Ghid Practic Ecologie

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

1

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

CUPRINS 1. INTRODUCERE ………………………………………….

4

2. SCOPUL GHIDULUI …………………………………….

6

3. FAZE METODOLOGICE ……………………………… I. Identificarea problemelor ……………………………………. II. Culegerea informaţiilor ......................................................... III. Organizarea şi prelucrarea datelor .............................. IV. Interpretarea rezultatelor .............................................. V. Elaborarea concluziilor ............................. VI. Verificarea ipotezelor ………………………………… VII. Căutarea alternativelor .............................. VIII. Comunicarea .............................. IX. Noi probleme ..............................

7 7 8 15 15 16 16 17 18 19

4. ETAPELE UNUI PROIECT PILOT ………………................................

20

5. LISTĂ DE ACTIVITĂŢI …………………………………........................... 22 I. Listă de activităţi pentru educaţia de mediu- ciclu primar ... 22 II. Listă de activităţi pentru educaţia de mediu- gimnaziu, liceu ... 26 6. METODE DE EVALUARE ……………………………… I. Metode de evaluare- ciclu primar .............................. II. Metode de evaluare – gimnaziu, liceu ..............................

43 43 47

7. ANEXA (Exemple de proiecte pilot implementate în 1999-2000)……

54

BIBLIOGRAFIE …………………………………………..

64

COLECTIVUL DE LUCRU ………………………………………..

65

2

Ghid practic de educaţie pentru mediu

1

ARBDD TULCEA

INTRODUCERE Motto: “Dacă nu există un Paradis, să facem să merităm să avem unul!”

De la începuturile civilizaţiei adulţii au dorit să transmită copiilor şi tinerilor - în mod conştient şi sistematic - un ansamblu de reguli în vederea formării personalităţii, dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale şi fizice, în scopul integrării lor în societatea civică. Acest ansamblu s-a numit “educaţie” şi el reprezintă un fenomen social, fundamental, de transmitere a experienţei de viaţă şi a culturii către generaţiile viitoare. Există o educaţie intelectuală, una morală, una estetică, există educaţie tehnică şi profesională. Este timpul ca şi educaţia de mediu să devină un pivot important al educaţiei şi instruirii şcolare, pentru a învăţa tinerii- şi pe toţi oamenii de altfel, în faza de debut a educaţiei de mediu - de ce şi cum să protejăm mediul înconjurător. Protecţia naturii şi educaţia de mediu sunt două inseparabile necesităţi ale lumii contemporane. “Protecţia mediului, realizată printr-o educaţie de mediu eficientă, este măsura conştiinţei şi condiţiei umane ideale, către care aspirăm cu toţii.” Educaţia de mediu reprezintă procesul care serveşte la recunoaşterea valorilor mediului înconjurător şi la clarificarea conceptelor privind mediul înconjurător. Scopul său este de a promova formarea aptitudinilor şi atitudinilor necesare pentru a înţelege inter-relaţiile dintre oameni, cultură şi mediul înconjurător, pentru dezvoltarea activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului. Educaţia de mediu presupune dezvoltarea conştientizării, înţelegerii şi discernământului şi trebuie să fie centrată pe mai multe planuri în afară de plante, animale şi procese biologice. Scopul principal al educaţiei de mediu este de a determina oamenii să fie conştienţi de relaţia lor cu natura şi asigurarea că aceste relaţii sunt durabile. Educaţia de mediu trebuie să fie globală, să se întindă pe toată durata existenţei umane şi să reflecte schimbările într-un univers în permanentă transformare. Ea trebuie să pregătească individul pentru viaţă, graţie înţelegerii marilor probleme contemporane şi să dezvolte cunoştinţele şi aptitudinile necesare omului pentru a juca un rol activ şi constructiv în vederea ameliorării condiţiilor de viaţă, protecţiei mediului înconjurător şi a resurselor sale naturale într-o manieră care să asigure o utilizare şi dezvoltare durabilă. Putem spune că educaţia de mediu are două componente majore: „ educaţia formală (în cadrul programelor şcolare) „ educaţia şi conştientizarea publicului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice Cadrul sistemul de educaţie formal poate avea un rol crucial în dezvoltarea educaţiei de mediu ca o disciplină trans - curriculară. În sprijinul atingerii obiectivelor educaţiei de mediu pot veni o serie de acţiuni, precum: 1. Introducerea educaţiei de mediu, în cadrul programei şcolare, fie ca disciplină distinctă, fie prin implementarea problematicii mediului înconjurător în disciplinele tradiţionale. Aceasta ar permite o cooperare între disciplinele clasice, menită înţelegerii complexităţii problemelor mediului înconjurător şi a ariilor protejate.

3

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

2. Folosirea naturii, şi mai ales, a ariilor protejate ca săli de clasă în aer liber Natura, şi mai ales, ariile protejate oferă săli de clasă excelente în aer liber pentru educaţia într-o gamă largă de discipline: biologie, chimie, fizică, geografie, matematică, ştiinţe sociale, etc. Studiile la faţa locului sunt foarte eficiente, atât pentru şcolari, cât şi pentru adulţi şi permit abordarea unui program diversificat în educaţia de mediu. 3. Centrele de informare şi documentare ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării- asigură o bună informare şi documentare privind fenomenele deltaice, flora şi fauna Deltei Dunării, problemele din Delta Dunării, managementul resurselor naturale regenerabile, precum şi înţelegerea conceptelor de Rezervaţie a Biosferei, dezvoltare durabilă, a dezideratelor de protecţie şi conservare. 4. “Aducerea parcurilor” în şcoli Vizitarea şcolilor de către specialiştii ariilor protejate sau din cadrul agenţiilor de mediu poate asigura o educaţie valoroasă, permiţând discutarea unei game largi de tematici privind factorii de mediu, culturali şi socio- economici cu importanţă pentru comunităţile locale ale căror activităţi sunt direct influenţate de existenţa ariilor protejate. 5. Promovarea temei dezvoltării durabile în sistemul educaţional formal şi mai ales a noţiunilor legate de planificarea şi managementul ariilor protejate. 6. Abordarea educaţională ar trebui să se bazeze mai mult pe descoperire decât pe prezentarea unor fapte şi opinii gata exprimate. Interesul tinerilor poate fi dezvoltat prin realizarea unor proiecte ecologice în cadrul sistemului de educaţie formală. Ghidul prezent exemplifică o serie de proiecte pilot privind educaţia de mediu care au fost realizate cu succes în cursul anului şcolar 1999- 2000. 7. Formarea cadrelor didactice care predau educaţia de mediu este foarte importantă. Nu trebuiesc neaparat specialişti în educaţia ecologică, ci să se dea educatorilor competenţa necesară prin promovarea valorii cunoaşterii interdisciplinare şi a viziunii globale. În acest sens este necesară creşterea numărului de seminarii, ateliere de lucru şi a activităţilor practice care să asocieze pe teren profesori de diferite discipline.

4

Ghid practic de educaţie pentru mediu

2

ARBDD TULCEA

SCOPUL GHIDULUI

Ghidul pe care dorim să vi-l prezentăm reuneşte procedeele metodologice şi activităţile practice folosite de un grup de profesori şi învăţători care au implementat cu succes în anul şcolar 1999 - 2000 câteva proiecte pilot lansate la sfârşitul primei etape a unui curs de instruire organizat în cadrul Proiectului GEF - “Biodiversitatea Deltei Dunării”, finanţat de Banca Mondială. Tematica cursului a fost prezentată de consultanţi BirdLife International. Pe această cale adresăm mulţumirile noastre consultanţilor BirdLife International pentru prezentarea într-un mod atractiv şi eficient a celor mai moderne metode de implementare a educaţiei de mediu în programa şcolară, făcând posibilă şi crearea unui “nucleu de lucru” care a participat la organizarea şi realizarea a diferite acţiuni extraşcolare, cum ar fi: sărbătorirea Zilei Mondiale a Zonelor Umede (2 februarie 2000), sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei (22 martie 2000), sărbătorirea Zilei Mondiale a Pământului (22 aprilie 2000), sesiuni ştiinţifice şi de comunicare şcolare, expoziţii de desene, pictură, fotografii, tapiserie şi eco-postere, etc. Prin acest ghid dorim să vă împărtăşim din experienţa noastră acumulată prin colaborare şi schimburi de idei, deoarece suntem convinşi că dezvoltarea educaţiei de mediu presupune probleme de metodologie pedagogică specifice, menite să asigure realizarea următoarelor obiective cadru ale educaţiei de mediu: 1. Cunoaşterea şi înţelegerea unor componente şi procese ale mediului înconjurător 2. Dezvoltarea capacităţii de a conştientiza rolul mediului înconjurător în viaţa omului, precum şi rolul omului în mediul înconjurător 3. Formarea ideilor ştiinţifice şi a capacităţii de comunicare, ca rezultat al investigării şi explorării mediului înconjurător 4. Cunoaşterea şi aplicarea normelor de comportare specifice asigurării echilibrului mediului înconjurător şi adoptarea unor atitudini de responsabilitate faţă de acesta. 5. Formarea de deprinderi şi abilităţi practice de utilizare a elementelor din natură ca mijloc de educaţie de mediu. Ghidul propune tratarea educaţiei de mediu nu ca o disciplină şcolară tradiţională suplimentară ce trebuie să se alăture programei şcolare existente, ci pretinde interdisciplinaritate, adică o cooperare între disciplinele tradiţionale, indispensabilă înţelegerii complexităţii problemelor mediului înconjurător. Ghidul se doreşte a fi o alternativă prin prezentarea unor metode şi activităţi practice de predare a educaţiei de mediu, atât în cadrul programei şcolare, cât şi a celei opţionale şi se adresează cadrelor didactice care şi-au propus predarea educaţiei de mediu ca disciplină opţională, dar şi celor care vor aborda problematica mediului înconjurător în predarea disciplinelor tradiţionale.

5

Ghid practic de educaţie pentru mediu

3

ARBDD TULCEA

FAZE METODOLOGICE

În educaţia de mediu se recomandă parcurgerea următoarelor faze metodologice: I. Identificarea problemei de mediu- ipoteza de lucru II. Culegerea informaţiilor III. Organizarea şi analizarea datelor IV. Interpretarea rezultatelor V. Elaborarea concluziilor VI. Verificarea ipotezelor VII. Căutarea alternativelor VIII. Comunicarea IX. Noi întrebări şi probleme I. IDENTIFICAREA PROBLEMEI DE MEDIU Se va pleca de la interesul şi experienţa elevilor ca fiind sursa motivaţiei, lucru ce va garanta legătura cu cunoştinţele sale anterioare, iar profesorul va trebui să implementeze, să incorporeze şi să canalizeze aceste cunoştinţe în diverse probleme de mediu. Odată luată decizia trebuie clar delimitată problema de mediu şi să se propună ipotezele de lucru. Identificarea problemei de mediu necesită anumite abilităţi de determinare. De ce? • pentru o bună planificare • pentru stimularea şi menţinerea interesului • pentru identificarea problemei specifice • pentru a dezvolta aptitudini • pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare • pentru a rezolva o situaţie problemă Principalele etape în identificarea problemei de mediu sunt: a) Diagnosticarea- reprezintă exerciţiul care ne ajută să ne facem o primă impresie despre problemele de mediu prin identificarea lor directă, în teren, precum şi stabilirea unui set de caracteristici la fiecare problemă. Desigur, că prima impresie, diagnosticarea nu se va concretiza într-o listă comprehensivă. Ea reprezintă un punct de plecare realist, o oportunitate pentru a începe studiul unei situaţii problemă. b) Alegerea situaţiei problemă Problemă în general = o stare de fapt sau o discrepanţă între "cea ce este" şi "ceea ce ar trebui să fie". Pentru ca o problemă să devină specifică trebuie să îndeplinească anumite condiţii: • Să fie punctuală şi nu generală. Ex: Delta este poluată- este o problemă; Malul Dunării în localitatea Crişan este plin cu deşeuri- este o problemă specifică • Să fie necontroversată (să fie resimţită de cât mai mulţi oameni, să nu producă scindarea comunităţii, majoritatea să fie de acord cu soluţia propusă ) • Să fie rezolvabilă (să aibă o ţintă clară şi şanse de a fi rezolvată cu succes) • Să fie imediată (oamenii să fie interesaţi de rezolvarea ei acum) • Să conducă la schimbarea situaţiei de fapt (rezultate palpabile)

6

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Vă sugerăm o metodă simplă şi la îndemâna oricui şi foarte stimulativă pentru copiii ce constă în formularea de răspunsuri la un set de întrebări. Listă de întrebări posibile: 1. îmbunătăţeşte condiţiile de viaţă (oameni, plante, animale)? 2. dezvoltă conştiinţa oamenilor? 3. Poate fi rezolvată cu succes în mod realist? 4. Impactul este major sau specific? 5. Este resimţită problema cu intensitate? 6. Este uşor de înţeles? 7. Este o ţintă clară? 8. Generează un conflict de interese? 9. Implică şi dezvoltă aptitudini? 10. Va crea condiţii (premize) pentru rezolvarea problemelor pe viitor? 11. Există o parte care poate duce la strângerea de fonduri? Ce este important în alegerea problemei specifice din multitudinea de probleme identificate este posibilitatea implicării oamenilor şi mai ales a responsabililor locali în rezolvarea ei şi evident şansele reale de rezolvare. Trebuie să conştientizăm că numai dezbaterea unei probleme de mediu şi determinarea unor soluţii teoretice, este poate un exerciţiu bun pentru copii la clasă, dar rezolvarea concretă ar aduce beneficii mult superioare asupra celor implicaţi cât şi mediului-chiar dacă rezultatele nu sunt spectaculoase. Două întrebări se impun: 1. Pot fi oamenii mobilizaţi să se implice în rezolvarea unei preobleme? 2. Se poate face ceva concret pentru schimbarea situaţiei? Exemplu: Dacă nu se poate opri poluarea mediului înconjurător, se poate îngrădi (conserva un perimetru), sau poate fi curăţat un loc de deşeuri? Pentru o bună analiză a problemelor în identificarea problemei specifice se recomandă următorul model: FIŞĂ DE IDENTIFICARE A UNEI PROBLEME SPECIFICE Cerinţe pt. Problema Problema Problema problemă spec. # 1 spec. # 2 spec. # 3 Implică oamenii Dezvoltă abilităţi E o problemă majoră de mediu Este imperativă d.p.d.v. moral Poate avea rezultate concrete Atrage fonduri Atrage atenţia mass-mediei Ttal punctaj care determină alegerea problemei specifice

Problema spec. # 4

7

Ghid practic de educaţie pentru mediu II.

