Ghid de practica

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CATEDRA PSIHOLOGIE GENERALĂ

GHID DE PRACTICĂ DE INIŢIERE ÎN PSIHOLOGIE

Autor:

Chişinău 2011

2

Cuprins Catedra Psihologie GENERALĂ.............................................................................................................1 GHID DE PRACTICĂ DE INIŢIERE ÎN PSIHOLOGIE.......................................................................1 PROBA REY - VERBAL..............................................................................................................19

3

Capitolul I. Introducere. Organizarea practicii. Sarcinile. Conţinutul. Introducere Procesul de pregătire profesională a viitorului specialist psiholog, presupune obţinerea cunoştinţelor teoretice, pe de o parte şi a abilităţilor practice pe de altă parte. În acest context practica psihologică constituie o verigă importantă a procesului de pregătire profesională a psihologului şcolar, de dezvoltare a personalităţii lui, de formare a concepţiei lui psihologice, de aprofundare a intereselor profesionale, de conştientizare a necesităţii studierii profunde şi sistematice a personalităţii copilului, de aplicare a cunoştinţelor în raport cu individualitatea copiilor, părinţilor şi specificul grupului lor de apartenenţă şi de vîrstă. Practica psihologică se consideră a fi o formă multidimensională de activitate profesională, aceasta reieşind din activitatea complexă a serviciului psihologic din şcoală, îndeplinind funcţii instructive, diagnostice, consiliere dar şi terapeutice, profilactice. Pregătirea psihologică profesională presupune actualizarea şi aplicarea cunoştinţelor teoretice, obţinerea abilităţilor necesare viitorului specialist prin utilizarea metodelor variate de psihodiagnoză, analiză şi organizare a rezultatelor în studierea personalităţii elevilor,

formulare de concluzii şi

recomandări obţinute în urma testărilor. De asemeni exersarea cunoştinţelor teoretice se exprimă şi prin identificarea şi formularea necesităţilor, problemelor psihologice la anumiţi elevi de vîrstă diferită, planificarea, organizarea şi desfăurarea activităţilor cu scop de corecţie, profilactic

şi

terapeutic şi nu în ultimul rînd utilizarea diferitor forme, metode, pentru conducerea procesului educativ-instructiv. Îndeplinind funcţiile instructive, dezvoltative, diagnostice, terapeutice, practica psihologică constituie o verigă esenţială în formarea profesională a studenţilor. Organizarea practicii Pentru desfăşurarea practicii studenţii sunt repartizaţi în şcolile şi liceiele oraşului Chişinău. Desfăşurarea practicii studenţeşti se începe cu o şedinţă introductivă, în cadrul căreia studenţii fac cunoştinţă cu cordonatorul practicii, cu liceele unde urmează să facă practica (individual) şi cu sarcinile documentate ce urmează să le realizeze şi să le prezinte la sfîrşit de practică. La prima întîlnire cu psihologul şcolar din cadrul liceului repartizat, studenţii iau cunoştinţă cu necesităţile, regulamentul instituţiei date de învăţîmînt, cerinţele şi sarcinile pe care le soluţionează psihologul, diriginţii. De asemeni se face familiarizarea psihologului cu necesităţile şi cerinţele studenţilor, aceştea din urmă fiind repartizaţi pe clase. La sfîrşitul practicii se fac totalurile, fiecare student prezintă darea de seamă despre activitatea realizată prin prezentarea raportului pentru practică (portofoliu).

4

Este necesară şi aprecierea în formă scrisă descriptivă dar şi prin notă pentru fiecare elev, din partea psihologului şcolar. Această caractersitică poate fi individuală pentru fiecare student în parte, dar poate fi şi colectivă, obligatoriu nota fiecărui student să fie precizată. Sarcinile şi conţinutul practicii psihologice. Scopul general al practicii se referă la cunoaşterea, exersarea, formarea de competenţe şi capacităţi, psihodiagnostice, metodologice, terapeutice, consultative, psihoprofilactice,

ca direcţii

principale de activitate a psihologului şcolar, cu elevi din diferite cicluri şcolare: primar, gimnazial şi liceal. Obiectivele practicii psihologice. Pe parcursul practicii studenţilor li se propun spre realizare următoarele obiective generale : -

De aprofundare, fixare şi conservare a cunoştinţelor teoretice obţinute pe parcursul anilor de studiu.

-

De familiarizare cu activitatea psihologului şcolar şi deontologia profesională a acestuia.

-

De exersare, evaluative:

perfecţionare a deprinderilor în

realizarea

activităţilor diagnostico-

observaţia, convorbirea, metoda biografică, analiza produselor activităţii,

testul, atît individual cît şi la nivel de grup. -

De a forma deprinderi de organizare şi ordonare a informaţiei obţinute din cadrul practicii în documentaţia practicii.

-

De elaborare, oraganizare şi desfăşurare a activităţilor psihoprofilactice.

Obiective operaţionale: -

De familiarizare cu condiţiile şi regulamentul intern al liceului unde studentul fost repartizat.

-

De informare cu activitatea psihologului şcolar,

necesităţile şi aşteptările acestuia în

raport cu activitatea studenţilor. -

Familiarizarea psihologului cu necesităţile şi obligaţiile curiculare a studenţilor în cadrul practicii (atît în cadrul practicii de iniţiere cît şi în cadrul practicii pedagogice.

-

De a studia particularităţile şi structura intereselor şcolare şi extraşcolare ale elevilor pe diferite categorii de vîrstă: primar, gimnazial şi liceal.

-

De a studia particularităţile dezvoltării psiho-sociale şi necesităţile elevilor în raport cu semenii, învăţătorii, aspecte legate de socializare şi integrare, eventuale comportamente de risc ş.a. 5

-

De a exersa şi dezvolta abilităţi în realizarea observaţiei ca metodă primară de cercetare, atăt în plan colectiv cît şi în plan individual.

-

Selectarea metodicelor de diagnoză, evaluare a elevilor din cadrul unui grup de elevi, în baza factorului de vîrstă, preferinţelor elevilor, dar şi a scopului studentului practicant

-

De a forma deprinderi de aplicare a metodelor diagnostice individuale şi de grup .

-

De exersare formare şi perfecţionare a deprinderilor de a face diferite tipuri de evaluări: prin teste şi prin diferite metode de cercetare: asupra manifestărilor proceselor psihice a elevilor în procesul instructiv, asupra particularităţilor psiho-comportamentale, de personalitate ale elevilor dar şi asupra relaţiilor interpersonale.

-

De formare a capacităţilor de prelucrare cantitativă dar şi calitativă a rezultatelor.

-

De oraganizare descriptivă a rezultatelor cercetării sub formă numerică dar şi textuală în cadrul evaluării psihologice a elevului din ciclul primar, gimnazial şi liceal. Conţinutul concret al practicii.

Studentul practicant trebuie să realizeze următorii paşi concreţi: Sarcini cu caracter organizatoric: 1. Să ia cunoştinţă cu liceul la unde studentul urmează să facă practica. 2. Să ia cunoştinţă cu metodistul ce urmează să-i ghideze practica . 3. Să se familiarizeze cu sarcinile şi obiectivele ce urmează să le realizeze în cadrul practicii. 4. Să aleagă un reprezentant al grupului de studenţi care le va reprezenta interesele. 5. Să facă schimb cu datale de contact dintre metodist şi reprezentantul acestui grup. Sarcini ce ţin de activitatea propriu zisă a studentului în cadrul practicii: Luna

Sarcinile concrete ale studentului 1. Să ia cunoştinţă cu instituţia, regulamentul de conduită în cadrul

instituţiei de învăţămînt. 2. Să facă cunoştinţă cu psihologul şcolar, sarcinile şi activitatea acestuia. 3. Să aducă la cunoştinţa psihologului, sarcinile şi cerinţele ce urmează să le realizeze studentul practicant. 4. Să fie repartizat pe clase fiecare student. 5. Să alcătuiască orarul practicii al fiecărui student: ziua, ora, clasa. 6. Informarea metodistului cu acest orar de frecventare a practicii pentru fiecare student în parte. 6

7. Să ia cunoştinţă cu clasa unde urmează să activeze şi cu dirigintele acestei clase. Septembrie

8. Să ia cunoştinţă cu necesităţile, problemele cu care se confruntă grupul de elevi, dar şi în particular unii dintre aceştia, din diferite surse: diriginte, psiholog, registru, mape de evidenţă a psihologului. 9. Să realizeze observaţia ca primă metodă de cercetare psihologică. 10. Să fixeze datele căpătate în urma observaţiei (prin asistări la lecţii) în agenda practicii, să formuleze concluzii pentru fiecare observaţie. 11. Să selecteze cei 3 subiecţi cu care urmează să lucreze în scop psihodiagnostic individual. (din trepte diferite) 12. Să le ceară acordul acestor 3 elevi să participe la activitatea de psihodiagnoză. 13. Să precizeze criteriile după care au fost selectaţi aceşti subiecţi, (în mod individual). 14. Să selecteze metodicile psihodiagnostice pentru sfera cognitivă, temperament, caracter, interese şi aptitudini, relaţii interpersonale.

Octombrie 15. Să selecteze metodicile de psihodiagnoză la nivel de grup: sociometria, Octombrie

referentometria, ş.a. 16. Să consulte diagnoza anterioară efectuată de către psiholog atît la nivel de grup cît şi la nivel individual (în cazul în care există). 17. Să aplice tehnicile de psihodiagnoză a proceselor cognitive: memorie, atenţie, gîndire, limbaj, imaginaţie, creativitate. 18. Să aplice tehnicile de psihodiagnoză a însuşirilor de personalitate: temperament, caracter, aptitudini ş.a.

Noiembrie 19. Să aplice tehnicile ce studiază particularităţile psihologice ale grupului: Decembrie

sociometrie, referentometrie. 20. Să prelucreze datele psihodiagnostice şi să organizeze materialele evaluative. 21. Să elaboreze profilul psihologic al fiecărui subiect studiat (aspectele proceselor cognitive, a

însuşirilor de personalitate şi a relaţiilor

interpersonale). 22. Să formuleze concluzii şi recomandări în baza rezultatelor de la testele aplicate, atît la nivel individual cît şi la nivel de grup. 23. Elaborarea portofoliului din cadrul practicii. 7

24. Prezentarea portofoliului pentru examinare psihologului

şcolar şi

ulteror metodistului de practică.

Raportul activităţii în cadrul practicii de iniţiere în specialitate 1. Foaia de titlu (Anexa); 2. Cuprins; 3. Descrierea instituţiei de învăţămînt (numărul de copii ce studiază în instituţia de învăţămînt, numărul total de clase pentru fiecare ciclu de instruire); 4. Descrierea activităţii psihologului şcolar; (Anexa) 5. Rezultatele obţinute la diagnosticul proceselor cognitive; 6. Rezultatele obţinute la diagnosticul temperamentului şi caracterului; 7. Rezultatele obţinute la diagnosticul intereselor şi aptitudinilor; 8. Agenda; (Anexa) 9. Caracteristica studentului oferită de către psihologul din instituţia de învăţămînt; 10. Concluzii vizînd activitatea pe parcursul practicii: concluzii şi recomandări.

8

Capitolul II. Observaţia Observaţia este o metodă de cunoaştere sau culegere a informaţiei din lumea înconjurătoare utilizată atît în viaţa de toate zilele, cît şi în scopuri ştiinţifice. Observaţia permite cunoaşterea unei realităţi prin percepţia faptelor concrete de manifestare a acesteia. Observabil este ceea ce se poate simţi (vedea, auzi, pipăi, mirosi, gusta). Ca metodă de investigare psihologică a persoanei observaţia constă în urmărirea atentă, conform unui plan, şi înregistrarea exactă, sistematică, a caracteristicilor şi manifestărilor de comportament ale unui individ sau ale unui grup de persoane, împreună cu contextul în care au loc. (M. Albu, 2004) Observaţia poate fi simplă ori se poate servi de instrumente, fie pentru amplificarea sau completarea simţurilor observatorului, fie pentru înregistrarea faptelor în vederea analizei lor ulterioare. Altfel spus observaţia este urmărirea atentă a persoanei în contexte spaţiotemporal concrete: în clasă în timpul orei sau pauzei; în curtea şcolii; pe stradă; în familie; sau în cursul convorbirii; administrării testelor (psihologul notează atitudinile subiectului, mimica sa, maniera sa de a proceda etc.). În activitatea psihologului şcoalr se utilizează atît abservaţia empirică− urmărirea curentă a persoanei pe fondul activităţii generale− cît şi în cea ştiinţifică− verificarea obiectivităţii, semnificaţiei, relevanţei pentru personalitatea în ansamblu a unor fapte, în general critice, empiric surprinse sau presupuse. În cadrul practicii de iniţiere în specialitate studentul va realiza observaţia profesionistă, adică cea ştiinţifică, care se deosebeşte de observaţia empirică- întîmplătoare, insuficient controlată, fragmentară, părtinitoare. Această activitate presupune din partea studentului următoarele: − asimilarea fundamentelor teoretice ale observaţiei în specificarea domeniului de aplicaţie; − respectarea riguroasă a principiilor teoretice ale observaţiei ca metodă de cunoaştere a persoanei- condiţii, etapele de realizare; − repetarea observaţiei pînă la eliminarea incertitudinilor evidente şi chiar critic autoinduse de către subiectul cunoaşterii pentru creşterea deliberată a gradului de obiectivitate a cunoaşterii. 9

De foarte multe ori, observaţia ştiinţifică are ca punct de pornire o observaţie ocazională, întîmplătoare, a unui fenomen care se deosebeşte de cele obişnuite. De exemplu, se sesizează că într-o clasă de elevi în care existau relaţii armonioase/ prietenoase între elevi s-a declanşat un conflict. Observarea întîmplătoare a conflictului determină efectuarea unor observaţii ştiinţifice (planificate, sistematice) pentru a-i depista cauza. Observaţia ştiinţifică, spre deosebire de cea empirică presupune: a)

existenţa unui scop;

b)

întocmirea unui plan, înainte de începerea cercetării;

c)

notarea sistematică a aspectelor urmărite;

d)

posibilitatea de repetare a observaţiei, eventual în

condiţii schimbate. Prin observaţie se înregistrează elemente ale simptomaticii stabile şi/sau ale celei labile a persoanelor. Simptomatica stabilă a unui individ este constituită din: − trăsăturile bioconstituţionale: înălţime,

greutate,

lungimea şi grosimea membrelor,

circumferinţa craniană, toracică, abdominală; − trăsăturile fizionomice: aspectul capului, al feţei, relaţiile dintre diferitele detalii anatomice ale feţei. Simptomatica labilă a unei persoane cuprinde comportamentele şi conduitele sale: conduita verbală, cea amnezică, cea motorie etc. M. Albu, 2000. Observaţia- metodă de cercetare care constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă, sistemică a diferitor manifestări comportamentale ale individului sau grupului social. Condiţiile promovării observaţiei sunt: − stabilirea concretă a scopului şi a obiectivelor urmărite; − selectarea formelor şi mijloacelor necesare (cronometre, magnitofoane, aparate foto, video etc...); − elaborarea unui plan de observaţie (unde şi cînd va efectua, cît timp va dura etc...); − consemnarea imediată a celor observate, întocmindu-se un protocol al observaţiei; − desfăşurarea observaţiei în condiţii cît mai variate; − efectuarea unui număr optim de observaţii; − observaţia să fie maximal discretă (persoana în cauză să nu-şi dee seama că este observată). 10

Cu ajutorul observaţiei putem primi următoarele informaţii: simptomatică stabilă 1.

trăsăturile bio-constituţionale ale individului: înălţime, greutate, circumferinţa

craniană, toracecă, abdominală etc. 2.

trăsături fizionomice (aspectul capului, feţei, fruntea, nasul, ochii etc.)

Aceste observaţii se fac de către cercetători din motivul că exteriorul omului furnizează o serie de informaţii. Grecii antici spuneau „Chipul este oglinda sufletului”, „Ceea ce se arată este o imagine a ceea ce nu poate fi văzut”. simptomatică labilă 1. varietatea manifestărilor comportamentale 2. reflecţiile verbale 3. conduita nonverbală 4. exteriorizarea trăirilor efective 5. relaţiile cu mediul exterior Există mai multe forme de observaţie care se clasifică după mai multe criterii: I. După orientarea actului observaţional: 1. autoobservaţie, care este orientată spre studierea particularităţilor propriului comportament; 2. observaţie propriu-zisă, orientată spre observarea manifestărilor comportamentale a altor oameni. II. După prezenţa sau absenţa observatorului: 1. directă− cînd e prezent observatorul şi subiecţii sînt conştienţi de faptul că sunt supuşi observaţiei; 2. indirectă− cînd observatorul nu e prezent şi observarea are loc prin intermediul unor mijloace: geamuri, televiziune cu circuit închis etc.; 3. cu observator uitat, ignorat− observatorul e atît de cunoscut subiecţilor că ele este ignorat. III. După implicarea sau nonimplicarea observatorului: 1. pasivă− fără implicarea directă a observatorului în activitate; 2. participativă− cînd observatorul este membru al grupului şi participă la activitatea lui. IV. După durată: 1. continuă− efectuată pe o perioadă mare de timp; 2. discontinuă− pe unităţi de timp mai mici şi la intervale diferite. V. După obiectivele urmărite: 1. integrală− observă toate manifestările de conduită; 2. selectivă− observatorul se concentrează doar numai la o singură conduită. 11

Fazele observaţiei Observaţia psihologică este o activitate discursivă care se realizează în mai multe faze succesive, precum: pregătirea observaţiei, observarea propriu-zisă şi prelucrarea datelor observaţiei. I. Pregătirea observaţiei 1)

În primul rînd se precizează scopul concret al

observaţiei. Acesta devine principiu organizator al desfăşurării activităţii. De exemplu, ca scop al observaţiei poate servi: •

surprinderea dominantei temperamentale a persoanei;

•

identificarea manifestărilor emoţionale tipice persoanei în situaţii critice;

•

surprinderea unor calităţi senzori-motorii;

•

identificarea motivaţiei pentru învăţare;

•

depistarea relaţiilor interpersonale;

•

surprinderea abilităţilor de comunicare şi manifestării iniţiativei;

•

depistarea gradului de concentrare a atenţiei la diverse tipuri de lecţii etc.

2)

Se decide exact ce se va observa. În orice

activitate persoanele manifestă atît de multe comportamente încît nu pot fi observate toate. Din acest motiv este necesară limitarea la un număr redus de categorii de comportamente. Se face o listă de segmente de comportament observabile care se numesc unităţi de comportament, adică faptele supuse observării: manifestări motorii, manifestări fiziologice, tendinţe de apropiere/distanţare de ceilalţi, frecvenţa/intensitatea/tipul manifestărilor verbale, dominanta atitudinilor de aprobare/contestare/negare a unor valori etc. Această listă se numeşte grilă de observare, în cadrul căreia se fac înregistrările în timpul realizării observaţiei. Exemplu de grilă de observaţie Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Fapte de conduită sau unităţi de comportament Indicaţii pentru interpretare Abandonează nejustificat activitatea Realizează sarcinile cu entuziasm Se decide greu pentru acţiune Execută activitatea în tăcere Gesturile şi cuvintele sunt aproape absente La fiecare succes exclamă de bucurie, bate din palme Se sustrage la orice excitant Pune multe întrebări Are tendinţă de a supraestima sarcina de lucru 3)

Se delimitează cîmpul observaţiei şi numărul de

observaţii, în funcţie de posibilităţile reale ale circumstanţei şcolare şi în funcţie de capacităţile 12

de percepţie a observatorului. În cadrul practicii de iniţiere în specialitate studentul va realiza procesul de observaţie timp de 10 zile în cadrul lecţiilor şi în activităţi nonformale din cadrul şcolii. II. Observarea propriu-zisă presupune aplicarea proiectului elaborat în etapa anterioară. Utilizarea metodei, în context de cercetare mai ales, nu permite schimbarea „din mers” a elementelor precizate în etapa de pregătire; se impune însă consemnarea tuturor faptelor care ar conduce la o asemenea decizie, pentru a se lua în considerare în etapa următoare. III. Prelucrarea datelor observaţiei este etapa în care se stabilesc relevanţele datelor consemnate în raport cu scopul urmărit. Principalele operaţii întreprinse sunt analiza fiecărei unităţi de comportament, compararea acestora, sintetizarea elementelor comune atunci cînd faptul urmărit se manifestă dar şi a eventualelor condiţii atunci cînd faptul aşteptat nu apare, generalizarea elementelor cu apariţii semnificative (frecvenţă, intensitate, caracter surprinzător etc.), reţinerea pentru alte interpretări a datelor consemnate de care s-a făcut abstracţie datorită nerelevanţei în raport cu obiectivul urmărit prin cunoaşterea descriptivă, dar cu potenţial informativ pentru demersurile complementare ale cunoaşterii psihopedagogice în ansamblu. Rezultatele observaţiei vor fi incluse în protocolul de observaţie: •

descrierea contextului: data, timpul, spaţiul, ambianţa fizică, tipul activităţii;

•

descrierea participanţilor: sex, vîrstă, etnie, aspect fizic, îmbrăcăminte;

•

descrierea acţiunilorşi a conduitelor participanţilor: a comportamentelor verbale şi nonverbale, motorii, expresiv-emoţionale etc.;

•

interpretarea situaţiei (încercarea observatorului de a înţelege ce înseamnă situaţia pentru subiecţi);

•

interpretări alternative ale situaţiei (aceasta furnizează motive pentru concluziile la care se va ajunge);

•

descrierea unor trăiri şi sentimente ale observatorului pe parcursul observaţiei, care ar putea servi interpretării celor observate.

La protocolul de observaţie se anexează grila de observaţie cu care s-a lucrat în toată perioada de desfăşurare a observaţiei.

13

Capitolul III. Diagnosticul proceselor cognitive Memoria Memoria este procesul psihic care asigură întipărirea, stocarea și reactualizarea experienței anterioare. Ea reprezintă acea capacitate psihică absolut necesară, fără de care viața ar fi practic imposibilă. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul că ea este implicată în marile compartimente ale vieţii omului: cunoaştere şi învăţare, înţelegere şi rezolvare de probleme, inteligenţă şi creativitate. Prin faptul că memoria întipăreşte, conservează şi reactualizează experienţa anterioară a omului şi a societăţii în care acesta trăieşte, ea asigură continuitatea vieţii psihice a individului. Din punct de vedere al duratei păstrării imaginii sau ideii percepute se cunosc următoarele forme de memorie: • Memoria de scurtă durată asigură o păstrare a imaginii care în afara unor condiţii speciale dispare după 18 secunde. Din memoria de scurtă durată cunoştinţele trec în memoria de lungă durată dacă se repetă de către subiect, ori dacă au un înţeles care le asociază cunoştinţelor dinainte consolidate. • Memoria de lugnă durată cuprinde totalitatea informaţiilor receptate care pot fi păstrate ore, zile, ani chiar şi întreaga viaţă. • Memoria operaţională sau memoria de lucru prevede păstrarea informaţiei pentru o anumită perioadă de timp – de la cîteva secunde pînă la cîteva zile. Perioada păstrării acestei informaţii depinde de sarcinile şi scopul propus. • Memoria ereditară presupune păstrarea informaţiei la nivel de genotip, care se transmite şi se realizează ereditar. În funcţie de prezenţa sau absenţa scopului şi a intenţiei de a memora diferenţiem: • Memoria involuntară – se realizează automat, fără un scop şi un efort special, fiind dependentă de particularităţile stimulului care a provocat-o. 14

• Memoria voluntară – este organizată, sistematică, productivă şi se manifestă mai ales în activităţile dificile, monotone. În funcţie de prezenţa sau absenţa gîndirii, înţelegerii sensului celor memorate, a unor asociaţii logice diferenţiem: • Memoria logică – bazată pe înţelegerea şi descifrarea sensurilor, semnificaţiilor materialului memorat. • Memoria mecanică – presupune învăţarea informaţiei prin mai multe repetiţii (fără a înţelege conţinutul acesteia).

TESTUL DE MEMORIE A FORMELOR GEOMETRICE (Pieron) Testul de memorie a formelor geometrice se compune din două foi separate - 9A și 9B - pe care sunt desenate nişte pătrate din care s-au decupat bucăţi de forme diferite. Prima foaie (9A) serveşte pentru prezentarea materialului şi conţine 8 figuri. Scopul: evaluarea nivelului de memorie vizuală. Vîrsta: de la 13 ani Materiale necesare: fișele de lucru 9A și 9B, pix, cronometru. Timpul: 3 minute Tehnica de aplicare: După ce s-au luat măsurile indicate în tehnica generala, se impart candidaţilor foile cu indicaţia 9B. Se va observa ca aceste foi să fie prezentate cu partea albă, cu cea netipărită spre candidat, astfel încât el să nu poată vedea figurile. Se recomandă ca aceste foi să nu fie întoarse decît atunci cînd examinatorul va cere acest lucru. Candidaţii vor trebui să scrie pe această pagină albă numele, vîrsta şi data examenului. După ce s-au scris aceste indicaţii, examinatorul va cere candidaţilor să depună aceasta foaie, fără să o întoarcă, în partea dreaptă a mesei. După aceea se vor distribui foile cu indicaţia 9A şi care vor fi întoarse cu partea albă în sus. Candidaţii vor primi recomandarea de a nu întoarce paginile. Instrucțiuni: După ce s-au distribuit foile examinatorul va spune: "Atenţie! Aţi primit acum o nouă foaie de hîrtie. Nu o veţi întoarce decît atunci cînd vă voi spune : "Începeţi!". Acum ascultaţi în linişte ceea ce va voi spune: cînd veţi întoarce foile veţi vedea nişte figuri; aceste figuri sunt nişte pătrate din care s-au tăiat unele părţi în mod neregulat. Va trebui ca atunci cînd vă voi spune, să întoarceţi foaia şi să examinaţi foarte atent fiecare figură în parte. Apoi veţi sublinia acele pătrate cărora le lipseşte colţul stîng de sus. Atenţie! întoarceţi foile şi începeţi!" După un minut examinatorul va da comanda:,,Încetaţi!" "Acum întoarceţi aceste foi şi puneţi-le pe masă, în partea stîngă a mesei." După 10 secunde, examinatorul va continua: "Luaţi acum foile pe care le aveţi în dreapta şi pe care v-aţi scris numele şi întoarceţi-le cu faţa în sus (cu.figurile în sus). Uitaţi15

vă la figuri şi faceţi câte o cruce în fiecare figură pe care credeţi că aţi văzut-o pe foaia pe care aţi puso înainte la stînga. Atenţie! Începeţi!" După două minute: "Încetaţi!" Examinatorul va observa ca foile să fie ţinute astfel încat figurile să fie aşezate cu părţile decupate în sus. Pentru aceasta se va cere candidaţilor să aibă indicele 9A sau 9Bîn partea dreaptă de sus a foii. Cotarea: Se socoteşte un punct pentru fiecare figură din figură 9B care a fost corect recunoscută. Figurile de pe 9A care se regăsesc pe 9B sunt: 3, 4, 9, 12, 13, 21, 18, 24 Se consideră, apoi câte figuri diferite (care nu se aflau în fila 9A) au fost însemnate cu o cruce. Apoi, din totalul punctelor juste se scad punctele greşite. Rezultatul este: R = Sj-Sg Cu alte cuvinte, randamentul este reprezentat prin diferenţa dintre punctele corecte şi cele greşite. Valorile rezultatelor pot varia între - 8 si + 8, valoarea negativă indicând o memorie foarte slabă pentru forme geometrice. Rezultatul obţinut se raportează la etalonul respectiv, care se găseşte în tabelul de mai jos.

Vîrsta Centile

13 ani

14 ani

15 ani

16 ani

17 ani

Adulţi

100 90 80 75 70 60 50 40 30 25 20 10 0

+8 +6 +5 +4 +3 +3 +2 +2

+6 +4 +3 +3 +3 +2 +1 +1 0 0 -1 -3 -8

+7 +4 +3 +3 +3 +2 +1 +1 0 0 -1 -2 -7

+7 +4 +3 +3 +2 +2 +1 +1 0 0 -1 -3 -7

+7 +4 +3 +3 +2 +2 +1

+6 +4 +3 +3 +2 +2 +1 +1 0 0 -1 -2 -6

+ 1

+1 0 -1 -3

+ 1

0 0 -1 -2 -7

Fişa de lucru Numele_________________________ Prenumele ________________________ Vîrsta________________ Data________________ Rezultatul obţinut_______________________________ Concluzii:

16

9 A – Fişa prezentare

pentru

17

9B

Numele şi Prenumele _________________________

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

18

17

18

21

22

19

23

20

24

PROBA REY - VERBAL Proba Rey – verbal se desfăşoară în şase faze. Primele cinci faze urmărind memorarea unei serii de 15 cuvinte în cinci repetiţii, iar cea de-a şasea fază urmărind capacitatea de recunoaştere dintrun text a cuvintelor memorate în fazele anterioare. A. Rey a întocmit pentru fazele de memorare 4 liste, iar pentru faza de recunoaştere mici texte în care sunt incluse cuvintele din cadrul listelor prezentate spre memorare. Listele cuprind cuvinte simple şi larg folosite precum: tobă, şcoală, culoare, vrabie, munte, creion, fotoliu, barbă, cal, pom, ureche sau câine. Scopul : evaluarea particularităţilor memoriei verbale imediate. Vîrsta: între 5 –15/16 ani. Timpul: Timpul alocat pentru fiecare fază este de 1 min şi 30 sec. Materiale necesare: fișa de lucru ,, Proba Rey – verbal”, lista de 15 cuvinte, pix, cronometru. Tehnica de aplicare: Examinatorul pregătește în prealabil fișa de lucru ,, Proba Rey – verbal” şi lista de 15 cuvinte Se aplică individual. Instrucțiuni: Pentru faza I se dă următoarea instrucţiune: “ Eu îţi voi citi mai multe cuvinte, tu le vei asculta şi când voi termina de citit, îmi vei spune toate cuvintele pe care le vei ţine minte. Le vei spune aşa cum îţi vin în minte, nu trebuie să le spui în ordinea în care ţi le-am spus eu. Dar trebuie să spui cât mai multe”. Când terminăm de prezentat lista pentru a creea o pauză experimentatorul spune va spune: “ Ai auzit toate cuvintele acestea, spune acum toate cuvintele pe care le ţii minte”. Cind subiectul începe să reproducă se notează toate cuvintele, manifestările verbale şi ritmul reproducerii. La faza a II-a subiectului I se dă următoarea instrucţie: “Îţi voi citi incă o dată aceleaşi cuvinte şi când voi termina de citi o să-mi spui toate cuvintele pe care le ştii. Prima dată ai ştiut să-mi spui “X” cuvinte, acum ai să poţi să-mi spui mai multe. Spui toate cuvintele pe care le ştii, şi pe cele care le-ai spus prima dată. Noi vrem să învăţăm aceste cuvinte şi trebuie să ajungem să le poţi spune pe toate, fără să ţii seama de ordine, fiind destul dacă le spui aşa cum îţi vin în minte”. După citirea listei se va creea o pauză spunând: “Ai auzit toate cuvintele, să vedem câte poţi să spui acum”. Dacă subiectul întreabă din câte cuvinte e alcătuită lista i se comunică numărul. 19

În cadrul fazei a III-a se anunţă o nouă lectură şi se repetă integral instrucţia dată la faza a II-a. Subiectului i se comunică numărul cuvintelor reproduse la prima şi a doua fază, în aşa fel încât să fie interesat în progresul său, fără a face nici o aluzie la cuvintele adăugate sau repetate de mai multe ori. Fazele a IV şi a V-a se desfăsoară la fel ca fazele II şi III, numai că la faza a V-a subiectul trebuie să fie anunţat că aceasta este ultima repetiţie. Faza a V-a se aplică chiar dacă subiectul ajunge să reproducă toate cuvintele în fazele anterioare. Faza a VI-a este destinată comparării capacităţii de recunoaştere cu cea de reproducere. Instrucţia care se dă în cazul acestei faze este: “Eu am să-ţi citesc o poveste în care sunt toate cuvintele pe care le-am învăţat până acum, dar sunt şi alte cuvinte. De fiecare dată când vei auzi un cuvânt învăţat de noi până acum să spui “da”. Numai să fii atent să nu te păcăleşti şi să spui “da” şi la alte cuvinte. Lista A - tobă, perdea, curea, cafenea, şcoală, părinte, soare, grădină, chipiu, ţăran, mustaţă, culoare, casă, râu, curcă. Lista B - pupitru, pastor, vrabie, pantof, furnal, munte, ochelari, creion, biserică, peşte, burete, ilustrată, vapor, baie, puşcă. Lista C - portocală, fotoliu, broască, dop, maşină, barbă, mal, oală, soldat, clanţă, săpun, hotel, cal, insectă, îmbrăcăminte. Lista D - vioară, pom, cravată, şuncă, valiză, var, ureche, vânzător, găleată, câmpie, uşă, cană, câine, banană, unealtă. Faza a 6-a: ”Un ţăran bătrân, cu o mustaţă lungă, aşezat pe o bancă la soare, în grădina sa, aproape de un râu, mărginit de arbori, îşi supraveghea curca şi găinile, fumându-şi pipa. El privea trecând pe drum prin faţa cafenelei, aproape de gară, un copil care mergea la şcoală. Acest copil şi-a uitat chipiul, paltonul şi cărţile. El suflă într-o trompetă, ţine un drapel şi poartă la curea o tobă mică de culoare vie. Din casa de la marginea străzii, părinţii şi fraţii,de după perdelele de la fereastra, împodobită cu flori, observau atent micul şcolar.” Interpretarea rezultatelor: se acordă 1punct pentru fiecare cuvânt corect evocat. Coeficientul de fidelitate = T cuvinte corect evocate/T cuvinte*100 Etalon centile F slab 10 Slab 25 Mediu 50

5 18

6 26

7 32

8 36

9 47

10 42

11/12 50

12/14 40

14/15 43

15/16 58

26

32

34

38

51

46

54

48

50

60

34

42

36

46

53

56

56

56

60

62 20

Bun 75 F bun 100

38

46

44

52

55

60

60

60

62

64

46

54

58

58

59

64

64

68

68

68

Proba Rey verbal Nume _________________________________ Prenume ______________________________ Şcoala _____________________________________________ Vârsta ________________________ Clasa _________________________ Data examinării _____________________ Examinator _____________________________________ Faza 1:

Faza 2: Faza 3: Faza 4: Faza 5: Faza 6:

Scoruri obţinute Faza 1 21

Faza 2 Faza 3 Faza 4 Faza 5 Faza 6 Scor total

Atenţia Atenția este procesul psihofiziologic care constă în orientarea și concentrarea selectivă a activității psihice asupra unor stimuli sau sarcini, în vederea obținerii unei percepții optime, rezolvării adecvate a sarcinilor, a situațiilor-problemă și adaptării comportamentului senzorio-motor, cognitiv și afectiv la mobilitatea condițiilor externe și la dinamica motivelor și scopurilor persoanei. În plan comportamental (senzorial, motor, intelectual) atenția se obiectivează prin selectivitate, orientare și activare. Subiectul atent răspunde selectiv la diferiți stimuli, sesizează, detectează și filtrează informații, concentrându-se asupra celor relevante și neglijându-le pe altele nesemnificative pentru o anumită situație. Atenția se manifestă diferit la diferite perioade de vârstă și asigură mai multă claritate și o sesizare mai bună a fenomenului cercetat. Pe parcursul vieții atenția se dezvoltă de la forma ei inferioară – involuntară, la cea superioară-voluntară. •

Atenția involuntară – este pasivă, lipsită de efort volitiv în concentrarea conștiinței asupra obiectului sau fenomenului cercetat fiind atrasă de unele particularități ale lui.

