Ghidul Fitosanitar Al Viticultorului

LILIANA TOMOIAG

GHIDUL FITOSANITAR AL VITICULTORULUI

1

Lucrarea a fost finanţată în cadrul programului AGRAL Contract CEEX 47/2006 Titlul : ,,Soluţii tehnologice avansate pentru limitarea declinului biologic produs de bacterii şi ciuperci lignicole la viţa de vie în podgoriile din Romania,,

Director de proiect: Dr. ing. Liliana Tomoiagă - SCDVV Blaj Colaboratori: Dr. ing.Maria Oprea - ICDVV Bucureşti Drd. Ioan Voiculescu - ICDVV Valea Calugarească Dr. ing. Aurelia Podosu - SCDVV Odobesti Drd. Carmen Stoica - SCDVV Iasi Prof. Dr. Viorel Florian - USMV Cluj-Napoca

ISBN - 978-973-0-06169-7

2

INTRODUCERE Într-o planta ie viticolă, daunele pot fi provocate de mai mul i factori: boli, insecte, erbicide, mamifere, păsări, practici agricole, condi ii meteorologice etc. Pentru a preveni infec iile grave şi pierderile de randament şi calitate, identificarea corespunzătoare a cauzelor care concură la originea daunelor stă la baza elaborării unui program de luptă antiparazitară, optim şi ra ional. Elaborarea şi implementarea tehnologiilor de protec ie fitosanitară începe cu fiecare nou ciclu de vegeta ie. Măsurile care se impun pot varia de la un sezon la altul, în principal în func ie de severitatea atacului produs de patogeni, condi iile climatice, prezen a inoculului, istoricul maladiei, sensibilitatea soiurilor etc. Cu toate acestea, prezen a unui patogen în planta ie nu semnifică în mod automat necesitatea tratamentului. În consecin ă, anumite boli pot fi devastatoare în unii ani şi pot fi mai pu in importante, în al i ani. De aceea, viticultorul trebuie să verifice cultura, sistematic, în mod ideal, de două ori, pe săptămână, pentru a monitoriza apari ia şi dezvoltarea diverşilor patogeni. Este important a se acorda aten ie primelor simptome ale atacului, deoarece interven iile orientate la începutul infestării asigură un control mai bun şi, de cele mai multe ori, optimizează consumul de pesticide. După recoltare, trebuie să se verifice starea fitosanitară a planta iei, înainte şi după căderea frunzelor. Aceste observa ii au ca obiectiv evaluarea rezervei de inocul prezent la sfârşitul sezonului pe frunze şi, de asemenea, pot facilita detectarea bolilor lemnului. Acest ghid fitosanitar are scopul de a oferi viticultorilor, un mijloc de informare rapid şi eficient de diagnoză a celor mai frecven i patogeni ai vi ei de vie semnala i în podgoriile din România şi recomandări privind măsurile tehnologice de protec ie fitosanitară, menite să controleze eficient atacul acestor inamici. Prezentarea ghidului este simplă şi comodă permi ând vizualizarea patogenilor şi a simptomelor de atac, datorită fotografiilor color şi schemelor. Dr. Ing. Liliana Tomoiagă Cercetător principal I SCDVV Blaj

3

Cum utiliz m acest ghid ? Profilul dăunătorilor, bolilor vi ei de vie şi măsurile de luptă anti-parazitară pot fi diferite, în func ie de circumstan e.Ideal este adaptarea tehnicilor şi programelor fitosanitare la nivel de fermă sau parcelă, în func ie de evolu ia agen ilor de dăunare în raport cu fenofazele sensibile ale plantei la atacul patogenilor. În acest sens, în prezenta lucrare, bolile şi dăunătorii sunt tratate pe stadii fenologice. Acelaşi parazit poate fi abordat în 3 sau 4 stadii (capitole diferite) În fiecare stadiu, viticultorul poate găsi informa ii despre: • Stabilirea rapidă şi exactă a cauzelor atacului sau diagnosticul • Recunoaşterea dăunătorilor şi a auxiliarilor • Simptomatologia bolilor • Biologia agen ilor de dăunare • Condi ii favorabile atacului • Strategia de combatere adoptată ; tehnici de, luptă profilactică, tratamente • Momentul aplicării tratamentului • Alegerea pesticidului Aspectele tehnice ale viticulturii biologice figureaz în verde.

4

Tabele

Managementul integrat al bolilor Dăunatorilor şi buruienilor

68 68

Repaus vegetativ Înainte de dezmugurit

48 47

Pârg Recoltat

Încheierea strugurilor Pârg

15 18 17 21 19

Înflorit Încheierea strugurilor

Acarienii eriofizi Acarienii tetranichizi Acarioza Antracnoza Arsura bacteriana Arsura soarelui Auxiliarii Caren e de nutri ie Cancerul bacterian Cloroza feric Cicada verde D un tori secundari Dezfrunzitul Erinoza Eutipoza Esca Excorioza F inarea Fitoplasmozele Filoxera Gerul iernii Grindina Înnegrirea şi moartea bra elor Înghe urile târzii de prim var Între inerea solului Mana vi ei de vie Molia frunzei (Pirala) Moliile strugurilor Posibile confuzii Ploşni a verde Putregaiul alb Putregaiul cenuşiu Putregaiul acid Putregaiul negru Rujeola Tripşii Uscarea rahisului

Dezmugurit Debutul înfloritului

Introducere

60 67 49

32 77 31 34

52 54 42

68

16 46 12 22

40

64 66 59

76 75 74 70 72

78

20 79 14 56 10 11 29 27 26

75

38

60

54

68

70 80

28 25

43

24 25

55 42 53

62 61 63 66 67

5

71 71

72 72 74

96 101 102 103 104 110 114 115

STADIILE FENOLOGICE DE CREŞTERE A VI EI DE VIE

A 01 Repaus vegetativ

B 03 Umflarea mugurilor

E 09 2-3 frunzuli e etalate

F 12 5-6 frunzuli e etalate inflorescen e vizibile

I 23 plin înflorit

J 27 legarea boabelor

L 33 Incheierea strugurilor

C 05 Punct verde vizibil

G

15 butoni florali încă aglomera i

J 29 bob de porumb

L 35 pârgă (început)

Stadii complementare: 02. debutul umflării mugurilor 07. primele frunzuli e etalate 16. 8-9 frunzuli e 18. 10-12 frunzuli e

D 06 Dezmugurit

H 17 butoni florali separa i

K 31 bob de mazăre

L37 Sfârşitul maturării 19. debutul înfloritului- deschiderea primelor flori 25. sfârşitul înfloritului- 80% flori scuturate 36. mijlocul stadiului de pârgă

6

Protec ia fitosanitar Protec ia fitosanitar reprezint una din verigile de baz a tehnologiei de cultur a vi ei de vie. În condi iile deterior rii permanente a mediului înconjur tor reorientarea sistemelor de produc ie viticol necesitate. În practic bazeaz

spre tehnologii fitosanitare ra ionale a devenit o

combaterea ra ional

a bolilor şi d un torilor vi ei de vie se

pe 4 elemente cheie: 1. cunoaşterea culturii 2. cunoaşterea parazi ilor, 3.

evaluarea riscurilor şi 4. aplicarea tehnicilor de prevenire şi combatere.

¬ Cultura

A se cunoaşte !

Ü cunoaşterea sortimentului din zonă şi studiul comportării soiurilor caracteristice la atacul principalilor agen i patogeni şi dăunători în vederea aplicării unor tratamente diferen iate;

Ü condi iile pedologice şi microclimatice specifice fiecărei parcele;

Ü sensibilitatea plantei (fenofaza) în raport cu evolu ia patogenilor;

¬ Parazi ii Ü cunoşterea exactă a biologiei patogenului în raport cu microclimatul, nivelul atacului şi toleran a soiurilor;

Ü cunoaşterea parametrilor de dezvoltare a agen ilor patogeni şi a dăunătorilor în corela ie cu evolu ia condi iilor climatice şi fenologia plantei în vederea stabilirii momentului optim de interven ie;

¬ Evaluarea riscurilor Ü stabilirea rapidă şi exactă a cauzelor atacului sau diagnosticul;

Ü înventarierea, urmărirea evolu iei organismelor dăunătoare şi cunoaşterea rezervei biologice;

Ü cunoaşterea pragului economic de dăunare(PED) sau a pragului de interven ie;

7

¬ Tehnici de prevenire şi combatere • Măsuri profilactice

Ü igiena culturală;

Ü aplicarea lucrărilor solului;

Ü aplicarea lucrărilor de între inere (copilit, dezfrunzit, cârnit); Ü aplicarea ra ională a îngrăşămintelor chimice;

Ü recoltarea la momentul optim;

• Caracteristicile produselor fitosanitare

Ü propietă ile substan ei active;

Ü modul de ac iune, remanen a;

Ü riscuri la apari ia fenomenului de rezisten ă; Ü caracteristicile toxicologice;

• Calitatea aplicării şi evitarea pierderilor

Ü suprafa a vegetală protejată; Ü ora executării tratamentului;

Ü buna cunoaştere a utilajelor şi a metodei de lucru;

• Riscuri şi precauţii

Ü reluarea tratamentelor în cazul spãlãrii, dacă s-au aplicat produsele de contact; Ü pulverizarea corespunzătoare, cu respectarea dozelor şi a ritmului aplicării;

Ü evita i să aplica i tratamentul dacă viteza vântului depăşeşte 4-5 m/s; la viteze mai mari de vânt solu ia acoperă dispropor ionat suprafa a tratată;

Ü evita i să aplica i tratamentele dacă temperatura depăşeşte 25°C-28°C evita i să aplica i tratamentul dacă ploaia este iminentă;

Ü nu păstra i solu ia de la o zi la alta;

Ü nu stropi i când planta este în plină înflorire;

Ü nu folosi i un produs care a fost expus la înghe sau când nu ave i siguran ă asupra eficacită ii produsului;

8

Dezmugurit debutul înfloritului

9

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit - debutul înfloritului Inghe urile târzii de prim var Vi a de vie devine sensibilă la înghe urile târzii de primăvară când temperatura, în intervalul: dezmugurit - creşterea lăstarilor, scade sub – 2 °C

Brumele şi înghe urile târzii de primăvară pot să survină în perioada: sfârşitul lunii martie,- începutul lunii mai, provocând distrugerea par ială sau totală a lăstarilor tineri. Mărimea pagubelor depinde de fenofaza de creştere în care se află lăstarii şi de nivelul pe care îl ating temperaturile sub 0 °C. Practic, organele verzi sunt sensibile la frig şi ger, începînd de la -1 °C. Pragul biologic inferior este socotit pentru vârfurile lăstarilor în creştere şi frunzele tinere de la -0,1 – 0,7 °C. Lăstarii umezi pot suferi însă şi la °0 C. Inflorescen ele înainte de înflorilre pier la -1 °C, inflorescen ele pe durata înfloririi şi imediat după legarea boabelor suferă la - 0,5 C mai ales dacă sunt afectate de o scădere mai importantă a temperaturii pe o durată mai lungă de timp. Dacă temperatura scade sub -1.-2 °C, o durată mai lungă de timp, vegeta ia este stopată Distrugerea frunzelor şi lăstarilor poate fi compensată de intrarea în creştere a internodiilor de la bază sau a ochilor axilari şi dorminzi. Totuşi, ciclul vegetativ este întârziat sau scurtat, iar vi ele sunt slăbite. Daune pe lăstarii tineri după îngheţ Metode preventive indirecte: -alegerea soiurilor viguroase cu dezmugurire târzie (Cabernet Sauvignon, Galbenă de Odobeşti, Afuz Ali ); -în viile situate la piciorul pantei, în depresiuni, se evită mobilizarea inutilă a solului mai ales prin arături adânci, până la trecerea înghe ului. -amendamente şi îngrăşăminte fosfatice şi potasice care contribuie la consolidarea rezisten ei vi elor la temperaturi scăzute. -conducerea vi elor pe tulpini la o înăl ime de 0,81,2 m fa ă de suprafa a solului pentru scoaterea coroanei butucului din zona cea mai gelivă. -orientarea parcelelor spre expozi ii care se încălzesc mai mult în timpul zilei, în ordine descrescândă, sudică, estică şi vestică -drenarea maselor de aer rece (perdele de protec ie, garduri vii ) Mijloace directe • avertizarea înghe urilor (15 aprilie-15 mai) • ecrane de protec ie din paie, rogojini, cartoane sau diferite materiale care să blocheze razele calorice la nivelul plantei. • norii artificiali, ce urile, fumurile; în nop ile reci când temperatura scade la 1 °C se recomandă realizarea perdelelor de fum cu ajutorul: grămezilor fumigene din resturi organice gunoi de grajd paie umede, anvelope uzate umplute cu paie rumeguş, lumânări fumigene. • încălzirea aerului cu ajutorul aparatelor cu radia ii infraroşii • submersia (inundarea) care constituie o măsură foarte simplă pentru viile situate în zona de şes şi văile joase. 10

Dezmugurit-debutul înfloritului

Remedii dup ger

• În viile afectate de înghe urile târzii de primăvară se aplică opera iuni în verde cu scopul îndepărtării prin tăiere a tot ce este distrus de înghe , pentru stimularea noilor creşteri.

• În planta iile în care pornirea în vegeta ie a mugurilor de pe elementele de rod este neuniformã, se recomandã executarea unui ciupit timpuriu a lãstarilor, în momentul când aceştia au 5-6 frunzuli e, pentru stimularea emiterii copililor, uneori fertili, care vor servi totodată şi la refacerea butucului ca elemente de vegeta ie sau chiar de rod pentru anul viitor; • În planta iile pe rod, în care au pornit în vegeta ie numai o parte din mugurii situa i în partea de jos a butucului, se recomandã pãstrarea acestor lãstari, dirijarea corespunzãtoare a acestora şi legarea rãsfiratã şi repetatã, plivindu-se numai lãstarii slabi; • Fertilizarea suplimentarã cu 80-90 kg s.a./ha îngrãşãminte potasice şi fosfatice încorporate mecanizat.

Între inerea solului

La ora actuală, viticultorul poate opta pentru diferite solu ii de între inere a solului cu avantajele şi/sau dezavantajele lor. În planta iile moderne sunt preferate solu iile mixte de între inere: Ü erbicidarea pe rând şi înierbare între rânduri, este o solu ie dar, acest sistem nu este posibil în toate regiunile şi pe toate tipurile de sol; Ü erbicidare pe rînd şi lucrarea solului între rânduri este o solu ie costisitoare; Ü erbicidarea termică pe rând şi prăşitul între rânduri se foloseşte în viticultura biologică; Erbicidarea chimic pe rând este o solu ie simplă şi eficace care presupune: - localizarea erbicidelor pree şi postemergente pe rândul de vi ă de vie pe o lă ime de 50-60 cm - utilizarea diuzelor specifice; - aplicarea erbicidelor postemergente sistemice de contact pe cât posibil în perioada estivală; - alternan a erbicidelor pentru a evita apari ia fenomenului de rezisten ă; Alegerea erbicidelor În ultimele decenii se pune tot mai mult problema limitării folosirii erbicidelor ca urmare a faptului că, pe lângă efectele pozitive, utilizarea excesivă, nera ională a acestor produse poate avea numeroase urmări nedorite. În plus, eliminarea de pe pia ă a erbicidelor pe bază de Diuron sau rezisten a la erbicide inclusiv la glifosat, impune reconsiderarea strategiei de erbicidare . La ora actuală, strategia de combatere chimică a buruienilor poate fi construită pornind de la o aplicare preemergentă, urmată de o aplicare postemergentă sau o singură aplicare postemergentă. Se recomandă utilizarea erbicidelor postemergente sistemice, înainte de dezmugurit, iar următoarele tratamente să se aplice cu postemergente de contact. Înierbare natural sau sem nat

Viticultorul poate opta pentru unul din cele trei sisteme de înierbare, în func ie de tipul de sol şi rezerva hidrică poten ială; 1. înierbare permanentă semănată sau spontană, în zonele unde rezerva hidrică este ridicată (soluri profunde şi argiloase); 2. înierbare permanentă pe rândul al doilea semănată sau spontană în alternan ă în fiecare an în zonele unde rezerva hidrică poten ială este medie ;

3. inierbare temporală semanată sau spontană, din septembrie până în aprilie, în zonele unde rezerva hidrică poten ială este redusă pe soluri permeabile sau pu in profunde, semănatul se face înainte de recoltat şi se distruge primăvara în momentul dezmuguritului Viticultura biologic : Reglementările din viticultura biologică interzice folosirea erbicidelor de orice fel şi autorizează lucrarea solului, înierbarea naturală sau semănată şi erbicidarea termică. 11

Vezi p.86

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit- debutul înfloritului

Excorioza

Forma asexuatã: Phomopsis viticola (Sacc)( Bulit et al 1972), Forma sexuatã: Cryptosporella viticola (Reddick Shean) Excorioza, consideratã una din principalele boli ale lemnului este o boalã de focar, ce atacã prin excelen ã planta iile cu talie joasã cu fertilitate ridicatã şi exces de umiditate.

Simptome pe lăstarii tineri

Necroze la baza coardelor

EXPRESIA SIMPTOMELOR Primăvara, lăstarii tineri infecta i sunt pipernici i şi prezintă pe internodiile bazale pete clorotice cu centrul de culoare inchisă. Ca urmare a atacului, lăstarii erbaceei devin fragili şi se pot desprinde par ial sau total la eventuale traume climatice sau mecanice. Cei mai susceptibili la infec ie sunt lăstarii tineri până în fenofaza lăstar 5-10 cm lungime. Frunzele simptomatice sunt mai mult sau mai pu in deformate. Pe limbul foliar, pe pe ioli şi pe nervuri pot fi observate numeroase pete circulare mici (0,3-1,5 cm în diametru) clorotice, cu centrul întunecat. Într-un stadiu mai avansat al bolii, frunzele atacate se îngălbenesc şi cad prematur. Când leziunile apar în punctul de inser ie pe butuc, fisurile se adâncesc, determinând formarea unor esuturi cicatrizante, îngroşate la baza coardelor. Localizarea parazitului la baza coardelor determină: moartea mugurilor bazali, ştrangularea respectiv, fragilitatea excesivă a coardelor care devin casante şi se detaşeazã uşor la şocuri.

FACTORI FAVORIZAN I Ü atacul este favorizat de condi iile climatice de la începutul sezonului, în special de primăveri reci şi umede; Ü ploile de primăvară au un rol fundamental în germinarea şi diseminarea ciupercii; Ü germinarea este posibilă în intervalul de temperatură cuprins între 1 şi 37 °C, cu un optim de 23 °C; Ü umiditatea relativă a aerului ridicată (90-100%), favorizează germinarea şi dezvoltarea parazitului; Ü poten ialul genetic şi vârsta planta iilor. Planta iile cu vârstă peste 10 ani sunt mai susceptibile la atac; Ü toleran a soiului şi a portaltoiului. Soiurile sensibile sunt: Fetească albă, Fetească regală, Merlot, Cardinal, Muscat Ottonel, Grasă de Cotnari, Merlot, Italia. Portaltoii cu vigoare mare sunt mai sensibili, (Kober 5BB, Berl x Rup 140 Rg) comparativ cu portaltoii de vigoare mijlocie (Riparia Gloire, SO4) . 12

Dezmugurit- debutul înfloritului

BIOLOGIA • Primăvara, tinerii lăstari sunt coloniza i de ciupercă, în două moduri: prin miceliul prezent deja în mugurii dorminzi şi prin picnidii cu picnospori prezen i pe lemn, elibera i în condi ii de umiditate. Picnosporii incluşi într-un gel (cili), sunt disemina i prin intermediul ploilor. Contaminarea tinerilor lăstari are loc în perioada sensibilă cuprinsă între ,,stadiul 05,, şi ,,stadiul 09,,; • Ciuperca pătrunde în interiorul plantei gazdă, în special prin rănile tăierilor de primăvară. • Ac iunea combinată a vântului şi picăturilor de ploaie asigură diseminarea patogenului. STRATEGIA DE LUPT Primăvara, viticultorul trebuie să verifice foarte atent planta ia pentru a decide necesitatea ulterioară a tratamentelor. Tratamentele se aplică exclusiv în perioada sensibilă, cuprinsă între dezmugurit ,,stadiul 06,, şi fenofaza 2-3 frunzuli e etalate,, stadiul 09,,.În această perioadă, tinerii lăstari trebuie proteja i de contaminările produse sub influen a ploilor. In absen a maladiei, nu se intervine. Strategie cu 2 tratamente • primul tratament este pozi ionat când 50 % din muguri sunt în ,,stadiul 05,, cu produse de contact pe bază de mancozeb, maneb, propineb, metiram zinc, folpet; • al doilea tratament este pozi ionat când 50 din muguri sunt în ,, stadiul 06,, utilizând aceleaşi produse recomandate la primul tratament; Strategie cu un tratament • se aplică când 40 % din muguri se află în ,,stadiul 06,, cu produse pe bază de fosetil de Al, în decurs de cel mult 24 ore după ploaie; • tratamentele tardive, după,, stadiul 09,, când 100% lăstari sunt în fenofaza 2-3 frunzuli e, sunt inutile; • aten ie mare la momentul aplicării tratamentelor care, în general, nu se execută în acelaşi timp în toate parcelele ca urmare a neuniformită ii dezmuguritului, care poate evolua în mod diferit,de la o parcelă la alta, datorită soiului, expozi iei, datei la care s-au efectuat tăierile în uscat etc; Strategia de combatere a excoriozei pe vegetaţie Primul tratament 50% muguri ,, In stadiul 05,,

Al doilea tatament 50% muguri ,, În stadiul 06,,

,,Stadiul 05,, Tratament unic cu ,, Stadiul 06 ,, Dezmugurit Punct verde Fosetil de Al 40% muguri in ,,Stadiul 06,, 13

Vezi p.63

,,Stadiul 09,, 2-3 frunzuli e etalate

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit- debutul înfloritului

Grindina

Daune după căderea grindinei

Ploile cu grindinã sunt, în general, manifestãri locale, deşi se cunosc zone frecvent bântuite de grindinã, care provoacă anual pagube, uneori dezastruoase pentru viticultori. Natura pagubelor diferă, în func ie de sezonul şi intensitatea fenomenului. O cădere timpurie şi violentă a acestora poate compromite formarea ochilor de rod pentru anul viitor, pe organele verzi ale vi ei de vie se produc rãni mai mult sau mai pu in grave. Lăstarii tineri pot fi dezarticula i,iar frunzele prezintă limbul sfâşiat. O cădere în epoca înfloritului provoacă meierea strugurilor

Mai târziu în perioada estivală, grindina poate provoca pe boabele verzi plăgi deschise şi striviri puternice, fisurarea lor pe parcursul creşterii şi, în cele din urmă, uscarea lor. În sistemele de cultură clasice la baza solului, în urma leziunilor cauzate de grindină boabele, pot fi infectate de ciuperca Coniella diplodiella. Când grindina se produce dupã intrarea în pârgã a strugurilor, se observã scurgerea mustului şi, prin spargerea boabelor, instalarea unor mucegaiuri care duc la compromiterea recoltei. În afara distrugerii par iale sau totale a recoltei anului în curs, consecin ele violente ale căderii grindinei se resimt mai mul i ani. Metode de ap rare împotriva grindinei • Tunurile antigrindină (distrugerea particulelor de ghea ă prin unda de şoc a exploziilor) • Inseminarea norilor (iodura de argint dispersată cu ajutorul unor fusee trase de la sol sau cu ajutorul avioanelor). Eficacitatea acestei metode nu a fost niciodată demonstrată. • Plase antigrindină, ridicând plase de polietilenă, utilizate în acelaşi timp pentru protec ia împotriva păsărilor. Dezavantajul constă în faptul că plasele acoperă par ial frunzişul şi incomodează aplicarea produselor de uz fitosanitar în timpul tratamentului. • Refacerea capacit ii de produc ie la viile grindinate În func ie de intensitatea daunelor şi faza de vegeta ie în care se găseşte vi a de vie, se alege şi strategia de refacere a capacită ii de produc ie: • Tratament cu zeamă bordeleză 1%, sau fungicide pe bază de: captan, folpet sau dichlofluanid aplicate în termen de maxim 20 de ore după căderea grindinei pentru cicatrizarea rănilor şi pentru a preântâmpina atacurile de mană; • Praşile repetate menite să elimine concuren a buruienilor; • Tăieri de reduc ie corespunzătoare por iunilor de lemn distrus. Este necesar să se analizeze fiecare butuc în parte şi opera iile aplicate să fie în func ie de specificul soiului şi de mărimea daunelor; • Pentru for area creşterii lăstarilor şi pentru maturarea lor se vor administra îngrăşăminte minerale azotoase, iar spre toamnă, îngrăşăminte fosfatice şi potasice (ca, de altfel, la toate aceste tăieri speciale), sau în complex 250 kg azot, 900 kg superfosfat, 500 kg sare potasică la hectar. • Ingropatul obligatoriu la forma joasă de conducere, pentru a întâmpina pierderile de ochi. 14

Dezmugurit- debutul înfloritului

Acarienii eriofizi Calepitrimerus vitis şi Colomerus vitis Acarian eriofid Adultul

Morfologie

Acarienii eriofizi încadrează specii de dimensiuni microscopice sub 0,2 mm lungime şi 0,05 mm lă ime (vizibili doar la binocular), cu corpul alungit, fusiform cu aspect viermiform de culoare alb-gãlbui pânã la gãlbui – portocaliu. Regiunea anterioarã a corpului corespunde regiunii cefalice şi, par ial, toracelui. Pe ea se inserã douã perechi de picioare îndreptate înainte şi douã perechi de apendice bucale,.constituind un fel de rostru în formă de stilet, cu ajutorul cărora acarienii în eapă şi sug hrana. Elemente de biologie Ciclul biologic, respectiv alternarea genera iilor, caracteristicã tipicã eriofidelor care infesteazã plante cu frunze caduce din regiuni nord-temperate, comportã între stadiul de ou şi adult, 2 stadii larvare active (protonimfa şi deutonimfa) alternând cu douã stadii imobile (nimfocrisalidele şi imagocrisalidele).Eriofizii ierneazã ca femelă adultă în colonii în mugurii, de la baza lãstarilor. sau sub scoar ã. Primãvara, la începutul dezmuguritului, femelele ies din diapauzã. Cele mai importante specii de acarieni eriofizi dăunători ai vi ei de vie sunt Calepitrimerus vitis agentul acariozei şi Colomerus vitis agentul erinozei vi ei de vie. Stabilirea pragului de interven ie Ü Nivelul popual iei de la care se justifică aplicarea strategiei de interven ie se determină printr-o simplã examinare a mugurilor şi frunzelor cu lupa binocular. Ü Dimensiunile microscopice ale dăunătorului şi mimentismul fac dificilă depistarea lui, de aceea PED-ul sau ,,Pragul de interven ie,, se stabileşte atât prin observa ii microscopice, cât şi pe baza simptomelor vizibile pe lăstari şi frunze. În paralel, se verifică prezen a Ü speciilor utile (fitoseizi şi cocinelide) pe din eşantionul de muguri respectiv, frunze supus observa iilor Colonii de acarieni eriofizi sub scoarţă Ü Primul sondaj se execută în fenofaza pre-dezmugurit, la începutul lunii aprilie. În medie, se examinează 100 ochi recolta i de la butuci afla i în diferite puncte ale parcelei. PED = 5-6 acarieni / mugure la umflarea mugurilor Ü Al doilea sondaj se execută în post-dezmugurit, când se examinează minim 100 frunzuli e /parcelă. PED = 5-6 acarieni / frunzã in post-dezmugurit sau 30 % frunze cu simptome de atac Ü În parcelele în care prãdãtorii, sunt prezen i pe cel pu in 20 % din probele analizate în raport de cel pu in 1 prădător/ 20 dăunători prădătorii asigură controlul natural a popula iei sub PED deci tratamentele nu sunt necesare . Vezi p. 45 15

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit- debutul înfloritului Erinoza (Colomerus vitis sin. Eriophies vitis)

În România, atacul produs de acarianul eriofid Colomerus vitis, cunoscut sub numele de erinoza sau bãşicarea vi ei de vie, crează probleme, mai mult sau mai pu in grave, în toate arealele viticole. Simptome de erinoză pe frunze şi ciorchini Mod de dăunare Primãvara, femelele se rãspândesc pe partea superioarã a tinerelor frunze unde, în eapã provocând formarea unor bãşici, (umflãturi) de forma unor gale de dimensiuni variabile de 0,5 - 2 cm, de unde şi denumirea atacului de “bãşicarea” sau “erinoza” vi ei de vie. În dreptul acestor gale are loc o hipertrofiere a perilor cuticulei inferioare şi formarea unor pete păstoase. În prima fază a atacului, petele sunt sub iri şi de culoare gălbuie-albicioasă, apoi devin mai mari, dense şi cafenii, iar spre toamnă, cafenii-brunii. La infestări puternice, acarienii pot ataca şi pe iolul frunzelor, mugurii, cârceii şi ciorchinii. în urma atacului, frunzele se îngălbenesc şi cad, iar florile avortează Prevenire şi combatere Metode agrotehnice-culturale; practicile culturale cu rol important în reducerea rezervei biologice limitarea nivelului popula iei de acarieni şi se concretizeazã în: - aplicarea corectă şi la timp a tãierilor în uscat; - strângerea şi arderea materialului rezultat din tãieri; - arãturi adânci de toamnã, cu îngroparea tuturor resturilor vegetale; - strângerea şi arderea frunzelor cãzute şi a coardelor rezultate din tăierile în uscat, cu scopul distrugerii unui număr cât mai mare de femele hibernante; - men inerea curatã a terenului, prin, prãşit mecanic sau manual;

Metode chimice In parcelele în care prezen a simptomelor este redusă, efectul secundar al sulfului aplicat în timpul campaniei contra maladiilor fungice este suficient pentru a men ine popula ia de acarieni sub Pragul Economic de Dăunare (PED) • În parcelele în care în anul precedent atacul de erinoza a fost puternic, se recomandă aplicarea a 1-2 tratamente în perioada ,,stadiul 03,, muguri în stadiul de lână şi ,,stadiul 06,, dezmugurit cu: produse pe bază de Sulf muiabil 4 kg/ha în combina ie cu un acaricid specific: Demitan – 0,06 %; Torque – 0,05 %; Neoron 0,08 %; Mitac EC 0,02 %. • Tratamentele aplicate ulterior nu mai pot corecta simptomele tipice de erinozã apărute ini ial dar, blocheazã creşterea popula iei, şi respectiv extinderea ulterioară a atacului. • Controlul biologic În ecosistemele viticole în echilibru acarienii fitofagi, sunt controla i de numeroşi prădători (specii care consumã acarieni dãunãtori): Coccinelidae (Stethorus punctillum Weise), unele specii Thripidae, Crisophydae, Antocoride, Miridae şi Phytoseidae. Acarienii phytoseizii speciile: Typhlodromus pyri, Amblyseius andersoni, Typhlodromus aberrans. Protejarea popula iei de prădători prin aplicarea unor tehnologii selective contribuie la men inerea dăunătorilor sub PED. Vezi p. 48 16

Dezmugurit- debutul înfloritului

Acarioza Calepitrimerus vitis (Nal) sin. Phylocoptes vitis sin. Epitrymerus vitis Nal.

Acarianul eriofid Calepitrimerus vitis (Nal), agentul acariozei vi ei de vie, este rãspândit în majoritatea zonelor viticole, în special în cele caracterizate prin umiditate şi temperaturi moderate. Pagubele cauzate de acest dăunător, sunt foarte importante mai ales în primăverile reci şi umede, începând cu fenofaza de dezmugurit când creşterile sunt lente. Acarioza sau scurtnodarea parazitară

Daune Primăvara, simptomele specifice atacului sunt: uscarea mugurilor, stoparea creşterilor, atrofierea lãstarilor în curs de creştere, internodii scurte în zig-zag, aspect denumit “scurtnodare parazitarã”, lãstari ramifica i ,lãstari rigizi usca i par ial sau în întregime, frunzuli e mici (formă de linguri ă), cu pilozitate abundentã de culoare galben pai cu marginile brunificate (arse), uscarea par ialã sau totală a inflorescen elor de 1-3 cm lungime încã nerãsfirate considerat, cel mai păgubitor aspect al atacului, care poate produce pe nesim ite pierderi de peste 30 % din produc ie.

Strategia de lupt • Metode agrotehnice -aplicarea corectă şi la timp a tãierilor în uscat (de primãvarã; -arãturi adânci de primăvară, cu îngroparea tuturor resturilor vegetale; - strângerea şi arderea materialului rezultat din tăieri şi a frunzelor cãzute; - înierbarea între rânduri; • Metode chimice Tratamentele se aplică exclusiv în condi iile depăşirii PED PED. = 5-6 acarieni / mugure in fenofaza de umflarea mugurilor PED = 5-6 acarieni / frunzã in post-dezmugurit sau 30 % frunze cu simptome de atac Ü În parcelele cu risc redus în care, prezen a simptomelor este redusă, efectul secundar al sulfului aplicat în timpul campaniei contra maladiilor fungice, este sufficient pentru men inerea popula iei de acarieni sub PED Ü In parcelele cu risc maxim, în care nivelul popula iei depăşeşte PED-ul o combatere eficientã se asigură prin aplicarea a 1-2 tratamente după cum urmează: -Tratamentul I – se aplică în intervalul, ,,stadiul 03,, umflarea mugurilor - ,,stadiul 05 ,,punct verde cu- sulf muiabil 0,4%, complexat cu ulei mineral US1 0,5 %. -Tratamentul II – se aplică în intervalul, ,,stadiul 06 ,,dezmugurit - ,,stadiul 09 ,,fenofaza de 2-3 frunzuli e cu: sulf muiabil 0,4% complexat cu un acaricid selectiv: Demitan 200 SC 0,06%, Milbenknoc 0,1 %,Torque 0,05%, Nissorun 0,1%, Envidor 0,5% • Aten ie la fenomenul de rezisten ă! Alterna i produsele din grupe diferite de substan e vezi • Folosi i produse selective fa ã de prãdãtori Controlul biologic Protejarea typhlodromilor, cei mai importan i antagonişti ai acarienilor fitofagi, contribuie la restabilirea echilibrului natural în biosistemul prădător/ dăunător şi implicit la reducerea, sau eliminarea tratamentelor chimice. In acest sens: • În parcelele cu risc ridicat, controlul biologic se realizează, prin colonizarea naturalã sau artificială a parcelelor cu typhlodromi. Metoda se aplică, fie înainte de dezmugurit, prin amplasarea mănunchiurilor de coarde populate cu prădători, fie primăvara, prin introducerea lăstarilor popula i cu typhlodromi. Vezi p.48 17

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit- Debutul înfloritului

Acarienii tetranichizi dăunători şi prădători

Grupa acarienilor tetranichizi cuprinde specii cu importan ã economicã deosebitã pentru v viticulturã, având corpul de formã ovalã, globuloasã sau piriformã, cu lungimea cuprinsã între 0,2 – 1,0 mm (perceptibili cu ochiul liber sau cu o lupã de mână) pe care sunt inserate patru perechi de picioare. Ciclul biologic are loc prin transformãri succesive,parcurgând mai multe stadii: ou, larve, nimfe şi adul i. Acarienii tetranichizi dăunători sunt semnala i mai ales în zonele cu ierni relativ blânde şi veri calde şi secetoase Atacul timpuriu, în perioada dezmuguritului, provoacã necroza primordiilor foliare şi a viitorilor ciorchini, precum şideformarea lãstarilor. Pentru identificarea acarienilor teranichizi dăunători şi, respectiv acarienii prădători, efectuarea observa iilor este deosebit de importantă şi necesită o minimă practică în domeniu. A nu se confunda !

Acarieni tetranichizi dăunători Acarianulgalben Eotetranychus

Acarianul comun Tetranychus urticae

Acarieni indiferen i Tydeide

Specia

Acarianul roşu Panonycus,ulmi

Acarieni utili prădători Typhlodromii

0

Habitat

Talia

Culoare

Depla sare

Ciclul biologic

Form a

0,5 mm 0,5mm Pe ambele fe e Pe ale frunzei inferioară frunzei

0,5mm 0,5mm 0,5 mm fa a fa a Pe fa a inferioară a Pe fa a Pe a a frunzei şi pe buruieni inferioară a inferioară în frunzei în frunzei apropierea apropierea nervurilor, nervurilor lentă rapidă rapidă

Foarte lentă

lentă

Roşie cu două rânduri de tuberculi albi purtători de peri Globuloasă

Galben pal Galben verzui cu Albicioasă spre oranj verzui, cu pete negre de oparte gălbui, câteodată oranj granula ii negre şi de alta a corpului

Iernează sub formă de ou la baza mugurilor ecloziunea larvelor are loc la dezmugurit

Iernează ca femelă adultă sub scoar ă, femela devine activă la dezmugurit

Alungită

Mai globuloasă decât E. carpini Iernează ca femelă la baza coardelor sau în sol. Primăvara colonizează flora spontană din apropierea butucilor

Piriformă

Trapezoidală

Iernează în stadiul de femelă adultă fecundată pe diferi i arbuşti

Iernează în stadiul de femelă adultă fecundată pe diferi i arbuşti

Având in vedere faptul că dinamica popula iei de acarieni este proprie fiecãrei parcele, printr-o simplã examinare a mugurilor şi frunzelor cu lupa binocular, se determină nivelul popula iei, de la care se justifică aplicarea strategiei de interven ie. Acarianul roşu (Panonycus ulmi) PED = peste 30 ouă/mugure, la umflarea mugurilor , sau prezen a ouălor în 70% din mugurii PED = 5 – 6 forme mobile / frunză, sau 60 % frunze cu simptome de atac, înainte de înflorit PED = 3 – 5 acarieni / frunză, sau 30 % frunze cu simptome de atac, in perioada estivală Acarianul comun (Tetranychus urticae) PED = 5-6 acarieni/ frunzã sau 20% frunze cu simptome de atac, în fenofaza de 2-3 frunzuli e; PED = 6-7 acarieni/ frunzã sau 50% frunze cu simptome de atac, în perioada estivalã Vezi p. 44 18

Dezmugurit- Debutul înfloritului Arsura bacterian Xylophilus ampelinus sin. Xanthomonas ampelina sin. Erwinia vitivora Expresia simptomelorArsura bacterianã este o boalã sistemică de focar, uşor confundabilã cu Excorioza şi Eutipoza vi ei de vie. Simptomele sunt vizibile primăvara odată cu pornirea în vegeta ie, pânã la sfârşitul lunii iunie Simptome pe lăstarii tineri Primăvara, în fenofaza dezmugurit, butucii infecta i sunt debili, pipernici i şi pornesc neuniform în vegeta ie. Pe tinerii muguri infecta i, apar mai întâi pete necrotice superficiale, care, ulterior, se extind şi determină crăparea longitudinală a mugurilor, brunificarea şi uscarea lor. Lãstarii tineri invada i de bacterii pe cale vascularã, se vestejesc, se necrozează, apoi se usucă.