ARBDD TULCEA

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

Se vor strânge informaţiile în cel mai direct mod posibil, folosindu-se simţurile, făcând observaţii în teren, interviuri, măsurători, numărători, consultând documente, etc. Strângerea informaţiilor se va face pe baze obiective, reale sau pe baza unor sentimente, experienţe, emoţii, etc. Se vor identifica termeni, relaţii şi procese, se fac conexiuni primare şi se definesc concepte. 2.1. Documentarea a) Documentarea analitico-sintetică În culegerea informaţiilor un rol primordial îl are documentarea analitico- sintetică în care se trece prin următoarele etape de lucru: „ citirea integrală a textului; „ extragerea ideilor esenţiale în ordinea logică; „ explicarea proceselor şi fenomenelor; „ recitirea textului pe secvenţe informaţionale. Exemplu grafic de documentare analitico- sintetică:

8

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

b) Documentarea în teren Documentarea în teren are drept scop completarea informaţiilor, cunoaşterea şi verificarea în practică a unor fapte, procese, fenomene din realitatea obiectivă şi care au fost studiate teoretic în cadrul documentării sintetico- analitice. Înaintea lucrului în teren se stabilesc: „ metodologia de cercetare sau experimentare; „ delimitarea spaţiului ce urmează a fi cercetat; „ precizarea perioadei în care va avea loc cercetarea; „ planul concret de cercetare; „ precizarea materialului cartografic şi grafic care va fi realizat. 2.2. Observarea Observarea implică un proces complex de percepere a realităţii înconjurătoare care poate fi direct, prin folosirea simţurilor şi instrumentelor şi indirect, prin utilizarea modelelor, a reprezentărilor grafice, cartografice şi fotografice. a) Exemplu de observare directă polimodală acumulând informaţii prin simţuri: „ văzul este cel mai frecvent folosit în observaţiile directe. Prin observare vizuală se pot delimita areale cu trăsături proprii, se percep relaţiile dintre componentele mediului (ex. sunt percepute arealele acoperite cu cătină roşie şi albă care fixează substratul şi arealele defrişate de sărăturare şi mobilitatea nisipurilor) „ prin auz sunt identificate sursele de poluare sonoră, existenţa unor sisteme hidrografice, specii de păsări şi mamifere, etc. „ prin miros se identifică poluanţii aerului şi ai solului, caracteristici ale covorului vegetal, existenţa resturilor menajere, etc. „ prin pipăit se obţin informaţii privitoare la caracteristicile substratului; „ prin gust se identifică existenţa mineralelor dizolvate în apă, etc. b) Observarea instrumentală asigură cunoaşterea precisă şi detaliată a unor fapte , fenomene şi procese din mediul înconjurător, facilitând formularea legităţilor şi teoriilor care le guvernează. În continuare, exemplificăm sumar instrumentele şi aparatele utilizate pentru observaţii meteorologice: termometrele, tarometrul, higrometrul, anemometrul, girueta, pluviometrul, heliograful. c) Observarea indirectă implică folosirea modelelor grafice, cartografice şi fotografice. Modelarea este o metodă de cercetare a sistemelor complexe, greu accesibile sau imposibil de abordat în mod direct care presupune elaborarea unor modele simplificate. Modelul este un sistem material care reproduce însuşirile esenţiale sau particulare ale unui sistem original. Acesta trebuie să fie fidel, simplu, esenţializat, micşorat şi întocmit cu subiecţii utilizatori. Modelele grafice concretizează formele de manifestare a fenomenelor şi proceselor transpunând datele numerice într-o formă vizuală. DIAGRAMELE se prezintă sub formă de desene geometrice liniare sau în suprafaţă. Exemplificare: diagramă areolară prin cercuri reprezentând suprafeţele cu cătină roşie(Tamaricetum ramosinimi) din Delta Dunării în perioada 1980 - 2000.

9

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

PROFILUL reprezintă conturul rezultat din secţionarea unui obiect printr-un plan.

CARTOSCHEMELE sunt reprezentări grafice întocmite în teren în scopul delimitării arealelor.

HARTA este o reprezentare grafică micşorată, convenţională, generalizată a suprafeţei terestre pe un plan, redând repartiţia spaţială a diferitelor elemente naturale şi socio- economice. După scopul urmărit, se vor folosi planurile şi hărţile la scară mijlocie (1: 1000 până la 1: 50 000) sau hărţile la scară mijlocie(până la 1: 40 000). În educaţia de mediu, cel mai frecvent utilizate sunt hărţile tematice fizicogeografice; hărţile geo- fizice; hărţile geologice; hărţile geo- chimice; hărţile hipsometrice; hărţile geo-morfologice; hărţile pedologice; hărţile meteorologice; hărţile fito-geografice; hărţile zoo-geografice; hărţile oceanografice. 10

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Modelele fotografice sunt imagini reprezentate pe diapozitive, diafilme, fotografii. Sunt recomandate pentru ilustrarea evoluţiei fenologice pe categorii de areale. Exemplu: arbust de cătină albă(Hippophae rhamonoides) în luna martie(a) şi luna noiembrie(b).

a) Arbust de cătină albă (luna martie)

b) Arbust de cătină albă (luna noiembrie)

11

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

2.3. ANCHETA SOCIALĂ Foarte important în rezolvarea problemelor sunt resursele. Un rol primordial îl au resursele umane care pot atrage şi alte resurse. În procesul de identificare cât şi pentru a şti pe cine ne putem baza şi chiar identifica viitorii colaboratori în rezolvarea problemelor recomandăm două metode: a) Metoda " Din uşă în uşă" Pentru a afla ce gândesc oamenii şi ce simt oamenii şi care este atitudinea lor faţă de problemele de mediu este esenţial să mergem în mijlocul comunităţii. În timpul acestor scurte vizite, la domiciliu, putem obţine răspunsuri la următoarele întrebări: -Ce cred oamenii în legătură cu problemele de mediu? -Ce schimbări doresc să vadă? -Ce îmbunătăţiri sunt gata să facă? Răspunsurile ne ajută la identificarea problemelor de mediu care îi afectează şi măsura în care sunt dispuşi să se implice. Cea mai importantă este impresia. Aveti 30 secunde pentru a se face prezentarea, pentru a expune scopul vizitei, pentru a convinge persoana că nu sunteţi acolo pentru a vinde un produs nou, o nouă religie, sau pentru a comite o spargere. Ex: Bună ziua, sunt ........... şi dorim să discutăm cu oamenii din comunitate pentru a afla părerile lor în legătură cu............. Exerciţiul este foarte util pentru copii şi recomandăm să se meargă în echipă, să se alegeagă ziua şi ora potrivite. Scop: identificarea problemelor şi opinia oamenilor despre aceasta. Întrebările la care putem obţine răspuns ar fi : -Dacă ai putea să schimbi ceva, care ar fi acel lucru? -Ce s-ar putea face? -Ce vă deranjează cel mai mult? -Aveţi o imagine ideală? Pentru a nu obţine numai răspunsuri generale, trebuie prin întrebări să se stimuleze gândirea interlocutorului prin oferirea unui suport informaţional astfel încât să fie încurajat să descopere ce îl deranjează. Ex: Dacă ei spun ...strada este murdară.......atunci îl întrebaţi....Ce înţelegeţi prin murdară?..... Înseamnă că...... Se recomandă simularea în prealabil cu copii un asemenea exerciţiu fără a se pune copilul să interpreteze un rol, ci pentru a afla propria-i atitudine. Caracteristicile metodei Durata 15 minute Avantaje: -include o mare varietate de oameni -construieşte o relaţie personală cu persoanele dispuse să se implice -puteţi folosi voluntari -oferă posibilitatea de a face publicitate Dezavantaje: -consumă mult timp -va fi greu să refuzaţi ospitalitatea gazdei -necesită implicarea mai multor persoane 12

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Realizarea activităţii din "uşă în uşă" presupune următoarele etape: -stabilirea obiectivelor -alegerea numărului de interviuri -lucrul în echipă (instruirea echipei) -analiza primară a informaţiilor b) Interviul Interviul este similar metodei anterioare şi se adresează în general liderilor formali şi chiar informali determinaţi prin metoda anterioară. Scop: Descoperirea interesului propriu al persoanei şi disponibilitatea persoanei de a se implica şi de a implica chiar instituţia în care lucrează. Caracteristici: Durata 30 minute Avantaje: - dezvoltă relaţii strânse cu oamenii - începeţi să-i faceţi pe oameni să-şi dezvolte abilităţile - faceţi reclamă cauzei - aveţi şansa să depistaţi viitorii colaboratori Dezavantaje: -consumă timp şi energie -necesită abilităţi de comunicare pentru a "scormoni" interiorul persoanei -pune la grea încercare răbdarea copiilor. Bineînţeles că interviul se face în echipă (preferabil două persoane) şi recomandăm chiar să se noteze (discret) informaţiile esenţiale. Recomandări: -ascultă activ -nu sugera răspunsuri -nu vorbi mai mult decât intervievatul -asigură-te că ai înţeles corect mesajul (parafrazează) Sfat: "Caută darurile la celălalt, Dumnezeu nu face gunoaie"

13

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

TIPURI DE REACŢII LA ASCULTAREA ACTIVĂ

Tipuri

Scop

Exemple

A manifesta interes faţă de vorbitor şi mesajul său

Priviri, înclinări ale capului cu sens afirmativ, aşezarea cu faţa la vorbitor

NEUTRU

Folosirea de cuvinte neutre care nu exprimă nici acordul, nici dezacordul cu vorbitorul

Încurajarea vorbitorului să continue să vorbească, fără a interveni

“Înţeleg”; “Aha”; “Interesant”

REPETATIV

Repetarea afirmativă a întregii sau ultimei părţi a propoziţiei finale a vorbtorului

Dovada că ascultătorul e foarte atent; ajută vorbitorul să nu-şi piardă şirul gândirii

Orice citat direct din ceea ce a spus vorbitorul

REZUMATIV

Strângerea ideilor şi/ sau sentimentelor şi reafirmarea lor drept concluzii

Punct de control pentru discuţii viitoare; Pune în discuţie problema vorbitorilui

“Acestea sunt ideile de bază pe care le-ai exprimat…? “Dacă înţeleg bine…nu?”

PARAFRAZĂ

Răspuns în ceea ce priveşte conţinutul şi părerile vorbitorului, exiprimat în cuvintele ascultate

Arată că aţi înţeles atât ce a spus cât şi ce a simţit vorbitorul

V: şedinţa aceasta a fost proastă A: Eşti supărat de ceea ce s-a întâmplat în timpul şedinţei

Către cine? Ce? Când? Unde? Cum?

Pentru a obţine informaţii suplimentare. Ajută vorbitorul să cerceteze toate aspectele problemei respective

“Ce consecinţe crezi că ar putea avea?” “Cum reacţionează ceilalţi la această propunere?”

