Ghid_juridic

ghid juridic privind protectia copiilor si a familiei

“Copil înseamna orice fiinta din lume în vârsta de pâna la 18 ani.” (art. 1 al Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

1

Supervizare: GABRIELA ALEXANDRESCU Presedinte Executiv - Organizatia Salvati Copiii Realizare: VALENTIN GEORGE ROMAN Coordonator Program - Organizatia Salvati Copiii

Consultanti de specialitate: EUGEN CRAI Jurist - UNICEF MIHAELA IGNATOVICI Jurist - Organizatia Salvati Copiii Filiala Neamt VALENTIN BODEA Jurist - Organizatia Salvati Copiii Filiala Brasov

Organizatia Salvati Copiii Intrarea Stefan Furtuna 3, Sector 1, 77116, BUCURESTI Tel.: (01) 212 6176 / (01) 311 1343 Fax: (01) 312 4486 E-mail: [email protected]

2

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

ghid juridic privind protectia copiilor si a familiei

Lucrare editata cu sprijinul Reprezentantei UNICEF în România - martie 2002 Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

3

ARGUMENT

Protectia copiilor reprezinta o prioritate a politicii fiecarui stat. În acest sens, legislatia în domeniu a fost adaptata cerintelor Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si a altor tratate internationale pe care România le-a ratificat. Prezentul ghid are menirea de a oferi - fara titlu exhaustiv - informatii privind actele normative în care sunt reglementate drepturile si obligatiile institutiilor si parintilor în legatura cu protectia copilului. Este binecunoscuta dificultatea de a obtine informatii de ordin juridic care sa raspunda unor nevoi imediate ori de a gasi interpretarea corecta a unor texte de lege. Tocmai de aceea, ghidul se adreseaza parintilor si copiilor care pot consulta ghidul pe teme specifice problemelor lor. El poate fi util si personalului institutiilor de stat sau organizatiilor neguvernamentale cu preocupari în domeniul protectia copilului. Pentru realizarea acestui ghid au fost utilizate actele normative în vigoare la data de 1 martie 2002.

4

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

CUPRINS Comisia pentru Protectia Copilului - 7 Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului - 17 Protectia copilului aflat în dificultate - 27 Asistentul maternal - 35 Drepturile si obligatiile parintesti - 39 Obligatia de întretinere - 42 Încredintarea copilului spre crestere si educare unuia dintre parinti (în cazul divortului ori în situatia copilului din afara casatoriei) - 44 Dreptul parintilor de a avea legaturi personale cu copilul - 46 Înapoierea copilului de la persoanele care îl tin fara drept - 47 Decaderea din drepturile parintesti - 48 Declararea judecatoreasca a abandonului - 49 Tutela - 51 Curatela - 54 Adoptia - 55 Alocatia de stat pentru copii - 59 Alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii - 61 Concediul platit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de pâna la 2 ani, respectiv 3 ani - 64 Concediile pentru sarcina si lauzie si indemnizatia de maternitate - 66 Concediul si concediul medical pentru cresterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav - 67 Alocatia pentru copiii nou-nascuti - 69 Ajutorul de deces - 70 Ajutorul social acordat sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu - 72 Ajutorul pentru încalzirea locuintei - 74 Venitul minim garantat; acordarea ajutorului social - 76 Cantinele de ajutor social - 83 Pensia de urmas - 85 Pensia de invaliditate - 88 Burse pentru elevi - 89 Protectia sociala a persoanelor cu handicap - 96

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

5

Încadrarea în munca a copiilor - 101 Forme grave ale muncii copilului - 103 Concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor minori - 104 Protectia sociala a somerilor - 105 Actele de stare civila - 110 Cartea de identitate (CI) - 113 Pasaportul - 116 Numele copilului - 117 Domiciliul copilului - 119 Cetatenia copilului - 120 Livretul de familie - 122 Filiatia - 123 Codul penal - Raspunderea penala a copilului, Protectia familiei si copilului - 126 Dictionar - 138 Anexa (modele de actiuni în justitie, cereri, contestatii) - 143 Anexa (decizii, hotarâri ale instantelor judecatoresti) - 176 Conventia Natiunilor Unite din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului (traducere) - 202 Conventia privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor nr. 182 din 17 iulie 1999 - 217 Directiile de Protectie ale Copilului - 221 Comisiile Judetene de Protectie a Copilului - 227

6

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Comisia pentru Protectia Copilului Aspecte generale

Atributiile Comisiei pentru Protectia Copilului

Comisia pentru Protectia Copilului este un organ de specialitate al Consiliului judetean, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, cu activitate decizionala în domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului, inclusiv prin adoptie. Ea se înfiinteaza prin hotarâre a Consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. • coordoneaza activitatea autoritatilor administratiei publice locale în domeniul autoritatii tutelare si protectiei drepturilor copilului; • aproba strategiile judetene anuale, pe termen mediu si lung, de restructurare, organizare si dezvoltare a serviciilor de sprijin si asistenta pentru prevenirea situatiilor ce pun în pericol securitatea si dezvoltarea copilului, organizate de autoritatile administratiei publice locale de pe teritoriul judetului. Strategiile aprobate de comisie si adoptate de consiliul judetean sunt obligatorii pentru consiliile locale. Prevederile se aplica în mod corespunzator si comisiilor care functioneaza în subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. • prezinta consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, trimestrial sau la cererea acestora, rapoarte generale privind activitatea de protectie a copilului, stadiul implementarii strategiilor si propuneri de masuri pentru îmbunatatirea acestor activitati; • poate solicita primarilor luarea anumitor masuri în domeniul autoritatii tutelare si al protectiei drepturilor copilului; • preia atributiile comisiilor de expertiza medicala a copiilor cu handicap si ale comisiilor de expertiza pentru învatamântul special care se desfiinteaza; • elibereaza certificate de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesita protectie speciala si

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

7

certificate de expertiza si orientare scolara pentru copii si tinerii cu handicap/deficienta care au împlinit vârsta de 18 ani si care au depasit cu mai mult de 3 ani vârsta corespunzatoare clasei; • hotaraste încredintarea copilului unei familii sau unei persoane când parintii sunt decedati, necunoscuti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti ori disparuti, ori decazuti din drepturile parintesti si nu a fost instituita tutela ori în cazul în care copilul a fost declarat abandonat de catre instanta judecatoreasca; • hotaraste încredintarea copilului unui Organism Privat Autorizat daca nu a fost gasita o familie sau o persoana carora sa le fie încredintat copilul; • hotaraste încredintarea provizorie a copilului catre Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului; • hotaraste plasamentul copilului unei familii sau persoane care consimte la aceasta si care prezinta garantiile morale si conditiile materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului; • hotaraste plasamentul copilului Serviciului Public Specializat sau unui Organism Privat Autorizat daca plasamentul copilului la o familie sau la o persoana nu a fost posibil; • hotaraste încredintarea copilului în vederea adoptiei familiei care a primit atestat ca este apta sa adopte, pe o perioada de minimum 3 luni; • hotaraste mentinerea masurii plasamentului copilului în regim de urgenta (masura luata de catre Serviciul Public Specializat), pâna la identificarea parintilor; • poate înlocui masura plasamentului cu cea a încredintarii, daca parintii pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului prin exercitarea în mod abuziv a drepturilor parintesti sau prin neglijenta grava în îndeplinirea obligatiilor de parinte; • verifica si reevalueaza, cel putin o data la 3 luni, împrejurarile legate de încredintarea sau plasamentul copilului, pe baza rapoartelor si propunerilor prezentate de serviciul public specializat sau, dupa caz, de catre organismul privat; • revoca sau înlocuieste masura stabilita, în conditiile 8

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

legii, daca împrejurarile care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat; • elibereaza (la cererea persoanei sau a familiei care doreste sa adopte si pe baza rapoartelor si a propunerilor serviciului public specializat pentru protectia copilului sau ale unui organism privat autorizat) atestatul care constata existenta conditiilor si a garantiilor morale necesare asigurarii dezvoltarii armonioase a copilului; • hotaraste asupra eliberarii avizului favorabil pentru adoptie; • sesizeaza instanta judecatoreasa competenta, pentru decaderea parintilor din drepturile parintesti sau, dupa caz, solicita revocarea masurii; • supune pe parintii copilului unei perioade de proba de minimum 3 luni, în cazul revenirii acestuia în mediul sau familial, perioada în care acestia sunt supravegheati de serviciul public specializat, cu privire la exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor pe care le au fata de copil (în acest scop comisia poate cere bilunar serviciului public specializat prezentarea de rapoarte); • poate solicita desfacerea adoptiei daca aceasta este în interesul superior al copilului; • urmareste evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii adoptivi cel putin 2 ani dupa încuviintarea adoptiei; • aproba schimbarea educatiei scolare si credintei religioase (în cazuri exceptionale) a copilului încredintat (pentru copilul de 14 ani se cere si consimtamântul acestuia); • încheie acte juridice în numele copilului încredintat, ori încuviinteaza încheierea acestor acte; • administreaza bunurile copilului încredintat, drept pe care îl poate delega Serviciului Public Specializat ori Organismului Privat Autorizat, carora copilul le-a fost încredintat; • aproba înstrainarea bunurilor copilului de catre Serviciul Public Specializat, daca actul corespunde unei nevoi sau prezinta un folos neîndoielnic pentru copil; • odata cu hotarârea de încredintare sau plasament al copilului, comisia va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la întretinerea acestuia, iar daca plata contributiei nu este posibila, comisia îi poate obliga Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

9

pe parinti sa presteze o activitate neremunerata în folosul colectivitatii, pe toata durata masurii încredintarii sau a plasamentului; • analizeaza, cel putin o data pe an, rapoartele financiar-contabile privind modul de administrare a bunurilor copilului. La încetarea masurii de încredintare, analizeaza raportul general privind administrarea bunurilor copilului, pe baza carora va hotarî descarcarea de gestiune. • acorda atestatul de asistent maternal profesionist persoanei sau unuia dintre sotii carora le-a fost încredintat sau dat în plasament un copil (nu însa si rudelor copilului pâna la gradul al patrulea inclusiv); • autorizeaza organismele private de nationalitate româna (al caror sediu social se afla în raza teritoriala a comisiei) sa desfasoare activitati în domeniul protectiei copilului; • are drept de control asupra activitatii desfasurate de organismele private autorizate. Daca se constata ca aceasta activitate a devenit ilicita, contrara bunelor moravuri sau ordinii publice, Comisia pentru Protectia Copilului va solicita instantei judecatoresti competente dizolvarea organismului privat respectiv; • asculta rapoartele anuale de activitate ale organismelor private autorizate, precum si rapoartele periodice, daca se impune. În vederea îndeplinirii corespunzatoare a atributiilor ce-i revin, fiecare comisie pentru protectia copilului colaboreaza cu comisiile din celelalte judete si din sectoare ale municipiului Bucuresti si poate solicita acestora prezentarea de rapoarte, propuneri sau orice alte informatii referitoare la situatia copiilor fata de care a stabilit masuri de încredintare sau de plasament. Componenta comisiei

10

Comisia pentru Protectia Copilului este alcatuita din 11 membri si are urmatoarea componenta: a) presedinte - Secretarul General al judetului, respectiv Secretarul primariei sectorului municipiului Bucuresti; b) vicepresedinti: • Directorul serviciului public specializat pentru protectia copilului; • Inspectorul scolar general al inspectoratului scolar Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

judetean, respectiv inspectorul scolar teritorial de sector; • un reprezentant al prefectului judetului, respectiv al municipiului Bucuresti; c) membri: • un medic specialist pediatru, un neuropsihiatru si un psiholog desemnati de directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti; • un psihopedagog desemnat de inspectoratul scolar teritorial; • un reprezentant al inspectoratului teritorial de politie; • reprezentantul directiei de munca si solidaritate sociala judetene, respectiv al Directiei generale de munca si solidaritate sociala a municipiului Bucuresti, cu atributii în domeniul asistentei sociale; • un reprezentant al organismelor private autorizate, propus de Secretarul General al judetului, respectiv al sectorului municipiului Bucuresti. Sedintele comisiei au loc în spatii special amenajate care sa asigure confidentialitatea datelor si a informatiilor referitoare la copil, care sunt prezentate comisiei, precum si a dezbaterilor membrilor comisiei. Comisia pentru Protectia Copilului este legal constituita în prezenta majoritatii membrilor sai. Hotarârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor care o alcatuiesc. Prezenta membrilor la sedinta este obligatorie. Secretarul comisiei participa în mod obligatoriu la sedinte, fara drept de vot. Sedintele sunt conduse de presedintele acesteia, iar în absenta sa, de unul dintre vicepresedinti. Presedintele, vicepresedintii si membrii comisiei au dreptul la o indemnizatie de sedinta, al carei cuantum se stabileste prin hotarâre a consiliului judetean sau prin hotarâri ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Comisia pentru Protectia Copilului se întruneste lunar în sedinte ordinare si, ori de câte ori este nevoie, în sedinte extraordinare. Convocarea sedintelor se face de catre presedinte, iar în absenta acestuia de catre unul dintre vicepresedinti.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

11

Competenta comisiei

Termenul de solutionare a cauzelor

Comisia pentru Protectia Copilului, competenta sa solutioneze cauzele privitoare la copiii aflati în dificultate, este aceea în a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sau, dupa caz, cea în a carei raza teritoriala copilul a fost gasit lipsit de supraveghere sau a fost parasit. Comisia pentru Protectia Copilului poate hotarî încredintarea sau plasamentul copilului unei persoane, unei familii, unui serviciu public specializat pentru protectia copilului sau unui organism privat autorizat, care are domiciliul sau, dupa caz, sediul pe teritoriul altei unitati ori, dupa caz, al altei subdiviziuni administrativ-teritoriale decât cea în care functioneaza comisia, daca interesul major al copilului aflat în dificultate o impune, cu avizul favorabil al comisiei din unitatea sau, dupa caz, din subdiviziunea administrativ-teritoriala respectiva. Prevederea nu este aplicabila în cazul încredintarii copilului în vederea adoptiei. Comisia pentru Protectia Copilului solutioneaza cauza în termen de cel mult 15 zile de la data sesizarii.

Participarea altor persoane la sedintele comisiei

Sedintele comisiei nu sunt publice. În fata comisiei pot fi chemati parintii, copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, persoana, familia sau reprezentantul organismului privat autorizat care doreste sa-i fie încredintat sau dat în plasament copilul, precum si orice persoane care pot da relatii în cauza. Comisia poate admite sa participe la sedinta si alte persoane decât cele chemate, daca apreciaza ca prezenta lor este utila.

Rapoarte de prezentare a cazului

Este obligatorie prezentarea raportului referitor la ancheta psihosociala a copilului de catre specialistul serviciului public specializat pentru protectia copilului care a instrumentat cauza. Raportul va cuprinde date privind personalitatea, starea fizica si mentala a copilului, antecedentele acestuia, conditiile în care a fost crescut si a trait, orice alte date referitoarea la cresterea si la educarea copilului utile comisiei în solutionarea cauzei, propunerea unei masuri de protectie a copilului, precum si pozitia acestuia cu privire la masura propusa. În cazul copilului care necesita încadrare într-o categorie de persoana cu handicap si, dupa caz, orientare scolara, se prezinta raportul de evaluare complexa, a planului de servicii personalizat si propunerilor privind încadrarea copilului într-o

12

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

categorie de persoana cu handicap, orientarea scolara a acestora si, dupa caz, stabilirea unei masuri de protectie. Etapele solutionarii cauzelor

1. prezentarea de catre secretarul comisiei a datelor de identitate ale copilului si ale persoanelor chemate în fata comisiei pentru solutionarea cauzei, precum si a situatiei privind convocarile acestora; 2. prezentarea raportului asupra copilului, a propunerii motivate referitoare la stabilirea unei masuri de protectie a copilului, precum si a pozitiei copilului fata de masura propusa; prezentarea acestor date si informatii se face de specialistul sau, dupa caz, de specialistii serviciului public specializat pentru protectia copilului, care au instrumentat cauza, care vor furniza comisiei orice informatii suplimentare solicitate de membrii acesteia; este interzisa prezentarea acestor date si informatii în prezenta altor persoane în afara de membrii comisiei, de secretarul acesteia si de specialistii serviciului public specializat pentru protectia copilului; 3. în cazul copilului care necesita încadrare într-o categorie de persoane cu handicap si, dupa caz, orientare scolara, se procedeaza la prezentarea raportului de evaluare complexa, a planului de servicii personalizat si a propunerii privind încadrarea copilului într-o categorie de persoane cu handicap, orientarea scolara a acestuia si, dupa caz, stabilirea unei masuri de protectie; prezentarea acestor date si informatii se face cu respectarea confidentialitatii prevazute mai sus, de catre specialistii serviciului de evaluare complexa a copilului; 4. audierea persoanelor chemate în fata comisiei pentru solutionarea cauzei; acestea vor fi audiate de comisie separat, în urmatoarea ordine: copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, parintii/reprezentantul legal, persoana, familia sau reprezentantul organismului privat autorizat care doreste sa îi fie încredintat sau dat în plasament copilul, celelalte persoane chemate în fata comisiei pentru a da relatii necesare solutionarii cauzei; dupa audierea separata a acestor persoane comisia poate proceda la o noua audiere comuna a doua sau mai multe dintre acestea; copilului care a împlinit vârsta de 10 ani i se comunica de catre presedintele

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

13

comisiei masura propusa pentru protectia sa, consecintele pe care stabilirea acestei masuri le va avea si i se asigura dreptul de a-si exprima în mod liber opinia cu privire la masura de protectie propusa; 5. în cazul copilului care necesita încadrare într-o categorie de persoane cu handicap si, dupa caz, orientare scolara, prezenta si audierea copilului au loc numai la solicitarea expresa a comisiei; 6. dezbaterile membrilor comisiei cu privire la solutionarea cauzei; în cadrul dezbaterilor membrii comisiei pot face noi propuneri pentru solutionarea cauzei; 7. supunerea la vot de catre presedinte a propunerilor privind solutionarea cauzei si adoptarea hotarârii comisiei; membrii comisiei care se abtin sau care voteaza împotriva au obligatia sa îsi motiveze votul exprimat. Hotarârile comisiei

Sanctiuni pentru nerespectarea legii 14

Hotarârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor ei. Acestea se redacteaza de catre secretarul comisiei, potrivit procesului-verbal al sedintei în care au fost adoptate, în termen de 3 zile de la data tinerii sedintei. Hotarârea comisiei va cuprinde în mod obligatoriu codul numeric personal al persoanelor care au luat în încredintare sau în plasament copilul, seria si numarul livretului de familie al acestora, în care sunt înregistrate datele de identificare ale copilului, precum si codul numeric personal al copilului. Hotarârile se semneaza de presedintele comisiei sau de unul dintre vicepresedinti, se contrasemneaza de secretarul comisiei si se înregistreaza într-un registru special de evidenta a hotarârilor; hotarârile privind încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap si/sau orientarea scolara se înregistreaza într-un registru separat de evidenta. Hotarârea Comisiei este executorie. Hotarârea Comisiei se comunica persoanelor si autoritatilor interesate în termen de 5 zile de la data tinerii sedintei. În cazul în care exista opozitie la executare, hotarârea se comunica Inspectoratului de Politie, în vederea executarii. Hotarârea Comisiei pentru Protectia Copilului poate fi atacata în conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. Presedintele, vicepresedintii si membrii comisiei raspund în Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

fata consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru neîndeplinirea obligatiilor care le revin potrivit legii, precum si pentru adoptarea unor hotarâri cu nerespectarea dispozitiilor legale. Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie sau Ministerul Administratiei Publice poate propune aplicarea urmatoarelor masuri si sanctiuni: a) retinerea partiala sau neacordarea indemnizatiei de sedinta pe o perioada de pâna la 6 luni; b) solicitarea sanctionarii disciplinare a celui vinovat de catre conducerea institutiei al carei reprezentant este, în conditiile legii; c) revocarea calitatii de membru al comisiei; d) suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate necuvenit de catre beneficiari în situatia încadrarii acestora într-o categorie de persoane cu handicap/deficienta. Masurile prevazute la lit. a) si b) se aplica prin dispozitie a presedintelui consiliului judetean, respectiv a primarului sectorului municipiului Bucuresti, sau, dupa caz, a conducatorului institutiei al carei reprezentant este persoana în cauza. Masura prevazuta la lit. c) se aplica prin hotarâre a consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti. În cazul eliberarii de certificate de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesita protectie speciala, fara respectarea criteriilor prevazute de lege, membrii comisiei vor fi obligati la suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate necuvenit de catre beneficiari. Convocarea persoanelor chemate în fata Comisiei

Se face în scris de catre secretarul comisiei si se comunica persoanei interesate, fie prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire, transmisa cu cel putin 15 zile înainte de data tinerii sedintei, fie prin curier, cu cel putin 5 zile înainte de data sedintei, însotita de procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare. Daca nu este posibila prin procedurile de mai sus, convocarea se poate face prin afisare la sediul comisiei, precum si la sediul primariei unitatii administrativteritoriale pe al carei teritoriu se afla ultimul domiciliu cunoscut al persoanei interesate. Convocarile persoanelor la comisie pentru solutionarea cauzelor, confirmarile de primire a scrisorilor recomandate,

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

15

precum si procesele-verbale se înregistreaza într-un registru special de evidenta a convocarilor de catre secretarul comisiei. Audierea persoanelor chemate în fata Comisiei

Audierea se face separat în urmatoarea ordine: • copilul care a împlinit vârsta de 10 ani; • parintii acestuia; • persoana, familia sau reprezentantul Organismului Privat Autorizat care doreste sa-i fie încredintat sau dat în plasament copilul; • celelalte persoane chemate în fata Comisiei pentru a da relatii necesare solutionarii cauzei; • dupa audierea separata a acestor persoane, Comisia poate proceda la o noua audiere comuna a doua sau mai multe dintre acestea; • presedintele Comisiei comunica copilului care a împlinit vârsta de 10 ani masura propusa pentru protectia sa si consecintele acesteia si i se asigura dreptul de a-si exprima în mod liber opinia. (Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat în dificultate nr. 26/1997, Ordonanta de urgenta cu privire la adoptie nr. 25/1997, Legea nr. 108/1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 26/1997, Hotarârea nr. 117/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice si a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta 26/1997, Norme metodologice si masuri tranzitorii din 1 martie 1999 de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate - republicata, Metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului din 27 noiembrie 2001, Ordonanta de urgenta privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului 123/2001, Hotarârea Guvernului 1205/2001, Legea 71/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 123/ 2001 privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului)

16

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului Aspecte generale

Serviciul public specializat pentru protectia copilului - se înfiinteaza prin hotarârea Consiliului Judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, si functioneaza ca institutie publica de interes judetean, respectiv local, cu personalitate juridica.

Coordonarea serviciului

Activitatea serviciului este coordonata de Secretarul General al judetului, respectiv de secretarul primariei sectorului municipiului Bucuresti. Conducerea serviciului public specializat pentru protectia copilului se asigura de directorul general si de colegiul director.

Atributiile Serviciului Public Specializat pentru Protectia Copilului

• elaboreaza proiectele strategiilor anuale, pe termen mediu si lung, referitoare la restructurarea, organizarea si dezvoltarea sistemului de protectie a copilului aflat în dificultate; • asigura implementarea strategiilor; • coordoneaza, sprijina si controleaza, la cererea Comisiei, activitatea autoritatilor administratiei publice locale din domeniul protectiei drepturilor copilului; • monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor aflati în dificultate, respectarea si realizarea drepturilor lor; asigura centralizarea si sintetizarea acestor date si informatii; • colaboreaza cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale în vederea identificarii situatiilor deosebite care apar în activitatea de protectie a copilului aflat în dificultate, a cauzelor aparitiei acestor situatii si a stabilirii masurilor ce se impun pentru îmbunatatirea acestei activitati; • identifica copii aflati în dificultate si pregateste stabilirea masurilor de protectie a acestora; • întocmeste raportul referitor la ancheta psihosociala a copilului aflat în dificultate si propune Comisiei stabilirea unei masuri de protectie sau, dupa caz, a unei masuri educative

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

17

pentru copil; • determina pozitia copilului capabil de discernamânt cu privire la masura propusa, asigurând cunoasterea de catre copil a situatiei sale de drept si de fapt; • acorda copilului capabil de discernamânt asistenta si sprijin în exercitarea dreptului sau la libera exprimare a opiniei; • depune diligentele necesare pentru clarificarea situatiei juridice a copilului; • sesiseaza instanta judecatoreasca competenta pentru declararea judecatoreasca a abandonului de copii; • acorda Comisiei, la cererea acesteia, asistenta juridica de specialitate pentru îndeplinirea atributiilor de îi revin; • propune Comisiei pentru Protectia Copilului masuri de protectie a copilului aflat în dificultate si asigura aplicarea acestora; • identifica familiile sau persoanele carora sa le poata fi încredintat sau plasat copilul, cu prioritate printre rudele acestuia, pâna la gradul IV inclusiv; • asigura îndeplinirea hotarârilor Comisiei; urmareste si supravegheaza modul de aplicare a acestor hotarâri; • identifica, evalueaza si pregateste persoane care pot deveni asistenti maternali profesionisti si supravegheaza activitatea acestora; încheie contracte individuale de munca cu asistentii maternali profesionisti; • acorda asistenta si sprijin familiilor sau persoanelor care au primit în plasament sau în încredintare copii; • supravegheaza familiile si persoanele carora le-a fost încredintat sau plasat un copil, pe toata durata acestei masuri, precum si pe parintii copilului, dupa revenirea acestuia în mediul sau familial; • asigura asistenta si sprijin parintilor copilului pentru a pregati revenirea acestuia în mediul sau familial; • pregateste integrarea sau reintegrarea copilului în familia sa naturala, într-o familie substitutiva temporara sau în familia adoptiva, dupa caz, inclusiv prin asigurarea unor spatii special amenajate si a mijloacelor necesare pentru contactul personal si nemijlocit al copilului cu parintii sai; în acest scop, în cadrul serviciului public 18

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

specializat pentru protectia copilului se organizeaza si functioneaza centre de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului în familie; • verifica si reevalueaza, cel putin o data la 3 luni, împrejurarile legate de plasamentul sau de încredintarea copilului si propune comisiei, dupa caz, mentinerea masurii de protectie stabilite, modificarea sau revocarea acesteia; • acorda asistenta si sprijin de urgenta parintilor copilului, urmarind daca acestia îsi pot asuma responsabilitatile si daca îsi îndeplinesc obligatiile cu privire la copil, astfel încât sa previna aparitia situatiilor ce pun în pericol securitatea si dezvoltarea copilului; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protectia copilului se organizeaza si functioneaza centre maternale, centre de îngrijire de zi, centre de consiliere si sprijin pentru parinti, servicii de monitorizare, asistenta si sprijin al femeii gravide predispuse sa îsi abandoneze copilul, centre de îngrijire si recuperare de zi pentru copilul cu handicap; • actioneaza pentru prevenirea abandonului copiilor prin planning familial si prin educatie contraceptiva; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protectia copilului se organizeaza si functioneaza servicii de prevenire a abandonului copilului prin planning familial si prin educatie contraceptiva; • identifica copiii care pot fi protejati prin adoptie, în conditiile legii, de pe teritoriul judetului sau, dupa caz, al sectorului municipiului Bucuresti în care functioneaza, si prezinta presedintelui comisiei sau unuia dintre vicepresedinti, în termen de 5 zile de la data identificarii, datele de identitate si alte informatii pertinente referitoare la situatia acestora, spre a fi comunicate Comitetului Român pentru Adoptii; • identifica familiile sau persoanele care doresc sa adopte copii de pe teritoriul judetului sau, dupa caz, al sectorului municipiului Bucuresti în care functioneaza; evalueaza conditiile materiale si garantiile morale pe care acestea le prezinta si face propuneri comisiei cu privire la eliberarea atestatului de familie sau de persoana apta sa adopte copii; transmite cererile de adoptie ale acestor familii sau persoane Comitetului Român pentru Adoptii, însotite de atestatul de persoana sau de familie apta sa adopte copii, în termen de Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

19

5 zile de la eliberarea acestuia; • sprijina familiile sau persoanele atestate ca apte sa adopte copii pentru a le fi încredintati copiii în vederea adoptiei si face propuneri comisiei competente în acest sens; supravegheaza aceste familii sau persoane pe perioada încredintarii copilului în vederea adoptiei, în conditiile legii; asigura transmiterea cererilor de încredintare, în vederea adoptiei, Comitetului Român pentru Adoptii; • identifica familii sau persoane potrivite pentru adoptia copiilor aflati în evidenta Comitetului Român pentru Adoptii, acorda asistenta de specialitate acestor familii sau persoane pentru solutionarea cererilor de încuviintare a adoptiei, în conditiile legii; • urmareste evolutia copiilor adoptati de pe teritoriul judetului sau, dupa caz, al sectorului municipiului Bucuresti în care functioneaza, precum si a relatiilor dintre acestia si parintii lor adoptivi, pe o perioada de cel putin 2 ani de la încuviintarea adoptiilor pe care le-au sprijinit; prezinta rapoarte comisiei cu privire la aceste aspecte, trimestrial sau la cererea acesteia; sprijina parintii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligatiei de a-l informa pe acesta ca este adoptat, de îndata ce vârsta si gradul de maturitate ale copilului o permit; • exercita dreptul de a administra bunurile copilului încredintat, în conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicata; • asigura dezvoltarea armonioasa, precum si mediul familial corespunzator pentru copiii pe care i-a primit în plasament sau în încredintare; în acest scop, în cadrul serviciului pentru probleme de protectie de tip rezidential a copilului din cadrul serviciului public specializat se organizeaza si functioneaza centre de plasament si centre de plasament pentru copilul cu handicap sever aflat în dificultate; • asigura asistenta si sprijin persoanelor care sunt încredintate serviciului public specializat pentru protectia copilului si dobândesc capacitatea deplina de exercitiu, daca îsi continua studiile, cel mult pâna la împlinirea vârstei de 26 de ani; în acest scop, acorda acestor persoane 20

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

asistenta de specialitate, precum si sprijin pentru definitivarea studiilor si integrarea lor sociala; • asigura si urmareste aplicarea masurilor educative stabilite de comisie; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protectia copilului se organizeaza si functioneaza servicii de orientare, supraveghere si sprijinire a reintegrarii sociale a copilului delincvent, centre rezidentiale de reeducare pentru copilul delincvent, precum si institute medico-educative pentru protectia copilului delincvent cu nevoi speciale; • controleaza modul în care sunt respectate drepturile copilului aflat în dificultate în familia naturala, substitutiva sau adoptiva, precum si în cadrul centrelor de plasament sau al celorlalte centre organizate pentru asigurarea protectiei copilului aflat în dificultate, copilului delincvent sau pentru prevenirea situatiilor care pun în pericol securitatea si dezvoltarea copilului si ia masuri pentru prevenirea sau înlaturarea oricaror abuzuri; • controleaza modul în care sunt respectate si se aplica hotarârile comisiei; • controleaza activitatea organismelor private autorizate care desfasoara activitati în domeniul protectiei copilului aflat în dificultate pe teritoriul unitatii sau, dupa caz, al subdiviziunii administrativ-teritoriale în care functioneaza, prin personalul de specialitate împuternicit de comisie; • asigura serviciile administrative si de secretariat ale comisiei; • colaboreaza cu organismele private autorizate care desfasoara activitati în domeniul protectiei copilului aflat în dificultate, cu organizatiile neguvernamentale cu activitati în domeniul protectiei drepturilor copilului sau cu agentii economici, având posibilitatea sa încheie conventii de colaborare cu acestia, sa le concesioneze bunuri sau servicii, precum si sa închirieze bunuri sau servicii ale acestora prin licitatie organizata în conditiile legii; • ia masuri pentru popularizarea dispozitiilor legale interne si internationale în domeniul protectiei drepturilor copilului si pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la situatia copiilor aflati în dificultate; • colaboreaza cu serviciile publice specializate pentru Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

21

protectia copilului din judete si din sectoarele municipiului Bucuresti, în vederea îndeplinirii atributiilor ce îi revin; • elaboreaza, trimestrial sau la cererea comisiei, proiectele rapoartelor generale privind activitatea de protectie a copilului aflat în dificultate, stadiul implementarii strategiilor aprobate de comisie si adoptate de consiliul judetean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, si propunerile de masuri pentru îmbunatatirea acestor activitati. Atributiile Directorului General

22

Directorul general al serviciului public specializat pentru protectia copilului asigura conducerea executiva a acestuia si raspunde de buna lui functionare în îndeplinirea atributiilor ce îi revin. În exercitarea atributiilor ce îi revin directorul general emite dispozitii. Directorul general reprezinta serviciul public specializat pentru protectia copilului în relatiile cu autoritatile si institutiile publice, cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate, precum si în justitie, si îndeplineste urmatoarele atributii principale: a) este vicepresedintele comisiei si reprezinta serviciul public specializat pentru protectia copilului în relatiile cu aceasta; b) asigura executarea hotarârilor comisiei; c) exercita atributiile ce revin serviciului public specializat pentru protectia copilului în calitate de persoana juridica; d) exercita functia de ordonator de credite al serviciului public specializat pentru protectia copilului; e) întocmeste proiectul bugetului propriu al serviciului public specializat pentru protectia copilului si contul de încheiere a exercitiului bugetar, pe care le supune avizarii colegiului director si aprobarii consiliului judetean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti; f) elaboreaza proiectele strategiilor anuale, pe termen mediu si lung, de restructurare, organizare si dezvoltare a sistemului de protectie a copilului aflat în dificultate, inclusiv a serviciilor de sprijin si asistenta pentru prevenirea situatiilor ce pun în pericol securitatea si dezvoltarea copilului, pe care le prezinta pentru avizare colegiului director, apoi comisiei; g) elaboreaza proiectele rapoartelor generale privind Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

activitatea de protectie a copilului aflat în dificultate, stadiul implementarii strategiilor prevazute la lit. f) si propunerile de masuri pentru îmbunatatirea acestei activitati, pe care le prezinta spre avizare colegiului director si apoi comisiei; h) aproba statul de personal al serviciului public specializat pentru protectia copilului; numeste si elibereaza din functie personalul din cadrul serviciului public specializat pentru protectia copilului, potrivit legii; elaboreaza si propune spre aprobare colegiului director statul de functii al serviciului public specializat pentru protectia copilului; i) controleaza activitatea personalului din cadrul serviciului public specializat pentru protectia copilului si aplica sanctiuni disciplinare acestui personal; j) constata contraventiile si aplica sanctiunile prevazute pentru nerespectarea hotarârilor comisiei. Atributiile Colegiului Director

Colegiul director se întruneste în sedinta ordinara trimestrial, la convocarea directorului general, precum si în sedinta extraordinara, ori de câte ori este necesar, la cererea directorului general, a presedintelui colegiului director sau a unuia dintre directorii generali adjuncti. Colegiul director îndeplineste urmatoarele atributii principale: a) analizeaza si controleaza activitatea serviciului public specializat pentru protectia copilului; propune directorului general masurile necesare pentru îmbunatatirea activitatilor serviciului public specializat pentru protectia copilului; b) avizeaza proiectul bugetului propriu al serviciului public specializat pentru protectia copilului si contul de încheiere a exercitiului bugetar; c) avizeaza proiectele strategiilor si rapoartelor elaborate de directorul general al serviciului public specializat pentru protectia copilului; avizul este consultativ; d) propune consiliului judetean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, modificarea structurii organizatorice si a regulamentului de organizare si functionare ale serviciului public specializat pentru protectia copilului, precum si rectificarea bugetului serviciului public specializat pentru protectia copilului, în vederea îmbunatatirii activitatii acestuia; e) hotaraste asupra înstrainarii mijloacelor fixe din

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

23

patrimoniul serviciului public specializat pentru protectia copilului, altele decât bunurile imobile, prin licitatie publica, organizata în conditiile legii; f) hotaraste asupra concesionarii sau închirierii de bunuri sau servicii de catre serviciul public specializat pentru protectia copilului, prin licitatie publica organizata în conditiile legii; g) aproba statul de functii si salarizarea personalului serviciului public specializat pentru protectia copilului, cu încadrarea în resursele financiare alocate de consiliul judetean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în conditiile legii. În exercitarea atributiilor ce îi revin colegiul director adopta hotarâri, cu votul majoritatii membrilor. Structura organizatorica

24

Structura organizatorica orientativa, necesara pentru asigurarea functionarii serviciului public specializat pentru protectia copilului, este urmatoarea: 1. Serviciul de monitorizare, sinteza, strategii si probleme de coordonare a activitatii autoritatilor administratiei publice locale în domeniul protectiei drepturilor copilului si al autoritatii tutelare; 2. Serviciul contencios; 3. Serviciul de ancheta psihosociala si asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei; 4. Serviciul de asistenta si sprijin pentru prevenirea situatiilor ce pun în pericol securitatea si dezvoltarea copilului; 5. Serviciul pentru probleme de protectie de tip familial a copilului; 6. Serviciul pentru probleme de protectie de tip rezidential a copilului; 7. Serviciul pentru protectia în regim de urgenta a copilului; 8. Serviciul pentru protectia copilului delincvent; 9. Corpul de control al activitatii de protectie a copilului aflat în dificultate; 10. Secretariatul Comisiei pentru protectia copilului; 11. Serviciul de orientare complexa; 12. Serviciul resurse umane; Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

13. Serviciul economic, administrativ si financiar-contabil. În vederea asigurarii protectiei speciale de care se bucura copiii aflati în dificultate în exercitarea si realizarea drepturilor lor, consiliul judetean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot aproba organizarea altor servicii suplimentare în cadrul structurii organizatorice a serviciului public specializat pentru protectia copilului si asigura încadrarea personalului corespunzator pentru structura organizatorica. Serviciul de evaluare complexa a copilului

În vederea exercitarii în mod corespunzator a atributiilor ce revin comisiei ca urmare a reorganizarii, în structura serviciului public specializat pentru protectia copilului se organizeaza serviciul de evaluare complexa a copilului, care exercita urmatoarele atributii: a) identifica, evalueaza si monitorizeaza copiii/tinerii cu handicap/deficienta si dificultati de învatare si adaptare socio-scolara; b) verifica îndeplinirea conditiilor privind încadrarea copilului într-o categorie de persoane cu handicap care necesita protectie speciala si, dupa caz, orientare scolara; c) efectueaza anchete sociale la domiciliul copilului; d) întocmeste rapoarte de evaluare complexa si planul de servicii personalizat, si propune comisiei încadrarea copilului într-o categorie de persoane cu handicap, orientarea scolara si, dupa caz, stabilirea unei masuri de protectie; propunerile de încadrare într-un grad de handicap, precum si cele care se refera la orientarea scolara se fac pe baza certificatelor medicale eliberate de medicii specialisti, a criteriilor medicale si a instrumentelor de evaluare prevazute de lege; e) urmareste realizarea planului de servicii personalizat aprobat de comisie; f) efectueaza reevaluarea anuala a copiilor care necesita încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap, la cererea parintelui sau a reprezentantului legal, formulata cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului; cererea de reevaluare poate fi formulata si înainte de expirarea acestui termen daca s-au schimbat conditiile pentru care s-a eliberat certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap; g) efectueaza reevaluarea anuala a copiilor cu deficienta,

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

25

la cererea parintelui sau a reprezentantului legal; cererea va fi formulata cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului sau în situatia în care se constata schimbarea conditiilor pentru care s-a eliberat certificatul de expertiza si orientare scolara. Componenta serviciului de evaluare complexa

Serviciul de evaluare complexa a copilului cuprinde în mod obligatoriu cel putin câte un specialist din urmatoarele categorii profesionale: medic pediatru, neuropsihiatru, psiholog, psihopedagog, asistent social. (Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat în dificultate nr. 26/1997, Ordonanta de urgenta cu privire la adoptie nr. 25/1997, Legea nr. 108/1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 26/1997, Hotarârea nr. 117/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice si a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta 26/1997, Norme metodologice si masuri tranzitorii din 1 martie 1999 de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate - republicata, Metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului din 27 nov. 2001, Hotarârea Guvernului 1205/2001 privind aprobarea Metodologiei de functionare a comisiei pentru protectia copilului, Legea nr. 71/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului)

26

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Protectia copilului aflat în dificultate Copilul aflat în dificultate

Copilul se afla în dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata. Prin copil se întelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani si nu are capacitate deplina de exercitiu.

Responsabilitatea de a asigura protectia copilului aflat în dificultate

Orice copil care, temporar sau definitiv, este lipsit de mediul sau familial sau care, în propriul sau interes superior, nu poate fi lasat în acest mediu, are dreptul la protectie si la un ajutor special din partea colectivitatii locale. Statul garanteaza protejarea copilului împotriva oricaror forme de violenta, inclusiv sexuala, vatamare ori abuz fizic sau mintal, de abandon sau neglijenta, de rele tratamente sau de exploatare, în timpul cât se afla în îngrijirea parintilor ori a unuia dintre ei, a reprezentantului sau legal sau a oricarei alte persoane. În vederea respectarii interesului superior al copilului aflat în dificultate, Comisia pentru Protectia Copilului poate stabili urmatoarele masuri de protectie:

A. Masurile de încredintare I. Încredintarea copilului unei familii sau unei persoane Situatii de aplicare a masurii

• parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti ori disparuti si nu a fost instituita tutela; • parintii sunt decazuti din drepturile parintesti, si nu a fost instituita tutela; • copilul a fost declarat abandonat prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva; • instanta judecatoreasca nu a hotarât încredintarea copilului unei familii sau unei persoane. Familia sau persoana care consimte sa-i fie încredintat copilul trebuie sa prezinte conditiile materiale si garantiile morale

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

27

necesare dezvoltarii armonioase a copilului. Durata masurii

La cererea copilului, acesta poate ramâne la familia sau la persoana la care a fost încredintat si dupa vârsta de 18 ani, daca îsi continua studiile dar fara a depasi vârsta de 25 ani.

Situatia drepturilor parintesti

Persoanele fizice carora le-a fost încredintat copilul, au fata de acesta numai drepturile si obligatiile ce revin parintilor cu privire la persoana acestuia. Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurile copilului se exercita de catre Comisia pentru Protectia Copilului. Comisia poate delega dreptul de a administra bunurile copilului Serviciului Public Specializat sau persoanelor carora le-a fost încredintat copilul.

Domiciliul copilului

Pe durata încredintarii, domiciliul copilului este la persoanele carora le-a fost încredintat. II. Încredintarea copilului unui organism privat autorizat

Situatii de aplicare a masurii

În situatia în care nu a fost gasita o familie sau o persoana corespunzatoare carora sa le fie încredintat copilul, Comisia pentru Protectia Copilului poate hotarî încredintarea acestuia unui organism privat autorizat. Dezvoltarea armonioasa a copilului încredintat se asigura în centrele de plasament care functioneaza în cadrul organismului privat autorizat caruia i-a fost încredintat.

Durata masurii

Masura încredintarii dureaza pâna în momentul în care copilul poate fi încredintat unei familii sau unei persoane corespunzatoare ori pâna la încredintarea acestuia în vederea adoptiei.

Situatia drepturilor parintesti

Persoanele juridice carora le-a fost încredintat copilul, au fata de acesta numai drepturile si obligatiile ce revin parintilor cu privire la persoana acestuia. Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurile copilului se exercita de catre Comisia pentru Protectia Copilului. Comisia poate delega dreptul de a administra bunurile copilului Serviciului Public Specializat sau Organismului Privat Autorizat caruia i-a fost încredintat copilul.

28

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Domiciliul copilului

Pe durata încredintarii, domiciliul copilului este la organismul privat autorizat caruia i-a fost încredintat copilul. III. Dispozitii legale comune masurilor de încredintare unei familii / persoane sau unui organism privat autorizat

Durata masurii

Masura încredintarii poate dura cel mult pâna la dobândirea capacitatii depline de exercitiu de catre copil.

Educatia copilului

Educatia scolara si credinta religioasa a copilului pot fi schimbate numai cu aprobarea Comisiei pentru Protectia Copilului. În cazul în care copilul a împlinit vârsta de 14 ani, se cere si consimtamântul acestuia.

Încheierea actelor juridice

Exercitarea dreptului de a încheia acte juridice în numele copilului încredintat ori încuviintarea încheierii acestor acte se face de catre Comisia pentru Protectia Copilului.

Legaturile personale ale parintilor cu copilul

Parintii pot sa pastreze legaturi personale cu copilul, în conditiile stabilite de Comisia pentru Protectia Copilului, daca este respectat interesul superior al copilului. Serviciul public specializat pentru protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat va crea conditiile necesare pentru aceasta. IV. Încredintarea provizorie a copilului catre Serviciul Public Specializat

Situatii de aplicare a masurii

Comisia decide aplicarea acestei masuri daca încredintarea copilului unei familii sau unei persoane nu a fost posibila.

Durata masurii

Masura se aplica pâna în momentul în care copilul poate fi încredintat unei familii sau unei persoane corespunzatoare ori pâna la încredintarea acestuia în vederea adoptiei. Ea se asigura în centrele de plasament care functioneaza în cadrul Serviciului Public Specializat sau ale unui Organism Privat Autorizat.

Situatia drepturile parintesti

Serviciul Public Specializat are fata de copil numai drepturile si obligatiile ce revin parintilor cu privire la persoana acestuia. Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurile copilului se exercita de catre Comisia pentru Protectia Copilului care poate delega acest drept Serviciului Public Specializat.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

29

Domiciliul copilului

Domiciliul copilului este la persoana juridica careia copilul ia fost încredintat.

B. Masurile de plasament I. Plasamentul copilului la o familie sau la o persoana care consimte Situatii de aplicare a masurii plasamentului

Daca securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului este periclitata în familie din motive independente de vointa parintilor, Comisia pentru Protectia Copilului poate hotarî plasamentul copilului la o familie sau la o persoana, la cererea parintilor, a unuia dintre ei sau a unei rude a copilului, pâna la al patrulea grad inclusiv.

Conditii de aplicare a masurii plasamentului

• familia sau persoana trebuie sa consimta la aceasta; • familia sau persoana trebuie sa prezinte conditiile materiale si garantiile morale necesare dezvoltarii armonioase a copilului. Masura se mentine pâna în momentul în care pericolul care a cauzat aplicarea masurii a fost înlaturat.

Durata masurii plasamentului

Masura plasamentului poate dura cel mult pâna la dobândirea capacitatii depline de exercitiu de catre copil. La cererea copilului, acesta poate ramâne în familia ori la persoana la care a fost dat în plasament si dupa vârsta de 18 ani, daca îsi continua studiile, dar fara a depasi vârsta de 26 ani.

Situatia drepturilor parintesti

Drepturile si obligatiile parintesti sunt mentinute de catre parinti, cu exceptia acelora care pun în pericol securitatea, dezvoltarea si integritatea morala a copilului. Acordul parintilor pentru efectuarea actelor obisnuite, necesare îndeplinirii acestei obligatii sau înlaturarii situatiilor care ar pune în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului, este prezumat. Parintii au dreptul sa mentina un contact permanent si nemijlocit cu copilul, pe toata durata plasamentului. Ei au dreptul sa viziteze copilul, precum si dreptul sa corespondeze cu acesta. Parintii pot sa viziteze copilul la domiciliul persoanei sau al familiei la care acesta a fost dat în plasament, numai cu acordul acestora si în prezenta reprezentantilor Serviciului Public Specializat pentru Protectia Copilului.

30

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Domiciliul copilului aflat în plasament

Domiciliul copilului este la persoana la care copilul a fost dat în plasament.

Situatii de aplicare a masurii

În situatia în care nu a fost gasita o familie sau o persoana corespunzatoare carora sa le fie dat în plasament copilul, Comisia pentru Protectia Copilului poate hotarî plasamentul acestuia serviciului public specializat pentru protectia copilului sau unui organism privat autorizat. Dezvoltarea armonioasa a copilului dat în plasament în aceste conditii se asigura în centrele de plasament care functioneaza în cadrul serviciului public specializat pentru protectia copilului sau al organismului privat autorizat caruia i-a fost încredintat. În ceea ce priveste durata, situatia drepturilor parintesti si domiciliul, reglementarile sunt identice cu cele din subcapitolul IV.

II. Plasamentul copilului la serviciul public specializat pentru protectia copilului sau la un organism privat autorizat

III. Plasamentul copilului în regim de urgenta Situatii de aplicare a masurii

Aplicarea masurii plasamentului se face în doua situatii distincte: • daca parintii sau unul dintre acestia pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului prin exercitarea în mod abuziv a drepturilor parintesti sau prin neglijenta grava în îndeplinirea obligatiilor de parinte; • daca copilul este gasit lipsit de supraveghere sau este abandonat de parinti. Serviciul Public Specializat poate decide plasamentul copilului în regim de urgenta într-un centru de primire care este organizat si functioneaza în subordinea sa sau a unui Organism Privat Autorizat ori la o persoana sau la o familie, atestate în acest scop. Organele de Politie sunt obligate sa acorde sprijinul necesar aplicarii acestei masuri.

Sesizarea Serviciului Public Specializat

Sesizarea Serviciului Public Specializat se face de catre orice persoana care constata existenta situatiilor care impun plasamentul copilului în regim de urgenta. Dupa luarea acestei masuri, serviciul public specializat

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

31

Obligatiile Serviciului Public Specializat

sesizeaza Comisia pentru Protectia Copilului în vederea încredintarii copilului sau mentinerii masurii plasamentului, pâna la identificarea parintilor copilului. Masura internarii în regim de urgenta este dispusa de Directorul Serviciului Public Specializat.

Atributiile Comisiei pentru Protectia Copilului

La sesizarea serviciului public specializat, Comisia pentru Protectia Copilului se pronunta în termen de 15 zile de la plasamentul copilului în regim de urgenta. Odata cu hotarârea de încredintare, Comisia va sesiza instanta judecatoreasca competenta, pentru decaderea parintilor sau, dupa caz, a unuia dintre acestia din drepturile parintesti. În privinta copilului lipsit de supraveghere sau abandonat, Comisia hotaraste mentinerea masurii plasamentului pâna la identificarea parintilor.

Drepturile parintesti

Pe durata plasamentului de urgenta si a încredintarii copilului ca urmare a plasamentului în regim de urgenta se suspenda exercitiul drepturilor parintesti. IV. Alocatia pentru încredintare sau plasament

Dreptul la plata alocatiei de întretinere

Dreptul la plata alocatiei de întretinere se stabileste prin hotarâre a comisiei si se acorda începând cu luna urmatoare celei în care s-a emis hotarârea. Dreptul la plata alocatiei de întretinere înceteaza începând cu luna urmatoare celei în care nu mai sunt îndeplinite conditiile de acordare. Alocatia se plateste persoanei, reprezentantului familiei desemnat de Comisia pentru Protectia Copilului sau Organismului Privat Autorizat, carora lea fost încredintat sau plasat copilul. Alocatia lunara de întretinere pentru copiii încredintati sau dati în plasament se plateste, potrivit legii, de Directiile Generale de Munca si Protectie Sociala Judetene si a municipiului Bucuresti, fie prin mandat postal, fie în cont personal sau, dupa caz, în contul Organismului Privat Autorizat.

Alte drepturi banesti

Persoana sau, dupa caz, unul dintre sotii carora le-au fost încredintati sau plasati copii (cu exceptia rudelor pâna la gradul IV inclusiv) si care au obtinut atestatul de asistent maternal profesionist, au dreptul la un salariu la nivelui salariului brut lunar al asistentului social cu pregatire medie, încadrat în functie de vechime. Perioada respectiva se considera vechime în munca. Pentru persoanele pensionate, suma astfel acordata se

32

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

va plati sub forma de indemnizatie lunara. Persoana sau familia care primeste în încredintare sau plasament un copil beneficiaza si de alocatia de stat pentru copii si alocatia suplimentara (vezi capitolul). V. Înlocuirea masurii plasamentului cu masura încredintarii Situatii de aplicare a masurii

Comisia poate înlocui masura plasamentului cu aceea a încredintarii daca parintii pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului prin exercitarea în mod abuziv a drepturilor parintesti sau prin neglijenta grava în îndeplinirea obligatiilor de parinte. (vezi Decaderea din drepturile parintesti si Declararea judecatoreasca a abandonulului) În cazurile în care parintii manifesta dezinteres vadit fata de copil, nu achita contributia lunara la întretinerea acestuia sau refuza sa presteze activitatea neremunerata în folosul colectivitatii, la care au fost obligati, Comisia va hotarî asupra înlocuirii masurii plasamentului cu aceea a încredintarii, în conditiile legii.

C. Acte necesare pentru luarea masurilor de protectie Acte necesare pentru luarea masurii de protectie de tip rezidential

• sesizarea; • copii dupa certificatele de stare civila; • acte de venituri ale parintilor sau reprezentantilor legali (daca se impune); • sentinta civila de divort sau privind stabilirea domiciliului copilului, dupa caz; • copie dupa decizia de pensie de urmas, daca este cazul; • copii dupa actele de sanatate: parinti, copil, frati etc., daca se impune; • ancheta psihosociala; • genograma, matricea ciclului de viata.

Acte necesare pentru încredintare/ plasament

• cererea persoanei care solicita luarea unei masuri de protectie de plasament sau încredintare; • acte de sanatate pentru copil, solicitanti si celelalte persoane care locuiesc împreuna cu acesta;

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

33

• copii dupa certificatele de stare civila; • acte de venituri ale parintilor sau reprezentantilor legali (daca se impune); • sentinta civila de divort sau privind stabilirea domiciliului copilului, dupa caz; • copie dupa decizia de pensie de urmas, daca este cazul; • ancheta psihosociala; • genograma, matricea ciclului de viata. (Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat în dificultate 26/1997, Ordonanta de urgenta cu privire la adoptie nr. 25/1997, Legea 108/1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta 26/1997, Hotarârea 117/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice si a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta 26/1997, Metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului din 27 noiembrie 2001)

34

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Asistentul maternal Defini tie

Asistentul maternal profesionist este persoana fizica, atestata, care asigura prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul sau cresterea, îngrijirea si educarea, necesare dezvoltarii armonioase a copiilor primiti în plasament sau în încredintare.

Conditiile pentru obtinerea atestatului de asistent maternal profesionist

Pentru ca o persoana sa primeasca atestatul de asistent maternal trebuie: • sa aiba capacitate deplina de exercitiu; • prin comportamentul ei în societate, starea sanatatii si profilului ei psihologic, sa prezinta garantii pentru îndeplinirea corecta a obligatiilor care revin unui parinte, referitoare la cresterea, îngrijirea si educarea copiilor sai; • sa aiba în folosinta o locuinta care acopera necesitatile de preparare a hranei, igiena, educatie si odihna ale utilizatorilor sai, inclusiv cele ale copiilor care urmeaza a fi primiti în plasament sau în încredintare;

Persoane care nu pot fi asistent maternal profesionist

• persoana care a suferit o condamnare prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva, pentru savârsirea cu intentie a unei infractiuni; • parintele decazut din drepturile parintesti sau cel al carui copil a fost declarat abandonat prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva; • persoana care sufera de boli cronice transmisibile.

Procedura de atestare a asistentului maternal

Persoanele care solicita obtinerea atestatului vor adresa o cerere de evaluare a capacitatii lor serviciului public specializat pentru protectia copilului pe raza caruia îsi au domiciliul sau unui organism privat autorizat sa desfasoare activitati de protectie a copilului aflat în dificultate, prin angajarea de asistenti maternali profesionisti. Cererea va cuprinde curriculum vitae al solicitantului, precum si motivele pentru care doreste sa devina asistent maternal profesionist. La cererea de evaluare vor fi anexate:

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

35

a) copii legalizate ale actelelor de stare civila si ale actelor de studii ale solicitantului; b) o scurta prezentare a persoanelor cu care locuieste solicitantul, în care sa se mentioneze numele, prenumele si data nasterii acestora, precum si, dupa caz, gradul de rudenie cu solicitantul (în anumite situatii si acordul acestor persoane); c) certificate medicale eliberate de policlinica de care apartin, care sa prezinte o evaluare completa a starii de sanatate a solicitantului si a persoanelor mentionate la lit.b); d) certificate de cazier judiciar ale solicitantului si ale persoanelor cu care acesta locuieste; e) un document care sa ateste dreptul de folosinta al solicitantului asupra locuintei, respectiv copie legalizata a titlului de proprietate sau a contractului de închiriere prin care acesta recunoaste solicitantului un drept de folosinta asupra locuintei pe perioada nedeterminata, cunoscând specificul activitatii pe care solicitantul urmeaza sa o desfasoare ca asistent maternal profesionist sau, dupa caz, copie legalizata a contractului de subînchiriere, încheiat în conditiile legii; f) recomandari ale vecinilor, cunoscutilor sau rudelor solicitantului; g) recomandari ale reprezentantilor autoritatii publice locale de la domiciliul acestuia cu privire la comportamentul social al solicitantului. Capacitatea de a fi atestati ca asistenti maternali profesionisti a solicitantilor va fi evaluata de serviciul public specializat pentru protectia copilului sau de organismul privat autorizat, în termen de 90 de zile de la înregistrarea cererii. Alte conditii

36

Atestatul de asistent maternal profesionist se elibereaza pentru o perioada de 3 ani. Atestatul poate fi reînnoit, suspendat sau retras de Comisia pentru Protectia Copilului, la propunerea motivata a Serviciului Public Specializat pentru Protectia Copilului sau a Organismului Privat Autorizat care supravegheaza activitatea asistentului maternal profesionist. Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternal profesionist se desfasoara în baza unui contract de munca încheiat cu Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

sau cu Organismul Privat Autorizat care le supravegheaza activitatea. Contractul individual se încheie pe perioada de valabilitate a atestatului, cu o perioada de proba de minim 3 luni. Executarea contractului individual de munca începe la data primei hotarâri de încredintare sau de plasamanent a unui copil asistentului maternal profesionist respectiv. Contractul individual de munca înceteaza în cazurile prevazute de legislatia muncii, precum si în cazul retragerii atestatului de asistent maternal profesionist. Contractul individual de munca se suspenda pentru perioada în care asistentul maternal profesionist nu are în plasament sau în încredintare copii, precum si pentru perioada suspendarii atestatului ori în alte cazuri prevazute de lege. Persoanele pensionate, atestate ca asistenti maternali profesionisti, îsi desfasoara activitatea în baza unei conventii civile de prestari de servicii, în care este stipulata indemnizatia lunara. Perioada de proba

În perioda de proba asistentul maternal profesionist (cu exceptia persoanelor cu studii superioare de asistenta profesionala sociala si psihopedagogice) este obligat sa urmeze cursurile de formare profesionala (cu o durata de minimum 60 de ore) organizate de angajator.

