GHID DE BUZUNAR protecţia naturii
FÃGETUL CLUJULUI
oră
VALEA MORII
faună
SIT NATURA 2000
trasee marcate
Cunoașterea naturii dar și conștientizarea efectului pe care îl avem asupra ei devine tot mai evident un lucru necesar. Sunt atât de multe locuri care așteaptă să fie descoperite, admirate și cunoscute, iar noi, în calitate de vizitatori, avem obligaţia, cel puţin morală, de a conserva frumuseţile pe care natura ni le oferă. Pădurea Făget este unul din locurile care merită cunoscute. Știaţi că începând cu anul 2007 a fost desemnată arie protejată în cadrul reţelei europene NATURA 2000? Știaţi că în cadrul ei se regăsesc și două rezervaţii naturale declarate încă din anul 1974? Știaţi că în Pădurea Făget încă mai cresc plante de pe vremea mamuţilor? Da, este considerată un loc unic, cu habitate și specii aparte, atât de aproape de inima Clujului. Dorim prin acest ghid de buzunar să dez văluim misterele Pădurii Făget, să o cunoaștem și să o apreciem, pentru a ști mai bine cum putem să o păstrăm.
1
Cuprins 5
Importantã
13
Protectia naturii
23
Caracteristicile zonei
29
Florã şi faunã 30 Specii și habitate protejate
- habitate - plante - animale 59 Amenințări pentru conservarea peisajului și biodiversității 64 Arborii din pădure
79
Turism, sporturi şi vizitare 86
Mănăștur (Baza Sportivă Unirea) - Capul Dealului Colonia Făget - Casele Miceşti
89
Mănăştur Sud - Capul Dealului - Colonia Făget
91
Camping Făget - Fântâna Bilaşcu - Vf. Peana
94
Casele Miceşti - Vf Peana
96
Capăt Mănăștur - Valea Gârbăului - Râtul Popii Râtul Penii - Vârful Peana
99
Izvorul Sf Ioan - Râtul Popii - Râtul Penii
102 Izvorul Sf Ioan - Drumul Sălicei 105 Poteca tematică Misterele
Pădurii
111 Despre autori
Importanţă
Cluj-Napoca are o suprafaţă de 179,5 kmp și un număr total de locuitori de 410.923 (populaţia activă a Clujului, în care sunt incluși și studenţii, și persoanele care locuiesc în regim flotant și alte categorii de persoane). Potrivit normelor Uniunii Europene, fiecare localitate ar trebui să aibă minim 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, 12 metr i pătraţi de spaţiu verde sunt recomandaţi de normele comunitare, și 50 de metri pătraţi sunt recomandaţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (un locuitor al Vienei are 70 mp). Cel mai recent Registru al Spaţiilor Verzi, finalizat în 2011, arată că, în total, în municipiul Cluj-Napoca sunt 8.140.800 de metri pătraţi de spaţiu verde, adica 25,6 de metri pătraţi i-ar reveni unui clujean, puţin sub normele europene, cam jumătate din recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Registrul, însă contabilizează atât curţile oamenilor, grădinile de zarzavaturi, precum și 6
cimitirele și pădurile. Pădurile Hoia și Făget, din afara municipiului, reprezintă 48% din totalul de spaţii verzi îndosariate de către Primăria ClujNapoca. Presiunea însă pe aceste păduri e foarte mare: se încearcă în primul rând scoaterea pădurii din planul silvic și transformarea terenului în spaţiu de locuit, iar la adăpostul arborilor se ascund ilegal tot felul de deșeuri, se pasc animale, se practică sporturi motorizate, se exploatează neatent și uneori abuziv lemnul. De ce e atât de importantă suprafaţa minimă de spaţiu verde pe cap de locuitor? Spaţiul verde într-un oraș are ca scop recreerea locuitorilor, frumuseţea și sănătatea orașului. La sănătate amintim doar generarea de oxigen, limitarea poluării și controlul umidităţii. Frumuseţea e un capitol mare și foarte subiectiv care nu face obiectul acestui ghid. Dar la partea de recreere ar fi foarte multe de spus, cuprinzând atât partea de relaxare, cît și 7
cea de sănătate fizica și psihică. Richard Luv folosește pentru prima oara în 2005 în cartea sa “Last Child in the Woods” termenul de „nature deficit disorder” pe care-l putem traduce „boala deficitului naturii”. Deși mulţi medici recunosc această problemă ca fiind principala cauză a obezităţii, depresiilor, stresului și altor boli psihice, se preferă să nu fie adăugată în nomenclatorul de boli pentru a nu induce ideea că e o boală și prin urmare poate fi tratată cu pastile. Se știe că medicina modernă e axată pe tratarea bolilor și nu pe prevenţie, de aceea se caută alte modalităţi prin care atât copiii cât și adulţii să fie încurajaţi să stea cât mai mult timp în natură, să facă sport și să se hrănească sănătos. Medicul Dr. Andrew Weil scrie despre importanţa conectării cu natura, considerând că nu ne putem bucura de o bunăstare fizica și emoţională daca ne petrecem prea puţin timp în natură. Această nevoie umană numită de biologul E.O. Wilson biofilie (dragostea de viaţă sau de sisteme vii) este trecută de Dr. Weil alături 8
de celelalte nevoi de bază: mâncare, sex, dragoste și comunitate. Și de ce e mai importanta pădurea și arborii decât alte categorii de spaţii verzi? Copacii eliberează pe lângă oxigen, și alţi compuși organici volatili care stimulează activitatea celulelor NK (natural killer). Celulele NK au un rol esenţial în imunitatea înnăscută a organismului, totalizând 15% din limfocitele din sânge, și reprezintă atât prima linie de apărare a organismului împotriva virușilor, bacteriilor și ciupercilor, cât și metoda principală de luptă cu celulele canceroase. În consecinţă pădurea reprezintă o adevărată sursă de sănătate atât pentru cei bolnavi de nevroze, stres sau boli de inimă, cât și pentru cei sănătoși contribuind la imunitate și relaxare, iar toate acestea sunt grupate într-o practică terapeutică străveche: silvoterapia. Deși se recunoaște ca silvoterapia a fost folosită în multe culturi de-a lungul istoriei, și 9
multa lume descoperise intuitiv beneficiile, cercetători din Japonia și Coreea de Sud au dus silvoterapia în ultimii zeci de ani la un alt nivel prin numeroase studii care explică mecanismele de vindecare prin simpla prezenţă în pădure. În Japonia silvoterapia e numită shinrin-yoku („îmbăierea în pădure” sau „luând din atmosfera pădurii”) și este o practică terapeutică dezvoltată în anii ’80, efectele sale fiind recunoscute și lăudate atât de medicina tradiţională cât și de cea știinţifică.