•

Atenția voluntară – se caracterizează prin existența unui scop conștient, prin depunerea unui efort volitiv în vederea captării obiectelor sau fenomenelor ce ne interesează.

Utilizarea repetată a atenției voluntare generează un anumit grad de automatizare a acesteia, transformând-o, într-un sistem de deprinderi. Acest ansamblu de deprinderi, de a fi atent, constituie atenția postvoluntară. •

Atenția postvoluntară – este un nivel superior de manifestare a atenției fiind la fel de bine organizată ca și atenția voluntară, dar în virtutea automatismelor implicate nu necesită încordare voluntară, obositoare.

Atenția unei persoane se diferențiază pe baza unor însușiri speciale în funcție de structura și activitățile desfășurate predominant, de experiență, de motivație, valorificîndu-se potențialul înnăscut specific acestui proces. •

Volumul atenției se exprimă prin numărul de elemente sau unități informaționale (litere, silabe, cuvinte, cifre, figuri geometrice) înregistrate de subiect relativ simultan. Volumul mediu al atenției este de 5-7 elemente. 22

•

Concentrarea atenției presupune capacitatea de a focaliza atenția asupra unui fenomen, obiect, informație și de a o distrage de la celelalte.

•

Stabilitatea atenției se referă la persistența, în timp, a posibilității de a menține atenția asupra unui obiect, fenomen, acțiune. Stabilitatea atenției este condiționată de complexitatea și bogăția stimulului, de natura sarcinii, de motivația pentru activitatea desfășurată.

•

Mobilitatea sau flexibilitate atenției constă în deplasarea și reorientarea de la un obiect la altul în intervale cerute de desfășurarea activității.

•

Distributivitatea atenției este acea însușire care permite unei persoane să desfășoare, concomitent, mai multe activități cu condiția ca măcar una din ele să fie relativ automatizate.

Testul Pieron –Rouser Scopul: determinarea nivelul de concentrare a atenției. Vîrsta: de la 7 ani Timp: 60 secunde Materiale şi echipamente: fișa de lucru a testului Pieron-Rouser, un creion şi un cronometru. Procedura de studiu: Studiul poate fi efectuat cu un subiect sau cu un grup de 5-9 oameni. Principalele condiţii pentru activitatea de grup - plasarea convenabilă a subiecților, asigurarea fiecărui subiect cu fișe de lucru ale testului și creioane, păstrarea liniştii în timpul aplicării testului. Instrucţiunea subiectul: Ți se oferă un test cu imaginile următoare: pătrat, triunghi, cerc şi romb. La semnalul ,,Start!ˮ aranjeaza cât mai repede posibil şi fără greşeli următoarele semne în aceste forme geometrice: în pătrat - plus, în triunghi - un minus, în cerc - nu pune nimic și în romb - un punct. Semnele trebuie să fie aranjate într-o linie consecutiv. Timpul alocat pentru lucru este de 60 secunde. La semnalul meu ,,Stop!ˮ oprește-te să marchezi figurile. Experimentatorul în timpul cercetării controlează timpul utilizând cronometrul şi dă comanda ,,Start!ˮ şi ,,Stop!ˮ Fidelitatea rezultatelor cercetării poate fi obţinută prin testarea repetată, care este bine să fie realizată la intervale semnificative de timp. Prelucrarea şi analiza rezultatelor Rezultatele acestui test sunt: numărul de forme geometrice prelucrate de subiecţi în 60 de sec, luând în considerare şi cercurile, şi numărul de erori. Nivelul de concentrare a atenției este determinat după următorul tabel. 23

Numărul de figuri

Ran

Nivelul de concentrare a

prelucrate.

gul

atenției

100

1

foarte înalt

91-99

2

înalt

80-90

3

mediu

65-79

4

scăzut

64 si mai puțin

5

foarte scăzut

Pentru erorile admise în îndeplinirea sarcinilor rangul se reduce. Dacă sunt 1-2 erori rangul este redus cu o unitate, dacă 3-4 - se va scădea cu două și concentrarea atenției va fi considerată slabă, dacă erorile sunt mai mult de 4, atunci se va scădea cu trei ranguri. La analiza rezultatelor este necesar de a determina cauzele care au condus la aceste rezultate. Printre acestea sunt importante montajul subiectului, disponibilitatea subiectului de a efectua instrucţiunile şi de a prelucra figurile geometrice plasând semnele corespunzătoare cât mai curând posibil, sau orientarea acestuia la corectitudinea îndeplinirii testului. În unele cazuri indicele de concentrare a atenției poate fi mai mic, eventual, din cauza dorinței prea mari a subiecților de a arăta abilităţile sale, pentru a obţine rezultate maxime (de exemplu, un fel de concurs). Cauza scăderii concentraţiei atentiei poate fi, de asemenea, starea de oboseală, vederea slabă, starea de boală

Formularul cu formele geometrice a testului Pieron-Rouser este următorul : Numele, Prenumele : _______________________________ Data _______ Experimentatorul: _________ Timpul _______ Concluzii:

24

Testul

Tehnica Toulouse - Pieron Tehnica ,,Touluse - Pieron” reprezintă un tabel compus dintr-o sucesiune de pătrățele cu câte o liniuță dusă din unul din colțuri sau din una din laturi.În fiecare rînd se află 8 categorii de figuri (pătrățele). Din fiecare categorie sunt plasate cîte 5 figuri într-un rînd. Scopul: evaluarea productivității și stabilității atenției, gradul de concentrare a atenției. Vîrsta: de la 5 ani. Materiale necesare: fișa de lucru ,,Toulouse-Pieron”, pix, cronometru. Timpul: 5 minute Tehnica de aplicare: Examinatorul pregătește în prealabil tabelul cu pătrățele. Se aplică individual și 25

în grup nu mai mult de 10 subiecți. Instrucțiuni.: Se distribuie testele. După ce s-au distribuit testele, experimentatorul se adresează subiecților: ,,Priviți atent acest table. În el sunt pătrățele ce au o linie dusă din unul dintre colțuri sau la una dintre laturi. Voi trebuie căt se poate de repede și de atent să le găsiți pe cele indicate în model și să le marcați cu o linie oblică. (se demonstrează pe altă fișă sau pe tablă). Începeți cu rîndul de deasupra, iar după ce-l terminate treceți la rîndul doi , apoi la al treilea ș.a.m.d. Fiți atenți să nu marcați pătrățelul care are codița în altă parte, decît așa cum este indicat în model. Cînd voi spune ,,Începeți” luați pixul și marcați fiecare pătrățel ce coresunde celui din model pînă voi spune ,,Stop”. Cotarea: numărul pătrățelelor marcatre exact constituie cota. De figurile marcate greșite ca și de cele omise nu se va ține cont. Etalonul Vîrsta 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani

10 16 24 30 42 43 58

20 22 30 37 44 55 68

25 24 36 41 51 56 72

30 27 38 43 53 60 75

40 38 44 48 63 66 82

Centile 50 43 47 51 66 70 88

60 49 54 55 73 77 96

70 56 60 61 76 84 100

75 60 61 66 82 88 107

14 ani

59

71

73

77

83

94

99

111

118

15 ani

74

86

92

95

105

111

123

129

131

16 ani

94

107

113

114

120

128

132

139

141

110

114

115

128

134

141

151

165

17 ani și 100 mai mult

80 64 65 70 86 89 10 9 11 9 13 2 14 2 17 1

90 72 73 77 98 105 119 128 146 147 186

Interpretarea rezultatelor: dacă subiectul în vîrstă de 9 ani a marcat corect 25 de figure uitîndu-ne la etalon vedem că el care în decilul 2, deoarece a marcat mai mult de 24 figuri, sau exprimîndu-ne în quartile, în quartilul inferior, deoarece a marcat mai putin de 35 figuri. Dacă aa marcat corect 75 figuri, cade în decilul 10 (centilul 100), deoarece a marcat mai mult de 73 figuri, iar exprimîndu-ne în quartile, în quartilul superior, deoarece a barat mai mult de 61 figuri.

Fişa de lucru

Numele……………………………… Prenumele .................................................................. Data………………………………… Vîrsta..................................................... 26

Rezultatul obţinut .......................................................... Concluzii:

27

28

Gîndirea Gîndirea îndeplineşte în sistemul psihic uman un rol central şi este definitorie pentru om, ca subiect al cunoaşterii logice, raţionale. Gîndirea se defineşte ca procesul cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea realităţii care, prin intermediul abstractizării şi generalizării coordonate în acţiuni mentale, extrage şi prelucrează informaţii despre relaţiile categoriale şi determinative în forma conceptelor, judecăţilor şi raţionamentelor. În procesul gîndirii se evidenţiază următoarele operaţii ale gîndirii: •

Comparaţia – desemnează stabilirea mentală a similitudinilor şi diferenţelor esenţiale între obiecte şi fenomene în baza unor criterii.

•

Analiza – este dezmembrarea mentală a întregului în părţile lui componente.

•

Sinteza – este unificarea mentală a părţilor, laturilor, semnelor, însuşirilor date izolat, reconstituirea lor într-un tot intreg.

•

Abstractizarea – reprezintă operaţia de evidenţiere a însuşirilor şi relaţiilor esenţiale comune pentru mai multe obiecte şi fenomene.

•

Generalizarea – este o operaţie de îmbinare a obiectelor şi fenomenelor după relaţiile lor comune stabilite într-o clasă. Este o trecere de la individual – concret la general sau categorial.

•

Concretizarea – apare ca un proces invers al abstractizării şi generalizării, este trecerea de la abstract la concret şi de la general la particular.

Conform cercetăriilor ştiinţifice asupra gîndirii se cunosc următoarele feluri de gîndire: •

Teoretică – rezolvă problemele care apar în domeniile teoretice.

•

Practică – realizează comenzile practice.

•

Reproductivă – produce soluţii, idei, prin repetare şi recomandare; reproduce ceea ce este deja cunoscut.

•

Critică – testarea şi evaluarea soluţiilor posibile.

•

Convergentă (algoritmică) – ea lucrează după un algoritm strict, este o gîndire rigidă, unidirecţională.

•

Divergentă – se caracterizează prin flexibilitate, fluenţă şi originalitate. Ea lucrează după un program euristic liber în mai multe direcţii simultan, elaborează mai multe soluţii.

•

Analitică – este foarte productivă în idei, teorii noi. Gîndind analitic se pătrunde în detalii, se efectuează o analiză minuţioasă a oricărui procedeu sau metodă de soluţionare a problemelor.

•

Sintetică – elaborează concepte globale, creează sisteme complexe.

29

Matricele Progresive Raven Testul Matricele Progresive Raven este alcătuit din 5 serii A, B, C, D, E – (12 itemi în fiecare). Fiecare însărcinare conține un dreptunghi mare și 6-8 desene mai mici amplasate mai jos dintre care numai unul este în concordanță cu desenul mare după anumite condiții logice. Fiecare dintre cele cinci serii încep cu o însărcinare mai simplă, apoi însărcinările se complică treptat. La găsirea soluțiilor corecte se implică percepția, atenția, gîndirea, imaginația. Scopul: examinarea inteligenței generale (non-verbale). Vîrsta: de la 8 -60 ani. Timpul: 45 minute Materiale necesare: setul din 60 tabele, fișa de răspuns, pix, cronometru. Tehnica de aplicare: Individual și în grup. Pentru examenul individual experimentatorul singur îndeplinește fișa de răspuns și înscrie răspunsurile subiectului, fără comentarii. Dacă subiectul consideră că a greșit și schimbă răspunsul se taie cifra scrisă anterior cu semnul X și se scrie alături versiunea nouă de răspuns. La îndeplinirea probei în grup subiecții primesc inițial textul cu cele 60 de însărcinări și fișa de răspuns. Timpul începerii și finisării testului este indicat de examinator. Primele cinci probe se îndeplinesc colectiv, dar la interpretarea rezultatelor se consideră ca răspuns corect. După ce examinatorul se convinge că subiectul a înțeles instrucțiunea, în continuare ecesta lucrează independent fără să mai facă comentarii.În decursul lucrului în grup (numai multde 10 persoane), examinatorul verifică dacă subiecții scriu în rubrica destinată cifrele cu răspunsul corect. Corectările efectuate se consideră ca răspuns corect. Instrucțiunea: Aveți un test alcătuit din 60 de matrice (se demonstrează dreptunghiul marcate prin litrele A, B, C, D, E), fiecare avînd 12 sarcini. La fiecare dreptunghi lipsește un element, desenat sub formă de flăguleț, care logic trebuie să-l compleze pe verticală sau orizontală. Acest element îl veți găsi printre cele mai mici figuri de sub dreptunghi, notate cu cifre 1-6 sau 1-8. De exemplu, pentru A1 dreptunghiul mare poate logic să fie completat cu desenul sub cifra 4. Cifra 4 se scrie în rubrica respectivă la A1. Ce figură se potrivește pentru A2? Corect, figura 5. În pătrățelul din fișa de răspuns în seria A2 scrieți cifra 5. Fiți atenți să nu confundați în ce rubrică trebuie să scrieți cifra de la desenul cu răspunsul corect. Dacă ați greșit și vreți să corectați, tăieți cifra scrisă anterior cu semnul X și scrieți altă cifră mai sus sau în rubrica de alături. Interpretarea rezultatelor: fiecare răspuns corect se cotează cu un punct. Punctajul maxim este de 60, aceea ce alcătuiește 100%. Mai întîi se verifică și se sumează răspunsurile corecte pentru fiecare serie, apoi suma pentru toate cinci serii. Pentru verificarea mai rapidă a rezultatelor este rațional de utilizat șablonul, pregătit anterior.

30

Cheia răspunsurilor corecte Nr. d/o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 5 4

B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5

C 8 2 3 8 7 4 5 1 7 6 1 2

D 3 4 3 7 8 6 5 4 1 2 5 6

E 7 6 8 2 1 5 1 6 1 6 3 5

Determinarea nivelului intelectual după tabelul procentual: Nr. d/o 1 2 3 4 5

Procentaj 100-95% 94-75% 74-25% 5-24% 0-5%

IQ mult peste mediu peste mediu mediu sub mediu retard mental

Fișa de răspuns Numele, Prenumele ____________________________Vîrsta______ Data ___________ A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total

B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total

C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total

Suma răspunsurilor corecte __________________

D 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total

E 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total

IQ ________________________

Testul individual şi colectiv 31

Maturi % 1 95 90 75 50 25 10 5

20

25

30

Vîrsta cronologică în ani 35 40 45 50

55

60

65

2 55 54 49 44 37 28 25

3 55 54 49 44 37 28 25

4 54 53 47 42 34 -

5 53 51 45 40 30 -

9 46 43 37 30 18 -

10 44 41 35 27 15 -

11 42 39 33 24 12 -

6 52 49 43 38 27 -

7 50 47 41 35 24 -

8 48 45 39 33 21 -

Transcrierea rezultatelor IQ Nr. de puncte 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

8 73 74 76 77 79 81 82 84 85 87 89 90 92 93 95 97 98 100 101 103 104 105 107 108 109 110 112 113 114 116 117 118 120

8,5 68 70 72 73 75 76 78 79 81 83 84 86 87 89 90 92 94 95 97 98 100 101 103 104 106 107 108 110 111 113 114 115 117

9 65 67 68 70 71 73 74 76 77 79 80 82 83 79 86 88 89 91 92 94 95 97 98 100 101 103 104 106 107 109 110 112 113

9,5 59 61 62 64 65 67 68 70 71 73 74 76 77 75 80 82 83 85 86 88 89 91 92 94 95 97 98 100 102 109 105 106 108

10

Vârsta în ani 10,5 11 11,

57 58 60 61 63 64 66 67 69 70 72 73 75 73 78 79 81 82 84 85 87 88 90 91 93 94 96 97 99 100 102 103 104

5 50 41 53 54 55 57 58 60 61 62 64 65 67 65 69 71 72 74 75 76 78 79 81 82 83 85 86 88 89 90 92 96 95

53 56 57 59 60 61 63 64 66 67 69 70 71 71 74 76 77 79 80 81 83 84 86 87 89 90 91 93 94 96 97 99 100

53 54 55 57 58 59 61 62 64 65 66 68 69 68 72 73 75 76 78 79 80 82 83 85 86 87 89 90 92 93 94 96 97

12

12,

13

13,5

16-30

48 49 51 52 53 55 56 57 59 60 61 64 64 65 67 68 69 71 72 73 75 76 77 79 80 81 83 83 85 87 85 93 91

5 46 49 50 51 53 54 55 57 58 59 61 62 63 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 78 79 80 82 83 84 86 84 88 90

46 48 49 50 52 52 54 55 57 58 59 60 62 63 64 66 67 68 69 71 72 73 74 78 77 78 80 83 82 83 85 88 87

46 47 49 50 51 52 54 55 56 57 59 60 61 62 64 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 77 79 80 81 82 84 85 86

55 57 58 59 61 62 65 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 75 79 80 82 83 84 86 32

34 35 36

121 122 123

118 120 121

115 116 118

113 111 112

105 107 109

103 103

99 10

96 97

92 93

91 92

88 90

87 89

87 88

105

0 10

99

95

93

91

90

90

100

96

95

92

91

91

37

125

122

119

114

110

107

2 10

38

126

124

121

115

112

108

4 10

102

97

96

94

92

92

39

127

125

122

117

113

110

5 10

104

99

97

95

94

94

112

7 10

106

100

99

96

95

95

108

102

100

97

96

96

40

129

127

124

118

115

41

130

128

125

120

117

113

9 11

42

131

129

127

121

118

115

1 11

109

104

102

99

97

98

43

132

131

128

123

120

117

2 11

111

106

104

100

99

99

118

4 11

113

108

106

102

100

100

115

110

109

105

102

102

44

134

132

130

125

121

45

135

134

131

126

123

120

6 11

46

136

135

133

127

125

122

8 12

117

112

111

107

105

104

47

138

136

134

129

126

123

0 12

119

114

113

109

107

106

125

1 12

121

116

115

110

110

108

123

118

117

114

112

110

48

139

138

136

130

128

49

140

139

137

132

129

127

3 12

50

142

141

139

133

131

128

5 12

124

120

119

116

115

112

51

143

142

140

135

133

130

7 12

126

122

121

118

117

114

132

8 13

128

124

123

121

120

116

130

126

126

123

122

118

52

144

143

142

136

134

53

146

144

143

138

136

133

0 13

54

147

146

145

139

137

135

2 13

132

128

128

125

123

120

55

148

148

146

141

139

137

4 13

134

130

130

127

127

122 33

56

149

57

151

149 150

148 148

142 144

141 142

138

6 13

136

132

130

130

130

124

140

7 13

138

134

134

132

132

126

139

136

136

134

134

128

58

152

152

151

145

144

142

8 14

59

153

153

152

147

145

145

1 14

141

138

138

137

137

130

60

155

155

154

148

147

147

3 14

143

140

139

139

139

130

4 Se consideră că pentru vîrsta 16-30 ani, 100% IQ este introdus în tabelul precedent. Pentru persoanele mai mature adăugăm la rezultatele obţinute după formula: IQ = __IQ (după tabelul precedent)x100 % calculate după următorul tabel Vîrsta %

16-30 100

35 97

40 93

45 88

50 82

55 76

60 70

Metodica ,,Formarea analogiilor compuse” Scopul: examinarea gîndirii verbal-logice, stabilitatea nivelului de înţelegere a raporturilor logice compuse şi exprimarea legăturilor abstracte. Vîrsta: de la 12 ani. Timp: 3 minute. Materiale: fişa de lucru cu cuvinte, procesul verbal de înregistrare a rezultatelor, pix. Descrierea: metodica este compusă din 20 de perechi de cuvinte însărcinări logice, pe care subiectul trebuie să le rezolve. Sarcina lui constă în a determina care dintre cele 6 tipuri de relaţii logice este prezentă în fiecare pereche de cuvinte. În acest sens va fi folosit ,,Cifrul” – tabelul în care sunt prezentate modelele tipurilor de relaţii folosite şi însemnarea lor prin litere: A, B, C, D, E, F. 34

Subiectul trebuie să determine relaţia dintre cuvintele din pereche, apoi să găsească ,,analogia”, deci să aleagă din tabel ,,Cifrul” – perechea de cuvinte cu aceeaşi relaţie logică, iar după aceasta să însemne în rîndul cu litere (A, B, C, D, E, F) pe cea care corespunde analogiei găsite în tabelul ,,Cifru”. Instrucţiunea: În foaia de răspuns aveţi 20 de perechi formate din cuvinte, care se găsesc într-o anumită relaţie logică între ele. În dreptul fiecărei perechi sunt scrise 6 litere, care semnifică 6 tipuri de relaţii logice. Toate tipurile de relaţii logice şi literele corespunzătoare lor sunt prezentate în tabelul ,,Cifru”. Este necesar iniţial să determinaţi relaţia dintre cuvintele din fiecare pereche. Apoi să alegeţi perechea de cuvinte cea mai apropiată de relaţie prin analogie (asociaţii). Din tabelul ,,Cifru”, din rîndul de litere însemnaţi-o pe aceea care corespunde analogiei găsite în tabel. Analiza rezultatelor: dacă subiectul examinat a rezolvat corect, fără mari eforturi toate însărcinările şi a modificat logic toate confruntările, ne permitem să facem concluzia că este capabil să înţeleagă abstractizarea şi legăturile logice complicate dintre cuvinte. Dacă subiectul înţelege cu greu instrucţiunea şi face greşeli în confruntare (numai după analiza detaliată a erorilor şi judecăţilor), se emite o concluzie despre ,,deplasarea” raţionamentelor, extinderea gîndirii, despre voluntaritate, judecăţile nelogice, difuzare (distribuire), caracter confuz al gîdurilor pe fundalul înţelegerii legăturilor logice, despre înţelegerea falsă a analogiilor, legăturilor logice. Cotarea rezultatelor Calificativul Nota Nr. de răspunsuri

Înalt 9 19

8 18

7 17

Mediu 6 5 15 14-12

Mai jos de mediu 4 3 11-10 9-8

Slab 2 7

1 6

18 19 E B

20 C

corecte Cheia la testul ,,Formarea analogiilor compuse” 1 E

2 B

3 F

4 A

5 F

6 A

7 D

8 F

9 C

10 11 D E

12 13 B B

14 15 A D

16 17 F C

Fişa de lucru Numele, Prenumele ______________________________ Vîrsta_____________________

Data_____________________

Cifrul : A. Pasăre-stol

N/o

D. Lumină-întuneric

B. Zmeură – boabă

E. Otrăvire – moarte

C. Mare – ocean

F. Duşman – adversar

Perechea de cuvinte

A

B

C

D

E

F 35

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Frică-fugă Psihologie-ştiinţă Corect-adevărat Strat-grădină Pereche-doi Cuvînt-frază Vioiciune-moliciune Libertate-independenţă Ţară-oraş Laudă-mustrare Răzbunare-incendiere Zece-număr Chibzuinţă-zgărcenie Capitol-roman Odihnă-mişcare Vitejie-eroism Răcoare-ger Minciună-neîncredere Muzică-artă Bucurie-jale.

Limbajul Limbajul este activitatea de comunicare interumană, realizat prin intermediul limbii şi al tuturor resurselor ei. Forma de bază, naturală şi concretă a limbajului este vorbirea (limbajul oral). Distingem limbajul activ şi limbajul pasiv. Limbajul activ se referă la iniţiativa de comunicare, la procesul de pronunţare a cuvintelor şi de fixare a lor în scris. În cazul limbajului pasiv se are în vedere recepţionarea precum şi înţelegerea limbajului. De regulă, limbajul pasiv îl precede pe cel activ şi este mai bogat decît acesta. Formele limbajului sunt următoarele: •

Limbajul oral – este forma fundamentală a limbajului. El poate fi colocvial, dialogat sau monologat.

Ceea ce e concret şi maximal realizat la limbajul oral este expresivitatea. Variaţiile în intensitate şi îndeosebi în înălţimea sunetelor pronunţate au o uriaşă însemnătate în definirea concretă a sensurilor şi semnificaţiilor celor comunicate. Limbajul oral dispune şi de mijloace extralingvistice de expresivitate. Acestea sunt gesturile, mimica, postura. Vorbirea antrenează, în chip firesc, întreaga persoană în acţiune. •

Limbajul scris – este mai pretenţios, întrucît necesită o activitate de elaborare a frazelor în

raport cu un plan prealabil şi nedispunînd de un context situaţional, de o susţinere prin dialog, de posibilităţi de a reveni pentru corecturi şi completări. În scris, limbajul este gerlementat mai sever, nuşi permite discontinuităţi, erori gramaticale etc. 36

În cazul limbajului scris intervin eforturi deliberate de construire a frazelor şi dispunere a semnelor ortografice. Cele mai neînsemnate omisiuni sau erori de ortografie pot estompa sau schimba sensurile unor fraze. •

Limbajul intern – este cel care se desfăşoară în sfera lăuntrică, mintală. Este o vorbire cu sine însuşi şi pentru sine, uneori reproducînd în această sferă intimă scrierea sau lectura.

Limbajul intern, asonor, este centrat pe înţelesuri, pe idei şi imagini, prezentînd un maximum de economicitate, uzînd de prescurtări, condensări, substituind cuvintele cu imagini şi fixîndu-se, îndeosebi, asupra acţiunilor şi calităţilor. Limbajul intern prezintă mai multe forme: forma automatizată (desfăşurată în baza deprinderii); forma pasivă, implicată în ascultare şi înţelegere; forma anticipativă, prin care se planifică vorbirea orală sau scrierea; vorbirea internă, ca modalitate relativ desfăşurată de limbaj intern. Despre nivelul de dezvoltare al limbajului se vor face unele concluzii în baza observaţiilor asupra elevilor în cadrul orelor şi activităţilor extraşcolare.

Imaginaţia Imaginaţia se defineşte ca proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini şi proiecte noi, pe baza combinării şi transformării experienţei. În procesul de adaptare activă, transformativă şi creatoare, imaginaţia joacă un rol deosebit de important. Prin intermediul ei, cîmpul cunoaşterii umane se lărgeşte foarte mult, omul fiind capabil de performanţă unică de a realiza unitatea între trecut, prezent şi viitor. Dispunînd de imaginaţie, omul poate să-şi elaboreze, mental, scopul acţiunii şi planul desfăşurării ei, iar pe baza acestora să o desfăşoare orientat şi permanent reglat cu minimum de erori şi cu mare eficienţă. Un procedeu imaginativ este un mod de operare mintală, presupunînd o succesiune mai mult sau mai puţin riguroasă de compuneri, descompuneri şi recompuneri, de integrări şi dezintegrări, ducînd la rezultate variabile, cantitativ şi calitativ. Fiind un proces foarte complex, imaginaţia se desfăşoară în forme variate: 1. Visul din timpul somnului presupune o înlănţuire de imagini, emoţii, reflecţii care apar în starea de somn paradoxal şi faţă de care subiectul este mai mult spectator, neputîndu-le dirija şi nici înţelege imediat şi care apar ca absurde şi haotice. 2. Reveria este un fel de experiment mintal privind îndeplinirea dorinţelor şi tendinţelor şi poate reprezenta, într-o anumită măsură, un fel de satisfacere fictivă a acestora, reducînd, astfel, tensiunea internă psihică, generată de ele. Reveria poate ocaziona combinaţii noi şi originale care apoi pot fi 37

valorificate în formele superioare ale imaginaţiei. De aceea, unii autori recomandă reveria de scurtă durată ca o cale de stimulare a creativităţii. 3. Imaginaţia reproductivă – este o formă activă, conştientă şi voluntară, constînd în construirea mintală a imaginii unor realităţi existente în prezent sau în trecut, dar care nu pot fi percepute direct. Ea permite minţii umane să-ţi lărgească foarte mult cîmpul de acţiune.

Totodată, ea uşurează

înţelegerea unor relaţii mai abstracte, prin construirea mintală a suportului imagistic. O problemă de geometrie se rezolvă mai bine şi mai uşor dacă reproducem într-o imagine relaţiile cuprinse în enunţul ei. Imaginaţia reproductivă întreţine interesul şi starea optimă de atenţie în lectura unor cărţi etc. 4. Imaginaţia creatoare – este cea mai complexă şi valoroasă formă a imaginaţiei voluntare şi active. Ea se deosebeşte de cea reproductivă, pentru că este orientată spre ceea ce este posibil, spre ceea ce ţine de viitor, spre ceea ce este nou. Imaginaţia creatoare este stimulată şi susţinută de motive şi atitudini creatoare: intersul pentru nou, trebuinţa de autorealizare, încrederea în posibilităţile proprii, curiozitatea, respingerea rutinei, tendinţa de a se eventura în necunoscut etc.