Conventia de plasament sau de încredintare

Pentru fiecare copil încredintat sau primit în plasament, asistentul maternal profesionist încheie o conventie de plasament sau de încredintare cu angajatorul.

Drepturile asistentului maternal

• drepturile banesti prevazute în Ordonanta Guvernului 26/ 1997 cu indexarile ulterioare; • drepturile de personal prevazute de legislatia muncii, pe perioada existentei raporturilor de munca; • dreptul la consiliere si la sprijin din partea specialistilor Serviciului Public Specializat pentru Protectia Copilului sau ai Organismului Privat Autorizat, în vederea îndeplinirii obligatiilor care le revin cu privire la copiii primiti în plasament sau încredintati; • alte drepturi prevazute de lege.

Obligatiile asistentului maternal

• sa asigure cresterea, îngrijirea si educarea copiilor, în vederea asigurarii unei dezvoltari armonioase - fizice,

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

37

intelectuale si afective - a acestora; • sa asigure integrarea copiilor în familia sa, aplicându-le un tratament egal cu ceilalti membrii ai familiei; • sa asigure integrarea copiilor în viata sociala; • sa contribuie la pregatirea reintegrarii copiilor în familia lor naturala sau la integrarea acestora în familia adoptiva, dupa caz; • sa permita specialistilor serviciului public specializat pentru protectia copilului sau organismului privat autorizat supravegherea activitatii lor profesionale si evaluarea evolutiei copiilor; • sa pastreze confidentialitatea informatiilor pe care le primesc cu privire la copii. Asistentii maternali profesionisti au obligatia sa informeze de îndata serviciul public specializat pentru protectia copilului sau organismul privat autorizat care le supravegheaza activitatea, asupra oricarei schimbari survenite în situatia lor personala, familiala sau sociala, care ar putea influenta activitatea lor profesionala. Asistentul maternal profesionist si persoanele cu care locuieste au obligatia sa prezinte anual Comisiei pentru Protectia Copilului un certificat medical din care sa rezulte ca starea sanatatii asistentului permite continuarea desfasurarii activitatii. Cheltuielile legale de efectuare a analizelor medicale si de eliberarea certificatului medical se suporta de angajator. Alte dispozitii

Copilul aflat în grija asistentului maternal poate fi declarat prin hotarâre judecatoreasca abandonat, daca parintii s-au dezinteresat de el în mod vadit, o perioada mai mare de 6 luni. (vezi Declararea judecatoreasca a abandonului)

(Hotarârea de Guvern cu privire la conditiile de obtinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist nr. 217/1998)

38

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Drepturile si obligatiile parintesti I. Continutul drepturilor si obligatiilor parintesti Aspecte generale Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la persoana copilului

Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurile copilului

Ambii parinti au aceleasi drepturi si îndatoriri fata de copiii lor minori, indiferent daca acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei ori adoptati. • dreptul si obligatia de a creste copilul. Acestea constau în asigurarea conditiilor de viata necesare dezvoltarii copilului (stare de sanatate, dezvoltarea fizica, educatie, scolarizare si pregatire profesionala), paza si supravegherea copilului. • dreptul de a lua anumite masuri fata de copil. Pentru a aduce la îndeplinire obligatia de a creste copilul, parintii trebuie sa foloseasca metode educative de convingere si sa formeze pe copil în asa fel încât acesta sa-si poata da seama ce este bine si ce este rau si sa aleaga calea cea buna. Parintii nu trebuie în nici un fel sa primejduiasca dezvoltarea fizica, intelectuala, morala ori sanatatea copilului. • dreptul de a cere înapoierea copilului de la orice persoana care-l tine fara drept; • dreptul de a consimti la adoptia copilului; • dreptul de a avea legaturi personale cu copilul; • dreptul de a veghea la cresterea, educarea, învatatura si pregatirea profesionala a copilului; • dreptul de a stabili locuinta copilului. În cazul în care parintii nu locuiesc împreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul. Daca parintii nu cad de acord în aceasta privinta, va decide instanta judecatoreasca dupa ascultarea autoritatii tutelare, precum si a copilului, daca acesta a împlinit vârsta de 10 ani, tinând seama numai de interesele copilului. • dreptul si obligatia de a administra bunurile copilului; • dreptul si obligatia de a-l reprezenta pe copil în actele civile (pâna la vârsta de 14 ani) ori de a-i încuviinta actele (între 14-18 ani) pe care le încheie singur.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

39

Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui în afara de dreptul la mostenire si la întretinere. II. Raspunderea pentru neîndeplinirea obligatiilor parintesti Aspecte generale Sanctiuni de natura penala

40

Sanctiunile ce se pot aplica parintilor pot fi de natura penala, contraventionala, civila sau de dreptul familiei. • abandonul de familie (Cod penal). Aceasta infractiune consta în savârsirea de catre cel care are obligatia de întretinere, fata de copil, a uneia dintre urmatoarele fapte: a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunându-l la suferinte fizice sau morale; b) neîndeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de întretinere prevazute de lege; c) neplata cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei de întretinere stabilita pe cale judecatoreasca. • rele tratamente aplicate minorului (Cod penal). Aceasta infractiune consta în fapta parintelui sau a persoanei careia copilul i-a fost încredintat spre crestere si educare de a aplica masuri sau tratamente de orice fel care pun în primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a copilului (de ex., alungarea de acasa, expunerea la îmbolnavire, aplicarea de lovituri corporale grave, amenintarea grava, lipsirea de libertate, punerea minorului sa cerseasca sau punerea unui minor sa practice prostitutia, punerea minorului sa asiste la scene ori acte cu caracter obscen, etc.). • retinerea fara drept de catre un parinte a copilului sau minor (Cod penal), fara consimtamântul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost încredintat; • fapta persoanei careia i s-a încredintat minorul prin hotarâre judecatoreasca, spre crestere si educare, de a împiedica în mod repetat pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul (Cod penal), în conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent; • punerea în primejdie a unei persoane în neputinta de a se apara (Cod penal). Codul Penal prevede ca parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, în orice mod, a Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

unui copil, care nu are putinta de a se îngriji, de catre acela care îl are în îngrijire, punându-i în pericol iminent viata, sanatatea sau integritatea corporala, constituie infractiune. • gestiunea frauduloasa (Cod penal). Aceasta înfractiune consta în pricinuirea de pagube unui copil, cu reacredinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acestuia, de catre cel care are sau trebuie sa aiba grija administrarii ori conservarii acestor bunuri. Sanctiuni de natura contraventionala

• pentru manifestarea unei atitudini de dezinteres în luarea masurilor necesare de catre parinti sau persoanele carora li s-au încredintat un minor ori au în îngrijire un alienat sau debil mintal, de a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cersetorie, sau prostitutie; • pentru oferirea de bauturi alcoolice spre consum într-un local public unui copil; • pentru îndemnul sub orice forma al minorilor de a savârsi contraventii.

Sanctiuni de natura civila sau de dreptul familiei

• decaderea d in drepturile parintesti (Codul familiei); • raspunderea civila a parintilor (Cod civil) pentru faptele ilicite ale copiilor; • raspunderea pentru rea administrare (Codul familiei). În calitatea lor de administratori, parintii raspund, ca si tutorele, pentru pagubele materiale pricinuite copiilor, din vinovatia lor. • declararea judecatoreasca a abandonului de copii (Codul familiei). (Codul familiei - iulie 1993, Codul Penal - modificat si republicat în 16 aprilie 1997, Codul de Procedura Penala, Codul de Procedurî Civila, Legea 197 din 13 noiembrie 2000 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul Penal, Codul Civil, Legea privind sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice nr. 61/ 1991 - republicata în Monitorul Oficial 9 din 24 ianuarie 1997, Legea cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii nr. 47/1993, Ordonanta Guvernului privind protectia copilului aflat în dificultate nr. 26/1997)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

41

Obligatia de întretinere Persoanele între care exista obligatia de întretinere

Organul competent

• parinti si copii (fara deosebire daca sunt din casatorie sau din afara casatoriei); • adoptator si adoptat; • bunici si nepoti; • strabunici si stranepoti; • frati si surori; • celelalte persoane anume prevazute de lege. Când parintii naturali sau adoptivi sunt despartiti în fapt sau în drept si nu se înteleg asupra obligatiei de întretinere ce le revine fata de copiii lor, organul competent de decizie este instanta pe raza careia se afla domiciliul pârâtului. Se stabileste o pensie de întretinere. Pensia de întretinere se datoreaza de la data înregistrarii cererii de chemare în judecata. I. Obligatia de întretinere în cazul parintilor despartiti în fapt sau divortati

Plata pensiei de întretinere

Actele necesare

Obligatia de întretinere se executa în natura sau prin plata unei pensii în bani. Când întretinerea este datorata de parinte sau de cel care adopta, ea se stabileste pâna la 1/4 din câstigul sau din munca pentru un copil, 1/3 pentru doi copii si 1/2 pentru trei sau mai multi copii. Obligatia de întretinere înceteaza prin moartea celui obligat la întretinere sau a celui îndreptatit la pensia de întretinere, precum si la majorat sau la îndeplinirea vârstei de 25 de ani în cazul continuarii studiilor. • cererea de actiune în justitie în doua exemplare; • copia certificatului de casatorie (daca este cazul); • copia certificatului de nastere al copilului minor. II. Obligatia de întretinere pentru copiii aflati în dificultate

Organul competent

42

În cazul în care Comisia pentru Protectia Copilului a hotarât încredintarea sau plasamentul unui copil aflat în dificultate aceasta va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

lunare a parintilor la întretinerea acestuia. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul judetului, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în subordinea caruia functioneaza comisia care a stabilit masura respectiva. Daca plata contributiei la întretinerea copilului nu este posibila, Comisia pentru Protectia Copilului poate obliga pe parinte sa presteze o activitate neremunerata în folosul colectivitatii, pe toata durata masurii încredintarii sau a plasamentului. (Codul familiei - iulie 1993, Ordonanta Guvernului privind protectia copilului aflat în dificultate nr. 26/1997)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

43

Încredintarea copilului spre crestere si educare unuia dintre parinti (în cazul divortului ori în situatia copilului din afara casatoriei) Aspecte generale

Copilul locuieste la parintii sai. Daca parintii nu locuiesc împreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul. În caz de neîntelegere între parinti, instanta judecatoreasca va decide.

Organul competent

Instanta judecatoreasca va hotarî caruia dintre parinti va fi încredintat copilul. În acest scop instanta va asculta parintii si autoritatea tutelara, tinând seama numai de interesele copilului, pe care de asemenea îl va asculta daca a împlinit vârsta de 10 ani. Instanta va hotarî pentru fiecare copil daca acesta va fi încredintat tatalui sau mamei. Pentru motive temeinice, copilul poate fi încredintat unor rude sau altor persoane, cu consimtamântul acestora, ori unor institutii de ocrotire. Totodata, instanta judecatoreasca va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a copiilor.

Drepturile parintilor

Parintele divortat, caruia i s-a încredintat copilul, exercita cu privire la acesta drepturile parintesti. Când copilul a fost încredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire, instanta judecatoreasca va stabili care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i încuviinta actele. Persoana sau institutia de ocrotire careia i s-a încredintat copilul va avea fata de acesta numai drepturile si îndatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului. Parintele caruia nu i s-a încredintat copilul pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, învatatura si pregatirea lui profesionala.

44

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Întelegerea parintilor cu privire la încredintarea copiilor si la contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a acestora va produce efecte numai daca a fost încuviintata de instanta judecatoreasca. Schimbarea împrejurarilor

Acte necesare

În cazul schimbarii împrejurarilor, la cererea oricaruia dintre parinti sau a copilului, daca acesta a împlinit vârsta de paisprezece ani, a autoritatii tutelare sau a vreunei institutii de ocrotire, instanta judecatoreasca va putea modifica masurile privitoare la drepturile si obligatiile personale sau patrimoniale între parintii divortati si copii. • cererea de actiune în justitie în doua exemplare; • copie dupa certificatul de nastere al copilului; • copie dupa certificatul de casatorie sau, dupa caz, de nastere al parintilor; • probe pentru sustinerea actiunii; • referat de ancheta sociala efectuat de autoritatea tutelara din care sa rezulte conditiile pe care le pot asigura parintii copiilor. Se cere opinia organului administratiei publice locale despre parintele caruia sa-i fie încredintat copilul.

(Codul familiei - iulie 1993)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

45

Dreptul parintilor de a avea legaturi personale cu copilul Situatii când se acorda acest drept

• parintele divortat, caruia nu i s-a încredintat copilul, pastreaza acest drept; • în cazul încredintarii copilului din afara casatoriei (a carui filiatie a fost stabilita fata de ambii parinti) ; • în cazul decaderii parintelui din drepturile parintesti, daca autoritatea tutelara încuviinteaza pastrarea legaturilor personale.

Realizarea acestui drept

• prin vizitarea copilului la domiciliul celuilalt parinte, stabilindu-se exact zilele si durata vizitei; • prin lasarea copilului în grija parintelui caruia nu i-a fost încredintat cu acceptul acestuia si fara rea-credinta, în anumite zile si între anumite ore, timp pe care-l pot petrece împreuna la plimbare, spectacole, etc.; • luarea copilului cu acordul expres al parintilor la domiciliul parintelui caruia nu i-a fost încredintat, stabilinduse exact perioada.

Organul competent

Daca parintii nu se înteleg în realizarea legaturilor personale mai sus citate cu copilul, organul competent pentru solutionarea conflictului este judecatoria în a carei raza teritoriala domiciliaza copilul. Persoana care este chemata în judecata este parintele la care se afla copilul.

Acte necesare

• cererea de chemare în judecata în doua exemplare; • copia certificatului de nastere al copilului; • copia hotarârii de încredintare a copilului. (Codul familiei - iulie 1993)

46

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Înapoierea copilului de la persoanele care îl tin fara drept Aspecte generale Persoanele care pot cere înapoierea copilului Organul competent

Acte necesare

Copilul locuieste de drept la parintii sai sau la unul dintre parinti, ori la familia sau în institutia de ocrotire unde a fost încredintat sau dat în plasament. Parintii si ocrotitorii legali au dreptul sa ceara înapoierea copilului de la orice persoana care îl tine fara drept. Organul competent sa hotarasca înapoierea copilului de la persoanele care îl detin fara drept este judecatoria în a carei raza domiciliaza persoana care tine copilul fara drept. Instanta judecatoreasca va respinge cererea daca înapoierea este contrara intereselor copilului. Acesta va fi ascultat daca a împlinit vârsta de zece ani. • cererea de actiune în justitie în doua exemplare; • copia hotarârii judecatoresti prin care s-a stabilit domiciliul copilului sau prin care copilul a fost încredintat sau dat în plasament. (Codul familiei - iulie 1993)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

47

Decaderea din drepturile parintesti Situatii de decadere

Daca sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului este primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prin purtare abuziva sau prin neglijenta grava în îndeplinirea îndatoririlor de parinte, ori daca educarea, învatatura sau pregatirea profesionala a copilului nu se face în spiritul respectului fata de normele social-morale ale societatii, se poate cere decaderea parintelui din drepturile parintesti.

Organele competente

Decaderea din drepturile parintesti poate fi dispusa de catre instanta de judecata la cererea autoritatii tutelare sau a Comisiei de Protectie a Copilului.

Acte necesare

• cerere de chemare în judecata în trei exemplare; • depunerea de probe care sa justifice cererea.

Încuviintarea pastrarii legaturilor personale cu copilul

Autoritatea tutelara va îngadui parintelui decazut din drepturile parintesti sa pastreze legaturi personale cu copilul, exceptând cazurile în care, prin asemenea legaturi, cresterea, educarea, învatatura sau pregatirea profesionala a copilului ar fi în primejdie.

Redarea drepturilor parintesti

Instanta judecatoreasca va reda parintelui decazut din drepturile parintesti exercitiul acestor drepturi, daca au încetat împrejurarile care au dus la decadere, astfel încât, prin redarea acestor drepturi, cresterea, educarea, pregatirea scolara si profesionala si interesele patrimoniale ale copilului sa nu mai fie primejduite. Redarea drepturilor parintesti poate fi ceruta de catre autoritatea tutelara sau de catre parintele decazut din drepturile parintesti, precum si de Comisia pentru Protectia Copilului.. (Ordonanta de Urgenta privind protectia copilului aflat în dificultate nr.26/1997, Codul familiei - iulie 1993)

48

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Declararea judecatoreasca a abandonului Aspecte generale

Copilul aflat în îngrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat, a unei institutii private de ocrotire legal constituita sau încredintat în conditiile legii unei persoane fizice poate fi declarat prin hotarâre judecatoreasca abandonat, ca urmare a faptului ca parintii s-au dezinteresat de el în mod vadit, o perioada mai mare de 6 luni, si daca nici o ruda pâna la gradul IV inclusiv nu a solicitat încredintarea copilului spre crestere si educare.

Dezinteresul fata de copil

Prin dezinteres se întelege încetarea imputabila a oricaror legaturi între parinti si copil, legaturi care sa dovedeasca existenta unor raporturi parintesti normale. Dezinteresul manifestat fata de copil poate fi dovedit cu orice mijloc de proba (de regula, pe baza fisei de vizita).

Organul competent

Cererea pentru declararea abandonului se adreseaza tribunalului judetean sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, pe raza caruia se afla sediul institutiei de ocrotire sau domiciliul persoanei fizice careia i s-a încredintat sarcina îngrijirii copilului. Citarea parintilor, a autoritatii tutelare si a rudelor pâna la gradul IV inclusiv care cer sa i se încredinteze copilul spre crestere si educare, este obligatorie. Participarea procurorului la proces este obligatorie.

Cine poate sesiza instanta

Actele necesare pentru sesizarea instantei

Sesizarea instantei va fi facuta de serviciul public specializat sau conducerea institutiei (unitati sanitare sau organisme private autorizate) unde se afla copilul parasit, daca institutia are personalitate juridica. Sesizarea poate fi facuta si de procuror, în termen de 3 luni de la data împlinirii termenului de 6 luni de când parintii au încetat legaturile cu copilul. • cererea adresata instantei judecatoresti pentru declararea judecatoreasca a abandonului; • ancheta sociala efectuata de autoritatea tutelara com-

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

49

petenta cu privire la conditiile abandonarii copilului, situatia parintilor, starea psihofizica, de instruire si educare a copilului, conditiile pe care le are si modalitatea de îmbunatatire a acestora, precum si orice alte date interesând cresterea, instruirea si educarea copilului. În cadrul anchetei sociale autoritatea tutelara îsi va exprima opinia în legatura cu pozitia sa fata de cererea de declarare judecatoreasca a abandonului. • dovezi din care rezulta ca parintii s-au dezinteresat de el, în mod vadit, o perioada mai mare de 6 luni; • copie legalizata dupa certificatul de nastere al copilului. Copilul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat în instanta. Situatia drepturilor parintesti

În cazul declararii abandonului, instanta deleaga exercitiul drepturilor parintesti serviciului public specializat, institutiei de ocrotire sociala sau medicala daca au personalitate juridica si organismelor private autorizate. Instanta competenta poate decide oricând, la cererea unuia sau a ambilor parinti, redarea exercitiului drepturilor parintesti, daca au încetat împrejurarile care au condus la declararea abandonului si daca exercitiul acestor drepturi este în interesul copilului. Aceste dispozitii nu se aplica în cazul în care copilul a fost adoptat în conditiile legii.

(Legea cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii nr. 47/1993, Cod de Procedura Civila)

50

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Tutela Definitie

Prin tutela copilului se înfaptuieste ocrotirea acestuia în conditiile în care copilul este lipsit de ocrotirea parinteasca. Tutela se exercita numai în interesul minorului.

Competenta

Autoritatea tutelara de la domiciliul copilului. Instituirea tutelei si numirea tutorelui se face prin dispozitia primarului. Tutore poate fi o ruda a copilului sau o alta persoana care îndeplineste conditiile stabilite prin lege.

Situatii de instituire a tutelei

În cazul în care ambii parinti sunt morti, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti, pusi sub interdictie, disparuti, orideclarati morti, copilul este lipsit de îngrijirea ambilor parinti si, de asemenea, în cazul desfacerii adoptiei.

Obligatia de înstiintare a autoritatii tutelare

Au obligatia ca, în termen de cel mult cinci zile de la data când se afla de existenta unui minor lipsit de îngrijire parinteasca, sa înstiinteze autoritatea tutelara: a) persoanele apropiate minorului precum si administratorii si locatarii casei în care locuieste minorul; b) serviciul de stare civila, cu prilejul înregistrarii mortii unei persoane, precum si biroul notarial de stat, cu prilejul deschiderii unei mosteniri; c) instantele judecatoresti, procuratura si politia cu prilejul pronuntarii, luarii sau executarii unor masuri privative de libertate; d) organele administratiei de stat, organizatiile obstesti, institutiile de ocrotire, precum si orice alta persoana.

Numirea tutorelui

Numirea tutorelui se face de autoritatea tutelara, din oficiu sau cu ocazia încunostiintarii acesteia de catre cei obligati sa înstiinteze autoritatea tutelara.

Domiciliul copilului

Copilul pus sub tutela locuieste la tutore. Numai cu încuviintarea autoritatii tutelare minorul poate avea o alta locuinta.

Cine nu poate fi tutore

• copilul sau persoana pusa sub interdictie; • cel decazut din drepturile parintesti sau declarat incapabil

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

51

de a fi tutore; • cel caruia i s-a restrâns exercitiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotarâre judecatoreasca, precum si cel cu rele purtari; • cel lipsit de dreptul de a alege si de a fi ales; • cel care, exercitând o alta tutela, a fost îndepartat din aceasta; • cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale copilului, nu ar putea îndeplini sarcina tutelei. Daca vreuna din împrejurarile mai sus-mentionate apare în timpul tutelei, tutorele va fi îndepartat. Cine poate refuza sarcina tutelei

• cel care are vârsta de 60 de ani împliniti; • femeia însarcinata sau mama unui copil mai mic de 8 ani; • cel care creste sau educa doi sau mai multi copii; • cel care, din cauza bolii, a infirmitatii, a profesiei exercitate, a departarii domiciliului de locul unde se afla bunurile copilului sau din alte motive întemeiate, nu ar putea sa îndeplineasca aceasta sarcina; • cel care exercita o alta tutela sau curatela.

Acte necesare

• cerere de instituire a tutelei; • ancheta sociala cu privire la persoana tutorelui precum si a copilului aflat în situatia de a fi pus sub tutela; • copie dupa certificatul de nastere al tutorelui; • copie dupa certificatul de nastere al celui pus sub tutela; • certificate de sanatate pentru tutore, sot, copii si celelalte persoane care locuiesc împreuna cu acestia.

Obligatiile tutorelui

• de a creste copilul. El este obligat sa creasca copilul, îngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educarea, pregatirea scolara si profesionala a acestuia; • de a administra bunurile copilului si de a-l reprezenta în actele civile, însa pâna la data când acesta împlineste vârsta de 14 ani (dupa îndeplinirea acestei vârste, minorul îsi exercita singur drepturile si îsi executa tot astfel obligatiile, însa numai cu încuviintarea prealabila a tutorelui); • sa prezinte anual autoritatii tutelare o dare de seama despre modul cum a îngrijit de copil, si cum a administrat bunurile acestuia;

52

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

• la încetarea tutelei, tutorele prezinta o dare de seama generala. Tutorele poate raspunde civil, penal sau contraventional pentru abaterile savârsite în exercitiul functiei sale. Autoritatea tutelara va exercita un control efectiv si continuu asupra modului în care tutorele îsi îndeplineste îndatoririle sale cu privire la minor si bunurile acestuia. Pentru înlesnirea controlului, autoritatea tutelara va putea cere colaborarea organelor administratiei de stat competente si institutiilor de ocrotire. Încetarea tutelei

Încetarea functiei de tutore

Dispozitii speciale

• copilul aflat sub tutela a devenit major (prin împlinirea vârstei de 18 ani, iar în cazul fetei care s-a casatorit înainte de împlinirea acestei vârste); • prin decesul copilului; • în cazurile în care au încetat motivele care au determinat instituirea acestora (de ex., parintii au fost identificati sau a fost ridicata decaderea lor din drepturile parintesti). • decesul tutorelui; • tutorele este îndepartat de la tutela; • tutorele este înlocuit la cererea sa (tutorele care a cerut înlocuirea este obligat sa-si exercite aceste atributii pâna la rezolvarea cererii sale de înlocuire); • numirea unui alt tutore în cazul în care copilul este pus sub interdictie. Tutela este o sarcina gratuita. Cu toate acestea, autoritatea tutelara, tinând seama de munca depusa în administrarea averii si de starea materiala a minorului si a tutorelui, va putea acorda acestuia din urma o remuneratie, care nu va depasi zece la suta din veniturile bunurilor minorului. Autoritatea tutelara, potrivit împrejurarilor, va putea modifica sau suprima aceasta remuneratie. În timpul tutelei, casatoria este oprita între tutore si persoana minora ce se afla sub tutela sa. (Codul familiei - iulie 1993)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

53

Curatela Definitie

Curatela este un mijloc de ocrotire subsidiar si temporar al copilului aflat într-una din situatiile prevazute de lege.

Cazuri de instituire a curatelei

• când exista interese contrare între parinte ori tutore si copil; • când din cauza bolii sau din alte motive, parintele sau tutorele este împiedicat sa îndeplineasca un anumit act în numele persoanei pe care o reprezinta sau ale carei acte le încuviinteaza; • când pâna la numirea tutorelui unui copil este nevoie de timp si se impune luarea unor masuri provizorii, între care numirea unui curator; • pâna la solutionarea cererii de punere sub interdictie.

Organul competent

Autoritatea tutelara în raza careia se afla domiciliul minorului; instituirea curatelei se face prin dispozitia primarului.

Acte necesare

Încetarea curatelei

• cerere de instituire a curatelei; • ancheta sociala; • copii dupa actele de stare civila ale copilului si persoanelor propuse sa fie curator. Curatela înceteaza când au încetat cauzele care au dus la instituirea acesteia sau la instituirea tutelei, etc.

(Codul familiei - iulie 1993)

54

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Adoptia Definitie

Este o masura speciala de protectie a copilului prin care se stabileste filiatia între cel care adopta si copil, precum si rudenia între copil si rudele adoptatorului. Adoptat poate fi copilul pâna la dobândirea capacitatii depline de exercitiu. În mod exceptional poate fi adoptat si majorul daca a fost crescut în timpul minoritatii de persoana sau familia care solicita încuviintarea adoptiei.

Adoptiile interzise

• adoptia între frati este interzisa ; • adoptia unui copil de catre mai multe persoane (cu exceptia cazului în care ea se face de catre sot si sotie, simultan sau succesiv).

Persoanele care pot adopta

• persoanele care au capacitate deplina de exercitiu, îndeplinesc conditiile legale si care sunt cu cel putin 18 ani mai în vârsta decât cei pe care doresc sa-i adopte (pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca va putea încuviinta adoptia chiar daca diferenta de vârsta între adoptat si adoptatori este mai mica); • persoanele sau familiile care prezinta conditiile materiale si garantiile morale necesare asigurarii dezvoltarii armonioase a copilului.

Acte necesare pentru incuviintarea adoptiei

• cererea persoanei sau familiei pentru eliberarea atestatului în vederea adoptiei; • copii dupa actele de stare civila ale persoanelor solicitante; • certificate medicale eliberate de policlinica teritoriala; • certificate de cazier judiciar; • ancheta psihosociala; • atestatul Comisiei pentru Protectia Copilului; • dovada ca, copilul este adoptabil (consimtamântul parintilor firesti, hotarârea de decadere din drepturile parintesti, de declarare a abandonului, etc.); • consimtamântul familiei sau persoanei care doreste sa adopte cu specificarea ca a luat la cunostinta despre starea de sanatate a copilului;

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

55

• ancheta sociala la domiciliul parintilor firesti, dupa caz; • acte de sanatate pentru copil eliberate de policlinica teritoriala; • hotarârea Comisiei pentru Protectia Copilului de încredintare a copilului în vederea adoptiei; • avizul favorabil al Comisiei pentru Protectia Copilului în raza careia se afla domiciliul copilului; • consimtamântul copilului care a împlinit 10 ani; • confirmarea Comitetului Român pentru Adoptii cu exceptia cazurilor când sotul adopta copilul celuilalt sot sau adoptatorii sunt rude pâna la gradul IV cu copilul. Consimtamântul parintilor

Consimtamântul parintilor poate fi exprimat numai dupa trecerea unui termen de 45 de zile de la nasterea copilului. Parintele poate revoca (retrage) consimtamântul în termen de 30 de zile de la data înscrisului autentic prin care a fost exprimat. Dupa expirarea acestui termen, consimtamântul parintelui devine irevocabil. În cazul în care copilul este declarat judecatoreste abandonat, nu este necesar consimtamântul parintilor.

Încredintarea copilului în vederea adoptiei

În cazul în care sunt îndeplinite toate conditiile legale, pentru ca adoptia sa poata fi încuviintata, Comisia pentru Protectia Copilului poate încredinta copilul în vederea adoptiei unei persoane sau familii care beneficiaza de atestat prin care se confirma ca aceasta e apta sa adopte. Comisia pentru Protectia Copilului poate încredinta copilul în vederea adoptiei si unei persoane sau familii care nu are cetatenia româna dar care are resedinta pe teritoriul statului român de cel putin 6 luni. Încredintarea copilului în vederea adoptiei dureaza minimum 3 luni. Perioada pentru care copilul este încredintat se stabileste de Comisia pentru Potectia Copilului odata cu încredintarea copilului în vederea adoptiei.

Eliberarea avizului

La sfârsitul acestei perioade Comisia pentru Potectia Copilului hotaraste asupra eliberarii avizului referitor la încuviintarea adoptiei. Eliberarea avizului prelungeste de drept perioada pentru care copilul a fost încredintat în vederea adoptiei, pâna la încuviintarea sau respingerea cererii pentru încuviitarea adoptiei de catre instanta.

56

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Organul competent pentru eliberarea confirmarii de adoptie

Cererile persoanelor sau familiilor cu domiciliul sau resedinta pe teritoriul statului român care doresc sa adopte vor fi transmise Comitetului Român pentru Adoptii, dupa eliberarea atestatului, numai prin intermediul serviciilor publice specializate din subordinea Comisiilor pentru Protectia Copilului sau al organismelor private române autorizate.

Instanta competenta pentru încuviintarea adoptiei

Încuviintarea adoptiei este de competenta înstantelor judecatoresti. Cererile privitoare la încuviintarea adoptiei se judeca în prima instanta de tribunale. Hotarârile date în cauzele având ca obiect încuviintarea adoptiei nu sunt supuse apelului, dar pot fi atacate direct în recurs. Instanta competenta este cea în a carei raza teritoriala se gaseste domiciliului copilului. Cauzele pentru judecarea carora nu se poate determina instanta competenta se judeca de tribunalul municipiului Bucuresti. Actiunile si cererile privitoare la încuviintarea adoptiei sunt scutite de taxa de timbru.

Efectele adoptiei

Desfacerea adoptiei

• copilul dobândeste prin adoptie numele celui care adopta. Daca adoptia se face de soti care nu au un nume de familie comun, acestia sunt obligati sa declare instantei numele pe care copilul urmeaza sa-l poarte. • pe baza hotarârii definiteve si irevocabile de încuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent va întocmi, în conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, în care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti. Vechiul act de nastere se va pastra, mentionându-se pe marginea acestuia întocmirea noului act. • adoptia îsi produce efectele de la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti. Adoptia poate fi desfacuta la cererea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani sau a Comisiei pentru Protectia Copilului în raza careia se afla domiciliul acestuia, daca desfacerea este în interesul superior al copilului. Instanta se va pronunta si cu privire la numele copilului. Parintii firesti ai copilului redobândesc drepturile si obligatiile parintesti numai daca instanta nu decide o alta masura de protectie a copilului, în conditiile legii.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

57

Cererea de desfacere a adoptiei urmeaza aceleasi reguli de competenta ca si cele pentru încuviintarea acesteia. Obligatiile parintilor adoptatori

Sanctiuni

• de a informa copilul ca este adoptat de îndata ce vârsta si gradul de maturitate a acestuia o permite si de a notifica acest lucru Comisiei pentru Protectia Copilului; • de a exercita drepturile si obligatiile parintesti. • fapta parintelui, tutorelui sau ocrotitorului legal al copilului, care pretinde sau primeste, pentru sine sau pentru altul, bani sau alte foloase materiale în scopul adoptiei copilului se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani; • fapta persoanei care, în vederea obtinerii unui folos material necuvenit, intermediaza sau înlesneste adoptarea unui copil se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

(Ordonanta de Urgenta cu privire la adoptie nr. 25/1997)

58

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Alocatia de stat pentru copii Cine beneficiaza de alocatie de stat

• copiii în vârsta de pâna la 16 ani; • copiii care urmeaza una din formele de învatamânt prevazute de lege pâna la împlinirea vârstei de 18 ani; • copiii încadrati în gradul I sau II de invaliditate, pâna la împlinirea vârstei de 18 ani; • copiii cu handicap pâna la împlinirea vârstei de 18 ani; • tinerii în vârsta de peste 18 ani pâna la terminarea cursurilor învatamântului liceal sau profesional (tinerii care repeta anul scolar nu beneficiaza de alocatie de stat, cu exceptia celor care repeta din motive de sanatate, dovedite cu certificat medical); • copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti în România, în conditiile legii, daca locuiesc împreuna cu parintii.

Acte necesare

• cerere; • copie dupa certificatul de nastere al copilului; • dispozitie de instituire a tutelei, curatelei, hotarâre de încredintare sau plasament, dupa caz; • certificat de persoana cu handicap (daca se impune).

Realizarea cererii

Depunerea actelor si a cererii pentru stabilirea alocatiei de stat

Cererea se face în numele copilului de catre parinti sau unul dintre parinti (în caz de neîntelegere, pe baza deciziei autoritatii tutelare). Actele se depun la: 1. consiliile locale comunale, orasenesti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti, unde copiii si respectiv parintii au domiciliul sau resedinta, ori de catre reprezentantii legali pentru copiii în vârsta de pâna la 7 ani, inclusiv pentru cei care împlinesc aceasta vârsta în cursul anului scolar, pâna la data de 31 august în fiecare an si nu sunt scolarizati, precum si pentru cei care au absolvit învatamântul general obligatoriu înainte de împlinirea vârstei de 16 ani si nu urmeaza alta forma de în-vatamânt. Plata se face de catre Directia Muncii si Protectiei Sociale.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

59

2. la unitatile scolare unde sunt înscrisi copiii care urmeaza o forma de învatamânt, precum si cei care întrerup temporar scoala din motive de sanatate dovedite cu certificatul medical; 3. la inspectoratele teritoriale de stat pentru persoanele cu handicap, pentru copiii cu handicap, precum si pentru cei care pâna la împlinirea vârstei de 16 ani au contactat o invaliditate încadrata în gr. 1 sau 2. Plata alocatiei de stat pentru copii se face în luna urmatoare celei în care s-a nascut copilul. Plata alocatiei de stat pentru copii se poate face si din urma (retroactiv), dar nu mai mult de 12 luni. Plata înceteaza începând cu luna urmatoare celei în care nu mai sunt îndeplinite conditiile de acordare. Plate se face:

• unuia dintre parinti sau, în caz de neîntelegere, pe baza deciziei autoritatii tutelare, parintelui la care s-a stabilit, prin hotarâre judecatoreasca, domiciliul minorului ori caruia i s-a încredintat spre crestere si educare; • tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat în plasament familial copilul sau încredintat spre crestere si educare. Titular al dreptului de alocatie pentru copii este copilul. Plata alocatiei de stat pentru copiii handicapati se face prin oficiile postale.

Cuantumul alocatiei

Cuantumul alocatiei de stat este cel stabilit în conditiile legii si se indexeaza. Copiii cu handicap beneficiaza de alocatia de stat majorata în cuantum de 100%. Alocatia de stat se acorda lunar. Cuantumul lunar al alocatiei de stat pentru copii se stabileste dupa cum urmeaza: a) 150.000 lei, în perioada ianuarie-iunie 2002; b) 180.000 lei, începând cu luna iulie 2002. (Legea privind alocatia de stat pentru copii nr. 61/1993, Lege nr. 261/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, Hotarârea Guvernului privind masurile pentru aplicarea dispozitiilor Legii nr. 61/1993 referitoare la gestionarea fondurilor, stabilirea si plata alocatiei de stat pentru copii nr. 591/1993, Hotarâre privind stabilirea cuantumului alocatiei de stat pentru copii nr. 1040/2001)

60

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii Titularul dreptului la alocatie

Familia care are în întretinere doi sau mai multi copii are dreptul la alocatie suplimentara, al carei cuantum se stabileste în functie de numarul copiilor.

Termenul familie cu mai multi copii

Prin familie cu mai multi copii se întelege: a) sotul, sotia si copiii lor sau ai oricaruia dintre ei, având domiciliul comun; b) persoana singura, necasatorita, vaduva sau divortata si copiii acesteia cu care domiciliaza si care se afla în întretinerea sa; Sunt considerati ca facând parte din familie si copiii adoptati, copiii aflati în plasament familial sau încredintati.

Titular al dreptului la alocatia suplimentara

Titular al dreptului la alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii este familia, prin reprezentantul stabilit conventional, administrativ sau judecatoresc al acesteia. Alocatia suplimentara pentru familiile cu copii se acorda, la cererea reprezentantului familiei, stabilit de catre soti sau, în caz de neîntelegere între acestia, de catre autoritatea tutelara ori instanta de judecata, dupa caz.

Beneficiarul alocatiei

• familiile care au în întretinere cel putin doi copii în vârsta de pâna la 16 ani sau pâna la 18 ani, daca acestia din urma urmeaza cursurile de zi ale unei institutii de învatamânt, sunt încadrati în gradul I sau II de invaliditate ori sunt declarati cu handicap; • familiile cetatenilor straini sau apatrizi care au domiciliul în România, în conditiile stabilite de legea româna.

Cuantumul alocatiei

• 40.000 lei pentru familia care are doi copii în întretinere; • 80.000 lei pentru familia care are trei copii în întretinere; • 100.000 lei pentru familia care are patru sau mai multi copii în întretinere. Începând cu data de 1 noiembrie 1999, cuantumul alocatiei

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

61

suplimentare a fost indexat cu 25%. Alocatia suplimentara pentru familiile cu copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decât în vederea recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu. Cuantumurile se indexeaza prin hotarâre a Guvernului. Acte necesare

Cerere pentru stabilirea si acordarea dreptului la alocatia suplimentara, formulata de catre titular (reprezentantul familiei) pe baza înscrierilor din livretul de familie (vezi capitolul).

Depunerea cererii

Cererea se depune la primarul unitatii administrativteritoriale în a carei raza teritoriala are domiciliul familia îndreptatita. Primarul asigura primirea, verificarea, înregistrarea si transmiterea lunara a cererilor titularilor la directiile generale de munca si protectie sociala judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz. Dreptul la alocatia suplimentara pentru familiile cu copii se stabileste prin decizia directorului general al directiei generale de munca si protectie sociala a judetului sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, si se acorda începând cu luna urmatoare celei în care s-a înregistrat cererea.

Obligatia reprezentantului legal al familiei

Reprezentantul legal al familiei are obligatia sa comunice, în scris, în termen de 5 zile lucratoare, orice modificare privind situatia familiei. Comunicarea se înregistreaza la primarul unitatii administrativ-teritoriale în a carei raza teritoriala domiciliaza titularul dreptului si se transmite directiilor generale de munca si protectie sociala judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz.

Modalitatea de plata a alocatiei

Alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii se plateste titularului, prin mandat postal sau, la cererea acestuia, în cont personal.

Suspendarea platii alocatiei

Pe perioada încredintarii copilului într-o institutie de ocrotire, plata dreptului la alocatia suplimentara pentru familiile cu cu mai multi copii se suspenda. Copiii încredintati unor institutii de ocrotire nu sunt considerati ca fiind în întretinerea familiei.

62

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Recuperarea sumelor încasate necuvenit

Sumele încasate necuvenit, cu titlu de alocatie suplimentara pentru familiile cu copii, se recupereaza prin decizia Directorului General al Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala Judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, de la titularul dreptului, în termen de 3 zile de la efectuarea platii. În cazul în care sumele platite necuvenit nu se pot recupera, integral sau partial, acestea vor fi recuperate, prin decizie de imputare sau prin angajament de plata de la persoanele vinovate de producerea pagubei, pe o perioada de cel mult 3 ani.

Contestarea deciziilor

Contestatiile formulate de titular împotriva deciziilor de stabilire a dreptului la alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii, precum si împotriva deciziilor de recuperare a sumelor primite necuvenit se solutioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. Contestatiile împotriva deciziilor de imputare, precum si împotriva angajamentelor de plata asumate se solutioneaza potrivit Codului Muncii. (Legea privind alocatia suplimentara pentru familiile cu copii nr. 119/1997, Hotarârea Guvernului privind indexarea cuantumului alocatiei suplimentare pentru familiile cu copii nr. 961/1999)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

63

Concediul pentru îngrijirea copiilor în vârsta de pâna la 2 ani, respectiv 3 ani Beneficiarii concediului

• femeile asigurate în cadrul sistemului de asigurari sociale de stat; • femeile asigurate în cadrul sistemului de asigurari sociale pentru agricultori; • femeile cadre militare în activitate; • femeile asigurate în conditiile de mai sus, care au adoptat, au fost numite tutore, li s-au încredintat copii spre crestere si educare sau în plasament familial. De acest concediu poate beneficia, optional, oricare dintre parintii copilului.

Acte necesare

Obtinerea dreptului la concediu platit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de pâna la 2 ani se face în baza prezentarii urmatoarelor documente, anexate la cererea solicitantului: a) certificatul de nastere al copilului; b) dupa caz, adeverinta sau declaratia pe proprie raspundere care sa certifice ca celalalt parinte nu beneficiaza de acelasi drept, actul de tutela, certificatul de deces, în cazul copilului orfan de un parinte, actul de adoptie. Documentele mentionate la lit. b) vor fi prezentate lunar, cu exceptia certificatului de deces.

Durata concediului

Concediul se acorda, la cerere, în afara concediului platit pentru sarcina si lauzie de 126 zile, în continuarea acestuia din urma sau oricând pâna la împlinirea de catre copil a vârstei de 2 ani. Perioada concediului pentru îngrijirea copilului în vârsta de pâna la 2 ani constituie vechime în munca. Drepturile se acorda de la data depunerii cererii si se achita la termenele prevazute de reglementarile legale privind plata indemnizatiilor de asigurari sociale. În cazul persoanelor angajate pe baza de contracte individuale de munca pe perioade determinate, dreptul se acorda

64

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

pe perioada valabilitatii contractului de munca. În situatiile de încetare a activitatii persoanelor juridice sau fizice angajatoare, acestor persoane li se vor plati indemnizatiile cuvenite potrivit legii, direct din fondurile asigurarilor sociale, prin Directiile Judetene de Munca si Protectie Sociala. Dovada încetarii activitatii angajatorilor se va face în conformitate cu prevederile legale. Angajatorii nu pot dispune desfacerea contractelor individuale de munca ale angajatilor pe timpul cât acestia beneficiaza de indemnizatii în baza Legii nr. 120/1997. Indemnizatia de concediu

Femeile asigurate în cadrul sistemului de asigurari sociale de stat si femeile cadre militare în activitate au dreptul, pe durata concediului pentru îngrijirea copilului, la o indemnizatie reprezentând 85% din salariul de baza si celelalte venituri salariale pe baza carora se stabileste contributia de asigurari sociale, respectiv din venitul de asigurare. Femeile asigurate în cadrul sistemului de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor au dreptul, pe durata concediului pentru îngrijirea copilului, la o indemnizatie reprezentând 80% din media lunara a venitului asigurat din ultimele 6 luni pentru care a fost achitata contributia prevazuta de lege.

Cererea pentru indemnizatia de concediu

Indemnizatia se plateste pe baza cererii-tip privind solicitarea dreptului de asigurari sociale, a livretului de familie sau a certificatului de nastere al copilului si, dupa caz, a certificatului de persoana cu handicap.

Concediul pentru cresterea copilului cu handicap

Concediul pentru cresterea copilului cu handicap pâna la împlinirea vârstei de 3 ani se acorda, la cerere, pe baza livretului de familie sau a certificatului de nastere al copilului si a certificatului de persoana cu handicap, emis în conditiile legii. (Lege privind concediul platit pentru îngrijirea copilului pâna la 2 ani nr. 120/1997, Precizare privind aplicarea prevederilor Legii nr. 120/1997 privind concediul platit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de pâna la 2 ani nr. 961/1997, Ordonanta de urgenta nr. 102/1999, Legea nr. 10/1999, Legea 210/1999, Lege privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale 19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

65

Concediile pentru sarcina si lauzie si indemnizatia de maternitate Beneficiarii indemnizatiei de maternitate

Asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcina si lauzie, perioada în care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care au încetat plata contributiei de asigurari sociale, în conditiile prezentei legi, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat.

Cuantumul indemnizatiei de maternitate

Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilita conform legii. Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Concediile pentru sarcina si lauzie

Concediile medicale pentru maternitate se acorda pe o perioada de 126 de zile calendaristice, dintre care 63 de zile înainte de nastere (concediu de sarcina) si 63 de zile dupa nastere (concediu de lehuzie), care se pot compensa între ele, în functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare. Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, începând cu luna a 6-a de sarcina, daca prezinta certificatul de persoana cu handicap. În cazul în care copilul se naste mort sau moare dupa nastere, în perioada de lehuzie indemnizatia de maternitate cuvenita se acorda pe toata durata concediului de maternitate.

Acte necesare

• cerere-tip pentru solicitarea drepturilor de asigurari sociale; • dupa caz, certificatul de persoana cu handicap. (Lege privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale nr. 19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare)

66

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Concediul si concediul medical pentru cresterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav Beneficiarii indemnizatiei

Asiguratii au dreptul la: a) indemnizatie pentru cresterea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani si, în cazul copilului cu handicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani; b) indemnizatie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pâna la împlinirea vârstei de 18 ani. Indemnizatiile se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat. Beneficiaza, la cerere, de indemnizatia pentru cresterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca solicitantul îndeplineste conditiile de stagiu de cotizare prevazute de lege (cel putin 6 luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului sau de cel putin 12 luni cotizate în ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului pentru asiguratii cu contract individual de munca pe durata determinata). De aceleasi drepturi beneficiaza si asiguratul care, în conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au încredintat copii spre crestere si educare sau în plasament familial.

Acte necesare

Indemnizatia pentru cresterea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani se acorda, la cerere, pe baza livretului de familie. Indemnizatia pentru cresterea copilului cu handicap pâna la împlinirea vârstei de 3 ani se acorda, la cerere, pe baza livretului de familie si a certificatului de persoana cu handicap, emise în conditiile legii. Indemnizatia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afectiuni intercurente pâna la împlinirea vârstei de 18 ani se acorda pe baza

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

67

certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie si a certificatului pentru persoanele cu handicap emis, în conditiile legii, dupa caz. Durata de acordare a indemnizatiei pentru. îngrijirea copilului bolnav

Durata de acordare a indemnizatiei prevazute pentru îngrijirea copilului bolnav este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor în care copilul contracteaza boli contagioase, este imobilizat în aparat gipsat sau este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilita de medicul de familie.

Cuantumul indemnizatiei

Cuantumul lunar al indemnizatiei pentru cresterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul stabilita conform legii, pentru asiguratii sistemului de asigurari sociale de stat.

Suspendarea platii indemnizatiei

Plata indemnizatiilor de asigurari sociale se suspenda pe perioada în care beneficiarul este decazut din drepturile parintesti, respectiv din dreptul de a fi tutore, sau copilul este abandonat ori internat într-o institutie de ocrotire. Reluarea în plata a indemnizatiei de asigurari sociale suspendate se face la cerere, începând cu ziua urmatoare celei în care a încetat cauza suspendarii.

Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav

Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani si a copilului cu handicap în vârsta de pâna la 18 ani pentru afectiuni intercurente se acorda pentru perioadele si afectiunile prevazute de lege. (Lege privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale nr. 19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare)

68

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Alocatia pentru copiii nou-nascuti Dreptul la alocatia pentru copiii nounascuti

Mamele au dreptul la o alocatie pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii, în cuantum de 1.400.000 lei. Alocatia se acorda o singura data pentru fiecare copil nascut viu. Alocatia se poate acorda reprezentantului legal al copilului atunci când mama nu este în situatia de a beneficia de acest drept.

Definitia copilului nou-nascut Acte necesare

Prin sintagma copil nou-nascut se întelege copilul în vârsta de pâna la 6 luni.

Acordarea alocatiei

În urma analizei cererii si a actelor doveditoare primarul dispune în cel mult 10 zile de la data înregistrarii cererii, dupa caz, acordarea sau neacordarea alocatiei pentru copiii nounascuti. În cazul neacordarii alocatiei pentru copiii nou-nascuti motivele care au stat la baza acestei dispozitii sunt comunicate solicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

Acordarea dreptului si plata alocatiei pentru copiii nounascuti se realizeaza pe baza de cerere si acte doveditoare, prin dispozitie a primarului localitatii în a carei raza domiciliaza mama sau, dupa caz, unde a fost înregistrata nasterea copilului. Dupa efectuarea platii platitorul are obligatia de a înscrie pe versoul certificatului de nastere original mentiunea "Achitat alocatia pentru copilul nou-nascut", data, semnatura si stampila. Actele doveditoare pentru stabilirea si acordarea dreptului privind alocatia pentru copiii nou-nascuti sunt: • certificatul de nastere în original si în copie al copilului; • declaratia pe propria raspundere privind rangul copilului nou-nascut; • dupa caz, copiile de pe certificatele de nastere ale copiilor nascuti anterior.

(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat din 25 octombrie 2001)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

69

Ajutorul de deces Aspecte generale

Ajutorul de deces se acorda în cazul decesului asiguratului, al pensionarului sau al unui membru de familie care nu are un drept propriu de asigurari sociale si se afla în întretinerea titularului la data decesului.

Beneficiarii ajutorului de deces

În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care poate fi în ordine ierarhica: • sotul supravietuitor; • copilul; • parintele; • tutorele sau curatorul; • mostenitorul, în conditiile dreptului comun, sau, în lipsa acestuia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Asiguratul sau pensionarul beneficiaza de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie aflat în întretinerea sa si care nu are un drept propriu de asigurari sociale. Se considera membru de familie: a) sotul; b) copiii proprii, copiii adoptati, copiii aflati în plasament familial sau cei încredintati spre crestere si educare familiei, în vârsta de pâna la 18 ani sau, daca îsi continua studiile, pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 de ani; c) parintii si bunicii oricaruia dintre soti. Dovada ca membrul de familie s-a aflat în întretinerea asiguratului sau a pensionarului se face prin declaratie pe propria raspundere. În cazul decesului copilului inapt pentru munca, indiferent de vârsta, prestatia se acorda cu conditia prezentarii certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap sau, în lipsa acestuia, a actului medical vizat de medicul expert al asigurarilor sociale, prin care se atesta boala care l-a facut inapt pentru munca si data ivirii acesteia.

70

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Acte necesare

Cuantumul ajutorului de deces

• cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurari sociale; • certificat de deces - în original si copie; • actul de identitate al solicitantului; • acte de stare civila ale solicitantului, din care sa rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, dupa caz, actul care atesta calitatea de mostenitor, tutore, curator; • acte din care sa rezulte ca s-au suportat cheltuieli ocazionate de deces; • certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap sau actul medical prin care se atesta boala care l-a facut inapt pentru munca pe copil si data ivirii acesteia. Se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat si facut public de catre CNPAS, conform legii (pâna la data de 31 decembrie a anului curent). Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezinta jumatate din cuantumul în aliniatul anterior. Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda, la cerere, pe baza certificatului de deces. Dupa efectuarea platii ajutorului de deces platitorul de drepturi de asigurari sociale are obligatia de a înscrie pe versoul certificatului de deces original mentiunea "ACHITAT", data, semnatura si stampila. (Lege privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale nr. 19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

71

Ajutorul social acordat sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu Organul competent

Centrele militare organizeaza activitatea de primire, înregistrare si solutionare a cererilor pentru acordarea ajutoarelor, asigura evidenta si plata acestora.

Conditii de acordare a ajutorului social

Sotiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, care nu realizeaza venituri sau acestea sunt mai mici decât salariul de baza minim brut pe tara, beneficiaza, la cerere, de ajutor social lunar, pe perioada satisfacerii serviciului militar obligatoriu de catre sot, daca se gasesc în una dintre urmatoarele situatii: a) sunt gravide, începând cu luna a patra de sarcina; b) au copii în întretinere în vârsta de pâna la 7 ani; c) sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate.

Acte necesare

Ajutorul social lunar se acorda la cererea sotiei celui care satisface serviciul militar obligatoriu, înregistrata la centrul militar care a efectuat încorporarea. La cerere se anexeaza actul de identitate al solicitantei (copi), certificatul de casatorie (copie), actele doveditoare privind veniturile nete realizate în luna anterioara depunerii cererii, precum si, dupa caz, urmatoarele acte doveditoare: a) copii ale certificatelor de nastere ale copiilor în vârsta de pâna la 7 ani; b) dovada din care sa rezulte ca solicitanta este gravida, începând cu luna a IV-a de sarcina; c) copie dupa decizia de încadrare în gradul I sau II de invaliditate; d) dupa caz, copie a hotarârii definitive de încuviintare a adoptiei, de încredintare sau plasament familial al minorului, potrivit legii.

72

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Acceptarea sau respingerea cererii

În urma verificarii îndeplinirii conditiilor pentru acordarea ajutorului social lunar cererile sunt aprobate sau, dupa caz, respinse de comandantul centrului militar, în termen de 15 zile de la data înregistrarii acestora. În cazul respingerii cererii se comunica solicitantei motivele care au stat la baza acestei decizii.

Cuantumul ajutorului social

Cuantumul ajutorului social lunar este de 1.400.000 lei si se indexeaza prin hotarâre a Guvernului. Fondurile necesare pentru plata ajutorului social pentru sotiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu se suporta de la bugetul de stat.

Plata ajutorului social

Plata ajutorului social se efectueaza începând cu luna urmatoare depunerii cererii si înceteaza începând cu luna urmatoare celei în care nu mai sunt îndeplinite conditiile legale care au stat la baza acordarii acestuia. Pe perioada executarii pedepsei cu închisoarea de catre militari ajutorul pentru sotiile acestora se suspenda, plata urmând sa fie reluata începând cu luna în care cei în cauza au revenit la unitatile militare. Plata ajutorului social se efectueaza lunar prin mandat postal, stat de plata sau în cont curent personal.

Obligatiile sotiilor

Sotiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu beneficiare de ajutor social, au obligatia sa comunice în scris centrelor militare orice modificare a situatiilor care au stat la baza acordarii acestuia, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea. (Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat din 25 octombrie 2001)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

73

Ajutorul pentru încalzirea locuintei Ajutorul pentru încalzirea locuintei

Pentru perioada sezonului rece, 1 noiembrie - 31 martie, persoanele singure si familiile beneficiare de ajutor social potrivit prevederilor legale primesc, o data cu acesta, un ajutor pentru încalzirea locuintei.

Cuantumul ajutorului

Ajutorul pentru încalzirea locuintei se cuprinde în ajutorul social, prin majorarea nivelului lunar al venitului minim garantat, pentru perioada prevazuta mai sus, dupa cum urmeaza: a) cu 500.000 lei/familie sau persoana singura, în cazul în care utilizeaza pentru încalzirea locuintei energia termica furnizata de sisteme centralizate; b) cu 250.000 lei/familie sau persoana singura, în cazul în care utilizeaza pentru încalzirea locuintei sisteme de încalzire cu lemne, carbuni, gaze naturale si combustibili petrolieri. Cuantumurile se indexeaza anual, daca este cazul, prin hotarâre a Guvernului.

Forme de acordare a ajutorului

Ajutorul pentru încalzirea locuintei se acorda familiilor sau persoanelor singure beneficiare de ajutor social, dupa cum urmeaza: a) prin achitarea la furnizor a cheltuielilor pentru consumul de energie termica, în limita sumei prevazute în paragraful anterior la litera a), pe familie sau persoana singura care utilizeaza pentru încalzirea locuintei energia termica în sistemele centralizate; b) prin achitarea la furnizor a cheltuielilor pentru consumul de gaze naturale, în limita sumei prevazute în paragraful anterior la litera b), pe familie sau persoana singura care utilizeaza pentru încalzirea locuintei gaze naturale; c) în lei, prin majorarea cuantumului lunar al ajutorului social cu suma prevazuta în paragraful anterior la litera b), pe familie sau persoana singura care utilizeaza pentru

74

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

încalzirea locuintei lemne, carbuni sau combustibili petrolieri; d) în natura, prin acordarea de lemne, carbuni sau combustibili petrolieri, în limita sumei prevazute în paragraful anterior la litera b), pe familie sau persoana singura, în cazul în care acestea sunt utilizate pentru încalzirea locuintei. Termenul de depunere a cererii

Ajutorul pentru încalzirea locuintei se acorda lunar, la cererea titularului de ajutor social, întocmita conform modelului prevazut în anexa la prezenta lucrare, depusa la primarul localitatii, dupa cum urmeaza: a) pâna la data de 25 a lunii curente pentru luna anterioara; b) cu 10 zile înainte de data stabilita pentru plata ajutorului social.