10
Beneficiile dovedite știinţific ale pădurii includ: - Creșterea imunităţii prin creșterea numărului de celule NK din organism - Scăderea tensiunii arteriale - Reducerea stresului - Îmbunătăţirea stării de spirit - Îmbunătăţirea puterii de concentrare chiar și la copiii diagnosticaţi cu ADHD - Grăbirea recuperării după operaţie sau boală - Creșterea nivelului de energie - Îmbunătăţirea somnului Cercetătorii au constatat că 3 zile petrecute în pădure duc la creșterea activităţii celulelor NK cu 50%, iar acest efect durează o lună de zile. 11
Protecţia naturii
NATURA 2000 este o reţea ecologică europeană constituită din Situri NATURA 2000 identificate și declarate pe baze știinţifice cu scopul de a menţine într-o stare de conservare favorabilă o suprafaţă reprezentativă a celor mai importante tipuri de habitate naturale și specii reprezentative de animale și plante ale Europei.
Bazele reţelei NATURA 2000 au fost puse încă din 1992 de către Uniunea Europeană și sunt promovate de către aceasta, ca principal instrument de protecţie a naturii, în ţările membre UE și în cele candidate. Realizarea acestei reţele se fundamentează pe 2 directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate și Directiva Păsări, ce reglementează modul de 14
selectare și desemnare a siturilor și protecţia acestora, iar Statele Membre au dreptul de a reglementa modalităţile de realizare practică și de implementare a prevederilor din Directive, la nivel naţional. România după aderare a transpus cele doua directive prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările ulterioare. România a ales ca Siturile Natura 2000 să aibă statut de Arii Naturale Protejate. Pe teritoriul Uniunii Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice. Între ţările membre și candidate la UE, România deţine cea mai mare diversitate biogeografică având 5 regiuni: continentală (cea mai comună), alpină (în ţările cu zone montane), panonică (se găsește în Ungaria și ţările vecine), pontică (doar în România și Bulgaria) și stepică (doar în România). Până la 1 mai 2004, ţările membre UE au propus ca situri Natura 2000 cca. 14% din 15
suprafaţa lor. Datorită bogăţiei naturale mai mari din Estul Europei, cele 10 state noi membre ale UE au propus în medie ca aproximativ 20% din suprafaţa lor să fie situri Natura 2000. În prezent reţeaua Natura 2000 acoperă 18% din suprafaţa terestră a Uniunii Europene, dorindu-se să se ajungă la peste 20% din teritoriul tuturor statelor membre. România, prin valoarea ridicată a biodiversităţii pe care o deţine aduce o contribuţie importantă la Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000, și în prezent contribuie cu o proporţie de 22,68% din suprafaţa terestră a ţării de situri Natura 2000.
16
17
18
Situl Natura 2000 ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii, cu o suprafaţă de 1.667 ha, este o arie protejată de mărime medie-mică la nivelul ţării noastre. Se află situat în zona submontană în cuprinsul unităţii de relief Dealul Feleacului la altitudini cuprinse intre 383 m și 832 m cu o medie de 625 m. Biogeografic se află situată în regiunea Continentala având coordonatele geografice: lat. N 46º 42' 53'' și long. E 23º 34' 18''. Administrativ, aria naturală protejată se află în totalitate pe teritoriul Judeţului Cluj. Cea mai mare parte din suprafaţa sitului (85%) este reprezentată de pădure, 13% reprezintă pajiști iar restul de 2% este ocupat de ecosisteme de mlaștini, ape și elemente antropice (drumuri, case etc). Aproximativ jumătate (47%) din suprafaţa o constituie proprietate de stat, restul împărţindu-se în propor ţii relativ egale între proprietate comunală (15%), a comunităţilor religioase (21%) și privată (17%).
19
REŢEAUA NATURA 2000 IN ZONA CLUJULUI
În perimetrul Sitului Natura 2000 Făgetul Clujului - Valea Morii se află 2 rezervaţii naturale categoria IV IUCN: 2.335. Făgetul Clujului – Rezervaţie naturală de tip mixt cu o suprafaţă de aprox. 300 ha. Protejează o arie împădurită cu arborete de fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus) și arin negru (Alnus glutinosa). Arealul are o deosebită importanţă floristică, faunistică și peisagistică pentru judeţul Cluj păstrând o suprafaţă reprezentativă din vechile păduri care înconjurau orașul Cluj Napoca. 2.329. Valea Morilor - Rezervaţia naturală de tip botanic, înfiinţată în anul 1974 a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000. Se întinde pe o suprafaţă totală de aproximativ 12 hectare și a fost creată pentru a proteja o zonă de pajiști xeromezofile și tufărișuri, cu o floră diversificată, unde sunt întâlnite câteva specii și asociaţii vegetale rare și relicte.
21
Caracteristicile zonei
Geogra c, zona pădurii Făget se află situată în partea nordică, nord-vestică a Podișului Transilvaniei în cadrul subunităţii dealurilor piemontane ale Feleacului. Petrogra c zona este foarte diversă, fiind alcatuită din nisipuri și gresii nisipoase, conglomerate, marnoargile, tuf vulcanic dar și calcare. De menţionat aici sunt formaţiunile denumite trovanţi, “concreţiuni de Feleac” sau “ouă de Feleac” ce apar sub formă de corpuri de rocă mai mult sau mai puţin sferice, cu dimensiuni de până la 2-3 metri în diametru.
