Ghid meteorologie

TABLE OF CONTENTS NOTA - Au fost traduse doar capitolele marcate cu albastru

PART A CHAPTER 1

FOREWORD…………………………………………………………………………………………

vii

PREFACE ……………………………………………………………………………………………

xi

GUIDANCE …………………………………………………………………………………………

xvi

WMO CLASSIFICATION OF PERSONNEL ……………………………………………………………….

1

1.1

1.2

1.3

CHAPTER 2

2

Need for change…………………………………………………………………………..

2

Basic assumptions ……………………………………………………………………….

2

Subsequent consultations ……………………………………………………………..

2

Classification of personnel in meteorology and hydrology ……………………………

3

Purposes of the new classification ………………………………….………………

3

Categories of personnel ………………………………………………………………..

3

Career progression ………………………………………………………………………

4

Relation to the previous classification …………………………………………….

4

Meteorological personnel ……………………………………………………………………….

4

Initial qualification of Meteorologists ………………………………………………

4

Initial qualification of Meteorological Technicians …………………………….

6

Career levels for Meteorologists …………………………………………………….

6

Career levels for Meteorological Technicians ……………………………………

7

Collective abilities and transferable skills ………………………………………..

7

THE DOMAIN OF METEOROLOGY ………………………………………………………………………… 2.1

2.2

9

Atmospheric sciences - breadth and depth ………………………………………………..

10

Mathematics, physics and chemistry ……………………………………………….

10

Basic meteorological disciplines …………………………………………………….

10

Earth System Science …………………………………………………………………..

11

Meteorological profession - competency requirements ……………………….

12

Training for job-competency ………………………………………………………….

12

Weather and climate – observing, monitoring and forecasting ……………..

13

Meteorological applications and public services ………………………………..

16

Meteorology-support branches ……………………………………………………….

19

Academic specialities and job-specializations - the gap ………………………

21

BASIC INSTRUCTION PACKAGE FOR METEOROLOGISTS (BIP-M)…………………………………

23

2.3 CHAPTER 3

Background information…………………………………………………………………………

3.1

3.2

3.3

Requisite topics in mathematics and physical sciences ………………………………..

24

Mathematics ……………………………………………………………………………….

24

Physics ………………………………………………………………………………………

24

Chemistry …………………………………………………………………………………..

24

Complementary requirements ………………………………………………………..

24

Compulsory topics in atmospheric sciences ………………………………………………

24

Physical meteorology ……………………………………………………………………

24

Dynamic meteorology …………………………………………………………………..

25

Synoptic meteorology …………………………………………………………………..

25

Climatology ………………………………………………………………………………..

25

Elective fields of specialisation in meteorology ………………………………………….

25

Aeronautical meteorology ……………………………………………………………..

26

Agricultural meteorology ………………………………………………………………

26

Atmospheric chemistry …………………………………………………………………

26

Climate monitoring and prediction …………………………………………………

26

GUIDELINES FOR THE EDUCATION AND TRAINING OF PERSONNEL IN METEOROLOGY AND OPERATIONAL HYDROLOGY Mesoscale meteorology and weather forecasting ……………………………….

3.4

3.5

CHAPTER 4

Radar meteorology ………………………………………………………………………

26

Satellite meteorology ……………………………………………………………………

27

Tropical weather and climate …………………………………………………………

27

Urban meteorology and air pollution ………………………………………………

27

Other fields of specialization ………………………………………………………………….

27

Biometeorology and human health ………………………………………………….

27

Boundary layer meteorology ………………………………………………………….

27

Clouds and precipitation; weather modification ………………………………..

27

Economic meteorology; marketing and management ………………………….

28

General hydrology and hydrometeorology ……………………………………….

28

General oceanography and marine meteorology ………………………………..

28

Middle-upper atmosphere ……………………………………………………………..

28

Numerical methods for mathematical modelling ……………………………….

28

Beyond the BIP-M ………………………………………………………………………………….

28

Annex: Syllabus example for dynamic meteorology …………………………………………………

30

BASIC INSTRUCTION PACKAGE FOR METEOROLOGICAL TECHNICIANS (BIP-MT) ……….. 4.1

4.2

4.3

33

Requisite topics in basic sciences ……………………………………………………………

34

Mathematics ………………………………………………………………………………

34

Physics ……………………………………………………………………………………..

34

Chemistry …………………………………………………………………………………

34

Communication skills ………………………………………………………………….

34

Compulsory topics in general meteorology ………………………………………………

34

Introductory physical and dynamical meteorology …………………………...

34

Elements of synoptic meteorology and climatology ………………………….

34

Meteorological instruments and methods of observation …………………..

34

Elective options in operational meteorology ……………………………………………..

34

Synoptic observations and measurements ………………………………………

35

Other specialised observations and measurements …………………………..

35

Remote sounding of the atmosphere ……………………………………………...

35

Aeronautical meteorology for technicians ……………………………………….

35

Beyond the BIP-MT …………………………….…………………………………………………

35

Annex: Syllabus example for aeronautical meteorology - technician level …………………..

36

CONTINUING EDUCATION AND TRAINING (CET) ……………………………………………………

39

4.4

CHAPTER 5

26

5.1

5.2

5.3

5.4

5.5

5.6

Introduction ……………………………………………………………………………………….

40

Factors affecting NMSs ………………………………………………………………..

40

The learning organization ……………………………………………………………

40

Strategic approach to training and development ………………………………

41

Basic concepts …………………………………………………………………………………….

42

Continuing Education and Training (CET) ………………………………………..

42

Training and development ……………………………………………………………

43

Getting the most from CET ……………………………………………………………………

44

Importance of CET ……………………………………………………………………..

44

Making a success of CET activities ………………………………………………..

45

CET Methods ……………………………………………………………………………………

46

General issues ……………………………………………………………………………

46

Delivery of CET ………………………………………………………………………….

46

Some trends in CET ………………………………………………………………………………

47

Training plans ……………………………………………………………………………

47

Shorter courses ………………………………………………………………………….

47

Vocational qualification and accreditation ………………………………………

49

Recruitment and induction …………………………………………………………..

49

Training the instructor and supervisor …………………………………………..

50

Final remarks ………………………………………………………………………………………

50

TABLE OF CONTENTS PART B CHAPTER 6

EXAMPLES …………………………………………………………………………………………………….. EXAMPLES OF BASIC INSTRUCTION PACKAGES …………………………………………………… 6.1

53

Example of a complete BIP-M programme ………………………………………………

54

Introduction ……………………………………………………………………………

54

Attributes of Bachelor's degree programs ……………………………………..

54

Preparation for selected careers in atmospheric science ………………….

55

Example of a condensed BIP-M programme …………………………………………….

56

Introduction ……………………………………………………………………………

56

Examinations scheme ……………………………………………………………….

57

Core courses …………………………………………………………………………..

57

Example of a complete BIP-MT programme …………………………………………….

61

Aims and organisation of the programme …………………………………….

61

Description of courses ……………………………………………………………..

61

Training periods ……………………………………………………………………..

63

Personal project ………………………………………………………………………

63

Example of a condensed BIP-MT programme ………………………………………….

63

Meteorology ……………………………………………………………………………

63

Instruments and methods of observation …………………………………….

65

Coding of surface observations ………………………………………………….

67

EXAMPLES OF ACTUAL JOB-COMPETENCY REQUIREMENTS …………………………………..

69

6.2

6.3

6.4

CHAPTER 7

51

7.1

7.2

7.3

7.4

7.5

Weather analysis and forecasting …………………………………………………………

70

Producing a generic forecast ……………………………………………………..

70

Producing forecasts for the user …………………………………………………

71

Providing any specialist or support work ……………………………………..

72

Managing the working environment …………………………………………….

73

Climate monitoring and prediction ……………………………………………………….

73

Climate monitoring and prediction services ………………………………….

73

Climate in the area of responsibility ……………………………………………

73

Relationship between large-scale climate and climate in the area of responsibility ………………………………………………………………………….

73

Prediction of climate ………………………………………………………………...

74

Methods used in climate monitoring and prediction ……………………….

74

Verification of forecast (prediction) …………………………………………….

74

Data used in climate monitoring and prediction …………………………….

74

Climate monitoring operations …………………………………………………..

74

Climate prediction operations ……………………………………………………

74

Provision and explanation of climate information ………………………….

75

Observations and measurements; instruments ……………………………………….

75

Introduction ……………………………………………………………………………

75

Branch management …………………………………………………………………

76

Network management ………………………………………………………………

76

Observing standards ………………………………………………………………..

77

Systems engineering …………………………………………………………………

77

Provisioning and stores …………………………………………………………….

78

Project management and planning ………………………………………………

78

Measurement standards; instrument calibration; quality assurance …..

79

Field installation and maintenance engineering ……………………………..

79

Information technology and data processing ………………………………………….

80

Information systems operating …………………………………………………..

80

Database administration and programming …………………………………..

80

Networking …………………………………………………………………………….

81

International meteorological telecommunication ……………………………

81

Operating/application systems design and maintenance ………………..

82

Software engineering ………………………………………………………………..

83

Agrometeorology……………………………………………………………………………….

83

Developing weather forecasts for agriculture; products forthe customer ………………………………………………………………………………..

83

GUIDELINES FOR THE EDUCATION AND TRAINING OF PERSONNEL IN METEOROLOGY AND OPERATIONAL HYDROLOGY

7.6

7.7

7.8

7.9

Developing an agrometeorological advisory service ………………………

85

Computer-based information system for operational application ……..

87

Aeronautical meteorology …………………………………………………………………..

88

Major hazards to aviation ………………………………………………………….

88

Forecasting skills for aviation icing ……………………………………………..

89

Forecasting skills for fog and low stratus ……………………………………..

91

Tools for forecasting ………………………………………………………………..

92

Product dissemination ………………………………………………………………

93

Routine duties at a regional aeronautical meteorological office ………..

93

Knowledge and skills in weather watch and monitoring

94

Skills in communicating with central offices and neighbouring stations ………………………………………………………………………………….

94

Deriving user-oriented forecast and warning products ……………………

95

Oral briefings to pilots and dispatchers; liaison with ATS ………………..

96

Ongoing user training ……………………………………………………………….

96

Marine meteorology …………………………………………………………………………..

97

Marine forecasts ………………………………………………………………………

97

Observing the characteristics of BLA and SLO ……………………………….

98

Regime descriptions of marine areas …………………………………………..

98

Investigation of the BLA-SLO system ……………………………………………

98

Preparation of the products for the customer ……………………………….

98

Performing other duties ……………………………………………………………

99

Environmental meteorology ………………………………………………………………..

99

Understanding the role of the NMHSs in addressing environmental issues …………………………………………………………………………………….

99

Understanding environmental sciences and their applications ………….

100

Providing services; delivery of scientific advice and information …….

101

Performing other related duties ………………………………………………….

102

Satellite meteorology …………………………………………………………………………

104

Background …………………………………………………………………………….

104

Core competency requirements in satellite meteorology …………………

104

Satellite Meteorology Branch (SMB) ……………………………………………..

105

APPENDICES …………………………………………………………………………………………………..

109

APPENDIX 1

PREFACE TO THE FIRST EDITION OF WMO.NO. 258 ……………………………………………..

110

APPENDIX 2

THE FORMER CLASSES OF METEOROLOGICAL PERSONNEL ……………………………………

114

Class I ……………………………………………………………………………………………………………

114

Class II …………………………………………………………………………………………………………..

114

APPENDIX 3

Class III ………………………………………………………………………………………………………….

114

Class IV ………………………………………………………………………………………………………….

115

SURVEY ON THE REVISION OF WMO-NO. 258 ………………………………………………………

116

The WMO Survey ……………………………………………………………………………………………..

116

Members' opinions …………………………………………………………………………………………..

116

GLOSSARY OF TERMS AND ABBREVIATIONS ……………………………………………………….

118

SELECTED BIBLIOGRAPHIC REFERENCES ………………………………………………………………………………………

122

APPENDIX 4

CAPITOLUL 3

PACHETUL DE INSTRUIRE DE BAZA PENTRU METEOROLOGI (BIP-M)

CAPITOLUL 3

PACHETUL DE INSTRUIRE DE BAZA PENTRU METEOROLOGI (BIP-M)

Subiecte necesare instruirii in matematica si stiinte fizice Subiecte obligatorii in stiinte atmosferice Domenii practice de specializare in meteorologie Alte domenii de specializare In afara de (BIP-M) Exemplu de sumar pentru meteorologia dinamica

Acest capitol descrie Pachetul de instruire de Baza pentru Meteorologi (BIP-M) in termenii unei programe analitice cadru – o enumerare a subiectelor majore care, in ansamblu, asigura fundamentarea necesara pentru initierea in profesie, precum si bazele pentru dezvoltarea profesionala viitoare. Se sublineaza ca aceasta enumerare de subiecte (subiectele (a), (b), (c), etc. la fiecare disciplina) nu este nici o programa analitica, nici o lista de cursuri. Mai riguros, pornind de la subiectele recomandate de BIP-M, o programa analitica corecta ar trebui dezvoltata local de catre membrii facultatii cu experienta in disciplinele relevante, cu o privire corecta asupra resurselor disponibile si a interesului decidentilor, de ex. SMN. Programa actuala ar trebui sa specifice subiectele efective ale materiei ce urmeaza a fi predata pentru fiecare subiect de baza (a), (b), (c), etc. al disciplinelor relevante. Dupa cum se indica in paragraful 1.1.3 exemple de sumare detaliate pentru fiecare disciplina sunt apar intr-o publicatie a unui departament al companiei; un astfel de sumar detaliat, pentru cazul particular al meteorologiei dinamice este ilustrat in anexa acestui capitol. Nivelul de aprofundare si extensia acoperirii subiectelor BIP-M trebuie sa fie asemanatoare celei folosite in cadrul facultatilor de stiinte fizice, matematica aplicata sau inginerie. Unele subiecte necesita nu numai instruire in sala de curs, ci si experienta asistata in laboratoare specifice si experienta practica in domeniu.

1

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

3.1

3.2

SUBIECTE PENTRU MATEMATICA SI STIINTE FIZICE

Primele trei subsectiuni privesc subiectele stiintifice de baza care sunt esentiale pentru orice studiu in profunzime al subiectelor meteorologice Ultima sectiune priveste subiecte complementare in comunicarea scrisa si orala incluzand si posibilitatea folosirii unei limbii straine; este de notat faptul ca totusi aceste subiecte sunt, de obicei, incluse in mod obisnuit in cerintele universitare generale pentru obtinerea unei licente.

Matematica

(a) (b) (c) (d) (e) (f)

Algebra lineara si calcul vectorial; Calcul diferential si integral; Ecuatii ordinare si diferentiale partiale; Teoria probabilitatiilor si statistica; Tehnologia comunicatiei si informatiei; Metode numerice.

Fizica

(a) (b) (c) (d) (e) (f)

Fundamentele mecanicii; Bazele termodinamicii; Teoria ondulatorie; Dinamica fluidelor; Turbulenta in fluide; Bazele radiatiei electromagnetice; lectromagnetismul.

Chimia

(a) (b) (c) (d)

Bazele chimiei fizice; Termodinamica chimica; Solutii apoase; Fotochimie introductiva.

Cerinte complementare

(a) Tehnici de comunicare si prezentare; (b) Limbi de comunicare internationale (de ex. limbi oficiale OMM).

SUBIECTE OBLIGATORII DIN STIINTELE ATMOSFEREI

Completarea subiectelor de meteorologie fizica si meteorologie dinamica din aceasta sectiune este obligatorie pentru orice program BIP-M, pentru ca acestea asigura cunostintele meteorologice de baza si cerintele de intelegere pentru dezvoltari mai specifice in cele trei directii majore: Vreme, Clima si Mediu.

Pentru subiectele cerute in meteorologie sinoptica, climatologie si chimie atmosferica, o anumita flexibilitate poate fi luata in considerare in functie de directia avuta in vedere, astfel: • • •

In cadrul cursului “vreme”, se va acorda mai multa atentie meteorologiei sinoptice, in particular prognozei mezoscalare si un accent mai redus climatologiei; In cadrul cursului “clima”, se va pune mai mult accentul pe climatologie, in special pe prognoza sezoniera, si mai putin pe meteorologia sinoptica; In cadrul cursului “mediu”, se va acorda mai multa atentie chimiei atmosferice, proceselor din stratul limita si interactiunilor sol-vegetatie-atmosfera, si o atentie mai redusa meteorologiei sinoptice si climatologiei.

Se reaminteste ca cerintele pentru meteorologia fizica si dinamica din cadrul cursului “mediu” raman in esenta aceleasi ca si pentru cursurile “vreme” si “clima”

2

CAPITOLUL 3

3.3

PACHETUL DE INSTRUIRE DE BAZA PENTRU METEOROLOGI (BIP-M)

Meteorologie fizica

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h) (i) (j)

Radiatia in atmosfera; Acustica, optica si electricitatea atmosferica; Echilibrul energiei globale; Norul si precipitatiile, ciclul apei; Termodinamica atmosferei; Stratul limita si turbulenta; micrometeorologia; Sisteme satelitare; Radarul de vreme; Introducere in chimia atmosferei; poluarea urbana; Lucrari de laborator si exercitii practice.

Meteorologia dinamica

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h) (i)

Bazele dinamicii fluidului; Aproximatia hidrostatica si geostrofica; Ecuatiile vorticitatii si a energiei termodinamice; Miscarea cvasi-geostrofica; Unde atmosferice; instabilitate baroclina si barotropa; Energetica circulatiei generale; Dinamica, fizica si chimia stratosferei; Prognoza numerica a vremii; Lucrari de laborator si exercitii practice.

Meteorologia sinoptica

(a) Privire generala asupra observatiilor si masuratorilor meteorologice; (b) Relatiile intre campurile de vant, presiune si temperatura; (c) Sistemele sinoptice ale latitudinilor medii; (d) Ciclogeneza si frontogeneza; (e) Sisteme de vreme tropicale; (f) Circulatii atmosferice de mezoscala; (g) Monitorizarea vremii in timp real si predictia imediata; (h) Prognoza vremii; (i) Lucrari de laborator si exercitii practice.

Climatologie

(a) Introducere in stiinta sistemului terestru; (b) Date climatice; (c) Climatologia descriptiva; teoria statistica si probabilistica; (d) Clasificarea climatelor; (e) Fizica si chimia sistemului climatic; (f) Dinamica climatului; (g) Schimbarea climei; (h) Climatologia si anotimpurile tarii in discutie; (i) Activitate de laborator si exercitii practice.

DOMENIILE EFECTIVE DE SPECIALIZARE IN METEOROLOGIE

In principiu, subiectele din domeniile de specializare descrise in acest capitol pot fi considerate ca depasind cerintele normale ale unui BIP-M complet (de ex. programul de licenta in meteorologie). Unii studenti in ciclul superior ar putea sa doreasca, desigur, sa aprofundeze educatia lor profesionala de baza, printr-o specializare timpurie, care sa-i pregateasca pentru un serviciu specializat. Printr-un BIP-M concentrat (de ex. o diploma post-universitara sau un program de masterat in meteorologie) subiectele obligatorii din sectiunea anterioara vor fi acoperite intr-o perioada de timp mult mai scurta decat in cazul unui BIP-M complet. In schimb, studiul in detaliu a unei specializari meteorologice particulare este esential pentru studentii care urmeaza orice BIP-M concentrat.

3

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Astfel, profunzimea si orizontul de studiu in orice domeniu de specializare poate fi diferit pentru un BIP-M complet sau concentrat. In acest sens prezentarea din aceasta sectiune nu este nici prescriptiva, nici comprehensiva si fiecare institutie de educatie are libertatea totala sa adapteze programa analitica cadru sugerata la cerintele sale exprese astfel ca ea sa poata de exemplu sa fie coerenta cu misiunea si cerintele de baza de a sustine SMN, sau in acord cu cerintele unui serviciu specific. Mai mult, institutii educationale relevante sunt incurajate sa exploreze lumea actuala a muncii si sa inventarieze noi perspective de serviciu nu numai in interiorul SMN ci si in legatura cu profesiuni largi din meteorologie, hidrologie, oceanografie si multe altele de mediu din sectorul public sau privat. In acord, aceste institutii trebuie sa asigure mijloace utile pentru specializarea profesionala timpurie in subiecte ‘fierbinti’ in functie de cerintele de pe piata muncii in meteorologie si in domeniile de mediu conexe.

Meteorologie aeronautica

(a) (b) (c) (d) (e) (f)

Meteorologie agricola

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)

Chimia atmosferei

Inghet pe aeronava; (givraj); Turbulenta; Alte fenomene de risc; Aspecte meteorologice ale planificarii zborurilor; Definitii; Proceduri pentru serviciile meteorologice pentru navigatia aeriana internationala; (g) Servicii de trafic aerian; (h) Aerodromuri; (i) Operatiuni ale aeronavelor; (j) Servicii de infornare aeronautica; (k) Telecomunicatii aeronautice; (l) Documentatii OMM; (m) Documentatii ICAO. Fiziologia plantei; Interelatii bio-meteorologice; Bilantul energiei la suprafata; Echilibrul apei; Observatii si masuratori; prelucrari de date; Prognoze operationale; Asistenta pentru planificare; Prevenirea impactului conditiilor nefavorabile de vreme.

(a) Evolutia atmosferei; compozitia chimica si structura verticala; (b) Atenuarea radiatiei solare de catre gazele si aerosolii atmosferici; (c) Absorbtia si emisia de radiatie terestra de unda lunga; (d) Substante chimice in troposfera; (e) Norul si chimia precipitatiilor; (f) Cicluri chimice troposferice; (g) Chimia stratosferei; (h) Calitatea aerului si sanatatea umana.

4

CAPITOLUL 3

Monitoringul si predictia climatica

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h) (i) (j)

Meteorologia la mezoscara si prognoza vremii

PACHETUL DE INSTRUIRE DE BAZA PENTRU METEOROLOGI (BIP-M)

Sistemul climatic; Monitoringul climatic; retele; principii; Circulatia generala a atmosferei; Interactia aer-mare; ciclul hidrologic si impactul caracteristicilor terestre; Surse de predictabilitate a climatului; Metode statistice de prognoza; Metode dinamice de prognoza; Schimbarea climei si afacerile oamenilor; Incertitudinile proiectiilor climatice actuale; Prognoza sezoniera.

(a) Privire generala asupra mezoscalei si a rolului previzionistului; (b) Caracteristici de mezoscara ale ciclonilor latitudinilor medii; (c) Circulatii si fenomene mezoscalare ‘nonconvective’; (d) Circulatii si fenomene mezoscalare convective; (e) Norul si precipitatiile in modelele numerice operationale; (f) Colectie de programe integrate de prognoza numerica a vremii operationala; (g) Monitorizarea vremii; predictia imediata (nowcasting); (h) Prognoza unor fenomene de vreme specifice; servicii de vreme publice; (i) Prognoze la scara mare pe durata medie; (j) Situatia si verificarea prognozelor.

Meteorologia radar

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h) (i)

Principiile de functionare ale radarului de vreme; Semnale ale vremii; Spectrul Doppler al semnalelor de vreme; Prelucrarea semnalului vremii; Observarea vremii; Masuratorile de precipitatii; Observatii de vant, furtuni si fenomene asociate; Observarea vremii frumoase; Aplicatii; exemple de afisaje si produse.

Meteorologia satelitara

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h) (i) (j)

Evolutia meteorologiei satelitare; Natura radiatiei; Absorbtia, emisia, reflectia si dispersia; Bilantul radiativ; Ecuatia transferului radiativ; Temperatura la suprafata; Detectarea norilor; Tehnici pentru determinarea parametrilor atmosferei; Tehnici pentru determinarea miscarilor atmosferei; Orbite satelitare.

Vremea si climatul tropical

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g)

Privire generala asupra vremii tropicale; Circulatia la scara mare; Circulatii la scara sinoptica; Meteorologia musonilor; ENSO; Convectia si sisteme convective la mezoscara; Cicloni tropicali.

5

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Meteorologia urbana si poluarea aerului

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)

3.4

ALTE DOMENII DE SPECIALIZARE

Privire generala asupra atmosferei urbane; Monitorizarea vremii si climatului urban; Radiatia termica; Stratul atmosferic limita; aplicatii pentru conceptele de baza; Pene de portanta; dispersia poluantilor aerieni; Concepte aplicative in meteorologia stratului limita; Prognoza poluarii urbane; Efectele poluantilor asupra sanatatii.

Pe langa domeniile de specializare realmente “meteorologice” mentionate mai sus exista si alte domenii conexe meteorologiei cum ar fi: biometeorologia, hidrometeorologia, meteorologia marina, teledetectia avansata, precum si metodele numerice pentru modelarea matematica in stiintele atmosferei sau meteorologia economica si managementul. Programele analitice cadru pentru aceste specializari interdisciplinare, in special pentru meteorologii absolventi, vor fi prezentate pe scurt in aceasta sectiune.

Biometeorologie si sanatate umana

(a) (b) (c) (d) (e)

Meteorologia stratului limita

(a) (b) (c) (d) (e)

Fizica stratului limita; Turbulenta atmosferei; Parametrizarea stratului limita planetar; Transportul volumului de poluanti; Modelarea transportului prin modele cu ecuatii primitive.

Nori si precipitatii; modificarea vremii

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g)

Aerosoli atmosferici; Formarea norilor; Procesele de precipitare; Convectia in norul cumulonimbus; Combaterea grindinei; Imprastierea cetii; gestionarea precipitatiilor; Tehnologii de modificare a vremii.

Meteorologie economica; marketing si management

(a) (b) (c) (d) (e) (f)

Informatia meteorologica; produse si servicii; Utilizatori si beneficiari de informatie meteorologica; Introducere in statistica econometrica; Verificarea prognozelor; cadrul conceptual; Metode de verificare; Estimarea beneficiilor economice utilizand modelele de decizie; Bazele modelelor standard cost-pierdere; valoarea economica a prognozelor; Extensia modelului standard cost-pierdere; aplicatii ale modelelor de decizie; Tehnici de estimare a beneficiilor economice; Piata produselor si serviciilor meteorologice.

Domeniul bio-meteorologiei umane; Adaptarea biofizica; bilantul energetic corp-mediu; Adaptarea biofizica; imbracaminte si locuinta; Epidemiologia si psihologia umana a mediului; Comfortul climatic; racoarea indusa de vant si discomfortul cauzat de caldura; (f) Monitorizarea resurselor bioclimatice.