Actele necesare

În cazul primelor doua forme de acordare a ajutorului, cererea este însotita, dupa caz, de unul dintre urmatoarele acte doveditoare privind consumul de energie termica sau de gaze naturale în luna anterioara: a) dovada eliberata de asociatia de locatari sau proprietari, din care sa rezulte suma datorata pentru cheltuielile cu încalzirea locuintei; b) factura însotita de contractul individual pentru furnizarea energiei termice sau a gazelor naturale. În cazul în care titularul ajutorului social nu este titularul contractului individual de furnizare a energiei termice sau a gazelor naturale, ajutorul pentru încalzirea locuintei se acorda sub conditia prezentarii unui contract de furnizare a energiei termice sau a gazelor naturale, încheiat de un membru al familiei beneficiare de ajutor social. (Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat din 25 octombrie 2001)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

75

Venitul minim garantat; acordarea ajutorului social Venitul minim garantat Cine beneficiaza de ajutorul social

Venitul minim garantat se asigura prin acordarea ajutorului social lunar. Instituirea venitului minim garantat se întemeiaza pe principiul solidaritatii sociale. • familiile în care nu se realizeaza venituri ori se realizeaza venituri mici; • persoanele singure, fara venituri sau cu venituri mici; • sotii despartiti în fapt, daca ancheta sociala justifica acordarea acestuia; • cetateni ai altor state sau apatrizii, în conditiile legislatiei române, care au resedinta în România sau, dupa caz, domiciliul în România; • persoanele fara domiciliu, aflate în situatie de nevoie, pe baza declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitat drepturile de la alte primarii.

Familie

Termenul familie desemneaza: • sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor necasatoriti, care locuiesc si gospodaresc împreuna; • persoana necasatorita care locuieste împreuna cu copiii aflati în întretinerea sa. Se asimileaza termenului familie barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, care locuiesc si gospodaresc împreuna.

Copii aflati în întretinere

Prin sintagma copiii aflati în întretinere se întelege, dupa caz: • copiii pâna la vârsta de 18 ani sau, daca urmeaza o forma de învatamânt la cursuri de zi, prevazuta de lege, pâna la împlinirea vârstei de 25 de ani, daca urmeaza studii superioare cu durata de scolarizare de maximum 5 ani, sau de 26 de ani, în cazul în care urmeaza studii superioare cu durata de scolarizare mai mare de 5 ani; • copiii în vârsta de peste 18 ani care, în conditiile legii,

76

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

sunt declarati persoane cu handicap accentuat sau grav ori sunt încadrati în gradul I sau II de invaliditate. Copil

Termenul copil desemneaza: • copilul provenit din casatoria sotilor; • copilul unuia dintre soti; • copilul adoptat; • copilul încredintat unuia sau ambilor soti; • copilul dat în plasament familial; • copilul pentru care s-a instituit tutela sau curatela.

Persoana singura

Prin termenul persoana singura se întelege persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuieste si se gospodareste singura.

Nivelul lunar al venitului minim garantat

Nivelul lunar al venitului minim garantat este de: a) 1.134.000 lei pentru familiile formate din 2 persoane; b) 1.575.000 lei pentru familiile formate din 3 persoane; c) 1.953.000 lei pentru familiile formate din 4 persoane; d) 2.331.000 lei pentru familiile formate din 5 persoane; e) câte 157.500 lei pentru fiecare alta persoana peste numarul de 5 persoane, care face parte din familie, în conditiile prezentei legi. În situatia persoanelor singure nivelul lunar al venitului minim garantat este de 630.000 lei. Nivelul venitului minim garantat se indexeaza anual prin hotarâre a Guvernului, în raport cu evolutia preturilor de consum.

Cuantumul ajutorului social

Ajutorul social se acorda în completarea veniturilor nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure, pentru asigurarea venitului minim garantat lunar. Astfel, cuantumul ajutorului social se stabileste ca diferenta între nivelul lunar al venitului minim garantat si venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Daca din calcul rezulta un ajutor social mai mic de 50.000 lei, se acorda 50.000 lei. Familiile si persoanele singure cu venituri nete lunare pâna la nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie, în cazul în care cel putin un membru al familiei face dovada ca lucreaza pe baza de contract individual de munca sau conventie civila de prestari de servicii. Ajutorul social se acorda începând cu luna urmatoare celei

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

77

în care s-a înregistrat cererea. Stabilirea venitului lunar al familiei pentru determinarea venitului minim garantat

Acte necesare

Acte doveditoare privind componenta familiei

78

La stabilirea venitului net lunar al familiei si, dupa caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia sau, dupa caz, persoana le realizeaza, inclusiv cele care provin din indemnizatia de somaj, creante legale, conventii civile de întretinere aflate în executare, indemnizatii cu caracter permanent, alocatii de stat pentru copii, alocatii suplimentare pentru familiile cu doi sau mai multi copii, alocatii de întretinere pentru copiii încredintati sau dati în plasament, burse pentru elevi si studenti acordate în conditiile legii, precum si ajutorul care se acorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu. Daca familia are în proprietate terenuri, cladiri, spatii locative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la stabilirea venitului net lunar al familiei se iau în considerare arenda, chiriile ori alte fructe civile, naturale sau industriale, precum si veniturile care se pot obtine, dupa caz, din valorificarea bunurilor respective, sub conditia pastrarii unei locuinte minime si a bunurilor necesare nevoilor familiale. În cazul familiei sau al persoanei singure care locuieste si gospodareste împreuna cu alte familii sau persoane singure si contribuie împreuna la achizitionarea sau la realizarea unor bunuri si a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea cuantumului ajutorului social se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât si partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete realizate în comun cu persoanele din gospodarie. • cererea de acordare a ajutorului social; • declaratia privind veniturile realizate în luna anterioara depunerii cererii de catre membrii familiei, ori de persoana singura; • acte doveditoare privind componenta familiei, daca este cazul. Componenta familiei se dovedeste cu actele de identitate ale solicitantului si ale membrilor familiei si, dupa caz, cu urmatoarele acte, în copie: a) certificatul de casatorie; b) certificatele de nastere ale copiilor; c) copie dupa hotarârea definitiva de încuviintare a Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

adoptiei, de încredintare sau plasament familial al minorului, potrivit legii; d) copie dupa actul din care sa rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator; e) acte din care sa rezulte ca un membru al familiei urmeaza o forma de învatamânt; f) copii dupa acte din care sa rezulte încadrarea, potrivit legii, în categoria persoanelor cu handicap accentuat sau grav ori în gradul I sau II de invaliditate, pentru persoanele aflate în întretinere; g) dupa caz, alte acte doveditoare privind componenta familiei. Actele de identitate sunt, dupa caz, urmatoarele: a) cartea de identitate, buletinul de identitate sau cartea de identitate provizorie, în cazul cetatenilor români; b) carnetul de identitate, legitimatia de sedere temporara sau documentul de identitate, eliberate de autoritatile române competente, în cazul cetatenilor straini sau apatrizi. Verificarea datelor declarate

Pentru solutionarea cererii pentru acordarea ajutorului social primarul dispune verificarea, în mod obligatoriu, la domiciliul sau, dupa caz, la resedinta solicitantului ajutorului social, a situatiei ce rezulta din datele înscrise în actele doveditoare. Verificarea se realizeaza de personalul din cadrul aparatului de lucru al consiliului local, care întocmeste ancheta sociala al carei model este prezentat în anexa legii. La definitivarea anchetei sociale se pot utiliza si informatii de la cel putin doua persoane care cunosc situatia materiala, sociala si civila a persoanelor din gospodaria solicitantului de ajutor social. La efectuarea anchetei sociale pot participa si reprezentanti ai institutiilor publice sau ai organizatiilor neguvernamentale care îsi desfasoara activitatea pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale respective.

Plata ajutorului social

Plata ajutorului social în bani se face lunar pe baza de stat de plata, mandat postal sau în cont curent personal. Data platii ajutorului social si modalitatea de plata a acestuia se stabilesc de catre primar prin dispozitie care se aduce la cunostinta titularilor. Pentru persoanele fara domiciliu plata ajutorului social se

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

79

realizeaza în ultima zi lucratoare a lunii curente. În functie de rezultatele anchetei sociale acordarea ajutorului social se poate organiza si în natura, prin asigurarea, pentru toti sau pentru o parte din membrii familiei, respectiv pentru persoana singura, a unor alimente si medicamente, precum si a altor bunuri sau produse stabilite de primar. Contravaloarea bunurilor si produselor nu poate depasi cuantumul ajutorului social calculat pentru luna în care se acorda. Obligatiile reprezentantului titularilor si beneficiarilor de ajutor social

Reprezentantul titularilor ajutorului social are obligatia sa comunice primarului în scris orice modificare intervenita cu privire la veniturile si la numarul membrilor familiei, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea. Persoanele apte de munca din familiile beneficiare de ajutor social, precum si persoanele singure apte de munca beneficiare de ajutor social, care nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati desfasurate, potrivit legii, ca membru asociat sau persoana autorizata sa desfasoare o activitate independenta, au obligatia de a efectua lunar, cel mult 72 de ore, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes local. Persoanele apte de munca ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati desfasurate, potrivit legii, ca membru asociat sau ca persoana autorizata sa desfasoare o activitate independenta au obligatia sa dovedeasca, din 3 în 3 luni, cu adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca, urmatoarele: a) sunt luate în evidenta pentru încadrarea în munca; b) nu au refuzat nejustificat un loc de munca; c) nu au refuzat nejustificat participarea la un program de pregatire profesionala.

Persoanele apte de munca

Persoane apte de munca sunt persoanele care: • au vârsta cuprinsa între 16 ani si vârsta stabilita de lege pentru pensionare; • nu urmeaza o forma de învatamânt cursuri de zi, prevazuta de lege; • au starea de sanatate si capacitatea fizica si psihica care le fac apte pentru prestarea unei munci. Nu are obligatia de a prezenta adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca:

80

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

a) persoana care are în îngrijire, potrivit legii, unul sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani; b) persoana care urmeaza o forma de învatamânt la cursuri de zi, prevazuta de lege, pâna la împlinirea vârstei de 25 de ani sau de 26 de ani în cazul celor care urmeaza studii superioare cu durata de scolarizare mai mare de 5 ani; c) persoana care îndeplineste conditiile legale de pensionare; d) persoana adulta a carei incapacitate de munca este dovedita prin acte medicale. Modificarea cuantumului ajutorului social

Cuantumul ajutorului social se modifica în urmatoarele situatii: a) venitul net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure ori numarul membrilor familiei difera fata de cel avut initial în vedere la calculul ajutorului social; b) persoanele apte de munca refuza nejustificat efectuarea actiunilor sau lucrarilor de interes local; c) persoanele apte de munca nu prezinta, din 3 în 3 luni, adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca. În cazurile prevazute la literele b) si c) cuantumul ajutorului social al familiei se modifica prin excluderea din numarul membrilor de familie a persoanelor respective.

Suspendarea platii ajutorului social

În cazul beneficiarului, persoana singura si apta de munca ce nu este salariata si nu realizeaza venituri din alte activitati desfasurate ca membru asociat sau ca persoana autorizata sa desfasoare o activitate independenta, plata ajutorului social se suspenda în urmatoarele situatii: a) nu prezinta, din 3 în 3 luni, adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca; b) refuza nejustificat efectuarea actiunilor sau lucrarilor de interes local. Modificarea cuantumului ajutorului social sau, dupa caz, suspendarea platii acestuia se face prin dispozitie scrisa a primarului, începând cu luna urmatoare celei în care s-au constatat motivele si se comunica titularului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia. În cazul modificarii cuantumului ajutorului social si, respectiv, al suspendarii acestuia, prezentarea de catre titular, în termen

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

81

de 3 luni de la data emiterii dispozitiei primarului, a adeverintei eliberate de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca atrage, dupa caz: a) recalcularea cuantumului ajutorului special, prin includerea în numarul membrilor de familie a persoanelor respective; b) reluarea platii ajutorului social, în cazul persoanei singure. Încetarea platii ajutorului social

Plata ajutorului social înceteaza în urmatoarele situatii: a) veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure depasesc nivelurile prevazute de Legea nr. 416/2001; b) familia sau persoana singura care primeste ajutor social îsi schimba domiciliul sau resedinta în alta unitate administrativ-teritoriala; c) plata ajutorului social a fost suspendata si în termen de 3 luni de la data suspendarii nu a fost depusa adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca. Plata ajutorului social înceteaza începând cu luna urmatoare celei în care au fost constatate situatiile de încetare a platii. Încetarea platii ajutorului social se face prin dispozitie a primarului si se comunica în scris titularului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

Alte ajutoare de urgenta

Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, precum si primarii pot acorda ajutoare de urgenta, în limita fondurilor existente, familiilor sau persoanelor care se afla în situatii de necesitate datorate calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege. Primarii pot organiza acordarea ajutorului social în bani, în natura si prin plata unor cheltuieli de întretinere si încalzire a locuintei, la preturile si tarifele stabilite potrivit legii. Primarii pot dispune ca o parte din cheltuielile cu înmormântarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social sa fie asigurate din fondurile alocate pentru plata ajutorului social, în limita sumelor cuvenite familiilor în cauza. (Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat din 25 octombrie 2001)

82

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Cantinele de ajutor social Aspecte generale

Cantinele de ajutor sociale sunt unitati publice de asistenta sociala, cu personalitate juridica, care presteaza servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situatii economico-sociale sau medicale deosebite. Ele functioneaza în subordinea consiliilor locale.

Beneficiarii cantinelor de ajutor social

• copiii în vârsta de pâna la 18 ani, aflati în întretinerea acelor familii al caror venit net mediu lunar pe o persoana în întretinere este sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoana, luat în calcul la stabilirea ajutorului social; • tinerii care urmeaza cursuri de zi la institutiile de învatamânt, pâna la terminarea acestora, dar fara a depasi vârsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani în cazul celor care urmeaza studii superioare cu o durata mai mare de 5 ani, care se afla în situatia prevazuta la primul punct; • persoanele care beneficiaza de ajutor social sau de alte ajutoare si al caror venit este de pâna la nivelul venitului net lunar pentru o persoana singura, luat în calcul la stabilirea ajutorului social; • pensionarii; • persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate într-una dintre urmatoarele situatii: sunt izolate social, nu au sustinatori legali, sunt lipsite de venituri; • invalizii si bolnavii cronici; • orice persoana care, temporar, nu realizeaza venituri pe o perioada de cel mult 90 de zile pe an.

Cine nu beneficiaza

Nu beneficiaza de serviciile prestate de cantinele de ajutor social urmatoarele persoane: • persoanele care detin, împreuna cu membrii familiei, terenuri agricole în suprafata de cel putin 20.000 m.p. în zonele colinare si de ses si de cel putin 40.000 m.p. în zonele montane; • persoanele carora li s-a oferit loc de munca corespunzator pregatirii si nivelului studiilor, situatiei

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

83

personale si starii de sanatate, situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau carora li s-a recomandat de catre oficiile fortei de munca, în scris, sa urmeze cursuri de calificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, alte forme de pregatire profesionala si au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea. Gratuitatea serviciilor sociale

Serviciile sociale ale cantinelor se presteaza gratuit pentru persoanele stabilite mai sus, care nu au venituri sau ale caror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoana singura, luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Persoanele îndreptatite sa beneficieze de serviciile cantinei de ajutor social si care realizeaza venituri ce se situeaza peste nivelul venitului net lunar pentru o persoana singura, luat în calcul la stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contributii de 30% din venitul pe persoana, fara a se depasi costul meselor servite, calculat pe aceeasi perioada.

Organul competent

Cererile pentru prestarea serviciilor cantinei sociale se aproba de catre primar pe baza anchetei sociale sau de catre o persoana împuternicita de acesta. În cazurile de urgenta, servirea mesei la cantina de ajutor social poate fi aprobata, pentru cel mult 7 zile de catre directorul cantinei.

Acte necesare Distribuirea hranei

• cerere în care se invoca motivul solicitarii serviciului de asistenta sociala; • copii dupa actele de stare civila. Hrana pentru cele doua mese se distribuie, de regula, o data pe zi, la sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate în acest scop. Persoanele care, din motive obiective, rezultate din ancheta sociala, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele doua mese zilnice la domiciliu, o data pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorul cantinei de ajutor social. (Lege nr. 208 din 15 decembrie 1997 privind cantinele de ajutor social)

84

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Pensia de urmas Dreptul la pensia de urmas

Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Dreptul copiilor la pensia de urmas

Copiii au dreptul la pensie de urmas: • pâna la vârsta de 16 ani; • daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata potrivit legii, pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 de ani; • pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b).

Dreptul sotului supravietuitor la pensia de urmas

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie în minus. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie. Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile prevazute la art. 67 si art. 68 alin. (1) beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

85

Sotul supravietuitor care are în îngrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie. Calculul pensiei de urmas

Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din: a) pensia pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul, în conditiile legii, sustinatorul decedat; b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul sustinatorului a survenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta si era în plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, în conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie.

Cuantumul pensiei de urmas

Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din pensia sustinatorului, în functie de numarul urmasilor îndreptatiti: a) pentru un singur urmas - 50%; b) pentru 2 urmasi - 75%; c) pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%. Cuantumul pensiei de urmas, în cazul orfanilor de ambii parinti, reprezinta însumarea drepturilor de urmas, calculate dupa fiecare parinte.

Termenele de acordare a pensiei de urmas

Drepturile de pensie de urmas se acorda la cerere: a) începând cu luna urmatoare decesului, în cazul în care sustinatorul decedat era pensionar, daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile de la data decesului; b) de la data decesului sustinatorului, în cazul în care sustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului, daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile de la aceasta data; c) de la data depunerii cererii, în situatiile în care s-au depasit termenele prevazute la lit. a) si b). În cazul în care urmasul îndeplineste conditiile prevazute de prezenta lege ulterior datei decesului sustinatorului asigurat, drepturile de pensie de urmas se acorda de la data îndeplinirii

86

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

conditiilor, daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii conditiilor. În situatia în care s-a depasit termenul prevazutde lege, drepturile de pensie de urmas se acorda de la data depunerii cererii. Acte necesare

• cerere pentru înscrierea la pensie de urmas; • copii dupa actele de stare civila ale solicitantilor; • copie dupa decizia de pensie/talon de pensie (pentru cazurile în care sustinatorul decedat avea calitatea de pensionar); • adeverinta de studii (elev sau student); • acte privind cauza decesului (cu exceptia situatiilor în care sustinatorul decedat avea calitatea de pensionar); • declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte ca urmasul nu a fost condamnat prin sentinta ramasa definitiva pentru infractiunea de omor sau tentativa de omor comisa asupra sustinatorului decedat. Pentru cazurile în care sustinatorul decedat nu avea calitatea de pensionar: carnetul de munca (original si copie); carnetul de asigurari sociale (original si copie); alte acte prevazute de lege privind vechimea în munca sau vechimea în serviciu realizata în alte sectoare de activitate; livretul militar (original si copie); diploma de studii (original si copie) sau adeverinta din care sa rezulte durata normala si perioada studiilor, precum si certificarea absolvirii acestora sau a recunoasterii acestora de catre statul român; adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca; adeverinta privind conditiile de munca speciale si/sau deosebite; dovada certificarii stagiului de cotizare; procura speciala pentru mandatar; adeverinta din care sa rezulte data încetarii calitatii de asigurat; alte acte doveditoare. (Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

87

Pensia de invaliditate Dreptul la pensia de invaliditate

Elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul si din cauza practicii profesionale au dreptul la pensie de invaliditate.

Dreptul la pensia de invaliditate

În raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este: a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane; b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane; c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putând sa presteze o activitate profesionala.

Revizuirea medicala

Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, în functie de afectiune, la intervale de 6-12 luni, pâna la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii. Dupa fiecare revizuire, medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz, mentinerea în acelasi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad de invaliditate sau încetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacitatii de munca. (Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale)

88

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Burse pentru elevi Aspecte generale

Formele burselor de ajutor social

Elevii de la cursurile de zi din învatamântul de stat pot beneficia de burse de merit, de studiu si de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezinta o forma de sprijin material vizând atât protectia sociala cât si stimularea elevilor care obtin rezultate foarte bune la învatatura si disciplina. Bursa de ajutor social poate consta, dupa caz, în: a) în învatamântul prescolar - ajutorul acordat de catre stat pentru copii aflati în gradinitele cu program prelungit si saptamânal, pentru suportarea unei parti din costul hranei, diferentiat în functie de numarul de copii din fiecare familie, aflati în crese si gradinite, si de veniturile lunare brute cumulate ale parintilor sau ale sustinatorilor legali; b) în învatamântul primar, secundar, liceal si postliceal de stat - o suma acordata lunar elevilor, în cazul în care nu beneficiaza de bursa de studiu, în functie de veniturile lunare ce revin pe membru de familie; c) în învatamântul superior - o suma acordata lunar studentilor, în cazul în care nu beneficiaza de bursa de studiu sau de bursa de merit, în functie de veniturile lunare ce revin pe membru de familie; studentii pot beneficia si de burse de ajutor social pentru maternitate, îmbracaminte sau deces; d) în învatamântul primar, secundar, liceal, postliceal si superior - o suma acordata ocazional elevilor si studentilor. I. Burse pentru elevi

Bursa de merit si bursa de studiu

Bursele de merit si bursele de studiu se acorda elevilor din învatamântul preuniversitar de stat (primar, secundar, liceal si postliceal), cursuri de zi, în functie de rezultatele obtinute la învatatura. Bursele de merit se acorda si în trimestrul I elevilor din clasele X-XII (XIII), daca au obtinut în anul scolar anterior media generala de cel putin 9,80 si respectiv media 10 la purtare.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

89

Ele se revizuiesc trimestrial. Bursele de merit se acorda si elevilor din învatamântul liceal daca în anul scolar anterior au fost premiati la olimpiadele internationale scolare pe discipline de învatamânt. Burse de studiu se acorda trimestrial elevilor de la liceu, cu conditia ca media trimestriala sau anuala sa fie de cel putin 9 si 10 la purtare. Bursa de performanta

În cadrul bursei de merit se instituie bursa de performanta, acordata câstigatorilor locurilor I, II si III la fazele nationale ale olimpiadelor pe discipline, elevilor calificati la olimpiadele internationale, altor categorii de elevi care obtin rezultate de valoare în manifestari interne si internationale cu caracter cultural-artistic - bursa artistica - sau cu caracter sportiv - bursa sportiva - si cu caracter tehnico-stiintific - bursa tehnicostiintifica.

Bursa de ajutor social

Bursele de ajutor social se acorda elevilor în functie de situatia materiala a familiei sau a sustinatorilor legali ori în alte cazuri prevazute de lege. Beneficiaza de bursa de ajutor social urmatoarele categorii de elevi: a) orfani, bolnavi de TBC si care se afla în evidenta dispensarelor scolare, cei care sufera de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbtie grave, insuficiente renale cronice, astm bronsic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatita cronica, glaucom, miopie grava, boli imunologice, cei infestati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, cei care sufera de poliartrita juvenila, spondilita anchilozanta sau reumatism articular, handicap locomotor. b) elevii din învatamântul preuniversitar din mediul rural, scolarizati într-o alta localitate, pentru care nu se poate asigura masa în natura; c) elevii proveniti din familii care îndeplinesc în mod cumulat urmatoarele conditii: • nu realizeaza venituri net mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim net pe economie; • nu detin terenuri agricole cu o suprafata mai mare de 20.000 m2‚ în zonele colinare si de ses si de 40.000 m2‚ în zonele montane; d) elevii din unitatile de învatamânt de stat, cursuri de

90

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

zi si cursuri serale, carora li se aplica prevederile Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, celor care au fost retinuti în perioada 16-22 decembrie 1989, în baza certificatului care atesta calitatea sa ori a unuia dintre parinti de "Erou-martir" sau "Luptator pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989", cu una dintre mentiunile: ranit, retinut, ranit si retinut, remarcat prin fapte deosebite, însotit de brevet semnat de Presedintele României. Conditii pentru obtinerea bursei de ajutor social

Pentru obtinerea bursei de ajutor social, elevii sau reprezentantii legali ai acestora depun la comisia de atribuire a burselor din unitatea de învatamânt, în termenul stabilit de aceasta, o cerere însotita de acte doveditoare privind venitul mediu net lunar pe membru de familie. La stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile cu caracter permanent, realizate de membrii familiei, cu exceptia alocatiei suplimentare pentru familiile cu multi copii. Acordarea burselor pentru motive medicale se face cu avizul medicului abilitat sa avizeze acordarea burselor conform Legii privind asigurarile sociale de sanatate nr. 145/1997, numai dupa efectuarea unor anchete sociale pentru a se analiza starea materiala a familiei.

Perioada de acordare a burselor de ajutor social

Bursele se acorda pe perioada cursurilor scolare, inclusiv pe timpul pregatirii si sustinerii examenului de bacalaureat sau de diploma si pe perioada practicii în productie. Bursele de ajutor social se acorda si pe perioada vacantelor scolare pentru elevii îndreptatiti sa o primeasca, în urmatoarele situatii: a) celor care au promovat anul scolar sau celor care la sfârsitul anului scolar sunt corigenti la o singura disciplina de învatamânt si au media anuala la purtare cel putin 8,00, cu exceptia celor care au depasit cu 2 ani vârsta clasei respective; b) absolventilor clasei a VIII-a care fac dovada ca au reusit la examenul de admitere în clasa a IX-a (anul I) la o unitate de învatamânt de stat, cursuri de zi; c) celor declarati repetenti din motive medicale. Acestia beneficiaza de burse inclusiv în primul trimestru al clasei a IX-a, respectiv anul I.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

91

Nu pot constitui criterii de acordare a burselor: religia, rasa, sexul, apartenenta politica a elevului sau a familiei acestuia, apartenenta la organizatii legal constituite, studiile efectuate în strainatate, precum si accesul la burse din alte surse. Revizuirea burselor de ajutor social

Bursele de ajutor social se acorda la începutul anului scolar si pot fi revizuite trimestrial, în functie de modificarile intervenite privind veniturile nete lunare ale familiei.

Acordarea ocazionala a burselor de ajutor social

Bursa de ajutor social se poate acorda si ocazional, o data pe an, elevilor din învatamântul de stat, cursuri de zi, ale caror venituri nete lunare pe membru de familie nu depasesc 75% din salariul minim net pe economie, pe baza documentelor doveditoare de venituri. Cuantumul bursei de ajutor social ocazional trebuie sa fie cel putin egal cu cuantumul lunar al bursei de ajutor social.

Acte necesare

Organul competent

• • • • •

cerere; ancheta sociala (dupa caz); acte medicale (dupa caz); acte de venituri; adeverinta privind suprafata de terenuri detinute de familie.

Organul competent pentru acordarea burselor este unitatea de învatamânt unde învata elevul respectiv. Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt are obligatia de a afisa la loc vizibil Decizia Comisiei de acordare a burselor de merit, în termen de 3 zile de la luarea deciziei. Daca cererea de acordare a bursei de ajutor social este refuzata, elevii sau sustinatorii legali ai acestora pot contesta în scris hotarârea consiliului de administratie al unitatii de învatamânt, în termen de 15 zile lucratoare de la data afisarii. Contestatiile sunt rezolvate de catre Comisia de acordare a burselor de la nivelul inspectoratului scolar, în termen de 3 zile de la data expirarii termenului de contestatie. II. Alte facilitati pentru elevi

Aspecte generale

92

Elevii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, în tot timpul anului Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

calendaristic. Cei orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitati. Elevii din învatamântul de stat sau particular beneficiaza de abonamente de calatorie pe cale ferata, cu numar nelimitat de calatorii pentru distante de pâna la 75km. Pentru distante cuprinse între 75-500 km beneficiaza de abonamente lunare pe caile ferate cu 8 calatorii simple. Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 50% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice. III. Burse pentru studenti Beneficiari

Bursele de merit si bursele de studiu se acorda studentilor din învatamântul superior de stat, cursuri de zi, în functie de rezultatele obtinute la învatatura, iar cursantilor de la învatamântul postuniversitar, bursele se acorda prin concurs. Pot primi burse numai studentii care au efectuat integral activitatile universitare în conformitate cu planurile de învatamânt. Nu pot constitui criterii de acordare a burselor provenite de la bugetul de stat: vârsta, sexul, religia, rasa, apartenenta politica a candidatului sau a familiei acestuia, apartenenta la organizatii legal constituite ori cu activitate conform legislatiei romane; numarul de ani petrecuti în alte institutii de învatamant, studiile efectuate în strainatate, precum si accesul la burse din alte surse.

Cuantumul burselor

Cuantumul burselor de merit, al burselor de studiu si al burselor de ajutor social sunt stabilite de catre senatul universitar, în asa fel încât cuantumul minim al bursei sa acopere cheltuielile de cazare si de masa în caminele, respectiv la cantinele studentesti. Cuantumul bursei de merit se recomanda a fi cu 20 - 25% mai mare decât cuantumul bursei de studiu.

Conditii de acordare a burselor de ajutor social

Bursele de ajutor social se acorda în functie de veniturile nete medii lunare ce revin pe membru de familie urmatoarelor categorii de studenti: a) studentilor care nu realizeaza pe ultimele 3 luni un venit lunar net mediu pe membru de familie mai mare decât salariul de baza minim pe tara; b) studentilor din institutiile de învatamânt superior de stat carora li se aplica prevederile Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

93

urmasilor acestora, ranitilor, celor care au fost retinuti în perioada 16-22 decembrie 1989, în baza certificatului care atesta calitatea sa ori a unuia dintre parinti de "Erou-martir" sau "Luptator pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989", cu una dintre mentiunile: ranit, retinut, ranit si retinut, remarcat prin fapte deosebite, însotit de brevet semnat de Presedintele României. c) studentilor orfani de ambii parinti, celor proveniti din casele de copii sau plasament familial; d) studentilor bolnavi TBC care se afla în evidenta dispensarelor medicale, celor care sufera de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbtie grave, insuficienta renala cronica, astm bronsic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatita cronica, glaucom, miopie grava, boli imunologice, cei infestati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilita anchilozanta sau reumatism articular. Senatele universitare pot lua în considerare si alte boli cronice. Acordarea ocazionala a burselor de ajutor social

94

Bursa de ajutor social se poate acorda si ocazional în cuantumul unei burse de ajutor social, în limita fondurilor repartizate pentru burse, astfel: a) bursa de ajutor social ocazional pentru îmbracaminte se poate acorda studentilor orfani de ambii parinti, studentilor defavorizati social, studentilor proveniti din casele de copii sau din plasament familial, care realizeaza venituri pe membru de familie pâna la 75% din salariul de baza minim pe tara, stabilit la începutul lunii în care studentul a solicitat bursa. Bursa de ajutor social ocazional se poate acorda de doua ori în decursul unui an universitar, la solicitarea studentului, indiferent daca studentul mai beneficiaza de alta categorie de bursa; b) bursa de ajutor social ocazional de maternitate se acorda studentei sau studentului a carei/carui sot/sotie nu realizeaza venituri, o bursa pentru nastere si lauzie si o bursa pentru procurarea lenjeriei copilului nou-nascut; c) bursele de ajutor social ocazional în caz de deces se pot acorda pentru decesul unui membru al familiei studentului(ei) (sotie, sot, copil) sau în caz de deces al studentului(ei), necasatorit(a) sau casatorit(a), cu sotie/sot care nu realizeaza venituri. Suma care se atribuie în caz de Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

deces este egala cu cuantumul lunar al bursei de ajutor social. Durata burselor

Bursele de merit, de studiu si de ajutor social se atribuie studentilor pe durata anului universitar (cursuri, sesiuni de examene, activitati practice, examen de licenta sau de absolvire), în conformitate cu planul de învatamânt, cu exceptia vacantelor. Bursele se atribuie si pe perioada vacantelor, în cuantumul bursei de ajutor social, daca studentii bursieri sunt orfani de ambii parinti, daca provin din case de copii sau din plasament familial ori sunt bolnavi T.B.C. si se afla în evidenta dispensarelor medicale, sufera de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbtie grave, insuficiente renale cronice, astm bronsic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatita cronica, glaucom, miopie grava, boli imunologice, sunt infestati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilita anchilozanta sau reumatism articular acut.

Alte situatii

Studentii care urmeaza concomitent doua specializari în institutii de învatamânt superior de stat pot beneficia de burse de la bugetul de stat numai de la una dintre institutii, cu conditia ca numarul total al anilor în care beneficiaza de bursa sa nu depaseasca numarul anilor de studiu prevazut ca durata de scolarizare la specializarea de la care urmeaza sa beneficieze de bursa. Absolventii cu diploma de licenta care urmeaza o a doua specializare sau studentii reînmatriculati pot beneficia de burse de la bugetul de stat, cu conditia ca numarul anilor în care au beneficiat de bursa sa nu depaseasca numarul anilor de studiu prevazut ca durata de scolarizare la specializarea de la care urmeaza sa beneficieze de bursa. (Hotarârea Guvernului 859/1995, Hotarâre pentru modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 859/1995 privind acordarea de burse si alte facilitati financiare si materiale pentru copiii, elevii, studentii si cursantii din învatamântul de stat nr. 214/1996, Criteriu din 3 septembrie 1998 de acordare a burselor si a altor forme de sprijin material pentru elevii din învatamântul preuniversitar de stat, cursuri de zi, Criteriu general din 8 august 1997 de acordare a burselor si a altor forme de sprijin material pentru studentii si cursantii din învatamântul superior de stat, cursuri de zi, Legea învatamântului 84/1995)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

95

Protectia sociala a persoanelor cu handicap Aspecte generale

Categorii de afectiuni care determina starea de handicap

Certificatul de expertiza si orientare scolara si profesionala 96

Persoanele cu handicap sunt acele persoane care au un dezavantaj datorat unor deficiente fizice, senzoriale, psihice sau mentale, care le împiedica sau le limiteaza accesul normal si în conditii de egalitate la viata sociala, potrivit vârstei, sexului, factorilor sociali, materiali si culturali, necesitând masuri de protectie speciala în vederea integrarii lor sociale. Prin deficienta se întelege absenta, pierderea sau alterarea unei structuri anatomice, fiziologice sau psihologice. • afectiuni dermatologice; • afectiuni osteoarticulare; • afectiuni musculare; • colagenoze; • afectiuni respiratorii; • afectiuni cardio-vasculare; • afectiuni digestive; • afectiuni renale; • afectiuni anemii hemolitice cronice necompensate, afectiuni hematologice; • boli cu deficit imunitar cronic; • tulburari cronice de metabolism si nutritie; • afectiuni endocrine; • persoanele cu lupus visceralizat; • afectiuni neurologice. Aceste afectiuni au un caracter handicapant si în raport cu intensitatea deficitului functional care poate fi mediu, accentuat sau grav. • afectiuni oculare; • afectiuni ORL; • infectie HIV/SIDA cu deficienta functionala. Certificatul de expertiza si orientare scolara si profesionala este eliberat de Comisia pentru Protectia Copilului, atât pentru copii cât si pentru tinerii cu handicap/deficienta care au împlinit vârsta de 18 ani si care au depasit cu mai mult de 3 Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

ani vârsta corespunzatoare clasei scolare. Eliberarea certificatului este scutita de taxa de timbru. Actele necesare pentru eliberea certificatului: • cererea parintelui sau a reprezentantului legal; • certificatul medical eliberat de medicul specializat; • stabilirea QI în cazul copilului cu deficiente mentale; • copii dupa certificatul de nastere, respectiv cartea de identitate; • caracterizarea scolara, daca se impune. Drepturile copiilor cu handicap

Asistentul personal

Obligatiile asistentului personal

• acces liber si egal în orice institutie de învatamânt obisnuit, în raport cu restantul functional si potentialul recuperator; • pregatire scolara la domiciliu pentru copiii nedeplasabili, pe durata învatamântului obligatoriu prevazut de lege; • alocatie de stat pentru copiii cu handicap, în conditiile si în cuantumul prevazute de lege, majorat cu 100%; • alocatie de întretinere pentru copiii cu handicap, aflati în plasament familial sau încredintati, potrivit legii, unei familii sau unui Organism Privat Autorizat, în cuantumul prevazut de lege, majorat cu 50%; • locuri de odihna gratuite în tabere, atât pentru copiii cu handicap, cât si pentru copiii prescolari, elevi sau studenti ai persoanelor cu handicap, o data pe an; • un asistent personal pentru copiii cu handicap grav. Asistentul personal al persoanei cu handicap este persoana care supravegheaza, acorda asistenta si îngrijire permanenta copilului sau adultului cu handicap grav. În cazul copilului sau adultului cu handicap, fara discernamânt, asistentul personal nu poate fi angajat decât cu acordul familiei sau al sustinatorilor legali ai persoanei cu handicap. • sa participe la instructajul anual privind asistenta specifica, organizat de primaria în a carei raza teritoriala îsi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap grav; • sa presteze persoanei cu handicap toate activitatile si serviciile prevazute în contractul individual de munca sau în conventia civila încheiata cu autoritatile publice; • sa trateze cu respect, buna-credinta si întelegere persoana cu handicap si sa nu abuzeze fizic sau moral de

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

97

starea de incapacitate în care se gaseste aceasta; • sa sesizeze autoritatile publice locale si inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap despre orice modificare survenita în starea fizica, psihica sau sociala a persoanei cu handicap, de natura sa modifice acordarea drepturilor sau a accesibilitatilor prevazute de lege. • sa întocmeasca semestrial un raport de activitate, avizat de asistentul social din cadrul aparatului propriu al consiliului local în a carui raza teritoriala îsi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap grav sau, dupa caz, de persoana desemnata de angajator, care va cuprinde date privind evolutia persoanei cu handicap grav în raport cu obiectivele programului individual de recuperare si integrare sociala, în cazul existentei unui astfel de program. Raportul va fi adus la cunostinta persoanei cu handicap grav, sub semnatura acesteia sau, dupa caz, a reprezentantului legal. Drepturile persoanei care îngrijeste un copil cu handicap

• concediu platit pentru îngrijirea copilului cu hadicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani; • concedii medicale pentru îngrijirea copiilor cu handicap accentuat sau grav, care necesita tratament pentru afectiuni intercurente, pâna la împlinirea de catre copil a vârstei de 18 ani; • gratuitatea serviciilor hoteliere, în cazul însotirii în spital a copiilor cu handicap, pentru membrul familiei care îl însoteste. • un salariu la nivelul salariului minim brut lunar al asistentului social personal; • un program de lucru care sa nu depaseasca în medie 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamâna. • recunoasterea perioadei respective ca vechime în munca.

Acte necesare pentru angajarea asistentului personal

• cerere; • certificat de persoana cu handicap; • copie certificat de nastere; • recomandare medicala pentru medicamente, proteze, etc; • hotarârea Comisiei de Protectie a Copilului (dupa caz).

98

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Organul competent

Contractul individual de munca al asistentului personal se încheie cu primarul localitatii de domiciliu sau, dupa caz, de resedinta, stabilita potrivit legii, a persoanei cu handicap grav, pe baza Hotarârii Consiliului local. Contractul individual de munca se întocmeste în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractanta, iar cel de-al treilea exemplar se transmite Inspectoratului de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia. Contractul individual de munca se încheie pe durata determinata, în functie de valabilitatea certificatului de persoana cu handicap, dar nu mai mult de un an, cu posibilitatea prelungirii. Pentru asistentii personali ai persoanelor cu handicap grav contractul individual de munca se încheie pe durata nedeterminata.

Alocatia de stat pentru copiii cu handicap

Copiii cu handicap beneficiaza de alocatia de stat majorata în cuantum de 100%. Alocatia de stat se acorda lunar. Cuantumul lunar al alocatiei de stat pentru copii se stabileste dupa cum urmeaza: a) 150.000 lei, în perioada ianuarie-iunie 2002; b) 180.000 lei, începând cu luna iulie 2002.

(Ordonanta de urgenta privind protectia speciala si încadrarea în munca a persoanelor cu handicap nr. 102/1999, Metodologie din 8 noiembrie 2001 privind functionarea comisiilor de expertiza medicala a persoanelor cu handicap, Legea privind alocatia de stat pentru copii nr. 61/1993, Hotarâre privind stabilirea cuantumului alocatiei de stat pentru copii nr. 1040/2001, Ordonanta Guvernului privind protectia copilului aflat în dificultate nr.26/1997, Legea nr. 71/2002 de aprobare a Ordonatei de urgenta nr. 123/2001, Hotarârea Guvernului 1205/2001)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

99

Încadrarea în munca a copiilor Vârsta de angajare

Copiii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajati cu contract de munca ca salariati. Copiii între 15 si 16 ani pot fi angajati numai cu încuviintarea parintilor sau a tutorilor, numai în munci potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor. Copiii au dreptul si obligatia sa-si continue studiile pentru absolvirea învatamântului general obligatoriu. Unitatile care au încadrat în munca tineri în vîrsta de 15-16 ani au obligatia sa-i sprijine în vederea continuarii învatamântului general obligatoriu.

Încuviintarea parintilor si avizul medicului

Încadrarea se face cu încuviIntarea ambilor parinti sau a ocrotitorilor legali pentru copiii care nu au împlinit vârsta de 16 ani. Încadrarea copiilor se face numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor. Încuviintarea poate fi retrasa daca dezvoltarea minorului este periclitata, caz în care contractul de munca înceteaza. Avizul medicului este o conditie necesara si prealabila.

Contractul individual de munca

Încadrarea în munca a unei persoane se realizeaza prin încheierea unui contract individual de munca în forma scrisa, obligatie ce revine persoanei fizice sau juridice în beneficiul careia este prestata munca, denumita angajator. Munca poate fi prestata si prin încheierea de conventii civile de prestari de servicii în forma scrisa si înregistrata într-un registru special. Angajatorii au obligatia sa înregistreze atât contractele individuale de munca, cât si conventiile civile de prestari de servicii la directiile generale de munca si protectie sociala, în termen de 20 de zile de la încheierea acestora.

Protectia copiilor si tinerilor

100

Pentru protectia sanatatii lor, tinerii sub vârsta de 18 ani, încadrati în munca, nu pot fi repartizati la locuri de munca cu conditii vatamatoare, grele sau periculoase si nu pot fi folositi la munca în timpul noptii. De asemenea, tinerii încadrati în munca, în vârsta de pîna la 18 ani, nu pot fi folositi în munca peste durata legala a zilei de lucru, decât în cazurile prevazute de lege. Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 16 ani la efectuarea operatiilor manuale de încarcare, descarcare si transport, iar a tinerilor sub vârsta de 18 ani la operatiile cu materiale si produse periculoase (foarte toxice, explozive etc.). Este interzisa munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza), a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb, si a tuturor produselor care contin acesti pigmenti. Pentru copiii cu vârsta cuprinsa între 16 si 18 ani, masele maxime admise de transportat, de sustinut sau de ridicat, sunt stabilite în raport cu vârsta si sexul si anume, pentru femei (5 kg) si pentru barbati (12 kg). Exista activitati cu risc mare în care munca tinerilor sub 18 ani este interzisa, ca de exemplu lucrul la înaltime, unele activitati din exploatari forestiere, exploatari miniere etc., care sunt reglementate prin Normele Specifice de Protectie a Muncii. Acte necesare pentru angajare

• cerere • adeverinta medicala; • copie dupa actele de studii; • cazier judiciar; • o recomandare de la ultimul loc de munca sau de la unitatea de învatamânt; • curriculum vitae; • repartitia de la fortele de munca (dupa caz). (Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea 18/1999, Constitutia României, Codul Muncii - Legea nr. 10/1972, republicata în 12 noiembrie 1997, Norme generale de protectia muncii din 1 ianuarie 1996, Legea 6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariasilor, Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor încadrate în munca)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

101

Forme grave ale muncii copilului Forme grave ale muncii copilului

Obligatiile statelor semnatare

Cele mai grave forme ale muncii copiilor sunt: a) toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de exemplu: vânzarea de sau comertul cu copii, servitutea pentru datorii si munca de servitor, precum si munca fortata sau obligatorie, inclusiv recrutarea fortata sau obligatorie a copiilor în vederea utilizarii lor în conflictele armate; b) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul prostituarii, productiei de material pornografic sau de spectacole pornografice; c) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul unor activitati ilicite, mai ales pentru productia si traficul de stupefiante, asa cum le definesc conventiile internationale pertinente; d) muncile care, prin natura lor sau prin conditiile în care se exercita, sunt susceptibile sa dauneze sanatatii, securitatii sau moralitatii copilului. Orice membru (stat semnatar al Conventiei) trebuie, tinând seama de importanta educatiei pentru eliminarea muncii copiilor, sa ia masuri eficiente pentru: a) a preveni angajarea copiilor în cele mai grave forme ale muncii copiilor; b) a prevedea ajutorul direct necesar si adecvat pentru ai sustrage pe copii de la cele mai grave forme ale muncii copiilor si a asigura readaptarea lor si integrarea lor sociala; c) a asigura accesul lor la educatia de baza gratuita si, ori de câte ori este posibil si potrivit, la formarea profesionala a tuturor copiilor sustrasi de la cele mai grave forme ale muncii copiilor; d) a identifica copii expusi în mod particular riscurilor si a intra în contact direct cu ei; e) a tine seama de situatia particulara a fetelor. (Conventia nr. 182 din 17 iulie 1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor si actiunea imediata în vederea eliminarii lor)

102

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor minori Dreptul la concediu de odihna

Concediu pentru evenimente deosebite

Concediu fara plata

Tinerii salariati în vârsta pâna la 18 ani, au dreptul la un concediu platit de odihna de minim 24 zile lucratoare. Se ia în considerare vârsta pe care acesti tineri au avut-o la 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv. Nevazatorii au dreptul în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna suplimentar de 6 zile lucratoare. Salariatii încadrati în grade de invaliditate au dreptul în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna suplimentar de 3 zile lucratoare. Pe perioada concediului de odihna se acorda o indemnizatie care nu poate fi mai mica decât salariul de baza, sporul de vechime si eventual indemnizatia pentru functia de conducere, luate împreuna. Orice conventie prin care se renunta total sau în parte la dreptul la concediu de odihna este interzisa. Concediul platit pentru evenimente familiale deosebite: • 5 zile pentru casatoria salariatului; • 3 zile pentru nasterea unui copil; • 3 zile pentru decesul sotului sau al unei rude pâna la gradul 2 a salariatului. Se acorda tinerilor salariati din unitatile bugetare si regiile autonome, pâna la 90 zile lucratoare anual sau mai mult de 90 de zile pentru: a) sustinerea examenului de bacalaureat, admitere s.a.m.d.; b) pentru interese personale altele decât cele prevazute expres de lege pe durata stabilita prin acordul partilor. Concediile fara plata acordate în conditiile lit. a) nu afecteaza vechimea în munca. (Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor, Hotarârea Guvernului nr. 250/1992)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

103

Protectia sociala a somerilor Definitie: somer

Calitatea de persoana în cautarea unui loc de munca

Calitatea de angajator

104

Persoana care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este în cautarea unui loc de munca de la vârsta de minimum 16 ani si pâna la îndeplinirea conditiilor de pensionare; b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci; c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi; d) este în cautarea unui loc de munca; e) este înregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza în conditiile prevazute de lege. Persoana înregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat în conditiile legii, pentru a fi sprijinita în ocuparea unui loc de munca. Persoanele în cautarea unui loc de munca se pot afla în una dintre urmatoarele situatii: a) au devenit someri în sensul precizat mai sus; b) nu au putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de învatamânt sau dupa satisfacerea stagiului militar; c) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia; d) au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii; e) straini care au fost încadrati în munca sau au realizat venituri în România, conform legii; f) nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie. Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, în România ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din România a unei persoane juridice straine cu sediul în Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

strainatate, autorizata potrivit legii, care încadreaza forta de munca în conditiile legii. Calitatea de asigurat

Persoana fizica care realizeaza venituri, potrivit legii, si este asigurata pentru riscul pierderii locului de munca, prin plata contributiei de asigurari pentru somaj.

Expresia stagiu de cotizare

Perioada în care s-a platit contributia de asigurari pentru somaj atât de catre asigurat, cât si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.

Expresia indemnizatie de somaj

O compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor institutiilor de învatamânt si militarilor care au efectuat stagiul militar si care nu s-au putut încadra în munca;

Situatii de somaj

1. Somerii sunt persoanele care se pot gasi în una dintre urmatoarele situatii: a) le-a încetat contractul individual de munca din motive neimputabile lor; b) le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor; c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost încadrati în munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza încetarii definitive a activitatii angajatorului; d) militari angajati pe baza de contract carora li s-a desfacut contractul înaintea expirarii duratei pentru care a fost încheiat; e) le-a încetat raportul de munca în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor; f) au încheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizatia de somaj ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii; g) au încetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, în cazul recuperarii capacitatii de munca, nu mai pot fi reîncadrate în munca din cauza încetarii definitive a activitatii angajatorului sau din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior; h) la încetarea concediului platit pentru cresterea copilului

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

105

pâna la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, în conditiile legii, nu a mai fost posibila reluarea activitatii din cauza încetarii definitive a activitatii angajatorului; i) nu s-au putut reîncadra în munca dupa efectuarea stagiului militar din cauza încetarii definitive a activitatii angajatorului; j) reintegrarea în munca, dispusa prin hotarâre judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost încadrate în munca anterior, din cauza încetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora; k) le-a încetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile. 2. Sunt asimilate somerilor persoanele care îndeplinesc urmatoarele conditii: a) sunt absolventi ai institutiilor de învatamânt, în vârsta de minimum 18 ani, care într-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se încadreze în munca potrivit pregatirii profesionale; b) sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolventi ai institutiilor de învatamânt, în vârsta de 16 ani, care, în cazuri justificate, sunt lipsite de sustinatori legali sau ai caror sustinatori legali dovedesc ca sunt în imposibilitatea de a presta obligatia legala de întretinere datorata minorilor; c) sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în munca si care într-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut încadra în munca. Conditii de obtinere a indemnizatiei de nastere

106

Somerii prevazuti în subcapitolul “Situatii de somaj”, partea 1., beneficiaza de indemnizatie de somaj daca îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergatoare datei înregistrarii cererii; b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate, potrivit legii, venituri mai mici decât indemnizatia de somaj; c) nu îndeplinesc conditiile de pensionare, conform legii; d) sunt înregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

munca în a caror raza teritoriala îsi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri în acea localitate. Constituie stagiu de cotizare si perioadele în care angajatorul nu a platit contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj si se afla în procedura de executare silita, reorganizare judiciara, faliment, închidere operationala, dizolvare, lichidare sau nu si-a achitat contributiile datorita unor situatii de forta majora. Somerii prevazuti în subcapitolul “Situatii de somaj”, partea 2. beneficiaza de indemnizatii de somaj daca îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) sunt înregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca în a caror raza teritoriala îsi au domiciliul; b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate, potrivit legii, venituri mai mici decât indemnizatia de somaj; c) nu îndeplinesc conditiile de pensionare, conform legii. Organul competent

Organul competent pentru acordarea indemnizatiei de somaj este Directia Muncii si Protectiei Sociale prin oficiile fortei de munca de la domiciliul, sau dupa caz, de la resedinta solicitantului.

Cuantumul indemnizatiei de nastere

Indemnizatia de somaj se acorda somerilor prevazuti în subcapitolul “Situatii de somaj”, partea 1., pe perioade stabilite diferentiat, în functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza: a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de pâna la 5 ani, dar nu mai putin de 1 an; b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare cuprins între 5 si 10 ani; c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma fixa, neimpozabila, lunara, reprezentând 75% din salariul de baza minim brut pe tara, în vigoare la data stabilirii acestuia. Indemnizatia de somaj se acorda somerilor prevazuti în subcapitolul “Situatii de somaj”, partea 2., pe o perioada de 6 luni si este o suma fixa, neimpozabila, lunara, al carei cuantum reprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara, în vigoare la data stabilirii acesteia. Indemnizatia de somaj se acorda o singura data, pentru fiecare forma de învatamânt absolvita.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

107

Stimularea angajatorilor

Angajatorii care încadreaza în munca pe durata nedeterminata absolventi ai unor institutii de învatamânt primesc, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentând un salariu minim brut pe tara în vigoare. Angajatorii care încadreaza în munca pe durata nedeterminata absolventi din rândul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioada de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentând 1,5 salarii minime brute pe tara în vigoare. Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data încheierii. Prin absolvent al unei institutii de învatamânt se întelege persoana care a obtinut o diploma sau un certificat de studii, în conditiile legii, în una dintre institutiile de învatamânt gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în conditiile legii. Absolventii pot fi încadrati o singura data pentru fiecare forma de învatamânt, în termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor. În perioada celor 3 ani, absolventii pot urma o forma de pregatire profesionala, organizata de catre angajator, în conditiile legii. Cheltuielile necesare pentru pregatirea profesionala vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurarilor pentru somaj. Angajatorii care înceteaza din initiativa lor raporturile de munca sau de serviciu ale absolventilor, anterior termenului de 3 ani prevazut, sunt obligati sa restituie, în totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele încasate pentru fiecare absolvent, plus dobânda aferenta, calculata la nivelul celei acordate de trezoreria statului pentru bugetul asigurarilor pentru somaj. (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca)

108

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Actele de stare civila I. Înregistrarea nasterii Organul competent

Acte necesare

Întocmirea actului de nastere se face la autoritatea administratiei publice locale în a carei raza administrativteritoriala s-a produs evenimentul. • certificatul medical constatator al nasterii; • declaratia verbala a urmatoarelor persoane: oricare dintre parinti sau, daca acestia, din diferite motive, nu o pot face, medicul, persoanele care au fost de fata la nastere sau personalul din unitatea în care a avut loc nasterea, rudele ori vecinii care au luat cunostinta despre nasterea unui copil; • actul de identitate al mamei si al declarantului; • dupa caz, certificatul de casatorie al parintilor; • declaratia de recunoastere, în cazul unui copil din afara casatoriei, recunoasterea paternitatii având loc în momentul declararii nasterii; • declaratia scrisa a parintilor, în cazul în care acestia au nume de familie diferite ori exista neconcordanta între prenumele copilului trecut în certificatul constatator si declaratia verbala a declarantului; • dispozitia primarului, în cazul în care parintii nu se înteleg cu privire la numele de familie sau prenumele copilului.

Obligatia de a face declaratia de nastere

Au obligatia de a face declaratia de nastere oricare dintre parinti, iar daca, din diferite motive, nu o pot face, obligatia declararii revine medicului, persoanelor care au fost de fata la nastere sau personalului din unitatea în care a avut loc nasterea, rudelor ori vecinilor care au luat cunostinta despre nasterea unui copil.

Termenul de declarare a nasterii

• 15 zile pentru copilul nascut viu si în termen de 3 zile pentru copilul nascut mort. Termenele se socotesc de la data nasterii si sunt calculate pe zile. • 24 de ore de la data decesului, în cazul în care copilul nascut viu a decedat în perioada primelor 15 zile de la nastere. Termenul se calculeaza pe ore.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

109

Trecerea unui an de la data nasterii

Când declaratia de nastere a fost facuta dupa expirarea termenelor prevazute mai sus, în limita termenului de un an de la nastere, întocmirea actului de nastere se face cu aprobarea primarului. Termenul este calculat pe ani. Nedeclararea nasterii în termenele legale constituie contra-ventie si se sanctioneaza cu amenda între 30.000 lei si 60.000 lei.

Organul competent

Când declaratia a fost facuta dupa trecerea unui an de la data nasterii, întocmirea actului se face în baza hotarârii judecatoresti definitive si irevocabile, care trebuie sa contina toate datele necesare întocmirii actului de nastere. Actiunea se introduce la judecatoria în a carei raza are domiciliul persoana interesata sau unde are sediul institutia de ocrotire a copilului.

Întocmirea actului de nastere al copilului gasit

Întocmirea actului de nastere al copilului gasit se face, în termen de 30 de zile de la data gasirii copilului, la autoritatea administratiei publice locale în a carei raza administrativteritoriala a fost gasit, pe baza procesului-verbal întocmit de politie, de medic si de reprezentantul autoritatii administratiei publice locale, caruia îi revine si obligatia de a face Declaratia de înregistrare a nasterii. Daca nu se cunosc numele de familie si prenumele copilului, acestea se stabilesc prin Dispozitie de catre primarul localitatii unde se înregistreaza nasterea. Persoana care a gasit copilul este obligata sa anunte, în termen de 24 de ore, politia si sa prezinte copilul cu toate obiectele si înscrisurile aflate asupra lui.

