Ghid de educatie urbana.pdf

Daniela Calciu Oana Druță Ioana Florea Celia Ghyka Vera Marin Miruna Tîrcă Ioana Tudora

ghid de

Educație Urbană

Coordonatorul proiectului: Miruna Tîrcă Editori: Daniela Calciu, Celia Ghyka Corectură: Zina Macri Colaboratori: Doina Vella

Mulţumiri: Vlad Cătună, Franek Strzeszewski, Cătălin Berescu, Ioana Maria Rusu, Cristi Neagoe, Oana Oprea şi Balazs Kiss, HeHe (Paris), Kongjian Yu / Turenscape, www.traceurs.ro, www.urbanspaceinitiative.com, Florentijn Hofman, Noni Mos, Arno Piroud, Cedric Bernadotte, Anca Tîrcă, Mihnea Simiraş, Eugen Pănescu

De asemenea, mulțumim în mod special profesorilor care s-au implicat în procesul de elaborare a ghidului și în atelierele care au avut loc în licee de-a lungul unui an întreg. Cornelia Andone Andrei Andone Mihaela, Cosma Cristina Ghiţă Mihaela, Ghitiu Claudia Iluţi Valentina Matei Daniela Popa Raluca Şortan Cristina Vasile

București, 2011 ISBN 978-973-0-11862-9 Toate drepturile rezervate autorilor. Nicio parte din această publicație nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă prin orice mijloace de natură electronică, mecanică, de copiere, sau alte forme, fără permisiunea autorilor.

Asociația pentru Tranziția Urbană 2

❘









Komunitas

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

5

ORAȘUL ÎNTRE REALITATE ȘI REPREZENTARE

7

PEISAJUL URBAN

21

ISTORIE ȘI PATRIMONIU URBAN

35

SĂ ÎNȚELEGEM ORAȘUL DE ASTĂZI

51

CEI CARE FAC ORAȘUL

79

SPAȚIUL PUBLIC

107

VIAȚA SOCIALĂ A ORAȘULUI

137

Celia Ghyka

Ioana Tudora

Daniela Calciu

Oana Druță

Vera Marin

Miruna Tîrcă

Miruna Tîrcă, Ioana Florea

❘ 3

Autorii Daniela Calciu membru şi director de resurse umane ATU, cadru didactic la Departamentul Bazele Proiectării din cadrul UAUIM, doctorand cu stagiul doctoral cofinanţat de CNCSIS prin programul de burse Bd pentru tineri doctoranzi, recent admisă pentru bursa Fulbright pentru finalizarea lucrării de disertaţie. Experienţa de cercetare include participarea ca membru al UAUIM în cadrul proiectului CNCSIS Consorţiu nr. 23/2006 intitulat ACUM-Artă, Comunităţi Urbane, Mobilizare; un stagiu de cercetare individuală în cadrul laboratorului GERPHAU, UMR CNRS 7145LOUEST, Paris, Franţa; dezvoltarea de proiecte de cercetare aplicată şi acţiuni de promovare a dezvoltării locale participative. Oana Druţă este antropolog şi urbanist (de tip american). În 2004 a obţinut o bursă de studii de cinci ani pentru a studia în Japonia. Acolo s-a specializat în antropologie socială în cadrul Universităţii din Tsukuba, unde pentru teza de licenţă s-a ocupat de problemele imigrantelor dependente. Dupa absolvirea facultăţii, Oana s-a decis să urmeze o variantă mai aplicată de studii sociale, şi a optat pentru masterul de planificare urbană al Universităţii din Michigan, specializarea fiind una axată pe urbanism participativ şi dezvoltare economică şi comunitară. Oana s-a intors în Romania în 2011, fiind implicată activ în proiecte cu tematică urbană a mai multor ONG-uri bucureştene, ATU - Asociaţia pentru Tranziţie Urbană, Asociaţia Komunitas, Grupul pentru Dezvoltare Locală. Ioana Florea este cercetator social în domeniul studiilor urbane. Are diplomă de master în antropologie şi dezvoltare comunitară (SNSPA) şi doctorat în sociologie (Universitatea Bucureşti). A studiat despre cartiere defavorizate, minorităţi etnice în oraşe; a cercetat diferite tipuri de interacţiuni sociale în mijloacele de transport public urban şi în spaţiile publice în aer liber; este interesată de viaţa adolescenţilor în oraşe şi de comportamente ecologice. Ca membru fondator al Asociaţiei Komunitas, Ioana a contribuit la dezvoltarea proiectelor de educaţie urbană iniţiate de asociaţie, lucrând împreună cu copii, liceeni şi studenţi, în experimente de urbanism participativ şi exerciţii de antropologie urbană. Celia Ghyka este arhitect, are un doctorat în arhiectură pe tema spațiului public și a artei publice și predă teoria arhitecturii la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”. A participat la numeroase proiecte de cercetare, independent sau ca bursier Getty -NEC (2002-2003, 2011-2012). Pentru câțiva ani (2006-2009) s-a implicat în diplomație culturală, fiind consilierul cultural al Ambasadei României la Luxemburg. Curator de expoziții, organizare de workshopuri (Luxemburg, Sibiu, București) și participare la conferințe internaționale (Technische Universitat Viena, Humboldt Universitat Berlin), cadru didactic invitat la Ecole Nationale Superieure d’Architecture de Paris la Villette. Articole și capitole despre spațiu public, artă publică, arhitectură, oraș. Vera Marin a absolvit Facultatea de Arhitectură (UAUIM) în 1999, când nu exista încă facultate de urbanism. S-a specializat în urbanism printr-un program de master intitulat Dezvoltare Urbană Integrată care se derula în parteneriat cu INSA Lyon. După o bursă de doctorat la Institutul de Urbanism din Lyon, şi-a susţinut în 2009 teza pe o temă care face legătura între politicile de locuire şi planificarea urbană, cu aplicaţie pe marile ansambluri de locuinţe colective. Predă teoria locuirii şi politici de locuire la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”. Din 2001, este membru fondator şi preşedinte al ATU– Asociaţia pentru Tranziţie Urbană, o organizaţie non-guvernamentală care promovează abordarea interdisciplinară în urbanism şi dialogul între actorii urbani. Miruna Tîrcă este antropolog social, licenţiată în filologie şi etnologie (Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti), cu diplomă de master în antropologie şi dezvoltare comunitară (SNSPA). Totodată, este membru fondator şi preşedintă a Asociaţiei Komunitas, un ONG care şi-a propus să identifice cât mai multe modalităţi de a practica ştiinţele sociale aplicate. Miruna a iniţiat şi a coordonat unele dintre primele proiecte de educaţie urbană din România, adresate elevilor de şcoală generală şi de liceu. A realizat studii şi cercetări antropologice cu tematici diverse: cartiere marginalizate, locuire şi comunităţi alternative, istoria orală a satului 2 Mai. Lucrează de asemenea cu mijloace multimedia (video) şi este pasionată de antropologie vizuală, videoactivism şi VJing. Ioana Tudora este arhitect și urbanist, și-a susținut doctoratul în socio-antropologie urbană și predă la specialitatea Peisagistică din cadrul USAMV București din 1998. A fost profesor titular al cursului de Urbanism la Facultatea de Peisagistică din Gembloux-Belgia. A fost profesor invitat la Școala Națională Superioară de Aehitectură și Peisaj din Lille- Franța, la Universitatea Tehnică din Viena, la facultățile de Arhitectură din Ghent și Leuven-Belgia. Este autoarea a multor articole despre oraș și peisaj și a participat la numeroase congrese europene și mondiale. Este membru al mai multor asociații profesionale europene și naționale în cadrul cărora a realizat o serie de proiecte de cercetare. 4