(g) (h) (i) (j)

6

CAPITOLUL 3

Hidrologie generala si hidrometeorologie

3.5

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g)

PACHETUL DE INSTRUIRE DE BAZA PENTRU METEOROLOGI (BIP-M)

Evolutia hidrologiei; Precipitatiile; Evaporatia si evapotranspiratia; Resursele de apa subterana; Resursele de apa de suprafata; Bilantul apei; Ciclul hidrologic; hidrometeorologia.

Oceanografie generala si meteorologie marina

(a) Privire generala asupra oceanografiei fizice; (b) Introducere in dinamica oceanului; (c) Curenti pusi in miscare de vant; transferul turbulent; circulatia termohalina; (d) Unde de suprafata; oscilatii ale interfetei aer-mare; (e) Maree; (f) Bilantul de caldura al oceanului; (g) Interactiunea aer-mare; (h) Platforme si instrumente de masurare; (i) Aplicatii meteorologice.

Atmosfera medieinalta

(a) Sub-regiunile atmosferei inalte; (b) Radiatia solara in atmosfera superioara; ‘vremea’ in spatiu; (c) Chimia atmosferei inalte; ozonul stratosferic; (d) Transferul radiativ; (e) Mareele atmosferice; fenomene geomagnetice; ionosfera; (f) Dinamica stratosferei si mezosferei.

Metode numerice pentru modelarea matematica

(a) (b) (c) (d) (e)

IN AFARA PIB-M

Metode de baza in diferente finite; Sisteme de ecuatii; Metode spectrale si altele; Metode semi-lagrangiene; Conditii la limita.

Parcurgerea PIB-M este doar un prim pas in dezvoltarea profesionala a persoanelor care urmeaza o cariera in meteorologie. Actualizarile de rutina si improspatarea cunostintelor vor fi cerute in continuare, in scopul de a se pastra in legatura cu dezvoltarea continua a stiintelor atmosferei si cu progresele tehnologice rapide. Evolutia profesionala spre nivelul mediu si, respectiv, cel de specialist necesita probarea unei experiente practice si instruirea specializata suplimentara care largeste cunoasterea stiintifica si intelegerea asigurate de PIB-M. Unele niveluri de specializare, de exemplu in cercetare si dezvoltare, cer in mod normal studii formale post-universitare in meteorologie sau domenii conexe. Alte pozitii, in special in managementul de nivel mediu si superior ar putea cere niveluri avansate in bussines, economie si marketing, completate de o pregatire tehnica de baza in meteorologie. Cu toate acestea, pe langa educatia formala si informala, progresul in cariera cere individului sa demonstreze continuu cresterea competentei tehnice la locul de munca, precum si abilitati de conducere, vointa si capacitatea de a dobandi capacitati din afara meteorologiei, dovezi de capacitati manageriale si dorinta de a-si asuma un plus de responsabilitate.

7

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

ANEXA

EXEMPLU DE PROGRAMA ANALITICA PENTRU METEOROLOGIE DINAMICA Bazele dinamicii fluidului

Campuri vectoriale si scalare; teoremele lui Gauss si Stokes; cinematica campului scurgerii; derivate substantiale; raporturi de schimbare Eulerian si Lagrangian; conservarea masei, momentului si energiei. Ecuatiile Navier-Stockes. Coordonate de referinta rotative; ecuatiile de miscare in forma de coordonate: coordonate sferice; aproximatii preliminare la ecuatiile in forma coordonatelor sferice; parametrul Coriolis; geometria planului tangent; aproximatiile in planul f si β.

Aproximatia hidrostatica si geostrofica

Analiza de scara pentru sistemele de vreme la scara mare de la latitudiniile medii. Numarul Rossby; echilibrul hidrostatic si geostrofic; curgerea inertiala; curentul ciclostrofic; curentul de gradient si echilibrul gradient-vant pentru vortexul circular stationar. Forfecarea verticala a vantului geostrofic; vantul termic; coordonatele de presiune si inaltimea geopotentialului.

Ecuatiile vorticitatii si a energiei termodinamice

Teorema circulatiei a lui Bjerkness; functia de curent si potentialul de viteza; teorema lui Helmholtz; traiectorii si linii de curent; coordonate naturale. Vorticitatea si ecuatia vorticitatii; relatia dintre vorticitatea absoluta si vorticitatea relativa; principalele mecanisme ale generarii si modificarii vorticitatii. Prima lege a termodinamicii in formularea meteorologica; fortarea diabatica in atmosfera joasa si medie; miscarea adiabatica: conservarea temperaturii potentiale.

Miscarea cvasigeostrofica

Aproximatia lui Bussinesq; fecventa (portanta) Brunt-Vaisala; teorema Taylor-Proudman; aproximatia cvasigeostrofica. Ecuatia tendintei geopotentialului. Ecuatia omega; miscarea verticala; anularea intre termenii fortelor; interprearea alternativa; diagnoza vectorilor Q ai miscarii verticale. Conservarea vorticitatii potentiale cvasigeostrofice pentru curgerea adiabatica fara frecare. Ecuatia generala a vorticitatii potentiale a lui Ertel-Rossby; anomalii ale vorticitatii potentiale in procesul de ciclogeneza.; rolul incalzirii diabatice ca sursa/izvor de vorticitate potentiala; interactii nelineare; aproximarea valorii initiale, principiul ireversibilitatii; utilizarea ecuatiei gradient-vant ca si conditie de echilibru pentru a gasi campul de vant si de masa din distributia vorticitatii potentiale.

Unde atmosferice; instabilitatea baroclina si barotropa

Evolutia cvasi-lineara a miscarilor atmosferei; teoria micilor perturbatii; ecuatia clasica a undei; relatii de dispersie; viteza de faza si de grup. Tipuri de unde simple: unde acustice si sonore; unde de gravitate in apa putin adanca; unde de gravitate (portanta) interne; unde de gravitatie inertiale, oscilatii inertiale. Unde barotrope (Rossby); propagarea catre vest; efectul beta; dispersia puternica. Instabilitatea baroclina; modelele lui Eady si Charney; influenta de stabilizare a efectului beta asupra undelor lungi si de stabilitate statica asupra undelor scurte. Instabilitatea barotropa; criteriul Reyleigh-Kuo pentru curentul de baza zonal cu forfecare orizontala meridionala; distributia stabila si instabila a campului de vorticitate absoluta. 8

CAPITOLUL 3

PACHETUL DE INSTRUIRE DE BAZA PENTRU METEOROLOGI (BIP-M)

Energetica circulatiei generale

Energia cinetica, potentiala si interna; relatia dintre energia potentiala si cea interna in curgerea cvasi-statica; teoreme de conservare. Ecuatiile energiei pentru o atmosfera asimilata cu un canal intr-un plan f cu pereti laterali rigizi. Conversia energiei potentiale disponibile in energie cinetica; generarea de energie potentiala disponibila. Abordarea energiei potentiale disponibile si a energiei cinetice in formele lor zonala si turbionara, si interactiunea lor. Bilantul momentului; dinamica circulatiilor zonale, simetrice. Rolul selectiv al diferitelor scari ale miscarilor atmosferice; generarea, conversia si transferul energiei in functie de numarul de unda. Introducere in predictibilitatea vremii si a climei; nelinearitatea, complexitatea, haosul si atractorii straini.

Dinamica stratosferei; fizica si chimia

Interactiuniile dinamice intre stratosfera si troposfera; undele la scara planetara ultra-lungi cvasi-stationare; propagarea verticala a undelor planetare. Energetica stratosferei joase; incalziriile stratosferice bruste; unde in stratosfera ecuatoriala; undele Kelvin si undele mixte Rossbygravitationale; oscilatia cvasibienala; stratul de ozon; bilantul de caldura stratosferic. Transportul compusilor chimici; circulatia troposfera-stratosfera Brewer-Dobson (ecuatorpoli) si circulatia solstitiala stratosfera – mezosfera (polii vara-iarna). ‘Norii stratosferici polari’ anctartici; fotoliza si clor-fluor- carbonii (CFC) produsi antropic din radiatia ultravioleta; tendinta proceselor chimice, dinamice si de transport care duc la aparitia gaurilor de ozon stratosferic. Conservarea vorticitatii potentiale cvasi-geostrofice, ecuatia omega cvasi-geostrofica, abordarea cu vectori Q pentru campul miscarii verticale, instabilitatea baroclina si modelul Eady. Solutia numerica a ecustiei vorticitatii barocline. Metode Euleriene, Lagrangeane si speciale, prelucrarea vectoriala si paralela; aplicatii in asimilarea de date, NWP; alte simulari pe calculator.

Predictia numerica a vremii (NWP)

Diferentele finite si erorile de trunchiere, precizia, consistenta, stabilitatea, convergenta diferentierii in spatiu si timp. Solutia numerica a ecuatiilor lui Laplace, Poisson si Helmholtz prin metode iterative; tehnici de relaxare. Introducerea in metodele spectrale, armonicilor sferice, metoda transformarii, abordarea semi-Lagrangiana. Modele cu ecuatii primitive: variabilele modelului; includerea efectelor umezelii si radiatiei; conditii la limita si initiale. Analize obiective si asimilarea de date; metoda interpolarii optime, metode variationale; initializarea dinamica; initializarea modului natural nelinear, asimilarea de date 4-D. Modele operationale curente: modele globale, regionale si locale; ecuatiile modelului; sistemele de coordonate si formularea numerica; parametrizarea proceselor fizice. Prognoze ale ansamblului; variatii interne nepredictibile. Aplicarea produselor modelului la predictia parametrilor de rutina si a evenimentelor specifice; erori si surse de eroare in modele; rolul previzionistului.

9

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Sugestii pentru lucrari de laborator si exercitii practice

Demonstratia fizica a conceptelor dinamice: teorema lui Bernoulli, vorticitatea, numerele lui Reynolds, Rossby, Richardson si Burger. Unde si turbulenta. Curenti de densitate, termice si pene de convectie, convectie celulara intr-un strat stabil de fluid, rasucirea unui fluid care se roteste, unde barocline intr-un inel care se roteste incalzit, unde gravitationale de suprafata si unde Rossby barotrope. Tehnologia informatiei si comunicarii si sisteme de prelucrare a datelor; arhitectura calculatorului, vizualizarea si lucrul in retea; tehnici si limbaje de programare. Metode numerice, rotunjirea erorilor, formule de diferente finite, regula trapezoidala de integrare, sisteme lineare tridiagonale, ecuatia de difuzie 1-D si de advectie 1-D. Conservarea vorticitatii potentiale cvasi-geostrofice, ecuatia omega cvasi-geostrofica, abordarea cu vectori Q pentru campul miscarii verticale, instabilitatea baroclina si modelul Eady. Solutia numerica a ecustiei vorticitatii barocline. Metode Euleriene, Lagrangeane si speciale, prelucrarea vectoriala si paralela; aplicatii in asimilarea de date, NWP; alte simulari pe calculator.

10

CAPITOLUL 5

EDUCATIE SI PREGATIRE CONTINUA (EPC)

CAPITOLUL 5

EDUCATIE SI PREGATIRE CONTINUA (EPC)

5.4

METODELE DE EDUCATIE SI PREGATIRE CONTINUE (EPC)

Pentru ca EPC sa fie mai eficienta, este important ca metoda de organizare sa fie adecvata pentru ca subiectul: • Sa invete in acord cu propriile preferinte;. • Sa invete in acord cu obiectivele programului

Satisfacerea acestor cerinte trebuie sa asigure ca obiectivele invatarii sunt realizate si ca individul ramane puternic motivat.

Probleme Exista patru factori de baza care trebuie sa fie luati in considerare generale cand se accepta un program de EPC pentru un individ, acestea sunt: •

•

•

•

Locatia; este posibil ca activitatea EPC cea mai potrivita sa nu fie disponibila local. Asta inseamna ca uneori costurile devin un factor decisiv in decizia asupra modului in care EPC poate sa se desfasoare; Urmarirea; o decizie trebuie luata dupa nivelul de monitorizare cerut pentru un individ astfel ca sa fie implicat in activitati de EPC. O decizie va depinde de natura activitatii de EPC si de calitatiile personale si experienta individului; Tehnologia educatiei; pentru unele activitati de EPC se cere un nivel ridicat de tehnologie a educatiei. De aceea trebuie sa se aiba in vedere disponibilitatea unor resurse financiare importante si nivelul de experienta a individului; Acreditarea; unele activitati de EPC pot conduce la o acreditare formala sau la o calificare profesionala. Aceasta poate reprezenta un rezultat foarte dorit, dar care implica niste costuri suplimentare considerabile. Prin urmare, o decizie trebuie luata indiferent daca beneficiile suplimentare rezultate din acreditare (care sunt adesea greu de cuantificat), pot justifica costurile suplimentare.

Modul de Exista o gama larga de metode care pot fi folosite pentru a organizare a organiza educatia si pregatirea continua. Metodele disponibile EPC includ urmatoarele (in ordine alfabetica): • • • • • • • • •

Consiliere; instructorul ofera scurte indrumari inainte si dupa activitatiile de la locul de munca asociate; Conferinta / seminar; participarea la conferinta, seminar sau atelier de lucru pentru a beneficia de cunostintele altora; Cursuri; pregatire pentru un grup condus de un instructor; Invatamant asistat de calculator; folosirea interactiva a materialului de invatamant disponibil pe calculator; Invatamant cu mijloace video; pregatire asigurata de utilizarea de video; Lecturi orientate; un program orientat de lectura pentru un individ; Material de studiu individual; pregatire structurata asigurata din carti sau manuale; Observatia; observarea unui coleg care indeplineste o sarcina particulara; Simulare; lucrul individual intr-o situatie ipotetica legata de activitatea sa sau; 1

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

•

Transferul / detasarea temporara; mutarea planificata, temporara a serviciului.

Alegerea metodei va depinde de: • • • • •

Rezultatul dorit al pregatirii; Plusurile si minusurile metodei; Disponibilitatea mijloacelor de pregatire; Modul de pregatire preferat de individ; si Timpul disponibil pentru realizarea pregatirii.

Tabelul 5.3 da o indicatie in ce masura metodele de pregatire sunt eficiente in schimbarea atitudinii, cunostintelor sau abilitatiilor si care pregatire se asigura la locul de munca sau in afara locului de munca; cu siguranta exista avantaje si dezavantaje legate de fiecare metoda de asigurare a EPC. Acestea sunt subliniate in tabelul 5.4. Metoda Consilierea Conferinta/seminar Invatamant asistat de calculator Cursuri Lecturi orientate Observatia Transferul Material de studiu individual Simulare Invatamant cu mijloace video

Atitudine

Cunostiinte

Abilitati

Asigurarea

da nu nu da da nu da nu da nu

da da da da da da da da nu da

da nu nu da nu da da nu da nu

La serviciu In afara serviciului In afara serviciului In afara serviciului In afara serviciului La serviciu La serviciu In afara serviciului In afara serviciului In afara serviciului

Tabelul 5.3 - Impactul diferitelor metode asupra atitudinii, cunostintelor si abilitatiilor si modul in care acestea se asigura in mod obisnuit

5.5

UNELE Orice program dezvoltat in cadrul SMN ar trebui sa tina cont de: TENDINTE IN CADRUL EPC • • •

Cerintele si cultura organizatiei; Distanta dintre competentele indivizilor si cele care li se vor cere in viitor; Disponibilitatea si adecvarea diferitelor metode de organizare a EPC.

Prin urmare, nu este posibil sa se defineasca ce anume ar trebui sa fie un program de EPC pentru toate SMN-urile. Este posibil, desigur, sa se identifice cateva tendinte in dezvoltarea acestor programe.

Planurile de Programele EPC in crestere se bazeaza pe o analiza a nevoilor de pregatire pregatire ale organizatiei. Asadar aceasta poate fi o sarcina greu de indeplinit, ea prezinta avantajul de a asigura ca programul de EPC are o fundamentre sigura si se leaga de obiectivele strategice ale SMN. Rezultatele analizei si a identificarii activitatiilor de EPC adecvate sunt continute adesea intr-un Plan de Pregatire. De exemplu, Planul de Pregatire poate indica drept obiective strategice ale SMN:

• • • •

Cresterea capacitatii previzionistilor de a activa ca si consultanti meteorologici; Cresterea cunostiintelor asupra sistemelor mezoscalare; Asigurarea ca sa se faca utilizarea eficienta a noilor sisteme satelitare si radar; Sa utilizeze Internetul mai mult, pentru a distribui serviciile de prognoza; si 2

CAPITOLUL 5

•

EDUCATIE SI PREGATIRE CONTINUA (EPC)

Sa imbunatateasca precizia prognozelor pentru vremea severa.

Planul de Pregatire ar trebui sa defineasca strategia de urmat si actiuni specifice asociate cu implementarea strategiei. In plus, ar trebui in mod obisnuit sa fie o evaluare a resurselor cerute. De exemplu, strategia ar putea oferi tuturor previzionistilor o pregatire privitoare la noile sisteme satelitare si radar din ultimii doi ani. Actiunea asociata ar putea dezvolta invatarea asistata de calculator, care ar fi folosita in birourile de prognoza. Alternativ, decizia ar putea fi ca previzionistii sa participe la un curs scurt pe aceasta tema, organizat central sau la biroul de prognoza.

Cursurile mai In trecut exista tendinta de a se organiza cursuri lungi de scurte fundamantare, in speranta ca aceasta pregatire va pregati angajatii

pentru o gama larga de posturi in cadrul SMN, iar cunostiintele si abilitatile dobandite nu vor fi depasite curand. In prezent, desigur, cerintele puse SMN-urilor si dezvoltarea stiintei meteorologice se schimba rapid. De asemenea, costurile ridicate a cursurilor de fundamentare sunt examinate ca pe o presiune financiara care trebuie suportata de SMN-uri. Raspunsul la aceasta presiune este de a:

• •

Limita pregatirea fundamentala la achizitia de competente cerute atat pentru un serviciu anume cat si pentru viitorul apropiat; Pregati un program de EPC care va permite angajatilor sa-si innoiasca si sa-si dezvolte competentele atunci cand se cere. Acest program consta in mod obisnuit dintr-un set de cursuri scurte vizand domenii specifice de competenta; de exemplu, interpretarea produselor de prognoza numerica a vremii, utilizarea imaginilor satelitare si radar si pregatirea de prognoze probabilistice.

Aceasta abordare a EPC permite un raspuns foarte flexibil la nevoileSMN-urilor si a angajatilor sai. Totusi, procesul trebuie sa fie gestionat eficient pentru a asigura ca tot personalul care are nevoie de actualizarea cunostintelor si abilitatiilor sa participe la activitati adecvate de EPC. De asemenea este necesar sa fie initiativa in identificarea noilor domenii de activitate care apar astfel ca programele de EPC sa fie stabilite la timp. Metoda Consilierea

Caracteristicile • • • •

Conferinta /seminarul Invatatul asistat de calculator

• • • • • • •

Cursuri

Lectura orientata

• • • • • •

Cale buna de a practica noile abilitati la serviciu; Succesul depinde de eficienta sesiunilor de reuniuni de informare si de informare redusa dinainte si de dupa executarea sarcinii; Ajutorul instructorului atunci cand este cerut ; Individul prebuie sa se pregateasca sa discute deschis domeniile in care performantele nu sunt adecvate; De cea mai mare valoare in completarea altor activitati EPC; Participantii tind sa fie pasivi; Poate stimula si imbogati experienta; Poate contine atat informatii de instruire cat si ilustrative; Procesul de invatare se poate desfasura in timpul liber al individului si cu propria lui viteza; Calculatoarele si softul pot fi scumpe; Trebuie sa fie sustinut din alte activitati pentru a dezvolta abilitatile din folosirea conceptelor invatate; Continutul poate sa nu reflecte structura si nevoile organizatiei; Utile atunci cand mai multi oameni au aceleasi nevoi de pregatire; Necesita sa se tina seama de presiunea timpului si de responsabilitatii in munca a tuturor celor care invata; Necesita sa fie pregatite dinainte; Vor indeparta individul de locul de munca; Buna pentru achizitionarea de noi cunostinte;

3

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA Metoda

Caracteristicile • • • •

Observare

Material de studiu individual

• • • • • • •

Simulare

• •

Transfer/ detasare temporara

•

Invatare bazata pe video

• • • • •

Necesita sa fie sustinuta de alte activitati pentru a dezvolta abilitatiile in folosirea conceptelor invatate; Activitate individuala esentiala astfel ca se poate sa nu se apeleze la oamenii care prefera sa interactioneze cu altii si sa invete in grupuri; Cale buna de a studia aplicatii practice de lucru a unor concepte teoretice; Utila cand un individ doreste sa vada cum se pune un concept in practica inaintea aplicarii lui in popria sa munca; Este esential raportul dintre individ si “umbra”; Umbra nu trebuie sa se simta lezata; Poate oferi o experienta de extindere buna; Obiectivele trebuiesc clar definite; Este necesar a o introducere eficienta; Util in achizitia de cunostiinte; Pentru a fi eficient materialul trebuie sa fie bine structurat si sa tina cont de cum invata oamenii; Sprijinul in utilizarea materialului este cerut adesea; Cale buna de a oferi o imagine a practicilor si problemelor reale bazate pe practica; Poate fi folosita pentru testare fara riscurile invatarii pe aplicatii din viata reala; Simularile complexe iau mult timp pentru a fi configurate si rulate; Cere sprijinul de la cel putin o alta persoana; Poate fi o cale rapida de a invata; Poate fi folosita de catre un individ sau cu un grup; Aparatura videa poate fi scumpa si de calitate diferita.

Tabelul 5.4 – Caracteristici ale diferitelor metode de realizare a Educatiei si Pregatirii Continue

Calificarea In ultimii ani a existat o tendinta de a dezvolta calificari vocationala si vocationale care sunt acreditate de un corp de recunoastere a acreditarea meritelor. Calificarile vocationale se bazeaza pe o definire clara a

competentelor cerute intr-un domeniu specific de angajare – standard ocupational. Prin urmare calificarea este relevanta in mod direct atat pentru angajator cat si pentru angajat. In domeniul meteorologic s-au configurat cateva calificari vocationale pentru observatori si previzionisti pentru a satisface o nevoie nationala specifica. Pentru a obtine o calificare vocationala, un individ trebuie sa demonstreze ca detine toate competentele definite de standardul profesional. Ideal, calea pe care sunt obtinute aceste competente nar trebui sa fie relevanta – n-ar trebui sa conteze daca a fost obtinuta prin cursuri, lecturi orientate sau antrenament. Exista doua mari avantaje in a avea o calificare vocationala: • •

Pentru fundamentarea pregatirii, calificarea stabileste un standard recunoscut care poate fi folosit de diferite institutii de educatie si pregatire; Standardul ocupational asigura un cadru pentru activitatiile de EPC; de exemplu, un curs scurt ar putea fi oferit daca este dedicat sa mentina sau sa dezvolte un set specific de competente care reprezinta o parte a standardului ocupational

Dupa cum au fost dezvoltate calificarile profesionale, exista un interes in crestere pentru stabilirea unei scheme de acreditare de catre un corp profesional. In sectorul meteorologic, corpul profesional este in mod obisnuit Societatea Meteorologica Nationala sau un Grup de Decizie Profesional la nivel National, in ciuda faptului ca in unele cazuri Serviciul Meteorologic National are acest rol. Schema de acreditare defineste standardul, atat in termenii capacitatiilor profesionale cat si a calitatiilor personale care trebuie sa existe. Pentru unele dintre aceste scheme exista cerinta de a demonstra indeplinirea unei dezvoltari profesionale prin implicarea activa in activitati de EPC. Aceasta inseamna ca EPC este mai curand o cerinta de baza decat ceva care este optional. 4

CAPITOLUL 5

EDUCATIE SI PREGATIRE CONTINUA (EPC)

Recrutarea si Un aspect cheie pentru a avea o forta de munca bine motivata si incadrarea competenta este de a recruta oamenii potriviti. Asa cum se considera atingerea standardului, inteligenta si aptitudinile este necesar sa se evalueze personalitatea si motivatia. Serviciile Meteorologice Nationale au nevoie de angajati care doresc si sunt capabili sa obtina noi cunostinte in scopul de a-si dezvolta cariera sau de a se adapta la cerintele in schimbare.

Sa consideram cerintele previzionistilor. In trecut, rolul principal al prognozistului era de a folosi cunostintele lui meteorologice pentru a prognoza vremea. Dar, modelele de prognoza numerica produc tot mai mult prognoze. Asta inseamna ca rolul previzionistului se schimba; in prezent el este tot mai mult implicat in prezentarea informatiei in modul in care este ceruta de utilizatorul serviciilor sau actioneaza tot mai mult ca un consultant meteorolog. Prin urmare devine tot mai important sa se recruteze previzionisti care sa aiba: • • •

Un nivel bun al abilitatilor de comunicare interpersonala (Capacitati de comunicare interpersonala; Spirit de echipa; si Capacitatea de a raspunde pozitiv la schimbare.

Daca cei recrutati pentru prognoza au aceste caracteristici, ar putea fi posibil sa avem un program eficient de EPC pentru previzionisti. Trebuie notat, de asemenea, ca incadrarea corecta este vitala pentru dezvoltarea unei abordari corecte a dezvoltarii profesionale de la inceputul unei cariere individuale in SMN. Incadrarea trebuie sa sublinieze drepturile si responsabilitatiile asociate cu dezvoltarea profesionala si sa dea o indicaie clara cum sa se acceseze oportunitatile disponibile ale EPC.

Pregatirea In scopul ca programele de EPC sa fie cat mai eficiente posibil, este instructorului si important ca oamenii implicati in organizarea de programe sa fie supraveghetorului pregatiti in mod adecvat. De exemplu se cere instructorului sa aiba cunostinte asupra:

• • •

Subiectelor acoperite de activitatea de EPC; Unei abordari sistematice a pregatirii – identificarea nevoilor pregatirii, planul pregatirii, proiectarea si organizarea pregatirii si evaluarea pregatirii; si Cailor prin care adultii invata si sunt motivati.