Simptome pe frunze

Frunzele tinere, contaminate, prezintă arsuri marginale şi uneori fisuri longitudinale necrozate pe pe iol. Prin întreruperea alimenta iei hidrice frunzele se decoloreazã, se deformează şi cad prematur. Atacul precoce pe inflorescen e determină o necrozare a butonilor florali şi apari ia fenomenului de meiere.

FACTORI FAVORIZAN I • Climat cald şi umed; • Temperatura optimă dezvoltării bacteriei 20-25 °C; • Renun area la produsele cuprice; • Soiuri sensibile:Chardonny, Pinoit noir, Merlot; • Ploile şi vântul favorizează diseminarea bacteriilor superficiale; BIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE Xylophilus ampelinus este o bacterie gram–negativã aerobicã care se conservã pe partea aeriană a plantei în special la baza coardelor infectate şi pe resturile de pe sol. Infec iile primare se produc în fenofaza de 2-3 frunzuli e. Contaminarea are loc pe cale naturală, prin seva scursã de pe sec iunile coardelor, în timpul tãierilor, sau accidental prin rănile provocate cu ocazia tăierilor i desfrunzitului mecanic. Patogenul poate supravie ui vreme îndelungată în stare latentă, dar în condi ii de mediu favorabile poate avea o dezvoltare explozivă. STRATEGIA DE LUPT Aplicarea riguroasă a tratamentelor primăvara începând cu fenofaza de umflarea mugurilor ,,stadiul 03,, până în ,,stadiul 09,, sau 5-6 frunzuli e etalate: • Se aplică minim 2 tratamente cu zeama bordeleză 2% sau tratamente prin asocierea cuprului cu ditiocarbama i. Primul tratament în ,,stadiul 03,, şi următorul în ,,stadiul 09,, • După ,,stadiul 09,,sunt recomandate tratamentele mixte mană-bacterioză utiliând produse anti- peronosporice asociate cu cupru sau ditiocarbama i. • În caz de grindină, tratamentele se aplică în maxim 12 ore.după grindină cu zeamă bordeleză 2% Vezi p. 46 19

Dezmugurit debutul înfloritului s

Dezmugurit- Debutul înfloritului Filoxera galicolă Phylloxera vastatrix sin. Daktulosphaira vitifolie; sin. Phylloxera vitifolii În România, în ultimii ani, ca urmare a extinderii suprafe elor cultivate cu hibrizi producători direc i, simptomele atacului de filoxera galicolă pe frunzele s-au extins îngrijorător. Gale pe frunze

Forma galicol Forma galicolă atacă frunzele de la vârful lăstarilor. In urma în epării şi sugerii sucului celular, pe partea inferioară a frunzelor apar gale sub forma unor urne neregulate, de mărimea unui bob de măzăriche sau de mazăre. La început, galele au o culoare galbenă-verzuie, iar apoi cafeniu-brunii. Pe o frunză se pot forma 15-30 gale. In urma atacului metabolismul frunzelor este redus, ceea ce determină ca lemnul lăstarilor să nu se matureze. Atacul formei galicole prezintă importan ă pentru planta iile de portaltoi, ob inându-se un material de slabă calitate. Biologie. Filoxera prezintă două cicluri bine distincte: a) un ciclu complet pe vi ele americane (Vitis riparia, Vitis rupestris), prezentând cele 4 forme morfologice: galicolă, radicicolă, sexupară şi sexuată; b) un ciclu incomplet pe vi ele europene (Vitis vinifera), fiind reprezentată în principal prin foma radicicolă, care se dezvoltă pe păr ile subterane;

Strategia de lupt

Combaterea indirectă: • Metoda cea mai eficientã şi sigură de prevenire a atacului este altoirea soiurilor de vi ã europeanã pe portaltoi americani rezisten i. Portaltoii folosi i până în prezent au o rezisten ă diferită la atacul filoxerei. Singura specie imună este considerată Vitis rotundifolia. O rezisten ă bună au şi speciile Vitis riparia, V. Rupestris, V. Cordifolia, V. Cinerea, V. Berlandierii. • Cultura vi elor nobile nealtoite pe terenuri nisipoase. Solurile nisipoase care con in 60 % siliciu sunt anti-filoxerice. Combaterea mecanică a filoxerei galicole prin culegerea şi distrugerea lăstarilor cu prima serie de gale pe frunze, cunoscând că,în general, frecven a galelor din prima serie este redusă, aşa că adunarea şi distrugerea lor nu necesită mult timp. Lupta chimică: În planta ii înfiin ate pe rãdãcini proprii sau în planta iile de portaltoi şi HPD, tratamentele chimice se aplică în focarele cu atac cunoscute din anul anterior PED= 5% frunze cu gale. Momentul optim aplicării este primăvara, în intervalul dezmugurit - degajarea primelor 23 frunze, corespunzător migrãrii larvelor de fundatrix spre organele verzi ale plantei. Aplicarea tratamentelor nu trebuie să depăşească momentul închiderii primelor gale. Sunt de preferat produsele cu efect translaminant, de contact şi ingestie: Calypso 480 SC 0,02 %; Actara 25 WG 0,02 %; Confidor 10 SL 0,075 Controlul biologic Inmul irea acestui dăunător este frânată de activitatea unor organisme entomofage, prădătoare: acarieni prădători, Carabidae, Coccinellidae, şi Dtophylinidae; Chrysopidae şi Antocoridae, coleoptere (Coccinelidae) şi diptere (Syrpidae) 20

Dezmugurit- Debutul înfloritului

Antracnoza

Elsinoe ampelina sin Gloeosporium ampelophagum Antracnoza este printre primele boli care se manifestă în planta iile viticole, primăvara. Ciuperca atacã toate organele verzi ale vi ei de vie, mai ales când sunt tinere şi suculente. În ara noastrã, antracnoza este o boală frecventă la hibrizii producători direc i, dar se întâlneşte şi pe unele soiuri nobile cum sunt: Regina viilor, Cardinal, Fetească regală, Chaselas Dore Manifestarea simptomelor Simptome pe lăstarii tineri şi frunze Simptome pe lãstari. Primele simptome apar primăvara pe lăstarii tineri erbacei. Atacul provoacă apari ia unor leziuni mici, eliptice sau neregulate, cenuşii-violacee, cu o bordură mai ridicată de culoare negricioasă, asemănătoare rănilor provocate de grindină. În general lăstarii ataca i au internodiile scurte şi poartă frunze mici şi palide, iar partea dinspre vârf pare ca arsă (carbonizată), de unde şi denumirea populară a bolii de “cărbunele vi ei de vie

Simptome pe frunze. Pe frunze, atacul se manifestă prin apari ia unor pete cu marginile clar delimitate, în mod obişnuit circulare cu diametrul pânã la 2,5 mm, amplasate în special de-a lungul nervurilor.Când sunt atacate nervurile, mai ales la frunzele tinere, limbul se rãsuceşte, frunzele se clorozeazã se usucã şi cad prematur Condiţii favorabile - Existen a în planta ie a unui focar de atac; - Lungimea lăstarului ≤5 cm; - Precipita iile abundente şi umiditatea relativă a aerului > 85% sunt principalii factori; - Germinarea conidiilor are loc numai în picături de apă; -Temperatura nu constituie un factor limitativ; conidiile germinează între 2-10 °C; Biologie şi epidemiologie Ciuperca se conservã sub formã de miceliu sclero ial pe coarde (unde poate supravie ui 3 pânã la 5 ani) şi sub forma unui miceliu de rezisten ã pe suprafa a boabelor infectate şi cãzute pe sol. Sporularea este favorizatã de prezen a condi iilor de umiditate admosferică şi apă sub formă de picături. Dispersate prin picãturi de ploaie (umectare 12 ore) conidiile pãtrund în muguri apoi pe frunze şi lãstari sau în crãpãturile butucilor bolnavi producând infec ia primarã Profilaxia urmãreşte: respectarea strictã a mãsurilor de carantinã fitosanitarã, ştiut fiind faptul cã boala se rãspândeşte masiv prin circula ia materialului sãditor afectat: Metode chimice Ü Aplicarea preventivă a unui tratament la umflarea mugurilor cu sulf muiabil limitează sursa de infec ie: Kumulus DF 0,3%; Microthiol Special 0,2-0,3%; Thiovit PU 0,3%; Ü Aplicarea a 2-3 tratamente înainte de înflorit cu produse cuprice reduce atacul acestei periculoase boli: Bouillie bordelaise 0,5 %; Champion 50 WP 0,3 %; Kocide 101 50 WP 0,4%; Funguran OH 50 WP 0,3 %; Vitra 0,2 %; Super Champ FL 0,3%;; Blue shield 50 WG 0,2 %; Cupritim 0,3 %; Kocide 2000 0,15 etc.sau produse pe bazã de benomil (Benlate 50 WP 0,06 – 1,0 %, Benomil 50 WP) Ü Dupã înflorit tratamentele anti-peronosporice aplicate corespunzător asigură protec ia simultană atât a manei cât şi a antracnozei. Vezi p. 57

ş

Dezmugurit- Debutul înfloritului 21

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit- Debutul înfloritului Făinarea viţei de vie Uncinula necator-Forma conidiană. Oidium tukeri

Începând cu fenofaza de dezmugurit, lupta anti-oidium se aplică diferen iat pe zone viticole, în func ie de atacul din anul precedent, prezen a soiurilor sensibile şi condi iile climatice din anul în curs. Simptomatologie Simptome pe lăstarii tineri

Primăvara, începând cu fenofaza de 5-6 frunzuli e, lăstarii care apar din mugurii contamina i în anul precedent au creşteri reduse (scurt-nodare), cu frunze crispate. La soiurile foarte sensibile, lãstarii capãtã un aspect caduc cunoscut sub denumirea de “drapel,, Infec iile de oidium pe frunze au, în general, un caracter de focare localizate. Primele manifestări ale atacului sunt caracterizate prin apari ia unor pete uleioase, pe partea superioară a frunzelor (adesea similare cu petele uleioase de mană) şi o înnegrire a nervurilor pe fa a inferioară a frunzelor în dreptul zonelor atacate. In scurt timp, la nivelul petelor pe ambele fe e ale frunzei, apare o pâslă, alb –cenuşie, cu aspect purverulent. Ca urmare a distrugerii esuturilor de cãtre miceliul ciupercii, frunzele se gofrează, bordura limbului se rãsuceşte spre partea superioarã într-o conforma ie de cupã

Pâsla albă cenuşie pe frunze

Ciclul biologic Agentul patogen iernează sub formã de miceliu de rezisten ă în mugurii de iarnã (forma asexuatã) şi în organe de fructificare (cleistoteci) formate pe organele atacate îndeosebi pe scoar ã şi butuc (forma sexuatã). În planta iile viticole din ara noastrã, transmiterea bolii de la un an la altul are loc îndeosebi prin miceliul de rezisten ã din muguri. Primãvara, miceliul creşte odatã cu pornirea mugurilor în vegeta ie. Pe miceliu activ se diferen iază conidiofori şi conidii prin care se realizează infec iile primare. Perioada de incuba ie variazã între 5-7 zile în func ie de temperaturã. Conidiile dispersate de vânt şi apã, asigurã rãspândirea bolii în cursul perioadei de vegeta ie. Faza de sporulare intensă se produce în general la interval de 15-20 de zile după apari ia simptomelor. Condiţii favorabile. Ü Temperatura este factorul determinant; pragul inferior de dezvoltare a miceliului este 5°C, iar sporularea poate avea loc la 8 °C. Temperatura optimă de dezvoltare a ciupercii este de 2528 °C. Germina ia conidiilor este inhibatã la temperaturi mai mari de 30°C; Ü Umiditatea influen eazã foarte pu in evolu ia bolii, dar contribuie la extinderea ciupercii. Pentru germinare conidiile au nevoie de minim 20% umiditatea atmosferică, optimul fiind cuprins între 50-65 %; Ü Ploile reduse (fine) favorizează germinarea mãrind umiditatea aerului. Din contrã, ploile violente care spalã foliajul, împiedicã germina ia sporilor; Ü Lumina difuză exercitã o ac iune favorabilã germinării şi sporulării ciupercii, în schimb razele solare directe au o ac iune nocivă asupra conidiilor; Ü Vântul faciliteazã diseminarea; Ü Soiuri sensibile: Tămâioasă românească, Riesling italian, Băbească neagră, Chardone, Muscat de Hamburg, Afuz –Ali, Italia, Coarnă neagră; 22

Dezmugurit- Debutul înfloritului

Profilaxia: Pentru limitarea sursei de infec ie în zonele endemice cu rezervă biologicã mare şi condi ii climatice favorabile se recomandã: • aplicarea corectă a tăierilor în uscat pentru a asigura echilibrarea butucului şi a evita dezvoltarea inutilă a frunzişului care prin transpira ie măreşte umiditatea aerului, ceea ce duce la favorizarea bolii; • arderea lemnului rezultat din tăieri în focarele de atac, pentru a reduce rezerva biologică • aplicarea corectă a lucrărilor în verde: desfrunzitul în zona ciorchinilor, plivitul lăstarilor sterili, copilitul, cârnitul.pentru îmbunătă irea circula iei arerului şi o mai bună penetrare a fungicidelor; • lucrările solului pentru păstrarea curată a terenului; • plantarea soiurilor rezistente. Pu in atacate sunt soiurile: Grasă, Fetească regală, Merlot, Cabernet Sauwignon; Strategia de combatere Lupta chimică se bazează pe pozi ionarea primului tratament, alegerea produselor şi rata lor de aplicare (7 la 10 zile pentru produsele de contact 12-14 zile pentru produsele penetrate sau sistemice. Pozi ionarea primului tratament Ü In zonele de risc, în care ciuperca atacă în fiecare an, primul tratament se aplică preventiv începând cu stadiul 2-3 frunzuli e etalate, protec ia continuând până în pragul fenofazei de pârgă; Ü In zonele cu risc redus, în care oidiumul nu este periculos, în sensul ca nu atacă în fiecare an şi apare după înflorit, primul tratament se aplică cu 10 zile înainte de înflorit, în fenofaza butoni florari separa i. Protec ia continuă până în pragul fenofazei de pârgă In zone de risc Primul Tratament Tratamentul nr.2 Tratamentul nr.3

înflorit

Fenofaza 2-3 frunzuliţe etalate

In zonele cu risc redus

Fenofaza 5-6 frunzuliţe etalate

Butoni florali separaţi sau 10 zile înainte de

Tratamentul nr.1 • Alegerea produselor Există o gamă variată de fungicide anti-oidium: fungicide de contact, care asigurã protec ie 8-10 zile: pe bază de Dinocap, sau sulf: Kumulus DF 0,3%; Microthiol Special 0,2-0,3%; Thiovit PU 0,3%;Thiochon 80 PU 0,4%, Sulfomat PU 0,4%. Fungicide sistemice care asigură protec ie 1214 zile : Crystal 250 SC 0,01 %, Falcon 460 EC 0,01%. Folicur Solo 250 EW 0,04%, Orius 255 EW 0,04, Vectra 10 SC 0,025%, Topas 100EC 0,025%, Sumi 8 12,5 WP 0,015%, Systhane 12 E 0,02% .Fungicide polivalente: Quadris SC, Stroby DF, Éclair WG, Shavit F etc. • Se mai recomandă ! - Reluarea tratamentelor în cazul spãlãrii, dacă s-au aplicat produsele de contact; - Intervalele dintre stropiri trebuie scurtate în perioadele cu vreme caldă şi uscată şi prelungite în perioadele reci şi bogate în ploi. Viticultura biologic : In fermele cu combatere biologică a fost acceptat sulful praf sau pulbere muiabilă cu eficacitate împotriva oidiumului în toate fazele fenologice. Sulful muiabil se poate combina cu 1/3 bentonită; Biofungicide pe bază de Ampelomyces quisqualis (35g/ha) Vezi p. 37 23

Dezmugurit debutul înfloritului

D şi e

Dezmugurit- Debutul înfloritului Putregaiul negru –Guignardia bidwellii

Putregaiul negru al vi ei de vie este o boală de focar cu o epidemiologie caracteristică şi evolu ie rapidă. În condi ii favorabile, atacul se extinde exploziv, producând adevărate epidemii. SIMPTOMATOLOGIE Simptome pe frunze Primele simptome se manifestă primăvara, pe frunzele tinere de la baza butucului, sub forma unor pete mai mult sau mai pu in circulare, (cu diametrul 2-10 mm), de culoare brun-gălbuie, cu halou brun – negricios. În scurt timp, esuturile din centrul petelor se necrozează, şi, în dreptul lor, pe ambele fe e ale frunzelor, apar forma iuni punctiforme negre (picnidii cu picnosporii). Sunt sensibili la atac lăstarii tineri de 10-20 cm. Pe lãstarii erbacei atacul se manifestã sub forma unor pete oval-alungite, care evoluează în cangrene adânci, de culoare purpuriu- închis, purtătoare de germeni (picnidii punctiforme negre).

CONDI II FAVORABILE • Existen a în planta ie a unui focar de infec ie; • Ploi prelungite, infec iile se produc dacă, organele susceptibile sunt umectate, minim 6-7 ore; Temperatura minimă de germinare a sporilor 9°C; BIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE Ciclul de dezvoltare a ciupercii, este puternic influen at de umiditate şi temperatură. Fungul patogen ierneazã în principal sub formă de peritecii, (fructifica iile sexuate) pe strugurii mumifia i, pe boabele căzute pe sol şi, sub formă de picnidii (organele de reproducere asexuată), pe lemnul şi frunzele bolnave. Primele contaminări sunt posibile primăvara în fenofaza 2-3 frunzuli e etalate, când temperatura depăşeşte 90 C şi intervin ploi prelungite. În aceste condi ii are loc emisia de ascospori din peritecii,care contaminează frunzele, florile şi fructele tinere şi produc majoritatea infec iilor primare. Profilaxia: Pentru limitarea sursei de infec ie, în zonele endemice cu rezervă biologicã mare şi condi ii climatice favorabile se recomandã: - Strângerea şi distrugerea prin ardere a strugurilor mumifia i; - Arderea materialului infectat rezultat dupã tãieri; - Arãturi adânci de primãvarã, pentru a încorpora boabele mumifiate cãzute pe sol; STRATEGIA DE LUPT Dacă în podgorie există un precedent al atacului de putregai negru pe frunze şi pe struguri, se recomandă aplicarea tratamentelor preventive, în următoarele fenofaze considerate foarte sensibile la atac: • lãstar de 4-8 cm; ,,stadiul 09,, • lãstar de 15 cm; • înainte de înflorit; • dupã înflorit; • Dupã aceste tratamente esen iale, dacă vremea este ploioasã şi ce oasã, tratamentele continuã la interval de 10 – 14 zile. Stropirile pot fi discontinue când vremea devine uscatã. • Tratamentele se aplică cu produse care se folosesc în mod curent în combaterea manei şi făinării vi ei de vie care controlează simultan şi putregaiul negru: Mikal 0,3%, Folpan 0,2% , Verita 0,06%, Antracol 70WP 0,2-0,3%Topas 0,03%, Quadrix 0,08%, Éclair 49 WG 0,05% Orius 255 EW 0,04, Folicur Solo 250 EW 0,04% etc Vezi p. 52 24

Dezmugurit- Debutul înfloritului

Rujeola - Boala petelor roşii - Pseudopeziza tracheiphilla Rujeola este o boală specifică frunzelor vi ei de vie. Foarte rar, în cazul unui atac puternic, sunt afecta i şi ciorchinii. În aceste condi ii, pierderea recoltei poate fi totală. Simptome pe frunze

Putregaiul cenuşiu

Simptomatologie Infec iile pe frunze, se produc eşalonat din aprilie pânã la sfârşitul lunii iulie. Primele simptome se manifestă în iunie, pe frunzele de la baza lăstarilor (primele 4-5 frunzulite), sub forma unor pete mici, palide internervuriene, fãrã contur bine delimitat. Odată cu evolu ia atacului, petele devin mai evidente şi capătă o culoare specifică soiului respectiv, brună cu contur gălbui la soiurile albe, şi roşu-rubiniu cu bordurã verzuie la soiurile roşii,. Biologie Rujeola, prezintă un singur ciclu de infec ie pe an, singura sursă de infec ie fiind ascosporii. Ciuperca ierneazã saprofit pe frunzele moarte căzute pe sol, unde ciuperca poate supravie ui mai mul i ani Strategia de lupt Lupta contra rujeolei vi ei de vie este necesară în zonele unde maladia este realmente prezentă sau a fost semnalată în anul precedent. • Tratamentele preventive, la intervale regulate, începând fenofaza de 4- 5 frunzuli e, cu produse care se folosesc în mod curent în combaterea manei vi ei de vie, controlează simultan şi rujeola. • In general, până la primul tratament anti-peronosporic, sunt necesare 1-2 interven ii la interval de 8-10 zile. • Dupã înflorit, tratamentele anti-peronosporice asigurã controlul ciupercii. Vezi p. 39

Forma sexuatã : Sclerotinia fuckeliana sin. Botryotinia fuckeliana Forma asexuatã : Botrytis cinerea Simptomatologie În primăverile ploioase, sclero ii, organele de rezisten ã ale ciupercii Botrytis cinerea, emit fructifica ii asexuate (conidiofori cu conidii) iar vântul produce diseminarea conidiilor. Dacã umiditatea se men ine sporii vor germina şi vor produce infec ia primară pe organele cele mai sensibile: lãstari tineri, inflorescen e (inclusiv pãr ile florale). Atacul se manifestă sub forma unor pete brune acoperite cu o pâslă cenuşiu pulverulentă caracteristică, producând brunificarea, uscarea şi căderea inflorescen elor tinere. Aceste aspecte, de cele mai multe ori neglijate de cãtre viticultori, pot produce pagube deosebite. În plus, creazã rezerva biologicã pentru atacurile ulterioare. Strategie de lupt Infec iile cu botrytis se pot produce începând cu fenofaza lăstar de 10-15 cm lungime, dacă concomitent cu înregistrarea unei temperaturi medii de 15 °C, aparatul foliar este umectat 15 ore consecutiv (ploi de durată),, Regula de 15,,. În aceste condi ii se recomandă ca tratamentele preflorale contra manei vi ei de vie, să se aplice produse polivalente cu efect simultan şi asupra botrytisului: Euparen 50 WP 0,25%; Folicur E 0,25%,Euparen multi 50WP 0,2%, Folicur multi 50WP 0,2- 0,25%, Folpan 50 WP 0,2 %; Forum Star WDG 0,175 %; Shavit F 71,5 WP 0,2 %, Quadris SC 0,075%), Éclair 49 WG 0,5%. Vezi p. 40 25

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit- Debutul înfloritului Moliile strugurilor Gen. I-a

În România, două specii de molii pot produce probleme viticultorilor Lobesia botrana s sau Eudemisul, Clysia ambiguella sau cochilisul. Evolu ia acestor specii în timp prezintă o anumită periodicitate. După o perioadă de creştere continuuă a nivelului popula iei de molii, la ora actuală are loc o perioadă de depresiune, nivelul popula iei reducându-se mult. Lobesia botrana

Clysia ambiguella

Atac de larve

Moliile strugurilor ( Lobesia botrana şi Clysia ambiguella) Fluturii au dimensiuni aproximativ identice de 5-8 mm. Corpul şi aripile sunt acoperite cu solzi de diferite culori. Larvele sunt omizi, foarte variate ca înfă işare dar cu caractere generale comune. Cele mai multe specii au trei perechi de picioare toracice şi cinci perechi de picioare simple abdominale. Pupa este de tip obtecta. Biologie Adul ii genera iei hibernante zboarã în prima decadã a lunii mai, când temperatura medie zilnicã a aerului atinge 15°C (t° = 10°C), respectiv când a treia frunzã a lãstarilor are diametrul de 3 cm. Ecloziunea larvelor debutează începând cu ,,stadiul 15-16,, şi se intensifică odată cu creşterea temperaturi. Prezintă 5 vârste larvare, L1 are 1-1,5 mm iar L5 lungimea larvelor ajunge în ultima vârstă până la 11 mm Daune Larvele genera iei I-a atacă la început inflorecen ele, pe care le înfăşoară cu fire de mătase de culoare albicioasă, sub formă de cuiburi sau glomerule. Prevenirea riscurilor: Pentru avertizarea tratamentelor se iau în calcul nivelul popula iilor (PED), şi după caz vârful curbei de zbor stabilit cu ajutorul capcanelor feromonale de supraveghere, 1-3 capcane/Ha, amplasate în fenofaza de umflarea mugurilor. Observa iile din teren rămân deosebit de utile deorece situa ia din teren poate fi foarte eterogenă. - PED = 2-3 crisalide / 30 butuci, la umflarea mugurilor. - PED = 30 glomerule / 100 ciorchini, pe vegeta ie Strategia de lupt se decide în func ie de nivelul atacului. Sunt de preferat metodele biologice de control. Combaterea chimică se aplicã numai în condi iile unui pericol real de atac (determinat pe baza PED-ului). Mijloace biologice • Folosirea biopreparatelor pe bazã de Bacillus thuringiensis: la apari ia primelor larve (larvele de vârste mici) :Dipel 2 X WP – 0,05 %, Dipel ES – 0,1 %, Ecotech extra 0,15 %, Thuringin 0,3 %. • Folosirea de tehnici de confuzie sexualã, (capcane). În general sunt necesare 5-capcane / ha în func ie de nivelul popula iei au avantajul că func ionează tot sezonul şi combat simultan ambele specii. • Capcane feromonale lipicioase tip AtraBot pentru Lobesia şi AtramBIG pentru Eupoecilia 30 buc/ha • Lansarea de viespi parazite entomofage (Trichogama), crescute artificial. Se recomandã 100-200 mii/ha în perioada de pontã. 26

Vezi p. 51

Confuzia sexuală

Dezmugurit- Debutul înfloritului

Capcane feromonale

Mijloace chimice Pentru combatere sunt recomandate insecticide cu toxicitate redusã, selective fa ã de entomofauna utilã, din urmãtoarele grupe de substan e: Ü Inhibitori ai metamorfozei artropodelor: se aplicã la debutul ecloziunii larvelor şi se reia dupã 15 zile dacã ecloziunea continuã: Cascade 5 EC – 0,1 %; Nomolt 15 SC 0,05 %; Sonet 100 EC – 0,05 %; Match EC 0,05 % Ü Regulatori de creştere: ICI se aplică la 6 zile dupã debutul ecloziunii larvare: Insegar 25 WP – 0,03 % Ü Piretroizi de sintezã: se aplicã la debutul ecloziunii larvelor şi se reia dupã 15 zile dacã ecloziunea continuã: Karate 25 EC – 0,025 %, Fastac 10 EC – 0,02 %, Chinmix 5 EC – 0,03 %, Ü Cloronicotinidelor: se aplicã la debutul ecloziunii larvelor şi se reia dupã 15 zile dacã ecloziunea continuã: Calypso 480 SC – 0,02 % Ü Carbamice: aplicate la apari ia în masã a fiecãrei genera ii: Sevin 85 WP 0,15 %, Victenon 50 WP – 0,1 %, Marschal 25 CE – 0,1 %.

Pirala sau Molia frunzei vi ei de vie– Sparganotis pileriana Primãvara pagubele produse de pirala vi ei de vie pot fi foarte importante. Frunzele de la extremitatea lãstarilor de vi ã de vie pot fi în totalitate devorate. Adult

Larva

Adultul este un fluture cu activitate crepuscularã, zborul are loc in iulie –august. Larva, este o omidã adevãratã care, la completa dezvoltare, poate atinge 2,5-3,0 cm lungime. Biologie Ierneazã în stadiul de larvã neonatã, într-un cocon mãtãsos, sub scoar a par ial exfoliatã a butucilor şi coardelor mai groase, în crãpãturile aracilor sau sub frunzele cãzute, Migrarea larvelor are loc la începutul lunii mai în fenofaza de 2-3 frunzuli e. Atacã omizile hibernante, care devoreză frunzele tinere şi es cuiburi de hrãnire prin aglomerarea frunzelor, lãstarilor şi a ciorchinilor, organe pe care le consumã. • Strategia de lupt Combaterea, se realizeazã în func ie de nivelul de risc (PED) în vetrele de atac cunoscute din anul precedent .În conditiile ării noastre PED = 15-20 larve/ butuc • Se aplică: - un tratament înainte de dezmugurit cu uleiuri minerale US 0,15% Oleoecalux 2,5%, Oleocarbetox 1,5 %, Oleodiazol 3 EC 1,5%, tratamentul se aplică în vetrele de atac cunoscute din anul precedent; - tratamentele pe vegeta ie se aplică începând cu fenofaza 23 frunzuli e şi se repetă, datorită apari iei eşalonate a larvelor, în func ie de remanen a produselor. Pentru combatere se folosesc insecticide biologice sau chimice selective Sonet 100 EC – 0,05 %; Match EC 0,05 %Calypso 480 SC – 0,02 %. Karate 25 EC – 0,025 % etc 27

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit- Debutul înfloritului Ploşniţa verde a viţei de vie Lygus spinolai Adult

Larve şi exuvii

Atac pe frunzuliţele tinere

• Adulţii au 5-6 mm lungime, de culoare verde deschis uniform, Oul este alb lãptos, în formã de şa, cu lungimea 1,20 – 1,40 mm. • Larvele, în primul stadiu sunt verzi gãlbui, pe parcurs îşi schimbã culoarea în verde deschis prezentând o anumitã monocromie cu frunzele de vi a de vie, atunci când sunt examinate cu ochiul liber. Exuviile sunt usor de recunoscut pe frunze sau struguri. • Daune Pe frunzele tinere în epãturile larvelor produc punctua ii mai întâi galbene apoi brune, vizibile numai cu lupa. Aceste puncte sunt în aceeaşi mãsurã zone necrotice care se sfâşie odatã cu creşterea limbului într-un ansamblu de forme şi dimensiuni variabile, cu margini rotunjite, sau col uroase. Astfel, frunzele complet dezvoltate apar perforate şi deformate. Frunzele incomplet dezvoltate, sunt gofrate sau umflate. Ciclul biologic al ploşni ei verzi este conform ciclului clasic observat la insectele heteroptere din familia Miridae: ou 5 stadii larvare - adul i (masculi şi femele). Ploşni a verde a vi ei de vie are o genera ie pe an. Ierneazã sub formã de ou, ponta fiind depusã sub scoar a butucilor sau în mãduva lemnului multianual. Apari ia primelor larve are loc în luna aprilie, odatã cu umflarea mugurilor. Strategia de combatere Tratamentele chimice se aplică numai în condi iile semnalării unor atacuri puternice. Se recomandã marcarea zonei atacate în sezonul respectiv şi prevederea unui tratament, aplicat în anul urmãtor Ü Primul tratament se aplică în fenofaza de umflare a mugurilor. Următoarele tratamente se aplică pe vegeta ie în func ie de densitatea popula iei. Sunt recomandate insecticide eficace şi selective: Nomolt – 0,05 %, Calypso – 0,02 %, Avount 150 SC – 0,03 %, Polytrin 200 EC – 0,01 %, Insegar. Pentru a avea rezultate este indicat, ca aplicarea tratamentelor sã se efectueze la orele dimine ii,

Lupta biologic : Lupta biologică se efectuează cu produse pe bază de baccillus thuringiensis : Dipel 2 X WP – 0,05 %, Dipel ES – 0,1 %, Ecotech extra 0,15 %, Thuringin 0,3 % Protejarea entomofaunei utile Popula iile de ploşni a verde sunt reglate natural de diferite specii utile, parazi i oofagi sp.:Telenomus othus; Anaphes autumnalis, Polynema susilla; Olygosita impudica. Ca prădători sunt citate speciile de ploşni e din genul Nabis. 28

Dezmugurit- Debutul înfloritului

Mana vi ei de vie Plasmopara viticola

Evolu ia ciupercii primăvara este, în general, variabilă, de la un an la altul, fiind direct influen ată de condi iile climatice îndeosebi de umiditate, esen ialã pentru germina ia ciupercii. Rezerva biologică (pe frunzele mozaicate) din anul precedent este mai pu in importantă în măsura în care oosporii, organele de rezisten ă ale ciupercii în perioada de iarnă, se pot conserva cel pu in 3 ani în sol. Frunze cu pete undelemnii Simptomatologie Atacul de mană pe frunze este cel mai frecvent, dar nu cel mai păgubitor. Primele simptome ale manifestării atacului constã în, apari ia pe partea superioară a frunzelor a unor pete gãlbui translucide cu contur estompat şi aspect uleios , denumite sugestiv “pete undelemnii”. Într-o fazã ulterioarã, pe timp umed, în dreptul petelor undelemnii, pe partea inferioară a frunzelor, apare o pulbere finã albicioasã constituitã din organele de înmul ire ale ciupercii, aspect numit “pete cu conidiofori şi conidii”. Biologie Reproducerea ciupercii are loc pe cale sexuată, prin oosporii de pe frunzele mozaicate căzute pe sol şi, pe cale asexuată, prin conidii. Primăvara, în condi ii favorabile, ploi de cel putin 10 mm căzute în interval de 24-48 ore, temperatura minimă a aerului măsurată diminea a devreme 10°C, lăstari de 10 cm = regula de 30 zeci, oosporii germinează şi emit macroconidii. Sub influen a precipita iilor, macroconidiile eliberează zoosporii care antrena i de stropi de ploaie pe dosul frunzelor, produc infec ia primară. La sfârşitul perioadei de incuba ie, dacă timp de 4 ore nocturne frunzele sunt umectate, umiditate relativă a aerului depăşeşte > 92%, temperatura medie a aerului este de peste 13°C, în dreptul petelor undelemnii pe dosul frunzelor apare puful alb micelian, format din conidiofori arborescen i purtători de conidii mici ovoidale. Conidiile stau la baza producerii infec iilor secundare In cursul aceluiaşi sezon, în anii ploioşi se Pete cu conidiofori şi conidii produc 50-60 infec ii secundare/sezon. Condi ii favorabile - Umiditatea ridicată peste 80% (ploi, rouă, cea ă) este factorul determinant; ştiut fiind faptul că, conidiile germinează în picăturile de apă; - Temperatura Infec iile se declanşează la temperaturi scăzute, începând cu 10°C iar dezvoltarea ciupercii are loc la temperaturi cuprinse între 11-13 °C şi atinge cota maximă la 18-24 °C. La peste 30°C ciuperca moare; - Vântul facilitează diseminarea ciupercii; Profilaxia este recomandată pentru, limitarea condi iilor favorabile producerii infec iilor primare: • arături adânci, pentru îngroparea frunzelor mozaicate purtătoare de oospori; • drenarea terenurilor care re in apa; • combaterea buruienilor, pentru a evita admosfera umedă, din apropierea solului; • reducerea vigorii de creştere prin aplicarea ra ionalã a îngrãşãmintelor cu azot; • efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor în verde (legatul lăstarilor, copilit ); 29

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit- Debutul înfloritului

Momentul aplic rii primului tratament depinde exclusiv de momentul producerii infec iei primare. De aceea, viticultorul trebuie să aştepte îndeplinirea condi iilor de producere a infec iei primare “regula de 30 zeci” pentru a nu aplica prea devreme şi inutil primul tratament.