Întocmirea actului de nastere al copilului abandonat

În situatia în care copilul este abandonat de catre mama în spital, conducatorul unitatii sanitare are obligatia sa sesizeze politia în termen de 24 de ore de la constatarea acestui fapt. Daca nu a fost stabilita identitatea mamei în termen de 30 de zile, întocmirea actului de nastere se va face pe baza certificatului medical constatator al nasterii si a procesului-verbal încheiat de politie, de conducatorul unitatii sanitare si de reprezentantul autoritatii administratiei publice locale caruia îi revine si obligatia de a face Declaratia de înregistrare a nasterii. II. Casatoria

Conditii de vârsta privind casatoria 110

Barbatul se poate casatori numai daca a împlinit vârsta de 18 ani, iar femeia numai daca a împlinit 16 ani. Cu toate acestea, pentru motive temeinice (de ex., graviditatea) Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

se poate încuviinta casatoria femeii care a împlinit 15 ani. Încuviintarea se da de Presedintele Consiliului judetean sau de Primarul General al Municipiului Bucuresti, în raza careia îsi are domiciliul femeia, si numai în temeiul unui aviz dat de catre medic. Organul competent

1. Casatoria se încheie de catre ofiterul de stare civila (primarul comunei, orasului, primarii de sectoare sau primarul general al Municipiului Bucuresti sau delegatii acestora) la sediul autoritatii administratiei publice locale a municipiului, sectorului municipiului Bucuresti, orasului sau comunei în a carei raza administrativ-teritoriala îsi are domiciliul sau resedinta unul dintre viitorii soti. 2. Casatoria se poate încheia în afara sediului autoritatii administratiei publice locale, cu aprobarea primarului, daca din motive temeinice unul dintre soti se afla în imposibilitatea de a se prezenta.

Actele necesare pentru incheierea casatoriei

• declaratia de casatorie (care se face personal de viitorii soti); • actele de identitate; • certificatele medicale privind starea sanatatii acestora; Certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii si trebuie sa cuprinda mentiunea expresa ca persoana se poate sau nu se poate casatori; • daca este cazul, dovezi privind desfacerea sau încetarea casatoriei anterioare; • în cazul existentei unor impedimente rezultate din conditiile de vârsta, rudenie fireasca sau adoptie, se cere aprobarea presedintelui consiliului judetean sau a primarului general al municipiului Bucuresti; • încuviintarea primarului pentru încheierea casatoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la înregistrarea declaratiei de casatorie; • în cazul casatoriei între cetatenii straini, dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale tarilor ai caror cetateni sunt, din care sa rezulte ca sunt îndeplinite conditiile de fond, cerute de legea lor nationala, pentru încheierea casatoriei. (Legea cu privire la actele de stare civila nr. 119/1996, Metodologia pentru aplicarea unitara a dispozitiilor Legii nr. 119/ 1996, Codul familiei, Decretul privind persoanele fizice si juridice nr. 31/1954)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

111

Cartea de identitate (CI) Aspecte generale

Cartea de identitate este documentul care se elibereaza cetateanului român cu domiciliul în România, la împlinirea vârstei de 14 ani, si cu care se face dovada identitatii, a cetateniei române si a domiciliului.

Conditia de vârsta privind eliberarea CI

Cu cel putin 15 zile înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, persoana fizica sau reprezentantul sau legal trebuie sa solicite sectiei de evidenta a populatiei eliberarea cartii de identitate. Minorilor care, la împlinirea vârstei de 14 ani se gasesc internati în unitati de protectie sociala, li se elibereaza carti de identitate prin grija administratiei unitatilor respective.

Organul competent

Cartea de identitate se întocmeste si se elibereaza de catre sectia de evidenta a populatiei de la domiciliul sau resedinta persoanei care face cererea. Cartea de identitate se întocmeste pe baza actelor cu care, potrivit legii, se face dovada în fata organelor de politie, a numelui, starii civile, cetateniei române, domiciliului, precum si, dupa caz, a situatiei militare.

Persoanele carora li se elibereaza o noua CI

Cartea de identitate provizorie se elibereaza: a) persoanelor care au pierdut sau carora li s-a distrus, deteriorat ori furat cartea de identitate, pâna la eliberarea alteia; b) persoanelor care nu poseda toate actele necesare eliberarii cartii de identitate. Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de valabilitate se stabileste de sectia de evidenta a populatiei, fara a depasi 1 an.

Conditii de eliberare a unei noi carti de identitate

112

Se elibereaza o noua carte de identitate atunci când: • copilul împlineste vârsta de 14 ani; • termenul pentru care cartea de identitate eliberata a expirat; • s-a modificat data sau locul nasterii, numele sau prenumele titularului ori prenumele parintilor; • a fost anulata cartea de identitate; Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

• cartea de identitate a fost pierduta, distrusa, deteriorata sau furata; • fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului actului; • interdictia de a se afla în anumite localitati a expirat sau s-a revocat; • în cazul schimbarii domiciliului. Actele necesare pentru eliberarea CI pentru copiii care împlinesc 14 ani

Cu cel putin 15 zile înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, cei în cauza sau reprezentantii lor legali vor solicita formatiunii de evidenta a populatiei, eliberarea cartii de identitate. Cererii pentru eliberarea cartii de identitate, li se vor alatura urmatoarele acte: 1. certificat de nastere (original si copie); 2. actele de identitate ale ambilor parinti sau actul de identitate al reprezentantului legal (original si copie); Daca parintii au domicilii diferite, acestia vor da declaratii cu privire la adresa unde minorul va avea domiciliul stabil. În cazul în care parintii sunt divortati, este necesara hotarâ-rea de la divort prin care copilul a fost dat spre crestere si educare unuia dintre parinti si prin care s-a stabilit domiciliul acestuia. 3. actul cu care se face dovada spatiului de locuit (original si copie); 4. taxa ce reprezinta contravaloarea cartii de identitate, incluzând si valoarea fotografiei preluata cu ajutorul calculatorului (digital); 5. timbru fiscal de 1.000 lei.

Actele necesare pentru eliberarea CI

1. cerere pentru eliberarea actului de identitate (formular); 2. certificat de nastere (original si copie); 3. certificat de casatorie (original si copie); 4. actul de identitate mai vechi (original si copie): • buletin de identitate; • carte de identitate; • adeverinta de identitate. 5. livret militar (în original si copie). În cazul persoanei care îndeplineste conditiile satisfacerii stagiului militar însa, din diferite motive nu a fost încorporata (de ex. - persoana în cauza este student sau din motive de sanatate a amânat data încorporarii), se va adauga la actele necesare si o adeverinta de luare în evidenta de catre Centrul Militar Judetean sau, dupa caz, Centrul militar al sectorului unde persoana are

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

113

domiciliul. Aceeasi procedura se aplica si persoanei care a fost clasata (cu revenire) în timpul satisfacerii stagiului militar. 6. actul care face dovada spatiului de locuit (original si copie); 7. timbru fiscal de 1.000 lei; 8. taxa ce reprezinta contravaloarea cartii de identitate, incluzând si valoarea fotografiei preluata cu ajutorul calculatorului (digital). Actele necesare pentru eliberarea CI în cazul schimbarii domiciliului

Locurile de eliberare a CI

1. act de identitate; 2. certificat de nastere (original si copie); 3. certificat de casatorie, dupa caz (original si copie); 4. act cu care se face dovada spatiului de locuit; 5. livret militar, de la Comisariatul Militar; 6. certificate de nastere pentru copiii sub 14 ani care îl însotesc pe titular la domiciliu (original si copie); 7. timbru fiscal de 5.000 lei. Persoana care îsi schimba domiciliul este obligata ca, în termen de 15 zile de la data mutarii la noua adresa, sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noi carti de identitate. În situatia în care solicitantul nu este titularul spatiului de locuit, este necesara prezenta titularului pentru a da o declaratie de primire în spatiu a solicitantului. 1. Sectia de politie (directia de evidenta informatizata) de care apartine (cu domiciliul) solicitantul pentru eliberarea cartii de identitate; 2. Ghiseul de primire a actelor pentru primirea unui formular cerere ce se completeaza numai pe prima pagina în vederea eliberarii actelor de identitate; 3. Ghiseul unde se preda formularul cerere împreuna cu celelalte acte mai sus aratate, pentru eliberarea unui bon de ordine ce va fi înmânat persoanei ce se ocupa de fotografiere. De la acelasi ghiseu se obtine data de prezentare a persoanei pentru ridicarea actului de identitate solicitat. (Legea cu privire la evidenta populatiei si cartea de identitate nr. 105/1996, Hotarârea Guvernului nr. 112/1997 privind organizarea activitatii de eliberare a cartilor de identitate, procedura de preschimbare esalonata a buletinelor de identitate actuale, precum si aspectele privind termenele de valabilitate a acestora)

114

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Pasaportul Conditia de vârsta privind eliberarea pasaportului

Pasapoartele se elibereaza, la cerere, persoanelor care au împlinit vârsta de 14 ani. Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani vor fi înscrisi în pasapoartele însotitorilor. În cazul când calatoresc neînsotiti li se elibereaza pasapoarte individuale. Pentru înscrierea în pasaportul unuia dintre parinti a copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimtamântul scris al celuilalt parinte. Consimtamântul scris nu este necesar pentru parintele caruia minorul i-a fost încredintat prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva.

Organul competent

Pasapoartele simple se elibereaza de Ministerul de Interne prin Directia de pasapoarte sau sectiile teritoriale subordonate si se pastreaza de catre titulari. Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple se depun, personal de catre solicitanti la Directia de pasapoarte sau, dupa caz, la serviciile teritoriale pe raza carora au domiciliul.

Acte necesare

• carte de identitate sau buletin de identitate (original si copie); • 2 fotografii tip pasaport; • 2 chitante CEC; • 2 formulare tip care se gasesc la Directia de Pasapoarte; • certificat de nastere (original si copie). (Ordonanta nr. 65/1997 privind regimul pasapoartelor în România, Legea nr. 216/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 65/1997)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

115

Numele si prenumele copilului Numele copilului din casatorie

Copilul din casatorie primeste numele de familie comun al parintilor. Daca parintii nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin întelegerea parintilor si se va declara, odata cu nasterea copilului, la serviciul de stare civila. În lipsa unei asemenea întelegeri, autoritatea tutelara în raza careia se afla domiciliul copilului va hotarî, tinând cont de opinia parintilor, daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite.

Numele copilului din afara casatoriei

Copilul din afara casatoriei dobândeste numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai întâi stabilita. În cazul în care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, instanta judecatoreasca va putea da încuviintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma. În cazul în care copilul a fost recunoscut în acelasi timp de ambii parinti, el va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite.

Numele copilului adoptat

Copilul dobândeste prin adoptie numele celui care îl adopta; daca adoptia se face de catre soti care nu au nume de familie comun, acestia sunt obligati sa declare instantei numele pe care copilul urmeaza sa-l poarte. La desfacerea adoptiei, copilul adoptat redobândeste vechiul sau nume de familie; instanta judecatoreasca, pentru motive temeinice, va putea însa încuviinta ca adoptatul sa pastreze numele de familie dobândit prin adoptie.

Numele si prenumele copilului gasit

Numele de familie si prenumele copilului gasit, se stabilesc, prin Dispozitie, de primarul comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, în raza caruia a fost gasit copilul.

Schimbarea numelui si prenumelui copilului

Numele se poate schimba pe cale administrativa. Pentru copil, cererea de schimbare a numelui se face, dupa caz, de parinti sau, cu încuviintarea autoritatii tutelare, de tutore. Daca parintii nu se înteleg cu privire la schimbarea

116

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

numelui copilului, decizia va fi luata de autoritatea tutelara. În cazul în care copilul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnata si de acesta. Pentru persoana pusa sub interdictie cererea de schimbare a numelui se face de catre tutore, cu încuviintarea autoritatii tutelare. Schimbarea numelui de familie al copilului se poate cere odata cu schimbarea numelui de familie al parintilor sau pentru motive temeinice, si separat. Schimbarea prenumelui copilului se poate cere oricând. Prenumele copilului

Acte necesare pentru schimbarea numelui

Organul competent

Prenumele se stabileste la data înregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere facuta de cel care declara nasterea, sub rezerva declaratiei scrise si a celuilalt parinte, daca exista neconcordanta între declaratia de nastere si declaratia de nastere verbala facuta de cel care declara nasterea. • cererea de schimbare a numelui; • copii certificate ori legalizate de pe certificatele de stare civila ale celui care solicita schimbarea numelui; • un exemplar al Monitorului Oficial al României în care a fost publicata cererea de schimbare a numelui; • actul de consimtamânt, dat în forma autentica, al celuilalt sot, în cazul schimbarii numelui de familie comun purtat în timpul casatoriei; • copia deciziei de aprobare a autoritatii tutelare, în cazul în care parintii nu se înteleg cu privire la schimbarea numelui copilului; • orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare pentru motivarea cererii sale. Cererea de schimbare a numelui se depune la primaria comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti unde domiciliaza parintii sau, dupa caz, tutorele. (Legea cu privire la actele de stare civila nr. 119/1996, Codul familiei - iulie 1993, Decretul cu privire la nume nr. 975/1968)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

117

Domiciliul copilului Domiciliul copilului

Copilul locuieste la parintii sai. Daca parintii nu locuiesc împreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul. Domiciliul copilului este stabilit la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic. Domiciliul copilului, în cazul în care numai unul dintre parintii sai îl reprezinta ori în cazul în care se afla sub tutela, precum si domiciliul persoanei pusa sub interdictie, este la reprezentantul legal.

Domiciliul în caz de neîntelegere între parinti

În caz de neîntelegere între parinti, va decide instanta judecatoreasca tinând seama de interesele copilului, care va lua în considerare recomandarea autoritatii tutelare, precum si opinia copilului, daca acesta a împlinit vârsta de zece ani.

Domiciliul copilului aflat sub tutela, încredintat sau dat în plasament

Copilul pus sub tutela locuieste la tutore. Numai cu încuviintarea autoritatii tutelare copilul poate avea o alta locuinta. Pe durata încredintarii sau plasamentului, domiciliul copilului este la persoanele carora le-a fost încredintat sau dat în plasament. (Codul familiei - iulie 1993, Decretul 31/1954 privind persoanele fizice si juridice)

118

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Cetatenia copilului Dobândirea cetateniei

Cetatenia româna a copilului se dobândeste prin: • nastere; • adoptie; • acordarea la cerere;

Dobândirea cetateniei prin nastere

Copiii nascuti pe teritoriul României, din parinti cetateni români, sunt cetateni români. Sunt, de asemenea, cetateni români cei care: • s-au nascut pe teritoriul statului român, chiar daca numai unul dintre parinti este cetatean român; • s-au nascut în strainatate si ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia româna. Copilul gasit pe teritoriul statului român este cetatean român, daca nici unul dintre parinti nu este cunoscut.

Dobândirea cetateniei prin adoptie

Cetatenia româna se dobândeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni români, iar adoptatul nu a împlinit vârsta de 18 ani. În cazul în care numai unul din adoptatori este cetatean român, cetatenia adoptatului minor va fi hotarâta, de comun acord, de catre adoptatori. În situatia în care adoptatorii nu cad de acord, instanta judecatoreasca competenta sa încuviinteze adoptia va decide asupra cetateniei copilului, tinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimtamântul acestuia. Daca adoptia se face de catre o singura persoana, iar aceasta este cetatean român, copilul dobândeste cetatenia adoptatorului. În cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean român, daca domiciliaza în strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia în strainatate. În cazul desfacerii adoptiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetatenia româna pe data desfacerii adoptiei, daca acesta domiciliaza în strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia în strainatate.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

119

Dobândirea cetateniei prin acordarea la cerere

Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie dobândeste cetatenia româna odata cu parintii sai. În cazul în care numai unul dintre parinti dobândeste cetatenia româna, parintii vor hotarî, de comun acord, cu privire la cetatenia copilului. În situatia în care parintii nu cad de acord, tribunalul în raza caruia se afla domiciliul copilului va decide, tinând seama de interesele acestuia. În cazul în care copilul a împlinit vârsta de 14 ani este necesar si consimtamântul acestuia. Copilul dobândeste cetatenia româna pe aceeasi data cu parintele sau.

Redobândirea cetateniei

Cetatenia româna se poate acorda si persoanei care a avut aceasta cetatenie si care cere redobândirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului în tara sau cu mentinerea acestuia în strainatate. Parintii care se repatriaza si solicita redobândirea cetateniei române hotarasc si în privinta cetateniei copiilor lor minori. În situatia în care parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, tinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimtamântul acestuia.

Dovada cetateniei

Dovada cetateniei române se face cu cartea de identitate, pasaportul sau certificatul constatator. Cetatenia copilului pâna la vârsta de 14 ani se face cu certificatul sau de nastere, însotit de cartea de identitate sau pasaportul oricaruia dintre parinti. În cazul în care copilul este înscris în cartea de identitate sau în pasaportul unuia dintre parinti, dovada cetateniei se face cu oricare din aceste acte. Daca dovada cetateniei copilului pâna la vârsta de 14 ani nu se poate face în conditiile alineatului precedent, dovada se va putea face cu certificatul eliberat de organele de evidenta a populatiei. Dovada cetateniei copiilor gasiti se face, pâna la vârsta de 14 ani, cu certificatul de nastere. (Legea nr. 21/1991 cu privire la cetatenia româna, republicata în MO nr. 98 din 6 martie 2000, Constitutia României)

120

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Livretul de familie Aspecte generale

Livretul de familie este un act care reflecta componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata de reprezentantii legali. Titular al livretului de familie este familia.

Eliberarea livretului de familie

Livretul de familie se elibereaza, gratuit, de catre serviciul de stare civila al consiliului local în a carui raza teritoriala are domiciliul reprezentantul familiei. Livretul de familie se elibereaza cu ocazia oficierii casatoriei si se semneaza de catre primar sau de delegatul acestuia. Livretul de familie se elibereaza si familiilor constituite pâna la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, la cererea scrisa a reprezentantului familiei, pe baza datelor din certificatul de casatorie, actele de identitate ale sotilor, certificatele de nastere ale copiilor, certificatul de deces al unuia dintre soti sau copii, hotarârile judecatoresti de desfacere a casatoriei prin divort ori din documentele care atesta modificarea relatiilor deautoritate parentala, încredintare sau plasament familial al copiilor si, dupa caz, adoptia copiilor.

Modificarea livretului de familie

În cazul în care componenta familiei, filiatia copiilor sau situatia lor juridica fata de reprezentantii legali se schimba, modificarea livretului de familie se face de catre serviciul de stare civila al consiliului local din localitatea de domiciliu.

Eliberarea duplicatului

În caz de pierdere, furt, deteriorare sau distrugere, serviciul de stare civila al consiliului local elibereaza un duplicat al livretului de familie, pe baza declaratiei pe propria raspundere a reprezentantului familiei. În situatia desfacerii casatoriei prin divort sau a anularii acesteia, livretul de familie se retrage si se anuleaza, eliberânduse un nou livret de familie parintelui caruia i-au fost încredintati copii sau, dupa caz, ambilor parinti când acestia formeaza fiecare o familie împreuna cu copiii încredintati. (Legea nr. 119/1997 privind alocatia suplimentara pentru familiile cu copii, Hotarâre nr. 495/1997 privind continutul, eliberarea si actualizarea livretului de familie)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

121

Filiatia I. Filiatia fata de mama Dovada filiatiei fata de mama Recunoasterea filiatiei

Dovada filiatiei fata de mama

Actiunea în justitie a copilului pentru stabilirea filiatiei fata de mama

Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii. Daca nasterea nu a fost înregistrata în registrul de stare civila ori daca copilul a fost trecut în registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama poate recunoaste pe copil. Recunoasterea se poate face fie prin declaratie la serviciul de stare civila, fie printr-un înscris autentic, fie prin testament. Dovada filiatiei fata de mama se face prin certificatul constatator al nasterii. În cazul în care, din orice împrejurari, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii, ori în cazul în care se contesta realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al nasterii, dovada filiatiei fata de mama se poate face în fata instantei judecatoresti prin orice mijloace de proba. Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama apartine numai copilului; ea poate fi pornita de reprezentantul legal, în cazul în care copilul este minor sau pus sub interdictie. Dreptul de a porni actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornita de acesta. Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama poate fi pornita si împotriva mostenitorilor pretinsei mame. Actiunea nu se prescrie în timpul vietii copilului. II. Filiatia fata de tata

Filiatia fata de tata (regula, ca prezumtie relativa) 122

Copilul nascut în timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Copilul nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput în timpul casatoriei si nasterea a avut loc înainte Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

ca mama sa se fi recasatorit. Actiunea în tagaduirea paternitatii

Paternitatea poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului. Actiunea în tagaduirea paternitatii poate fi pornita numai de sot; mostenitorii pot continua actiunea pornita de el. Daca sotul mamei este pus sub interdictie, actiunea va putea fi pornita de tutore, însa numai cu încuviintarea autoritatii tutelare. În toate cazurile, mama copilului va fi citata. Actiunea în tagaduirea paternitatii se prescrie în termen de sase luni de la data când tatal a cunoscut nasterea copilului. În cazul în care, mai înainte de împlinirea acestui termen, tatal a fost pus interdictie, un nou termen curge pentru tutore de la data când acesta a aflat despre nasterea copilului. Daca actiunea nu a fost pornita de acesta, ea poate fi pornita de tata dupa ce i s-a ridicat interdictia, în termen de sase luni.

Recunoasterea filiatiei fata de tata

Copilul conceput si nascut în afara casatoriei poate fi recunoscut de catre tatal sau; dupa moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti. Recunoasterea se face prin declaratie depusa la serviciul de stare civila, fie odata cu înregistrarea nasterii, fie dupa aceasta data; recunoasterea poate fi facuta si prin înscris autentic sau testament. Recunosterea, chiar facuta prin testament, nu se poate revoca.

Contestarea recunoasterii filiatiei fata de tata

Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata. Daca recunoasterea este contestata de mama, de cel recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada paternitatii este în sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai.

Actiunea în stabilirea paternitatii

Actiunea în stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei apartine copilului si se porneste în numele sau de catre mama, chiar daca este minora, ori de reprezentantul lui legal. Dreptul de a porni actiunea în stabilirea paternitatii nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornita de acesta. Actiunea în stabilirea paternitatii poate fi pornita si împotriva mostenitorilor pretinsului tata.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

123

Termenul actiunii în stabilirea paternitatii

Actiunea în stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei poate fi pornita în termen de un an de la nasterea copilului. Termenul se calculeaza pe ani. Daca un copil a pierdut calitatea de copil din casatorie ca urmare a unei hotarâri judecatoresti, termenul de un an pentru pornirea actiunii în stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei va curge de la data când acea hotarâre a ramas definitiva. În cazul în care mama copilului a convietuit cu pretinsul tata ori daca acesta din urma si-a îndeplinit obligatiile de întretinere a copilului, termenul de un an se calculeaza de la încetarea convietuirii ori a întretinerii.

Timpul legal al conceptiunii

Timpul cuprins între a trei sutea si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. (Codul Familiei - iulie 1993)

124

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Codul penal Raspunderea penala a copilului Protectia familiei si copilului I. Raspunderea penala a copilului Limitele raspunderii penale (art. 99, C.pen.)

Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu raspunde penal. Minorul care are vârsta între 14 si 16 ani raspunde penal, numai daca se dovedeste ca a savârsit fapta cu discernamânt. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani raspunde penal, cu exceptia cazului când se dovedeste ca nu a avut discernamânt.

Consecintele raspunderii penale (art. 100, C.pen.)

Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. La alegerea sanctiunii se tine seama de gradul de pericol social al faptei savârsite, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea lui, de conditiile în care a fost crescut si în care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului. Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru îndreptarea minorului.

Masurile educative (art. 101, C.pen.)

Masurile educative care se pot lua fata de minor sunt: a) mustrarea; b) libertatea supravegheata; c) internarea într-un centru de reeducare; d) internarea într-un institut medical-educativ.

Mustrarea (art. 102, C.pen.)

Masura educativa a mustrarii consta în dojenirea minorului, în aratarea pericolului social al faptei savârsite, în sfatuirea minorului sa se poarte în asa fel încât sa dea dovada de îndreptare, atragându-i-se totodata atentia ca daca va savârsi din nou o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i se va aplica o pedeapsa.

Libertatea supravegheata (art. 103, C.pen.)

Masura educativa a libertatii supravegheate consta în lasarea minorului în libertate pe timp de un an, sub supraveghere deosebita. Supravegherea poate fi încredintata, dupa caz, parintilor minorului, celui care l-a înfiat sau tutorelui. Daca acestia

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

125

Internarea într-un centru de reeducare (art. 104, C.pen.) 126

nu pot asigura supravegherea în conditii satisfacatoare, instanta dispune încredintarea supravegherii minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferinta unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal însarcinate cu supravegherea minorilor. Instanta pune în vedere, celui caruia i s-a încredintat supravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptarii lui. De asemenea, i se pune în vedere ca are obligatia sa înstiinteze instanta de îndata, daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele ori a savârsit din nou o fapta prevazuta de legea penala. Instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora din urmatoarele obligatii: a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite; b) sa nu intre în legatura cu anumite persoane; c) sa presteze o activitate neremunerata într-o institutie de interes public fixata de instanta, cu o durata între 50 si 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, în zilele nelucratoare si în vacanta. Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale. Dupa luarea masurii libertatii supravegheate instanta încunostiinteaza scoala unde minorul învata sau unitatea la care este angajat si, dupa caz, institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta. Daca înauntrul termenului prevazut în alin. 1 minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele, ori savârseste o fapta prevazuta de legea penala, instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii într-un centru de reeducare. Daca fapta prevazuta de legea penala constituie infractiune, instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa. Termenul de un an prevazut în alin. 1 curge de la data punerii în executare a libertatii supravegheate. Masura educativa a internarii într-un centru de reeducare se ia în scopul reeducarii minorului, caruia i se asigura posibilitatea de a dobândi învatatura necesara si o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile sale. Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Internarea în institutul medicaleducativ (art. 105, C.pen.)

Masura internarii se ia fata de minorul în privinta caruia celelalte masuri educative sunt neîndestulatoare. Masura internarii într-un institut medical-educativ se ia fata de minorul care, din cauza starii sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.

Durata masurilor educative (art. 106, C.pen.)

Masurile prevazute în art. 104 C. pen. si 105 C. pen. se iau pe timp nedeterminat, însa nu pot dura decât pâna la împlinirea vârstei de 18 ani. Masura prevazuta în art. 105 trebuie sa fie ridicata de îndata ce a disparut cauza care a impus luarea acesteia. Instanta, dispunând ridicarea masurii prevazute în art. 105, poate, daca este cazul, sa ia fata de minor masura internarii într-un centru de reeducare. La data când minorul devine major, instanta poate dispune prelungirea internarii pe o durata de cel mult 2 ani, daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului internarii.

Liberarea minorului înainte de a deveni major (art. 107, C.pen.) Revocarea liberarii sau internarii minorului (art. 108, C.pen.)

Pedepsele pentru minori (art. 109, C.pen.)

Daca a trecut cel putin un an de la data internarii în centrul de reeducare si minorul a dat dovezi temeinice de îndreptare, de sârguinta la învatatura si la însusirea pregatirii profesionale, se poate dispune liberarea acestuia înainte de a deveni major. Daca în perioada liberarii acordate potrivit articolului 107 C. pen. minorul are o purtare necorespunzatoare, se poate dispune revocarea liberarii. Daca în perioada internarii într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ ori a liberarii înainte de a deveni major, minorul savârseste din nou o infractiune pentru care se apreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa închisorii, instanta revoca internarea. În cazul când nu este necesara o pedeapsa, se mentine masura internarii si se revoca liberarea. Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt închisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea savârsita. Limitele pedepselor se reduc la jumatate. În urma reducerii, în nici un caz minimul pedepsei nu va depasi 5 ani. Când legea prevede pentru infractiunea savârsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului închisoarea de la 5 la 20 de ani. Pedepsele complementare nu se aplica minorului.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

127

Condamnarile pronuntate pentru fapte savârsite în timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei (art. 110, C.pen.)

În caz de suspendare conditionata a executarii pedepsei aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata pedepsei închisorii, la care se adauga un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, fixat de instanta. Daca pedeapsa aplicata este amenda, termenul de încercare este de 6 luni.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control (art. 1101, C.pen.)

O data cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei închisorii aplicate minorului în conditiile art. 110 C. pen., instanta poate dispune, pe durata termenului de încercare, dar pâna la împlinirea vârstei de 18 ani, încredintarea supravegherii minorului unei persoane sau institutii din cele aratate în art. 103 C. pen., putând stabili, totodata, pentru minor una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute în art. 103 alin. 3 C. pen. Sustragerea minorului de la îndeplinirea obligatiilor prevazute în art. 103 alin. 3 C. pen. poate atrage revocarea suspendarii conditionate. II. Infractiuni contra familiei

Bigamia (art. 303, C.pen.)

Încheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatorita se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani. Persoana necasatorita care se casatoreste cu o persoana pe care o stie casatorita se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Faptele prevazute în prezentul articol nu se sanctioneaza daca prima sau cea de-a doua casatorie este declarata nula pentru alt motiv decât bigamia.

Adulterul (art. 304, C.pen.)

Fapta persoanei casatorite de a avea relatii sexuale afara de casatorie se pedepseste cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda. Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a sotului nevinovat. Sotul nevinovat poate cere oricând încetarea urmaririi penale sau a procesului penal, iar dupa ramânerea definitiva a hotarârii, încetarea executarii pedepsei. Proba adulterului se poate face numai prin procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante sau prin scrisori care emana

128

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

de la sotul vinovat. Urmarirea sau procesul penal înceteaza si în caz de moarte a sotului care a facut plângerea, precum si în caz de anulare a casatoriei sotului vinovat. Urmarirea penala nu poate începe daca fapta a fost comisa dupa îndemnul sau încurajarea celuilalt sot, sau daca viata conjugala era întrerupta în fapt si sotii traiau despartiti. Abandonul de familie (art. 305, C.pen.)

Savârsirea de catre persoana care are obligatia legala de întretinere, fata de cel îndreptatit la întretinere, a uneia dintre urmatoarele fapte: a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunândul la suferinte fizice sau morale; b) neîndeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de întretinere prevazute de lege; c) neplata cu rea-credinta, timp de doua luni, a pensiei de întretinere stabilite pe cale judecatoreasca, se pedepseste, în cazurile prevazute la lit. a) si b), cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda, iar în cazul prevazut la lit. c), cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda. Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Împacarea partilor înlatura raspunderea penala. Daca partile nu s-au împacat, dar în cursul judecatii inculpatul îsi îndeplineste obligatiile, instanta, în cazul când stabileste vinovatia pronunta împotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt îndeplinite conditiile de aplicare a suspendarii conditionate Revocarea suspendarii conditionate nu are loc decât în cazul când, în cursul termenului de încercare, condamnatul savârseste din nou infractiunea de abandon de familie.

Relele tratamente aplicate minorului (art. 306, C.pen.)

Punerea în primejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de catre parinti sau de catre orice persoana careia minorul i-a fost încredintat spre crestere si educare, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12 ani. Retinerea de catre un parinte a copilului sau minor, fara

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

129

Nerespectarea masurilor privind încredintarea minorului (art. 307, C.pen.)

consimtamântul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost încredintat minorul potrivit legii, se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta persoanei careia i s-a încredintat minorul prin hotarâre judecatoreasca, spre crestere si educare, de a împiedica în mod repetat pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, în conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent. Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Împacarea partilor înlatura raspunderea penala. III. Infractiuni privitoare la asistenta celor în primejdie

Punerea în primejdie a unei persoane în neputinta de a se îngriji (art. 314, C.pen.)

Parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, în orice mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are putinta de a se îngriji, de catre acela care o are sub paza sau îngrijire, punându-i în pericol iminent viata, sanatatea sau integritatea corporala, se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani." Este aparata de pedeapsa persoana care, dupa savârsirea faptei, îsi reia de buna-voie îndatoririle.

Lasarea fara ajutor (art. 315, C.pen.)

Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a înstiinta autoritatea, de catre cel care a gasit o persoana a carei viata, sanatate sau integritate corporala este în primejdie si care este lipsita de putinta de a se salva, se pedepseste cu închisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Neînstiintarea autoritatii de catre cel ce gaseste o persoana Lasarea fara ajutor prin abandonata sau pierduta, care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusa omisiunea de în pericol viata, sanatatea ori integritatea corporala, se înstiintare pedepseste cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda. (art. 316, C.pen.) IV. Alte infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala

Cersetoria (art. 326, C.pen.)

Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apeleaza în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 ani.

Vagabondajul (art. 327, C.pen.)

Fapta persoanei care nu are locuinta statornica si nici mijloace de trai si care, desi are capacitate de a munci, nu

130

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

exercita în mod obisnuit o ocupatie sau profesie, ori nu presteaza nici o alta munca pentru întretinerea sa, se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 ani. Prostitutia (art. 328, C.pen.)

Fapta persoanei care îsi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Proxenetismul (art. 329, C.pen.)

Îndemnul sau constrângerea la prostitutie ori înlesnirea practicarii prostitutiei sau tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana, precum si recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori traficul de persoane în acest scop, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Daca fapta prevazuta în alin. 1 este savârsita fata de un minor sau prezinta un alt caracter grav, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate sa serveasca, direct sau indirect, la comiterea infractiunii prevazute în alin. 1 si 2 si cele care au fost dobândite prin savârsirea acesteia se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Tentativa se pedepseste. V. Infractiuni privitoare la viata sexuala

Violul (art. 197, C.pen.)

Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, daca: a) fapta a fost savârsita de doua sau mai multe persoane împreuna; b) victima se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau în tratamentul faptuitorului; b1) victima este membru al familiei; c) s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

131

Pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi daca victima nu a împlinit vârsta de 15 ani, iar daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Actiunea penala pentru fapta prevazuta în alin. 1 se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Faptele prevazute în alin. 1, 2 lit. b) si c) si alin. 3 teza I nu se pedepsesc daca înainte ca hotarârea sa fi ramas definitiva a intervenit casatoria dintre autor si victima. În caz de participatie, în alte conditii decât aceea prevazuta în alin. 2 lit. a), casatoria dintre autor si victima produce aceleasi efecte si fata de participanti. Actul sexual cu un minor (art. 198, C.pen.)

Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex care nu a împlinit vârsta de 15 ani se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex între 1518 ani, daca fapta este savârsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa. Când fapta prevazuta în alin. 1 a fost savârsita în împrejurarile prevazute în art. 197 alin. 2 lit. b) ori daca faptele prevazute în alin. 1 si 2 au avut urmarile prevazute în art. 197 alin. 2 lit. c), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Seductia (art. 199, C.pen.)

Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex feminin mai mica de 18 ani de a avea cu el raport sexual, se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani. Împacarea partilor înlatura raspunderea penala.

Perversiunea sexuala (art. 201, C.pen.)

Actele de perversiune sexuala savârsite în public sau daca au produs scandal public se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani. Actele de perversiune sexuala cu o persoana care nu a

132

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

împlinit vârsta de 15 ani se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si actele de perversiune sexuala cu o persoana între 15-18 ani, daca fapta este savârsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa. Actele de perversiune sexuala cu o persoana în imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau prin constrângere se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Daca fapta prevazuta în alin. 1-4 are ca urmare vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. Când actele prevazute la alin. 1 se savârsesc în cadrul familiei, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 3 ani. Constituie acte de perversiune sexuala orice acte nefiresti în legatura cu viata sexuala. Coruptia sexuala (art. 202, C.pen.)

Actele cu caracter obscen savârsite asupra unui minor sau în prezenta unui minor se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Incestul (art. 203, C.pen.)

Raportul sexual între rude în linie directa sau între frati si surori se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Hartuirea sexuala (art. 2031, C.pen.)

Hartuirea unei persoane prin amenintare sau constrângere, în scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala, de catre o persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera functia îndeplinita la locul de munca se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Sanctionarea tentativei (art. 204, C.pen.)

Tentativa infractiunilor prevazute în art. 197-198 si 201-203 se pedepseste. VI. Infractiuni contra libertatii persoanei

Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 189, C.pen.)

Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani. În cazul în care fapta este savârsita prin simularea de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana înarmata, de doua sau mai

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

133

multe persoane împreuna sau daca în schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum si în cazul în care victima este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea sau viata îi este pusa în pericol, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani. Daca pentru eliberarea persoanei se cere, în orice mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa îndeplineasca sau sa nu îndeplineasca un anumit act, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani. Tentativa faptelor prevazute în alin. 1-3 se pedepseste. Constituie tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri în vederea comiterii faptei prevazute în alin. 3. Sclavia (art. 190, C.pen.)

Punerea sau tinerea unei persoane în stare de sclavie, precum si traficul de sclavi, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseste.

Supunerea la munca fortata sau obligatorie (art. 191, C.pen.)

Fapta de a supune o persoana, în alte cazuri decât cele prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci contra vointei sale sau la o munca obligatorie, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Lovirea sau alte violente (art. 180, C.pen.)

Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Faptele prevazute la alin. 2 savârsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda. Împacarea partilor înlatura raspunderea penala,

134

VII. Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

producându-si efectele si în cazul în care actiunea penala a fost pusa în miscare din oficiu. Vatamarea corporala (art. 181, C.pen.)

Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. 11Fapta prevazuta la alin. 1 savârsita asupra membrilor familiei se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani. Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. În cazul faptelor prevazute la alin. 11 actiunea penala se pune în miscare si din oficiu. Împacarea partilor înlatura raspunderea penala, producându-si efectele si în cazul în care actiunea penala a fost pusa în miscare din oficiu.

Vatamarea corporala grava (art. 182, C.pen.)

Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, sau care a produs vreuna dintre urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, încetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea în primejdie a vietii persoanei, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani. Când fapta a fost savârsita în scopul producerii consecintelor prevazute în alineatul precedent, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. Tentativa faptei prevazute în alin. 2 se pedepseste.

Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte (art. 183, C.pen.) Vatamarea corporala din culpa (art. 184, C.pen.)

Daca vreuna dintre faptele prevazute în art. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. Fapta prevazuta în art. 180 alin. 2 care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 10 zile, precum si cea prevazuta în art. 181, savârsite din culpa, se pedepsesc cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute în art. 182 alin. 1, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Când savârsirea faptei prevazute în alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

135

unei anume activitati, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Fapta prevazuta în alin. 2 daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate în alineatul precedent se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Pentru faptele prevazute în alin. 1 si 3, actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Împacarea partilor înlatura raspunderea penala. VIII. Omuciderea Pruncuciderea (art. 177, C.pen.)

Uciderea copilului nou-nascut, savârsita imediat dupa nastere de catre mama aflata într-o stare de tulburare pricinuita de nastere, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani. IX. Masura de siguranta

Interdictia de a reveni în locuinta familiei pe o perioada determinata (art. 118, C.pen.)

Când persoana condamnata la pedeapsa închisorii de cel putin un an pentru loviri sau orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si psihice, savârsite asupra membrilor familiei, daca instanta constata ca prezenta acesteia în locuinta familiei constituie un pericol grav pentru ceilalti membri ai familiei, poate lua fata de aceasta persoana masura interzicerii de a reveni în locuinta familiei, la cererea partii vatamate. Aceasta masura poate fi luata pe o durata de pâna la 2 ani. (Codul Penal al României din 16 aprilie 1997, publicat în 16 aprilie 1997, Lege nr. 197/2000 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal, Ordonanta de urgenta 89/2001 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal referitoare la infractiuni privind viata sexuala, Lege 61/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal referitoare la infractiuni privind viata sexuala)

136

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Dictionar actiune în justitie

• mijloc legal prin care se cere instantei judecatoresti solutionarea unui conflict care se refera la respectarea unui drept si/sau îndeplinirea unei obligatii legale;

administrarea bunurilor copilului

• acte de pastrare, întretinere si folosire a lucrurilor copilului, fara a le înstraina (vinde);

adoptat

• persoana care prin actul juridic al adoptiei dobândeste calitatea de fiu (fiica) fata de o persoana sau familie;

adoptator

• persoana sau familia care îsi asuma drepturile si obligatiile parintesti fata de adoptat;

alocatia de întretinere an calendaristic anularea casatoriei (nulitate relativa)

apatrid

• suma de bani; • perioada cuprinsa între 1 ianuarie si 31 decembrie; • casatoria poate fi declarata nula în urmatoarele situatii: eroarea asupra identitatii fizice a celuilalt sot; eroare provocata de catre unul dintre soti (de ex., unul dintre soti a ascuns, cu intentie, o boala grava de care suferea); violenta (de ex., constrângerea prin amenintare exercitata asupra unuia dintre soti sa-si declare consimtamântul la casatorie); • persoana fara nici o cetatenie;

atestat

• constatarea facuta de catre Comisia pentru Protectia Copilului conform careia familia sau persoana care doreste sa adopte îndeplineste conditiile materiale si garantiile morale necesare asigurarii dezvoltarii armonioase a copilului;

autoritatea tutelara

• organ administrativ (comunal, orasenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucuresti) cu atributii în ceea ce priveste ocrotirea copilului;

avizul Comisiei pentru Protectia Copilului

• în cazul adoptiei, hotarârea prin care se prelungeste de drept perioada pentru care copilul a fost încredintat în vederea adoptiei, pâna la încuviintarea sau respingerea cererii de catre instanta;

cerere de chemare în judecata certificat constatator

• act de procedura prin care se sesizeaza instanta cu judecarea cu privire la solutionarea unei cauze civile;

circumscriptie

• înscris eliberat de un organ de stat prin care se constata un fapt juridic (nasterea etc.); • raza administrativ - teritoriala;

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

137

consimtamânt irevocabil copil conceput si nascut în afara casatoriei / copil din casatorie cuantum egal

• hotarârea de a consimti la încheierea unui act juridic asupra careia nu se mai poate reveni;

curriculum vitae

• o surta prezentare a experientei si pregatirii profesionale a unei persoane, folosita în special la obtinerea unui loc de munca;

declararea nulitatii casatoriei (nulitate absoluta)

• casatoria poate fi anulata daca a fost încheiata în urmat. conditii: cu încalcarea legii cu privire la vârsta matrimoniala; de catre o persoana care este deja casatorita; între persoane care sunt rude în gradul interzis de lege; între cel care adopta sau ascendentii lui, pe de o parte, si cel adoptat ori descendentii acestuia, pe de alta parte; de alienatul sau debilul mintal; fara consimtamântul viitorilor soti, ori acesta nu a fost exprimat cu respectarea conditiilor de forma necesare încheierii casatoriei; de catre un functionar care nu avea împuternicirea de delegat de stare civila, cu exceptia cazului în care a exercitat în mod public atributiile de delegat de stare civila; între persoane de acelasi sex;

descendenti firesti

• copiii si urmasii lor, fara deosebire de sex si indiferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite;

• copil conceput si nascut fara ca parintii acestuia sa fie casatoriti; • copilul nascut în timpul casatoriei; • în context, la aceeasi valoare;

domiciliu

• locuinta statornica (permanenta) si principala a unei persoane;

dreptul la întretinere dreptul la mostenire

• dreptul pe care îl are copilul de a cere si obtine întretinere de la persoanele prevazute de lege; • în context, dreptul copiilor de a-i mosteni pe parinti;

filiatia

• legatura de sânge dintre copil si parinti care rezulta din faptul conceptiei si al nasterii;

genograma

• forma pe care trebuie sa o îndeplineasca un înscris întocmit cu respectarea anumitor conditii de catre un functionar de stat;

forma autentica

• reprezentarea grafica a unei structuri familale pe diferite niveluri generationale;

hotarâre judec. definitiva si irevocabila

• actul adoptat de instanta judecatoreasca care poate fi pus în executare;

impedimente la casatorie

138

• în sens restrâns, împrejurari care împiedica încheierea casatoriei: existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti, rudenia (tatal cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata, bunica cu nepotul, fratele cu sora, unchiul cu nepoata, matusa cu nepotul, varul cu vara lui), adoptia (între adoptator sau ascendentii lui, pe de o parte, si adoptat ori descendentii lui, pe de lata parte; între copiii adoptatorului, pe de o parte, si adoptat si copiii acestuia pe de alta parte; între adoptatii de catre aceeasi persoana), tutela (între tutore si copilul aflat sub tuGhid juridic privind protectia copilului si a familiei

tela sa), alienatia si debilitatea mintala (alienatul si debilul mintal nu se pot casatori atât în momentele în care nu se gasesc în stare de luciditate, cât si în momentele de luciditate temporara); instanta judecatoreasca

• organ de jurisdictie ale carui functii specifice constau în judecarea proceselor privind raporturile civile, comerciale, de munca, de familie, penale, administrative, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o alta competenta. Instantele judecatoresti sunt: judecatoriile, tribunalele, curtile de apel si Curtea Suprema de Justitie;

încetarea casatoriei

• intervine în cazul decesului unuia dintre soti, declararii judecatoresti a mortii unuia dintre soti si recasatoririi unuia dintre soti în cazul decesului celuilalt;

încredintarea în vederea adoptiei

• masura decisa de Comisia pentru Protectia Copilului în vederea adoptiei;

încredintarea copiluluiunui SPS sau OPA

• masura de protectie pe care Comisia pentru Protectia Copilului o poate lua daca nu exista familii sau persoane corespunzatoare carora sa le fie încredintat copilul;

încredintarea copilului unei familii sau unei persoane

• masura de protectie pe care Comisia pentru Protectia Copilului o poate lua în cazul în care: parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti ori disparuti sau decazuti din drepturile parintesti, si nu a fost instituita tutela; copilul a fost declarat abandonat prin hotarâre ramasa definitiva;

înscrisuri

• în sens larg, orice act scris;

înscris autentic

• vezi forma autentica;

judecata în prima instanta

• prima etapa a judecatii care începe în momentul sesizarii instantei si se încheie în momentul pronuntarii unei hotarâri judecatoresti definitive;

mijloace de proba

• înscrisuri, depozitii ale martorilor, recunoasterea uneia dintre parti, expertiza, cercetarea la fata locului prin care se constata existenta unor situatii juridice sau elemente de fapt care pot fi folosite ca proba;

Monitorul Oficial al României numele reunite ale sotilor nume de familie comun obligatia de întretinere a copilului ocrotitori legali

• publicatie în care apar actele normative; • numele de familie care cuprinde atât numele de familie la sotului cât si numele de familie al sotiei; • numele pe care s-au înteles sa-l poarte ambii soti; • îndatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda copilului mijloacele necesare pentru educarea, pregatirea scolara si profesionala; • sunt parintii, tutorii, curatorii, persoana, familia sau serviciul

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

139

specializat carora le-a fost încredintat sau dat în plasament copilul; paternitatea

• legatura juridica dintre copil si tatal sau;

parinti naturali

• parintii care au dat viata copilului;

pensie de întretinere pericol iminent

• suma de bani, stabilita de catre instanta de judecata, pe care unul dintre soti este obligat sa o plateasca celuilalt pentru întretinerea copiilor; • pericolul care este pe cale sa se produca;

persoana interesata

• în context, copilul recunoscut si mostenitorii sai, mama copilului recunoscut, barbatul care a facut recunoasterea si mostenitorii acestuia, procurorul când considera ca este în interesul copilului;

persoana pusa sub interdictie

• persoana care nu are discernamânt datorita faptului ca sufera de alienatie si debilitate mintala;

plasamentul în regim de urgenta

• masura de protectie pe care serviciul public specializat pentru protectia copilului o poate lua în situatii exceptionale daca: parintii sau unul dintre acestia pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului prin exercitarea în mod abuziv a drepturilor parintesti sau prin neglijenta grava în îndeplinirea obligatiilor de parinte; copilul este gasit lipsit de supraveghere sau este parasit de parinti.

plasamentul copilului la o familie sau la o persoana

• masura de protectia pe care Comisia pentru Protectia Copilului o poate lua daca securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului este periclitata în familie din motive independente de vointa parintilor;

plasamentul la SPS sau la un OPA

• masura de protectie pe care Comisia pentru Protectia Copilului o poate lua daca nu exista persoane sau familii corespunzatoare la care copilul sa poata fi dat în plasament;

prescriere

• în context, depasirea termenul prevazut de lege pentru exercitarea dreptului de a introduce actiunea în justitie;

raza administrativteritoriala rea-credinta

• teritoriul (judet, municipiu, oras, comuna) în limitele caruia autoritatea administrativa este competenta;

registrul de stare civila

• document aflat la primarii în care se înregistreaza actele si faptele de stare civila;

repatriat

• persoana care a pierdut cetatenia româna si care doreste sa sio redobândeasca prin revenirea în tara;

repatriere

• revenirea definitiva în România a unei persoane care a pierdut cetatenia româna;

140

• exercitarea în mod abuziv a unui drept, ignorând drepturile celorlalti;

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

reprezentant legal

• persoana (parinte, tutore, curator) sau institutia de ocrotire care încheie un act juridic în numele si pe seama copilului;

reprezentarea copilului

• împuternicirea legala prin care o persoana (parinte, tutore, curator) sau institutia de ocrotire încheie un act juridic în numele si pe seama copilului;

resedinta

• locuinta vremelnica (temporara) a unei persoane;

serviciul de stare civila

• organ al administratiei publice locale care întocmeste, înregistreaza acte sau fapte de stare civila si înscrie mentiuni în actele de stare civila;

schimbarea numelui de familieîprenumelui pe cale administrativa

• înlocuirea, printr-o cerere motivata adresata primariei în a carei raza teritoriala se afla domiciliul solicitantului, a numelui de familie sau a prenumelui cu un alt nume sau prenume. Cererea se înainteaza de catre primarie, prin organele de politie, Inspectoratului General al Politiei care solutioneaza cererea.

sub tutela

• situatia în care copilul se afla sub ocrotirea unei alte persoane, alta decât parintii lui;

tutore

• persoana desemnata sa ocroteasca un copil, în situatiile în care parintii nu o pot face;

Membru de familie (Codul Penal)

• sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste împreuna cu faptuitorul.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

141

Anexa (modele de actiuni în justitie, cereri, contestatii) Actiune în stabilirea filiatiei fata de mama

142

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul .................. (în cazul în care copilul este minor sau pus sub interdictie, actiunea se porneste de reprezentantul sau legal al carui nume si calitate se trec în actiune), domiciliat în localitatea .............., judetul ........, str. ....., nr. ..., etajul ...., apart. ......, chem în judecata si personal la interogatoriu pe ..........., domiciliata în localitatea ..........., judetul ..........., str. ........, nr. ......, etajul ......, apart. ......, pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa stabiliti ca subsemnatul sunt fiul pârâtei si s-o obligati pe aceasta sa-mi plateasca cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Va rog, de asemenea, sa dispuneti comunicarea hotarârii de admitere a prezentei actiuni Serviciului de stare civila al ............ pentru a opera mentiunea stabilirii filiatiei. Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt, în actul de nastere înregistrat la nr. .............. din ............. la Serviciul de stare civila al ..............., prin care se constata nasterea subsemnatului, a fost facuta mentiunea ca sunt nascut din parinti necunoscuti. Aceasta mentiune nu corespunde realitatii în ceea ce priveste filiatia materna, asa cum rezulta dintr-o serie de fapte, si anume: 1. pârâta mi-a acordat îngrijirea si cresterea pe care ar fi acordat-o propriului ei fiu timp de ani, stabilind între ea si subsemnatul raporturile dintre mama si copil; 2. ea a recunoscut în repetate rânduri fata de prietenii apropiati ca sunt copilul ei nascut în afara casatoriei; 3. în perioada anterioara nasterii mele, ea a fost însarcinata si nu este cunoscut ca ar fi nascut un alt copil sau ca ar fi suferit vreun accident care sa compromita sarcina. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 50, 51 si 52 din Codul familiei. Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtei - care urmeaza a fi citata cu aceasta mentiune, de proba cu acte, si anume de certificatul constatator al nasterii mele precum si de dovada cu martori, pentru care propun pe: 1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea ............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......; 2. ....................., din localitatea ............., judetul .........,str. ................., nr. ......, etajul ......, apart. .......; Depun prezenta cerere, precum si copii dupa certificatul constatator al nasterii mele, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si celalalt pentru a fi comunicat pârâtei. Data .......... Semnatura reclamantului, ........................ DOMNULUI PRESEDINTE AL ....................... Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Actiune în contestarea recunoasterii copilului de catre mama

Actiune în stabilirea filiatiei fata de tata (în stabilirea paternitatii)

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul .................... (numele si prenumele reclamantului), domiciliat în localitatea .............., judetul ............., str. ..............., nr. ......, etajul ......, apart. ......, chem în judecata si personal la interogatoriu pe .................. (numele si prenumele pârâtei), domiciliata în localitatea ..............., judetul ............., str. ................, nr. ......., etajul ....., apart. ......., în nume propriu si ca reprezentanta legala a minorului pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa hotarâti ca recunoasterea de catre pârâta a numitului minor nu corespunde realitatii. Cer, de asemenea cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt, subsemnatul sunt nascut din casatoria pârâtei cu sotul ei .......... Dupa moartea acestuia din urma, pârâta, prin declaratia declaratia autentificata sub nr. ...... din ............ la Biroul notarial ......... a recunoscut pe minorul ........... ca fiind copilul ei, nascut în afara casatoriei cu tatal meu, desi în registrul de stare civila al Serviciului de stare civila din ........ sub nr. ..... din ......, aceasta nastere a fost înregistrata cu mentiunea “din parinti necunoscuti”. În realitate, recunoasterea nu corespunde realitatii pentru urmatoarele motive: 1. copilul recunoscut nu a folosit si nu foloseste nici în prezent starea civila a pârâtei, ci a fost si este îngrijit si crescut de soacra ei; 2. aceasta din urma a prezentat în perioada anterioara nasterii copilului, toate semnele de sarcina, fara sa se stie sa fi nascut un copil sau sa fi suferit vreun accident care sa compromita sarcina; 3. pârâta a afirmat fata de martori ca, în realitate, copilul recunoscut de ea este nepotul, nu fiul ei. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 49 din Codul familiei. Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtei - care urmeaza a fi citata cu aceasta mentiune - de proba cu acte, si anume de certificatul constatator al nasterii mele si de certificatul constatator al nasterii minorului recunoscut, precum si de dovada cu martori, pentru care propun pe: 1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea ............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......; 2. ....................., din localitatea ............., judetul ........., str. ................., nr. ......, etajul ......, apart. .......; Depun prezenta cerere, precum si copii de pe actele de care înteleg sa ma folosesc, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si celalalt pentru a fi comunicat pârâtei: Data .......... Semnatura reclamantului, ........................ DOMNULUI PRESEDINTE AL ............................ DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata .................. (numele si prenumele reprezentantului legal al reclamantei) domiciliata în localitatea ................, judetul ............., str. .............., nr. ......, etajul ...... apart. ......, în calitate de reprezentanta legala a fiului meu minor ....................., chem în judecata si personal la interogatoriu pe ................

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

143

(numele si prenumele pârâtului), domiciliat în localitatea .........., judetul ..........., str. .........., nr. ..., etajul ....., apart. ......, pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa stabiliti ca sus-numitul minor este copilul din afara casatoriei al pârâtului si sa-l obligati pe acesta din urma sa-mi plateasca cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Va rog, de asemenea, sa dispuneti comunicarea hotarârii de admitere a prezentei actiuni la Serviciul de stare civila al ........... pentru a opera mentiunea stabilirii filiatiei în actul de nastere. Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt, pârâtul a convietuit cu mine cu începere de la ............. si pâna la ............ Din aceste relatii s-a nascut la data de .............. copilul nostru ......................... a carui nastere a fost înregistrata în registrul Serviciului de stare civila de pe lânga Consiliul Local al ..................... sub nr. ............... din ................... În actul de nastere întocmit cu aceasta ocazie, s-a trecut numele meu ca mama, iar în ceea ce priveste tatal s-a trecut mentiunea necunoscut. De la nasterea copilului si pâna la data la care pârâtul a încetat sa convietuiasca cu mine, acesta din urma s-a comportat ca tata al copilului, îngrijindu-se de cresterea si întretinerea lui si oferindu-i mijloacele necesare în acest scop. Dat fiind ca perioada de concepere a copilului coincide cu perioada de convietuire a pârâtului cu mine si tinând seama de faptul ca pârâtul s-a comportat timp de ani ca tata al copilului meu, sunt întrunite conditiile necesare pentru stabilirea paternitatii. În ceea ce priveste termenul de introducere a acestei cereri, mentionez ca ea este facuta înauntrul timpului de un an de la data la care pârâtul a încetat sa mai convietuiasca cu mine si sa mai întretina pe copil. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 56, art. 59, art. 60, art. 64 si art. 86 din Codul familiei. Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtului - care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune - de proba cu acte, si anume de certificatul consta-tator al nasterii fiului meu si de scrisorile pârâtului prin care recunoaste pater-nitatea copilului, precum si de dovada cu martori pentru care propun pe: 1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea ............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......; 2. ....................., din localitatea .............., judetul ........., str. ..............., nr. ......, etajul ......., apart. ........ Depun prezenta cerere, precum si copii de pe actul de care înteleg sa ma servesc, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului. Semnatura reclamantei, ...................... DOMNULUI PRESEDINTE AL .............................

Actiune în contestarea recunoasterii paternitatii

144

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul ................. (numele si prenumele reclamantului) domiciliat în localitatea .........., judetul .........., str. ............, nr. ...., etajul ...., apart. ......, chem în judecata si personal la interogatoriu pe ............ (numele si prenumele pârâtului) domiciliat în ............ judetul .........., str. ............, nr. ......, etajul ......., apart. ......., în nume propriu si ca reprezentant legal al minorului ............ (numele si prenumele celui recunoscut), pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa constatati ca recunoasterea de catre pârât a paternitatii asupra numitului minor, recunoastere constatata prin actul autentificat de Biroul Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

notarial .............. sub nr. ..........., din .........., nu corespunde realitatii si sa dispuneti anularea mentiunii facute în acest sens în registrul de stare civila al ............ Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt, subsemnatul sunt fiul pârâtului nascut din casatoria sa cu .................., Prin actul autentic sus-mentionat, tatal meu a recunoscut, însa, ca ar fi tata al minorului ................., nascut în afara casatoriei, din relatiile sale cu .................. În realitate, aceasta declaratie este cu totul necorespunzatoare situatiei adevarate, întrucât la data conceptiei minorului, tatal meu se gasea în strainatate. Într-adevar, pârâtul a lipsit din tara în lunile ianuarie - mai 199...., iar minorul s-a nascut la 10 decembrie din acelasi an. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 58 din Codul familiei. Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtului - care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune de proba cu acte, si anume de certificatele constatatoare a nasterii mele si a nasterii minorului recunoscut, precum si de proba cu martori, pentru care propun pe: 1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea ............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......; 2. ....................., din localitatea ............., judetul ........., str. ................., nr. ......, etajul ......, apart. .......; Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele susmentionate, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului. Semnatura reclamantului, ........................ DOMNULUI PRESEDINTE AL .................