Testul ,,Combinarea literelor A,B,C,D” Scopul: măsurarea capacităţii de combinaţie şi invenţie a subiectului. Vîrsta: de la 8 ani. Timpul: 2 minute. Materiale necesare: foi, creioane, se utilizează literele A, B, C, D cu care subiecţii trebuie să facă toate combinaţiile posibile din aceste litere. Instrucţiuni de folosire: fiecare subiect va avea o foaie şi un creion pe care îşi va scrie numele, prenumele şi vîrsta. Subiecţii vor fi aranjaţi în aşa fel încît să poată lucra comod şi să nu poata copia unul de la altul. Examinatorul va scrie pe tablă literele menţionate (A, B, C, D), apoi se adresează subiecţilor: ,, Aici sunt patru litere, scrieţi-le şi voi pe foaia de hîrtie ce o aveţi”. Li se atrage atenţia să scrie aceste litere în parte de sus a hîrtiei, sub numele lor. După ce au scris toţi, examinatorul continuă: ,, Din aceste litere să faceţi combinaţii cît puteţi. Totdeauna să folosiţi toate literele. O literă nu o puneţi decît o singură dată în combinaţie. Alte litere, în afară de acestea pe care vi le-am dat nu aveţi voie să le folosiţi”. Pentru ca subiecţii să înţeleagă despre ce este vorba, se demonstrează cu 4 obiecte cîteva mişcări (2 sau 3). ,,Acum începeţi”. După expirarea timpului, experimentatorul spune ,,Stop” şi adună toate hîrtiile. Trebuie să avem grijă ca nici un subiect să nu mai scrie nimic pe foaie după ce a fost rostit cuvîntul ,,Stop!” Cotarea: Punctajul este reprezentat prin totalul combinaţiilor corect construite. Prima formă este dată ca exepmlu şi nu se calculează (A, B, C, D). În total sunt 23 de combinaţii posibile fără (A, B, C, D). 38

Etalonul Vîrsta

Nivel scăzut al

Nivel mediu al

Nivel înalt al

8 ani 9 ani 10-11 ani 12-13 ani 14-15 ani 16 ani 17 ani 18 ani

imaginaţiei 25 3 4 5 6 7 8 9 11

imaginaţiei 50 4 6 7 8 9 10 11 13

imaginaţiei 75 6 7 8 10 12 13 14 15

Dacă un copil de 8 ani execută mai puţin de 3 combinaţii cade în quartilul inferior, dacă execută 6 sau mai multe cade în quartilul superior etc. Răspunsurile corecte- combinaţiile posibile: ADCB

BDCA

CDAB

DBAC

ADBC

BDAC

CDBA

DBCA

ABDC

BCAD

CBAD

DCBA

ACDB

BCDA

CBDA

DCAB

ACBD

BADC

CABD

DABC

BACD

CADB

DACB

Fişa de lucru Numele _______________________

Prenumele _________________________

Vîrsta _____________________ Data_____________________________ Rezultatul obţinut :

Cocluzii (nivelul obţinut):

39

Creativitatea În psihologie termenul de creativitate are următoarele trei accepţiuni: a. de comportament şi activitate psihică creativă; b. de structură a personalităţii sau stil creativ; c. creativitate de grup, în care interacţiunile şi comunicarea mijlocesc generarea de noi idei, deci duc la efecte creative. Capacitatea de a gîndi abstract, flexibilitatea gîndirii, fluienţa ideaţională, o inteligenţă generală superioară, sensibilitatea la probleme legată de un spirit de observaţie mai pronunţat şi de o receptivitate mai bună sau o ,,deschidere la experienţă”, curiozitatea, încrederea în sine, dispoziţia de a-şi asuma scopuri îndepărtate şi autoimpuse, perseverenţă în urmărirea lor, nevoia de a realiza ceva, independenţa în gîndire sunt cîteva dintre trăsăturile de personalitate mai des asociate cu capacitatea creativă. Creativitatea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un progres în planul social. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit, voinţă şi perseverenţă. După savantul american C.W.Taylor se disting următoarele niveluri ale creativităţii: 1.

Creativitatea de expresie, ţinînd de mimico-gesticulaţie şi vorbire şi care este valorizată, mai

ales în arta teatrală şi oratorie; 2.

Creativitatea procesuală- notele originale în dezvoltarea proceselor psihice, în felul cum

subiectul percepe lumea, în modul său de gîndire şi simţire şi prin care se caracterizează o personalitate ca fiind mai mult sau mai puţin distinctă; 3. Creativitatea de produs – este obiectivă şi dăinuie, depăşind experienţa subiectului; 4.

Creativitatea inovativă – recombinarea ingenioasă de elemente cunoscute, astfel încît se

compune o nouă structură a unui obiect sau proces tehnologic; 40

5.

Creativitatea inventivă- presupune compatibilizarea părţilor între ele, generarea de noi

metode şi îndeplinirea artificială a unor funcţiuni; 6.

Creativitatea emergentă – constă în descoperirea sau punerea în funcţie a unui nou principiu

care, prin sine însuşi, duce la revoluţionarea unui întreg domeniu al cunoaşterii, tehnicii, artei sau a existenţei sociale; este nivelul suprem al creativităţii. Creativitatea presupune trei însuşiri: 1. Fluiditatea – posibilitatea de perindare într-un timp scurt a unui număr mare de imagini, idei noi; 2. Flexibilitatea – uşurinţa schimbării opiniei, modului de abordare a problemei în favoarea unei variante mai optime; 3. Originalitatea – este o expresie a inovaţiei, a neobişnuitului, materializată în decizii, acţiuni, comportamente. Probele de gândire creativă. Probă de consecinţe (Evaporarea apei) Testul „Evaporarea apei” permite aprecierea cantitativă a fluenţei, flexibilităţii şi originalităţii. Testele de creativitate fiind de mai multe tipuri, acesta aparţine categoriei probelor de „consecinţe” posibile ale unui fenomen ipotetic propus drept consemn, denumite în literatura de specialitate şi teste „Ce-ar fi dacă”. Examinatorul distribuie ori se asigură că fiecare persoană dispune de foi albe şi un instrument de scris, după care anunţă că va da nişte exerciţii de imaginaţie, de creativitate. Li se cere să-şi noteze pe prima foaie datele personale şi data calendaristică, întrucât acest moment poate stresa pe unii subiecţi, examinatorul dă asigurările că rezultatele nu sunt publice, ci vor fi cunoscute numai de el însuşi şi de subiect. Examinatorul le recomandă să asculte cu mare atenţie enunţurile testelor, întrucât nu se dau indicaţii suplimentare şi imediat după prezentarea cerinţelor unui test, se declanşează cronometrul. La nevoie se poate repeta consemnul, dar fără precizări suplimentare. înainte de declanşarea cronometrului, examinatorul întreabă: „Este cineva care nu a înţeles ce are de făcut?" Dacă în timpul testului cineva ridică mâna pentru a cere noi explicaţii, examinatorul îi face semn să tacă şi se apropie de el. Nu-i dă nici o informaţie suplimentară, dar îl ajută să înţeleagă consemnul. Pentru intrarea în atmosferă, aplicarea bateriei va fi precedată de unul sau două exerciţii orale de câteva minute fiecare, la alegerea examinatorului, care va avea însă grijă ca exerciţiile de încălzire să nu fie apropiate de testele din baterie. Se pot cere îmbunătăţiri pentru obiecte, procese etc. (un creion, ochelari, caiet, relaţiile profesor-elevi, şef-subaltern, etc, dar nu pentru scaun sau birou, pentru că acestea influenţează performanţa la testul de îmbunătăţiri pentru banca şcolară). Se mai pot cere utilizări neobişnuite pentru ceva (pahar, cutie de chibrituri, umbrelă, etc); enumerări după un criteriu 41

dat (cuvinte care încep sau sfârşesc cu un anumit prefix şi sufix, obiect cu anumite calităţi: rotunde, care îşi măresc sau micşorează volumul, etc); alte denumiri (ale unor obiecte, acţiuni). Se trece apoi la administrarea probei. Cu 10 secunde înainte de scurgerea timpului prevăzut pentru testul respectiv examinatorul anunţă „Mai aveţi 10 secunde. Nu mai începeţi altă propoziţie." Dacă se depăşeşte durata, nu mai este valabil etalonul şi testul dat de subiectul sau grupul respectiv devine inutilizabil şi nerelevant. Este necesară instaurarea unui climat stimulativ, de destindere, printr-o atitudine tonică a examinatorului, apropiată de subiecţi şi nu un aer ameninţător, sumbru, ostil sau de superioritate. Corectarea testelor şi interpretarea rezultatelor se vor face ulterior Aplicarea testului Consemnul: „Să presupunem că apa îşi pierde calitatea de a se evapora. Enumeraţi toate consecinţele posibile.” Durata: 5 minute. Acordarea scorului brut (procedura de corectare a testului) Cotarea se face separat pentru fluenţă, flexibilitate şi originalitate, scriindu-se direct pe foaia de test. Ordinea de scorare este însă următoarea: originalitate, flexibilitate şi fluenţă. Scorarea originalităţii Fiecărui răspuns posibil din testele ce vor fi aplicate de cititor îi corespunde un punctaj pe scara 1 20 (Vezi Lista cu itemi din anexe). Se caută în listă răspunsul pe care vrem să-1 cotăm sau categoria în care l-ar încadra ideea lui de bază şi se consemnează pe test scorul corespunzător, însumându-se apoi scorurile tuturor răspunsurilor date de subiect. În Listă itemii sunt aranjaţi în ordinea alfabetică a ideii dominante (categoriei generalizatoare). În tabelul nr. 1. oferim un exemplu de scorare a originalităţii, cu indicarea itemilor în care se înserează răspunsurile: Răspunsul din test Provoacă inundaţii Florile din ghiveci sunt mereu umede N-ar mai fi necesare irigaţiile Am fi veşnic umezi de transpiraţie Rufele spălate nu s-ar mai usca Total originalitate

Puncte obţinute 0 19 12 0 0 31

Itemul din listă Umiditatea solului Udatul ghivecelor Irigaţii Transpiraţie Uscarea

Tabel nr. 1. Scorarea originalităţii (ilustrare pe un caz concret) Scorarea originalităţii într-un test de creativitate este laborioasă şi presupune o deosebită atenţie, probitate ştiinţifică şi responsabilitate faţă de subiect. De aceea, înainte de „corectarea” testelor, examinatorul va trebui să se familiarizeze cu lista, citind-o de câteva ori şi să reţină indicaţiile suplimentare de mai jos: 42

Ambiguitatea unor răspunsuri se clarifică printr-o scurtă întrevedere cu subiectul respectiv (sau cu subiecţii, dacă aplicarea s-a făcut în colectiv), care este întrebat la ce anume s-a gândit, care este adevăratul sens al afirmaţiei sale. Ex: „Nu mai există echilibrul florei şi a faunei". Este vorba de un echilibru ecologic, adică extern, relaţional sau un echilibru metabolic, respectiv intern, biologic? Sau: „Atmosferă încărcată", în sens de umiditate a aerului, de presiune, de poluare, etc ? Uneori, ambiguitatea este înlăturată chiar în test, de subiectul însuşi: „Prin fierbere ar rămâne aceeaşi cantitate de apă în vas (nu s-ar mai arde mâncarea)". Ne vom raporta, conform precizării din paranteză, la ideea de Afumare şi nu la cea din itemul intitulat Culinară. „Mâncarea gătită ....... ar fi foarte lichidă, apa n-ar mai scade" sau „N-ar mai fi perioade de secetă (apa se cumulează în sol)" răspuns ce intră în Umiditatea solului şi nu la Secetă. ■ Intră în aceeaşi categorie afirmaţiile şi negaţiile despre ceva, întrucât şi un subiect şi celălalt s-au gândit la aceeaşi problemă (deci probează acelaşi nivel de flexibilitate şi originalitate), dar fie graba, fie lipsa de informaţie ştiinţifică în domeniu, fie faptul că a avut în vedere numai consecinţele apropiate sau numai pe cele de perspectivă, au făcut să apară polaritatea în masa de răspunsuri. Ex: „Organismele vii s-ar hidrata în exces, ori, dimpotrivă, s-ar deshidrata" (vezi Hidratarea). „Efortul fizic mare ar fi posibil sau n-ar fi posibil (datorită fapului că nu mai transpirăm)" sau: Unii prevestesc „Secetă", alţii o „Umiditate excesivă". Dacă acceptăm şi răspunsurile relativ incorecte din punct de vedere ştiinţific, de genul celor de mai sus, este pentru că testul de creativitate apreciază favorabil faptul că subiectul s-a gândit la cât mai multe şi variate consecinţe (dovedind fluenţă şi flexibilitate) şi că a sesizat punctele nevralgice, problemele sau itemii (manifestând originalitate). Testul vizează potenţialul creativ, nu creativitatea manifestă. Ori, procedeul de mai sus valorifică procesele de gândire, factorii cognitivi ai creaţiei. 

Este posibil ca în testele pe care le vor aplica cititorii să apară răspunsuri care

constituie reversul medaliei faţă de un item din lista noastră. De exemplu, noi avem itemul Plaja şi scăldatul devin inutile. Un răspuns ca: „Toată lumea va putea face plajă când doreşte", va primi punctajul acordat de noi itemului Plaja şi scăldatul devin inutile. Sau: Răspunsul posibil „Deodorantele ar fi larg utilizate" (inexistent în Listă) va fi asimilat itemului „Deodorantele devin inutile", primind punctajul corespunzător. 

Termenii folosiţi mai frecvent ca sinonime apar în listă, cu trimitere la termenul

de bază, unde sunt eventualele detalii, frecvenţa şi sensul.

43

De exemplu: Precipitaţii şi Fenomene meteorologice; Baia de aburi şi Sauna; Curent electric şi Energie. De asemenea sunt trimişi unii itemi particulari la alţi itemi cu sferă mai largă. Betonul şi Zidurile sunt circumscrise în tematica Construcţii. ■ Variaţiunile pe aceeaşi temă în acelaşi test (2-3. răspunsuri având flexibilitatea „1") în care fiecare din răspunsuri ar întruni punctaj la originalitate, nu vor fi punctate de fiecare dată. „Ne-am întoarce în mediul marin"(itemul Adaptare, 9 puncte). „Ar apare forme noi de viaţă" (tot itemul Adaptare, de această dată nepunctat); sau: „Nu se condensează vaporii" (Condensarea aburului, 1 lpuncte). "Nu s-ar mai aburi geamurile." (Condensarea aburului, nepunctat). Itemul Procese chimice şi fizice include şi formularea generică (Procese sau reacţii fizicochimice), dar şi exemplificările concrete de tipul: „Nu se mai obţine H2 gazos"; „Nu se mai obţine 02 gazos"; „Nu se pot rupe legăturile O - H care în condiţii de reacţie se desfac foarte uşor"; „S-ar putea distila soluţiile binare ale substanţelor cu apa, obţinându-se o soluţie de concentraţie 100". Eventualele răspunsuri absolut inedite care vor apare în testele aplicate de cititori şi nu vor fi găsite în Listă, primesc 20 de puncte. Scorarea flexibilităţii •

Flexibilitatea gândirii creative constă în capacitatea schimbării spontane a direcţiei, a

sferei, a domeniului de referinţă. Aceasta înseamnă că la 5 răspunsuri distincte, scorul la flexibilitate va fi cu o unitate mai mic (fx = 4) decât la fluenţă (fl=5). La o fluenţă de 7, dacă răspunsurile sunt identificabile în Listă Ia itemi diferiţi, flexibilitatea va fi 6. La fluenţă = 2, flexibilitatea=l. Dacă sunt şi „variaţiuni pe aceeaşi temă", atunci scorul scade corespunzător, ca în exemplul de mai jos, unde fl=3, fx=0. „Din consecinţă în consecinţă se poate ajunge până la siruaţa în care formele de viaţă n-ar mai exista pe uscat." „La început ar fi avantajate formele de viaţă din apă." „Cu timpul, însă, apa s-ar putea să-şi mărească concentraţia de săruri şi ar dispare formele de viaţă." Când testul conţine un singur răspuns, flexibilitatea va fi notată cu 0 (zero) puncte. Scorarea fluenţei •

Scorul la fluenţa sau flexibilitatea ideilor, a gândirii, constă în totalul răspunsurilor

distincte, indiferent de numerotarea făcută de subiect. In teste se pot întâlni trei variante: răspunsurile apar distincte, bine delimitate ca prezentare, aşezate unul sub altul, cu linioară la început de rând sau chiar numerotate. răspunsurile sunt amorfe, ca un mic text narativ sau sub forma a două-trei fraze complexe. Ideile de sine stătătoare vor trebui izolate de corector şi numerotate corespunzător. „N-ar mai exista ploi (1) 44

şi pământul s-ar usca (2), în acest caz ar fi nevoie de multe irigaţii (3), care consumă multă energie electrică (4)" (Menţionăm că numerotarea este a noastră). răspunsuri fals numerotate, în care la un item subiectul a inclus, de fapt, 2-3 răspunsuri diferite. „Nu mai transpirăm. Atmosferă şi uscată şi impură. Hainele nu s-ar mai usca, ar fi făcute din altceva". In textul de mai sus, la nr. 2 vom afla două idei diferite: Umiditatea aerului şi Poluarea aerului. La itemul nr. 3 găsim itemii Uscare şi îmbrăcămintea. Scorul la fluenţă va fi deci 5 şi nu 3, cum a notat subiectul. Răspunsurile absurde nu se iau în considerare. Recomandăm însă o mare atenţie în etichetarea unei idei drept absurde, întrucât în domeniul creativităţii, al originalităţi, al elementului inedit şi plin de surprize pentru simţul comun, graniţa dintre absurd şi foarte original este foarte labilă şi greu de sesizat de către un ochi neatent sau un spirit obtuz. Marile (şi micile) idei novatoare întotdeauna au şocat şi au fost declarate imposibile şi respinse de opinia publică. •

La factorul fluenţă, corectorul poate spori numărul de itemi, însă niciodată nu va acorda

mai puţine puncte decât a apreciat subiectul. 1. „Nu s-ar mai forma nori. 2. N-ar mai ploua. 3. N-ar mai ninge.” Deşi toate răspunsurile intră la itemul Fenomene meteorologice, pentru fluiditate se respectă numerotarea făcută de subiect. Breviar Atenţie! înainte de a „corecta” orice test, se citeşte orientativ Lista cu itemi, care este necesară pentru evaluarea tuturor factorilor. Se consemnează direct pe test: FL = FX = O= Scorarea originalităţii pentru ideile ambigui se ia legătura cu subiectul; afirmaţiile şi negaţiile despre ceva sc includ în acelaşi item; reversul medaliei faţă de un item din Listă sc asimilează itemului respectiv. 2-3 idei care merită punctaj la originalitate, dar sunt similare (se include în acelaşi item) se scorează o singură dată; răspunsurile care nu se identifică în Listă primesc 20 de puncte. Acestea vor fi însă extrem de rare. Scorarea flexibilităţii reperul pentru aprecierea schimbării direcţiei de gândire îl constituie Lista cu itemi: 2 itemi 45

diferiţi înseamnă 1 la flexibilitate, 3 itemi diferiţi însemnă 2 la flexibilitate, ş.a.m.d. scorul la fx va fi cel puţin cu o unitate mai mic decât la fl. la fluenţă = 1, flexibilitatea = 0; se consemnează prin câte o bară fiecare schimbare de direcţie. De ex: / / / / respectiv Fx = 4. Scorarea fluenţei se numără toate ideile, fie ele distincte (dar plasate în aceeaşi frază), fie reluări sub altă formă, dar numerotate separat de subiect; punctajul corectorului poate fi mai mare decât numerotarea subiectului, în nici un caz mai mic; nu se numără ideile absurde; se delimitează ideile şi se numerotează direct pe test. Autoverificarea competenţei dc corector După aprofundarea instrucţiunilor de corectare a testului se traversează un stadiu prealabil de exersare, având şi rolul de verificare a competenţei necesare calităţii de apreciator sau corector. Corectaţi cele 15 protocoale din anexe. Comparaţi punctajul acordat dc dv. cu cel acordat de noi (Vezi anexa.). Analiza calitativă, structurală, a fiecărui item din fiecare test va constitui cel mai indicat prilej dc confruntare cu „modelul" şi dc autoevaluare a competenţei de corector. Proba desene („Semidiscul”) Proba Desene este introdusă în baterie pentru a izola şi estima capacitatea de elaborare, factor cognitiv greu de surprins cu ajutorul celorlalte teste. In plus, valorifică şi alt mod de exprimare, în afară de cel verbal. Elaborarea presupune tendinţa persoanei de a veni cu precizări de amănunt, cu detalieri, uneori surprinzătoare. Opusă schematismului, aceasta se manifestă la nivelul produsului creativ de orice natură şi implicit este relevabilă în teste care cer desene, microcompoziţii literare, etc. 2.5.1. Administrarea testului Se desenează pe tablă (sau pe foaia de test dacă proba se aplică individual) un semidisc. Se cere subiecţilor să-1 reprezinte pe foile test în loc de orice titlu, indicându-se drept dimensiune optimă a diametrului, 1,5 cm.

Semidiscul-motiv Consemnul: 46

„Urmează o probă de desene, dar pentru care nu aveţi nevoie de talent la desen. Faceţi desene cât mai multe şi cât mai variate, incluzând de fiecare dată acest semidisc. Semidiscul poate constitui elementul principal din desen sau numai un accesoriu. La nevoie, puteţi utiliza mai multe semidiscuri în acelaşi desen. Intitulaţi fiecare desen, dar absolut fiecare, într-un mod cât mai original9. Vă atragem atenţia că se consideră numai desenele care conţin semidiscul şi sunt intitulate”. Se exemplifică prin desenare schematică a unei găleţi, precizându-se că exemplul este foarte obişnuit şi că, odată prezentat de examinator, el nu mai poate fi folosit de subiecţi. în orice caz, nu va mai fi luat în considerare.

9

sau „Găleată” „Prea mică pentru o sete atît de arsătoare” În forma sa completă, testul măsoară, în afară de fluenţă şi elaborare, pe care le utilizăm în

bateria de faţă, şi factorii flexibilitate şi originalitate (aceasta din urmă fiind evaluată prin intermediul intitulărilor). Forma integrală a testului, pentru aplicarea ei de sine stătătoare, este în lucru (respectiv instrucţiunile şi grilele pentru scorarea flexibilităţii şi originalităţii, inclusiv etalonul aferent). Cele 2 variante au rolul de a sugera subiecţilor că sunt valabile atât desenele foarte simple, cât şi cele complicate, atât intitulările concrete, cât şi cele fanteziste (metaforice, abstracte, etc). Sugestiile sunt doar implicate, examinatorul nu trebuie să le conştientizeze subiecţilor variantele respective. El se mulţumeşte să deseneze pe tablă primul exemplu, să spună că „se mai poate şi aşa”, după care desenează şi intitulează cel de-al doilea exemplu. 2.5.2 Acordarea punctajului Scorarea fluenţei Se numără: a. Desenele care conţin un semidisc şi sunt intitulate. b. Desenele cu diametrul puţin modificat (de obicei curbat):

c. Desenele repetate identic. Acestea nu s-ar accepta la factorul flexibilitate, dar se consideră la fluenţă. Odată admise la fluenţă, se vor puncta şi la elaborare, fiecare în mod independent, ca şi cum 47

ar fi desene distincte. Procedeul nu alterează scorul real la elaborare, întrucât acesta este ponderat, în etalonul nostru, prin fluenţă.

Nu se numără: d. Desenele neintitulate, chiar dacă includ semidiscul. e. Desenele care nu prezintă un semidisc:

În desenele intitulate „Seceră” şi „Luna” semidiscul este subînţeles, dar nu este reprezentat grafic. Nu se numără nici desenele în care semidiscul este oarecum reprezentat grafic, dar în mod forţat, printr-o linie imaginară, discontinuă:

48

Scorarea elaborării Se acordă câte un punct pentru: √

Fiecare detaliu adăugat semidiscului iniţial, considerat „semidisc-motiv” (acesta nu se punctează). în fiecare desen se alege de către corector un semidisc-motiv, care nu se scorează.

√

Elementele de detaliu care se repetă, dar sub forme diferite:

√

Elementele care apar într-un desen în mod repetat, dar, de fiecare dată desemnând altceva. Componentele distincte ale unui desen pot fi reprezentate numai prin semidiscuri (ca în exemplul intitulat „Gingăşie”):

Haşurări monotone:

49

√

Haşurări distincte între ele:

Nu se acordă punctaj pentru: √

„Găleata”, dată ca exemplu, în cele 2 variante.

√

Semidiscul-motiv, care apare o singură dată în desen, fie pentru a constitui întregul desen:

fie pentru a intra într-un desen mai complex. Un semidisc, ales drept semidisc-motiv, într-un desen care conţine mai multe semidiscuri:

√

Sfere, cercuri:

50

√

Detaliile multiplicate, cu aceeaşi semnificaţie, care se repetă sub formă identică, fie la aceeaşi mărime, fie cu dimensiuni diferite (vezi mai jos „Un semidisc văzut în oglindă”).

Fluenţa Se numără desenele: − care conţin semidiscul chiar cu diametrul sau arcul uşor modificate; − intitulate; − care se repetă identic. Nu se numără desenele: − care nu conţin semidiscul; − care au semidiscul incomplet; − care conţin un cerc sau o sferă în loc de semidisc; − neintitulate. Elaborarea Se acordă câte un singur punct pentru: − fiecare element de detaliu; − detalii repetate identic ca formă, dar cu alte semnificaţii; 51

− haşurări simple; − haşurările variate se punctează separat. Nu se acordă punctaj pentru: − semidiscul-motiv care apare o singură dată în desen, cu sau fără adaosuri; − un semidisc oarecare, ales drept semidisc - motiv; − cercuri; − repetările unui detaliu. Autoevaluarea competenţei de corector Şi în cazul probei de desene, după citirea şi recitirea atentă a instrucţiunilor de corectare se trece la: I. corectarea protocoalelor-test oferite de autori pentru exersare (Vezi anexa); II. analiza protocoalelor corectate de cel care se exersează şi compararea cu protocoalele corectate de autori (Vezi anexa). Pentru înlăturarea eventualelor neconcordanţe se recomandă recitirea cu atenţie a instrucţiunilor, urmărind desenele.

Capitolul IV. Diagnosticul temperamentului şi caracterului TEMPERAMENTUL Temperamentul desemnează latura dinamico-energetică a personalităţii. Particularităţile sale ţin de structura somatică, de sistemul nervos, de reactivitate, resurse energetice. Temperamentul este înnăscut, evoluează în raport cu întregul organism şi sistemul nervos. Trăsăturile de temperament nu au un conţinut psihologic în sine, ele ţin de aspectul expresiv, dinamico-energetic al conduitei. Cu aceste trăsături ne naştem şi ele se constituie în fundamentul personalităţii. Temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile. Oamenii de ştiinţă identificînd diverse aspecte care definesc temperamentul au elaborat şi variate tipologii temperamentale. Tipologia clasică a temperamentelor include următoarele tipuri: coleric, sangvinic, flegmatic şi melancolic.

Aceste denumiri sunt date de Hipocrat după

denumirea celor 4 substanţe din cor pul omului. Astfel, temperamentul coleric provine de la cuvîntul „chole” (fiere), sanguinic – de la „sanguis” (sînge), flegmatic – de la „phlegma” (mucozitate), 52

malancolic – de la „melanchole” (fiere neagră). Tipurile respective de temperament se întîlnesc în formă „pură” destul de rar. De obicei, se poate vorbi doar despre predominarea unuia sau altuia din ele la un individ. Fiecare tip prezintă trăsături pozitive, apreciate ca avantajoase, şi trăsături negative, dezavantajoase pentru individ. Un tip de temperament nu poate fi preferat altuia după vreun criteriu care să-1 prezinte mai bun. Componentele principale ale temperamentului sunt următoarele: activitatea psihică generală, activitatea motorie, emoţionalitatea. La rîndul său, temperamentul influenţează alte caracteristici psihice, cum sunt rapiditatea şi stabilitatea proceselor psihice, ritmul activităţii şi a comportamentului, intensitatea proceselor psihice. Reproducţia desenelor lui H.Bidstrup despre temperamente.

Temperamentul coleric

Temperamentul flegmatic

Temperamentul sangvinic

53

1. COLERICUL Dacă: 1. sunteţi neastîmpărat şi agitat; 2. sunteţi impulsiv şi irascibil; 3. sunteţi nerăbdător; 4. sunteţi categoric şi lipsit de echivoc cu alţi oameni; 5. sunteţi hotărît şi întreprinzător; Temperamentul melancolic 6. sunteţi încăpăţînat; 7. vă descurcaţi bine în dispute; 8. lucraţi doar cînd aveţi chef, şi atunci forţaţi nota; 9. sunteţi capabil de a risca; 10. nu sunteţi ranchiunos, nici supărăcios; 11. aveţi un discurs rapid, pasionat, şi o intonaţie neuniformă; 12. sunteţi neechilibrat şi predispus pentru acţiuni frenetice; 13. sunteţi necruţător fată de neajunsuri; 14. aveţi o mimică expresivă; 15. sunteţi capabil de a reacţiona energic şi a decide rapid; 16. sunteţi permanent în căutarea noului; 17. gesturile dvs. sunt repezi şi bruşte; 18. sunteţi tenace; 19. sunteţi predispus la schimbări bruşte ale dispoziţiei; atunci sunteţi un coleric pur. 2. SANGVINICUL Dacă: 1. sunteţi vesel şi voios; 2. sunteţi energic şi activ; 3. adesea nu duceţi un lucru început la bun sfîrşit; 4. aveţi tendinţa de a va supraaprecia; 5. sunteţi capabil de a asimila repede tot ce e nou; 6. interesele şi atracţiile dvs. nu sunt stabile; 7. treceţi uşor peste eşecuri şi neplăceri; 54

8. vă acomodaţi uşor la diferite condiţii; 9. vă pasionează orice activitate nouă; 10. atunci cînd o activitate încetează să vă mai intereseze, o trataţi cu indiferentă; 11. treceţi uşor de la o activitate la alta; 12. vă displace munca cotidiană, monotonă; 13. sunteţi sociabil şi receptiv, nu vă jenaţi în prezenta unor oameni noi; 14. sunteţi rezistent şi laborios; 15. vorbiţi repede, tare şi articulat, gesticulaţi, aveţi o mimică expresivă; 16. nu vă pierdeţi calmul într-o situaţie complexă, neaşteptată; 17. sunteţi totdeauna bine dispus; 18. adormiţi şi vă treziţi repede; 19. adesea nu sunteţi suficient de mobilizat, nu vă cîntăriţi bine deciziile; 20. uneori sunteţi superficial, distrat; atunci sunteţi un sangvinic pur. 3. FLEGMATICUL Dacă: 1. sunteţi calm şi cu sînge rece; 2. sunteţi consecvent şi cumpănit în orice activitate; 3. sunteţi prudent şi chibzuit; 4. ştiţi să aşteptaţi; 5. sunteţi tăcut şi vă displace trăncăneala; 6. vorbiţi liniştit şi cumpătat, cu pauze, fără a afişa emoţii strindente, cu cele mai discrete gesturi şi mimică; 7. sunteţi reţinut şi răbdător; 8. duceţi lucrul început la bun sfîrşit; 9. nu vă irosiţi puterile pentru fleacuri; 10. urmaţi cu stricteţe graficul vieţii şi al muncii; 11. vă controlaţi cu uşurinţa pornirile; 12. sunteţi puţin sensibil la critică şi laudă; 13. nu sunteţi răutăcios, aveţi o atitudine îngăduitoare faţă de săgeţile care vă sunt adresate; 14. aveţi interese şi relaţii constante; 15. vă includeţi cu greu într-o activitate şi treceţi cu greu la alta; 16. îi trataţi pe toţi în mod egal; 55

17. vă place acurateţea şi ordinea; 18. vă acomodaţi cu greu la condiţii noi; 19. sunteţi inert, nepăsător; 20. aveţi stăpînire de sine; atunci sunteţi un flegmatic pur. 4. MELANCOLICUL Dacă: 1. sunteţi timid; 2. vă pierdeţi în condiţii noi; 3. cu greu stabiliţi contactul cu oameni necunoscuţi; 4. nu sunteţi încrezător în propriile forţe; 5. suportaţi uşor singurătatea; 6. eşecurile vă copleşesc şi vă dezorientează; 7. aveţi tendinţa de a vă închide în sine; 8. obosiţi repede; 9. vorbiţi încet, uneori pe şoptite; 10. vă aliniaţi fără să vreţi la caracterul conlocutorului; 11. unele lucruri vă impresionează atît de mult, încît vă podidesc lacrimile; 12. sunteţi foarte sensibil la critică şi laudă; 13. sunteţi extrem de exigent fată de sine si de alţii; 14. sunteţi suspicios şi ipohondru; 15. aveţi o sensibilitate exagerată; 16. sunteţi din cale afară de supărăcios; 17. sunteţi nesociabil, nu împărtăşiţi nimănui propriile gînduri; 18. sunteţi inactiv şi sfios; 19. sunteţi docil; 20. căutaţi compasiune şi ajutor din partea altora; atunci sunteţi un melancolic pur. Reţine: Melancolicul sensibil - este un prieten excepţional, care după statistici, este cel mai curajos în situaţiile critice; flegmaticul - este cel mai de încredere; colericul - este capabil să-şi atingă

56

orice obiectiv; iar sangvinicul - emană în permanenţă lumină şi optimism, ceea ce este foarte important oamenilor. TEST FORMULA TEMPERAMENTULUI Tehnica de aplicare: individual şi în grup. Scopul: determinarea tipurilor de temperament. O bună parte din particularităţile individuale ale elevului îşi au provenienţa în tipul de temperament. De această însuşire psihofiziologică depind mai multe manifestări de conduită ale omului: exteriorizarea emoţiilor, viteza proceselor de memorizare şi gîndire, stabilitatea atenţiei, etc. Temperamentul este una din cele mai populare teme în psihologie. Elevilor le este interesant să-şi cunoască tipul de temperament. E cunoscut însă că orice persoană îmbină în structura sa psihologică însuşiri ale tuturor tipurilor temperamentale. Propunem o formulă de autoapreciere a structurii temperamentului subiectului, care va reflecta raportul dintre diferite tipuri, caracteristic persoanei concrete. Explicaţii elevilor: Citiţi afirmaţiile ce urmează şi exprimaţi măsura în care sunteţi de acord cu ele cu ajutorul unei scale cu 9 trepte (1-9). Dacă sunteţi absolut de acord apreciaţi afirmaţia respectivă cu 9 puncte, absolut nu - 1 punct, aşa şi aşa - 5 puncte. Cu cît mai aproape de acord, cu atît mai multe puncte şi invers, cu cît mai departe, cu atît mai puţine puncte acordaţi afirmaţiei. 1. Înainte de un eveniment semnificativ pentru mine, încep să mă enervez. 2. Nu pot lucra uniform, perioadele de lucru intens sunt urmate de unele cînd nu pot face nimic. 3. Pot trece repede de la o activitate la alta. 4. Dacă trebuie, eu pot aştepta liniştit timp îndelungat. 5. Simt nevoia de a fi compătimit şi susţinut, în special în situaţii de insucces şi dificultăţi. 6. Cu cei egali sunt nestăpînit şi violent. 7. Nu-mi vine greu să fac o alegere. 8. Nu trebuie să fac eforturi ca să-mi stăpînesc emoţiile, le pot reţine uşor. Calculaţi apoi punctele obţinute pentru fiecare din cele 4 tipuri, folosind formulele: M (melancolic) = l (punctele acordate afirmaţiei 1) + 5 (punctele acordate afirmaţiei 5); C (coleric) = 2 + 6; S (sanguinic) = 3 + 7; F (flegmatic) = 4 + 8

57

Aranjaţi simbolurile tipurilor în ordinea descreşterii numărului de puncte şi veţi obţine formula structurii temperamentelor voastre. Spre exemplu, dacă M = 7, F = 4, C = 15 şi S = 8, formula ta este CSMF, deci aveţi mai multe însuşiri proprii colericului, e destul de pronunţat în tine sanguinicul, dar mult mai slab sunt prezentaţi melancolicul şi flegmaticul. TEST DE AUTOEVALUARE A TEMPERAMENTULUI Tehnica de aplicare: individual şi în grup. Scopul: evidenţierea tipurilor de temperament. Instrucţiuni: Consultaţi atent tabelul ce urmează . În prima coloniţă găsiţi 10 enunţuri neterminate. Pentru fiecare dintre ele alegeţi din cele 4 coloniţe, alăturate pe orizontală, varianta de răspuns care vă caracterizează cel mai bine comportamentul şi acţiuni le. La fiecare enunţ se admite un singur răspuns. Vă evaluaţi sub aspectul general al conduitei, excluzînd pe cît e posibil interpretările legate de relaţiile foarte apropiate (de familie) şi cele legate de experienţele personale foarte vii (situaţii-limită). Dacă răspunsurile dvs. au evidenţia t temperamente diferite la întrebările 2 şi 5, înseamnă că nu aţi răspuns sincer. Fiecare răspuns este notat cu 10 puncte, toate împreună însumînd 100, care se raportează procentual. De exemplu: S60%+M10%+C20%+F10%. Astfel identificaţi ponderea fiecărui aspect în propriul temperament. Nr.