Condi ii de producere a infec iei primare “Regula de 30 zeci”

Ü 10 °C temperatura minimã a aerului mãsuratã diminea a devreme; Ü 10 mm ploaie cãzutã în ultimile 24-48 ore; Ü 10 cm lungimea lãstarului corespunzãtoare unei suprafe e a frunzei de 5-6 cm

Momentul optim aplicării primului tratament se poate stabilii şi cu ajutorul Tabelului lui Muller conform căruia apari ia infec iei primare (pete undelemnii) coincide cu sfîrşitul perioadei de incuba ie. Perioada de incuba ie, intervalul cuprins între producerea infec iei şi sporulare (apari ia pufului alb), este influen ată de temperatură şi umiditatea relativă şi variază între 4-23 zile. Conform tabelului lui Muller perioada de incuba ie se consideră încheiată când suma factorilor de incub ie aduna i zilnic ajunge la 100. Tabelul lui Muller privind calculul perioadei de incuba ie Factorii de incuba ie în func ie de temperatura medie zilnică Temp. °C 5 6 7 8 9 10

Factor de Te incuba ie mp. °C 4 11 4 12 5 13 5 14 6 15 6 16

Factor de Temp. incuba ie °C

Factor incuba ie

7 8 9 10 11 13

14 16 18 20 21 24

17 18 19 20 21 22

de Temp. °C 23 24 25 26

cFactor de incuba ie 25 25 25 25

Avertizarea automat La ora actuală există sistemele moderne de avertizare tip „AgroExpert” care pe baza prelucrării automate a unor date meteo (temperatură, umiditate, precipita ii, prezen a picăturilor de apă pe frunze) asigură avertizarea, optimizarea şi ra ionalizarea tratamentelor . Strategia de combatere Ü În general, pânã la înflorit, se aplică 1-2 tratamente preventive, de preferat cu produse de contact acuprice (cu perioada de acoperire 6-8 zile): Antracol 70WP 0,2-0,3%; Polyram DF 0,2%; Captadin 50PU 0,2 %; Merpan 5OWP 0,2%;Captan 50WP 0,2%; Orthocid super 60 PU 0,2%, Folpan 50WP 0,2%; Shavit F 71,5 WP 0,2%; Shavit 72 WP 0,2%,Folicur 50WP 0,25%;Euparen 50WP 0,25%,Folicur Multi 50WP 0,2-0,25%; Euparen Multi 50WP 0,2%, Bravo 500 SC 0,2%) Dithane M-45 0,25 %; Novozir MN 80 0,2%;Vondozeb 0,2% etc. Ü În mod excep ional, când creşterile sunt rapide şi riscurile de infec ie sunt ridicate, ( ploi abundente), se intervine cu produse sistemice sau penetrante: Verita 0,25%, Mikal B 0,3%-0,4%; Mikal M 0,4%; Mikal PU 0,4%; Quadris 0,075%; Universalis 0,2%; Éclair 49 WG 0,5%; Acrobat MZ 0,2%; Secure 0,125% - 0,150%; Electris 75 WG 0,15%; Melody Combi 43,5 WP 0,25%; Melody Duo 66,8 WP 0,2%; Ridomil Gold MZ 0,25% ; Ridomil Plus 42,5 0,3%; Curzate Super 0,3% Viticultura biologic În fermele cu combatere biologică s-a reglementat folosirea substan elor cuprice sub formă de sulfat de Cu metalizat, oxiclorură de Cu şi hidroxid de Cu. Pentru a evita apari ia unor fenomene de fitotoxicitate s-a impus folosirea a maxim 6 kg Cu substan ă activă / ha /sezon. - Bentonita de pulbere muiabilă aplicată în solu ie alcalină folosind doza de 10 kg bentonită/ hl, are o eficacitate contra manei vi ei de vie, comparabilă cu tratamentele cuprice. - Foasfatul de potasiu (K2HPO3) aplicat după inflorit în solu ie doza de 3 kg/ha a fost autorizat în Germania în combaterea manei vi ei de vie sub denumirea comercială Frutogard Vezi p. 35 30

Dezmugurit- debutul înfloritului Cloroza feric - Carenţa de fier

În România este consideratã cea mai gravã boalã de nutri ie a vi ei de vie, fiind rãspânditã în majoritatea podgoriilor şi centrelor viticole. Simptomele apar la debutul primãverii şi persistă apoi în cursul sezonului estival. Cloroza ferică- Simptome pe frunze Expresia simptomelor Cloroza ferică poate fi rezultatul a doi factori: absen a fierului în sol, sau utilizarea necorespunzătoare a fierului. Primele simptome apar pe frunzele tinere de la extremitatea lăstarilor şi avansează spre bază. ̇ Limbul frunzelor se colorozeazã galben – pai, cu excep ia nervurilor care rãmân verzi. O agravare a bolii determină apari ia unor necroze pe marginile frunzelor care se necrozeazã rãsucindu-se cãtre fa a superioarã. Pe mãsurã ce boala evolueazã frunzele încep sã cadã, butucul fiind desfrunzit prematur. ̇ Lãstarii au creşteri slabe şi aspect de tufã, internodiile sunt scurte şi în zig-zag. De la un an la altul butucul se debilizeazã ̇ Strugurii, ca urmare a atacului, meiazã puternic, florile cad iar din ciorchine rămâne numai rahisul. Factori de risc: • To i factorii care împiedicã oxigenarea solului; • Tasarea solului ca urmare a numeroaselor lucrãri mecanizate; • Excesul de umiditate. În condi ii de exces de umiditate, în sol, se produc modificări care stânjenesc absorb ia fierului şi creează condi ii de asfexiere a rădăcinilor; • Sol rece primavera; • Exces de acid fosforic ( blocajul fosforului în sol acid); • Exces de Cu (cuprul catalizează oxidul de Fe); • ,Exces de zinc şi magneziu; • To i factorii care reduc alimentarea cu zaharuri a plantei; • Lipsa activitã ii fotosintetice; • Slaba circula ie a sevei prin rãdãcini, etc; Remedii: • Mãsuri pentru aerisirea, afânarea şi drenarea solului; • Aplicarea unor îngrãşãminte organice bine fermentate; • Tratamente la sol cu sulfat feros (calaican) 4-5 tone/ha sau 10l solu ie de sulfat de Fier/butuc; Primãvara pe frunzele tinere, stadiul 5-6 fruzuli e, stropiri cu sulfat de fier 0,7 % - 0,1% acid citric. De asemenea rezultate bune se pot ob ine şi prin folosirea produsului Sequestrene 138 Fe, fie dizolvat în apã şi aplicat prin pulverizare pe aparatul foliar împreunã cu produse organice anti-criptogamice, fie pulverizat în jurul butucului şi încorporat în sol; • Îngrãşămintele cu sulfat de potasiu, de amoniu sau magneziu contribuie la reducerea intensitã ii boli; • Amendamentele organice şi înierbarea (pe solurile hidromorfe) pot limita cloroza ferică;

31

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit- debutul înfloritului Caren e de nutri ie Simptome Caren a de bor

Cauze şi remedii

Simptome Caren a de bor afecteazã vegeta ia în totalitate: frunzele prezintã pete sinuoase alb-gãlbui (sourile albe) şi roşii (soiurile roşii), între nervurile principale. Frunzele se gofreazã, se necrozeazã şi cad prematur. Lãstarii sunt scur i, reuni i în buchete. Inflorescen ele se necrozează şi cad înainte de înflorire, strugurii rãmân mici, boabele se întăresc şi capătă un luciu metalic, cu tentã plumburie. Remedii Caren a de bor se poate remedia relativ uşor prin administrarea îngrãşãmintelor cu bor. Nu este indicatã exagerarea aportului în bor, deoarece în cantitã i mai mari de 10 kg bor/ha poate deveni toxic sau provoacă blocarea fierului în sol

Caren a de magneziu Simptome Simptomele caren ei de magneziu se manifestã în special în anii umezi, cu multe precipita ii. In mod obişnuit manifestările caren iale apar în perioada de maturare a strugurilor şi se produc pe frunzele de la baza lăstarilor; - Frunzele se clorozeazã (soiurile albe) respectiv se înnroşesc (soiurile roşii) cu excep ia unei benzi verzi, bine delimitatã, o parte şi de alta a nervurilor principale şi secundare, dând frunzei un aspect de tigrare. - Remedii Îngrãşãmintele organice, în special gunoiul de grajd, duc la restabilirea bilan ului magneziului în sol. Rezultate imediate se pot ob ine prin stropiri foliare repetate (4-5 ori/an) cu sulfat de magneziu 2-3% hidratat, în amestec cu produsele de combatere a bolilor, sau oxid de magneziu 0,5%.

32

Caren a de azot

Simptome - Frunzele sunt verde –palid spre gălbui; -Pe iolurile şi nervurile se colorează în roşu-brun; - Rahisul se lungeşte şi rămâne sub ire; -Vigoare scăzută; -Boabele prezintă o aşezare rarefiată (laxă); -Strugurii mărgeluiesc; Cauze: exces de apa frig sau seceta prelungită, con inut scăzut în humus şi azot mineral; Remedii: -Fertilizări cu: ingrăşăminte naturale şi chimice cu azot amoniacal; - Fertilizări extraradiculare cu foliare ce con in azot aplicate în fazele de creştere intensă a vi ei de vie;

Caren a de potasiu

Simptome: -Frunzele au un aspectul bronzat, cu reflexe metalice, -Simptomele evolueazã sub forma unor îngãlbeniri -Calitatea recoltei este diminuatã datoritã con inutului scăzut de zaharuri şi creşterii aciditã ii. Remedii: -În cazuri grave, este posibilã administrarea îngrãşãmintelor foliare pe bazã de sulfat sau nitrat de potasiu. Aceastã interven ie permite o corectare temporarã a caren ei, care trebuie completatã cu aportul de îngrãşãminte solide sau lichide la sol. -Administrarea îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd, compost, gunoi menajer, coarde tocate) ameliorează absorb ia potasiului.Excesul de potasiu determină perturbări în creşterea butucilor şi reducerea numărului de boabe din ciorchine.

33

Dezmugurit debutul înfloritului

Dezmugurit – debutul înfloritului

D un tori secundari şi daune produse prim vara

În condi ii de invazie, în func ie de PED, se aplică tratamente cu insecticide specifice

D un torul

Localizarea

Cotarul cenuşiu

Ierneazã în stadiul de larvã, de diferite vârste, la suprafa a solului, sub frunzele cãzute, sau sub scoar ã în despicãturi. Primãvara, când temperatura depăşeşte 5-8 °C, larvele pãrãsesc locurile de iernare şi migreazã pe coarde, atacând mugurii şi apoi frunzele.

G rg ri a mugurilor

ig rarul

Noctuidele

Are o genera ie la 2-3 ani, în func ie de regiune şi condi iile climatice. Adultul apare primãvara şi trãieşte în medie 1517 luni

Are o genera ie pe an şi ierneazã în stadiul de adult în sol, la 5-6 cm adâncime, adăpostit de camera nimfală sau de lizieră. Primãvara, în perioada aprilie – mai, adul ii ies la suprafa ă şi se hrãnesc cu mugurii tineri şi frunzele vi ei de vie Vi a de vie poate fi atacatã de 18 specii de noctuide fluturi. Larvele, deşi sunt de culori diferite, au o caracteristicã comunã, la atingere se încolãcesc, în formã de covrigi. 34

Daune – Prevenire şi combatere

Dăunează larvele, care sunt foarte vorace, consumând mugurii afla i în stadiul de punct verde. O larvã poate distruge 8-10 muguri. După pornirea în vegeta ie, larvele rod frunzele pe care le consumã, par ial sau total, fie marginal, fie perforându-le. PED=5-7 larve vii / 30 de butuci analiza i pentru 30 ha de planta ie. Primul tratament se aplică, primãvara devreme, pu in înainte de umflarea mugurilor cu uleiuri minerale US1 În perioada de vegeta ie (iunie-august) sunt recomandate tratamente de preferat cu bio-preparate Adul ii atacã mugurii, pe care îi rod. Larvele rod rãdãcinile şi partea corticalã, maniera de atac fiind asemãnãtoare cu a viermilor albi (cărăbuşul de mai) Tratamentele se aplică în caz de invazie.

Atacã adultul primãvara, în intervalul maiiunie, ini ial mugurii, apoi frunzele. Femela roade pe iolul frunze, când s-a vestejit femela depune 5-6 ouă/ frunză şi cu picioarele rãsuceşte limbul în formã de igarã. O singurã femelã poate rãsucii 2025 frunze . PED= 5 exemplare / butuc Tratamentele se aplică la apari ia primilor adul i cu piretroizi de sinteză. Larvele (omizi adevărate) rod mugurii şi organele verzi ale plantelor în formã caracteristicã de semilunã. PED-ul poate fi stabilit cu ajutorul capcanelor feromonale de supraveghere PED=30 masculi/ capcană/săptămână

P duchii estoşi

Tripşii

Cariul lemnului

C r buşul de mai

Ierneazã ca larvã de vârsta a, II –a fixatã pe ramuri, tulpini sau frunzele cãzute, având corpul acoperit cu un strat de cearã. Primãvara, la sfârşitul lunii martie, sub ac iunea razelor solare, stratul de cearã se dizolvã şi larvele migreazã pe coarde, unde se fixeazã şi se hrănesc sugând seva. lerneazã sub formã de femelã fecundatã, sub rititomul exfoliat sau în crãpãturile scoar ei butucilor de vi ă de vie. Odatã cu dezmuguritul, formele hibernante invadeazã tinerii muguri, frunzuli ele şi inflorescen ele continuându-şi ciclul biologic. Ierneazã ca adult în galeriile de hrãnire sãpate în lemn. Adul ii îşi fac apari ia în luna aprilie înainte de pornirea în vegeta ie a vi ei de vie, când temperatura medie zilnicã depãşeşte 10° C.

Cărăbuşul de mai prezintă o genera ie la 34 ani. Ierneazã în stadiul de larvã şi adult, în sol. Adul ii apar în luna mai, când temperatura solului, la adâncimea de 25 cm, depãşeşte 10° C. Perioada de zbor dureazã 3-4 sãptãmâni. Larva polipodă, 50-60 mm lungime, este alb – gălbuie-murdar, cu capul brun şi cu piesele bucale şi picioarele galbene Evolu ia larvelor dureazã 35

Păduchele estos al prunului este un coccinelid polifag. Daunele sunt produse de femelele adulte şi de larve, care în eapã şi sug seva din coarde, lãstari şi frunze. În urma în epãturii, se produce o necrozare a esuturilor scoar ei, frunzele se etioleazã par ial sau total şi cad. PED-ului stabilit la 10 femele/cm 2 - Primul tratament: la începutul migrãrii larvelor pe organele verzi ale plantei, înainte de dezmugurit - Al doilea tratament, în luna iunie, dupã ce a avut loc migrarea larvelor Daunele sunt produse de adul i şi larve care atacã primordiile foliare şi florale, apoi frunzele şi ciorchinii în creştere, prin în eparea şi sugerea sucului celular. În cazul unui atac puternic, frunzuli ele tinere, abia apãrute, se încre esc (cecidii) şi prezintã uscãturi marginale

Adul ii şi îndeosebi larvele atacã pãr ile aeriene ale vi ei de vie (tulpina, cordoanele şi coardele anuale) în care sapã galerii longitudinale consumând mãduva şi lemnul acestora. Leziunile produse în lemn împiedicã circula ia sevei, coardele devin mici, fragile şi se rup sub ac iunea vântului Se recomandă identificarea butucilor şi coardelor atacate, odată cu tăierile în uscat, eliminarea şi arderea lor. Dăunează adul ii dar mai ales larvele. Adul ii sunt defoliatori al speciilor silvice, pomicole, vi a de vie şi diferi i arbuşti. Aceştia rod frunzele şi uneori florile şi fructele în formare. La vi a de vie, cele mai mari pagube sunt cauzate de larve, îndeosebi cele din anul II şi III. PED = 0,5 – 0,1 cãrãbuşi la m3 aparat foliar. Tratamente pe vegeta ie cu :Chess 25 WP – 0,04 %, Primor 25 WG – 0, 1 %, Actera – 0,025 %, Mospilan – 0,025 % sau piretroizi de sintezã: Karate – 0,03 %, Fastac 10 EC – 0,01 %, Decis 2,5 UC – 0,3 %. Larvele denumite şi viermi albi sunt

Larva c rabuşului de mai

Puricele de p mânt

2-3 ani, dupã regiune. Ajunse la completa dezvoltare, în cel de-al treilea an, la sfârşitul lunii iulie sau august, larvele coboarã la o adâncime mai mare în sol, (pânã la 1 m) unde se împupează. Ierneazã ca adult în diferite locuri ascunse (sol)

deosebit de vorace, consumând partea subterană a plantei. În pepiniere viticole şi planta iile tinere, larvele rod în întregime rădăcinile tinere. PED = 1-3 larve / m2 Vydate 10 G – 30 kg/ha

Adul ii rod limbul foliar, evitând nervurile, decupându-l în forme de dimensiuni variabile. În caz de invazie se recomandă aplicarea tratamentelor foliare, la apari ia primilor adul i, cu insecticide de ingestie.

C r buşul de step

Cãrãbuşelul de stepã are o genera ie la trei ani, eşalonatã în decursul a 4 ani calendaristici. Ierneazã ca larvã de diferite vârste, în sol, la adâncimi relativ mari, cuprinse între 90 şi 135 cm.

Dunează larvele care atacă păr ile subterane. Sunt roase esuturile mai fragede, din zona punctului de altoire, mugurii şi cordi ele tinere. În urma atacului, plantele pier sau rãmân slab dezvoltate şi cu randament scăzut. PED= 0,2 larve/m. Vydate 10 G – 30 kg/ha pentru larvele de vârsta 1 şi 2 şi 50 kg/ha pentru larvele de vârsta 3-a.

Forfecarul

Specia are o genera ie pe an şi ierneazã, ca adult, în sol Adul ii apar la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, concomitent cu pornirea în vegeta ie a vi ei de vie.

Atacã adul ii, care rod mugurii, retează, frunzele şi lãstarii tineri, pe care îi taie în bucă i de 1-2 cm lungime şi îi transportã în galeriile din sol, ca hrană pentru larve

Scriitorul

Specia are o genera ie /an. Iernează ca larvă matură în sol. Adul ii apar în luna mai.

C r buşeii verzi

Au o genera ie pe an. Ierneazã în stadiul de larvã de vârsta II-a, în sol, la 55 – 80 cm adâncime. Apari ia noilor adul i are loc la sfârşitul lunii iunie

Adul ii rod frunzele şi pe iolul sub forma unor şen ule e liniare, curbate, de aproximativ 1 cm lungime / 0,5 1 mm lă ime, care seamănă cu o scriere cuneiformă. Larvele rod rădăcinile. In cazul unor invazii se aplică tratamente cu insecticide de contact şi ingestie Adul i se hrănesc circa 20 de zile cu frunze de vi ă de vie şi portaltoi; Sunt preferate frunzele tinere. Limbul frunzelor este ros dantelat şi centrifug. În cazul invaziilor mari rămân intacte numai nervurile. PED = 2-4 adul i pe butuc

1

36

Pentru prevenirea atacului, se recomandã lucrarea repetatã a solului, arături pentru distrugerea galeriilor

Înflorit Încheierea strugurilor

37

Inflorit încheierea strugurilor

Înflorit- încheierea strugurilor Mana vi ei de vie- Plasmopara viticola

În anii cu precipita ii abundente, în timpul infloritului, în viile neprotejate, pierderile datorate atacului de mană pe ciorchini şi boabe pot fi catastrofale. Ciorchini atacaţi de mană Simptomele atacului

Rot –gris

Rot-brun

Ü Mana pe ciorchinii tineri, este forma de atac cea mai gravă. În condi ii de umiditate excesivă, atacul se derulează fulgerător. Ü Ciorchinii ataca i sunt invadati de acelaşi puful alb caracteristic, florile se brunifică, rahisul se recurbează în forma literei S. În scurt timp, inflorescen ele se usucă în totalitate şi cad la cea mai slabă adiere de vânt. În 2-3 zile produc ia poate fi compromisă. Ü Pe boabe, mana este cu atât mai păgubitoare, cu cât apare mai timpuriu. Astfel, atacurile timpurii, (pe boabele tinere sub 2,5 mm diametru) poartă denumirea de Rot-Gris. Infec ia are loc rapid, boabele sunt acoperite de puful alb conidian Ü Atacurile tardive (pe boabe mai mari 2,5 mm diametru) produc forma numită Rot-Brun. Boabele atacate prezintă pete brun-violacee, se zbârcesc şi cad. Infec ia are loc prin pedunculi şi perni e, iar puful conidian nu apare. Biologie Perioada cuprinsă între înflorit şi încheierea ciorchinilor este foarte sensibilă la atacul de mană. Este suficient ca temperatura să atingă 11 °C cu optim 18-25°C şi câ iva mm de precipita ii pentru producerea infec ilor, mai ales în parcelele unde mana este prezentă. In această perioadă incuba ia poate dura între 4-8 zile în func ie de temperatură. În caz de ploi repetate ciclul biologic se repetă foarte rapid. Condi ii favorabile atacului • Umiditatea ridicată,de peste 80% (ploi, roua, cea ă) mai ales în iunie, este factorul determinant; • Temperaturi cuprinse între 11°C-13° C cu un optim 18°-25 °C. La peste 30 °C ciuperca moare; • Vântul facilitează diseminarea ciupercii; Profilaxia • Reducerea vigorii de creştere prin aplicarea ra ionalã a îngrãşãmintelor cu azot. • Efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor în verde ( legatul lăstarilor, copilit ) pentru a reduce durata de umecatare a strugurilor şi a favoriza penetrarea produselor fitosanitare • Combaterea buruienilor, pentru a evita atmosfera umedă, din apropierea solului, propice infec iilor de mană. pârg 38

Înflorit- încheierea strugurilor Strategia de lupt Ü În intervalul fenologic cuprins între declanşarea înfloritului şi încheierea ciorchinilor, stadiile 18- 33,, vi a de vie este foarte sensibilă la atacul de mană. În această perioadă, tratamentele anti-peronosporice sunt imperative indiferent de riscul de infec ie sau de condi iile climatice. De aceea, se numesc tratamente de siguran ă. Ü Adaptarea strategiei în func ie de nivelul de risc Starategia de luptă, este în general, preventivă şi se bazează pe estimarea riscului de infec ie, determinat de evolu ia epidemiologică a ciupercii, în corela ie cu condi iile climatice şi fenologia plantei. În practică protec ia în perioada preînflorit- încheierea strugurilor ,, stadiile 18- 33,,, ine cont de următoarele aspecte: Ü Ani cu risc ridicat În anii foarte favorabili atacului cu precipita ii frecvente şi infec ii numeroase de mană, tratamentele iau caracterul de acoperire. Sunt recomandate produse sistemice sau penetrante şi reducerea la maxim a intervalului de timp dintre două tratamente. Foarte importantă este calitatea pulverizării (viteză, debit, adaptarea duzelor) Ü Ani cu risc sc zut sau moderat În anii cu risc moderat, tratamentele pot fi aplicate pe baza remanen ei maxime a produselor fitosanitare, anticipând posibile perioade cu ploi. Având în vedere sensibilitatea plantei la atac în aceast interval fenologic, se recomandă folosirea produselor sistemice sau penetrante cu perioadă de acoperire 10-14 zile, care să protejeze planta în ori ce condi ii. Ü Alegerea pesticidului presupune cunoaşterea valen elor acestuia, astfel ca, în func ie de situa ia din planta ie, să avem cea mai potrivită op iune. Eficacitatea tratamentelor depinde de fungicidul folosit, data aplicarii, numărul interven iilor şi calitatea aplicării. Durata protec iei Bouille bordelaise 0,5 %; Champion 50 WP 0,3 %; 8-10

Fungicide anti-peronosporice Produse de contact

Cuprice

Organice

Produse penetrante

Strobiruline DMM Cymoxanil

Produse sistemice

Fosetyl de Al Anilide

Kocide 101 0,4 %; Kocide 2000 0,15 %; Funguran OH 50 WP 0,2%; Vitra 50 WP 0,2 %; Turdacupral 50 PU 0,4 %; Cobox 50 PU 0,4 %; Curenox 50 etc. Antracol 70WP 0,2-0,3%; Polyram DF 0,2%; Captadin 8-10 50PU 0,2 %; Merpan 5OWP 0,2%; Folpan 50WP 0,2%;,Folicur 50WP 0,25%;Euparen 50WP 0,25%, Bravo 500 SC 0,2%) Dithane M-45 0,25 %; Novozir MN 80 0,2%; etc.

Quadris SC 0,075%; Éclair 49 WG 0,5%, Universalis 2 l/ha. Acrobat MZ 0,2%; Forum Star WDG 0,175% Curzate Manox 0,15%; Curzate Super 0,3%; Curtine V 0,3%) Mikal B 0,3%; Mikal M 0,4%; Mikal Flasch 0,3%, Verita 1,5% Ridomil Gold MZ 0,25% ;Ridomil Plus 42,5 0,3% Planet 72 WP 0,3%

10-12 10-12 10-12 10-14 10-14

Viticultura biologic În fermele cu combatere biologică s-a reglementat folosirea substan elor cuprice sub formă de sulfat de Cu metalizat, oxiclorură de Cu şi hidroxid de Cu,cu maxim 6 kg Cu substan ă activă / ha /sezon: - Bentonita de pulbere muiabilă, aplicată în solu ie alcalină, folosind doza de 10 kg bentonită/ hl, are eficacitate contra manei vi ei de vie, comparabilă cu tratamentele cuprice; - Foasfatul de potasiu (K2HPO3) aplicat după inflorit în solu ie doza de 3 kg/ha a fost autorizat în combaterea manei vi ei de vie sub denumirea comercială Frutogard; Vezi p. 57 39

Inflorit încheierea strugurilor

Înflorit- încheierea strugurilor F inarea- Uncinula necator, forma conidiană: Oidium tukeri

În intervalul fenologic cuprins între înflorit –încheierea ciorchinilor, vi a de vie este foarte sensibilă la atacul de făinare. Infec iile evoluează exploziv, de multe ori fãrã m m manifestarea de alarmã prealabilã pe frunze, producând pe ciorchini şi boabe pagube catastrofale. Ü Atacul pe inflorescen e; În prima fază a înfloritului, infec iile pot determina invadarea inflorescen elor de miceliul alb făinos caracteristic, brunificarea şi uscarea acestora. Ü Atacul pe boabele aflate în diferite faze de creştere evoluează exploziv, determinând apari ia unor pete brun- violacee, acoperite cu aceeaşi pâslă albă -cenuşie, care cuprinde în scurt timp întreg bobul. Creşterea boabelor este încetinită sau stopată, pieli a boabelor atacate îşi pierde elasticitatea şi, ca urmare a mărimii volumului de pulpă, crapă Ü Atacul pe lăstari determină apari ia unor pete mici albicioase care, odatã cu înaintarea în vegeta ie, se mãresc, formând zone brun rosietice, acoperite cu pâsla cenuşiu-albicioasã. În scurt timp, ciuperca poate acoperii cu uşurin ã lãstarul în totalitate, de la punctul de ramifica ie pânã la vârf Condi ii favorabile Ü Soiuri sensibile: Tămâioasă românească, Riesling italian, Băbească neagră, Chardone, Muscat de Hamburg, Afuz –Ali, Italia, Neuburger; Ü Istoricul parcelei (rezerva din anul precedent); Ü Condi iile climatice: • Temperatura este factorul determinant: Pragul inferior de dezvoltare a miceliului este 5°C, iar sporularea poate avea loc la 8°C. Temperatura optimă de dezvoltare a ciupercii este de 25-28°C, Germina ia conidiilor este inhibatã la temperaturi mai mari de 30°C; • Ploile reduse (fine) favorizează germinarea mãrind umiditatea aerului. Din contrã, ploile violente, care spalã foliajul, împiedicã germina ia sporilor; • Lumina difuză exercitã o ac iune favorabilã germinării şi sporulării ciupercii, în schimb razele solare directe au o ac iune nocivă asupra conidiilor; • Vântul faciliteazã diseminarea

Elemente de biologie Forma conidiană cunoscută şi sub denumirea de Oidium tuckeri, asigură răspândirea bolii în cursul perioadei de vegeta ie şi realizează infec iile secundare. In condi ii favorabile germina ia conidiilor este rapidă între 3-6 ore. Conidiile, în urma germinării, formează hife, la extremitatea cărora se diferen iază rapid apresorii, din dreptul cărora pornesc haustorii, care pătrund în celulele epidermice şi asigură absorb ia elementelor necesare dezvoltării fungului. 40

Înflorit-încheierea strugurilor

Eficacitatea principalelor familii de produse anti-oidice Familia Produsul comercial Efectul curativ Pudră muiabilă Kumulus DF – 0,3 mediu Sulf % Kumulus S – 0,3 % Microthiol special – 0,3 % Thiovit – 0,3 % Sulf Praf Bun Variabil Karathane Dinocap Nu Strobiruluine Quadris Relativ bun Stroby DF Bun Flint Cabrio bun Variabil Falcon Spiroxamine Nu Crystal Qinoxifen Folicur solo 250 EW;Topas 100 EC IBS Vectra 10 SC

Sistemice sau penetrante

Contact

Profilaxia reduce semnificativ impactul atacului, fiind îndreptată spre asigurarea unei aerări optime în zona strugurilor, pentru pătrunderea razelor solare şi o mai bună penetrare a fungicidelor şi se realizează prin: Ü Aplicarea corectă a lucrărilor în verde: plivitul lăstarilor sterili, copilitul, cârnitul; Ü Desfrunzirea par ială precoce începând cu fenofaza de legare a boabelor, pentru aerisire şi pătrunderea razelor solare; Ü Lucrările solului pentru păstrarea curată a terenului; Ü Plantarea soiurilor rezistente:mai pu in atacate sunt soiurile: Grasă, Fetească regală, Merlot, Cabernet Sauwignon; Ü Strategia de combatere Tratamentele contra făinării în intervalul preînflorit- încheierea strugurilor ,, stadiile 18- 33, sunt imperative şi obligatorii, indiferent de condi iile climatice, soi, rezervă biologică. Calitatea aplicării tratamentului rând cu rând, este de asemenea deosebit de importantă. Alegerea produselor Experien ele au demonstrat o eficacitate bună a tuturor produselor anti-oidice, în condi iile unei protec ii continuue, cu caracter exclusiv preventiv. Ritmul aplicării este de 8-14 zile, în func ie de produsul aplicat şi presiunea de infec ie. Intervalele dintre stropiri trebuie scurtate în perioadele cu vreme caldă şi uscată şi prelungite în perioadele reci şi bogate în ploi. Efectul eradicant Incert Par ial Par ial Nu neconsemnat neconsemnat neconsemnat neconsemnat Nu neconsemnat

În practică, protec ia în perioada preînflorit- încheierea strugurilor ,, stadiile 18- 33,, ine cont de următoarele aspecte: Ü Tratamentele trebuie să protejeze toate organele verzi. De aceea sunt de preferat produsele sistemice sau penetrante; Ü Reluarea tratamentelor în cazul spãlãrii, dacă s-au aplicat produsele de contact;. Ü Utilizarea alternativã sau combinatã a fungicidelor din clase de substan e diferite a devenit un principiu de bazã indispensabil în combaterea fãinãrii; Ü Începând cu stadiul 27 sulful poate provoca plasă pe muscat şi pe unele soiuri de masă; Viticultura biologic • In fermele cu combatere biologică a fost acceptat sulful praf sau pulbere muiabilă cu eficacitate împotriva oidiumului, în toate fazele fenologice • Terapia cu fitominerale s-a extins şi în produc ie: bicarbona i de Sodiu, Potasiu, Amoniu şi acizi fosforici • Un bioprodus sub formă de pulbere con inând Ampelomyces guignales aplicat în doză 35g/ha asigură o protec ie satisfăcătoare. Vezi p. 56 41

Înflorit- încheierea strugurilor Rujeola : Pseudopeziza tracheiphila In România, în ultimii ani, rujeola şi-a extins aria de răspândire, fiind semnalată, îndeosebi în planta iile de hibrizi producãtori direc i şi portaltoi. Cu toate că apare local şi în mod sporadic, patogenul poate fi deosebit de periculos, dacă nu se iau măsuri adecvate de combatere. Simptomatologie Ü Pe frunze, primele simptome se manifestă în iunie, pe primele 4-5 frunzulite de la baza lăstarilor, sub forma unor pete mici, palide, internervuriene, fãrã contur bine delimitat. Odată cu evolu ia atacului, petele devin mai evidente şi capătă o culoare specifică soiului respectiv. În condi iile unui atac puternic, petele confuează, esuturile din dreptul petelor se necrozează, frunzele se gofrează, se usucă, şi cad prematur (la sfârşitul lunii iulie).

Ü Simptome pe inflorescente – Inflorescen ele pot fi infectate în prima parte a perioadei de înflorit. În urma infec iei pe rahisul ciorchinilor apar necroze alungite, care pot determina uscarea par ială a ciorchinilor. În cazuri foarte grave, pe strugurii ataca i rămân boabe pu ine, care nu ating mărimea normală, recolta ob inută fiind mică şi de calitate inferioară. Ciclul biologic Rujeola prezintă un ciclu de infec ie pe an, singura sursă de infec ie fiind ascosporii. Ciuperca ierneazã saprofit pe frunzele căzute pe sol, unde poate supravie ui mai mul i ani. Primãvara, în fenofaza pre-desmugurit, în dreptul petelor pe frunzele moarte apar apoteciile. Acestea ajung la maturitate la dezmugurit şi, în condi ii favorabile: timp ploios şi temperaturi de peste 10°C, eliberează o masă albicioasă con inând asce cu ascospori. Ascosporii sunt transporta i de vânt şi asigurã diseminarea patogenului. Miceliul ciupercii pãtrunde în lumenul vaselor, blocând circuitul apei şi al substan elor nutritive. Durata incuba iei este de aproximativ 3-5 sãptãmâni. Condi ii favorabile infec iei: - Contaminarea necesitã o perioadã de ploi abundente (de cel pu in 10-15 mm) şi prelungite 2-4 zile; - Umiditatea relativã a aerului > 80 %; -Temperatura minimă de producerea a infec iei 10°C, temperatura optimă 18-20 °C; Strategia de lupt Lupta contra rujeolei vi ei de vie este necesară, în zonele unde maladia este realmente prezentă sau a fost semnalată în anul precedent.

Ü In general, până la primul tratament anti-peronosporic, sunt necesare 1-2 interven ii, la interval de 8-10 zile, folosind produse anti-peronosporice. Ü Dupã înflorit, tratamentele aplicate în combaterea manei vi ei de vie, asigurã simultan controlul celor două boli: Quadris SC 0,075%; Éclair 49 WG 0,5%; Folpan 50WP 0,2%; Shavit F 71,5 WP 0,2%; Shavit 72 WP 0,2%; Dithane M-45; 80W; Novozir MN 80 0,2%; Vondozeb 0,2%; Mancozeb 80 0,2%; Antracol 70WP 0,2-0,3%, Polyram DF 0,2%. Tratamentele cu sulf: au de asemenea o bună eficacitate în combaterea rujeolei 42

Înflorit-încheierea strugurilor Putregaiul cenuşiu Botrytis cinerea În anii cu umiditate admosferică ridicată şi ploi abundente, în timpul infloritului, Botrytisul colonizează florile, rahisul şi pedicelele. Aceste aspecte, de cele mai multe ori neglijate de cãtre viticultori, constituie rezerva biologicã pentru atacurile ulterioare. Botrytisul este o maladie imprevizibilă, dificil de controlat, din cauza naturii neobişnuite a ciupercii şi a complexitã ii ciclului sãu de via ã. Patogenul este prezent în planta i (în stare latentã) pe parcursul întregului sezon. De aceea este important sã protejãm preventiv cultura, înainte ca simptomele sã aparã. Simptome pe frunze şi ciorchini

Simptomatologie

Ü Atacul pe frunze poate avea loc în condi ii de umiditate atmosferică foarte ridicată, sau după un atac puternic de mană. Simptomele se manifestă prin apari ia unor pete de mărimi variabile brun-roşcate, situate pe bordura limbului. În timp, petele se suberificã şi se necrozeazã. Atacul pe frunze prezintã importan ã doar prin faptul cã mãreşte rezerva de conidii din naturã.

Ü În timpul infloritului, dacă umiditatea este ridicată, botrytisul colonizează florile, rahisul, pedicelele, producând brunificarea, uscarea şi căderea inflorescen elor tinere. Aceste aspecte, pot produce pagube deosebite, în plus, dacă noile boabe formate sunt infectate, infec ia rămâne în formã latentã în interiorul bobului. Boala se reactiveazã mai târziu, când existã condi ii favorabile. Biologie Când umiditatea este favorabilã, sclero ii emit fructifica ii asexuate (conidiofori cu conidii), iar vântul produce diseminarea conidiilor. Pe cale aerianã, conidiile infecteazã frunze, lãstari, inflorescen e şi strugurii pe o zonã întinsã, viteza de infec ie depinzând de durata de umectare a plantei şi temperatura medie.