Actiune în tagaduirea paternitatii

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul ................ domiciliat în ..........., judetul ........., str. ............., nr. ......., ap. ...., chem în judecata si personal la interogatoriu pe ....................... domiciliata în ............, judetul ........, str. ........, nr. ...., ap. ....., în nume propriu si în calitate de reprezentanta a copilului minor .............., pentru ca prin hotarârea ce veti da, sa constatati ca numitul minor nu este fiul meu rezultat din casatoria cu pârâta si sa anulati mentiunea facuta în acest sens în actul de nastere înregistrat sub nr. ........ din ............... în registrul Serviciului de stare civila al .............. Cer, de asemenea cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Motivele actiunii: În fapt, am fost casatorit cu pârâta de la .............. pâna la .........., când sentinta civila nr. ......... din .............. a ...................., a fost admisa actiunea mea de divort. în timpul casatoriei, sotia mea a nascut pe minorul pârât, a carui nastere a fost înregistrata sub nr. .......... din .......... la serviciul de stare civila al ..............., cu mentiunea numelui meu ca tata. În realitate în timpul cuprins între a trei suta si a suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului, subsemnatul am lipsit din tara, fiind plecat în ........... între datele de .......... si de ............ Este evident, deci, ca eu nu pot fi tatal minorului pârât. În drept, îmi întemeiez cererea pe disp. art. 54 si 55 din Codul familiei. Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtei, de dovada cu acte (certificat constatator al casatoriei subsemnatului cu pârâta, certificat

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

145

constatator al nasterii minorului pârât, adeverinta eliberata de ........... din care rezulta perioada lipsei mele neîntrerupte din tara), precum si de dovada cu martori, pentru care propun pe: .............................. Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele susmentionate, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si celalalt pentru a fi comunicate pârâtei. Semnatura reclamantului, ...................... DOMNULUI PRESEDINTE AL ............................

Cerere de chemare în judecata pentru acordarea pensiei de întretinere copilului

Cerere pentru încredintarea copilului spre crestere si educare unui parinte 146

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata(ul) .............. domiciliat(a) în ............., în numele si ca reprezentant(a) legal(a) a(al) minorului ............, chem în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtul(a) ..........., domiciliat(a) în ........., pentru a fi obligat(a) la PENSIE DE ÎNTRETINERE urmând sa contribuie lunar la cheltuielile de întretinere a minorului mai sus-numit si sa-mi plateasca cheltuielile de judecata pe care le voi face cu acest proces. Motivele actiunii: În fapt, din casatoria mea cu pârâtul(a) a rezultat minorul mai sus-numit. La data de .......... pârâtul(a) a parasit domiciliul comun. Copilul a ramas sub îngrijirea mea si pentru ca pârâtul(a) refuza sa acorde de bunavoie întretinere minorului, va rog sa fie obligat la întretinere în raport de posibilitatile materiale pe care le are. Este salariat(a) la ..........., si totodata poseda alte bunuri aducatoare de venituri, printre care un teren în suprafata de ...... În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 107 raportat la art. 86 si art. 94, C. fam. si va rog sa admiteti actiunea si sa obligati pe pârât(a) sa contribuie lunar la cheltuielile de întretinere a copilului minor. În dovedirea actiunii înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtului(ei) si de relatiile pe care instanta urmeaza sa le ceara în legatura cu veniturile pe care le realizeaza. Depun actiunea în dublu exemplar la care anexez copia certificatului de casatorie si copia certificatului de nastere al copilului minor. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................. DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata(ul) ............ domiciliat(a) în ............., în numele si ca reprezentant(a) legal(a) a copilului meu minor .........., chem în judecata si personal la interogatoriu pe sotul(ia) pârât(a) ............ domiciliat(a) în ............, pentru ÎNCREDINTAREA COPILULUI MINOR urmând ca, prin hotarârea ce veti pronunta, sa-mi încredintati mie spre crestere si educare pe sus-numitul minor. Cer, de asemenea, ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa contribuie la întretinerea minorului si sa-mi plateasca cheltuieli Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

de judecata. Motivele actiunii: În fapt, sunt casatorit(a) cu pârâtul(a) de la data de .........., iar din casatorie a rezultat minorul .........., nascut la data de ........... Datorita unor neîntelegeri ne-am despartit în fapt la data de ............. Minorul a fost luat de pârât(a) si dus la parintii lui(ei). Acestia sunt în vârsta, nu au locuinta corespunzatoare si conditii materiale suficiente pentru a asigura copilului o buna crestere si dezvoltare. Copilul a fost luat si dus la ei numai în scopul ca pârâtul(a) sa nu poata fi obligat(a) la întretinere, dovada ca nici acum nu contribuie cu nimic la cresterea si educarea copilului. Având în vedere ca pâna în prezent copilul a fost crescut de mine, din care cauza îmi este puternic atasat sufleteste, vârsta sa, împrejurarea ca eu ma pot ocupa personal de cresterea si educarea lui, ca am conditii materiale mai bune decât pârâtul(a) si parintii sai, va rog sa-mi încredintati mie copilul spre crestere si educare. De asemenea, va rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) la întretinerea minorului, în raport de veniturile pe care le realizeaza si de nevoile copilului, precum si la cheltuieli de judecata. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 100 C. fam. raportat la art. 42 C. fam. care se aplica prin asemanare, si pe dispozitiile art. 107, art. 86 si art. 94 C. fam. cu privire la obligarea pârâtului(ei) la întretinere. În dovedirea actiunii înteleg sa ma servesc de interogatoriul pârâtului(ei), de ancheta sociala pe care o va face autoritatea tutelara si de declaratiile martorilor: ............. .................. .................. Depun cererea de chemare în judecata în dublu exemplar, timbru fiscal în valoare de ........ lei si timbrul judiciar în valoare de ......... lei. Anexez copia certificatului de casatorie si copia certificatului de nastere al copilului minor. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..................

Cerere de chemare în judecata pentru stabilirea domiciliului copilului

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata(ul) ............. domiciliat(a) în ........... în numele si ca reprezentant(a) legal(a) a-l(a) copilului meu minor ........... chem în judecata si personal la interogatoriu pe sotul(a) pârât(a) ..........., domiciliat(a) în ........., pentru STABILIREA DOMICILIULUI MINORULUI LA MINE. De asemenea, va rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a copilului si sa-mi plateasca cheltuielile de judecata pe care le voi face cu judecarea acestei cauze. Motivele actiunii: În fapt sunt casatorit(a) cu pârâtul(a) de la data de .......... iar din casatorie a rezultat minorul ............, nascut la data de ............ De la data de ......... nu mai locuim împreuna si datorita neîntelegerilor existente între noi, nu am reusit sa decidem, de comun acord, la care din noi sa locuiasca copilul minor.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

147

Pâna în prezent, pârâtul(a) a manifestat un total dezinteres fata de cresterea, educarea si supravegherea copilului, sarcina aceasta revenindu-mi în exclusivitate. Datorita acestui fapt copilul îmi este foarte atasat si este în interesul lui de a locui în continuare împreuna cu mine. De aceea, va rog sa-mi admiteti actiunea si sa stabiliti la mine domiciliul copilului minor. De asemenea, va rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a minorului, sub forma unei pensii de întretinere lunara. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 100, art. 107, art. 86 si art. 94 C. fam. În baza art. 274 C. proc. civ. va rog ca pârâtul(a) sa fie obligat la plata cheltuielilor de judecata pe care le voi face. Dovada actiunii înteleg s-o fac cu interogatoriul pârâtului(ei), cu ancheta sociala pe care o va efectua autoritatea tutelara si cu declaratiile martorilor: ................ ............... .................... Depun actiunea în dublu exemplar, timbrata cu timbru fiscal în valoare de .......... lei, copia certificatului de casatorie, copia certificatului de nastere al copilului si timbrul judiciar în valoare de ......... lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................

Cerere de modificare a masurii încredintarii sau stabilirii domiciliului copilului

148

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata(ul) ............, domiciliat(a) în .............. chem în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtul(a) domiciliat(a) în ............, pentru ca prin hotarârea pe care o veti pronunta, sa MODIFICATI MASURA DE STABILIREA DOMICILIULUI minorului .......... (sau de încredintare a minorului spre crestere si educare) în sensul de a se stabili domiciliul minorului la mine (sau ca minorul sa-mi fie mie încredintat spre crestere si educare). Va rog, de asemenea, ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a copilului si sa-mi plateasca cheltuielile de judecata. Motivele actiunii: În fapt, prin sentinta civila nr ...... din .......... pronuntata de ........ s-a stabilit la pârât(a) domiciliul minorului mai sus-numit (sau minorul mai susnumit a fost încredintat spre crestere si educare pârâtei(ului). Modificarea acestei masuri este ceruta de interesele minorului, caruia pârâta(ul) nu-i poate asigura conditii necesare pentru o dezvoltare corespunzatoare atât sub aspect material, cât si sub aspect moral si afectiv. Motivul îl constituie împrejurarea ca pârâta(ul): a) a fost condamnat(a) la o pedeapsa cu privare de libertate; b) a fost arestat(a); c) este grav bolnav(a) si se afla internat(a) într-un spital unde va sta o lunga perioada; d) a parasit pe minor, care se afla sub îngrijirea bunicilor sau a altor persoane etc. În aceasta situatie, mentinerea masurii respective ar avea consecinte daunatoare asupra bunei dezvoltari fizice, cresterii si educarii minorului. Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

De aceea, va rog sa admiteti actiunea si sa modificati masura respectiva, în sensul ca domiciliul minorului sa fie stabilit la mine (sau minorul sa-mi fie încredintat spre crestere si educare), deoarece dispun de posibilitati materiale suficiente, am o buna comportare morala, astfel încât pot asigura minorului o mai buna crestere si educare. Va rog, de asemenea, ca pârâta(ul) sa fie obligat(a) sa contribuie la cheltuielile de crestere si educare a copilului minor, sub forma platii unei pensii lunare. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 44 C. fam., iar în ceea ce priveste obligatia de întretinere pe dispozitiile art. 107 raportat la art. 86 si art. 94 C. fam. În dovedirea actiunii înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtei(ului), de ancheta sociala care va fi efectuata de autoritatea tutelara, urmatoarele acte: ............, precum si de declaratiile urmatorilor martori: ............. Depun actiunea în dublu exemplar, timbrata cu timbru fiscal în valoare de ........ lei, la care anexez copia sentintei civile, prin care s-a dispus masura ce urmeaza a fi modificata si timbrul judiciar în valoare de ......... lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................

Cererea parintilor pentru înapoierea copilului de la o persoana care îl tine fara drept

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatii (numele si prenumele ambilor reclamanti), ambii domiciliati în localitatea ................., judetul .............., str. ............., nr. ........, etajul ........., apart. ........, chemam în judecata si personal la interogatoriu pe (numele si prenumele pârâtului), domiciliat în localitatea ................ judetul ..........., str. ............., nr. ......., etajul ........, apart. ........, pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa-l obligati sa ne înapoieze pe fiul nostru în vârsta de ...... ani, pe care îl tine fara drept. Cerem, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt subsemnatii suntem parintii copilului, iar pârâtul este bunicul matern. La data de ............, fiul nostru a fost trimis de noi sa-si petreaca vara la pârât. Ulterior, însa, acesta din urma a refuzat sa ne restituie copilul si când ne-am prezentat la domiciliul pârâtului pentru a-l lua cu noi, am constatat ca fusese trimis de pârât într-un loc necunoscut. În drept, ne întemeiem cererea pe dispozitiile art. 103 din Codul familiei. Întelegem sa ne folosim de proba cu interogatoriul pârâtului - care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune si de proba cu martori, pentru care propunem pe: 1. ................. (numele si prenumele martorului), din ................, judetul ..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......; 2. ................, din ..............., judetul .............., str. ..............., nr. ......, etajul ......, apart. ......; Depunem prezenta cerere în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului. Semnatura reclamantilor, ........................ DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

149

Cerere de chemare în judecata pentru înapoierea copilului de la persoana care îl tine fara drept

Încuviintarea copilului sa poarte numele tatalui

150

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ............., domiciliat(a) în ............. în numele si ca reprezentant(a) legal(a) a-l (a) minorului ............ nascut la data de .........., chem la judecata si personal la interogatoriu pe pârâtul(a) ..............., domiciliat(a) în .............. pentru ca, prin hotarârea ce veti pronunta, sa-l(o) obligati sa-mi ÎNAPOIEZE MINORUL, pe care îl tine fara drept. De asemenea, cer ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa-mi plateasca cheltuieli de judecata. Motivele actiunii: În fapt, prin sentinta civila nr. .......... din ........... pronuntata de judecatoria ........... minorul sus-numit mi-a fost încredintat spre crestere si educare (sau i s-a stabilit domiciliul la mine). La data de .........., în lipsa mea, pârâtul(a) a luat copilul si l-a dus la domiciliul sau (al parintilor sau al concubinei(ului) etc.), fapta care poate avea consecinte grave asupra bunei dezvoltari fizice, asupra cresterii si dezvoltarii minorului. De aceea, va rog sa apreciati ca este în interesul minorului sa-mi fie înapoiat si sa pronuntati în acest sens o hotarâre. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitia art. 103 C. fam. În dovedirea actiunii înteleg sa ma servesc de interogatoriul pârâtului(ei), de ancheta sociala care va fi efectuata de autoritatea tutelara si de declaratiile martorilor: ............... ................... ................. Depun actiunea în dublu exemplar, timbrata cu timbru fiscal în valoare de ....... lei, copia sentintei civile precitata si timbrul judiciar în valoare de ...... lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ............... DOMNULUI PRESEDINTE, Subsemnatii -----, domiciliati în -----, în numele si ca reprezentati legali ai fiului(cei) nostru(noastre) -----, nascut(a) la -----, va rugam sa ÎNCUVIINTATI CA MINORUL SA POARTE NUMELE TATALUI Motivele actiuni: În fapt, din relatiile noastre de concubinaj, s-a nascut minorul(a) .......... a carui nastere a fost înregistrata pe numele mamei. Ulterior, prin declaratia autentificata sub nr .......... din .......... la .........., copilul a fost recunoscut si de mine care sunt tatal lui. La data de .........., noi, parintii copilului, ne-am casatorit si am luat nume de familie comun de ........... Copilul locuieste împreuna cu noi. În drept, ne întemeiem cererea pe disp. art. 64 al. 2 C. fam. Va rugam sa admiteti cererea si sa încuviintati minorului sa poarte numele ...... Anexam la prezenta cerere copia certificatului de nastere a copilului, declaratia autentica de recunoastere a copilului din partea tatalui si copia certificatului nostru de casatorie. Depunem timbru fiscal în valoare de .. lei si timbru judiciar în valoare de .. lei. Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Data depunerii .......... Semnatura .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..........

Chemare în judecata pentru a avea legaturi personale cu copilul

Actiune în justitie pentru plata alocatiei de stat

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ........., domiciliat(a) în ............, chem în judecata (pe cale de ordonanta presedintiala) pe pârâtul(a) ............, domiciliat(a) în ............., pentru ca, prin hotarârea ce veti pronunta, sa-l(o) obligati sa-mi permita SA AM LEGATURI PERSONALE CU MINORUL nascut la data de ........., care se afla sub cresterea si îngrijirea sa. De asemenea, cer ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa-mi plateasca cheltuieli de judecata. Motivele actiunii: În fapt, din casatorie (sau concubinaj) a rezultat minorul mai sus-numit, care se afla sub îngrijirea pârâtului(ei), fiindu-i încredintat (sau la care s-a stabilit domiciliul) prin sentinta civila nr. ...... din ......... pronuntata de Judecatoria ............. Pârâtul(a) îmi interzice sa am legaturi personale cu copilul, motiv care ma determina sa introduc prezenta actiune. Rog sa fie obligat(a) sa-mi permita sa am legaturi personale cu minorul, în modul urmator (se enunta modalitatea propusa). În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 43 alin. 3 raportat la art. 97 C. fam. (sau pe dispozitiile art. 581 C. proc. civ.). În dovedirea actiunii înteleg sa ma servesc de interogatoriul pârâtei(ului) si de declaratiile martorilor: ............... ................ ................ Anexez copia certificatului de nastere al copilului si copia sentintei civile precizata. Depun actiunea în dublu exemplar, chitanta de plata taxei de timbru în valoare de ......... lei si timbrul judiciar în valoare de ......... lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................. DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata ....., domiciliata în ....., în numele si ca reprezentanta legala a minorului ......, chem în judecata si personal la interogatoriu pe sotul meu, pârâtul ..... domiciliat în ...., pentru ca prin hotarârea ce o veti pronunta, sa-l obligati sa-mi REMITA ALOCATIA DE STAT pe care a încasat-o, în suma de .............. lei, în perioada .............., cu titlu de alocatie de stat sau neîncasata, din vina lui, pentru perioada ......, reprezentând alocatia de stat cuvenita minorului, si în continuare sa fie obligat la plata alocatiei de stat ce o va primi de la unitatea la care este salariat, precum si cheltuielile de judecata. Motivele actiunii: În fapt, din casatoria noastra a rezultat minorul ...., nascut la data de ....

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

151

De la data de .............. suntem despartiti în fapt, iar minorul se afla în întretinerea mea exclusiva. Pârâtul este (sau a fost) încadrat la .............. si a încasat (sau din vina lui nu a încasat) alocatia de stat cuvenita minorului pentru perioada .............. si nu mi-a remis-o (sau din aceasta cauza nu mi-a remis-o). În baza principiului îmbogatirii fara just temei (sau în baza art. 998-999 C. civ.), va rog ca pârâtul sa fie obligat sa-mi remita suma încasata (sau sa fie obligat sa ma despagubeasca cu suma cuvenita copilului si neîncasata din vina lui). În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 7 alin. 1 si 2 si art. 8 din Legea nr. 61/1993. De asemenea, va rog sa obligati pe pârât si la plata alocatiei de stat ce o va primi în viitor de la unitatea la care este încadrat. Dovada actiunii înteleg sa o fac cu adresa nr. ........... din ........... ce mi-a fost trimisa de la unitatea la care lucreaza (sau a lucrat) pârâtul, din care rezulta ca a încasat suma de ...........lei, pentru perioada ..........., cu titlu de alocatie de stat (sau din vina lui nu a încasat alocatia de stat cuvenita pentru ca nu a întocmit formele necesare sau a refuzat sa încaseze alocatia). În caz de nevoie va rog sa cereti oficiului relatii de la unitatea amintita. Depun actiunea în dublu exemplar si copia certificatului de nastere a copilului. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................

Actiune în justitie pentru decaderea din drepturile parintesti

Cererea parintelui decazut din drepturile parintesti de a i se reda exercitiul acestor drepturi 152

DOMNULE PRESEDINTE, Autoritatea tutelara (sau Parchetul ..............). În temeiul art. 109 C. fam. si art. 45 C. proc. civ., Chemam în judecata si personal la interogatoriu pe ......., domiciliat(a, ti) în ............, nascut(a, ti) la ..........., în ............., pentru a se pronunta DECADEREA ACESTUIA(EIA, ORA) DIN DREPTURILE PARINTESTI Motivele actiunii: În fapt, (se enunta motivele si probele care justifica luarea masurii decaderii drepturilor parintesti). În drept, îmi întemeiez actiunea pe disp. art. 109 C. fam. (si art. 45 C. pr. c.). Dovada actiunii o facem cu interogatoriul partii pârâte, acte si martori. Depunem actiunea în ..... exemplare pentru a se comunica parintelui (parintilor) pârât (pârâti) si autoritatii tutelare (daca este facuta de parchet). Data depunerii .............. Semnatura si parafa, .................... DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI ............... DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul ........ (numele si prenumele petitionarului) domiciliat în localitatea ....., judetul ......, str. ......, nr. ....., etajul ........, apart. ......, va rog sa hotarâti, dupa ascultarea autoritatii tutelare de pe lânga Consiliul Local al ..... si a sotiei mele ........... (numele si prenumele celuilalt parinte), domiciliata în Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

localitatea ........, judetul ......., str. ......., nr. ....., etajul ...., apart. ......, sa mi se redea exercitiul drepturilor parintesti asupra fiului meu ....., în vârsta de ...., exercitiu care mi-a fost ridicat prin sentinta civila nr. .... din ..... a ...... Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt, prin hotarârea sus-mentionata, ............. s-a pronuntat decaderea subsemnatului din drepturile parintesti asupra fiului meu ..........., retinând în fapt ca din cauza alcoolismului am dovedit o atitudine abuziva si neglijenta care a pus în primejdie sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. La scurt timp dupa pronuntarea acestei hotarâri, subsemnatul m-am supus unui tratament de dezintoxicare, fiind internat timp de .......... la Spitalul ..................., de unde am iesit complet vindecat. De atunci, am dus o viata ordonata si m-am încadrat în munca, unde depun o activitate apreciata. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 112 din Codul familiei. Înteleg sa ma folosesc de dovada cu acte, si anume de hotarârea de decadere a subsemnatului din drepturile parintesti si de certificatul medical din care rezulta completa mea vindecare, precum si de proba cu martori, pentru care propun pe: 1. ................. (numele si prenumele martorului), din ................, judetul ..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......; 2. ................, din ..............., judetul .............., str. ..............., nr. ......, etajul ......, apart. ....... Depun prezenta cerere, precum si copii certificate de pe actele susmentionate, în triplu exemplar, dintre care unul pentru instanta si alte doua pentru a fi comunicate autoritatii tutelare si sotiei mele. Semnatura petitionarului, ......................... DOMNULUI PRESEDINTE AL ............................

Actiune în justitie pentru declararea abandonului

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata ......... cu sediul în ........., chem în judecata pe ........., cu domiciliul în ........., pentru ca pe cale de hotarâre judecatoreasca SA DECLARE ABANDONAT pe minorul(minora) ......... nascuta la data de ........., în ........., aflat în îngrijirea ......... ca urmare a faptului ca pârâtul(tii) s-a(u) dezinteresat de el, în mod voit, o perioada mai mare de 6 luni. Motivele actiunii: În fapt, (se enunta starea de fapt si motivele care justifica luarea acestei masuri). În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 2 alin. 2 din legea nr. 47 din iulie 1993. Dovada cererii o facem cu acte. Depunem cererea în ..... exemplare, pentru a se comunica autoritatii tutelare si ....... Anexam actele prevazute de art. 2 alin. 3 din legea citata. Data depunerii ......... Semnatura si eventual parafa ......... DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .........

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

153

Actiune în justitie pentru redarea drepturilor parintesti

Cerere de divort (1)

154

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ........, domiciliat(a) în ........, tatal(sau mama) minorului(ei) ........., nascut(a) la data de ........., în ........., aflat în îngrijirea ......., care, prin hotarâre judecatoreasca nr. ......... din ......... a Tribunalului ......., la cererea ....... a fost declarat abandonat de catre mine, va rog sa dispuneti REDAREA DREPTURILOR PARINTESTI pentru ca au încetat cauzele care au condus la declararea abandonului si reluarea exercitiului acestor drepturi este în interesul minorului. Motivele actiunii: În fapt, prin hotarârea judecatoreasca ........ din ........ a Tribunalului ........ la cererea formulata de ........ s-a declarat abandonat minorul(a) ........ care este fiul (fiica) mea (meu) pentru ca ......... În prezent au încetat cauzele care au determinat luarea masurii respective, pentru ca ......... De aceea, va rog sa dispuneti sa mi se redea exercitiul drepturilor parintesti. În drept îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 6 din Legea nr. 47 din 7 iulie 1993. Dovada actiunii o fac cu ......... Depun cererea în ........ exemplare. Data depunerii ........ Semnatura ........ DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI ----DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata .................... (numele si prenumele reclamantului), domiciliata în judetul .........., str. .............., nr. ......., etajul ......., apart. ........, chem în judecata si personal la interogatoriu pe sotul meu ................., domiciliat în localitatea ..............., judetul ............, str. .............., nr. ......., etajul ..........., apart. ........, pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa desfaceti casatoria încheiata între subsemnata si pârât în fata delegatului de stare civila al .............. la data de ........... si înscrisa în registrul de stare civila sub nr. ........... din acel an, obligând totodata, pe pârât sa-mi plateasca cheltuieli de judecata si onorariul de avocat. Va rog sa dispuneti ca pentru termenul de judecata sa fie citata si autoritatea tutelara de pe lânga Comitetul executiv al Consiliului Local al ................ Motivele actiunii sunt urmatoarele: (În fapt, pârâtul ma supune unui regim de insulte si violente care fac cu neputinta continuarea casatoriei pentru mine. Astfel, în repetate rânduri, el vine beat acasa si atunci ma insulta si ma bate, provocând scandaluri. Pe de alta parte, el refuza sa-mi dea banii necesari întretinerii gospodariei, uneori lasându-ma cu totul fara mijloace câte o luna, doua.) Din casatoria noastra au rezultat doi copii, si anume ................. (numele si prenumele copilului), în vârsta de ...... ani, si ................... în vârsta de ..... ani, pe care va rog, sa mi-i încredintati spre crestere si educare, tinând seama atât de vârsta lor, cât si de faptul ca, dat fiind brutalitatea de care da dovada pârâtul, el nu prezinta garantia ca va exercita o influenta binefacatoare asupra educatiei lor. Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Dat fiind ca subsemnata voi continua sa ma ocup de cresterea si educarea copiilor si pentru a nu se crea pentru ei o situatie de stânjenire ca urmare a faptului ca vor avea un alt nume decât cel pe care l-as purta eu, va rog sa admiteti sa port numele sotului meu si dupa desfacerea casatoriei urmatoarele: tinând seama de faptul ca pârâtul a avut în timpul casatoriei un salariu de ....... lei iar subsemnata am depus o munca neîntrerupta în cadrul gospodariei. Va rog, sa recunoasteti dreptul subsemnatei de a continua sa locuiasca împreuna cu copiii în locuinta pe care o ocupam în prezent, din ..........., judetul ............ str. ........... nr. ....., etajul .......... apart. ......, înlocuind în contractul de închiriere pe sotul meu, care în prezent este titularul acestui contract. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 38 din Codul familiei în ceea ce priveste divortul, ale art. 40 din Codul familiei în ceea ce priveste pastrarea numelui de familie al pârâtului, ale art. 36 din Codul familiei în ceea ce priveste împartirea bunurilor comune. Înteleg sa ma folosesc pentru dovedirea sustinerilor mele de interogatoriul pârâtului - care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune - de proba cu acte, si anume de certificatul constatator al casatoriei subsemnatei cu pârâtul, de certificatele constatatoare ale nasterii copiilor, de adeverinta din care rezulta salariul primit de pârât în timpul casatoriei si de contractul de închiriere a locuintei detinute de noi, precum si de proba cu martori pentru care propun pe: 1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea ............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......; 2. ....................., din localitatea ............., judetul ........., str. ................., nr. ......, etajul ......, apart. .......; Depun prezenta cerere, precum si copii certificate de pe actele susmentionate, în trei exemplare, dintre care unul pentru instanta si celelalte doua pentru a fi comunicate pârâtului si autoritatii tutelare de pe lânga Consiliul local ................. Data .......... Semnatura reclamantei, ...................... DOMNULUI PRESEDINTE AL ..............................

Cerere de divort (2)

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata(ul) ......., domiciliat(a) în ......., chem în judecata pe sotul (sotia) mea (meu) ......., domiciliat(a) în ......., pentru DIVORT urmând ca pe baza probelor ce vor fi administrate instanta sa hotarasca: a) în baza art. 37 alin 2 C. fam., desfacerea casatoriei înregistrata sub nr ....... din ....... la ....... din vina pârâtului(ei). b) în baza art. 42 alin. 1 C. fam., sa-mi fie încredintat spre crestere si educare a copilului minor ......., nascut la data de ......., conform certificatului de nastere nr. ....... înregistrat la ........ c) în baza art. 42 alin. 3 C. fam., obligarea pârâtului(ei) sa contribuie la cheltuielile de crestere, învatatura, educare si pregatire profesionala a copilului, potrivit dispozitiilor art. 94 C. fam. d) în baza art. 36 alin. 1 C. fam., împartirea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei; e) în baza art. 41 C. fam., pârâtul(a) sa-mi fie obligat(a) sa-mi acorde

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

155

întretinere pentru ca ma aflu în nevoie din pricina incapacitatii de munca survenita înainte de casatorie (ori în timpul casatoriei); f) în baza art. 22 din legea nr. 5 din 1973, sa-mi atribuie beneficiul contractului de închiriere privitor la locuinta; g) în baza art. 40 C. fam., sa reluam numele avute înainte de casatorie. Rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) la plata cheltuielilor de judecata pe care le voi face cu acest proces. Motivele actiunii: În fapt, ne-am casatorit la data de ......., iar din casatorie au rezultat (sau nu) copii minori. În continuare trebuie facute referiri scurte la toate capetele de cerere enuntate mai sus, si anume: a) precizarea daca sunt despartiti în fapt, de la ce data, si apoi prezentarea motivelor temeinice datorita carora raporturile dintre soti sunt atât de grave si iremediabil vatamate, încât continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei; b) daca din casatorie au rezultat copii, trebuie aratat sub a carui crestere si îngrijire se gasesc si motivat cui anume trebuie încredintati în continuare; c) daca se solicita întretinere pentru copii, se vor indica date privitoare la starea materiala a parintilor; d) daca sotul reclamant este în nevoie si solicita întretinere, trebuie aratat de ce incapacitatea de munca s-a ivit înainte de casatorie sau în timpul casatoriei, daca este totala sau partiala, temporara sau permanenta si cum o dovedeste; e) daca se cere împartirea bunurilor comune, acestea trebuie enuntate si trecuta valoarea fiecarui bun, pentru ca daca sotul pârât contesta existenta unor bunuri, reclamantul(a) este obligat(a) sa mai timbreze actiunea la valoarea bunurilor nerecunoscute; f) cât priveste acordarea beneficiului contractului de închiriere, trebuie date relatii despre locuinta respectiva, atasat contractul de închiriere si aratate motivele pentru care o cere; g) cu privire la numele pe care urmeaza sa-l poarte dupa desfacerea casatoriei, daca reclamanta doreste sa poarte numele de familie al celuilalt sot si dupa desfacerea casatoriei, trebuie aratate motivele care justifica cererea; h) daca se cere cheltuieli de judecata, trebuie aratat din ce se compun. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 37 alin. 2, art. 38 , art. 42 alin. 1 si 3, art. 36 alin. 1, art. 40, art. 41, art. 86, art. 94, art. 107 C. fam., art. 22 din Legea nr. 5/1973 si art. 276 C. pr. civ. Pentru dovedirea actiunii înteleg sa ma folosesc de proba cu acte si proba cu martorii ........ Anexez la prezenta actiune, pe care o depun în dublu exemplar, urmatoarele acte: certificatul de casatorie, copia certificatului de nastere al copilului minor ......., copia contractului de închiriere. Pentru stabilirea taxei de timbru depun adeverinta privind veniturile din munca realizate în ultimele 12 luni, certificatul de la primaria ....... privind starea materiala si declaratia autentica de la Notarul public privind veniturile realizate în ultimele 12 luni. Depun timbrul judiciar în valoare de ....... lei. Data depunerii ....... Semnatura ....... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .......

156

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Actiune în justitie pentru reclamarea întretinerii de catre unul dintre soti în timpul procesului de divort

Cerere pentru înregistrarea tardiva a nasterii

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata ........... (numele si prenumele reclamantei), domiciliata în localitatea ............, judetul ........ str. .........., nr. ....., etajul ...., apart. ......, chem în judecata si personal la interogatoriu pe sotul meu ............... (numele si prenumele reclamantului), domiciliat în localitatea ....... judetul ....., str. ....., nr. ......, etajul ......., apart. ......., pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa-l obligati sa-mi plateasca o pensie de întretinere lunara în suma de .............. lei cu începere de la data prezentei actiuni si pâna la ramânerea definitiva a hotarârii de divort. Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt, pârâtul a introdus împotriva mea o actiune de divort, care se gaseste pendinte la acest tribunal si care formeaza obiectul dosarului nr. .......... Concomitent cu introducerea actiunii, sotul meu a parasit domiciliul conjugal, lasându-ma cu desavârsire fara mijloace. Mentionez ca subsemnata sunt lipsita de orice venit, deoarece, din pricina sanatatii, sunt inapta de munca; sotul meu primeste un salariu de ......... lei lunar de la întreprinderea unde lucreaza. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 41, alin. 1 si art. 86 din Codul familiei. Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului - care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune - si de proba cu acte, si anume de adeverinta asupra salariului primit de acesta si de certificatul asupra starii sanatatii mele. Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele susmentionate, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului. Semnatura reclamantei, ...................... DOMNULUI PRESEDINTE AL .......................... DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata ................... (numele si prenumele reclamantei) domiciliata în localitatea ....... judetul ............., str. ............., nr. ........, etajul ........, apart. ........., chem în judecata Comitetul executiv al Consiliului Local al ......, cu sediul în localitatea ........, judetul ..........., str. ........., nr. ....., pentru ca, prin hotarârea ce veti pronunta, sa dispuneti înregistrarea în registrul de nascuti pe anul ......., a nasterii fiicei mele ........, nascuta la data de ........ în localitatea ......., judetul ........., str. ....., nr. ......, etajul ...., apart. ...., din parintii ....... Motivele cererii sunt urmatoarele: În fapt, nasterea fiicei mele la data si locul mentionate mai sus nu a fost declarata si înregistrata la Serviciul de stare civila, la timpul cuvenit. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 23, alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 si ale art. 21 din Legea nr. 119/1996. Înteleg sa ma folosesc de dovada ce va rezulta din cercetarile organelor de politie - cercetari pe care va rog sa le ordonati - si de proba cu martori pentru care propun pe: 1. ............. (numele si prenumele martorului), din ............., judetul ..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......; 2. ........., din ........, judetul .........., str. ..........., nr. ...., etajul ....., apart. ....;

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

157

Depun prezenta cerere, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat Comitetului executiv al Consiliului Local al ................... Semnatura reclamantei, ...................... DOMNULUI PRESEDINTE AL .........................

Chemare în judecata pentru împartirea provizorie a locuintei

Cerere de chemare în judecata pentru evacuarea sotului turburent

158

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ..........., chem în judecata si personal la interogatoriu pe sotul(ia) meu(a) ............, domiciliat(a) în .............., pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa dispuneti ÎMPARTIREA PROVIZORIE A LOCUINTEI care constituie domiciliul nostru comun, precum si obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata. Motivele actiunii: În fapt, sunt casatorit(a) cu pârâtul(a) si domiciliul comun îl constituie imobilul situat în ............., compus din ..... camere, cu doua intrari separate. Pârâtul(a) are o comportare violenta fata de mine si de copii, în sensul ca zilnic ne bate, ne ameninta cu moartea si ne alunga din domiciliu. Datorita acestei comportari am fost internat(a) în mai multe rânduri în spital, sunt nevoit(a) sa dorm împreuna cu copiii pe la diferiti cunoscuti si vecini. Pentru evitarea pericolului unor noi violente din partea sotului(ei), va rog sa hotarâti împartirea provizorie a folosintei locuintei comune. În acest scop cer sa mi se atribuie folosinta celor doua camere cu intrare din strada principala, iar pârâtului(ei) sa-i fie repartizate celelalte doua camere. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 36 alin. 2 C. fam. (si art. 581 C. proc. civ., în cazul când se cere împartirea pe cale de ordonanta presedintiala). Dovada actiunii înteleg sa o fac cu raspunsurile pe care pârâtul(a) le va da la interogatoriul ce i se va lua, de proba cu o cercetare la fata locului pe care urmeaza sa o efectueze instanta, de dovada cu acte medicale si proba cu martorii: .............. .................... .................. Depun prezenta cerere în dublu exemplar, timbru fiscal în valoare de ....... lei si timbrul judiciar în valoare de ........ lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................. DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata(ul) ............, domiciliat(a) în ............., chem în judecata si personal la interogatoriu pe sotul(ia) meu(a) .............., domiciliat(a) în ............. pentru a fi EVACUAT(A) din locuinta care constituie domiciliul comun si totodata sa fie obligat(a) sa-mi plateasca cheltuieli de judecata. Motivele actiunii: În fapt sunt casatorit(a) cu pârâtul(a), iar din casatorie au rezultat minorii: Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

............. ..................... Pârâtul(a) are viciul betiei, este violent(a), provoaca scandaluri, tulbura linistea colocatarilor. Seara de seara vine acasa în stare de ebrietate, ma bate atât pe mine cât si pe copii si suntem permanent amenintati cu moartea. Comportarea lui constituie o amenintare permanenta asupra sanatatii si vietii noastre. Întrucât locuinta se compune dintr-o singura camera si practic nu poate fi împartita va rog sa dispuneti evacuarea pârâtului (chiar daca este proprietarul locuintei). În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 24 lit. b Legea nr. 5/ 1973 (si art. 581 C. proc. civ. când se cere pe cale de ordonanta presedintiala). Va rog sa hotarâti evacuarea pârâtului(ei) (fara somatie sau trecerea vreunui termen). Depun actiunea în dublu exemplar si chitanta de plata taxei de timbru în valoare de ......... lei si timbrul judiciar în valoare de ............ lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................

Cerere de majorare a pensiei de întretinere

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata(ul) ............. domiciliat(a) în ............... în numele si ca reprezentant(a) legal(a) a minorului ............., chem în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtul(a) ............., domiciliat(a) în ................, pentru ca, pe baza hotarârii ce veti pronunta, sa dispuneti MAJORAREA PENSIEI DE ÎNTRETINERE la care a fost obligat(a) prin sentinta civila nr. ........ din ............, pronuntata de judecatoria ............... De asemenea, cer obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata pe care le voi face cu acest proces. Motivele actiunii: În fapt, prin hotarârea mai sus mentionata pârâtul(a) a fost obligat(a) sa plateasca lunar suma de .......... lei pensie de întretinere pentru minorul nascut la data de ......... La stabilirea acestei pensii s-au avut în vedere nevoile minorului si posibilitatile materiale ale pârâtului(ei), care se cifrau la un venit mediu net lunar de .......... Aceasta situatie de fapt s-a schimbat. Nevoile minorului, care acum este în vârsta de ...... ani si este elev, au crescut si în acelasi timp au crescut si posibilitatile materiale ale pârâtului(ei), care realizeaza din salariu un venit mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei de întretinere, a carei majorare o solicit. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 44 raportat la art. 94 C. fam. În dovedirea actiunii, înteleg sa ma folosesc de raspunsurile pârâtului(ei) la interogatoriu, de relatiile pe care va rog sa le cereti de la unitatea ........... unde pârâtul(a) este salariat(a), în legatura cu venitul net lunar realizat în ultimele 8 luni. Depun actiunea în dublu exemplar, precum si copia sentintei civile nr. ........ din .......... Data depunerii ..............

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

159

Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................

Cerere de reducere a pensiei de întretinere

Actiune în anularea unei înstrainari a bunurilor unui incapabil, consimtita de tutore fara încuviintarea prealabila a autoritatii tutelare 160

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul ........ (numele si prenumele reclamantului) domiciliat în localitatea .......... judetul ..........., str. ......, nr. ..., etajul ......., apart. ......, chem În judecata si personal la interogatoriu pe ........... (numele si prenumele pârâtei), domiciliata în localitatea ........ judetul ........, str. ........, nr. ...., etajul ....., apart. ......, pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa hotarâti reducerea pensiei de întretinere pe care o datorez pârâtei pentru întretinerea fiului nostru ......... si la plata careia am fost obligat prin sentinta nr. ........ din ............. a ........... de la suma de ........... lei lunar la suma de ........ lei lunar. Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt, prin sentinta sus-mentionata am fost obligat sa platesc pârâtei o pensie lunara de .............. lei, pentru întretinerea fiului nostru. Cuantumul pensiei a fost fixat în functie de salariul subsemnatului la acea data, care era de ............. lei, si de lipsa de venituri a pârâtei. Cu începere de la data de ............., însa, subsemnatul primesc un salariu mai mic si anume de .................... lei iar pe de alta parte pârâta este în prezent functionara, primind un salariu de ................... lei. Dat fiind ca s-a schimbat situatia de fapt care a dus la stabilirea cuantumului pensiei, urmeaza ca acest cuantum sa fie reapreciat. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 94, din Codul familiei. Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtei - care urmeaza a fi citata cu aceasta mentiune - si de proba cu acte, si anume de adeverinta din care rezulta salariul meu în prezent. În acelasi timp, va rog sa obligati pe pârâta sa faca dovada veniturilor sale. Depun prezenta cerere, precum si copii de pe adeverinta sus-mentionata, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtei. Semnatura reclamantului, ........................ DOMNULUI PRESEDINTE AL ................... DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul ...................... domiciliat în ............, judetul ..............., str. ..................., nr. ......., ap. ....., în calitate de tutore al minorului chem în judecata si personal la interogatoriu pe ........................ domiciliat în ................., judetul ..............., str. ..........., nr. ....., ap. ....., pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa anulati contractul de vânzare-cumparare intervenit la data de ................ între numitul pârât în calitate de cumparator si .................. în calitate de vânzator, ca tutore al sus-numitului minor, contract având drept obiect ................... Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Motivele actiunii: În fapt de la data .............. si pâna la data ................, ca tutore al minorului a functionat ........................... La data de ............... el a vândut, în calitate de tutore al numitului minor, pârâtului, la pretul de ..................... lei, obiectul susGhid juridic privind protectia copilului si a familiei

mentionat fara a cere si obtine prealabila încuviintare a autoritatii tutelare. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 129 din Codul familiei. Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului, care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune, de proba cu acte (chitanta sub semnatura privata din ................. prin care se constata încheierea actului atacat si procesul-verbal de inventariere a bunurilor minorului în care figureaza si obiectul vândut), precum si de proba cu martori. Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele susmentionate si de pe decizia de numire a mea ca tutore, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului. Semnatura reclamantului, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL ......................

Actiune în anularea unei înstrainari, fara încuviintarea prealabila a reprezentantului legal si autoritatii tutelare, de catre copilul care a împlinit 14 ani

Actiune în anularea unui act încheiat, fara încuviintarea prealabila a reprezentantului legal, de catre minorul de 14 ani

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul .............................. domiciliat în ..............., judetul ..........., str. ..................., nr. ......., ap. ....., în calitate de tutore al minorului chem în judecata si personal la interogatoriu pe ................. domiciliat în ...................., judetul ..............., str. ..........., nr. ....., ap. ....., pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa anulati contractul de vânzare-cumparare având ca obiect..........., intervenit la data de ............. între numitul minor, ca vânzator pe de o parte, si pârât, ca cumparator, pe de alta parte. Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Motivele actiunii: În fapt, la data de ........... minorul .............. a vândut pârâtului la pretul de ....... lei, un ............ asa cum rezulta din actul încheiat sub semnatura privata încheiat cu acea ocazie. Deoarece, minorul vânzator are ........ ani, deci o capacitate de exercitiu restrânsa, el nu putea sa înstraineze un bun al sau fara încuviintarea prealabila a tutorelui, adica a mea si a autoritatii tutelare. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 129 si 133 din Codul familiei si ale art. 9 din Decretul nr. 31/1954. Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului, care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune, de proba cu acte (actul sub semnatura privata încheiat cu ocazia vânzarii si certificatul constator al nasterii minorului), precum si de proba cu martori. Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele susmentionate si de pe decizia de numire a mea ca tutore, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului. Semnatura reclamantului, ......... DOMNULUI PRESEDINTE AL ..................... DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul ................... domiciliat în ..........., judetul ....................., str. ..................., nr. ......., ap. ....., în calitate de tutore al minorului chem în judecata si personal la interogatoriu pe ................. domiciliat în ........, judetul ........., str. ......, nr. ....., ap. ....., pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa anulati contractul de locatiune al imobilului situat în ....., judetul ......, str. ...., nr. ....,

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

161

numar carte funciara ....., nr. topografic ......, contract intervenit la data de ........... între sus-numitul minor ca locator si pârât ca locatar. Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Motivele actiunii: În fapt, minorul are vârsta de ......, si prin urmare, desi se bucura de capacitate de exercitiu restrânsa, totusi nu putea încheia actul a carui anulare se cere, fara o prealabila încuviintare a tutorelui sau, adica a mea. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 133 din Codul familiei si ale art. 9 din Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954. Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului, care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune, de proba cu acte (contractul a carui anulare o cer si certificatul constator al nasterii minorului), precum si de proba cu martori. Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele susmentionate si de pe decizia de numire a mea ca tutore, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului. Semnatura reclamantului, ........ DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................

Actiune în anularea unui act juridic incheiat de minorul care nu a împlinit 14 ani (sau de persoana pusa sub interdictie)

162

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul ......... (numele si prenumele reclamantului), domiciliat în localitatea ........, judetul ........, str. ..........., nr. ....., etajul ........., apart. ........., în calitate de tutore al minorului1) ............ chem în judecata si personal la interogatoriu pe ............... (numele si prenumele pârâtului) domiciliat în localitatea ................, judetul ........., str. ........, nr. ....., etajul ........, apart. ........, pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta, sa anulati contractul de vânzarecumparare a unui costum de haine, contract intervenit la data de .......... între sus-numitul minor, ca vânzator, si pârât, ca cumparator. Cer de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt, la data de ......... minorul ..........., în vârsta de ...... ani, a vândut pârâtului în schimbul sumei de ......... lei, un costum de haine din bunurile mostenite de la tatal sau. Desi ulterior încheierii contractului am atras atentia pârâtului ca minorul, neavând 14 ani este lipsit de capacitatea de exercitiu, totusi el a refuzat prin scrisoarea din ....... sa restituie lucrul vândut si sa primeasca pretul, pretinzând ca vânzarea este valabila. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 11 din Decretulnr. 31/ 1954 si ale art. 25 alin. 2 din Decretul nr. 32/1954. Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului - care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune - de proba cu acte, si anume de certificatul constatator al nasterii minorului si de scrisoarea din prin care pârâtul recunoaste încheierea contractului de vânzare-cumparare, precum si de proba cu martori, pentru care propriu pe: 1. ..................... (numele si prenumele martorului), din ............, judetul ..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......; 2. ........................., din ..............., judetul ................, str. ..............., nr. ......, etajul ......, apart. ......; Depun prezenta cerere, precum si copii de pe actele sus-mentionate si de pe decizia de numire a mea ca tutore, în dublu exemplar, dintre care unul Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului. Semnatura reclamantului, ........................ DOMNULUI PRESEDINTE AL ..........................

Actiune în justitie pentru repararea prejudiciului cauzat de copil

Cerere pentru încuviintarea adoptiei

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul ........... domiciliat în ......... judetul ...... str. ......... nr. .... etajul .... apart. nr. ...., chem în judecata si personal la interogatoriu pe .......... si pe ........... ambii domiciliati în ............ judetul ........ str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. .... pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa-i obligati sa-mi plateasca suma de lei ...... ce reprezinta repararea prejudiciului pe care mi l-a cauzat fiul lor minor ....... în ziua de ......... Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Motivele actiunii: În fapt, numitul minor are ..... ani, este fiul pârâtilor si locuieste la acestia. În ziua de ..... el a intrat cu un câine în gradina mea de zarzavat si, jucându-se si alergând, a distrus întreaga mea recolta de toamna, provocându-mi un prejudiciu de ........ lei. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 1000, alin. 2 Codul civil Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtilor - care urmeaza a fi citati cu aceasta mentiune si de proba cu martori, pentru care propun pe: 1. .......... din ......... judetul ....... str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. .... 2. ......... din ........... judetul ....... str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. .... Depun prezenta actiune în trei exemplare, dintre care unul pentru instanta si celelalte doua pentru a fi comunicate pârâtilor. Data .............. Semnatura reclamantului, ........................ DOMNULUI PRESEDINTE AL ................... DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) .............., domiciliat(a) în ..............., Formulez CERERE PENTRU ÎNCUVIINTAREA ADOPTIEI minorului(ei) .........., fiul (fiica) lui .......... si al (a) ............, nascut(a) la ........, în ........., cu domiciliul în ............., urmând sa citati în cauza pe: - parintii minorului: ............ ..........., domiciliati în ............, - pe minor (daca a împlinit 10 ani); - Comisia pentru protectia copilului; - Comitetul Român pentru adoptii. Motivele actiunii: În fapt, (se prezinta motivele si probele care justifica încuviintarea adoptiei). În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 14 si urm. din O.U.G. nr. 25/1997 privind adoptia. Dovada cererii o fac cu declaratiile pe care le vor face în instanta partile ce urmeaza a fi citate, acte si martori. Depun cererea în ....... exemplare pentru a se comunica parintilor minorului(ei) si autoritatii tutelare.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

163

Anexez chitanta de plata taxei de timbru în valoare de ....... lei si timbrul judiciar în valoare de ......... lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .................

Cerere de constatare a nulitatii adoptiei

Cerere de anulare a adoptiei

164

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ..........., chem în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtul(a) .........., domiciliat(a) în .........., pentru ca pe baza probelor ce vor fi administrate, sa hotarâti: CONSTATAREA NULITATII ADOPTIEI minorului(ei) ........., încuviintata prin decizia nr. ..... din ....... emisa de ........... (sau sentinta civila nr. ...... din ........ a Judecatoriei (sau Tribunalului). Rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) la plata cheltuielilor de judecata. Motivele actiunii: În fapt, prin decizia nr. .... (sau sentinta civila nr. ...) din data de .... emisa de ......, s-a dispus încuviintarea adoptiei minorului(ei) ...... nascut(a) la data de ....., având ca parinti firesti pe ...... (În continuare se prezinta, pe scurt si concis, starea de fapt, motivul care justifica introducerea si admiterea actiunii). În drept îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 22 din O.U.G.nr.25/1997. În dovedirea actiunii înteleg sa ma servesc de interogatoriul pârâtului(ei), de proba cu acte, martori si expertiza medico-legala etc. Depun prezenta cerere în .... exemplare si timbru fiscal în valoare de ...... lei si timbrul judiciar în valoare de .......... lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI ............. DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ..........., chem în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtul(a) .........., domiciliat(a) în .........., pentru ca pe baza probelor ce vor fi administrate, sa hotarâti: ANULAREA ADOPTIEI minorului(ei) ........., încuviintata prin decizia nr. ..... din ....... emisa de ........... (sau sentinta civila nr. ...... din ........ a Judecatoriei (sau Tribunalului). Rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) la plata cheltuielilor de judecata. Motivele actiunii: În fapt, prin decizia nr. .... (sau sentinta civila nr. ...) din data de .... emisa de ......, s-a dispus încuviintarea adoptiei minorului(ei) ...... nascut(a) la data de ....., având ca parinti firesti pe ...... (În continuare se prezinta, pe scurt si concis, starea de fapt, motivul care justifica introducerea si admiterea actiunii). În drept îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 22 din O.U.G.nr.25/1997. În dovedirea actiunii înteleg sa ma servesc de interogatoriul pârâtului(ei), de proba cu acte, martori si expertiza medico-legala etc. Depun prezenta cerere în .... exemplare si timbru fiscal în valoare de ...... Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

lei si timbrul judiciar în valoare de .......... lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .............

Cerere de desfacere a adoptiei

Actiune în justitie pentru desfacerea infierii pentru lipsa consimtamântului unui dintre parintii firesti

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ..........., chem în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtul(a) .........., domiciliat(a) în .........., pentru ca pe baza probelor ce vor fi administrate, sa hotarâti: DESFACEREA ADOPTIEI minorului(ei) ........., încuviintata prin decizia nr. ..... din ....... emisa de ........... (sau sentinta civila nr. ...... din ........ a Judecatoriei (sau Tribunalului). Rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) la plata cheltuielilor de judecata. Motivele actiunii: În fapt, prin decizia nr. .... (sau sentinta civila nr. ...) din data de .... emisa de ......, s-a dispus încuviintarea adoptiei minorului(ei) ...... nascut(a) la data de ....., având ca parinti firesti pe ...... (În continuare se prezinta, pe scurt si concis, starea de fapt, motivul care justifica introducerea si admiterea actiunii). În drept îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 22 din O.U.G.nr.25/1997. În dovedirea actiunii înteleg sa ma servesc de interogatoriul pârâtului(ei), de proba cu acte, martori si expertiza medico-legala etc. Depun prezenta cerere în .... exemplare si timbru fiscal în valoare de ...... lei si timbrul judiciar în valoare de .......... lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI ............. DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul ......... (numele si prenumele reclamantului), domiciliat în localitatea .......... judetul ......., str. .............., nr. ......., etajul ........., apart. .........., chem în judecata pe ........ domiciliat în localitatea ................ judetul ..........., str. .............. nr. ........, etajul ........, apart. ........, pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta dupa ascultarea delegatului autoritatii tutelare de pe lânga Consiliul Local al ..............., sa desfaceti înfierea fiului meu firesc ................. (numele si prenumele înfiatului), de catre numitul pârât, înfiere ce a fost încuviintata de sus-mentionata autoritate tutelara prin decizia sa nr. ...... din ......., si sa dispuneti anularea actului de nastere întocmit cu ocazia înfierii si anularea mentiunii facute în consecinta pe actul constatator al nasterii firesti. Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt, prin decizia nr. .......... din ............. a Comisiei pentru protectia copilului din ...................... s-a încuviintat înfierea numitului meu fiu de catre pârât. Aceasta încuviintare a fost data fara a mi se cere consimtamântul, care, în conformitate cu legea, era indispensabil. În acelasi timp, conditiile morale si materiale pe care subsemnatul le pot oferi pentru buna educare si dezvoltare a copilului sunt cu mult mai avantajoase decât cele pe care le poate oferi pârâtul.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

165

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 7 din O.U.G. nr. 25/1997. Înteleg sa ma folosesc de dovada cu acte, si anume de certificatul constatator al nasterii fiului meu si de dosarul cu lucrarile de încuviintare ale înfierii pe care va rog sa dispuneti a fi aduse de la autoritatea tutelara, precum si de dovada cu martori, pentru care propun pe: 1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea ............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......; 2. ....................., din localitatea ............., judetul ........., str. ................., nr. ......, etajul ......, apart. .......; Depun prezenta actiune, precum si copie certificata de pe actele pe care înteleg sa le folosesc, în trei exemplare, dintre care unul pentru instanta si celelalte doua pentru a fi comunicate pârâtului si autoritatii tutelare. Semnatura reclamantului, ........................ DOMNULUI PRESEDINTE AL .......................

Actiune în justitie pentru desfacerea înfierii pentru alte motive

166

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnata ......... (numele si prenumele reclamantei), domiciliata în localitatea ...., judetul ....., str. ...., nr. ...., etajul ...., apart. ...., chem în judecata si personal la interogatoriu pe ........ (numele si prenumele pârâtului) domiciliat în localitatea ..... judetul ....., str. ....., nr. ...., etajul ....., apart. ....., pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta dupa ascultarea autoritatii tutelare de pe lânga Consiliul Local al .......... sa desfaceti înfierea fiului meu firesc ........ (numele si prenumele înfiatului), de catre pârât, înfiere ce a fost încuviintata de susnumita autoritate tutelara prin decizia sa nr. ....... din .........., sa dispuneti anularea actului de nastere întocmit cu ocazia înfierii si anularea mentiunii facute în consecinta pe actul constatator al nasterii firesti si sa restabiliti drepturile mele parintesti asupra numitului minor. Motivele actiunii sunt urmatoarele: În fapt, prin decizia nr. ........ din ....... a autoritatii tutelare de pe lânga Consiliul Local al ......., s-a încuviintat înfierea numitului meu fiu de catre pârât. Cercetând conditiile în care este crescut si întretinut înfiatul în familia pârâtului, am constatat ca el traieste într-o atmosfera de imoralitate, violenta si totala neîngrijire. Astfel, copilul este pus sa participe la jocurile de carti pe care le organizeaza pârâtul cu diversi cunoscuti ai sai pâna noaptea târziu, este batut cu salbaticie pentru tot ceea ce considera pârâtul ca reprezinta o abatere de la educatia pe care pretinde ca i-o da si este cu totul neîmbracat si nespalat. În aceasta situatie, este în interesul minorului ca înfierea sa fie desfiintata. În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile O.U.G. nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate. Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului - care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune - de dovada cu acte, si anume de certificatul constatator al nasterii minorului si de decizia de înfiere data de autoritatea tutelara, precum si de proba cu martori pentru care propun pe: 1. ....... (numele si prenumele martorului), din localitatea ...., judetul ......, str. ....... nr. ...., etajul ......, apart. .......; 2. ...., din localitatea ..., judetul ....., str. ........, nr. ..., etajul ... apart. ....; Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele susGhid juridic privind protectia copilului si a familiei

mentionate, în trei exemplare, dintre care unul pentru instanta si celelalte doua pentru a fi comunicate pârâtului si autoritatilor tutelare. Semnatura reclamantei, ...................... DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................