ATENT

ÎNTREBĂRI

Ideea de bază Folosirea de mesaje nonverbale(priviri, expresia feţei şi mişcări ae corpului) pentru a arăta atenţia îndreptată asupra vorbitorului

14

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

III. ORGANIZAREA ŞI ANALIZAREA DATELOR Informaţiile adunate şi parţial verificate în faza precedentă sunt organizate pe categorii de importanţă şi interes cu scopul de a crea o structură utilizabilă. Sunt stabilite relaţii între procesele şi fenomenele esenţiale în jurul cărora se vor concentra interpretările. Ulterior, se face încadrarea în sisteme tipologice în funcţie de geneză, repartiţie în spaţiu, evoluţie în timp, omogenitate, nivel de abordare sistematică, funcţionalitate, etc. a) Analiza materială vizează descompunerea sistemelor în elemente componente care sunt analizate relaţional. În acest fel sunt analizate asociaţiile de cătină de pe un anumit areal cu implicaţiile ce decurg şi nu este analizată planta izolat. Prin observaţie directă s-a constatat că asociaţiile de cătină sunt importante pentru fixarea suprafeţelor nisipoase şi consolidarea terenurilor semnificativ de urmărit este relaţia cu celelalte componente ale mediului: clima, substratul, fauna, hidrografia. Particule de nisip spulberate de vânt se depun în mod obişnuit la adăpostul rădăcinilor. Vegetaţia de cătină, prinsă în aceste depozite nisipoase se fortifică şi îşi măreşte arealul conferind stabilitatea terenurilor. Acest mers natural este stopat, pe alocuri, de intervenţiile antropice. Analizând această situaţie în următoarea etapă de lucru se vor putea identifica aternative la situaţia existentă. b) Analiza funcţională este o operaţiune mintală care nu afectează integritatea materială şi stabilitatea elementelor din sistem. Prin aceasta se stabilesc locul şi importanţa fiecărui element al sistemului. Astfel, asociaţiile de cătină sunt analizate din punct de vedere funcţional în raport cu celelalte asociaţii vegetale, precizând importanţa lor regională şi locală, şi vizând o integrare într-un sistem ierarhic superior, cum ar fi Delta Dunării. La acest nivel, se urmăresc deja factorii principali ai proceselor şi fenomenelor morfogenetice: Dunărea(prin debit şi configuraţie); Marea Neagră(dinamică, caracteristicile fizico- chimice ale apelor); clima; vegetaţia; substratul; activitatea antropică. c) Analiza cartografică permite înţelegerea ştiinţifică a funcţionalităţii sistemelor pe baza datelor cantitative utilizând schiţele, planurile şi hărţile tematice. Urmărind exemplul anterior se va realiza o zonificare a arealului studiat, astfel: „ zone stabilizate „ zone supuse riscului de degradare „ zone puternic afectate de activitatea antropică care necesită măsuri imediate de reabilitare. IV. INTERPRETAREA REZULTATELOR Datele organizate pot fi interpretate cu mai multă uşurinţă în conformitate cu relaţiile şi comparaţiile existente între ele,conform categoriilor de importanţă şi interes, etc. Interpretarea făcută poate fi mijlocul de a crea noi întrebări în legătură cu problema sau aspectul descoperit, şi de asemenea, poate ajuta la reorganizarea activităţii astfel încât să se descopere noi alternative. Prin interpretare se identifică primele acţiuni necesar a fi întreprinse, cum ar fi: „ identificarea factorilor de risc ecologic „ inventarierea zonelor expuse factorilor de risc şi crearea condiţiilor de consolidare/ apărare a acestor zone „ conservarea şi ameliorarea biodiversităţii „ utilizarea durabilă a resurselor naturale 15

Ghid practic de educaţie pentru mediu „ „

ARBDD TULCEA

evitarea degradării peisajelor împădurirea ariilor supuse degradării.

V. ELABORAREA CONCLUZIILOR Pentru formularea oricărei concluzii sunt necesare două operaţii: 1. căutarea factorilor esenţiali 2. construirea relaţiilor În urma investigării prezenţei sau absenţei animalelor şi plantelor se pot obţine unele idei referitoare la condiţile favorabile ale mediului marin. Testarea apei mării poate da indicaţii despre posibilitatea de a susţine o multitudine de pkante şi animale; conţinut redus de oxigen împiedică supraveţuirea acestora, creşterea temperaturii scade solubilitatea oxigenului, lumina influenţează creşterea plantelor, pH- ul le afectează metabolismul. Pe baza relaţiilor stabilite între aceşti factori de mediu se poate ajunge la diverse concluzii, precum: periclitarea sau absenţa florei şi faunei în unele zone puternic influenţate de factorii antropici şi mai ales de poluare. VI. VERIFICAREA IPOTEZELOR Verificarea ipotezelor se poate realiza în două moduri: • teoretic - prin prezentarea de diferite materiale ( planşe, hărţi, postere, etc. ) • practic - prin intermediul experimentului şi demonstraţiei. 5.1 Experimentul Experimentul este folosit pentru a conduce o cercetere, pentru a organiza o observaţie provocată sau a dirija o experienţă prin îmbinarea elementelor teoretice cu cele practice. Scopul este observarea procesualităţii fenomenelor, a dinamicii şi intercondiţionării dintre ele, precum şi descoperirea legilor şi caracteristicilor specifice ale acestora. 5.2.Demonstraţia Demonstraţia constă în prezentarea sistematică şi organizată a unor procese sau fenomene în scopul asimilării unor informaţii despre ele, pentru a dovedi existenţa lor. Acestă metodă este folosită pentru a uşura înţelegerea şi elucidarea fenomenelor studiate pornind de la diferite sisteme prin intermediul cărora să se ajungă la generalizări pe baza materialului folosit. a) Tipuri de demonstraţie Se vor face ieşiri pe teren în diverse locuri de la marginea oraşului unde vom lua mostre de apă, sol, plante, şi vom analiza cauzele poluării, vom identifica agentul poluant şi trecem practic la igienizarea locului poluant, numai dacă avem mijloacele necesare şi nu punem sănătatea membrilor grupului în pericol. Un alt tip de exemplu este observarea animalelor şi păsărilor, comportamentul acestora pe un interval de timp şi întocmirea de fişe care să descrie clar şi succint scopul şi finalitatea experimentului.

16

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

b) Idei demonstrative Se poate demonstra astfel că în Delta Dunării, pe lăngă factorii naturali cum ar fi răpitorii, boli, accidente, lipsa hranei, înrăutăţirea climei, inundaţiile anuale, dispersarea, există şi o serie de alţi factori care influenţează direct flora şi fauna . Distrugerea şi deteriorarea habitatelor prin pescuit intens, vănătoare, braconaj, turism neorganizat, toate acestea au dus la scăderea densităţii relative a unor specii de păsări şi incapacitatea refacerii lor numerice. Un alt exemplu îl constituie introducerea în mod activ a fazanului de vănătoare în pădurea Letea de unde s-a răspîndit ulterior spre grindul Caraorman şi pe grindurile aluvionare - fluviale mai ridicate. Această colonizare a avut drept consecinţă reducerea efectivelor majorităţii păsărilor de talie mare - cormoran, stîrci, gîşte, raţe, etc. Poluarea mediului înconjurător dar şi supraexploatarea constituie cauzele reducerii numărului sturionilor - specii arhaice, primitive cu o adaptabilitate fiziologică redusă. Concluziile elaborate în urma verificării ipotezelor nu sunt, cu siguranţă singurele ce reprezintă numai o mică parte din munca pe care o implică educaţia de mediu. Fiecare nouă ipoteză poate constitui punctul de plecere în căutarea unor noi soluţii de rezolvare a situaţiei - problemă. VII. CĂUTAREA ALTERNATIVELOR În mod sigur că vor apărea mai multe soluţii în rezolvarea unei probleme. Pentru a se evita inevitabilele discuţii aprinse şi mai ales pentru determinarea soluţiei optime se poate utiliza tabelul următor care să conducă la o soluţie care se pretează factorilor specifici şi în urma căreia se pot obţine rezultate concrete. Soluţii alternative Cerinţe

Soluţia 1

Soluţia 2

Soluţia 3

Soluţia 4

Fonduri Implicarea mai multor oameni Implică timp Total Sugerăm pentru o mai bună evaluare folosirea ponderilor. Pentru o analiză eficientă se vor avea în vedere următoarele elemente: 1. cât timp se alocă fiecărei soluţii 2. care sunt persoanele implicate (lideri formali şi informali) 3. resursele necesare. Tabelul este orientativ şi poate cuprinde mai multe cerinţe. Cu cât sunt mai multe cu atât analiza este mai pertinentă. Exemplu o cerinţă cu o pondere foarte mare ar fidacă implică copii sau rolul educativ al soluţiei etc.

17

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

VIII. COMUNICAREA Comunicarea trebuie să fie prezentă în fiecare dintre fazele procesului metodologic descris mai sus, dar mai întâi de toate trebuie să joace un rol important în elaborarea concluziilor şi determinarea altor colaboratori de a participa la acest gen de activităţi. Comunicarea trebuie să fie făcută folosind diverse mijloace de exprimare(oral, în scris, prin desene grafice, prin interpretarea unor roluri, prin mijloace audio-vizuale, prin mijloace de exprimare artistice, etc), şi în conţinutul acestora trebuie să se distingă clar concluziile de tip ştiinţific (expunerea obiectivă a datelor adunate), de tip afectiv (aprecieri personale, stare de spirit) şi de tip creativ (căutarea şi dezvoltarea unor posibile alternative reale sau imaginare). Modalităţi de comunicare: 1. Campanii de sensibilizare şi conştientizare a publicului Aceste campanii vor fi dedicate informării, educării şi creşterii gradului de preocupare din partea comunităţii în legătură cu aspectele considerate importante, cum ar fi: reciclarea deşeurilor, consecinţele poluării, diminuarea resurselor naturale, etc. 2. Dezbateri 3. Sesiuni de comunicare ştiinţifică 4. Întruniri la nivelul grupurilor ţintă 5. Expoziţii de eco-postere, desene care să sublinieze mesajul ce se doreşte să fie transmis. Mijloace de comunicare: 1. Comunicarea verbală - este cel mai frecvent utilizată şi are un rol esenţial. Majoritatea informaţiilor sunt transmise între vorbitori şi receptori prin intermediul canalelor verbale. 2. Comunicarea paraverbală - Pentru a determina schimbări pozitive în comportamentul celor vizaţi este necesar să utilizăm şi alte canale de comunicare. Prin comunicare paraverbală cuvintele pe care ar trebui să le utilizăm capătă o semnificaţie profundă. Prin intonaţia cu care rostim frazele, prin pauzele care nasc suspansul sau lasă loc meditaţiei, prin accentuarea anumitor cuvinte sau propoziţii, prin debitul şi forţa discursului, se trezeşte interesul celor vizaţi şi se crează emoţii, care se asociază alături de alte informaţii. 3. Comunicarea nonverbală - Permite primirea şi transmiterea informaţiilor prin alte canale: vizual, tactil, olfactiv. Mimica, gesturile, mişcările vorbitorului furnizează uneori mai multe informaţii decât vorbirea. Prin canale nonverbale, unele informaţii se transmit mai rapid şi mai uşor. 4. Comunicarea scrisă - Înainte de a scrie un mesaj trebuie avute în vedere următoarele întrebări: „ Care este scopul mesajului sau a informaţiilor? „ Pentru cine este scris mesajul - eşti capabil să dai toate informaţiile necesare? „ Se aşteaptă un răspuns/ feed back? „ Cum se poate prezenta mesajul într-o formă cât mai logică şi mai clară? Recomandare: “ATRAGEŢI AUDIENŢA! ” Când explicaţi de ce sunt importante acţiunile, faceţi oamenii să simtă: furie, tristeţe, teamă, confort, siguranţă, etc.

18

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Vreţi ca oamenii să acţioneze? Vreţi ca presa să scrie despre acţiunile dvs? Vreţi să vă atrageţi şi alţi colaboratori? Vreţi ca publicul să vă acorde din timpul lor şi finanţatorii să facă donaţii pentru cauza dvs? Atunci faceţi audienţa să simtă! IX. NOI PROBLEME 1. Noi strategii de lucru Cunoaşterea oricărui aspect din mediul înconjurător nu se termină niciodată cum nici factorii ce afectează mediul şi implicit pe noi nu vor fi niciodată pe deplin rezolvate. Echilibrul de mediu prin complexitatea ecosistemelor este foarte fragil şi expus continuu unei multitudini de factori perturbatori (interni şi externi). Oricum cel mai puternic este impactul antropic. Problemele şi cunoştinţele noi stimulează interesul copilului care, va pune mai multe întrebări şi bineînţeles i se vor deschide noi perspective ale cunoaşterii. Temele privind educaţia de mediu sunt strâns legate între ele şi descoperirea unei probleme poate provoca interesul în locuri depărtate. 2. Lansări de noi proiecte: Orice sfârşit de proces este un nou început pentru un altul. Trebuie să fim conştienţi că la capătul unui drum ne aşteaptă noi provocări, că pe acest drum nu suntem singuri şi depinde de noi să fim câţi mai mulţi şi mai eficienţi. Este indicat ca la baza fiecărei acţiuni să stea un proiect şi orice proiect mai amplu trebuie să se fondeze pe un proiect pilot. Este bine ca proietele să se regăsească într-o strategie sau un plan general. Proiectele ce abordează probleme specifice au cele mai mari şanse de realizare. Atenţie! Nu sacrificaţi ideea nevoilor materiale.