Enunţurile

Sangvinic

1.

În general sunt o fire:

activă, optimistă, veselă, în majoritatea timpului bine dispusă.

2.

Abordez discuţiile şi negocierile:

3.

Discursul meu este:

4.

Mimica şi gesturile mele sunt:

pasional, cu receptivitate la chestiunile noi. accentuat, articulat, ritmat, alert, însoţit de gesturi. expresive, largi, cu rolul de a întregi exprimarea verbală.

Melancolic

Coleric

Flegmatic

timidă, care comunică greu cu persoanele necunoscute, care se închide în sine, neîncrezătoare. pesimistă. cu suspiciune, fără curaj.

fără prea multă răbdare, agitată, cu schimbări frecvente de dispoziţie, pasionată, combativă.

calmă, neemotivă, prudentă, chibzuită, cu stăpînire de sine.

categoric, hotărît.

cu reţinere şi cumpătare.

cu ton jos, chiar şoptit.

categoric, hotărît.

stăpînit, liniştit, cu pauze, controlat.

aproape că nu există, deoarece membrele au tendinţa să se încrucişeze sau să se lipească de corp.

repezi, bruşte, frînte.

discrete, punctuale, lipsite de evazivitate.

58

5.

Cu privire l a relaţiile sociale şi la contactele conjuncturale , prefer:

deschiderea - deoarece sunt receptiv şi fără prea multe preju decăţi.

singurătatea, contactele cît mai puţine şi mai scurte cu persoanele puţin cunoscute.

oamenii neevazivi, persoanele care nu îşi complică singure viaţa.

6.

Toleranţa mea se explică prin faptul că:

trec uşor sunt sensibil şi peste eşecuri, dau dovadă de peste supărările de compasiune. moment şi nu port supărare.

nu port ranchiună, chiar dacă sunt jignit de cineva.

7.

Intoleranţa mea se expri mă prin faptul că:

decid greşit şi chiar am une le ieşiri nervoase cînd sunt agasat/ă sau nu sunt destul de motivat/ă.

nu trec peste neajunsurile altora, dacă asta mă afectează direct şi devin impulsiv.

8.

Îmi displace:

monotonia, rutina.

deşi dau dovadă de multă exigenţă faţă de mine şi faţă de ceilalţi, nu suport critica şi mă supăr repede. să mă confesez, să mă explic în faţa altor persoane.

9.

Punctul meu tare este:

că sunt adaptabil şi rezistent şi că relaţionez bine şi uşor. îmi surîde orice activitate nouă.

firea întreprinzătoare. lipsa fricii de a risca. Mă consider un bun conducător şi ştiu să obţin favoruri, chiar dacă trebuie să recurg la forţă.

10.

Punctul meu slab este:

faptul că mă supraapreciez, deşi ştiu că într-o activitate mai laborioasă, dacă nu sunt stimulat,

loialitatea şi bunul simţ. Dacă sunt lăsat/ă să activez după ritmul meu, realizez lucruri de valoare. Deoarece gîndesc şi reacţionez mai lent, atunci cînd sunt supus unui ritm mai alert, pot eşua. că mă dezorientez în situaţii noi, că în faţa străinilor devin sfios şi că dacă apar

deoarece mă exprim clar, nu-mi place să fiu interpretat.

faptul că mă angajez cu euforie în activităţi care fie mă depăşesc, fie, după un

relaţiile constante, oamenii echilibraţi, deşi sunt tolerant şi am tendinţa de a-i trata egal pe toţi. sunt îngăduitor cu ceilalţi, nu sunt răutăcios, pot să ignor ofensele care îmi sunt adresate. de multe ori sunt nepăsător şi insensibil şi devin irasci bil cînd sunt perturbat în activitate. să nu termin un lucru început pen tru că sunt întrerupt sau perturbat. Că sunt muncitor si am capacitatea de a duce la Să sunt muncitor şi am capacitatea de a duce la bun sfîrşit o activitate. Sunt perseverent, răbdător şi tenace. faptul că sunt greu adapt abil şi puţin cam rigid. 59

îmi pierd destul de repede concentrarea şi entuziasmul şi chiar devin distrat şi plictisit.

momente tensionante mă pot bloca.

timp, devin terne şi prefer să le abandonez, deoarece, dacă nu am chef nu realiez rezultate optime în activitate. CHESTIONAR DE PERSONALITATE (H. Eysenck)

Chestionarul de personalitate Eysenck determină doi factori de bază: extraversiunea / introversiunea şi nevrotismul. Primul factor e bipolar şi reprezintă caracteristica individual-psihologică a omului, extremele căreia corespund orientării personalităţii la lumea exterioară (extraversiune) sau la lumea interioară (introversiune). Se consideră că extravertiţii sînt sociabili, impulsivi, flexibili şi foarte adaptabili. Introvertiţii, din contra, sînt rezervaţi, pasivi, nesociabili şi, deseori, întîmpină dificultăţi de adaptare socială. Factorul al doilea - nevrotismul - reprezintă însuşirea, starea ce caracterizează omul din punctul de vedere al stabilităţii emoţionale, anxietăţii etc. Acest factor este, de asemenea, bipolar şi formează o scală la unul din polii căreia se află persoanele foarte stabile, adaptative, iar la celălalt pol - persoanele extrem de nestabile, nevrotice şi nonadaptative. Majoritatea oamenilor se află între aceşti doi poli, mai aproape de centru. Intersecţia acestor două caracteristici bipolare permite raportarea destul de clară a omului la unul din cele patru tipuri temperamentale.

Introversiune

Nevrotism (Instabilitate emoţională) Melancolic Coleric Flegmatic Sangvinic Stabilitate emoţională

Extraversiune

Chestionarul cuprinde 57 de întrebări la care subiectul trebuie să răspundă prin cuvintele „Da” sau „Nu”, în conformitate cu felul său de a fi. Testul poate fi aplicat atît individual, cît şi colectiv. Tehnica de aplicare: individual şi în grup. Scopul: examinarea a doi factori de bază: extraversiunea/introversiunea şi nevrotismul. Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare fi răspundeţi prin „da” sau „nu”, în funcţie de faptul dacă conţinutul ei corespunde sau nu cu felul dvs. de a fi. Este în interesul dvs. să nu pierdeţi prea mult timp la nici o întrebare. Fiţi atent pentru a nu omite nici una din întrebări. Nu există întrebări juste sau nejuste, prezentul chestionar reprezintă doar o măsură a modelului în care dvs. vă comportaţi. Formularul A 1. Deseori doriţi să fiţi în situaţii care să vă stimuleze? 2. Aveţi frecvent nevoie de prieteni care să vă înveselească? 3. Sînteţi o persoană care de obicei nu-şi face griji? 60

4. Vă este greu să acceptaţi un refuz? 5. Vă opriţi pentru a vă gîndi înainte de a face ceva? 6. Dacă promiteţi ceva, întotdeauna vă ţineţi de cuvînt? 7. Vi se schimbă adesea dispoziţia? 8. În general, vorbiţi şi acţionaţi repede, fără a vă opri pentru a reflecta asupra lucrurilor? 9. Vă simţiţi vreodată pur şi simplu indispus, fără a avea un motiv serios? 10. Aţi face orice cînd sînteţi pus la ambiţie? 11. Sînteţi vreodată timid cînd doriţi să vorbiţi cu o persoană de sex opus de care vă simţiţi atras? 12. Vi se întîmplă să vă pierdeţi, din cînd în cînd, cumpătul şi să vă înfuriaţi? 13. Acţionaţi deseori la inspiraţia de moment? 14. Vă necăjiţi adesea pentru lucruri pe care nu trebuie să le spuneţi sau să le faceţi? 15. Preferaţi, de obicei, să citiţi în loc să vă întîlniţi cu alţi oameni? 16. Puteţi fi jignit cu uşurinţă? 17. Vă place să ieşiţi des în oraş (la plimbare)? 18. Vi se întîmplă să aveţi gînduri şi idei care nu v-ar place să fie cunoscute de alţii? 19. Vă simţiţi uneori plin de vioiciune, iar alteori apatic? 20. Preferaţi să aveţi prieteni puţini, dar aleşi? 21. Deseori visaţi? 22. Cînd oamenii ridică tonul la dvs., răspundeţi în acelaşi mod? 23. Deseori aveţi sentimente de vinovăţie? 24. Consideraţi că toate obişnuinţele dvs. sînt bune şi dezirabile? 25. De obicei vă puteţi destinde şi petrece foarte bine cînd participaţi la o petrecere veselă? 26. Credeţi despre dvs. că sînteţi foarte sensibil? 27. Cei din jur vă consideră foarte vioi? 28. După ce aţi făcut un lucru important, vi se întîmplă deseori să aveţi sentimentul că aţi fi putut să-1 faceţi mai bine? 29. Cînd sînteţi cu alţi oameni, sînteţi în majoritatea cazurilor tăcut? 30. Bîrfiţi cîteodată? 31. Vi se întîmplă să nu puteţi dormi din cauza unor gînduri care vă preocupă? 32. Dacă doriţi să vă informaţi asupra unei probleme, preferaţi să aflaţi răspunsul din cărţi, în loc să discutaţi cu cineva despre acest lucru? 33. Aveţi vreodată palpitaţii sau o greutate la inimă? 34. Vă place genul de muncă ce necesită multă atenţie? 35. Aveţi crize de tremurături şi frisoane? 36. Aţi declara întotdeauna la vamă tot ce aveţi, dacă aţi şti că nu v-ar prinde niciodată? 61

37. Vă displace să fiţi într-o societate în care oamenii joacă feste unul altuia? 38. Sînteţi o persoană iritabilă? 39. Vă place să faceţi lucruri în care trebuie să acţionaţi rapid? 40. Vă frămîntaţi în legătură cu anumite lucruri îngrozitoare care s-ar putea întîmplă? 41. Sînteţi lent şi lipsit de grabă în felul dvs. de a vă mişca? 42. Întîrziaţi deseori la întîlnire sau la serviciu? 43. Aveţi deseori coşmaruri? 44. Vă place atît de mult să discutaţi, încît intraţi cu uşurinţă în vorbă şi cu necunoscuţi? 45. Simţiţi deseori dureri? 46. Dacă nu v-aţi afla mai mult timp printre oameni, v-aţi considera nefericit? 47. Vă consideraţi o persoană nervoasă? 48. Din toţi oamenii pe care îi cunoaşteţi sînt unii care categoric nu vă plac? 49. Consideraţi că aveţi suficientă încredere în dvs.? 50. Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale sau greşeli în muncă? 51. Vă este greu să vă distraţi la o petrecere veselă? 52. Sînteţi frămîntat de sentimente de inferioritate? 53. Vă este uşor să învioraţi o petrecere plictisitoare? 54. Vorbiţi cîteodată de lucruri despre care nu deţineţi informaţii suficiente? 55. Sînteţi îngrijorat în legătură cu sănătatea dvs.? 56. Vă place să faceţi farse altora? 57. Suferiţi de insomnie? Formularul B (poate fi utilizat pentru testarea repetată a aceluiaşi subiect) 1.

Vă place ca în jurul dvs. să fie agitaţie?

2.

Aveţi vreodată sentimentul de nelinişte că doriţi ceva, dar nu ştiţi ce anume?

3.

Aveţi aproape întotdeauna un răspuns „pregătit” cînd vi se adresează cineva?

4.

Vă simţiţi uneori fericit sau trist fără vreun motiv real?

5.

De obicei staţi retras la petreceri şi reuniuni?

6.

În copilărie întotdeauna făceaţi ceea ce vi se spunea imediat şi fără murmur?

7.

Sînteţi cîteodată morocănos?

8.

Cînd sînteţi antrenat într-o ceartă, preferaţi să discutaţi pentru a o lichida sau să tăceţi, aşteptînd să treacă furtuna?

9.

Sînteţi capricios?

10. Vă place să vă aflaţi în societatea oamenilor? 62

11. Aveţi frecvent insomnii din cauza grijilor? 12. Vă supăraţi cîteodată? 13. Credeţi că sînteţi un om norocos? 14. Vi se întîmplă frecvent să vă hotărîţi prea tîrziu? 15. Vă place să lucraţi singur? 16. Vă simţiţi deseori apatic şi obosit fără vreun motiv serios? 17. Sîteţi vioi? 18. Rîdeţi cînd auziţi o glumă necuviincioasă? 19. Vă simţiţi adesea „sătul pînă în gît”? 20. Vă simţiţi cel mai bine în hainele de toate zilele? 21. Vi se întîmplă adesea să vă fugă gîndurile cînd încercaţi să rezolvaţi cu atenţie un lucru? 22. Puteţi să vă formulaţi repede ideile? 23. Rămîneţi adesea „dus pe gînduri”? 24. N-aveţi nici un fel de prejudecăţi? 25. Vă plac păcălelile, festele? 26. Vă gîndiţi frecvent la trecutul dvs.? 27. Vă place foarte mult mîncarea gustoasă? 28. Cînd sînteţi amărît, simţiţi nevoia să vorbiţi cu un prieten despre problema dvs.? 29. Vă împotriviţi colectei de bani în scopul unei cauze bune? 30. Vă lăudaţi cîteodată? 31. Sînteţi susceptibil în anumite privinţe? 32. Preferaţi să staţi singur în loc să mergeţi la o petrecere? 33. Vi se întîmplă vreodată să fiţi atît de agitat, încît să nu puteţi sta prea multă vreme pe scaun? 34. Vă place să vă planificaţi acţiunile cu mult timp înainte? 35. Aveţi ameţeli? 36. Răspundeţi întotdeauna la o scrisoare cît mai repede posibil după ce aţi primit-o? 37. De obicei puteţi rezolva lucrurile mai bine gîndindu-vă la ele singur, dccît dacă le discutaţi cu alţii? 38. Vi se taie vreodată răsuflarea fără a fi efectuat o muncă grea? 39. Nu vă deranjează să lăsaţi lucrurile „aşa cum sînt”? 40. Sînteţi nervos? 41. Preferaţi să planificaţi munca sau să o executaţi efectiv? 42. Vi se întîmplă cîteodată să amînaţi pe mîine ceea ce trebuie să faceţi astăzi? 43. Vă simţiţi neliniştit atunci cînd vă aflaţi în ascensor, avion, tunel? 44. Cînd vă împrieteniţi cu cineva, dvs. aveţi iniţiativa? 63

45. Aveţi dureri de cap violente? 46. Aveţi, în general, convingerea că lucrurile se vor aranja de la sine şi că, într-un fel sau altul, totul va ieşi bine pînă la sfîrşit? 47. Adormiţi greu la ora culcării? 48. Consideraţi că este necesar, în anumite situaţii, să ascundeţi adevărul? 49. Rostiţi cîteodată primul lucru care vă vine în minte? 50. Vă frămîntaţi mult după o întîmplare neplăcută? 51. Sînteţi de obicei un om „închis” în raporturile cu ceilalţi, cu excepţia prietenilor foarte apropiaţi? 52. Intraţi deseori în încurcătură din cauza că acţionaţi fără să vă gîndiţi bine? 53. Vă place să faceţi glume şi să povestiţi anecdote prietenilor? 54. Preferaţi să cîştigaţi la jocuri de noroc? 55. Vă simţiţi adesea nesigur pe dvs. în prezenţa superiorilor? 56. Cînd şansele sînt împotriva dvs., sînteţi de obicei de părere că merită să riscaţi? 57. Aveţi frecvent crampe la stomac înaintea unui eveniment important? Tabelul de mai jos conţine cheia răspunsurilor semnificative pentru factorii: sinceritate, extraversiune/intmversiune, nevrotism. Fiecare răspuns al subiectului care corespunde cu cheia de mai jos se egalează cu un punct. Sinceritate: Da: 6, 24, 36. Nu: 12, 18,30,42,48,54. Extraversiune/introversiune: Da: l, 3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 39, 44, 46, 49, 53, 56. Nu: 5, 15, 20, 29, 32, 34, 37, 42, 51. Nevrotism: Da: 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 26, 28, 31, 33, 35, 38, 40,

43, 45, 47, 50, 52, 55, 57.

Modul de interpretare a factorului sinceritate Expresia numerică

Interpretarea

0-3

sincer

4-6

situativ

7-9

nesincer*

* În cazul de faţă este vorba doar despre gradul de sinceritate al răspunsurilor şi nicidecum despre nesinceritate ca trăsătură de personalitate. 64

Modul de interpretare a factorilor extraversiune/ introversiune şi nevrotism introversiune considerabilă 1-7

Extraversiune

moderata 8 - 11

Stabilitate emoţională ridicată 1 - 10

moderată 12 - 18

considerabilă 19 - 24

Instabilitate emoţională

medie 11 - 14

ridicată 15 - 18

foarte ridicată 19 - 24

SUNTEŢI O PERSOANĂ INTROVERTĂ SAU EXTROVERTĂ? (Tradus şi adaptat de N. Mitrofan) I. Cît de sociabil sînteţi? (Cît sînteţi de timid? Cît de abil şi diplo

mat sînteţi? Cît de bine vă înţelegeţi cu alţii

?)

1. În mod obişnuit faceţi un efor pentru a vă înţelege cu persoane pe care nu le agreaţi? 2. În general, preferaţi o vacanţă zgomotoasă şi plină de evenimente în locul uneia liniştite şi paşnice? 3. Vă place să mergeţi la petreceri, la disco şi la restaurante? 4. Vă faceţi uşor prieteni cînd mergeţi în vacanţă sau cînd călătoriţi? 5. Vă face întotdeauna plăcere să vă vedeţi prietenii, chiar şi cînd vin neanunţaţi? 6. Aţi iniţiat vreodată o conversaţie cu un străin în tren? 7. Vă place să organizaţi petreceri, să invitaţi pe alţii la masă? 8. Aveţi mulţi prieteni şi multe cunoştinţe? 9. Preferaţi serile ocupate şi antrenante petrecute acasă celor liniştite? 10. Vă plac jocurile la petreceri? 11. Îi cunoaşteţi pe cei mai mulţi dintre vecinii dv. după numele lor mic? 12. Vă place să luaţi parte la jocuri, chiar şi atunci cînd nu cîştigaţi? 13. Preferaţi oamenii în locul maşinilor? 14. Vă place să ajutaţi alţi oameni? 15. Sunteţi invitat la o cină. Gazda vă serveşte un fel de mîncare pe care îl consideraţi oribil. L-aţi consuma totuşi? 16. Trimiteţi felicitări de Crăciun persoanelor pe care nu le agreaţi? 17. Aţi fost declarat vreodată „viaţa şi sufletul unei petreceri?” 18. Vă place să întîlniţi persoane noi, necunoscute anterior? 65

19. Vă simţiţi confortabil cînd intraţi într-o încăpere în care nu cunoaşteţi pe nimeni? 20. Vă plac copiii? 21. Vă place mai mult să scrieţi o scrisoare decît să foloseşti telefonul? 22. Vă faceţi uşor prieteni? 23. Aţi încercat vreodată să ascundeţi că sunteţi acasă, auzind că sosesc vizitatori ce nu sunt bineveniţi? 24. În casa dv. Sunt adesea mai multe persoane decît pot intra în mod confortabil? 25. Vă faceţi griji despre felul în care alte persoane gîndesc despre dv.? Nr. 1.

Cotarea şi interpretarea rezultatelor da 1 nu 0

2.

da

1

nu

0

3.

da

1

nu

0

4.

da

1

nu

0

5.

da

1

nu

0

6.

da

1

nu

0

7.

da

1

nu

0

8.

da

1

nu

0

9.

da

1

nu

0

10.

da

1

nu

0

11.

da

1

nu

0

12.

da

1

nu

0

13.

da

1

nu

0

14.

da

1

nu

0

15.

da

1

nu

0

16.

da

1

nu

0

17.

da

1

nu

0

18.

da

1

nu

0

19.

da

1

nu

0 66

20.

da

1

nu

0

21.

da

0

nu

1

22.

da

1

nu

0

23.

da

0

nu

1

24.

da

1

nu

0

25.

da

1

nu

0

Dacă scorul este între 16 şi 25 de puncte: sunteţi sigur o persoană sociabilă; vă plac oamenii, vă place să fiţi împreună cu ei şi probabil sunteţi foarte fericit cînd vă aflaţi în mulţime. Dacă scorul este între 8 şi 15 puncte:

vă place să fiţi împreună cu alte persoane, dar în

csazul unei petreceri agitate puteţi să rămîneţi în continuare sau s-o părăsiţi, răbdarea dv.

nu este

nelimitată şi probabil sunteţi foarte fericit dacă puteţi să petreceţi o seară cu unul sau doi prieteni apropiaţi decît să mergeţi la un chef sau altceva de acest gen. Dacă constataţi că sunteţi singur într-o seară, vă adaptaţi perfect de bine la această situaţie. Dacă scorul este de 7 puncte şi mai puţin: sînteţi un fel de singuraratic. În mod sigur preferaţi să citiţi o carte bună, să staţi în faţa televizorului sau să ocupaţi de altceva decît să ieşiţi din casă ca să vă înveseliţi împreună cu alte persoane. Sunteţi independent şi vă place propria companie . II. Sunteţ i un om de acţiune sau un „visător?” (Vă place mai mult să vorbiţi şi să visaţi în legătură cu un lucru sau să-l faceţi?) 1. Va place să fiţi ocupat? 2. Vă simţiţi frustrat de traficul ce se deplasează încet? 3. Manifestaţi tendinţa de a vă muta des

de la un loc la altul şi de la o slujbă la alta?

4. Vă simţiţi mizerabil cînd staţi degeaba? 5. Vă place să urmăriţi cu privirea? 6. Folosiţi mai bine scările

decît să aşteptaţi liftul?

7. Vi s-a reproşat vreodată că faceţi unele

lucruri prea repede?

8. Vă sculaţi devreme chiar şi în zilele de

repaus şi de odihnă?

9. Deveniţi foarte entuziast în legătură cu

noile proiecte?

10. Vă place să organizaţi pe alţii? 11. Vă place mai mult să acţionaţi dec

ît să planificaşi?

12. Pierdeţi mult t imp meditînd şi visînd

cu ochii deschişi? 67

13. V-aţ i gîndit vreodată de unde venim? 14. Vă place să descifraţi cuvinte încrucişate? 15. Vă place să vizitaţi muzee şi galerii de

artă?

16. Vă place să staţi de vorbă? 17. În mod obişnuit urcaţi scările cîie două o dată? 18. Vi se pare că faceţi mai multe-lucruri

decît persoanele pe care le cunoaşteţi?

19. Preferaţi vacanţele active şi solicitante celor relaxante, cu m 20. Vă plictisiţi repede dacă nu aveţi nimic

Nr. 1.

ult timp liber?

de făcut?

Cotarea şi interpretarea rezultatelor da 1 nu 0

2.

da

1

nu

0

3.

da

1

nu

0

4.

da

1

nu

0

5.

da

1

nu

0

6.

da

1

nu

0

7.

da

1

nu

0

8.

da

1

nu

0

9.

da

1

nu

0

10.

da

1

nu

0

11.

da

1

nu

0

12.

da

0

nu

1

13.

da

0

nu

1

14.

da

0

nu

1

15.

da

0

nu

1

16.

da

0

nu

1

17.

da

1

nu

0

18.

da

1

nu

0 68

19.

da

1

nu

0

20.

da

1

nu

0

Dacă scorul este între 12 şi 20 puncte:

sunteţi mai mult un om de acţiune decît un gînditor,

preferaţi să faceţi lucrurile decît să gîndiţi asupra lor; vă place să fiţi activ şi să aveţi cît mai multe de făcut. Dacă scorul este între 6 şi 11 puncte: în egală măsură vă place să fiţi ocupat, dar nu vă deranjează să consumaţi timp gîndind asupra lucrurilor; vă puteţi adapta destul de uşor la o gamă largă de circumstanţe. Dacă scorul este de 5 puncte şi mai puţin: sunteţi în mod sigur un gînditor: preferaţi să vă ocupaţi de o carte sau numai de gîndurile dv. decît să vă repeziţi să faceţi unele lucruri. III. Cît de emotiv sunteţi? (Sînteţi mai încordat, tensionat şi crispat?

Sau, dimpotrivă, sînteţi mai relaxat, rece şi

nepăsător?) 1.

Vă simţiţi vinovat dacă plîngeţi în public?

2.

Credeţi că plînsul este un semn al slăbiciunii?

3.

Credeţi că bărbaţii şi băieţii trebuie să fie încurajaţi să-şi ascundă lacrimile?

4.

Vă simţiţi jenat dacă vă surprindeţi plîngînd în timp ce vizionaţi un film sau citiţi o carte?

5.

Aţi încerca să vă reţineţi lacrimile dacă aţi participa la funeralii?

6.

Nu aţi avea încredere într-un politician care varsă lacrimi în public?

7.

Credeţi că lacrimile sînt o expresie necesară a emoţiei?

8.

Aţi permite cuiva să vă consoleze dacă v-ar găsi plîngînd?

9.

Vă simţiţi jenat dacă vedeţi oameni mari plîngînd?

10.

Aţi pretinde că aveţi ceva în ochi dacă aţi fi descoperit că plîngeţi?

11.

Încercaţi întotdeauna să vă ascundeţi supărarea?

12.

Încercaţi întotdeauna să vă ascundeţi dezamăgirea?

13.

S-a întîmplat vreodată să scăpaţi de sub control calmul şi dispoziţia?

14. V-au creat vreodată probleme calmul şi dispoziţia dv.? 15.

Credeţi că vă este de folos dacă vă stăpîniţi supărarea?

16.

Manifestaţi tendinţa de a medita asupra lucrurilor care v-au produs supărare?

17. Vă supăraţi destul de repede? 18.

Tachinaţi, cel puţin o dată pe zi, pe cineva pe care-l iubiţi?

19. Vă plac semnele fizice ale afecţiunii? 69

20.

Aţi devenit vreodată meditativ cînd aţi văzut copii mici?

21.

Vă simţiţi fericit cînd daţi mîna în public cu cineva de care vă place?

22. Vă place să vi se facă masaj? 23. Spuneţi în mod regulat celor pe care-i iubiţi cum vă simţiţi? 24. Aţi avut vreodată un animal faţă de care să vă fi manifestat foarte tandru? 25. Vă place să fiţi sărutat şi îmbrăţişat de persoanele pe care le iubiţi? 26. Aţi rîs vreodată tare cînd aţi vizionat un film nostim? 27. Aţi mişcat vreodată din picioare cînd aţi ascultat muzică? 28. Adesea sînteţi printre ultimii care încetează să bată din palme la concerte, evenimente sportive şi altele? 29. Aţi strigat vreodată încurajînd pe sportivi sau pe eroii de la televizor? 30. Puteţi să vă amintiţi de ultima ocazie cînd aţi rîs şi v-a plăcut foarte mult? Cotarea şi interpretarea Nr. 1.

rezultatelor

Cotarea şi interpretarea rezultatelor da 0 nu 1

2.

da

0

nu

1

3.

da

0

nu

1

4.

da

0

nu

1

5.

da

0

nu

1

6.

da

0

nu

1

7.

da

0

nu

1

8.

da

1

nu

0

9.

da

0

nu

1

10.

da

0

nu

1

11.

da

0

nu

1

12.

da

0

nu

1

13.

da

1

nu

0

14.

da

1

nu

0

15.

da

1

nu

0 70

16.

da

0

nu

1

17.

da

1

nu

0

18.

da

1

nu

0

19.

da

1

nu

0

20.

da

1

nu

0

21.

da

1

nu

0

22.

da

1

nu

0

23.

da

1

nu

0

24.

da

1

nu

0

25.

da

1

nu

0

26.

da

1

nu

0

27.

da

1

nu

0

28.

da

1

nu

0

Dacă scorul obţinut este între 17 şi 30 de puncte: atitudinea dv. faţă de propriile emoţii este una sănătoasă; nu vă este ruşine să vă desconspiraţi ocazional emoţiile şi datorită acestei atitudini veţi fi neîndoielnic mult mai sănătos. Dacă scorul este între 8 şi 16 puncte: ştiţi cum să vă exteriorizaţi emoţiile, dar adesea aveţi dificultăţi în a face acest lucru aşa cum ar trebui. Cînd vă simţiţi rău, nu vă puteţi stăpîni plînsul. Cînd sînteţi supărat, vă ascundeţi greu această stare. Cînd sînteţi fericit, se poate observa un zîmbet pe faţa dv. Exteriorizînd stările emoţionale în acest fel, aveţi şanse de a vă întări starea de sănătate fizică şi psihică. Dacă scorul este de 7 puncte şi mai puţin: sînteţi în mod sigur foarte încordat şi crispat. Realmente aveţi nevoie de a exterioriza puţin stările emoţionale. Nu există nimic rău în a permite altor persoane să cunoască cum vă simţiţi. Cu cît vă străduiţi mai mult să vă reprimaţi impulsurile naturale, cu atît va creşte probabilitatea ca acestea să vă pericliteze sănătatea. IV. Cît de îndrăzneţ sînteţi? (Vă place să vă asumaţi riscuri? Sunteţi un om temerar sau un conformist? Brav sau laş?) 1. Vă place să citiţi lucruri noi? 71

2. Vă plac musafirii neaşteptaţi? 3.

Întotdeauna preferaţi să vă întoarceţi în acelaşi loc pentru vacanţă? 4. Aveţi un număr de interese? 5. Vă place să încercaţi lucruri noi?

6.

Cînd încercaţi ceva nou, vă faceţi multe probleme să nu deveniţi ridicol? 7. Conduceţi maşina prea repede?

8.

De regulă prindeţi trenurile, autobuzele şi avioanele în ultimul moment posibil?

9.

Vă simţiţi frustrat de persoanele care conduc prea încet?

10.

Credeţi că anumite riscuri pot să facă viaţa mai „condimentată”?

11.

Faceţi orice, chiar dacă ştiţi că dăunează sănătăţii dv. (beţi prea mult, fumaţi sau mîncaţi gras)?

12.

Aţi semnat vreodată vreun contract fără să citiţi ceea ce este scris cu litere mici?

13.

Evitaţi să faceţi plimbări periculoase prin bîlciuri?

14.

Dacă v-aţi cumpăra un ceas nou, aţi încerca să faceţi contrabandă cu el prin vamă pentru a evita

plata taxelor de import? 15. Ştiţi care sînt cele mai sigure locuri ce pot fi alese în avion? 16. V-aţi afunda adînc în datorii dacă aţi finanţa un proiect de afaceri? 17. Aţi prefera o slujbă sigură cu bune perspective şi cu pensie în locul unei slujbe captivante şi interesante, dar cu puţine perspective şi fără pensie? 18.

Dv. credeţi că banii cheltuiţi pe asigurare sînt bani pierduţi?

19.

Credeţi că este dificil să rezistaţi la un pariu?

20.

Adesea vă îmbrăcaţi îndrăzneţ sau neobişnuit?

21.

I-aţi spune şefului dv. dacă credeţi ca a făcut o greşeală?

22.

Întîlniţi un străin în avion care vă invită apoi să mergeţi împreună să beţi ceva. Aţi accepta

invitaţia? 23. Aţi merge la o întîlnire neprevăzută? 24. Aţi cumpăra o casă fără s-o vedeţi? 25.

Aţi renunţa vreodată la o cnestiune de principiu?

26.

Aţi merge în închisoare pentru o chestiune de principiu?

27.

Aţi dormi într-o casă considerată ca fiind „bîntuită de stafii”?

28.

V-ar place să faceţi o săritură cu paraşuta?

29.

Aţi merge să faceţi o baie în mare în timpul iernii?

30.

V-aţl asuma riscul antrenîndu-vă într-o aventură?

Cotarea şi interpretarea Nr.

rezultatelor

Cotarea şi interpretarea rezultatelor 72

1.

da

1

nu

0

2.

da

1

nu

0

3.

da

0

nu

1

4.

da

1

nu

0

5.

da

1

nu

0

6.

da

0

nu

1

7.

da

1

nu

0

8.

da

1

nu

0

9.

da

1

nu

0

10.

da

1

nu

0

11.

da

1

nu

0

12.

da

1

nu

0

13.

da

0

nu

1

14.

da

1

nu

0

15.

da

0

nu

1

16.

da

1

nu

0

17.

da

0

nu

1

18.

da

1

nu

0

19.

da

1

nu

0

20.

da

1

nu

0

21.

da

1

nu

0

22.

da

1

nu

0

23.

da

1

nu

0

24.

da

1

nu

0

25.

da

1

nu

0

26.

da

1

nu

0 73

27.

da

1

nu

0

28.

da

1

nu

0

Dacă scorul este între 18 şi 30 de puncte: vă asumaţi o mulţime de riscuri şi, probabil, adesea vă asumaţi riscuri fără să ţineţi seama realmente de costul eşecului. Riscurile trebuie să fie asumate pentru a favoriza progresul, dar poate este bine de amintit faptul că uneori este mai înţelept să se asigure un echilibru între riscuri şi puţină prevedere, pe de o parte, şi puţin bun simţ, pe de altă parte. Dacă scorul este între 10 şi 17 puncte: manifestaţi grijă în a asigura o bună balanţă a riscurilor în viaţa dv., evitînd penalizările posibile. Sînteţi deplin conştient de hazardul asociat cu anumite riscuri şi de aceea nu vă hazardaţi nici în ceea ce vă priveşte pe dv. şi nici pe cei din jur fără a face mai întîi o evaluare realistă a rezultatului. Dacă scorul obţinut este de 9 puncte sau mai puţin: sînteţi precaut şi grijuliu de la natură. Nu sînteţi dispus să vă asumaţi riscul şi chibzuiţi cu grijă înainte de a vă pronunţa asupra şanselor care ar putea să conducă la dezastru. Atitudinea dv. este matură şi inteligentă. Dezavantajul faptului că aveţi o asemenea atitudine matură constă în aceea că viaţa poate să vi se pară ocazional un pic plicticoasă. V. Cît de practic sunteţi? (Cît de bine puteţi să aveţi grijă de dv.

înşivă?)

1. Aţi putea supravieţui pe o insulă, în deşert? 2. Puteţi înlocui o siguranţă? 3. Puteţi să fierbeţi un ou? 4. Puteţi găti trei feluri de mîncare? 5. Puteţi să călcaţi o cămaşă? 6. Puteţi să schimbaţi anvelopele la o maşină? 7. Credeţi că se pot găsi uşor soluţii la problemele practice? 8. Vă pricepeţi să reparaţi lucrurile? 9. Sînteţi bine organizat? 10. Aţi putea organiza un serviciu de registratură? 11. Ştiţi cum să reparaţi o pană la o bicicletă? 12. Ştiţi să reparaţi un robinet care picură? 13. Ştiţi cum să scoate o aşchie din piele? 14. Ştiţi cum să scoateţi un ac de albină din piele? 15. Ştiţi cum să realizaţi respiraţia artificială?

74

Cotarea şi interpretarea Nr. 1.

rezultatelor

Cotarea şi interpretarea rezultatelor da 1 nu 0

2.

da

1

nu

0

3.

da

1

nu

0

4.

da

1

nu

0

5.

da

1

nu

0

6.

da

1

nu

0

7.

da

1

nu

0

8.

da

1

nu

0

9.

da

1

nu

0

10.

da

1

nu

0

11.

da

1

nu

0

12.

da

1

nu

0

13.

da

1

nu

0

14.

da

1

nu

0

15.

da

1

nu

0

V. Cît de impulsiv sunteţi? (Faceţi parte din categoria persoanelor care rezolvă lucrurile spontan?) 1. Vă plictiseşte repede rutina? 2. Credeţi că prea multă planificare scoate toate piăcerile în afara vieţii? 3. De regulă, vă organizaţi mintea foarte repede? 4. Se întîmplă vreodată să acţionaţi întîi şi să regretaţi mai tîrziu? 5. Cumpăraţi haine sub imboldul momentului? 6. Cumpăraţi mîncare sub imboldul momentului? 7. Cumpăraţi vreodată lucruri pe care realmente nu le doriţi? 8. Cumpăraţi vreodată haine pe care nu le îmbrăcaţi niciodată? 9. Cumpăraţi vreodată cărţi pe care nu le citiţi niciodată? 75

10. Acceptaţi vreodată invitaţii pe care mai tîrziu le regrataţi? 11. Intraţi vreodată în încurcătură acţionînd înainte să gîndiţi? 12. De regulă, pregătirile pentru vacanţă le faceţi în ultimul minut? 13. De obicei, vă gîndiţi mult asupra lucrurilor înainte de a lua decizii majore? 14. Aveţi tendinţa de a aprecia şi califica oamenii după o primă întîlnire? 15. Organizaţi vreodată petreceri spontane? Cotarea şi interpretarea Nr. 1.

rezultatelor

Cotarea şi interpretarea rezultatelor da 1 nu 0

2.

da

1

nu

0

3.

da

1

nu

0

4.

da

1

nu

0

5.

da

1

nu

0

6.

da

1

nu

0

7.

da

1

nu

0

8.

da

1

nu

0

9.

da

1

nu

0

10.

da

1

nu

0

11.

da

1

nu

0

12.

da

1

nu

0

13.

da

0

nu

1

14.

da

1

nu

0

15.

da

1

nu

0

Dacă scorul obţinut cuprinde 10 puncte sau mai mult: aproape sigur sunteţi tipul de individ care sare acolo unde „îngerilor le este teamă să meargă”. Aveţi tendinţa de a face mai întîi anumite lucruri şi de a gîndi asupra lor mai tîrziu. Aceasta înseamnă că adesea intraţi în încurcătură cu una sau alta din cele două situaţii. Pe de altă parte, aceasta înseamnă viaţa este rar plicticoasă pentru dv.

76

Dacă scorul obţinut este între 4 şi 9: aveţi ocazional impulsuri irezistibile însă în majoritatea timpului le menţineţi sub control. Dacă scorul este de 3 puncte şi mai puţin: sunteţi de departe prea inteligent şi logic pentru a vă supune impulsurilor imediate. S-ar putea să aveţi impresia că faceţi lucruri sub impulsul momentului, dar în mod obişnuit sînteţi de departe prea inteligent şi prea logic să cedaţi unor asemenea tentaţii. Sînteţi o persoană introvertă sau extrovertă? (însumaţi scorurile obţinute la cele şase subteste) I.

Cît de sociabil sunteţi? ...

II.

Sunteţi un om de acţiune sau un gînditor? ...

III.

Cît de emotiv sunteţi? ...

IV.

Cît de îndrăzneţ sunteţi? ...

V.

Cît de practic sunteţi? ...

VI.

Cît de impulsiv sunteţi? ... Dacă scorul obţinut este între 90 şi 135: sunteţi în mod sigur extrovert. Dacă scorul este între 41 şi 89: nu sunteţi nici un introvert confirmat, nici un extrovert

confirmat. Dacă scorul este de 40 de puncte sau mai puţin: sunteţi în mod sigur un introvert

TEST DE TEMPERAMENT (G. Bontilă) Tehnica de aplicare: individual şi în grup. Scopul: evidenţierea trăsăturilor specifice tipurilor de temperament. Vîrsta 13-17 ani. Testul conţine 76 de întrebări, la care subiectul urmează să răspundă prin cuvintele „da" sau „nu”, după cum acestea corespund felului de a fi al subiectului. Testul poate fi aplicat atît colectiv, cît şi individual. Instrucţiuni: Formularele pe care le-aţi primit conţin un şir de întrebări la care urmează să răspundeţi. Citiţi fiecare întrebare cu toată atenţia, pentru a înţelege bine conţinutul ei. Dacă ceea ce conţine întrebarea se potriveşte cu felul dvs. obişnuit de a fi şi de a acţiona, subliniaţi cuvîntul „da” din 77

marginea din dreapta a formularului. Dacă întrebarea nu se potriveşte cu felul dvs. de a fi, subliniaţi cuvîntul „nu”. Nr.

Întrebări

1.

Ţi-e frică de întuneric?

Da

Nu

2.

Ţi-e frică de furtună?

Da

Nu

3.

Ţi-e frică de apă?

Da

Nu

4.

Ţi-e frică să treci printr-un tunel?

Da

Nu

5.

Ţi-e frică să treci un pod peste o apă?

Da

Nu

6.

Cînd te afli pe o înălţime, simţi nevoia de a te arunca în gol?

Da

Nu

7.

Te consideri fricos?

Da

Nu

8.

Te sperii în timpul nopţii?

Da

Nu

9.

Auzi noaptea zgomote care te înspăimîntă?

Da

Nu

10. Eşti mereu pornit pe ceartă?

Da

Nu

11. Visezi cîteodată persoane care au decedat?

Da

Nu

12. Îţi rozi uneori unghiile aşa de tare încît să te doară?

Da

Nu

13. Ţi se întîmplă să te bîlbîi din pricina emoţiei, fricii?

Da

Nu

14. Poţi să stai multă vreme fără să vorbeşti?

Da

Nu

15. Ai avut sau ai vreun tic nervos?

Da

Nu

16. Îţi place să-ţi schimbi des ocupaţia, activitatea?

Da

Nu

17. Ţi se face observaţie că eşti distrat, neatent?

Da

Nu

18. Îţi place să stai multă vreme în acelaşi loc, să faci acelaşi lucru?

Da

Nu

19. Plîngi uneori din pricina piedicilor care ţi se pun în cale?

Da

Nu

20. Cînd te doare ceva, plîngi mai mult decît o fac celelalte persoane?

Da

Nu

21. Ţi se face rău cînd vezi sînge?

Da

Nu

22. Ai des dureri (de orice fel)?

Da

Nu

23. Simţi deseori că ţi se taie respiraţia?

Da

Nu

24. De obicei, te simţi bine, puternic şi sănătos?

Da

Nu

25. Cînd te scoli dimineaţa, te simţi încă obosit?

Da

Nu

26. Te simţi aproape mereu obosit?

Da

Nu

27. Te plictiseşti cea mai mare parte din timp?

Da

Nu

28. Ai deseori dureri de cap?

Da

Nu

29. Sînt anumite feluri de mîncare care îţi fac rău?

Da

Nu

30. Sînt mîncăruri pe care nu le poţi mînca?

Da

Nu

31. De obicei, dormi bine?

Da

Nu

32. Ştii întotdeauna bine ceea ce vrei să faci?

Da

Nu

33. Îţi este greu să te hotărăşti, atunci cînd vrei să faci ceva?

Da

Nu

34. Ai superstiţii?

Da

Nu

35. Ai vrut vreodată pînă acum să fugi de acasă?

Da

Nu 78

36. Te-ai simţit pînă acum înclinat să fugi de acasă?

Da

Nu

37. Ai fugit vreodată pînă acum de acasă?

Da

Nu

38. Ţi-e frică uneori să traversezi o stradă sau o piaţă largă?

Da

Nu

39. Ţi-e frică să stai singur într-o cameră mică, închisă?

Da

Nu

40. Ţi-e frică de foc (incendiu)?

Da

Nu

41. Ai avut pînă acum dorinţa să dai foc?

Da

Nu

42. Obişnuieşti să-ţi cercetezi cu atenţie locuinţa, înainte de a te culca, să te convingi dacă nu-i un hoţ?

Da

Nu

43. Îţi este greu să te obişnuieşti la locul tău de muncă?

Da

Nu

44. Îţi este greu să trăieşti în linişte acasă la tine?

Da

Nu

45. Familia se poartă bine cu tine?

Da

Nu

46. Şefii tăi se poartă bine cu tine?

Da

Nu

47. Te gîndeşti deseori că cineva doreşte să te urmărească?

Da

Nu

48. Eşti neliniştit, uneori, la gîndul că cineva vrea să-ţi facă un rău?

Da

Nu

49. Te superi cînd cineva nu te lasă să faci ceea ce vrei tu?

Da

Nu

50. Ţi se întîmplă să spargi anumite lucruri, atunci cînd te înfurii?

Da

Nu

51. Te înfurii uneori pentru lucruri care nu au însemnătate?

Da

Nu

52. Ţi-ai pierdut cunoştinţa vreodată?

Da

Nu

53. Îţi pierzi deseori cunoştinţa?

Da

Nu

54. Simţi uneori că vederea ţi se tulbură?

Da

Nu

55. Ţi-ar plăcea o meserie unde s-ar sacrifica/ucide animale?

Da

Nu

56. Ai dorit pînă acum răul altuia?

Da

Nu

57. Ironizezi pe seama altora pînă cînd îi faci să plîngă?

Da

Nu

58. Simţi cîteodată plăcerea să faci rău unei persoane?

Da

Nu

59. Ai simţit uneori plăcerea să faci rău unui animal?

Da

Nu

60. Ai avut vreodată dorinţa să furi?

Da

Nu

Prelucrarea rezultatelor Sînt semnificative şi se vor lua în consideraţie numai răspunsurile „nu” pentru itemii: 14, 18, 24, 31, 32,43,45, 47, 48, 55, 57, 61, 62 şi răspunsurile „da” pentru toţi ceilalţi itemi. În continuare se va releva numărul de itemi semnificativi pentru fiecare dintre cele opt trăsături conform tabelului l. Tabelul 1. 1.

Emotivitate simplă (întrebările l, 7, 8, 9, l

0, 11, 12, 13, 19, 20, 21, 34, 40);

2.

Psihastenie, obsesii (întrebările 2, 3, 4, 5, 6, 25, 26, 32, 33, 36,

38, 39, 40, 41, 42, 53);

3.

Tendinţe schizoide (întrebările 27, 35, 43, 44, 46, 48, 49, 50,

51, 52, 54);

4.

Tendinţe paranoide (întrebările 35, 43, 44, 45, 47, 55, 56, 57,

58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65);

5.

Tendinţe depresive şi ipohondrice (întrebările 19, 22, 23, 24,

25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 46); 79

6.

Tendinţe impulsive şi epileptoide (întrebările 31, 37, 65, 66, 67,

68, 69, 70);

7.

Tendinţe instabile (labilitate psihică) (întrebările 14, 15, 16, 17,

18, 35, 36);

8.

Tendinţe antisociale (egocentrice) (întrebările 20, 71, 72, 73,

74, 75, 76).

Cînd una şi aceeaşi cifră însoţeşte mai multe trăsături, ea este

semnificativă şi urmează a fi luată în

considerare la fiecare rubrică a trăsăturilor respective. (De exemplu, întrebarea 35 este semnificativă pentru trăsăturile 3, 4, 7). După analiza rezultatelor, pentru fiecare trăsătură se notează

numărul corespunzător de itemi

semnificativi, indicaţi de către subiect (Tabelul 1). Acest număr se multiplică prin coeficientul stabilit pentru fiecare rubrică, obţinîndu-se un număr care poate varia de la 0 la 360.

Cu atît mai mare este gradul de

semnificaţie a trăsăturii respective. Tabelul 1 Rubrici

Numărul de itemi

I II III IV V VI VII VIII

Coeficient

Total

28 24 30 20 26 36 52 52

Conform datelor experimentale (G. Bontilă, 1971), s-a stabilit că toate valorile care trec de 120 indică tendinţe patologice, în asemenea cazuri se recomandă o investigaţie mai profundă, folosind tehnici proiective de studiere a personalităţii, precum şi un examen psihiatric.

TESTUL DE TEMPERAMENT AL LUI JUNG Tehnica de aplicare: individual şi în grup. Scopul: evidenţierea tipurilor de temperament. Această metodă este propusă de C. G. Jung pentru determinarea trăsăturilor de personalitate. Instrucţiuni: Pentru fiecare întrebare sunt două variante de răspuns. Selectaţi varianta care consideraţi că este optimă pentru dmv. şi puneţi (bifaţi) litera care semnifică răspunsul respectiv. 1. Dmv. ce preferaţi? a. cîteva persoane apropiate; b. o companie cu mulţi prieteni. 2. Ce fel de cărţi preferaţi să citiţi? a. cu conţinut atractiv, captivant; b. cu descrierea emoţiilor eroilor. 80

3. Ce puteţi mai mult tolera în discuţii? a. întîrzierea; b. greşelile. 4. Dacă faceţi lucru negîndit, atunci: a. retrăiţi tare; b. nu aveţi mari emoţii. 5. Cum vă reuşeşte să faceţi cunoştinţă cu alte persoane? a. repede, uşor; b. încet, prudent. 6. Vă consideraţi supărăcios? a. da; b. nu. 7. Deseori rîdeţi în hohote, din tot sufletul? a. da; b. nu. 8. Vă consideraţi: a. tăcut; b. vorbăreţ. 9. Vă consideraţi deschis sau închis în sine? a. deschis; b. închis. 10. Vă place să vă analizaţi emoţiile? a. da; b. nu. 11. Aflîndu-vă în societate preferaţi: a. să vorbiţi; b. să ascultaţi. 12. Deseori sunteţi nesatisfăcut de propria persoană? a. da; b. nu. 13. Vă palace să organizaţi ceva? a. da; b. nu. 14. Aţi dori să aveţi o agendă personală? a. da; 81

b. nu. 15. Puteţi repede să înfăptuiţi o decizie luată („zis şi făcut”)? a. da; b. nu. 16. Vă schimbaţi repede dispoziţia? a. da; b. nu. 17. Vă place să convingeţi pe cineva, să-i impuneţi propriile păreri? a. da; b. nu. 18. Mişcările dmv. sunt: a. repezite; b. lente. 19. Vă neliniştesc tare posibilele neplăceri? a. deseori; b. rareori. 20. În situaţiile dificile: a. încercaţi să cereţi ajutor altor persoane; b. nu cereţi ajutor nimănui. Interpretarea rezultatelor: Indicii extraversiunii: 1 – b; 2 – a; 3 – b; 4 – b; 5 – a; 6 – b; 7 – a; 8 – b; 9 – a; 10 – b; 11 – a; 12 – b; 13 – a; 14 – b; 15 – a; 16 – a; 17 – a; 18 – a; 19 – b; 20 – a. Adunaţi numărul răspunsurilor care coincid cu indicii prezentaţi şi îl înmulţiţi cu 5. Punctele: 0 – 35 – introvert; 36 – 65 – ambivert; 66 – 100 – extravert. Extraverţii: sunt sociabili, cu un nivel înalt de agresivitate, cu tendinţe de a fi lideri, le place să fie în centul atenţiei, uşor leagă prietenii, impulsivi, deschişi şi comunicabili, printre cunoscuţii lor pot fi persoane utile; judecă alte persoane după „aspectul exterior”, nu analizeazăinteriorul; colerici, sangvinici. Introverţii: sunt concentraţi asupra propriilor trăiri, cu puţine relaţii, tăcuţi, cu greu leagă noi prietenii, nu sunt riscanţi, cu greu suportă pierderea cunoştinţelor vechi, nu au variante de pierdere şi cîştig, cu nivel înalt de anxietate şi rigiditate; flegmaticii, melancolicii. Ambiverţii: persoane care dispun de trăsături slab pronunţate ale ambelor tipuri.

CARACTERUL 1. Definiţie şi descriere generală 82

In psihologie, se întâlnesc două curente: 1. unul care include în sfera noţiunii de caracter atât însuşirile genotipice determinate biologic, cât şi pe cele fenotipice, dobândite sub influenţa mediului natural şi social;când importanţa acestuia din urmă este recunoscută se şterge orice deosebire calitativă dintre caracter şi temperament (reprezentanţii orientărilor biologizante şi fiziologizante) 2. altul care raportează noţiunea de caracter numai la personalitatea umană, în care se includ însuşirile fenotipice de esenţă socioculturală, etico-axiologică, subliniind astfel existenţa unei deosebiri calitative între caracter şi temperament (reprezentanţii orientării socio- antropo-culturologice). Din punct de vedere metodologic şi ştiinţific vom aborda caracterul ca entitate distinctă a sistemului personalităţii, ireductibilă la temperament. Intr-o primă aproximare, caracterul reprezintă o dimensiune (structură) esenţială care, pe de o parte, defineşte orice personalitate individuală în contextul relaţiilor sociale, iar pe de altă parte, diferenţiază mai mult sau mai puţin semnificativ personalităţile individuale între ele. Din punct de vedere psihologic, orice individ cât de cât normal, născut şi crescut într-un mediu social, în comunicare şi interacţiune cu alţi semeni, - cu membrii familiei, cu colegii de şcoală, cu dascălii, cu cercul de prieteni etc., îşi structurează pe baza unor complexe transformări în plan cognitiv, afectiv, motivaţional, un anumit mod de raportare şi reacţie la situaţiile sociale, adică un anumit profil caracterial. Caracterul apare ca mod individual specific de relaţionare şi integrare a asteptărilor pe care individul le are de la societate şi pe care , la randul ei, societatea le are faţă de individ. Individul apare astfel în următoarele trei ipostaze: 1) de concordanţă deplină cu societatea (toate solicitările sociale sunt acceptate şi integrate ca norme proprii de conduită şi toate solicitările proprii se încadrează în limitele normelor şi etaloanelor societăţii); o asemenea situaţie nu se întâlneşte în realitate, ea desemnând o limită ideală, teoretică, spre care se poate tinde; 2) de respingere reciprocă totală (cele două mulţimi de solicitări nu concordă în nici un punct); şi această situaţie trebuie considerată ca având doar o semnificaţie teoretică, neîntâlnindu-se ca atare în realitate; 3) concordanţă parţială-discordanţă parţială (cele două mulţimi de solicitări intersectându-se pe o plajă mai îngustă sau mai întinsă); aceasta este situaţia reală, care reflectă natura contradictorie a raportului individ-societate. Atunci când plaja de intersecţie se îngustează până la un anumit prag, societatea declară individul ca lipsit de caracter, iar individul declară criteriile şi etaloanele impuse de societate ca inacceptabile, trebuind să fie revizuite (reformate); când plaja de intersecţie se lărgeşte tinzând spre limita superioară de concordanţă, societatea declară individul ca având caracter, iar individul consideră criteriile şi etaloanele societăţii ca fiind şi ale lui. 83

Caracterul se structurează prin integrarea în plan cognitiv, afectiv, motivaţional şi volitiv a ceea ce este semnificativ pentru individ în situaţiile, evenimentele şi experienţele sociale. Ca urmare, el se manifestă numai în asemenea împrejurări. De aceea, dezvăluirea trăsăturilor de caracter este incomparabil mai dificilă decât a celor temperamentale. 2. Teste pentru cercetarea caracterului 1. CHESTIONAR CARACTEROLOGIC (H. Leonhard, H. Schmieschek) Chestionarul determină manifestările caracterologice dominante. El este alcătuit din 88 de întrebări care, fiind clasate în 10 grupe (I -X), permit evidenţierea unor trăsături „accentuate" ale caracterului. Grupa I, cu 12 întrebări, se referă la demonstrativitate. Grupa a Il-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperexactitate. Grupa a IlI-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperperseverenţă. Grupa a IV-a, cu 8 întrebări, se referă la nestăpînire. Grupa a V-a, cu 8 întrebări, se referă la hipertimie. Grupa a Vl-a, cu 8 întrebări, se referă la distimie. Grupa a VII-a, cu 8 întrebări, se referă la ciclotimie. Grupa a VIII-a, cu 4 întrebări, se referă la exaltare. Grupa a IX-a, cu 8 întrebări, se referă la anxietate. Grupa a X-a, cu 8 întrebări, se referă la emotivitate. Instrucţiuni: Vi se prezintă un şir de afirmaţii referitoare la caracterul dvs. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi răspundeţi prin „da ", dacă ceea ce conţine ea vi se potriveşte, sau prin „nu", dacă nu vi se potriveşte. Nu lăsaţi nici o întrebare fără răspuns. Chestionarul poate fi utilizat individual sau în colectiv. Subiecţii nu sînt presaţi sau invitaţi să lucreze repede. Timpul de lucru este liber, dar, în general, variază între 30 şi 60 de minute, în funcţie de rapiditatea gîndirii şi de gradul de înţelegere al fiecărui subiect. Se citeşte fiecare întrebare şi se răspunde imediat, la rînd. 1.

În general sînteţi un om vioi şi fără griji?

2.

Sînteţi sensibil la jigniri?

3.

Vă dau uneori repede lacrimile?

4.

După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare, vi se întîmplă, totuşi, să vă îndoiţi că aţi

făcut bine şi nu aveţi linişte pînă nu vă convingeţi încă o dată? 5.

în copilărie aţi fost îndrăzneţ ca şi ceilalţi copii de vîrsta dvs.?

6.

Dispoziţia dvs. este schimbătoare - de la mare bucurie la deprimare?

7.

De obicei, într-o reuniune amicală, sînteţi în centrul atenţiei celorlalţi? 84

8.

Sînt zile în care, fără vreun motiv evident, sînteţi indispus şi iritat, încît este mai bine să

nu vi se adreseze nimeni? 9.

Credeţi că sînteţi o persoană serioasă?

10.

Sînteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic?

11.

Sînteţi foarte întreprinzător?

12.

Uitaţi uşor cînd cine va v-a jignit?

13.

Sînteţi foarte milos?

14.

Atunci cînd puneţi o scrisoare în cutie, obişnuiţi să controlaţi cu mîna, dacă plicul a

intrat? 15.

Aveţi ambiţia ca la locul de muncă să faceţi parte din cei mai buni?

16.

Vă este frică (sau v-a fost cînd eraţi mic) de furtună şi de cîini?

17.

Cred despre dvs. unii oameni că sînteţi un pic pedant?

18.

Dispoziţia dvs. depinde de întîmplările prin care treceţi?

19.

Sînteţi întotdeauna agreat, simpatizat de către cunoscuţii dvs.?

20.

Aveţi uneori stări de nelinişte şi de tensiune (încordare) puternică?

21.

De obicei vă simţiţi apăsat de ceva, deprimat?

22.

Aţi avut pînă acum crize de plîns sau crize nervoase (şoc)?

23.

Vă vine greu să staţi pe scaun un timp mai îndelungat?

24.

Cînd cineva v-a făcut o nedreptate, luptaţi energic pentru interesele dvs.?

25.

Sînteţi în stare să tăiaţi un animal?

26.

Vă supără faptul că acasă perdeaua sau faţa de masă sînt puţin cam strîmbe şi le

îndreptaţi imediat? 27.

Cînd eraţi copil, vă era frică să rămîneţi seara singur în casă?

28.

Vi se schimbă des dispoziţia fără motiv?

29.

în activitatea dvs. profesională sînteţi totdeauna cel mai capabil?

30.

Vă înfuriaţi repede?

31.

Puteţi fi, cîteodată, cu adevărat exuberant, voios?

32.

Puteţi uneori să trăiţi un sentiment de fericire deplină?

33.

Deobicei, spuneţi oamenilor în mod deschis părerea dvs.?

34.

Puteţi distra o societate, puteţi fi sufletul unei companii?

35.

Vă impresionează dacă vedeţi sînge?

36.

Vă place o activitate cu mare răspundere personală?

37.

Sînteţi înclinat să interveniţi pentru oamenii cărora li s-a făcut o nedreptate?

38.

Vă este teamă să intraţi singur într-o pivniţă, într-o cameră întunecoasă?

85

39.

Preferaţi activităţile care trebuie făcute încet şi foarte exact celor care pot fi făcute repede

şi fără migală? 40.

Sînteţi o persoană foarte sociabilă?

41.

La şcoală vă plăcea (vă place) să recitaţi poezii?

42.

Aţi fugit vreodată de acasă cînd eraţi copil?

43.

Vi se pare grea viaţa?

44.

Vi s-a întîmplat să fiţi atît de tulburat de conflicte sau necazuri, încît a fost imposibil să

mai mergeţi la lucru? 45.

S-ar putea spune despre dvs. că, în general, nu vă pierdeţi prea repede buna dispoziţie

atunci cînd aveţi un insucces (cînd nu vă reuşeşte ceva)? 46.

Dacă v-ajignit cineva, faceţi primul pas spre împăcare?

47.

Vă plac animalele?

48.

Vă întoarceţi uneori din drum ca să vă convingeţi că acasă sau la locul de muncă totul

este în regulă şi că nimic rău nu se poate întîmpla? 49.

Sînteţi cîteodată chinuit de o frică inexplicabilă că dvs. sau rudelor dvs. li s-ar putea

întîmpla ceva rău? 50.

Credeţi că dispoziţia dvs. depinde de starea vremii?

51.

V-ar deranja cumva să vă urcaţi pe o scenă şi să vorbiţi în faţa unui public?

52.

Cînd cineva vă necăjeşte tare şi cu intenţie, aţi fi în stare să vă ieşiţi din fire şi să vă

încăieraţi? 53.

Vă plac mult petrecerile?

54.

Vă simţiţi adînc descurajat cînd aveţi decepţii?

55.

Vă place o muncă unde dvs. trebuie să organizaţi mult?

56.

In mod obişnuit urmăriţi insistent scopul pe care vi l-aţi propus, chiar dacă întîmpinaţi

obstacole? 57.

Poate să vă impresioneze într-atît un film tragic, încît să vă dea lacrimile?

58.

Vi se întîmplă să adormiţi cu greu pentru că vă gîndiţila problemele cotidiene sau de

viitor? 59.

Fiind elev le-aţi suflat colegilor sau i-aţi lăsat să copieze după dvs.?

60.

V-ar displace să treceţi prin cimitir noaptea?

61.

Vă îngrijiţi în mod deosebit ca acasă la dvs. fiecare lucru să aibă un loc al lui?

62.

Vi se întîmplă dimineaţa să vă sculaţi prost dispus şi necăjit, stare care durează cîteva

63.

Puteţi să vă adaptaţi uşor la situaţiile noi?

64.

Aveţi uneori dureri de cap?

ore?

86

65.

Rîdeţi des?

66.

Faţă de oamenii pentru care nu aveţi consideraţie, vă puteţi purta foarte prietenos, încît ei

să nu observe adevărata dvs. părere despre ei? 67.

Sînteţi o persoană vioaie, plină de viaţă?

68.

Suferiţi mult din cauza nedreptăţii?

69.

Sînteţi un prieten al naturii?

70.

Aveţi obiceiul ca atunci cînd plecaţi de acasă sau mergeţi la culcare să controlaţi

întotdeauna starea unor lucruri (de exemplu, dacă e stins aragazul, dacă sînt scoase din priză aparatele electrice, dacă sînt încuiate uşile etc.)? 71.

Sînteţi sperios?

72.

Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolului?

73.

Colaboraţi sau aţi colaborat cu plăcere în trecut la cercuri teatrale de amatori?

74.

Vă este uneori foarte dor de depărtări?

75.

De obicei priviţi viitorul cu pesimism?

76.

Vi se poate schimba atît de puternic dispoziţia, încît să aveţi uneori un mare sentiment de

bucurie, pentru ca apoi să cădeţi într-o stare de amărăciune? 77.

Vă este uşor să creaţi bună dispoziţie într-o societate, reuniune?

78.

De obicei, rămîneţi multă vreme supărat?

79.

Sînteţi foarte puternic impresionat de suferinţa altor oameni?

80.

în mod obişnuit, în caietele de şcoală scrieţi încă o dată o pagină, dacă se întîmplă să

faceţi o greşeală? 81.

Se poate spune că, în general, cu oamenii sînteţi mai mult prudent şi bănuitor decît

încrezător? 82.

Aveţi deseori vise cu situaţii de spaimă?

83.

Sînteţi deseori terorizat de gîndul că, fiind pe peronul unei gări, vă puteţi arunca înaintea

trenului împotriva voinţei dvs.? 84.

în mod obişnuit, deveniţi vesel într-un loc plăcut?

85.

In general, vă debarasaţi uşor de problemele apăsătoare şi nu vă mai gîndiţi la ele?

86.

Cînd consumaţi alcool deveniţi, de obicei, impulsiv?

87.

In discuţii sînteţi mai degrabă zgîrcit la vorbă decît vorbăreţ?

88.

Atunci cînd trebuie să colaboraţi la o reprezentaţie teatrală, aţi putea să vă însuşiţi atît de

bine rolul, încît pe scenă să uitaţi complet că sînteţi un altul? Analiza rezultatelor

87

Analiza se efectuează în două etape. Mai întîi se urmăresc răspunsurile la întrebări pentru fiecare dintre cele 10 grape de trăsături (I-X), conform cheii prezentate mai jos, aflîndu-se, astfel, valorile brute individuale. 1.

Grupa I - Demonstrativ Da: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88. Nu: 51.

2.

Grupa a Il-a - Hiperexact Da: 4, 14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83. Nu: 36.

3.

Grupa a IlI-a - Hiperperseverent Da: 2, 15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, 81. Nu: 12, 46, 59.

4.

Grupa a IV-a - Nestăpînit Da: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86. Nu:-

5.

Grupa a V-a - Hipertim Da: 1, 11,23,33,45,55,67, 77 Nu:-

6.

Grapa a Vl-a - Distimic Da: 9,21,43, 75, 87. Nu: 31,53,65.

7.

Grupa a VII-a - Ciclotim Da: 6, 18,28, 40, 50, 62, 72, 84. Nu:-

8.

Grapa a VIII-a - Exaltat Da: 10, 32, 54, 76. Nu:-

9.

Grupa a IX-a - Anxios Da: 16, 27,38, 49, 60,71,82. Nu: 5.

10.

Grupa a X-a - Emotiv Da: 3, 13,35,47, 57, 69, 79. Nu: 25.

La etapa a doua în Tabelul de sinteză se notează valorile brute pentru fiecare grupă (I-X). Aceste valori se multiplică prin coeficientul stabilit pentru fiecare grupă, obţinîndu-se astfel un rezultat care 88

poate varia de la 0 la 24. Cu cît acest rezultat este mai mare (adică se apropie de 24), cu atît este mai mare şi gradul de semnificaţie a trăsăturii respective, marcîndu-se astfel direcţia de „accentuare" a personalităţii. Tabelul de sinteză Grupa

Nr.

Valorile

Coeficientul

de

brute

de înmulţire

Rezulta Procentaj t

I II III IV V VI VII vin IX X

întrebări 12 12 12 8 8 8 8 4 8 8

2 2 2 3 3 3 3 6 3 3

Coeficientul ajută şi la compararea cantitativă a rezultatelor, întrucît, prin înmulţirea efectuată, se obţin valori standard comparative. Valoarea 24 indică un procentaj simptomatic de 100%; valoarea 18 indică 75%; valoarea 12 indică 50%; valoarea 6 indică 25%. Cu referire la interpretarea rezultatelor, autorul chestionarului promovează ideea că se poate vorbi de o „accentuare" în cazul în care numărul de răspunsuri semnificative depăşeşte 50%. Personalităţile „accentuate” nu sunt patologice. Ele se caracterizează prin evidenţierea unor trăsături pregnante de caracter. Descrierea accentuărilor după Leonhard 1. Tipul demonstrativ, egocentrism, teatralism şi demonstrativitate comportamentală, autoapreciere neadecvată. 2.

Tipul hiperexact: punctualitate, acurateţe şi pedantism exagerat. 3. Tipul hiperperseverent: sensibilitate la obide şi supărări, spirit răzbunător, implicare

emotivă de lungă durată în tot ce i se întîmpla. 4. Tipul impulsiv: impulsivitate sporită, control scăzut asupra imboldurilor şi tentaţiilor. 5. Tipul hipertim: dispoziţie preponderent bună, spirit întreprinzător, activism înalt. 6. Tipul distimic: deprimare accentuată, centrarea atenţiei asupra aspectelor sumbre ale vieţii, inhibiţie ideomotoră. 7.

Tipul ciclotimie: alternare a fazelor hipertimice şi distimice. 89

8. Tipul exaltat: trăire intensă, uneori nemotivată, a stărilor de bucurie, fericire, satisfacţie şi alternarea frecventă a acestora cu stările de tristeţe şi disperare. 9. Tipul anxios: predispunere spre fobie, timiditate şi anxietate exagerată. 10.

Tipul emotiv: sensibilitate, profunzime şi fineţe a trăirilor spirituale.

2. CHESTIONAR CARACTEROLOGIC (T. V. Matalina)

,

Chestionarul caracterologic a fost elaborat în baza binecunoscutelor teste de personalitate (Eysenck, Cattell, Leonhard etc). El cuprinde 60 de itemi ce determină două caracteristici ale personalităţii adolescentului: extraversiunea/introversiunea şi nevrotismul. Comportarea acestora permite o eventuală tipizare a caracterului şi elaborarea în baza ei a diverselor recomandări. Testul poate fi aplicat persoanelor între 12-17 ani şi îşi găseşte o arie largă de utilizare şi în orientarea şcolară şi profesională. Instrucţiuni: Răspundeţi prin „da" sau „nu" la afirmaţiile ce urmează. Scrieţi aceste răspunsuri în dreptul afirmaţiei respective. 1.

Vă place să fie gălăgie şi agitaţie în jurul dvs.?

2.

Deseori aveţi nevoie de prieteni care v-ar putea susţine?

3.

Reacţionaţi prompt întotdeauna cînd sînteţi rugat să faceţi ceva?

4.

Vi se întîmplă deseori să fiţi iritat de ceva?

5.

Vi se schimbă deseori dispoziţia? 6. Vă simţiţi mai bine şi mai plăcut în lumea cărţilor decît în societatea semenilor?

7.

Deseori diverse gînduri vă împiedică să adormiţi?

8.

Procedaţi întotdeauna aşa cum vi se spune?

9.

Vă place să faceţi glume pe seama altora?

10.

Vă simţiţi vreodată necăjit, fără vreun motiv serios?

11.

Puteţi spune despre dvs. că sînteţi o persoană veselă, plină de viaţă?

12.

Aţi încălcat vreodată regulile de conduită?

13.

Sînteţi o persoană iritabilă?

14.

Vă place să le faceţi pe toate cît se poate de repede?

15.

Vă frămîntă gîndul că s-ar putea întîmplă anumite lucruri îngrozitoare?

16.

Vi se poate încredinţa orice secret?

17.

Vă vine uşor să învioraţi o petrecere plicti sitoare?

18.

Aveţi vreodată palpitaţii sau senzaţia de greutate pe inimă?

19.

Cînd vă împrieteniţi cu cineva, manifestaţi primul iniţiativa?

20.

Aţi minţit vreodată?

21.

Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale sau greşeli în muncă? 90

22.

Deseori glumiţi şi povestiţi istorii hazlii prietenilor?

23.

Deseori vă simţiţi obosit?

24.

Mai întîi vă pregătiţi temele şi apoi le faceţi pe toate celelalte?

25.

De obicei sînteţi vesel şi satisfăcut de toate?

26.

Sînteţi supărăcios?

27.

Vă place mult să comunicaţi cu semenii?

28.

Dacă cei apropiaţi vă roagă să-i ajutaţi în gospodărie, o faceţi întotdeauna?

29.

Aveţi deseori ameţeli?

30.

Se întîmplă să-i jenaţi pe alţii prin acţiunile şi faptele dvs.?

31.

Vă simţiţi plictisit?

32.

Vă lăudaţi din cînd in cînd?

33.

Cînd vă aflaţi în societatea unor persoane necunoscute, sînteţi, de obicei, tăcut?

34.

Cînd sînteţi emoţionat, vi se întîmpla să nu puteţi sta locului?

35.

De regulă, vă este uşor să luaţi o decizie?

36.

Cînd lipseşte profesorul de la ore, niciodată nu sînteţi gălăgios?

37.

Deseori aveţi coşmaruri?

38.

De obicei vă puteţi destinde şi vă distraţi foarte bine cînd vă aflaţi într-o companie

veselă? 39.

Puteţi fi cu uşurinţă jignit?

40.

Bîrfîţi cîteodată?

41.

În general, vorbiţi şi acţionaţi repede, fără a ezita pentru a reflecta asupra lucrurilor?

42.

Dacă nimeriţi într-o situaţie banală, vă simţiţi intimidat mult timp după aceasta?

43.

Vă plac mult jocurile vesele şi zgomotoase?

44.

Mîncaţi întotdeauna tot ce vi se oferă?

45.

Cînd sînteţi rugat să faceţi ceva, vă este greu să refuzaţi?

46.

Vă place să mergeţi deseori în ospeţie?

47.

Aveţi momente cînd nu vă e dragă viaţa?

48.

Aţi fost vreodată brutal cu părinţii?

49.

Prietenii vă consideră vesel şi plin de viaţă?

50.

Vă sustrageri deseori în timp ce vă pregătiţi temele?

51.

Preferaţi, de obicei, să priviţi cum se distrează o companie veselă fără a vă implica activ?

52.

De obicei adormiţi cu greu cînd vă chinuie diferite gînduri?

53.

Sînteţi absolut sigur că veţi duce la bun sfîrşit lucrul ce vi s-a încredinţat?

54.

Uneori vă simţiţi foarte solitar?

91

55.

Vă simţiţi vreodată timid, cînd sînteţi nevoit să intraţi în vorbă cu o persoană

necunoscută? 56.

Vă daţi seama de o eroare, cînd e tîrziu deja să mai întreprindeţi ceva?

57.

Cînd cineva ridică vocea la dvs., răspundeţi în acelaşi mod?

58.

Vă simţiţi uneori vesel sau trist fără motiv real?

59.

Consideraţi că este imposibil să vă distraţi din plin în societatea semenilor?

60.

Cînd acţionaţi fără a reflecta asupra lucrurilor, vă neliniştiţi frecvent?

Prelucrarea rezultatelor I. Extraversiune (E): Da: 1, 3, 9, 11, 14, 17, 19, 22, 25, 27, 30, 35, 38, 41, 43, 46, 49. Nu: 6 , 33, 51, 55, 59. II. Nevrotism (N): Da: 2,5,7, 10, 13, 15, 18,21,23,26,29,31,34,37,39,42,45, 47, 50, 52, 54, 56, 58, 60. III. Minciună: Da: 8, 16, 24, 28, 36, 44. Nu: 4, 12, 20, 32, 40, 48. Coraportarea celor două caracteristici de bază (extraversiune şi nevrotism) permite o clasificare în 32 de tipuri caracterologice. Tabelul tipurilor caracterologice Tipul E 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

punctajul 0-4 20-24 20-24 0-4 0-4 0-4 0-4 4-8 8-16 16-20 20-24 20 -24 20-24 16-20, 8 – 16 4-8 16-20 4-8 •

Rezultate Npunctajul 0-4 0-4 20-24 20-24 4-8 16-20 8-16 0-4 0-4 0-4 4-8 8 – 16 16-20 20-24 20-24 20-24 4–8 16-20 92

19 4-8 4–8 20 16-20 16-20 21 12-16 8-12 22 8-12 8-12 23 16-20 8-12 24 12-16 4-8 25 8-12 4-8 26 4-8 8-12 27 4-8 12-16 28 8-12 16-20 29 12-16 16-20 30 16-20 12-16 31 8-12 12-16 32 12-16 12-16 Norma pentru adolescenţi de 12-17 ani: Extraversiune (E) - 11-14 puncte, Nevrotism (N) - 10-15 puncte, Minciună - 4-5 puncte. Mai jos urinează descrierea verbală a particularităţilor fiecărui tip. Tipul 1. E: 0-4; N: 0-4 Calm, paşnic, imperturbabil, răbdător, stăpîn pe sine. în grup este modest. Nu-şi impune prietenia, dar nici nu o respinge pe a altcuiva, îndărătnic şi ambiţios, cînd înţelege că are dreptate. Tipul 2. E: 20-24; N: 0-4 Optimist, crede în succes. Impresionabil, vesel, sociabil, vorbăreţ. Superficial, impasibil. Preferă să fie în centrul atenţiei. Iartă uşor ofensele, conflictele le transformă în glumă. îl tentează tot ce este nou. Se bucură de simpatia tuturor. Tipul 3. E: 20-24; N: 20-24 Activ, ironic. Tinde să fie cu toată lumea „pe picior de egalitate". Foarte ambiţios. Fiind în dezacord cu părerea adulţilor, se plasează în opoziţie. Nu suportă indiferenţa faţă de propria persoană. Tipul 4. E: 0-4; N: 20-24 Neliniştit, încordat, neîncrezătorul sine, nesociabil, susceptibil. Se adaptează greu. Solicită susţinere şi protecţie. Nu preferă modul activ de viaţă. Contemplativ, predispus spre cugetări filosofice. Dramatizează uşor orice situaţie. Tipul 5. E: 0-4; N: 4-8 Contemplativ, calm, docil, impasibil. Nu manifestă interes faţă de lumea înconjurătoare şi, în consecinţă, nu obţine succese deosebite. Predispus spre colizii interioare, deseori imaginate. Tipul 6. E: 0-4; N: 16-20 Visător, sensibil, stăpînit, echilibrat, timid în situaţii necunoscute. Evită anturajul aglomerat. Nu crede în propriile puteri. Nu face panică, nu dramatizează lucrurile. Tipul 7.E:0-4;N: 8-16 93

Modest, sfios, activ. Preferă să rămînă neobservat. Prieten devotat şi corect. Ajutor de nădejde, lipsit însă de capacităţi organizatorice. De regulă, nu este membru al unor grupări sau companii. Preferă prietenia în doi. Acordă multă atenţie relaţiilor interpersonale. Tipul 8. E: 4-8; N: 0-4 Calm, sociabil. Fire predominant contemplativă, mai puţin întreprinzătoare, indiferent faţă de succese. Preferă să trăiască „ca toţi". In relaţii este cumpătat, echilibrat. Evită conflictele. Tipul 9. E: 8-16; N: 0-4 Activ, plin de viaţă, sociabil, credul. în relaţii nu este pretenţios. Manifestînd rezistenţă redusă în condiţii dificile, este uşor influenţabil şi se lasă atras în grupuri asociale. Curios, predispus spre tot ce este nou. Nu este apt de apreciere şi autoapreciere adecvate. Tipul 10. E: 16-20; N: 0-4 Tip artistic. îi place să distreze o societate. Lipsit de suficientă perseverenţă. Sociabil, superficial, echilibrat. Tipul 11. E: 20-24; N: 4-8 Activ, sociabil, rafinat, ambiţios. Acceptă lesne distracţiile însoţite de risc. Uneori nu alege prietenii şi mijloacele de realizare a scopurilor. Deseori manifestă egoism. Are aptitudini organizatorice. Tipul 12. E: 20-24; N: 8-16 Impresionabil, activ, lider înnăscut. Bun organizator. Cu sentimentul propriei demnităţi bine dezvoltat. Deseori se amorezează. Se pasionează uşor de oameni şi evenimente. Tipul 13. E: 20-24; N: 16-20 Tip complex. Vanitos, energic, plin de viaţă. De regulă, este dominat de necesităţi materiale. Se dedă plăcerilor cotidiene. Prin orice metode tinde să obţină succes, să aibă profit. Detestă rataţii. Sociabil, demonstrativ. Tipul 14. E: 16-20; N: 20-24 Autoritar, pedant, suspicios. Tinde spre poziţia de lider. Savurează orice situaţie în care deţine întîietate. Ironizează pe seama celor mai slabi. Despotic, răzbunător, sfidător. Predispus surmenajului. Tipul 15. E: 8-16; N: 20-24 Morocănos, pedant, supărăcios, invidios, mereu nesatisfăcut. Deseori excitat, posac, ursuz. în activitate este neîncrezător în sine. In relaţiile cu oamenii preferă să fie subordonat. Cedează în faţa greutăţilor, în grupă, în clasă se izolează. Răzbunător, nu are prieteni. Tipul 16. E: 4-8; N: 20-24 Sensibil, suspicios, supărăcios, tăcut, stăpînit. Pesimist, independent, cu spirit critic. Predispus spre o gîndire generalizatoare. Deseori lipsit de încredere în sine. Tipul 17. E:16-20;N: 4-8

94

Emotiv, entuziasmat, sociabil, plin de viaţă. In relaţiile cu cei din jur nu este selectiv. Naiv, copilăros, nestatornic, fantezist. Serbucură de simpatia celor din jur. Nu pretinde spre poziţii de lider. Preferă relaţiile intim-amicale. Tipul 18. E: 4-8; N: 16-20 Tip empatic, predispus să-i susţină pe cei mai slabi. Preferă relaţiile intim-amicale. De regulă, are dispoziţie neutră, tinzînd spre tonalităţi minore. Timid, calm, modest, neîncrezut în sine, contemplativ. în condiţii dificile devine suspicios şi încordat. Tipul 19. E: 4-8; N: 4-8 Liniştit, tăcut, raţional, meticulos, independent, consecvent, modest. Deseori detaşat de realitate. Tipul 20. E: 16-20; N: 16-20 Tip practic, demonstrativ, deseori fals. Sărac emoţional. Incapabil de compătimire. Dispus spre confruntare. Perseverent în satisfacerea intereselor personale. Tipul 21. E: 12-16; N: 8-12 Dotat, plin de viaţă, energic. Tip artistic. Preferat al publicului, persoană „plină de noroc". Uneori însă aceste calităţi provoacă efect negativ: obişnuit din copilărie să le obţină pe toate relativ uşor, adolescentul nu-şi formează deprinderea de a depăşi prin efort unele obstacole pentru a-şi atinge scopul propus. Superficial. Abandonează uşor lucrul început. Tipul 22. E: 8-12; N: 8-12 Pasiv-indiferent. încrezut în sine. în relaţiile cu cei din jur exigent şi dur. Pedant, raţional, răzbunător. Deseori încăpăţinat. Indiferent faţă de opiniile altora. Rigid, preferă activităţile monotone, cotidiene. Vocea inexpresivă. Tipul 23. E: 16-20; N: 8-12 Activ, sociabil, vioi. Cu spirit de iniţiativă. Se pasionează uşor, dar ştie să se autodirijeze. Ambiţios, preferă să fie lider. Manifestă capacităţi organizatorice. Se bucură de respectul celor din jur. Tipul 24. E: 12-16; N: 4-8 Activ, energic, echilibrat. Sociabilitate moderată. Are un cerc restrîns de prieteni. îşi poate fixa sarcini pe care mai apoi le realizează. Nedispus spre confruntare. Vulnerabil. Tipul 25. E: 8-12; N: 4-8 Activ. Uneori exploziv, alteori vesel, mai frecvent nepăsător. Lipsit de iniţiativă, acţionează după indicaţii. Inert în stabilirea contactelor sociale. Incapabil de trăiri emoţionale profunde. Preferă activităţi monotone. Tipul 26. E: 4-8; N: 8-12 Calm, echilibrat, răbdător, pedant, ambiţios. Are scopuri bine definite. Respectă principii riguroase. Vulnerabil. Tipul 27. E: 4-8; N: 12-16

/ 95

Sensibil, melancolic-moderat. Devotat, apreciază mult relaţiile intim-amicale. Preţuieşte simţul umorului. Uneori intră în panică, alteori este deprimat. Mai frecvent însă este calm şi visător. Tipul 28. E: 8-12; N: 16-20 Melancolic, ambiţios, suspicius, grav, perseverent. Predispus spre stări de tristeţe şi anxietate. Are un cerc restrîns de prieteni. Independent în luarea deciziilor principale, dar în viaţa emoţională subordonat persoanelor apropiate. Tipul 29. E: 12-16; N: 16-20 Exigent faţă de cei din jur. Mîndru, încăpăţînat, ambiţios. Energic, sociabil. Predominat de o dispoziţie „combativă". Camuflează eşecurile, îi place să fie în văzul tuturor. Tipul 30.E: 16-20;N: 12-16 Mîndru, răzbunător, tinde să domine. Energic, perseverent, calculat. Ferm în realizarea succeselor. Tipul 31. E: 8-12; N: 12-16 Timid, indiferent, devotat. în anturajul celor apropiaţi manifestă mult spirit de observaţie şi umor rafinat. Predispus către relaţii confidenţiale. Evită situaţiile periculoase. Nu suportă tempoul impus din exterior. Ia decizii prompte. Deseori regretă unele fapte şi acţiuni. De regulă, se acuză numai pe sine. Tipul 32. E: 12-16; N: 12-16 Ambiţios, răzbunător, energic, îndîrjit. Eşecurile nu-i reduc încrederea în sine. Conflictogen. Nu cedează nici atunci cînd ştie că nu are dreptate. N-are remuşcări. Lipsit de empatie. Pune preţ pe aspectul informativ al comunicării. Sărac emoţional.

96

Capitolul V. Diagnosticul intereselor şi aptitudinilor Aptitudinile desemnează un ansamblu de însuşiri psihice şi fizice, relativ stabile, care permit obţinerea unor performanţe în unul sau în mai multe domenii de activitate. [1;4] Aptitudinile sunt sisteme organizate de însuşiri ale proceselor psihice care asigură performanţa (succesul, reuşita, randamentul, eficienţa) în activitate. Prin însuşiri psihice înţelegem toate caracteristicile proceselor psihice (senzoriale si cognitive) care facilitează realizarea cu succes a activităţii în diferite domenii (matematice, literare, artistice, tehnice, sportive etc): - acuitatea senzorială vizuală, auditivă, tactilă etc. (proprietăţi ale proceselor psihice senzoriale); rapiditatea memorării, engramare rapidă, precizia şi durata memoriei, trăinicia păstrării informaţiilor, viteza şi acurateţea reactualizării (calităţi ale proceselor mnezice); - fluiditatea, flexibilitatea, elaborarea, originalitatea, viteza de procesare a informaţiilor, ritmul de restructurare cognitivă, perspicacitatea şi profunzimea gândirii; noutatea, originalitatea construcţiilor imaginative (atribute ale proceselor cognitive); - fluenţa verbală, cursivitatea, elaborarea, flexibilitatea limbajului etc. Clasificarea aptitudinilor: 1. După gradul de complexitate, aptitudinile se împart în aptitudini simple şi aptitudini complexe. Aptitudinile simple au la bază un singur tip de fenomen psihic sau un singur fel de operaţii; operează omogen, influenţând un singur aspect al activităţii. De exemplu: - proprietăţi ale simţurilor (acuitate vizuală, tactilă); - caracteristici ale memoriei (rapiditatea întipăririi, fidelitatea reactualizării); - atribute ale atenţiei (concentrarea, distributivitatea, mobilitatea, volumul atenţiei) etc. Aptitudinile complexe sunt sisteme organizate şi ierarhizate de aptitudini simple. 2. După gradul de generalitate, aptitudinile se clasifică în două categorii: aptitudini speciale şi aptitudini generale. Aptitudinile speciale asigură eficienţa acţiunilor într-un domeniu de activitate ( de exemplu: aptitudini matematice, aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive).

97

Aptitudinile generale facilitează obţinerea performanţelor în mai multe domenii de activitate (de exemplu: aptitudinile intelectuale, inteligenţa, creativitatea, capacitatea de învăţare, calităţile memoriei). Aptitudinile generale sunt sisteme de însuşiri psihice care condiţionează succesul persoanei în aproape toate tipurile de activitate; se bazează pe viteza de procesare şi restructurare cognitivă a informaţiilor. Aptitudinile, deşi îşi au originea în procesele psihice, nu se identifică cu acestea şi nu reprezintă doar simple însumări ale însuşirilor proceselor psihice. Nivelul aptitudinilor individului reflectă modul de dezvoltare, structurare, integrare şi funcţionare al tuturor proceselor şi funcţiilor psihice. Aptitudinile de care dispune omul sunt demonstrate prin rezultatele deosebite obţinute în activitate, sunt relativ stabile şi permit predicţia performanţelor superioare viitoare. Testele de aptitudini se administrează într-un interval de timp standardizat tocmai pentru a evalua performanţa subiectului în condiţiile limitei de timp, precum şi pentru a identifica diferenţele interindividuale sub aspectul performanţei. Rezolvarea probelor la testele de aptitudini presupune mobilizarea subiectului pentru a atinge un nivel de randament cât mai înalt. [2;3] Sub aspectul dotării aptitudinale există diferenţe interindividuale semnificative: unii oameni au predominant aptitudini matematice, alţii aptitudini tehnice, alţii aptitudini literare etc. În limbajul curent se folosesc termenii „apt” sau „inapt”, "dotat" sau "nedotat" pentru a desemna înzestrarea aptitudinală a unui individ. Nivelul de dezvoltare al unei aptitudini se manifestă prin rezultatele concrete obţinute în activitatea profesională. „Dacă activitatea stiinţifică, tehnică, socială, artistică a cuiva este deosebit de eficientă, de originală, presupunem pe drept cuvânt că şi procesele psihice care sunt implicate în realizarea respectivei activităţi şi se exprimă în produsele ei se realizează la un nivel superior. Psihologic vorbind, prin aptitudini se caracterizează, din punct de vedere calitativ, activitatea psihică” [1;4] Întrucât prezenţa aptitudinilor este evidenţiată şi demonstrată în cadrul activităţii umane, analiza produselor activităţii constituie o sursă valoroasă de informaţii, care ne permite să apreciem tipul şi nivelul aptitudinilor individuale. Pe lângă administrarea testelor de aptitudini, metode de evaluare eficiente sunt interviul, observaţia si metoda analizei produselor activităţii. Examinarea aptitudinilor la elevi Nr. 1. 2.

Denumirea metodelor Testul Holland Harta intereselor

Scopul metodelor Determinarea orientării intereselor. Determinarea preferinţelor pentru profesii

3.

Chestionarul COS

din diferite domenii. Determinarea aptitudinilor comunicative şi

4.

organizatorice. Chestionar de delimitare a intereselor Determinarea intereselor profesionale. profesionale (E. Klimov) 98

5.

Chestionarul valorilor profesionale (D. Determinarea valorilor profesionale.

6.

Super) Matrici Progresive Standard (J. Rawen)

Determinarea nivelului intelectual.

Măsurarea intereselor. Aceste scale au apărut din necesitatea de orientare şi selecţie şcolară şi profesională, în măsura în care s-a conştientizat că reuşita într-un domeniu nu depinde, în exclusivitate, de aptitudinile subiectului pentru o sarcină anumită, ci şi de interesele lui vizavi de aceasta. Pentru a caracteriza un subiect conform intereselor sale, acesta poate fi supus observării sau i se poate cere să le descrie.

Abordarea cea mai frecventă constă în a evalua interesele cu ajutorul

chestionarelor. Chestionarele de interese cele mai frecvente utilizate astăzi sunt cele descrise în continuare.

Testul Holland Conform teoriei lui Holland, prezentată în anii 1960, postulează existenţa a şase mari dimensiuni care ne vorbesc nu numai de interese, ci şi de personalitate în general. Ea postulează, de asemenea, că există şase mari categorii de medii profesionale, care corespund tot atâtor dimensiuni de interese. Indivizii caută mediile care corespund intereselor lor şi se adaptează cu atât mai bine, cu cât corespondenţa este mai puternică. Interesele determină alegerea activităţilor, însă aptitudinile fixează nivelul reuşitei în activitate. Iată o scurtă descriere a acestor şase orientări de interese: -

orientare realistă – atracţie faţă de activităţile fizice, viaţa la aer liber, însărcinări concrete etc. .

-

orientare investigaţională – atracţie faţă de judecată, interesul faţă de profesiile ştiinţifice.

-

orientare artistică – exprimarea eu-lui şi relaţiile cu alţii prin expresia artistică.

-

orientare socială – interes pentru relaţiile interpersonale şi profesiile sociale.

-

orientare antreprenorială – interes pentru puterea politică, aspiraţii de a deţine comanda.

-

orientare convenţională – corespunde gustului de ordine, autocontrol.

Instrucţiune: „să admitem că după o pregătire profesională corespunzătoare puteţi îndeplini orice muncă. Citiţi cu atenţie fiecare dintre cele 42 perechi de profesiuni ce urmează. De fiecare dată alegeţi doar una dintre ele (nu pe cea mai prestigioasă, ci profesia pe care o preferaţi şi vi se potriveşte mai mult), încercuind în fişa de răspuns varianta aleasă (a sau b) alături de întrebarea corespunzătoare" 99

Nr.

Varianta a

1. Inginer-tehnolog 2. Bijutier 3. Bucătar 4. Fotograf 5. Inginer-proiectant 6. Filosof 7. Savant-chimist 8. Redactor revistă ştiinţifică 9. Lingvist 10 Medic-pediatru 11 Director adjunct în liceu 12 Medic în sport 13 Notar public 14 Constructor 15 Politician 16 Grădinar 17 Şofer de troleibuz 18 Inginer-electric 19 Zugrav 20 Biolog 21 Cameraman 22 Hidrolog 23 Zoolog 24 Matematician 25 Poliţist inspector pe minori 26 Profesor 27 Educator 28 Economist 29 Corector 30 Administrator 31 Tehnician-radio 32 Reglator 33 Agronom 34 Croitor - modelier 35 Arheolog 36. Colaborator muzeu 37. Savant 38. Logoped 39. Medic 40. Contabil-şef 41. Poet -----------42. Arhivar

Varianta b Inginer-constructor Medic-sanitar Broşator Manager magazin Designer (dizainer) Medic-psihiatru Contabil Avocat Traducător literatură artistică Statistician Sindicalist Umorist Agent aprovizionări Caricaturist Scriitor Meteorolog Asistentă medicală Secretar-dactilograf Designer de metal Medic-oftalmolog (oculist) Regizor Revizor (inspector) Manager zootehnician Arhitect Operator telefonist Comandant unitate militară Pictor pe ceramică Şef de secţie Critic Dirijor Specialist fizica nucleară Montor Preşedinte asociaţie agricolă Decorator Expert Consultant Actor Stenograf Diplomat Director Psiholog Sculptor

1. Tipul real: 1, 2, 3, 4, 5, 16, 17, 18, 19, 21, 31, 32, 33, 34 – toate cu a. 2. Tipul intelectual: 1b, 6a, 7a, 8a, 9a, 16b, 20a, 22a, 23a, 24a, 31b, 35a, 36a, 37a. 3. Tipul social: 2b, 6b, 10a, 11a, 12a, 17b, 20b, 25a, 26a, 27a, 36b, 38a, 39a, 41b. 100

4. Tipul convenţional: 3b, 7b, 10b, 13a, 14a, 18b, 22b, 25b, 28a, 29a, 32b, 40a, 42a, 38b. 5. Tipul întreprinzător: 4b, 8b, 11b, 13b, 15a, 23b, 26b, 28b, 30a, 33b, 35b, 37b, 39b, 40b. 6. Tipul artistic: 5b, 9b, 12b, 14b, 15b, 19b, 21b, 24b, 27b, 29b, 30b, 34b, 41a, 42b. Se acordă câte un punct pentru fiecare corespundere. Fişa de răspuns 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42.

A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A

B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B 101

Harta intereselor Instrucţiune: încercuiţi numărul afirmaţiilor care denotă o activitate pe care o preferaţi, notaţi, cu X pe cele ce nu vă plac iar cele care nu va induc un răspuns corect (nu puteţi decide dacă vă place sau nu) lăsaţi-le fără de a nota ceva îmi place, aş vrea... 1. Să rezolv exerciţii şi probleme, să fac calcule 2. Să pregătesc soluţii, să produc reacţii chimice 3. Să cunosc particularităţile proceselor fiziologice la diverse organisme 4. Să adun o colecţie de minerale 3.