❘

Notă introductivă Miruna Tîrcă

Prezentul ghid a fost elaborat în cadrul proiectului educativ Ia-ţi oraşul înapoi!, derulat de Asociaţia Komunitas în perioada noiembrie 2010 – ianuarie 2012 cu sprijinul financiar al CEE Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe şi în cadrul proiectului cultural „Manual de educaţie urbană“ coordonat de Asociaţia pentru Tranziţie Urbană şi finanţat de Uniunea Arhitecţilor din România. Ia-ţi oraşul înapoi! a fost un proiect pilot amplu care a avut ca scop promovarea educaţiei urbane ca activitate extra-curriculară în 7 licee şi 8 şcoli generale din Bucureşti. Acest proiect s-a dezvoltat pe baza unor proiecte mai restrânse de educaţie urbană, pe care Asociaţia Komunitas le-a derulat timp de 3 ani în diverse şcoli şi licee bucureştene; experienţele anterioare au fost integrate în proiectul Ia-ţi oraşul înapoi!, contribuind astfel la îmbunătăţirea metodelor şi conceptelor de educaţie urbană. După ce au lucrat cu elevi în şcoli şi licee încă din anul 2006, după ce au pilotat şi coordonat câteva proiecte de educaţie urbană, după ce au constatat că adolescenţii sunt excluşi de la procesele de luare a deciziilor urbane şi că au mare nevoie de libertate de exprimare în legătură cu oraşul lor, Ioana Florea şi Miruna Tîrcă, membre fondatoare ale Asociaţiei Komunitas, au propus ideea unui manual de educaţie urbană care să sintetizeze principalele concepte ale acestei noi discipline adresate elevilor de liceu. Ulterior, s-au alăturat demersului Oana Druţă şi membre ale Asociaţiei pentru Tranziţie Urbană (Daniela Calciu, Celia Ghyka, Vera Marin); astfel, echipa s-a lărgit, iar drumul educaţiei urbane a continuat. Ghidul de educaţie urbană, care adună la un loc concepte, noţiuni şi teorii specifice acestei noi discipline, este o publicaţie în premieră în România şi va sta la baza unui Manual de educaţie urbană, care va fi elaborat în viitorul apropiat de către cele două asociaţii implicate în proiect. Ghidul, respectiv manualul, îşi propun să devină suportul unui posibil program educaţional care urmăreşte să îi familiarizeze pe tineri atât cu noţiuni de bază legate de mediul construit, planificare şi proiectare urbană, protecţia patrimoniului, antropologie şi studii urbane, cât şi cu aspecte referitoare la utilizarea spaţiului public, artă publică, democraţie participativă în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană locală, activism civic, implicare şi responsabilitate. Programul este gândit aşa încât să dezvolte capacitatea tinerilor de a înţelege principiile şi valorile dezvoltării urbane durabile, prin intermediul unui set de activităţi educaţionale specifice. Prin conţinutul său şi prin tematica abordată, ghidul se adresează unor categorii diverse de cititori şi utilizatori: profesorilor de liceu şi din şcoli generale (de stat şi particulare) care doresc să introducă teme de educaţie urbană la orele de dirigenţie, ca activităţi extra-curriculare sau ca un curs opţional din curricula şcolară la decizia şcolii; tinerilor interesaţi de cultura urbană şi de participarea activă la viaţa oraşelor în care locuiesc; activiştilor şi ONG-urilor cu preocupări în domeniu, oricărui cetăţean care nu vrea să fie doar un simplu spectator la viaţa oraşului în care locuieşte, ci doreşte să se implice şi să-l transforme într-un loc în care se poate trăi mai bine şi mai frumos. Ghidul a fost elaborat de către o echipă interdisciplinară (Daniela Calciu, Oana Druţă, Ioana Florea, Celia Ghyka, Vera Marin, Miruna Tîrcă), cu expertiză în diverse domenii precum: antropologie urbană, urbanism, educaţie şi cultură vizuală, participare publică, arhitectură. De asemenea, au contribuit cu idei, sfaturi, feedback, fotografii şi chiar mici secţiuni următorii: Doina Vella, Zina Macri , Vlad Cătună, Oana Oprea, Mihnea Simiraş, Cristian Neagoe, Franek Strzeszewski, Cătălin Berescu, Ioana Maria Rusu, Mircea Nicolae, Balazs Kiss, Florentijn Hofman, Noni Mos, Arno ❘ 5