19

Ghid practic de educaţie pentru mediu

4

ARBDD TULCEA

ETAPELE UNUI PROIECT PILOT 4.1 Etapele unui proiect pilot 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Tema Nivelul Principalele conexiuni cu programa Încadrare in timp Obiective Colaborarea cu alţi colegi( alte conexiuni cu programa şcolară) Relaţia cu alte instituţii Resurse Metode\ Activităţi Acţiuni concrete Evaluare

4.2 Model de proiect pilot Tema: SUN RISE PARK Nivel: 12-17ani Principalele conexiuni cu programa: biologie, geografie, chimie, fizică, ed. tehnologică, matematică, ed. fizică, etc Încadrarea în timp: un an şcolar Obiective: - determinarea zonei protejate - marcarea teritoriului - inventarierea vegetaţiei şi faunei din perimetrul propus - identificarea speciilor - studierea parametrilor fizico-chimici şi meteorologici - montarea de panouri avertizoare, hrănitoare pentru păsări Colaborarea cu alţi colegi: istorie, lb. română, lb. Străine Relaţia cu alte instituţii: ARBDD, APM, Primăria, S.O.R, Direcţa Silvică, organizaţii neguvernamentale Resurse: -proprii-materiale din şcoală - atrase- sponsori, finanţatori

20

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Metode\ Activităţi: - motivaţia (casete video, diapozitive, fotografii, exemplu personal) - strângerea informaţiilor (anchetă socială, interviu, bibliotecă) - concluzii(brainstorming) - căutarea de alternative(scenete, proces ştiinţific, joc de rol, studiu de caz, jurnal vorbit, almanah) - comunicarea (concurs literar\ştiinţific, medalion Traian Coşovei, expoziţii de fotografii, desene, pliante, casete video, articole,reportaje în mass- media locală) Acţiuni concrete: - constituirea zonei pilot - igienizarea zonei - cartarea perimetrului -editarea unei broşuri sau pliant care să oglindească activitatea desfăşurată - plantarea de puieţi Evaluarea: - autoevaluare prin fişe de lucru - evaluatori (profesori de biologie, specialişti)

21

Ghid practic de educaţie pentru mediu

5

ARBDD TULCEA

LISTA DE ACTIVITĂŢI

I. LISTĂ DE ACTIVITĂŢI PENTRU EDUCAŢIA DE MEDIU- CICLUL PRIMAR Motto: Natura e prietena mea; învăţ să-I fiu prieten! (autorii) În ciclul primar se alocă, prin curriculum-ul naţional, ore speciale pentru studiul ştiinţelor despre natură începând din clasa a III -a. Dacă am încerca să răspundem, încă din primele zile de şcoală, curiozităţii copiilor privind lumea vie, în mod deosebit lumea mirifică a Deltei, ca dar suprem pe care Dunărea îl face uscatului, am alege ca disciplină opţională una din variantele oferite de aria curriculară ştiinţe. Ideal ar fi ca educaţia de mediu să fie în atenţia învăţătorilor în proiectarea tuturor activităţilor din demersul didactic. Propunerile noastre se doresc a fi instrumente de lucru perfectibile, la îndemâna celor care iubesc natura şi înţeleg necesitatea ocrotirii ei.

„ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „

ACTIVITĂŢI DE: Sensibilizare (prin lecturi: “Gândăcelul” de Elena Farago; “Legendele faunei”; “Legendele florei”;”Scrisoare din Delta Dunării” de Mihai Platon; “Mărinimie” de Emil Gârleanu” Identificare (roci, plante, animale, etc.) Percepţie (zgomote, culori, etc.) Observare: liberă şi cu temă Explorarea mediului natural din zonă Măsurare (temperatură; nebulozitate; viteza vântului, etc) Informare Documentare Vizionarea unor filme documentare (“Migraţia păsărilor”) Colectare de materiale din natură (frunze, scoici, ramuri, stuf, mâţişori de primăvară, etc) Întâlniri cu agenţi ecologi, observatori meteo, silvicultori, pescari în vederea documentării şi a orientării profesionale Lucrul pe grupe (activităţi de plantare şi îngrijire a pomilor) Activităţi cu întreaga clasă (vezi “jocul ghemului”- fig. 1) Jocuri de rol (anotimpuri, relaţii om-natură, “În poiană”, “La pescuit”) Panoul pentru întrebări (formularea de întrebări care să genereze ipoteze verificabile experimental)- vezi fig. 2 Rezolvarea de rebusuri vizând: procesele de întreţinere a vieţii, aspecte ale vremii, surse de poluare, etc- vezi fig. 3 Amenajarea de miniparcuri şi spaţii verzi Vizite, excursii, drumeţii Îngrijirea unor animale sălbatice (întâlnite în excursii, drumeţii) Concursuri de pescuit în perioade admise Acţiuni de igienizare a clasei, şcolilor, împrejurimilor.

22

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Fig. 1. Exemplu de activitate cu întraga clasă “Jocul ghemului” Scopul jocului este să se alcătuiască un lanţ trofic şi să conştientizeze necesitatea menţinerii lanţului trofic. Elevii vor purta un ecuson cu numele unui element al lanţului trofic(aceste ecusoane vor fi prinse în piept cu un ac de siguranţă sau cu o aţă atârnată de gâtul copiilor). Se va începe cu energia solară(cadrul didactic). Acesta va avea în mână un ghem. Va păstra capătul firului şi va arunca ghemul cu aţă către următorul element (iarbă, alge, frunze). Copilul care va fi planta va alege un animal care ar putea să-l mănânce(şarpe, cerb, şoarece, etc) şi îi va arunca ghemul ţinând în continuare de fir. Următorul elev va arunca ghemul unui carnivor(uliu, vulpe, broască) ţinând şi el de fir. Când ghemul ajunge la un animal de pradă care nu poate fi mâncat de altul, acesta va muri de bătrâneţe şi ghemul va fi dat furnicilor, bacteriilor care atacă un corp neînsufleţit şi transferă energia animalului în sol, iar ghemul se întoarce din nou la Soare marcând începutul unui nou ciclu. Copii se vor afla în faţa unei adevărate reţele, pe măsură ce ghemul este deşirat. Se va cere copiilor să distrugă o parte a reţelei printro aşa zisă catastrofă naturală pentru a observa cum este afectat lanţul şi pentru a demonstra interdependenţa dintre verigile lanţului trofic. Fig.2. Panou pentru întrebări

Fig. 3. Rezolvarea unor rebusuri tematice REBUS

Orizontal: 1. Floare albă şi frumoasă, peste apă e mireasă (nufăr) 2. Uliana Lebedov mă numesc, Cu iniţiale mă iscălesc / Una da, şi alta…(ul/ ba) 3. Sunt un vers tare-alintat, aici iată c-am…..(rimat) 4. Şi-atunci vulpea-i spuse lui: - Ia mai pune-ţi pofta-n ….(cui) 5. Gâsca, raţa, ştiţi şi voi, dau puf pentru perne….(moi) Vertical: 1. Animal micuţ de baltă, prinde peşte şi se scaldă (nurca) 2. Cu cioc şi ghiare ascuţite, saltă pui pe negândite (uliu) 3. Gesticulăm, nu vorbim, jocul se numeşte …(mim) 4. Această haină a mea, e făcută din …(aba) 5. Am un cârlionţ de soi, şi se cheamă că-s …(răţoi) . Vertical: 1. Este o pasăre care trăieşte în colonii (pelican) 2. Cea de acasă şi-a pierdut papucii, iar cea din deltă ne anunţă schimbarea vremii (gâsca) 3. Graţioasa prinţesă a deltei umblă înveşmântată în alb (egreta) Orizontal: Veţi descoperi numele unei păsări de culoare neagră cu o pată albă în frunte (lişiţa)

23

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

VALORIFICAREA INTER ŞI TRANSCURRICULARĂ A OBSERVAŢIILOR „ abilităţi practice (colaje; ikebana; aplice; felicitări; păpuşi; siluete; etc) - vezi fig. 7 „ educaţie plastică (ecopostere; afişe de avertizare; desene; etc) vezi fig. 8 „ educaţie muzicală (confecţionarea de instrumente muzicale; castaniete; fluiere; xilofoane; etc) - vezi fig. 9 „ realizarea unor creaţii literare pe teme ecologice: “Floarea şi picătura de ploaie”; “Norul şi pasărea”; etc. „ organizarea datelor sub formă de tabele şi grafice- vezi fig 10. TEATRU DE UMBRE CU TEMĂ ECOLOGICĂ: - metodă alternativă în educaţia de mediu„ realizarea decorului (materiale necesare: markere; folie; pânză; carioci; acuarele) - vezi fig. 4 „ transpunerea unor mesaje în scenarii şi dramatizări (materiale: coli; creioane colorate)- vezi fig. 5 „ compunerea unui fond muzical cu instrumente confecţionate adoptat scenariului; „ mânuirea păpuşilor confecţionate (beţe; carton; hârtie transparentă colorată; capse; material textil transparent; fulgi, etc)- vezi fig. 6 Activităţile enumerate mai sus vor da copiilor ocazia de a se exprima oral, în scris, prin desene, prin muzică, prin mişcare, oferindu-le prilejul de a trăi experienţe diverse, de a trage concluzii şi de a face previziuni. Ţinând cont de caracterul pluridisciplinar al educaţiei de mediu se recomandă utilizarea în cadrul procesului de valorificare o combinaţie între metodele ce antrenează întreaga clasă, metodele de lucru în grup şi metodele de lucru individual.

Fig. 4. Decor de piesă pentru teatru de umbre

Fig. 5. Scenariu de piesă pentru teatru de umbre

24

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Fig. 6. Mânuirea păpuşilor în teatrul de umbre

Fig. 7. Realizarea păpuşilor

Fig. 9. Instrument muzical

Fig. 8. Eco- postere

Fig. 10: Tabel şi grafic cu temperatura medie în săptămâna 6- 12.06.2000 ZIUA LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI SÂMBĂTĂ DUMINICĂ TEMPERATURA

TEMPERATURA 22°C 19°C 17°C 20°C 22°C 24°C 25°C

25

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

LISTĂ DE ACTIVITĂŢI PENTRU EDUCAŢIA DE MEDIU GIMNAZIU, LICEU 5.1. Jocuri Jocul este o activitate distractivă şi stimulativă care favorizează creativitatea şi optimismul fiind complementar muncii şi contribuind la formarea deprinderilor. Tipuri de jocuri: - de carnaval - concurs - de construcţii - de cuvinte - cu desene - de dezvoltare a simţurilor - de dramatizare - mima - travestire - de enigmistică - ghicitori - îndemânare şi abilitate - mişcare în natură - perspicacitate - logică, isteţime - ştiinţifice - umoristice - de verificare 5.1.1. Joc de rol Colectivul de elevi este împărţit în grupe şi câte un reprezentant al fiecărui grup va extrage un bilet cu următoarele notaţii: gunoaie, plante, animale, materiale reciclabile, obiecte noi. Fiecare persoană din grupul căruia îi aparţine (5copii), va fi un astfel de obiect. De exemplu, gunoaie pot fi: resturi alimentare, pungi de plastic, cutii de conserve, detergent, bere etc.; materiale reciclabile pot fi: pahare, ziare, cutii metalice etc.; obiecte noi pot fi: caseta video, pahar, etc. Copiii dialoghează între ei, personificând fiecare obiect în parte. 5.1.2. Studiu de caz Studiul de caz constă în etalarea unor situaţii tipice, reprezentative, semnificative ale căror trăsături sunt cercetate profund din mai multe puncte de vedere. Un caz poate servi pentru cunoaşterea inductivă şi deductivă. Trebuie asigurat un portofoliu de cazuri reprezentative şi identificarea situaţiilor din diverse domenii (cultură, istorie, biologie) . Prin studiul de caz se urmăreşte identificarea cauzelor ce au determinat declanşarea unui fenomen şi se parcurg următoarele etape: - sesizarea sau descoperirea cazului - examinarea cazului din mai multe perspective - selectarea celor mai potrivite metode pentru analiză - prelucrarea cazului din punct de vedere pedagogic - stabilirea unor concluzii

26

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Tipuri de studii de caz: 1. inductive- Ex: deversarea de cianuri, folosirea pesticidelor în agricultură, braconaj 2. deductive- Ex: turiştii în zonele protejate, invazii de ţânţari, omizi, lăcuste, influenţa poluării asupra modificărilor climatice. 5.1.3. Jocuri interactive Jocurile interactive antrenează o mare masă de elevi şi urmăresc rapiditatea în gândire, perspicacitatea, creativitatea copiilor şi pot aborda o gama largă de tematici. Exemple: - elevii primesc creioane şi hârtie, având la dispoziţie 5-10 minute pentru a face o listă cu activităţi zilnice, apoi vor face o a doua listă ce conţine elemente ce le folosesc ei pentru realizarea activităţii. Vor forma grupuri de 4-5 elevi care vor discuta listele şi potenţialele efecte pe care acţiunile lor le au asupra mediului. - activitatea se desfăşoară în mijlocul naturii: cereţi elevilor să continue următoarele propoziţii: ’’Dacă aş fi pasăre mi-ar place să fiu...................pentru că...... / ‘’Dacă aş fi piatră mi-ar place să fiu....................pentru că...............’’/ ‘’Dacă aş fi animal mi-ar place să fiu...................pentru că..............’’. - fiecare elev să facă o scrisoare de declaraţie de responsabilitate faţă de natură - cereţi elevilor să întocmească 3 liste de obiecte astfel: a. obiecte necesare zilnic b. obiecte ce satisfac nevoia de confort c. obiecte inutile După întocmirea listelor puneţi următoarele întrebări: a. care listă este mai lungă b. de ce credeţi că oamenii cumpără lucruri inutile c. de ce cred oamenii că au nevoie de anumite lucruri d. cum este afectat mediul înconjurător de aceste obiecte inutile Activitate complementară (acţiuni de colectare a materialelor refolosibile şi acţiuni de igienizare). 5.2. Activităţi alternative 5.2.1. Proces ştiinţific Procesul ştiinţific este un spectacol interesant şi atrăgător, dar şi util, dacă respectă câteva norme “regizorale”: -alegerea temei trebuie să fie o problemă arzătoare sau tipică pentru un colectiv -pregătirea unui proces se aseamănă într-ucâtva cu realizarea unui spectacol, dar care trebuie să ţină cont că se desfăşoară într-o sală de tribunal (de la spectacolul de teatru se împrumută tehnica regiei, cum ar fi: roluri, replici, decor, acţiune, efecte scenice, iar de la procesul juridic se împrumută tehnica desfăşurării, completul de judecată şi părţile, care sunt personaje componente ale jocului). Indiferent de tema procesului, completul de judecată are aceiaşi compoziţie: judecător, procuror, grefier, părţile(acuzarea şi apărarea) fiecare cu martorii şi acuzaţii lor. Paralel cu desfăşurarea juridică, procesul va trebui să îmbrace forma unui spectacol de teatru pentru a fi mai atractiv. Două aspecte trebuie tratate cu multă atenţie: -actul de acuzare, care să cuprindă cât mai multe sugestii să fixeze cadrul general al dezbaterii; -sentinţa, care să cuprindă o concluzie a dezbaterii şi să stabilească o atitudine colectivă faţă de cazul respectiv. 27