Trovanti 24
Carbonatul de calciu prezent între depozitele sedimentare acţionează ca un liant cimentând strate succesive de nisip în jurul unui nucleu de precipitare. Acolo unde există mai multe nuclee alăturate, trovanţii se unesc dând forme dintre cele mai bizare.
Trovanti 25
Trovanti Rețeaua hidrogra că este reprezentată de mici pâraie, afluenţi ai Someșului Mic spre Vest: Valea Boșor, Valea Gârbăului, V. Pleșii, Valea Popii, sau ai Ariesului (la rândul lui afluent al Mureșului) spre Est: V. Morii și V. Căpriorii. 26
De menţionat faptul că dea lungul culmii principale a Dealului Feleacului ce pleacă din Vf. Peana se află cumpăna de ape între două bazine hidrografice mari: al Someșului și al Mureșului. Climatul este de tip temperat continental răcoros cu vară moderat de caldă, dar clar delimitată termic faţă de iarnă prin diferenţe de temperatură de aproximativ 20˚C între luna cea mai caldă (iulie) și cea mai rece (ianuarie). Sunt frecvente situaţiile de inversiune termică ce favorizează formarea ceţii. Biogeogra c pădurea Făget și zona înconjurătoare sunt situate în Regiunea Continentală, unde forma de vegetaţie zonală caracteristică sunt pădurile de stejar și pădurile de amestec cu stejar.
27
Florã și Faunã
Specii și habitate protejate
Situl Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii, în ciuda dimensiunii relativ mici, este caracterizat printr-o remarcabilă diversitate. Aici au fost identificate și sunt protejate 11 tipuri diferite de habitate (2 tipuri de mlaștini, 6 tipuri de păduri și 3 tipuri de pajiști) și 28 specii de plante și animale de interes comunitar. Pe lângă speciile și habitatele protejate de legislaţia Uniunii Europene menţionate anterior, aici se găsesc și numeroase alte tipuri de habitate de interes conservativ precum și specii de plante și animale protejate de legislaţia naţională sau aflate pe “lista roșie” a speciilor ameninţate cu dispariţia. Tipuri de habitate conform clasificării NATURA 2000: Habitate de mlaștină: 7230 Mlaștini alcaline - suprafaţă: 2 ha 30
7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae - suprafaţă: 0,2 ha – un tip de habitat foarte rar, doar câteva zeci de ha în toată ţara Habitate de păduri: 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum - suprafaţă: 543 ha - făgete de munte 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum - suprafaţă: 296 ha – făgete de deal 91H0 Păduri panonice de Quercus pubescens - suprafaţă: 21 ha – păduri - rariști cu stejar pufos, habitat iubitor de căldură, cu specii mediteraneene, cu valoare conservativă foarte ridicată 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen - suprafaţă: 154 ha – păduri de gorun în amestec cu fag și carpen.
31
MLAȘTINI ALCALINE
MLAȘTINI CALCAROASE CU CLADIUM MARISCUS ŞI SPECII DE CARICION DAVALLIANAE
PĂDURI DE FAG DE TIP LUZULO-FAGETUM
PĂDURI DE FAG DE TIP ASPERULO-FAGETUM
PĂDURI PANONICE DE QUERCUS PUBESCENS
PĂDURI DACICE DE STEJAR ȘI CARPEN
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip GalioCarpinetum - suprafaţă: 155 ha – păduri de gorun în amestec cu fag și carpen. 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae) - suprafaţă: 26 ha – păduri umede cu arin negru. Habitate de pajiști: 6410 Pajiști cu Molinia caerulea - suprafaţă: 11 ha 6210 Pajiști seminaturale uscate și faciesuri de tufișuri pe substraturi calcaroase (FestucoBrometalia) 6190 Pajiști panonice de stâncării (StipoFestucetalia pallentis)
38
PÃDURI DE STEJAR CU CARPEN DE TIP GALIO-CARPINETUM
PĂDURI ALUVIALE DE ALNUS GLUTINOSA
PAJIȘTE
Specii de plante protejate conform directivelor CE Plante 1898 Eleocharis carniolica (Pipiriguţ) 1903 Liparis loeselii (Moşişoare) – relict glaciar 1758 Ligularia sibirica (Curechiu de munte) – relict glaciar 4068 Adenophora liliifolia (Clopoţelul cu frunze de crin) 1477 Pulsatilla patens (Dediţei) Alte specii importante de plante Achillea impatiens (Coada şoricelului) Arnica montana (Arnica) Cladium mariscus, Daphne cneorum (Tămâiţă) Galanthus nivalis (Ghiocel) Galium pumilum Menyanthes trifoliata (Trifoişte de baltă) Phyteuma tetramerum (Pușca dracului) Swertia perennis (Volovatic) To eldia calyculata Trollius europaeus (Bulbucul de munte) 42
LIGULARIA SIBIRICA
ADENOPHORA LILIIFOLIA
ARNICA MONTANA
DAPHNE CNEORUM
TROLLIUS EUROPAEUS
Specii de animale protejate conform directivelor CE Nevertebrate 4057 Chilostoma banaticum (Melcul bănăţean carenat) 1083 Lucanus cervus (Rădașca) 4050 Isophya stysi (Cosașul lui Stys) 1059 Maculinea teleius (Albăstrelul argintiu al furnicilor) 4030 Colias myrmidone (Gălbiorul roșcat) 1060 Lycaena dispar (Fluturele de foc al măcrișului) 1052 Euphydryas maturna (Marmoratul frasinului) 1074 Eriogaster catax (Molia catax, ţesătorul porumbarului) 4036 Leptidea morsei (Albiliţa de pădure) 1061 Maculinea nausithous (Albăstrelul ciocolatiu al furnicilor) 1078 Euplagia quadripunctaria (Fluturele vărgat) 48
ISOPHYA STYSI
LYCAENA DISPAR
Am bieni și reptile 1193 Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) 1166 Triturus cristatus (Tritonul cu creastă) 4008 Triturus vulgaris (Tritonul comun transilvănean) 1197 Pelobates fuscus (Broasca de pământ) 2361 Bufo bufo (Broasca râioasă brună) 5358 Hyla arborea (Brotăcel) 1213 Rana temporaria (Broasca roșie de munte) 1209 Rana dalmatina (Broasca roșie de pădure) 1220 Emys orbicularis (Ţestoasă de apă)