Exista o tendinta pentru pregatirea instructorilor de a se concentra asupra primei dintre acestea, dar in prezent se recunoaste ca celelalte doua domenii de cunoastere sunt vitale. Aceasta influenteaza calea pe care sunt pregatiti instructorii. Nu doar instructoruui profesional i se cer abilitati adecvate. Mai mult, supraveghetorul joaca un rol cheie in orientarea si sustinerea activitatiilor EPC. De aceea, el trebuie sa aiba pregatirea adecvata. Fara aceasta exista pericolul ca beneficiile EPC sa nu aiba un impact semnificativ asupra performantei.

5

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

5.6

REMARCI EPC ar trebui vazuta in contextul a cum si de ce se schimba o FINALE organizatie. De asemenea, pentru ca educatia si pregatirea

continua sa fie o valoare reala pentru individ si organizatie este necesar sa fie:

• • • • • • •

Indeplinirea in intregime a organizarii pentru pregatirea si dezvoltarea indivizilor; Intelegere clara a scopului si nevoilor organizatiei si a rolului individului in organizatie; Planificarea eficienta a pregatirii si dezvoltarii astfel ca sa fie luate in considerare atat nevoile individuale cat si ale organizatiei; Informare asupra cum se pot accesa activitatiile de pregatire si dezvoltare; Actiuni pentru a implementa planul de pregatire al individului; Intelegerea clara a ce se asteapta un individ sa castige dintr-o activitate de pregatire si dezvoltare; si Evaluarea eficientei activitatii de pregatire si dezvoltare.

Acestea pot fi greu de realizat dar deplasarea spre aceste scopuri ar trebui sa asigure beneficii atat individului cat si organizatiei.

6

CAPITOLUL 6

EXEMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

CAPITOLUL 6

EXEMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

Exemple: Un program complet pentru un pachet de instruire de baza pentru meteorolog (BIP-M): Licenta in Stiinte ale atmosferei Un program concentrat pentru un pachet de instruire de baza pentru meteorolog (BIP-M): Diploma postuniversitara in meteorologie Un program complet pentru un pachet de instruire de baza pentru tehnician-meteorolog (BIP-MT): Diploma superioara de tehnician meteorolog Un program concentrat pentru un pachet de instruire de baza pentru tehnician meteorolog (BIP-MT): Certificat de observator meteorolog

Descrierea BIP-M si BIP-MT din capitolele 3 si 4 reprezinta un cadru pentru programa analitica concentrata pentru calificarea initiala a personalului din meteorologie, exemplele concrete de BIP din acest capitol pot ajuta, cu o imagine completa pentru organizarea efectiva a unor programe de instruire relevanta. Primul exemplu prezinta continutul minim pentru programa analitica in cazul in care se opteaza pentru un program de instruire pe patru ani in stiinte ale atmosferei. Cel de- al doilea exemplu prezinta un curs postuniversitar de 12 luni in meteorologie pentru cursanti absolventi cu o diploma in domeniile selectate (de ex. matematica, fizica, chimie). Cel de al treilea exemplu prezinta un curs complet de doi ani pentru a califica tehnicieni meteorologi principali, iar cel de al patrulea exemplu prezinta un program de cinci luni pentru calificarea tehnicienilor meteorologi debutanti (de ex. observatorii de vreme). Aceste exemple pot inspira instructorii si managerii sa-si dezvolte propriile lor programe pentru educatia de baza in meteorologie; ele pot fi folositoare din perspectiva cursantilor care exploreaza alternative educationale in stiinte ale atmosferei. In functie de circumstantele reale, in special de cunostintele de baza necesare celor pregatiti, lungimea programelor poate fi putin diferita fata de durata indicata mai sus. De exemplu, un program condensat BIP-M poate sa dureze pana la doi ani academici, in situatia unui nivel de masterat, in timp ce un program complet BIP-MT ar putea fi implementat intr-un an academic, in cazul in care cei pregatiti au o baza solida in matematica si fizica.

1

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

6.1

EXEMPLU DE PACHET COMPLET DE INSTRUIRE DE BAZA PENTRU METEOROLOGI

Adaptat de J.T. Snow din gradul de licenta in stiinte ale atmosferei; Decizia Societatii Meteorologice Americane (AMS) 1999, USA Introducere Aceasta decizie descrie compunerea planului de invatamant minim,

dimensiunea facultatii si mijloacele disponibile pe care le recomanda Societatea Meteorologica Americana pentru un program de absolvire in stiinte ale atmosferei. Pentru scopurile acestei decizii, termenii de “stiinte ale atmosferei” si “meteorologie” sunt considerati echivalenti. Ea se bazeaza pe modelul american, unde educatia initiala si pregatirea celor care aspira sa fie meteorologi profesionisti se desavarseste intr-o insititutie universitara, in mod obisnuit de-a lungul unei perioade de patru ani (opt semestre de cate 15 saptamani). Absolventii unei asemenea programe, care intra in serviciul guvernamental, isi completeaza pregatirea specializata intr-un centru de pregatire federal si se angajeaza intr-o relatie interna de durata. Absolventii care se angajeaza in sectorul privat sau in media, nu primesc in mod obisnuit o pregatire suplimentara la intrarea initiala in serviciu. Finalmente, multi absolventi urmeaza un master (necesitand in mod tipic doi ani de studiu suplimentari in domeniul de specialitate a gradului de master si realizarea unei teze de cercetare) inainte de a cauta angajarea initiala; altii se intorc in universitate mai tarziu, pentru a obtine o diploma de master pentru a progresa in cariera. In acord cu aceasta, programa descrisa in luarea de pozitie a AMS este structurata pentru a pregati cursantii sa intre pe aceste diferite cai ale carierei. Scopul de baza al acestei declaratii este de a furniza indrumari pentru facultatile universitatilor si pentru administratorii care cauta sa realizeze si sa sustina astfel de programe universitare in stiinte ale atmosferei. O programa academica actuala in stiinte ale atmosferei trebuie sa ofere cursantilor un fond fundamental de cunostinte de baza in stiintele atmosferei si in stiinte conexe si matematica. Programa trebuie sa asigure de asemenea flexibilitatea si orizonturile necesare, pentru ca cursantii sa poata urma o diversitate de posibilitati profesionale. Calitatile programei enuntate in sectiunea urmatoare sunt cele obisnuite pentru orice cariera in stiinte ale atmosferei. Tematici de curs supimentare pot fi ajutatoare pentru a obtine accesul spre unele cai ale unor cariere specifice. In ultima sectiune pot fi gasite sugestii pentru cateva cariere selectionate. Desi exista multe asemanari, programa descrisa drept curricula de licenta difera intrucatva de cea ceruta pentru angajarea ca meteorolog de catre guvernul federal. Desi cerintele federale asigura un ghid excelent pentru pregatirea pentru o cariera in prognoza operationala a vremii, cerintele academice universitare sunt proiectate sa sustina un spectru de optiuni profesionale.

Continutul Obiectivele unei programe de licenta in stiinte ale atmosferei (sau programelor de unei licente in discipline ale naturii) trebuie sa contina una sau mai multe din urmatoarele: Licenta 2

CAPITOLUL 6

• • •

EXAMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

studiul in profunzime al meteorologiei, pentru a servi drept desavarsire educationala stiintifica sau ca disciplina a naturii, liberala; pregatirea pentru o educatie postuniversitara; pregatirea pentru un post in meteorologie sau intr-un domeniu strans legat de aceasta.

Ofertele cursului O curricula care sa conduca la obtinerea unei licente in stiinte ale atmosferei (sau o licenta in discipline ale naturii) trebuie sa contina:

(i) Cel putin 24 de semestre de cursuri de credit in stiinte ale atmosferei, care includ: • 12 cursuri semestriale incluzand prelegeri si laborator, cu calcule necesare in termodinamica si dinamica atmosferei, sinoptica, meteorologia la mezoscara, care asigura o abordare larga a proceselor atmosferice la toate scarile; • 3 semestre de ore de fizica atmosferei, cu accent pe fizica norilor/precipitatiilor si a radiatiei solare si terestre; • 3 semestre de ore de masuratori atmosferice, instrumente, detectori de la distanta, incluzand atat prelegeri cat si componente de laborator, si • un total de 3 cursuri semestriale intr-unul sau mai multe din urmatoarele: un curs intr-o forma de meteorologie aplicata, precum meteorologia poluarii aerului, meteorologia aeronautica, meterologia agricola, hidrologia sau hidrometeorologia, tehnicile de prognoza a vremii, sau climatologie aplicata; o stagiatura orientata catre o cariera dintr-o stiinta a atmosferei sau un domeniu strans legat; un proiect de cercetare in vederea absolvirii; • 3 cursuri semestriale optionale in stiinta atmosferei.

(ii) Matematica, incluzand calcul si ecuatii diferentiale ordinare, prin cursuri destinate dedicate absolventilor intrspecialitatile: matematica, stiinte fizice sau inginerie;

una

dintre

(iii) Cursuri de un an in fizica, cu prelegeri si laboratoare, cu cerinte de calcul matematic de baza sau aplicat;

(iv) Un curs de chimie adecvat absolventilor in stiinte fizice; (v) Un curs de calculatoare adecvat absolventilor in stiinte fizice; (vi) Un curs de statistica adecvat absolventilor in stiinte fizice; (vii) Un curs in utilitare de editare tehnica, stiintifica sau profesionala; (viii) Un curs avand ca obiectiv primar dezvoltarea capacitatii de comunicare orala.

Cerintele cursurilor trebuie sa includa componente care utilizeaza mijloacele moderne de calcul departamentale si/sau institutionale. Ca in orice curriculum stiintific, cursantii trebuie sa aiba posibilitatea si sa fie incurajati sa-si completeze cerintele minimale cu teme de curs suplimentare in domenii mai inalte sau de sustinere. Aceste teme de cursuri suplimentare pot include cursuri destinate largirii orizontului cursantiilor referitoare la stiintele pamantului si mediului (de ex. Stiintele hidrologiei, oceanografiei si ale partii de uscat a Terrei) si managementul stiintei si tacticii succesului, precum si cursuri suplimentarre in stiinte fundamentale, matematica si inginerie. De asemenea, cursantii trebuie impulsionati sa acorde o atentie considerabila temelor de curs sau altor activitati

3

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

dedicate dezvoltarii capacitatii de a comunica eficient, atat in scris cat si oral.

Facultatea Trebuie sa existe cel putin trei facultati cu program permanent, cu o

experienta suficient de larga pentru a se adresa domeniilor de subiecte identificate la punctul (I) de mai sus. Rolul facultatii trebuie sa se extinda de la predare si cercetare, pentru a include consilierea si indrumarea cursantiilor cu diferite pregatiri educationale si culturale.

Mijloace (resurse) Pentru programul de stiinte ale atmosferei si cursantii care il

urmeaza trebuie sa existe un spatiu coerent. Acest spatiu trebuie sa aiba mijloace de achizitie si afisare a datelor meteorologice curente si arhivate prin calculator si mijloace interne si externe adecvate pentru predarea tehnicilor moderne de observare si masurare a atmosferei.

Pentru a sustine cursurile (I)-(VIII) de mai sus, programul de stiinte ale atmosferei trebuie sa le asigure cursantilor mijloace de calcul moderne, cu aplicatii de software adecvate pentru diagnoza proceselor dinamice si fizice din atmosfera. Alternativ, cursantii trebuie sa aiba acces imediat la mijloace institutionale care sa le asigure accesul la aceste metode moderne.

Recrutarea si Institutiile trebuie sa asigure programelor academice resursele si pastrarea flexibilitatea necesare pentru a recruta si retine cursanti cu diverse cursantilor pregatiri educationale si culturale. Pregatirea pentru Acest paragraf ofera indrumari asupra unor cursuri suplimentare cariere specifice in care ar putea fi utile pentru cursantii care vor sa urmeze o cariera in stiinte ale stiinte ale atmosferei. atmosferei Carierele enumerate sunt socotite ca oferind posibilitati deosebit de bune in prezent, de la nivelul initial. Totusi, ele acopera doar o mica parte din oportunitatile de angajare in meteorologie. Deoarece aceasta luare de pozitie se refera la nivelul de Licenta si cursantii au deja multe cerinte de cursuri, se enumera doar putine cursuri suplimentare pentru o cariera. Nu se intentioneaza ca aceasta enumerare sa reprezinte o lista completa a tuturor cursurilor care ar putea fi utile pentru o cariera anume. Cursantii trebuie sa aiba in vedere ca multe din cursurile sugerate pot avea cerinte prealabile care nu sunt enumerate aici si care pot diferi mult de la institutie la institutie. Ca regula generala, efectuarea unui stagiu in domeniul de interes si/sau realizarea unui proiect de cercetare universitar in domeniu sunt complemente excelente la cursurile aditionale enumerate aici.

Cariere specializate Cursantii care intentioneaza sa intre in aceasta zona profesionala in prognoza vremii trebuie sa ia in mod serios in considerare includerea temelor de curs sau tipuri de experienta in programul lor de studiu:

(i)

trei cursuri in meteorologie sinoptica si mezoscalara, pentru a cuprinde o introducere in Prognoza numerica a vremii (NWP) (aceste cursuri ar trebui incluse ca parti ale cursurilor recomandate ca cerinte de baza ale punctului (I) din subsectiunea ofertelor de cursuri);

(ii) un curs de analiza operationala a vremii si tehnici de prognoza,

4

CAPITOLUL 6

EXAMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

care sa includa o componenta de laborator; (iii) un curs de teledetectie, care sa includa componenta de laborator (un astfel de curs ar trebui sa satisfaca cerintele de baza din punctul (I) al subsectiunii de oferte de cursuri).

Profesii in domeniul Cursantii care intentioneaza sa urmeze o asemenea cariera trebuie poluarii aerului sa ia in considerare in mod serios urmatoarele teme de curs sau tipuri de experienta in programul lor de studiu:

(i)

un curs suplimentar de chimie (in cele mai multe scoli acest curs s-ar dori o continuare a cursului utilizat pentru indeplinirea cerintelor pentru cursul de chimie de la punctul (iv) al subparagrafului de oferte de cursuri);

(ii) un curs de chimie a atmosferei sau a mediului; (iii) un curs de turbulenta a atmosferei, micrometeorologie sau meteorologia stratului limita; (iv) un curs de meteorologie a poluarii aerului cu cursuri ca acelea de la punctele (II) si (III) din cerintele de baza de mai sus; (v) un curs implicand analiza dispersiei si utilizarea modelelor de calitate a aerului.

Cariere in domeniul Cursantii care intentioneaza sa urmeze o cariera in sectorul privat afacerilor sau in meteorologia comerciala trebuie sa-si doreasca sa obtina unele cunostinte asupa lumii afacerilor. putea fi utile:

(i)

Urmatoarele cursuri ar

un curs de marketing;

(ii) un curs de principii ale managementului; (iii) un curs de sisteme ale informatiilor de management; si fie (iv) un curs in evolutia organizationala fie unul in domeniul antreprenoriatului sau a managementului micilor afaceri.

6.2

EXEMPLE DE PROGRAMA CONCENTRATA A PROGRAMULUI PREGATIRII DE BAZA PENTRU PROFESIA DE METEOROLOG

Adaptat de L.A. Ogallo dupa curriculumul Diplomei Postuniversitare in Meteorologie, Universitatea din Nairobi, 1999, Kenya Introducere Departamentul ofera cursuri pentru Diploma postuniversitara in

Meteorologie, care se adreseaza cursantilor care au un grad universitar in alte domenii decat cel al meteorologiei dar care doresc sa aiba o profesie in domeniul meteorologiei. Cursantii admisi la acest program trebuie sa aiba o licenta in oricare din urmatoarele combinatii: • • • •

matematica si fizica; matematica cu fizica in primul an; matematica si chimie cu fizica in primul an; fizica cu chimie.

5

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Cursurile oferite in aceasta programa sunt aceleasi cu cele acoperite de un program de licenta universitara in meteorologie. In multe cazuri, cursantii absolventi pot imparti aceleasi ore cu cursanti din al doilea, al treilea sau al patrulea an. Numarul total de unitati pentru acest curs este de 15, impartite in parti egale, pentru fiecare dintre cele doua semestre universitare. Durata cursului este de un an calendaristic (12 luni). Ultimele trei luni sunt dedicate lucrului la proiect.

Schema de examinare (a) Pentru toate cursurile, altele decat tema de proiect, notele de

evaluare continua vor constitui 30 % din nota finala, in timp ce examinarea scrisa va primi restul de 70%. Cursantii vor sustine proiecte in domenii specifice ale meteorologiei sau ale aplicatiilor meteorologice, sub indrumarea unui membru al personalului academic. Lucrarea de proiect este prezentata oral in fata unui grup de examinatori ce include si examinatori externi. Prezentarea finala orala reprezinta 50% din totalul notelor. Cursantii trebuie sa predea rapoarte de proiect tiparite, semnate in prealabil de supervizorul respectiv. Aceste rapoarte trebuie sa fie examinate de cel putin doi examinatori interni, de la care cursantul va primi restul de 50%; (b) Nota de trecere pentru fiecare unitate de curs este de 50%; (c) Pentru a fi selectionat pentru acordarea Diplomei Postuniversitare in Meteorologie, candidatul trebuie sa promoveze cel putin 13 din cele 15 unitati cu un nivel mediu mai mare sau egal cu 50%; (d) Unui candidat caruia ii lipsesc intre 7-12 unitati, cu o medie de 50%, i se va permite sa se prezinte la examinari suplimentare la unitatile lipsa; (e) Unui candidat care nu indeplineste conditiile de mai sus i se va permite sa repete anul daca si-a asigurat promovarea la cel putin 6 unitati; (f) Casificarea de pe diploma reprezinta media la toate cele 15 unitati, dupa cum urmeaza: • 50 - 59% - promovat; • 60 - 69% - promovat cu credit; • > = 70% - promovat cu distinctie.

Cursuri Pentru a obtine o Diploma postuniversitara in meteorologie se fundamentale ofera urmatoarele cursuri fundamentale: SMR SMR SMR SMR SMR SMR SMR SMR SMR SMR SMR SMR SMR SMR SMR

201: 202: 301: 302: 303: 304: 305: 307: 308: 309: 401: 402: 403: 405: 407:

Instrumente si metode de observatie meteorologice; Radiatie si optica atmosferica; Meteorologie dinamica I; Meteorologie tropicala I; Circulatie generala si climatologie; Meteorologie sinoptica si analiza vremii; Aplicatii ale metodelor statistice in meteorologie I; Termodinamica si fizica norului; Hidrometeorologie I; Agrometeorologie I; Meteorologie dinamica II; Meteorologie tropicala II; Tema de proiect; Aplicatii ale metodelor statistice in meteorologie II; Micrometeorologie si poluare atmosferica.

Nota: Fiecare curs inseamna o (1) unitate de credit.

Instrumente si metode de observatie meteorologice

Nevoia de urmarire a atmosferei. Instrumentele meteorologice standard; utilizarea lor, precizia si sursele de erori in observatiile meteorologice. Caracteristicile si utilizarea platformelor de observatie speciale: satelitii, baloanele cu nivel constant,

6

CAPITOLUL 6

EXAMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

geamandurile si rachetele. Observatiile sinoptice de vreme de la suprafata si de pe platforme din spatiu. Utilizarea imaginilor satelitare. Coduri meteorologice. Tehnici de interpolare optime, in situ, de prelucrare a datelor, in special pentru SST. Implementarea Veghii Meteorologice Mondiale (WWW). Proiectarea retelei optime si minime de observatii meteorologice. Radiatie si optica atmosferica

Caracteristicile Soarelui si ale sistemului Soare-Pamant, deplasarea si durata de viata a Soarelui, activitatea petelor solare, sistemul Pamant-Luna, eclipse, maree etc. tehnici de masurare a radiatiei solare, absorbtia, emisia si dispersia radiatiei. Destramarea radiatiei solare (directe/difuze) in situatii cu nori si fara nori, reducerea medie a radiatiei solare, reflexia la suprafata Pamantului si a oceanelor. Bilantul de caldura a sistemului Pamant-atmosfera si rolul bioxidului de carbon, vaporilor de apa si ozonului asupra calitatii si cantitatii radiatiei; harti de radiatie. Introducere in optica atmosferei cu aplicatii la curcubeu, halou si alte fenomene; transparenta atmosferei si gradul de vizibilitate.

Meteorologie dinamica I

Forte reale si aparente care afecteaza miscarile atmosferice. Ecuatia miscarii in sistemele de coordonate de rotatie si inertiale. Ecuatia relativa a miscarii si a componentele sale in diferite sisteme de coordonate (coordonate carteziene, de presiune, naturale si sferice). Scari de analiza ale ecuatiei relative a miscarii. Aproximatiile geostrofica si hidrostatica. Curgerea orizontala fara frecare a miscarilor echilibrate: curgere geostrofica, curgere inertiala, curgere ciclostrofica si curgere de gradient. Vantul termic, atmosfera barotropa si baroclina. Teoremele divergentei si vorticitatii, scarile lor de analiza.

Meteorologie tropicala I

Diferente intre tropice si extratropice. Circulatia generala tropicala: campurile medii observate: temperatura, vantul zonal, miscarile medii meridianale, umezeala, presiunea la suprafata marii. Echilibrul momentului unghiular si conservarea campului de temperatura; echilibrul apei in atmosfera. Zona de Convergenta Intertropicala (ICTZ), caracteristici verticale si sezoniere. Vremea in vecinatatea ICTZ, dublul talveg ecuatorial. Musonii si vremea asociata, cu o referire speciala la Africa si Asia de sud-est. Curentii jet tropicali si relatia lor cu vantul termic: subtropical, tropical de est, jeturile de nivel jos Vest African si Est African, undele estice, anticicloni Africani majori, ciclonii tropicali, liniile de gren din Africa de Vest. Locatii sezoniere, intensitatea si structura sistemelor care controleaza vremea deasupra Africii, cu referinte la estul Africii.

Circulatie generala si climatologie

Caracteristicile principale ale circulatiei generale a atmosferei: curenti jet, celule ale circulatiei globale, dinamica circulatiei musonice si fluctuatii ale sistemelor circulatiei generale. Momentul unghiular: transportul meridional si vertical al momentului unghiular, caldurii si vaporii de apa. Continuitatea circulatiei medii, vantul zonal si temperatura. Introducere in energetica atmosferei: energia cinetica, energia potentiala, energia potentiala totala si energia potentiala disponibila. Clasificarea climatelor: folosind vegetatia, bilantul apei, bilantul energiei, indexul radiativ Budyko al uscaciunii; date satelitare si alte metode. Limitari ale observatiilor instrumentale in meteorologie. Estimarea datelor lipsa: inregistrari in puncte de grila si pe suprafete. Schimbari climatice, impacturi potentiale si strategii de adaptare. Climatologia generala a Africii; climatologia regionala a estului Africii. Procese climatice; factori care controleaza sistemul climatic global. Procese climatice globale. Trecut, prezent si viitor in fluctuatiile climatice ale climatului global si regional. Statistici climatice; utilizarea inregistrarilor paleo-

7

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

climatice si instrumentale. Cauze ale schimbarii si variabilitatii climatice: cauze naturale si antropice, variatii aleatoare. Interactiuni uscat-mare-ocean si climatul global. Istoricul si aplicatiile modelelor climatice. Microclimate. Schimbari climatice: soluri, vegetatie, fauna, agricultura, hidrologie, om, constructii, economie, transport, industrie, comunicatii etc. Distributia spatiala si temporala a parametrilor climatici majori: radiatia, temperatura, presiunea, vantul, hidrometeorii, precipitatiile, nebulozitatea, zapada, evaporatia, umezeala, ceata si fulgerele. Schimbari climatice: clima, seceta si desertificarea. Factori care controleaza clima; trecut, prezent si viitor in fluctuatiile climatice. Meteorologie sinoptica si analiza vremii

Diferitele tipuri de harti folosite de catre birourile de prognoza. Diferite scari ale miscarii identificabile in hartile sinoptice zilnice. Analiza si identificarea perturbatiilor de la latitudinile medii si inalte: unde in curentul de vest, indexul zonal, undele scurte si lungi (Rossby), relatia presiune-vant, cvasigeostroficitatea, analiza izotahelor liniilor de curent, mase de aer si fronturi. Transformarea maselor de aer. Panta frontului, vremea asociata cu masele de aer, ciclonii extratropicali si anticiclonii, sisteme de blocaj, structura curentilor jet. Analiza si identificarea caracteristicilor spatiotemporale ale sistemelor sinoptice de vreme tropicala din Africa si Africa de Est. a Bascularea pe verticala a sistemelor la scara sinoptica. Prognoze pentru aviatie in timpul decolarii, atingerii vitezei de croaziera la urcare, coborarii si aterizarii. Codurile METAR si TAF, vizibilitatea, fenomenul de inghet pe nave, turbulenta pe cer senin, factori meteorologici in zborurile supersonice. Prognoze pentru marinari, agricultori, hidrologi si alti utilizatori. Aplicatii satelitare in meteorologia sinoptica. Meteorologia sinoptica asa cum se aplica in tehnicile moderne de prognoza: dezvoltare, interpretarea prognozelor numerice si a modelarilor pe calculator. Analiza tridimensionala a sistemelor atmosferice, sectiuni transversale si sectiuni temporale ale hartilor aerologice. Analize ale contururilor si liniilor de curent: structuri continue. Confluenta si difluenta: calculul vorticitatii si divergentei. Analiza, identificarea si prognoza sistemelor sinoptice si de mezoscala: ITCZ si ITD, musoni, curenti jet, anticicloni, unde estice/vestice, vant geostrofic, vant de gradient, furtuna, rafale de vant maxim, sisteme marine, starea probabila a marii, unde oceanice, hule, cicloni si alte sisteme sinoptice/mezo/microscala.

Aplicatii ale metodelor statistice in meteorologie I

Metode de prezentare si analiza a datelor meteorologice. Analiza frecventelor, densitatea probabilitatii si functii cumulative. Distributii de probabilitate si parametri ca descriptori ai caracteristicilor distributiei. Aplicatii ale functiilor de densitate a probabilitatii in meteorologie. Distributia normala, lognormala, chipatrata, testele Student, Fisher si gamma. Metode de estimare a parametrilor. Teorema limitei centrale. Normalitate, exactitatea testelor de ajustare, testarea ipotezelor si a intervalelor de incredere. Analize ale corelatiei si regresiei. Estimarea inregistrarilor meteorologice lipsa. Controlul calitatii datelor: omogenitatea, mediile pe suprafata, poligoanele Thiessen si metoda izohietelor. Caracteristici deterministe si probabiliste ale fenomenelor naturale. Probabilitate comuna, marginala si conditionata. Distributii binomiale si Poisson. Modele de analiza a serilor de timp univariate ARMA si ARIMA.