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Exemple: -Procesul inamicilor naturii -Procesul apei -Procesul focului. 5.2.2. Eco- puppets (spectacol de umbre cu păpuşi ecologice) Folosind limbajul magic al străvechiului teatru de umbre, putem dezlega misterele lumii naturale. Prin intermediul jocului de lumini şi umbre se înlătură barierele lingvistice, se pot ţese intrigi şi structuri dramatice pline de înţelesuri, transmitând vibrante mesaje de ocrotire a naturii, a vegetaţiei şi a fragilelor şi vulnerabilelor necuvântătoare. Totodată se formează deprinderi de mânuire a păpuşilor şi se dezvoltă creativitatea copiilor, atât în realizarea scenariilor, cât şi în căutarea materialelor folosite pentru realizarea spectacolului. Aceste materiale pot fi uşor de procurat, fiind obiecte din natură, materiale reciclate sau obiecte casnice. Acest gen de activitate cere însă multă dăruire, dar şi oferă o şansă copiilor mai timizi, care prin învăţământul tradiţional se afirma mai greoi. În acelaşi timp se dă o nouă dimensiune procesului educativ. Această activitate se desfăşoară în grupuri astfel: - un grup realizează povestirea, care poate fi orice scenariu cu personaje pozitive, negative, conflicte între ele, şi un final moralizator; - un alt grup face desenele pentru fundal pe folie de retroproiector; - un alt grup confecţionează păpuşile din carton; - un alt grup pregăteşte sau confecţionează instrumentele muzicale; - un alt grup este reprezentat de artişti, povestitor şi regizor; - se fac repetiţii; - se prezintă spectacolul. În continuare vă prezentăm scenariul ‘’Vin berzele’’: Acţiunea începe o dată cu venirea berzelor şi se derulează pe parcursul întregii veri, până toamna târziu. Un grup de copii, membrii ai Cercului de Ecologie, iau sub observaţie o familie de berze ce şi-au construit cuibul pe casa unuia dintre ei. Toţi sunt fascinaţi de modul cum îţi clădesc cuibul, cum îţi învaţă puii să zboare, cum îi hrănesc şi cum îi cresc. Aceştia sunt şocaţi, când într-una din zile, mama barză îşi aruncă din cuib unul din pui. Înfricoşaţi, copiii se duc să vadă ce-a păţit şi sunt bucuroşi când văd că a supravieţuit accidentului. Îl iau cu grijă şi îl îngrijesc. Indignaţi îi povestesc doamnei profesoare întâmplarea şi atunci află că acest comportament se datorează selecţiei naturale. Familia renunţă la puii sensibili şi îi cresc şi antrenează doar pe cei rezistenţi care să poată face faţă lungii călătorii ce îi aşteaptă în toamnă.

28

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

5.2.3. Almanah ştiinţific Almanahul ştiinţific este o formă complexă cu conţinut variat cuprinzând informaţii, ştiri, comentarii, curiozităţi, scurte recenzii însoţite de demonstraţii cu material audio-vizual. Elementele unui almanah sunt: - prezentarea genericului şi sumar; - 1-2 comentarii scurte realizate în funcţie de tema almanahului realizate prin: albume, diapozitive, diafilme comentate de însuţi autor; - cuvântul unui invitat de specialitate; - rubrica : “Ştiaţi că...’’ care va cuprinde în sfera temei o serie de informaţii de ultimă oră susţinută de demonstraţii şi experienţe de laborator; - vitrina cărţii de specialitate, care va cuprinde o serie de cărţi din lista bibliografică şi dacă este timp scurte prezentări; - teste de isteţime şi perspicacitate pentru sporirea gradului de atractivitate şi antrenarea elevilor. Durata: 40 minute la clasele V-VIII , 60 minute clasele IX-XII. Exemple -gimnaziu: - Cum putem ajuta natura? - Zeii au existat în realitate? - Jules Verne - prezicător al tehnicii moderne - Minunile între adevăr şi închipuire - De unde vin denumirile plantelor şi animalelor? Exemple - liceu: - Mit şi adevăruri în lumea plantelor - O.Z.N, nave planetare sau fenomene în atmosfera terestră? - Supranatural sau încă necunoscut - Omul şi natura - Ce este viaţa şi cum a apărut? 5.2.4. Medalion stiintific Medalionul ştiinţific îşi propune să prezinte în mod complex, viaţa şi activitatea unor mari personalităţi ştiinţifice. Activitatea se organizează din timp, pe baza unui plan dinainte stabilit, iar copiii vor fi grupaţi în echipe de lucru. În alegerea temei se va ţine cont de două criterii: - sărbătorirea personalităţilor pe plan naţional sau internaţional; - gradul de familiarizare al elevilor cu personalităţile în funcţie de vârstă. Planul de desfăşurare al unui medalion cuprinde: - tema - scopul - material demonstrativ - desfăşurarea activităţii: - portretul literar al savantului - datele biografice mai importante insistându-se asupra copilăriei şi adolescenţei - aportul savantului la cercetarea ştiinţifică - invitat care să vorbească despre savantul respectiv Exemple: Grigore Antipa, Mihai Eminescu, Emil Racoviţă, Vasile Bacalu, Constantin Brătescu, Grigore Moisil.

29

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

5.2.5. Jurnal vorbit Jurnalul vorbit este o structură specială asemănătoare cu sumarul unui cotidian. Trebuie să realizăm tema prin: - articol de fond - reportaje - comentarii - recenzii - portrete - interviuri - ştiri - ‘’Ştiaţi că.....” - ‘’Vă recomandăm...” - curiozităţi - jocuri Pentru sporirea gradului de atractivitate se recomandă ca interviul, comentariul să fie prezentate direct pe reportofon(casetofon). Exemple: - Ştiinţa şi tehnica în Mileniul III - Poluarea, problema zilelor noastre - Există minuni? 5.2.6. Călătorie imaginară Călătoria imaginară reprezintă o formă de popularizare a cunoştinţelor şi dau frâu liber fanteziei. Astfel de activităţi se desfăşoară pe baza cunoştinţelor acumulate la ore, dar şi din lecturile copiilor. Exemple: - Călătorie în corpul omenesc - Povestea unei frunze - Un oraş subacvatic - Laboratorul Mileniului III 5.2.7. Carnaval Carnavalul este o manifestare prin excelenţă veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize ce cuprinde multe jocuri cu suport de neprevăzut şi bazate pe abilitate, dar care au un numitor comun: gluma, umorul, satira, farsa. De regulă, aceasta activitate este inclusă în patrimoniu sărbătorilor prilejuite de venirea Anului Nou, dar şi în tabere, cluburi de vacanţă sau cu ocazia unor activităţi jubiliare. Exemple: - Carnavalul fulgilor de nea - Carnavalul florilor - Carnavalul plantelor şi animalelor - Carnavalul meseriilor - Carnaval cu ocazia Zilei Pământului - Carnaval cu ocazia Zilei Mediului 30

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

5.3. Concursuri Concursurile au ca scop stimularea, interesul pentru anumite domenii şi contribuie la dezvoltarea perspicacităţii şi rapidităţii în gândire, a spiritului de orientare şi de sesizare a unor erori, informaţii false. În afara clasicelor bilete cu întrebări se pot folosi imagini, texte reproduse,casete audio-video, casetofon, monitor. Metodologia cuprinde: - fixarea subiectului - stabilirea unei bibliografii obligatorii care se va comunica celor ce se înscriu (tematica va fi pe nivel de vârstă) - întrebări de baraj. Timp maxim 1 oră. Exemple: - Apa, izvorul vieţii - Marea şi noi - Păsările din Delta Dunării 5.4. Expoziţii (foto, materiale biologice, desene, postere, colaje, mulaje)

5.5. Vizite/întâlniri cu specialişti Vizitele sunt activităţi informative cu o durată de cel mult o zi, la un obiectiv profesional din aceeaşi localitate sau una apropiată, care să ofere posibilitatea revenirii elevilor la şcoală sau acasă în aceeaşi zi. După scopul cu care sunt folosite în procesul de învăţământ , vizitele pot fi: - introductive (preliminare) - curente - finale - de documentare Vizitele cunosc în desfăşurarea lor 3 etape principale, şi anume: pregătirea vizitei, desfăşurarea vizitei, valorificarea rezultatelor obtinute în timpul vizitelor. Exemple- vizite la: muzee, centre de informare, case memoriale, uzină de apă, institute de cercetare, sere, ferme, grădini botanice/zoologice.

31

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

5.6. Drumeţii, excursii, expediţii Drumeţiile, excursiile şi expediţiile oferă contactul nemijlocit cu natura şi frumuseţile ei, îmbogăţesc considerabil formele de reprezentări şi consolidează sistemele de cunoştinţe, completând cunoştinţele căpătate prin activitatea didactică tradiţională. Cheia succesului acestor activităţi constă în buna pregătire a elevilor, cunoaşterea traseelor, obiectivelor şi a scopului acţiunii. 5.7.Tabere Taberele şcolare se pot organiza pe diferite profiluri (tehnic, ştiinţific, sportiv, turistic, cultural-artistic, odihnă, etc.), desfăşurând activităţi preponderent în aer liber cum ar fi: drumeţii, jocuri, concursuri, orientare turistică şi oferă tuturor posibilitatea de a învăţa arta autocunoaşterii, autogospodăririi şi autoconducerii, solicitându-le spiritul de iniţiativă, fantezie şi răspundere. În acelaşi timp taberele formează sentimentul de solidaritate, deprinderea de a munci în echipă, constituind un mod de evaluare finală foarte eficient. Taberele se pot organiza atât vara cât şi iarna. 5.7.1. Tematica unei tabere de vară

32

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

5.7.2. Tematica unei tabere de iarnă

5.8. Conferinţe, sesiuni ştiinţifice, simpozioane Aceste acţiuni reprezintă un bilanţ al activităţii în care sunt antrenaţi elevii ce s-au remarcat pe parcursul anului. De obicei se organizează la sfârşit de semestru, de an şcolar, ca un mod de evaluare finală, şi cu prilejul unor zile festive, aniversări. Acţiunile pot avea loc în plen sau pe secţiuni. Sesiunea ştiinţifică este intim legată de munca de cercetare şi de spiritul de creativitate. De aceea profesorul trebuie să-şi manifeste măiestria în modul de pregătire şi dirijare a elevilor, să fie orientaţi cu multă atenţie în modul cum se desfăşoară observaţiile şi cercetările în vederea familiarizării cu cerinţele elaborării unei comunicări şi pentru a-şi valorifica în cuprinsul expunerii tot materialul demonstrativ pregătit minuţios. Să se evite tendinţa greşită a unora, care consideră referatele simple rezumate sau compilaţiile din tratate. Structura unei lucrări ştiinţifice: - titlul lucrării - scopul - materiale şi metode - cuprinsul/dezbaterea temei - concluzii - implementare/aplicaţie practică 33

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Lucrarea este însoţită de un poster pe care apar ilustrate cele 6 momente fie grafic, fie prin fotografii, desene, hărţi,schiţe. 5.9. Masa rotundă/ dezbatere Aceste activităţi sunt o alternativă a modului de desfăşurare a unei investigaţii ştiinţifice, care utilizează şi lărgeşte cunoştinţele dobândite prin procesul didactic. Metode şi procedee folosite: - dialogul - problematizarea - expunerea - activităţi practice Mod de desfăşurare : - moderatorul anunţă tema, denumirea activităţii şi prezintă invitaţii; - un alt elev (grup) prezintă un referat legat de tema propusă; - un al treilea elev (grup) face demonstraţii practice; - invitatul aduce completări de ultimă oră asupra temei propuse; - moderatorul prezintă în încheiere concluziile şi eventual imagini video sau fotograf 5.10. Articole, reportaje, interviuri, emisiuni radio-TV Activitatea noastră poate fi popularizată de ziarele sau revistele şcolare sub formă de articole, reportaje şi interviuri. La acţiunile mai deosebite (concursuri, carnavaluri) putem invita posturile de televiziune şi radio pentru informarea comunităţii despre problemele dezbătute. Se poate colabora cu mass-media locală pentru realizarea unor emisiuni permanente pe diverse teme ca: - Apa, o necesitate !? - Poluarea, încotro? - S.O.S natura ! 5.11. Pliante, afise, brosuri, fanioane, ecusoane Popularizarea întregii activităţi se poate face prin intermediul pliantelor, afişelor, broşurilor. Când demarăm o acţiune e bine să ne alegem o emblemă, un ecuson, un fanion, care să sugereze ceea ce ne-am propus să realizăm. Popularizarea poate fi realizată de membrii cercului mai talentaţi, prin parteneriat cu cercurile de pictură, desen, tehnologice sau prin atragerea unor sponsori, ONG-uri, care să ne permită editarea acestor materiale.