Cerere pentru încuviintarea adoptiei formulata de unul dintre soti pentru copilul celuilalt sot

Acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar facuta de copilul de 14 ani

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) .............., domiciliat(â) în ................. Formulez CERERE PENTRU ÎNCUVIINTAREA ADOPTIEI minorului(ei) .........., fiul (fiica) lui .......... si al (a) ............, nascut(a) la ......... în .........., domiciliat(a) în ............, urmând a fi citati în cauza: - sotul meu (sau sotia mea) ............, domiciliat(a) în ............, în calitate de parinte firesc al minorului(ei); - ..........., domiciliat(a) în ..........., în calitate de tata (sau mama) firesc (fireasca) al minorului(ei); - minorul(a) (daca a împlinit 10 ani); - Comisia pentru protectia copilului; - Comitetul Român pentru adoptii. Motivele actiunii: În fapt, minorul(a) este rezultat(a) din casatoria celor doi parinti firesti enuntati, care au divortat, si minorul(a) a fost încredintat(a) spre crestere si educare sotiei mele (sau sotului meu). La data de ....... m-am casatorit cu mama (sau tatal) minorului(ei) si de atunci ma comport ca un(o) adevarat(a) tata (mama) a minorului(ei) care, având vârsta de 10 ani, consimte sa fie adoptat(a) de mine. La rândul sau, tatal firesc (sau mama fireasca) este de acord cu aceasta adoptie, pentru ca este în interesul copilului minor. De aceea, în urma probelor care se vor administra, va rog sa încuviintati adoptia minorului(ei) de catre mine. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 14 si urm. din O.U.G. nr. 25/1997 privind adoptia. Dovada cererii o fac cu declaratiile pe care le vor face în instanta partile ce urmeaza a fi citate si ascultate, acte si martori. Depun cererea în ..... exemplare, pentru a se comunica partilor citate. Anexez chitanta de plata taxei de timbru în valoare de .......... lei. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .................... DOMNULE NOTAR PUBLIC, Subsemnatul(a) ........., domiciliat(a) în ........, în calitate de reprezentant legal al minorului (sau interzisului) .........., fiul lui ...... si al ...., nascut la data de ......., declar ca ACCEPT PENTRU EL, SUB BENEFICIU DE INVENTAR, SUCCESIUNEA DEFUNCTULUI(EI) ........., decedat(a) la ........., în .........., cu ultimul domiciliu în ............, al carui(ei) mostenitor legal(a) sau testamentar este minorul în calitate de ..................

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

167

Anexez copia certificatului de nastere al minorului (sau interzisului), cât si decizia nr. ......... din .......... a autoritatii tutelare ........... care stabileste calitatea mea de reprezentant legal si ca sunt autorizat sa accept succesiunea sub beneficiu de inventar. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI NOTAR PUBLIC ................

Acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar facuta pentru un minor interzis de catre reprezentantii lor legal

Acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar facuta pentru un minor sub 14 ani de catre reprezentantii lor legal Cererea de amânare a executarii pedepsei cu închisoarea,

168

DOMNULE NOTAR PUBLIC, Subsemnatul(a) ........., domiciliat(a) în ........, în calitate de reprezentant legal al minorului (sau interzisului) .........., fiul lui ...... si al ...., nascut la data de ......., declar ca ACCEPT PENTRU EL, SUB BENEFICIU DE INVENTAR, SUCCESIUNEA DEFUNCTULUI(EI) ........., decedat(a) la ........., în .........., cu ultimul domiciliu în ............, al carui(ei) mostenitor legal(a) sau testamentar este minorul interzis în calitate de .................. Anexez copia certificatului de nastere al minorului (sau interzisului), cât si decizia nr. ......... din .......... a autoritatii tutelare ........... care stabileste calitatea mea de reprezentant legal si ca sunt autorizat sa accept succesiunea sub beneficiu de inventar. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI NOTAR PUBLIC ................ DOMNULE NOTAR PUBLIC, Subsemnatul(a) ............., fiul lui si al ............., nascut(a) la data de .........., domiciliat(a) în ..............., în calitate de mostenitor legal sau testamentar al defunctului (ei) .......... decedat(a) la în ............, cu ultimul domiciliu în ........... declar ca ACCEPT SUCCESIUNEA RESPECTIV SUB BENEFICIU DE INVENTAR, declaratie pe care o fac în prezenta reprezentantului meu legal ............, domiciliat în ............. Anexam urmatoarele acte: ........ care stabilesc calitatea mea de mostenitor. Data ........ Semnatura minorului, .................... Semnatura reprezentantului legal, .................... DOMNULUI NOTAR PUBLIC ................. DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ............, va rog sa hotarâti AMÂNAREA EXECUTARII PEDEPSEI DE ... ÎNCHISOARE, deoarece ma aflu într-una din situatiile prevazute de lege care va permite sa amânati executarea. Motive: În fapt, prin sentinta penala (civila) nr. .........., din ..........., pronuntata de Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

............, în dosarul nr. ............, s-a dispus în baza art. ..... condamnarea mea la pedeapsa de ..... închisoare; S-a retinut în sarcina mea faptul ca ............. Hotarârea este definitiva, urmând sa fie pusa în executare. Cer amânarea executarii hotarârii, deoarece: - sufar de o boala care ma pune în imposibilitate de a executa pedeapsa sau masura educativa anuntata, dovada care o fac cu actul medico-legal pe carel anexez la prezenta cerere si, daca este nevoie, va rog a se încuviinta efectuarea unei expertize medico-legale; - sunt gravida, dovada actul medical pe care-l anexez; - am un copil mai mic de un an, dovada copia legalizata de pe certificatul de nastere al copilului, pe care o anexez; - din cauza unor împrejurari speciale si anume .............. executarea imediata a sanctiunii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea la care lucrez. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 453 lit. a, b si c din C. proc. pen. Dovada cererii înteleg s-o fac cu actele enuntate si cu orice mijloc de proba admis de lege. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..........

Cererea de amânare a executarii sanctiunii contraventionale cu închisoare contraventionala

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ............, va rog sa hotarâti AMÂNAREA EXECUTARII SANCTIUNII CONTRAVENTIONALE DE ... ÎNCHISOARE CONTRAVENTIONALA, deoarece ma aflu într-una din situatiile prevazute de lege care va permite sa amânati executarea. Motive: În fapt, prin sentinta penala (civila) nr. .........., din ..........., pronuntata de ............, în dosarul nr. ............, s-a dispus, în baza art. ....., sanctionarea mea cu ........... închisoare contraventionala; S-a retinut în sarcina mea faptul ca ............. Hotarârea este definitiva, urmând sa fie pusa în executare. Cer amânarea executarii hotarârii, deoarece: - sufar de o boala care ma pune în imposibilitate de a executa pedeapsa sau masura educativa anuntata, dovada care o fac cu actul medico-legal pe carel anexez la prezenta cerere si, daca este nevoie, va rog a se încuviinta efectuarea unei expertize medico-legale; - sunt gravida, dovada actul medical pe care-l anexez; - am un copil mai mic de un an, dovada copia legalizata de pe certificatul de nastere al copilului, pe care o anexez; - din cauza unor împrejurari speciale si anume .............. executarea imediata a sanctiunii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea la care lucrez. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 453 lit. a, b si c din C. proc. pen.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

169

Dovada cererii înteleg s-o fac cu actele enuntate si cu orice mijloc de proba admis de lege. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..........

Cererea de amânare a executarii masurii educative de internare a minorilor într-un institut de educare

Întreruperea executarii pedepsei cu închisoare

170

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ............, va rog sa hotarâti AMÂNAREA EXECUTARII MASURII EDUCATIVE A INTERNARII ÎNTR-UN INSTITUT DE REEDUCARE, deoarece ma aflu într-una din situatiile prevazute de lege care va permite sa amânati executarea. Motive: În fapt, prin sentinta penala (civila) nr. .........., din ..........., pronuntata de ............, în dosarul nr. ............, s-a dispus, în baza art. 101 lit. c, C. pen., aplicarea masurii educative de trimitere a mea într-un centru de reeducare, pe timp de ........... S-a retinut în sarcina mea faptul ca ............. Hotarârea este definitiva, urmând sa fie pusa în executare. Cer amânarea executarii hotarârii, deoarece: - sufar de o boala care ma pune în imposibilitate de a executa pedeapsa sau masura educativa anuntata, dovada care o fac cu actul medico-legal pe carel anexez la prezenta cerere si, daca este nevoie, va rog a se încuviinta efectuarea unei expertize medico-legale; - sunt gravida, dovada actul medical pe care-l anexez; - am un copil mai mic de un an, dovada copia legalizata de pe certificatul de nastere al copilului, pe care o anexez; - din cauza unor împrejurari speciale si anume .............. executarea imediata a sanctiunii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea la care lucrez. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 453 lit. a, b si c din C. proc. pen. Dovada cererii înteleg s-o fac cu actele enuntate si cu orice mijloc de proba admis de lege. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .......... DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ............., domiciliat(a) în ............, actualmente arestat(a) în penitenciarul .......... (sau în centrul de reeducare ...........) Respectuos va rog sa dispuneti ÎNTRERUPEREA EXECUTARII PEDEPSEI DE ... ÎNCHISOARE, pentru motivul ca ma gasesc într-una din situatiile prevazute de lege, care va da dreptul sa hotarâti întreruperea executarii. Motivele cererii: Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

În fapt, prin sentinta penala (civila) nr. ........., din .........., pronuntata de ............ în dosarul nr. .........., s-a dispus, în baza art. ..., condamnarea mea la pedeapsa închisorii de ... S-a retinut în sarcina mea faptul ca .......................... Hotarârea este definitiva si fiind pusa în executare la data de ......... am început executarea. Pentru ca ma gasesc într-unul din cazurile prevazute de art. 453 C. proc. pen., care poate determina întreruperea executarii si anume: a) sufar de o boala care ma pune în imposibilitate sa continui executarea, constatare care se poate face prin efectuarea unei expertize medico-legale; b) sunt gravida, dovada pe care o fac cu actul medical eliberat de medicul locului unde execut sanctiunea; c) am un copil mai mic de un an, dovada pe care o fac cu copia legalizata de pe certificatul de nastere al copilului; d) din cauza unor împrejurari speciale si anume ....... continuarea executarii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea unde eram încadrat în munca, cu sediul în ..... va rog sa hotarâti luarea acestei masuri. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiileart. 455 raportat la art. 453 lit. a, b si c din C. proc. pen. Dovada cererii o fac cu actele enuntate, pe care le anexez cu alte mijloace de proba. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ...............

Întreruperea executarii sanctiunii contraventionale cu închisoare

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ............., domiciliat(a) în ............, actualmente arestat(a) în penitenciarul .......... (sau în centrul de reeducare ...........) Respectuos va rog sa dispuneti ÎNTRERUPEREA EXECUTARII SANCTIUNII CONTRAVENTIONALE DE ... ÎNCHISOARE CONTRAVENTIONALA, pentru motivul ca ma gasesc într-una din situatiile prevazute de lege, care va da dreptul sa hotarâti întreruperea executarii. Motivele cererii: În fapt, prin sentinta penala (civila) nr. ........., din .........., pronuntata de ............ în dosarul nr. .........., s-a dispus, în baza art. ...., sanctionarea mea cu ..... închisoare contraventionala. S-a retinut în sarcina mea faptul ca .......................... Hotarârea este definitiva si fiind pusa în executare la data de ......... am început executarea. Pentru ca ma gasesc într-unul din cazurile prevazute de art. 453 C. proc. pen., care poate determina întreruperea executarii si anume: a) sufar de o boala care ma pune în imposibilitate sa continui executarea, constatare care se poate face prin efectuarea unei expertize medico-legale; b) sunt gravida, dovada pe care o fac cu actul medical eliberat de medicul locului unde execut sanctiunea; c) am un copil mai mic de un an, dovada pe care o fac cu copia legalizata de pe certificatul de nastere al copilului;

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

171

d) din cauza unor împrejurari speciale si anume ....... continuarea executarii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea unde eram încadrat în munca, cu sediul în ..... va rog sa hotarâti luarea acestei masuri. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiileart. 455 raportat la art. 453 lit. a, b si c din C. proc. pen. Dovada cererii o fac cu actele enuntate, pe care le anexez cu alte mijloace de proba. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ...............

Întreruperea executarii masurii educative a internarii minorilor într-un institut de reeducare

172

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ............., domiciliat(a) în ............, actualmente arestat(a) în penitenciarul .......... (sau în centrul de reeducare ...........) Respectuos va rog sa dispuneti ÎNTRERUPEREA EXECUTARII MASURII EDUCATIVE DE INTERNARE ÎNTR-UN CENTRU DE REEDUCARE, pentru motivul ca ma gasesc într-una din situatiile prevazute de lege, care va da dreptul sa hotarâti întreruperea executarii. Motivele cererii: În fapt, prin sentinta penala (civila) nr. ........., din .........., pronuntata de ............ în dosarul nr. .........., s-a dispus, în bazaart. 101 lit. c C. pen., aplicarea masurii educative de trimitere a mea într-un centru de reeducare. S-a retinut în sarcina mea faptul ca .......................... Hotarârea este definitiva si fiind pusa în executare la data de ......... am început executarea. Pentru ca ma gasesc într-unul din cazurile prevazute de art. 453 C. proc. pen., care poate determina întreruperea executarii si anume: a) sufar de o boala care ma pune în imposibilitate sa continui executarea, constatare care se poate face prin efectuarea unei expertize medico-legale; b) sunt gravida, dovada pe care o fac cu actul medical eliberat de medicul locului unde execut sanctiunea; c) am un copil mai mic de un an, dovada pe care o fac cu copia legalizata de pe certificatul de nastere al copilului; d) din cauza unor împrejurari speciale si anume ....... continuarea executarii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea unde eram încadrat în munca, cu sediul în ..... va rog sa hotarâti luarea acestei masuri. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiileart. 455 raportat la art. 453 lit. a, b si c din C. proc. pen. Dovada cererii o fac cu actele enuntate, pe care le anexez cu alte mijloace de proba. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ...............

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Cerere de liberare a minorului din centrul de reeducare înainte de a deveni major

Revocare a internarii minorului aflat într-un centru de reeducare

Revocare a internarii minorului aflat într-un institut medicaleducativ

DOMNULE PRESEDINTE, Subsemnatul(a) ......... minor(a), aflat(a) la centrul de reeducare de la data ........... va rog sa dispuneti LIBERAREA MEA ÎNAINTE DE A DEVENI MAJOR. Motivele cererii: În fapt, la data de ...... am comis fapta constând în ..... si prin hotarârea penala nr. ..... din ...... a ...... în dosarul penal nr. ......, în baza art. .... s-a dispus internarea mea în centrul de reeducare, în care ma aflu de la data de ...... Întrucât de la data internarii a trecut mai mult de un an si am dat dovezi temeinice de îndreptare, de sârguinta si învatatura, va rog sa dispuneti liberarea mea înainte de a împlini 18 ani. În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 107 C. pen. Data depunerii .............. Semnatura, .......... DOMNULUI PRESEDINTE AL ............... DOMNULE PRESEDINTE, Centrul de reeducare cu sediul în .......... solicitam: REVOCAREA INTERNARII MINORULUI ............ fiul lui ........si al ........, nascut la data de ....... cu domiciliul în ......., care în prezent se afla internat în unitatea noastra, masura dispusa prin sentinta penala nr. ........ din ......... a ............. Motive: În fapt, prin hotarârea precitata s-a retinut ca minorul a savârsit infractiunea prevazuta si pedepsita de art. ...... si în baza art. 101 lit. c (sau d) din C. penal, s-a dispus internarea sa într-un centru de reeducare. Punându-se în executare aceasta hotarâre, minorul a fost internat în unitatea noastra si la data de ......... a savârsit o noua infractiune, respectiv ....... ............ pentru care este judecat. Dat fiind comportamentul periculos pe care minorul continua sa-l aiba, socotim ca se impune aplicarea pedepsei închisorii si revocarea internarii. În drept, ne întemeiem cererea pe dispozitiile art. 108 alin. 2 C. pen. Semnatura si parafa ................... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................. DOMNULE PRESEDINTE, Institutul medical-educativ cu sediul în .......... solicitam: REVOCAREA INTERNARII MINORULUI ............ fiul lui ........si al ........, nascut la data de ....... cu domiciliul în ......., care în prezent se afla internat în unitatea noastra, masura dispusa prin sentinta penala nr. ........ din ......... a ............. Motive: În fapt, prin hotarârea precitata s-a retinut ca minorul a savârsit infractiunea prevazuta si pedepsita de art. ...... si în baza art. 101 lit. c (sau d)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

173

din C. penal, s-a dispus internarea sa într-un institut medical-educativ. Punându-se în executare aceasta hotarâre, minorul a fost internat în unitatea noastra si la data de ......... a savârsit o noua infractiune, respectiv ....... ............ pentru care este judecat. Dat fiind comportamentul periculos pe care minorul continua sa-l aiba, socotim ca se impune aplicarea pedepsei închisorii si revocarea internarii. În drept, ne întemeiem cererea pe dispozitiile art. 108 alin. 2 C. pen. Semnatura si parafa ................... DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................

174

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Anexa (decizii, hotarâri ale instantelor judecatoresti)

Sectia penala a Curtii de apel Decizie nr. 1285R din 19 octombrie 1999 Nerespectarea unor dispozitii legale privind abandonul de familie. Prin decizia penala nr. 1285/19.10.1999 a Curtii de Apel Galati s-au admis recursurile declarate de Parchetul de pe lânga Tribunalul Vrancea si de inculpatul C.M. S-a casat în parte sentinta penala nr. 178/30.04.1999 a Judecatoriei Panciu si în totalitate decizia penala nr. 575 din 14.07.1999 a Tribunalului Vrancea si în rejudecare, conform disp. art. 305 alin. 4 C. pen., s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni închisoare aplicata inculpatului prin sentinta recurata, pe durata termenului de încercare de 2 ani si 6 luni, stabilit în baza art. 82 C. pen. Înlatura din sentinta penala recurata dispozitiile art. 305 alin. ultim C. pen., privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 288/27.06.1996 a Judecatoriei Panciu, precum si dispozitia privind aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale recurate. În retinerea netemeiniciei si nelegalitatii hotarârilor pronuntate, Curtea a retinut urmatoarele: în sarcina inculpatului C.M. s-a retinut ca prin sentinta civila nr. 613/27.05.1998 a Judecatoriei Panciu a fost obligat sa plateasca câte 50.000 lei lunar cu titlu de pensie de întretinere pentru minorele V. si I.F. În perioada octombrie 1998 - martie 1999 inculpatul nu a mai platit pensia de întretinere, acumulându-se o restanta de 600.000 lei. În timpul procesului penal inculpatul a platit în totalitate pensia restanta, dar si în aceasta situatie reprezentantul legal al partilor vatamate a cerut condamnarea inculpatului. Creându-se aceasta stare juridica, în cauza deveneau incidente disp. art. 305 alin. 4 C. pen., trebuind sa se dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei, neimpunându-se revocarea suspendarii conditionate a pedepsei de 6 luni aplicata prin sentinta penala nr. 288/27.06.1996, indiferent ce temei legal s-ar invoca: art. 305 alin. 5 C. pen. sau art. 83 C. pen. Daca s-ar proceda altfel, fie asa cum a hotarât Judecatoria Panciu, facând aplicarea disp. art. 305 alin. 5 C. pen., fie asa cum a statuat instanta de apel facând aplicarea disp. art. 305 alin. 4 C. pen. privind pedeapsa de 6 luni aplicata în prezenta cauza si art. 83 C. pen. privind pedeapsa de 6 luni aplicata anterior tot pentru abandon de familie, s-ar înfrânge vointa legiuitorului prin care se protejeaza practic interesele beneficiarilor pensiei de întretinere la care a fost obligat inculpatul, dându-i-se acestuia posibilitatea sa contribuie si pe mai departe la întretinerea celor aflati în nevoie.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

175

Sectia penala a Curtii de apel Decizie nr. 371 din 31 decembrie 1997 Abandon de familie. Inculpatul, condamnat pentru infractiunea de abandon de familie prevazuta înart. 305 lit. c Cod penal, savârsita prin neplata, cu rea-credinta, timp de peste 2 luni a pensiei de întretinere datorata pentru copilul sau minor, sustine, în recurs, invocând cazul de casare prevazut în art. 385‰ al. 1 pct. 17 Codul de procedura penala, ca în mod gresit s-a retinut existenta relei-credinte, atâta vreme cât, potrivit art. 462• Codul de procedura civila, obligatia de întretinere se executa din oficiu si, deci, nu lui îi incumba obligatia de plata. Motivul de recurs nu este fondat, deoarece împrejurarea ca nu s-a cerut executarea hotarârii civile prin care s-a stabilit pensia de întretinere este lipsita de relevanta în ceea ce priveste existenta infractiunii de abandon de familie, atâta vreme cât obligatia de plata a pensiei revine inculpatului.

Sectia penala a Curtii supreme de justitie Decizie nr. 1748 din 9 iulie 1996 Abandon de familie, conditia relei-credinte. Latura subiectiva a infractiunii de abandon de familie prevazuta înart. 305 alin. 1 lit. c din Codul penal se caracterizeaza prin rea-credinta, ceea ce înseamna ca persoana obligata la plata pensiei de întretinere are posibilitatea de a o plati, dar refuza sa o faca timp de 2 luni. În consecinta, nu savârseste aceasta infractiune cel care, din cauza lipsei mijloacelor materiale, este împiedicat sa plateasca pensia de întretinere, nefiind, deci, de rea-credinta. Prin sentinta penala nr. 1219 din 15 decembrie 1994 a Judecatoriei Dragasani, ramasa definitiva prin neapelare, inculpata P.M. a fost condamnata pentru savârsirea infractiunii de abandon de familie prevazuta în art. 305 lit. c din Codul penal. În motivarea sentintei se retine ca, desi inculpata a fost obligata, prin sentinta civila nr. 2960 din 23.XI.1993 a Judecatoriei Dragasani, la plata lunara a pensiei de întretinere pentru cei trei copii minori ai sai, cu rea-credinta nu s-a achitat de aceasta obligatie. Recursul în anulare declarat în cauza este fondat. Potrivit art. 305 lit. c din Codul penal, constituie infractiunea de abandon de familie si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, neplata cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei de întretinere stabilita pe cale judecatoreasca. Desi, legiuitorul a incriminat neplata timp de 2 luni a pensiei de întretinere stabilita pe cale judecatoreasca, numai când aceasta se datoreaza relei-credinte a inculpatului, element ce trebuie dovedit în fiecare caz supus judecatii. Este incontestabil ca, din aprilie 1993, inculpata nu a achitat pensia de întretinere datorata celor 3 copii minori ai sai; nici în cursul urmaririi penale si nici din partea instantei nu a existat însa preocuparea stabilirii relei-credinte. Examinând actele dosarului, se constata ca inculpata, la numai 3 zile dupa parasirea sotului si a celor 3 copii minori, a nascut un copil, iar ulterior, un altul. Este evident ca aceste împrejurari au influentat posibilitatile de obtinere a unor mijloace materiale de plata pensiei de catre inculpata. Din acte mai rezulta ca, în perioada februarie - septembrie 1993, inculpata a câstigat lunar sume între 18.000 si 36.000 lei, ceea ce dovedeste imposibilitatea ei de a îndeplini obligatia de plata a 176

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

pensiei de întretinere, si exclude reaua-credinta. În consecinta, fapta inculpatei nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii de abandon de familie si, ca atare, se impunea achitarea acesteia.

Sectia penala a Curtii supreme de justitie Decizie nr. 725 din 25 martie 1997 Abandon de familie. Prin sentinta penala nr. 2661 din 9 noiembrie 1994 a Judecatoriei Galati, inculpatul M.G. a fost condamnat pentru savârsirea infractiunii de abandon de familie prevazuta înart. 305 lit. c din Codul penal. Instanta a retinut ca, obligat fiind prin sentinta civila la plata pensiei de întretinere în favoarea copilului sau minor, inculpatul, cu rea-credinta, nu a îndeplinit aceasta obligatie timp de 2 luni. Tribunalul Galati, prin decizia penala nr. 649 din 27 septembrie 1995, a mentinut condamnarea inculpatului. Curtea de Apel Galati, prin decizia penala nr. 247 din 11 aprilie 1996, a respins recursul inculpatului. Recursul în anulare declarat în cauza este fondat. Potrivit art. 305 lit. c din Codul penal, constituie infractiunea de abandon de familie neplata cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei de întretinere stabilita pe cale judecatoreasca. Asadar, pentru existenta acestei infractiuni în modalitatea retinuta de instante era necesar sa se dovedeasca, sub aspectul laturii subiective, ca faptuitorul, desi avea posibilitatea îndeplinirii obligatiei sale, cu rea-credinta nu a facut-o. Instantele erau datoare, deci, sa verifice daca inculpatul a fost sau nu de rea-credinta. În speta, din probele administrate rezulta ca inculpatul, din motive independente de vointa sa, nu a avut posibilitatea materiala sa-si îndeplineasca la timp obligatia de întretinere. EI a sustinut, constant, ca neplata pensiei de întretinere s-a datorat lipsei resurselor materiale, nefiind încadrat în munca si având înca alti 4 copii minori. Pentru dovedirea afirmatiilor sale a depus certificatele de nastere ale celor 4 copii si certificatul de casatorie cu mama acestora, precum si acte din care rezulta ca nu realizeaza venituri si este înscris la Oficiul de Munca si Protectie Sociala Galati, fara a beneficia de ajutor de somaj. Ignorând aceste probe, instantele au condamnat pe inculpat cu motivarea ca acesta are capacitate de munca. Or, împrejurarea ca inculpatul este apt de munca nu echivaleaza cu stabilirea relei-credinte, element al infractiunii prevazute în art. 305 lit. c din Codul penal. În consecinta, în baza probelor administrate în cauza, se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedura penala.

Sectia penala a Curtii supreme de justitie Decizie nr. 374 din 8 martie 1991 Abandon de familie, rol activ al instantei. Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

177

În vederea îndeplinirii obligatiilor de plata a pensiei de întretinere de catre inculpat, în cursul procesului, cu consecintele decurgînd din prevederileart. 305 alin. 4 Cod penal, instanta este datoare sa aiba rol activ, conform art. 4 Cod procedura penala. Aceasta cerinta este îndeplinita în situatia când s-au acordat în cauza cinci termene de judecata, la una din ele inculpatul angajîndu-se sa plateasca pensia restanta, iar la termenul urmator nu s-a mai prezentat la proces, neachitîndu-si nici obligatia. Împrejurarea ca dupa ramînerea definitiva a hotarîrii inculpatul a achitat cea mai mare parte din pensia de întretinere restanta este lipsita de efect juridic. Inculpatul a fost condamnat pentru savârsirea infractiunii de abandon de familie prevazuta de art. 305 lit. c Cod penal. Instanta a retinut ca inculpatul a fost obligat prin sentinta civila la plata unei pensii de întretinere în suma de 400 lei pentru copilul sau minor; ulterior a fost redusa la 200 lei lunar. S-a mai retinut ca de doi ani inculpatul, cu rea-credinta, a refuzat sa mai plateasca pensia de întretinere, ramînînd restanta - pâna la sesizarea instantei - cu suma de 7.800 lei. Recursul extraordinar declarat în cauza, pentru lipsa rolului activ al instantei, nu este întemeiat. Asa cum rezulta din actele aflate la dosar, prima instanta s-a conformat dispozitiilorart. 4 Cod procedura penala, depunînd staruinta pentru ca inculpatul sa-si îndeplineasca obligatia de întretinere a copilului sau, scop în care a acordat cinci termene de judecata, inculpatul fiind citat si cu mandat de aducere. Prezent la termenul din 30 ianuarie 1990, inculpatul s-a angajat sa achite întreaga datorie, prima instanta acordîndu-i un nou termen la 27 februarie 1990, când acesta nu s-a prezentat, ceea ce confirma reaua sa credinta privind neplata pensiei datorate copilului sau minor. Desi inculpatul a achitat în cursul lunii aprilie 1990 suma de 7.900 lei, el nu poate beneficia de art. 305 alin. 4 Cod penal, întrucît plata - doar partiala la acea data a pensiei de întretinere restanta - nu s-a facut, asa cum prevede textul citat, în cursul judecatii, ci dupa ramînerea definitiva a hotarîrii de condamnare.

Sectia penala a Tribunalului Decizie nr. 511 din 31 decembrie 1990 Abandon de familie. Recursul prin care inculpata (condamnata în baza art. 305 lit. c C. penal, pentru faptul de a nu fi achitat, cu rea-credinta, începînd din luna august 1987, pensia de întretinere, de 700 lei lunar, stabilita judecatoreste în favoarea celor doi copii minori al sai) solicita achitarea, cu motivarea ca, în urma nasterii unui al treilea copil, în anul 1986, a cerut reducerea pensiei de întretinere si ca în lunile iunie si/7/1989 a platit suma de 2.000 lei în contul pensiei restante, nu este întemeiat. Împrejurarea - de altfel nedovedita - ca inculpata ar fi solicitat, în prezent, instantei civile reducerea pensiei de întretinere la care a fost obligata este irelevanta sub aspectul retinerii infractiunii în discutie, deoarece eventuala pronuntare în viitor a unei hotarâri de reducere a pensiei stabilita în favoarea primilor doi minori nu ar putea influenta cu nimic cuantumul debitului restant, de cîte 700 lei lunar, din luna august 1987, pîna la data cînd ar urma sa fie pronuntata acea hotarâre. Cît priveste împrejurarea ca în cursul lunilor iunie si/7/1989 inculpata a achitat suma de 2000 lei, care urmeaza a fi scazuta din totalul debitului, este de observat ca - desi corespunde realitatii -, ea nu este de natura a înlatura incidenta art. 305 lit. c Cod penal.

178

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Sectia de contencios administrativ a C.S.J. Decizie nr. 762 din 6 martie 2000 Alocatie suplimentara pentru copii. Sistare. Nelegalitate. În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1997 familia care are în întretinere doi sau mai multi copii are dreptul la alocatie suplimentara, al carei cuantum este în functie de numarul copiilor. Reclamantii au contestat dispozitia Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala Prahova Ploiesti de a sista plata alocatiei suplimentare pentru cei doi copii minori ai lor, în suma de 40.000 lei lunar. Tribunalul Prahova, si-a declinat competenta în favoarea Curtii de apel Ploiesti, care a respins actiunea pe considerentul ca reclamantii nu au facut dovada domiciliului comun, situatie în care nu puteau beneficia de plata alocatiei suplimentare pentru copii lor minori nefiind îndeplinite conditiile legii. Recursul declarat de reclamanti este fondat. În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1997 familia care are în întretinere doi sau mai multi copii are dreptul la alocatie suplimentara, al carei cuantum este în functie de numarul copiilor. Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 lit. a din aceeasi lege, prin familie se întelege sotul, sotia si copii lor sau a oricaruia dintre ei, având domiciliul comun. Daca sotii nu au domiciliu comun, fara a fi divortat, acestia stabilesc de comun acord care dintre ei este reprezentantul legal al familiei, acea persoana urmând a încasa alocatiile cuvenite. În caz de neîntelegere, conform art. 3 alin. 2 din Legea precizata, autoritatea tutelara sau instanta de judecata va stabili care dintre soti are calitatea de reprezentant legal al familiei. În speta, s-a efectuat o ancheta sociala de catre autoritatea tutelara de la domiciliul reclamantei prin care s-a stabilit ca minorele rezultate din casatorie locuiesc împreuna cu mama lor, învata la scoala din localitate, sunt sanatoase, au comportare corespunzatoare si se bucura de conditii sociale si morale corespunzatoare. S-a precizat în finalul anchetei ca aceasta a fost efectuata pentru a fi prezentata Directiei Generale de Munca si Protectie sociala Prahova în vederea încasarii alocatiei suplimentare pentru minori de catre persoana care îi are în întretinere efectiva, respectiv reclamanta. De altfel, instanta de fond avea oricum obligatia, potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 119/ 1997, sa decida ei însasi care este reprezentantul legal al familiei, având la dispozitie date suficiente pentru desemnarea acestei persoane, inclusiv elementele de fapt rezultate din ancheta tutelara. Respingând totusi actiunea, prin raportare la un text care nu este incident în situatia din speta, hotarârea pronuntata apare netemeinica si nelegala. În consecinta, recursul fiind fondat urmeaza a fi admis a se casa sentinta atacata, iar în fond, a se admite contestatia introdusa împotriva deciziei D.G.M.P.S. a judetului Prahova de sistare a alocatiei suplimentare pentru copii urmasi ai reclamantilor, a se stabili ca reclamanta are calitate de reprezentant legal al familiei, fiind îndrituita sa încaseze alocatiile suplimentare ale copiilor minori si, drept urmare a fi obligati pârâta sa-i achite toate sumele datorate cu acest titlu, din momentul sistarii platilor, în continuare. Vizând si cererea de daune formulata în cauza, se precizeaza ca este fondata în limita sumei de 1 milion, reprezentând prejudiciul suferit prin neachitarea alocatiilor cuvenite, dispunându-se obligarea pârâtei la plata acestei sume cu titlu de despagubiri.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

179

Sectia civila a Curtii supreme de justitie Decizie nr. 816 din 29 aprilie 1992 Adoptie, încuviintare, ancheta sociala, obligativitate. Conform prevederilor art. 5, alin. 3 din Legea nr. 11/1990, efectuarea anchetei sociale este obligatorie. Privitor la acest aspect, urmeaza a se retine ca textul de lege mentionat nu face nici o distinctie si nici o precizare privind ancheta sociala la domiciliul parintilor firesti sau la domiciliul adoptatorilor. În speta, exista ancheta sociala efectuata la domiciliul adoptatorilor de organele competente din tara lor si ancheta sociala de la resedinta mamei firesti. Pentru a se aprecia daca adoptia este în interesul celui adoptat, este esentiala ancheta sociala de la domiciliul adoptatorilor, ancheta sociala de la domiciliul parintilor firesti reprezentând un element de comparatie.

Sectia civila a Curtii supreme de justitie Decizie nr. 499 din 15 februarie 2000 Adoptie. Nulitate. Invocarea în apel a unui alt motiv de nulitate. inadmisibilitate. Chiar daca actiunea introductiva de instanta este redactata, deficitar, concluzionând dupa starea de fapt învederata ca la adoptie a lipsit consimtamântul liber exprimat; iar temei de drept invoca numai dispozitiile art. 22 din “Ordonanta Guvernului (publicata în M.Of. din 18 iunie 1997”), în motivarea cererii se fac referiri la împrejurarea esentiala în opinia reclamantei ca adoptia nu a fost reala, ci de convenienta, facuta în scopul de a proteja minora de suferintele cauzate prin situatia tatalui sau, chestiuni precizate astfel ca temeiuri ale actiunii si prin încheierea de sedinta din 23 septembrie 1998 în fata primei instante. Or, asa cum sustine recurenta, astfel de chestiuni de fapt, nu tin de existenta sau vicierea consimtamântului, ci de domeniul juridic al cauzei, ca element al actului juridic respectiv, ce poate determina, prin inexistenta, falsitatea sau ilicitatea sa, lipsirea de efecte a unui act juridic, conform prevederilor art. 966 C. civ. Ca atare, raportat la starea de fapt invocata de reclamanta, instanta era obligata sa fixeze cadrul juridic exact, temeiul sau temeiurile de drept ale actiunii, prin punere în discutia partilor, cu atât mai mult cu cât prin actiune nu s-a precizat un asemenea temei de drept. Mentionarea formala si generica, din oficiu, în motivarea sentintei a art. 948, 953, 961 C. civ., dispozitii care acopera întreg domeniul conditiilor de valabilitate ale unui act juridic, cu referire la cel al consimtamântului, eventual viciat prin toate modurile posibile: eroare, violenta sau dol, nu este nici suficienta, nici corespunzatoare. Instanta de apel, constatând ca în aceasta faza de judecata nu se pot invoca, pentru prima data, în raport de prevederile art. 292 C. proc. civ., alte temeiuri juridice - în speta lipsa cauzei - nu putea totusi, sau tocmai de aceea, sa discute pe fond temeinicia acestei chestiuni de fapt si de drept; partea fiind lipsita astfel de beneficiul celor doua grade de jurisdictie. Ca atare, retinând ca obiect de judecata îl formeaza si cauza actului juridic, ca element esential 180

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

pentru validitatea adoptiei, pentru cercetarea, si sub acest aspect, a actiuni chiar cu administrarea de probe în completare, pentru respectarea tuturor gradelor de jurisdictie, recursul urmeaza a fi admis si cauza trimisa spre rejudecare la prima instanta.

Sectia civila a Curtii supreme de justitie Decizie nr. 830 din 19 martie 1996 Adoptie - desfacere, interesele minorului - înteles. Potrivit art. 66 din Codul familiei, adoptia se poate încuviinta numai în interesul adoptatului, iar conform art. 81 din acelasi cod, adoptia se poate desface daca aceasta este în interesul înfiatului. Ca urmare, atât la încuviintarea, cât si la desfacerea adoptiei din noianul de interese ce pot exista determinante sunt interesele adoptatului. Restul intereselor, de orice natura, a parintilor firesti, a bunicilor, etc., oricât de justificate si profunde, nu pot fi avute în vedere la încuviintarea sau desfacerea adoptiei. Împrejurarea ca adoptatorii au divortat si ca atare nu se mai înteleg nici comportarea necorespunzatoare a adoptatorului si în general nici raporturile, oricât de degradate, dintre fostii soti, nu justifica, în sine, desfacerea adoptiei. Dimpotriva, interesele minorei cer mentinerea adoptiei, chiar daca aceasta este nefast afectata de împrejurarile la care s-a facut referire. Astfel, minora în prezent eleva s-a facut cunoscuta cu numele dobândit prin adoptie, sub acest nume a devenit premianta clasei, a participat la câteva concursuri de muzica cu succes, numai pe adoptator îl stie drept tata, pe tatal firesc nu-l cunoaste, care la rândul lui nu o cunoaste pe adoptata cu care de la vârsta de 11 luni nu s-a mai întâlnit, iar în prezent nu doreste desfacerea adoptiei. Pe de alta parte, interesul material, dreptul la întretinere, la fel este un interes legitim al adoptatului care pledeaza în interesul legii pentru mentinerea adoptiei, în ciuda împrejurarilor necorespunzatoare existente în cauza.

Sectia civila a Curtii supreme de justitie Decizie nr. 34 din 10 ianuarie 1995 Adoptie, consimtamântul parintelui firesc. Potrivit art. 4 lit. a din Legea nr. 11/1990, printre actele ce trebuie sa fie prezentate pentru a putea fi încuviintata adoptia este necesara si declaratia autentificata de consimtamânt la adoptie, data de parintele sau parintii firesti, tutore sau ocrotitorii legali ori, dupa caz, avizul autoritatii tutelare. În speta, s-a respins cererea de încuviintarea adoptiei cu motivarea ca lipsa consimtamântului tatalui natural este o cauza de nulitate a adoptiei, deoarece reprezinta un drept personal nepatrimonial aflat în exercitiul exclusiv al tatalui firesc. Numai în cazul prevazut de art. 7 din Legea nr. 11/1990, când adoptia priveste un copil pentru care este necesara punerea sub tutela, dar aceasta nu a fost înca instituita, pentru a încuviinta adoptia instantei judecatoresti îi este suficient avizul autoritatii tutelare competente a întocmi ancheta Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

181

sociala. Nefiind într-o atare situatie, cele doua instante au apreciat corect ca nu poate fi admisa cererea în absenta declaratiei de consimtamânt la adoptie data de tatal firesc al minorei si ca nu se poate suplini consimtamântul prin hotarâre judecatoreasca.

Sectia civila a Curtii supreme de justitie Decizie nr. 1514 din 23 mai 1995 Desfacerea adoptiei. Din principiul potrivit caruia adoptia se face numai în interesul celui adoptat, rezulta ca si la desfacerea acesteia trebuie sa se tina seama exclusiv de interesul adoptatului, iar nu de vreun interes al adoptatorilor. De aceea, adoptatorii sunt exclusi dintre persoanele care pot cere desfacerea adoptiei în conditiile art. 81 din Codul familiei. Asa fiind, actiunea formulata în cauza de adoptatoare a fost corect respinsa de prima instanta. Instanta de apel admitând actiunea adoptatoarei, dar nu ca una în desfacerea adoptiei - în care adoptatoarea nu avea calitate procesuala activa - ci ca pe o actiune în anulare, a retinut, în esenta, ca desi cu ocazia încheierii actului de adoptie toate partile “au declarat ca înteleg sa-si asume toate consecintele adoptiei, de ordin moral si material, în realitate vointele lor nu s-au concretizat în acele declaratii”, urmarindu-se doar îngrijirea fiicei handicapate a adoptatorilor de catre minor si, respectiv, asigurarea vocatiei acestuia la succesiunea adoptatorilor. Sarcina de a îngriji de fiica handicapata revenea de la lege minorului adoptat, în calitate de frate, astfel încât asumarea unei astfel de obligatii, corelativ cu interesul urmarit constând în dobândirea vocatiei la succesiunea adoptatorilor, nu pot fi considerate ca fiind contrare spiritului legii, care sa duca la anularea adoptiei. Cât priveste neîntelegerile ivite între cele doua familii, de aproape 4 ani de la încuviintarea adoptiei, ca urmare a decesului adoptatorului, acestea nu justifica punerea în discutie a însasi legalitatii actului adoptiei, la încheierea caruia au fost întrunite toate cerintele de fond si de forma, impuse de lege.

Sectia civila a Curtii supreme de justitie Decizie nr. 329 din 16 februarie 1993 Adoptie, încuviintare, avizul autoritatii tutelare - caz în care este necesar. Potrivit art. 4 lit. a din Legea nr. 11/1990 privind încuviintarea adoptiei, modificata prin Legea nr. 48/1991, la cererea pentru încuviintarea adoptiei se vor atasa, printre alte acte, declaratia autentificata de consimtamânt la adoptie, data de parintele sau parintii firesti, tutore sau ocrotitori legali ori, dupa caz, avizul autoritatii tutelare, precum si certificatul medical privind starea de sanatate a minorului, eliberat, dupa caz, de policlinica judeteana, municipala sau de sector. Prin art. 7 alin. 1 din aceeasi lege se stabileste ca, în cazul în care adoptia priveste un copil pentru care este necesara punerea sub tutela, dar aceasta nu a fost înca instituita, instanta judecatoreasca va 182

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

încuviinta adoptia cu avizul autoritatii tutelare competente a întocmi ancheta sociala. Referindu-se la cazurile în care este necesara instituirea tutelei minorului, art. 113 din Codul familiei mentioneaza, printre altele, pe cel în care parintii sunt disparuti. Drept urmare în cazul în care, cu ocazia verificarilor efectuate de organele de politie, care au în atributii si tinerea evidentei populatiei, se va stabili ca mama fireasca a minorei este, într-adevar, disparuta, instanta va putea face aplicatiunea dispozitiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 11/1990 siart. 70 alin. 3 teza II din Codul familiei, încuviintând adoptia doar pe baza avizului autoritatii tutelare competente a întocmit ancheta sociala.

Sectia civila a Curtii supreme de justitie Decizie nr. 595 din 28 februarie 1991 Adoptie, scopul în care se încuviinteaza. Potrivit art. 66 din Codul familiei, adoptiunea se face în interesul celui adoptat, iar în conformitate cu art. 20 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala O.N.U. la 20 noiembrie 1990 (ratificata prin Legeanr. 18/1990), orice copil care este lipsit, temporar sau definitiv de mediul sau familiar, sau care, în propriul interes, nu poate sa fie lasat în acest mediu, are dreptul la protectie si un ajutor special din partea statului care poate fi acordat, printre altele, si sub forma adoptiunii. De asemenea, potrivit art. 21 din aceeasi conventie, în cazul adoptarii de catre straini se va avea în vedere ca minorii sa beneficieze de garantiile si normele echivalente asigurate pe plan national de statul care accepta astfel de adoptiuni. Instanta este obligata, deci, sa verifice temeinic toate conditiile de fond si de forma prevazute de art. 66 - 71 din Codul familiei si de Legea nr. 11/1990 privind încuviintarea adoptiunii pentru a putea stabili daca înfierea s-a facut sau nu în interesul minorului.

Sectia civila a Curtii de apel Decizie nr. 25 din 2 noiembrie 1994 Adoptie, conditia vârstei adoptatorului. La încuviintarea adoptiei este determinant interesul minorului, potrivit art. 66 din Codul familiei. Aprecierea interesului copilului trebuie sa se faca atât de autoritatea tutelara, cât si de instanta, în cadrul si în limitele dispozitiilor legale. Aceasta conduce la obligatia verificarii conditiilor de fond ale adoptiei prin prisma unor criterii obiective. În afara exceptiilor prevazute, nu pot adopta decât persoanele majore si care sunt cu cel putin 18 ani mai în vârsta decât cel ce urmeaza a fi adoptat. Daca prevederea referitoare la vârsta minima a adoptatorului are caracter de ordine publica si deci trebuie respectata, nu acelasi lucru se poate retine cu privire la vârsta maxima a acestuia care, indiferent de nivelul atins, nu poate conduce la refuzul încuviintarii adoptiei, decât în conditiile dovedite, din care sa rezulte ca vârsta înaintata constituie o piedica de neînlaturat pentru îndeplinirea Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

183

scopului adoptiei. Deci, stabilirea subiectiva a unei limite superioare de vârsta contravine legii si uneori motivatiei adoptiei, care poate fi dictata de considerente exclusiv morale. În speta, din ansamblul probelor administrate a rezultat ca reclamantul, desi în vârsta de 72 ani, este sanatos, nu a suferit condamnari, are o situatie materiala foarte buna, fiind proprietarul a doua imobile, locuind împreuna cu minorul si mama acestuia. Sotia adoptatorului este decedata, acesta neavând descendenti. În ce o priveste pe mama minorului, aceasta este somera si deci cu posibilitati reduse de întretinere, atât pentru ea cât si pentru minor. Este adevarat ca din ancheta sociala efectuata în cauza, a rezultat ca minorul nu poate fi adoptat, datorita vârstei adoptatorului, concluzie gresit însusita de instanta de fond, deoarece obligativitatea efectuarii anchetei sociale (art. 3 alin. 3 din Legeanr. 11/1990) nu impune ca instanta de judecata sa-si însuseasca concluziile acestei anchete. Solutia adoptata trebuie sa fie rezultatul analizei întregului material probator examinat în lumina interesului primordial al minorului. Dovedindu-se, dimpotriva ca adoptatorul din punct de vedere medical si biologic este apt sasi îndeplineasca obligatiile parintesti, în temeiul art. 296 Cod procedura civila s-a admis apelul si s-a schimbat în tot sentinta apelata, în sensul ca s-a admis actiunea în baza art. 66 - 72 din Codul familiei si a dispozitiilor Legii nr. 11/1990, încuviintându-se adoptia minorului cu toate efectele unei filiatii firesti.

Curtea Constitutionala Decizie nr. 277 din 9 octombrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/1998 Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/1998, exceptie ridicata de Anton Tudor în Dosarul nr. 139/2001 al Tribunalului Brasov - Sectia civila. Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 2 octombrie 2001 în prezenta autorului exceptiei si a reprezentantului Ministerului Public si au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 9 octombrie 2001. C U R T E A, având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele: Prin Încheierea din 22 februarie 2001, pronuntata în Dosarul nr. 139/2001, Tribunalul Brasov - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/1998, exceptie ridicata de Anton Tudor. În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate “restrâng în mod nelegal dreptul unei persoane care a crescut un copil de a-l adopta, dupa împlinirea vârstei majoratului, conditionându-l de necesitatea exprimarii consimtamântului parintilor firesti”, încalcându-se în felul acesta prevederile art. 45, 49 si 54 din Constitutie, privind protectia 184

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

copiilor si a tinerilor, respectiv restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale. Se mai sustine ca, de vreme ce persoana ce ar urma sa fie adoptata a devenit majora, “nu se mai impune exprimarea consimtamântului parintilor firesti atâta timp cât persoana în cauza a dobândit capacitate deplina de exercitiu, putând sa-si exercite drepturile în mod liber, fara îngradiri”. Tribunalul Brasov, exprimându-si opinia, apreciaza ca exceptia este neîntemeiata, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciaza ca prevederile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 nu contravin dispozitiilor art. 45, 49 si 54 din Constitutie. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate. C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele: Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 12 iunie 1997, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/1998, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 29 aprilie 1998. Aceste dispozitii au urmatorul continut: “Pentru încuviintarea adoptiei sunt necesare: a) consimtamântul, exprimat în forma autentica, al parintilor sau, dupa caz, al parintelui la adoptia copilului de catre o persoana sau familie propusa de Comisia pentru protectia copilului;”. Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 contravin prevederilor constitutionale ale art. 45 privind protectia copiilor si a tinerilor, ale art. 49 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 54 referitor la exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale. Aceste texte constitutionale au urmatorul continut: - Art. 45: “(1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta în realizarea drepturilor lor. (2) Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori handicapat. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege. (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune în primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. (4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati. (5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.”; - Art. 49: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrâns numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.”; - Art. 54: “Cetatenii români, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa încalce drepturile si libertatile celorlalti.” Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 nu contravin în nici un mod prevederilor art. Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

185

45 din Constitutie, ci, dimpotriva, constituie o expresie a aplicarii acestora. Reglementarea regimului juridic al adoptiei se înscrie, în general, în masurile speciale de protectie a copiilor si tinerilor. De asemenea, nu sunt incidente în speta nici prevederile art. 54 din Legea fundamentala, care se refera la exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale, dispozitia legala criticata neavând ca obiect reglementarea si exercitarea unor asemenea drepturi. Curtea Constitutionala constata însa ca în textul art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997, care impune pentru încuviintarea adoptiei, ca o conditie obligatorie, “consimtamântul, exprimat în forma autentica, al parintilor sau, dupa caz, al parintelui”, nu se face nici o distinctie în raport cu statutul persoanei care urmeaza sa fie adoptata, daca aceasta a dobândit sau nu capacitatea deplina de exercitiu. Rezulta, prin urmare, ca textul de lege criticat cere consimtamântul parintilor firesti si pentru încuviintarea adoptiei unei persoane care a dobândit capacitatea deplina de exercitiu. Curtea retine ca aceasta conditionare a încuviintarii adoptiei de exprimarea acordului parintilor firesti restrânge dreptul persoanei de a dispune de ea însasi, drept consacrat prin art. 26 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia “Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea însasi, daca nu încalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri”. Curtea constata, de asemenea, ca restrângerea exercitiului dreptului persoanei cu capacitate deplina de exercitiu de a dispune de ea însasi, prin dispozitia legala examinata, nu se justifica prin nici una dintre situatiile sau motivele pentru care prevederile art. 49 alin. (1) din Constitutie permit restrângerea prin lege a exercitiului unor drepturi sau libertati. Asadar, dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) din ordonanta de urgenta a Guvernului, în masura în care conditioneaza încuviintarea adoptiei persoanei care a dobândit capacitatea deplina de exercitiu de exprimarea consimtamântului parintilor firesti, sunt contrare si prevederilor art. 49 alin. (1) din Constitutie. Aceasta solutie a Curtii se poate întemeia si pe prevederile Pactului international cu privire la drepturile civile si politice, ratificat de România în anul 1974. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 16 din acest pact “Orice om are dreptul de a i se recunoaste pretutindeni personalitatea juridica”, iar, potrivit art. 24, pentru copil, masurile de ocrotire din partea familiei, a societatii si a statului, sunt justificate numai de conditia sa de minor. Pentru considerentele aratate urmeaza ca exceptia de neconstitutionalitate sa fie admisa. Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 2 alin. (2), al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/ 1992, republicata, cu majoritate de voturi, CURTEA În numele legii D E C I D E: Admite exceptia de neconstitutionalitate, ridicata de Anton Tudor în Dosarul nr. 139/2001 al Tribunalului Brasov - Sectia civila, si constata ca dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/1998, sunt neconstitutionale în ceea ce priveste cerinta exprimarii consimtamântului parintilor firesti pentru încuviintarea adoptiei persoanei care a dobândit capacitate deplina de exercitiu. Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. Definitiva si obligatorie. Pronuntata în sedinta publica din data de 9 octombrie 2001. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Florentina Geangu 186

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Sectia penala a Tribunalului Decizie nr. 77 din 15 februarie 1993 Savârsirea unei perversiuni sexuale asupra unei minore. Prin sentinta penala nr. 771/1993 a Judecatoriei Sibiu inculpatii R.G. si F.M. au fost condamnati la 4 ani si 2 luni, respectiv 4 ani si 3 luni închisoare pentru comiterea infractiunii de perversitate sexuala si la 1 an si 2 luni, respectiv 1 an si 3 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de coruptie sexuala. În baza art. 33 lit. b si art. 34 lit. a Codul penal, s-a dispus ca inculpatii sa execute pedeapsa cea mai grea, sporita la 4 ani si 3 luni, respectiv la 4 ani si 7 luni închisoare. Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut, în fapt, ca în seara de 11 iunie 1991 inculpatii si un cetatean pe nume Sorin (neidentificat pâna în prezent si netrimis în judecata), prin amenintari, si violente, au obligat partea vatamata A.D, în vârsta de 15 ani, sa întretina relatii sexuale pe cale bucala. Faptele inculpatilor au cauzat victimei suferinte morale, traume sufletesti, existând chiar si pericolul sinuciderii. Împotriva acestei sentinte au declarat recurs inculpatul R.G. si partea vatamata A.D. Inculpatul a criticat hotarârea pentru gresita sa condamnare pentru infractiunea de perversiune sexuala, pentru ca nu s-a produs scandal public si pentru condamnarea sa prea aspra, solicitând suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau dispunerea executarii pedepsei la locul de munca. A solicitat si achitarea pentru coruptie sexuala. Partea civila a solicitat, prin recurs, acordarea unei sume de 7.500 lei, reprezentând contravaloarea transportului la organele de urmarire penala si la instanta. Examinând hotarârea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, precum si din oficiu cu privire la aspectele de legalitate si temeinicie ale acestuia, tribunalul constata ca: ambele recursuri sunt fondate în parte sub unele din motivele invocate si din oficiu instanta constata si existenta altor motive, pentru care aceste recursuri vor fi admise, cu extinderea recursului si în ce-l priveste pe intimatul inculpat F.N. În completarea starii de fapt retinute de prima instanta, instanta de recurs a stabilit (fapt confirmat si prin declaratiile victimei), ca faptele s-au savârsit pe rând, de fiecare inculpat, la intervale de timp si la departare de grup ce nu permitea ca ceilalti sa observe ce se savârseste, si sa se ajute între ei. Sub acest aspect s-a aratat ca în mod gresit prima instanta a retinut agravanta prevazuta laart. 75 lit. a Codul penal si deci, prin admiterea recursului va fi înlaturata. În ce priveste încadrarea juridica a faptelor celor doi inculpati, tribunalul examinând continutul infractiunii prevazute de art. 201 alin. 2 raportat la art. 200 alin. 2 Cod penal, constata ca aceasta infractiune presupune, sub aspectul laturii obiective, o actiune de perversiune sexuala, iar pentru retinerea agravantei de la alin. 2 a art. 201 Codul penal, cerintele constau în aceea ca aceste acte sa se fi savârsit asupra unui minor si sa fi produs scandal public. Prin urmare, legiuitorul a incriminat ca forma agravata savârsirea unor astfel de acte asupra unui minor, astfel ca nu se poate retine ca aceasta agravanta ar constitui în mod separat si o alta infractiune, aceea de coruptie sexuala absorbita de infractiunea de perversiune sexuala în forma agravanta. În temeiul acestor considerente, se vor admite recursurile, iar ambii inculpati vor fi achitati pentru infractiunea prevazuta de art. 202 Codul penal. Sustinerea apararii ca nu s-ar fi produs scandal public nu poate fi retinuta pentru ca de faptele inculpatilor a luat cunostinta atât un martor cât si rudele victimei care au fost neplacut impresionate de cele întâmplate. Tribunalul socoteste fondat si recursul partii civile cu privire la majorarea cheltuielilor judiciare.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

187

Sectia penala a Curtii de apel Decizie nr. 5AA din 6 ianuarie 1998 Tentativa de viol - coruptie sexuala, situatie din care nu se poate retine concursul de infractiuni. Prin sentinta penala nr. 208 din 15 octombrie 1998, Tribunalul Botosani l-a condamnat pe inculpat pentru doua infractiuni de coruptie sexuala prevazute de art. 202 cu aplicarea art. 41-42 Cod penal. S-a retinut ca, în zilele de 8 mai si respectiv 12 mai 1998, inculpatul a ademenit cu bomboane doua fetite de 7 ani si le-a dus în locuinta sa, unde s-a dezbracat de pantaloni si a încercat sa întretina pe rând raporturi sexuale, producându-le leziuni specifice - respectiv congestie intensa a introitului vaginal si a mucoasei labiilor mici. Prin decizia penala nr. 5 din 6 ianuarie 1999, Curtea de Apel Suceava a admis apelul inculpatului si a recalificat faptele în doua tentative la infractiunile continuate de viol, prev. de art. 20 raportat la art. 197 alin. 1 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal, care absorb în continutul lor si elementele constitutive ale infractiunilor de coruptie sexuala. Actele obscene savârsite asupra unui minor se încadreaza în dispozitiile art. 202 Cod penal cât timp ramâne în acest stadiu de obscenitate. Daca însa faptuitorul merge mai departe, încercând raporturi sexuale prin constrângere, nu ne gasim în prezenta a doua infractiuni distincte, cea mai grava absorbind în continutul ei actele obscene care au fost comise în realizarea altui rezultat, respectiv violul.