Variabilit i genetice Ultimele cercetări în domeniu au stabilit existen a a diferite specii de Botrytis în plantat ile viticole. Toate speciile prezintă aceleaşi simptome: Botrytis cinerea pseudocinerea- mai rar întâlnită pe capişonul floral Botrytis cinerea transposa- varietate dominantă, prezentă pe boabe în faza de maturare, responsabilă de principalele daune, şi Botrtis cinerea vacuma, minoritară în mod prioritar pe frunze. Condi ii favorabile infec iei: - Umiditatea relativã > 95 % ( ploi abundente) joacă un rol hotărâtor în producerea infec iei, contribuind la păstrarea facultă ii germinative a conidiilor; - Temperatura nu constituie un factor limitativ, limitele de temperatură între care se poate dezvolta sunt cuprinse între 1-30 °C, cu optimul situat între 18-20 °C; - Odată cu scuturarea petalelor, locurile pe care acestea au avut punctul de inser ie pot deveni ideale pun i de pătrundere a ciupercii; - Toate leziunile de pe pieli a boabelor (oidium, molii, mană, făinare, lovituri produse de grindină etc), pot constitui por i de pătrundere şi instalare a botrytisului; - Sistemul de conducere, conducerea clasică a vi ei de vie, cu strugurii prea aproape de suprafa a solului, facilitează atacuri de Botrytis cinerea; - Atacul putregaiului cenuşiu este mai frecvent la soiurile cu pieli a sub ire şi aşezare îndesată a boabelor pe ciorchine: Grasă de Codnari, Gras Sauvignon, Chardonney, Pinot Gris, Muscat Ottonel; 43

Înflorit- încheierea strugurilor

Profilaxia. Măsurile profilactice pot reduce semnificativ impactul atacului, fiind îndreptate, în cea mai mare parte, spre asigurarea unei aerări optime în zona strugurilor. Astfel, devin foarte importante: • desfrunzitul în zona strugurilor. Perioada favorabilă de realizare a desfrunzitului este intervalul cuprins între legat ,,stadiul 27,,şi boabe de dimensiunea porumbului ,,stadiul 31,,; • orientarea coardelor; legarea şi palisarea coardelor pentru a favoriza aerarea în zona strugurilor şi o mai bună penetrare a fungicidelor; • combaterea buruienilor; • alegerea portaltoiului şi clonei, soiurile cu pieli a mai elastică şi aşezarea boabelor mai laxă; cum sunt: Cabernet Sauvignon, Ohanes, Clairette Blanch; • aplicarea ra ionalã a îngrãşãmintelor cu azot; • reducerea inciden ei rănilor pe boabe; Strategia de combatere Decizia interven iilor chimice trebuie luată în raport cu sensibilitatea soiurilor, microclimatul parcelei, rezerva biologică şi obiectivul calitativ fixat. Strategiile de combatere standard recomandă în anii cu risc ridicat aplicarea a 4 tratamente în următoarele fenofaze, considerate critice la atac: A- scuturarea petalelor, Odată cu scuturarea petalelor, locurile pe care acestea au avut punctul de inser ie pot deveni ideale pun i de pătrundere a ciupercii; B – încheierea ciorchinilor- Centrul ciorchinelui trebuie protejat înainte de încheirea strugurilor, pentru a elimina orice sursă de infec ie; C – pargă, -Începând cu schimbarea culorii pielitei, boabele devin extrem de susceptibile la atac pe măsură ce creşte concentra ia de zahăr; D – Inainte de recoltat 1-2 săptămâni - În toamne ploioase, pentru a preveni orice infec ie târzie; Strategia raţională de combatere recomandă aplicarea a 1- 2 tratamente asociate cu desfrunzitul în zona strugurilor. Reuşita combaterii putregaiului cenuşiu presupune asocierea dezfrunzitului cu tratamente antibotritis. Este de preferat ca efectuarea celor două opera iuni să aibă loc în două stadii diferite. Ü In condiţiile unui an favorabil botrytisului, cele mai bune rezultate sunt ob inute prin aplicarea unei strategii de asociere a dezfrunzitului cu 2 interven ii fitosanitare. un tratament începând cu stadiul A (sfârşitul înfloritului), asociat cu un dezfrunzit înainte de stadiul B (încheirea ciorchinilor), urmat de a doua interven ie fitosanitară, în stadiul C 35 (debutul fenofazei de pârgă). Ü In condiţiile unui an puţin favorabil botrytisului Cea mai eficace combina ie este un dezfrunzit la legat urmat de un tratament în pârgă. Calendarul tratamentelor şi modalit i de limitare a atacului Variante Stadii fenologice Modalită ii A - sfârşitul înfloritului Un fungicid specific ex. MITHOS ,, stadiul 25,, V1 An favorabil B- debutul încheierii ciorchinilor DEZFRUNZIT Risc ridicat ,, stadiul 32,, C- debutul pârgii Un fungicid specific ex TELDOR ,, stadiul 35,, A - sfârşitul înfloritului DESFRUNZIT ,, stadiul 25,, V2 Risc redus C- debutul pârgii Un fungicid specific ex.TELDOR ,, stadiul 35,, 44 Vezi p.101

Înflorit-încheierea strugurilor Desfrunzitul

implică eliminarea totală sau par ială a frunzelor din zona strugurilor, începând cu fenofaza sfârşitul înfloritului, până la sfârşitul sezonului. La ora actuală, ca urmare a mecanizării, această practică tinde să se extindă în toate planta iile viticole moderne, cu scopul de a îmbunătă ii calitatea recoltei. Experien ele au demonstrat că cea mai bună eficacitate este ob inută printr-un desfrunzit precoce, începând cu legarea boabelor ,,stadiul 27-31,,. • Avantaje: Ü Llimitarea dezvolt rii putregaiului cenuşiu. Ü Acest lucru se explică în parte ca urmare a aerării (ventilării) spa iului din zona strugurilor. permi ând o mai bună penetrare a fungicidelor, pentru protec ia strugurilor în timpul perioadelor critice. Desfrunzitul asigură dispersia uniformă a fungicidelor pe organele plantei şi, implicit, o eficacitate superioară a acestora. Astfel, cantitatea de produs care se regăseşte pe struguri este cu 50% mai mare comparativ cu cazul neefectuării dezfrunzitului. Ü Limitarea num rului de tratamente anti-botrytis. In practică nu se contestă importan a tratamentelor contra putregaiului cenuşiu, dar asocierea lor cu desfrunzitul permite limitarea numărului de tratamente anti-botrytis. asigurând o eficacitate mai bună a produselor şi implicit creşterea calită ii produc iei. Ü Effect benefic asupra sintezei polifenolilor Expunerea la soare a strugurilor permite creşterea poten ialuli polifenolic cu 30-50%, în condi iile unui desfrunzit precoce, după înflorit, la legarea strugurilor. Totodată desfrunzitul precoce, îmbunătă eşte omogenitatea de maturare. Ü Limitarea dezvolt rii f in rii vi ei de vie Expunerea la lumină este un factor nefavorabil pentru dezvoltarea filamentelor miceliene de făinare limitând dezvoltarea ciupercii oidium tukeri. • Riscuri Ü Desfrunzitul şi poten ialul fotosintetic.Un desfrunzit pe o parte a rândului duce la suprimarea a 3% până la 17 % din frunzele de pe butuc. Desfrunzitul la inflorit nu afectează rata fructificării. Un desfrunzit precoce poate încetinii creşterea boabelor în func ie de nivelul de stress cauzat de practică, dar, acest effect se estompează de cele mai multe ori în timpul maturării. Ü Desfrunzitul pe ambele păr i ale rândului poate elimina până la 36% din suprafa a foliară pe butuc, penalizând fotosinteza. De aceea este important să se compenseze această pierdere prin creşteri de recuperare, pentru a nu afecta rata de fructificare. In acest sens, un desfrunzit precoce după inflorit, în fenofaza legarea boabelor, conduce la o rată de recuperare cu 50% a cre terilor, şi aceasta, în următoarele două săptămâni care survin opera iuni, compensând par ial eliminarea frunzelor. In schimb un desfrunzit tardiv în intervalul ,,înceierea strugurilor pârgă,, crează o rată de recuperare practic nulă. Ü Dezfrunzitul şi arsura soarelui Un desfrunzit precoce implică pu ine riscuri de arsură. Expunerea precoce şi progresivă a strugurilor la soare consolidează pieli a boabelor şi asigură o mai mare rezisten ă a strugurilor la soarele estival.În cazul desfrunzitului tardiv, strugurii expuşi brutal la caniculă pot suferi arsuri. Riscul este, evident, mult mai important, în cazul desfrunzitului pe ambele păr i. Ü Dezfrunzitul şi riscul grindinei. Când dezfrunzitul se realizează pe partea expusă vântului dominant, creşte riscul de afectare a culturii legat de grindină, deoarece frunzele asigură o uşoară protec ie a strugurilor. Desfrunzit precoce Desfrunzit tardiv 1parte 2 păr i 1 parte 2 păr i Limitarea putregaiului cenuşiu *** *** * *** Polifenoli în struguri ** *** * * Acumularea de zahăr * ** Risc de favorizare a arsurii strugurilor * * ** 45

Inflorit încheierea strugurilor

Înflorit-încheierea strugurilor Eutipoza Eutypa armenicae . Sin. Eutypa lata

Simptomele de eutipoză sunt uşor de observat în apropierea înfloritului ,,Stadiul 19,, după După acest stadiu, acestea sunt tot mai dificil de reperat. În timpul înfloritului se recomandă marcarea butucilor simptomatici, dacă viticultorul optează pentru reformarea lor în uscat. . Simptome pe lăstari Simptome pe inflorescenţe Simptome interne

2

Simptomatologie

Ü Butucii ataca i prezintă creşteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoşi, lãstarii ataca i prezintã fenomenul de scurt-nodare, creşteri slabe şi aspect de tufã sau “ mătură de vrăjitoare” frunzele sunt mici, deformate sau uşor răsucite, clorotice; Ü Frunzele rãmân mici, se clorozeazã şi se onduleazã în formă de cornet, prezentând necroze marginale; la un atac puternic pe frunze apar rupturi; Ü Inflorescen ele, deşi au o dezvoltare normalã înainte de înflorit, se pot ofili brusc, dupã înflorire, sau formeazã ciorchini mici cu boabe mãrgeluite. Ulterior, datorită unei puternice deshidratări, boabele se scutură şi cad; Ü În sec iune longitudinală prin lemnul butucilor ataca i se eviden iază necroze specifice în xylem, dure şi de culoare brun-cenuşie până la brun-violet, în func ie de soi; Uneori, simptomele descrise pot fi întâlnite doar pe unul din bra e, dar ulterior atacul progresează, cuprinzând întreg butucul care intră în declin, în câ iva ani survenind moartea;

Strategia de lupt

• Aplicarea echilibrată a îngrăşemintelor cu azot. • Tratamentele pe vegeta ie cu produse sistemice ce con inând Fosetyl-Al (Mikal) limitează dezvoltarea şi extinderea maladiei • Reformarea butucului. Viticultorul poate profita de această perioadă pentru a marca butucii bolnavi, în scopul reformării lor. Este de preferat să se opteze pentru reformarea butucului în verde. În acest sens, de pe butucii simptomatici sunt eliminate por iunile bolnave, până se ob ine o sec iune de lemn sănătos. Materialul bolnav rezultat după sec ionare este strâns şi ars. Butucul rămas este reconstituit, pornind de la un lăstar lacom, situat la 5 cm sub sec iune. Aceasta metodă este eficace, deoarece se execută la apari ia primelor simptome pe butuc, în plus, marcarea şi refacerea butucului sunt realizate simultan, iar protejarea plăgilor tăiate nu este strict necesară . Vezi p. 74 46

Înflorit- încheierea strugurilor Acarienii tetranichizi- Panonychus ulmi , Tetranychus urticae şi Eotetranychus

carpini După înflorit, condi iile climatice sunt foarte favorabile (temperaturi ridicate), genera iilor estivale, de acarieni, care se secced foarte rapid. Acarieni tetranichizi daune pe frunze

Simptomatologie Adul ii şi larvele colonizeazã, mai ales fa a inferioarã a limbului foliar. În urma hrãnirii, mai întâi apar pete galbene, în cazul soiurilor albe respectiv roşietice, în cazul soiurilor roşii, frunzele se deformeazã, rămân mici, rulate. Mai târziu, frunzele atacate devin rigide şi casante şi, în final, se usucã şi cad prematur. Urmările: maturarea întârziatã a strugurilor, reducerea formãrii mugurilor de rod, risc mare de înghe al culturii. Cele mai afectate soiuri sunt : Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Sauwignon, Pinot Gris, Chardonnay, având frunze cu o pilozitate mai redusă. Mai pu in atacate sunt soiurile: Fetească Regală, Cabernet Sauwignon, Cardinal, Traminer roz, la care numărul redus de peri pe fa a inferioară a frunzelor face ca acarianul să nu se poată fixa corespunzător, iar stadiile mobile ale dăunătorului să fie uşor îndepărtate de vânt.

Prevenire şi combatere Urmărirea evolu iei popula iilor are o importan ă deosebită în organizarea ac iunilor de prevenire şi combatere. Având în vedere faptul că dinamica popula iei de acarieni este proprie fiecãrei parcele (ea depinde de soi, microclimat, sistemul de cultură, vârsta planta iei etc), printr-o simplã examinare a frunzelor (25 frunze situate în zona strugurilor) cu lupa binocular se determină nivelul populal iei (PED) de la care se justifică aplicarea strategiei de interven ie.

Ü Panonychus ulmi PED = 3 – 5 acarieni / frunză, sau 30 % frunze cu simptome de atac, în perioada estivală Ü Tetranychus urticae şi Eotetranychus carpini PED = 6-7 acarieni/ frunzã sau 50% frunze cu simptome de atac, în perioada estivalã Combaterea chimic se recomandă exclusiv în cazul semnalării unor popula ii numeroase. Parcelele în care nivelul popula iei de acarieni depăşeste PED-ul sunt considerate parcele cu risc ridicat. In aceste condi ii, interven iile chimice sunt imperative, scopul lor fiind reducerea nivelului popula iei şi implicit a rezervei biologice pentru anul următor. Se recomandă produse cu efect total (ovicid, larvicid, adulticid), şi eficacitate la temperaturi ridicate: Omite 57 C – 0,15 %; Sanmite 200 WP – 0,05%, Envidor 0,5% Combaterea biologic În ecosistemele viticole în echilibru, acarienii fitofagi dăunători sunt controla i de numeroşi prădători (specii care consumã acarieni dãunãtori): Acarieni prădători Phytoseizii, Coccinelidae (Stethorus punctillum Weise), unele specii Thripidae, Crisophydae, Antocoride, Miridae şi. Acarienii phytoseizii speciile: Typhlodromus pyri, Amblyseius andersoni, Typhlodromus aberrans Oud sunt considera i cei mai importan i antagonişti ai acarienilor fitofagi dăunători. Când aceşti prădători sunt absen i din planta ii, sau densitatea lor este redusă, o alternativă de luptă biologică este introducerea de phytoseizi pe por iuni de lemn multianual provenit din planta ii în care speciile utile sunt prezente în densitate mare. Vezi p. 65 47

Inflorit încheierea strugurilor

Înflorit-încheierea strugurilor Acarienii eriofizi- Calepitrimerus vitis, Colomerus vitis Calepitrimerus vitis atac pe frunze

Calepitrimerus vitis atac pe boabe

Acarioza-simptomele atacului estival

Atacurile estivale ale acarianului Calepitrimerus vitis sunt mai pu in nefaste pentru plantã: - În epãturile de pe suprafa a limbului foliar sunt marcate de o re ea de puncte decolorate care se observã bine în transparen ã; în zona în epãturilor apar diferite rupturi şi dislocãri ale epidermei. - De cele mai multe ori, atacul este înso it de o secre ie de fire mãtãsoase care depreciazã func iile asimilatoare ale frunzei. Boabele atacate de timpuriu sunt deformate şi prezintã pe pieli ã pete brune-ruginii cu aspect rugos. Transpira ia accentuatã a frunzei atacate, deranjeazã echilibrul şi osmoza;

Erinoza-simptomele atacului estival

Colomerus vitis atac de erinoză

Acarianul Colomerus vitis Larvele fiecãrei genera ii contribuie la mãrirea acestor zone afectate, sau formeazã alte zone de atac . In final, erineumul poate cuprinde toată suprafa a foliară. În cazul unui atac puternic, procesele de asimila ie şi respira ie scad ca intensitate, frunzele afectate, se etioleazã, se usucă şi cad treptat. Urmările atacului: reducerea cantitativă şi calitativă a recoltei (reducerea cantită ii de zahăr din must, creşterea acidită ii) slăbirea butucului, planta ii vulnerabile la înghe . Evaluarea atacului Sondaje se efectuează în raport cu nivelul popula iei şi evolu ia atacului din perioada estivală. Calepitrimerus vitis PED =10 acarieni / frunzã în perioada estivalã sau 40 % frunze cu simptome de atac. Colomerus vitis PED > 50 % lãstari cu simptome de atac, în perioada estivalã Strategie de combatere În perioada estivală. Se recomandă acaricide selective Omite 57 E 0,1%, Neoron 500 EC 0,08 %, Sanmite 0,2%. Fenomenul de rezisten Acarienii erofizi dezvoltă rapid rase rezistente la acaricidele utilizate frecvent. O consecin ă imediată a apari iei raselor rezistente constă în ineficacitatea produselor aplicate Singurele solu ii de combatere a rezisten ei sunt: -întreruperea folosirii produsului în cauză; - folosirea altor produse cu substan e active din alte familii chimice, cu alt mod de ac iune; Vezi p. 13 48

Înflorit- încheierea strugurilor Entomofauna util (Auxiliarii)La ora actuală, este recunoscut faptul că

to ii auxiliarii,(în cazul în care acestea sunt prezen i) sunt eficace împotriva acarienilor tetranichizi şi eriofiizi. Cei mai agresivi prădători (specii care consumã acarieni dãunãtori): sunt acarienii Phytoseizi numiti şi typhlodromi. Ei constituie o alternativă reală a controlului chimic cu acaricide. Totodadă, numeroase studii realizate în ultimii ani au demonstrat că nu trebuie neglijate şi alte insecte cunoscute pentru rolul lor foarte activ contra acarienilor fitofagi: Coccinelidae (Stethorus punctillum Weise), unele specii Thripidae, Crisophydae, Antocoride, Miridae. Acarieni phytoseizi sau typhlodromi Typhlodromii sau acarienii Phytoseizi: Thyphlodromus pyrii (Sheuten), Phytoseiului persimilis, Kampimodorus aberrans (Oudemans) Amblyseius aberrans. joacă un rol important în reducerea popula iilor dăunătoare şi restabilirea pe cale naturală a echilibrului biocenotic atât de perturbat, ca urmare a tratamentelor intensive cu pesticide. O femelă adultă poate consuma 15 larve de acarieni /zi. Avantajele acestor acarieni în protec ie este regimul alimentar variat, respectiv :acarieni, tripşi dar, în egală măsură, şi polen, conidii şi exudat. • Phytoseiizi, sunt acarieni de dimensiuni relativ mici 0,3-0,5 mm lungime, cu corpul oval, rotunjit la extermitatea posterioară, fără pete ocelare cu picioare lungi, prima pereche servind la detectarea prăzii. Sunt foarte mobili, culoarea corpului este variabilă, în func ie de culoarea prăzii. • Iernează ca femelă matură sub solzii mugurilor sau adăposti ii în adânciturile scoar ei. Ciclul biologic cuprinde 5 stadii: ou-larvăprotonimfă-deutonimfă şi adult. Dezvoltarea are loc prin transformări succesive, repetându-se de 3-4 ori pe sezon (3-4 genera ii) începând de la sfârşitul lunii aprilie până la sfârşitul lunii septembrie. In ultimii ani, tehnicile de lansare artificială sau naturală a • Phytoseiziilor se bucură de un real interes în practica viticolă. Chrysopa ou, larva,adult

Chrysopidele • Dintre Chrysopidae, în planta iile viticole din ara noastră, specia Crysopa carnea este cea mai comună. Adultul nu este un prădător, se hrăneşte cu polen, nectar şi mielat. Larvele atacă şi consumă: acarieni, păduchi, psilide, cicade, ouă diverse, omizi, larve de Drosofila. O larvă poate consuma în jur de 500 de afide în cursul dezvoltării sale. In absen a hranei, larvele se pot hrănii cu suc celular şi polen. • larvele sunt foarte vorace, în special larvele de vârsta a treia, fiind caracterizate prin prezen a mandibulelor lungi recurbate care permit înhă area prăzii, injectarea cu salivă şi apoi suc iunea continu ului corpului. Ouăle sunt de forma ovoidală, purtate pe un pedicel lung de cca. 8 mm. Specia prezintă 2-4 genera ii /an. Iernează în stadiul de adult sau prenimfă. O femela depune mai mult de 100 de ouă în 2-3 luni, izolat sau în grupe. Larvele se dezvoltă în 15-20 zile năpârlind de 2 ori.

49

Înflorit- încheierea strugurilor Entomofauna util (Auxiliarii) Adalia bipuncatata- adult şi larvă

• Speciile de coleoptere zoofage pr d toare sau parazite,cu importan ă în viticultură sunt cuprinse în familiile: Carabidae, Coccinelidae, Staphilinidae. Speciile de carabide carnivore, adul i şi larve, sunt prădătoare active, cu regim alimentar mai mult entomofag. În general, adul ii consumă zilnic mai multă pradă animală decât propia greutate. Cele mai importante specii sunt: Carabus auratus Cicindella sp., Calosoma sp. Familia Coccinelidae cuprinde coleoptere mici şi mijlocii, cu corpul emisferic sau oval, puternic convex dorsal şi plan ventral. Larvele şi adul ii coccinelidelor sunt prădători acarofagi, cocidifagi şi afidifagi. Cele mai importante specii semnalate în planta iile viticole din ara noastră sunt: Coccinella 7-punctata, Coccinella 14-pustulata, Coccinella 14- punctata, Stethorus punctillum , Adalia bipuncatata, Adalia variegata. Din familia Staphylinidae, specia Oligota flaviventris (prădător acarofag) este semnalată frecvent în planta iile viticole din centrul ării.

Coccinella 7-punctata

Antochorus

Orius- adult

Folicula auricularia

Ploşni ele zoofage sunt insecte hemimetabole, de talie mică şi mijlocie. Aparatul bucal este conformat pentru în epat şi supt. Aripile anterioare sunt hemielitre, iar cele posterioare, membranoase. Prezintă 1-3 genera ii/an. Sunt mari consumatoare de acarieni fitofagi şi afide. In cursul vie ii un singur individ poate consuma până la 4000 de acarieni şi 500 de păduchi. In planta iile viticole din ara noastră, cei mai importan i entomofagi apar in Familiei Anthocoridae (Antochorus nemorum, Orius niger, Orius vicinus, Orius majusculus) şi Familiei Miridae Campylomma verbacii, Malaccocoris chlorisans, Malacoccoris nemoru

• Ordinul Dermaptera- urechelni ele, sunt specii entomofage cu corpul alungit, turtit dorso-ventral, capul este prognat, antenele scurte, aparatul bucal conformat pentru rupt şi masticat. Specia Forficula auricularia, Familia Forficulidae, este un redutabil antagonist al moliilor strugurilor.

50

Strategie de protejare a auxiliarilor

Ü Limitarea efectului nefast a pesticidelor • Protejarea speciilor de prădători prin utilizarea pesticidelor selective favorizează repopularea şi contribuie la restabilirea echilibrului natural în biosistemul prădător/ dăunător şi, implicit, la refacerea echilibrului biologic prădător/dăunător. Astfel produsele anti-peronosporice din grupa carbama ilor (mancozeb, zineb, propineb) s-au dovedit a fi mult mai agresive fa ã de entomofauna utilã, comparativ cu produsele din grupa dicarboximide. În combaterea fãinãrii, sulful muiabil, care frâneazã dezvoltarea acarienilor dãunãtori (fitofagi), este de preferat produselor sistemice din grupa IBS. În combaterea moliilor vi ei de vie, sunt de preferat capcanele feromonale sau insecticidele biologice de combatere. Ü Rationalizarea practicilor culturale, evitând tot ceea ce predispune la un atac excesiv al vegeta iei, dar ocrotind auxiliarii prin: o Effetuarea înierbării permanente pe intervalul dintre rânduri; o Controlul permanent al planta iilor; o Înierbarea taluzelor; o Amenajarea de refugii artificiale sau zone tampon de protec ie (garduri vii,arbuşti); Principalii pr d tori din planta Principalele grupe Typhlodromi Acarieni Phytoseizi Cunaxedes

Araneidae

Insecte

iile viticole Prada

Acarieni fitofagi Acarienii Insecte mici Anystides Insecte mici Trombidiidae Insecte mici Salticidae Insecte mici Cicade verzii Thomisidae Insecte mici Araneidae şi Insecte cu Theriidae aripi (capcane) Ploşni e prădătoare -Miridae -Anthocoridae -Nabidae Chrysopidae Acarieni Cicade verzi Coccinellidae Larve de coccidephphage coccinelidae Coccinellidae Acarieni acarifage Coniopterigidae Acarieni Hemerobe Diptere(Syrfidae Larve de şi Tachinaires lepidoptere *** = ridicat

Eficacitate

Perioada de activitate

*** *

Primăvara vara Vara

* **** *

Vara Primăvara-sfârşitul verii Primăvara-sfârşitul verii

** * * **

Primăvara-sfârşitul verii Vara

**

** ***

Primăvara Vara Primăvara

* * *

** = mediu 51

Primăvara Vara

Sfârşitul verii Primăvara-vara Pe vegeta ie * =scăzut

Înflorit încheierea strugurilor

Înflorit-încheierea strugurilor

Înflorit-încheierea strugurilor Cicada verde- Empoasca vitis

Cicada verde este tot mai intens semnalată în planta iile viticole din România. Mult timp pagubele cauzate de Empoasca vitis, au fost confundate cu alte fenomene: arsuri, uscăciune, caren e de nutri ie, acarieni, dar, prezen a exuviilor şi a adul ilor pe partea inferioară a frunzelor, stabileşte natura pagubelor Morfologie Cicada verde adult Adultul este de formã alungitã ( igaretã), cu dimensiuni cuprinse între 3 – 3,5 mm, de culoare verde-deschis, cu aripile membranoase, translucide şi elitrele de culoare variabilã, de obicei verzi-gãlbui. Larvele şi nimfele sunt asemãnãtoare cu adul ii, dar de talie mai mică. Daunele sunt provocate de adul i, larve şi nimfe. Insecta înteapă nervurile principale ale frunzelor şi pe iolul, provocând, prin punctele de nutri ie şi prin inciziile ovipozitorului, perturbări fiziologice, morfologice, etc. Prin ac iunea mecanică şi chimică a salivei, circula ia normală a sevei elaborate este afectată, determinând apari ia Cicada verde larvă simptomelor caracteristice. Primele simptome apar la sfârşitul lunii iunie, pe frunzele de la baza butucului. Biologie Iernează în stadiul de adult, pe gazde secundare, conifere mur, etc în locuri adăpostite. Primăvara adul ii trec pe gazda principală, instalându-se pe partea inferioară a frunzelor de vi ă de vie. În jurul fenofazei de înflorit pe frunze pot fi semnalate larvele genera iei I. Cele 5 stadii larvare se desfăşoară pe o perioadă de 3-4 săptămâni. Adul ii genera iei I apar eşalonat, începând cu ultima decadă a lunii iulie Strategia de interven ie se justifică în condi ile depăşirii PED-ului=2-3 larve / frunză Simptomele atacului Măsuri agrotehnice, cu rol preventiv în limitarea atacului, urmăresc:distrugerea plantelor gazdă din apropierea planta iei Metode chimice pentru limitarea atacului, se aplică tratamente la primele ore ale dimine ii sau seara, în următoareale perioade critice: - În jurul înfloritului (mai – iunie) - La intrarea în pârgă (a doua jumătate a lunii iulie, prima jumătate a lunii august Pentru combatere se recomandă folosirea prin alternan ă a insecticidelor selective fa ă de prădători: Nomolt 15 SC 0,1%; Sonet 100EC 0,05%; Cascade 5EC 0,03%; Calypso 480 SC 0,02%; Actara 25 WG 0,02%, Karate Zeon 0,01%. Viticultura biologic Stimularea şi ocrotirea insectelor prădătoare. Cele mai importante specii utile care pot men ine în frâu dezvoltarea dăunătorului Empoasca vitis sunt: Anagrus atomus: un himenopter din familia Mymaridae, care parazitează ouăle, Malacocoris calorizans: din familia Miridae, Stethynium triclavatum din familia Miridae care parazitează ouăle, Aphelapus atratus fam. Drynidae parazitează larvele, Chlarus Sp. Fam.Pipunculidae parazitează larvele şi adul ii. Vezi p. 65 52

Tripşii Vi a de vie poate gãzduii 10 specii de tripşi, din care, la ora actualã, în planta iile

viticole, cele mai rãspândite şi pãgubitoare sunt speciile Anaphotrips vitis şi Drepanothrips reuteri. Celelalte specii de tripşi sunt oaspe i ocazionali sau accidentali pe vi a de vie şi nu produc pagube. Evolu ia popula iilor este favorizatã de umiditatea scãzutã a atmosferei şi veri secetoase cu temperaturi ridicate. Tripşi Larve Adulţi

Înflorit încheierea strugurilor

Înflorit-încheierea strugurilor

Daune

Atac de trips pe frunze

Tripşii sunt specii monofage, care atacã exclusiv vi a de vie. Daunele sunt produse de adul i şi larve care atacã primordiile foliare şi florale, apoi frunzele şi ciorchinii în creştere prin în eparea şi sugerea sucului celular. În cazul unui atac puternic frunzuli ele tinere, abia apãrute se încre esc (cecidii) şi prezintã uscãturi marginale. Frunzele în curs de dezvoltare prezintã necroze brune, vizibile pe ambele pãr i ale limbului, se gofreazã, rãmân mici şi cu capacitate asimilatoare redusã. Florile atacate se necrozează şi cad, iar ciorchinii, chiar dacã se dezvoltã, sunt mici, cu boabe rare. Lãstarii, puternic ataca i, prezintã creşteri în zigzag. Biologie Odatã cu dezmuguritul, formele hibernante invadeazã tinerii muguri, frunzuli ele, inflorescen ele continuându-şi ciclul biologic. Durata unui ciclu evolutiv este influen atã de temperaturã. În general, pânã în toamnã, cele douã specii dezvoltã 2-5 genera ii. Evolu ia popula iilor este favorizatã de umiditatea scãzutã a atmosferei, mai ales primãvara şi în veri secetoase, cu temperaturi ridicate. M suri agrotehnice: lucrãrile în verde aplicate corect, limiteazã dezvoltarea popula iei estivale. Lupta chimic :se recomandă numai în cazul semnalării unor popula ii numeroase, peste Pragul Economic de Dãunare PED = 5 indivizi /lăstar. În cazul unor atacuri puternice se recomandã aplicarea unui tratament la umflarea mugurilor, cu insecticide selective. Dacã înainte de înflorit nivelul popula iei este ridicat, tratamentul se repetã cu: Cess 25 WP – 0,04 %, Actara – 0,025 %, Karate – 0,03 %, Fastac 10 EC – 0,02 %, Decis 2,5 UC – 0,03 %

• Lupta biologică: Tripşii pot fi controla i natural de trisanopteri prãdãtori şi numeroase specii phytoseide. Aplicarea unor tehnologii de combatere selective, favorabile protejãrii entomofaunei utile permite men inerea nivelului popula iei de Anaphotrips vitis Priesn şi Drepanothrips reuteri sub PED.

53

Înflorit-încheierea strugurilor Moliile strugurilor Generaţia a II-a Lobesia botrana şi Eupoecilia ambiguella În zonele în care ambele specii sunt prezente, perioadele şi modul de dãunare a moliilor strugurilor, cochilisul şi eudemisul, sunt identice sau foarte asemãnãtoare cu cele ale primelor douã genera ii, identitatea speciei dãunãtoare putând fi stabilitã pe baza morfologiei larvelor. Atac de molii pe boabele verzi Daune: Larvele genera iei a-II-a distrug boabele ciorchinilor înainte şi dupã intrarea în pârgã la soiurile timpurii sau boabele verzi ale soiurilor târzii, cãrora le consumã pulpa. Larvele înconjoarã organele atacate cu fire mãtãsoase albe, sub forma unor cuiburi specifice. Atacul larvelor genera ie a doua favorizeazã instalarea şi rãspândirea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea). Lobesia botrana - larvă

Biologie: Ciclul biologic este identic cu cel al genera iei I-a, dar se desfăşoară mult mai rapid. Dimanica zborului pontei şi ecloziunii sunt identice atât pentru eudemis cât şi pentru cochilis. Din contră, durata evolu iei larvare este diferită cca 3 săptămâni, pentru eudemis, şi cca 6 săptâmâni, pentru cochilis. Influen a temperaturii asupra evolu iei insectei Temperaturile ridicate>34-36°C pot fi letale pentru adul i şi ouă Ouăle şi larvele rezistă la temperaturi cuprinse în între 0 à -10 °C, iar crisalidele -23°C

Lobesia botrana- Oul

Prevenire şi combatere • Pentru evaluarea corectã a nivelului de risc, se efectuează un control în luna iulie, pe minim 20-25 struguri repartiza i pe 10 butuci. • Avertizarea tratamentelor, se realizeazã în func ie de nivelul de risc (PED) PED= 5 ouă viabile/ 100 struguri PED = 10 larve / 100 ciorchini sau struguri • Pentru ra ionalizarea strategiei de combatere se utilizeazã capcane feromonale de supraveghere. PED = 100 ind/capcană/săptămână • La ora actualã, metodele biologice de combatere sunt cele mai agreate: Dipel 2 X WP – 0,05 %, Dipel ES – 0,1 %, Ecotech extra 0,15 %, Thuringin 0,3 %. Tratamentele trebuie aplicate la apari ia primelor larve (larve de vârste mici). 54

Putregaiul negru-Black-rot Guignardia bidwellii

Putregaiul negru al vi ei de vie sau Black-Rot, este o boală de focar, cu o epidemiologie caracteristică, şi evolu ie rapidă, atacul cel mai periculos şi caracteristic fiind cel de pe boabele verzi, înainte de maturarea strugurilor Atac de Black-rot pe boabe Simptome de atac

Înflorit încheierea strugurilor

Înflorit-încheierea strugurilor

Atacul caracteristic şi grav este pe boabele în creştere. Începând cu fenofaza bob de mazăre, ini ial, pe pieli a bobului atacat, apare o patã rotunjită (1 mm diametru), alburie, înconjuratã de un inel brun. Petele se extind rapid şi cuprind în decurs de 48 de ore, jumãtate din suprafa a bobului. O dată cu evolu ia bolii, centrul petei se adânceşte, se zbârceşte şi se închide la culoare (violet). În decurs de câteva zile, întreg bobul devine negru cãrbunos, tare şi mumifiat. Boabele infectate se acoperă cu picnidii negre, mici pustulare care sunt fructifica iile asexuate ale ciupercii şi pseudotecii fructifica iile sexuate. În condi ii favorabile maladia se dezvoltă exploziv, atacul se propagă rapid de la un bob la altul şi, în final, strugurii se usucă par ial, sau în totalitate.

Biologie În perioada estivală, picnidiile mici negre de pe frunzele infectate, produc infec iile secundare pe ciorchini şi boabe. În condi ii prielnice patogenului (perioade calde şi umede), infec iile secundare se produc permanent pânã la sfârşitul lunii iulie şi prima jumătate a lunii august, după care ascosporii şi macroconidiile se transformã în organe de rezisten ã Condi ii favorabile - Existen a în planta ie a unui focar de infec ie; - Ploi prelungite, umiditatea relativă a aerului >85%; - Temperatura minimă de germinare a sporilor este de 9 °C; - Temperatura optimã de germinare a sporilor 20-26 °C;. - Temperaturile ridicate, peste 32 °C sunt letale pentru miceliu;

Strategie de combatere

• •

•

•

•

În zonele cu risc de infec ie, combaterea este necesară pe parcursul întregului sezon. În general, lupta contra maladiei este asigurată cu ajutorul fungicidelor anti-peronosporice şi anti-oidice, care controlează simultan şi putregaiul negru al vi ei de vie. În aceste condi ii, practic doar primele două tratamente, începând cu fenofaza lăstar de 10 cm sunt specifice combaterii putregaiului negru, după care tratamentele anti-peronosporice şi antioidice aplicate corespunzător pot controla eficient şi atacul de Black rot Strobirulinele: Azoxystrobin - Quadris SC 0,075%;Trifloxystrobin - Éclair 49 WG 0,05%Kresoxim methyl, - Stroby DF 0,02% Dithiocarbamaţii: Mancozeb - Dithane M-45, Dacmancozeb 80 WP. Mancozeb 80 Vondozeb 0,2%; Metiram - Polyram combi, Propineb - Antracol 70WP 0,2-0,3% Inhibitori ai biosintezei stenolilor: penconazol - Topas 100EC 0,025%;hexaconazol Anvil 5 SC 0,025%;tebuconazol - Orius 255 EW 0,04, Folicur Solo 250 EW 0,04%; Vezi p. 63 55

Înflorit-încheierea strugurilor

Înnegrirea şi moartea bra elorsau BDA- Botryosphaeria sp.

BDA (Blak Dead Arm) este o maladie fungică recent identificată în Fran a (1999). Simptomele bolii au fost descrise încă din 1974, dar au fost atribuite atacului produs de Esca, datorită similitudinii simptomelor foliare. Expresia simptomelor BDA pe soiurile roşii

BDA pe soiurile albe

Primele simptome vizibile apar la sfârşitul lunii mai, pe păr ile erbacee ale vi ei de vie, comparativ cu atacul de esca, care se manifestă în prima decadă a lunii iulie Pe bordura frunzelor afectate apar pete mici de culoare roşie (la soiurile roşii) şi galbene (la soiurile albe). Ulterior, petele se măresc şi fuzionează, cuprizând toată suprafa a foliară, mai pu in o bandă verde de-a lungul nervurilor principale. În final frunzele se usucă şi cad în totalitate. Lăstarii degarnisi i de frunze se usucă iar strugurii se stafidesc prematur Ciclul biologic este pu in cunoscut. Momentul diseminării corespunde întodeauna perioadelor ploioase. Sursa de inocul este localizată pe butuc (trunchi, coarde, sec iuni tăiate), sau pe lemnul uscat rămas în planta ie. Modul de penetrare a ciupercii în plantă, încă nu a fost identificat. Ciupercile Botryosphaeria se pot propaga în egală măsură prin material infectat folosit la altoire, sau portaltoi infectat. Factori favorizan i Ü Seceta şi temperaturile extreme favorizează extinderea atacului. Ü Umiditatea relativă a aerului >25% este absolut necesarã dezvoltãrii patogenului Ü Temperatura optimã de producere a infec iilor este de 20-30°C. Ü Soiuri considerate foarte sensibile la atac : Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Muscat Ottonel

STRATEGIA DE LUPT

• Eliminarea şi arderea sursei de contaminare: butuci ataca i, coarde, lemnul mort infectat. • Evitarea provocãrii rãnilor puternice în timpul tăierilor de primăvară şi eventual badijonarea cu mastici cicatrizan i con inând fungi dezinfectan i: cupru, maneb, mancozeb, carbendazim; • Efectuarea tardivă a tăierilor în uscat primăvara (martie-aprilie); • Badijonarea leziunilor mari, după tăierile în uscat, cu mastici antiseptici; • Aplicarea unui tratament primăvara, imediat după tăierile în uscat cu fungicid capabil să formeze un “film” protector pe suprafa a rănilor: Benlate WP 0,06%, Benomil 50 WP 1%, Bavistin 0,06% , Punch 40EC 0,05%, Kocide 0,4%, Chapion 50WP 0,3% . Carbendazin + Fusilazol (Benlate WP 0,06% + Punch 40EC0,05%); • Tratamentele pe vegeta ie cu produse antiperonosporice sistemice con inând Fosetyl-Al (Mikal ) contribuie la limitatrea extinderii maladiei • Reformarea butucului pornind de la un lăstar lacom, situat într-o zonă sănătoasă.

Încheierea ciorchinilor-Pârgă

Vezi p. 73 56

Dăunători secundari Filoxera

Păduchi ţestoşi şi lânoşi

Filoxera În perioada estivală apar noi şiruri de gale la fiecare genera ie, astfel încât numărul galelor pe limb poate fi cuprins între 10-30. Datorită atacului respira ia şi asimila ia este stânjenită, creşterea lăstarilor este stopată, iar lemnul nu se maturează normal.

In planta iile de portaltoi atacul de filoxera galicolă poate reduce produc ia de butaşi portaltoi în medie cu 10-22 %. Tratamentele chimice se aplică în focarele cu atac, folosind insecticide specifice. PED=5% frunze cu gale.

Păduchii testoşi şi lânoşi. Larvele eclozeazã în a doua decadã a lunii iunie, migrând pe partea inferioarã a frunzelor, de-a lungul nervurilor unde se hrãnesc în epând şi sugând seva.

Pe vegeta ie, în luna iunie, dupã ce a avut loc migrarea larvelor eclozate se aplicã tratamente cu insecticide selective pentru prãdãtori: Nomolt 15 SC – 0,05%, Nurelle D 50/500 EC – 0,075%, Insegar.

i

Cariul lemnului

Synantedon tipuliformis Apari ia adul ilor începe în luna iunie şi continuã pânã în luna septembrie. Primele larve apar în a doua jumãtate a lunii iulie

Scapoideus titanus

Scaphaideus titanus este o insectă cunoscută în special pentru rolul său de vector principal în transmiterea micoplasmozei Flavescence doréé

Hyalesthes obsoletus

Adultul are dimensiuni reduse de 4,o-4,5 mm, de culoare neagră , cu zone albe –gălbui Combaterea chimică a vectorului, este dificilă, datorită numărului mare de plante gazdă populate de insectă. 57

PED –ului (2 larve/cm2)

• lupta împotriva cariului este foarte dificilă, deoarece durata zborului adul ilor este eşalonată Practicile culturale sunt cele mai eficiente şi constau în eliminarea şi arderea coardelor cu cari. Ierneazã sub formã de ou depus sub scoar a lemnului de doi ani Primele forme larvare apar la jumãtatea lunii mai şi sunt vizibile pe partea inferioarã a frunzelor

Specia prezintă o genera ie /an. Iernează sub formă de larvă în sol, la nivelul rădăcinilor. In timpul iernii se succed 3 stadii larvare, iar în martie şi aprilie apar larvele din stadiul 4 şi 5.

Înflorit încheierea strugurilor

Înflorit-încheierea strugurilor

Încheierea ciorchinilorPârg

pârg

58

Încheierea strugurilor-Pârgă Făinarea Uncinula necator

După încheierea strugurilor ,,stadiul 33,, practic tratamentele anti-oidium pot fi stopate. Dacă prezen a oidiumului pe struguri este deja semnificativă, tratamentele de recuperare aplicate în această fenofază nu mai pot garanta stabilizarea situa iei. Făinare -Atac grav pe frunze Simptomatologie

• Frunzele, ca urmare a distrugerii esuturilor de cãtre miceliul ciupercii, se gofrează, bordura limbului se rãsuceşte spre partea superioarã într-o conforma ie de cupã. Pâsla miceliană se extinde inclusiv pe pe iolul frunzelor parazitate. Pe măsura evolu iei simptomelor, frunzele se brunifică în dreptul por iunilor invadate de ciupercă, se usucă şi cad. Fãinarea vi ei de vie nu produce desfrunziri în propor iile înregistrate în cazul manei, doarece infec iile de oidium pe frunze au, în general, un caracter de focare localizate. • Strugurii. Într-o fază mai avansată a atacului, pieli a boabelor atacate îşi pierde elasticitatea şi ca urmare a mărimii volumului de pulpă, crapă. Crãpãtura se adânceşte, descoperind semin ele, iar con inutul boabelor se scurge oferind astfel un mediu prielnic pentru instalarea diverselor mucegaiuri, care contribuie la distrugerea întregului ciorchine.