34

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

5.12. Gazeta de perete Este bine ca fiecare şcoală/cerc să-şi realizeze propria gazetă prin care îşi popularizează activităţile, îţi anunţă programul, stimulează competiţia între elevi.

35

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

5.13. Pagini pe INTERNET Internetul este o reţea de calculatoare la nivel mondial care este folosită pentru schimbul de date şi informaţii. Foloseşte un standard comun pentru transferuri (protocol). Cu ajutorul acestui protocol pot fi accesate diferite aplicaţii (programe) ale Internetului. Cele mai cunoscute aplicaţii sunt poşta electronică, grupurile de discuţii, transferurile de date, accesul de la distanţă şi siturile din Word Wide Web(www). Chiar dacă nu avem în casă zeci de enciclopedii, cu ajutorul programelor se poate învăţa istorie, geografie, botanică sau....orice. Se pot vizita muzee, se pot citi articole apărute în ziarele de oriunde, se pot găsi informaţii despre orice, se pot juca jocuri şi se poate lua legătura cu oricine are un calculator şi este conectat la Internet.

5.14. Observaţii in teren În activitatea de educaţie pentru protecţia mediului, observaţiile în teren sunt principalele instrumente de lucru. Ele ajută în mod concret elevul să cunoască bogăţia de aspecte ale mediului înconjurător. Observaţiile prezintă marele avantaj că favorizează o percepţie poli-modală, obţinută prin canale multisenzoriale, iar datele obţinute sunt supuse reflecţiei personale, subiectul nemaifiind obligat să urmeze cursul gândirii adultului. Exemple de fişe de observaţie: Fişa nr.1 Sub coroana copacului găsiţi: Notează cu X ceea ce întâlneşti sub copac: - insecte - limax - melci cu cochilie - viermi - ciuperci - flori - seminţe SCOR - frunze verzi - frunze uscate 1-5- mâncare limitată - scoarţă 6-10- mâncare variată - muşchi 11-15- mâncare foarte variată - păianjeni - licheni - furnici - râme

36

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Fişa nr. 2 Frunza voastră Priviţi frunza pe care o aveţi şi marcaţi cu X Frunza este: simplă

compusă

Are margini: întregi

serate

ondulate

dinţate

rotundă

lancelată

rombică

cordată

crenate

Are forma:

Fişa nr. 3 ora Denumirea 7 elementului meteorologic Temp. aerului Direcţia vântului Intensitatea vântului Nebulozitatea Umezeala aerului Cantitatea de precipitaţii Durata strălucirii soarelui Grosimea stratului de zapada Temperatura solului la suprafaţă Temperatura solului la .... adâncime Fenomene deosebite

triunghiulară

Pagini din jurnalul meteorologic ora 13

ora 19

media

ora ora ora media 7 13 19

ora 7

ora 13

ora 19

37

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Fişa nr.4 Rezistenţa plantelor la ger Planta

Nr. de muguri Nr.de muguri vii % muguri degeraţi pe 30cm pe 30cm sănătoşi

Observaţii

Fişa nr. 5 Fişa plantei medicinale Nr. crt.

Denumirea populară

Locul unde creşte

Momentul optim al recoltării

Partea de plantă Proprietăţi recoltată

Fişa nr.6 Carnetul de teren Plante observate Particularităţile plantelor observate Cerinţe faţă de climă şi sol Observaţii fenologice asupra plantelor cultivate pe o perioadă mai îndelungată de timp Se va nota şi nr. de fructe obţinute sau de plante obţinute în cazul când acestea se cultivă. Fişa nr. 7 Observaţii asupra păsărilor răpitoare de zi/ noapte Specia observată

Denumirea ştiinţifică

Perioada de observaţie

Date despre specie

Urme

Ingluvii

Fişa nr. 8 Inventarierea păsărilor Luna

Tipul activităţii

Locul

Data

Ora

Nr.de indivizi specia X

Nr. de indivizi speciaY

X/Y

Observaţiile în teren pot fi însoţite de acţiuni: - de protejare a unor specii de plante şi animale; - de inventariere a unor plante şi animale; - de igienizare; Exemple: - crearea unor centre pe lângă şcoli, unde să se îngrijească păsările rănite şi apoi să fie redate în natură; - igienizarea pădurilor, parcurilor, zonelor verzi, curţii şi grădinii şcolii, canale din Delta Dunării; - înmulţirea speciilor pe cale de dispariţie şi redarea lor în natură.

38

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Fişa nr. 9 Observaţi şi răspundeţi la întrebările de mai jos.

39

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Fişa nr. 10 Apreciaţi gradul de poluare.

40

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Fişa nr. 11 Determinaţi gradul de eutrofizare al apei.

41

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Activităţi practice Activitatea teoretică şi de observare se întregeşte printr-o serie de activităţi practice care sunt menite să creeze elevului o serie de abilităţi, dar care îl fac să perceapă şi altfel natura şi să fie mai atent cu ceea ce-l înconjoară. În cadrul cercului putem realiza: - mulaje din făină, ipsos, argilă - colaje cu obiecte din natură - jucării, plante, animale prin tehnica Origami - instrumente de măsură cu materiale reciclate - hrănitoare din sticle de plastic sau din cutii de carton/lemn, etc Origami- procedeu prin care se foloseşte tehnica îndoirii hârtiei pentru realizarea de plante şi animale Colaje- în excursii, drumeţii, expediţii colecţionăm materiale ca: scoici, cochilii, roci, pene, ramuri, frunze, flori, fructe, seminţe, etc cu care putem realiza adevărate tablouri sub formă de colaj. Mulaje din aluat- se face un aluat tare din făină şi sare în cantităţi egale, se adaugă puţin ulei pentru a putea fi modelat, se întinde pe o folie aluatul în grosime de 1-2,5 cm şi se aşează frunza cu partea inferioară spre aluat, presându-se cu sucitorul. Se scoate frunza şi se introduce în cuptor circa 30 minute sau se lasă la soare, acoperite cu hârtie. După uscare, se colorează mulajul frunzei cu tempera şi se conservă cu un strat de lac incolor. Cu acelaşi aluat se pot modela copaci, flori, animale. Animale din argilă- putem procura argila de la magazine sau putem colecta în excursii. Argila trebuie păstrată într-o pungă de plastic şi se umezeşte din când în când, dacă nu se foloseşte imediat. Când ne apucăm de lucru frământăm argila, o întindem pe o planşetă cu sucitorul, cu grosimea de 1cm. Apoi venim cu tipare de diverse animale, frunze şi le decupăm. Se ţin 3-4 zile la uscat acoperite cu un ziar. După uscare se vopsesc şi după aprox. 3 zile se introduc în cuptor.

42

Ghid practic de educaţie pentru mediu

6

ARBDD TULCEA

METODE DE EVALUARE

Evaluarea reprezintă un element esenţial în cadrul triadei de învăţare/predare/evaluare, triadă ce compune procesul de învăţământ. Esenţa evaluării este cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate pentru ca pe baza informaţiilor obtinute, această activitate să poată fi ameliorată în timp. În practica şcolară curentă sunt utilizate preponderent metodele tradiţionale de evaluare: - probe scrise - probe orale - probe practice Ghidul vă propune câteva metode de evaluare distractive şi atrăgătoare. I.

Metode de evaluare- ciclul primar „ Spectacole cu teatru de umbre şi eco- păpuşi „ Amenajarea unei expoziţii cu desene, lucrări pe teme ecologice, ecopostere, etc. „ Concursuri „ Portofolii (dosar cu lucrările elevilor) „ Scrierea şi redactarea unor “cărticele” (“Anghila”; “Egreta rănită”; “Băltiţa”) „ Fişe de evaluare (la matematică, limba şi literatura română)

Amenajarea unui parc

Concurs de pescuit- Dunăre

Igienizarea malului Dunării

Spectacol cu teatru de umbre şi eco- păpuşi

43

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Amenajarea unor expoziţii Peşte (solzi, aracet, cap, aripioare…)

Bufniţă (pene, hârtie, aracet, foarfece)

Colaj- Bufniţă (hârtie, frunze, aracet)

Iepuraş (mâţişori salcie, aracet) Veveriţă (spic stuf, frunze conifer, năut)

44

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Fişă de evaluare pentru matematică

45

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

Redactarea unor cărticele Exemplu: «Anghila»

Prezentare generală

Prima pagină

Ultima pagină «… şi acum anghila are un prieten.»

46

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

II. Metode de evaluare- gimnaziu, liceu Alături de metodele tradiţionale de evaluare în practică pot fi folosite şi metode alternative. Observarea sistematică a comportamentului elevilor se poate face prin: - fişe de evaluare/autoevaluare - liste de control/verificare - scări de evaluare - investigaţie - proiect - referat - eseu - portofoliu II.1. Tipuri de itemuri: 1. Obiectivi: - cu alegere duală - de tip pereche - cu alegere multiplă 2. Semiobiectivi: - cu răspuns scurt şi de completare - întrebări structurate 3. Subiectivi: - rezolvarea de probleme - itemuri de tip eseu Exemple de itemuri: Itemul tip eseu Eseul permite evaluarea globală a unei sarcini de lucru din perspectiva unui obiectiv care nu poate fi evaluat eficient, valid şi fidel cu ajutorul unor itemi obiectivi sau semiobiectivi. Acest tip de item pune în valoare abilitatea de a evoca, organiza şi integra ideile; abilitatea de exprimare personală în scris precum şi abilitatea de a realiza/produce interpretarea şi aplicarea datelor (şi nu numai de a identifica interpretarea posibilă a acestora) Itemul de tip eseu cere elevului să construiască, să producă un răspuns liber în conformitate cu un set de cerinţe date. După tipul răspunsului aşteptat, itemii de tip eseu pot fi: - eseu structurat sau semistructurat, în care, cu ajutorul unor indicii, sugestii, cerinţe, răspunsul aşteptat este ordonat şi orientat - eseu liber (nestructurat) care valorifică gândirea/scrierea creativă, imaginativă,originalitatea, inventivitatea.

47

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

II.2. Tipuri de fişe de evaluare I. Completaţi plantele şi animalele din următoarele biotopuri şi întocmiţi schema unui lanţ trofic: 1. Biotopul de baltă Plante Animale 2. Biotopul de stepă Plante Animale II. Încercuiţi răspunsul corect din chestionar: 1. Unde trăieşte gândacul de Colorado? a. în culturi de porumb b. în culturi de cartof c. pe frunze de stejar 2. Unde creşte floarea reginei? a. pe lângă izvoare de munte b. pe stânci c. în păduri de conifere 3. Dacă vrem să pescuim crap unde vom merge ?. a. în ape curgătoare de munte b. în lacuri sărate de munte c. în baltă III.Completaţi tabelul cu încă trei exemple: ORGANISM RÂMA STÂRC ROŞU

BIOTOP SOL MALUL BĂLŢII

48

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

IV. Descoperiţi 3 proverbe urmărind legăturile dintre cercuri.

Dezlegare: 1. peştele mare îl înghite pe cel mic. 2. Sari din lac în puţ. 3. Are balta peşte. V. Fişă de apreciere a calităţii mediului.

49

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

VI. Joc: Descoperiţi cât mai multe specii de animale parcurgând tabelul numai pe verticală/ orizontală/ stânga-dreapta/ sus- jos şi invers.

Evaluarea jocului: ƒ 50 specii……………...foarte bine ƒ 30- 50 specii…………bine ƒ 10- 30 specii…………slab

VII. Completaţi părţile lipsă ale păsărilor din imagine

50

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

VIII. Fişă de lucru Aveţi în imaginea de mai jos o pădure acum şi cum va arăta ea peste 50 de ani. Deasupra aveţi anagramele factorilor care au condus la despădurirea acestui loc. Stabiliţi care sunt aceşti factori.

Dezlegare: poluare, furtună, boli, foc, tăieri, insecte, aer. X.

Identificaţi urmele animalelor din imagine.