Sectia penala a Curtii de apel Decizie nr. 431 din 23 octombrie 2000 Viol, victima care nu a împlinit vârsta de 14 ani, imposibilitatea retragerii plângerii de catre tatal victimei. Când victima violului este o minora care nu a împlinit vârsta de 14 ani retragerea plângerii de catre tatal acesteia nu este admisibila. Atât textulart. 197 alin. 4 cât si cel al art. 131 alin. 5 Cod penal exclud aceasta posibilitate. Prin sentinta penala nr. 579 din 23 iunie 2000 a Tribunalului Timis s-a dispus, în baza art. 10 lit. h raportat la art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedura penala, încetarea procesului penal fata de inculpatul V.V. pentru tentativa la infractiunea de viol, prevazuta de art. 20, 197 alin. 3 Cod penal. Instanta a retinut ca tatal partii vatamate în vârsta de 13 ani a declarat ca îsi retrage plângerea si nu are pretentii fata de inculpat. Împotriva sentintei a declarat apel Parchetul de pe lânga Tribunalul Timis criticând-o pentru nelegalitate în sensul ca nu se putea lua act de retragerea plângerii. Apelul este fondat. Curtea de Apel Timisoara a admis apelul, a desfiintat sentinta si a trimis cauza la instanta de fond pentru rejudecare. Retragerea plângerii nu era posibila, în primul rând, datorita interdictiei în acest sens stabilita în art. 197 alin. 4 Cod penal care stabileste ca actiunea penala se pune în miscare la plângere prealabila numai pentru fapta comisa în forma simpla (art. 197 alin. 1 Cod penal). Per a contrario, formele calificate se urmaresc din oficiu. În acest sens exista si formularea din art. 131 alin. 5 Cod penal, prin care se stabileste ca daca cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capaci188

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

tate restrânsa, actiunea penala se pune în miscare si din oficiu (daca nu exista plângere). Ori, în speta, partea vatamata este în vârsta de 13 ani, iar actiunea penala, punându-se în miscare din oficiu, exclude posibilitatea retragerii plângerii.

Sectia penala a Curtii de apel Decizie nr. 210 din 14 martie 2000 Infractiunea prevazuta de art. 201 cod penal, elementele constitutive, cerinta esentiala ca fapta sa se consume între persoane de sex diferit. Potrivit art. 201 Cod penal, constituie infractiunea de perversiuni sexuale, savârsirea de acte de perversiuni sexuale, care au produs scandal public. O conditie esentiala, fara de care nu exista aceasta infractiune, este aceea ca ea sa se consume între persoane de sex diferit. Prin sentinta penala nr. 80 din 19 ianuarie 1999 a Judecatoriei Cluj-Napoca a fost condamnat inculpatul R.R. pentru savârsirea infractiunii de perversiuni sexuale prevazute de art. 201 alin. 2 raportat la art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal la o pedeapsa de 6 ani închisoare. S-a retinut ca în cursul anului 1998 inculpatul, aflându-se la domiciliul conjugal, de mai multe ori a întretinut, prin constrângere relatii sexuale orale cu fiul sau minor. Tribunalul Cluj, prin decizia penala nr. 611 din 2 iulie 1999, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat. Împotriva acestei solutii a promovat recurs inculpatul, solicitând reducerea pedepsei. Recursul declarat este fondat, dar pentru alte motive decât cele invocate de inculpat. În actul de sesizare a instantei fapta a fost încadrata ca infractiune de perversiune sexuala prevazuta de art. 201 alin. 2 raportat la art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal. Prin acte de perversiuni sexuale se înteleg orice acte nefiresti în legatura cu viata sexuala, altele decât cele prevazute de art. 200 Cod penal. O conditie esentiala si fara de care nu exista aceasta infractiune, este aceea ca ea se consuma între persoane de sex diferit. Cu alte cuvinte, daca actele nefiresti legate de viata sexuala au loc între persoane de acelasi sex, ele constituie infractiune prevazuta de art. 200 Cod penal. De aceea încadrarea juridica data prin rechizitor si mentinuta de instantele de fond si apel, nu este corecta, urmând ca în baza art. 334 Cod procedura penala, sa se procedeze la schimbarea încadrarii juridice în infractiunea de relatii sexuale între persoane de acelasi sex, în forma calificata prevazuta de art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal, întrucât partea vatamata este un minor aflat în imposibilitatea de a se apara.

Parchete Rezolutie nr. 811P din 24 februarie 1997 Abandonarea copilul nou-nascut, în casa scarii unui bloc, în apropierea usilor apartamentelor. Fapta învinuitei de a lasa (abandona) copilul nou-nascut, în casa scarii unui bloc, în apropierea usilor apartamentelor, nu constituie infractiune de pruncucidere, prevazuta de art. 177 Cod penal, Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

189

întrucât asupra noului-nascut nu s-au exercitat acte de violenta si nici alte manevre de curmare a vietii, iar tentativa la aceasta infractiune nu este incriminata. Fapta sa nu constituie nici tentativa la infractiunea de omor calificat, prevazuta de art. 174 combinat cu art. 175 lit. c si d Cod penal, întrucât învinuita nu a exercitat acte violente asupra victimei si nici infractiunea de punere în primejdie a unei persoane în neputinta de a se îngriji, prevazuta de art. 314 Cod penal, deoarece nu s-a realizat latura obiectiva a acestei infractiuni, care cuprinde actiunea-inactiunea sub forma unor manifestari alternative, cum ar fi parasirea, alungarea, lasarea fara ajutor sau punerea în pericol iminent a vietii, sanatatii sau integritatii corporale.

Sectia penala a Tribunalului Suprem Decizie nr. 867 din 13 aprilie 1983 Omor calificat. Pruncucidere. Prin sentinta penala nr. 55/1982 a Tribunalului Judetean Buzau, inculpata N.V. a fost condamnata pentru savârsirea infractiunii de pruncucidere prevazuta de art. 177 Cod penal, prin schimbarea încadrarii juridice din infractiunea de omor calificat prevazuta de art. 174 raportata la art. 175 lit. c Cod penal. Instanta a retinut ca, în ziua de 29 mai 1982, în jurul orei 9, inculpata a dat nastere, la domiciliul sau, unui copil, fara sa fie asistata de vreo persoana. Imediat dupa nastere, a înfasurat noul-nascut într-un pulover, dupa care l-a abandonat lânga un gard în apropierea locuintei sale. Scâncetul copilului a fost auzit de o martora care, recunoscând puloverul, i-a atras atentia inculpatei ca daca nu va lua copilul din locul unde l-a abandonat, va anunta organele de militie. Inculpata a luat copilul si ajungând în locuinta, l-a sugrumat cu o basma dupa care l-a îngropat în apropierea casei. Din raportul de expertiza medico-legala rezulta ca inculpata a nascut un copil viu, la termen, iar moartea s-a datorat asfixiei mecanice prin strangulare, dupa nastere copilul a trait 1-2 ore. Recursul declarat în cauza de catre procuror este întemeiat. Potrivit art. 177 Cod penal, infractiunea de pruncucidere se comite în cazul când uciderea noului nascut a fost savârsita imediat dupa nastere, de catre mama aflata într-o stare de tulburare pricinuita de nastere. Din materialitatea faptelor, asa cum se desprind din probele dosarului, rezulta ca inculpata nu se afla într-o stare de tulburare pricinuita de nastere, ci a ucis copilul în mod deliberat. Faptul ca inculpata a urmarit uciderea noului nascut îl dovedeste atât comportarea sa anteroara, cât si cea ulterioara evenimentului nasterii. Astfel, inculpata a ascuns sarcina, fara a aduce la cunostinta acest lucru nici organelor medicale de specialitate pe care era obligatav sa le încunostinteze ca a ramas însarcinata, pentru a fi luata în evidenta si a i se acorda asistenta medicala cuvenita, si nici chiar sotului sau. În ziua când a avut loc nasterea, inculpata nu a spus nimanui despre acest lucru, iar dupa ce a dat nastere copilului, convinsa fiind ca nimeni nu are cunostinta despre acest lucru, l-a abandonat într-un loc putin circulat, sperând ca, în acest fel, nu va fi descoperita. Dupa ce a ridicat copilul din locul unde l-a abandonat, în momentul în care a ajuns acasa, inculpata l-a sugrumat cu ajutorul unei basmale si cu mâinile si pentru a sterge orice urma, a îngropat cadavrul în gradina. Atare actiuni demonstreaza, neîndoielnic, intentia deliberata si persistenta inculpatei în uciderea copilului, ceea ce exclude starea de tulburare sub imperiul careia sa fi fost comisa fapta. 190

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Ca atare, prima instanta a dat faptei o gresita încadrare juridica în infractiunea de pruncucidere, inculpata savârsind infractiunea de omor calificat prevdzutd de art. 175 lit. c. Cod penal.

Sectia civila a Tribunalului Decizie nr. 158 din 7 februarie 1990 Ocrotirea minorilor. Domiciliul. Cererea parintelui de a-i fi înapoiat. În principiu, parintii au dreptul sa ceara înapoierea copilului de la orice alta persoana care îl tine fara drept. Totusi instanta judecatoreasca poate sa respinga cererea daca înapoierea este contrara intereselor copilului (art. 103 din Codul familiei). În situatia în speta, supusa judecatii, reclamantul, în timpul casatoriei sale, a întretinut legaturi de concubinaj cu alta femeie, care - în anul 1982, a dat nastere unui copil de sex feminin, minora fiind crescuta de la nastere de mama ei si de parintii acesteia, adica de bunicii materni. Dupa decesul mamei sale - în anul 1989 - minora ramânând la bunici, reclamantul, care între timp reluase legaturile conjugale, a solicitat, în calitate de tata, sa-i fie înapoiata, actiunea care a fost respinsa, solutie confirmata în recurs. În acest sens s-a motivat, pe de o parte, ca minora, ramânând dupa decesul mamei sale la bunicii materni, între ei s-au statornicit legaturi de profunda afectiune, iar, pe de alta parte, ca ar fi în detrimentul minorei sa fie redata tatalui ei pentru ca, pe lânga lipsa unor conditii optime de viata pe care, spre deosebire de bunicii materni, i le-ar putea asigura reclamantul, ar fi privita cu dusmanie întrucât este rodul legaturilor de concubinaj datorita carora familia reclamantului a fost dezmembrata timp îndelungat (de 9 ani). În consecinta, s-a apreciat ca interesul minorei impune ca ea sa fie lasata în continuare la bunicii materni spre crestere si educare.

Sectia penala a Curtii de apel Decizie nr. 456 din 28 septembrie 1995 Abandon de familie, obligarea inculpatului si la plata pensiei de întretinere restanta inadmisibilitate. Prin sentinta penala nr. 2763/1994 Judecatoria Tecuci condamnându-l pe inculpatul A.P. la 6 luni închisoare pentru comiterea infractiunii de abandon de familie prev. deart. 305 lit. c Cod penal, l-a obligat în mod gresit si la plata pensiei de întretinere restanta în suma de 99.600 lei catre partea civila M.P. din moment ce aceasta avea deja un titlu executoriu, respectiv sentinta civila de obligare la pensie de întretinere pentru cei doi copii minori rezultati din casatorie. Infractiunea de abandon de familie nu este susceptibila în principiu de repararea prejudiciului produs (plata pensiei de întretinere restanta) pentru ca în aceasta situatie s-ar ajunge la o dubla obligare a inculpatului la plata acesteia, o data în cadrul titlului executoriu (sentinta civila de obligare la pensie) si a doua oara pe baza sentintei penale de condamnare a inculpatului.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

191

Sectia de contencios administrativ a C.S.J. Decizie nr. 586 din 6 martie 1998 Autoritate tutelara. Decizie privind instituirea tutelei unui minor. Act având caracteristicile unui act administrativ supus atât controlului administrativ, cât si controlului instantei de contencios administrativ. Decizia de instituire a tutelei, emisa în executarea atributiilor sale de catre autoritatea tutelara, constituie un act juridic care produce efecte în sfera relatiilor specifice dreptului familiei, dar are caracteristicile unui act administrativ supus atât controlului administrativ, cât si controlului judiciar în baza art. 1 din Legea nr. 29/1990. Reclamantii N.V. si N.L. au cerut anularea deciziei nr. 288 din 31 mai 1994 a Primariei Sectorului 1 Bucuresti Serviciul autoritate tutelara, prin care G.A. a fost numita în calitate de tutore al minorului M.A. nascut la 15 decembrie 1986. Totodata, au cerut obligarea organului administrativ sa emita decizie de numire a reclamantilor în calitate de tutore al minorului. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de Contencios Administrativ, prin sentinta civila nr. 328 din 8 aprilie 1997, a respins actiunea ca inadmisibila. Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea de Apel a stabilit ca reclamantii nu au un drept recunoscut de lege, în sensul art. 1 din Legea nr. 29/1990, asa încât actiunea reclamantilor de anulare a deciziei nr. 288 din 31 mai 1994 prin care matusa materna a fost numita tutorele minorului M.A. este inadmisibila. Prima instanta considera ca reclamantii pot avea numai un interes pentru obtinerea calitatii de tutor, ceea ce este insuficient pentru solutionarea actiunii pe calea contenciosului administrativ. Cu privire la cel de-al doilea capat de actiune, privind numirea reclamantilor în calitate de tutore al minorului, Curtea de Apel a stabilit ca cererea excede cadrul Legii nr. 29/1990. Împotriva acestei hotarâri au declarat recurs reclamantii, cu motivarea ca au interes în calitate de bunici ai minorului, dar si un drept recunoscut de lege sa ceara anularea deciziei prin care G.A. a fost numita tutore al minorului ramas orfan. Recursul este întemeiat. Potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990, orice persoana fizica sau juridica daca se considera vatamata în drepturile sale recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. În cauza, primarul sectorului 1 Bucuresti, prin dispozitia nr. 288 din 31 mai 1994, a instituit tutela minorului M.A. numind în calitate de tutore pe G.A., matusa materna a minorului. Autoritatea tutelara, ca organ cu atributii specifice, exercita aceste atributii care tin atât de dreptul familiei cât si de dreptul administrativ, prin acte administrative precum si fapte si operatii tehnice materiale. Decizia de instituire a tutelei, emisa în exercitarea atributiilor sale de catre autoritatea tutelara, constituie un act juridic care produce efecte, în primul rând, în sfera relatiilor specifice dreptului familiei, dar are caracteristicile unui act administrativ supus atât controlului administrativ, cât si controlului judiciar în baza art. 1 din Legea nr. 29/1990. Dispozitiile art. 60 din Codul familiei prevad expres necesitatea controlului ierarhic tocmai da-torita efectelor specifice pe care le produc actele administrative emise de catre autoritatile tutelare în sfera dreptului familiei, deci existenta acestora nu poate exclude controlul judiciar asupra acestor acte. Pe de alta parte, în conditiile în care, prin legea administratiei locale nr. 69/1991, organizarea 192

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

si functionarea administratiei publice se întemeiaza pe principiile autonomiei locale si descentralizarii, cu atât mai mult se impunea existenta controlului legalitatii actelor administrative exercitat de instantele de contencios administrativ. Fata de cele constatate, prima instanta în mod gresit a stabilit ca actiunea formulata de M.V. bunica paterna a minorului si G.A. matusa, este inadmisibila. Dimpotriva, reclamantele, rude apropiate ale minorului N.A. si care l-au avut în îngrijire o perioada de timp, pot cere anularea actului mentionat pe calea contenciosului administrativ. În consecinta se va admite recursul, se va casa sentinta atacata si se va trimite cauza pentru rejudecare aceleiasi instante.

Sectia civila a Tribunalului Suprem Decizie nr. 88 din 18 ianuarie 1990 Ocrotirea minorilor, încredintarea acestora odata cu pronuntarea divortului unei institutii de ocrotire, admisibilitate. Printre dispozitiile luate de instanta odata cu pronuntarea desfacerii casatoriei este si cea privind mentinerea masurilor de ocrotire a minorilor care fusesera încredintati unei institutii de ocrotire de catre Comisia pentru Ocrotirea Minorilor, urmînd ca pe perioada vacantelor sa fie încredintati tatalui spre crestere si educare. În raport de prevederile art. 42 alin. 2 din Codul familiei, aceasta dispozitie trebuie înteleasa ca o masura luata chiar de instanta, în sensul ca pentru motive temeinice au fost încredintati unei institutii de ocrotire respectiv unei case de copii scolari. Fata de aceasta situatie, se impune, totodata, ca instanta sa stabileasca contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a celor trei minori încredintati casei de copii scolari, avîndu-se în vedere dispozitiile art. 42 alin. 3 din Codul familiei. De aceea, mama urma sa fie obligata si ea la plata contributiei catre institutia de ocrotire si nu mai trebuia sa fie obligata si la plata pensiei de întretinere pentru minori, catre tatal acestora, cum gresit a hotarît judecatoria.

Sectia civila a Curtii de apel Decizie nr. 560 din 8 aprilie 1994 Legaturi personale cu minorul. Dreptul parintelui. Continut. Dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu minorul, prevazut de art. 43 alin. 3 Cod familiei, nu poate fi limitat decât în situatia în care acest drept a fost exercitat în mod abuziv. Daca nu se dovedeste aceasta împrejurare în concret a dreptului parintelui nu trebuie stânjenita prin prezenta obligatorie a celuilalt parinte, comunicarea dintre parinte si copil urmând sa aiba loc în mod firesc, fara nici o restrângere. Prin sentinta civila nr. 14/1993, Judecatoria sectorului 3 Bucuresti a admis actiunea formulata de reclamantul O.I. împotriva pârâtei G.C., a stabilit programul de vizitare al minorei D., nascuta la 27.09.1991, de catre tata, pentru duminica între orele 10,00-19,00, din doua în doua saptamâni. Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

193

Prin decizia civila nr. 643A/3.12.1993, Tribunalul Municipiului Bucuresti - sectia a III-a civila a admis apelul reclamantului, a schimbat sentinta Judecatoriei, în sensul încuviintarii reclamantului sa ia cu sine pe minora, cu obligatia lui de a o readuce la domiciliul pârâtei la sfârsitul programului. Împotriva deciziei tribunalului a formulat recurs pârâta Z.C., solicitând stabilirea programului de vizitare a minorei D., în vârsta de 2 ani si 3 luni, de catre pârâtul G.I., la 2 ore, la 2 saptamâni, fara drept de luare a copilului de catre tata. S-a aratat ca în raport de vârsta copilului, care are un program strict de masa, joaca si somn, separarea lui de mama i-ar putea provoca traume psihice, cu consecinte pentru toata viata, mai ales ca nu si-a cunoscut tatal pâna acum. Recursul nu este fondat. Solutia tribunalului este legala si temeinica, întrucât a aplicat corect prevederile art. 43 alin. 3 Cod familiei. În aplicarea acestor dispozitii legale, pentru a i se da posibilitatea parintelui de a întretine legaturi persoane cu minorul ce nu i-a fost încredintat, se impune ca exercitarea în concret a acestui drept sa nu fie stânjenita de prezenta permanenta a celuilalt parinte, comunicarea dintre cei doi trebuind sa aiba loc în mod firesc, fara nici o restrângere. O astfel de comunicare se poate realiza, de regula, în afara domiciliului copilului si al parintelui caruia i-a fost încredintat, fara asistenta acestuia. Nu este de admis ca tatal, care are alta specialitate decât pediatria, nu poate asigura o supraveghere deplina copilului sau, care, într-adevar, are o vârsta frageda si o evolutie normala. Pentru aceste considerente, recursul va fi respins, ca nefondat.

Sectia civila a Curtii de apel Decizie nr. 1722 din 9 noiembrie 1998 Încredintare minori, criterii ce trebuie avute în vedere. Interesele copiilor minori care trebuie sa fie avute în vedere cu ocazia încredintarii sunt legate de vârsta acestora, de comportarea parintilor înainte de desfacerea casatoriei, de gradul de atasament si de grija pe care parintii au manifestat-o fata de copii, de legaturile afective care exista între parinti si copii. În cauza, copii sunt la vârste, cuprinse între 11 si 13 ani, care nu reclama în mod special supravegherea materna de care, oricum, nu au beneficiat în perioada în care s-au aflat numai sub îngrijirea pârâtei. Faptul ca minorii si-au exprimat în mod constant dorinta de a fi încredintati tatalui este o consecinta a comportamentului necorespunzator pe care pârâta l-a avut si reprezinta, pe de alta parte, un indiciu cu privire la afectiunea pe care acesta o poarta tatalui. Este corect considerentul retinut de instantele anterioare, potrivit caruia copiii au nevoie de grija si afectiunea materna, cum nu este mai putin adevarat ca acestia au nevoie în egala masura de grija si afectiunea paterna. Aceasta constituie, însa, normalitatea vietii de familie de care cei trei copii au fost lipsiti, mai întâi, prin plecarea tatalui si apoi, prin plecarea mamei. Dupa acest din urma moment, copiii au avut parte de o mai buna îngrijire si atentie fapt ce le-a întarit dorinta de a ramâne cu tatal lor, chiar daca conditiile materiale - relevate în urma cercetarii locale - nu sunt dintre cele mai bune. În aceste împrejurari, mentinerea masurii încredintarii minorilor pârâtei ar constitui o solutie formala, a carei executare nu s-ar putea realiza, cu atât mai mult cu cât dorinta copiilor nu le afecteaza interesele, ocrotirea parinteasca oferita de tata fiind corespunzatoare.

194

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Sectia civila a Curtii de apel Decizie nr. 219 din 29 ianuarie 1997 Dreptul familiei, obligatie de întretinere, caracter, recuperare a cheltuielilor. Potrivit art. 95 Codul familiei, obligatia de întretinere este strict personala, ea se stinge numai prin moartea debitorului sau cea a creditorului, încât, în principiu este netransmisibila. Singura exceptie de la aceasta regula este aceea ca obligatia de întretinere se transmite asupra mostenitorilor persoanei obligate la întretinere sau asupra acelei persoane care l-a întretinut pe minor fara sa fi avut o asemenea îndatorire în conditiile art. 96 din Codul familiei. În consecinta, persoana obligata la plata pensiei de întretinere nu se poate elibera de îndatorirea legala transmitând-o altei persoane. Cu toate acestea, caracterul personal si netransmisibil al obligatiei de întretinere nu exclude posibilitatea de a fi executata prin mandat sau, pe timpul unei împiedicari, de o alta persoana în numele celei obligate si pentru ea, din proprie initiativa. În aceste situatii, persoana care a prestat întretinerea poate pretinde despagubiri de la cel obligat legal, fie în virtutea contractului de mandat (expres sau tacit) potrivit art. 1574 Cod civil, fie a gestiunii de interese (art. 99 Cod civil). Astfel, bunicul, care întretine copilul minor al fiului sau, desi nu are aceasta îndatorire, poate pretinde a fi despagubit cu cheltuielile facute, numai daca nu a înteles sa faca o liberalitate. În speta, actiunea bunicilor materni, care în urma decesului fiicei lor au întretinut nepotul timp de mai multi ani, tatal fiind total dezinteresat, este întemeiata, acesta urmând sa plateasca despagubiri.

Curtea Constitutionala Decizie nr. 47 din 23 martie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23-30 cuprinse în cap. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate, republicata Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate, exceptie ridicata din oficiu de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ în Dosarul nr. 461/1998 aflat pe rolul aceleiasi instante. Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 16 martie 1999, în prezenta Comisiei judetene pentru protectia copilului de pe lânga Consiliul Judetean Ialomita, reprezentata prin Elena Grecu, consilier juridic, precum si a lui Constantin Constantin, reprezentantul legal al minorului, fiind consemnate în încheierea din acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 23 martie 1999. C U R T E A, având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele: Prin Încheierea din 12 mai 1998, pronuntata în Dosarul nr. 461/1998, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate, exceptie ridicata din oficiu de aceeasi instanta. În motivarea exceptiei instanta considera, în esenta, ca dispozitiile art. 17 si 18 din Ordonanta Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

195

de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 contravin prevederilor art. 45 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta în realizarea drepturilor lor", deoarece fata de copiii care au savârsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspund penal, aceste dispozitii prevad aceleasi masuri educative ca si cele din Codul penal, pentru minorii care raspund penal. Instanta considera ca dispozitiile atacate contravin si prevederilor art. 20 din Constitutie, potrivit carora "Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte", iar daca exista neconcordanta între acestea si legile interne, au prioritate reglementarile internationale. Instanta arata ca reglementarea tratamentului minorilor care au savârsit o fapta prevazuta de legea penala, dar nu raspund penal, nu corespunde cerintelor art. 37 lit. b) si ale art. 40 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 si ratificata de România prin Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990. Autoarea exceptiei apreciaza ca masurile educative prevazute la art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 nu sunt masuri specifice categoriei de minori care nu raspund penal pentru faptele lor si deci ele nu reprezinta o protectie reala a minorului. De asemenea, se sustine ca actul normativ nu a preluat din Codul penal prevederile care garanteaza dreptul copilului la aparare, ci doar prevederile referitoare la "obligatia de a se prezenta comisiei raportul referitor la ancheta psihosociala a copilului". Acest raport trebuie sa cuprinda si date referitoare la discernamântul copilului, însa "specialistul serviciului public specializat, care întocmeste acest raport, nu este în masura sa se pronunte în legatura cu acesta". Instanta de judecata îsi motiveaza exceptia de neconstitutionalitate aratând ca dispozitiile legale nu au reglementat o protectie speciala a copiilor aflati în dificultate si ca institutiile de ocrotire a acestor copii nu sunt înfiintate înca. Centrele de reeducare prevazute în Codul penal sunt organizate si functioneaza în conformitate cu Decretul nr. 545/1972 privind, executarea masurii educative a internarii minorilor infractori într-un centru de reeducare. Internarea minorilor care nu raspund penal "în astfel de centre este exclusa". Legislatia în vigoare, se arata în finalul amplei si aprofundatei motivari a instantei, reglementeaza organizarea si functionarea exclusiva a unor forme de învatamânt special pentru integrarea copiilor cu cerinte educative speciale. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost solicitate punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata pentru urmatoarele considerente: a) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 a fost modificata prin Legea nr. 108 din 2 iunie 1998 pentru aprobarea respectivei ordonante. Astfel s-a inclus în corpul acesteia un capitol nou, intitulat "Masuri educative fata de copilul care a savârsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde penal". De asemenea, a fost modificat atât art. 17, fiind completat cu 5 alineate noi (17•-17…), "care, desi reiau, în buna parte, prevederi ale Codului penal, contin totusi diferentieri cu privire la masurile educative pentru cele doua categorii de minori", cât si art. 18, prin eliminarea prevederii "Masurile educative si modalitatile aplicarii acestora sunt cele prevazute de legea penala". Asadar, exceptia de neconstitutionalitate vizeaza "un text legislativ în prezent depasit". b) Se arata ca este neîntemeiata sustinerea instantei potrivit careia ordonanta de urgenta contravine dispozitiilor art. 40 din Conventia cu privire la drepturile copilului, întrucât nu se prevede o procedura care sa asigure "dreptul la aparare" pentru minori si pentru ca din Comisia pentru protectia minorilor nu face parte si un reprezentant al justitiei. Este adevarat ca în conventie se prevede obligatia ca orice minor sa beneficieze de o "asistenta juridica sau orice alta asistenta corespunzatoare", iar cauza sa fie examinata de catre o "autoritate sau o instanta judiciara corespunzatoare". Însa, se apreciaza în punctul de vedere examinat, notiunea de "copil", în sensul conventiei, are în vedere minorul pâna la vârsta de 18 ani, iar garantiile procesuale "ar urma sa-si gaseasca aplicare, în mod obligatoriu, numai în cadrul unui proces, în situatia categoriei de minori 196

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

infractori ce poarta raspundere pentru faptele savârsite". În speta însa copiii aflati în dificultate sunt supusi numai unor masuri educative luate de o comisie administrativa, fara procedura specifica unui proces, care ar face necesara aplicarea "garantiilor procesuale". c) Cu privire la critica potrivit careia dispozitiile art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 contravin prevederilor art. 45 alin. (1) din Constitutie, se sustine ca acest text constitutional are valoare de principiu si este aplicabil pentru toate domeniile, iar adoptarea ordonantei în discutie, precum si ratificarea conventiei mentionate nu fac decât sa confirme preocuparea statului român pentru realizarea obiectivului cuprins în textul constitutional indicat. Guvernul, în punctul sau de vedere, arata, de asemenea, ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata pentru urmatoarele motive: a) Cu privire la critica autoarei exceptiei, potrivit careia dispozitiile art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 contravin prevederilor art. 45 alin. (1) din Constitutie, se arata ca prevederile acestor texte referitoare la masurile educative "se înscriu în regimul de protectie al unei categorii de copii aflati în dificultate". Normele ce reglementeaza aceste masuri "tind sa realizeze echilibrul între nevoile de reintegrare sociala ale copilului, aflat într-o situatie particulara întrucât a comis o fapta prevazuta de legea penala, si nevoile fundamentale ale comunitatii de protectie împotriva faptelor antisociale". Deci masurile educative la care se refera art. 17 si 18, desi "se regasesc sub aceeasi denumire si continut în Codul penal, nu au natura juridica a sanctiunilor de drept penal". Fara a fi consecinte ale raspunderii penale, aceste masuri pot servi intereselor de formare si reintegrare sociala a copilului care a savârsit fapte antisociale. Potrivit punctului de vedere al Guvernului, reglementarea masurilor educative, ca masuri de protectie a copilului care nu raspunde penal, este susceptibila de perfectionare, în special în directia "masurilor aplicate în comunitate si crearea unor institutii specializate în formarea si educarea copiilor aflati în astfel de situatii". b) Referitor la critica potrivit careia sunt încalcate dispozitiile art. 37 lit. b) din Conventia au privire la drepturile copilului, se sustine ca aceasta nu este întemeiata, pentru ca, prin hotarâri, Comisia pentru protectia copilului poate lua "masurile educative privative de libertate numai cu avizul procurorului, individualizându-le în functie de criterii strict delimitate". Se mai sustine ca aceste hotarâri sunt supuse controlului judecatoresc potrivit art. 29 din ordonanta. Astfel, se asigura si "respectarea uneia dintre garantiile prevazute în art. 40 alin. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului". Existenta "unei proceduri în fata Comisiei pentru protectia copilului, si nu în fata instantelor judecatoresti, este armonizata cu prevederea art. 40 alin. 3 lit. b) din conventie. Mai mult, ordonanta de urgenta a Guvernului privind protectia copilului aflat în dificultate, în întregul ei, reflecta cerintele cuprinse în art. 40 alin. 4 din conventie". În final se conchide ca "regimul masurilor educative instituit prin ordonanta este perfectibil, în sensul promovarii masurilor neprivative de libertate, ca un reflex al noii legislatii europene în domeniu, în contraponderea masurilor educative privitoare la internare". Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere. C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecatorului-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului si dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Conventiei cu privire la drepturile copilului, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost legal sesizata. I. Prin Încheierea din 12 mai 1898 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate. Textele atacate au urmatorul cuprins: - Art. 17: "(1) Fata de copilul aflat în situatia prevazuta la art. 16, Comisia pentru protectia Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

197

copilului este obligata sa ia o masura educativa, la sesizarea oricarei persoane, a procurorului, a organelor de politie sau a parintilor acestuia. (2) În stabilirea masurii educative, Comisia pentru protectia copilului va tine seama de gradul de pericol social al faptei savârsite, de dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului, de comportarea lui, de conditiile în care a fost crescut si în care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze personalitatea acestuia. - Art. 18: (1) Masurile educative si modalitatile aplicarii acestora sunt cele prevazute de legea penala, care se aplica corespunzator vârstei si gradului de maturitate a copilului, în vederea respectarii interesului superior al acestuia: (2) În cazul stabilirii masurii libertatii supravegheate, Comisia pentru protectia copilului poate dispune încredintarea supravegherii copilului Serviciului public specializat pentru protectia copilului." Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, prin Legea nr. 108 din 2 iunie 1998 s-au adus modificari si completari Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997. Dispozitiile art. 17 si 18 au fost reformulate, noile texte fiind sistematizate în cadrul unui nou capitol, intitulat "Masuri educative fata de copilul care a savârsit, o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde penal". Art. 17 a fost completat cu cinci articole noi, care au preluat dispozitiile cuprinse la art. 101106 din Codul penal, cu unele modificari nesemnificative. În baza aceleiasi legi, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 a fost republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, dându-se articolelor o noua numerotare, iar dispozitiile modificatoare analizate sunt cuprinse la art. 23-30 din cap. III, al carui titlu este mentionat mai sus. Aceste dispozitii au urmatorul cuprins: - Art. 23: "(1) Copilul care a savârsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde penal, beneficiaza de protectie în conditiile prezentei ordonante de urgenta. (2) Nu raspunde penal copilul care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau care are vârsta între 14 si 16 ani, daca nu se dovedeste ca a savârsit fapta cu discernamânt. - Art. 24: (1) Fata de copilul aflat în situatia prevazuta la art 23 comisia va lua una dintre urmatoarele masuri educative: a) mustrarea; b) libertatea supravegheata; c) internarea într-un centru de reeducare; d) internarea într o institutie medical-educativa. (2) La stabilirea masurii educative comisia va tine seama de gradul de pericol social al faptei savârsite, de dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului, de comportarea lui, de conditiile în care a fost crescut si în care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze personalitatea acestuia. - Art. 25: Masura educativa a mustrarii consta în dojenirea copilului, în aratarea pericolului social al faptei savârsite, în sfatuirea copilului sa se poarte în asa fel încât sa dea dovada de îndreptare, atragându-i-se totodata atentia ca, daca va savârsi din nou o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i se va putea aplica o pedeapsa; - Art. 26: (1) Masura educativa a libertatii supravegheate, consta în lasarea copilului în libertate timp de un an, sub supraveghere deosebita. Supravegherea poate fi încredintata, dupa caz, parintilor, adoptatorului sau tutorelui copilului. Daca nici unul dintre acestia nu poate asigura supravegherea în conditii satisfacatoare, comisia dispune încredintarea supravegherii copilului, pe acelasi interval de timp, unei familii sau unei persoane de încredere, unul organism privat autorizat sau serviciului public specializat. (2) Persoana careia i s-a încredintat supravegherea copilului are obligatia de a veghea îndeaproape asupra comportarii acestuia, în scopul îndreptarii lui, precum si obligatia de a înstiinta, de îndata, comisia atunci când copilul se sustrage de la supraveghere, are purtari rele ori a savârsit din nou o fapta prevazuta de legea penala. (3) Comisia poate sa impuna copilului respectarea urmatoarelor obligatii: 198

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite; b) sa nu intre în legatura cu anumite persoane; c) sa frecventeze cu regularitate scoala sau un curs de calificare. (4) Comisia atrage atentia copilului asupra consecintelor comportarii sale. (5) Dupa luarea masurii libertatii supravegheate, comisia încunostinteaza scoala la care copilul învata. (6) Daca înauntrul termenului de supraveghere copilul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele ori savârseste din nou o fapta prevazuta de legea penala, comisia revoca masura libertatii supravegheate si ia fata de copil masura internarii într-un centru de reeducare sau într-o institutie medical educativa. - Art. 27: (1) Masura educativa a internarii copilului într-un centru de reeducare se ia în scopul reeducarii copilului, caruia i se asigura posibilitatea de a dobândi învatatura necesara si o pregatire profesionala, potrivit aptitudinilor sale. (2) Masura internarii se ia fata de copilul în privinta caruia ceielalte masuri educative sunt neîndestulatoare. - Art. 28: Masura internarii într-o institutie medical-educativa se ia fata de copilul care, din cauza starii sale fizice sau psihice, are nevoie de tratament medical si de un regim special de educatie. - Art. 29: (1) Masurile prevazute la art 27 si 28 se iau pe timp nedeterminat, însa nu pot dura decât pâna la împlinirea de catre copil a vârstei de 18 ani. Masura prevazuta la art 27 trebuie sa fie ridicata de îndata ce a disparut cauza care a impus luarea acesteia. Comisia, dispunând ridicarea masurii prevazute la art. 28, poate, daca este cazul, sa ia fata de copil masura internarii într-un centru de reeducare. (2) La data când copilul devine major, comisia poate dispune prelungirea internarii pe o durata de cel mult 2 ani, daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului internarii. - Art. 30: (1) Masurile educative prevazute, la art. 24 se iau la sesizarea procurorului, a organelor de politie, a scolii, a parintilor sau a oricarei persoane interesate. (2) Masurile educative prevazute la art. 24 lit. b)-d) se iau numai cu avizul procurorului. (3) La luarea masurilor educative, comisia va tine seama de gradul de pericol social al faptei savârsite, de dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului, de comportarea lui generala, de conditiile în care a fost crescut si în care a trait si de orice elemente de natura sa caracterizeze personalitatea acestuia." În practica sa jurisdictionala Curtea Constitutionala a statuat în mod constant ca, atunci când, dupa ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitia legala a fost modificata, exceptia poate sa fie examinata, daca textul legal, în noua sa redactare, conserva reglementarea initiala. De aceea, având în vedere si considerentele expuse mai sus, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23-30 cuprinse în cap. III "Masuri educative fata de copilul care a savârsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde penal" din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicata. II. Pentru a stabili în ce masura exceptia de neconstitutionalitate este întemeiata, Curtea urmeaza sa examineze prevederile legale atacate, spre a constata daca acestea sunt în concordanta cu dispozitiile art. 45 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta în realizarea drepturilor lor". Dispozitiile legale analizate îsi propun sa reglementeze protectia copilului aflat în dificultate care, desi savârseste fapte prevazute de legea penala, nu raspunde penal. Sediul materiei este Codul penal, care la art. 99 prevede ca minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu raspunde penal, iar minorul care are vârsta cuprinsa între 14 si 16 ani raspunde penal numai atunci când se dovedeste ca a savârsit fapta cu discernamânt. Aceste norme legale sunt în concordanta cu prevederile art. 40 pct. 3 lit. a) din Conventia cu privire la drepturile copilului (adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 si ratificata de România prin Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990), prevederi care au urmatorul cuprins: "Statele-parti se vor stradui sa promoveze adoptarea de legi, de proceduri, crearea de autoritati si institutii special concepute pentru copiii banuiti, acuzati Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

199

sau declarati ca ar fi comis încalcari ale legii penale, si în special: a) sa stabileasca o vârsta minima sub care copiii vor fi prezumati ca nu au discernamântul de a încalca legea penala." Asadar, minoritatea faptuitorului, în conditiile descrise mai sus, este o cauza care înlatura caracterul penal al faptei, pentru considerentul ca faptuitorul nu are capacitatea de a-si da seama de semnificatia sociala a actelor sale de conduita si de a-si controla comportamentul în raport cu aceste acte. Caracterul penal al faptei este înlaturat, în astfel de situatii, ca urmare a înlaturarii vinovatiei minorului în savârsirea faptei, iar vinovatia minorului este înlaturata, la rândul ei, din pricina insuficientei dezvoltari a facultatilor psihice, care face posibil ca minorul sa nu înteleaga caracterul si efectul faptelor sale si sa nu le poata stapâni. Însa, chiar daca fapta antisociala savârsita de un astfel de minor nu atrage raspunderea sa penala, ea trebuie sa constituie temeiul luarii fata de minor a unor masuri de ocrotire, care au un dublu caracter: acela de protectie sociala a minorilor fata de factori ce ar periclita dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor, precum si acela de aparare a societatii fata de pericolul proliferarii unor asemenea fapte. Este însa de retinut, fata de cele expuse mai sus, ca dispozitiile legale examinate nu se integreaza în spiritul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicata, si anume de ocrotire a minorilor aflati în dificultate. Aceasta pentru ca reglementarea asa-numitelor masuri educative reproduce în întregime prevederile art. 102-106 din Codul penal referitoare la: mustrare, libertatea supravegheata, internarea într-un centru de reeducare si internarea într-un institut medical-educativ. Aceste masuri educative aplicabile minorilor care raspund penal sunt însa sanctiuni de drept penal, la fel ca si pedepsele, alcatuind împreuna un sistem sanctionator special pentru minori, care functioneaza paralel cu sistemul sanctionator pentru majori. Având în vedere aceste considerente, Curtea constata ca dispozitiile art. 23-30 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicata, sunt neconstitutionale, întrucât prevad, pentru ocrotirea minorului care nu raspunde penal, aceleasi masuri educative ca si cele prevazute în Codul penal, natura juridica a acestora din urma fiind aceea de sanctiuni de drept penal. Sunt încalcate astfel dispozitiile art. 45 alin. (1) din Constitutie, în aplicarea carora legiuitorul ar fi trebuit sa reglementeze un regim special de protectie si de asistenta pentru categoria de copii aflati în dificultate care nu raspund penal, deosebit de regimul sanctionator al minorilor care raspund penal. Sunt relevante în acest sens dispozitiile art. 25 din ordonanta, în care sunt reproduse prevederile art. 102 din Codul penal, inclusiv sub aspectul referirii la savârsirea, din nou, a unei "infractiuni" si la posibilitatea aplicarii unei pedepse. Or, fata de minorul care nu raspunde penal nu se poate aplica o pedeapsa, putând fi luate, în stadiul actual al legislatiei, numai "Masurile privind protectia copilului aflat în dificultate", prevazute la cap. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate, republicata. Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 2 alin. (3), al art. 12 alin. (2), al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/ 1992, republicata, CURTEA În numele legii D E C I D E: Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Bucuresti Sectia de contencios administrativ în Dosarul nr. 461/1998, aflat pe rolul aceleiasi instante si constata ca sunt neconstitutionale dispozitiile art. 23-30 cuprinse în cap. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998. Definitiva si obligatorie. Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. Pronuntata în sedinta publica din data de 23 martie 1999. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, LUCIAN MIHAI 200

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului Organizatia Natiunilor Unite Conventia din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului (traducere) Republicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 314 din 13 iunie 2001

PREAMBUL Statele parti la prezenta conventie, având în vedere ca, în conformitate cu principiile proclamate de Carta Natiunilor Unite, recunoasterea demnitatii si a drepturilor egale si inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii în lume, având în vedere ca în Carta popoarele Natiunilor Unite au proclamat din nou încrederea lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea si valoarea persoanei umane si au hotarât sa promoveze progresul social si conditii mai bune de trai în contextul unei libertati sporite, recunoscând faptul ca Natiunile Unite, în Declaratia Universala a Drepturilor Omului si în pactele internationale privind drepturile omului, au proclamat si au convenit ca fiecare poate sa se prevaleze de drepturile si de libertatile enuntate de acestea, fara nici o deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, nationalitate si origine sociala, situatie materiala, statut la nastere sau alt statut, amintind faptul ca în Declaratia Universala a Drepturilor Omului Natiunile Unite au proclamat dreptul copiilor la îngrijire si asistenta speciale, având convingerea ca familia, ca unitate de baza a societatii si ca mediu natural destinat cresterii si bunastarii tuturor membrilor sai si, în special, a copiilor, trebuie sa beneficieze de protectia si de asistenta de care are nevoie pentru a-si putea asuma pe deplin responsabilitatile în cadrul societatii, recunoscând ca pentru dezvoltarea plenara si armonioasa a personalitatii sale copilul trebuie sa creasca într-un mediu familial, într-o atmosfera de fericire, dragoste si întelegere, tinând seama de faptul ca un copil trebuie sa fie pe deplin pregatit sa traiasca independent în societate si sa fie educat în spiritul idealurilor proclamate în Carta Natiunilor Unite si, în special, în spiritul pacii, demnitatii, libertatii, tolerantei, egalitatii si solidaritatii, având în vedere ca necesitatea de a extinde protectia speciala acordata copilului a fost enuntata în Declaratia de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului si în Declaratia drepturilor copilului, adoptata de Adunarea Generala la 20 noiembrie 1959, si a fost recunoscuta în Declaratia Universala a Drepturilor Omului, în Pactul international privind drepturile civile si politice (în special art. 23 si 24), în Pactul international privind drepturile economice, sociale si culturale (în special art. 10) si în statutele si instrumentele aplicabile ale institutiilor specializate si ale organizatiilor internationale preocupate de bunastarea copilului, având în vedere ca, asa cum s-a aratat în Declaratia drepturilor copilului, “data fiind lipsa sa de maturitate fizica si intelectuala, copilul are nevoie de protectie si îngrijire speciale, inclusiv de o protectie juridica adecvata, atât înainte cât si dupa nasterea sa”, reamintind dispozitiile Declaratiei cu privire la principiile sociale si juridice aplicabile protectiei si bunastarii copiilor, cu referire speciala la practicile în materie de plasament familial si de adoptie pe plan national si international, precum si Regulile minimale standard ale Natiunilor Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

201

Unite privind administrarea justitiei în cazul minorilor (Regulile de la Beijing), Declaratia privind protectia femeilor si copiilor în caz de stare de urgenta si de conflict armat, recunoscând ca în toate tarile lumii exista copii care traiesc în conditii extrem de dificile si care au nevoie de o atentie deosebita, tinând seama de importanta traditiilor si a valorilor culturale ale fiecarui popor în protejarea si dezvoltarea armonioasa a copilului, recunoscând importanta cooperarii internationale destinate îmbunatatirii conditiilor de trai ale copiilor din toate tarile si, în special, din tarile în curs de dezvoltare, convin dupa cum urmeaza:

PARTEA I ARTICOLUL 1 În sensul prezentei conventii, prin copil se întelege orice fiinta umana în vârsta de pâna la 18 ani, exceptând cazurile în care legea aplicabila copilului stabileste limita majoratului sub aceasta vârsta.

ARTICOLUL 2 1. Statele parti se angajeaza sa respecte si sa garanteze drepturile stabilite în prezenta conventie tuturor copiilor din jurisdictia lor, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, de nationalitate, apartenenta etnica sau originea sociala, de situatia materiala, incapacitatea fizica, de statutul la nastere sau de statutul dobândit al copilului ori al parintilor sau al reprezentantilor legali ai acestuia. 2. Statele parti vor lua toate masurile de protejare a copilului împotriva oricarei forme de discriminare sau de sanctionare pe considerente tinând de situatia juridica, activitatile, opiniile declarate sau convingerile parintilor, ale reprezentantilor sai legali sau ale membrilor familiei sale.

ARTICOLUL 3 1. În toate actiunile care privesc copiii, întreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private, de instantele judecatoresti, autoritatile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala. 2. Statele parti se obliga sa asigure copilului protectia si îngrijirea necesare în vederea asigurarii bunastarii sale, tinând seama de drepturile si obligatiile parintilor sai, ale reprezentantilor sai legali sau ale altor persoane carora acesta le-a fost încredintat în mod legal, si în acest scop vor lua toate masurile legislative si administrative corespunzatoare. 3. Statele parti vor veghea ca institutiile, serviciile si asezamintele care raspund de protectia si îngrijirea copiilor sa respecte standardele stabilite de autoritatile competente, în special cele referitoare la securitate si sanatate, la numarul si calificarea personalului din aceste institutii, precum si la asigurarea unei supravegheri competente.

ARTICOLUL 4 Statele parti se angajeaza sa ia toate masurile legislative, administrative si de orice alta natura necesare în vederea punerii în aplicare a drepturilor recunoscute în prezenta conventie. În cazul drepturilor economice, sociale si culturale statele parti se obliga sa adopte aceste masuri, fara a precupeti resursele de care dispun si, daca este cazul, în cadrul cooperarii internationale.

ARTICOLUL 5 Statele parti vor respecta responsabilitatile, drepturile si îndatoririle ce revin parintilor naturali 202

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

ai copilului sau, dupa caz si conform traditiei locale, membrilor familiei largite sau comunitatii, tutorilor sau altor persoane care au, prin lege, copii în îngrijire, de a asigura, de o maniera corespunzatoare capacitatilor în continua dezvoltare ale copilului, îndrumarea si orientarea necesare în exercitarea de catre copil a drepturilor recunoscute în prezenta conventie.

ARTICOLUL 6 1. Statele parti recunosc dreptul la viata al fiecarui copil. 2. Statele parti vor face tot ce le sta în putinta pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea copilului.

ARTICOLUL 7 1. Copilul se înregistreaza imediat dupa nasterea sa si are, prin nastere, dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetatenie si, în masura posibiliului, dreptul de a-si cunoaste parintii si de a fi îngrijit de acestia. 2. Statele parti vor veghea ca aplicarea acestor drepturi sa respecte legislatia lor nationala si obligatiile pe care acestea si le-au asumat în temeiul instrumentelor internationale aplicabile în materie, în special în cazul în care nerespectarea acestora ar avea ca efect declararea copilului ca apatrid.

ARTICOLUL 8 1. Statele parti se obliga sa respecte dreptul copilului de a-si pastra identitatea, inclusiv cetatenia, numele si relatiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fara nici o imixtiune ilegala. 2. În cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive ale identitatii sale, statele parti vor asigura asistenta si protectia corespunzatoare pentru ca identitatea acestuia sa fie restabilita cât mai repede posibil.

ARTICOLUL 9 1. Statele parti vor veghea ca nici un copil sa nu fie separat de parintii sai împotriva vointei acestora, excepând situatia în care autoritatile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare si cu respectarea legilor si a procedurilor aplicabile, ca aceasta separare este în interesul suprem al copilului. O astfel de decizie poate deveni necesara în cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, în cazul copiilor maltratati sau neglijati de parinti sau în cazul în care parintii traiesc separat si se impune luarea unei hotarâri cu privire la locul de resedinta a copilului. 2. În toate cazurile prevazute la paragraful 1. din prezentul articol toate partile interesate trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la dezbateri si de a-si face cunoscute punctele de vedere. 3. Statele parti vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre ei de a întretine relatii personale si contacte directe cu cei doi parinti ai sai, în mod regulat, exceptând cazul în care acest lucru contravine interesului suprem al copilului. 4. Când separarea rezulta din masuri luate de catre un stat parte, precum detentia, închisoarea, exilul, expulzarea sau moartea (inclusiv moartea, indiferent de cauza, survenita în timpul detentiei) ambilor parinti sau a unuia dintre ei ori a copilului, statul parte va furniza, la cerere, parintilor, copilului sau, dupa caz, unui alt membru al familiei informatiile esentiale despre locul unde se gasesc membrul sau membrii familiei, exceptând cazul în care divulgarea acestor informatii ar aduce prejudicii bunastarii copilului. Statele parti vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri sa nu antreneze prin ea însasi consecinte daunatoare pentru persoana sau persoanele interesate.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

203

ARTICOLUL 10 1. În conformitate cu obligatia ce revine statelor parti potrivit art. 9 paragraful 1., orice cerere depusa de un copil sau de parintii acestuia, în vederea intrarii într-un stat parte sau a parasirii acestuia în scopul reîntregirii familiei, va fi examinata de statele parti cu bunavointa, umanism si cu operativitate. Statele parti vor veghea, de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri sa nu antreneze consecinte nefaste asupra solicitantilor si membrilor familiei acestora. 2. Copilul ai carui parinti îsi au resedinta în state diferite va avea dreptul de a întretine, în afara unor situatii exceptionale, relatii personale si contacte directe, în mod regulat, cu ambii sai parinti. În acest scop si în conformitate cu obligatia care revine statelor parti în temeiul art. 9 paragraful 1., statele parti vor respecta dreptul copilului si al parintilor sai de a parasi orice tara, inclusiv propria lor tara, si de a reveni în propria lor tara. Dreptul de a parasi orice tara nu poate fi îngradit decât de restrictiile prevazute în mod expres de lege si care sunt necesare pentru protejarea sigurantei nationale, a ordinii publice, a sanatatii publice sau a bunelor moravuri ori a drepturilor si libertatilor altora si care sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute în prezenta conventie.

ARTICOLUL 11 1. Statele parti vor lua masuri pentru a combate actiunile ilegale de transferare si de împiedicare a reîntoarcerii copiilor în, respectiv din, strainatate. 2. În acest scop statele parti vor promova încheierea de acorduri bilaterale si multilaterale sau aderarea la acordurile existente.

ARTICOLUL 12 1. Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamânt dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care îl priveste, opiniile copilului urmând sa fie luate în considerare tinându-se seama de vârsta sa si de gradul sau de maturitate. 2. În acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedura judiciara sau administrativa care îl priveste, fie direct, fie printr-un reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de procedura din legislatia nationala.

ARTICOLUL 13 1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a cauta, de a primi si de a difuza informatii si idei de orice natura, indiferent de frontiere, sub forma orala, scrisa, tiparita sau artistica ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului. 2. Exercitarea acestui drept poate face subiectul restrictiilor, dar numai al acelor restrictii expres prevazute de lege si absolut necesare pentru: a) respectarea drepturilor sau a reputatiei altora; sau b) protejarea securitatii nationale, a ordinii publice, a sanatatii publice si a bunelor moravuri.

ARTICOLUL 14 1. Statele parti vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de constiinta si religie. 2. Statele parti vor respecta drepturile si obligatiile parintilor sau, dupa caz, ale reprezentantilor legali ai copilului de a-l îndruma în exercitarea dreptului sus-mentionat, de o maniera care sa corespunda capacitatilor în formare ale acestuia. 3. Libertatea de a-si manifesta propriile convingeri religioase sau alte convingeri nu poate fi îngradita decât de restrictiile prevazute în mod expres de lege si care sunt necesare pentru protectia securitatii publice, a ordinii publice, a sanatatii publice si a bunelor moravuri sau a libertatilor si drepturilor fundamentale ale altora. 204

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

ARTICOLUL 15 1. Statele parti recunosc drepturile copilului la libertatea de asociere si la libertatea de întrunire pasnica. 2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi îngradita decât de restrictiile prevazute în mod expres de lege si care sunt necesare într-o societate democratica, în interesul securitatii nationale, al sigurantei sau ordinii publice ori pentru a proteja sanatatea publica sau bunele moravuri ori pentru a proteja drepturile si libertatile altora.

ARTICOLUL 16 1. Nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale în viata sa privata, în familia sa, în domiciliul sau ori în corespondenta sa, precum si nici unui fel de atac ilegal la onoarea si reputatia sa. 2. Copilul are dreptul la protectia garantata de lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atacuri.

ARTICOLUL 17 Statele parti vor recunoaste importanta functiei îndeplinite de mijloacele de informare în masa si vor asigura accesul copilului la informatie si materiale provenind din surse nationale si internationale, în special cele care urmaresc promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale si a sanatatii sale fizice si morale. În acest scop statele parti: a) vor încuraja difuzarea, prin mijloacele de informare în masa, de informatii si materiale de interes social si educativ pentru copil si care sunt în conformitate cu art. 29; b) vor încuraja cooperarea internationala în producerea, schimbul si difuzarea de astfel de informatii si materiale provenind din surse culturale, nationale si internationale; c) vor încuraja producerea si difuzarea de carti pentru copii; d) vor încuraja mijloacele de informare în masa sa tina seama, în mod deosebit, de nevoile lingvistice ale copiilor autohtoni sau ale celor care apartin unui grup minoritar; e) vor favoriza elaborarea unor principii calauzitoare adecvate, destinate protejarii copilului împotriva informatiilor si materialelor care dauneaza bunastarii sale, având în vedere prevederile art. 13 si 18.

ARTICOLUL 18 1. Statele parti vor depune eforturi pentru asigurarea recunoasterii principiului potrivit caruia ambii parinti au responsabilitati comune pentru cresterea si dezvoltarea copilului. Parintii sau, dupa caz, reprezentantii sai legali sunt principalii responsabili de cresterea si dezvoltarea copilului. Acestia trebuie sa actioneze, în primul rând, în interesul suprem al copilului. 2. Pentru garantarea si promovarea drepturilor enuntate în prezenta conventie statele parti vor acorda ajutor corespunzator parintilor si reprezentantilor legali ai copilului în exercitarea responsabilitatii care le revine în legatura cu cresterea copilului si vor asigura crearea institutiilor, asezamintelor si serviciilor de îngrijire a copiilor. 3. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura copiilor ai caror parinti muncesc dreptul de a beneficia de serviciile si asezamintele de îngrijire a copiilor, pentru care ei îndeplinesc conditiile cerute.

ARTICOLUL 19 1. Statele parti vor lua toate masurile legislative, administrative, sociale si educative corespunzatoare, în vederea protejarii copilului împotriva oricaror forme de violenta, vatamare sau Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

205

abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijenta, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual, în timpul cât se afla în îngrijirea parintilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului ori reprezentantilor legali sau a oricarei persoane careia i-a fost încredintat. 2. Aceste masuri de protectie vor cuprinde, dupa caz, proceduri eficiente pentru stabilirea de programe sociale care sa asigure sprijinul necesar copilului si celor carora le-a fost încredintat, precum si pentru instituirea altor forme de prevenire si pentru identificarea, denuntarea, actionarea în instanta, anchetarea, tratarea si urmarirea cazurilor de rele tratamente aplicate copilului, descrise mai sus, si, daca este necesar, a procedurilor de implicare judiciara.

ARTICOLUL 20 1. Copilul care este, temporar ori permanent, lipsit de mediul sau familial sau care, pentru protejarea intereselor sale, nu poate fi lasat în acest mediu are dreptul la protectie si asistenta speciale din partea statului. 2. Statele parti, în conformitate cu legislatia lor nationala, vor asigura protectie alternativa pentru un astfel de copil. 3. Aceasta protectie poate include, mai ales, plasamentul familial, “kafalah” din dreptul islamic, adoptia sau, în caz de necesitate, plasarea în institutii corespunzatoare de îngrijire a copiilor. În alegerea uneia dintre aceste solutii este necesar sa se tina seama în mod corespunzator de necesitatea unei anumite continuitati în educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica.