.

Făinare-Atac grav pe boabe Strategia de combatere se adaptează la nivel de parcelă în func ie de nivelul atacului : Ü În parcelele fără atac, în care până în ,,stadiul 33 ,,încheierea ciorchinilor, s-a asigurat o protec ie de calitate, tratamentele pot fi stopate. Ü În parcelele cu atac cuprins între 10-30% struguri cu simptome de atac se continuă protec ia până în pragul fenofazei de pârgă ,,stadiul 35,,. Ü În parcelele cu atac puternic, cu peste 30 % struguri ataca i, există şanse reduse pentru a stabiliza situa ia. Se recomandă tratamente sistemice, rând pe rând. Se marchează focarele de atac iar în sezonul următor se acordă o importan ă deosebită momentului aplicării primului tratament, alegerii produselor şi calită ii pulverizării. Ü După încheierea ciorchinilor, tratamentele cu produse anti-mană active şi asupra făinării contribuie la limitarea atacului pe frunze şi prevenirea formării cleistotecilor. Vezi p.101 59

Încheierea strugurilor pârg

c e p

Încheierea ciorchinilor-Pârgă Mana. Plasmopara viticola

După încheierea strugurilor ,,stadiul 33,, protec ia contra manei este necesară dacă climatul este favorabil infec iilor. În condi ii de presiune ridicată, infec iile tardive pot evolua rapid pe frunze şi pot produce daune semnificative pe struguri. Totuşi, riscul producerii pagubelor (Rot-brun) se reduce progresiv .

Mană - atac de Rot-Brun

Rot-brun Atacurile tardive pe boabe mai mari de 2,5 mm diametru, produc forma numită Rot-Brun. Boabele atacate prezintă pete brune sau violacee, capătă o structură pieloasă, se zbârcesc mai ales la inser ia pe peduncul, apoi se desprind de pe ciorchine şi cad. În cazul atacului de Rot-brun puful conidian nu apare, sau, apare rareori, deoarece stomatele sunt complet închise, iar infec ia are loc prin pedunculi şi perni e. Produc ia poate fi serios afectată, vinurile provenite din strugurii afecta i de manã se conservã cu dificultate; în timpul depozitãrii pot să apară fenomene negative, bãloşire, casare, o etire

Strategia de combatere Adaptarea strategiei la gradul de risc. După încheierea ciorchinilor, protec ia este necesară dacă climatul este favorabil infec iilor de mană. Ü După fenofaza de încheiere a strugurilor, dacă riscul de infec ie este ridicat, se continuă cu produse sistemice sau penetrante, în caz contrar, dacă presiunea de infec ie este redusă, se aplică tratamente cu produse de contact. Ü Ultimele 1-2 tratamente se aplică cu produse cuprice de contact: Bouille bordelaise 0,5 %, ;Champion 50 WP 0,3 %; Kocide 101 0,4 %; Kocide 2000 0,15 %; Funguran OH 50 WP 0,2%; Vitra 50 WP 0,2 %; Turdacupral 50 PU 0,4 %; Cobox 50 PU 0,4 %; Curenox 50 etc. Tratamentele cuprice aplicate în această perioadă au efect secundar contra patogenilor lignicoli şi contribuie simultan la maturarea lemnului.

Antracnoza Elsinoe ampelina - este o boală de focar. Atacul se răspândeşte lent,

concentric în jurul focarului ini ial de infec ie. Antracnoza pe boabe Simptomatologie

Infec iile târzii pe boabele verzi, înainte de intrarea în pârgă, produc apari ia unor pete asemănătoare celor de pe frunze, adâncite în pulpa bobului în formă de cratere. Ini ial, petele sunt mici de culoare brun-închis, cu marginile difuze. Boabele bolnave nu se mai dezvoltă normal, sunt mici, deformate şi, uneori, zbârcite, produc ia fiind grav afectată.La suprafa a, petelor de pe organele atacate apar punctişoare negricioase, numite sclero i (organele de rezisten ă). Strategia de combatere Boala poate fi controlată prin aplicarea unei strategii preventive de combatere, în func ie de biologia ciupercii, fenologia plantei şi evolu ia condi iilor climatice: • Tratamente preventive cu sulf muiabil la umflarea mugurilor, urmate de 2-3 tratamente cuprice aplicate înainte de înflorit; • După înflorit, tratamente anti – peronosporice, aplicate corespunzãtor, asigură simultan şi controlul antracnozei; 60

Încheierea strugurilor-Pârgă Putregaiul cenuşiu Botrytis cinerea

În general, după intrarea în pârgă, începând cu schimbarea culorii pieli ei, când boabele au acumulat o cantitate mai mare de zaharuri, atacul de putregai cenuşiu devine vizibil şi agresiv. Botrytis pe struguri Simptomatologie

Puful cenuşiu cu conidioforii

Fructificaţiile ciupercii

Botrytisul poate cuprinde por iuni din ciorchine, sau strugurii în totalitate. Primele simptome pe boabe se dezvoltă sub forma unor pete galbene – cenuşii difuze. Odată cu evolu ia bolii, petele se extind, bobul este cuprins în întregime, se brunificã şi se acoperã cu un puf cenuşiu -brun – pulverulent, reprezentat prin sporii ciupercii. În final, întreg bobul atacat putrezeşte şi putregaiul se extinde la boabele învecinate. Prezen a sa produce modificări profunde în compozi ia strugurilor şi a mustului. Este afectat con inutul de lactoză (care produce degradarea fenolilor), ceea ce înseamnã pierderea culorii, fructuozitã ii şi stabilitã ii vinurilor. Condi ii favorabile: - Umiditatea relativã> 95 % (ploi abundente); - Temperatura nu constituie un factor limitativ, limitele de temperatură 1-30 C; -Leziunile produse de insecte, mană, făinare, grindină etc, pot constitui por i de pătrundere a botrytisului; -Sistemul de conducere, conducerea clasică a vi ei de vie, cu strugurii prea aproape de suprafa a solului, facilitează atacuri de botrytis; • Strategia de combatere se adaptează la condi iile climatice din anul în curs. Strategie cu un tratament În parcelele mai pu in sensibile la atac, protec ia chimică continuă cu un tratament în stadiul C – ,,In pârgă, începând cu schimbarea culorii pieli ei, se recomandă produse antibotrytice specifice. În cadrul strategiei cu un singur tratament, eficacitatea rămâne aleatorie şi depinde exclusiv de condi iile climatice din anul in curs. Strategie cu două tratamente În parcelele sensibile la atac, în toamne ploioase, pentru a preveni orice infec ie târzie. protec ia este completată cu două interven ii chimice ,o aplica ie la debutul pârgii ,,stadiul C,, urmat de un tratament în stadiul D – Inainte de recoltat cu 1-2 săptămâni - Se recomandă produse anti-botrytice

Rezisten a la fungicide: Pentru a evita apari ia raselor rezistente la fungicide, fiecare familie de produse nu trebuie utilizate decât o singură dată, pentru a evita fenomenul de rezisten ă. Produsele comerciale nu sunt autorizate pentru fiecare stadiu Eficacitatea produselor cuprice în cadrul strategiei contra manei este iluzorie vis a vis de botrytis. Viticultura biologic În parcelele mai pu in sensibile se aplică un tratament în stadiul C la debutul pârgii pentru a cumpleta strategia cu produse biologice pe bază de Bacillus subtilis În parcelele sensibile la atac se aplică 2 interven ii în stadiile C (debutul pârgii) şi D (3 săptămâni înainte de recoltat) cu aceleaşi produse biologice. Vezi pg.101 61

Încheierea strugurilor pârg

g î

Încheierea strugurilor-Pârgă Putregaiul alb al strugurilor

– Coniella diplodiella Putregaiul alb sau boala grindinei, se dezoltă în general după căderea ploilor cu grindină. Apari ia simptomelor caracteristice coincide cu maturarea strugurilor, începând cu ,,stadiul 33,, când boabele con in în medie 0,5% zahăr. Putregaiul alb pe boabe Simptomatologie Atacul afectează boabele, pedicelele, adesea ciorchini şi, cu totul excep ional, lăstarii. Primele simptome se manifestă la 3-8 zile după grindină, sau ploi puternice. Ini ial, sunt atacate boabele cu leziuni de la vârful ciorchinelui, acestea îşi pierd turgescen a şi capãtã o culoare palidã rozalbăstruie, cu simptome de opãrealã. După 12- 22 zile, dacă condi iile de umiditate şi temperatură sunt ridicate, infec ia poate ini ia o fază sistemică. Maladia se propagă rapid, de la un bob la altul, tranversând pedicelul şi străbătând rahisul. Pe măsura uscării rahisului şi pedicelelor, suprafa a boabelor atacate se acoperă cu picnidii pustulare mici, ini ial brun-violete, apoi alb-cenuşii, îngropate în epiderma bobului. În condi ii favorabile, este suficient să fie atacate câteva boabe, apoi putregaiul alb invadează tot strugurele. În final, boabele infectate se stafidesc, se usucă şi cad pe sol, asigurând sursa de infec ie pentru sezoanele viitoare

• Condi ii favorabile infec iei: - Existen a în planta ie a unui focar de infec ie; - Procesele de infec ie şi evolu ia bolii sunt puternic influen ate de condi iile climatice, în special grindină, ploi abundente; - Umiditatea atmosferică şi prezen a picăturilor de apă pe ciorchini, reprezintă factorul determinant; - Temperatura influen ează germina ia sporilor şi producerea infec iei: Temperatura optimã este de 24-27°C, temperatura minimã 15°C, temperatura maximã 34°C; • Prevenire şi combatere Putregaiul alb este o boală de focar, de aceea măsurile de luptă se aplică preventiv în focarele endemice cunoscute din anii anteriori. • Metode agrotehnice; urmãresc reducerea sursei de infec ie primară şi limitarea efectelor bolii astfel, în zonele endemice cu rezervă biologicã mare şi condi ii climatice favorabile se recomandã: - Strângerea şi arderea ciorchinilor ataca i. - Arãturi de primãvarã pentru a încorpora boabele atacate cãzute pe sol - Aplicarea ra ională a îngrãşãmintelor cu azot. • Metode chimice - Tratamentele anti-peronosporice şi anti-botrytice combat simultan şi putregaiul alb al vi ei de vie. Totuşi, în focarele endemice cunoscute din anii anteriori, condi ia de bază este aplicarea unui tratament în decurs de maxim 12 ore, după căderea grindinei. Sunt recomandate fungicidele cu efect polivalent: Folpan 50WP 0,2%; Shavit F 71,5 WP 0,2%; Quadris SC 0,075% Éclair 49 WG 0,5% Dithane M-45; 80W; Novozir MN 80 0,2%; Vondozeb 0,2%; Mancozeb 80 0,2% 62

Încheierea strugurilor-Pârgă Putregaiul acid

De cele mai multe ori, pe boabele aflate într-un stadiu avansat de maturare, alături de putregaiul cenuşiu al strugurilor se instalează într-un procent apreciabil putregaiul acid. Atac de putregai acid pe struguri Simptomatologie

Larve de Drosophyla pe boabe

Boala este cauzatã, în general, de mai mul i factori, respectiv un vector musculi a Drosophyla melanogaster, o floră fungică şi bacteriană, dificil de identificat şi planta gazdă. Atacul este favorizat de prezen a diferitelor leziuni pe pieli a boabelor, por i de intrare a levurilor, bacteriilor acetice şi larvelor de Drosofila melanogaster implicate în apari ia bolii. Ini ial, strugurii ataca i prezintã superficial pe pielil a boabelor pete lucioase,de culoare brun-violacee pe soiurile negre şi roşii-cãrãmizii, pe soiurile albe. Într-o stare mai avansată a atacului, boabele putrezesc şi se acoperã în întregime cu larve albe, rezultate ca urmare a pontei musculi ei de o et, vectorul principal al acestei boli. În ultimul stadiu al atacului, boabele sunt golite (vidate) de con inutul lor; În final, rămâne doar pieli a bobului, gofrată şi mumifiată. Planta iile viticole cu atac puternic de putregai acid, emană un miros puternic, similar acidului acetic. În condi ii favorabile, maladia se dezvoltă exploziv. Factorii favorizan i - Clima umedã, umiditate relativã ridicatã (90100%), dupã 15 august, un regim pluviometric ridicat dupã o perioadã de secetã; - Prezenţa pe struguri a leziunilor de diverse tipuri (grindinã, atacuri de oidium, molii, viespii, ulcera ii etc.)

Profilaxia cu rol de limitarea factorilor care favorizează dezvoltarea maladiei constă în: - Men inerea unei aera ii bune în perioada de vegeta ie, prin defolieri în zona strugurilor, începând cu fenofaza de legarea boabelor;. - Împiedicarea formãrii leziunilor pe boabe; - Combaterea chimic - Tratamentele se aplică preventiv în lunile iulie şi august, fiind combinate cu defolierea în zona strugurilor şi aplicarea măsurilor de limitare a apari iei leziunilor pe boabe (combaterea moliilor, făinării etc.Tratamentele chimice se aplică cu produse cuprice :zeama bordeleză 1%, Bouillie bordelaise 0,5%, Champion 0,3% Funguran 0,3%, Kocide 0,4%, Cobox 0,4% etc. Viticultura biologic - În fermele cu combatere biologică, în momentul semnalării atacului în planta ie, se intervine cu tratamente cu pulbere de bentonită, activată cu anhidridă sulfuroasă, circa 25 Kg/ha. De asemenea pentru a limita extinderea atacului se aplică tratamente de combatere a vectorului. - Combaterea musculi ei de o et, este recomandată la apari ia primilor indivizi semnala i în proximitatea strugurilor, cu insecticide biologice: Dipel 2 x WP 0,05%, Thuringin 0,3 %, Ecotech extra 0,15% etc. 63

Încheierea strugurilor pârg

Încheierea strugurilor-Pârgă Esca Încã denumitã Esca, aceastã fitopatie complexă, este urmarea ac iunii

combinate şi consecutive a mai multor ciuperci ale lemnului din clasa Bazidiomicete. În ultimii ani, seceta şi temperaturile extreme au favorizat extinderea îngrijorătoare a atacului de Esca, în special în vechile planta ii conduse în sistem Guyot. Expresia simptomelor Esca -Apoplexia Forma acut ,,apoplexia,, este cea mai gravã formã de atac. Atacul se declanşează în special în lunile iulie şi august, în perioadele secetoase. Miceliul ciupercii descompune lemnul, pe care îl face să putrezească Simptomele tipice se manifestă prin ofilirea bruscã a frunzişului şi uscarea apopleptică a butucului, în doar câteva zile. Frunzele butucilor ataca i îşi pierd turgescen a şi se usucã, începând de la marginea limbului, spre bazã. Frunzele cad prematur în august, iar butucul atacat rămâne degarnisit. Strugurii se vestejesc se brunifică şi ,în scurt timp, se stafidesc rămânând ataşa i pe coarde pentru un anumit timp. Atacul evoluează rapid, astfel că butucul atacat de apoplexie, de obicei, se usucă complet, ca şi cum ar fi tăiat.

Esca -Marmorarea frunzelor

Forma lent sau ,marmorarea frunzelor”, se manifestã la mijlocul sau sfârşitul lunii iunie, ini ial pe frunzele de la baza butucului, sub forma unor pete mici, clorotice (soiurile albe), sau roşietice (soiurile roşii), dispuse neregulat, între nervurile principale. Butucii afecta i vegetează slab sau, unele por iuni ale butucului, nu mai pornesc în vegeta ie. În mod normal, simptomele pe frunze apar an de an, fiind mai evidente în anii secetoşi.

Esca forma lentă pe boabe Pe boabe, pu in înainte de intrarea în pârgă, apar numeroase pete punctiforme brune sau brun-violacee, răspândite fie sub formă de grămezi, fie izolat, pe suprafa a pieli ei. Pete asemănătoare apar şi pe esuturile de sus inere (rahis, pedicele). Foarte frecvent, boabele atacate îşi pierd turgescen a, prezentând simptome de stafidire. În cazuri grave se produce mumifierea şi creparea longitudinală a boabelor infectate, care sunt invadate apoi de insecte şi putregaiuri.

64

Încheierea strugurilor-Pârgă

Esca - Simptome interne

Lemnul atacat este format din esuturi spongioase alb-gălbui cu aspect de burete uscat, comparabile de iasca, înconjurate de leziuni necrotice profunde, care secretă în momentul tăierii un exudat gomos. Miceliul ciupercii descompune lemnul pe care în face să putrezească. Atacul avansează într-o manieră centrifugă, din aproape în aproape, formând zone anuale de atac. Când atacul a cuprins întreaga circumferin ă a butucului, aprovizionarea cu apă şi substan e nutritive este întreruptă şi se produce uscarea apopleptică. BIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE Contaminarea se produce prin rãnile tãierilor de primãvarã (fenofaza de plâns), sau prin leziuni În perioadele caniculare din timpul verii, blocarea echilibrului hidric, ca urmare a fenomenelor de opturare vasculară, şi tulburare a transpira iei somatice, determină pierderea turgescen ei (vestejirea) frunzelor, lăstarilor şi fructelor. Contaminarea prin bazidiospori este foarte rar întâlnitã, dar nu trebuie neglijată deoarece constituie sursa de infec ie aflată pe lemnul mort, existent în pădurile periferice planta iilor viticole. FACTORI FAVORIZAN I Ü Seceta şi temperaturile extreme favorizază extinderea atacului de Esca, în special în vechile planta ii conduse în sistem Guyot; Ü Umiditatea relativă a aerului>25% este absolut necesarã dezvoltãrii patogenului; Ü Temperatura optimã de producere a infec iilor este cuprinaă între 20-30° C; Ü Soiuri considerate foarte sensibile la atac : Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Muscat Ottonel; STRATEGIA DE LUPT .

• Strategia de luptă se bazează pe o serie de măsuri profilactice, de prevenire a pătrunderii patogenilor în plantă şi limitare a surselor de inocul; • Ob inerea de material viticol sănătos în cazul înfiin ării noilor planta ii; • Eliminarea sistematică şi totală a sursei de contaminare: butuci usca i, lemnul mort infectat; • Evitarea provocãrii rãnilor puternice în timpul tăierilor de primăvară şi eventual intervenirea cu mastici cicatrizan i, con inând fungi dezinfectan i cu spectru larg: cupru, maneb, mancozeb, carbendazim; sau cu vopsea de ulei; • Evitarea situa iilor de stres care slãbesc planta şi o fac foarte succeptibilã la atacul patogenului; • Evitarea excesului de azot şi a lipsei de apã; • Reformarea butucului pornind de la un lăstar lacom situat într+o zonă sănătoasă; • Aplicarea imediat după tăierile în uscat a unui tratament cu un fungicid din grupele benzimidazoli şi carbama i: Benlate WP 0,06%, Benomil 50 WP 1%, Bavistin 0,06%, Punch 40EC 0,05%, Kocide 0,4%, Chapion 50WP 0,3%. Carbendazin + Fusilazol (Benlate WP 0,06% + Punch 40EC0,05%). • Tratamentele pe vegeta ie cu produse sistemice con inând Fosetyl-Al (Mikal), folosite pe vegeta ie, în combaterea bolilor fungice, limitează dezvoltarea şi extinderea maladiei;

Încheierea ciorchinilor-Pârgă 65

Încheierea strugurilor pârg a

Încheierea strugurilor-Pârgă EXCORIOZA

Phomopsis viticola Infec iile târzii pe boabele verzi, înainte de intrarea în pârgă, produc apari ia unor pete asemănătoare celor de pe frunze, adâncite în pulpa bobului, în formă de cratere. Excorioza pe struguri Pe rahisul ciorchinilor apar leziuni ovale, brunroşietice, determinand uscarea par ială sau totală a acestora. Pe boabe, aproape de maturitate, se formează pete brune, în dreptul cãrora pieli a se întãreşte, în scurt timp boabele se zbârcesc iar pe suprafa a lor apar picnidiile negricioase. Ini ial, petele sunt mici, de culoare brun-închisă cu marginile difuze. Ulterior, petele se măresc şi devin circulare (cu diametrul 5,5 mm) cu un punct albicios catifelat în centru, înconjurat de un halou brunnegricios. Boabele bolnave nu se mai dezvoltă normal, sunt mici, deformate şi uneori zbârcite, produc ia fiind grav afectată. Soiuri sensibile: Fetească albă, Fetească regală, Merlot, Cardinal, Muscat Ottonel, Grasă de Codnari

Putregaiul negru- Black-rot –Guignardia bidwelli

După pârgă ,stadiul 37, practic strugurii nu mai sunt sensibili la atacul de putregai negru Black-rot pe struguri În parcelele fără simptome de atac tratamentele pot fi stopate În condi ii cu presiune de infec ie foarte ridicată, în focarele de atac în care simptomele pe struguri sunt prezente, se impune o protec ie specifică până la sfârşitul fenofazei de pârgă ,,stadiul 37 ,, Principalele grupe de substante cu eficacitate în combaterea puteregaiului negru sunt: Strobirulinele: Azoxystrobin - Quadris SC 0,075%; Trifloxystrobin - Éclair 49 WG 0,05% Kresoxim methyl, - Stroby DF 0,02% Dithiocarbamaţii: Mancozeb - Dithane M-45, Dacmancozeb 80 WP. Mancozeb 80 Vondozeb 0,2%; Evoluţia simptomelor pe boabe Metiram - Polyram combi Propineb - Antracol 70WP 0,2-0,3% Inhibitori ai biosintezei stenolilor: penconazol - Topas 100EC 0,025%; hexaconazol - Anvil 5 SC 0,025%; tebuconazol - Orius 255 EW 0,04, Folicur Solo 250 EW 0,04%;

66

Încheierea ciorchinilor-Pârgă Uscarea rahisului ciorchinilor (Stiellahme, Dessechement de la rafle) Uscarea rahisului ciorchinilor este o fiziopatie ce se manifestă în fenofaza de pârgã, cu frecven ã variabilã, de la un an la altul. Efectul atacului influen ează negativ calitatea strugurilor, boabele au un con inut scăzut în zahăr şi sunt practic inutilizabile. Simptomele atacului: uscarea par ială sau totală a rahisului stoparea maturării boabelor afectate. Ini ial pe axul principal pe ramifica iile rahisului şi, mai rar, pe pedunculi, apar pete necrotice bine delimitate. Aceste necroze se extind şi pot cuprinde toate sec iunile organelor atacate. În final, pedicelele boabelor se necrozează, şi se stafidesc. Cauzele uscãrii rahisului: condi iile climatice şi con inutul mineral al solului în timpul înfloritului ,exces de azot, exces de potasiu, lipsa de magneziu, dezechilibrul la nivelul asimilării ionilor de K,Ca, Mg. Soiuri foarte sensibile: Chasselas doree Muscat Ottonel. Mai pu in sensibil Pino noir Prevenirea şi combaterea .Mãsurile culturale: reducerea vigorii, excesul de apã, înierbarea au efect preventiv. Combaterea directã, se bazeazã pe aplicarea sulfatului de Mg 20 kg/ha în 4001000 l apã. Primul tratament la debutul pârgii, urmat de un alt tratament 7-10 zile mai târziu

Arsura soarelui pe struguri- Sonnenbrand an traube

Este un accident fiziologic care apare pe boabe la intrarea în pargă a strugurilor, ca urmare a arsurilor provocate de soare, în zilele foarte călduroase, caniculare. Arsura soarelui pe struguri Adesea, confundată cu uscarea rahisului ciorchinilor, această fiziopatie determină întreruperea proceselor de maturare normală a strugurilor, antrenând pierderi de randament şi calitate considerabile. În prima fază, boabele afectate prezintă depresiuni brune, asemănatoare unor lovituri, care se adâncesc în pulpa bobului, se întăresc şi se extind determinând pierderea turgescen ei, stafidirea şi uscarea rapidă a boabelor. În general, simptomele apar pe boabele expuse la soare de la extremită ile strugurilor, dar, în cazuri grave, strugurii pot fi afecta i în totalitate. Strugurii afecta i au pu in zahăr şi aciditate ridicată. Sinteza aromelor şi compozi ia coloran ior este, de asemenea, perturbată. Factori favorizan i: Insola ia, arsurile provocate de soare în zilele cu caniculă; schimbarea bruscă a condi iilor climatice (perioade cu ploi puternice urmate de zile caniculare); Parcelele cu expozi ie insorită; solurile permeabile şi superficiale; alimentarea cu apă a rădăcinilor este normală dar evapora ia este excesivă (dezechilibru apă absorbită apă evaporată); Caren a de potasiu; seceta, pierderea rapidă a apei din sol. M suri de prevenire şi combatere Se evită desfrunzirea în zona strugurilor în fenofaza de pârgă şi în perioadele cu temperaturi caniculare. Desfrunzirea precoce după înflorit, începând cu fenofaza de legare a boabelor, consolidează pieli a boabelor şi asigură o mai mare rezisten ă a strugurilor la soarele estival, prevenind manifestarea fiziopatiei; Se intervine asupra reducerii vigorii de creştere (sarcină de rod echilibrată); Men inerea echilibrului vegetativ-productiv (frunze/fructe); Evitarea dezechilibrului hidric. Vezi p.45 67

Încheierea strugurilor pârg

Încheierea ciorchinilor-Pârgă Moliile strugurilor Gen III-A

În condi iile ării noastre, Lobesia botrana (eudemisul) poate dezvolta trei genera ii / an în sudul ãrii. În partea de nord a României, specia prezintă 2 genera ii/an Larvele genera iei a III-a rod boabele în pârgã sau coapte şi înconjoarã organele a atacate cu fire mãtãsoase albe, sub forma unor cuiburi specifice. Daunele provocate de o omizile din genera ia a II-a şi a III-a sunt mai grave, datoritã atacului în continuare al ciupercii Botrytis cinerea, care se instaleazã, în primul rând, pe rãnile cauzate de larve, de unde se propagã şi pe boabele sãnãtoase Vezi p.103 Avertizarea tratamentelor se realizeazã în func ie de nivelul de risc (PED) 2 perfora ii/25 de struguri analizati reprezintă o pagubă de 8% • Pentru ra ionalizarea strategiei de combatere se utilizeazã capcane feromonale de supraveghere. La ora actualã, metodele biologice de combatere sunt cele mai agreate. Singurul inconvenient este posibilitatea spălării acestor produse dacă, după aplicarea lor, intervin ploi abundente.

Acarienii fitofagi ai vi ei de vie

În perioada estivală, condi iile climatice foarte favorabile (temperaturi ridicate şi secetă) pot determina înmul irea explozivă a acarienilor fitofagi, cu consecin e grave asupra calită ii recoltei din anul în curs şi, implicit, creşterea rezervei biologice în anul următor Acarieni - Atac pe frunze Atacul de acarieni fitofagi în fenofaza de pârgă determinã gofrarea frunzelor mature şi o modificare a culorii foliajului de la brun – gãlbui, spre ruginiu, la soiurile albe, respectiv roşietic la soiurile roşii. În parcelele cu atac grav calitatea recoltei este afectatã printr-o reducere semnificativã a con inutului de zahãr din struguri In zonele de risc, cu atac puternic unde dezechilibrul prădător dăunător este evident, se recomandă aplicarea unor tratamente cu acaricide selective, sau colonizarea suprafe elor afectate cu Typhlodromi. Strategia aplicată în această perioadă determină rezerva biologică de acarieni şi implicit,nivelul atacului în sezonul următor. Vezi.p.103

Cicada verde- Empoasca vitis

.

Atacurile mai târzii, în iulie, august i septembrie, produc pe frunzele mature, zone decolorate evidente, delimitate de nervuri, care în scurt timp, evoluează în arsuri. În func ie de soi aceste zone uscate sunt conturate de o bordură de culoare galbenă la soiurile albe, respectiv roşie la soiurile roşii. În cazul unor atacuri foarte grave, frunzele atacate se usucă şi cad prematur în luna august. Decizia interven iei este motivată de prezen a a 25 de larve/25 de frunze analizate. In caz contrar, tratamentul nu se justifică Vezi p.103

68

Pârgă-Recoltat

69

Pârg recoltat

Pârgă-Recoltat Mana

În general, odată cu intrarea în pârgă, tratamentele anti-peronosporice sunt s stopate . După intrarea în pârgă dacă riscul de infec ie pe struguri este practic nul, pe frunze atacul poate continua. În aşa numi ii ani de mană, atacurile tardive pe frunze pot provoca, o defoliere par ială sau totală, coardele nu se maturează normal, butucii afecta i pornesc cu o rezisten ă scăzută la înghe în timpul iernii. Mana- Frunze mozaicate La sfârşitul sezonului, infec iile tardive sunt limitate şi urmãrile sunt mai pu in grave. Atacul se manifestă sub forma unor pete mici, brune, cu aspect poligonal, limitate de nervuri, care, răspândite neuniform pe suprafa a limbului, în contrast cu esuturile verzi, dau frunzei un aspect mozaicat. Pe “frunzele mozaicate” se formează oosporii, organele de rezisten ă ale ciupercii. Numărul oosporilor forma i în frunze este foarte mare, la un milimetru pătrat de frunză se formează 200-250 de oospori Prezen a manei pe frunzele mozaicate la sfârşitul sezonului constituie rezerva biologică pentru anul următor. Strategia de protec ie după intrarea în pârgă este în func ie de : • Nivelul atacului de mană în parcelă şi în zonă; • Tratamentele realizate in intervalul încheierea strugurilor ,,stadiul 33,, şi pragul fenofazei de pârgă; • Evolu ia condi iilor climatice şi sensibilitatea parcelei; Ü În condi ii de risc se recomandă: Bouille bordelaise 0,5 %, ;Champion 50 WP 0,3 %; Kocide 101 0,4 %; Kocide 2000 0,15 %; Funguran OH 50 WP 0,2%; Vitra 50 WP 0,2 %; Turdacupral 50 PU 0,4 %; Cobox 50 PU 0,4 %; Curenox 50 etc. Tratamente cuprice aplicate în această perioadă asigură, simultan protec ie contra patogenilor lignicoli şi ajută la maturarea lemnului.

F inarea - Uncinula necator

Pu in înainte de intrarea în pârgã, când procentul de zahãr în boabe depãşeşte 8-10 %, ciuperca nu mai gãseşte condi ii prielnice de dezvoltare. Totuşi, infec iile tardive pe boabele mature, determinã apari ia unor pete reticulare brun-necrotice care acoperă pieli a bobului, depreciind calitatea strugurilor. La sfârşitul verii, ca urmare a unui proces sexuat pe frunzele mature apar punctişoare brun – negricioase (cleistoteci). În această perioadă, tratamentele nu se mai justifică

70

Putregaiul acid

A nu se confunda! Putregaiul acid. Într-o stare mai avansată a atacului, boabele putrezesc şi se acoperã în întregime cu larvele musculi ei de o et, vectorul principal al acestei boli. Planta iile viticole cu atac puternic de putregai acid, emană un miros puternic, similar acidului acetic. În condi ii favorabile, maladia se dezvoltă exploziv. Impactul atacului de putregai acid poate avea consecin e economice grave, determinând scãderea cantitativã a produc iei (strugurii au greutate micã, boabele fiind goale, mumifiate) şi modificarea compozi iei mustului (creşterea con inutului de acid acetic, acid gluconic etc.)

Putregaiul cenuşiu

Aspergillus carbonarius

Putregaiul cenuşiu. Odată cu evolu ia bolii, bobul se brunificã şi se acoperã cu un puf cenuşiu-brun–pulverulent, reprezentat prin sporii ciupercii. De la boabele izolate, putregaiul se extinde exploziv la boabele învecinate. Botrytisul poate cuprinde por iuni de ciorchine sau strugurii în totalitate. Strugurii ataca i de putregai cenuşiu afecteazã produc ia, atât cantitativ, cât şi calitativ. Prezen a sa produce modificări profunde în compozi ia strugurilor şi a mustului. În boabele infectate, creşte con inutul de lactoză (care produce degradarea fenolilor) ceea ce înseamnã pierderea culorii, fructuozitã ii şi stabilitã ii vinurilor.

Aspergillus carbonarius se dezvoltă pe strugurii la pârgă, în mod semnificativ cu o săptămână sau câteva zile înainte de recoltat. Caracteristica atacului este miceliu pe care se diferen iază ciuperca Aspergillus niger de culoare maron-negru care produce Ochratoxina A. Ciuperca şi mycotoxina pot fi prezente pe struguri în cantită i importante, chiar dacă simptomele externe nu sunt vizibile.

71

Pârg recolta

Pârgă-Recoltat

Pârgă-Recoltat Îng lbenirea aurie Flavescence Înnegrirea lemnului Bois noir

doréé şi

La vi a de vie au fost identificate până în prezent două fitoplasmoze deosebit de grave, ce apar in complexului denumit generic “îngălbenirea vi ei de vie”. Simptomele tipice celor două fitoplasmoze sunt practic identice şi pot fi semnalate la începutul verii, accentuându-se gradual şi atingând forma maximă în septembrie – octombrie Simptome pe soiurile albe Simptomatologie ♦ Simptome pe frunze. - Decolorarea sectorialã a frunzelor, îngãlbeniri la soiurile albe şi înroşiri la soiurile roşii, delimitate de nervurile principale şi secundare - Rularea limbului foliar spre fa a inferioarã şi textura casantã a frunzelor. ♦ Simptome pe inflorescenţe şi struguri: - Uscarea inflorescen elor, uscarea rahisului şi stafidirea strugurilor, cu pierderi importante de produc ie. Sunt considerate foarte sensibile soiurile: Chardonee, Pinot Simptome pe soiurile roşii gris, Pinot noir, Cabernet, Cardinal . Modul de transmitere Se transmit prin altoire cu lemn infectat (altoi şi/sau portaltoi), iar în condi ii naturale prin vectori: cicada Scaphoideus titanus, specie monovoltină, transmite Flavescence doree. Bois noir este transmisă pe cale naturalã de specia Hyalesthes obsoletus un homopter polifag, semnalat pe numeroase specii erbacee spontane vi a de vie fiind o gazdă ocazională. Vectorul se hrãneşte cu planta infectatã absoarbe patogenul prin suc iune şi îl transmite de la plantele bolnave la cele sănătoase. Strategie de lupt Măsurile profilactice sunt singurele solu ii de luptă : Simptome pe struguri -Selectie fitosanitarã, eliminarea plantelor infectate scoaterea şi arderea butucilor ataca i; - Producerea de material viticol sãnãtos prin tratamente cu apã caldã (îmbãiere cu apã caldă la 50° C timp de 45 min; - Evitarea plantãrii soiurilor sensibile;. - Eliminarea plantelor gazdã, erbicidarea şi lucrarea solului. - Respectarea mãsurilor de carantinã fitosanitarã, ştiut fiind faptul cã boala se rãspândeşte prin materialului sãditor afectat; Scaphoideus titanus Combaterea vectorului: Tratamentele aplicate în perioada de vegeta ie odată cu apari ia adul ilor, reduc semnificativ nivelul popula iei vectorului. Pentru combatere se recomandă insecticide sistemice: Calypso 480 SC 0,02%, Mospilan 0,02%, Actara 25 WG 0,006%, Chess 0,1%.

72

Repaus vegetativ Înainte de dezmugurit

73

Repaus vegetativ-Înainte de dezmugurit Putregaiul negru

Boabe mumifiate acoperite cu picnidii

Diagnoza- prezen a strugurilor mumifia i Profilaxie: • Strângerea şi distrugerea prin ardere a strugurilor mumifia i; • Arderea materialului infectat rezultat dupã tãieri; • Executarea unei arãturi adânci de primãvarã, înainte de dezmugurit, pentru a încorpora boabele mumifiate cãzute pe sol (boabele bolnave, acoperite cu pãmânt nu produc sporii care ar putea infecta vi ele în cursul dezvoltãrii; • Eliminarea viilor abandonate; • Aplicarea echilibrată îngrãşãmintelor cu azot;

Putregaiul alb Picnidii albe pe boabe

Diagnoza: Boabe căzute pe sol, acoperite cu picnidii pustulare mici, alb-cenuşii, îngropate în epiderma bobului. Profilaxia Executarea unei arãturi adânci de primãvarã, înainte de dezmugurit pentru a încorpora boabele mumifiate cãzute pe sol (boabele bolnave acoperite cu pãmânt nu produc sporii care ar putea infecta vi ele în cursul dezvoltãrii

Putregaiul cenuşiu Scleroţi pe coarde

Excorioza-simptome pe coarde

Diagnoza În perioada de repaus, pe coarde, botrytisul poate fi observat, sub forma unor pete alungite, de 2-5 mm lungime pe care de cele mai multe ori se formeazã sclero ii, organele de rezisten ã ale ciupercii. • Profilaxia are scopul de a limita sursele primare de,infec ie : • Strângerea şi distrugerea prin ardere a coardelor cu simptome de atac; • Arderea materialului infectat rezultat dupã tãieri; • Eliminarea viilor abandonate; Diagnoza:butuci usca i, ulcera ii pe coarde • Coardele simptomatice prezintă o albire corticală,neuniformã acoperită cu punctua ii mici, negricioase, reprezentate de picnidiile ciupercii, organele de rezistă peste iarnã. Profilaxie Iarna se fac observa ii privind prezen a maladiei şi delimitarea focarelor, pentru a sedecide necesitatea ulterioară a tratamentelor. • In măsura posibiltă ilor, coardele atacate se elimină prin tăieri, se strâng şi se ard. 74

Esca şi

Înnegrirea şi moartea bra elor (BDA)

Diagnoza: se verifică prezen a patogenilor lignicoli în parcele BDA-simptome interne Esca –simptome interne In perioada de repaus vegetativ, butucii bolnavi prezintă aspectul de “bra mort”, caracteristic bolii, de unde şi denumirea practicată în literatura de specialitate de „înnegrirea şi moartea bra elor” În sec iune un bra afectat prezintă, o bandă brun-negricioasă de câtiva cm lă ime. În interiorul lemnului, fungii implica i distrug structurile la nivel celular, blocând par ial sau total circula ia sevei. Daunele se agravează an de an şi pot conduce, în final, la uscarea şi pieirea butucilor afecta i

Profilaxia

Localizarea patogenilor lignicoli în interiorul lemnului face dificilă combaterea curativă a acestora. Practic, la ora actuală este imposibil să eradicăm patogenii lignicoli, în schimb este posibil să reducem la maxim riscurile contaminării şi să ac ionăm asupra por ilor de pătrundere a patogenilor prin metode profilactice de prevenire a atacului Înainte de tăierile în uscat, viticultorul trebuie să verifice sistematic cultura. Ü Limitarea sursei de inocul - Eliminarea şi arderea sursei de infec ie, butuci usca i şi a tuturor păr ilor de plantă moarte (bra e uscate, coarde) care stau la originea emisiei de spori responsabili de producerea infec iilor; - Se evită perioadele cu vânt, cunoscut fiind faptul că sporii ciupercilor sunt elibera i pe timp rece şi umed şi transporta i de vânt la zeci de kilometri. Ü Limitarea riscului de contaminare - Limitarea numărului şi suprafeţei plăgilor tăiate - Efectuarea tardivă a tăierilor în uscat Pentru limitarea atacului, în parcelele cu simptome de atac, tăierile se vor efectua primăvara, în perioade uscate, fără precipita ii (sursa de propagare a infec iilor). - Scoaterea şi arderea lemnului rezultat după tăierile în uscat, pentru a evita riscul emisiei masive de spori şi a contaminării. Ü Reformarea butucilor Dacă infec ia s-a produs, (patogenii au pătruns în interiorul lemnului), singura solu ie este refacerea butucilor infecta i prin aplicarea tehnicilor de eliminare a zonelor bolnave şi reformarea butucului, pornind de la un lăstar lacom, situat într-o zonă sănătoasă. Tehnica este eficientă, în condi iile în care necroza nu atinge portaltoiul. Identificarea butucilor infecta i se efectuează în perioada de vegeta ie, respectiv mai-iunie pentru eutipoză şi BDA şi iulie- august, pentru Esca şi BDA. Butucii simptomatici se marchează cu vopsea, iar lăstarul lacom se protejează cu un manşon de plastic. Rata de succes a reformării butucilor este de 75% pentru vi ele sub 25 de ani . 75

Repaus vegetativ Înainte de dezmugurit

Repaus vegetativ-Înainte de dezmugurit

Repaus vegetativ-Înainte de dezmugurit Eutipoza Eutypa lata Simptome interne

Diagnoza, simptome caracteristice în perioada de repaus: butuci usca i, bra e uscate - Simptome interne în coarde şi braţe: în sec iune longitudinală prin lemnul butucilor ataca i, se eviden iază necroze specifice în xylem, dure, de culoare brun-cenuşie, până la brun-violet în func ie de soi. - Lemnul crapă în trei planuri rectangulare, fapt ce explică şi ruperea foarte uşoară a ramurilor atacate, când se încearcă rezisten a la îndoire. Uneori, simptomele descrise pot fi întâlnite doar pe unul din bra e, dar, ulterior, atacul progresează, cuprinzând întreg butucul care intră în declin, în câ iva ani survenind moartea.

