Geshe Michael Roach - Slefuitorul de Diamante

Slefuitorul

itorul

,

~diamante de

ntreaga lurns, peste un milian de oameni S8 opresc zilnic ...

diarnante

pentru a gasi in ,,$Iefuitorul de diamante" s.trategii care ii ajula sa oblina ~cesulpe plan financiar ~iin viala personala. In dear Z8CS ani, aceasta carte are are la baza inlelepciunea din "Sutra $Iefuilorului de diamante", 0 veche iere tibetana - a devenil Biblia in domeniul afacerilor: a fost tradusa in peste limbi si folosita pentru a construi, la nival mondial, afaceri de miliarde de arL Prin cs S8 deosebe~teaceasta carte despre succesul in afaceri de toate

elalle carti pe care le.ai citit pana aeum? Luerarea originala, "$Ieluitorul de manta", esta caa mai vacha carte tiparita din Jume. Aceasta luerars tibetana lsemneaza in scris un sistem de principii formulate de Buddha in urma cu

;Ie 2 500 de ani. Ini\ial aeeasta inva\atura s.a transmis pe eale orala, ulterior

I

data cu aparitia scrisului - a inceput sa fie gravata pe frunza lungi de palmier. ilia de tala, revizuita, cuprinde intreaga carte initialS., dar 9i 0 secliune naua l?i ~resantaintitulata Pove~ti de succes inspirate de ..•$/efuitoru/ de diamante". , relateaza, direct de la sursa, experienlele adevarate ale unor oameni care au I~itcu ajutorul acestei carli. scopera cum l?itu poli avea succes in viala 9i in munci:i l?i nu uita sa cauli

narea earJii ,,$Ieluitorul de diamante",

0

lucrare intilulata "Geslionarea karmai:

daruie9ti se intoarce la tine, in afacerea 9i in viala ta".

20

'"

-

Invatatura liudista despre succ'esulin afaceri ~i in viata

Geske lVIichaelRoach Lama Christie McNally

SlefuitorUl ,

~diamante Invatatura budista despre succe;ul in afaceri ~iin via!a

Traducere:

Emilia Ichim

Editura VIDIA Bucure~ti,2014

The Diamond Cutter: The Buddha on Managin~ 'rour Busine!ls and Your LifcIGt'sh .•• M.ichael Roach, lAma Christie l\:lcNally Copyright :ploratori care au ajuns in Tibet. Comentariul se nume~te "Lamuriri despre Calea Eliberarii" ~i a fost elaborat de un mare lama tibetan numit Choney Dra1:pa Shedrup, care a trait intre anii 1675 ~i 1748. Coincidenla face ca acest lama sa provina tocrnai de la manastirea tibetana unde rni-am desavar~it eu studiile: Sera Mey. Numele sub care a ramas eunaseut peste veaeuri este "Chaney Lama" sau "Lama din Choney", 0 regiune situata in partea de est a Tibetului. in cuprinsul carlii de fala yom folosi citate extrase din varianta oficiala a ,,~lefuitorului de diamante", alaturi de textul explicativ din "Larnuriri despre Calea Eliberarii". Este pentru prima oara cand aceasta interpretarc deosebit de importanta e tradusa in limba engleza. Pe langa fragmentele selectate din aceste doua lucrari extraordinare yom recurge la clarificarile care s-au transrnis prin viu grai in ultimii 2 500 de ani, a~a cum mi-au fost impartii~ite de mae~trii mei. ~i, in cele din unna, vorn prezenta intamplari reale pc care Ie-am trait in perioada petrccuta in lurnea celoT 20

21

Capitolu12 ~

Ce semnificii numele ciirtii

1\

I

nsu~ititlul ,,~lefuitomJ de diamante" cuprinde 0 doza insemnata de in!elcpciune ascunsa, iar inainte de a intra efectiv in subiect pentru a afla cum putem atinge succesul cu ajutoml acestei in!elepciuni, s-ar cuven; sa discutam despre semnifica}ia lui. Vom recurge mai indi la explica}ia fonuulata de Lama din Choney aSlIpra acestui titlu deosebit de lung: Textul de baza folosit aici incepe Cllurmatoarele cuvinte: "in limba veche a Indiei, accasta inva!atura se nume~te Arya Vajra ... ". lata care sunt tennenii co~ respunzatori fiecami cuvant sanscrit din titlu: arya inseamna "sacnl", iar vajra inseamna "diamant". Chedaka are in!elesul de "taietor", iar prajnya selnnifica ,,intelepciune". Param inseamna "in eealalta parte", iar ita inseamna "plecat" - amandoua la un loc au sensul de "perfecIiune". Nama inseamna "chemat". Maha insealnna "superior" ~ise refedi la "compasiune", iar yana are in!clesul de "cale". Sutra se traduce prin "carte stdivcche".

$lcfuitOTlll de diamantc, {,esht! Michlefuitorului de diamante":

e--...-...,

46

Capitolul3

palmele in dreptul inirnii 'j'i a lacut 0 plecaciune. Pe urma I-a rugat stiiruitor pe Cuceritor, spunandu-i:

in dirnineata aceea Cuceritorul 'j'i-a imbracat ve'j'rnintele de ciilugar 'j'i'j'alul de purtat pe deasupra, 'j'i-aluat bolul de cer'j'it 'j'i a intrat in marele ora'j' Sravasti ca sa umble din casa in cas a, cerand semenilor sai, ca un adevarat calugar budist, putina mfmcare de care se puteau lipsi. ~i dupa ce a strans a'i'a ciheva bucate, s-a intors din ora'j' 'j'is-a infruptat din ele.

0, Cueeritorule, tu, Buddha - Cel Ce a Atins Desavar'j'irea, Nirnieitorul Vrajma'j'ului intruehipat de Gandurile Primejdioase, Cel Care a Atins Ilurninarea Deplina -, ai dat multe invataturi pline de folos aeestor diseipoli adepti ai Caii Compasiunii, aeestor fiinte marete 'j'ipline de sfintenie. Toata invatatura pe care ne-ai diiruit-o tu; Buddha, ne-a fost de mare ajutor.