Piroud, Cedric Bernadotte, Anca Tîrcă, HeHe (Paris), Kongjian Yu / Turenscape, John Perren (www.urbanspaceinitiative.com), comunitatea de traceurs din Bucureşti (www.traceurs.ro). Mulţumirile se adresează şi următorilor profesori care, în cadrul unor întâlniri de lucru organizate de cele două asociaţii, au avut răbdarea să parcurgă şi să evalueze informaţiile cuprinse în prezentul Ghid: Mihaela Cosma, Claudia Iluţi, Daniela Popa, Şortan Raluca (Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“), Cristina Ghiţă, Matei Valentina (Liceul Teoretic „Ştefan Odobleja“), Ghiţiu Mihaela (Colegiul Naţional „Ion Neculce“), Vasile Cristina (Colegiul Economic „Viilor“), Cornelia Andone (Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“). Conţinutul ghidului a fost structurat în 7 capitole, pornind de la reprezentarea și locul orașului în imaginar, constituirea peisajului urban ca mod de privire asupra orașului, introducere în cîteva noțiuni legate de istorie și patrimoniu urban, o prezentare generală a oraşului contemporan, a formelor, fluxurilor, reţelelor urbane şi problematicilor specifice; rolurile și pozițiile actorilor urbani și locul publicului în procesul de decizie, introducere în problematica spațiului public și, în fine, o perspectivă asupra vieţii sociale a oraşului prin filtrul studiilor urbane. Demersul pornește de la ideea de reprezentare (ce ne imaginăm despre oraș), introduce informații legate de evoluția urbană de-a lungul timpului, la partea fizică a orașului contemporan, pentru a se referi apoi la componenta socială și politică. Sunt elemente care apar în mai multe capitole, analizate din perspective diferite. O gamă variată de aplicaţii şi teme de reflecţie completează conţinuturile prezentate şi oferă celor interesaţi idei concrete şi fezabile pentru dezvoltarea unor proiecte, programe şi activităţi de educaţie urbană. Ghidul de educaţie urbană reprezintă un volum colectiv, rezultat al unui compromis între moduri diferite de a vedea şi înţelege oraşul, deoarece şi experţii care lucrează împreună pot avea viziuni diferite asupra abordării acestuia. Ghidul cuprinde lucruri din viaţa de zi cu zi, care ne sunt familiare, dar şi explicaţii despre cum acestea se leagă de aspecte mai puţin cunoscute sau aflate la distanţă în timp şi spaţiu.  Trăim într-o lume care se schimbă din ce în ce mai rapid, de multe ori fără acordul, fără participarea şi chiar fără informarea noastră. A privi mai atent la oraşul în care locuim – pentru a încerca să-l descoperim şi să ne punem amprenta asupra felului în care se dezvoltă – devine aproape o datorie a fiecăruia dintre noi. Îndrăznim, prin urmare, să sperăm că ghidul nostru vă va sprijini în acest demers. Lectură plăcută!

6

❘

Orașul între realitate și reprezentare Celia Ghyka

Imagine din filmul Metropolis, Fritz Lang , 1927

orașul sluțise , paralitic strîngînd în brațe o stea. stelele grase ca porcii tăiau cicatrice pe mucoasa linguală a străzilor stelele mișunau ca fluturii de mătase , tesînd fire între copacii de la televiziune molfăiau bicicletele din vitrine rodeau depourile ca pe napolitane. stelele se prăjeau sticloase în lumina halelor de pește, în bazarul lipscanilor tone și tone de stele. Mircea Cărtărescu, Războiul stelelor 1

Obiective : • Înțelegerea faptului că orașul este un produs cultural, producător la rîndul său de cultură • Înțelegerea locului important pe care îl ocupă orașul în reprezentările artistice, literatură, film, fotografie • Introducerea unor grile de lectură (literară, cinematografică) • Construirea unei culturi vizuale legate de tematica urbană.