51
BOMBINA VARIEGATA
Mamifere 1327 Eptesicus serotinus (Liliacul cu aripi late) 1312 Nyctalus noctula (Liliacul de amurg) 1309 Pipistrellus pipistrellus (Liliacul pitic) 5009 Pipistrellus pygmaeus (Liliacul pigmeu) Alte specii importante de animale Nevertebrate Helix pomatia (Melcul de livadă) Elasmucha grisea Neptis sappho (Fluturele zebră) Maculinea arion (albăstrelul mare al cimbrișorului) Am bieni Rana ridibunda (Broasca mare de lac) 53
Mamifere Capreolus capreolus (Căprioara) Cricetus cricetus (Hârciogul european) Felis silvestris (Pisica sălbatică) Lepus europaeus (Iepurele de câmp) Martes martes (Jderul de copac) Meles meles (Viezurele) Myoxus glis (Pârşul mare) Sciurus vulgaris (Veveriţa) Sus scrofa (Mistreţul) Vulpes vulpes (Vulpea)
54
CAPREOLUS CAPREOLUS
LEPUS EUROPAEUS
SCIURUS VULGARIS
VULPES VULPES
Amenințări pentru conservarea peisajului și biodiversității:
Extinderea suprafețelor construite - Datorită localizării în imediata vecinătate a Mun. Cluj-Napoca zona este foarte căutată pentru construcţia de blocuri și case de locuit dar și cabane pentru agrement. În ultimii 20 de ani o însemnată parte din suprafaţa totala a Pădurii Făget a fost transformată în astfel de zone de locuit făcând loc unor adevărate cartiere. În ultima perioada se înregistrează o tendinţă de a se construii și la limita sau chiar în interiorul Sitului Natura 2000, această presiune fiind mai intensă în zona Nordică, la limită cu suprafeţele din intravilanul Mun. Cluj-Napoca. Poluarea cu deșeuri - Provenite din depozitarea ilegală a deșeurilor din construcţii, dar și a celor menajere. O altă categorie o reprezintă deșeurile abandonate de turiști.
59
Managementul forestier – De-a lungul timpului, în locul habitatelor naturale de pădure, au fost înfiinţate numeroase plantaţii cu specii alohtone, în special conifere: molid, larice, diverse specii de pin și chiar brad douglas, originar din America de Nord. În zona sunt semnalate frecvent tăieri ilegale de arbori pentru lemn de foc. Turismul motorizat - Zona este frecventată des de amatorii de sporturi motorizate pe teren offroad, în special ATV-uri și motociclete tip enduro. Aceștia nu se limitează la drumurile existente ci se deplasează în habitate naturale distrugând solul și vegetaţia, favorizând eroziunea torenţială și fiind o importantă sursă de poluare fizică și fonică.
61
Fragmentarea habitatelor - Se remarcă o tendinţă de îngrădire a terenurilor proprietate privată rezultând în fragmentarea habitatelor, în special a celor de pajiști. Abandonarea practicilor tradiționale de întreținere a pășunilor - În contextul urbanizării zonelor limitrofe Mun. Cluj-Napoca, practicile tradiţionale de întreţinere a pajiștilor prin curăţare, pășunat și cosit tind să fie abandonate. În lipsa lor terenurile sunt invadate de vegetaţie lemnoasă. Turism necontrolat - Zona sitului este o destinaţie foarte populară pentru practicarea turismului de agrement (picnic, plimbări etc.) dar și a celui activ/sportiv (drumeţie, trail-running, mountainbike, călărie etc). În lipsa unui cadru de reglementare și supraveghere, aceste activităţi pot avea consecinţe negative asupra stării de conservare a habitatelor și speciilor.
63
Arborii din pădure
Fiind o zonă preponderent împădurită, nu putem să nu ne oprim la a descrie principalele specii de arbori, deopotrivă autohtone sau plantate de către om.
1. Foioase Fagul (Fagus sylvatica)
64
Arborele characteristic și cel mai răspândit, de altfel întreaga pădure îi și poartă numele. În zona mai înaltă a Dealului Feleacului precum și pe vresanţii abrupţi și umbriţi formează făgete aproape pure iar arborii au scoarţa netedă cu reflexii albăstrui. Îl întâlnim de asemenea în diverse amestecuri, cel mai adesea cu diverse specii de stejar sau cu carpenul. Este un arbore de talie mare și destul de longeviv putând atinge în mod exceptional chiar și 40-50 m înălţime și vârste de până la 400 ani.
65
Gorunul (Quercus petraea) și stejarul pedunculat (Q. robur)
Împreună cu fagul, reprezintă speciile dominante din pădurea Făget. Doi arbori complementari ce cresc în aceleași zone și condiţii climatice doar că gorunul preferă pantele și solul pietros, în timp ce stejarul preferă staţiunile mai puţin accidentate și cu sol mai profund. Fiind mai iubitori de uscăciune și căldură decât fagul îi întâlnim în zonele mai joase sau însorite, cu drenaj corespunzător. Alături de gorun și stejar pedunculat, mai putem întâlni și alţi arbori din neamul stejarilor cum ar fi cerul (Q. cerris), gârniţa (Q. frainetto) sau stejarul stejarul pufos (Q. pubescens). 66
Stejarii sunt ușor de recunoscut după forma caracteristică a funzei, cu lobi, dar și după scoarţa brăzdată de crăpături. Identificarea speciilor poate fi dificilă chiar și pentru specialiști din cauza multelor forme intermediare și hibride. La fel ca și fagul, sunt arbori de talie mare (30-40 m înălţime), dar mult mai longevivi putând atinge cu ușurinţă 500 sau chiar 1000 ani.
67
Teiul (Tilia sp.)
Specie de talie mare (40 m înălţime) apare în amestec cu fagul și stejarii. Este cunoscut mai ales pentru florile parfumate cu proprietăţi terapeutice din care se poate obţine o miere de foarte bună calitate.
68
Carpenul (Carpinus betulus)
Arbore de talie mică și puţin longeviv (20-25 m și 100-120 ani), cu trunchiul contorsionat și lemnul rezistent datorită fibrelor răsucite. Însoţește fagul și speciile de stejar formând așa-numitele păduri de șleau în care carpenul formează al doilea etaj arborescent, între cel dominant și stratul arbustiv. În pădurea Făget îl întâlnim deseori și în cărpinete aproape pure, habitate degradate, rezultat al “cărpinizării” ce apare din cauza exploatării selective a fagului, stejarului etc.
69
Arinul negru (Alnus glutinosa)
Arbore iubitor de umezeală, îl întâlnim crescând mai ales de-a lungul cursurilor de apă și în zonele înmlăștinite. In pădurea Făget ocupă de asemenea numeroasele terase naturale acolo unde există surse de apă și nu a fost înlocuit de plantaţii de conifere. Este un arbore cu aspect elegant, cu frunze ce se păstrează verzi până toamna târziu iar mugurii sunt acoperiţi cu o rășină, fapt ce dă și denumirea știinţifică a acestei specii. Este o specie foarte importantă pentru biodiversitate oferind adăpost și hrană unui număr mare de vieţuitoare, în special păsări dar și insecte, licheni etc. Crește în general până la 2530 m înălţime și trăiește în jur de 100 ani. 70
Paltinul (Acer pseudoplatanus)
Un alt arbore frecvent în pădurile de amestec de pe Dealul Feleacului. Are talie relative mare (crește până la 30-35 m înălţime) iar frunzele sunt palmate ca ale platanului, de unde și denumirea știinţifică însemnând “platan fals”.
71
Frasinul (Fraxinus excelsior)
Frasinul este iubitor de umiditate la fel ca și arinul, alături de care îl întalnim adesea în pădurea Făget, dar mai puţin frecvent. Are talie impozantă cu trunchiul deseori atingând 2 m în diametru și frunze compuse, lungi, elegante.
72
Mesteacănul (Betula pendula)
Specie pionier, mare iubitoare de lumină se deosebește ușor după scoarţa albă care se exfoliază în fâșii asemănătoare hârtiei. Deoarece seminţele se răspândesc cu ușurinţă la distanţă este una din primele specii de arbori care apar pe terenurile în curs de împădurire, în schimb nu rezistă în pădurile mature, închegate. In consecinţă îl vom întâlni mai ales la marginea pădurii, pe pășuni, lăstărișuri etc.
73
Scorușul (Sorbus torminalis)
Arbore de talie relativ mică (15-20 m înălţime) ce produce fructe comestibile cu gust similar curmalelor.
74
Cireșul păsăresc (Prunus avium)
Rudă apropiată a cireșului și vișinului, produce fructe aromate dar imposibil de cules în pădure, în consecinţă sunt consumate, cum spune și numele, de păsări.
75
2. Conifere Zada (Larix decidua) și pinul silvestru (Pinus silvestris)
Două specii de conifer cu caracter relictar ce dominau peisajul Europei Centrale și de Est în timpul ultimei perioade glaciare, până acum 10.000 ani.
76
Astăzi se păstrează doar în puţine locuri ce oferă condiţii de viaţă dure, neprielnice altor specii de arbori. În Pădurea Făget acești arbori au fost plantaţi de om. Molidul (Picea abies)
Conifer de talie mare (poate crește peste 50 m în înălţime) ce domină peisajul zonelor înalte din Carpaţi. In pădurea Făget a fost plantat în afara zonei sale altitudinale și suferă în principal datorită precipitaţiilor insuficiente. Alături de molid, zadă și pin silvestru putem întâlni în pădurea Făget și alte specii de conifere cum ar fi bradul alb (Abies alba) sau bradul douglas (Pseudotsuga menziesii), originar din America de Nord. 77
Turism, sporturi și vizitare
Datorită vecinătăţii cu orașul și fiind considerat spaţiu verde al orașului, Făgetul Clujului e cadrul preferat de numeroase competiţii de orientare, alergare și bicicletă, dar și locaţia preferată de antrenament pentru mulţi amatori ai acestor sporturi. Din păcate cei care profită de beneficiile pădurii sunt relativ puţini deși ar fi mai econom și mai benefic să se prefere o plimbare prin pădure decât suplimentele pentru imunitate de la farmacie sau medicamentele pentru tratament (vezi capitolul Importanţă). Natura Transilvaniei încurajează atât turismul cât și sporturile în Pădurea Făget cu menţiunea că e important să se respecte regulamentul rezervaţiei pentru ca cât mai multe generaţii să beneficieze de valorile acesteia, pe care poate chiar vor reuși să le îmbogăţească. Pentru orice sugestii, observaţii sau sesizări vă rugăm să ne contactaţi la:
[email protected] . 80
81
82
Trasee turistice
Pădurea Făget beneficiază de o mulţime de poteci marcate care, majoritatea, pot servi atât ca trasee turistice pentru toate vârstele cât și ca trasee pentru alergare sau bicicletă. S-a început marcarea de trasee tematice despre natură dedicate în primul rând copiilor, dar care pot fi interesante și pentru adulţi, există și un traseu pentru nevăzători, am început remarcarea traseelor existente și intenţionăm să plasăm și tăbliţe indicatoare cu caracteristicile traseelor.