Termodinamica si fizica norului

Ecuatia de stare pentru gazele perfecte si pentru amestecul lor aplicata aerului uscat si vaporilor de apa. Diferite concepte pentru specificarea continutului de vapori de apa. Legile termodinamicii si procesele ireversibile, conceptul de entropie. Schimbarile de faza in termodinamica: relatiile T, Te, e etc., nivelul de condensare

8

CAPITOLUL 6

EXAMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

ascensionala si punctul de saturatie. Diagramele termodinamice si utilizarea lor. Ecuatia hidrostatica si importanta ei in meteorologie: geopotentialul, altimetria, hidrostatica atmosferelor speciale, atmosfera standard. Ratele treptei adiabatice uscate si saturate. Criterii de stabilitate pentru aerul uscat si umed; metoda particulei si stratului, antrenarea si forta ascensionala in norii cumulus, amestecul la varf. Variatia diurna a stabilitatii. Racirea radiativa, subsidenta, formarea cetii. Hidrometeorologie I

Ciclul hidrologic, istoria hidrologiei, aplicatiile hidrologice. Conceptul de bilant al apei. Analiza duratei intensitatii pe suprafata, in adancime. Distributia spatiala a precipitatiilor, analiza si estimarea precipitatiilor extreme. Procesul fizic al evaporatiei, evaporatia de pe suprafete lipsite de apa, evapotranspiratia reala si potentiala, metode de estimare a evapotranspiratiei. Hidrometria si reteaua de pluviometre, hidrografe, analiza hidrografelor, sinteza hidrografelor; teoria si aplicatiile hidrografului unitar al viiturilor si ale scurgerii minime. Proiectarea raportata la viituri: capacitatea/pozitia bazinelor de acumulare.

Agrometeorologie I

Sfera agrometeorologiei si agro-silviculturii. Masuratori agrometeorologice. Observatii fenologice. Climatul din apropierea suprafetei: temperatura, vantul, bioxidul de carbon, profilele radiatiei si umiditatii in interiorul stratului complet adaptat al populatiilor de plante. Interceptarea luminii si radiatiei in parcelele de cultura, intre culturi si in sistemele agro-silvice, in raport cu productia. Modificarea microclimatului: zone de adapost si de discontinuitate a vantului, irigatii, mulci, sisteme agrosilvice, etc. Descrierea profilului de sol, caracteristici fizice ale solului, apa din sol si metode de masurare, temperatura solului si fertilitatea. Determinarea capacitatii de ofilire a campului, si densitatea globala Degradarea solului: eroziunea, utilizarea solului, salinizarea etc. Cresterea culturilor si dezvoltarea; monitorizarea vegetatiei. Clima, vremea si productia agricola, cerintele de irigatii, bolile, daunatorii etc.

Meteorologie dinamica II

Cinematica: descompunerea campului linear de vant orizontal in situatia translatiei, campurile rotational, de divergenta si deformare. Linii de curent, traiectorii si linii de contur. Teorema lui Helmholz pentru solutionarea campului de vant orizontal in componente rotationale si irotationale, functie de curent si potential de viteza. Ecuatiile vorticitatii si divergentei in diferite sisteme de coordonate. Ecuatia continuitatii. Ecuatia tendintei barice. Fluide barotrope si barocline. Teoreme ale circulatiei: ilustrari ale circulatiilor antrenate termic; brize uscat-mare, vanturi de vale si de munte, musoni, etc, circulatii directe si indirecte. Teoria ondulatorie generalizata, miscari armonice si descompuneri Fourier ale functiilor periodice. Miscari oscilatorii libere, fortate si amortizate. Unde atmosferice incluzand undele Rossby, undele sonore, undele gravitationale si undele Kelvin. Procese de filtrare. Introducere in Prognoza Numerica a Vremii (NWP): diferente finite, initializari, conditii la limita laterale etc. Probleme ale NWP la tropice. Instabilitatea dinamica: instabilitatea baroclina, barotropa si inertiala.

9

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Meteorologie tropicala II

Procesele din stratul limita tropical. Convectia tropicala, Instabilitate Convectiva de Tip I (CIFK), Instabilitate Convectiva de Tip II (CISK), CISK de unda. Cicloni tropicali, cauzele lor si aspectele observationale, modelarea si predictia numerica: urmarirea perturbatiilor undelor tropicale, aglomerari de nori, linii de gren, interactiunea scarilor intre sistemele tropicale de vreme, mecanisme de fortare pentru perturbatiile tropicale. Variabilitatea temporala observata la tropice: ciclul diurn, ciclul anual si semianual, oscilatii intersezoniere si intrasezoniere. Stratosfera si mezosfera tropicala; oscilatia cvasi-bienala, unde cvasi-stationare, trasaturi asimetrice zonale ale tropicelor; interactiuni uscat-atmosfera-ocean, circulatii est-vest; El-Niño-Oscilatia Sudica (ENSO). Modelarea si predictia atmosferei tropicale, variatii pe termen lung si anomalii de vreme la tropice.

Lucrarea de proiect

Cursantii vor realiza proiecte de cercetare in domenii specifice meteorologiei sau aplicatiilor meteorologice, sub supravegherea membrilor personalului academic. Cursantii sunt solicitati sa consulte pentru orientare, cel putin o data la doua saptamani, un indrumator cu pondere importanta. Cursantii vor fi orientati cum sa pregateasca proiectul propus in domeniul ales de ei. Lucrarea de proiect se prezinta oral in fata unui grup de examinatori ce include examinatorul extern. Prezentarea orala finala reprezinta 50% din totalul notelor. Cursantii trebuie sa prezinte un raport tiparit al proiectului semnat in mod corespunzator de supervizorul/ii respectiv/i. Aceste rapoarte trebuie sa fie examinate de examinatorii interni, de la care cursantul va primi restul de 50% din totalul notelor. Inainte sa efectueze lucrarea de cercetare proiectata de el, cursantului i se cere sa scrie o propunere de proiect, care va fi prezentata intr-o forma de seminar, care va fi evaluata de catre grupul de supervizori.

Aplicatii ale metodelor statistice in meteorologie II

Teoria reprezentativitatii. Analiza variantei. Analizele corelatiilor si regresiilor multivariate. Proiectarea de experimente: proiectarea aleatoare si proiectarea de blocuri aleatoare. Analiza covariantei. Predictie statistica si probabilitatea in meteorologie. Teste de performanta: evaluarea prognozelor meteorologice. Asteptari bivariate. Introducere in statistica non-parametrica si in analiza valorilor extreme. Analiza seriilor multivariate, functii empirice ortogonale. Zonarea riscului. Analiza discriminatorie. Omogenizarea si filtrarea in meteorologie. ARIMA si modele de functii de transfer.

Micrometeorologie si Curgere laminara si turbulenta, numarul Reynolds, forte de poluare atmosferica forfecare, miscarea moleculara in substratul laminar. Analiza

Newtoniana a vascozitatii, traseul mediu liber, ecuatia de miscare a fluidelor vascoase, zona de tranzitie intre straturile laminar si turbulent. Stratul turbulent, frecarea, fortele de vorticitate si fluxurile de moment, structura verticala a vantului in stratul de la suprafata. Transferul de masa, caldura si moment in stratul turbulent, coeficientul de schimb in stratul turbulent, teoria suprafetei de amestec, suprafete netede si cu rugozitate, legea puterii vantului, profilul logaritmic al vantului. Relatia intre turbulenta si profilul temperaturii. Numarul lui Richardson, profilul vantului diabatic. Echilibrul energiei la suprafata Pamantului, ciclurile zilnic si anual al temperaturii. Zona de tranzitie intre stratul turbulent si cel geostrofic. Variatia verticala a vantului in stratul spiralat, spirale ale vantului, spirala Ekman. Natura si sursele poluarii aerului. Ecuatiile in diferentiale partiale ale difuziei turbulente pentru surse punctuale instantanee, surse punctuale si lineare.

10

CAPITOLUL 6

EXAMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

Teoria statistica a difuziei turbulente. Formula lui Gauss pentru difuzie, natura si sursele de poluare a aerului. Metode de estimare a nivelurilor concentratiei de poluare a aerului. Reactia chimica si fotochimica a poluantilor aerului. Depuneri uscate si umede, acidificarea ploii, stratul de ozon, efectul de sera. Efectele poluarii aerului, controlul si managementul sau. Efecte nucleare in atmosfera. Poluarea aerului si climatul urban. Poluarea de fond.

6.3

EXEMPLU DE PROGRAM COMPLET DE INSTRUIRE DE BAZA PENTRU TEHNICIENI METEOROLOGI

Adaptat de C.Billard dupa curriculumul Diplomei de tehnician meteorolog superior, Météo-France, 1998, Franta Scopurile si Acest program are ca scop pregatirea cursantilor pentru a le permite organizarea sa efectueze observatii si masuratori meteorologice, activitati de programului prelucrare a informatiei meteorologice, studii climatologice si sa

participe la rezolvarea sarcinilor legate de prognoza vremii. La sfarsitul programului, cursantii au capacitatea de a se adapta in mod adecvat la activitatea lor viitoare, ca tehnicieni meteorologi.

Descrierea Durata programului este de doi ani academici si cuprinde: cursurilor • Cursuri alternative teoretice si practice, la Scoala Nationala de •

•

Meteorologie din Toulouse; O scurta perioada intr-o unitate meteorologica operationala; Un proiect personal, avand drept scop evaluarea capacitatii cursantului de a aplica cunostintele si competenta castigate anterior.

Matematica 20 de ore (peste 10 saptamani): Notiuni complementare care sa le

permita cursantilor sa beneficieze in mod eficient de lectiile de meteorologie. Functii, limite, functii derivate, calcul integral, derivate partiale si diferentiale, calcul vectorial, analiza vectoriala si operatori asociati (gradient, divergenta, rotor)

Fizica 20 de ore (peste 10 saptamani): Notiuni complementare care sa permita cursantilor sa beneficieze in mod eficient de lectiile de meteorologie. Termodinamica generala: primul si al doilea principiu; Fundamente de mecanica elementara, statica si dinamica particulei; viteze derivate si acceleratii.

Meteorologie 100 de ore (peste 25 de saptamani): Curs-cheie in programul pentru generala tehnician meteorolog care determina schema celorlalte cursuri;

acesta include doua subiecte principale si anume termodinamica si dinamica atmosferei. Generalitati asupra atmosferei si sistemului terestru: descrierea mediului atmosferic; reamintirea bazelor privind radiatia electromagnetica; radiatia solara si cea terestra. Termodinamica atmosferei ‘uscate’ si ‘umede’. Reprezentarea structurii verticale a atmosferei prin documente dedicate (tefigrama); echilibrul vertical si aproximatia hidrostatica; ecuatia miscarii orizontale (vant); circulatia generala (la suprafata si in altitudine); mase de aer si limite frontale; formarea si dezvoltarea perturbatiilor; fenomene locale (efectul de fohn).

11

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Meteorologie 15 ore (peste 5 saptamani): Curs complementar de meteorologie dinamica generala precum si o scurta introducere in prognoza numerica a vremii. Introducere in meteorologia dinamica – ecuatiile de baza care descriu evolutia in timp a atmosferei; instrumente de modelare numerica; generalitati si avantaje.

Oceanografie 20 de ore (peste 7 saptamani): Curs general cu obiectivul specific de a oferi o descriere generala a cuplajului atmosfera-ocean. Mediul oceanic; curenti in miscarile marii si oceanului; interactiunea aermare; unde marine si hule.

Observatii 100 de ore (peste 25 de saptamani): Abordari calitative, masuratori meteorologice si codificari ale parametrilor meteorologici, observatii aerologice,

metode automate. Organizarea generala a activitatilor de monitoring atmosferic (retele ad-hoc, schema OMM); descrierea norilor si meteorilor; codificarea datelor meteorologice colectate pentru transmitere; procesele de baza care genereaza precipitatiile si diferitii meteori; supravegherea generala a cerului si a vremii locale curente.

Masuratori si 100 de ore (peste 35 saptamani): Acest curs opereaza cu principiile senzori fizice care sunt la baza masurarii diferitilor parametri meteorologici, meteorologici atat de la suprafata cat si din altitudine: radiatie, presiune, temperatura, umiditate, vant, precipitatii. Utilizarea operationala si intretinerea echipamentelor; statii sau sisteme automate; monitorizarea calitatii masuratorilor; dezvoltari conexe.

Analiza si prognoza 120 de ore (peste 40 saptamani): Cursul include prelegeri si vremii activitati practice, avand ca scop furnizarea catre cursanti de

cunostinte de baza si deprinderi privind analiza si prognoza vremii. Principiile de baza ale prognozei vremii; importanta pasilor de analiza; scheme de extrapolare, persistenta si analogie; metode de folosit pentru prognoze pe diferite durate; iesiri ale modelelor numerice si ghidul de prognoza pentru elaborarea prognozelor. Schema de prelucrare a datelor globale in meteorologie; adaptarea prognozelor generale la scari de predictie mai reduse; elaborarea de buletine si de alte produse de prognoza; prognoze specializate pentru aviatie, activitati marine, agricultura, calitatea aerului; prezentarea vremii; unele caracteristici ale activitatilor de prognoza in regiunile tropicale.

Interpretarea 15 ore (peste 5 saptamani): Acest curs este orientat spre utilizarea imaginilor satelitare eficienta a imaginilor satelitare si a altor informatii de teledetectie

in analizele si prognozele de vreme. Orbite; diferite tipuri de sateliti; caracteristici ale satelitilor meteorologici; interpretarea imaginilor si datelor de la sateliti.

Statiile meteotel si 15 ore (peste 4 saptamani) Prezentarea unor statii si tehnici synergie operationale dedicate utilizatorilor si previzionistilor profesionisti. Prezentarea acestor mijloace si probe de catre cursanti.

Statistica 52 de ore (peste 17 saptamani) Curs despre instrumentele de baza

pentru meteorologie, cu cateva exemple venind din domeniul aplicatiilor; legaturi cu climatologia. Legi de probabilitate; ipoteze de baza pentru abordari statistice; studii de reprezentare; studii de caz in meteorologie.

Informatica 70 de ore (peste 23 de saptamani). Mijloacele de calcul sunt esentiale pentru prelucrarea cantitatii imense de date stocata in meteorologie. Limbaje de programare; algoritmi si metode folosite in stiinta tehnicii de calcul; dezvoltari de software.

12

CAPITOLUL 6

EXAMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

Utilizarea PC-ului si 20 de ore (peste 10 saptamani): Permite cursantilor sa foloseasca a software-ului software-ul standard de birou. asociat Telecomunicatii 12 ore (peste 3 saptamani): Sistemul global de telecomunicatii al meteorologice OMM; retelele de comunicatii meteorologice nationale; diferite tehnici folosite pentru telecomunicatii in meteorologie.

Geografie 18 ore (peste 9 saptamani): Caracterizarea hartilor; climatologia si

geografia climatelor; definitii si clasificari; regiuni climatice; bazele sistemelor de informatii geografice numerice.

Meteorologie 14 ore (peste 4 saptamani): Bilantul energetic al Pamantului; tropicala reamintirea elementelor celor mai importante ale circulatiei generale; ecuatorul uraganele.

meteorologic;

perturbatiile

tropicale

si

Produse si servicii 91 ore (peste 25 de saptamani): Aceste subiecte sunt prezentate in meteorologice acord cu nevoile diferitelor genuri de utilizatori si diferitelor sectoare economice implicate.

Drept administrativ 20 de ore (peste 10 saptamani): Sursele legii; institutii politice

nationale si europene; organizarea administativa la nivel central si teritorial; legi specifice pentru gestiunea financiara in domeniul public; gestiunea resurselor umane si reglementari.

Limbi straine, in 100 de ore (peste 40 de saptamani): Limba straina in general si cu special engleza specific meteorologic; sisteme standard de evaluare, de. ex. TOEFL,; prezentarea buletinelor meteorologice in limba straina.

Sport 2 ore pe saptamana (peste 30 saptamani) Sesiuni de laborator (peste 25 saptamani): 2 sesiuni in partea a doua a programului, in scopul de a exersa si a se pregati in conditii quasi-reale (aproape aceleasi ca si in unitatile operationale): • 8 saptamani de laborator acopera: analize (2 saptamani); observatii (2 saptamani); tehnici de calcul (2 saptamani); comunicare orala (1/2 saptamani); metode comerciale (1/2 saptamani); • 9 saptamani de laborator care acopera: analize /prognoze (3 saptamani); observatii/climatologie locala (3 saptamani); climatologie/tehnici de calcul (3 saptamani).

Perioade de instruire Sunt prevazute doua perioade de instruire pe parcursul programului: •

•

O perioada de instruire intr-o faza de initiere, intr-o echipa profesionala, care sa permita celui instruit sa descopere standardele profesionale cerute in cadrul unui Serviciu Meteorologic National; O perioada de instruire de 2 saptamani, intr-o faza avansata, intr-o echipa profesionala foarte asemanatoare cu cea in care cel instruit se va integra in final dupa programul de pregatire; obiectivul acestui stagiu este de a permite celui instruit sa-si perfectioneze, intr-un mediu de lucru, cunostintele si aptitudinile in observatii, analizele si prognozele de vreme, climatologie, mediu si aplicatii meteorologice, si in toate celelalte activitati care sunt de executat de catre un tehnician meteorolog.

13

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Proiectul personal Aceasta este activitatea finala a programului, desfasurata intr-o

echipa externa. Cursantul lucreaza cu o oarecare autonomie, intr-un spirit novator, avand de- a face cu un subiect concret, bine definit, de interes pentru meteorologie. Aceast experiment, impreuna cu rezultatele sale, sunt raportate intr-un document scris si prezentate de catre cursant in fata comisiei de examinare.

6.4

EXEMPLU DE PROGRAM CONDENSAT DE PACHET DE INSTRUCTIE DE BAZA PENTRU TEHNICIAN METEOROLOG

Adaptat de G. V. Necco de la Institutul de Pregatire a Fortelor Aeriene Argentiniene Ezeiza; Curs de pregatire pentru observatori meteorologi, februarie 2001 Meteorologie Numar total de ore 90 Obiective •

•

Intelegerea notiunilor de baza din meteorologie. Intelegerea obiectivelor serviciului incredintate persoanei care se ocupa de observatiile de suprafata.

Subiecte, continut si Meteorologie (teorie 2 ore): ore de teorie si • Definitia meteorologiei. practica • Relatiile meteorologiei cu diferite activitati umane Atmosfera (teorie 3 ore): • Compozitia atmosferei. Compozitia aerului. Componente constante si variabile. Ozonul atmosferic. Vaporii de apa din atmosfera. • Straturile atmosferei. Straturi in atmosfera. Importanta troposferei. • Schimburile de caldura in atmosfera. Radiatia solara. Radiatia terestra. Alte procese ale schimbului de caldura. Bilantul energetic al atmosferei. Efectul radiatiei la suprafata Terrei. • Diferentele de temperatura dintre continente si mari. Parametri atmosferici (teorie 20 ore): • Temperatura aerului. Scala Kelvin de temperatura. Variatia diurna a temperaturii aerului la suprafata. Variatia temperaturii in altitudine. • Presiunea atmosferica. Natura presiunii atmosferice. Unitatile de masura a presiunii atmosferice. Variatia presiunii cu altitudinea. Variatia semi-diurna a presiunii. Gradientul de presiune. • Aerul umed. Umezeala aerului. Cele trei stari ale apei. Tensiunea vaporilor. Procesul de condensare. Procesul adiabatic. Procesul izobaric. Procesul de solidificare (inghetare). Caldura latenta. Indicatori ai continutului de vapori din aer. Umezeala relativa. Principiile termometrului umezit. Densitatea aerului umed. • Vantul. Fortele care actioneaza in aerul aflat in miscare. Vantul geostrofic. Gradientul de vant. Legea lui Buys-Ballot. Vantul in stratul limita. Convegenta si divergenta orizontala. Advectia aerului. • Vanturi locale. Briza marina. Briza de uscat. Briza de munte (vantul catabatic). Briza de vale (vantul anabatic). Vantul de tip fohn. Vantul zonal. Norii (teorie 10 ore): • Formarea si disiparea norilor. Condensarea, inghetul si sublimarea. Cauzele generale ale formarii norilor. Convectia. Ascendenta orografica. Nori asociati cu zonele frontale. Disiparea norilor.

14

CAPITOLUL 6

•

EXAMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

Procese de precipitare. Dimensiunea picaturilor in nori. Cresterea picaturilor in nori. Mecanismul de coalescenta. Formarea cristalelor de gheata. Procesul lui Bergeron. Cresterea cristalelor de gheata prin ciocnire. Diferite tipuri de precipitatii.

Stabilitatea verticala a atmosferei (teorie 7 ore): • Procese adiabatice in atmosfera. Gradientul vertical de temperatura. Stabilitatea. Metoda particulei. Miscari verticale ale aerului nesaturat. Instabilitatea conditionata. Indici de instabilitate. Turbulenta atmosferica. Diferite tipuri. • Inversiuni de temperatura. Inversiuni frontale. Vizibilitate (teorie 2 ore): • Factori care influenteaza vizibilitatea. Efectul precipitatiilor. • Ceata si aerul cetos. Gradul de importanta pentru diferite activitati. Mase de aer si fronturi (teorie 8 ore): • Importanta meteorologica a scalei. Definitia maselor de aer. Clasificarea locala a maselor de aer. Simboluri utilizate. Evolutia maselor de aer. • Definitia frontului. Fenomene asociate diferitelor tipuri de fronturi. Modelul frontului rece. Fenomene asociate. Modele de front cald. Fenomene asociate. • Cicloni extratropicali. Perturbatii in frontul polar. Fronturi ocluse. Fenomene asociate fronturilor ocluse. Mase de aer si fronturi. Fenomene severe (teorie 4 ore): • Furtuni. Formarea si evolutia celulei de furtuna. Tipuri de furtuna. Detectarea furtunii. Tornade. Analize sinoptice (teorie 10 ore): • Harti sinoptice la nivelul marii. Anticicloni si brauri. Depresiuni si talveguri. Alte configuratii izobarice. Sisteme frontale pe harta, la nivelul marii. Relatii intre configuratiile sinoptice si vreme. Circulatia generala (teorie 3 ore): • Circulatia medie in troposfera. Definitia curentului jet. Curentul jet subtropical si cel polar. Modele ale circulatiei generale.

Metodologii de Expuneri, demonstratii, dialog si intrebari; evaluari scrise si orale. aplicat Bibliografie pentru Compendium of Lecture Notes for Training Class IV Meteorological profesor Personnel; Volume II Meteorology, WMO-No.266. Instrumente si Numar total de ore pentru modul: 214 ore metode de observatie Obiective • • • • • •

Sa utilizeze instrumentele si metodele de observatie a diferitilor parametri meteorologici. Sa inteleaga modul de functionare a unei statii meteorologice si a functiilor sale. Sa participe cu o viziune pozitiva in echipa de lucru a personalului statiei. Sa se ingrijeasca de intretinerea principala a instrumentelor. Sa pregateasca documentatia pentru inregistrarea si transmiterea observatiilor. Sa cunoasca noile tehnici de obtinere a informatiilor prin

15

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

•

intermediul radarului si al satelitilor meteorologici. Sa aprecieze necesitatea de a pune la dispozitie doar informatii care corespund rolului sau.

Subiecte, continut si Functionarea si administrarea unei statii meteorologice (teorie 10 ore de teorie si ore): practica • Principiile functionarii administrative a statiei meteorologice. •

Meteorologia. Planul de lucru. Cerinte si functii. Planificarea si gestiunea mijloacelor disponibile. Atentia fata de utilizatori. Documentatia. Coordonarea cu alte autoritati subordonate din domeniul protectiei zborurilor.

Observatia meteorologica (teorie 4 ore, practica 3 ore): • Scopul observatiilor. Deosebirea dintre masuratoare si estimare. Clasificarea statiilor meteorologice. • Elemente care sunt masurate si/sau estimate. Orele de observatie. Observatii de rutina si pentru uzul aeronauticii. Zone de timp. • Registrul de observatii. Inregistrarea observatiilor. Meteorii (teorie 4 ore, practica 4 ore): • Hidrometeori, fotometeori, litometeori si electrometeori: definitii si simboluri. Relatia intre tipurile de nori si de meteori. • Informatii privind timpul prezent si trecut. Intensitatea fenomenelor. Norme de consemnare si informare. Tabele de coduri. Definitia termenilor de uz curent care se refera la vremea prezenta (ww) si la cea trecuta (w1w2). Norii (teorie 6 ore, practica 20 ore): • Clasificarea norilor. Genuri, specii si varietati de nori. Consemnarea in carnetul meteorologic. • Masurarea inaltimii norului. Baloane pentru stabilirea plafonului, nefo-altimetre. Plafoane aeronautice si plafoane minime. Informatii in timp real: FVR, IFR, VMC. • Codificarea norilor. Evolutia nebulozitatii. Prioritati in codificarea norilor care coexista la acelasi nivel. Masurarea presiunii atmosferice (teorie 4 ore, practica 12 ore): • Unitati de masura a presiunii atmosferice. Conversia si trecerea unitatilor de masura dintr-un sistem in altul. Instrumente de masura. Barometre cu rezervor ajustabil (Fortin) si fix (Kew). Barografe. Vernierul. • Corectii care se fac la citirea barometrului. Niveluri de comparatie. Tabele d2 si d4. Atmosfera standard. Calculul si codificarea QFE, QFF, si QNH. Calculul si codificarea appp. Masurarea temperaturii aerului (teorie 3 ore, practica 10 ore): • Unitati de masura a temperaturii. Transformarea unitatiilor. Termometre. Diferite tipuri de termometre. Adapostul meteorologic. • Citirea si inregistrarea temperaturii. Temperatura curenta. Temperatura maxima si minima zilnica. Temperatura solului. Termometre de sol. Geotermometrul. • Calibrarea termometrelor. • Codificarea temperaturii in diferite mesaje. Termograful. Citirea si inregistrarea.