Dupa ce a terrninat de mancat, Buddha a pus deoparte bolul 'j'i ,?alul, caci nu se abatea niciodata de la obiceiul de a nu manca nimic seara, ca sa aiba tot timpul min tea !impede. S-a spiilat pe picioare, apoi s-a a~ezat pe 0 perna care fusese pregatita pentru el. :;ii-aincruci'i'at picioarele in pozitia lotusului, 'j'i-a indreptat spatele 'i'i ,?i-a adus gandurile intr-o stare de contemplatie.

~i tottu, Cel Ce a Atins Desavar'j'irea,Nimieitorul Vrajm~ului intruehipat de Gandurile Primejdioase, Cel Care a Atins Iluminarea Deplina, le-ai daruit invatatura aeelora,?idiseipoli dandu-Ie limpede indrumare. Orice indrumare !impede pe care ne-ai dat-o tn, Cuceritorule, a fost Ull lueru minunat. ~i este, Cuceritorule, un lueru minunat. ~i aiei Subhuti a intrebat asa:

Dupa aceea mai multi calugiiri s-au apropiat de Cuceritor ,?i,ajungand langa el, s-au aplecat 'j'ii-au atins picioarele cu fruntea. Au lacut roatii in jurul lui de trei ori eu cinstirea cuvenita 'j'ipe urma s-au a,?ezat pe jos, intr-o parte. Mai tanarul ciilugar Subhuti laeea parte din multimea de diseipoli adunata atunei ,?i s-a a'j'ezat odata cu ei.

~i atunei, ea raspuns la intrebiirile lui Subhuti, Cueeritorul a grait urmatoarele:

Apoi mai tfmarul ealugiir Subhuti s-a ridieat de pe perna pe care 'j'edea, a las at, eu 0 mi,?eare euviineioasa, sa-i eada de pe umiir eoltul ve'j'mfmtului eare-i aeoperea trunchiul 'i'i a ingenuneheat, a'j'ezandu-'j'i pe pamant genunehiul drept. S-a uitat la Cueeritor, 'j'i-a impreunat

Prea bine, 0, Subhuti, prea bine. lata ee am de spus, 0, Subhuti, 'j'i iata ee trebuie sa tineti minte: adevarat este ea Cel Ce a Atins Desavar'j'irea a taeut mult bine eelor car e au apucat pe Calea Compasiunii, aeestor fiinte marete 'j'ipline de sfintenie, daruindu-le

0, Cueeritorule, ee au de taeut toti aceia care au apueat-o pe Calea Compasiunii? Cum sa traiasea ei? Cum sa se poarte? Cum se euvine sa ramana gandurile lor?

47

:;;lefuitorul

de diamante

invatatura plina de folos. Adevarat este ca Cel Ce a Acins Desavar']irea le-a dat limpede indrumare acestor discipoli, prin invatatura cea mai limpede.

Capitolu14 ~

Potentialul ascuns al tuturor lucrurilor

1;>i pentru ca a']a stau lucrurile, 0, Subhuti, asculta ,]i ia aminte la cele ce voi spune aeum, pentru ea ele sa ramana bine intiparite in inima ta, eaei va voi dezviilui cum se envine sa traiasea ~i cum se envine sa se poarte ~i cum se euvine sa gandeasca eei care au apucat pe Calea Compasiunii. "A']a va fi", a spus mai tanarul ciilugar Subhuti, apoi s-a a']ezat sa asculte, dupa cwn 11indemnase Cuccritorul. Atunci Cuceritorul ~i-a inceput cuvantarea rostind cuvintele care urmeaza ... ~

i, bine, acum suntem gata sa patrunclem in miezul problemei. Rccunoa~te! Vrei sa fii bun in afaceri, iIi clorqti 0 viala personala reu~ita, dar totoclata ai un instinct puternic care iii spune

E

di viata nll ar insemna marc lucnl daca nll ar avea ~i 0 latudi

spirituala. Ai vrea sa ca~tigi milioane, dar ~isa meditezi. Cert este di, pentnl a avea ell adevarat succes in afaceri, e nevoie de ceva din intuilia profunda care merge mana in mana cu viala spirituala. in fellll acesta ai posibilitatea nu doar sa oblii priijitura dorita, ci sa te ~i infrupti din ea. in capitolul dc fala vom vorbi dcspre potentiallli care se regase~te in toatc lucmrile - un concept pe care budi~tii 11numcsc "vacuitate" -, insa nu e cazul sa iti fae] acum griji din cauza denumirii lui eiudate sau, mai exact, nu e cazul sa incerci sa-l inlelegi mai devremc decat ar trebui. Nu cste catu~i de pUlin vorba dcspre ccca ce sugereaza termcnul "vacuitate", ci, pur ~isimplu, dc sccretul oricarui tip de rcu~ita. Un punct de pornire foarte potrivit ar Ii surprinzatoml dialog dintre Buddha ~idiscipolul sall Subhuti: 48

:;ilcfuitorul de diamantc, Gt.rht tvlichac1Roach, tnma Chri!;tic McNally

49

~lefuitorul

~ Taniirul ciilugiir Subhuti griii Cuceritor, plin de cuviintii, dupii urmeaza:

de diamante

ciitre cum

Sa vedem acum ce se spune de fapt aici ~i dc ce, apoi sa incercam sa ID\elegem cum am putea aplica aceste idei in activitatea noastra. Pentru ca ele chiar pot Ii puse in practica - iar cuvinteIe intrebuin\ate in acest dialog cuprind adevaratul secret al unei e,asten\e pe deplin reu~ite.

0, Cuceritorule, cum se numeo;;te inviitiitura aceasta aparte? Cum se euvine sa 0 soeotim noi?

Dialogul ar putea Ii interpretat in felul urmator:

Iar Cuceritorul ii raspunse, zieand:

SUBHUTI:

0, Subhuti, aeeasta este.invatatura care vorbeo;;te despre "intelepciunea desiivaro;;itii" o;;i a~a ar trebui sa 0 soeotiti ~ivoi.