51

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

X. Compară insectele şi completează părţile lipsă.

XI. Decupează şi realizează lanţul trofic corespunzător folosind exemplul din chenar.

52

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

II.3. Portofoliul Portofoliul este o colecţie de lucrări care se pot realiza într-o perioadă de timp-un an şcolar sau mai mult- la o anumită disciplină sau la mai multe. Pentru a înţelege mai bine acest lucru, iată un model de portofoliu, care va cuprinde: - poezii - informaţii despre plante, animale - observaţii despre: sosirea păsărilor călătoare (calendar) - fişa de lucru despre animale sălbatice şi domestice (informaţii, ilustraţii) - tabel: clasificarea păsărilor migratoare şi a celor care iernează la noi în ţară - fişa de lucru pe bază de activitate practică: calendar cu observaţii despre sosirea berzelor - curiozităţi despre natură - colecţii pe baza activităţilor practice: plante presate - fişa de lucru individuală despre albinărit - fişa de lucru individuală şi activitate practică despre animalele din Grădina Zoologică - fişa de observaţie:viaţa în acvariu - fişa de lucru

53

Ghid practic de educaţie pentru mediu

7

ARBDD TULCEA

ANEXA

“ CARMEN SILVA “ - proiect pilotprof. Dragoş Olaru Şcoala Crişan MOTO: Trecutul paradigmă pentru conştiinţa prezentă! Temă: Monografie NIVEL: clasa a VIII - a ( 12 - 13 ani ) PRINCIPALE CONEXIUNI CU PROGRAMA: lb. română - fişe desen - shiţe geografie - formaţiuni, climă, floră faună ed.tehnologică muzică ÎNCADRARE ÎN TIMP: un an şcolar. SCOP: Realizarea unei planşe monografice reprezentativă pentru Crişan OBIECTIVE - Implicarea copiilor în activităţi practice alături de profesori. - Conştientizarea valorilor trecutului ca potenţial benefic pentru prezent. - Comunicarea eficientă a elevilor în cadrul echipelor de lucru. ADRESABILITATE: grup ţintă - elevi, profesori, localnici, turişti colaborare cu alţi colegi ( profesoara de română, învăţători, bibliotecară ) RELAŢIA CU ALTE INSTITUŢII: bibliotecă locală; biblioteca Tulcea; INCDDD;Primăria SPAŢIU: şcoală; sediu Vox Deltae MATERIALE: cărţi; materiale cartografice; hârtie; calculator; casete METODE - ACTIVITĂŢI: 1. IDENTIFICAREA PROBLEMEI Conştientizarea rolului pe care îl poate avea “ Monografia “ pentru realizatori şi pentru ceilalţi. Plimbare prin sat a echipelor de lucru cu evidenţierea punctelor de interes (harta satului). Elaborarea unui plan de lucru ( dezbateri, propuneri ). Elaborarea unui chestionar. 2. STRÂNGEREA DE INFORMAŢII Informaţii scrise: documente; cărţi; înregistrări Informaţii orale: interviuri; informaţii de acasă Colectarea de obiecte tradiţionale Fotografierea obiectelor de interes pentru proiect, înregistrări. 3. ORGANIZAREA DATELOR Pe o planşă se vor sistematiza toate informaţiile pentru a avea o imagine de ansamblu a informaţiilor obţinute Discuţii 4. INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR „ sistematizarea informaţiilor „ stabilirea importanţei şi a rolului informativ şi educativ „ interferenţa imagine - text „ selectarea „ elaborarea componentelor planşei 54

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

5. ELABORAREA CONCLUZIILOR „ sunt materiale suficiente „ sunt informaţii relevante „ corespund nevoii 6. CĂUTAREA ALTERNATIVELOR Este necesar să conservăm “ lucrurile “ tradiţionale pentru revigorarea activităţilor tradiţionale - protejarea resursei 7. IMPACTUL SCONTAT - IMPACT REALIZAT 8. ÎNTREBĂRI EVALUATIVE - s-au îndeplinit obiectivele propuse; au apărut oportunităţi - dificultăţi întâlnite şi cum s-au depăşit - se poate extinde proiectul şi la alte localităţi (Caraorman, Mila 23)

“ CHILIA - MEDIUL ÎN CARE TRĂIM “ - proiect pilotprof. Nicolae Bogdan Şcoala Chilia Veche TEMĂ: Igienizarea şi ecologizarea mediului din zona Chilia - Veche NIVEL: 10 - 14 ani PRINCIPALELE CONEXIUNI CU PROGRAMA : biologie, geografie, arte plastice, ed. tehnologică, chimie. ÎNCADRARE ÎN TIMP: 1 an OBIECTIVE: „ identificarea surselor poluante „ sensibilizarea localnicilor şi autorităţilor în privinţa combaterii poluării „ conştientizarea localnicilor în privinţa protecţiei mediului „ identificarea zonelor poluate. COLABORAREA CU ALŢI COLEGI: profesori de biologie, profesor de geografie şi învăţători COLABORAREA CU ALTE INSTITUŢII: Primăria, ARBDD RESURSE PROPRII METODE - ACTIVITĂŢI: „ identificarea şi definirea ariei de interes „ stabilirea echipei de lucru „ motivaţia „ strângerea informaţiilor în mod direct, prin vizite pe teren, analize „ prelucrarea informaţiilor culese pe teren „ elaborarea concluziilor „ comunicarea: colaborarea cu ceilalţi colegi sau alte instituţii; discuţii, expoziţii, articole, postere ACŢIUNI CONCRETE „ strângerea materialelor poluante „ depozitarea lor în locuri special amenajate „ pancarde, indicatoare privind locul de depozitare a gunoiului „ construirea de pubele pentru depozitarea gunoiului „ campanie cu oamenii din sat „ discuţii cu primarul şi forurile competente 55

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

„ realizarea de expoziţii de desen „ caricaturi, privind poluarea mediului EVALUAREA : „ s-a schimbat atitudinea elevilor şi localnicilor în privinţa poluării „ construirea de pubele „ dacă aria proiectului se poate extinde. COPACUL - proiect pilotprof. Viorel Ionaşcu Colegiul “Spiru Haret” Tulcea TEMA: Studiul asupra rolului arborilor în menţinerea echilibrului natural; implicarea comunităţilor locale în acţiuni de semnalizare şi de reabilitare a fondului forestier din zona oraşului Sulina. NIVEL: Echipă permanentă de lucru 12- 14 ani. CONEXIUNI: Geografie, Biologie, Chimie, Desen, Lb. şi Literatura Română. TIMP: Anul şcolar 1999 - 2000 ( 1 an). OBIECTIVE: „ analiza sistematică a factorilor de mediu „ însuşirea corectă a terminologiei de mediu „ angrenarea în proiect a autorităţilor publice „ clasificarea ariilor în funcţie de frecvenţa arborilor „ observaţii periodice în două arii cu particularităţi diferite în scopul conştientizării elevilor, asupra diferenţelor edafice, topoclimatice fitologice „ organizarea de întruniri publice COLABORATORI: Ilinca Mihăiţă (bibliotecar coordonator al cenaclului literar “Jean Bart “- Sulina), Steluţa Casian (învăţător, membru S.O.R.), Mihai Petrencu (cercetător, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea). INSTITUŢII: Primăria Oraşului Sulina, ARBDD, ICPDD, Biblioteca Oraşului Sulina. RESURSE: Cărţi, reviste, calculator, imprimantă, puieţi unelte de uz gospodăresc, hărtie, acuarele, pensule. METODE - ACTIVITĂŢI: „ aplicaţii în teren în scopul unor observaţii asupra frecvenţei arborilor, estetica peisajului a parametrilor meteorologiei, densitatea stratului ierbar, nivelul freatic, a stratului de sol, intervenţiile antropice „ culegerea de informaţii asupra starea mediului în trecut, cauzele pentru care s-au operat modificări, modalităţile de intervenţii, cunoaşterea planurilor de sistematizare a teritorului, distrugerile provocate de natur㠄 cartografierea zonei Oraşului Sulina şi comparaţii între materialele cartografice elaborate în diferite perioade, alcătuirea de hărţi în perspectiv㠄 implicarea unui specialist forestier ( M. Petrescu ) „ discuţii cu O.N.G.-urile „ realizarea unui set de fotografii în diferite perioade ale anului. ACŢIUNI: Participarea la răsădirea de puiet. EVALUARE Fişă individuală de activitate, prezentarea periodică a mapei de lucrări, prezentare de planşe, iventarierea puietului plantat şi evaluarea stării lui, reacţia indivizilor la acţiunile întreprinse.

56

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

LACUL CIUPERCA REDAT TULCENILOR - proiect pilot – prof. Claudia Iosifescu, Palatul Copiilor Tulcea prof. Monica Fodor, Grupul Şcolar Agricol Tulcea prof. Rodica Truşcă, Şcoala “M. Sadoveanu” Tulcea prof. Rodica Nicotitov, Şcoala “Gr. Antipa” Tulcea TEMĂ: Ecologizarea, protejarea şi încercarea de a-l reda circuitului turistic. NIVEL: 11 - 17 ani PRINCIPALELE CONEXIUNI CU PROGRAMA: biologie; chimie; fizică; educaţie tehnologică; geografie ÎNCADRAREA ÎN TIMP 1 septembrie 1999 - 31 august 2000 OBIECTIVE: - Determinarea parametrilor - meteorologici (temperatura, nebulozitate, viteza şi direcţia văntului); biologici ( plante, animale ); geografici ( sol, aer, apă ) - Analiza poluanţilor şi propuneri pentru combatere - Mediatizarea acţiunii programului prin mass-media locală pentru acordarea suportului financiar - Sensibilizarea autorităţilor locale pentru acordarea sprijinului financiar - Ancheta socială - Modalităţi de popularizare specifice ABORDAREA CU ALŢI COLEGI ( alte conexiuni cu programa ) artă/educaţie plastică informatică cultură civică RELAŢII CU ALTE INSTITUŢII: (Primăria, Prefectura, ARBDD, APM, POLIŢIA, Institutul de Hidrologie, etc ) RESURSE: proprii ( din şcoală, materiale ) sponsori, finanţări. ACTIVITĂŢI - METODE: MOTIVAŢIA: exemplu personal filme documentare studiu de caz joc de rol STRĂNGEREA INFORMAŢIILOR vizite interviu anchetă socială determinări ( activităţi practice ) biblioteci librării CONCLUZII Brainstorning turul de masă CĂUTAREA DE ALTERNATIVE scenete; jocuri COMUNICARE: mass-media; concursuri; expozitii; pliante; comunicări stiinţifice ACŢIUNI CONCRETE: „ campanie publicitar㠄 colaborare cu autorităţile locale şi mass-media, Poliţia, Gardieni Publici. „ Igienizarea zonei din jurul lacului. 57

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

„ Montarea de panouri avertizare, căsuţe pentru păsărele. „ Editarea de pliante, broşuri „ Expoziţii de fotografii la Palatul copiilor „ Prezentare de casete video în şcoli „ Plantarea de arbori şi arbuşti pe malul lacului EVALUARE: „ tradiţională ( fişe de evaluare, feed - back ) „ modernă ( fişă de evaluare a comportamentului )

DE MICI ÎNVĂŢĂM SĂ PROTEJĂM NATURA - proiect pilotînv. Ana Maria Scacioc Şcoala Jurilovca TEMĂ ÎNSĂNĂTOŞIREA NATURII NIVEL clasa I; vârstă 7 - 8 ani PRINCIPALELE CONEXIUNI CU PROGRAMA : citit; scris; abilităţi practice; matematică; muzică; desen SCOPUL: Înţelegerea necesităţii protejării mediului în formarea unei conştiinţe ecologice ÎNCADRAREA ÎN TIMP - Un an şcolar, în cadrul orelor de opţionale OBIECTIVE: „ Implicarea copiilor în activităţi practice „ informarea prin lectura şi imagini „ culergerea de informaţii, materiale în vederea realizării unei lucrări „ desen, afiş, jucării. COLABORAREA CU ALTE INSTITUŢII: bibliotecă;agenţi ecologi;Consiliullocal;ARBDD METODE ŞI ACTIVITĂŢI CONCRETE „ informare prin lectură, imagini, vizionări video ( discuţii colective ) „ ieşiri în afară localităţii pentru a semnala probleme de mediu „ analizarea naturii în condiţii ecologice şi neecologice pentru a putea trage semnale de alarmă mai ales în conştiinţa elevilor. „ curăţarea de gunoi ( hărtie, sticle etc. ) a curţii şcolii şi a împrejurimilor „ analizarea unor terenuri distruse şi a unor terenuri ( spaţii ) îngrijite în localitate „ jocul de rol ( plante şi animale ) „ culegere de frunze, plante; „ expoziţie la nivel de clasă şi şcoală; „ scenete ecologice „ calendar al schimbărilor de mediu în toate lunile anului RESURSE UMANE - copii, alte cadre didactice MATERIALE - din dotarea şcolii, rechizite şcolare, materiale specifice educaţiei ecologice ( postere, pliante ) EVALUARE - analizarea şi interpretarea datelor - realizarea unei mape personale