16

CAPITOLUL 6

EXAMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

Masurarea umiditatii (teorie 3 ore, practica 12 ore): • Masurarea tensiunii vaporilor, umiditatii si a punctului de roua. Definitii si unitati de masura. • Instrumente pentru masurarea umezelii aerului. Psihrometrul si higrograful. Diferite tipuri. • Citirea si inregistrarea. Calculul diferitilor parametri din masuratorile de umezeala. Tabelele psihrometrice. • Codificarea si transmiterea temperaturii punctului de roua. Masurarea precipitatiilor (teorie 2, practica 6 ore): • Precipitatii lichide si solide. Instrumente pentru masurarea lor. Instrumente pentru masurarea ploii. Pluviografe. Instrumente pentru masurarea zapezii. • Timpii de citire. Inregistrarea in registrul pluviometric si in carnetul de observatii. Codificarea informatiei. Masurarea vantului (teorie 3 ore, practica 12 ore): • Masuratori ale directiei. Giruete. Unitati de masura a directiei vantului. Roza vanturilor. Masuratori ale vitezei vantului. Unitati pentru masurarea vitezei. Echivalente. Transferul de unitati. • Citirea, transmiterea si inregistrarea vantului. Codificarea in diverse mesaje. • Definitia si inregistrarea intensificarilor de vant, transmiterea lor. Masurarea vizibilitatii (teorie 4 ore, practica 10 ore): • Definitia vizibilitatii orizontale. Factori care o afecteaza. Harti de referinta. Relatia dintre starea cerului, meteori si vizibilitate. • Inregistrarea in carnet. Transmiterea in timp real. Difuzarea la utilizatorii directi. Nivelul vizibilitatii pe calea de rulare (RVR). Definitia RVR. Transmiterea pentru uzul aeronautic. • Transmisiometrele: VFR, IFR, VMC. VFR=view flight rules (reguli de zbor la vedere) - adica acel ansamblu de reguli care ghideaza zborul aeronavelor in care pilotii navigheaza folosind repere vizuale (sosele, orase, rauri, etc); se practica de catre avioane mici si elicoptere, care zboara la altitudini reduse si, obligatoriu, pe timp de zi, in conditii de vizibilitate si plafon noros peste anumite limite minime fixate prin lege; IFR=instrumental flight rules (regulile zborului efectuat dupa instrumente), la fel ca mai sus, dar navigatia se face dupa instrumente (radiofaruri, etc), urmandu-se caile aeriene trasate cu ajutorul mijloacelor radio de la sol; QFE=presiunea atmosferica redusa la inaltimea capului pistei, dupa formula ICAO; QFF=presiunea atmosferica redusa la nivelul marii dupa, formula OMM (conditii de temperatura si umiditate curenta la suprafata, stratificare adiabatica); QNH=presiunea atmosferica redusa la nivelul marii, dupa formula ICAO (atmosfera standard). Masurarea integrata a diferitilor parametri (practica 56 ore): Mesajul climatic (practica 12 ore): • Mesaje statistice. Norme de elaborare. Mesajul CLIMAT suplimentar. Pregatirea mesajului CLIMAT. Valorile extreme lunare din inregistrari. Intretinerea instrumentelor (practica 15 ore): • Intretinerea primara a instrumentelor. • Sisteme electromecanice. Sisteme de ceasornicarie. • Sisteme electronice.

17

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Radare meteorologice (teorie 6 ore): • Unde electromagnetice. Principiile de functionare a radarelor. Notiuni generale asupra masuratorilor. Identificarea hidrometeorilor. • Aplicatii ale informatiei radar in prognoza pe termen scurt. Informatii satelitare (teorie 8 ore): • Scurta istorie asupra erei spatiale. Legile lui Kepler. Puncte subsateliti si traiectorii. Notiuni de baza pentru calculul orbitelor. • Senzori in spectrul vizibil si in cel infra-rosu. Notiuni generale privind interpretarea imaginilor.

Metodologii de Expunerea, demonstratia, dialogul, integrarea; evaluari orale si aplicat scrise. Practica transmisa in incinta institutiei si la statii de observatii meteorologice.

Codificarea Numar total de ore ale modulului: 210 ore observatiilor de suprafata Obiective • • •

Intelegerea functionarii diferitelor sisteme de informatii meteorologice angajate in serviciile de protectie a zborurilor. Codificarea si decodificarea diferitelor tipuri de mesaje meteorologice. Aprecierea importantei unei codificari adecvate pentru transmiterea de informatii meteorologice.

Subiecte, continut si Meteorologia si protectia zborului (teorie 10 ore): ore de teorie si • Serviciul Meteorologic National. practica • Sistemul global de observatii al OMM. Sistemul global de •

telecomunicatii. Sistemul global de prelucrare a datelor. Coordonarea ATS-MET. (serviciul de trafic aerian) Statistici meteorologice.

Mesaje meteorologice (teorie 120 ore, practica 20 ore): • Mesaje SYNOP. Simboluri si tabele de coduri. Codificare si decodificare. • Mesaje METAR si SPECI. Simboluri si tabele de coduri. Codificare si decodificare. • Mesaje PILOT. Simboluri si tabele de coduri. Codificare si decodificare. • Mesaje RADOB. Simboluri si tabele de coduri. Codificare si decodificare. • Mesaje SATOB si SATEM.

Metodologii de Exercitii cu diferite coduri se vor efectua in incintele institutiei. aplicat

18

CAPITOLUL 7

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

CAPITOLUL 7

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Analiza si prognoza vremii Monitorizarea si predictia climei Observatii si masuratori; instrumente Tehnologia informatiei si prelucrarea datelor Agrometeorologia Meteorologia aeronautica Meteorologia marina Meteorologia de mediu Meteorologia satelitara

Capitolul ilustreaza competenta serviciului si cunostintele relevante si capacitatile cerute personalului meteorologic desemnat de catre ramurile de activitate identificate in capitolul 2. Experti din anume servicii meteorologice nationale sau din alte institutii au pus la dispozitie exemple “autentice-din viata” ca raspuns la cerintele specifice ale OMM. Cu exceptia caracteristicilor generale de editare, s-a mentinut in fond structura formei initiale de prezentare. Prin urmare exista usoare diferente in nivelul de detaliere si in gradul de acoperire a subiectului tratat de unele exemple. Cele 9 exemple pot inspira pe educatori si pe manageri sa identifice cerintele serviciului lor national de meteorologie referitor la cunostinte si capacitati de specialitate pentru ca apoi sa transpuna aceste cerinte in termenii unor produse de pregatire. Utilizatorul trebuie sa adapteze aceste exemple la prioritatile sale specifice. In acord cu aceasta, diferitele subiecte pot sa primeasca o dezvoltare mai mare sau mica decat cea sugerata aici. Ar fi posibil ca unele exemple sa nu se aplice pentru un SMN anume (de ex. o tara continentala ar putea sa nu fie interesata in meteorologia marina). Evident, nici unui individ nu i se va cere sa posede toate competentele ilustrate prin acest capitol. Totusi, se asteapta ca managerii si instructorii sa faca efortul de a asigura ca opiniile de specialitate cerute de SMN-ul lor sa fie acoperite de personalul luat ca un intreg, pregatit in mod adecvat.

1

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

7.1

ANALIZA SI PROGNOZA VREMII

de R.W. Riddaway, U.K. Met. Office Producerea unei Pentru a realiza o prognoza generala, previzionistul trebuie: prognoze cu caracter general Sa adopte o abordare metodica adecvata de la inceput pentru a se

asigura de o asimilare rapida de toate datele relevante. Pentru aceasta, previzionistul in primele 15 minute dupa sosire descrie urmatoarele: • Situatia generala; • Punctele principale de ghidare; • Cum e vremea acum; • Factorii cheie ai vremii pentru urmatoarele 24 de ore; • Orice tehnica de prognoza care are relevanta pentru ziua in curs.

Sa interpreteze ghidul corect, in termenii vremii locale, si sa se asigure ca prognozele sunt in acord cu ea, adica: • Stie cand si unde sa obtina ultima ghidare; • Citeste ultima ghidare; • Identifica acele parti ale ghidarii care sunt legate de zona locala; • Foloseste ghidarea pentru a descrie vremea pentru orice loc dat; • Identifica situatiile cand vremea locala difera de cea asteptata in ghidare; • Justifica situatiile cand prognoza locala proprie nu este in acord cu ghidarea. Sa interpreteze corect produsele prognozei NWP prin predictia numerica a vremii in termeni ai conditiilor locale de vreme sugerate pentru aria de responsabilitate, tinand cont de comentariile relevante din buletinul de indrumare, adica: • Stie unde si cand sa obtina ultima ghidare cu produse de predictie numerica de vreme; • Se mentine in pas cu ultima ghidare a predictiei numerice de vreme; • Identifica acele parti ale ghidarii care sunt legate de aria locala; • Foloseste ghidarea predictiei numerice a vremii pentru a descrie vremea pentru fiecare loc dat; • Identifica situatiile cand vremea locala este diferita de cea asteptata de ghidarea predictiei numerice de vreme; • Este capabil sa justifice situatiile in care prognoza locala proprie nu este in acord cu ghidarea predictiei numerice a vremii; • Identifica orice comentariu asupra performantelor predictiei numerice a vremii facut in ghidarea scrisa sau verbala, mai ales atunci cand aceasta afecteaza produsul de prognoza locala. Sa interpreteze corect iesirile modelului standard, cu aprecierea corecta fata de calitatile si punctele sale slabe, adica: • Prezinta o atentionare privitoare la rularea modelului care este in mod obisnuit corect; • Descrie vremea in modelul atmosferic, prin transpunerea simbolurilor si campurilor pe hartile modelului; • Transfera vremea din model la atmosfera reala, tinand seama de calitatile si partile slabe ale acestuia; • Descrie semnificatia oricarei schimbari intre fiecare rulare a modelului.

2

CAPITOLUL 7

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Sa identifice si sa acorde o atentie deosebita acelor surse de date capabile sa dea o indicatie privind orice abatere de la conditiile de vreme care se asteapta, adica: • Stie unde sa gaseasca ultimele date disponibile de sateliti, radar si din observatii; • Selecteaza datele adecvate pentru fiecare prognoza, pentru orice situatie de vreme; • Interpreteaza orice data selectata si o compara cu ghidarea curenta si cu prognoza; • Reactioneaza in mod adecvat la efectele ultimelor date asupra prognozei curente. Sa aplice in mod corect tehnicile de prognoza adecvate pentru vant, temperatura, vizibilitate, ceata, nori, precipitatii si riscuri pentru aviatie, adica: • Foloseste in mod adecvat metodele de prognoza luate din (Indrumarul Previzionistului) cartea de referinta a previzionistului; • Foloseste tefigrama pentru a face urmatoarele: - Prognoza temperaturii maxime; - Prognoza bazelor si varfurilor norului si structura norului; - Afla punctul de ceata; - Deduce schimbarile in ceea ce priveste stabilitatea. Sa foloseasca ghidarea, predictia numerica a vremii si tehnicile de prognoza locala, pentru a dezvolta o prognoza care sa se poata adapta pentru a se potrivi cerintelor locale, adica: • Ofera o vedere generala asupra vremii care se asteapta in zona locala pentru urmatoarele 36 de ore in intervalul a 15 minute de la sosirea la serviciu; • Stabileste factorii din prognoza care pot fi nesiguri si marcheaza calea spre posibile erori in prognoza stabilita; • Exprima nivelul de incredere in prognoza curenta: - Este avizat si utilizeaza in mod adecvat principalele caracteristici disponibile pe statia de lucru, adica; - Foloseste statia de lucru pentru a determina urmatoarele: - Punctul lui Normand; - Punctul de ceata; - Temperatura maxima, utilizand statistica iesirilor modelului (MOS); - Temperatura minima, folosind metoda MOS si metoda McKenzie; - Probabilitatea vanturilor montane, prin metoda Casswell; - Refractia atmosferica; - Temperaturile varfului norului din imaginile in IR; - Utilizarea statiei de lucru pentru a gasi si aplica mijloacele de extindere.

Producerea Pentru a produce prognoze pentru utilizator este esential ca prognozelor pentru previzionistul: utilizator Sa poata stabili criterii tipice si adecvate formularii pentru emiterea de avertizari, adica: • Stabileste ce avertizari sunt emise la serviciul de prognoza, fie din memorie, fie prin accesul imediat la manualul de avertizari; • Identifica orice criterii pentru a da o avertizare; • Elaboreaza avertizari pentru a fi emise, care nu contin ambiguitati si sunt clare si usor de citit.

3

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Sa fie familiarizat cu criteriile si procedurile de amendare a produselor prognozei de baza, adica: • Identifica orice criteriu de amendare pentru orice prognoza cand se cere; • Stabileste procedura de amendare pentru orice prognoza; • Foloseste procedura corecta de amendare. Sa poata folosi softul de PC pentru a pregati produse de prognoza, adica: • Apeleaza orice prognoza disponobila de pe statia de lucru; • Utilizeaza pachetul de soft MS-Office in scopul de a elabora prognoze; • Utilizeaza oricare alt sistem PC necesar pentru prestarea serviciului. Sa poata utiliza corect codurile TAF si TREND cand realizeaza prognoze pe aerodrom, adica: • Sa foloseasca adecvat toate partile den TAF si TREND; • Sa aprecieze diferentele intre criteriile de schimbare intre cele doua coduri; • Sa aprecieze diferentele intre codurile militare si cele civile. Sa urmeze reglementarile agreate cu utilizatorii pentru elaborarea prognozelor, adica: • Sa stabileasca sau sa obtina in prealabil reguli agreate pentru toate prognozele; • Sa realizeze prognoze care sa urmeze reglementarile agreate. Sa • • • • •

editeze prognozele intr-un stil adecvat utilizatorului, adica: Apreciaza diferitele stiluri preferate de utilizatori; Utilizeaza in propozitii punctuatia si timpurile in mod corect; Realizeaza texte fara greseli de ortografie; Elaboreaza texte usor de citit de la prima incercare; Elaboreaza texte fara ambiguitati.

Prezinta prognoze verbal, la un standard acceptabil, adica: • Are o emisie vocala clara si convingatoare; • Suna natural cand citeste un text; • Raspunde bine la intrebari; • Isi pastreaza o imagine buna pe parcursul intrevederilor/emisiunilor; • Se mentine focalizat pe subiect;. • Evita ambiguitatile.

Asigura orice Pentru a asigura lucrari de specialitate sau de sprijin, previzionistul lucrare de trebuie sa fie: specialitate sau de sprijin Competent in utilizarea sistemelor IT de birou, astfel sa fie capabil sa-si asume rutina intretinerii pentru utilizator si interventia rapida la defectiunile unor astfel de sisteme, adica: • Repune in functiune orice sistem IT, conform celor stipulate in instructiunile pentru personalul local; • Intelege si desfasoara orice activitate legata de comunicare, conform celor stipulate in instructiunile personalului local; • Schimba hartia si cartusele imprimantelor si fotocopiatoarelor si se ingrijeste de orice alta activitate rutiniera de intretinere, conform celor stipulate in instructiunile personalului local. Este apt sa faca, sa codifice si sa transmita observatii de vreme 4

CAPITOLUL 7

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

corecte, adica: • Sa observe corect toti parametrii necesari pentru intrarea in SAMOS (sistem automat pentru statistica iesirilor din model); • Sa asigure efectuarea observatiilor la timp; • Sa utilizeze SAMOS rapid si eficient; • Sa efectueze observatii fara erori. Sa fie capabil sa lucreze cu orice echipament specializat pe care se cere ca previzionistul sa-l foloseasca ca si componenta a indatoririlor normale, adica: • Utilizarea echipamentului unui studio radio; • Utilizarea unui proiector sau a oricarui alt echipament cerut pentru intruniri de comunicare de baza; • Folosirea oricarui echipament pentru raspunsuri telefonice. Sa fie in posesia oricaror altor abilitati necesare, asa cum sunt definite local, in scopul de a fi apt sa lucreze la birou fara o supervizare directa, adica: • Sa stie orice politica locala de preturi; • Sa stie unde se gaseste politica locala de preturi; • Sa caute si sa tina cont de indrumarile colegilor, atunci cand este oportun; • Sa caute indrumarea colegilor, pentru a lamuri orice nu intelege; • sa caute sfatul colegilor in directia imbunatatirii tehnicilor de prognoza; • Sa incerce noi metode si tehnici sugerate de colegi; • Sa faca impreuna cu colegii apel la relatari pe plan local, atunci cand elaboreaza prognoza; • Sa caute sa imbunatateasca prognozele viitoare prin reconstituiri si analizand prognoze deja emise. Sa fie in tema si sa faca uz in mod adecvat de toate caracteristicile relevante disponibile pe statia de lucru a previzionistilor, adica: • Sa stie unde sa gaseasca, sa comute si sa intre in orice statie de lucru de prognoza; • Sa fie capabil sa personalizeze sistemul; • Sa selecteze si sa gestioneze domeniile de pe harta; • Sa obtina imprimari ale oricarei date; • Sa seteze schemele de printare. Sa fie familiarizat si sa aprecieze importanta oricarei scheme de verificare aflate in uz operational, adica: • Sa fie in tema cu orice schema locala de verificare si cu impactul ei asupra serviciilor de prognoza, precum si cu rezultatele proprii si ale colegilor raportate la aceasta; • Sa completeze toate detaliile cerute de schemele locale de verificare; • Sa foloseasca schemele de verificare pentru a determina orice tendinta pesimista sau optimista din propriile prognoze.

Administrarea Pentru a administra mediul de lucru, previzionistul: mediului de lucru

Lucreaza efectiv dupa o schema de sarcini, adica: • Este in tema cu programul de tura dupa care se lucreaza in mod curent; • Isi planifica activitatile pentru a se asigura de respectarea termenelor; • Considera siguranta publica o prioritate de varf; • Este avizat de importanta/sensibilitatea unei prognoze in raport cu o alta prognoza.

5

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Asigura compatibilitatea cu colegii pe parcursul sarcinilor de prognoza, adica: • Discuta in mod regulat si consistent cu colegii despre situatia meteorologica; • Este capabil sa se puna in acord cu colegii asupra unei ‘relatari’. Este in relatii bune cu colegii si poate sa lucreze ca membru al unei echipe, adica: • Lucreaza cu colegii intr-o maniera deschisa, prietenoasa; • Acorda atentie adecvata posibilitatiilor egale; • Acorda atentie colegilor in dificultate si reactioneaza in mod adecvat; • Imparte sarcinile de munca in intervalele de timp foarte incarcate. Lucreaza cu utilizatorii intr-un mod profesional adecvat, adica: • Raspunde la telefon intr-o maniera clara si prietenoasa; • Se comporta la intalnirile fata in fata intr-un mod deschis si prietenos; • Pune intrebari pentru a lamuri cerintele clientului; • Nu se arata agasat, chiar daca este provocat si raspunde la critici sau reclamatii intr-un mod constructiv; • Cunoaste procedurile referitoare la reclamatii si le aplica daca este necesar.

7.2

MONITORIZAREA SI PREDICTIA CLIMATICA

de Y. Kimura, Agentia Meteorologica din Japonia Serviciile de Climatologul trebuie: monitorizare si • Sa fie avizat asupra impactului fluctuatiilor climatului (vremii) asupra societatii; predictie climatica •

• •

Sa inteleaga valoarea informatiei privitoare la monitorizarea si predictia climatului; Sa fie in tema despre cum se foloseste informatia de monitorizare si predictie a climatului; Sa fie avizat asupra nevoilor societatii pentru servicii de monitorizare si predictie a climatului.

Climatul in aria de Climatologul trebuie: responsabilitate • Sa aiba cunostinte despre geografia ariei de responsabilitate; •

•

•

Sa cunoasca reprezentativitatea spatiala a datelor climatice pentru fiecare dintre statiile de observatie din zona de responsabilitate; Sa stie caracteristicile climatului din zona de responsabilitate: - normala si variabilitatea (abaterea standard) elementelor climatice; - schimbarile sezoniere si schimbarile interanuale ale elementelor climatice; - schimbarile sezoniere ale structurilor tipice dominante de vreme; Sa cunoasca influenta urbanizarii asupra climatului in zona de responsabilitate.

Relatia intre Climatologul trebuie: climatul la scara • Sa cunoasca conditiile normale ale climatului la scara mare: - structurile tipice ale presiunii de la suprafata si structurile mare si climatul din tipice de circulatie care apar in mod frecvent; zona de - echilibrul dintre diferitii parametri fizici; responsabilitate -

variatiile sezoniere ale celor doua de mai sus.

6

CAPITOLUL 7

•

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Sa aiba cunostinte despre relatia intre climatul la scara mare si climatul in zona de responsabilitate: - starea normala; - anii anormali din punct de vedere climatic din trecut; - rezultate ale studiilor dinainte asupra relatiei intre variatiile climatului la scara mare si variatiile climatului in zona de responsabilitate; Rezultatele studiilor anterioare asupra relatiei intre conditiile la limita inferioara a atmosferei la scara mare, cum ar fi temperatura la suprafata marii si domeniile acoperite de zapada, si climatul din zona de responsabilitate.

•

Predictia climatului Climatologul trebuie: •

Sa inteleaga predictabilitatea climatului si ce anume se poate prognoza; Sa inteleaga prognoza determinista si prognoza probabilistica.

•

Metode utilizate in Climatologul trebuie: monitoringul si • Aa aiba cunostinte asupra metodelor folosite in analiza climatului: predictia climatica -

•

Analiza seriilor temporale (medie glisanta, analiza spectrala, analiza tendintei, etc); - Analiza cu functii empirice ortogonale (EOF); - Analiza corelatiei, analiza corelatiei canonice (CCA); - Analiza descompunerii valorilor singulare (SVD), etc.; Sa aiba cunostinte asupra metodelor utilizate in predictia climatica: - Metode statistic-empirice: persistenta, metoda analogiei, metoda analog/antianalog, periodicitatea, regresia lineara multipla, CCA, analiza discriminatorie, normala climatica optima (OCN), etc.; - Metode dinamice: model de circulatie generala atmosferica, model de circulatie cuplat ocean-circulatia generala a atmosferei, model hibrid, predictia ansamblului; - Prognoze obiective: statistica iesirilor modelului (MOS), metoda prognozei perfecte (PPM), etc.

Verificarea prognozei Climatologul trebuie: (predictiei) • Sa fie avizat asupra scopurilor verificarii prognozei; • • • •

Sa aiba cunostinte asupra metodelor utilizate in verificarea prognozei; Prognoze categoriale deterministe: tabele de contingenta, tendinta, proportia reusitelor, scorul de calitate Heidke, etc.; Prognoze probabilistice: diagrama de incredere, scorul gradului de probabilitate (RP), scorul Brier, caracteristica de operare relativa (ROC), etc.; Prognozele de variabile continue: tendinta/inclinatia, corelarea anomaliilor, eroarea medie patratica, etc.

Datele folosite in Climatologul trebuie: monitorizarea si • Sa fie in tema cu caracteristicile datelor folosite; predictia climatica • Datele din observatile de la suprafata, datele din observatiile • • •

aerologice; Datele din observatiile oceanografice; Datele din observatiile satelitare; Datele analizate obiectiv, datele de reanaliza, datele din sistemele de asimilare.

Operatii de Climatologul trebuie: monitorizare a • Sa se familiarizeze cu procedurile de lucru pentru monitorizarea climatului: climatului 7

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

•

Sa cunoasca metodele de interpretare a datelor observate si analizate in mod corect, cu o intelegere a caracteristicilor si a rezolutiei spatio-temporale a acestor date si a metodelor de analiza folosite; Sa aiba in vedere importanta monitorizarii - nu numai a climatului din aria de responsabilitate, ci si a climatului la scara mare si a intregului sistem climatic; Sa aiba in vedere importanta investigarii cauzelor unor anomalii climatice si a acumularii de rezultate pentru referinte viitoare.

• •

Operatiuni de Climatologul trebuie: predictie climatica • Sa cunoasca procedurile de lucru din predictia climatica; •

Sa fie familiarizat cu metodele de interpretare corecta a datelor de prognoza, cu intelegerea atuurile si punctele slabe ale acestor date, cu posibilitatile (verificarea rezultatelor) metodelor de prognoza utilizate si cu scarile spatio-temporale pe care le reprezinta metoda; Sa aiba in vedere importanta acumularii rezultatelor verificarii datelor prognostice si a prognozelor emise.

•

Prevederea si Climatologul trebuie: explicarea • Sa foloseasca termenii adecvati, cum ar fi normal climatic, climatic neobisnuit, etc.; informatiei climatice •

In explicarea informatiei de monitorizare si predictie a climatului catre utilizatori, sa ia in considerare impactul major pe care climatul (vremea) il (o) are sau se asteapta sa aiba asupra societatii; Sa explice informatiile de monitorizare si predictie a climatului, limpede si fara ambiguitati; Sa foloseasca cunostinte adecvate de meteorologie si climatologie cand explica informatia privind monitorizarea si predictia a climatului catre utilizatori.

• •

7.3

OBSERVATII SI MASURATORI; INSTRUMENTE

de R.A.Pannet, Serviciul Meteorologic al Noii Zeelande Serviciile de Climatologul trebuie: monitorizare si • Sa fie avizat asupra impactului fluctuatiilor climatului (vremii) asupra societatii; predictie climatica • • •

Sa inteleaga valoarea informatiei privitoare la monitorizarea si predictia climatului; Sa fie in tema despre cum se foloseste informatia de monitorizare si predictie a climatului; Sa fie avizat asupra nevoilor societatii pentru servicii de monitorizare si predictie a climatului.

Introducere Seturile de date meteorologice pot fi folosite intr-o varietate de

aplicatii din prognoza vremii, climatologie, cercetare meteorologica si multe aplicatii in agricultura, industrie si comert. Pentru a asigura o calitate deosebita a datelor cat mai ieftin posibil pentru diverse domenii, cerintele sunt mari in ceea ce priveste proiectarea unor sisteme moderne de achizitie a datelor si a regimului de esantionare a datelor. Cat timp costul achizitiei de date reprezinta o parte importanta din bugetul total al SMN, exista o presiune continua pentru a asigura o eficienta maxima in utilizarea resurselor; si de a cauta cai de a reduce costurile, mentinand performantele cerute.