ARTICOLUL 21 Statele parti care recunosc si/sau autorizeaza adoptia vor veghea ca interesele supreme ale copilului sa primeze si: a) vor veghea ca adoptia unui copil sa fie autorizata numai de autoritatile competente care verifica, în conformitate cu legea si cu procedurile aplicabile, precum si pe baza tuturor informatiilor pertinente si credibile, ca adoptia se poate realiza luând în considerare statutul copilului în raport cu parintii, cu rudele si cu reprezentantii sai legali si, daca este cazul, ca persoanele interesate si-au dat consimtamântul cu privire la adoptie în cunostinta de cauza în urma unei consilieri corespunzatoare; b) recunosc ca adoptia în strainatate poate fi considerata ca un mijloc alternativ de asigurare a îngrijirii necesare copilului, daca acesta, în tara de origine, nu poate fi încredintat spre plasament familial sau spre adoptie ori nu poate fi îngrijit în mod corespunzator; c) vor asigura ca, în cazul adoptiei în strainatate, copilul beneficiaza de garantiile si standardele echivalente celor existente în cazul adoptiei nationale; d) vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca, în cazul adoptiei în strainatate, plasamentul copilului nu conduce la obtinerea de câstiguri materiale necuvenite pentru persoanele implicate; e) promoveaza obiectivele prezentului articol, încheind aranjamente sau acorduri bilaterale ori multilaterale, dupa caz, si se straduiesc, în acest cadru, sa asigure ca plasarea copiilor în strainatate sa fie efectuata de autoritatile sau organele competente.

ARTICOLUL 22 1. Statele parti vor lua masurile necesare pentru ca un copil care cauta sa obtina statutul de refugiat sau care este considerat refugiat în conformitate cu reglementarile si procedurile internationale si nationale aplicabile, fie ca este singur sau însotit de mama ori de tata sau de orice alta persoana, sa beneficieze de protectia si asistenta umanitara corespunzatoare, pentru a se putea bucura de drepturile recunoscute de prezenta conventie si de celelalte instrumente internationale privind 206

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

drepturile omului sau ajutorul umanitar la care respectivele state sunt parti. 2. În acest scop statele parti vor contribui, dupa cum considera necesar, la toate eforturile întreprinse de O.N.U. si de alte organizatii guvernamentale sau neguvernamentale competente cooperând cu O.N.U., pentru a proteja si ajuta copiii care se gasesc într-o astfel de situatie si pentru a gasi parintii sau alti membri ai familiei oricarui copil refugiat, în vederea obtinerii informatiilor necesare pentru reîntregirea familiei sale. În cazul în care parintii sau alti membri ai familiei nu pot fi gasiti, copilului i se va acorda aceeasi protectie ca oricarui alt copil care este temporar sau total lipsit de mediul sau familial, indiferent de motiv, în conformitate cu principiile enuntate în prezenta conventie.

ARTICOLUL 23 1. Statele parti recunosc ca pentru copiii handicapati fizic si mental trebuie sa se asigure o viata împlinita si decenta, în conditii care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata comunitatii. 2. Statele parti recunosc dreptul copiilor handicapati de a beneficia de îngrijiri speciale si încurajeaza si asigura, în masura resurselor disponibile, la cerere, copiilor handicapati care îndeplinesc conditiile prevazute si celor care îi au în îngrijire, un ajutor adaptat situatiei copilului si situatiei parintilor sau a celor carora le este încredintat. 3. Recunoscând nevoile speciale ale copiilor handicapati, ajutorul acordat conform paragrafului 2. al prezentului articol va fi gratuit ori de câte ori acest lucru este posibil, tinând seama de resursele financiare ale parintilor sau ale celor care îi au în îngrijire, si va fi destinat asigurarii accesului efectiv al copiilor handicapati la educatie, formare profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire în vederea ocuparii unui loc de munca, activitati recreative, de o maniera care sa asigure deplina integrare sociala si dezvoltare individuala a copiilor, inclusiv dezvoltarea lor culturala si spirituala. 4. În spiritul cooperarii internationale, statele parti vor favoriza schimbul de informatii relevante în domeniul medicinei preventive si al tratamentului medical, psihologic si functional al copiilor handicapati, inclusiv prin difuzarea si accesul la informatii referitoare la metodele de recuperare, educare si formare profesionala, în scopul de a permite statelor parti sa îsi perfectioneze capacitatile si competentele si sa îsi extinda experienta în aceste domenii. În aceasta privinta se va tine seama, în mod deosebit, de nevoile tarilor în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 24 1. Statele parti recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta ca nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii. 2. Statele parti vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectiva a acestui drept si, în mod deosebit, vor lua masurile corespunzatoare pentru: a) reducerea mortalitatii infantile si a celei în rândul copiilor; b) asigurarea asistentei medicale si a masurilor de ocrotire a sanatatii pentru toti copiii, cu accent pe dezvoltarea masurilor primare de ocrotire a sanatatii; c) combaterea maladiilor si a malnutritiei, inclusiv în cadrul masurilor primare de ocrotire a sanatatii, recurgând, printre altele, la tehnologii accesibile si la aprovizionarea cu alimente nutritive si cu apa potabila, luând în considerare pericolele si riscurile de poluare a mediului natural; d) asigurarea ocrotirii sanatatii mamelor în perioada pre si postnatala; e) asigurarea ca toate segmentele societatii, în mod deosebit parintii si copiii, sunt informate, au acces la educatie si sunt sprijinite în folosirea cunostintelor de baza despre sanatatea si alimentatia copilului, despre avantajele alaptarii, ale igienei si salubritatii mediului înconjurator si ale prevenirii accidentelor; f) crearea serviciilor de medicina preventiva, de îndrumare a parintilor si de planificare familiala, Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

207

si asigurarea educatiei în aceste domenii. 3. Statele parti vor lua toate masurile eficiente corespunzatoare, în vederea abolirii practicilor traditionale daunatoare sanatatii copiilor. 4. Statele parti se angajeaza sa favorizeze si sa încurajeze cooperarea internationala în vederea asigurarii, în mod progresiv, a deplinei înfaptuiri a dreptului recunoscut în prezentul articol. În aceasta privinta se va tine seama, în mod deosebit, de nevoile tarilor în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 25 Statele parti recunosc dreptul copilului care a fost plasat de catre autoritatea competenta pentru a primi îngrijiri, la protejarea sau tratarea afectiunilor sale fizice ori mentale, dreptul la verificarea periodica a tratamentului respectiv si a oricaror alte aspecte legate de plasarea sa.

ARTICOLUL 26 1. Statele parti recunosc dreptul oricarui copil de a beneficia de asistenta sociala, inclusiv de asigurari sociale, si vor lua masuri pentru asigurarea exercitarii depline a acestui drept în conformitate cu legislatia lor nationala. 2. La acordarea indemnizatiilor prevazute de lege se va tine seama, când este cazul, de resursele si situatia copilului si ale persoanelor responsabile de întretinerea sa, precum si de orice alte împrejurari care au legatura cu cererea de acordare a indemnizatiilor, înaintata de copil sau în numele sau.

ARTICOLUL 27 1. Statele parti recunosc dreptul oricarui copil de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. 2. Parintilor si oricarei alte persoane care au în grija un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilitatilor si a mijloacelor lor financiare, conditiile de viata necesare în vederea dezvoltarii copilului. 3. Statele parti vor adopta masurile corespunzatoare, tinând seama de conditiile nationale si în limita mijloacelor lor, pentru a ajuta parintii si alte persoane care au în grija un copil sa valorifice acest drept si vor oferi în caz de nevoie asistenta materiala si programe de sprijin destinate, în principal, satisfacerii nevoilor de hrana, îmbracaminte si locuinta. 4. Statele parti vor lua toate masurile adecvate pentru recuperarea pensiei alimentare pentru copil de la parintii sai sau de la alte persoane care raspund din punct de vedere financiar pentru acesta, atât pe teritoriul statului parte, cât si în strainatate. Astfel, în situatia în care persoana care raspunde din punct de vedere financiar pentru copil nu locuieste în statul în care locuieste copilul, statele parti vor încuraja aderarea la acorduri internationale sau încheierea de asemenea acorduri, precum si adoptarea oricaror alte întelegeri corespunzatoare.

ARTICOLUL 28 1. Statele parti recunosc dreptul copilului la educatie si, în vederea asigurarii exercitarii acestui drept în mod progresiv si pe baza egalitatii de sanse, în special, statele membre vor avea obligatia: a) de a asigura învatamântul primar obligatoriu si gratuit pentru toti; b) de a încuraja crearea diferitelor forme de învatamânt secundar, atât general, cât si profesional si de a le pune la dispozitia tuturor copiilor si de a permite accesul tuturor copiilor la acestea, de a lua masuri corespunzatoare, cum ar fi instituirea gratuitatii învatamântului si acordarea unui ajutor financiar în caz de nevoie; c) de a asigura tuturor accesul la învatamântul superior, în functie de capacitatea fiecaruia, prin toate mijloacele adecvate; 208

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

d) de a pune la dispozitie copiilor si de a permite accesul acestora la informarea si orientarea scolara si profesionala; e) de a lua masuri pentru încurajarea frecventarii cu regularitate a scolii si pentru reducerea ratei abandonului scolar. 2. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura aplicarea masurilor de disciplina scolara într-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiinta umana si în conformitate cu prezenta conventie. 3. Statele parti vor promova si vor încuraja cooperarea internationala în domeniul educatiei, mai ales în scopul de a contribui la eliminarea ignorantei si a analfabetismului în lume si de a facilita accesul la cunostinte stiintifice si tehnice si la metode de învatamânt moderne. În aceasta privinta se va tine seama, în special, de nevoile tarilor în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 29 1. Statele parti sunt de acord ca educatia copilului trebuie sa urmareasca: a) dezvoltarea plenara a personalitatii, a vocatiilor si a aptitudinilor mentale si fizice ale copilului; b) cultivarea respectului pentru drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si pentru principiile consacrate în Carta Natiunilor Unite; c) educarea copilului în spiritul respectului fata de parintii sai, fata de limba sa, de identitatea si valorile sale culturale, fata de valorile nationale ale tarii în care acesta locuieste, ale tarii de origine, precum si fata de civilizatii diferite de a sa; d) pregatirea copilului sa îsi asume responsabilitatile vietii într-o societate libera, într-un spirit de întelegere, de pace, de toleranta, de egalitate între sexe si prietenie între toate popoarele si grupurile etnice, nationale si religioase si cu persoanele de origine autohtona; e) educarea copilului în spiritul respectului fata de mediul natural. 2. Nici o dispozitie din prezentul articol sau din art. 28 nu va fi interpretata de o maniera care sa aduca atingere libertatii persoanelor fizice sau juridice de a crea si conduce institutii de învatamânt, cu conditia ca p rincipiile enuntate în paragraful 1. al prezentului articol sa fie respectate si ca educatia data în aceste institutii sa respecte normele minimale prescrise de stat.

ARTICOLUL 30 În statele în care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice ori persoane de origine autohtona copilul apartinând unei astfel de minoritati sau având origine autohtona nu va fi privat de dreptul la viata culturala proprie, de dreptul de a-si declara apartenenta religioasa si de a-si practica propria religie, precum si dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alti membri ai grupului sau.

ARTICOLUL 31 1. Statele parti recunosc copilului dreptul la odihna si la vacanta, dreptul de a practica activitati recreative proprii vârstei sale, de a participa liber la viata culturala si artistica. 2. Statele parti respecta si promoveaza dreptul copilului de a participa pe deplin la viata culturala si artistica si încurajeaza punerea la dispozitie acestuia a mijloacelor adecvate de petrecere a timpului liber si de desfasurare a activitatilor recreative, artistice si culturale, în conditii de egalitate.

ARTICOLUL 32 1. Statele parti recunosc dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatarii economice si de a nu fi constrâns la vreo munca ce comporta vreun risc potential sau care este susceptibila sa îi compromita educatia ori sa îi dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

209

ori sociale. 2. Statele parti vor lua masuri legislative, administrative, sociale si educative pentru a asigura aplicarea prezentului articol. În acest scop si tinând seama de dispozitiile aplicabile ale celorlalte instrumente internationale, statele parti se obliga, în special: a) sa fixeze o vârsta minima sau vârste minime de angajare; b) sa adopte o reglementare cu privire la orele si la conditiile de munca; c) sa prevada pedepse sau alte sanctiuni corespunzatoare, pentru a asigura aplicarea întocmai a prezentului articol.

ARTICOLUL 33 Statele parti vor lua masuri corespunzatoare, inclusiv masuri legislative, administrative, sociale si educationale, pentru a proteja copiii contra folosirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope, asa cum sunt acestea definite de conventiile internationale în materie si pentru a preveni folosirea copiilor în scopul producerii si al traficului ilicit de astfel de substante.

ARTICOLUL 34 Statele parti se angajeaza sa protejeze copilul contra oricarei forme de exploatare sexuala si de violenta sexuala. În acest scop statele vor lua, în special, toate masurile corespunzatoare pe plan national, bilateral si multilateral, pentru a împiedica: a) incitarea sau constrângerea copiilor sa se dedea la activitati sexuale ilegale; b) exploatarea copiilor în scopul prostitutiei sau al altor practici sexuale ilegale; c) exploatarea copiilor în scopul productiei de spectacole sau materiale cu caracter pornografic.

ARTICOLUL 35 Statele parti vor lua toate masurile necesare, pe plan national, bilateral si multilateral, pentru a preveni rapirea, vânzarea si traficul de copii în orice scop si sub orice forma.

ARTICOLUL 36 Statele parti vor proteja copilul contra oricarei forme de exploatare daunatoare oricarui aspect al bunastarii sale.

ARTICOLUL 37 Statele parti vor veghea ca: a) nici un copil sa nu fie supus la tortura, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau degradante. Pedeapsa capitala sau închisoarea pe viata fara posibilitatea de a fi eliberat nu va fi pronuntata pentru infractiunile comise de persoane sub vârsta de 18 ani; b) nici un copil sa nu fie privat de libertate în mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, detinerea sau întemnitarea unui copil trebuie sa fie conforma cu legea si nu va fi decât o masura extrema si cât mai scurta posibil; c) orice copil privat de libertate sa fie tratat cu omenie si cu respectul cuvenit demnitatii umane si de o maniera care sa tina seama de nevoile persoanelor de vârsta sa. Astfel, orice copil privat de libertate va fi separat de adulti, cu exceptia cazurilor în care se apreciaza ca fiind în interesul major al copilului sa nu se procedeze astfel, si va avea dreptul de a mentine contactul cu familia sa prin corespondenta si vizite, în afara unor cazuri exceptionale; d) copiii privati de libertate sa aiba dreptul de a avea acces rapid la asistenta juridica sau la orice alta asistenta corespunzatoare, precum si dreptul de a contesta legalitatea privarii lor de libertate, în fata unui tribunal sau a unei alte autoritati competente, independente si impartiale, si dreptul la judecarea în procedura de urgenta a cazului respectiv. 210

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

ARTICOLUL 38 1. Statele parti se angajeaza sa respecte si sa asigure respectarea regulilor dreptului umanitar international aplicabile în caz de conflict armat si menite sa garanteze protectia copilului. 2. Statele parti vor lua toate masurile posibile pentru a garanta ca persoanele care nu au împlinit vârsta de 15 ani sa nu participe direct la ostilitati. 3. Statele parti se vor abtine de a înrola în fortele lor armate persoane care nu au împlinit vârsta de 15 ani. Atunci când încorporeaza persoane mai mari de 15 ani, dar mai mici de 18 ani, statele parti se vor stradui sa înroleze, cu prioritate, pe cei mai în vârsta. 4. Conform obligatiei care le revine în virtutea dreptului umanitar international de a proteja populatia civila în caz de conflict armat, statele parti vor lua toate masurile fezabile, astfel încât copiii afectati de conflictul armat sa beneficieze de protectie si de îngrijire.

ARTICOLUL 39 Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a facilita recuperarea fizica si psihologica si reintegrarea sociala a copiilor, victime ale unei forme de neglijenta, exploatare sau abuz, de tortura sau pedeapsa ori tratamente crude, inumane sau degradante ori victime ale unui conflict armat. Aceasta readaptare si aceasta reintegrare se vor desfasura în conditii care favorizeaza sanatatea, respectul de sine si demnitatea copilului.

ARTICOLUL 40 1. Statele parti recunosc oricarui copil banuit, acuzat sau cu privire la care s-a dovedit ca a comis o încalcare a legii penale dreptul la un tratament conform cu simtul demnitatii si al valorii personale, care sa întareasca respectul sau pentru drepturile omului si libertatile fundamentale ale altora si care sa tina seama de vârsta sa, precum si de necesitatea de a facilita reintegrarea sa în societate si asumarea de catre acesta a unui rol constructiv în societate. 2. În acest scop si tinând seama de dispozitiile în materie ale instrumentelor internationale, statele parti vor veghea, în special: a) ca nici un copil sa nu fie banuit, acuzat sau declarat vinovat de o încalcare a legii penale datorita unor actiuni sau omisiuni care nu erau interzise de dreptul national sau international în momentul comiterii lor; b) ca orice copil banuit sau acuzat de o încalcare a legii penale sa aiba garantate cel putin urmatoarele drepturi: (i) de a fi prezumat nevinovat pâna la stabilirea vinovatiei sale conform legii; (ii) de a fi informat în cel mai scurt termen si direct despre acuzatiile care i se aduc sau, daca este cazul, prin intermediul parintilor sai sau al reprezentantilor legali si de a beneficia de asistenta juridica sau de orice alt fel de asistenta corespunzatoare, în vederea formularii si sustinerii apararilor sale; (iii) dreptul la examinarea, fara întârziere, a cauzei sale de catre o autoritate sau o instanta judiciara competenta, independenta si impartiala, printr-o procedura de audiere echitabila si conforma cu prevederile legii, în prezenta celor care îi asigura asistenta juridica sau de alta natura, iar daca acest lucru nu este considerat contrar interesului major al copilului, tinând seama mai ales de vârsta ori de situatia acestuia, în prezenta parintilor sai sau a reprezentantilor sai legali; (iv) de a nu fi constrâns sa depuna marturie sau sa marturiseasca ca este vinovat; dreptul de a interoga sau de a cere interogarea martorilor acuzarii, de a obtine aducerea si interogarea martorilor apararii, în conditii de egalitate; (v) daca se dovedeste ca a încalcat legea penala, dreptul de a recurge la o cale de atac cu privire la decizie si la orice masura luata în consecinta, în fata unei autoritati sau a unei instante judiciare superioare competente, independente si impartiale, conform legii; Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

211

(vi) dreptul de a fi asistat gratuit de un interpret, daca nu întelege sau nu vorbeste limba utilizata; (vii) dreptul la respectarea deplina a vietii sale private, în toate fazele procedurii. 3. Statele parti se vor stradui sa promoveze adoptarea de legi si proceduri, înfiintarea de autoritati si institutii, special concepute pentru copiii banuiti, acuzati sau gasiti vinovati de încalcarea legii penale si, în special: a) sa stabileasca o vârsta minima sub care copiii sa fie prezumati ca neavând capacitatea de a încalca legea penala; b) sa ia, ori de câte ori este posibil si recomandabil, masuri de solutionare a cazurilor acestor copii, fara a recurge la procedura judiciara, cu conditia ca drepturile si garantiile legale sa fie respectate pe deplin. 4. Va fi prevazuta o întreaga gama de dispozitii, precum cele referitoare la îngrijire, orientare si supraveghere, la îndrumare, la perioadele de proba, la plasamentul familial, la programe de educatie generala si profesionala si la solutii alternative celor privind îngrijirea într-un cadru institutional, pentru a asigura copiilor un tratament în interesul bunastarii lor si proportional cu situatia lor si cu infractiunea savârsita.

ARTICOLUL 41 Nici o dispozitie din prezenta conventie nu aduce atingere prevederilor mai favorabile pentru realizarea acestor drepturi ale copilului care pot figura: a) în legislatia unui stat parte; sau b) în dreptul international în vigoare pentru statul respectiv.

PARTEA a II-a ARTICOLUL 42 Statele parti se angajeaza sa faca larg cunoscute atât adultilor, cât si copiilor principiile si dispozitiile prezentei conventii, prin mijloace active si adecvate.

ARTICOLUL 43 1. În vederea examinarii progreselor înregistrate de statele parti în executarea obligatiilor pe care si le-au asumat în virtutea prezentei conventii, se instituie un comitet al drepturilor copilului, ale carui atributii sunt descrise mai jos. 2. Comitetul se compune din 10 experti de o înalta tinuta morala si care poseda o competenta recunoscuta în domeniul reglementat de prezenta conventie. Membrii Comitetului sunt alesi de statele parti din rândul cetatenilor lor si actioneaza în nume propriu, tinându-se seama de necesitatea asigurarii unei repartitii geografice echitabile si a reprezentarii principalelor sisteme juridice. 3. Membrii Comitetului sunt alesi prin vot secret de pe o lista de persoane desemnate de statele parti. Fiecare stat parte poate desemna un candidat dintre cetatenii sai. 4. Primele alegeri vor avea loc în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei conventii, iar ulterior, la fiecare 2 ani. Cu minimum 4 luni înaintea datei fiecarei alegeri Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite va invita în scris statele parti sa propuna candidatii lor întrun termen de doua luni. Secretarul General va întocmi apoi o lista alfabetica a candidatilor astfel desemnati, indicând statele parti care i-au desemnat, si o va comunica statelor parti la conventie. 5. Alegerile vor avea loc la reuniunile statelor parti, convocate de Secretarul General, la sediul ONU. La aceste reuniuni, la care cvorumul se întruneste cu doua treimi din numarul statelor parti, candidatii alesi în Comitet sunt cei care obtin cel mai mare numar de voturi si majoritatea absoluta a voturilor reprezentantilor statelor parti prezente si votante. 6. Membrii Comitetului se aleg pentru un mandat de 4 ani. Ei pot fi realesi la o noua prezentare 212

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

a candidaturii lor. Mandatul a 5 membri desemnati la primele alegeri va înceta dupa 2 ani. Numele celor 5 membri vor fi trase la sorti de catre presedintele reuniunii, imediat dupa prima alegere. 7. În caz de deces sau de demisie a unui membru al Comitetului sau daca, pentru orice alt motiv, un membru declara ca nu îsi mai poate exercita functiile sale în cadrul Comitetului, statul parte care a prezentat candidatura membrului respectiv numeste un alt expert dintre cetatenii sai pentru a ocupa postul vacant pâna la expirarea mandatului respectiv, sub rezerva aprobarii de catre Comitet. 8. Comitetul aproba regulamentul sau de ordine interioara. 9. Comitetul alege biroul sau pentru o perioada de 2 ani. 10. Adunarile Comitetului se tin, în mod normal, la sediul ONU sau în orice alt loc corespunzator stabilit de Comitet. Comitetul se reuneste, de regula, în fiecare an. Durata sesiunilor sale se stabileste si, daca este cazul, se modifica de catre reuniunea statelor parti la prezenta conventie, sub rezerva aprobarii de catre adunarea generala. 11. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite pune la dispozitie Comitetului personalul si dotarile necesare acestuia pentru a-si îndeplini eficient functiile încredintate conform prezentei conventii. 12. Membrii Comitetului creat în virtutea prezentei conventii primesc, cu aprobarea adunarii generale, indemnizatii din resursele Organizatiei Natiunilor Unite, în conditiile si modalitatile fixate de adunarea generala.

ARTICOLUL 44 1. Statele parti se angajeaza sa supuna Comitetului, prin intermediul Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite, rapoarte privitoare la masurile pe care le adopta pentru punerea în vigoare a drepturilor recunoscute în prezenta conventie si la progresele realizate în exercitarea acestor drepturi: a) în termen de 2 ani începând de la data intrarii în vigoare a prezentei conventii pentru statele parti interesate; b) în continuare, la fiecare 5 ani. 2. Rapoartele întocmite conform prezentului articol trebuie, daca este cazul, sa arate cauzele sau dificultatile care împiedica statele parti sa se achite pe deplin de obligatiile prevazute în prezenta conventie. Ele trebuie, de asemenea, sa cuprinda informatii suficiente pentru a da Comitetului o idee exacta asupra aplicarii conventiei în tara respectiva. 3. Statele parti care au prezentat Comitetului un raport initial nu vor repeta în rapoartele pe care le prezinta ulterior conform prezentului articol, paragraful 1. alin. b), informatiile de baza pe care le-au comunicat anterior. 4. Comitetul poate cere statelor parti toate informatiile complementare referitoare la aplicarea conventiei. 5. Comitetul înainteaza la fiecare 2 ani Adunarii Generale, prin intermediul Consiliului Economic si Social, un raport de activitate. 6. Statele parti asigura difuzarea pe scara larga a propriilor rapoarte pe teritoriul lor.

ARTICOLUL 45 Pentru a promova aplicarea efectiva a conventiei si a încuraja cooperarea internationala în domeniul vizat de conventie: a) Institutiile specializate, Fondul Natiunilor Unite pentru Copii si alte organe ale Natiunilor Unite au dreptul de a fi reprezentate la analizarea modului de aplicare a acelor dispozitii din prezenta Conventie, care tin de mandatul lor. Comitetul poate invita institutiile specializate, Fondul Natiunilor Unite pentru Copii si orice alte organisme competente pe care le va considera corespunzatoare sa dea avize specializate asupra aplicarii conventiei în domeniile care tin de mandatele lor respective. Comitetul poate invita institutiile specializate, Fondul Natiunilor Unite Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

213

pentru Copii si alte organe ale Natiunilor Unite sa îi prezinte rapoarte asupra aplicarii Conventiei în sectoarele care tin de domeniul lor de activitate. b) Comitetul transmite, daca considera necesar, institutiilor specializate, Fondului Natiunilor Unite pentru Copii si altor organisme competente orice raport al statelor parti, care contine o cerere sau care specifica necesitatea asigurarii de consultanta ori asistenta tehnica, însotit, daca este cazul, de observatiile si sugestiile Comitetului referitoare la cererea sau specificatia respectiva. c) Comitetul poate recomanda adunarii generale sa ceara Secretarului General sa dispuna efectuarea, în numele Comitetului, a unor studii asupra problemelor specifice care afecteaza drepturile copilului. d) Comitetul poate face sugestii si recomandari de ordin general, pe baza informatiilor primite în conformitate cu art. 44 si art. 45. Aceste sugestii si recomandari de ordin general se vor transmite tuturor statelor parti interesate si se vor supune atentiei adunarii generale, însotite, daca este cazul, de observatiile statelor parti.

PARTEA a III-a ARTICOLUL 46 Prezenta conventie este deschisa spre semnare tuturor statelor.

ARTICOLUL 47 Prezenta conventie face subiectul ratificarii. Instrumentele de ratificare vor fi înaintate Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite.

ARTICOLUL 48 Prezenta Conventie va ramâne deschisa aderarii oricarui stat. Instrumentele de aderare vor fi înaintate Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite.

ARTICOLUL 49 1. Prezenta conventie va intra în vigoare în a treizecea zi de la depunerea la Secretarul General al ONU a celui de-al douazecilea instrument de ratificare sau de aderare. 2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta conventie sau care va adera la aceasta dupa depunerea celui de-al douazecilea instrument de ratificare sau de aderare conventia va intra în vigoare în a treizecea zi de la depunerea de catre statul respectiv a intrumentului sau de ratificare sau de aderare.

ARTICOLUL 50 1. Orice stat parte poate sa propuna un amendament si sa depuna textul acestuia la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite. Secretarul General va comunica propunerea de amendament statelor parti, cerându-le sa îi faca cunoscut daca sunt în favoarea convocarii unei conferinte a statelor parti, în vederea examinarii propunerii si a supunerii ei la vot. Daca în termen de 4 luni de la aceasta comunicare cel putin o treime din numarul statelor parti se pronunta în favoarea convocarii unei asemenea conferinte, Secretarul General convoaca conferinta sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite. Orice amendament adoptat de majoritatea statelor parti prezente si votante la conferinta este supus spre aprobare adunarii generale. 2. Orice amendament adoptat conform dispozitiilor paragrafului 1. al prezentului articol va intra în vigoare dupa aprobarea sa de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite si dupa acceptarea sa cu o majoritate de doua treimi din numarul statelor parti. 214

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

3. La intrarea sa în vigoare amendamentul are forta obligatorie pentru statele parti care l-au acceptat, celelalte state ramânând legate de dispozitiile din prezenta conventie si de toate amendamentele anterioare acceptate de ele.

ARTICOLUL 51 1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va primi si va comunica tuturor statelor textul rezervelor formulate de state la data ratificarii sau aderarii. 2. Rezervele incompatibile cu obiectul si scopul prezentei conventii nu sunt admise. 3. Rezervele pot fi retrase în orice moment printr-o notificare în acest sens adresata Secretarului General al ONU, care va informa, în consecinta, toate statele parti la conventie. Notificarea va produce efecte de la data la care este primita de Secretarul General.

ARTICOLUL 52 Orice stat poate denunta prezenta conventie printr-o notificare scrisa adresata Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite. Denuntarea produce efecte la un an de la data la care notificarea a fost primita de Secretarul General.

ARTICOLUL 53 Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite este desemnat ca depozitar al prezentei conventii.

ARTICOLUL 54 Originalul prezentei conventii, ale carei texte în limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola sunt autentice în egala masura, va fi depus la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite. Drept care plenipotentiarii subsemnati, împuterniciti în mod corespunzator de guvernele lor respective, au semnat prezenta conventie.

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

215

Conventia privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor Organizatia Internationala a Muncii Conventie nr. 182 din 17 iulie 1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor si actiunea imediata în vederea eliminarii lor (traducere) Publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 577 din 17 noiembrie 2000 Conferinta Generala a Organizatiei Internationale a Muncii, convocata la Geneva de Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii, care sa reunit la 1 iunie 1999 în cea de-a 87-a sesiune, considerând necesitatea de a adopta noi instrumente în privinta interzicerii si eliminarii celor mai grave forme ale muncii copiilor, ca prioritate majora a actiunii nationale si internationale, mai ales a cooperarii si asistentei internationale, pentru a completa Conventia si Recomandarea privind vârsta minima de angajare, 1973, care ramân instrumente fundamentale în ceea ce priveste munca copiilor, considerând ca eliminarea efectiva a celor mai grave forme de munca a copiilor necesita o actiune imediata de ansamblu, care sa tina seama de importanta unei educatii de baza gratuite si de necesitatea de a-i sustrage pe copiii în cauza de la toate aceste forme de munca si de a asigura readaptarea lor si integrarea lor sociala, luând în considerare si nevoile propriilor familii, reamintind Rezolutia privind eliminarea muncii copiilor, adoptata de Conferinta Internationala a Muncii la cea de-a 46-a sesiune a sa, în 1996, recunoscând ca munca copiilor este determinata într-o mare masura de saracie si ca solutia pe termen lung rezida într-o crestere economica sustinuta care sa conduca la progres social si, în particular, la atenuarea saraciei si la educatie universala, amintind Conventia drepturilor copilului, adoptata la 20 noiembrie 1989 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, amintind Declaratia Organizatiei Internationale a Muncii referitoare la principiile si drepturile fundamentale în munca si mecanismul sau de aplicare, adoptata de Conferinta Internationala a Muncii la cea de-a 86-a sesiune în 1998, amintind ca unele dintre cele mai grave forme ale muncii copiilor sunt acoperite de alte instrumente internationale si, în particular, de Conventia asupra muncii fortate, 1930, si de Conventia suplimentara a Natiunilor Unite privind abolirea sclaviei, a comertului cu sclavi si a institutiilor si practicilor similare sclaviei, 1956, dupa ce a decis sa adopte diverse propuneri referitoare la munca copiilor, problema care constituie punctul 4 al ordinii de zi a sesiunii, dupa ce a decis ca aceste propuneri vor lua forma unei conventii internationale, adopta la 17 iunie 1999 conventia urmatoare, care va fi denumita Conventia privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999.

ARTICOLUL 1 Orice membru care ratifica prezenta conventie trebuie sa ia masuri imediate si eficiente pentru 216

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

a asigura interzicerea si eliminarea urgenta a celor mai grave forme ale muncii copiilor.

ARTICOLUL 2 În sensul prezentei conventii, termenul copil se aplica tuturor persoanelor în vârsta de pâna la 18 ani.

ARTICOLUL 3 În sensul prezentei conventii, expresia cele mai grave forme ale muncii copiilor include: a) toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de exemplu: vânzarea de sau comertul cu copii, servitutea pentru datorii si munca de servitor, precum si munca fortata sau obligatorie, inclusiv recrutarea fortata sau obligatorie a copiilor în vederea utilizarii lor în conflictele armate; b) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul prostituarii, productiei de material pornografic sau de spectacole pornografice; c) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul unor activitati ilicite, mai ales pentru productia si traficul de stupefiante, asa cum le definesc conventiile internationale pertinente; d) muncile care, prin natura lor sau prin conditiile în care se exercita, sunt susceptibile sa dauneze sanatatii, securitatii sau moralitatii copilului.

ARTICOLUL 4 1. Tipurile de munca vizate la art. 3 lit. d) trebuie sa fie stabilite de legislatia nationala sau de autoritatea competenta, dupa consultari cu organizatiile patronilor si lucratorilor interesate, luânduse în considerare normele internationale pertinente si, în particular, paragrafele 3 si 4 ale Recomandarii privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999. 2. Autoritatea competenta, dupa consultari cu organizatiile interesate ale patronilor si lucratorilor, trebuie sa localizeze tipurile de munca astfel determinate. 3. Lista cuprinzând tipurile de munca determinate conform paragrafului 1 al prezentului articol trebuie sa fie periodic examinata si, la nevoie, revizuita dupa consultari cu organizatiile interesate ale patronilor si lucratorilor.

ARTICOLUL 5 Orice membru trebuie, dupa consultari cu organizatiile patronilor si lucratorilor, sa stabileasca sau sa desemneze mecanisme adecvate pentru monitorizarea aplicarii dispozitiilor care dau efect prezentei conventii.

ARTICOLUL 6 1. Orice membru trebuie sa elaboreze si sa puna în aplicare programe de actiune în vederea eliminarii cu prioritate a celor mai grave forme ale muncii copiilor. 2. Aceste programe de actiune trebuie sa fie elaborate si puse în practica dupa consultarea institutiilor publice competente si a organizatiilor patronilor si lucratorilor si, daca este cazul, cu luarea în considerare a opiniilor altor grupuri interesate.

ARTICOLUL 7 1. Orice membru trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a asigura punerea efectiva în practica si respectarea dispozitiilor care dau efect prezentei conventii, inclusiv prin stabilirea si aplicarea de sanctiuni penale sau, daca este cazul, de alte sanctiuni. 2. Orice membru trebuie, tinând seama de importanta educatiei pentru eliminarea muncii copiilor, sa ia masuri eficiente într-o perioada determinata, pentru: Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

217

a) a preveni angajarea copiilor în cele mai grave forme ale muncii copiilor; b) a prevedea ajutorul direct necesar si adecvat pentru a-i sustrage pe copii de la cele mai grave forme ale muncii copiilor si a asigura readaptarea lor si integrarea lor sociala; c) a asigura accesul lor la educatia de baza gratuita si, ori de câte ori este posibil si potrivit, la formarea profesionala a tuturor copiilor sustrasi de la cele mai grave forme ale muncii copiilor; d) a identifica copii expusi în mod particular riscurilor si a intra în contact direct cu ei; e) a tine seama de situatia particulara a fetelor. 3. Orice membru trebuie sa desemneze autoritatea competenta însarcinata cu punerea în practica a dispozitiilor prezentei conventii.

ARTICOLUL 8 Membrii trebuie sa ia masurile corespunzatoare pentru a se sprijini reciproc în punerea în practica a dispozitiilor prezentei conventii printr-o cooperare si/sau o asistenta internationala consolidata, inclusiv prin masuri de sustinere a dezvoltarii economice si sociale, a programelor de eradicare a saraciei si educatiei universale.

ARTICOLUL 9 Ratificarile prezentei conventii vor fi comunicate directorului general al Biroului International al Muncii si vor fi înregistrate de acesta.

ARTICOLUL 10 1. Prezenta conventie nu îi va obliga decât pe membrii Organizatiei Internationale a Muncii ale caror ratificari vor fi fost înregistrate de directorul general al Biroului International al Muncii. 2. Conventia va intra în vigoare la 12 luni dupa ce ratificarile a 2 membri vor fi fost înregistrate de directorul general. 3. Ulterior aceasta conventie va intra în vigoare pentru fiecare membru la 12 luni dupa data la care ratificarea sa va fi fost înregistrata.

ARTICOLUL 11 1. Orice membru care a ratificat prezenta conventie poate sa o denunte dupa expirarea unei perioade de 10 ani dupa data initiala de la intrarea în vigoare a conventiei, printr-un act comunicat directorului general al Biroului International al Muncii si înregistrat de acesta. Denuntarea nu va avea efect decât dupa un an de la înregistrarea ei. 2. Orice membru care a ratificat prezenta conventie si care, în termen de un an dupa expirarea perioadei de 10 ani mentionate la paragraful precedent nu va folosi posibilitatea de denuntare prevazuta în prezentul articol, va fi legat pentru o noua perioada de 10 ani si, prin urmare, va putea sa denunte prezenta conventie la expirarea fiecarei perioade de 10 ani în conditiile prevazute în prezentul articol.

ARTICOLUL 12 1. Directorul general al Biroului International al Muncii va notifica tuturor membrilor Organizatiei Internationale a Muncii înregistrarea tuturor ratificarilor si tuturor actelor de denuntare care îi vor fi comunicate de catre membrii acesteia. 2. Notificând membrilor organizatiei înregistrarea celei de-a doua ratificari care îi va fi fost comunicata, directorul general va atrage atentia membrilor Organizatiei Internationale a Muncii asupra datei la care prezenta conventie va intra în vigoare.

218

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

ARTICOLUL 13 Directorul general al Biroului International al Muncii va comunica secretarului general al Natiunilor Unite, în scopul înregistrarii, informatii complete în privinta tuturor ratificarilor si tuturor actelor de denuntare pe care le va fi înregistrat conform articolelor precedente.

ARTICOLUL 14 De fiecare data când va considera necesar Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii va prezenta Conferintei Generale a Organizatiei Internationale a Muncii un raport asupra aplicarii prezentei conventii si va examina daca exista posibilitatea sa fie înscrisa pe ordinea de zi a Conferintei problema revizuirii sale totale sau partiale.

ARTICOLUL 15 1. În cazul în care Conferinta va adopta o noua conventie care ar duce la revizuirea totala sau partiala a prezentei conventii si daca noua conventie nu dispune altfel: a) ratificarea de catre un membru al noii conventii care implica revizuirea va atrage de drept, fara a tine seama de prevederile art. 11, denuntarea imediata a prezentei conventii, cu conditia ca noua conventie care atrage revizuirea sa intre în vigoare; b) începând cu data intrarii în vigoare a noii conventii care atrage revizuirea prezenta conventie va înceta sa mai fie deschisa ratificarii de catre membri. 2. În orice caz prezenta conventie va ramâne în vigoare în continutul si forma sa actuala pentru acei membri care au ratificat-o, dar care nu au ratificat conventia de revizuire.

ARTICOLUL 16 Versiunile în limbile franceza si engleza ale textului prezentei conventii au valoare egala. Textul precedent este textul autentic al conventiei adoptate în unanimitate de Conferinta Generala a Organizatiei Internationale a Muncii la cea de-a 87-a sesiune care a avut loc la Geneva si care a fost declarata închisa pe data de 17 iunie 1999. Drept urmare, si-au pus semnaturile în aceasta a optsprezecea zi a lunii iunie 1999:

Alhaji Muhammad Mumuni, Presedintele Conferintei Juan Somavia, Directorul General al Biroului International al Muncii

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

219

Directiile de Protectie ale Copilului

Directia Generala pentru Protectia Copilului Alba Director: Sorin Valerian Chirila Piata Iuliu Maniu 20, cod 2500, ALBA IULIA Telefon/fax: 058-81.70.37, 058-81.82.66 Directia Generala pentru Protectia Copilului Arad Director: Editha Iuhasy Str. 1 Decembrie 1918 10/12, cod 2900, ARAD Telefon/fax: 057-21.00.55, 057-21.00.35 Directia Generala pentru Protectia Copilului Arges Director: Adrian Macovei P-ta Vasile Milea nr. 1, Et. 3, camera 117, cod 0300, PITESTI Telefon/fax: 048-22.25.78, 048-22.25.78 Directia Generala pentru Protectia Copilului Bacau Director: Sorin Brasoveanu Str. George Bacovia nr. 57, cod 5500, BACAU Telefon/fax: 034-11.90.42, 034-11.90.42 Directia Generala pentru Protectia Copilului Bihor Director: Liana Bârsan Str. Parcul Traian nr. 10, cod 3700, ORADEA Telefon/fax: 059-47.63.71, 059-44.74.35 Directia Generala pentru Protectia Copilului Bistrita Nasaud Director: Adela Cârcu P-ta Petru Rares nr. 1A, cod 4400, BISTRITA Telefon/fax: 063-23.23.84, 063-23.23.84 Directia Generala pentru Protectia Copilului Botosani Director: Maria Felicia Mihai P-ta Unirii nr. 5, cod 6800, BOTOSANI Telefon/fax: 031-51.10.47, 031-53.79.93 Directia Generala pentru Protectia Copilului Brasov Director: Luminita Olteanu Bdul Iuliu Maniu nr. 6, cod 2200, BRASOV Telefon/fax: 068-41.68.99, 068-41.71.00

220

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Directia Generala pentru Protectia Copilului Braila Director: Alexandrina Broasca P-ta Ghioceilor nr. 8, cod 6100, BRAILA Telefon/fax: 039-67.78.39, 039-69.48.75 Directia Generala pentru Protectia Copilului Buzau Director: Marcela Dumitras Bdul Nicolae Balcescu nr. 48, cod 5100, BUZAU Telefon/fax: 038-71.10.52, 038-72.11.43 Directia Generala pentru Protectia Copilului Calarasi Director: Dumitru Pandrea Str. 1 Decembrie 1918 1, cod 8500, CALARASI Telefon/fax: 042-31.79.85, 042-31.10.60 Directia Generala pentru Protectia Copilului Caras Severin Director: Ana Vasile P-ta 1 Decembrie 1918 nr. 7, Etaj 3, cod 1700, RESITA Telefon/fax: 055-22.43.00, 055-22.43.02 Directia Generala pentru Protectia Copilului Cluj Director: Nicoleta Brad Str. G-ral Eremia Grigorescu 37-39, cod 3400, CLUJ-NAPOCA Telefon/fax: 064-42.01.46, 064-42.06.01 Directia Generala pentru Protectia Copilului Contanta Director: Doina Vasile Bdul Tomis nr.51, cod 8500, CONSTANTA Telefon/fax: 041-63.61.40, 041-69.41.37 Directia Judeteana pentru Protectia Copilului Covasna Director: Herbszt Istvan Str. Libertatii nr. 4, cod 4000, SFÂNTU GHEORGHE Telefon/fax: 067-31.11.90-int.743, 067-31.46.60 Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului Dâmbovita Director: Corneliu Voica Str. I.C.Vissarion nr. 1, cod 0200, TÂRGOVISTE Telefon/fax: 045-63.58.39, 045-21.76.86 Directia Generala pentru Protectia Copilului Dolj Director: Viorica Croitoru Str. Nicolae Titulescu 32, cod 1100, CRAIOVA Telefon/fax: 051-41.71.13, 051-41.78.38 Directia Generala pentru Protectia Copilului Galati Director: Lidia Gabriela Nica Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

221

Str. A.I.Cuza nr. 72, cod 6200, GALATI Telefon/fax: 036-31.10.86, 036-47.94.76 Directia Generala pentru Protectia Copilului Giurgiu Director: Viorica Stanculescu Str. Mihai Viteazul nr. 4, cod 8375, GIURGIU Telefon/fax: 046-21.95.97, 046-21.40.11 Directia Generala pentru Protectia Copilului Gorj Director: Constantin Preoteasa Str. P-ta Victoriei nr. 2-4, cod 400, TÂRGU-JIU Telefon/fax: 053-21.74.62, 053-21.51.11 Directia Generala pentru Protectia Copilului Harghita Director: Ion Proca Str. Zold Peter nr. 2-4, cod 4100, MIERCUREA CIUC Telefon/fax: 066-17.10.13, 066-11.47.11 Directia Generala pentru Protectia Copilului Hunedoara Director: Gabriel Ciupe B-dul Decebal Bl. P, parter, cod 2700, DEVA Telefon/fax: 054-23.33.41, 054-23.43.84 Directia Generala pentru Protectia Copilului Iasi Director: Pintilie Penciuc Complex Tudor Vladimirescu nr. 69, O.P.10, C.P.20-25, cod 6600, IASI Telefon/fax: 032-17-77-31, 032-27.96.54 Directia Generala pentru Protectia Copilului Ialomita Director: Paul Marcu Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 1, cod 9400, SLOBOZIA Telefon/fax: 043-21.66.57, 043-23.10.88 Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului Ilfov Director: Teodor Biris Str. Unirii nr. 120, cod 8113, Comuna Balotesti Telefon/fax: 01-795.19.47, 01-795.19.57 Directia Generala pentru Protectia Copilului Maramures Director: Ana Moldovan Str. Tibles nr. 5, cod 4800, BAIA MARE Telefon-fax: 062-21.30.92, 062-21.39.45 Directia Generala pentru Protectia Copilului Mehedinti Director: Georgeta Aprotosoaie Calea Traian nr. 89, cod 1500, TURNU SEVERIN Telefon/fax: 052-32.44.60, 052-31.92.66 222

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Directia Generala pentru Protectia Copilului Mures Director: Domby Carol Ladislau Str. Gheorghe Marinescu nr. 62, cod 4300, TÂRGU-MURES Telefon/fax: 065-21.16.99, 065-21.15.61 Directia Generala pentru Protectia Copilului Neamt Director: Mihaela Lazar Ignatovici Str. Alexandru cel Bun nr. 27, cod 5600, PIATRA NEAMT Telefon/fax: 033-23.74.38, 033-23.49.30. Directia Generala pentru Protectia Copilului Olt Director: Cristina Staicu Patru Str. Sevastopol nr. 2, cod 0500, SLATINA Telefon/fax: 049-41.26.25, 049-41.26.92 Directia Generala pentru Protectia Copilului Prahova Director: Mihaela Ciobanu Str. Andrei Muresanu nr. 58, cod 2000, PLOIESTI Telefon/fax: 044-19.98.76, 044-11.14.00 Directia Generala pentru Protectia Copilului Satu Mare Director: Voicu D. Rusu Str. Corvinilor nr. 18, cod 3900, SATU MARE Telefon/fax: 061-71.07.27, 061-71.07.28 Directia Generala pentru Protectia Copilului Salaj Director: Elisabeta Ciulean P-ta 1 Decembrie 1918 nr. 12, cod 4700, ZALAU Telefon/fax: 060-61.50.17, 060-61.50.17 Directia Generala pentru Protectia Copilului Sibiu Director: Anca Dragan Str. Oituz nr. 31, cod 2400, SIBIU Telefon/fax: 069-23.25.75, 069-23.25.75 Directia Generala pentru Protectia Copilului Suceava Director: Laurentiu Ulici Str. Stefan cel Mare nr. 36, cod 5800, SUCEAVA Telefon/fax: 030-52.28.88, 030-52.33.37 Directia Generala pentru Protectia Copilului Teleorman Director: Alexandra Georgescu Str. Dunarii nr. 7, cod 0700, ALEXANDRIA Telefon/fax: 047-31.66.11, 047-31.66.12 Directia Generala pentru Protectia Copilului Timis Director: Rodica Bara Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

223

B-dul Revolutiei 1989 nr. 17, cod 1900, TIMISOARA Telefon/fax: 056-19.02.81, 056-19.40.30 Directia Generala pentru Protectia Copilului Tulcea Director: Ion Calina Str. Gavrilov Corneliu nr. 120, cod 8800, TULCEA Telefon/fax: 040-51.64.66, 040-51.64.66 Directia Generala pentru Protectia Copilului Vâlcea Director: Maria Munteanu Bdul Tudor Vladimirescu 28, cod 1000, RÂMNICU VÂLCEA Telefon/fax: 050-73.53.67, 050-73.47.58 Directia Generala pentru Protectia Copilului Vaslui Director: Stefanica Armeanu Ionel Str. Gheorghe Doja nr. 51, Moara Greci, cod 6500, VASLUI Telefon/fax: 035-36.10.88. Directia Generala pentru Protectia Copilului Vrancea Director: Danut Ceamburu Str. 1 Decembrie 1918 nr. 32/3, cod 5300 FOCSANI Telefon/fax: 037-23.07.89, 037-23.07.88

Municipiul Bucuresti Sector 1 Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 1 Adresa: str. Ion Slatineanu, nr. 16, sector 1, cod 711374, Bucuresti Telefon/fax: 01-210.18.06, 01-210.15.81 Director: Danut Fleaca Sector 2 Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 2 Adresa: str. Dimitrie Racovita nr. 22, scetorul 2, Bucuresti Telefon/fax: 01-310.2417, 01-314.47.94 Director: Monica Nedef Sector 3 Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 3 Adresa: str. Vasile Lucaciu nr. 34, sector 3, Bucuresti Telefon/fax: 01-321.63.62, 01-320.98.64 Director: Florin Vasile Alexandru

224

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Sector 4 Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 4 Adresa: str. Soldat Enache Ion, nr. 1A, sectoe 4, Bucuresti Telefon/Fax: 01-449.04.81, 01-499.04.81 Director: Anda Târlea Sector 5 Directia pentru Protectia Copilului Aflat în Dificultate sector 5 Adresa: Bdul Regina Elisabeta nr. 29-31, sector 5, Bucuresti Telefon/fax: 01-310.17.32, 01-310.17.31 Director: Florentina Marin Sector 6 Serviciul Public pentru Protectia Copilului sector 6 Adresa: str. Orhideelor nr. 6, sector 6, Bucuresti Telefon/fax: 01-212.63.11; 01-212.63.14 Director: Cristina Morariu

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

225

Comisiile Judetene de Protectie a Copilului Alba – Piata I.C. Bratianu nr. 1, cod 2500 Alba Iulia Presedinte: Mariana Hurbean Telefon/fax: 058-811.145, 058-813.325 Arad – Bdul Revolutiei nr. 75, cod 2900 Arad Presedinte: Ioan Silaghi Telefon/fax: 057-281.600, 057-250.170 Arges – Piata Vasile Milea nr. 1, cod 0300 Pitesti Presedinte: Gheorghe Stan Telefon/fax: 048-217.800, 048-220.137 Bacau – Bdul Marasesti nr. 2, cod 5500 Bacau Presedinte: Ioan Ionita Telefon/fax: 034-134.225, 034-135.012 Bihor – Bdul I.C. Bratianu nr. 8, cod 3700 Oradea Presedinte: Aurel Demian Telefon/fax: 059-411.774, 059-434.484 Bistrita-Nasaud – Piata Petru Rares nr. 1, cod 4400 Bistrita Presedinte: Iosif Redl Telefon/fax: 063-231.474, 063-214.750 Botosani – Piata Revolutiei nr. 1-3, cod 6800 Botosani Presedinte: Nicolai Colesniuc Telefon/fax: 031-531.635, 031-515.020 Brasov – Bdul Revolutiei nr. 5, cod 2200 Brasov Presedinte: Mariana Tiharau Telefon/fax: 068-417.903 Braila – Piata Independentei nr. 1, cod 6100 Braila Presedinte: Nicu Filoti Telefon/fax: 039-619.600, 039-611.765 Bucuresti, sector 1 – Bdul Banu Manta nr. 9, cod 781711 Presedinte: Lisete Mina Telefon/fax: 01-222.36.25, 01-222.56.40

226

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Bucuresti, sector 2 – Str. Olari nr. 11-13, cod 703173 Presedinte: Toma Sutru Telefon/fax: 01-252.80.15, 01-252.77.59 Bucuresti, sector 3 – Str. Parfumului nr. 2-4, cod 741213 Presedinte: Marius Mihaita Telefon/fax: 01-322.74.88 Bucuresti, sector 4 – Str. G. Cosbuc nr. 6-16, cod 705091 Presedinte: Violeta Turcu Telefon/fax: 01-336.30.11, 01-337.07.90 Bucuresti, sector 5 – Bd Regina Elisabeta 29-31, cod 706021 Presedinte: Cristina Feurdean Telefon/fax: 01-314.21.09, 01-314.49.90 Bucuresti, sector 6 – Calea Plevnei nr. 147-153, cod 771311 Presedinte: Gheorghe Floricica Telefon/fax: 01-637.42.80, 01-212.63.24 Buzau – Bdul Nicolae Balcescu nr. 48, cod 5100 Buzau Presedinte: Dumitra Draghici Telefon/fax: 038-416.643, 038-423.862 Calarasi – Str. 1 Decembrie 1918 nr. 1, cod 8500 Calarasi Presedinte: Aurel Lascu Telefon/fax: 042-331.790, 042-331.609 Caras-Severin – P-ta 1 Decembrie 1918 nr. 1, cod 1700 Resita Presedinte: Ion Imbrescu Telefon/fax: 055-211.420, 055-211.127 Cluj – Bdul 21 Decembrie nr. 58, cod 3400 Cluj-Napoca Presedinte: Mariuca Pop Telefon/fax: 064-194.889, 064-196.726 Constanta – Bdul Tomis nr. 51, cod 8700 Constanta Presedinte: Mircea Spânoche Stoenescu Telefon/fax: 041-613.193 Covasna – Str. Libertatii nr. 4, cod 4000 Sfântu Gheorghe Presedinte: Iosif Kemenes Telefon/fax: 067-311.190 Dâmbovita – Str. Independentei nr. 1, cod 0200 Târgoviste Presedinte: Ivan Vasile Ivanoff Telefon/fax: 045-611.654, 045-212.230 Dolj – Str. Uniriii nr. 18, cod 1100 Craiova Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

227

Presedinte: Barbarasa Telefon/fax: 051-411.655 Galati – Str. Domneasca nr. 56, cod 6200 Galati Presedinte: Liviu Coman-Kund Telefon/fax: 036-413.574, 036-460.703 Giurgiu – Str. C.Dobrogeanu Gherea nr. 3-5, cod 8375 Giurgiu Presedinte: Dinu Florian Telefon/fax: 046-214.594, 046-216.511 Gorj – Str. Victoriei nr. 2-4, cod 1400 Târgu Jiu Presedinte: Yoica Zamfirescu Telefon/fax: 053-214.006, 053-212.023 Harghita – Piata Libertatii nr. 5, cod 4100 Miercurea Ciuc Presedinte: Arpad Egyed Telefon/fax: 066-114.668, 066-171.478 Hunedoara – Str. 1 Decembrie nr. 35, cod 2700 Deva Presedinte: Dana Dan Telefon/fax: 054-211.350, 054-214.130 Iasi – Str. Stefan cel Mare si Sfânt nr. 69, cod 6600 Iasi Presedinte: Ioan Serbina Telefon/fax: 032-210.344, 032-210.336 Ialomita – Str. Matei Basarab nr. 29, cod 8400 Slobozia Presedinte: Constantin Stoenescu Telefon/fax: 043-230.200, 043-230.250 Ilfov – Str. Gral Gh. Manu nr. 18, cod 78112 Bucuresti sector 1 Presedinte: Valeriu Radulescu Telefon/fax: 01-659.53.05, 01-311.14.17 Maramures – Str. Gh. Sicai nr. 46, cod 4800 Baia Mare Presedinte: Ionel Pop Telefon/fax: 062-213.092, 062-213.945 Mehedinti – Str. Traian nr. 89, cod 1500 Turnu Severin Presedinte: Ioana Veber Telefon/fax: 052-312.717, 052-312.417 Mures – Str. Revolutiei nr. 45, cod 4300 Târgu Mures Presedinte: Viorica Matei Telefon/fax: 065-163.211, 065-168.718 Neamt – Str. Alex. cel Bun nr. 27, cod 5600 Piatra Neamt Presedinte: Daniil Harasemiuc Telefon/fax: 033-212.890, 033-211.569 228

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

Olt – Bdul Alexandru I. Cuza nr. 14, cod 0500 Slatina Presedinte: Marin Dobre Telefon/fax: 049-412.431, 049-431.122 Prahova – Bdul Republicii nr. 2, cod 2000 Ploiesti Presedinte: Pavel Mihail Telefon/fax: 044-146.802, 044-115.816 Salaj – Piata 1 Decembrie 1918 nr. 13, cod 4700 Zalau Presedinte: Mircea Chisu Telefon/fax: 060-662.064, 060-661.097 Satu Mare – Piata 25 Octombrie nr. 1, cod 3900 Satu Mare Presedinte: Cornelia Bota Telefon/fax: 061-710.651, 061-713.072 Sibiu – Bdul Gral Magheru nr. 14, cod 2400 Sibiu Presedinte: Andrei Polefka Telefon/fax: 069-217.733, 069-218.159 Suceava – Str. Stefan cel Mare nr. 36, cod 5800 Suceava Presedinte: Costache Achitei Telefon/fax: 030-210.148, 030-222.839 Teleorman – Str. Dunarii nr. 178, cod 0700 Alexandria Presedinte: Rodica Vrabie Telefon/fax: 047-311.201, 047-312.494 Timis – Bdul Revolutiei din 1989 nr. 17, cod 1900 Timisoara Presedinte: Petrisor Nadastean Telefon/fax: 056-193.655, 056-194.591 Tulcea – Str. Pacii nr. 20, cod 8800 Tulcea Presedinte: Constantin Cabuz Telefon/fax: 040-514.240, 040-513.071 Vâlcea – Bd Gral Praporgescu nr. 5, cod 1100 Râmnicu Vâlcea Presedinte: Constantin Dirinea Telefon/fax: 050-738.498, 050-735.617 Vaslui – Str. Stefan cel Mare nr. 79, cod 6500 Vaslui Presedinte: Gheorghe Stoica Telefon/fax: 035-361.088, 035-361.090 Vrancea – Bdul Dimitrie Cantemir nr. 1, cod 5300 Focsani Presedinte: Toader Ghetu Telefon/fax: 037-217.710, 037-626.611

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei

229

Pentru actualizarea ghidului a fost consultata baza de date legislativa ” Lege 4” a firmei Indaco Systems Tel. (01) 3112382 / 3112384 www.indaco.ro

230

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei