Ghid de Nursing - Part 1

r"11

AUTORI: .LUCRETIA TITIRCA GEORGETA BALTA ELENA DOROBANTU LUDMilA RACHIERU GHERGHINICA GAL LIANA pARVU MONICA SEUCHEA VALERIA GHIDU MARIA ZAMFIR

Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri

:"'1.'"

corespunzatoare

nevoilor fundamentale

/ Lucrelia

Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _

1-"'

.

I

Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii, 20082 vol.

I I

ISBN 978-973- I 60-0 I 0-9

COLABORA TORI:

Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoare nevoilor fundamentale.

MARIANA ARDELEANU MARIUCA IVAN LAURA MUNTEANU

- 2008. - ISBN 978-973- I 60-009-3

1. Titircii, Lucrelia (coord.) II. Gal, Gherghinica

IULIANA VISOVAN ILEANA CARMEN DINDELEGAN

III. Dorobanlu, Elena

I

GHI DE URSI

614.253.5

.1i ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bine eunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru aceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $i tuturor asistentelor $i asistenlilor medicali oriunde s-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilor de familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutor sau sa trateze $i sa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi. Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva In editarea $i difuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $i aprofundarea studiilor de nursing. Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sana tate pentru toti in anu/ 2000" In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134 de lari membre, a fost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel mai important, mai apropiat de populalie $i care poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle. lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicat principalele boli intecto-contagioase $i cu extindere In masa $i nici ca a stavilit drumul spre cronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc.), care determina scaderea duratei medii de viala $i a speranlei de supravieluire. Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire, inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi: hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate de deprinderi noeive - utilizarea aleoolului,a fumatului $i a drogurilor majore. Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~i.tre integrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $i Romania. lata de ce nevoia de formare a cat mai multor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat mai acuta eu cal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemenea profesioni$ti, mai cu seama din lara noastra. Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiuni sociale $i politiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activ in numeroase zone ale lumii. Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!a sociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii (organizate), a penetralici consumului de droguri, 0 revolulie a sexualizarii (In sensuI rau al cuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca 0 consecinla a tuturor celor menlionate anterior . Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotirii sanatalii nu se pot realiza fara munea In eehipa $i tara prezenla bralelor devotate $i calde ale nurselor.

5

------------~

I

r De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca lata lumii sa lie ceva mai luminoasa. $coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, se poate m€mdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - Tnliintat Tn 1899, cu sediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anual prin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale. A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cu consecventa: mentinerea TngrijirilorJ\~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnalt nivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practica prolesioni~tilor. De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreuna cu asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitatea publicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale (OMS, UNESCO, UNICEF etc.). Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~i reluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unul dintre texte, denumit Tn semn de mare preluire "Juramantul lui Florence Nightingale". este urmatorul: "Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJa de aceasta adunare, ca-mi voi petrece viaJa In cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate . . Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi da cu buna $tiinJa vreun leac vatamator. Vol face tot ce sta In putlnta mea spre a pastra $i ridica drapelul profesiei mele $i voi fine In tai!Ja tot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburile familiale In timpul profesiei mele. Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i ma voi devota celor pe care Ii lngrijesc". Mi-a~ mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente: Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~i Solidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tn urma controlului CNEAIP (Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitarea Invatamantului Preuniversitar). sa creasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tn cel de Asistenta sociala.

• i,

~

,i

;;~

~.

Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma{,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc aceI atribut pe care medicina Antichitatii 11 asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul. "Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EI ia numai 0 clipa. dar amintirea lui dainuie uneori pentru todeauna. Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei. Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare pentru nimeni pana cand nu este daruit". Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-I mai poate darui.

~ ~

Dr. Mioara MINCU,

•Sit.

medic primar, director general al $colii Sanitare Postliceale "Carol Davila"

~

i '.,:,:,"..""--

nV1BINAREA STIINTEI CU VOCATIA DE NU'RSA fndreptaru/

de faNi se adreseaza

sanitare postliceale

in ega/a masura

$i asistenJi/or medica/i

Conceptul

de ingrijire

Henderson,

completa!,

prezentat

aid

6 .' .,:~-~".-c-;'.;'~:".i,".;:..•;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,.

t.:.".,

c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""'•.';'".7. ,-:

(profesori

cursanJilor de la $colile

de nursing sau practicieni).

are la baza modelul

cu e/emente dintr-o larga blbliografie

elaborat

de Virginia

de speda/itate.

Acest

mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai bine p.e benefidarii

ingrijiri/or,

sa of ere ingrijiri

mai bune, individualizate,

complete

continue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul

$i

Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0 serie de surse de informaj,i despre nursing

$i procesul

de ingrijire,

/ucrari

elaborate

de autori americani,

Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) ca nursing,

de planul

de ingrijire,

in suficienta

masura noJiunile legate de procesul de

cu toate implica/iile

acestora.

.

.1

englezi,

francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilor medicali. nu am c1arificat $i aprofundat

I I I I I

sanitar,

in formarea de baza $i continua.

Este lnsa greu de

I I

crezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale, cu nuanJe/e

$1 impfica/iile

for.

Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In /egatura

cu noile no/iuni

sprijinul Ministerului

de nursing

Sanata/ii

doar un mic numar de reprezentan/i materia/ele

bibliografice

nu sunt sufidente postliceale.

au fost atelierele-curs

$i Familiei.

de perfec/ionare,

cu

Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!i

ai profesiunii

de asistent medical.

Oricum,

primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatate

pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitare

De aceea, am considerat

ca elaborarea

- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar,

8

~

,

formarea $i informarea

asisten/ilor

unei lucrari care sa constituie

un ABC al nursingului,

medicali in conformitate

care sa ajute /a

cu orientari/e actuale in

acest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilor sanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.

7

I I I I. I.

,,>I

• " .•....',~j;,,:,

I I I I I I I I I I I: Ii t

I~l~ 'I~ i:.,.::.

i::

Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului, ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atatea modele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de mult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelor procesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura straina de specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini. To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiectele abordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizeze eforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0 serie de observa/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca se pot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru ca exista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate In limba romana, lntr-un tiraj suficient de mare. Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriu ca singurul modelposibil. Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugamintea de a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutor pentru Inva/area teoretica a nursingului, 0 lncercare de a fixa un limbaj profesional comun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _ lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/e acumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i In educa/ie $i formare. * ••

Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la baza actului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism. Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare a unor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nu poate fi redus la simplul act de executare a un,or tehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort de asigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru menjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orin cunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitate creatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana. Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt capabile de 0 judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza; autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie un tratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului. in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a la aceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta

8

ri';,',,'

~>:,;.'.•"~~/;,;'~.j/, ."~~:.;. ",;.,.>,',

pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul prescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i independente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia sa aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratare legat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnostic de lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumite ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventive pentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante. Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate, oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic adoptat astazi In majoritatea /arilor. Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea nojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i sa completeze temele cu alte informajii necesare. £Ievii au In acest indreptar un model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, in vederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrul orelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;i timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poate renun/a. Exista mu!te contra verse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini ,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau "persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar. De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de ingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etape propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate. Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite. Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei lngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odata dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poarta este doar lntredeschisa. Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de

~

•• I

ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care pacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc in diagnosticul de ingrijire autonoma. Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a diagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandire logic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel mai eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire. Este $tiut, procesul de ingrijir€l are drept scop 0 ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu culegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie deci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $i atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitatea asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model $tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt. Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nu am putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune? Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului, sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinse in manualele existente. Lucretia TITIRCA

~\

'":-:.1:':,

PARTEA INTAI

NURSA procesul de ingrijire (de nursing]

I I I I I I, I I I I I I I

,'"

CAPITOLUL

INTRODUCEREA

:'_'~~:e;