" !"area prin în"elegere Înv &$area înseamn& în în$$elegere. Eu nu pot s& s& re re$$in ceva dac& dac& nu l-am în$ în$eles. &$area înseamn& Pentru a întelege un lucru trebuie s& s &-l traduci în termenii pe care tu îi în$ în $elegi.
Dar cel mai bine ce vreau s& s& spun o s& s&-$i exprim printr-un exemplu. S& S& luam urm&&toarea defini$ urm defini$ie: “ Volatilitatea = Indicator statistic ce masoara dispersia rentabilitatii unui plasament. Alfel spus, volatilitatea exprima riscul ca un activ financiar (actiune, obligatiune, curs de schimb, etc.) sa isi modifice valoarea.” Cum a% a% înv &$a &$a eu defini$ defini$ia volatilit&$ volatilit&$ii? ii? Pai uite cam a% a%a. La prim& prim& citire s& s& !# ii ii unui presupunem nu am nicio idee ce înseamn& înseamn& dispersia rentabilit !#
15
plasament , a% a%a c& c & m m&& pun în c& c&utare pe google s& s& aflu mai multe exemple, s& s &
în$$eleg la ce se refer& în refer&. Bun. Am g& g&sit c& c& dispersia înseamn& înseamn& împr împr&% &%tierea, tierea, r& r&spândirea unui anumit lucru. Adic& Adic&, în cazul nostru, a rentabilit&$ rentabilit&$ii, ii, felul în care ea se poate modifica. Pai, atunci volitatilitatea asta înseamn& înseamn& felul în care un activ financiar, adic& adic& o ac$iune, obliga$ ac$ obliga$iune, %amd, se poate modifica, cum ea poate cre% cre%te sau sc& sc&dea pe m& m&sur sur&& ce timpul trece. $i pentru a-mi consolida informa"ia în creier, fac urm!torul lucru:
Îmi imaginez cum un activ, o ac$ ac$iune, cre% cre%te sau scade de-a lungul timpului. #i m& m & imaginez pe mine, cum explic unui analist financiar, la o cafea, cum c& c & ac$$iunile pe care eu le-am cump& ac cump&rat sunt foarte volatile, adic& adic& scad %i cresc destul de mult. Acum singura %ans ans&& s& s & uit ce înseamn& înseamn& volatilitate este dac& dac&-mi d& d& cineva cu un ciocan în cap.
#i asta se aplic& aplic& în orice. Orice element pe care nu-l în$ în$elegi, trebuie trebuie s&-l iei %i s&-l traduci, s& s&-l aduci la a% a%a nivel pân& pân& când %i un copil de 5 ani poate s& s&-l în$$eleag în eleag&&. Dac& Dac& te ajut& ajut&, po$ po $i s& s & %i desenezi, în cazul nostru, un grafic, care ne arat&& o evolu$ arat evolu$ie a unui activ, %i spunem despre acea evolu$ evolu$ie c& c & se nume% nume%te în limbajul economic, cum altfel decât, volatilitate decât, volatilitate.. Simplu, sau ce?
16
2.Mnemonics. În cazul în care am multe liste de memorat %i nimic nu este logic, sau nu pare a fi logic, fac urm& urm&torul lucru. S& v & arat printr-un exemplu: Oasele picioarelor se numesc, de sus în jos: Femur, Rotul Rotul&&, Tibie, Fibul& Fibul&, Talus, Osul calcane, Oase tarsiene, metatarsiene %i falangele Cum naiba înv &$am &$am asta? Pai... foarte simplu. Prin mnemonics. Adic& Adic & în felul urm&&tor, asta este o demonstra$ urm demonstra$ie de improviza$ improviza$ie pe moment, pentru c& c& eu nu am treab& treab& cu acest domeniu %i nici nu %tiam dinainte nimic despre aceste oase. Când citesc primele trei oase, îmi vine în minte cuvântul fertil. De la fe r Ti. A %a c& c& $in minte fertil. Apoi, fita, de la fibul& fibul& %i talasus apoi cal de la Calcane %i restul le-am mai auzit, tarsiene, apoi îi pun un meta în fa$ fa $a %i falangele, adic&& degetele. adic Acum iau literele %i creez cea mai ridicol! propozi propozi$$ie, uneori %i f &r& sens: Fertil!-i fita fita de de la un cal. cal. Restul le #tiu. Adic&&, fertil& Adic fertil& (femur, rotul& rotul&, tibie) e fita (fibul& (fibul&, talasus) %i restul le %tiu (tarsiene, metatarsiene %i falangele). #tiu c& c& este penibil, dar &sta-i %i scopul. S& S& fie ceva penibil, ceva care s& s& sar sar&& în ochi %i astfel s& s& se întip& întip&reasc reasc&& în memoria ta foarte rapid. A %a fac %i pentru restul listelor care nu au nicio logic& logic& pentru mine.
17
3. Acti Active ve recal recalll Dup&& ce am parcurs toat& Dup toat& materia, în stilul de mai sus, îmi structurez materia pe o foaie, format& format& din întreb& întreb&ri. Uneori am scos %i 80 de întreb& întreb&ri. Adic&&, m& Adic m& uit la material %i îmi scot de exemplu: 1) Volatilitat Volatilitatea. ea. Ce reprezint reprezint&&? 2)Care sunt oasele de la brâu în jos? #i a%a mai departe. Apoi închid toate materialele %i încep active recall. Adic Adic&& iau pe rând fiecare no$ no$iune %i o spun cu voce tare. La cele la care am avut probleme %i nu mi-am adus aminte, le notez cu un x %i m& apuc s& s& le citesc, s& s& le în$ în$eleg mai bine %i s& le memorez dac& dac& nu le pot în$$elege %i nu-i nimic de în$ în în$eles la ele. Fac procesul &sta pân& pân& îmi vine r& r&u. Adic& Adic& le repet pân& pân& le %tiu foarte bine. Deobicei îmi ia cam 2 zile s& s & fac acest proces de active recall %i dup& dup& aceste dou&& zile pot s& dou s&-mi amintesc în jur de 100-150 de pagini de material. Dar doar pentru c& c& am parcurs etapele 1 %i 2, în care am în$ în$eles exact despre ce-i vorba.
18
4. Alte Alte tehn tehnic icii Nu prea ai nevoie de alte tehnici, îns& îns& pentru cei interesa$ interesa$i, o versiune asem&&n&toare a primei tehnici, este Feynman Technique. Caut& asem Caut & pe Youtube. Uneori mai fac %i asta, atunci când conceptele sunt prea greu de în$ în$eles. Alte sfaturi sunt c& am printate materialele (% (%tiu, ecologic nu-i ok) %i s& le subliniez, s& s& scriu pe ele, s& s&-mi extrag din materiale defini$ defini$ii pe în$ în$elesul meu. Adic&& îmi iau o foaie separat& Adic separat& pe care-mi extrag conceptele pe care nu le în$$eleg direct din cursuri. în La final, îmi fac ca un fel de mind map. Adic& Adic & o hart& hart& cu tot ceea ce con$ con$ine cursul. Încerc s& s& îngr îngr&&m&desc pe cât de mult posibil 100+ de pagini în doar dou&&. Adic& dou Adic&, doar esen$ esen$ialul a ceea ce am re$ re$inut eu de acolo. La examen m& m& folosesc de informa$ informa$iile pe care le-am în$ în$eles %i dezvolt subiectul cu ajutorul informa$ informa$iilor pe care le-am înv &$at &$at în trecut.
19
8 Concentrarea
Îns& Îns& pentru a aplica toate tehnicile de mai sus ai nevoie de un singur
lucru, ai nevoie de concentrare. Concentrarea înseamn& înseamn& s& elimini tot ceea ce-$ ce-$i distrage ante$ ante$ia, îns& îns& pentru tine am f &cut un simplu ghid, dup& dup& care s& s& te iei dac& dac& te g& g &se se%%ti într-o situa$$ie în care nu te po$ situa po$i concentra. Respect&& urm Respect urm&&torii p&% p&%ii %i totul o s& s& fie bine.
Cum s! înve"i, în 5 în 5 pa#i. 1. Închizi Facebook, Messenger, Skype, tragi firul de net din router sau calculator. 2. Dai 2. Dai telefonul pe Airplane Mode sau îl închizi de tot. 3. 3. Arunci Arunci tot ce e pe mas& mas&, pui prin sertare, totul, s& s& fie gol. 4. Închizi u% u%a camerei tale (dac& (dac& e posibil) %i pui foile, c& c&r$ile sau tot ce ai de înv &$at &$at în fa$ fa$a ta. 5. Inspiri. Expiri. Te calmezi, te relaxezi te ui$ 5. Inspiri. ui$i la ceas %i peste 50 de minute minute iei o pauza de 10 minute %i tot a% a%a, pân& pân& când termini tot ce ai de înv &$at. &$at. Acum, f & asta dac& dac& ai examene. Spor la treab& treab&!
20
9 Software
M-am gândit s& v & ofer %i câteva aplica$ aplica$ii pe care eu le folosesc din când
în când atunci când înv &&$. $. Cea mai tare aplica$ aplica$ie de productivity este, nici una. Cum? Cum Cristi, m-ai p& p&c&lit, am crezut c& c& este o aplica$ aplica$ie care s& s& m& fac& fac& mai productiv, s& s& fac fac&& treaba pentru mine.
Nu! Nu exist& exist&!
Nu exist& exist&, pur %i simplu. Toate aplica$ aplica$iile pe care le folose% folose%ti te
îngreuneaz&&. Te fac s& îngreuneaz s& nu te concentrezi. Nu te ajut& ajut& în procesul de înv &$are. &$are.
Pentru c& înv &&$area $area se face offline. Adic& Adic& închizi calcultorul, îl tragi din
priz&&, închizi telefonul %i înve$ priz înve$i. Pen and paper style . A %a se înva$& înva$&.. Nu pe net cu 100 de mesaje de la prieteni, zeci de mii de notific& notific&ri, telefoane care te cheam& afar cheam& afar&&, nu.. a% a%a nu se înva$& înva$&!!
Nu ai nevoie de aplica$ aplica$ii s& înve$ înve$i. Tot ceea ce ai nevoie este de lini% lini %te.
De zero aplica$ aplica$ii. Asta te va ajuta s& s & te concentrezi mai bine!
Îns& Îns&, ca s& s& nu zici c& c& te-am p& p&c&lit %i c& c& nu exist& exist& vreo aplica$ aplica$ie, cele mai
mi%to aplica$ mi% aplica$ii pe care te ajut& ajut& cu productivtatea sunt:
Rescuetime.com
Orice timer pentru Pomodoro Technique (pomodorotechnique.com)
Stayfocused (pentru Google Chrome)
21
10 Pilula secret& secret&
#tii filmul Limitless? În care Bradley Cooper ia o pasil& pasil & %i-l face
productiv? Ei bine, vreau s& s&-$i spun un mare secret: a#a ceva nu exist!. Înv &$atul &$atul înseamn& înseamn& efort depus, mult& mult& munc& munc& %i multe ore de concentrare. Nu bagi o pastil& pastil& %i gata, po$ po$i s& s & memorezi tot. Nu. Totul $ine de tine, de cât de mult& mult& munc munc&& depui.
Acum ai toate elementele necesare pentru a înv &$a &$a mai bine %i pentru a
te dezv olta! olta! Acum ai tot ce trebuie, trebuie, nu trebuie s& s& mai cau$ cau$i secrete, sfaturi sau pilule pentru c& c& nu exist!!
Dac&& mai ai întreb& Dac întreb&ri referitoare le procesul de înv &$are, &$are, a% a%tept mail-ul
t&u pe
[email protected]
Î$i mul$ mul$umesc c& c& mi-ai citit %i cump& cump&rat acest ghid, %i sper s& s&-$i fie de
folos. Sper c& c& acei bani pe care i-ai cheltuit s& s& te determine s& s& pui mân& mân& pe înv &$at &$at %i chiar s& s& folose folose%%ti tehnicile %i ideile pe care le-ai citit aici. Nu uita, secretul este deja în tine. Secretul este: mult! munc! #i disciplin!. Ai deja tot ceea ce este nevoie pentru a excela într-un domeniu. Totul $ine îns& îns& de tine, dac& dac& aplici sau dac& dac& închizi acest document %i continui s& te ui$ ui$i la filmule$ filmule$e pe YouTube sau la pozele prietenilor de pe Facebook.
22
mul$umesc! Î$i mul$ Dac& vrei s& Dac& s& m m&& încurajezi încu rajezi %i s& s& m m&& r&spl spl&&te te%%ti pentru munca mea po po$ $ i s s& & -mi oferi cât vrei tu în schimbul acestui ghid. Click aici. aici. Mul$$umesc! Mul 23
Despre autor Cristi Cris ti&# de tefan are tefan are ununblog de zile, dezvol dezvoltare tare personal personal& aproape an de mai exact crististefan.com Este pasionat de dezvoltare personal& personal&, de psihologie %i de orice metod& metod& prin prin care care poate %&--%i îmbun& %& îmbun&t&$ &$easc easc&& via via$$a.
Îl po$ po$i contacta aici: http://crististefan.com http://crististefan.com Sau Sa u pe Facebook, la: la: http://facebook.com/onewup http://facebook.com/cristianstefanflorin 24