8

CAPITOLUL 7

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Pe masura ce procesul de achizitie devine automatizat, in vederea imbunatatirii calitatii datelor si a reducerii costurilor, exista o modificare in domeniul Observatiilor si Masuratorilor (O&M) a aptitudinilor de baza necesare a opera si mentine reteaua de observatii. Dezvoltarea se orienteaza dinspre concentrarea initiala asupra metodelor manuale si vizuale si a instrumentelor ‘mecanice’ individuale spre sisteme de senzori automati, la distanta, care angajeaza componente electronice cu sortarea si procesarea datelor controlata prin programe si microprocesori si cu distribuirea la utilizatori prin diferite tipuri de purtatori de telecomunicatii. In ceea ce priveste personalul specializat din ramura de Observatii si Masuratori, exista tendinta de a reduce numarul total de angajati, in timp ce personalul existent este ‘supra calificat’ pentru a putea lucra cu noile tehnologii. Personalul poate fi, de asemenea, policalificat astfel incat sa aiba competente intr-o gama larga de cerinte si sa poata fi utilizati mai flexibil pentru a satisface nevoile care apar. Aceasta practica conduce la cresterea satisfactiei profesionale. Lista de competente de mai jos este data in termenii responsabilitatilor functionale sau ai ‘domenilor cu rezultate-cheie’. In unele cazuri acestea vor fi domenii pentru un singur specialist, dar adesea competentele vor fi distribuite catre o ramura (mai multi indivizi) sau o echipa functionala va avea pregatirea complementara necesara. Urmatoarele aptitudini de baza si de varf, atitudini si practici adecvate pentru securitatea si sanatatea profesionala vor fi comune in ramura observatiilor si masuratorilor.

Competente de baza • • • •

•

Competente • avansate • • • • • •

Meteorologie generala; Stiinta de baza a masuratorilor; Sisteme de calitate; Constiinta sigurantei si a riscului; bazele practicii primului ajutor; Utilizarea aplicatiilor de programe pe calculatoarele personale: prelucrarea de texte, pagini de calcul, desen tehnic, scheme de fluxuri, utilizarea postei electronice si a Internetului, alte instrumente productive. Planificarea resurselor; Managementul proiectelor; Proiectarea electronica; Proiectarea de sisteme; Inginerie de software; Ingineria comunicatiilor; Ingineria etalonarilor.

Securitatea si • sanatatea muncii

Utilizarea corecta a imbracamintii de siguranta si a echipamentului de protectie; Gaze si vapori toxici (solventi, mercur); Chimicale corozive (chimicale caustice); Riscuri de socuri electrice; Greutati care cad; Sindromul de suprasolicitare ocupationala; Pregatire pentru acordarea primului ajutor in caz de raniri (pregatire atestata).

Managementul de • ramura

Stabilirea si gestionarea contractelor pentru datele de baza, incluzand: observatoarele aerologice; observatorii voluntari; navele voluntare; datele climatice; mesaje METAR si AMDAR;

• • • • • •

9

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Sarcini • • • • • •

• • • • • • • • •

Competente • • • • • • • • • • •

Managementul • retelei Cerinte •

• • • • •

Stabilirea de intelegeri la nivel de servicii cu alte sectii ale SMN pentru furnizarea de date de calitate si servicii de intretinere; Asigurarea achizitionarii unor sisteme pentru datele noi si avansate, care sa satisfaca la un cost eficient nevoile care decurg din nevoile SMN si a clientiilor sai; Mentinerea calitatii si veridicitatii optime a sirurilor de date meteorologice printr-un program eficient de intretinere preventiva si calibrare regulate; Pregatirea pentru monitorizarea operationala si raspunsul la erori si repararea la timp a echipamentului; Pregatirea participarii la programele de cooperare internationala, de ex. la programul de balize plutitoare; Pregatirea pentru asigurarea cu materiale de indrumare si pregatire privind procedurile de colectare a datelor pentru personal si contractanti si pentru urmarirea aderarii la proceduri; Sa actioneze ca un purtator de cuvant expert in toate subiectele generale ale retelei de achizitie a datelor; Asigurarea participarii in Comisia OMM pentru instrumente si metode de observatie (CIMO); Implementarea sistemelor de calitate conform cerintelor ISO 9000; Asigurarea resurselor materiale si financiare (pregatirea si urmarirea bugetului); Raportarea asupra calitatii si performantelor sistemului general de achizitie a datelor dupa cum se cere; Intretinerea, upgradarea si gestionarea optima a bunurilor; Recrutarea personalului cu capacitatile cerute; Asigurarea pregatirii tehnice pentru personal; Supervizarea evaluarilor personale ale angajatilor. Conducerea cadrelor si managementul personalului; Concentrare puternica pe satisfacerea cerintelor clientilor; Abilitati excelente de comunicare orala si scrisa; Cunoasterea cuprinzatoare a tuturor proceselor din SMN care depind de datele meteorologice; Stabilirea bugetelor si controlul cheltuielilor; Gestionarea bunurilor pentru sustinerea performantelor economice; Planificarea strategica; Abilitati de negociere; Cunoasterea programelor OMM, indeosebi a World Weather Watch; Planificarea sarcinilor pentru satisfacerea obiectivelor operationale; Lucrul sub presiune pentru a respecta termenele. Gestionarea programelor de observatii de suprafata si aerologice pentru a obtine retele optime, representative, eficiente ca si costuri; Gestionarea programului de observatii marine (nave si balize plutitoare) pentru a asigura o retea optima; Contributie la planificarea retelei; Inspectii in teren; Recrutarea si pregatirea contractantilor, observatorilor voluntari si navelor de observatie; Contractarea pentru amplasarea balizelor si prelucrarea datelor de la balize; Furnizarea instructiunilor de operare si a procedurilor standard catre contractori si observatori;

10

CAPITOLUL 7

• • • •

Competente • • • • •

Standarde de • observatie Cerinte • • • • •

Competente • •

• • •

Ingineria sistemelor • Cerinte • • • • • • •

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Asigurarea furnizarii consumabilelor pentru statie; Gestionarea distribuirii de date de la statiile de observatie la Biroul de Conducere cu calitatea ceruta, incluzand si punctualitatea; Pastrarea inregistrarilor statiei; Negocierea cu contractorii a programelor de observatii operationale. Intelegerea cerintelor in ceea ce priveste datele prognostice si climatologice; Cunostinte si experienta practica detaliate ale tuturor standardelor si tehnicilor de observatie; Abilitatea de a rezolva problemele; Diplomatie; abilitatea mentinerii unor legaturi bune cu alte agentii si membri ai publicului; Abilitati de negociere. Asigura calitatea datelor (incluzand punctualitatea si reprezentativitatea) supunandu-se cerintelor previzionistului si climatologului, si standardelor OMM pentru schimbul international; Dezvolta si mentine procedurile de calitate ISO 9000 pentru colectarea datelor; Mentine un program de inspectii si de expertize de calitate pentru contractanti si statii; Coordoneaza introducerea unor noi sisteme de colectare a datelor, tehnici si coduri si pregateste formarea adecvata pentru contractori si observatori; Supravegheaza si selecteaza locurile de efectuare a observatiilor; Urmareste performantele retelei si a contractorului; mentine si analizeaza statistica. Intelegerea cerintelor de date de prognoza si climatologice; Cunostinte practice detaliate si experienta privind toate standardele de observatie si tehnicile legate de contextul domeniului; Cunoastere a Reglementarilor OMM, practicilor de coduri OMM si a recomandarilor OMM Nr. 8 Ghid pentru Instrumente si Metode de Observatie; O cultura a calitatii bine dezvoltata; Aptitudini analitice bune in metodele statistice; capacitatea de a rezolva probleme. Oferirea de sfaturi asupra noilor posibilitati tehnice in achizitionarea de date meteorologice pentru noile surse de date, imbunatatirea performantei si reducerea costurilor de operare; Introducerea noilor sisteme de achizitie a datelor in utilizare operationala si dezvoltarea sistemelor existente; Gestionarea proiectelor de dezvoltare a sistemului; Dezvoltarea, in consultare cu utilizatorii, a rezumatelor cerintelor si a specificatiilor sistemului tehnic; Evaluarea optiunilor sistemului pentru satisfacerea nevoilor utilizatorului; Estimarea costurilor pentru proiecte si gestionarea bugetului de proiect; Documentarea proiectelor cu specificatii, schite ingineresti, documente de oferta si contract; Pregatirea si gestionarea achizitiilor tehnice si legatura cu furnizorii;

11

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

• • • • • • •

Competente • •

• • • • •

Aprovizionarea si • stocarea Cerinte • •

• • •

Competente • • •

• •

Cresterea/dezvoltarea echipamentelor si programelor de tehnologia informatiei conform cerintelor; Proiectarea pentru instalare; pregatirea pentru subcontractorilor, pentru ca acestia sa asigure mijloacele; Asigurarea pentru comunicarea datelor de la locatii indepartate; Coordonarea sistemului de comunicatii, formatelor de date si codurilor cu Sectia de Tehnologia Informatiei din SMN; Autorizarea si testarea noilor sisteme la specificatiile utilizatorului; Asigurarea cu manuale tehnice adecvate pentru operatii de intretinere; Asigurarea pregatirii pentru ‘transferul de tehnologie’ pentru calibrare, intretinere si operare. Intelegerea foarte buna a nevoilor utilizatorilor; Cunostinte tehnice la nivel ridicat asupra sistemelor moderne de achizitie a datelor; Cunostinte complete de stiinta a masurarii si de analiza a erorii; Capacitati de nivel inalt in proiectarea electronica; ingineria de software si integrare a sistemului; Abilitati excelente de comunicare tehnica orala si scrisa (incluzand ingineria documentatiei); Capacitatea de a sintetiza solutii adecvate; capacitati excelente de a rezolva probleme; Capacitatea de gestiona proiecte in timp scurt si cu tinte de cost. Asigurarea aprovizionarii ritmice, cu costuri eficiente cu consumabile meteorologice pentru statiile si navele voluntare si pentru cele cu contract; Mentinerea unei rezerve eficiente, garantate si sigure de articole consumabile si piese de schimb pentru intretinere; Urmarirea consumului stocurilor si procurarea in avans, si mentinerea inventarului aprovizionarii listei de stocuri, pentru a facilita operatia de achizitie la momentul oportun, eficient si sigur; Mentinerea unei baze de date a furnizorilor preferati si a specificatiilor de achizitie; Negocierea cu furnizori potentiali pentru cele mai bune conditii posibile privind articolele de inventar; Efectuarea bilanturilor de stocuri lunare si a expertizei de stocuri la sase luni, asa cum cere departamentul financiar al SMN. Familiarizare cu rolul echipamentelor si consumabilelor din practicile de observatii meteorologice; Capacitatea de a stabili si gestiona sisteme bune de control, achizitie si furnizare la timp catre utilizatori; Cunoasterea completa a practicilor comerciale pentru ofertarea si contractarea pentru furnizarea de bunuri, termeni de plata, rate de schimb international, asigurari, incarcare pentru transport, formalitati vamale, facturare, evaluare si depreciere, audit; Capacitatea de negociere pentru a obtine furnizari in termeni favorabili; Capacitatea de calcul pentru a opera si intretine baza de date pentru inventarierea stocurilor, situatia ordinelor de plata si a emiterea catre utilizatori.

12

CAPITOLUL 7

Managementul si • planificarea proiectelor Cerinte • • • • •

Competente • • • • • • •

Standarde • metrologice, etalonarea instrumentelor, • asigurarea calitatii Cerinte • • • •

•

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Gestionarea unor proiecte care implica resurse diverse, semnificative pentru stabilirea mijloacelor principale ale SMN pentru achizitionarea de date, de ex. statii aerologice, radar si de receptie satelitara; Sa aplice pentru aprobari de resurse si planificare; pentru autorizatii de constructie de la autoritatile locale si pentru concesionarea pamantului; Sa incheie contracte pentru furnizarea unor facilitati si a altor servicii; Colaborare stransa cu furnizorii de facilitati si cu contractorii de lucrari; Colaborare stransa si negociere cu proprietarii de pamant, cu alte agentii si cu autoritati locale, Colaborare stransa cu judecatori si consultanti de planificare. O apreciere tehnica excelenta a operatiilor de achizitie de date a SMN; O practica buna in utilizarea instrumentelor adecvate de planificare a proiectelor si programare, fundamentate pe calculator; Competenta in instructiuni detaliate scrise, in realizarea de schite ingineresti si in rapoarte de proiect; Capacitate de estimare a resurselor financiare si de lucru si de gestionare a bugetelor si resurselor de proiect pentru a indeplini scopurile definite; Cunostinte practice de descriere detaliata si de instalare sigura a facilitatilor: alimentare cu apa, canalizare, gaze, alimentare electrica, telecomunicatii (ambele prin fir si radio); Buna familiarizare cu legislatia nationala de gestiune a resurselor, legislatia contractelor, cu reglementarile de constructii si de altele; Capacitate buna de a rezolva probleme si abilitati de negociere. Gestionarea si intretinerea standardelor SMN si aderarea lor la standardele nationale si internationale, in acord cu sistemul de calitate ISO 9000; Gestionarea etalonarii instrumentelor dupa un program agreat in vederea mentinerii calitatii si pentru indeplinirea cerintelor operationale; Inregistrarea informatiilor despre procedurile de etalonare si existenta unui registru al etalonarilor; Furnizarea de sfaturi de specialitate si evaluarea senzorilor meteorologici; Antrenarea personalului tehnic in procedurile de etalonare; Asigurarea calitatii; - Intretinerea modelului de sistem de calitate ISO 9000 sau al altuia asemanator; - Pastrarea statisticilor si inregistrarilor inspectiilor si expertizelor; Analiza si trecerea in revista a performantei calitatii.

13

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Competente • • • • • • •

Domeniul ingineriei • instalarii si intretinerii Cerinte • • • • • • • • • •

Competente • • • • • • •

Cunostinte tehnice despre senzorii meteorologici, sistemele de masurare si cu standardele angajate in programul de achizitie al datelor din SMN si a nevoilor de date ale utilizatorilor; Buna cunoastere a Reglementarilor Tehnice OMM (OMM No. 49) si a Ghidului pentru Instrumente si Metode de Observatie (OMM No. 8); Cunoastere aprofundata a standardelor nationale si internationale de masuratori fizice care sunt relevante in meteorologie; Implicare in sistemul de calitate selectat si competenta in aplicarea acestuia la etalonarea instrumentelor; Buna intelegere practica a fizicii masuratorilor, interpretarii erorilor si a realizarii unor statistici corecte; Indemanare excelenta in reglarea si ajustarea echipamentului de etalonare (incluzand cele de control computerizat) si a senzorilor de etalonat; Competenta in domeniul sistemelor de baze de date pe calculator, pentru intretinerea inregistrarilor de etalonari si capacitatea de a intretine inregistrarile meticuloase ale etalonarilor si ale istoricului instrumentelor. Pregateste locul desfasurarii lucrarilor (socluri de beton, suporturi, canale pentru cabluri, structuri de protectie pentru echipamente); legaturi stranse cu subcontractantii; Organizeaza workshop-uri in domeniul instalarii instrumentelor si sistemelor; Efectueaza testari ale concesionarilor; Face planuri pentru intretinerea de rutina; Actioneaza asupra erorilor evidentiate in cadrul timpilor de raspuns si al prioritatiilor stabilite; Actioneaza ca serviciu de interventie pentru a raspunde efectiv la rapoartele eronate si la problemele utilizatorilor; Realizeaza intretinerea in atelier si pe teren a echipamentelor meteorologice electro-mecanice, electronice si optice, incluzand prevenirea coroziunii si curatarea; Pregateste planuri de teren si schite de echipament; Pregateste instructiuni de operare si intretinere, incluzand amendamente; Pastreaza inregistrarile privind echiparea instalatilor, modificarea, etalonarea si repararea; Mentine practici de teren si atelier sigure. O intelegere buna a modului in care datele meteorologice sunt utilizate in prelucrarile SMN; O cunoastere tehnica profunda a instrumentelor si sistemelor meteorologice electronice si electromecanice; O buna familiarizare cu proprietatile si prelucrarile materialelor de productie: beton, cherestea , metale feroase si neferoase, invelisuri de protectie; Demonstrarea capacitatii practice si a experientei in intretinerea electronica si/sau electro-mecanica atat de teren cat si de atelier; Capacitati bune de diagnoza si analiza, indeosebi atunci cand sprijinul este limitat; Capacitatea de a lucra efectiv atat ca membru in echipa cat si ca un conducator, impreuna cu alti specialisti in tehnica; Buna organizare si capacitate de planificare buna, cu atentie la detalii.

14

CAPITOLUL 7

7.4

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

TEHNOLOGIA DATELOR

INFORMATIEI

SI

PRELUCRAREA

de H.J. Koppert, Serviciul vremii german, Germania Sarcinile care se realizeaza in cadrul departamentelor de tehnologia informatiei (IT) din SMN difera astazi putin fata de cele de la o institutie de cercetare stiintifica. Se pot gasi diferente semnificative in domeniul telecomunicatiilor internationale si in ingineria de software, in masura in care software-ul de implementat si intretinut este foarte specific meteorologiei. Principalele competente de serviciu din departamentul IT cer aptitudini si cunostinte din cateva domenii (vezi cele sase subsectiuni de mai jos) Pentru toate aceste domenii, este necesar un set de aptitudini IT de baza, inclusiv: • Recunoasterea componentelor hardware si software de baza; • Intelegerea functiilor de baza ale sistemelor de operare cum ar fi fisiere si directoare, meniuri si suprafete de lucru pe calculator si retele; • Experienta in aplicatii de prelucrare/editare; si • Utilizarea e-mailului si Internetului. Specificatiile detaliate de cunostinte si experienta din aceasta prezentare reflecta lumea IT de azi (august 1999). Cunostintele de baza descrise mai jos pot sa nu fie la indemana unei singure persoane; de aceea un sub-set adecvat trebuie sa fie disponibil unei echipe a SMN.

Operarea sistemelor Caracteristic SMN-urilor este bazarea pe calculatoare, intr-o retea informatice principala/server. Modelele de prognoza numerica se ruleaza pe

supercalculatoare vectoriale sau masive- paralele. Post-prelucrarea se face pe servere puternice. Unele SMN-uri lucreaza cu Modele pe arie limitata (LAM), pe statii de lucru puternice.

Un operator de sistem informatic trebuie: • Sa urmareasca performantele sistemelor de tehnologia informatiei; • Sa urmareasca starea lucrarilor care se ruleaza pe aceste sisteme; • Sa foloseasca un program de gestiune pentru a urmari toate serverele si clientii din sistemul de tehnologia informatiei din SMN; • Sa investigheze orice pare a fi neobisnuit; • Sa actioneze in mod adecvat in caz de eroare; • Sa porneasca, reporneasca sau sa inchida aplicatiile; • Sa porneasca si sa inchida calculatoarele. Operatorul face aceasta cu/prin: • Experienta in lucrul cu mijloacele Sistemului Operator; • Cunoasterea mijloacelor de intretinere a sistemului; • Competenta in lucrul cu pachete specifice de sisteme programabile ( de ex. SMS de la Centrul European de Prognoza Meteorologica pe Durata Medie – ECMWF); • Experienta in sistemele de operare UNIX/ Windows NT; • Sistemul de comenzi, instrumente si aplicatii; • Programare Shell (UNIX).

Administrarea bazei SMN-urile trebuie sa stocheze cantitati mari de date de observatie, de date si prelucrate si sub forma de grila. Aceste date sunt pastrate in baze de programarea date relationale comerciale.

15

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Un administrator asociat bazei de date: • Este responsabil pentru stocarea si recuperarea datelor SMN; • Dezvolta si implementeaza interfete pentru utilizatori catre baza de date; • Gestioneaza salvari si recuperari in baza de date; • Este capabil sa configureze, sa instaleze, sa acordeze si sa ruleze SQL a bazei de date; • Este capabil sa dezvolte si sa implementeze datele modelului impreuna cu utilizatorii interni si externi. Administratorul face aceasta folosind: • Cunoasterea profunda a tuturor problemelor administrarii bazei de date in scopul de a reusi sa: - Stabileasca mecanisme pentru salvare si recuperare folosind setul de instrumente ale furnizorilor bazei de date; - Calibreze, optimizeze pentru performanta (in special pentru datele modelelor de prognoza numerica) si sa monitorizeze baza de date; - Valideze utilizatorii; - Implementeze spatii si indici de tabele; • Cunoasterea codurilor pentru date meteorologice (codurile OMM GRIB sa BUFR, uneori rapoartele GTS, daca rapoartele originale GTS sunt stocate); • Experienta cu modelarea datelor relationale si/sau orientate spre obiect (“OO”) –date de la o statie, date-imagine sau date numerice-, folosind instrumente comerciale cum ar fi modelatorul relatiei dintre entitati; • Experienta in programarea interfetelor de utilizator cu SQL, PLSQL, JAVA (interfete Web), SQL, C. C++ incastrate si FORTRAN (care interfateaza cu codul de legatura).

Operarea in retea SMN sunt puternic dependente de fluxul de date si informatii din

reteaua proprie. Arhitectura actuala client-server separa datele de aplicatia clientului.

Un specialist in retea trebuie sa: • Analizeze cerintele nevoilor retelei SMN, pentru a fi sigur ca satisface nevoile de transmitere a datelor la timp si in siguranta; • Construiasca reteaua locala (Local Area Network) si reteaua extinsa (Wide Area Network) ale SMN, in acord cu evaluarea sa in ceea ce priveste nevoile SMN; • Lege sistemele IT (de ex. supercalculatoare, statii de lucru, Xterminale, PC-uri, imprimante, etc.) folosind cabluri, fibre optice, dispozitive de rutare, hub-uri si modemuri; • Utilizeze si sa evalueze tehnologia disponibila, ca de exemplu Fast and Gigabit Ethernet (standard pentru echipamente, protocol si cablarea unei retele locale), FDDI, HIPPI, ATM, DSL; • Protejeze reteaua inpotriva accesului nedorit prin instalarea de unor firewalls si servere intermediare proxi; • Urmareasca performantele retelei cu instrumente adecvate de gestionare a retelei; • Aiba initiativa in a rezolva problemele retelei. Specialistul in retea trebuie sa aiba: • Cunostinte aprofundate despre: - Protocoale de linie, ca de ex. X.25, PPP, HDLC, Frame Relay si ATM; - Protocolului de retea TCP/IP si aplicatiile bazate pe TCP/IP; - Protocoale de rulare, ca de ex. OSPF, BGP,RIP,EIGRP;

16

CAPITOLUL 7

• • • • •

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Capacitatea de a configura si instala hub-uri, switch-uri si routere (configurarea este mai mult centralizata); Cunostinte in configurarea programelor de securitate si in implementarea politicii de securitate a SMN pentru firewall-uri; Cunoasterea sistemelor de gestiune a retelei bazate pe SNMP; Experienta in realizarea unor analize de tip proactiv a performantei, de exemplu, cu sistemele de sondaj Ramon si cu analizatori de retea; Experienta in optimizarea performantelor retelelor locale LAN la comutarea nivel 2/nivel 3.

Telecomunicatiile SMN-urile evoluate functioneza ca parti ale Telecomunicatiilor meteorologice Meteorologice Internationale echipate cu sisteme speciale de internationale tehnologia informatiei (retele de minicalculatoare, in asteptare gata de lucru sau tolerante la erori) Pe aceste sisteme ruleaza un program de comutare a mesajelor.

Personalul responsabil pentru telecomunicatiile internationale de la SMN sau pentru Centrele Regionale de Telecomunicatii (RTH) trebuie sa aiba: •

•

•

•

Cunostinte cuprinzatoare asupra aplicatiilor soft pentru Sistemele de Comutare a Sistemelor (MSS) aflate in uz, - Pentru instalarea si actualizarea programelor de aplicatii pentru Sistemul de Comutare a Mesajelor; - Pentru configurarea si alocarea parametrilor pentru conexiunile internationale cu care lucreaza; - Pentru configurarea conexiunilor interne de la si catre centrul de calcul; - Pentru instalarea si actualizarea listelor de distribuire a mesajelor; - Pentru definirea anvergurii operatiunilor de diseminare si monitorizare. Cunostinte despre configuratiile de echipamente de calcul in uz, incluzand sistemul de operare (de ex. UNIX): - Proceduri de instalare; - Urmarirea functionarii componentelor pentru a elimina erorile; - Verificarea adecvarii starii sistemului la sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca; - Operatii de salvare; - Imbunatatiri de nivel. Cunostinte despre: - Retea si protocoale de comunicatie in uz, de ex. X.25 si TCP/IP; - Schimburi de date prin Internet; - Parametri care trebuie setati pentru fiecare conexiune, in coordonare cu instalatiile aflate la distanta; Cunostinte despre: - Codurile folosite pentru informatia meteorologica din mesaje; - Practicile comune din activitatea de schimb international de date; - Reglementarile OMM care dau cadrul organizatoric pentru desfasurarea schimbului international de mesaje meteorologice; - Structura generala a Sistemului Global de Transmisiuni.

17

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Proiectarea si intretinerea sistemului operativ/aplicatii

Serviciile Nationale de Meteorologie si Hidrologie au de implementat si intretinut o varietate de echipamente si programe de tehnologia informatiei, incluzand super-calculatoare care ruleaza sub sistem de operare UNIX, servere cu performante ridicate si statii de lucru meteorologice, ruland de asemenea sub UNIX si PC-uri ruland sub sistem Windows. Un programator de analiza/operare a sistemului trebuie sa: • Evalueze, implementeze si actualizeze programele sistemului de operare si toate programele conexe, cum ar fi compilatoarele si bibliotecile; • Integreze toate echipamentele sistemelor de calculatoare, precum unitatile centrale de prelucrare, componentele grafice, memoria, discurile si echipamentele periferice; • Testeze si implementeze programe de aplicatii, precum: editori, pachete de vizualizare, biblioteci matematice si fizice, programe de operare asupra imaginilor, procesoare de texte si programe de calcul pentru date numerice; • Distribuie programe prin reteaua SMN; • Furnizeze sprijin tehnic utilizatorilor; • Ruleze programele de gestiune a datelor. Operatorul sistemelor informatice trebuie sa aiba: • Cunostinte profunde despre sistemele de operare UNIX si/sau Windows NT, in special in domeniile: - Setarea si configurarea statiilor de lucru si/sau a PC intr-un mediu de retea; - Administrarea / inregistrarea utilizatorilor; - Gestionarea sistemelor de fisiere (de ex.: crearea sistemelor de fisiere, partitionarea discurilor, crearea si gestionarea volumelor logice de disc, gestionarea spatiului de schimb [swap], monitorizarea performantei si a utilizarii sistemului de fisiere); • Experienta in gestionarea, impreuna cu specialistii in retele, a mediilor de calcul distribuite. El trebuie sa fie capabil sa configureze clientii/serverele pentru NIS, DNS, NFS sau DCE/DFS ; • Competenta in utilizarea instrumentelor adecvate ale distribuitorilor de echipamente si programe; • Experienta in setarea imprimantelor, echipamentelor terminale si altor periferice; • Competenta in programarea shell (UNIX) si Pearl; • Experienta in instalarea si actualizarea programelor de aplicatii; • Experienta in adaptarea si implementarea programelor de gestiune a sistemului, precum Tivoli, HP Open View si CA Unicenter; • Experienta in integrarea NT si UNIX, de ex. prin utilizarea: - Samba pentru intretinerea fisierelor; - Serverelor de terminale; • Experienta in lucrul cu sistemele de gasire si solutionare a problemelor sistemului.