1. Orașul ca subiect al privirii estetice Privirile altora ne-au modelat propria privire asupra orașului si au modelat la rândul lor forma acestuia. Imaginile orașului ne asigură în permanență de faptul că ne aflăm în lume undeva, că locul căruia îi aparținem este intim legat în imaginație de istoriile noastre personale, de amintiri, prietenii, povești de dragoste și despărțiri, bucurii și melancolii.

Premodernitate Reprezentările orașelor în literatură și pictură sunt, firește, foarte vechi. Am putea spune că ele există de când există orașul. În istoria culturii și orașului occidental, acestea se leagă dintru început de ideea unui oraș ideal, ilustrate prin două modele: Republica lui Platon și Noul Ierusalim, reflexie a Ierusalimului ceresc (Cartea lui Isaia, Vechiul Testament). Acestea se raportează întotdeauna la viziunea unei societăți ideale, simbolice, imagine a comunității politice în cazul lui Platon sau a unei restabiliri a Paradisului în cazul Noului Ierusalim. Cele două modele vor alterna în cultura europeană, reprezentările cetăților ideale preluând elemente din ambele viziuni - cea pămîntească, politică și proiecția ideală a Paradisului - care reprezintă în același timp începutul și sfîrșitul (întoarcerea la un timp zero al întemeierii lumii). Cele două modele vor fi combinate în proiectele și descrierile de orașe ideale în perioada Renașterii, în încercarea de a reconcilia cele două puteri - cea terestră /politică și cea supra-terestră / religioasă. Cele mai celebre viziuni se datorează lui Thomas Morus (Utopia, 1516 - care va

1

Cărtărescu, M., Dragostea. Humanitas, 1994. ❘7

Orașul între realitate și reprezentare

consacra termenul de utopie - a se vedea nota explicativă) și Tomasso Campanella (Cetatea Soarelui, 1602). Astfel, încă dintru început, orașul este asimilat societății, este reflexia și modelul acesteia, alternînd între o imagine ideală și contrarul acesteia, întruchipat de modelul negativ sau distopic (Atlantida - oraș malefic pentru Platon sau Babilonul ca metaforă pentru proiectul eșuat al cetății ideale).

De reținut Reprezentările orașelor apar foarte timpuriu (antichitate). Imaginea orașului este o reflectare a societății. Aceasta pendulează de-a lungul istoriei între imaginea unui oraș și al unei societăți ideale și aceea a unui model negativ. Utopia (modelul pozitiv) este de fie un model de organizare politică (terestră) fie o reflexie a unei ordini supraterestre (divine), pe care societățile încearcă să o restabilească.

Aplicație Selectați din reviste sau de pe internet două reprezentări ale orașului care să se refere la orașul sau societatea ideală și la inversul său. Comparațile cu cele alese de colegii voștri. În ce măsură imaginarul promovat de mass-media se mai referă la orașul ideal ?

Concepte introduse Utopie : 1. Operă literară, filozofică sau politică în care se imaginează o lume ideală. 2. Proiect irealizabil; dorinţă irealizabilă; fantezie, himeră, vis. 3. Concepţie politică sau socială generoasă, progresistă, dar irealizabilă pentru că nu ţine seama de condiţiile istorice-concrete date şi de legile obiective ale dezvoltării societăţii. Utopia – titlul operei principale a lui Thomas Morus < gr. ou topos – loc care nu există]. (cf. DEX) Distopie (anti-utopie, contra-utopie): Termen modern construit prin opoziţie cu utopie şi care se aplică unei lumi imaginate şi negative. Printre creaţiile distopice sunt mai renumite „Maşina timpului“ a lui G. H. Wells, „1984“ de G. Orwell sau reprezentările urbane din filme precum “Brazil” de Terry Gilliam (1985), “Blade Runner” de Ridley Scott (1982), sau “The Matrix” de Larry Wachowski (1999).

Reprezentare