BUDDHA: Numi\i-o "in\e1epciunea desavar~ita". SUBHUTI:

~i tocmai de aceea putem lepciune desavar~itii". Spune-mi, inviitiiturii ~irea sa cuiva?

0

sa Ii zicem "in!e-

riispunse

Cum trebuie sa consideram cahea?

SUBHUTI: Nicidecum. Noi ~tim ea tu nu scrii niciodara carli.

Subhuti, ce gandeo;;ti? Se aHii vreo pe care Cel Ce a Atins Desiivarincredin!eze vreodata, el insu~i,

La care Subhuti

Cum sa numim cartea?

BUDDHA: Considerap-o ca liind inva\atura desavaqita. ~i, daea va intrebap de ce, motivlt! este ca in\e1epciunea desavar~ita despre care scriu e in\elepeiunea desavaDjita care oricunl nu ar putea sa cxiste niciodata - ~i tocmai de aceea am hotarat sa dau carpi numele "in\elepciunea desavaqita". Dar spune tu, Subhuti, gandeai oare ca aceasta carte despre care vorbim este 0 carte adevarata?

De ce este ao;;a?Pentru cii, 0, Subhuti, intelepciunea desiivaro;;itii despre care vorbeo;;te Cel Ce a Atins Desiivaro;;irea este totuna cu intelepciunea desav3.r~itacare nu ar putea exist a nicicand.

Esen\a acestui dialog ~i toto data cheia potenlialului ascuns al tuturor lucmrilor se aHa in fraza urmatoare: "Poti sa ii spui caqii carte ~i poti sa te gandqti la ea ca la 0 carte adevarata tocmai pentru ca ea nu ar Ii putut sa fie niciodata 0 carte". Aceasta fraza are un inleles foarte precis ~ifoarte concret; nLleste 0 elucubra\ie, climpotriva, conpne tol ce trebuie sa ~tii pentm a reu~i atat in via\a personala, cat ~iin afaceri.

cuviincios:

Nu, 0, Cuceritorule, nu se aHa niciuna. Nicicand nu soar putea giisi vreo inviitiiturii pe care s-o poatii incredinta insuo;;i Cel Ce a Atins Desiivaro;;irea. ~ Cu aceste cuvinte, ,,:;ilefuitorul de diamante" da impresia ca se afunda in acel univers in care nimic-nu-are-Iogica prin care, din pacate, s-a tacut cunoscut budismul in cultura noastra. Nimic mai neadevarat, insa. "

50

Capitolu14

Sa luam un exemplu intalnit foarte frccvenl in lumea afacerilor, pentru a ilustra aceasta idce despre potcn\ialul ascuns. ESle yorba despre proprietatea imobiliara. Cfmd am pornit la drum cu Andin, am inchiriat 0 incapere sau doua dintr-un birou mai mare apartinand unei lirme de 51

~lefuitoruI

de diamante

bijuterii, in apropiere de Empire State Building. Patronii, Ofer ~i Aya, stateau intr-o eamera midi aflata langa un birou modular ceva mai mare unde, in jurul unei mese Inari, stateam eu, Udi

(cel care se ocupa de diamante), Alex (ereatorul de bijuterii) ~i Shirley (doamna de la computer). Diamantcle erau sortate pe 0 margine a mesei, in vreme ce la capatul opus erau introduse in computer inregistriinle contabile. in tot acest timp, eu vorbeam la telefonul de pe un alt eoll al mesei, ineercand sa aflu numele secretarclor care lucrau pentnl matii cumpariitori de bijuterii din or~, ca sa putem merge direct la persoana care lua deciziile. Toata gama noastra de bijulerii se compunea din vreo 15 inele ale caror fotografii incapeau pe 0 pagina, cu care Ofer ~i Aya alergau mra astampar, aratandu-le in dreapta ~i in stanga. Era distractiv sa lucrezi penlru ei, pentnI ca nu aveau nid cea mai

midi idee despre cum se fac afacenle in America, motiv pentru care, in mod paradoxal, erau mult mai creativi, intrucat nu cu-

no~teau toate lucnlnle care nu aveau cum sa funqioneze (~ieare, totu~i,pentru ei au funclionat) sall accle detalii care pur ~isimplu nu erau permise (bunaoara, sa mergi imbdicat intr-un lricou al

echipei de fotbaJ Dallas Cowboys la 0 intrunire Clldireetorii executivi ai unuia dintre ccle mai mari lanluri de supermagazine din lume). Ofer venea la birou ~ine punea tot feluJde intrebari trasnite despre America. De pilda: "Aici in calendar serie cii maine e Ziua Marmotei. E sarbatoare nalionala? Trebuie sa va luali liber? Trebuie sa va pJatim ziua asta?". ~i recunosc ca uneori ehiar ii spuneam ca ziua respectiva e 0 sarbatoare fiarte importanlii in America. Pe de alta parte, nu pricepeau in ruptul capului de ce ~i-ar don cineva sa ajunga acasa mai devreme de ora 23.00, a~a ca cel mai adesea lucram pana la ora aceea, ca sa nu mai spun di uneori

plecam ~i mai tarziu. Naveta pe care 0 laceam intre serviciu ~i manastirea unde locuiam dura aproape doua ore numai pe unul dintre sensuri, ap ca ajungeam acasa pe Ja 1.00, iar la 6.00 eram din nou in picioare ca sa Ina intorc in ora~. 52

Capitolul

4

Diamantele ~i bijuteriile veneau de la fabrica din Israel ~i mergeau direct la client; probabil Jumea credea ca avem propria unitate de produqie, cand de cele mai multe on noi nu laceam altceva decat sa dam fi.lgain centru, la ofieiul de expedilie securizata Brinks Armored aflat la interseqia dintre Bulevardul 5 ~i Strada 47, sa dam jos toate celelalte etichete de pe cutia sosita de la Tel Aviv,sa lipim una dinlre etichetele noastre cu numele ctientului ~isa Ie ducem cu un etaj mai sus, la sediuJ acestuia. imi aduc aminte de un incident ingrozitor cu care m-am confruntat odata, cand a trebuit sa desfac 0 astfel de cutie pentru a separa bijuteriile care urma sa ~junga la doi clienli diferili. Deschizand cutia, am dat cu ochii de un morman uria~ de inele cu diamant, din aur de culoarea cuprului. Am fugit intr-un suflet la biroul nostru (dintre Stdizile 33 ~i 34), cu comanda care a starnit 0 serie furibunda de telefoane catre Orientul Mijlociu. Problema este urmaloarea: aurul de 14 karate poate fi modclat in multe feluri. in sistemul folosit pentru masurarea proportiei de aur din aliaje, care folosqte karatul (spre deosebire de sistemul utilizat in cazul diamantelor, unde unitatea de masura e caratu~, 0 proporlie de 24 de karate inseamna aur pur; insa acesta este mult prea moale ca sa poata fi intrebuinlat la confeqionarea bijuteriilor, astfel ca, purtat in condilii normale, un inel din aur de 24 de karate pur ~i simplu s-ar dezmembra. De aceea adaugiim in compozitie alte metale, pentru a-i conferi 0 duntate mai mare. Daca un sfert din aliaj este reprezentat de alte metale, inelul va avea 18 karate (~itot a~a)- in aceasta tara a1i~ele din aur permise sunt de 18, 14 ~i 10 karate. Metal,d adaugat pentru a face inelul mai rezistent ii imprima ~inuanta pe care acesta 0 va avea la final: daca adaugi nichel, aurul va capata 0 nuanla galbendeschis; daca adaugi cupru, va avea 0 nuanta ro~iatica lucioasa. eu ajutorul diferitelor combinatii se obtin ~i alte nuanle. in ce prive~tepreferintele, amencanu sunt atra~i de nuantele de galben mediu spre deschis; asiaticii prefera in general nuantele de galben intens; iar multor europeni Ie plac nuantele aproape aramii. Din grqeala, comand a noastra fusese lucrata din matenalul cu nuanta preferata de europeni. 53

~lefuitorul de diamante

Aceasta este una dintre amintirile mele cele mai dragi din anii de inceput ai firmei noastre: cu toata ga~ca de trei sau patru in~i, alergam ca nebunii prin ora~, navalemn' iotr-un atelier de aco-

periri metalice unde se lucra in condilii grele ~icautam sa-l convingem pe patron sa aplice la repezeala un strat de aur galben (care costa foarte mult) peste aurul ro~iatic. Stateam cot la cot cu acc~tiviitori ITlultinlilionari injurul unci Inese Ia care Iucrau vreo

15 portoricane, iar Ofer ~i Aya zbierau unul la altul diverse instruqiuni in ebraica, fetele urlau in spaniola ~i nimeni nu inlelcgea de ce vrem Doi sa pladin1 aurul tot Cll aul'; in SCUl'ttimp insa stateam to~ Ulnar langa 11ln~iI;coco~ati dcasupra aceslor inele Cll

diamante, 'aplicfmdu-le Cupensula ni~te substanle chimice speciale pentru a proteja partile care nu voiam sa capete nuanla galbuie. Pe urma ne-am inccrcat ~i noi narocllI, deschizandu-ne

propria

fabricii. Spaliul era aproape identic cu cel de dinainte: 0 inciipere de pc 0 strada din N1anhattan, cu ni~te pereli imen~i din bare de fier intinzfmdu-se de-a lungld ~i de-a latul unei pardoseli nefinisate din eiment,

la care sc adauga prima no astra casa de valori

adevarata . .;;i de locul aeesta ma leaga amintiri la fel de dragi: cum am sra~iat mocheta de la vechiul sediu in seara in care am piecat de acolo ~i cum ne-am tarat prin tot biroul, scormonind dupa a~ehiile de diamant care ne scapasera in cele cateva luni cat am lucrat in acel loc (~iam gash cateva sute); cum 0 colega a ralnaS incuiata din gre~eaUi0 noapte intreaga in naua ca.:;a de valori ~i cum, in tot acest timp, sOlul ei se intreba cum e posibil sa dimanenl

atal de tarziu peste prograln; cum transpiram eu in

singurul costum pe care il aveam (~icare era din Wna) in miez de vara, cand in New 'York e Inai rau decat Intr-o sauna, pentrll

ca maestrul meu insistase sa nu renunl nicio clipa la inrali~area de om de afaceri, or asta insemna sa port zilnic costutnul ~i nu aveanl vale nici sa-mi scot haina, nici sa-Ini sIabcsc cravata.

Dupa ce s-au scurs, cred eu, vreo ~ase luni de la infiinlarea fiibricutei noastre, a vcnit timpul sa luam 0 hotarare cu pl~vire la necesitatea de a ne fnuta in alta parte. ~iam inceput sa ne intrebam:

sa ne asumam oare riscul de a ne muta in Cartierul Diamantelor 54

Capitolul4

sau nu? Dad inchiriem un spaliu mare ~i comenzile scad? Dar daca.inchiriem un spaliu mic ~iprimim comenzi mari - cum yom putea sa Ie facem fala? A~ad am inchiriat camjumatate dintr-un rnic etaj al unei cladid paraginite aflate chiar la intrarea in cartieml principal, 0 solulie de compromis intre r;scul pe care il reprezenta mutarea intr-un spaliu mai mare ~i siguranla pe care ne-o oferea 0 chirie rnai mica. Eu imi petreceam timpul singur, pe un scaun instalat in "Departamentul Diamante" (0 incapere destul de mica); uneori lucrmn in "DcpartamcntuI Sisteme" (0 camera minuscula care era utilizata ~ica sala de ~teptare), iar alteod in camera de valori (0 ma~inarie midi, verticala, in care intrau doi oameni cam ca

doua mumn intr-un sarcofag). Fabrica propriu-zisa consta intr-o incapere mai mare in care lucra un singur ~lefuitor,intr-un coil. Cam iiltr-un an de zile vanzarile noastre s-au dublat (~iasta avea sa se intample aproape in fiecare an, vreo zece ani la rand), a~a di riscul pe care it presupunea inchirierea unui spatlu mai mare devenise 0 necesitate. Lucram cot la cot, la propdu, ~ichiar glumeam intre noi spunand ca pentru fiecare I 000 de dolari din salariul pe care il ci\~tigaiiii reveneau doi centimetri ~ijumatate de pupitru, iar pe vremea aceea mie irni reveneau pana la 38 de centimetri. Din Inative de sec uri tate, nu putcam sa aducem inallntnl

furnizorii de diamante brute, de aceea negociam in picioare, pe holul dintre vestibul (numita "capcana pentm oameni" sau spaliu de acces controlat) ~isala de a~teptare, pentm ca ceiJalli vanzatori de diamante sa nu auda prelurile pe care Ie ofeream celor dintai. Imagineaza-li ca stai in picioare intr-un hoi rnic ~iprost luminat, ca ai in mana 0 hartiula 1'1 ina cu mii de diamante minuscule si incerci sa strigi suficient de tare incat sa acoperi zgomotul fabricii din spatele tau, dar totodata nu vrei sa te aucIacei care a~teapta in camera din fal"; calculezi preluri complicate pentru diferite calitali de diamante, rate ale dobanzii ~iacorduri de plali eplonate, in timp ce persoana din fala ta incearca sa fad acela~i lucm. De multe ori situalia asta ma fiicea sa ma gandesc la doi spadasini care se dueleaza intr-un dulap. 55

~lcfuitorul

de diamante

Capitolul4

. Pentru di tot am alnintit de "capcana pentnl oameni", aceasta

este 0 zona speciala din interiorul unei firme de diamante unde vizitatonu intra insotit de un zumzct ce se declan~eaza in momentul in care trece prin u~a de la intrare, este verificat de 0 camera de luat vederi sau printr-un geam securizat in timp ce se inchide prima u~a, apoi trece printr-o a doua u~a, inso\it de acela~isemnal acustic, pentru a patrunde in incinta propriu-zisa. Un mecanism electric nu perrnite ca u~ilesa se cleschida am;lI1doua odata, fapt ce poate duce la situa\ii foarte interesante cand ai ramas ultimul in firma, seara, ~i ai trecut deja de u~a din interior, dar \i-ai uitat cheia de la u~a de afara. Ajun~iin acest stadiu, am luat hotararca prudenta sa inchiriem ~i cealaltajumatate de etaj. Cand spa\iu! pus la dispozi\ie de intregul etaj a seazut iara~i la aproximativ 50 de centimetri pentru un pupitru, am mai inchiriat un nivel ~i am legat cele doua paliere printr-o scara. Insa spa\iul s-a redus din nou la 50 de centimetri de persoana, vanzarile se dublau constant, a~a ca am inchiriat urmatonl! etaj clisponibil- care, din piicate, se afta la doua etaje distan\a de celelalte. Cand am ajuns din nou sa ne confruntam cu problema spatiului, era cu neputin\a sa convingi pe cineva sa se mute, astfel incat nu mai puteam inchiria inca un etaj. Am incercat in claclireaimediat alaturata, cu mai putine niveluri, insa nu am gasit niciun spatiu liber. A~a ea am inchiriat un etaj la doua cladiri distan\a, suficient de sus incat sa nu afectam cladirea mai scunda din mijloc, ~i am desra~uratprin aer, pc deasupra ei, toate acele cabluri ilegale de care aveam nevoie pentru a ne conecta computerele la re\ea. Aratau ca sarmele de rufe pe care Ievezi intinse intre blocurile de locuin\e ieftine din Brooklyn, numai ea ale noastre se intindeau printre turnurile din O\el~isticla din inima Manhattanului. Acum insa ne aftam in situa\ia stanjenitoare de a fi nevoi\i sa facem nenumarate curse in jos ~iin sus, umbland pe strada cu pachete mari de diamante - uneori ~icu rubine, safire, ametiste ~imulte alte feluri de nestemate - doar ca sa ne impartim munca 56

intre atelierele de sortare din cladiri diferite. Era periculos, in plus Cartierul Diamantelor incepuse sa se extinda spre zona noastra, a~a ea pre\urile chiriilor crqteau tot timpul. A trebuit sa hotadim cum sa facem ca sa ne punem la adapost afacerea care ne aducea deja incasari anuale de mai multe milioane de dolari ~iin care erau implica\i aproximativ 100 de angajati. Ajungem astfel iarii~ila problema proprietatii imobiliare ~i la poten\ialul ascuns allucrurilor. In New York exista 0 anumita specie de oameni de afaceri care trebu;esa cumpere ziarul The l1/all StreetJournal in fiecare diminealaoIndiferent daea il cite~tisau nu (iar impresia mea este ea foarte putini il citesc), in multe companii este important sa fii vazut cu ziarul indoit la subra\ dimineata, cand te avanti in pas vioi pe scarile de la intrare. :;>imai bine e sa ai grija sa ti se trimita in fiecare zi un exemplar care sa-Ii fie varat pe sub u~a biroului in jurul orei 9.00 in a~a fel incat 0 parte din titlul The Wall Street Journal sa se poata vedea clar de pe coridor. In ce prive~te amanuntul cu ora 9.00, ideea este ca ziarul sa stea acolo pana cand apari tu, cu un. aer relaxat, pe la 9 ~ijumatate. Fiecare angajat marunt care trece prin fata u~ii biroului tau inainte de 9.30 va vedea ziarul acolo, 0 dovada clara cii inca nu ai ajuns la birou - ~icu aceasta ocazie i~i va aminti ea til e~ti~ef ~inu e~tiobligat sa ajungi pana la ora 9.05 'easa semnezi condica. Rarele ocazii in care chiar citeam The Wall Street JournaL erau de fiecare data 0 experien\a foarte ciudata pentru mine. Exact pe prima pagina, in ciimpul din dreapta (pentru cii zona din stanga e rezervata in totalitate ~tirilorpe scurt din lara ~idin strainatate), se gasea un articol plin de entuziasm despre un om de afaceri, de pilda George Soros, care ~i-a asumat riscuri uri~e, aventuranduc'seintr-o investitie din care a obtinut un ca~tiglara precedent. Era aclamat ca un "vizionar", 0 persoana a carei intuitie depa~ea eu mult restul pie\ei, 0 persoana care a avut curajul ~iincrederea sa-~icroiasca drum spre noi culmi ale profitluui, in vrcme ce oamenii de afaceri mai putin inzestrati ~imai conservatori se luptau din greu sa tina pasul. 57