Profilaxia

• Eliminarea şi arderea sursei de infec ie : butuci usca i, coarde, lemn mort infectat, butuci marca i pe vegeta ie, care au manifestat simptome . Opera iunea se efectuează înainte de efectuarea tăierilor în uscat; Eliminarea altor specii gazdă din apropierea planta iilor (caişi infecta i); Efectuarea tardivă a tăierilor în uscat (aprilie); Reformarea butucului pornind de la un lăstar lacom, situat într-o zonă sănătoasă; Limitarea numărului şi a suprafe ei plăgilor tăiate; Aplicarea echilibrată a îngrăşămintelor cu azot; Protec ia sec iunilor tăiate cu mastici cicatrizan i ce con in mancozeb, cupru, ciproconazol, fusilazol, este un mijloc mult mai eficace de protejare a rănilor, comparativ cu pulverizarea; • Pulverizare, imediat după tăierile în uscat cu: Bavistin 0,04%, Punch 40EC 0,03%, Kocide 0,4%, Folpan 0,2%, Bravo 0,2% etc.

Etapele reform rii butucului

Marcarea butucilor simptomatici şi delimitarea zonei sănătoase

Cu ocazia tăierilor în uscat se îndepărtează zona afectată şi se lasă un lăstar lacom 76

Se badijonează cu mastici cicatrizanţi secţiunile tăiate

Se tutorează lăstarul lacom şi se reformează butucul

sunt slab colorate, lemnul nu se matureazã suficient. Dacã atacul continuã mai mul i ani consecutiv, planta piere în întregime. Cancerul propiu-zis -Tumori pe butuc

Repaus vegetativ Înainte de dezmugurit

Repaus vegetativ-Înainte de dezmugurit Cancerul bacterian Butucii ataca i de cancerul bacterian sunt debili, frunzele

‘’Cancerul propiu-zis,, determinã debilitarea, moartea bra elor mai bãtrâne şi chiar uscarea butucilor. Simptomele specifice atacului sunt: tumori mai mari, bine conturate, sferice sau ovoidale ce se formează pe scaunul butucului în zona punctului de altoire şi calusare. Initial tumorile sunt mici albicioase apoi cresc până ajung de mărimea unui cartof (6-10 cm) sau chear mai mari, se întăresc şi devin brune sau brun-închis cu o consisten ă spongioasă dar dură cu aspect buretos.

Ariceala- tumorete ‘’Ariceal ,, tumori mai mici, sau tumorete, ce se formează pe bra ele mai vechi de un an, această formă de atac se manifestă, de obicei, pe leziunile produse de ger şi se prezintă sub formă de proliferări continuue pe lungimea butucului sau a tulpinii, care îmbracă organul atacat de jur împrejur, ca un manşon, determinând uscarea sa rapidă. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfârşitul fiecãrui an şi cad, urmând ca în sezonul următor să se formeze noi tumori.

Tomori pe materialul săditor Tumori mai mari, bine conturate, sferice sau ovoidale, ce se formează pe materialul săditor, în zona punctului de altoire şi calusare Frecvent semnalatã şi în pepinierele viticole, boala este carantinatã.

FACTORI FAVORIZANTI Ü Bacteria este un parazit de sol, unde îşi păstrează viabilitatea până la 2 ani; Ü Optime pentru supravie uirea bacteriei sunt solurile grele, cu Ph slab alcalin, având umiditatea de 25 până la 50% din capacitatea de re inere a apei. 77

Repaus vegetativ-Înainte de dezmugurit BIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE o În general, bacteria pãtrunde în plantã prin diferite leziuni provocate fie de gerurile din timpul iernii, fie prin lucrări mecanice sau manuale o Boala se răspândeşte uşor prin apa de ploaie, prin particulele de sol purtate de vânt, de animale şi de oameni, prin altoaiele provenite de la vi ele bolnave sau prin instala iile de for are a vi elor, dacã acestea nu sunt dezinfectate Ob inerea materialului s ditor s n tos, certificat prin:

• Selec ia fitosanitarã, care interzice recoltarea materialului pentru altoit de la plantele bolnave; • Dezinfec ia materialului folosit la altoire cu Chinosol W 0,15% prin îmbăiere, mocirlirea materialului viticol pentru plantat cu un amestec de mocirlã + Kasumin, sau Sare potasicã 0,5 %, Rovral, Mikal, Saprol etc, în doze de 2-5 ori mai mari decãt în combaterea fungilor patogeni la stropirile foliare; • Dezinfectarea solului pe care urmeazã sã se înfiin eze şcoli de vi ã sau noile planta ii, cu formol 2% respectiv, 6 l solu ie la groapă; În planta iile pe rod se recomandă: • Eliminarea sursei de infec ie prin identificarea, scoaterea, arderea butucilor bolnavi şi dezinfectarea locului cu formalină 3-5 %; • Evitarea rănilor care se formează pe rădăcini prin executarea unei arături superficiale şi folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor; • Evitarea rănilor şi agresiunilor mecanice; • Dezinfec ia uneltelor folosite la tãiere, prin înbãiere într-o solu ie de formalinã 3-5 % sau hipoclorit de sodiu 1%; • Aplicarea tratamentelor pe vegeta ie cu fungicide sistemice: Topas, Mikal, Verita etc. reduc intensitatea atacului; - Badijonarea rănilor cu Sulfat de Fe;

Flavescence dore şi bois noir Simptome pe coarde şi lãstari. - Întârzierea dezmuguritului constatatã în viile infectate; - Scurtarea internodiilor; - Lãstari cu textura casantă şi port plângãtor (caduc); - Prezen a pustulelor negre pe lãstari. - Pe timp de iarnă lemnul nematurat se înnegreşte şi se usucă;

78

Repaus vegetativ-Înainte de dezmugurit Gerul iernii Îngheţurile de iarnã sunt foarte pãgubitoare atunci când temperaturile scad

sub –15respectiv -24°C, întrucât afecteazã sãnãtatea întregului butuc. La gerurile de -15 °C, începe vătămarea mugurilor din ochi de iarnă; la temperaturi de -18-22 °C începe vătămarea esutului lemnos la coardele anuale, iar gerurile de -24 °C afectează forma iunile multianuale. Fenomenul de înghe se produce într-o planta ie în func ie de teren, curen ii de aer etc., din aceastã cauzã frecven a şi intensitatea manifestãrilor este diferitã în diferite locuri ale parcelei. Brunificarea mugurilor Lemn afectat de ger Gerul iernii: Simptome principale • Ochii înghe a i care se desprind sub presiunea degetului, iar sec iunea lor prezintă o culoare brun-neagră. • Lemnul şi coardele afectate de ger prezintă în sec iune transversală sub scoar ă o zona brun-negricioasă. • In cazul unor geruri mai severe, apar excorioaze şi crepături care favorizează instalarea cancerului bacterian Repaus vegetativ Înainte de dezmugurit

Protejarea preventivã împotriva îngheţurilor de iarnã constã în: - Evitarea înfiin ării noilor planta ii în, zonele expuse la geruri: versan ii cu înclinare nordică şi nord-estică; - Favorizarea maturãrii lemnnului; - Protejarea butucului prin îngropare par ială în zona de cultură semiprotejată, sau totală, în zona de cultură protejată; - Conducerea vi elor pe tulpini în zonele expuse înghe ului; - Fertilizarea suplimentarã cu 80-90 kg s.a./ha îngrãşãminte potasice şi fosfatice;

Controlul viabilităţii ochilor Una dintre primele lucrări ce se execută primăvara, după dezgropat, este controlul viabilita ii ochilor cu care ocazie se constată pierderile de ochi din cauza gerului din cursul iernii sau prin clocire, în cazul întârzierii dezgropatului în primăvară. Pentru controlul viabilită ii ochilor se recoltează probe de 20-30 coarde pentru fiecare soi sau parcelă, de la butucii situa i pe diagonalele parcelei, care se in câteva zile la temperatura camerei. La coardele recoltate se sec ionează ochii - transversali, cu lama, începând cu cei de la bazî. Ochii care în sec iune prezintă o colora ie brun-negricioasă sunt afecta i, iar cei de culoare verde sunt vii. Când procentul ochilor pieri i depăşeşte 20%, se aplică compensarea lor prin rezervarea pe fiecare butuc a unui număr mai mare de ochi, de obicei a înca o coardă sau două (ştiind că o coardă înseamnă 10-12 ochi). Tăierea de rodire a viilor afectate de ger Când procentul de ochi pieri i depăşeşte 20%, la tăiere se va lua în cosiderare acest lucru şi se va lasă un număr mai mare de coarde pe butuc, propor ional cu pierderea ( inând seama că o coardă echivalează cu cea 10-12 ochi); în cazul de mai sus - 2 coarde (a 10 ochi).Dacă pierderile de ochi depăşesc 40- 50%, tăierea se va amâna şi se va efectua după intrarea în vegeta ie. în acest moment se conturează bine zonele distruse, care trebuie înlăturate prin opera ia de tăiere. Dacă par ile sănătoase rămase pe butuc nu asigură ob inerea unei produc ii corespunzătoare, se vor administra îngrăşăminte azotoase, potasice şi fosfatice, concomitent cu executarea unui ciupit, pentru stimularea emiterii copililor, uneori fertili, care vor servi totodată şi la refacerea butucului ca elemente de vegeta ie sau chiar de rod pentru anul viitor. 79

POSIBILE CONFUZII Simptome similare F inare- simptome pe fa a superioar

Man - simptome pe fa a inferioar

F inare- dup sporulare

Man - dup sporulare

F inare pe struguri

Man pe struguri

Putregaiul negru

Arsura soarelui

Putregaiul negru

Man rot-brun

80

Erbicidare gre it cu Gliphosat

Ger in perioada dezmugurit

Grindină

Făinare

Eutypoza

Acarieni

Mana pete

Paraquat efectul aplicarii gresite

81

Antracnoza

Excorioza

Excorioza

Putregaiul negru

Flavescence doree

Fiziopatie

Esca

Caren a de magneziu

Man frunze mozaicate

Caren a de potasiu

82

MANAGEMENTUL COMBATERII INTEGRATE A BOLILOR ŞI D UN TORILOR VI EI DE VIE Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor vi ei de vie, element esen ial, constitutiv al conceptului de viticultură durabilă, presupune folosirea unui program de management a bolilor şi dăunătorilor, care include, într-un tot unitar, metode compatibile de combatere: agrotehnice, biologice, fizice, chimice, pentru a reduce şi men ine organismele dăunătoare la un nivel tolerant, men inând în acelaşi timp calitatea mediului. În ultimele decenii, se pune tot mai mult problema limitării folosirii metodei chimice ca urmare a faptului că, pe lângă efectele pozitive, utilizarea excesivă, nera ională a pesticidelor poate avea numeroase urmări nedorite, ceea ce impune înlocuirea par ială a acestora prin alte metode şi mijloace de protec ie a culturilor. • Elemente specifice combaterii integrate: Prevenirea: reprezintă un set de măsuri indirecte, prin care se urmăreşte, reducerea sursei de inocul şi a popula iei ini iale de specii dăunătoare . Observarea: presupune monitorizarea evolu iei biologiei speciilor dăunătoare şi evaluarea atacului. Pe baza observa iilor se stabileşte ce ac iuni trebuie înteprinse şi diferen ierea tehnicilor ce pot fi utilizate în aceaste ac iuni. Intervenţia: Interven ia se realizează prin măsuri directe de combatere: biologice, mecanice, fizice, chimice. Interven ia, are, ca scop principal, distrugerea agentului de dăunare odată ce a apărut sau provoacă pagube economice. Pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor vi ei de vie, există la ora actuală, o serie de metode şi mijloace indirecte, cu caracter preventiv şi directe, preventive şi curative. 1. Metode şi mijloace indirecte de prevenire şi combatere 1.2. Carantină fitosanitară Carantina fitosanitară (Circula ia materialului săditor viticol) cuprinde un complex de măsuri care se aplică cu scopul preântâmpinării pătrunderii în ară a unor inamici periculoşi, nesemnala i sau de limitare a ariei de răspândire a unor agen i de dăunare prezen i în anumite zone ale ării. Carantina cuprinde o serie de legiferări vizând: • Circula ia materialuli săditor; • Controlul produselor care se importă sau se exportă 1.3.Măsuri de igienă fitosanitară: Reprezintă un ansamblu de măsuri care contribuie la înlăturarea eventualelor focare de infec ie, limitând pe această cale răspândirea şi înmul irea agen ilor de dăunare de la un an la altul şi dintr-un loc în altul. • dezinfec ia uneltelor, a materialelor, a mâinilor, a echipamentelor de protec ie; • depistarea butucilor bolnavi cu simptome vizibile; • eliminarea focarelor de infec ie, scoaterea şi arderea butucilor afecta i; • alegerea şi plantarea în câmp a materialului săditor sănătos; 1.4 Metode agrotehnice(culturale) constituie elementul de bază care asigură condi ii optime de creştere şi dezvoltare a plantei de cultură, împiedicând pe această cale formarea microclimatului favorabil multor organisme dăunătoare. De o importan ă deosebită sunt măsurile agrofitotehnice, care se referă la: • Alegerea terenului;la înfiin area noilor planta ii,( terenurile joase, reci cu multă apă nu sunt indicate pentru amplasarea noilor planta ii); • Igiena culturală: prin opera iile de strângere şi distrugere (prin ardere) a resturilor vegetale se elimină o serie de de organisme dăunătoare şi pe acestă cale se diminuează mult riscul apari iei unor epidemii; • Lucrările solului: arăturile adânci de toamnă şi de vară, praşile repetate, mecanice şi manuale. Toate aceste lucrări de mobilizare a solului influen ează negativ evolu ia unor agen i de dăunare care iernează în sol şi/sau pe sol; • Aplicarea lucrărilor de între inere la momentul optim: lucrările în verde (copilit, cârnit, desfrunzit), influen ează pozitiv cantitatea şi calitatea recoltei, iar pe de altă parte, 83

• •

contribuie la diminuarea popula iilor organismelor dăunătoare, prin crearea unor condi ii nefavorabile evolu iei unor boli şi dăunători; Aplicarea ra ională a îngrăşemintelor chimice; Recoltarea la momentul optim;

2. Metode şi mijloace directe de prevenire şi combatere • 2.1. Mijloace fizico-mecanice. În general, măsurile fizico-mecanice au aplicare restrânsă, dar sunt de perspectivă, fiind nepoluante. • Termoterapia, sub forma diferitelor aspecte ale sale, are o largă folosire în combaterea bolilor şi dăunătorilor vi ei de vie. Durata tratamentului termic şi valoarea temperaturii diferă în func ie de punctul termic de inactivare a agentului patogen. Astfel scufundarea în apa caldă, la 52°C a materialului săditor viticol distruge specii de viroze, fitoplasmoze, bacterioze, prin îmbăiere la tempreratură de 55° C sunt distruse speciile: filoxera, moliile vi ei de vie, acarienii vi ei de vie. • Focul este folosit pentru distrugerea resturilor vegetale (coarde butuci) rezultate în urma tăierilor şi selec iei fitosanitare. • Ultrasunetele se folosesc în cazul insectelor cu timpane (unele ortoptere, himenoptere) sau în cazul păsărilor. 2.2. Metode mecanice: La ora actuală în viticultură metodele mecanice se aplică, pentru limitarea atacului unor dăunători secundari cu nivel scăzut al popula iei: Hyphantria cunea, Noctuidele, unele specii de Coleoptere şi se referă la: adunarea insectelor manual sau cu diferite aparate: brâie capcană, omizitul, inele capcană, san uri capcană, momeli capcană. 2.3. Rezistenţa soiurilor : Folosirea soiurilor rezistente al atacul bolilor şi dăunătorilor nu poate înlocui pesticidele, dar poate diminua cantită ile utilizate. Este suficient să amintim situa ia portaltoilor vi ei de vie rezisten i la atacul filoxerei (Phylloxera vastatrix ). Promovarea în practică a unor soiuri rezistente sau măcar tolerante, reprezintă o problemă dificilă a viticulturii contemporane. Ingineria genetică, alături de selec ia celulară, vizează în special transferul de gene de rezisten ă, de la speciile sălbatice la forma cultivată. 2.4. Metode şi mijloace biologice. Sunt metode care au la bază antagonismul tip gazdă-parazit sau prădă-prădător. Principiul de bază al conceptului de combatere biologică il constituie echilibru biocenotic prin care nivelul popula iei unei specii (pradă, gazdă) este condi ionat de alte specii (prădători, parazi i, patogeni). Principalele mijloace de luptă împotriva organismelor dăunătoare incluse în lupta biologică sunt: • Folosirea insectelor utile (zoofagii - prădători şi parazi i); • Folosirea microorganismelor (virusuri, bacterii, ciuperci ); • Folosirea substan elor biologic active (Feromonii sexuali de sinteză; • Folosirea produselor de origine vegetală; 2.5. Metode chimice (Chimioterapia) Pesticidele, componente indispensabile al sistemului viticol integrat, vor rămâne încă mult timp un mijloc important de combatere a bolilor şi dăunătorilor în viticultură. In ultimii ani, s-a impus utilizarea asocia iilor de substan e active cu moduri diferite de ac iune care se completează sau se poten ează reciproc. Această situa ie se explică prin necesitatea evitării apari iei unor popula ii rezistente la organismul combătut, lărgirii spectrului de ac iune şi o flexibilitate mai mare în aplicarea tratamentelor. În România, sortimemtul de pesticide avizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la vi a de vie este încă foarte bogat, alinierea la reglementările Uniunii Europene în domeniul produselor de uz fitosanitar va marca inevitabil retragerea de pe pia ă a unui număr mare de substan e active care nu vor trece de filtrul autorizării UE. 2.5.1 Fungicide - produsele pentru combaterea fungilor patogeni sunt clasificate, în func ie de substan a activă, în următoarele catergorii: 2.5.1.1. Fitomineralele - Din această grupă de produse cea mai largă utilizare o au: 84

•

bentonita sub formă de pulbere muiabilă aplicată în solu ie alcalină, doza de 10 kg bentonită/ hl, are o eficacitate contra manei vi ei de vie, comparabilă cu tratamentele cuprice. (Gubler şi colab.2003) • foasfatul de potasiu (K2HPO3) aplicat după inflorit în solu ie doza de 3 kg/ha a fost autorizat în Germania în combaterea manei vi ei de vie sub denumirea comercială Frutogard. • bicarbona i de Sodiu, Potasiu, Amoniu şi acizi fosforici au manifestat o eficacitate bună în combaterea oidiumului. • silicatul de sodiu un produs clasic, alcalin bogat în siliciu recomnadat în lupta contra botritisului, în doză de 500 g /hl. Terapia cu fitominerale s-a extins în practica viticolă, în special în fermele cu combatere biologică 2.5.1.2. Fungicide anorganice Din această grupă de fungicide, în viticultură se folosesc preparatele pe bază de Cupru şi Sulf. Sunt primele produse de combatere care sau folosit în viticultură, au un spectru larg de ac iune şi sunt autorizate inclusiv pentru utilizare în fermele ecologice. Sunt produse de contact, au o toxicitate moderată sau redusă şi nu creeazã rase rezistente. • Cuprul a fost utilizat pentru prima dată sub formă de zeamă bordeleză în anul 1855 în Fran a (Millardet 1883). Şi la ora actuală Cu este unul din produsele de bază utilizate în combaterea manei vi ei de vie, fie sub formã de zeamã bordelezã preparată 0,5 - 1% Bouille bordelaise 0,5%, sau sub formã de hidroxid de Cu + Cu metalic (Champion 50WP-0,3%; Kocide 101-0,4%; Kocide 2000 0,15%; Funguran OH50WP; Vitra 50WP 0,2%) dar şi sub formă de Oxiclorurã de Cu + Cu metalic (Turdacupral 50PU 0,4%; Cobox 50PU 0,4%; Curenox 50).Toxicitatea Cuprului fa ã de conidii este foarte ridicatã, în plus el posedã o adevãratã ac iune toxicã vis a vis de, putregaiul negru, rujeolă, botrytis, excorioză s.a. • Sulful, utilizat de mai bine de 150 de ani, este un fungicid specific pentru combaterea făinării, şi un bun efect acaricid. Ac ionează asupra patogenilor prin întreruperea procesului de formare a noilor celule Astăzi sulful, produs de contact cu efect polivalent, se comercializează fie sub formă de sulf muiabil, sub diferite denumiri: Kumulus DF 0,3%; Microthiol Special 0,2-0,3%; Thiovit PU 0,3%;Thiochon 80 PU 0,4%, Sulfomat PU 0,4%, sau sub formă de Sulf pulbere: Sulfomat P 20 kg/ha, Thiochon 98 PP 20kg/ha. 2.5.1.3. Fungicide organice de sintez • Dithiocarbama i şi deriva i ai tiuramului: Fac parte din prima genera ie de fungicide organice. Sunt fungicide de suprafaţă, impropiu denumite de contact, care aderă la suprafa a plantei, fără a penetra, sub forma unui film neântrerupt, protejându-le de contaminări fungice. Eficacitatea lor este direct influen ată de calitatea aplica iilor, dispersia uniformă a substan ei active pe organele plantei. Dezavantaje: sunt puternic influentate de condi iile climatice, mai ales de precipita ii, ca urmare trebuie readministrate după ploi puternice; nu protejează decât suprafetele tratate, iar în perioada de creştere tratamentele trebuie repetate la intervale mai scurte; nu ac ionează asupra parazi ilor de interior a celor vasculari absorbi i. Din cadrul acestei grupe, în viticultură se folosesc produsele: Dithane M-45; 80W;Novozir MN 80 0,2%;Vondozeb 0,2%;Mancozeb 80 0,2% Propineb (Antracol 70WP 0,2-0,3%) Polyram DF 0,2%; • Dicarboximidele sunt fungicide de contact, cu spectru larg de ac iune pe bază de captadin, folpan, merpan: Captadin 50PU 0,2 %; Merpan 5OWP 0,2%;Captan 50WP 0,2%; Orthocid super 60 PU 0,2%, Folpan 50WP 0,2%.. • Sulfamide şi deriva i sulfurici : Sunt fungicide de contact caracterizate printr-o activitate multi-site, care ac ionează atât asupra miceliului cat şi asupra sporilor agen ilor patogeni:.Dichlofluanide ( Folicur 50WP 0,25%; Euparen 50WP 0,25% Tolyfluanide (Folicur Multi 50WP 0,2-0,25%; Euparen Multi 50WP 0,2%) • Monoetilfosfi i : Fungicide sistemice pe bază de Etilfosfit de aluminiu: Mikal B 0,3%; Mikal M 0,3-0,4%; Mikal 0,3%. Acestea pătrund în plantă, fiind absorbite de organele verzi, de unde pătrund în sistemul vascular iar de aici sunt translocate fie ascendent (translocare 85

acropetală) prin xilem odată cu seva brută fie descendent prin floem (translocare bazipetală) odată cu seva elaborată. Aplicate preventiv aceste fungicide împiedică instalarea ectoparazi ilor şi a parazi ilor vasculari, precum şi pătrunderea endoparazi ilor. Majoritatea au efect curativ sau eradicant, pot combate parazi ii şi după instalarea lor. Ele prezintă şi unele dezavantaje respectiv, pentru folosirea lor la culturile la care se consumă organele tratate, trebuie să se respecte timpul de pauză. • Triazolii. Topas 100 EC, Vectra 10 SC, Bumper 50 EC, Anvil 0,02%, sunt fungicide sistemice cu mecanism IBS- inhibitori ai biosintezei sterolilor care ac ionează prin înhibarea unor enzime. Multe dintre ele, în special cele uni-site (care au o singură intă) sunt implicate în inducerea fenomenului de rezisten ă.. • Strobirulinele : Azoxystrobin (Quadris SC 0,075%; Universalis 0,25%) Trifloxystrobin (Éclair 49 WG 0,05%, Verita 0,25%) Krezozim metil Stroby. Este cea mai modernă grupă de fungicide, se caracterizează printr-un spectru larg de ac iune. Sunt Fungicidele mezosistemice au ac iune preponderet de suprafată dar şi internă, ambele de durată stopând instalarea bolii o lungă durată de timp. Aplicate preventiv, aderă puternic la suprafa ă plantei unde se depun formând un depozit din care o parte este absorbită de stratul de ceară de la suprafa a plantei, o parte se deplasează superficial la suprafa a plantei sub formă de vapori şi se redepune, iar o parte penetrează treptat esutul plantei, unde se deplasează translaminar şi difuzează din celulă în celulă asigurând protec ia ambelor suprafe e ale frunzelor. Printre avantajele principale ale acestor fungicide : nu sunt influen ate de condi iile climatice, deci se readministrează după încheierea duratei eficacitatii lor, protejează întreaga suprafa ă a plantelor inclusiv cea netratată sau crescută ulterior, ac ionează asupra endoparazitilor şi după ce aceştia au pătruns în planta. Dezavantaje: nu ac ionează asupra parazi ilor vasculari i sunt implicate în inducerea fenomenului de rezisten ă. • Amine-Amide (Ridomil Gold MZ 0,25% ;Ridomil Plus 42,5 0,3% Planet 72 WP)B (Galben 35 SD)Patafol PU 0,2%; Manoxin Forte 60PU 0,25%; Manoxin Total 60PU 0,25 Curzate Manox 0,15%; Curzate Super 0,3%; Curtine V 0,3%), sunt fungicide sistemice care împiedică instalarea ectoparazi ilor şi a parazi ilor vasculari, precum şi pătrunderea endoparazi ilor. Majoritatea au efect curativ sau eradicant, pot combate parazi ii şi după instalarea lor.Induc fenomenul de rezisten ă. • Morfoline : Acrobat MZ 0,2%; Forum Star WDG 0,175%) sunt fungicide penetrante de profunzime, spre deosebire de cele de suprafa ă sunt destul de liposolubile pentru a pătrunde în plantă, dar nu suficient de hidrosolubile pentru a migra în interiorul acestora, din celulă în celulă, sau prin sistemul vascular, ele rămân în celulele în care au pătruns. Avantaje: nu sunt influen ate de condi iile cimatice. Dezavantaje: folosirea lor trebuie să respecte timpul de pauză, nu protejează decât locurile tratate, deci trebuie readministrate în perioada de creştere, pot induce relativ uşor apari ia fenomenului de rezisten ă. • Ditocarbama i şi Benzimidazoli: Benomil (Benlate 50WP 0,06-1%; Benomyl 50WP 0,1%); Tiophanat metil (Topsin M 70 WP 0,1-0,12 %; Metoben 70 PU 0,15-0,2%); Carbendazim (Derosal 50 WP 0,08-0,1%; Bavistin FL 0,06-0,1%; Goldazim 500SC 0,08-0,1%) Iprovalicab (Melody Combi 43,5 WP 0,25%; Melody Duo 66,8 WP 0,2%) sunt produse sistemice, ac ioneazã asupra creşterii ciupercii şi inhibã sinteza acidului dezoxiribonucleic. Utilizarea acestor compuşi determinã apari ia fenomenului de rezisten ã în viile tratate intensiv, antrenând optimizarea acestor fungicide în regiunile cu risc ridicat. • Imidazoli ciclici: Iprodione (Rovral 50WP 0,1%; Calidan SC 0,2%), Procimidon (Sumilex 50WP 0,1-0,15%; Sumilex 50FL 0,1%), Vinclozin (Konker 0,15%; Ronilan 50 WP 0,075%) sunt fungicide specifice combaterii putregaiului cenuşiu. Prin ac iunea lor de inhibare a germina iei conidiilor şi alungirii hifelor miceliene, aceastã familie de substan e a permis relansarea luptei chimice contra botritisului. Din pãcate, în ultimii ani, s-au semnalat fenomene de rezisten ã la aceste fungicide. • Anilino - pyrimidinele: sunt o grupã relativ nouã de substan e specific anti-botritice, cu eficacitate excelentã împotriva putregaiului cenuşiu. Ac ioneazã prin inhibarea secre iei 86

enzimelor produse de agentul patogen: Mythos 0.3% ; Switch 62 WG 0,06 % Chorus. Folosirea lor poate fi o alternativã de tratament a suşelor rezistente la benzimidazoli. • Fenhexamide: apar in unei grupe chimice noi, a compuşilor hidroxianilinici :Teldor 500 SC 0,1 %.). Au o ac iune sistemicã localã, pătrund în plantă pot difuza din celulă in celulă în esuturile frunzei, nu şi în sistemul vascular. Astfel de produse au o distribuire locală, în interiorul frunzei şi ca urmare asigură protec ia ambelor fe e. Avantaje, nu sunt influen ate de condi iile climatice, ac ionează asupra endoparazi ilor şi a haustorilor ectoparazi i. Dezavantaje, nu sunt la fel de ecologice ca cele de suprafa ă, nu protejeajă suprafe ele nou crescute, nu ac ionează asupra parazi ilor vasculari, sunt implica i în inducerea fenomenului de rezisten ă.protejând cultura 8-10 zile. Se utilizeazã în momentele de risc maxim pentru producerea infec iei.

2.5.2 Insecticide, acaricide, nematocide – produse pentru combaterea insectelor acarienilor şi nematozilor

2.5.2.1. Insecticide de origine mineral . Sunt produse de distilare, ob inute din petrol, condi ionate sub formă de uleiuri cu diferi i emulgatori şi folosite în viticultură în tratamentele din perioada de repaus. Ac ionează prin contact asupra ouălor de acarieni păduchi de frunze, larve şi păduchi testoşi. In Romania se fabrică: uleiul mineral US1 sau ulei Spindel care se aplică în concentra ie de 1,5-2%. 2.5.2.2.Insecticide anorganice. Din această grupă de insecticide, în prezent, în viticultură se mai folosesc preparatele pe bază de sulf: Sulful muiabil, Polisulfura de calciu sau Zeama sulfocalcică. Acestea au propietă i insecticide, acaricide, şi fungicide. Sunt produse de contact cu ac iune ovicidă, larvicidă şi de combatere a adul ilor. Au o toxicitate moderată sau redusă şi se folosesc în viticultură în tratamentele din perioada de repaus, pentru combaterea acarienilor, păduchilor testoşi, afidelor etc. 2.5.2.3.Insecticide organice de sintez - organofosforice. Ac ionează prin contact, ingestie şi respira ie asupra sistemului nervos, ca inhibitori ai colinesterazei, producând moartea prin paralizie. Aceste insecticide se caracterizează printr-un spectru larg de ac iune, nu se acumulează în organismul omului, şi al planelor având o persisten ă redusă în sol apă şi plante. Timpul de pauză este la majoritatea produselor de 12-15 zile. Aceste insecticide pot induce relativ uşor apari ia fenomenului de rezisten ă. In viticultură sunt avizate produsele: Nogos 100EC, Diazol 60EC, Carbetox 57 EC, Actelic 50 EC, Ecalux 25 EC, Onefon 90 s.a. - insecticide carbamice. Sunt esteri ai acidului carbamic. Se caracterizează printr-o ac iune rapidă de şoc, ac ionând în principal prin contact şi ingestie, unele produse au ac iune sistemică. Timpul de pauză oscilează în func ie de produs între 7-şi 60 de zile.In viticultură sunt omologate produsele: Victenon 50 WP, Sevin 85 WP, Insegar 25 WP, Lannate 90WS, Larvin 375, Sintox 25 - Insecticide piretrinoide: Piretroizii ac ionează asupra sistemului nervos al insectelor prin contact, ingestie şi respiratie, având o puternică ac iune de şoc.In general sunt produse toxice sau mediu toxice. Fac excep ie preparatele pe bază de bioresmetrin şi permetrin. Timpul de pauză variază de la 1-3 zile până la 3 săptămâni. Au un spectru larg de ac iune, selectivitate scăzută şi pot forma rase rezistente de dăunători. Principalele produse din acest grup avizate pentru folosirea în viticultură sunt: Fastac 10 EC, Talstar 10 EC, Ciperguard 25 EC, Cypermetrin 10 EC, Cypersan 200EC, Ripcord 40Ec, Supersect 10EC, Decis 25 Flow, Decis VUR, Sumialpha 2,5 EC, Meotrin 20EC, Sanvalerate 200EC, Karate 2,5 EC, Fury 10 EC. -Organometalice : Din această grupă de produse, în viticultură se folosesc produse acaricide cu ac iune de contact şi ingestie asupra ouălor, larvelor şi adul ilor: Torque 50 WP, Peropal 25WP; -Carbinoli: Produsele din grupa carbinoli folosite în viticultură sunt acaricide de contact cu efect asupra formelor mobile: Neoron 500 EC Mitigan 18,5 EC Kelthane 18,5 EC -Formamide : Cuprinde acaricide de contact şi ingestie: Omite 57 E Nissorun 10 WP. -Neonicotinoide: Sunt o grupă de insecticide relativ nouă, cu eficacitate foarte bună şi un spectru larg de activitate, atât împotriva insectelor care în eapă şi sug sucul celular, cât şi asupra acelora care rod păr ile aeriene ale plantei. Sunt produse cu activitate sistemică ridicată în plantă, ac ionând asupra insectelor dăunătoare, prin contact şi ingestie.Neonicotinoidele 87

ac ionează la nivelul sistemului nervos al insectelor, blocând desfăşurarea activită ilor vitale.Datorită acestui mod de ac iune această grupă de produse combate eficient şi formele rezistente la insecticidele conven ionale utilizate până acum. Activitatea lor nu este influen ată de temperaturile din momentul efectuării tratamentului sau de precipita iile căzute ulterior acestuia . Produse comerciale folosite în viticultură: Confidor, Calypso, Actara , Mospilan - Insecticide inhibitoare a metamorfozei insectelor. Este cea mai modernă grupă de insecticide, în marea lor majoritate ac ionează asupra sintezei chitinei în cursul dezvoltării larvare inhibând-o şi astfel, năpârlirea nu se mai produce şi insectele mor. Tratamentele cu acest tip de produse sunt eficace împotriva larvelor de vârsta I-a si II-a. Intrucât aceste insecticide întrerup dezvoltarea insectelor prin inhibarea sintezei chitinei, ele se mai cunosc şi sub denumirea de Insecticide inhibitoare a sintezei chitinei. Deşi nu au ac iune de şoc, timpul de eficien ă biologică este mare 15-20 zile. Principalele produse din aceasta grupă recomandate a se folosi în viticultură sunt: Dimilin SC 48, Andalin DC 25, Cascade 5 EC, Sonet 100 EC, Nomolt 15 SC, Alsystin 25 WP. - Diverse : Regent 200SC, Cess 25 WP, Evisect,

Optimizarea aplic rii pesticidelor Presupune respectarea următoarelor elemente:

• Stabilirea corectă a cauzelor atacului sau Diagnoza, reprezintă elementul cel mai important în func ie de care se alege pesticidul potrivit. (tab. nr.1 ) • Momentul aplicării tratamentului (Avertizarea) presupune cunoaşterea biologiei agen ilor de dăunare în raport cu condi iile climatice şi stabilirea nivelului de risc de la care se justifică aplicarea tratamentului respectiv a Pragului Economic de Dăunare (PED) ( tab nr 10) • Alegerea pesticidului, presupune cunoaşterea valen elor acestuia,(substan ă activă, grupa de substan ă, mod de condi ionare etc) astfel ca în func ie de situa ia din planta ie să avem cea mai potrivită op iune , • Respectarea dozelor a intervalului dintre tratamente şi a tipului de pauză (intervalul cuprins între ultimul tratament şi recoltat). Pentru a folosi pesticidele economic şi ecologic, trebuie să ştim exact suprafa a ce urmează a fi tratată, deoarece cantitatea de pesticid trebuie exprimată în Kg, produs comercial /ha nu în procente. Doza/ha se reduce la jumătate în condi iile unei presiuni de infec ie scăzute • Respectarea intervalului de timp dintre tratamente, în conformitate cu recomandările fabricantului şi cu cerin ele condi iilor meteorologice. Pentru eficien ă, se evită aplicarea tratamentului când planta ia este în plin înflorit, dacă bate vântul, dacă temperatura este foarte ridicată peste 25-28 C, sau ploaia este iminentă,. Se evită folosirea pesticidului, dacă acesta a fost supus la înghe . • Cantitatea de apă folosită este în func ie de stadiul fenologic şi tipul de pulverizare şi scopul urmărit Cantitatea de solu ie/ha se poate reduce sustan ial la începutul sezonului când suprafa a foliară este redusă, făra a reduce doza de s.a./ha. Cantită ile mai mari sunt contraindicate doarece solu ia se scurge de pe frunze, pierzându-se o cantitate de pesticid. • Prevenirea ,,Fenomenului de Rezisten ă,,. Rezisten a patogenilor produsele fitosanitare se dezvoltă în special în planta iile unde se foloseşte aceeaşi substanta activă asupra organismului intă. Ea se instalează mai repede la organismele care au mai multe cicluri de via ă : insecte şi ciuperci policiclice (mană, făinare acarieni, afide, molii s.a.). O consecin ă imediată a apari iei raselor rezistente constă în ineficacitatea produselor fitosanitare aplicate în tratamente, chiar în cazul măririi dozelor. Fenomenul de rezisten ă odată apărut, este foarte greu de combătut singurele solu ii de combatere a rezisten ei sunt: • întreruperea întrebuin ării pesticidului în cauză; • folosirea asocia iilor de produse cu substante active din alte familii chimice cu un alt mod de ac iune; • practicarea alternan ei între produse, din grupe diferite de substan e; o grupă se utilizează 1-3 ori pe parcelă / sezon; Selectivitatea pesticidelor. Selectivitatea reprezintă fenomenul de distrugere a unui organism dăunător şi, în acelaşi timp protejarea, entomofaunei utile (prădătorii şi parazi ii naturali) 88