Să confecţionez modele de avioane, nave maritime, automobile

6. Să realizez activităţi cu instalaţii de măsurare şi experimentale 7. Să citesc opere din literatura clasică şi contemporană 8. Să citesc cărţi despre activitatea poliţiei, romane detective 9. Să cunosc istoria artelor în ţara noastră 10. Să citesc cărţi despre problemele tinerilor şi adolescenţilor, despre educaţie 11. Să citesc despre munca medicilor, publicaţii cu conţinut medical 12. Să aduc în ordine lucrurile din casă, să amenajez cât mai comod o cameră 13. Să citesc cărţi despre acţiuni militare 14. Să ascult muzică clasică 15. Să citesc despre pictori 16. Lecţiile de matematică 17. Să rezolv probleme la chimie 18. Să studiez structura anatomică a plantelor şi animalelor 19. Să citesc despre diferite ţări, economia şi organizarea lor statală 20. Să citesc reviste tehnice 21. Să citesc articole despre realizările în domeniul radiotehnicii 22. Să analizez, să compar şi să apreciez opere literare 23. Să ştiu multe despre legislaţia diferitor state 24. Sa studiez istoria oraşului, satului, ţării mele 25. Să le ajut colegilor care au dificultăţi în asimilarea materialului 26. Lecţiile de anatomie 27. Să alcătuiesc şi să completez cartoteci, liste ale unor obiecte 28. Să examinez arme, tehnică militară 29. Să ascult muzică contemporană 30. Să vizitez muzee, expoziţii

102

31. Să învăţ multe lucruri cu conţinut matematic, să fiu elev al unor clase cu orientare matematică 32. Lecţiile de chimie 33. Să citesc cărţi despre plante şi animale 34. Să petrec o vară într-o expediţie geologică 35. Să aflu lucruri multe despre realizările tehnico-ştiinţifice 36. Să frecventez un cerc radiotehnic 37. Să citesc articole de critică literară şi publicistică 38. Să studiez despre politica şi organizarea social-politică a statelor din lume 39. Să citesc cărţi istorice 40. Să fac lecţii în clasele primare 41. Să citesc despre descoperirile din domeniul medicinii 42. Să fiu cel care este responsabil de alimentare în marşuri turistice 43. Lecţiile de cultură fizică 44. Să învăţ la şcoala muzicală 45. Să învăţ la şcoala de pictură 46. Să rezolv probleme la algebră 47. Să fac experienţe chimice 48. Lecţiile de botanică, zoologie, anatomie 49. Să aflu despre descoperirea unor zăcăminte noi 50. Să analizez scheme şi desene tehnice 51. Să repar obiecte electrice de uz casnic 52. Să scriu versuri, proză 53. Să comunic colegilor ştiri politice curioase 54. Să privesc filme despre istoria diferitor ţări 55. Să alcătuiesc referate, comunicări şi să Ie prezint în faţa elevilor din clasele mai mici 56. Să îngrijesc şi să ajut persoanele bolnave

57. Să-i ajut colegului să-şi aleagă în magazin o haină care-i stă mai bine 58 Să particip la jocuri, marşuri, manevre militare 59. Să recit, să cânt în scenă 60. Să pregătesc un panou , o expoziţie, un ziar de perete 61. Să rezolv probleme la geometrie 62. Să scriu formulele reacţiilor chimice

63 Să privesc prin microscop la ţesuturi, să observ microorganismele 64. Lecţiile de geografie 65. Să montez şi să repar diverse mecanisme (bicicleta, maşina de spălat etc.) 66. Să montez şi să repar aparatură radiofonică 67. Să studiez geneza cuvintelor, a aforismelor

103

68. Să prezint referate, comunicări în faţa unui auditoriu 69. Să cercetez cultura antică în expediţii arheologice 70. Să fiu învăţător în clasele primare 71. Să fac un pansament, să acord ajutor medical în cazul unei traume 72. Să prestez servicii oamenilor 73. Să mă ocup cu sportul 74. Să cânt la un instrument muzical 75. Să fac desene în creion, carioca, acuarelă 76. Să citesc literatură popular-ştiinţifică despre descoperirile în matematică şi matematicienii vestiţi 77. Să mă ocup într-un cerc la chimie, să particip la olimpiade de chimie 78. Să am grijă de plante, animale, să observ cum cresc 79. Să particip la marşuri dificile şi pe termen lung, în cadrul căror se îndeplineşte un program complex de acţiuni 80. Lecţiile de muncă 81. Să mă ocup de descifrarea unor scheme electronice complicate 82. Să analizez texte literare cu dicţionarul, indicele bibliografie 83. Să citesc în ziare şi să privesc Ia televizor programe despre evenimentele politice 84. Să studiez legile dezvoltării istorice a omenirii 85. Să mă ocup cu copii mici, să le povestesc şi să le citesc cărţi 86. Să fiu atent cu oamenii 87. Să dau dovadă de tact, tărie de caracter în comunicare cu oamenii 88. Să studiez istoria diferitor ciocniri militare şi biografia conducătorilor de oşti 89. Să privesc spectacole televizate, să merg la teatru 90. Să fac cunoştinţă cu opere de artă - pictură, sculptură etc. 91. Să frecventez un cerc de matematică, să particip la olimpiade matematice 92. Să aflu ştiri despre realizările în domeniul chimiei (din reviste, de la televizor) 93. Să frecventez un cerc la biologie şi să fac experienţe cu plante şi animale 94. Să desenez hărţi geografice şi geologice 95. Să conduc un automobil şi să-l pot repara 96. Lecţiile de fizică 97. Să scriu texte literare 98. Să discut pe teme politice 99. Să compar obiceiurile şi tradiţiile diferitor popoare, să studiez istoria culturilor

100.

Să-mi

analizez faptele, comportamentul în comunicare cu alţi oameni

101.

Să citesc dicţionare

şi îndrumare medicale 102.Să mă preocup de ameliorarea condiţiilor de muncă şi perfecţionarea instalaţiilor tehnice

104

103.Să mă ocup cu sportul, să particip la competiţii sportive 104.Să particip la diverse activităţi artistice (dansuri, muzică etc.) 105.Să fac incrustaţii în lemn 106.Să realizez o rnuncă care-mi cere cunoştinţe matematice 107.Să realizez o muncă care-mi cere cunoaşterea principiilor şi legităţilor chimice 108.Să realizez o muncă în aer liber, fizică 109.Să mă aflu mai mult timp în condiţii de campanie, de expediţie 110. Să realizez activităţi complexe tehnice, cu exactitate 111. Să lucrez în încăpere, realizând o sarcină cu efort fizic 112. Să realizez o activitate ce cere analiză, cugetare, capacităţi de exprimare a gândurilor 113. Să realizez o activitate care cere cunoaşterea psihologiei omului, analiza comportamentului lui "la rece" 114. Să realizez o activitate de analiză şi comparare a cărţilor citite 115. Să realizez o muncă care cere tact, tărie de caracter, voinţă 116. Să realizez o activitate, ce cere dragoste de oameni, afecţiune şi comportament uman 117. Să mă ocup permanent cu anumite categorii de persoane, fără a obosi 118. Să realizez o activitate în care este nevoie de disciplină, capacitate de decizie, voinţă 119. Să realizez o activitate în care trebuie să te pregăteşti permanent de repetarea aceloraşi acţiuni 120. Să văd în viaţă frumosul şi să le ajut oamenilor să-1 vadă.

105

Chestionarul de delimitare a intereselor profesionale (E. Klimov) Oferiţi câte 2 puncte pentru răspunsurile notate cu "+ " (cu încercuire), câte - 1 puncte pentru cele care nu vă plac (notate cu X). Calculaţi punctajul pe coloane. Preferinţele vor fi denotate de puncta/ înalt pe anumite coloane. In coloane simt prezentate preferinţele pentru profesiile legate de: 1 - matematică 2 - chimie 3 - biologie 4 - geologie, geografie 5 - modelare tehnică 6 -fizică, electronică 7 - psihologie, jurnalistică, sociologie 8 - drept 9 - istorie 10-pedagogie, psihologie 11- medicină, asistenţă socială, psihologie clinică 12- economie, marketing, comerţ 13- mi li tărie 14- artă muzicală 15- artă plastică Rezultatele celor două teste harta intereselor şi chestionarul de delimitare a intereselor profesionale (E. Klimov) Om - sistem Om -artă Om - natură Om – tehnică Om - om tehnic modern Matematică Chimie

Cadastru. Programare. panificarea \ calculatoare. landsaftului \Ecologie, inginerie Inginerie, tehnologii agricultură chimice modernă

Pedagogie Pedagogie

biologie

Ecologie, landsaft floristic. agricultură modernă

Inginerie Pedagogie agricolă, silvică , psihologie. medicină

geologie, geografie

Geologie, ecologie

Inginerie geologică

Pedagogie . economie

Programare. calculatoare computerizat. C ercetare. utilaje chimice moderne. farmacologie Unele specialităţi medicale moderne btomedicină. genetică ele. Planificare economică

Design arhitectură Industrie cosmetică Desigh al landsaftului

Mineralogie. landsaft natural

106

computerizată Pedagogie, activităţi de dirijare a cercurilor tehnice Microelecronic Pedagogie ă electrficare

modelare tehnică

Inginerie

Fizică, electronică Psihologie, jurnalistică, filosofic, sociologie. Filologie

Psihoterapeut netradiţional, eseist

drept

Ecologie, drept ecologic

istorie

Arheologie

Pedagogie, psihologie

Instructor la turism, ghid turistic

Medicină. asistenţă socială

Veterinar. fitoterapeut. alte forme ale medicinii netradiţionale Ecologie

Economie. marketing. comerţ Militărie artă muzicală

artă plastică

Lanclşafi floristic. Arhitectur ă

Calculatoare. telefonie modernă

Design tehnic

Programare , calculatoare

Operatori de lumini, sunete, fotograf, cameraman Critic de artă şi literatură, lingvistică

Psihologie. jurnalistică, comunicare publică, filosofic, sociologie, filologie Criminalistică

Autor romane detective, scenarist

Jurisprudenţă, Relaţii internaţionale (diplomaţie) Pedagogie. cercetare istorică

Pedagogie Pedagogie, discipline reale. psihologie, Tehnice asistentă socială Medicină Inginerie practică, utilaje psihologie medicale clinică. asistenţă socială Specialităţi Marketing. economice: managemen contabilitate t . audit f/c. Domeni i militare Critic Operator muzical. de sunete. regie muzicală jurnalistică. Critic în Design tehnic. actorie arte. desen jurnalistică, tehnic, modelare tehnică, sculptură avangardistă

Pedagogie discipline reale. tehnice

de

Muzeografie, etnologie, etnografie, istoria artelor Pedagogie arte, critic de jurnalism

Farmaceutică, cercetare în domenii medicale moderne Programare în economie

Psihoterapii cu utilizarea artei (arlterapie)

Muzică computerizat ă Design computerizat . grafică computerizat ă

Muzicant. coreograf i cântăreţ Pictor, sculptor ele.

Marketing . publicitate

107

Fişa de răspuns

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10. 11. 12. 13. 14. 15.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100 101 102 103 104 105

106

107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

CHESTIONAR DE DELIMITARE A INTERESELOR PROFESIONALE ( E. A. Klimov) Prezentul chestionar vizează cinci direcţii de interese profesionale proiectate conform tipurilor de profesii clasificate de E. A. Klimov: 1) om - natură; 2) om - tehnică; 3) om - om; 4) om - semn grafic: 5) om - imagine artistică. Chestionarul, care poate fi administrat atît individul cît şi în grup, conţine 20 de perechi de afirmaţii care servesc la delimitarea direcţiei de activitate profesională pentru care subiectul testat manifestă cel mai mare interes. Instrucţiuni: Admitem că după o pregătire profesionala corespunzătoare veţi putea îndeplini orice muncă. în cazul în care vi se va oferi posibilitatea să alegeţi între două activităţi propuse, pentru care dintre ele veţi opta? Citiţi cu atenţie fiecare dintre cele 20 de perechi de afirmaţii ce urmează. De fiecare dată alegeţi doar una din alternative, punind semnul „x" în spaţiul respectiv din fişa răspunsurilor. Îmi place: 1.

a. Să îngrijesc animalele. b. Să deservesc maşini, aparate.

2.

a. Să le fiu de ajutor celor bolnavi. b. Să compun scheme şi programe pentru tehnica de calcul.

3.

a. Să urmăresc calitatea ilustraţiilor, picturii de afiş, a discurilor. b. Să controlez procesul de dezvoltare a plantelor. 108

4.

a. Săprelucrez diverse materiale (lemn, stofă, metal, masă plastică). b. Să fac reclamă la mărfuri, să vînd mărfuri.

5

a. Să discut despre articole şi cărţi ştiinţifico-populare. b. Să discut despre literatură artistică (piese de teatru, concerte).

6

a. Să cresc animale de diferite rase. b. Să-i ajut pe cei mai mici în realizarea diverselor activităţi (instructive, sportive etc).

7

a. Să reproduc desene, să acordez instrumente muzicale. b. Să conduc diverse mijloace de transport (maşină, macara, tractor).

8

a. Să comunic şi să explic oamenilor informaţia ce-i interesează (într-un birou de informaţii

sau de excursii). b. Să fac prezentarea grafică a expoziţiilor, vitrinelor, a unor carţi sau spectacole. 9

a. Să repar obiecte, locuinţe. b. Să corectez greşeli în texte, scheme, desene.

10.

a. Să tratez animale bolnave. b. Să fac calcule.

11

a. Să selecţionez noi specii de plante. . b. Să construiesc şi să proiectez noi modele de mărfuri industriale.

12.

a. Să examinez disensiunile dintre oameni, să conving, sa explic, să stimulez şi să

pedepsesc. b. Să descifrez scheme, proiecte, să le analizez şi sa le pun în ordine. 13.

a. Să urmăresc şi să studiez activitatea artistica. b. Să observ şi să cercetez viaţa microbilor.

14.

a. Să deservesc şi să reglez utilaj medical. b. Să acord oamenilor ajutor medical.

15.

a. Să descriu artistic evenimentele şi fenomenele (reale sau imaginare). b. Să fac descrieri-rapoarte despre evenimentele şi fenomenele cercetate.

16.

a. Să fac analize de laborator în spital. b. Să examinez bolnavi şi să-i tratez.

17

a. Să zugrăvesc obiecte şi lucruri, interiorul locuinţeloi. b. Să asamblez şi să montez maşini şi aparate.

18.

a. Să organizez marşuri turistice şi excursii la muzee, teatre b. Să joc în spectacole, să iau parte la concerte.

19.

a. Să confecţionez după un plan piese, articole, produse finite, să construiesc clădiri. b. Să execut desene tehnice, să reproduc schiţe de lucru, harţi.

20

a. Să protejez plantele de boli şi vătămători. 109

b. Să lucrez la maşini cu taste (maşini de dactilografiat, computere etc.). Timpul de aplicare a chestionarului nu este strict limitat. Subiecţii testaţi sînt rugaţi să nu mediteze prea mult asupra afirmaţiilor. De regulă, testarea nu durează mai mult de 20-30 de minute. Fişa răspunsurilor este concepută astfel ca să se poată realiza un calcul rapid al semnelor „x" din toate cele 5 coloniţe ce le cuprinde. Fiecare colonită reprezintă o anumită direcţie de interes profesional dispuse în următoarea ordine: 1.

om - natură - toate profesiile legate de cultura plantelor, silvicultură şi vitărit;

2.

om - tehnică - toate profesiile tehnice;

3.

om - om - toate profesiile din sfera de deservire a populaţiei şi cele care solicită comunicare intensivă;

4.

om- semn grafic - toate profesiile ce ţin de calcule, cifre, litere, precum şi profesiile din sfera muzicii.

5.

om

-

imagine

Subiectului sionale

testat

care

artistică i

corespund

-

se tipului

toate

specialităţile

recomandă de

să

profesii

ce

practice care

multe semne „x". Fişa de răspuns 1. 2. 1a 1b 3b 4a 6a 7b 9a 10a 11b 11b 13b 14a 16a 17b 19a 20a -

3. 2a 4b 6b 8a 12a 14b 16b 18a -

4. 2b 5a 9b 10b 12b 15a 19b 20b

ţin

5. 3a 5b 7a 8b 13a 15b 17a 18b -

110

a

de

creaţia

artistică.

activităţi

profe

acumulat

cele

mai

DIAGNOSTICAREA APTITUDINILOR COMUNICATIVE ŞI ORGANIZATORICE COS (V.V. Sineavski, B. A. Fedorişin) Aptitudinile comunicative şi organizatorice sînt factorii care asigură succesul în activităţile de tipul om – om. Diagnosticarea nivelului de manifestare poate fi făcută cu ajutorul probei COS, elaborată în baza principiului de autoanaliză şi autoapreciere a comportamentului subiectului testat într-o situaţie sau alta. Conţinutul probei preia o serie de situaţii din experienţa cotidiană a adolescenţilor. De aceea răspunsul la ele va implica reproducerea comportamentului lor şi manifestarea unor atitudini deja trăite. Pentru studierea aptitudinilor comunicative sunt proiectate întrebări din următoarele sfere: interesul adolescentului pentru comunicare; acomodarea la un nou colectiv; reacţia la rugămintea prietenilor şi cunoscuţilor; atitudinea faţă de munca; contactul cu persoane necunoscute. În corespundere cu aceste direcţii, au fost elaborate 20 de întrebări. Pentru studierea aptitudinilor organizatorice sunt utilizate întrebări ce vizează urătoarele sfere: capacitatea de orientare în situaţii dificile; iniţiativa, spirit întreprinzător, perseverenţă, exigenţă; predispunerespre muncă organizatorică; independenţă, spirit autocritic; stăpînire de sine, fermitate. Aceste sfere au generat 20 de întrebări. Astfel, chestionând COS cuprinde 40 de întrebări dispuse într-o anumita consecutivitate. .Chestionarul COS Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi determinaţi-vă propria părere sau atitudine în raport cu ea. Răspunsul trebuie sa fie „da” sau „nu”. Dacă răspunsul exprimat la întrebarea respectivă este afirmativ, atunci în căsuţa corespunzătoare acestei întrebări pe fişa răspunsurilor puneţi semnul (+), dacă este negativ - semnul (-). 1. Aveţi mulţi prieteni cu care comunicaţi intensiv? 2. Deseori reuşiţi să convingeţi prietenii să accepte propria dvs. părere? 3. Mult timp sînteţi necăjit din cauza ofensei care v-a adus-o cineva dintre prieteni? 4. Întotdeauna vă orientaţi cu greu într-o situaţie critică? 5. Tindeţi să stabiliţi relaţii de prietenie cu persoane noi, mai puţin cunoscute? 6. Vă place munca social-utilă? 7. Este adevărat că e mai plăcut şi mai simplu să petreceţi timpul în lumea cărţilor decît în societatea oamenilor? 8. Dacă intervin dificultăţi în realizarea intenţiilor dvs., vă deziceţi uşor de ele? 9. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane mult mai în vîrstă decît dvs,? 10. Vă place să inventaţi şi să organizaţi împreună cu prietenii diferite jocuri şi distracţii? 11 .Vă adaptaţi cu greu la o nouă companie? 111

12. Deseori lăsaţi pentru altă zi lucrul care trebuie făcut azi? 13. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane necunoscute? 14. Tindeţi ca prietenii dvs. să acţioneze conform părerii care o exprimaţi? 15, Vă acomodaţi cu greu într-un colectiv nou? 16. Este adevărat că nu apar disensiuni în relaţiile dvs. cu prietenii atunci cînd aceştia nu-şi respectă promisiunile sau obligaţiile? 17. Într-o situaţie favorabilă tindeţi să faceţi cunoştinţă şi să discutaţi cu o persoană necunoscută? 18. Deseori preluaţi iniţiativa în rezolvarea unor probleme importante? 19. Vă enervează oamenii din jur şi aţi vrea să rămîneţi singur? 20. Este adevărat că, de regulă, vă orientaţi cu greu într-un anturaj necunoscut? 21. Vă place să vă aflaţi permanent printre oameni? 22. Vă enervaţi dacă nu reuşiţi să terminaţi lucrul început? 23. Încercaţi o senzaţie de incomoditate şi disconfort atunci cînd trebuie să daţi dovadă de iniţiativă pentru a face cunoştinţă cu noi persoane? 24. Este adevărat că vă oboseşte comunicarea cu prietenii? 25. Vă place să participaţi la jocuri colective? 26. Deseori daţi dovadă de iniţiativă în rezolvarea problemelor prietenilor dvs.? 27. Este adevărat că vă simţiţi nesigur printre persoane necunoscute? 28. Este adevărat că doar foarte rar încercaţi să demonstraţi că aveţi dreptate? 29. Consideraţi că nu trebuie să depuneţi mare efort pentru a înveseli o companie puţin cunoscută? 30. Aţi muncit pe tărâm obştesc în clasă sau în şcoală? 31. Tindeţi să reduceţi cercul de cunoştinţe la un număr mic de persoane? 32. Este adevărat că nu încercaţi să vă argumentaţi părerea sau decizia, dacă aceasta nu este imediat acceptată de prieteni? 33. Vă simţiţi liber, degajat nimerind într-o companie necunoscută? 34. Vă ocupaţi cu plăcere de organizarea diferitor activităţi pentru prietenii dvs.? 35. Este adevărat că nu vă simţiţi calm, sigur pe sine, cînd sînteţi nevoit să vorbiţi în faţa unui mare grup de oameni? 36. Deseori întîrziaţi la întîlniri? 37. Este adevărat că aveţi mulţi prieteni? 39. Deseori, comunicând cu persoane necunoscute, vă jenaţi şi vă simţiţi incomod? 40. Este adevărat că nu vă simţiţi sigur pe sine aflându-vă într-un grup numeros de persoane?

112

Fişa de răspuns întrebările 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

Da (+)

Nu (-)

Aptitudinile comunicative: Da la itemii: 1,5, 9, 13, 17, 21, 25, 29, 33, 37. Nu la itemii: 3,7,11,15,19,23,27,31,35,39. Aptitudinile organizatorice: Da la itemii: 2, 6, 10, 14, 18, 22, 26, 30, 34, 38. 113

Nu la itemii: 4,8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 40. Coeficientul de evaluare (K) a aptitudinilor comunicative şi organizatorice se exprimă prin raportul dintrenumărul de răspunsuri ce au coincis pentru fiecare compartiment în parte şi numărul maxim de coincidenţe posibile – 20. Poate fi aplicată formula: K=m:20 sau K=0,05m, unde K este mărimea coeficientului de evaluare, iar m-numărul răspunsurilor ce au coincis cu tabelul de descifrare. Coeficientul K comportă caracteristica cantitativă, primară a rezultatelor. Pentru standardizarea calitativă a rezultatelor testării se utilizează scalele de evaluare în care unui anumit diapazon al coeficientului K îi corespunde o anumită notă Q. Rezultatele obţinute în urma testării indică nivelul actual al aptitudinilor comunicative şi organizatorice ale subiectului concret. Dacă acestea sînt inferioare nivelului mediu, încă nu putem considera că vor rămîne neschimbate. În condiţiile unei activităţi special orientate dezvoltării lor se poate obţine un progres evident. Scala notelor aptitudinilor comunicative Q 0.10-0.45 0.46 - 0.55 0,56 - 0.65 0,66 - 0,75 0,76- 1,00

1 2 3 4 5

Nivelul de manifestare a aptitudinilor comunicative foarte scăzut scăzut mediu înalt foarte înalt

Scala notelor aptitudinilor organizatorice K

Q

0,20 - 0,55 0,56 - 0,65 0,66 - 0,70 0,71 - 0,80 0,81 - 1,00

1 2 3 4 5

Nivelul de manifestare a aptitudinilor comunicative foarte scăzut scăzut mediu înalt foarte înalt

114

Anexe Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Catedra Psihologie Generală

Raportul de activitate la practica de iniţiere în specialitate

Numele Prenumele studentului Numele Prenumele psihologului din instituţia de învăţămînt Numele Prenumele metodistului

Chişinău 2011 115

Descrierea activităţii psihologului şcolar Actualmente, obiectivul principal al serviciului psihologic şcolar este de a contribui maximal la dezvoltarea armonioasă psihică şi socială a elevilor. Pentru a atinge acest obiectiv, psihologul şcolar acţionează în următoarele direcţii: psihoprofilaxie, psihodiagnoză, activitate corectivă şi consultativă. În domeniul psihoprofilaxiei psihologul şcolar efectuează următoarele acţiuni concrete: participă la înscrierea copiilor în clasa I, stabileşte gradul lor de pregătire pentru şcoală, cotribuie la facilitarea procesului de adaptare a elevilor la condiţiile şcolii, stimulează crearea în cadrul şcolii a unui climat psihologic favorabil, perfecţionează formele de comunicare în colectivul de elevi şi profesori, stimulează dezvoltarea deprinderilor de comunicare, contribuie la prevenirea şocurilor de natură nevrotică şi a suprasolicitării psihologice a elevilor, analizează activităţile planificate şi concordanţa acestora cu particularităţile de vîrstă şi sarcinile actuale ale dezvoltării elevilor. Psihodiagnoza prevede: studierea particularităţilor psihologice în scopul tratării diferenţiale a fiecărui elev, testarea copiilor în vederea stabilirii concordanţei dintre dezvoltarea psihică şi vîrstă, determinarea cauzelor disfuncţiilor psihice, realizarea diagnozei comunicărilor elevilor cu adulţii şi semeni, evidenţierea cauzelor psihologice ale comportamentului deviant. Activitatea corectivă include: elaborarea recomandărilor concrete vizînd dezvoltarea eficientă a personalităţii elevilor la diferite etape de vîrstă, valorificarea maximă a potenţialului copiilor dotaţi, recuperarea devierilor de ordin psihologic, asistenţa psihologică acordată elevilor în situaţii critice. Psihologul şcolar acordă elevilor consultaţii individuale şi de grup în: probleme de instruire, probleme de dezvoltare, autodeterminare profesională, relaţii cu adulţii şi cu semenii, autoeducare; acordă consultaţii administraţiei şcolii în planificarea activităţilor instructiv educative în funcţie de particularităţile de vîrstă ale elevilor şi de condiţiiloe concrete de instruire şi educaţie, acordă consultaţii educatorilor, părinţilor într-o serie de probleme de ordin profesional şi personal.

116

AGENDA DE LUCRU Agenda de lucru reprezintă materialul scris prin intermediul căruia studentul reflectează analitic şi critic asupra activităţii desfăşurate pe parcursul practicii de iniţiere în specialitate. Agenda este, alături de fişa de evaluare a activităţii studentului, una din principalele instrumente de apreciere a activităţii practice a acestuia. Fiecare student are responsabilitatea de a consemna zilnic orice activitate realizată în cadrul practicii conform sarcinilor propuse. Deasemenea se prezintă informaţia cu privire la: -

prezentarea instituţiei;

-

prezentarea activităţilor desfăşurate de către student;

-

relaţiile studentului cu psihologul şcolar, diriginţii claselor la care au fost repartizaţi, coordonatorul de practică, elevii;

-

evaluarea locului de practică, aspecte pozitive şi negative ale activităţii lor;

-

autoevaluarea activităţilor, aspecte care pot fi îmbunătăţite pe viitor. MODEL AGENDĂ DE LUCRU

a student (-ei; -ului) ___________________________________________________, facultatea __________________________________________, anul ____________, Practica are loc în liceul ______________________________, clasa ____________, de la __________________________ până la ______________________________, Coordonatorii practicii: Psihologul liceului _______________________________________________________ Metodist USM __________________________________________________________

Data,

Conţinuturi / activităţi / resurse

Autoevaluarea

Avizul

luna,

activităţilor, propuneri, psihologului şcolar

anul.

sugestii.

(observaţii, recomandări, aprecieri)

117

Matricele Progresive Raven

A-1

118

A-2

119

A-3

120

A-4

121

A-5

122

A-6

123

A-7

124

A-8

125

A-9

A-10

126

A-11

127

A-12

128

B-2

129

B-3

130

B-4

B-5

131

B-6

132

B-7

B-8

133

B-9

134

B-10

B-11

135

B-12

136

C-2

C-3

137

C-4

138

C-5

C-6

C-7

139

C-8

C-9

140

C-10

141

C-12

D-1

142

D-2

143

D-3

D-4

144

D-5

145

D-6

D-7

146

D-8

147

D-9

148

D-10

D-11

149

D-12

E-1

150

E-2

151

E-3

152

E-4

E-5

153

E-6

154

E-7

155

E-8

E-9

156

E-10

E-11

157

E-12

Pentru proba de consecinţe („Evaporarea apei") 158

Lista cu itemi (Răspunsuri (in ordine alfabetică) şi punctajele corespunătoare fiecărui răspuns.) Aburi (vapori de apa) nu s-ar mai produce (răspunsul apare în aceasta formulare generala)( ^Aburirea, Condensarea, Forţa aburului, Transpiraţie,etc.)

0

Aburirea în incinte nu s-ar mai produce (in sens de abur incarcat cu vapori de apa, nu de obiecte „aburite", pe care s-a condensat apa) # Condensare

16

Accidente. S-ar inmulti iarna datorita poleiului foarte răspîndit.

20

Acvatic. Flora şi fauna acvatica ar fi foarte dezvoltate; ar dispărea. (# Peştii ar muri.)

19

Adaptarea organismelor vii (vegetale şi animale, inclusiv organismul uman) la mediul acvatic(se transforma în peşti, amfibii, animale de apa, etc); obisnuirea cu noul mediu; se produc mutaţii; apar specii noi.

9

Aer uscat sau umed (vezi Umiditatea aerului) Aerosoli (vezi Inhalaţii) Afumarea oalelor cu mîncare nu s-ar mai produce

18

Agent de încălzire (vezi Termoficarea) Agricultura ar inregistra pagube; ar prospera

13

Alcoolul nu s-ar mai produce; nu s-ar mai consuma; s-ar consuma în exces

16

Alimentarea cu apă (vezi Canalizări) Alimentele se vor consuma sub alte forme: capsule (F=l), nefierte (F=7) (# Hrana omului şi animalelor)

18

Anaerob. Ar supravieţui numai organismele anaerobe

20

Anotimpuri (vezi Clima) Apa dispare (vezi Seceta) Apele stătătoare şi curgătoare (vezi Nivelul apelor) Asanările ar deveni imposibile; ar fi foarte necesare

20

Atmosfera s-ar modifica, schimbandu-si compoziţia procentuala (F=17); Oxigen (F=3), hidrogen (F=l), ozon (F=3), oxizi de carbon (F=2); n-ar mai exista

15

Axul terestru (vezi Terra) Bacovia şi literatura оn stil bacovian ar fi mai preţuite; desuete

20

Baia de aburi (vezi Sauna) Baia în mare, rîuri, etc. (vezi Plaja şi scăldatul) „ Bain Marie " ca procedeu culinar nu s-ar mai putea practica

20

Barca (vezi Transporturi) Barometrul devine inutil

20

Băuturile răcoritoare s-ar gasi mai uşor în comerţ (F=l); n-ar mai fi asa vandabile (F=l)

20 159

Becurile speciale pentru ceata nu s-ar mai fabrica

20

Beton (vezi Construcţii) Boli şi tulburări ale aparatului respirator (Ex.: „Ni s-ar usca plămînii.", „Se generalizeazг pneumoniile", „Guturaiul", „Apare senzaţia de sufocare", „Respiraţia este ingreunata")

16

Boli legate de transpiraţie (vezi Transpiraţie) Boli noi (vezi Viaţa, în general, dispare)

20

Boli provocate de poluarea apei

20

Broaştele ar cînta toata ziua

20

Bucataresele ar avea probleme; li s-ar uşura munca (Ex.: „N-ar mai fi nevoie sa supravegheze vasele de foc", „Bucataresele ar putea sporovai în voie.") Cactuşii ar dispărea

20 20

Canalizările s-ar modifica; s-ar extinde

18

Capacul n-ar mai sari de pe oala cand fierbe apa; capacul ar fi inutil

20

Catastrofa („Ar fi o catastrofa.") naturala (F=9); оncălcarea legilor naturale (F=3); catastrofa economica, pagube materiale (F=4); dezorganizarea activitгюii economice pe ansamblu (F=l)

15

Cauciucul n-ar mai putea fi fabricat

20

Călcatul rufelor, maşinile de călcat cu aburi, n-ar mai fi folosite (F=l)

20

Centrale electrice (vezi Energia electrica) Cerealele nu se mai usucă în lanuri Cerneala nu se mai usucă

20 19

Cerul ca element artistic ar dispărea (in lipsa norilor cu contururi schimbătoare); cerul ar fi monoton în operele de arta (pictura, film, fotografie)

19

Chimia ca ştiinţa (vezi Ştiinţa)

17

Ciorapi. Ne spălam ciorapii mai rar, ca nu mai transpiram

20

Circuitul apei în natura s-ar intrerupe

0

Circulaţie (vezi Transporturi) Circulaţia vehiculelor şi pietonilor ar fi ingreunata din cauza băltirii apei Cîntecul „Cântând în ploaie" n-ar mai avea sens

20 20

Clima, temperatura aerului s-ar transforma, ar ramane neschimbata. Ar ramane un singur anotimp, vara sau iarna (Ex. „Ar incepe o noua glaciatie.", „Pămîntul ar fi rece.", „N-ar mai fi cald niciodată.", „S-ar topi gheţarii.")

4

Combustibilii solizi (lemn, carbune)n-ar mai arde (# Foc)

20

Condensarea aburului (aburirea ferestrelor, ochelarilor, etc.) n-ar mai fi posibila (# Aburire şi Igrasie)

11 160

Conservarea alimentelor (fructe, legume, verdeюuri, etc.) prin deshidratare ar fi imposibila 19 Construcţiile nu s-ar mai putea face datorita tencuielii (mortar, lut) care nu mai face priza; construcţiile s-ar prăbuşi

15

Consumul de apă (nu pentru baut, pentru care vezi Setea) ar scădea; consumul n-ar exista Cosmetica. Nu s-ar mai putea folosi vaporii ceaiului de muşeţel pentru curăţarea tenului Cosmos. Omenirea s-ar muta pe alta planeta; în aer

19 20

19

Cosmos. S-ar expedia apă în cosmos, pe Pamant fiind excedentara

20

Criza de apă dulce; ar creste sursele de apă potabila

15

Culinara. Mîncarea (inclusiv dulceturile, prăjiturile, pîinea) ar fi foarte lichida, apa n-ar mai scădea; nu s-ar putea gati (# de Bucataresele, de Afumarea oalelor, de Bain-Marie) Culinara. „Nu s-ar mai putea face crema de la prăjitura cea preferata." Curcubeul nu s-ar mai forma

5

20

18

Cuvinte (vezi Termeni) Degradarea solului

20

Deodorantele ar fi inutile

20

Desalinizare (vezi Sintetic) Desecări (vezi Asanări) Deshidratarea organismelor vii (vezi Hidratarea) Deşert (vezi Seceta) Dimensiunile organismelor vii (umane şi animale) s-ar mari (gigantice, obeze); apar deformări, disproporţii

18

Dopurile ar deveni inutile

20

Ecologie. Se tulbura echilibrul ecologic

11

Economie de bani pe seama cheltuielilor actuale pentru procurarea apei („Arabii s-ar imbogati nemaicheltuind bani cu instalaţiile de preparare a apei.")