83
Mănăștur (Baza Sportivă Unirea) - Capul Dealului - Colonia Făget - Casele Miceşti
Bandă roşie 2 ½ -3 h 620 m
8,5 km 394 m / 785 m 235 m
Acesta este cel mai important traseu din zonă, şi este de fapt o parte a traseului care merge spre Cheile Turzii şi de acolo mai departe spre Munţii Apuseni. Traseul începe din capătul cartierului Mănăştur, de pe drumul spre Baza Sportivă Unirea, pe care îl părăseşte înainte de intrarea în bază, mergând înainte pe lângâ cateva garaje şi intră în pădure. Urcă uşor pe o potecă umblată, traversează linia de înaltă tensiune, până în culme de unde schimbă direcţia spre est. De aici continuă pe linia culmii de deal, până iese într-o poiană unde traversează strada Cernăuţi, care face legătura între zona Câmpului şi Drumul Sfântul Ioan. Intră din nou în pădure, ocolind prin dreapta Capul Dealului, după care se întâlneşte cu marcajul bandă 86
galbenă, care vine din stânga. După înca 15 minute iese din pădure, pe lângă nişte case şi ajunge pe drumul asfaltat. Continuă 300 m pe asfalt până la intersecţia cu Drumul Sălicei, pe care îl traversează, păstrând direcţia înainte, intră pe strada Galaction Liviu Munteanu. În capătul străzii coteşte la stânga, spre pădure, unde se întâlneşte cu traseul care vine de la Camping Făget marcat cu bandă albastră, dar şi cu bandă roşie. Aici coteşte 90 de grade spre dreapta, mergând pe strada Nicolae Mărgineau printre case, până la ultima în dreptul căreia traversează un mic pârâu şi intră în pădure.
87
Poteca ocoleşte mai mulţi copaci căzuţi, iar după un mic izvor pe stânga, mai urcă puţin împreună cu banda albastră iar apoi se despart, urcând în continuare până iese din pădure, pe lângă nişte case. Aici întâlneşte drumul care vine din satul Feleacu, pe lângă Observatorul Astronomic, drum pe care îl urmează spre dreapta până la intersecţia principală din Casele Miceşti. Aici o ia la stânga și merge în continuare spre Cheile Turzii.
88
Mănăştur Sud - Capul Dealului - Colonia Făget
Bandă Galbenă ½ h 121 m
2 km 458 m / 573 m 7m
Traseul porneşte din capătul străzii Basarabia, prin stânga complexului Citadela Residence, trecând pe sub linia de înaltă tensiune, intră în pădure.
89
Păstrează drumul adâncit pe direcţia sud cam 800 m, iar apoi se orientează înca 800 m pe direcţia sud-est, până în zona Capul Dealului, unde se întâlneşte cu traseul bandă roşie.
90
Camping Făget - Fântâna Bilaşcu - Vf. Peana
Bandă albastră 2h 305 m
6,5 km 595 m / 832 m 76 m
Traseul porneşte de la Camping Făget, trecând pe lângă popasul Silva. După 400 m părăseşte drumul intrând pe o potecă spre dreapta în pădure. După 500 m iese din pădure și se întâlneşte cu traseul Banda Roşie care vine dinspre fosta cabană Făget, deşi şi până aici sunt marcaje cu ambele culori. În continuare merg pe strada Nicolae Mărgineau, până la ultima casă în dreptul căreia traversează un mic pârâu şi intră în pădure. Drumul pe care s-a intrat în pădure este părăsit dupa nici 100 m spre stânga pe o potecă ce ocoleşte din când în când mai mulţi copaci căzuţi. La un moment dat, pe stânga potecii este un mic izvor, iar după nu mult timp, cele două marcaje se despart. Traseul marcat cu bandă roşie urcă în continuare, pe când cel cu bandă albastră 91
coteşte la dreapta, mergând împreună cu traseul tematic Misterele Pădurii, marcat cu broscuţă albă. Imediat după ce se desparte şi de acesta, traversează un pârâu, iar la câţiva metri în afara potecii, în sus se afla izvorul Fântâna lui Bilaşcu. Timp de 15-20 minute de aici traseul merge aproximativ pe curbă de nivel, traversând mai multe firicele de apă până când, pe dreapta apare o vale mai adâncă, Valea Pleşca. O bucată merge paralel cu valea, deasupra ei, dar în scurt timp o părăseşte, urcând destul de susţinut spre stânga, până la ieşirea din pădure unde întâlneşte drumul ce vine de la Casele Miceşti şi marcajul bandă galbenă.
92
Nu merg nici 100 metri împreună cu drumul, şi când acesta coteşte spre stânga, îndepărtându-se de pădure, cele două marcaje merg împreună tot înainte, pe liziera pădurii până întâlnesc gardul unei ferme. Aici se intră puţin în pădure şi se merge paralel cu gardul aproximativ 200 m până când se ajunge pe Vf. Peana (832 m).
93
Casele Miceşti - Vf Peana
Bandă Galbenă ½ h 64 m
2 km 775 m / 832 m 13 m
Acesta este un traseu care porneşte din Casele Miceşti, şi se desfăşoară exclusiv pe drum, pe liziera pădurii.
94
Aproape de final, imediat dupa ce s-a întâlnit cu banda albastră, parăsesc împreună drumul, care coteşte la stânga, mergând drept înainte, pâna la gardul unei ferme, pe care îl ocolesc prin pădure, pentru a ajunge pe Vf. Peana. Este un traseu de legătură între traseele bandă roşie (Casele Miceşti) şi banda albastră sau cruce albastră (Vf. Peana).