MANAGEMENTUL COMBATERII INTEGRATE A BURUIENILOR IN VITICULTURA Combaterea buruienilor, într-o cultură perenă cum este vi a de vie, se realizează prin aplicarea unui sistem de management întegrat, care presupune folosirea diferitelor metode de combatere: agrotehnice, chimice, biologice, fizice, preventive şi curative, în func ie de gradul de îmburienare al planta iilor, de natura solului, regimul de precipita ii ,numărul de goluri, sistemul de cultură etc, cu scopul men inerii nivelului de îmburienare până la limita densită ii echilibrate acceptate în viticultură. Metodele agrotehnice: a)Sistemul de intreţinere tip Ogor negru cuprinde: arăturile adânci de primăvară şi toamnă, iar pe parcursul vegeta iei, praşile superficiale repetate, mecanice şi manuale. Aceste lucrări se realizează pe intervalul dintre rânduri şi pe rând în func ie de gradul de îmburienare, lucrarea având şi rol de afânare a solului. Avantaje

Riscuri

- Distrugerea rezervei biologice de boli şi dăunători din sol; - Diminuarea rezervei de buruieni; - Afânarea solului, împiedică evapotranspira ia men inându-se umezeala din sol; - Asigură un debit de apă şi aer constant şi o flora bacteriană mai activă; - Încorporează îngrăşăminte, combat boli şi dăunători; - Nu lasă reziduuri în sol; nu deranjează echilibrul ecologic; - Asigură protec ie anti-erozională;

- Efectuate repetat, unele din ele epuizează solul; - Tasează excesiv, solul; - Necesită multa for ă de muncă; - În caz de precipita ii abundente nu se pot aplica la timp şi de calitate; - Reduce profunzimea rădăcinilor; - Poate constitui un risc dacă în momentul efectuării lucrării intervin înghe uri târzii de primăvară;

b) Sistemul de întreţinere a solului prin Înierbare. La ora actuală se practică două sisteme de înierbare: a) înierbare permanentă (naturală sau semănată) b) înierbare par ială cu îngrăşăminte verzi. Acest sistem de între inere a solului se recomandă în podgoriile cu precipita ii suficiente (peste 500 mm annual). În planta iile de vii cu forme înalte de conducere şi distan a între rânduri mai mare de 2,5 m sunt folosite îngrăşămintele verzi (borceag, orz, secară, mazăre furajeră,etc) semănate de preferin ă în toamnă sau primăvara foarte de timpuriu şi se vor cosi şi încorpora în sol când plantele sunt înspicate. Prin încorporarea îngrăşămintelor verzi se realizează un con inut ridicat în azot nitric şi amoniacal, precum şi în substan ă organică. Avantaje

Riscuri

-Creşterea con inutului de azot nitric şi amoniacal; - Protec ie antierozională; - Creşterea con inutului în substan ă organică; - Men inerea biodiversivită ii; - Limitarea evapotranspira iei; - Între inere uşoară; - Controlează riscul înghe urilor târzii de primăvară;

- Se recomandă în podgoriile cu precipita ii suficiente; - Creşte numărul. de tratamente cu erbicide pe rând; - Favorizează dezvoltarea florei naturale; - Necesită fertilizare complementară;

89

Metode chimice. Erbicidarea: oferă solu ii tehnice pentru combaterea majorită ii speciilor de buruieni existente în planta iile viticole. În ultimele decenii, se pune tot mai mult problema limitării folosirii erbicidelor ca urmare a faptului că, pe lângă efectele pozitive, utilizarea excesivă, nera ională a acestor produse poate avea numeroase urmări nedorite, ceea ce impune înlocuirea par ială a acestora prin alte metode şi mijloace de protec ie a culturilor. În aceste condi ii, la ora actuală, erbicidarea chimică a vi ei de vie trebuie să se bazeze pe două criterii, în func ie de reglementările în domeniu, şi anume: limitarea dozelor de simazin şi diuron şi pe asocierea cu alte tehnici de între inere. Avantaje

Riscuri

- Reducerea necesarului de for ă de muncă; - Creşterea productivită ii muncii; - Reducerea numărul de treceri pe terenul agricol în cadrul tehnologiei de cultivare a plantelor, evitându-se tasarea solului;

- Poluarea solului, aerului şi apei; - Rămân în sol şi în recoltă cantită i mai mari sau mai mici de reziduuri;

Tipuri de erbicidare dup epoca de aplicare: Ü Erbicidarea preemergent numită şi preventivă, se administrează în timpul repausului vegetativ până la dezmugurit şi are ac iune reziduală, antigerminativă şi radiculară Gama erbicidelor preemergente pentru viticultură este limitată, principalele produse fac parte din grupa triazinelor şi fenilureelor: sunt pu in solubile în apă şi ca atare rămân în substratul superficial al solului. Eficacitatea tratamentelor este corespunzătoare dacă după lucrarea de erbicidare urmează o perioadă cu precipita ii abundente (30-40 l/m2) În perioadele de secetă produsele sunt inactive. Erbicidele preemergente se aplică în planta ii cu vârstă mai mare de 4 ani în cantită i de 200-400 l/ha 0,02-0,04 l/m2) (Goal 3E, Lontrel, Goal 2E, Katana) Ü Erbicidarea postemergent numit şi curativ – se aplică după răsăritul buruienilor, pe vegeta ie, pentru combaterea atât a buruienilor anuale cât şi a celor perene) cu produse cu ac iune foliară: În prezent, tendin ele privind combaterea buruienilor în viticultură sunt îndreptate spre folosirea erbicidelor aplicate în post-emergen ă, cu următoarele avantaje: pot fi aplicate în timp util, tratamentele nefiind condi ionate de starea de umiditate a solului, se aplică atunci când buruienile prezintă un stadiu de dezvoltare care să asigure maximă eficacitate. La ora actuală, cea mai largă utilizare o au erbicidele neselective (totale), care controlează sigur şi eficient toată gama de buruieni anuale şi perene inclusiv din rizomi: Dintre acestea erbicidele neselective de contact (Basta, Gramoxone, Reglone,) distrug numai organele verzi situate la suprafa a solului, în timp ce erbicidele neselective sistemice (Touchdown system 4, Rondup, Glyphos, Glyphogan, Dominator Tachdown System4, Leopard) sunt absorbite prin frunze şi translocate spre rădăcini, distrugând toate organele regenerative ale buruienilor. Ü Erbicidarea combinat (mixt ) foloseşte asocia ii de substan e active cu ac iune radiculară şi ac iune foliară: Ü Erbicidarea mixt segvenţială – prima aplicare înante de dezmugurit, urmată de aplicarea unui erbicid foliar de contact sau sistemic Ü Erbicidarea mixt combinată – aplicare combinată cu substan e active, cu ac iune foliară şi radiculară, prima aplicare când buruienile au atins 10-15 cm, urmată de o aplicare ulterioară în func ie de dezvoltarea buruienilor.Tratamentele pot fi efectuate cu produse formulate în acest sens, (Folar 525 FW, Vegepron DS) fie cu combina ii de erbicide reziduale şi de erbicide foliare, permi ând aplicarea mai tardivă a primului tratament. Aceasta metodă, comparativ cu tratamentele strict foliare, oferă mai multă suple e de utilizare şi permite reducerea numărului de tratamente 90

Optimizarea aplic rii erbicidelor Efectul fitotoxic al erbicidelor se poate manifesta imediat ce au venit în contact cu suprafa a plantei sau după ce pătrund în plantă. Erbicidele de contact ac ionează asupra celulelor şi esuturilor vii cu care vin în contact, efectul fitotoxic manifestându-se rapid, în câteva ore de la aplicare. Erbicidele sistemice. Efectul fitotoxic se manifestă lent (câteva zile sau chiar săptămani de la aplicare). Pentru reuşita combaterii şi eliminarea efectelor nedorite se recomand : - Aplicarea erbicidelor sistemice cu jet protejat, evitându-se producerea de picături foarte fine, întrucât există riscul ca acestea să fie purtate de vânt, să ajungă pe organele verzi ale vi ei de vie şi să producă fenomene de fitotoxicitate; - Aplicarea erbicidelor atunci când buruienile au un foliaj bogat (talia 10-15 cm) pentru a asigura suprafa a de contact şi de translocare spre rădăcini; - Cantitatea de solu ie la ha este de 200-300 l. O depăşire a acestei cantită i este contraindicată deoarece solu ia se scuge de pe frunze, pierzându-se o cantitate de erbicid; - Dacă ploaia este iminentă se evită aplicarea erbicidului deoarece eficacitatea produsului survine la 3 ore după tratament; Aplicarea ra ional Pentru realizarea combaterii chimice a buruienilor în condi ii de eficien ă economică, se recomandă erbicidarea în benzi, numai pe rândul de vi e. In acest caz, la calculul cantită ii de erbicid se va lua în considerare suprafa a de teren efectiv tratată, folosindu-se formula Cantitatea de erbicid în l= C doza indicată x L Lă imea benzii R distan a de plantare între rânduri in cm Eficacitatea erbicidării depinde de natura erbicidelor, tipul de aplicare( pre- şi postemergente) doza, tehnica aplicării, buruienile specifice, condi iile climatice, substan a activă utilizată, calitatea aplica iei, buna cunoaştere a utilajelor şi a metodei de lucru, momentul executării tratamentului. Studiul eficacita ii dozelor reduse au demonstrat că eficacitatea tratamentelor diferă de momentul executării (temperatură, umiditate). In cazul tratamentelor efectuate între orele 20-10 diminea a efectul de combatere este de 70-80 %, în compara ie cu tratamentele efectuate ziua între orele 12-18, caz în care mai mult de 50-60% din buruieni au supravie uit. •

Remanenta erbicidelor. Reprezintă perioada de timp în care erbicidul rămâne activ în sol, în afara perioadei de vegeta ie a plantelor la care a fost aplicat. Erbicidele cu remanen ă îndelungată sunt surse poten iale de poluare a apelor freatice şi impun o grijă deosebită la aplicare. Rezistenta buruienilor la erbicide Fenomenul de rezisten ă a buruienilor la pesticide nu mai este o noutate. Ca şi la fungicide şi insecticide, folosirea în mod repetat a aceluiaşi erbicid, mai mul i ani consecutiv, a determinat apari ia fenomenului de rezisten ă. Rezisten a reprezintă un fenomen natural, iar genele care determină fenomenul de rezisten ă la erbicide pot fi prezente într-o specie de buruiană chiar dacă erbicidul nu a fost folosit. In lume au apărut peste 100 de specii de buruieni de acest tip. Fenomenul de rezisten ă odată apărut, este greu de combătut, de aceea, prevenirea apari iei fenomenului este obligatorie. În condi iile apari iei rezisten ei, singurele solu ii sunt : întreruperea întrebuin ării erbicidului şi folosirea de produse cu mod diferit de ac iune. Folosirea amendamentelor pe solurile acide sau alcaline reduce foarte mult numărul de buruieni specifice acestor soluri; Mulcitul (acoperirea intervalului dintre rânduri cu resturi oraganice (paie de ceriale sau porumb) sau masă plastică (folie de culoare închisă) Vezi p.114 91

Metode fizice.

Metoda termică constă în provocarea unui şoc termic care face ca celulele plantei să se usuce. Se aplică în jurul butucilor de vi ă de vie, sau pe rând. Metoda este eficace, dar costisitoare, în plus, este nevoie de achzi ionarea echipamentului special şi 50 E /ha, consum de gaz şi cel pu in 3 tratamente pe sezon. Metode biologice. În fermele biologice se folosesc fenomenele alelopatice: insectele, agen i patogeni (viruşi, ciuperci, bacterii), iar uneori insecte, melci, etc. a)alelopatia reprezintă influen a nefavorabilă a unei plante asupra alteia prin intermediul unor substan e toxice eliberate în sol odată cu moartea plantei. b)folosirea unor insecte a dat rezultate în combaterea unor buruieni cărora le consumă frunzele, tulpinile şi uneori rădăcinile.

Soluţii mixte

Vinificatorul poate opta pentru asocierea tehnicilor de între inere. Solu iile mixte sunt tot mai des preferate în planta iile viticole moderne. Foarte practicat este sistemul de men inere a erbicidării pe rând şi înierbare între rânduri dar acest sistem nu este posibil în toate regiunile şi pe toate tipurile de sol. De asemenea un sistem de între inere în care intervalul cu îngrăşăminte verzi poate alterna cu altul între inut ca ogor negru, în tabelul de mai jos prezentăm solu ii mixte. Soluţii mixte menţinerea erbicidării pe rând şi înierbare între rânduri Ogor negru

inierbare IPS

ITS

IN

Tehnici de intre inere a solului erbicidare Erbicid. Sisteme de intre inere a solului termica 1pre ENB 1post

IPS- Înierbare permanent sem nat ITS- Înierbare temporal semanat IN- Înierbare natural 92

Intervalul 1 Intervalul2 Pe rând

Ogor negru

Intervalul 1 Intervalul2 Pe rând

Mixt lucrarea sollui/ inierbat IPS sau IN-erbicidare chim.

Intervalul 1 Intervalul2 Pe rând

Mixt IPS IPS-erbicidare chimică

Intervalul 1 Intervalul2 Pe rând

Mixt / lucrarea solului Ogor negru-erbicidare chim

Intervalul 1 Intervalul2 Pe rând

Mixt ITS ITS-erbicidare chimică

Intervalul 1 Intervalul2 Pe rând

Mixt ITS-IPS-erbicidare

Intervalul 1 Intervalul2 Pe rând

Mixt inierbat/erbicidare termică EN- erbicidare termică

Intervalul 1 Intervalul2 Pe rand

Mixi inierbat-erbicidare termică EN-erbicidare termică

Efecte negative cauzate de utilizarea necorespunz toare a erbicidelor Aplicarea incorectă a erbicidelor (supradozarea), mai ales pe solurile uşoare permeabile, poate provoca necroze, leziuni decolorări malforma ii ale frunzelor cu efecte negative asupra stării de vegeta ie a butucilor şi a capacită ii lor de produc ie. Vătămările pot fi de diferite grade, mai ales în func ie de modul cum s-a produs contactul, respectiv cantitatea de produs care a ajuns pe organele vegetative şi de fenofaza în care se află vi a de vie Pentru a evita apari ia acestor fenomene nedorite, se recomandă: • Aplicarea corect a erbicidelor: respectarea, cu grijă, a dozelor recomandate, înscrise pe eticheta produsului. Cantitatea optimă de erbicid se stabileşte incluzând în doză atât cota parte necesară saturării capacită ii de absorb ie a solului, partea descompusă sau degradată până la sfârşitul efectului scontat, cât şi necesarul de erbicid afectat realizării unei combateri dorite a buruienilor; aten ie la fenomenul de eroziune şi levigare care poate duce la supradozării, ca urmare a acumulării erbicidului în sol. •

•

• •

•

• •

Respectarea condi iilor de aplicare a erbicidelor în planta iile viticole presupune : buna cunoaştere a speciilor de buruieni, a modului de ac iune a erbicidelor, a spectrului de eficacitate şi a modului de utilizare; protejatrea culturii fa ă de orice contact accidental a erbicidelor sistemice totale, neselective; Erori în administrarea erbicidelor în condi ii climatice defavorabile (stropirile accidentale în perioadele caniculare şi/sau, în perioadele cu vânt, pot să producă fenomene de fitotoxicitate) şi/sau epoca de aplicare. Riscurile fenomenelor de fitotoxicitate sunt reduse în condi iile unei erbicidării preemergente (preventive). Totuşi, apari ia fenomenului de rezisten ă la triazine, numărul mic de substan e active etc. au făcut din erbicidarea preemergentă o tehnică scumpă şi complexă. Respectarea vitezei de lucru în tot timpul ac iunii de aplicare a erbicidelor. Nerespectarea vitezei de lucru în tot timpul ac iunii de aplicare a erbicidelor determină supradozări sau subdozări, ambele cu efecte negative. Preg tirea corespunz toare a echipamentelor de erbicidat: În general pregătirea maşinilor vizează verificarea pompei, pentru constan a presiuni (presiunea de lucru trebuie să fie de minimum (0,5 atm. şi să nu depăşească 1,5 atm), verificarea filtrului, furtunurilor, rezervorului şi mai ales agitatoarelor hidraulice, manometrului, duzelor, (duzele oglindă asigurând o reparti ie mai bună a solu iei la suprafa a solului), înlocuinduse piesele uzate. P strarea şi conservarea corespunz toare a erbicidelor: Erori în manipularea, păstrarea şi conservarea, erbicidelor pot determina fenomene cu urmări negative, ireversibile. Păstrarea şi conservarea necorespunzătoare a erbicidelor şi eviden a incorectă, manipularea în ambalaj impropiu, lipsa etichetelor pentru fiecare produs, în care se va preciza: produsul, substan a activă, data fabrica iei, păstrarea în încăperi cu condi ii de temperatură şi umiditate controlabile conduse neglijent, toate acestea contribuie la efecte nedorite. Pregătirea insuficientă sau superficială a solu iei de erbicide, constituie o altă greşală care favorizează efectul remanent Instruirea atent a personalului muncitor angajat în ac iunea de erbicidare, cunoaşterea şi supravegherea continuă a fiecărui element în cadrul tehnologiei de combatere chimică a buruienilor de către specialişti sunt singurele căi de înlăturare a greşelilor ce conduc la înregistrarea unor efecte extrem de severe. 93

• Substan a activã-Simazin;Grupa triazine şi triazinone; produsul comercial: Simanex 50SC, Simadon 50PU. Simptomele fitotoxicităţii Absorb ia radicularã a erbicidului, ca urmare a unor dozãri necorespunzãtoare tipului de sol, sau o acumulare a erbicidului în sol în urma fenomenului de eroziune şi levigare, determină apari ia unor simptome tipice de clorozã foliară. Caracteristică este nervatura încã verde a limbului foliar şi evolu ia spre necroze •

Substan a activã- Linuron; Grupa- deriva i ureici ; produsul comercial –Afalon Simptomele fitotoxicităţii Clorozarea nervurilor, urmatã de necrozarea acestora, ca urmare a absorb iei erbicidului radicular sau foliar în amestec cu alte erbicide sau uleiuri.

•

•

Substan a activă- Paraquat – Compuşi cu amoniu guaternar; -Gramoxone Simptomele fitotoxicităţii Cloroze marginale şi deformarea frunzei cauzatã de aplicarea necorespunzãtoare a produsului respectiv, la dezmugurit în stadiul de punct verde. De re inut cã toate fenilureicele aplicate în acest stadiu fenologic dau simptome similare.

2,4 D din sare de dimetilaminã ; Grupa- Ariloxiacizi; produsul comercial 2,4 D SDMA . Daunele sunt datorate îndeosebi tratamentelor cu sărurile amidice ale acidului 2,4 D aplicate culturilor pãioase din apropierea planta iei viticole Simptome: deformarea vârfurilor de creştere, o deformare limbului foliar, frunzele iau formă de evantai sau chiar de frunze de pătrunjel şi aspect de piele de broască Absorb ia accidentală foliarã sau radicularã determinã acumularea produsului în lemn (butuc) şi în consecin ã apari ia simptomelor tipice mai mul i ani consecutiv.

94

Gliphosat Substan a activă - Glifosat – Grupa aminofosfana i- produsul comercial Roundup,Glyfos, Glyphogan, Dominator; Basta; Touchdown Simptomele fitotoxicităţii Aplicarea accidentalã a glifosatului pe frunze produce, în general, deformãri ale limbului foliar, fãrã consecin e grave. O eroare de tratament la sfârşitul perioadei de vegeta ie sau aplicarea unui număr mare de tratamente pe sezon, permite translaminarea produsului în plantã şi producerea unor daune grave în anul urmãtor Norflurazon

Simptomele fitotoxicităţii - Clorozarea nervurilor, urmatã de necrozarea acestora, datorită absorb iei erbicidului radicular sau foliar, în amestec cu alte erbicide sau uleiuri

Amitrol Simptomele fitotoxicităţii - Arsuri marginale, urmatã de uscarea limbului foliar, datorită a absorb iei erbicidului radicular sau foliar în amestec cu alte erbicide sau uleiuri

Clorobromuron Simptomele fitotoxicităţii - Clorozarea nervurilor, deformarea limbului foliar, ca urmare a absorb iei erbicidului radicular sau foliar în amestec cu alte erbicide sau uleiuri

95

Tab.nr.1 Ghid de diagnoz a bolilor şi d un torilor vi ei de vie SIMPTOME POSIBILI INAMICI I. Simptome pe mugurii de iarn Posibili agen i de d unare Rosături pe muguri imediat după pornirea în vegeta ie Cotarul cenuşiu (Peribatodes rhomboidaria) Noctuidele (lepidoptera) Scriitorul (Bromius obscurus) Gărgări a rădăcinilor (Otiorrhynchus sulcatus) Muguri mor i (usca i şi înnegri i) Excorioza ( Phomopsis viticola) Necroza bacteriană (Xylophilus ampelinus Acarienii (Tereanichizi şi/sau eriofiizi) II. Simptome pe frunze Posibili agen i de d unare Pe frunzele tinere, rosături sub formă de dungi liniar Scriitorul (Bromius obscurus) arcuite Frunze roase, înfăşurate cu fire mătăsoase, sub formă Molia frunzei (Sparganotis pileriana) de cuiburi; atac în vetre. Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea) Frunze gofrate şi perforate, cu aspect dantelat. Cotarul cenuşiu (Peribatodes rhomboidaria) Noctuidele (lepidoptera) Ploşni a verde (Lygus spinolay) Frunze retezate, rulate în formă de igară, par ial igărarul (Byctiscus betulae) vestejite Frunze cu mezofilul ros, rămân intacte nervurile Cărăbuşeii verzi (Anomala solida,A.vitis,A. Dubita) Frunze mici, gofrate, cu pilozitate abundentă, culoare Acarioza - Acarianul ruginii vi ei de vie, galben-pai şi marginile brunificate, rulate în formă de Calepitrimerus vitis linguri ă. Tripşii-Anapothrips vitis, Drepanothrips reuteri Gale (băşici) pe partea superioară a frunzelor, Erinoza sau băşicarea frunzelor acoperite cu o pâslă alb-roz pe dosul frunzelor. Acarianul galicol specia Colomerus vitis Pe fa a superioară a limbului, pete uleioase apoi Mana (Plasmopara viticola) roşietice, acoperite pe fa a inferioară cu un puf albicios Pete, acoperite cu o pâslă albă cenuşie pe ambele Făinarea (Uncinula necator) fe e ale limbului foliar. Pete mici alb-gălbui care cu timpul confluează, în Acarieni tetranichizi ( Panonycus ulmi, transparen ă se observă in epături Thetranychus urticae) Gale pe fa a inferioară (la hibrizi ) Filoxera (Phylloxera vastatrix) Frunze mici, clorozate ondulate în formă de cornet, cu Eutipoza (Eutypa armeniacae) rupturi şi marginile necrozate. Frunzele tinere, îngroşate şi rulate, prezentând Cicada verde (Empoasca vitis) decolorări marginale şi rupturi. Pete internervuriene, galbene cu reflexe metalice la Fitopasmoze ( Flavescence doree şi Bois soiurile albe şi roşietice la soiurile roşii, o uşoară rulare noir) a limbului spre fa a inferioară, textura casantă a frunzelor atacate. Pete de mărimi variabile, brun-roşcate acoperite pe Botrytis (Putregaiul cenuşiu, Botrytis ambele fe e ale limbului cu un mucegai cenuşiu. cinerea) Pete mai mult sau mai pu in circulare, cu diametrul 2- Putregaiul negru (Guignardia bidwelli) 10 mm, de culoare brun-gălbuie, înconjurate de un halou brun închis. 96

Pete mici internervuriene, brune, cu contur gălbui la soiurile albe şi roşu-rubiniu, cu bordură verzuie, la soiurile roşii. În fina,l esuturile din dreptul petelor se usucă. Pete circulare, cu diametrul până la 2,5 mm, brunînchise, cu o zonă albicioasă în mijloc şi contur negruviolaceu. Pete marginale clorotice, care evoluează în scurt timp în arsuri ce cuprind frunza de jur împrejur, rămânând o insulă neatacată în mijloc. În final, frunzele cad prematur, lăsând pe iolii insera i pe lăstari.

Pătarea roşie a frunzelor sin. rujeola (Pseudopeziza trancheiphila)

Pe frunzele tinere, arsuri marginale şi fisuri longitudinale necrozate pe pe iol, pe frunzele mature pete mici, unghiulare brun-violacee, înconjurate de un halou galben, pe timp umed, pe frunzele infestate se observă un exudat bacterian sticlos. Frunze mici, asimetrice, cu sinusul pe iolar mult deschis, clorozate complet, sau cu îngălbeniri difuze, delimitate sau nu de nervuri Deformarea şi marmorarea limbului foliar (pete galbene, dispuse sectorial pe toată suprafa a limbului) Marginile frunzelor se recurbează către partea inferioară, limbul se pigmentează în roşu la soiurile roşii şi se clorozează la soiurile albe. Clorozarea unor por iuni ale nervurilor de ordin inferior; frunze mici asimetrice cu marginile puternic din ate şi uşor rulate. Frunze mai mult sau mai pu in deformate, garnisite cu numeroase picnidii pustulare negre. Pete internervuriene pe lungime spre marginile foliare, de culoare galben-brună, la soiurule albe şi roşietică la soiurile roşii. Progresiv, esuturile atacate se usucă şi se dislocă, condi ii în care, frunzele atacate apar perforate. Ofilirea bruscă a frunzişului, în special în lunile iulieaugust. Pete mici de 0,5-3 mm, col uroase, brun cafenii, vizibile pe ambele fe e ale limbului foliar.Mai târziu, petele confluează la 8-9 mm, se ecrozează şi se acoperă cu picnidii mici negicioase. Pe fa a superioară a frunzelor, cruste negre ca funinginea. Frunze scheletizate, cu nervurile intacte, învelite în fire mătăsoase sub forma unor cuiburi. Găuri largi, neregulate, cu marginile rotunjite şi aspect dantelat. III. Simptome pe l stari Scurtarea internodiilor, creşteri în zig-zag, fascia ii, aplatizări, noduri duble sau triple, aspect tufos, Scurtarea internodiilor, creşteri în zig-zag şi punctua ii brune dispuse liniar pe lungimea internodiilor

Arsura bacteriană (Xylophilus ampelinus)

97

Antracnoza (Elsinoe ampelina) Boala lui Pirce (Xillela fastidiosa)

Scurt-nodarea vi ei de vie (Grapevine fan leaf virus) Virusul mozaicului arabis (Arabis mosaic nepovirus) Răsucirea frunzelor (Grapevine leafrol closterovirus) Virusul clorozării nervurilor (marburure) (Grapevine flek virus ) Excorioza (Phomopsis viticola) Esca (Forma cronică numită marmorarea frunzelor)

Esca (Forma acută sau apoplexia) Black Dead Arm (uscarea bra elor) Septorioza (Septoria ampelina)

Fumagina (Capnodium salicinum) Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea) Altista sau puricele de pământ (Haltica ampelophaga) Posibili agen i de d unare Scurt-nodarea vi ei de vie (Grapevine fan leaf virus) Fitoplasmoze: îngălbenirea aurie (Flavescence doree şi înnegrirea lemnului (Bois noir)

Pe lăstari tineri de 10-20 cm, fisuri profunde de formă lenticulară care evoluează în ulcere. Pe lăstarii tineri ,pete alungite brun-roscate care pe timp umed se acoperă cu un puf alb. Pe lăstarii tineri infesta i, pete brun-roşietice acoperite cu o pâslă alb-cenuşie. În zona nodurilor, pete brune acoperite cu o pâslă brun-cenuşie pulverulentă. Pe lăstarii erbacei, pete oval –alungite, care evoluează în ulcere, acoperite cu picnidii punctiforme negre. În jurul nodurilor cangrene alungite de culoare cafeniudeschis) Pe lăstarii tineri, leziuni adâncite în esut (asemănătoare rănilor provocate de grindină) de culoare brună cu bordură negricioasă, care pot cuprinde lăstarul de jur împrejur, ducând adesea la uscarea lui, mai ales când este foarte tănăr. Lăstari cu internoduri scurte, frunze mici, şi aspect de tufă. Lăstari pipernici i, cu leziuni necrotice la punctul de inser ie pe coardă. Lăstari rigizi, îndrepta i în sus, usca i par ial sau integral ,cu internoduri scurte în zig-zag, şi urme de în epături,

Arsura bacteriană (Xanthomonas ampelina) Mana (Plasmopara viticola) Făinarea (Uncinula necator) Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) Putregaiul negru al vi ei de vie (Guignardia bidwellii) Putregaiul alb al strugurilor (Coniella diplodiella) Antracnoza (Elsinoe ampelina)

Eutipoza (Eutypa armeniacae) Excorioza (Phomopsis viticola )

Acarioza ( Acarianul Colomerus vitis ) Tripşii (Anapothrips vitis, Drepanothrips vitis) Ploşni a verde (Lygus spinolay ) Incizii inelare pe lăstarii tineri, uscarea lăstarilor Cicada gheboasă ( Ceresa bubalus) ataca i. La baza lăstarilor tineri, un manşon pufos din secre ii Cicada prunului (Mercalfa pruinosa) ceroase de culoare albă. Lăstari reteza i, ca de foarfece, şi traşi în galerii, în Forfecarul (Lethrus apterus) pământ. IV Simptome pe ciorchini tineri şi boabe Posibili agen i de d unare Boabe mici, meiate, sau mărgeluite, recoltă scăzută Scurt-nodare (Grapevine fanleaf virus ) Uscarea inflorescen elor şi/sau stafidirea boabelor Fitoplasmoze (Flavescence doree, Bois strugurilor. noir) Necrozarea longitudinală a rahisului, stafidirea Arsura bacteriană (Xanthomonas boabelor. ampelina) Uscarea par ială a florilor şi cârceilor, ciorchini cu Boala petelor roşii sau rujeola boabe pu ine. (Pseudopeziza tracheiphila) Ciorchinii tineri îşi recurbează rahisul în forma literei S, Mana vi ei de vie (Plasmopara viticola, pe se acoperă cu un puf albicios, se uscucă şi cad,. ciorchinii tineri aspectul atacului este Boabele mai mari de 2,5 mm diametru, se brunifică, numit Rot-gris; pe boabele dezvoltate devin pieloase, se zbârcesc şi se desprind de pe aspectul atacului este numit Rot-brun.) ciorchine. Inflorescen ele atacate se brunifică şi se usucă; Făinarea vi ei de vie (Uncinula necator) boabele sunt acoperite cu o pâslă, alb-cenuşie, creşterea lor este incetinită sau chiar stopată, astfel pieli a crapă, descoperind semin ele. Ciuperca emană un miros caracteristic de mucegai. Inflorescen ele tinere, imediat după înflorit, se Putregaiul cenuşiu al strugurilor (Botrytis brunifică, se usucă şi cad. cinerea) Antracnoza (Elsinoe ampelina) Excorioza (Phomopsis viticola) 98

IV Simptome pe boabele verzi Pe boabele tinere, pete rugoase, negre Rosături pe organele florale şi boabe.

Posibili agen i de d unare Acarieni eriofizi şi tetranichizi Cosaşul ghebos (Ephipiger ephipiger) Molia pitică a strugurilor (Argyrotaenia ljungiana) Pe pieli a boabelor în pârgă, apar pete galbene-cenuşii Putregaiul cenuşiu al strugurilor (Botrytis care se extind şi se acoperă cu un puf cenuşiu brun – cinerea) purverulent, pieli a crapă şi în final boabele putrezesc. Pe boabele verzi, pete circulare ini ial alburii. În scurt Putregaiul negru al strugurilor timp centrul petei se adânceşte, întreg bobul, devine (Guignardia bidwelli) negru cărbunos tare şi mumifiat şi se acoperă cu picnidii punctiforme negre. O parte din strugurii mumifia i rămân atârna i pe coarde şi în cursul iernii. Boabele mature, îşi perd turgescen a, (simptome de Putregaiul alb al strugurilor Coniella opăreală), capătă o culoare palidă roz-albăstruie, se diplodiella) acoperă cu picnidii pustulare mici alb-cenuşii îngropate în epiderma bobului. În final se stafidesc şi cad. Boabele mature se brunifică uniform, apoi se acoperă Putregaiul amar al strugurilor cu borboabe moi dispuse în cercuri (Melanconium fuligineum) concentrice.Boabele atacate au un gust amar. Pe boabele verzi, pete circulare adâncite în pulpa Antracnoza (Elsinoe ampelina) bobului de culoare brun-închis cu centrul alb-catifelat, şi marginea brună negricioasă. Pe boabele mature, pete brun –violacee la soiurile Putregaiul acid al strugurilor (fitopatie negre şi roşii-cărămizii la soiurile albe, acoperite cu complexă cauzată de o floră fungică şi larve albe de Drosofila melanogaster. În final boabele bacteriană şi larvele musculi ei Drosofila atacate sunt golite de con inut, rămâne doar pieli a melanogaster) gofrată şi mumifiată. Strugurii ataca i degajă un miros puternic de acid acetic. Bobocii florali,inflorescen ele şi apoi ciorchinii foarte Moliile strugurilor genera ia I (Lobesia tineri sunt înveli i în fire mătăsoase albe, printre care botrana şi/sau Eupoecilia ambiguella) se găsesc larve de 10-14 mm lungime, verzi sau brune) Pe boabele mature pete brune, acoperite cu broboane Monilioza (Monilinia fructigena) mici albicioase, pe timp ploios boabele putrezesc, pe timp secetos se stafidesc. Pe boabele verzi şi/sau în pârgă, găuri mici Moliile strugurilor genera ia II şi III înconjurate de un halou brun; boabele pot fi pline cu (Lobesia botrana şi/sau Eupoecilia must sau goale zbârcite şi uscate; în interiorul ambiguella) boabelor atacate larve verzi su brune. Pe pieli a boabelor încă verzi, apar numeroase pete Esca, forma cronică (sindrom produs de brun-violacee, acoperite cu pustule negre, foarte ciuperci din clasa Bazidiomicetes) frecvent boabele atacate îşi pierd turgescen a şi se stafidesc. Pe rahisul ciorchinilor ataca i, leziuni ovale brun- Excorioza (Phomopsis viticola) roşietice, florile avortează; În preajma maturării pe boabe se formează pete brune în dreptul cărora pieli a se întăreşte şi se acoperă cu punctişoare negre. V. Simptome pe lemnul multianual şi butuc Posibili agen i de d unare La exterior, coardele infestate prezintă orificii, iar în Sfederitorul tulpinilor (Synantedon interior, galerii ascendente. tipuliformis) Galerii în interiorul coardelor Adul i şi larve de Sinoxilon Sex-dentatum 99

Tumori mari (6-10 cm) pe scaunul butucului sau la punctul de altoire; Tumori mici pe lungimea butucului şi/sau pe bra ele mai vechi de un an, care putrezesc şi cad la sfârşitul fiecărui an , urmând să reapară în sezonul următor. Creşterea în grosime a trunchiului, formarea unei scoar e spongioase şi rugoase, cu aspect de plută; fisuri longitudinale ale scoar ei lăstarilor. Formarea unei umflături în zona punctului de altoire; striuri şi încre ituri adânci pe fa a cambiană a scoar ei În perioada de repaus, butuci cu aspect de caduc de salcie plângătoare, lemn nematurat Butuci debili care pornesc în vegeta ie cu întârziere şi neuniform Primăvara, pete brune la baza coardelor, care evoluează în ulcera ii.Atacul estival produce ştrangularea coardelor şi excoria ii ale scoar ei. Pe coarde în perioada de repaus, pete roşii-violacee acoperite cu punctişoare negre. Pe coarde, pete alungite de 2-2,5 mm lungime acoperite forma iuni screro iale negre de 2-4 mm lungime şi 1-3 mm lă ime. Decolorării cenuşii pe scoar ă, înconjurate de pete negricioase. În sec iune transversală, lemnul atacat, prezintă zone anuale de atac, formate din esuturi spongioase gălbui, înconjurate de leziuni necrotice profunde. Pe scoar a butucului atacat apare o iască în formă de scoică. În perioada de repaus, aspectul de bra moarte, care în sec iune transversală, prezintă leziuni ulceroase şi necroze VI. Simptome pe r d cini şi colet Tumori mari (6-10 cm) pe scaunul butucului sau la punctul de altoire. Pe rădăcinile atacate şi între scoar ă şi lemn, o plasă de miceliu de culoare albă şi mai târziu brună, cu timpul scoar a se exfoliază descoperind lemnul de culoare brun-negricioasă. Pe rădăcinile atacate, pete, brun-închis; sub scoar ă, lame pâsloase formate din miceliu alb cremos şi cordoane miceliene brun-negricioase fosforescente.La baza butucului, toamna, apar fructifica iile ciupercii sub forma unor pălării galben-brune Butuci usca i, sau bra e uscate

Rosături pe rădăcini

Cavită i sub forma unor galerii Rosături sub forma unor canale înguste 100

Cancerul bacterian tumefaciens)

(Agrobacterium

Scoar ă de plută (virusul Grapevine corky bark) Boala lemnului striat (Grapevine stem pitting) Fitoplasmozele (Flavescence doree, Bois noir) Arsura bacteriană (Xylophilus ampelinus) Boala lui Pirce (Xilella fastidiosa) Excorioza (Phomopsis viticola) Făinarea (Uncinula necator) Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) Alternarioza etc. (Alternaria Esca (sindrom produs de mai multe ciuperci din familia bazidiomicetes) Eutipoza (Eutypa armeniacae) Posibili agen i de d unare Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens) Putregaiul alb lânos (Rosellinia necatrix)

Putregaiul fibros (Armilaria mella)

Eutipoza (Eutypa lata) Excorioza ( Phomopsis viticola) Esca Black-Dead Arm Larva, cărăbuşului de mai (Melolonta melolonta) Larva, gărgări ei rădăcinilor vi ei de vie Othiorrinchus sulcatus Cărăbuşul marmorat (Phylophylla fullo) Scriitorul (Adoxus obscurus)

Putregaiul cenuşiu

Tab. Nr.2 Familia

Produsul comercial

Benzimidazoli

Timp pauz pân la recoltat Benlate 50WP 0,06-1%; Benomyl 45 zile 50WP 0,1%; Topsin M 70 WP 0,10,12 %; Metoben 70 PU 0,150,2%; Derosal 50 WP 0,08-0,1%; Bavistin FL 0,06-0,1%; Goldazim 500SC 0,08-0,1% Teldor 500 SC 0,1 % 7-14 zile Sekoya 21 zile

Hidroxianilide Phenyl pyridylamine Switch 62 WG 0,06 Phenyolpyrroli 60 zile Anilinopirimidine Mythos 0.3% 21 zile Calidan SC 0,2%, Sumilex 50WP 12-21 zile Dicarbiximide

Carboxamide Biologice Trichoderma v.