~lefuitorul

de diamante

Pe la pagina 4 dadeai peste un articol despre 0 firma care se zhatea sa se mentina pe linia de plutire din cauza conducerii invechite, care dinlasesc ancorata in vechile metode; consiliul de

administralie concediase t0ti viceprqcdinlii ~inumise in fruntea companiei un nou director general executiv. La 0 saptamana sau o luna dupa aceea deschideam iara~i z;arul (de fapt, obi~nuiam sa-I ~terpelesc de sub up altui viceprqedinte ~i sa-I pun la loc inainte sa ~unga ella serviciu). Pc prima pagina gaseam un articol laudativ la adresa unei firme care ramasese fidela metodelor ce-~idovedisera eficienla de-a lungul anilor ~i oblinuse profituri serioase in trimestrul respectiv. Era vorba despre 0 companie din eategoria "blue chip" (mare ~iprospera), condusa de cineva care avusese inlelepciunea sa nu se abat" de la principiile statornicite de multii vreme. Apoi, cam pe la pagina 4, dadeai cu oehii de un articol unde era critieat aspru un capitalist nesabuit care pusese in joe aqiunile firmei sale in cel mai imprudent mod cu putinla. Ce m-a frapat a fost ea numcle geniilor care i~i asumau riseuri intr-o luna erau acele~i cu numele nesabuililor care riseau peste dlteva luni. lar numele eonscrvatorilor fraieri de luna asta erau acele~i cu numele conservatorilor geniali dintr-un numar ulterior. Sau, eventual, geniul care se incunlctase sa ri~te i~i continua aseensiunea, in timp ee eonservatontl fraier se prabu~ca in eontinuare. Orieum, nimeni nu parea sa bage de seama ea exact acelea;i acJiuni, intreprinse de exact aceiati indivizi Jau de ace/eati companii, Je Joldau cu rezultate diflrite, aproape aleatorii.

Ce legatura are aeeasta observatie cu problema proprietalii imobiliare? Cum poate sa ne dezvaluie ea vreun "potcntial ascuns"? Imagineaza-li eu ce intrebari nc confruntam cand am inceput sa studiem serios problema cumpararii unui sediu numai al nostru, dupa atalia ani de nesiguranla, in care ne-am tot intrebat daea era bine sa mai inchiriem sau nu alte spatii, daca sa ne extindem sau nu. Oare ar trebui sau nu sa facem acest pas uria~? Intr-un moment ca acesta, orice om de afaccri incepe sa-~ifadi anumite calcule, sa evalueze plusurile ~i minusurile. 0 c1adire mare ~ noua va impresiona c1ientii, dandu-Ie impresia de fOrla 58

Capitolu]

.

4

atat lor, cat ~ifurnizorilor. Sau, cine ~tie?Poate VOl'avea senzatia ca ne-am intins mai mult deca.tne line plapuma - poate c1ienlilor Ieva fi teama ea va trebui sa ere~tem prelurile ca sa ne acoperim noile eheltuieli ~ipoate ea furnizorii sc VOl'gandi ea nc-au vandut prea ieftin pietrele - ~iea ne cumparam noul sediu pe banii lor. Poate ca, daca ne mutam din Cartierul Diamantelor, pentru furnizorii de pietre va fi mai greu ~imai riscant sa ne livreze marfa la timp ea sa ne facem treaha. Dar poate cu hanii eeonomisiti din chirie vom putea sa Ie oferim preluri mai mari ~iastfel vom atrage mai mulli vanzatori ~ivom ca~tiga mai mult. Poate ea din cauza mutarii la noul sediu angajalii VOl'~unge mai greu la serviciu, po ate ca jumatatea de ora care se va adauga la

ciilatoria cu metroul ii va determina pe cei huni sa piece ~isa i~i caute de lucru mai aproape de Cartierul Diamantclor. Sau poate ca oamenilor Ie va placea ca noul nostru cartier general se afta intr-o zona mai lini~tita,eu magazine pitore~ti~irestaurante care serveseportii mult mai mari decat cele din centru. Poate ca valoarea proprietatilor va crqte vertiginos dupa ce ne vom muta ~iasta se va reflecta

ell

mai l11ulta gencrozitate in ran-

damentul investitiilor racute de patroni. Sau poate ca piala imobiliara din New York va trece din nou ~ipe nea~teptate printr-o criza severa ~ivom avea de platit rate ipotecare uria~e. Poate ca economia de seara, avantajul oferit de faptul ca vom produce totul intr-un singur loc, ne va da posibilitatea sa scadem prelurile ~isa dam lovitura pe piala. Sau, poate, cheltuielile pentru sustinerea unei unilati mari de productie, chiar ~iin perioadeIede aetivitate scazuta, ne VOl'sufoca inectu! cu incetul. Daea ai activat suficient de mult in domeniul afacerilor ~i qti cu adevarat sincer eu tine, ~tii ca, din acest punet, lucrurile pot lua foarte u~or orice intorsatura. Daea te hotara~ti sa eumperi c1adirca~itotul merge bine, qti un geniu - ai racut 0 afacerc nemaipomenita. Dad ai cumparat c1adirea ~iluerurile merg prost, e~ti un mare lampit - pentn! ca ai 'lscat. !;Iidad nu cumperi 59