95
Capăt Mănăștur - Valea Gârbăului - Râtul Popii - Râtul Penii - Vârful Peana
Cruce Albastră 2 ½ -3 h 490 m
8,5 km 377 m / 832 m 60 m
Traseul începe din capătul cartierului Mănăștur, de lângă depoul de tramvaie și continuă pe Drumul Sf. Ioan aproximativ 1,5 km, până în drept cu Pensiunea Roata, de unde o ia la dreapta pe Valea Gârbăului. După 150 m părăsim drumul asfaltat pentru a continua în stângaînainte pe un drum forestier mergând spre liziera pădurii, pentru ca după 500 de metri să intre în pădure. Drumul urcă lin și constant pe versantul vestic al Crestei Dumbrăvii și după 30 minute de la intrarea în pădure se întâlnește cu triunghiul roșu care urcă de la Izvorul Sf. Ioan. Traseul continuă apoi tot pe Creasta Dumbrăvii, pe la marginea pădurii de fag având în dreapta (vest) Râtul Popii, o zonă de pădure tânără și desiș. Mai sus se reîntâlnește cu triunghiul roșu, mergând 96
impreună cu acesta până la ieșirea din pădure. După ce iese din pădure, continuă aproximativ 400 m având în stânga o pădure tânără, foarte deasă, iar mai apoi prin pajiștea Râtu Penii până întâlnește Drumul Juteţean 107R, în dreptul tablei de intrare în comuna Ciurila și a unei troiţe. Traversează drumul, și pătrunde din nou în pădure, la început cu orientare spre NE, urmând ca dupa aproximativ 200 m să schimbe definitiv direcţia spre SE, spre Vf. Peana pe care ajunge dupa 1 km și un urcuș susţinut. Cu aproximativ 100 m înainte de a ieşi din pădure, este o potecă nemarcată dar clară spre stânga-faţă pe care se
97
poate urca direct pe Peana. Altfel, traseul iese din pădure lângă gardul unei ferme şi cotind 90 grade stânga, pe lângă gard ajunge pe vârf.
98
Izvorul Sf Ioan - Râtul Popii -Râtul Penii
Triunghi Roșu 1½h 272 m
4 km 437 m / 695 m 24 m
La Izvorul Sf. Ioan se ajunge din drumul Drumul Juteţean 107R, cunoscut şi sub numele de Drumul Sfântul Ioan, pe o potecă pe lângă gardul de lemn al unei gospodării, fiind la 100 m de drum. De aici pleacă comun trasele triunghi roșu și cruce roșie urcând pieptiș în pădure circa 50 m, unde se cotește brusc la stânga pe un drum de tractor. După 200 m, cele două trasee se despart, triunghiul roșu urcă spre dreapta (vest), trecând pe lânga o plantaţie de conifere. Urcușul spre Creasta Dumbrăvii continuă pe drumul de tractor cam 15 minute, când se întâlnește cu traseul cruce albastră. După 50 m de mers pe drumul marcat cu cruce albastră, triunghiul roșu cotește brusc, aproape 180 de grade spre stânga-spate, coborând spre Râtul Popii. 99
U r m ă to r u l k m s o l i c i t ă o a te n ţ i e deosebită deoarece trece printr-o fostă exploatare forestieră care s-a reîmpădurit si nu prea este o potecă foarte clară. Lângă o baracă de lemn, reintrăm pe un drum clar. De aici se poate merge dus-întors până unde drumul iese din pădure și este o belvedere peste Valea Gârbăului, spre Munţii Gilău. Această belvedere este la 600 metri de locul unde am reîntâlnit drumul, și este marcat tot cu triunghi roșu. La un moment dat ne intersectăm cu un traseu marcat cu bandă galbenă, traseu pe care se poate coborî în Valea Gârbăului.
100
După acest scurt popas, revenim pe drumul pe care am venit, lăsăm pe dreapta o baracă/gater, și continuăm cam 700 m până se întâlnește din nou cu crucea albastră, mergând de acum împreună înca un kilometru până la ieșirea în poiana Râtul Penii, unde traseul triunghi roșu se termină.
101
Izvorul Sf Ioan - Drumul Sălicei
Cruce roşie 1½ h 254 m
3,5 km 437 m / 669 m 22 m
De la Izvorul Sf. Ioan pleacă împreună traseele triunghi roșu și cruce roșie, pentru ca după aproximativ 200 m, cele două să se despartă, crucea roşie mergând înainte pe un drum de tractor. La înca 200 metri de la despărţirea traseelor, marcajul cruce roşie părăseşte drumul de tractor, spre stânga, pentru a prinde un alt drum de tractor pe care îl urmează pe la izvoarele unui pârâu. Aici este o zonă mai noroioasă si cu câţiva copaci doborâţi peste drum, care trebuie ocoliţi cu atenţie. În continuare traseul urcă prin pădure, mai traversează obârşia unei văi, chiar coboară câţiva metri, pentru ca la un moment dat sa întâlnească un drum de tractor, pe care îl traversează, urcând pe un picior împădurit, având în stânga 102
si dreapta douâ văi. Când ne apropiem de o pădure tânără și foarte deasă e nevoie de atenţie deosebită, marcajul nefiind foarte vizibil. Când drumul are o intersecţie în formă de Y, trebuie urmată latura din stânga, mai slab vizibilă și care se strecoară printr-un tunel de tufe și copaci tineri. Apoi încă două-trei intersecţii mai greu observabile, dar în general la toate trebuie mers spre stânga, traseul având aici o orientare spre stânga, sud-est. Traversăm o ultimă vale, singura care are apă curgătoare, fiind de fapt Pârâul Pleşca. Traseul își schimbă din nou orientarea, mergând acum spre sud-vest, și după ce mai trece prin două culoare de pădure tânără,
103
străbate ultimii 400 metri aproape pe curbă de nivel, întâlnind drumul asfaltat ce merge spre Sălicea în imediata apropiere a unei troiţe cu loc de popas și fântână pe marginea drumului. Mai demult crucea roșie continua până pe Vf. Peana, dar acum se oprește aici.