0,1-0,15%; Sumilex 50FL 0,1%), (Konker 0,15%; Ronilan 50 WP 0,075% Cantus 21 zile

Trichodex 25 WP

Perioada A:sfârşitul înfloritului Perioada C: debutul pârgii

A

A-B-C.D A-B-C-D A-B-C A-B-C-D B-C-D

Observa ii Pentru prevenirea fenomenului de rezisten ă aplica i maxim 1 tratament /familie/ sezon

A-B-C-D A-B-C-D

Perioada B: încheierea strugurilor Perioada D: 3 s pt mâni înainte de recoltat

F inarea

Tab nr.3 Autorizat contra manei

Autorizat Produsul comercial contra putregaiului negru NU Karathane NU Kumulus DF 0,3%; Microthiol Special 0,2-0,3%; Thiovit PU 0,3%;Thiochon 80 PU 0,4%, Sulfomat PU 0,4%, sau sub form de Sulf pulbere: Sulfomat P 20 kg/ha, Thiochon 98 PP 20kg/ha.

Organice Sulf

NU NU

IBS

NU

NU

Strobiruline

DA

DA

Spiroxamine Quinoxifen Metrafenone

NU NU NU

NU NU NU

Contact Penetrantre

3 zile

Perioada aplic rii

Topas 100 EC, Vectra 10 SC, Bumper 50 EC, Anvil 0,02%, Systhane 0,02% Quadris SC 0,075%; Universalis 0,25% Éclair 49 WG 0,05%, Stroby, Flint Falcon, Prosper Cristal Vivando

101

Perioada de protec ie 10 zile 5-10 zile

12-14 zile 10-14 zile 12-14 zile 12-14 zile 12-14 zile

Mana

Tab nr.4 Grupa

Produsul comercial

Sistemice

contact

Organice

Cuprice

Anilide

Fosetil de Al

Penetrantre

Strobiruline

Qol. DMM ZO Cimoxanil

Durata de protec ie 10 zile

Intervalul dintre 2 tratamente 8 zile maxim

10 zile

8 zile maxim

10-12 zile

10 zile maxim

10-14 zile

12 zile maxim

Quadris SC 0,075%; Universalis 0,25% Éclair 49 WG 0,05%, Verita 0,25% Stroby, Flint

10-12 zile

10 zile maxim

Verita, Tertio Acrobat MZ 0,2%; Forum Star WDG 0,175%)

10-12 zile 10-12 zile

10 zile maxim 10 zile maxim

Electis

10-12 zile

10 zile maxim

10-12 zile

8 zile maxim

Captadin 50PU 0,2 %; Merpan 5OWP 0,2%;Captan 50WP 0,2%; Orthocid super 60 PU 0,2%, Folpan 50WP 0,2%.Dithane M45; 80 W; Novozir MN 80 0,2%; Vondozeb0,2%; Mancozeb 80 0,2% Antracol 70WP 0,2-0,3%) Polyram DF 0,2%; Bouille bordelaise 0,5%, Champion 50WP-0,3%; Kocide 101-0,4%; Kocide 2000 0,15%; Funguran OH50WP; Vitra 50WP 0,2%,Turdacupral 50PU 0,4%; Cobox 50PU 0,4%; Curenox 0,4% Ridomil Gold MZ 0,25% ;Ridomil Plus 42,5 0,3% Planet 72 WP)B Galben 35 SD, Patafol PU 0,2%; Manoxin Forte 60PU 0,25%; Manoxin Total 60PU 0,25 Mikal B 0,3%; Mikal M 0,3-0,4%; Mikal 0,3%.

Curzate Manox 0,15%; Curzate Super 0,3%; Curtine V 0,3%

Un produs preventiv inhib mai ales germina ia sporilor. Aceste produse, de suprafat sau de contact,trebuie aplicate înainte de contaminare

Un produs curatif est capabil s inhibe dezvoltarea miceliului din esuturi (în perioada de incuba ie). Aceste produse sunt sistemice sau penetrante

Dou produse din familii chimice diferite pot avea un efect de sinergie atunci când sunt aplicate împreun . Un produs A singur are o eficacitate X, un produs B singur are o eficacitate Y, împreun A+B d o eficacitate Z > X+Y.

102

Tab. Nr.5 Grupa Organometalice Carbinoli Formamide

Tab. Nr.6 Grupa Insecticide de origine mineral Insecticide anorganice organofosforice

insecticide carbamice. Insecticide piretrinoide Neonicotinoide

Acaricide Produsul comercial

Mod de acţiune

Poziţionare

Torque 50 WP, Peropal 25WP Neoron 500 EC Kelthane 18,5 EC

contact şi ingestie asupra ou lor, larvelor şi adul ilor contact cu efect asupra formelor mobile

Omite 57 E Nissorun 10 WP.

contact şi ingestie cu efect asupra formelor mobile

Pe vegeta ie

Envidor

De contact cu efect asupra formelor mobile

Pe vegeta ie

Pe vegeta ie Pe vegeta ie

Insecticide Produsul comercial Uleiul mineral US1 sau Ulei Spindel care se aplic în concentra ie de 1,5-2%. Sulful muiabil, Polisulfura de calciu sau Zeama sulfocalcic Nogos 100EC, Diazol 60EC, Carbetox 57 EC, Actelic 50 EC, Ecalux 25 EC, Onefon 90 s.a. Victenon 50 WP, Sevin 85 WP, Insegar 25 WP, Lannate 90WS, Larvin 375, Sintox 25 Fastac 10 EC, Talstar 10 EC, 40Ec, Supersect 10EC, Decis 25 Flow, Decis VUR, Sumialpha 2,5 EC Confidor, Calypso, Actara , Mospilan

Insecticide inhibitoare a metamorfozei insectelor

Dimilin SC 48, Andalin DC 25, Cascade 5 EC, Sonet 100 EC, Nomolt 15 SC, Alsystin 25 WP.

Diverse

Regent 200SC, Cess 25 WP, Evisect

:.

103

Mod de acţiune

Poziţionare

contact asupra ou lor de acarieni, p duchi de frunze, larve şi p duchi testoş au propiet i insecticide, acaricide, şi fungicide. Sunt produse de contact contact, ingestie şi respira ie, producând moartea prin paralizie.

perioada de repaus

contact şi ingestie, unele produse au ac iune sistemic contact, ingestie şi respiratie, având o puternic ac iune de şoc activitate sistemic ridicat în plant , ac ionând asupra insectelor d un toare prin contact şi ingestie. Insecticide inhibitoare a sintezei chitinei

perioada de repaus Pe vegeta ie

Pe vegeta ie Pe vegeta ie

Pe vegeta ie

Pe vegeta ie

Pe vegeta ie

Momentul aplicarii tratamentul ui 1 In perioada de repaus vegetativ pân la declanşarea vegeta iei Iarna ian. şi febr. şi prim vara dec. I+II din luna martie

Tab.nr.7. GHID ORIENTATIV DE COMBATERE INTEGRAT Boala sau d un torul M suri agrotehnice 2 Eutipoza (Eutypa armenicae) (Hansf) Carter

A BOLILOR ŞI D UN TORILOR VI EI DE VIE Metode de combatere M suri biologice M suri chimice Produsul recomandat

104

3 -Eliminarea sursei de infec ie: butuci usca i, coarde, lemn mort infectat si arderea lor -Eliminarea altor specii gazdă din apropierea planta iilor (caişi infecta i) -Efectuarea tardivă a tăierilor în uscat (aprilie) -Reformarea butucilor ataca i dacă necroza nu atinge portaltoiul, pornind de la un lăstar lacom. -Limitarea numărului şi suprafe ei plăgilor tăiate -Aplicarea echilibrată a îngrăşemintelor cu azot.

4 Preventiv la înfiin area noilor planta ii se recomandă , tratamente de îmbăiere a butaşilor în solu ii con inând sporii ciupercii Trichoderma harzianum (Trichodex 25 WP 0,2% )

Viroze GFLV Grapevine fan leaf virus ArMV Arabis mosaic virus GLRa V Grapevine leafrol GVB Grapevine Corky Bark

-Eliminarea focarelor de infec ie, scoaterea şi arderea butucilor afecta i -Igiena solului măsură obligatorie pentru infiin area noilor planta ii pe soluri libere de nematozi -Folosirea portaltoilor rezisten i la nematozi 5BB,8 B,SO4,1616 C. -Repausul solului 1-2 ani inainte de înfiin area noilor planta ii si cultivarea cu premergatoare care nu favorizează înmul irea nematozilor

Combaterea vectorilor prin utilizarea ciupercilor nematofage şi a bacteriilor antagoniste

Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens) (Smith si Townsend) (Conr.)

- Respectarea strictă a măsurilor de carantină fitosanitară - Ob inerea materialului săditor viticolsănătos -Selectia fitosanitara. Asolament 4-5 ani in scoala de vite. -Eliminarea sursei de infec ie , arderea butucilor bolnavi şi dezinfectarea lucului cu Formalină 3-5l/

Suşa K84 de Agrobacterium radiobacter produce un antibiotic care inhibă dezvoltarea patogenului.

5 Badijonarea sec iunilor tăiate cu mastici cicatrizan i ce con in mancozeb, cupru, ciproconazol, fusilazol Tratamente aplicate imediat după tăierile în uscat pentru protejarea rănilor tăiate cu: -Bavistin -Punch 40EC -Kocide Combaterea chimică a buruienilor gazdă pentru nematozi cu erbicide sistemice specifice, Combaterea insectelor vectori cu insecticide din grupa piretroizi de sinteză

Dezinfec ia uneltelor folosite la tăiere prin îmbăiere intr-o solu ie de formalină 3-5 % sau hipoclorit de sodium 1% -Aplicarea tratamentelor cu fungicide sistemice reduce intensitatea atacului

Con % 6

0,06 0,05 0,4

1 In perioada de repaus vegetativ pân la declanşarea vegeta iei Iarna ian. şi febr. şi prim vara dec. I+II din luna martie

105 Cu 5-10 zile înainte de înmugurire (umflarea mugurilor). Martie (dec. a III-a). Aprilie (dec. a II-a)

2 Esca (Apoplexia) Stereum hirsutum (Wald) Blak Dead Arm Esca (Apoplexia) Stereum hirsutum (Wald) Blak Dead Arm

Excorioza (Guignardia baccae Cav. Jacz) Necroza patata (Rhacodiella vitis Sterenberg). Antracnoza (Elsinoe ampelina Paduchele testos (Partenolecanium corni Beche). Paduchele lânos (Pulvinaria vitis) Cotarul cenuşiu (Peribatodes rhomboidaria)

Pirala (molia) vitei de vie (Pyralis vitana Fab.) Tripsul vitei de vie (Anaphotrips vitis Pniesnei)

3 -Limitarea sursei de inocul :eliminarea sistematică şi totală a sursei de contaminare (lemn mort contaminat) -Limitarea riscului de contaminare:evitarea provocării rănilor puternice în timpul tăierilor Evitarea excesului de azot şi a lipsei de apă -Limitarea sursei de inocul :eliminarea sistematică şi totală a sursei de contaminare (lemn mort contaminat) -Limitarea riscului de contaminare:evitarea provocării rănilor puternice în timpul tăierilor Evitarea excesului de azot şi a lipsei de apă -Iarna se fac observa ii cu privire la prezen a patogenilor pentru a se decide necesitatea ulterioară a tratamentelor -In măsura posibiltă ilor coardele atacate se elimină prin tăieri se strâng şi se ard. -Efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor agrotehnice -Monitorizarea densită ii femelelor hibernante prin controlul coardelor şi butucilor. -Coardele atacate se strâng şi se ard. -Efectuarea unor arături adânci pentru distrugerea larvelor hibernante -Dupa tăierea în uscat coardele din planta iile infectate se strâng şi se ard..

-In focarele de atac cunoscute din anii preceden i se recomandă: -Răzuirea scoar ei exfoliate de pe butuci şi distrugerea prin ardere. -Efectuarea tăierilor în uscat la momentul optim şi arderea materialului rezultat din tăieri

4 Obtinerea de material viticol sănătos prin îmbăierea butaşilor intr-o solu ie pe bază deTrichoderma Trichodex 25 WP 4 %) Obtinerea de material viticol sănătos prin îmbăierea butaşilor intr-o solu ie pe bază de Trichoderma Harzianum (Trichodex 25 WP 4 %)

5 Protejarea plăgilor tăiate cu produse din grupa benzimidazoli şi carbama i Benlate WP Punch 40 EC Protejarea plăgilor tăiate cu produse din grupa benzimidazoli şi carbama i Benlate WP Punch 40 EC

6

0,06 0,05

0,06 0,05

Strategia este ra ionalizată la nivel de parcelă. Perioada sensibilă fiind cuprinsă începând de la dezmugurit stadiul 06 până în fenofaza 2-3 frunzuli e stadiul 09 In stadiile de ou larvă şi adult păduchi sunt parazita i de specii utile

Tratamentul se aplică în focare la apari ia larvelor hibernanteUlei mineral US 1 Oleodiazol

Protejarea entomofaunei utile cu rol important în limitarea înmul irii speciei.

Primul tratament se aplică la odată cu migrarea majorită ii larvelor hibernante, exclusiv în condi iile depăşirii PEDcu: Ulei mineral US 1 Oleodiazol

Protejarea entomofaunei utile

In focarele de atac se recomandă aplicarea unui tratament înainte de dezmugurit cu: Ulei mineral US 1 Oleodiazol

1,5 1,5

1,5 1,5

1,5 1,5

1 La dezmugurire Aprilie

La dezmugurire Aprilie

106

In faza de 57 cm lungime l star, degajarea inflorescen ei 25 aprilie – 5 mai

2 Filoxera galicolă (Phylloxera vastatrix Planch.)

3 -Distrugerea lăstarilor cu prima serie de gale pe frunze . Adunarea si distrugerea lor nu necesită mult timp deoarece frecven a galelor din prima serie este redusă. -Metoda cea mai sigură şi eficientă este altoirea soiurilor de vi ă europeană pe portaltoi americani rezisten i: Vitis rotundifolia , V. rupestris, V. riparia, V. cordifolia, V. cinerea, V. berlandieri

4 Înmul irea dăunătorului este frânată de activitatea unor organisme entomofage prădătoare: acarieni, neuroptere, tripşi, coleoptere şi diptere

Acarieni.: Tetranychus urticae, Panonycus ulmi, Eotetranychus carpini.Erinoza Colomerus vitis, Acarioza Calepitrimerus vitis

Aplicarea corectă şi la timpa tăierilor în uscat Strângerea şi arderea resturilor vegetale rezultate din tăieri Aratura adancă de toamnă cu îngroparea tuturor resturilor vegetale Distrugerea buruienilor in timpul vegetatiei Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor în verde

Protejarea entomofaunei utile Refacerea echilibrului pradător/dăunator prin colonizarea naturală sau artificială cu prădători, (Typhlodromi)

Antracnoza Excorioza Patarea rosie (Pseudopeziza trancheiphilla Putregaiul negru (Guignardia bidwelli

-Arderea materialului infectat rezultat după tăieri -Executarea unor arături adânci de toamnă sau primăvară pentru îngroparea resturilor contaminate (frunze, struguri mumifia i) -Efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor agrotehnice

Acarieni

Distrugerea buruienilor in timpul vegetatiei Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor în verde

Făinarea (Uncinula necator Schw. Burr)

Incărcătura moderată de ochi pe butuc, fertilizare ratională fără exces de azot, între inerea curată a terenului,, lucrări şi operatii in verde ra ionale.

Pirala (molia) vitei de vie (Pyralis vitana Fab.)

Controlul permanent al evolu iei atacului pentru stabilirea oportunită ii tratamentului

Protejarea entomofaunei utile Refacerea echilibrului pradător/dăunator Biofungicide cu Ampelomyces Quignalis 35 g/ha Capcane feromonale de supraveghere AtraPil pentru stabilirea curbei de zbor

5 În planta ii înfiin ate pe rădăcini propii sau planta iile de portaltoi şi HPD, tratamentele se aplică în focare cunoscute din anul precedent, în intervalul dezmugurit-degajarea primelor 2-3 frunzuli e momentul migrării larvelor :Calypso 480 SC Actara 50 EC In condi iile depăşirii PED-ului se aplică un acaricid specific: Demitan Torque Nissorun Envidor În combina ie cu un produs pe bază de sulf muiabil Kumulus DF Thiovit PU Antracol 70 WP Poliram DF Dithane M45 Folpan 50 WP Folicur Multi Shavit F 71,5WP Euparen 50 WP Thiovit PU Demitan Torque Nissorun Envidor Kumulus DF Thiovit PU Microthiol Special Sulfomat PU Actara Cess 25WP Cascade 5EC

6

0,02 0,02 0,06 0,05 0,8 0,5 0,3 0,3 0,2 0,2 0,25 0,2 0,25 0,2 0,25 0,3 0,06 0,05 0,8 0,5 0,3 0,3 0,3 0,4 0,02 0,04 0,1

2 Mana (Plasmopara viticola Berk et Curt. Bert et De Toni). Excorioza. Putregaiul Negru Antracnoza

3 Araturi adânci pentru îngroparea resturilor contaminate (frunze, struguri mumifia i) Drenarea terenurilor care re in apa Folosirea formelor de conducere inalte si semiinalte Executarea la timp a operatiunilor in verde, Combaterea buruienilor

4 Extractele de alge brune Ascophylum nodosum Extractele de compost natural (bălegar)

5 Antracol 70 WP Poliram DF Bravo Folpan 50 WP Folicur Multi Shavit F 71,5WP Euparen 50 WP

6 0,2 0,2 0,2 0,2 0,25 0,2 0,25

Inainte de inflorit 20 mai – 1 iunie

Mană (Plasmopara viticola Berk et Curt. Bert et De Toni).

Executarea la timp a operatiunilor in verde, Combaterea buruienilor Drenarea terenurilor care re in apa

Extractele de alge brune Ascophylum nodosum Extractele de compost natural (bălegar)

Făinare (Uncinula necator Schw. Burr)

Executarea la timp a lucrărilor in verde, Combaterea buruienilor

Biofungicide cu Ampelomyces Quignalis 35 g/ha

Tripsul vi ei de vie (Anaphotrips vitis Pniesnei)

Evaluarea popula iei prin scuturarea lăstarilor tineri pe o folie neagră Aerarea peretelui vegetativ

0,3 0,3 0,05 0,2 0,2 0,12 0,1 0,2 0,4 0,25 0,2 0,02 0,04 0,1 0,15

Moliile strugurilor Eudemisul (Lobesia botrana Den. Et Schiff.) Cochilisul vitei de vie (Eupoecilia ambiguella Hb. Mana Făinarea Pătarea rosie. Păduchele lânos Păduchele estos

Conducerea pe tulpini inalte si semiinalte. Efectuarea la momentul optim a tăierilor în uscat Strângerea şi arderea materialului rezultat după tăieri Executarea la timp si corecta a plivitului, copilitul si dirijarea lastarilor.

Protejarea entomofaunei utile aplicarea tratamentelor exclusive în condi iile depăşirii PED-lui Folosirea capcanelor feromonale Folosirea biopreparatelor: Dipel 2WP-0,05% Ecothec Extra -0,15% Biobit -0,15%

Mikal M Mikal Flash Éclair Universalis Verita Profiler Falcon 460 EC Stroby DF Folicur solo 250 EW Topas 100 EC Systhane 12 EC Actara Cess 25WP Cascade 5EC Nomolt SC Insegar 25WP Match EC Cascade 5EC Calypso 480 SC Proteus Sevin 85 WP Marschal Éclair Quadrix

0,03 0,05 0,1 0,02 0,02 0,15 0,1 0,05 0,08

Nurelle D Insegar 25 WP Nomolt 15 SC

0,07 0,03 0,05

107

1 Dupa degajarea ciorchinilor, l stari de 20-25 cm lungime Mai

Imediat dupa inflorit (scuturare petalelor si legarea boabelor) 15-25 iunie

Executarea la timp a lucrărilor in verde Desfrunzitul par ial în zona strugurilor pentru aerisirea şi pătrunderea razelor solare Executarea la timp a lucrărilor in verde Aerarea peretelui vegetativ

Protejarea entomofaunei utile

1

Creşterea boabelor (la 10-15 zile 25 iunie-10 iulie

Inchegarea ciorchinilor în forma caracteristic

108

2 Putregaiul cenuşiu al strugurilor (Botrytis cinerea Pers.)

3 Desfrunzitul par ial în zona strugurilor cu efect de limitare a dezvoltării putregaiului cenuşiu, ca urmare a aerării spa iului din zona strugurilor.

4 Tratament cu produse pe baza de Trichoderma Harzianu Trichodex 25 WP 2,0 kg/ha

Mana Antracnoza Pătarea roşie.

Dirijarea corectă a lăstarilor, plivitul şi copilitul

Cărăbuşul verde al vi ei de vie (Anomala solida Er) Mana Putregaiul negru

Efectuarea în primăvară a unor arături adânci pentru reducerea rezervei (larve şi adul i) Strângerea şi distrugerea adul ilor diminea a. Executarea la timp a lucrărilor în verde Aerarea peretelui vegetativ

Atractan i sexuali specifici

Făinarea

Executarea la timp a lucrărilor în verde Aerarea peretelui vegetativ

Biofungicide cu Ampelomyces Quignalis 35 g/ha

Putregaiul cenuşiu al strugurilor

Desfrunzitul par ial în zona strugurilor cu efect de limitare a dezvoltării putregaiului cenuşiu, ca urmare a aerării spa iului din zona strugurilor.

Tratament cu produse pe bază de Trichoderma Harzianum Trichodex 25 WP 2,0 kg/ha

soiului. 10-25 iulie

Rovral Teldor Konker Mythos

5

6 0,1 0,1 0,15 0,3

Mikal M Secure Electris Verita Ridomil gold MZ Calypso Actara Confidor Champion 50 WP Kocide 101 Funguran 50 WP Vitra 50 WP Turdacupral 50 PU Cobox 50 PU Curenox 50 PU Falcon 460 EC Stroby DF Folicur solo 250 EW Orius 255 EW Vectra 10 SC Topas 100 EC Teldor Mythos Switch 62 WG

0,3 0,12 0,15 0,25 0,25 0,02 0,02 0,07 0,3 0,4 0,3 0,2 0,4 0,4 0,4 0,01 0,02 0,04 0,04 0,02 0,02 0,1 0,3 0,06

1 Pârg la soiurile timpurii 25 iulie- 20 august

109

Pârg soiurile de struguri de mas 20august – 30 octombrie Cu circa 3 s pt mâni înainte de recoltat Dec. a III- a lunii august Dec. a II- a lunii sept. Dup c derea frunzelor Noiembriedecembrie

2 Mana

3 Aerarea peretelui vegetativ prin desfrunzitul par ial în zona strugurilor

4

Făinarea

Aerarea peretelui vegetativ prin desfrunzitul par ial în zona strugurilor

Biofungicide cu Ampelomyces Quignalis 35 g/ha

Putregaiul cenuşiu al strugurilor

Aerarea peretelui vegetativ prin desfrunzitul par ial în zona strugurilor

Trichodex 25 WP 0,2 %

Putregaiul cenuşiu al strugurilor

Aerarea peretelui vegetativ

Trichodex 25 WP 0,2 %

Putregaiul cenuşiu al strugurilor

Aerarea peretelui vegetativ

Trichodex 25 WP 0,2 %

Moliile strugurilor

Insect. Biologice, trat. Se aplica pt gen III –a numai la soiurile cu coacere tardivă

Capcane feromonale Dipel 0,5 Thuringin 3,0

Excorioza Esca Antracnoza Necroza pătată Eutipoza

Eliminarea sursei de infec ie: butuci usca i, coarde, lemn mort infectat şi arderea lor -Eliminarea altor specii gazdă din apropierea planta iilor (caişi infecta i)

5 Champion 50 WP Kocide 101 Funguran 50 WP Vitra 50 WP Turdacupral 50 PU Cobox 50 PU Curenox 50 PU Sulf muiabil Kumulus DF Microthiol Thiovit PU Tiochon 80 PU Teldor Mythos Switch 62 WG Teldor Mythos Chorus

6 0,3 0,4 0,3 0,2 0,4 0,4 0,4 3-4 0,3 0,3 0,3 0,4 0,1 0,3 0,06 0,1 0,3 0,15

Teldor Mythos Chorus Insegar Cascade

0,1 0,3 0,15 0,3 1,0

Tab nr. 8.

AGEN I DE D UNARE SECUNDARI AI VI EI DE VIE

110

Momentul aplic rii tratamentului

Boala sau d un torul

1 Creşterea L starilor Genera ia I. Sfârşitul lunii iunie-începutul lunii iulie Maturarea strugurilor Genera ia a II-a septembrieoctombrie Dup înfloritparg soiurilor timpurii 1 iunie 15 august 25 aprilie-20 mai

2 Omida păroasă a dudului (Hyphantria cuneea Druy)

3 Stângerea şi arderea lăstarilor cu cuiburi de omizi

4 Protejarea prădătorilor utilizarea bioproduselor în condi iile depăşirii PED-ului Dipel 0,5 Thuringin 3,0

5 Aplicarea tratamentelor chimice în condi iile depăşirii PEDului Insegar Cascade

Omida păroasă a dudului

Stângerea şi arderea lăstarilor cu cuiburi de omizi

Protejarea prădătorilor utilizarea bioproduselor în condi iile depăşirii PED-ului Dipel 0,5 % Thuringin 3,0 % Protejarea prădătorilor

Aplicarea tratamentelor chimice în condi iile depăşirii PEDului Insegar Cascade

1-30 iunie 10 iunie - 1 octombrie 5 mai – 25 iunie

M suri agrotehnice

Afidele vi ei de vie (Aphis fabae Scopoli, Aphis grossypi Glover) Gărgări a rădăcinilor vi ei de vie (Otiorrhyncus Sulicatus F.) Cicada verde – Empoasca vitis

Distrugerea buruienilor Distrugerea plantelor gazdă Executarea la momentul optim al lucrărilor în verde Executarea corectă şi la timp a lucrărilor solului care distrug o parte din larve, reducând atacul. Strângerea şi distrugerea adul ilor Distrugerea plantelor gazdă Efectuarea la timp a lucrărilor în verde

Sfinxul vi ei de vie (Pergesa lineata ) Cicada gheboasă (Ceresa bubalus Fabricius) Forfecarul vi ei de vie (Lethrus apterus Lamx)

Mobilizarea solului Distrugerea buruienilor Praşile repetate pentru distrugerea buruienilor eventuale plante gazdă Executarea arăturilor de toamnă şi a praşilelor contribuie la distrugerea galeriilor respectiv a numărului dăunătorilor. Adunarea gândacilor la începutul apari iei lor

M suri biologice

M suri chimice

In condi iile depăşirii PED Chess 25 WP Primer 25 WP

Con % 6 0,3 1,0

0,3 1,0 0,04 0,10

Protejarea prădătorilor

Colonizarea cu sp. Angarus atomus care parazitează ouăle de Empoasca Capcane feromonale şi alimentare şi bioinsecticide Ouăle cicadei gheboase sunt parazitate de specia Polznema striticorne Protejarea prădătorilor

PED = 2-3 larve/ frunză Sonet 100 EC Nomolt 15 EC Mach Cascade PED = 5 ind/ butuc Cascade 5 EC Dimilin 48 SC

0,05 0,1 0,05 0,03 0,02 0,03

111

1

2

Dup formarea l starilor 25 aprilie – 20 mai 5-7 cm lungime pân la înflorit In faza de 20-25 cm lungime a l starilor pân la înflorit 5-30 mai L stari de 5-7 cm lungime pân înainte de înflorit 25 aprilie 30 mai Creşterea boabelorînchegarea ciorchinilor . 25 iunie – 25iulie

Tigărarul (Byctiscus betulae L.)

Arături adânci primăvara devreme. Adunarea frunzelor răsucite ( igărilor) şi distrugerea lor prin ardere.

Protejarea prădătorilor

PED = 5 ind/ butuc Primor 25 WP Actara Chess 25 WP Karate

0,1 0,02 0,04 0,03

Scriitorul (Adoxus obscurus var. villosulus Schv.)

Arături adânci primăvara devreme. Plantarea cartofilor ca plante capcană Adunarea gândacilor diminea a devreme

Protejarea prădătorilor

Numai în condi ii de invazie. Confidor 200 SL Mospilan 20 SP

0,07 0,02

Cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha L.)

Arături adânci de toamnă, discuirea repetată a solului. Adunarea adul ilor înainte de împerechere în unie şi distrugerea acestora. Mobilizarea solului prin arat şi prăşit Adunarea gândacilor la începutul apari iei şi distrugerea lor.

Protejarea prădătorilor Distribu ia fungului entomopatogen Bauveria brogniartii

Aprilie – mai Septembrie octombrie

Gândaci pocnitori (agriotes sp.) Viermi sârmă

Feromoni specifici sau ciuperci antagoniste

In timpul t ierilor în uscat

Cariul vi ei de vie (Sinoxylon perforans Schrank)

Fertilizarea cu azot şi fosfor care are ac iune activă asupra viermilor. Amendarea cu calciu a solurilor podzolice. Strângerea şi arderea butucilor şi a coardelor atacate de carii la tăierea în uscat.

PED= 1-3 larve/m La sol Furadan 10 G -15 kg/ha Basamit granule- 500 kg/ha Mocap 10- 75 kg/ha PED = 0,3 larve/m PED = 6-7 ind / butuc La sol Furadan 10 G -15 kg/ha Basamit granule- 500 kg/ha Mocap 10- 75 kg/ha Sinolintox 10 G- 20 kg_ha PED= 10 ind/m

Ianuarieaprilie5-20 mai

Nematozii: Xiphimena americanum Cobb. Xiphimena italiae Meyl. Xiphimena index

Cărăbuşul marmorat (Polyphilla fullo L.)

3

Replantarea viilor după o perioadă lungă de repaus (5-10 ani) şi dezinfectarea cu nematocide Replantarea viilor după aplicarea tratamentelor de şoc

4

Protejarea prădătorilor

Amplasarea mănunchiurilor capcană formate din 10-12 coarde de 2 ani pe a doua sârmă Utilizarea ciupercilor nematofage şi a bacteriilor antagoniste Utilizarea plantelor transgenice rezistente la nematozi

5

Dificilă

Aplicarea nematocidelor la sol cu 3 luni înainte de plantare Vydate 106 -60kg/ha Basamit granule- 500 kg/ha Mocap 10- 75 kg/ha

6

1 Vara-toamna (la desfundat) Iulie, august, septembrie Aprilie – mai Inceputul infloritului 1-15 iunie Mai – august

Aprilie-iunie

112 Iulie- august August Iarna şi prim vara

vara Iarna si prim vara-vara Iulie-august

2 Gandacul pământiu (Opatrum sabulosum L.)

3 Arături adânci de toamnă. Mobilizarea repetată a solului în timpul perioadei de vegeta ie.

4

5

6

Cărăbuşelul verde al vi ei de vie (Anomala solida ) Gandacul paros (Epicometis hirta )

Colectarea adul ilor diminea a şi distrugerea lor. Arături adânci primăvara devreme Strangerea si distrugerea adultilor dimineata. Lucrarea corecta a solului.

Atractan i sexuali şi organisme entomopatogene

PED = 2-4 adul i/ butuc Calypso Mospilan

0,02 0,02

Puricele de pământ sau altisa vi ei de vie (Haltica ampelophaga) Cosaşul ghebos al vi ei de vie (Ephippiger ephippige) Musculi a albă de seră (Trialeurodes vaporariorum Westwood) Fitoplasmozele vi ei de vie Flavescence doree şi Bois Noir Cancerul bacterian al vi ei de vie (Agrobacterium tumefaciens)

Distrugerea resturilor vegetale Distrugerea plantelor gazdă din flora spontană Lucrarea solului toamna şi primăvara. Arături adânci de toamnă sau primăvara timpuriu.

Cruciferele pot fi plante atactante

Actara 25 WG Confidor 200 SL Mospilan 20 SP

0,02 0,02 0,07

Executarea lucrărilor în verde la momentul optim

Inmul irea dăunătorului este limitată de o serie de specii utile:Chrisopide, Coccinelidae , Phytoseidae Limitarea naturală a insectelor vector prin aplicarea bioinsecticidelor

Xilohilus ampelinunecroza bacteriană Boala lui Pirce Xilella fastidiosa Putregaiul alb al strugurilor

Selec ia fitosanitară şi eliminarea de la înmul ire a plantelor atacate. Eliminarea de la înmul ire a plantelor cu simptome. Protejarea planta iilor împotriva gerurilor. Planta iile bătrâne se cura ă de tumori sau ariceala, care se ard. Selec ia fitosanitară. Recoltarea materialului sănătos Respectarea regulilor de carantină fitosanitară. Carantinarea vi elor importate. Destrugerea plantelor gazdă Strângerea şi arderea ciorchinilor ataca i.

In condi ii de invazie Actara 25 WG Confidor 200 SL Mospilan 20 SP PED = 10 % lăstari cu simptome Calypso Actara Combaterea vectorilor cu insecticide piretroizi de sinteză sau cloronicotinide Solul din pepiniere se va dezinfecta cu: Formol 2% Formalină 3-5 % Hipoclorit de sodium 1 % Dezinfec ia rănilor rezultate din tăieri cu cuprice Eliminarea insectelor vectori prin tratamente cu insecticide cloronicotinide

0,02 0,02 0,07 0,02 0,02

1 Mai – august

2 Septorioza vi ei de vie (Septoria ampelina Berk et Curt)

3 Limitatrea sursei de infec ie Ingroparea resturilor vegetale prin arătură adâncă

Toamna - iarna

Putregaiul alb al rădăcinilor (Rosellinia necatrix, Hart. Berl.) Monilinia fructigena

Scoaterea atentă a butucilor bolnavi şi arderea lor. Aerarea şi drenarea terenurilor pentru eliminarea surplusului de apă Combaterea moniliozelor la pomii situa i în vii sau în apropierea acestora. Recoltarea la maturitate deplină Transportul urgent al strugurilor. Dezinfectarea uneltelor folosite la recoltare.

Toamna Toama- iarna

113

Putrezirea strugurilor în perioada păstrarii şi comercializării provocată de mucegaiurile: Rizopus stolonifer Ehrenb., Penicilium spp., Botrytis cinerea, Asperillus spp., Cladosporium herbarum Pestalotzia spp.

Vezi p.81

4

Preparate biologice cu spori de Epicoccum nigrum

5 In cazul atacurilor puternice, portaltoii şi hibrizii producători direc i valoroşi vor fi trata i cu produse cuprice sau organice (triazoli) Dezinfectarea solului cu formalină 1%

6

In timpul sezonului 114 Tratamente cu produse reziduale

1. Pentru buruieni anuale Basta (Glufosinate) FC Gramoxone (Paraquat) FC 2. Pentru buruieni anuale si perene Touchdown system 4, Rondup, Glyphos, FS Glyphogan, Dominator ( Glyphosate:2231%) 3.Produse pe bază de Simazin (Buruieni anuale) Simanex 50SC, Simadon 50PU ( Simazin 50%) Simanex 80 ( Simazin 80%) Simanex 90 WP (Simazin 90%) 4. Produse anti-gramineice (anuale şi perene) Agil 100EC (propaquizafop) Focus (cicloxidim) Glant super; Galant super RV (haloxifop) Fusilade super; Fusilade Max (fluasufop) Goal 2E; Goal 2E-RV ( oxifluorfen) 5. Amestecuri Folar (tebutilazin +glyphosat Vegepron DS (simazin+ diuron) Vezi p.89

R

august

iulie

iunie

Doza Kg/ha

mai

Mod de actiun e

aprilie

Produse Denumirea comercială (substan a activă)

martie

Tab nr. 9. Combaterea chimic a buruienilor în planta iile viticole

5 lt 6 lt

Nu atinge i păr ile verzi ale plantei

3-6

Nu atinge i păr ile verzi ale plantei sau sec iunile tăiate (1-2 săptămâni după tăieri), nu aplica i erbicidul în timpul înfloritului

2-4

R R FS FS FS FS FS

1,5 1,5 4-5 5

R+FS R

6 6

Erbicide sistemice selective pentru vi a de vie

Tab nr.10 Valoarea PED la principalele specii de d un tori ai vi ei de vie. Pentru avertizarea tratamentelor în vederea combaterii dăunătorilor, se iau în calcul nivelul popula iilor de la care se justifică aplicarea interven iei (tratamentului). Respectarea pragului economic de dăunare sau a pragului de interven ie aduce cu sine o reducere considerabilă a numărului de tratamente D un torul

Fenofaza Umflarea mugurilor

Calepitrimerus vitis

5-6 ind./ochi

Inainte de inflorit

Dup inflorit

10-15% l stari cu simptome de atac

Peste 50% frunze cu simptone de atac.

Colomerus vitis

10-ind. / ochi

20-25 l stari cu simptome de atac

Peste 60% frunze cu simptone de atac.

Panonychus ulmi

30 ou / 1 cm

Peste 60 % l stari cu simptome de

-

115

atac Tetranichus urticae

-

-

Peste 1-2 acarieni / frunz

Lobesia botrana

5-6 crisalide / butuc

10 larve / 100 ciorchini

10 larve / 100 struguri

Eupoecilia ambiguella

6 crisalide / butuc

10 larve / 100 ciorchini

10 larve / 100 struguri

Sparganotis pileriana

-

15-20 larve / butuc.

-

Lygus spinolai

6 crisalide / butuc

3-5 ind. / frunz

-

Tripsi

15-20 ind. / ochi

5 ind. / frunz

-

Cicade

-

3- 5 indivizi

3-5 ind / frunz

Pulvinaria vitis

2 larve / cm2 coarda

-

-

Panthenolecanium corni

3 larve / cm2 coarda

-

-

116