Inginerie de Cele mai multe programe de aplicatii meteorologice sunt foarte programare specifice. Un inginer programator trebuie sa aiba cunostinte profunde de meteorologie si coduri meteorologice.

Un programator efectueaza urmatoarele: • Elaboreaza specificatiile de programare impreuna cu utilizatorii; • Determina platforma de calcul, limbajul de programare, resursele de retea si toate interfetele necesare pentru aplicatiile de programare care vor fi utilizate; 18

CAPITOLUL 7

• • •

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Codifica, compileaza si testeaza programele; Codifica / decodifica seturile de date meteorologice (GRIB, BUFR, rapoarte GTS); intretine softurile la nivelul programului.

Sunt indispensabile urmatoarele capacitati IT: • Cunoasterea modificarilor care survin in cursul ciclului de viata a programelor informatice; • Experienta in analiza si proiectarea structurata si/sau orientate spre obiect (OO), in functie de strategia SMN; • Cunostinte de programare in FORTRAN 90, C++ si JAVA pentru noi softuri de programe; • Cunoasterea FORTRAN 77 si C pentru intretinerea codurilor din trecut; • Capacitatea de a face programare grafica si cunostinte de baza de X, OpenGL, Direct X si JAVA; • Cunostinte de construire a interfetelor cu utilizatorii, cu Motif, Tcl/TK, Visual C++ si JAVA; • Experienta in lucrul cu programe care conecteaza clientii cu baza de date (Cobra, DCCOM) pentru proiecte complexe pe platforme multiple si cu limbaje de programare multiple; • Experienta in programarea HTML, CGI, JavaScript, pentru a crea si intretine pagini Web; • Cunostinte in UNIX/Windows NT, raportate la platforma tinta; • Cunostinte (pentru unele aplicatii) de: - Date de Prognoza Numerica a Vremii (structura de griduri si parametri ai modelului); - Rapoarte GTS cum ar fi: FM 12, FM 13, FM 15, FM 16, FM 18, FM 32, FM 33, FM 35, FM 36, FM 41 si FM 42; • Cunoasterea codurilor OMM BUFR si GRIB.

7.5

AGROMETEOROLOGIE

de H.P. Das, Departamentul Meteorologic din India Dezvoltarea • prognozelor de vreme pentru agricultura, produse • pentru utilizatori Cerinte de • competente •

Dezvoltarea unor tehnici potrivite pentru predictii corecte ale elementelor de vreme care afecteaza operatiunile si planificarea la ferme; Dezvoltarea unor prognoze de vreme speciale pentru agricultura, pentru a fi folosite in problemele agricole legate de vreme, asociate cu culturile dintr-o anumita locatie; Interpretarea corecta a datelor curente si de prognoza si identificarea celor mai relevante date pentru orice situatie data; Crearea de produse realiste care nu sunt in contradictie cu indrumarea de referinta si cu date relevante.

Capacitati si Sa stie ce produse de indrumare sunt disponibile si unde pot fi gasite, cunostiinte; cerinte de ex.: •

•

• •

Sa obtina date agrometeorologice relevante, cum ar fi: temperatura minima si maxima, vantul, umezeala, temperatura solului, umezeala solului si alte elemente, daca sunt cerute; Sa colecteze informatii detaliate asupra tipurilor de culturi, fenologia culturilor, data de aparitie a diferitelor fenofaze de evolutie a culturii, asupra practicilor de cultura, tipurilor de sol si alte informatii; Sa colecteze date de vreme si climatice pentru a determina strategiile, tacticile si programele logistice de monitorizare si control al bolilor de cultura si al insectelor daunatoare; Sa obtina punctele limita (limite minime si maxime) si nivelul optim al parametrilor agrometeorologici de referinta pentru 19

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

• •

cresterea potentiala si dezvoltarea culturilor sezoniere; Sa obtina elementele de vreme normala si date asupra probabilitatiilor de producere a precipitatiilor, inclusiv probabilitatile conditionate; Sa colecteze observatiile biometeorologice asupra sanatatii si maladiilor animalelor.

Sa fie avizat si sa foloseasca adecvat informatiile disponibile relevante in pregatirea produselor de la utilizator. Sa stie urmatoarele: • Sa dezvolte tehnici pentru prognoza temperaturilor maxime si minime, vantului, umiditatii, pentru roua si acoperirea cerului, incluzand nebulozitatea si stralucirea soarelui; • Sa calculeze un indice de seceta folositor pentru a evalua deficitele si anomaliile prelungite in ceea ce priveste umezeala solului, care conduc la delimitarea unor zone de dezastre potentiale; • Sa dezvolte metode pentru prognoza temperaturii si umiditatii solului; • Sa calculeze evapotranspiratia potentiala (PET) prin metoda Penman modificata; • Sa calculeze cerintele de apa ale culturilor din PET si valorile coeficientilor culturilor agricole; • Sa calculeze un index de umiditate a culturilor agricole, util pentru a masura starea de uscaciune sau de umezeala care afecteaza culturile in sezonul cald; • Sa determine conditiile de vreme favorabile pentru tratamentul culturilor; • Sa determine rata de crestere zilnica, pentru a afla relatia lineara intre cresterea plantei si temperatura; • Sa identifice factorii de vreme responsabili pentru dezvoltarea daunatorilor si bolilor pentru culturi si animale. Sa aiba competenta de a pregati prognoze speciale de vreme / fenologice pentru agricultura, sa fie in stare: • Sa prognozeze datele de semanat, stagiile de dezvoltare ale plantei si productia agricola; • Sa realizeze prognoze fenologice pentru inceputul infloririi copacilor fructiferi; datele de coacere a fructelor; • Sa prognozeze temperatura solului pe durata perioadei de semanat, pentru a evita semanarea sau plantarea in conditii nefavorabile ale solului, care pot de altfel sa stanjeneasca germinarea/rasarirea corecta a semintelor; • Sa prognozeze conditiile favorabile pentru recoltarea majoritatii culturilor si pentru operatiunile post-recoltare, cum ar fi tratamentele; • Sa determine temperatura minima a solului la adancimea nodului arabil si temperatura critica de inghet a plantelor, pentru a prevedea inghetul culturii; • Sa prognozeze datele de inghet si dezghet ale solului; • Sa prognozeze conditiile termice cele mai probabile pe parcursul sezonului de crestere a plantelor iubitoare de caldura; • Sa dezvolte metode de prognoza a conditiilor extra-iernare si sa estimeze extinderea suprafetelor afectate de inghet; • Sa prevada durata de umezeala a frunzelor, cand se dezvolta si se raspandesc cel mai mult daunatorii plantelor, in conditii de vegetatie umeda; • Sa evalueze situatia locala a lacustelor, asigurand prognoze cu o anticipatie de pana la sase saptamani asupra migratiei si inmultirii lor; emitand avertizari pe o baza ad hoc; • Sa pregateasca prognoza temperaturii minime si maxime pentru 20

CAPITOLUL 7

• • • • • • •

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

transportul productiei agricole de-a lungul rutelor de transport; Sa evalueze conditiile de iarna si de vara pentru cresterea vitelor; Sa evalueze favorabilitatea conditiilor de vreme pentru pascutul, tunsul si reproducerea oilor; Sa prognozeze conditiile nefavorabile de vreme si riscurile legate de pascutul speciilor pentru carne; Sa prognozeze conditiile de vreme favorabile pentru productia de pasari de curte; Sa evalueze in ce mod sanatatea, dezvoltarea si calitatea pestelui este afectata de poluarea apei; Sa prevada pericolul de incendii de padure pe baza controlului umezelii combustibilului lemnos, cu deosebire pe durata operatiunilor de exploatare a lemnului; Sa determine nivelul scazut de portanta a vantului si factori de stabilitate pentru operatiunile agricole desfasurate din avion.

Sa aiba competenta de a pregati buletine de vreme pentru fermieri: • Sa pregateasca calendarele culturilor agricole, care sa contina diverse cerinte de avertizare a agricultorilor si istoricul vietii si datele medii ale epocilor importante pentru cresterea culturii; • Sa conexeze prognoze regionale de vreme pe durata urmatoarelor 48 de ore cu orice avertizare speciala de vreme, cu o perspectiva pentru urmatoarele doua zile; • Bazat pe cele de mai sus, sa pregateasca aparitia unui buletin de vreme pentru fermieri care sa indice inceputul si intreruperea ploii, intensitatea probabila a ploii si durata si aparitia fenomenelor de vreme nefavorabila. Determinarea prioritatilor in situatiile cand este propusa o distributie de informatii continand indrumari speciale, adica: • Sa poata sa determine prioritatile unui material de iesire; • Sa poata sa lucreze sub stress, cu incalcarea minima a normelor de munca; • Sa ceara sfaturi adecvate de la colegii cu experienta in domenii de specialitate; • Sa reactioneze prin imbunatatiri ale buletinelor la interventiile utilizatorilor. Sa dobandeasca capacitatile necesare pentru a lucra independent, adica: • Sa caute sa obtina indrumari de la colegi cand este cazul; • Sa solicite sfaturi de la colegi, pentru a-si imbunatati tehnica de prognoza; • Sa doreasca sa incerce noi tehnici sugerate de colegi. Sa fie capabil sa foloseasca tehnologia informatiei si sa lucreze cu orice echipament care nu reprezinta o rutina, de ex.: • Sa poata sa repare erorile minore din sistemul IT, pe baza instructiunilor personalului local; • Sa cunoasca procedura corecta de raportare catre superiori a erorilor din echipamentul IT si sa informeze atunci cand un astfel de echipament nu trebuie atins; • Sa poata sa foloseasca echipamentul IT.

Dezvoltarea unui • Serviciu de Conseliere Agrometeorologica • (AAS) • Cerinte de

Dezvoltarea de prognoze operationale utile ale unor parametri meteorologici importanti pentru activitatile curente ale fermierilor; Utilizarea informatiei asupra starii si fazei culturii si a cerintelor de vreme pentru o crestere sanatoasa; Interpretarea obiectiva a vremii predominante si a prognozei 21

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

competente • • •

sale in termenii efectelor sale asupra cresterii culturii si a lucrarilor agricole; Realizarea unor consultari regulate intre previzionisti si oamenii de stiinta din agricultura; Utilizarea unei proceduri standard pentru evaluarea eficientei recomandarilor emise; Structurarea buletinelor AAS in conformitate cu indrumarea si informatia relevante mentionate mai sus.

Capacitati si Stie ce materiale de indrumare sunt disponibile si unde pot fi ele cunostinte; cerinte gasite. •

• • • • • • • •

Colecteaza prompt date meteorologice relevante cum ar fi: temperaturile minima si maxima, vantul, umiditatea, nebulozitatea si, daca se cer, si alte elemente relevante; Colecteaza de la autoritatile relevante informatii de rutina asupra tipurilor de culturi, extensia si fitofazele lor pentru suprafata considerata; Colecteaza informatii detaliate asupra tipului de sol, topografiei, climatului, practicilor de cultura, etc.; Colecteaza ultimele informatii asupra suprafetelor vulnerabile agricol, cum ar fi suprafetele cu tendinta de inundare/seceta; Determina datele de aparitie a principalelor faze de dezvoltare a culturii, fiecare dintre ele avand cerinte climatice diferite; Colecteaza temperaturile cele mai importante si pe cele optime pentru fazele fenologice majore ale culturii; Identifica parametrii de mediu cei mai probabili pentru a asigura indicatii timpurii asupra oricarei abateri semnificative legate de aparitia unor daunatori sau boli; Determina conditiile agrometeorologice favorabile pentru aparitia unor insecte sau paraziti care transmit boli la animale; Este capabil sa preia orice material specific de indrumare viitor, cerut imediat, dar nu in mod obisnuit.

Sa aiba competenta de a dezvolta/edita produsele de prognoza cerute pentru buletinele AAS; sa stie: • Sa poata edita prognoze de vreme de scurta durata pentru precipitatii, viteza vantului, temperatura minima si maxima, umiditate, nebulozitate si roua; • Sa poata realiza si edita prognoze de medie durata (3 - 10 zile) de precipitatii care sa poata fi folosite in programarea lucrarilor agricole; • Sa fie capabil sa utilizeze prognoze de vreme de lunga durata, pentru a indruma potentialii utilizatori asupra naturii incerte din estimarile lunare si sezoniere; • Sa dezvolte modele de prognoza utile pentru productia aferenta unei culturi, pentru o cultura si o suprafata anume; • Sa fie in stare sa indice prin mijloacele analizei probabilistice riscul procentual de vreme nefavorabila; • Sa poata emite avertizari meteorologice asupra aparitiei inghetului, a conditiilor care favorizeaza pericolul de incendii de padure sau a oricarui fenomen care ar putea afecta activitatiile agricole (de ex. vant tare, ploaie puternica, valuri de caldura/frig, etc.); • Sa poata dezvolta modele adecvate pentru a pre-avertiza inceputul, raspandirea si severitatea daunatorilor si maladiilor, care depind in cea mai mare parte de vreme. Sa fie in tema si sa utilizeze in mod adecvat informatia relevanta disponibila in realizarea buletinelor de recomandari. Sa interpreteze judicios produsele de prognoza, adica: • Sa incorporeze intrarile prognozelor de scurta, medie si lunga 22

CAPITOLUL 7

• • • • • • •

• • • • • •

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

durata in buletinele AAS; Sa demonstreze capacitatea de a aprecia si utiliza modelele de prognoza a recoltei aferente unei culturi si productiei; Sa calculeze indicele de ariditate pentru a monitoriza conditiile de seceta; Sa calculeze bilantul umezelii din sol pentru a gasi perioadele de deficit al apei sau surplus de apa pe durata perioadei de crestere si sa planifice programul de irigatii; Sa evalueze perioadele optime pentru semanat care au impact decisiv asupra cantitatii si calitatii recoltei; Sa fie avizat asupra modului in care semanatul si aratul sunt mult influentate atat de pamant ca si de umezeala solului si temperatura solului; Sa determine perioada optima de recoltat; Sa se asigure ca produsele de prognoza si informatiile cu caracter agricol vor fi folosite impreuna de oamenii de stiinta din agricultura si de agrometeorologi pentru a pregati indrumarea pentru interpretari explicite catre utilizatori; Sa se asigure ca fertilizatorii si produsele de protectie a plantelor (ca pesticidele si insecticidele) nu sunt folosite in perioade de ploaie, vant puternic si temperaturi ridicate; Sa determine valori critice de temperatura, precipitatii si viteza a vantului, pentru aplicarea de produse chimice in agricultura; Sa fie in tema cu efectele temperaturii asupra culturii adica pagubele produse de frig, de inghet si cu rezistenta la inghet; Sa poata monitoriza evolutia daunatorilor si bolilor care sunt adesea legate de inceputul unor anumite faze fenologice ale plantelor; Sa stie ca parazitii animalelor sunt adaptati la deshidratare, astfel ca variabilele de temperatura sunt adesea mai importante decat variabilele de umezeala; Sa stie ca factorii cheie pentru utilizarea eficienta a serviciilor agrometeorologice sunt accesibilitatea, prezentarea si relevanta.

Analiza hartilor imprimate cu referinte caracteristice pentru prezentare cand sunt folosite pentru consfatuiri si pentru utilizatori finali, adica: • Sa poata analiza in detaliu toate hartile imprimate cerute in cadrul buletinelor AAS; • Sa argumenteze convingator pentru toate caracteristicile analizate; • Sa pastreze continuitatea si standardul hartilor analizate. Asigurarea diseminarii la timp a indrumarilor catre fermieri, adica: • Sa poata disemina indrumari rapid si eficient folosind tehnici ca: videotextul, faxul si teletextul sau prin folosirea metodelor conventionale cum ar fi: serviciul postal, presa, radioul, telefonul, etc.; • Sa poata dezvolta mecanisme care sa permita pregatirea utilizatorilor finali, sa identifice cerintele utilizatorilor si sa coordoneze difuzarea informatiei; • Sa poata dezvolta mijloace adecvate pentru a obtine reactii de la fermierii cu initiativa, lucratorii de consultanta si de la administratia agricola de la nivelul “radacinii-ierbii”. Evaluarea aspectelor socio-economice ale serviciului de consultanta, adica: • Sa poata realiza o evaluare economica a indrumarilor agrometeorologice pentru fermieri si pentru tara ca un intreg, incluzand diferitele zone agroeconomice si agroclimatice; • Sa poata informa administratorii asupra productiei/insuficientei 23

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

•

probabile si sa ofere sfaturi in domeniile politice cum ar fi importul/exportul; Sa poata evalua critic plusurile si minusurile activitatii desfasurate si sa identifice domeniile unde exista cerinte de informatie suplimentara.

Raspunsul rapid in timpul asimilarii de date si a instructiunilor de incadrare, adica: • Discuta cu grupul despre intrebari posibile in timpul formularii buletinelor; • Identifica nepotrivirile/inexactitatile inainte de diseminare; • Stie unde se gasesc cele mai recente date, daca sunt necesare; • Poate sa dea sfaturi prin note concise.

Sistem de informatii • bazate pe calculator pentru aplicatii operationale • Cerinte de competenta

Standardizarea sistemului de colectare a datelor si de diseminare a informatiei; pentru certintele utilizatorilor prin incorporarea noilor inovatii tehnologice; Utilizarea judicioasa a bazelor de date agrometeorologice pentru consultanta si alte decizii operationale.

Capacitati si Sa fie capabil in domeniul aplicatiilor operationale cu date cunostiinte; cerinte agrometeorologice, adica: • • • • •

Sa poata asigura documentatia intr-un format usor de utilizat disponibil in versiune de minicalculator; Sa capete experienta ceruta pentru a tria datele pentru a formula cea mai buna decizie de management mai curand decat cea stabilita pentru asteptarea medie; Sa poata disemina in timp util deciziile recomandate centrelor comunitatilor de fermieri, folosind toate canalele disponibile, de la telefon - la calculatoarele personale intr-o retea agricola; Sa poata introduce tehnologie electronica noua, sub forma de “ buletine tablou” care ofera noi mijloace de transfer a datelor si informatiei relevante; Sa poata prezenta datele clar si simplu, astfel ca utilizatorul sa poata intelege sensul informatiei care trebuie sa fie relevanta si adecvata pentru cerintele specifice ale utilizatorului.

Dobandirea capacitatii pentru verificarea controlului de calitate al datelor meteorologice, fenologice si agricole pentru scopuri operationale, adica: • Sa evalueze frecventa datelor lipsa sau eronate si sa corecteze aceste valori urmand ghiduri standard; • Sa determine valori extreme critice pe baza asteptarilor climatologice si sa verifice critic valorile ce cad in afara limitelor determinate; • Sa pregateasca formatul datelor pentru uz operational; • Sa adopte un standard recunoscut international pentru a stabili un cod util pentru tipuri de cultura specifice in toate tarile, asa dupa cum tipurile de date difera adesea de la regiune la regiune. Incorporarea datelor/imaginilor satelitare ale senzorilor de la distanta in bazele de date agrometeorologice pentru uz operational. Pentru aceasta, agrometeorologul trebuie: • Sa cunoasca avantajele si limitarile utilizarii informatiei si imaginilor satelitare in scopuri operationale; • Sa poata face o estimare corecta a precipitatiilor, umezelii solului, suprafetei de cultura, conditiilor de vegetatie, resurselor de apa si migratiei lacustelor in desert, precum si analiza folosirii solului din date satelitare si aeriene; 24

CAPITOLUL 7

• •

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Sa poata calcula indexul normalizat de diferentiere a vegetatiei (NDVI) si a altor indici legati de vegetatie, pentru evaluarea fenologiei culturii deasupra unor suprafete intinse; Sa poata dezvolta un sistem de informatii geografice (GIS), care permite afisarea produselor grafice care sunt usor de interpretat.

7.8

METEOROLOGIE DE MEDIU

de B. Angle, Canada, Serviciul de mediu atmosferic Meteorologia, ca stiinta are aplicatii largi in afara traditionalei prognoze a vremii. Exista o cerere in crestere pentru expertiza stiintifica si informatii privind starea atmosferei, problemele atmosferei si interrelatiile cu sanatatea si securitatea umana, economia si ecosistemele naturale. Factorii politici, cercetatorii, alte niveluri ale guvernarii, institutii si organizatii nationale si internationale, academii, reeprezentanti ai industriei, mediei, organizatiilor internationale de mediu non-guvernamentale, si cetateni cer informatii stiintifice riguroase si servicii de avertizare relevante. In cele ce urmeaza se ofera o introducere asupra cunostintelor cerute unui meteorolog care se ocupa calitatea aerului.

Intelegerea rolului SMN-urilor in abordarea problemelor de mediu

Sectiunea se refera la rolul si relatiile SMN cu alte departamente guvernamentale si alte jurisdictii (de ex. multilaterale, bilaterale, nationale, provinciale, municipale) in dezvoltarea de politici, observatii sistematice si servicii legate de problemele de mediu, astfel incat serviciile de mediu sa fie dezvoltate, implementate si extinse. Cel care beneficiaza de pregatire realizeaza aceasta dovedind cunostinte asupra: • Mandatului, misiunii si politicii cerintelor de dezvoltare si prioritatilor referitorare la atmosfera si problemele de mediu asociate SMN si la previziuni asupra mediului; • Organizarii, responsabilitatilor, programelor si aranjamentelor de lucru cu alte departamente, agentii, academii si cu sectorul privat, relevante pentru problematica atmosferica, serviciile de mediu si cercetarea aplicata; • Planificarii, dezvoltarii, organizarii si conducerii programelor stiintifice pentru problemele atmosferice cheie (calitatea aerului, variabilitatea si schimbarea climatica, smogul, subtierea ozonului stratosferic, radiatia ultravioleta, etc.); • Legislatiei relevante, reglementarilor, intelegerilor si protocoalelor bilaterale si internationale, in scopul de a intelege bazele pentru obiectivele si obligatiile de lucru si pentru a indruma decidentii si partenerii; • Organizarii, responsabilitatilor, programelor si aranjamentelor de lucru privind activitati stiintifice relevante care au loc in organizatii de mediu guvernamentale si nonguvernamentale, cu deosebire din statele de la frontiera precum si programele de mediu OMM si ale Natiunilor Unite, pentru a colabora cu toate aceste agentii in activitati cu prioritate si interes mutual si a se mentine bine informat cu ultimele dezvoltari si programe stiintifice. Aptitudinile si cunostintele legate de aceasta sectiune sunt: • Explicarea rolului guvernului, a organizatiilor si institutiilor nationale si internationale; • Listarea legislatiei si a reglementarilor relevante legate de problemele in discutie; • Explicarea mandatului SMN si a relatiilor sale cu alti parteneri si 25

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

• •

decidenti; Localizarea surselor de informatie asupra problemelor si stiintelor mediului (de ex. reviste, biblioteci virtuale si institutii); Descrierea problemelor de baza, cu dezvoltarea starii actuale, extensia problemei si politicile legate de: - Depunerile acide; - Subtierea stratului de ozon stratosferic; - Impactul schimbarii climatice su strategiile de adaptare; - Calitatea aerului (smogul) si particulele materiale; - Depunerile de mercur.

Intelegerea Competente de serviciu, cunostiinte si aptitudini cerute: se stiintelor de mediu examineaza in detaliu fundamentele stiintelor mediului; sunt si a aplicatiilor lor intelese sursele de date, stiinta si aplicatiile ei si se utilizeaza in pregatirea produselor si serviciilor de mediu.