104
Poteca tematică Misterele Pădurii
Broscuță albă 1 h 142 m
2,7 km 611 m / 745 m 25 m
Acest traseu tematic este unul ce se adresează copiilor, care îi poartă pe aceștia prin una din cele mai frumoase păduri din apropierea Clujului, pe parcursul căruia pot dobândi cunoștinţe despre mediul înconjurător, găsind informaţii pe cele 6 panouri informative de pe traseu. Punctul de pornire al traseului este la ieșirea din colonia Făget spre Ciurila, mai exact pe str. Cerbului. Aici este spaţiu unde se poate lăsa mașina și primul panou informativ despre Importanţa Pădurii. La început se urmează un drumeag, pentru ca după aproximativ 400 m să îl părăsim spre stânga, pentru un urcuș mai susţinut. În curând ajungem lângă pârâul ce izvorăște din Fântâna Bilașcu și unde găsim al doilea panou informativ, despre Apă. 105
De aici traseul urcă în continuare, făcând câteva serpentine, până intâlnește un drumeag destul de bătut pe care este marcajul bandă albastră. Aici cotește brusc la stânga și merge aproape drept, împreună cu banda albastră. După ce traversăm un pârâu observăm pe marginea drumului câţiva trovanţi, iar pe stânga, panoul al treilea, despre Trovanţi. Pe următorul kilometru, poteca urcă foarte ușor, iar după ce trece de intersecţia cu banda roșie, loc unde se desparte și de banda albastră, ajunge într-o zonă cu o diversitate foarte bogată de arbori. Aici este un panou informativ despre arborii din pădure, loc unde copiii pot învăţa să-i deosebească.
106
Imediat după este și panoul cu animalele care vieţuiesc în pădure. Traseul se apropie din ce în ce mai tare de liziera pădurii, pentru ca să se termine cu ultima sută de metri parcursă prin pășunea de la marginea pădurii, pe lângă drumul care ajunge la Casele Micești din Feleacu. Traseul se termină cu ultimul panou, despre Liziera Pădurii, aproape de Observatorul Astronomic.
107
Situri arheologice In zona pădurii Făget au fost identificate numeroase urme ale locuirii și activităţii umane începând cu perioada neolitică din care s-au identificat numeroase resturi ceramice și până la urme rămase din al doilea război mondial. Astfel au fost identificate așezări umane vechi aparţinând culturilor Copăceni și Coţofeni, cu necropole tumulare dar și o așezare din prima epocă a bronzului, precum și două așezări dacice, una din perioada timpurie (sec. II î.Hr.) și una din perioada clasică (sec. I î.Hr. – sec. I d.Hr.).
108
CULMEA NORDICĂ A VF. PEANA pe care se pastrează urme ale unei așezări dacice fortificate
Despre autori
Asociaţia Natura Transilvaniei (ANaT ) este o organizaţie cu caracter de mediu (ecologist), știinţific, educaţional, turistic, sportiv, cultural și civic ce a luat fiinţă la data de 15.02.2012 și func ţionează pe ter men nedeterminat. ANaT nu are scop lucrativ, este nepartizană politic și acţionează în beneficiu public și mutual nepatrimonial al membrilor ei. Scopul ANaT, conform Statutului asociaţiei, este protecţia, conservarea durabila și promovarea patrimoniului natural al Transilvaniei.
112
Principalele obiective prin care ne propunem să atingem scopul declarat sunt cele care implică managementul de arii naturale protejate, și anume: - Implicarea activa în administrarea și custodia de arii natural protejate prin crearea de structuri proprii de administrare sau în parteneriat cu autorităţile, diverse instituţii, organizaţii neguvernamentale, persoane fizice sau alte categorii interesate; - Implicarea activă în identificarea, documentarea și declararea de noi arii protejate; - Implicarea activă în elaborarea planurilor de management al ariilor naturale protejate; Complementar ne propunem activităţi de cercetare știinţifică și monitorizare în domeniul biodiversităţii: - Implicarea activă în proiecte de cercetare știinţifică în domeniul ecologiei, protecţiei naturii și știinţelor naturii în general; - Implicarea activă în acţiuni de monitorizare 113
sistematică, pe termen lung, a stării de calitate a mediului în general și din ariile naturale protejate în special; - Acţiuni de refacere a arealelor naturale degradate; O altă ramură de activităţi pe care și le propune ANaT sunt cele de educaţie, informare și sensibilizare asupra importanţei și beneficiilor protejării valorilor naturale: - Realizarea de materiale informative și promoţionale (cărţi, ghiduri, broșuri, publicaţii electronice, calendare, fluturași etc.) despre patrimoniul natural al Transilvaniei în special și al României în general; - Organizarea de manifestări publice cu caracter cultural, sportiv (competiţii sportive) având ca scop promovarea patrimoniului natural al Transilvaniei în special și al României în general; - Organizarea de acţiuni educative în vederea informării, promovării și sensibilizării publicului asupra patrimoniului natural al Transilvaniei în 114
special și al României în general; - Promovarea unor forme de activităţi în aer liber, nedestructive (drumeţie etc.) și sporturi în aer liber prietenoase cu mediul, nemotorizate și care nu necesită infrastructuri (alpinism, escaladă, schi de tură, alergare, bicicletă, călărie, parapantă etc.); - Oferirea de consultanţă, consiliere și sprijin logistic celor interesaţi în dezvoltarea unor activităţi sau afaceri în spiritul păstrării patrimoniului natural;
115
Autori: Mihai Constantinescu, Mihaela Constantinescu, Dan Tauţan, Ana Farc, Vasilica Bîndeanu, Alex Duma, Ionuţ Drincă, Cozmin Ardelean Foto: Dan Tăuţan, Mihai Constantinescu, Dan Turtureanu, Adrian Rădulescu, Claudiu Szabo, Ioana Stan Desene: Iulia Olariu Cartograf: Claudia Blagu Design: Mădălina Danciu
PROIECT FINANTAT DE: Fundaţia pentru Parteneriat MOL România Acest material exprimă exclusiv opinia autorilor. Finanţatorii nu pot făcuţi în nici un fel raspunzători de felul în care se folosesc informaţiile cuprinse în acest material.
MATERIAL REALIZAT DE: Asociaţia Natura Transilvaniei în cadrul proiectului “Natura de lângă mine: prin cunoaștere o protejez”. E-mail:
[email protected] Web: www.naturatransilvaniei.ro www.fagetulclujului.ro
PARTENERI: Asociaţia Ecouri Verzi