20

Economie de energie pe seama energiei utilizate în prezent pentru uscare, uscarea devenind imposibila

20

Efectul apei pe care o bem cand suntem infierbantati ar fi foarte slab

20

Efortul fizic mare ar fi posibil; n-ar fi posibil („datorita faptului ca nu mai transpiram") Energia electrica ar lipsi; s-ar consuma în exces; consum minim Epurarea apei ar capata amploare

19

16 20

Estetica locuinţelor (balcoane, ferestre) („N-am mai vedea rufe la uscat оn balcoane")

20

Experienţe de laborator (vezi Procese fizico-chimice) Falimentul industriei producătoare de umbrele şi impermeabile

19

Falimentul (sau reprofilarea) uzinelor producătoare de locomotive (motoare cu aburi)

20 161

Fauna acvatica va domina celelalte vieţuitoare, proaspăt adaptate

20

Fauna ar dispărea; dispar unele specii (vezi Viaţa dispare) Fenomene meteorologice. Nu s-ar mai forma: norii, ploaia, ceata, roua, bruma, chiciura, ninsoarea

0

Fierberea ar avea puncte ridicate (pentru apa, pentru alte lichide); ar fi imposobila; ar fi greu de sesizat

3

Filmări. „Aburul n-ar mai impiedica filmările în studiouri."

20

Fizica (vezi Ştiinţa) Fîntîni (vezi Freatic) Flora (vegetaţia) ar dispărea, s-ar degrada (vezi Viaţa dispare) Flora ar fi foarte viguroasa, nu s-ar mai usca

18

Flori. „Am avea în gradina nuferi în loc de gladiole."

20

Flori. „N-ar mai fi trandafiri inrourati, iar dimineţile isi vor pierde farmecul."

20

Focul (flacăra) nu se mai aprinde (datorita umezelii din aer) # Combustibili solizi

20

Forţa aburului n-ar mai putea fi utilizata la motoare, aparate, instalaţii (locomotive, turbine, mori, etc.)

0

Fotosinteza (vezi Funcţiile vitale ale plantei) Freatic. Pînza freatica ar cobora la mare adîncime; s-ar epuiza; s-ar imbogati

18

Frigorific. Instalaţiile frigorifice bazate pe vaporizarea şi condensarea apei n-ar mai funcţiona

20

Funcţiile vitale ale plantei ar fi imposibile: fotosinteza, transpiraţia, respiraţia (vezi şi Nutriţia) Furtuni nu s-ar mai stârni

18 20

Gaze. S-ar produce multe gaze din descompuneri /putrefacţie

20

Gătitul (vezi Culinare) Ghivece de flori (vezi Udatul ghivecelor) Glaciatie, gheţari care se topesc; se extind (vezi Clima) Gravitaţie (vezi Terra) Gustul alimentelor ar fi altul;cafeaua ar fi mai buna(„Am uita gustul vinului nobil")

20

Haine (vezi Îmbrăcăminte) Hidratarea organismelor vii (plante, animale, om) ar fi exagerata, deshidratarea Hidrocentralele ar fi exploatate din plin; s-ar renunţa la ele

8

18

Hrana omului şi a animalelor ar dispгrea; va trebui inlocuita; vor fi animale marine; va fi pestele # Alimentele

16

Igrasia nu va mai apărea; va distruge toate clădirile (Ex. „Nu s-ar mai degrada 162

bucătăriile şi băile din cauza condensării.")

15

Incendii frecvente (păduri, lanuri)

20

Industrii (inclusiv industria chimica, industria alimentara) intreprinderi, tehnologii de fabricaţii vor dispărea; se vor modifica.

7

Inhalaţii N-ar mai fi posibil tratamentul prin inhalaţii.

19

Intervenţia omului pentru rezolvarea situaţiei (transportul apei, circuitul apei prin motopompe gigant, topirea gheţarilor, etc.)

18

Intervenţia omului pentru revenirea (păstrarea )acestei proprietăţi a apei, evaporarea (Ex."Omul ar inventa ceva pentru a face din nou apa sa se evapore")

19

Inundaţii (vezi Umiditatea solului) Inutile (Marile şi oceanele ar deveni inutile, ca nisipul actualelor deserturi) Irigaţii inutile; mai eficiente, indispensabile

20

12

Îmbinările dintre corpuri nu s-ar mai putea realiza perfect datorita apei

20

Îmbrăcămintea s-ar modifica; s-ar inlocui cu costumul de plaja sau de scafandru s-ar renunţa la imbracaminte

16

Înec. Vor fi multe cazuri de inec

20

Înlocuirea apei. Va trebui găsit un alt lichid care sa inlocuiasca apa în toate situaţiile (ex.: în spălare, prepararea hranei, etc.)

17

Înlocuire cu apă (a lubrifiantilor, s.a.)

20

Înotul trebuie ştiut de toata lumea; nu s-ar putea inota

18

Îngheţare. "Oamenii s-ar ingramadi în laboratoare sa se lase inghetati, pentru a se trezi din nou la viata peste sute de mii de ani".

20

Joaca. "Copiii nu s-ar mai putea juca iarna оn zăpada; nu s-ar putea face oameni de zăpada." 20 Jucărie. N-ar mai exista jucării „perpetuum mobile" cu ratusca ce bea apa Lacrimile nu s-ar mai forma, nu s-ar mai usca

20 20

Lichide diferite vor fi inlocuite cu apă (vezi Înlocuire cu apa) Litosfera („uscatul" de pe planeta, scoarţa terestra) si-ar schimba forma; ar dispărea

16

Localităţi care dispar (vezi Viaţa s-ar aglomera...) Locuinţele şi localităţile lacustre şi subacvatice s-ar generaliza (ex."Am avea oraşe ca Veneţia")

17

Manuale. S-ar scoate din manuale lecţiile /capitole despre evaporarea apei si circuitul apei în natura, nu s-ar mai invata despre evaporare # Ştiinţa

19

Maşinile de călcat rufe (vezi Călcatul rufelor) Mediul de Viaţa (mediul ambiant) ar suferi transformări

19

Metal. Topirea metalului se va putea face în apă supraincalzita (vezi Temperatura) 163

Metabolismul uman şi animal (echilibrul proceselor biologice /biochimice) s-ar degrada

16

Meteorologii devin şomeri; buletinul meteo inutil /modificat; aparatura meteo inutila /modificata

20

Metodele fizico-chimice care se bazează pe evaporarea apei nu s-ar mai folosi; ar apărea alte metode

19

Mirosurile ar dispărea; ar fi foarte pătrunzătoare şi neplăcute (flori, parfum, transpiraţie, copii sugari, preparate culinare, ape statute)

18

Mîncare gătita (vezi Culinare) Munca. S-ar munci mai mult

20 20

Murdar. Am fi murdari; am trai în lipsa de curăţenie

19

Mustaţa („Nu mi-ar mai ingheta mustaţa iarna")

20

Navigaţia (vezi Transporturi) Nivelul apei dintr-un recipient ramane constant (# de Culinara, de Fierbere)

18

Nivelul apelor stătătoare (oceane, mari, lacuri, bălti, inclusiv baraje) şi al apelor curgătoare (izvoare, gheizere, rîuri, fluvii) ar creste; ar scădea; ar fi constant

0

Nutriţia la plante. Nu s-ar mai forma unii compuşi necesari nutriţiei plantelor

19

Oalele de fiert sub presiune (oala de fiert lapte, ceainicul cu fluier) ar deveni inutile

16

Obezitate (vezi Dimensiunile organismelor vii) Oparire. Nu s-ar mai opări nimeni cu aburi fierbinţi

30

Orez. S-ar extinde cultura orezului

20

Organismele vii ar fi mai dezvoltate (gigantice, obeze) (vezi Dimensiunile organismelor vii) Oxigenul, (vezi Atmosfera) Ozonul (vezi Atmosfera) Panica (vezi Trăiri) Patinaj. Iarna ar fi mai multe locuri de patinaj şi sanius; n-ar mai exista Pescuitul ar fi mai răspîndit

19

20

Peştii ar muri asfixiaţi, apa neimprospatandu-se

20

„Perna de aer" ar deveni mijlocul de transport cel mai utilizat

20

Piatra. Nu mai raman depuneri de piatra în vasele care au avut apa.

20

Pictura. Nu se mai usucă frescele, zugrăvelile, tablourile Pielea animalelor s-ar usca

20 20

Piloţii avioanelor ar avea vizibilitate perfecta (vezi Vizibilitate) Piscina. Dupa ploaie s-ar forma piscina pe planseul de pe clădire Plaja şi scăldatul devin inutile

20 18

Planeta noastră, numita "Pamant" va trebui sa-si schimbe denumirea

20 164

Plămînii omului s-ar usca (vezi Boli ale aparatului respirator) Pleoapa. N-ar mai trebui sa miscam pleoapele pentru umezirea ochilor

20

Ploaie. Ar fi de ajuns o ploaie; n-ar mai fi nevoie de ploaie

20

Ploile artificiale ar fi mai frecvent provocate

20

Polei (vezi Accidente) Poluarea aerului (praf, fum) ar creste; ar scădea (ex.: ar fi un aer de nerespirat) (vezi Boli ale aparatului respirator)

13

Poluarea apei şi a solului. Apa din fîntîni, lacuri, etc. ar deveni nepotabila, intrucat nu s-ar improspata. Apa marilor devine improprie vieţii. Reziduuri, săruri, focare de infecţie Pompieri. Munca pompierilor ar fi mai uşoara.

4

20

Populaţia umana ar dispărea; ar stagna dezvoltarea numerica (vezi Viaţa dispare) Potabilitatea apei (vezi Poluarea apei) Precipitaţii (vezi Fenomene meteorologice) Preparatele culinare (vezi Culinare) Presiunea atmosferica s-ar modifica; ar ramane constanta

19

Presiunea de vaporizare n-ar mai exista; ar fi foarte mica; apa s-ar comporta ca un lichid ideal 20 Procese biologice (vezi Metabolism) Procesele fizice şi chimice bazate pe evaporarea apei (cristalizare, distilare, etc.) ar fi imposibile; s-ar modifica (aici intra şi răspunsuri concrete: "Imposibilitatea obţinerii unor compuşi nehidratati din compuşii hidratări.", "Apa n-ar putea fi folosita ca solvent.", "Apa n-ar putea fi folosita în esterificare.")

0

Procurarea apei dulci (vezi Sintetic)

20

Profesiuni şi locuri de munca ar dispărea; s-ar modifica

20

Progresul civilizaţiei umane, confortului

19

Proprietăţile apei, unor substanţe (de ex. densitatea, masa, volumul) s-ar modifica; ar ramane constante

19

Protezele din ghips pentru fracturi nu s-ar mai usca

20

Prosoape. Am avea nevoie de prosoape foarte mari

16

Puritate. Unele gaze reale şi substanţele pure ar fi imposibil de obţinut

13

Pustiurile s-ar extinde; ar dispărea (vezi Seceta) Putrezire generala (putrefacţie şi mucegaire); putrezirea rădăcinilor plantelor, seminţelor din sol, rufelor

18

Put (vezi Freatic) Razele de soare (vezi Soare) 165

Răcirea prin stropire cu apă (a mecanismelor, a obiectelor foarte fierbinţi, a străzii) va fi facilitata; imposibila

18

Răcirea prin umplere (de exemplu radiator) ar fi avantajata sau ingreunata

18

Război. „Statele fara ieşire la mare ar fi nevoite sa imparta apa sau ar fi tentate sa le declare război celor cu acces la mare."

20

Reacţii fizico-chimice (vezi Procese) Reglarea temperaturii corpului nu s-ar mai realiza (prin sistarea evaporării apei de pe piele) 19 Reptilele s-ar inmulti

20

Respiraţia pielii la om (vezi Transpiraţia)

20

Reumatismul se răspândeşte; dispare

19

Rinichii ar fi suprasolicitaţi

20

Sarea nu s-ar mai forma în mod natural (in saline, din apa marii) şi nici n-ar mai putea fi extrasa de către om (prin cristalizare)

13

Salinitatea apei ar scădea; ar creste

20

Salubritatea oraşelor (străzi, parcuri) ar fi greu de întreţinut (stropit, maturat) Sauna, ar fi imposibila

20

9

Sărut. „N-am mai transpira cand sărutam o fata."

20

Scafandrii. Toti am fi scafandri.

20

Seceta ar fi perpetua şi generala; ar dispărea

0

Seisme. Ar exista multe zone seismice

20

Senin. Ar fi numai zile senine (vezi Cerul si-ar schimba culoarea) Sere. Pe pamant ar exista doar sere

20

Setea nu s-ar mai simţi; ar fi puternica

16

Seva plantelor isi modifica compoziţia

20

Sintetic. Vom produce apă sintetica (potabila) mai multa, prin desalinizare sau alte procedee, în laboratoare şi industrie

18

Sîngele. S-ar ingreuna circulaţia sîngelui

20

Soare. Razele soarelui (inclusiv ultravioletele) n-ar mai fi filtrate de nori, producînd arsuri # Clima

18

Soluţiile pe baza de apă ar ramane în cantitatea existenta

20

Spălarea inutila (vezi Uscarea) Sporturile acvatice s-ar dezvolta

20

Stările de agregare ar fi numai doua, fara starea gazoasa (Punctul triplu al apei s-ar transforma în punct dublu)

14

Sterilizarea instrumentelor medicale nu s-ar mai putea face ca în prezent

20 166

Sticla ar plesni datorita schimbгrilor mari de temperatura

20

Substanţele chimice care conţin apa de cristalizare si-ar păstra compoziţia constanta; si-ar modifica structura /proprietăţile

18

Şoferii n-ar mai fi stînjeniţi de ceata (vezi Vizibilitate) Ştergere. Fiecare va purta cu sine ceva (burete, batiste) pentru ştergerea corpului

20

Ştiinţa. Fizica şi chimia ca ştiinţe, teoriile ştiinţifice vor trebui reformulate de către savanţi. Cercetarea ştiinţifica va fi implicata

18

Tehnologii industriale (vezi Industrii) Temperatura aerului şi solului (vezi Clima) Temperatura. Apa ar putea fi folosita la temperaturi foarte ridicate, în diferite scopuri: incalzire, în industrie (ex.topirea metalului) etc. Tenul nu se mai usucă; se deshidratează

20

Termocentrale (vezi Energie electrica) Termoficarea ar fi imposibila (instalaţii de incalzire a locuinţelor cu ajutorul aburului, incalzirea centrala, termocentralele)

13

Termometrele n-ar mai putea fi gradate pe principiul evaporării (n-ar mai fi măsurate în grade Celsius)

20

Termoreglarea corpului (vezi Reglarea) Termeni ca evaporare, condensare, precipitaşii s.a. vor dispărea # Planeta Terra. Datorita schimbării litosferei, axul terestru si-ar schimba inclinatia; s-ar schimba echilibrul Terrei; forţele gravitaţionale s-ar dezechilibra

20

Transpiraţia nu s-ar mai produce, cauzînd оmbolnăviri datorita acumulării de toxine; s-ar produce transpiraţie, dar nu s-ar mai usca( evapora)

0

Transpiraţia la plante (vezi Funcţiile vitale ale planetei) Transporturile s-ar modifica, facandu-se numai pe/prin apa (cu barca, vaporul, pluta,etc). Navigaţia ar dispărea # ,,Perna de aer" Tratamentul cu nămol ar deveni inutil

15 20

Trăiri umane: trebuinţe, dorinţe, anxietate, fobii, panica, diferite senzaţii (de plăcere, neplăcere, disconfort, etc.) (Ex.: „S-ar răspândi fobia apei.", „Mi-ar fi dor de o zi de soare dupa ploaie.", „Am pierde bucuria unui strop de roua/unui fulg de nea.", „Ne-am schimba părerea buna despre apa.", „Am avea tot timpul senzaţia de răceala, de frig.")

17

Troienele de zăpada ar fi mai mari; n-ar mai exista

20

Turiştii amatori de râuri de munte/cascade n-ar mai apărea

20

Udatul ghivecelor de flori n-ar mai fi necesar Uleiul n-ar mai sari cand este incins Umbrelele (pelerinele) ar deveni inutile

19 20 18 167

Umiditatea aerului ar fi scăzuta; nula; mare

0

Umiditatea solului: ogoare suprasaturate de apa, mlaєtini, noroi pe strгzi. Pământul (ca planeta şi ca sol) ar fi acoperit, imbibat, inundat de apa

0

Uscarea ar fi imposibila: pentru rufe, haine, umbrele (aceste textile fiind expuse putrezirii), pentru apă şi transpiraţia de pe corp, pentru diferite obiecte # Cerneala, Construcţii, Pictura

0

Uscatoare. Ar fi inventate uscatoarele pe alte principii, de exemplu uscatoare-aspirator Uscatoarele de păr devin inutile

20

20

Ventilatorul nu mai este necesar în bucătărie

20

Viaţa, sub orice forma (populaţie umana, fauna, flora) ar dispărea, ar stagna, ar fi grav perturbata (inclusiv boli, deteriorarea sanatatii)

0

Viaţa s-ar aglomera în jurul surselor de apa, dispar actualele localităţi

18

Vitaminele din legume, fructe, zarzavaturi nu s-ar mai distruge prin fierbere

20

Vizibilitatea (pentru şoferi, piloţi, etc.) ar creste; s-ar reduce Vopsitul textilelor diferitelor obiecte ar fi imposibil

20 19

1.1.2. Protocoale pentru exersare şi verificarea competenţei de corector Protocol S1 - Daca apa nu ar mai avea proprietatea de a se evapora, atunci nu vor mai avea loc ploi - Ar fi posibila dispariţia vieţii de pe uscat-datorita secetei foarte ridicate. - Daca apa nu se mai evapora, nu mai are loc circuitul apei оn natura şi nu se vor mai forma furtuni, cu toate ca curenţii atmosferei vor exista. Protocol S2 1. Nu s-ar mai forma nori. 2. N-ar mai ploua. 3. N-ar mai ninge. 4. Nu s-ar mai pierde nimic din cat pui pe foc 5. Apa incetul cu incetul ar dispărea. 6. N-ar mai putea merge locomotivele. 7. Hainele nu s-ar mai usca cand la speli. Protocol S3 - Nu ar mai exista circulaюia în atmosfera. - N-ar mai ploua. - Nu am avea aburi, maєinile cu aburi n-ar funcţiona. 168

- Aerul nu ar conţine apa, care poate avea consecinţe grave asupra vietăţilor. Protocol S4 - Daca nu se mai evapora, nu se mai formează norii, nu mai ploua şi ca urmare nu mai are loc circulaюia apei în natura, - Ducînd la dispariţia vieţii. - Turbinele nu mai funcţionează. Protocol S5 1. Ar fi un dezastru pentru băutori, caci nu s-ar mai putea face bгuturi spirtoase. 2. Ar fi o lume aproape de dispariţie din cauza secetei mari care bîntuie asupra Terrei, pentru ca apa de la suprafaţa oceanelor nu s-ar mai evapora şi va fi o atmosfera săraca în precipitaţii. 3. Ar fi imposibile multe reacţii chimice. 4. Turbinele cu abur nu ar mai funcţiona. Protocol S6 - Ar muri toate fiinţele prin acumulări foarte mari de apă în organism. - Ar muri tot datorita acumulгrii de apă pe suprafaţa pământului care, practic, ar fi acoperit cu apa. - Ne-am schimba părerea buna despre apa. - S-ar lua masuri de înlocuire şi trimitere a apei în cosmos. Protocol S7 - Ar fi seceta tot timpul. - In unele zone ale globului viaţa ar inceta să mai existe. - Animalele vor fi supuse la schimbări în metabolism (si omul). - Ar exista zone seismice foarte multe datorita craparii scoarţei terestre (in zonele fara apa). - Necesarul de apă ar creste considerabil. - Nu ar mai putea fi folosita în foarte multe experienţe şi experimentări. Protocol S8 - Rufele raman ude, cum le-am spălat. - Nivelul apelor nu mai scade. - Pământul dupa ploaie nu se mai usucă. 169

- Betonul nu se mai intareste. - Uscatul ar dispгrea. Protocol S9 - Nu ar mai putea exista omenirea în starea actuala, oamenii ar deveni nişte fiinte rigide. - Agricultorii vor fi cei mai fericiţi oameni. - Nu vor exista fiinţe acvatice. - Nu va exista fenomenul de fotosinteza. Protocol S10 - Corpul omenesc ar suferi mari deformaţii. - Nu s-ar mai cunoaşte punctul de fierbere a apei. - Pămîntul ar avea tot timpul umiditate. - S-ar pune problema formarii norilor şi a precipitaţiilor artificiale. - Plantele acoperite cu stropi de apă vor ramane tot timpul umede. - În natura nu s-ar putea produce toate fenomenele fizice şi chimice. Protocol S11 - Nerealizarea circuitului apei în natura. - Imposibilitatea incalzirii cu vapori. - Imposibilitatea de a obţine energie electrica în centralele termo-nucleare şi termoelectrice. - Nefunctionarea maşinilor cu aburi. - S-ar putea distila soluţiile binare ale substanţelor cu apa, obtinandu-se soluţii de concentraţie 100%. Protocol S12 - Apa ar avea doua stări de agregare: solida şi lichida. - Nu ar putea fi folosita ca lichid de răcire. Nu ar mai fi maşini cu aburi. - Nu ar mai avea loc precipitaţii atmosferice. - Nu ar mai avea loc circuitul apei în natura. - Nu ar mai putea fi folosita la fierbere, nestiind cand are loc acest fenomen. - Scara Celsius n-ar mai putea fii definita ca fiind cuprinsa intre temperatura de inghet şi cea de evaporare. - Nu s-ar mai putea usca obiectele ude. - Nu s-ar putea extrage sarea din apă sărata. 170

- N-ar putea fi conservate prin deshidratare o serie de alimente. Protocol S13 - Nu ar mai exista un circuit al apei în natura. - Nu s-ar mai forma norii. - Ar fi o seceta distrugătoare. - Vegetaţia ar fi compromisa. - Ar creste nivelul marilor şi al oceanelor. - O mare parte din uscat ar fi acoperit de ape. - S-ar realiza un dezechilibru ecologic. - Ar creste cantitatea de apг din pînza freatica. - Organismele animale ar avea de suferit, ar fi împiedicata transpiraţia. - Nu ar funcţiona maşinile cu abur. Protocol S14 - Lipsa vieţii. - Lipsa atmosferei. - Regnurile vegetale şi animale ar trebui sa-si formeze alta metoda de utilizare a apei. Protocol S13 - Ar muri toate vieţuitoarele. - Nu va mai ploua. .3. Probe corectate de autori (Model pentru analiză calitativă) Protocol S1 1. Daca apa nu ar mai avea proprietatea de a se evapora, atunci nu vor mai avea loc ploile, (Fenomene meteorologice)

0

(Punctaj originalitate) 2. Ar fi posibila dispariюia vieюii de pe uscat (3) datorita secetei foarte ridicate (Doi itemi diferiţi: Viaţa dispare şi Seceta)

0

3. Daca apa nu se mai evapora nu mai are loc circuitul ei оn natura (5) si nu se vor mai forma furtuni cu toate ca curenюii atmosferei vor exista (Doi itemi diferiюi: Circuitul apei şi Furtuni) 0 şi 20 Scorurile sunt: Fl=5, Fx=4, 0rig=20 Protocol S2 1. Nu s-ar mai forma nori (Fenomene meteorologice)

0 171

2. N-ar mai ploua. Nepunctat pentru ca se repeta itemul 1 3. N-ar mai ninge.

Nepunctat

4. Nu s-ar mai pierde nimic din cat pui pe foc (Persoana care a completat testul a fost оntrebatг: itemul Combustibil sau Culinara? Răspuns: Culinară)

5

5. Apa incetul cu incetul ar dispărea (Seceta)

0

6. N-ar mai putea merge locomotivele (Forţa aburului)

0

7. Hainele nu s-ar mai usca cand le speli (Uscarea imposibila)

0

Scorurile sunt: FI =7, Fx=4, 0=5 Protocol S3 1. N-ar mai exista circulaţia în atmosfera (Circuitul apei)

0

2. N-ar mai ploua. (Fenomene meteorologice)

0

3. Nu am mai avea aburi, maşinile cu aburi n-ar funcţiona (Forţa aburului)

0

4. Aerul nu ar conţine apă (5) care poate avea consecinţe grave asupra vietăţilor (Doi itemi: Umiditatea aerului şi Viaţa)

0 şi 0

Scorurile sunt: Fl=5, Fx=4, 0=0 Protocol S4 Daca nu se mai evapora, nu se mai formeazг nori, nu mai ploua (2) єi ca urmare nu mai are loc circuitul apei оn natura (Itemii: Fenomene meteo şi Circuitul apei) 3. Ducînd la dispariţia vieţii (Viaţa)

0 şi 0 0

4. Turbinele nu mai funcюioneazг (Forţa aburului)

0

Scorurile sunt: Fl=4, Fx=5, 0=0 Protocol S5 Ar fi un dezastru pentru bгutori, caci nu s-ar mai putea face bгuturi spirtoase (Alcool)

l6

Ar fi o lume aproape de dispariţie (3) din cauza secetei mari care bântuie asupra Terrei (4) pentru ca apa de la suprafaţa oceanelor nu s-ar mai evapora єi va fi o atmosfera sгraca оn precipitaţi (3 itemi diferiюi: Viaţa dispare, Seceta, Umiditatea aerului)

0 şi 0 şi 0

5. Ar fi imposibile multe reacţii chimice (Procese chimice)

0

6. Turbinele cu abur nu ar mai funcţiona (Forţa aburului)

0

Scorurile sunt:

Fl=6, Fx=5, 0=16

Protocol S6 Ar muri toate fiinţele prin acumulări foarte mari de apă în organism (Hidratarea)

8

Ar muri tot (3) datorita acumulгrii de apг pe suprafaюa pгmвntului care practic ar fi acoperit de ape (Doi itemi: Viaţa dispare, Umiditatea solului)

0 şi 0 172

4. Ne-am schimba părerea buna despre apă (Trăiri umane)

17

5. S-ar lua masuri de inlocuire (6) şi trimitere a apei în cosmos (Doi itemi: Înlocuirea apei şi Cosmos)

17 şi 20 Scorurile sunt:

Fl=6, Fx=5, 0=62

Protocol S7 1. Rufele raman ude, cum le-am spгlat (Uscarea imposibila)

0

2. Nivelul apelor nu mai scade (Nivelul apelor)

0

3. Pământul, dupa ploaie, nu se mai usucă (Umiditatea solului)

0

4. Betonul nu se mai intareste (Construcţii)

15

5. Uscatul ar dispărea (Litosfera)

16

Scorurile sunt: Fl=5, Fx=4, 0=31 Protocol S8 1. Ar fi seceta tot timpul (Seceta)

0

2. In unele zone ale globului viata ar inceta să mai existe (Viaţa dispare)

0

3. Animalele vor fi supuse la schimbări de metabolism (si omul) (Metabolism)

16

4. Ar exista zone seismice foarte multe datorita craparii scoarţei terestre (in zonele fara apa) (Seisme)

20

5. Necesarul de apă ar creste considerabil (Criza de apa)

15

6. Nu ar mai putea fi folosita în foarte multe experienţe şi experimentări (Procese chimice şi fizice)

0 Scorurile sunt:

Fl=6, Fx=5, 0=51

Protocol S9 1. Nu ar mai putea exista omenirea în starea actuala, oamenii ar deveni nişte fiinţe rigide (Adaptarea organismelor)

9

2. Agricultorii vor fi cei mai fericiţi oameni (Agricultura) 3. Nu vor exista fiinţe acvatice

13 0

4. Nu va exista fenomenul de fotosinteza (Funcţiile vitale ale plantei)

15

Scorurile sunt: Fl=4, Fx=3, 0=37 Protocol S10 1. Corpul omenesc ar suferi mari deformaţii (Dimensiunile organismelor vii)

18

2. Nu s-ar mai cunoaєte punctul de fierbere al apei (Fierberea)

3

3. Pământul ar avea tot timpul umiditate (Umiditatea solului)

0

4. S-ar pune problema formarii norilor şi precipitaţiilor artificiale (Ploi artificiale) 5. Plantele acoperite cu stropi de apă vor ramane tot timpul umede (Uscarea)

20 0

173

6. In natura nu s-ar putea produce toate fenomenele fizice şi chimice (Procese chimice şi fizice) 0 Scorurile sunt: FI =6, Fx=5, 0=41 Protocol S11 1. Nerealizarea circuitului apei în natura (Circuitul apei)

0

2. Imposibilitatea incalzirii cu vapori (Termoficarea)

13

3. Imposibilitatea de a obţine energie electrica în centrale termonucleare si termoelectrice (Energia electrica)

16

4. Nefunctionarea maşinilor cu aburi (Forţa aburului)

0

5. S-ar putea distila soluţiile binare ale substanţelor cu apa, obtinandu-se soluţii concentrate 100% (Procese chimice şi fizice)

0

Scorurile sunt: Fl=5, Fx=4, 0=29 Protocol S12 1. Apa ar avea doua stări de agregare, solida şi lichida (Stări de agregare)

14

2. Nu ar putea fi folosita ca lichid de răcire (Răcirea imposibila)

18

3. Nu ar mai fi maşini cu aburi (Forţa aburului)

0

4. Nu ar mai avea loc precipitaţiile atmosferice (Fenomene meteo)

0

5. Nu ar mai avea loc circuitul apei în natura. (Circuitul apei)

0

6. Nu ar mai putea fi folosita la fierbere, nestiind cand are loc acest fenomen 7. (Fierberea)

3

8. Scara Celsius n-ar mai putea fi definita ca fiind cuprinsa intre temperatura de inghet şi cea de evaporare a apei (Termometrele)

20

9. Nu s-ar mai putea usca obiectele ude (Uscarea)

0

10. Nu s-ar putea extrage sarea din apa sărata prin evaporare (Sarea)

13

11. N-ar putea fi conservate prin deshidratare o serie de fructe 12. (Conservarea alimentelor prin deshidratare şi nu Hidratarea organismelor)

19

Scorurile sunt: Fl=10, Fx=9, 0=87 Protocol S13 1. Nu ar mai exista un circuit al apei în natura (Circuitul apei)

0

2. Nu s-ar mai forma norii (Fenomene meteo)

0

3. Ar fi o seceta distrugătoare (Seceta)

0

4. Vegetaţia ar fi compromisa (Viaţa)

0

5. Ar creste nivelul marilor şi al oceanelor (Nivelul apelor)

0

6. O mare parte din uscat ar fi acoperit de ape (Umiditatea solului) 7. S-ar realiza un dezechilibru ecologic (Ecologie)

0 11 174

8. Ar creste cantitatea de apă din pânza freatica (Freatic)

18

9. Organismele animale ar avea de suferit, ar fi impiedicata transpiraţia (Transpiraţia) 0 10. Nu ar funcţiona maşinile cu abur (Forţa aburului)

0

Scorurile sunt: Fl=10, Fx=8, 0=29 Protocol S14 Lipsa vieţii (Viaţa dispare)

0

Lipsa atmosferei (Atmosfera)

15

Regnurile vegetale şi animale ar trebui sa-si formeze altă metodă de utilizare a apei (Adaptarea organismelor vii)

9 Scorurile sunt: Fl=3, Fx=2, 0=24

Protocol S5 1. Ar muri toate vieţuitoarele (Viaţa dispare)

0

2. Nu va mai ploua (Fenomene meteo) Scorurile sunt:

0 Fl=2,Fx=l, 0=0

175

176

177

178

179

180

181

182

183

Bibliografie selectivă 1.

Golu, M. (2005). Fundamentele psihologiei. Bucuresti: Editura Fundaţiei România de Mâine;

2.

Platon, C. (2003).Introducere în psihodiagnostic. Chişinău. Editura „Tehnica-Info”;

3.

Platon, C. (2001). Serviciul psihologic şcolar. Chişinău. Editura Epigraf;

4.

Stoica-Constantin, A., Caluschi, M. (2005). Evaluarea creativităţii. Ghid practic. Iaşi: Ed. Performantica;

5.

Zlate, M. (2000). Fundamentele psihologiei. Bucuresti: Editura Pro Humanitate;

184