Cel pregatit realizeaza aceasta demonstrand o cunoastere a: • Teoriilor, principiilor si aplicatiilor in meteorologie, climatologie, fizica, matematica, modelare numerica, chimie si geografie fizica necesare pentru a indeplini programul stiintei atmosferei in cauza; • Problemelor atmosferice majore (de ex. calitatea aerului, schimbarea si variabilitatea climatica, smogul, subtierea ozonului stratosferic si emisiile acide), incluzand cauzele lor, caracterizarea, interactia, sanatatea, efectele socio-economice si de mediu natural; • Teoriilor statistico/matematice si metodelor cerute pentru a selecta masuratorile adecvate si tehnicile analitice; • Instrumentatiei, retelelor de observatii, principiilor de colectare a datelor si de gestiune a datelor si a practicilor folosite pentru a dezvolta produse si servicii; • Continuturilor si metodelor de acces la bazele de date nationale, cum ar fi arhivele climatologice, bazele de date de supraveghere a poluarii aerului si a altor colectii de date care au legatura; • Surselor internationale de date si a informatiilor asupra problemelor de mediu, aducerea lor, limitarile, drepturile de proprietate intelectuala sau de protectie de copyright aplicabile suplimentar; • Operarii si programarii calculatoarelor, a limbajelor de programare si a programelor specifice utilizate pentru analiza statistica, gestiunea bazelor de date si pentru vizualizarea/prezentarea datelor si informatiilor. Abilitatiile si cunostiintele legate de aceasta sectiune, cer capacitatea de a: descrie sistemele de observatie, tehnicile de masurare, accesibilitatea datelor si a retelelor de masuratori legate de monitorizarea poluarii, UV-B, ozonului, hidrometriei sau altor retele; • Explica ciclul transportului poluantilor aerului si conditiile meteorologice care controleaza dispersia poluantilor; • Distinge intre scarile locale, regionale si globale ale transportul poluantilor; • Explica in ce fel afecteaza dispersia urmatorii factori atmosferici: - Directia, viteza si caracteristica vantului; - Stabilitatea atmosferica (inaltimea de amestec, coeficientul de ventilatie); - Turbulenta; - Vremea; - Efectele locale (turbulenta, terenul, briza marina, de vale, cel urban, etc.). • Explica descrierea dispersiei pentru gazele cu portanta neutra, 26

CAPITOLUL 7

•

• •

• • • •

•

Asigurarea de servicii, distribuirea de consultatii si informatii stiintifice

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

gazele grele si particulele materiale; Evalua si descrie chimismul atmosferic important pentru transportul si transformarile din atmosfera (de ex. greutatea moleculara, legile gazelor, unitatile de concentratie si conceptul de timp de rezidenta); Descrie efectele norilor si ale vremii asupra transformarilor chimice din atmosfera; Descrie transformarile chimice troposferice de baza si procesele de transport de la sursa la departare: - Sursele naturale fata de cele naturale; - Depunerea acida; - Nox/VOC/ozonul; - Gazelle cu efect de sera; Distinge intre procesele productiei de baza produse la nivel jos fata de ozonul stratosferic, incluzand rolul CFC-ilor si al altor substante care distrug ozonul; Descrie cauzele, distributia si concentratia ozonului in stratul limita si in stratosfera si distrugerea sau dispersia lui; Descrie modelarea pe calculator a dispersiei poluantului pe lunga durata la scale regionale si locale si limitarile ei; Face diagnoza situatiei meteorologice la diferite scari, pentru a estima dispersia poluantilor aerieni si examineaza amanuntit toate sursele de date, incluzand: - Analizarea corecta a hartilor in acord cu practicile standard; - Evaluarea iesirii modelului legata de dispersia atmosferica si transport; - Examinarea imaginile satelitare, imaginile radar si date sferice cu o apreciere asupra limitarilor si posibilelor erori din date; - Utilizarea tefigramelor si hodografelor ca ajutor pentru prognoza, utilizarea corecta de constructii adecvate (de ex. temperatura maxima, structura norului, indici de stabilitate etc.); Interpretarea corecta a datelor curente si de prognoza si identificarea celor mai relevante date pentru o situatie data, adica: - Demonstrarea unor cunostinte acceptabile de geografie, climatologie si despre caracteristicile vremii; si - Aplicarea tehnici pentru prognoza locala.

Cerinta de competenta profesional: asigurarea de servicii, prin distribuirea de consultatii si informatii stiintifice asupra problemelor atmosferice pertinente pentru problemele de mediu cheie catre directorii departamentali, realizatorii de politici, cercetatori, alte categorii, din guvern, academii, organizatii de mediu nonguvernamentale, industrie si catre public - in general. Cel pregatit realizeaza asta prin demonstrarea cunostiintelor legate de: • Proiectarea si dezvoltarea anticipata a serviciilor si produselor de mediu; • Metode, tehnici si practici utilizate pentru a determina cerintele utilizatorului pentru servicii de mediu, produse si investigatii uniformizate; • Tehnici, metode si practici pentru participarea in interviuri cu radioul, cu televiziunea, cu reporterii de la ziare pentru a prezenta si proteja informatiile din stiintele atmosferei, sa explice baza stiintifica in cadrul problemelor de mediu atmosferic si sa evite situatii stanjenitoare; • Tehnici pentru distribuirea eficienta a mesajelor in timpul interviurilor cu media, pentru prezentarea informatiilor 27

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

• •

•

complexe intr-o maniera plina de sens, fara situatii stanjenitoare sau lipsite de consistenta; Tehnici, metode si practici pentru raporturi stiintifice scrise, in scopul prezentarii clare si concise a informatiei la o varietate de decidenti; Obtinerea de consultatii stiintifice din partea expertilor si de informatii asupra problemelor atmosferice catre media, catre public- in general general si catre alti receptori nespecialisti folosind telefonul, articolele scrise, prezentarile orale- toate la niveluri adecvate de intelegere – in scopul de a imbunatati cunostintele publicului si gradul de avizare asupra problemelor mediului atmosferic, cum ar fi variabilitatea si schimbarea climatica, si smogul; Consideratii relevante asupra politicilor, practicilor si punctelor de vedere ale diferitelor organizatii media, surselor din presa si a reporterilor lor de mediu.

Capacitatile si cunostiintele legate de aceasta sectiune implica abilitatea de a: • Utiliza metode, tehnici si practici adecvate pentru a determina cerintele utilizatorului pentru servicii, produse si investigatii standardizate; • Colationa, interpreta, sintetiza si pregati rapoarte de publicat si de a face prezentari orale asupra starii cunoasterii problemelor aerului si a impactului problemelor aerului; • Utiliza capacitatile analitice si de rezolvare a problemei pentru a evalua cerinta de a dezvolta solutii in mod independent sau in colaborare cu alti investigatori stiintifici; • Demonstra abilitati eficiente de comunicare pentru a transmite informatii stiintifice complexe si consultatii intr-o maniera care sa optimizeze intelegerea: - Lua in considerare nevoile si sensibilitatile clientului (politici, jurisdictii, ramificatii economice) a situatiilor, avertizarilor sau analizelor stiintifice asupra acestor probleme; - Poseda abilitati de scriere eficiente pentru a face rapoarte, articole si lucrari in publicatii de mediu si pentru reviste cu referenti; - Poseda abilitati de a vorbi eficient in public si a face prezentari in vederea diseminarii informatiilor stintifice la ateliere de lucru, conferinte si intruniri stiintifice; - Poseda capacitatea de a rezuma problemele atmosferei intr-o maniera coerenta relevanta pentru acele probleme si la nivelul de intelegere al auditoriului; - Capteaza atentia publicului si vorbeste in termeni accesebili publicului larg, in vederea transmiterii informatiilor; - Ofera consultatii verbale la telefon sau personal- clientilor sau echipelor de interventie de urgenta; - Scrie prognoze intr-un stil adecvat audioriului; - Face o predare eficienta a schimbului, facand referinta la toti factorii relevanti; • Intelege si realizeaza proceduri adecvate, adica: - Produce si disemineaza informatii conforme cu standarde si proceduri adecvate; - Descrie procedurile de reactie la urgente de mediu; - Este capabil sa foloseasca sistemele IT pentru a pregati si disemina informatia; - Obtine aprobari necesare de la membrii seniori ai echipei sau conducerii; - Stabileste prioritatile unor sarcini adecvate, in special in situatii de urgenta sau de schimbari rapide, pentru a se incadra in termen; 28

CAPITOLUL 7

•

Executa alte indatoriri conexe

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Evalueaza capacitatea si cunostiintele personale ale utilizatorului cand raspunde la intrebari, adica: - Este politicos si utilizeaza tactul si judecatile corecte cand are de-a face cu clienti sau media sau in consultatiile cu alti specialisti; - Este pregatit sa faca fata sesizarilor si plangerilor; - Cauta sfaturi de la colegii cu mai multa experienta; se asigura ca intrebarile sunt directionate catre purtatorul de cuvant, daca a fost identificat vreunul.

Aceasta sectiune are legatura cu indatoriri ca de exemplu: participarea in comitete, grupuri de lucru; operarea si asigurarea intretinerii de prima linie a echipamentului; si contributia la pastrarea unui mediu de lucru pozitiv. Cel pregatit atinge aceasta prin demonstrarea cunostintelor in ceea ce priveste: • Principiile de operare, intretinere si ingrijire a calculatoarelor personale, imprimantelor, perifericelor cum ar fi echipamentele de stocare folosite pentru softul de specialitate de dezvoltare si intretinere a bazelor de date atmosferice, analizarea, sintetizarea si prezentarea datelor si a informatiei stiintifice asociate, comunicarea si primirea informatiei; • Intretinerea si ingrijirea echipamentelor de teren cum ar fi monitoarele si analizoarele in timp real ale ozonului si particulelor, echipamentele de transfer spre exterior a datelor si a aparatelor de masura a ultravioletului; • Procedurile si intretinerea (de ex. proceduri de salvare) a bazelor de date atmosferice din observatii pe calculator si a datelor de analiza rezultate; • Rolurile, responsabilitatile operatiilor din cadrul serviciului pentru a facilita si eficientiza programul de lucru si a promova echipa de lucru; • Evaluarea de mediu si trecerea in revista a procesului (Environment Assesment and Review Process EARP); • Dezvoltarea propunerilor de cercetare aplicata; • Materiale de risc la locul de munca, hartuiala, siguranta si sanatate si alte politici care guverneaza mediul de lucru. Abilitatile si cunostintele legate de aceasta sectiune trebuie sa asigure capacitatea de a: • Participa la planificarea, proiectarea, organizarea, coordonarea, implementarea si evaluarea serviciilor si produselor de mediu si dezvoltarea lor; • Conduce studii de cercetare aplicata si investigatii care ar putea include programe de masuratori in teren, cu: - Aplicarea teoriilor si principiilor de management al proiectului; - Demonstrarea de capacitati eficiente de planificare si organizare pentru a elabora proiecte de cercetare aplicata, asigura ca activitatiile sa se desfasoare conform programarii, si sa gestioneze resursele proiectului; - Ia in considerare constrangerile impuse de resurse si solutionarea lor; • Intreprinde analize folosind proceduri si tehnici matematico / statistice si stiintifice, interpreta rezultatele, pregati si publica articole, rapoarte si lucrari cu referenti, face prezentari orale la ateliere de lucru si conferinte asupra descoperirilor cercetarii aplicate pentru uzul altor cercetatori si pentru a sustine dezvoltarea sau revizuirea politicii guvernului si organizatiilor de mediu, planificarea si luarea de decizii; 29

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

•

•

•

Proiecta si implementa site-urile Web pe Internet si intranet pentru distribuirea serviciilor de legate de mediul atmosferic, a informatiei stiintifice legata de atmosfera, pentru personalul din serviciu, pentru comunitatile stiintifice, pentru organizatiile partenere si pentru public in general; Folosi sistemele IT astfel incat sa poata sa efectueaze rutinele de intretinere pentru utilizator si sa intervina rapid la defectiunile unor astfel de sisteme; - Sa inteleaga si sa realizeze sarcini de comunicatii, conform procedurii din cadrul serviciului; - Sa faca intretinerea primara (de ex. schimbarea hartiei si cartuselor imprimantelor, fotocopiatoarelor) si orice alte intretineri de rutina, conform procedurilor de serviciu existente, raportarea erorilor; Intretine relatii interpersonale pozitive: - Demonstreaza dorinta de a lucra ca membru in echipa, este politicos, plin de respect fata de colegii, superiorii si clientii si e la curent cu problemele de mediu; - Stabileste si mentine legatura cu personalul stiintific al altor organizatii de mediu federale, provinciale, universitare si internationale; - Mentine infatisarea standard in contact cu superiorii si clientii; - Acorda atentie reala politicilor de sansa egala, hartuielii, sigurantei si sanatatii ocupationale si a altor politici care guverneaza mediul de munca; - Accepta critica constructiva; - Participa fara retineri la analiza randamentului muncii sau a proceselor de productie, pentru a imbunatati eficienta; - Participa la programe de asigurare a informarii publice cum ar fi turneele, prezentarile la scoli.

7.9

METEOROLOGIE SATELITARA

De Jeff Wilson: Australia, Biroul de Meteorologie; Anthony Mostek: USA, Serviciul Meteorologic National; si Vilma Castro: RMTC, Costa Rica Fundamentarea Editia a patra preliminara a publicatiei OMM Nr 258 a fost revazuta

ca parte a agendei celei de a treia intalniri a Grupului de Experti CBS OPAG IOS pentru Imbunatatirea Utilizari si Produselor Sistemelor Satelitare care s-a tinut intre 3 si 7 iulie in Lannion, Franta. Revizia a acoperit schimbarea in filozofia educationala a OMM Nr 258 si continutul legat de utilizarea datelor derivate si produsele de la sateliti. In legatura cu cmpetentele cerute, discutate in sectiunea 2.2 a publicatiei, revizia a identificat doua domenii principale a activitatiilor satelitare: (a) Utilizarea imaginilor si produselor satelitare in randul personalului din ramurile profesioniste pentru analizele si prognoza de vreme si monitoringul si predictia climatica si in diferite aplicatii meteorologice si in domeniile serviciilor publice; (b) Utilizarea imaginilor si datelor satelitare de personalul lucrand in domeniile teledetectiei satelitare fie ca specialist in Ramura Meteorologiei Satelitare (SMB), fie intr-un domeniu ca: cercetare si dezvoltare, tehnologia sistemelor informatice si a prelucrarii datelor sau in observatii si masuratori. Cum s-a discutat in capitolul 2.2 (Pregatire pentru competente profesionale) exista cateva domenii de capacitati care seregasesc in 30

CAPITOLUL 7

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

mai multe ramuri operationale ale activitatii din orice SMN. Un astfel de domeniu de capacitaqtieste cel al Meteorologiei Satelitare cat timp datele si produsele satelitaresunt utile intr-o serie intreaga de aplicatii meteorologice – de la prognoza pentru foarte scurta durata la monitorizarea climatului, de la masurarea temperaturii la suprafata marii la descrierea vanturilor la niveluri superioare, etc. Datele de sateliti se primesc intr-o varieate de formate (APT, WEFAX, HRPT, SVISSR iar in viitor LRIT si HRIT) si pot fi obtinute direct de la satelit, prin GTS, sau prin alte retele cum ar fi Internet. Personalul din cele mai multe ramuri descris in Figura 2.2 se asteapta sa aiba competente de baza in interpretarea de rutina si in utilizarea imaginilor si produselor satelitare care sunt folosite ca parte a activitatii lor zilnice. Cateva dintre aceste competente sunt amintite explicit in descrierile fiecarei din ramurile principale din capitolul 2 si reiterate in mod adecvat in sectiunile precedente ale acestui capitol. O lista consolicata a competentelor in meteorologie satelitara pentru personalul care lucreaza in domenii precum prognoza vremii, aplicatii in aviatie si marina sunt incluse aici pentru completitudine (vezi subsectiunile de mai jos). Dupa cum utilizarea datelor si produselor meteorologice satelitare in cadrul SMN devin tot mai mult cantitative, adica se utilizeaza in predictia numerica a vremii si schemele de analiza si in alte domenii de aplicatii mai mult decat imaginile singure, un numar redus de personal a inceput sa se specializeze in meteorologie satelitara. Ultima subsectiune reprezinta primul pas in adaugarea ramuri meteorologiei sateliare la listarea ramurilor principale de activitate ale SMN, pentru a reflecta utilizarea mult mai specializata a datelor si produselor satelitare.Grupurile de meteorologie satelitara existente in SUA sunt folosite ca baza pentru cateva dintre activitatiile prezentate mai jos. In unele SMN-uri, functiile ramuri meteorologiei satelitare pot fi raspandite printre alte ramuri, ca de exemplu: • Receptionarea datelor de sateliti poate fi considerata in cadrul ramurii de masuratori si observatii; • Calibrarea si navigatia se obisnuiesc in cadrul prognozei numerice a vremii; • Arhivarea de date, in cadrul ramurii pentru tehnologia informatiei si prelucrarii datelor; • Dezvoltarea de noi tehnici sau implementarea de tehnici din alte institutii in cadrul ramurii de cercetare si dezvoltare, etc.

Cerintele de competente de baza in meteorologia satelitara

Acest paragraf sublineaza setul sugerat de competente de baza (aptitudini de baza) cerute personalului care lucreaza in prognoza vremii si in domeniile de aplicatii, in urmarirea lor de a utiliza eficient datele si produsele satelitare dupa cum se descrie mai jos: (a) Este capabil sa identifice caracteristicile si utilizarile tipice ale diferitelor canale, atat separat cat si in combinatie, disponibilie de la satelitii meteorologici si relevanta pentru diferite domenii de aplicatii meteorologice; (b) Este capabil sa identifice tipurile de produse disponibile de la satelitii meteorologici si utilizarea lor in diferitev domenii de aplicatii meteorologice; (c) Poate folosi corect produsele satelitare sa idenifice trasaturi speciale in domenii cu relevanta: • Ceata, norii de gheata, nori calzi de apa, nori de apa supraracita, gheata marina, inundatii, strat de zapada, etc.; • Praf, cenuse si alti aerosoli din atmosfera; 31

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

• • • (a)

(b)

(c) (d)

(h)

Eruptii vulcanice; Incendii; Fenomene sinoptice cum ar fi fronturi reci, curenti jet, furtuni tropicale, etc.; Este capabil sa explice cum pot fi folosite diferitele canale si produse pentru a identifica tipurile si cantitatiile de nori, gruparile si sistemele noroase; si poate sa le asocieze cu fenomene de scale diferite si cu climatologia regiunii; Poate sa integreze datele satelitare cu alte date meteorologice pentru a produce diagnoze si sa evalueze prognozele ghidarii prognozelor de vreme numerice pentru diferite domenii de aplicatii. Poate sa identifice procesele atmosferice care sunt relevante pentru scale diferite si care sunt descoperite in imaginile satelitare; Poate sa opereze imagini si produse satelitare numerice sa creeze noi produse sau sa le schimbe formatul (proiectia, dezvoltarea) pentru a permite utilizarea mai usoara; Este capabil sa utilizeze statia de lucru pentru previzionist (sau pentru analize meteorologice) pentru ca sa: • Sa opereze secvente de imaginii (cicluri); • Sa suprapuna observatii meteorologice si produse; • Sa identifice caracteristici geografice in imagini; • Sa opereze dezvoltarea culorilor; • Sa masoare temperaturile suprafetei si varfurilor norilor; • Sa estimeze inaltimea varfului norului; • Sa calculeze distantele; • Sa masoare viteza de deplasare a unei caracteristici; • Sa masoare latitudinea si longitudinea unei caracteristici; • Sa masoare viteza vantului la diferite niveluri urmarind miscarea norilor; • Sa afiseze informatiile de sondaj; • Sa estimeze intensutatea si extensia precipitatiilor; Sa poata descrie diferentele intre geostationar (GEO), orbite ale pamantului joase (LEO) si alte orbite si sa descrie relevanta lor pentru diferite domenii de aplicatii.

Un tehnician meteorolog va fi in tema cu subiectele (a), (b), (d) si (f) dar nu se va cere sa fie foarte competent in ele.

Ramura de Misiunea ramurii meteorologiei satelitare este de a asista alte ramuri meteorologie ale SMN cu toate activitatiile asociate cu observatiile si produsele satelitara (SMB) satelitare. In plus in ramura meteorologiei satelitare interactioneaza

cu ramurile de meteorologie satelitara din alte SMN-uri, Centrele regionale de pregatire meteorologica si pregatirea in laboratoare virtuale pentru meteorologie satelitara.

Misiunea si Personalul ramurii de meteorologie spatiala vor sprijinii cu activitatile dezvoltarea si transferul de noi produse si tehnici fundamentate principale satelitar catre alte ramuri ale SMN. Aceste activitati pot include

cateva sau toate cele ce urmeaza: • Operarea echipamentului folosit pentru transferul / preluarea / etalonarea / navigarea/ arhivarea datelor si produselor satelitare; • Trecerea in revista a noilor produse de la satelitii GEO si LEO; • Creerea de produse si afisari derivate de la sateliti utile pentru prognozarea vremii (adica produse multispectrale precum ceata / stratus, reflectivitate, umezeala la nivel jos, temperatura suprafetei, albedoul, etc.); • Crearea / implementarea algoritmilor pentru estimarea miscarilor atmosferice si inaltimile lor prin transportul norilor si deplasarea vaporilor de apa in secvente de imagini satelitare; 32

CAPITOLUL 7

• • •

• • • • • • • • •

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Implementarea procedurilor de a monitoriza si valida calibrarea radiantelor masurate; Dezvoltarea si mentinerea sistemelor operationale pentru a asigura navigarea corecta (geolocatia) datelor satelitare; Crearea / implementarea algoritmilor pentru deducerea proprietatiilor radiative si ale norilor (cantitate, inaltime, faza termodinamica, dimensiunea particulei, adancimea optica si emisivitatea); Crearea / implementarea algoritmilor pentru sondaje de temperaturi derivate si umezeli din masuratori de radianta satelitara; Implementarea de noi algoritmi operationali; Optimizarea utilizarii informatiilor provenind de la sateliti asupra masei si miscarii in sistemele de asimilare a datelor si in predictia numerica a vremii; Crearea de produse satelitare pentru monitorizarea in timp real a incendilor, fumului, aerosolilor, prafului, gazelor rare si altele si pentru studiile de schimbari climatice; Intreprinderea de studii climatologice fundamentate satelitar pentru a imbunatati progozele si informatia pentru public; Dezvoltarea si implementarea sistemelor de calitate si performanta a monitorizarii a sistemelor si datelor satelitare; Dezvoltarea si intretinerea sistemelor de arhivare, selectare si metadate pentru a asigura accesul eficient al utilizatorilor la datele si produsele satelitare speciale pentu cercetare; Pregatirea pesronalului SMN in noile mijloace satelitare; si Colaborarea cu comunitatea internationala de utilizatori pentru a imbunatatii utilizarea observatiilor satelitare.

Cerinte de Functiile meteorologiei satelitare vor implica patru grupe de capacitati evoluate personal: • • •

•

Managementul si planificarea programului general; Operarea acoperind receptionarea si transmiterea de date; Tehnologia informatiei pentru prelucrarea datelor si dezvoltarea si intretinerea sistemelor de programe; Oameni de stiinta pentru aplicatii satelitare care sa acopere cerintele de cercetare si de implementare operationala.

Capacitatile care se indica pentru fiecare dintre aceste domenii de personal sunt subliniate mai jos. Dupa cum sa indicat deja mai inainte, exista multe domenii de incrucisare intre aceste grupuri de personal legate de actualele cerinte si sarcini care defera de la SMN la SMN.

Managementul si • planificarea •

Operarea •

• •

Sa fie in tema cu capacitatiile generatiilor actuale si viitoare de sateliti GEO si LEO si cu aplicatiile lor potentiale in cadrul SMN si serviciile lor pentru comunitatiile largi; Sa treaca in revista si sa stabileasca noile proceduri pentru utilizarea produselor satelitare in cadrul ramurilor din SMN cu scopul specific de a furniza servicii imbunatatite; Interpretarea informatiilor privitoare la satelitii de vreme si instrumente, cum ar fi canalele de radiatie si spectrale; caracteristici ale datelor: rezolutie, raportul zgomot / semnal, etc.; caracteristici orbitale; perspectiva satelitiilor; Sa aplice, cand este cazul, informatiile de mai sus la cerintele curente; Sa opereze, in mod adecvat, echipamentul cerut pentru transferul / preluarea / calibrarea / navigatia / arhivarea datelor si produselor satelitare.

33

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

Tehnologia • informatiei • • • •

•

Oameni de stiinta • pentru aplicatii satelitare •

•

• • •

• • • • • •

Sa explice prelucrarile pentru generarea, controlul calitatii produselor provenind de la sateliti geostationari si cu orbite terestre joase; Sa monitorizeze si sa modifice prelucrarile pentru afisarea datelor si produselor satelitare atat singure cat si in combinatie cu altte produse (afisari integrate); Sa ajute cu integrarea si transferul de date a noilor observatii si produse satelitare catre alte ramuri de activitate; Cand este cazul ajuta cu utilizarea observatiilor si produselor satelitare in sistemele de asimilare a datelor si de prognoza numerica a vremii; Sublineaza teoria, si ajuta cu, implementarea algoritmilor de prelucrare a datelor satelitare pentru din care deriva proprietatiile norilor, vantul norilor, sandajele de temperatura si umezeala, caracteristicile suprafetei terestre si oceanice, etc.; Explica procesele pentru arhivarea si accesul in arhiva a datelor satelitare controlate calitativ si a produselor derivate din satelitii GEO si LEO. Sa fie la curent si sa poata utiliza produse de la sateliti GEO si LEO; Sa aplice fizica radiatiei la interpretarea produselor obtinute din datele satelitare:legile lui Plank, Stefan Bolzmann, Wien, Beer; proprietatiile radiative ale suprafetei, proprietatiile radiative ale atmosferei; Interpretarea informatiei privind satelitii meteorologici si instrumentele, cum ar fi canalele de radiatie si spectrale; caracteristicile datelor: rezolutia, raportul zgomot/semnal, etc.; caracteristicile orbitale; si perspectiva satelitilor si sa o aplice la cerintele curewnte cand este cazul; Sa explice procesele de generare, control a calitatii si imbunatatire a produselor derivate de la satelitii GEO si LEO; Sa urmareasca si sa modifice procesele de afisaj a datelor si produselor satelitare atat singure cat si in combinatie cu alte produse (afisaje integrate); Explica teoria, si ajuta cu, implementarea algoritmilor de prelucrare a datelor satelitare pentru din care deriva proprietatiile norilor, vantul norilor, sandajele de temperatura si umezeala, caracteristicile suprafetei terestre si oceanice, etc.; cand este cazul ajuta cu utilizarea observatiilor si produselor satelitare in sistemele de asimilare a datelor si de prognoza numerica a vremii; interpreteaza observatiile si produsele satelitare pentru a ajuta cu aplicatii specializate cum ar fi incendiile de vreme, vulcanii, dispersii accidentalr de materiale si vremea in spatiu; Ajuta studiile climatologice fundamentate satelitar prin incorporarea de obsrvatii si produse noi si arhivate; Ajuta cu integrarea si transferul de date a noilor observatii si produse satelitare catre alte ramuri de activitate; Ajuta la prepararea si asista cu pregatirea de materiale privitoare la sateliti; Interactioneaza cu Centrele de pregatire in meteorologie satelitara si cu Laboratoarele virtuale pentru meteorologie satelitara cu grupuri si organizatii asociate meteorologiei satelitare.

Se anticipeaza ca activitatiile Ramurii de meteorologie satelitara vor continua sa se extinda pe masura ce accesul la datele satelitare de la platformele GEO si LEO va creste pe tot globul. Numarul de platforme de ambele tipuri este de asemenea in crestere, precum si numarul si tipurile de instrumente de pe acesti sateliti. Personalul 34

CAPITOLUL 7

EXEMPLE DE CERINTE ALE UNUI JOB COMPETENT

Ramuri meteorologiei spatiale va fi vital pentru utilizarea crescanda si eficienta a observatiilor si produselor satelitare in operatiile SMNurilor.

35