~lefuitorul de diamante

cladirea ~i lucrurile merg bine, ~i daca nu cumperi ~i lucrurile merg prost - ei, bine, ~tii ce se va spune despre tine. Iar tu ~tii ca, once s-ar intampla, e~tiaceea~ipersoana. Ajungem astfel, incet, dar sigur, la potentialul ascuns allucrurilor.

o

tranzactie imobiliara cum a fost cea prin care Andin International a achizitionat 0 cladire mare Cu noua etaje in zona de vest a Manhallanului este un exemplu bun de potential ascuns sau 0 ilustrare a conceptului pe care budi~tii il numesc "vacuitate". Aici este important sa intelegem ca, in problema cladirii ~ia cumpararii ei, se ascunde, sub toate formele ~i simultan, potentialul care face ca aceasta actiune sa fie un lucru bun sau un lucru rau. Daca achizitionam cladirea ~i valoarea proprietatilor imobiliare din New York scade brusc (~irna tern ca exact asta s-a intamplat eand ne-am cumparat sediul), achizitionarea cladirii este un lucru rau - pentru patronii no~tri, Ofer ~iAya. Daca achizitionam cladirea ~i dintr-odata toti conducatorii de departamente au in birourile lor mai mult spatiu decat inainte, achizitia este un lucru bun - pentru conducatorii de departamente. Daca achizitionam cladirea ~i toti angajatii din New Jersey trebuie sa piarda inca 0 j umatate de ora cu transportul, achizitia e un lucru rau - pentru ei. Dar este un lucru bun penlru cei din Brooklyn, care i~i scurteaza naveta. Daca achizitionam cladirea ~i asta Ie da impresia furnizorilor d sun tern puternici financiar, este un lucru bun - pentru noi. Dar daca aceea~i achizitie Ie da impresia ca am lacut avere pe seama lor, este un lucru rau pentru noi. Daca eliminam ins a expresiile "pentru noi" ~i"pentru ei" ~iincercam sa apreciem daca noua cladire sau cumpararea ei este, prin ea fnsiiji, un lueru bun sau un lucru rau? RaspuI1Sul evident, daca stai sa te gande~ti macar 0 clip a, este ca, fn sine, achizitionarea 60

Capitolul4

cladirii nu este nici un lucnt rau, nici un lucru bun - depinde doar de perspectiva din care prive~ti situalia. Ea pare sa fie un lucru bun pen tnt unii, adica pentru cei care au de ca~tigat de pe urma ei, ~iun lucru rau pentru altii, care au de pierdul. Insa cumpararea unei cladiri nu are un caracter inerent bun sau rau - ea nu are 0 asemenea cali tate, nici in sine, nici de la sine; este ,goalii, lipsita de orice insu~ire de acest fel. $i exact acesta este sensul conceptului de "vacuitate": lucrurile pot evolua in orice direqie, nu exista niciun "atribut" al cladirii, nici in sine, nici de la sine, totul depinde de modul in care 0 percepem. Acesta este potentialul ascuns allucrurilor. in lreacat fie spus, lucrul acesta este valabil pentru tot ce se intampla in lumea in care traim. Putem sa spunem ca vizita la medicul stomatolog pentru 0 operatie de canal radicular este fn sine Ji de la sine un lucru r;iu? Ei, bine, daca ar fi a~a, ar trebui ca tuturor sa Ii se para un lucru rau. Totu~i, dad starn sa ne gandim - orieat de rea ni soar parea noua, operatia de canal radicular poate sa para un lucru bun penln. altii: un dentist lara scrupule ar putea sa 0 considere 0 ocazie buna ca sa plateasca taxa de ~colarizare pe trimestrul in curs pentru fiul sau care merge la colegiu; pentru asistenta care se ocupa de programari ar putea sa insemne 0 activitate suficienta incat sa-i asigure continuitatea la locul de munca; pentru furnizorul de echipamente dentare ar putea reprezenta prilejul de a mai vinde 0 curie cu scringi. Nici macar 0 astfel de procedura dureroasa nu are calitatea inerentii de a fi un lucru rau sau un lucru bun. in sine sau de la sine, indiferent cum 0 percep. oamenii, ea nu are 0 asemenea esenta; este neutra, goaHi, vida. Pe scurt, cuprinde in ea "un gol", iar acesta - dupa cum ne invata cele mai profunde scrieri de intelepciune tibetana - este potentialul sau ascuns ~i absolul. La fel stau lucrurile ~icu oamenii dinjurul nostru: gande~te-te,.de pilda, la colegii de serviciu care te enerveaza cel mai multo Par sa aiba calitatea sau insu~irea de a fi agasanti prin ei in~i~i. "Natura agasanta" pare sa izvorasdi sa se reverse dins pre ei cafre tine. Gandqte-te insa ~i la urmatontl aspect: allii (poate un alt coleg,

on

61

~lefuitorul

de diamantc

poate cineva din familia lor, sOliasau un copil) ii vad ca pe ni~te oameni foarte afectuo~i ~isimpatici. Cand se uita la aceia~i indivizi, cand ii privesc in aceea~i incapere ~i din acela~i unghi din care ii prive~ti tu, mcand exact acelea~i lucruri, ei vad ceva bun.

Capitolu15 ~

Principii pentru folosirea potentialului

Se pare ca nu exista catu~i de pUlin 0 "natura agasanta" care se revarsa dinspre acestc persoane catre ei - iar acest fapt dovedqte foarte limpede ca acest caracter nu reprezintii 0 insu~ire intrinsecii a oa111enilor.Ei nu au 0 astfel de insu~ireprin ei In~i~i,altfel aceasta insu~ire s-ar dezvalui ~i altora; sunt, rnai curand, asemenea unor ecrane goaIc, ncutre, pe care oarnenl difcrit-i vael lucruri diferite. Este 0 dovada foarte simpla ~ide necontestat a "vacuitatii" .sau a potenl-ialului ascuns. $i Ja fel se intampla cu tot ce se afta pe lumea asta. AClun, in paranteza fie spus, putCITIsa revenim la cc anl zis ina-

inte ~i sa ne dam seama ce a \'nIt sa spuna Buddha in legatura cu invalatura sa: "Poli sa ii spui cartii carte ~ipOli sa te gande~ti la ea ca la 0 carte adevarata tocmai pentru ca ea nu ar fi putut sa fie niciodata 0 carte". Dadl ne folosim de termenii referitori la achizitionarca unei c1adiri, ideea poate fi exprimata in felul urmator: "Poti sa spui ca achizitionarea c1adiriieste un lucru bun ~ipOli sa consideri achizitionarea c1adirii un lucru bun, intrucat achizitionarea c1adiriinu ar fi putut sa fie niciodata un lucru bun [sau un lueru raul in sine, adica prin ea insa~i,indiferent de felul in care

0

vedem noi n.