58

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

O NATURĂ MAI CURATĂ. PĂSĂRI MAI MULTE ŞI MAI SĂNĂTOASE - proiect pilotprof. Anton Gabriela Şcoala Maliuc TEMA: Protejarea habitatelor păsărilor, ecologizarea parcurilor din sat, a naturii din jurul său. NIVEL: 9 - 14 ani ( III - VIII ) PRINCIPALELE CONEXIUNI CU PROGRAMA: biologie, geografie, deşeuri, educaţie tehnologică. ÎNCADRARE ÎN TIMP : 1 an şcolar OBIECTIVE: a) implicarea mai multor elevi localnici în acţiunile noastre. b) cunoaşterea habitatelor şi a problemelor de mediu. c) cunoaşterea păsărilor din zonă pe bază de simţuri ( văz, auz ). d) ecologizarea ariilor de importanţă avifaunitică, a ariilor teritoriale. e) sensibilizarea autorităţilor şi a localnicilor. f) identificarea zonelor cu probleme grave. g) colaborare cu alţi colegi: biologie, geografie, desen. h) relaţia cu alte instituţii: primăria, S.O.R. ( Cluj, Tulcea ) ARBDD, ICPDD. RESURSE - proprii ( autofinanţare ) -umane ( elevi , profesori, colaboratori METODE - ACTIVITĂŢII 1. Identificarea problemelor şi zonelor cu probleme de mediu. 2. Stabilirea echipei de lucru ( 2 ecologişti, elevi, profesori, învăţători, profesori, localnici) 3. Strângerea informaţiilor: în mod direct ( simţuri ); observaţii pe teren, excursii; pe baze obiective ( reale ) 4. Prelucrarea informaţiilor culese pe teren. 5. Elaborarea concluziilor. 6. Editarea alternativelor. 7. Comunicarea: colaborarea cu ceilalţi colegi, localnici; cu alte instituţii; transmiterea mesajelor către prieteni, colegi. ACŢIUNI CONCRETE „ construirea de căsuţe hrănitoare pe timp de iarnă pentru păsări „ evaluarea păsărilor „ igienizarea locurilor poluate „ ocrotirea şi salvarea păsărilor în timpul iernii „ discuţii cu alţi colegi, localnici, copii, primar, poliţie „ conştientizarea şi sensibilizarea lor „ realizarea unor expozitii, caricaturi , desene ( şcoală ) „ realizarea unor panouri de avertizare, a unor postere, pliante EVALUARE TEHNICĂ „ numărul păsărilor sosite sau moarte a scăzut „ amplasarea unor pubele pentru deşeuri „ înmulţirea numărului de păsări după perioada de activitate EVALUARE CONTINUĂ „ alcătuirea unui dosar unde să existe cotele asimilate „ posibila implicare a altor persoane

59

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

FAMILIA VERDE - proiect pilotClasa a II-a- Step by Step- Şcoala Mahmudia Înv. Elena Vasiliev TEMA: parcul clasei NIVEL: elevi de 8 ani SCOP: realizarea şi amenajarea unui parc în faţa clasei de Step by Step PRINCIPALE CONEXIUNI: reprezentanţi ARBDD, primărie, părinţi ÎNCADRAREA ÎN TIMP: 1 an şcolar (1 sept. 1999 - 15 iunie 2000) OBIECTIVE: a. amenajarea spaţiului vizat b. completarea spaţiului cu pământ fertil c. plantarea de arbori şi arbuşti d. îngrijirea plantelor COLABORAREA CU ALŢI COLEGI: învăţător, educatoare, viceprimar, profesor de biologie, directorul şcolii RELAŢIA CU ALTE INSTITUŢII: ARBDD; ROMSILVA RESURSE: a. Umane: „ elevii cls. A II- a „ părinţii „ învăţătorii clasei b. Materiale: „ puieţi de salcie „ arbuşti METODE - ACTIVITĂŢI - ACŢIUNI CONCRETE: 1. amenajarea locului ce urmează a fi plantat 2. pregătirea gropilor 3. pregătirea puietului 4. plantarea 5. îngrijirea fiecărui puiet de grupul de copii care l-au plantat 6. fotografierea parcului aşa cum arată el la început 7. etichetarea fiecărui puiet şi deschiderea unei fişe de observaţie EVALUAREA: 1. jocuri de rol: “Copacul şi apa”; “ Copilul şi copacul” 2. expoziţie de ecopostere concepute sub titlul “protejaţi copacii” 3. realizarea de pliante 4. distribuirea lor în şcoală 5. realizarea de grafic prin care să se urmărească creşterea fiecărei plăntuţe 6. ediţie periodică la gazeta “ECO”.

CURĂŢENIE ŞI SĂNĂTATE - proiect pilot-

Şcoala Mahmudia înv. Elena Lucica Vasiliev

NIVEL: elevii de vârstă şcolară mare şi mică 7 - 14 ani SCOP: educarea elevilor la un nivel corespunzător de cunoaştere a fenomenelor şi caracteristicilor de mediu, implicarea lor în activităţi concrete de igienizare a şcolii, satului; cultivarea şi dezvoltarea spiritului de echipă vizând copiii şi adulţii. 60

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

PRINCIPALELE CONEXIUNI CU PROGRAMA ŞCOLARĂ: abordarea problemei la orele de biologie, chimie,ed. tehnologică, lb.Română, lb.Engleză, lb.Franceză,geografie DESFĂŞURAREA ÎN TIMP: 1 an şcolar OBIECTIVE: 1. stabilirea regulilor de educaţie ecologică privind prevenirea poluării sub toate aspectele(chimică, fonică, estetică) şi afişarea lor la loc vizibil. 2. urmărirea respectării acestor reguli 3. realizarea de pliante şi ecopostere şi distribuirea lor 4. identificarea zonelor poluate 5. acţiuni practice de curăţenie în jurul şcolii, a Căminului Cultural, pe malul Dunării, etc. COLABORAREA CU ALŢI COLEGI: „ profesor lb. română Ciocan Petrana- implicată în programul Eco- Puppets; „ profesor de biologie Toma Anisia şi prof. desen Istrate Gabriela- de asemenea implicate în program „ învăţătorii şi educatoarele „ colaborarea cu primăria- transportul deşeurilor „ colaborarea cu alţi responsabili implicaţi în programul Eco - Puppets „ colaborarea cu biblioteca şcolii şi a comunei „ colaborare cu ARBDD RESURSE: a. Umane: „ elevii şcolii şi cadrele didactice „ colaboratori adulţi, localnici „ cadre specializate din cadrul ARBDD „ factori de răspundere de pe raza comunei b. Materiale: „ saci de plastic , hârtie, cartoane, retroproiector, ecran, aparat foto, etc. METODE: 1. activităţi de documentare şi informare, fotografierea locurilor vizate pentru compararea rezultatelor acţiunii; 2. activităţi de introducere a noţiunilor elementare şi de bază de ecologie: ecologie, mediu înconjurător, poluare, ecosistem, ecogramă, ecoton, endemic, etc; 3. abordarea problemei igienizării comunei cu autorităţile ei, sensibilizarea lor: „ realizarea de pubele de gunoi prin atelierul şcoală şi amplasarea lor în locuri vizibile şi necesare „ realizarea de panouri cu avertismente şi sloganuri şi plantarea lor în locuri vizibile „ organizarea unor campanii cu locuitorii comunei de igienizare a comunei „ stabilirea unei zile din săptămână pentru colectarea gunoiului şi transportarea lui pe platforma special amenajată cu ajutorul unor mijloace de transport autohton(căruţe) „ stabilirea unor grupe de elevi care să răspundă de igienizarea anumitor sectoare din comună - piaţă, şcoală, parcul şcolii, grădiniţă, malul Dunării Realizarea unor grafice privind evoluţia în timp a acţiunii de educaţie ecologică. Evaluarea rezultatelor: „ interpretarea datelor „ actualizarea periodică a gazetei de educaţie ecologică (fiecare grup să-şi prezinte raportul după o săptămână de lucru) „ afişarea de ecopostere „ realizarea de pliante cu sloganuri de păstrare a curăţeniei şi distribuirea lor în rândul elevilor şi a localnicilor „ spectacole cu tematică ecologică realizate de grupul Eco - Puppets.

61

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

VIAŢA PĂSĂRILOR LA GURILE DUNĂRII - proiect pilotprof. Adnana Mihaela Pătrăşcoiu Şcoala Sf. Gheorghe TEMĂ: Ocrotirea păsărilor din Delta Dunării ( elevi 10 - 14 ani ) CONEXIUNI: literatură, matematică, biologie, geografie, muzică, arte plastice ( lucru manual ), educaţie tehnologică, limbi străine TIMP: 1 septembrie 1999 - 31 august 2000 SCOP: Ajustarea şi protejarea păsărilor pe tot parcursul anului OBIECTIVE: „ conştientizarea importanţei ocrotirii păsărilor „ realizarea de hrănitoare pentru păsări „ însuşirea unor noţiuni despre migraţia păsărilor şi importanţa acesteia „ salvarea păsărilor pe timpul iernii „ sensibilizarea populaţiei şi autorităţilor cu privire la prezenţa vitelor în sat şi pe insula Sahalin „ curăţarea zonei din sat în care au fost prezente vitele „ mediatizarea activităţilor prin pliante, postere, expoziţii, Eco-Puppets „ participarea la inelarea păsărilor. În realizarea acestor obiective voi putea colabora cu ceilalţi profesori şi învăţători. Voi apela la sprijinul Primăriei, reprezentanţilor locali ai ARBDD RESURSE: proprii - lemn, cuie, materiale didactice, obiecte de papetărie, alte resurse: inele şi plase pentru păsări. METODE: stabilirea echipei de lucru; elevi, profesori, agenţi ecologi - MOTIVAREA: - PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR ADUNATE PE TEREN: strângerea informaţiilor; organizarea informaţiei; analiza informaţiilor - ELABORAREA CONCLUZIILOR - CĂUTAREA ALTERNATIVELOR - COMUNICARE - expoziţii, postere, discuţii. - ACTIVITĂŢI CONCRETE: „ ieşiri pe teren „ construirea de căsuţe hrănitoare pentru păsări „ îngrijirea păsărilor afectate de ger „ discuţii cu localnicii, cu autorităţile locale „ expoziţii, Eco - Puppets „ sprijinirea ecologiştilor în acţiunile lor „ curăţarea locurilor afectate de prezenţa vitelor „ inelări EVALUARE: „ dacă iarna numărul păsărilor moarte scade sau nu „ dacă creşte numărul de păsări hrănite „ primăvara şi vara îngrădirea unei zone speciale destinate vitelor „ evacuarea vitelor din sat şi de pe insula Sahalin „ schimbarea sau nu a comportamentului oamenilor din sat COMUNICARE: desene, spectacole Eco-puppets, pliante, postere, concursuri, desene. NOI PROBLEME APĂRUTE

62

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Al. Ionescu, V. Săhleanu, C. Bîndiu - “Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologică”, Editura Ceres, 1989, Bucureşti “Parks for Life” - Action for Protected Areas in Europe, International Union for Conservation of Nature and Natural Resources (IUCN) Ursula Barff, Inge Burkhardt, Cartea de construit pentru copii vol.I şi II, Editura EIS POL/VOX, 1997 *** Colecţia micului naturalist,vol I-VI, Editura VOX S.R.L, Bucureşti, 1997 *** Enciclopedia ştiinţelor, Editura Teora, Bucureşti,1998 *** Enciclopedia tehnică ilustrată, Editura Teora, Bucureşti,1999 *** Ghidul profesorului de educaţie tehnologică, C. C. D, Tulcea,1999 Claudiu Voda- Experinţe fără laborator, E. D. P., RA, Bucureşti 1997 Claudiu Voda, Ştefan Voda- Construiţi jucării şi obiecte utile, E. D. P., RA, Bucureşti,1997 *** Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradul II, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1994 Ioan Bontaş- Pedagogie, Editura All, Bucureşti,1995 Constantin Cucoş- Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi,1996 Gh. Mohan, A. Ardelean- Ecologie şi protecţia mediului, Editura Scaiul, Bucureşti, 1993 Gh. Mohan- Ghidul naturalistului, Teora, Bucureşti, 1998 Constantin Pârvu- Îndrumar pentru cunoaşterea naturii, E. D. P., Bucureşti, 1981 Radu Luncan, Nicolae Predescu- Cunoaşterea geonaturală a orizontului local, E.D. P., Bucureşti, 1971 Adriana Barna, Irina Pop, Agaftea Moldovan- Predarea biologiei în învăţământul gimnazial, E. D. P., RA, Bucureşti,1998 *** Manualul păpuşilor Eco, 1999 Marieta & Radu Suciu- Apa- o resursă fără sfârşit? , I.N.C.D.D.D. Tulcea, 1993 *** Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător, E.D.P, Bucureşti,1981. Colecţia Alcedo Determinatoare Atlase Manuale realizate de World Learning, Inc. pentru Democracy Network Program Romania, un program USAID Kate Burke Walsh- Creating Child Centered Classrooms for 8, 9, 10 year old children.

63

Ghid practic de educaţie pentru mediu

ARBDD TULCEA

COLECTIVUL DE LUCRU

Au colaborat la realizarea ghidului: 1. 2. 3. 4.

ing. Cornelia Aftodor , Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea Maria Jose Jimenez Armesto, consultant BirdLife International prof. Sorin Bogdan, Liceul Teoretic “Jean Bart” Sulina Luminiţa Consulta, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea (translator) 5. prof. Gabriela Doroşencu, Palatul Copiilor Tulcea 6. prof. Monica Fodor, Grupul Şcolar Agricol Tulcea 7. Miguel Gandoy, consultant BirdLife International 8. prof. Viorel Ionaşcu, Colegiul “Spiru Haret” Tulcea 9. ing. Liliana Ivancenco, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea (tehno-redactare) 10. prof. Claudia Iosifescu, Palatul Copiilor Tulcea 11. Ramon Marti Montes, consultant BirdLife International 12. ing. Rodica Nicotitov, Şcoala “Grigore Antipa” Tulcea 13. prof. Dragoş Doru Olaru, Şcoala Crişan 14. prof. Adnana Mihaela Pătrăşcoiu, Şcoala Sf. Gheorghe 15. înv. Ana Maria Scacioc, Şcoala Jurilovca 16. înv. Nina Sirotencu, Şcoala 12 Tulcea 17. prof. Rodica Maria Truşcă, Şcoala “Mihail Sadoveanu” Tulcea 18. înv. Elena Lucica Vasiliev, Şcoala Mahmudia

64