Ce legatura au toate astea cu afacerile? Cum poate sa constituie acest potential ascuns cheia succesului atat in vial" persona!a, cat ~ipc plan profesional? Pentru a afta toate acestea trebuie sa ~tim cum functioneaza principiile din spatele valorificarii acestui potential.

1\

I

ncapitolul precedent am vorbit despre potentialul ascuns care se rcgase~te In toate lucrurile - un concept pe care budi~tii 11

numesc "vacuitatc". Am vazut cat se poate de lirnpcde ca mmie

din ce ni se intampla nu este un lucru rau sau un lucru bun prin e!insup., pentru ca - daca ar fi ap - toti oarnenii din jurul nostru I-arresimti In acela~ifel. De pilda, persoana agasanta de la servieiu despre care am vorbit ar face tlltllror exact accea~iimpresie dadi "natura sa agasanta" ar fi eeva inerent, care se rcvarsa din

interjorul acelei persoane ~istrabate camera Indreptandu-se catre noi. In rea!itate Insa, aproape intotcleauna exista cineva care consicleraca persoana respectiva e buna ~iadorabila. Acest fapt are doua implicalii importante: 1)

aceasta persoana nu arc, in sine,

care

0

aceasta pcrsoana

2)

DlClO

insu~ire

face agasanta sau placuta; prin ea insa~i, este "goala") "neutra", "vida";

motivul pentnl care 0 percepem ca pe opersoana agasanta i~iare probabil originea in alta parte.

Unde se afta, apdar, aceasta origine? Raspunsulla aceasta intrebare se regasqte in anumite principii care stau la baza deblocarii 62

$Icfuitonll

de diamantcJ

Ges/u ~Jichael Roach

J

JAllUl

Christie McNally

63

$lefuitoruI

de diamante

potenlialului ascuns al Illcrurilor, principii pentru folosirea potenlialului de a avea succes in. afaceri ~i in viata personala. lata ce spline Buddha in );ilefuitorul de diamante" despre construirea unei afaceri perfecte ~i a unei vie(i perfecte - a~adar, a unei lumi perfecte sau a paradisului. ~

lar atunci

Cuceritorul

spuse:

Sa zicem, 0, Subhuti, ca un discipol adept al Caii Compasiunii ar spune a,?a: "Ma silesc sa intemeiez 0 lume desavar~ita". Atunci D-ar spune adevarul. ~ Marele maestru Lama din Choney explica aceste rfmduri criptice in felul urmator: Buddha vrea sa arate ca, pentru ca 0 fiinta sa atinga cea mai inalta treapta a desavar~irii despre care am vorbit mai devreme, fiinta aceasta trebuie sa cladeasca mai intfu 0 lume perfecta in care sa atinga aceasta desavaqire. Prin urmare, Cuceritorul ii spune lui Subhuti: Sa zicem ca un discipol adept al Call Compasiunii ar spune sau ar gandi in sinea lui "Ma silesc sa intemeiez 0 lume desavar~ita". ;;i sa zicem ca, totodata, ar fi incredintat ca lumile perfecte ar putea sa existe prin ele insele ~i ca intemeierea acestor lumi soar putea intaptui de la sine. in cazul acesta, discipo luI n-ar spune adevarul. In urmatoarele randuri din ,,~lefuitorul de diamante", continua, oferind explicatia de mai jos:

Buddha

~ De ce una ca asta? Pentru ca Cei Ce au Atins Desavar,?irea au spus Iimpede ca aeeste Iumi desavar,?ite, aeeste "Iumi desa. var,?ite" pe eare ne silim sa Ie infiiptuim, n-ar putea sa existe nieieand. ~i toemai de aceea Ie zicem "Iumi desavar,?ite". ~ 64

Capitolul 5

In acest context putem sa echivalam "Iumea perfecta" cu "afacerca perfecta". Primul aspect pe care trebuie sa il relinem aiei este ca ar fi gre~it sa spunem ca afacerea perfecta ar putea exista prin ea ins~i. Nici carte a, nici actul cumpadirii unei cliidiri, nici pacostea de coleg alaturi de care iii petreci timpul la serviciu nimeni ~i nimic nu vine de la sine, in mod unilateral. Nimic din wate acestea nu este un lucru rau sau un lucru bun in sine, prin natura sa, pentru ca, daca ar fi a~a, toata lumea l-ar resimli astfel. Or, nu este cazul. A~adar, aceste lucruri sunt lipsite de insu~iri, neutre sau, cum spun budi~tii, "goale". ~i, cu toate aces tea, noi resimtim unele lucruri ca fiind bune, iar pe altele ca mnd rele. Daca aceasta perceptie nu se datoreaza lucrurilor in sine, care este cauza ei? Daca am putea sa rezolvam aceasta enigma, poate ca am reu~i saftcern in tL[afil inclit lucrurile sa se intlimple tL[a cum dorim noi sa se inllimple. Nu e nevoie sa reflectam mai mult de cateva momente ca sa ne dam seam a de un lucru: este cat se poate de limpede ca modul in care vedem lucrurile vine din noi intitle. Faptul cii un coleg de serviciu este 0 persoana care ne enerveaza sau ne inspira este 0 problema de perceptie personala. Dovada: alIi colegi vad acea persoana in moduri diferite, po ate chiar opuse perceptiei noastre. Ce inseamna cii lucrurile vin din noi in~ine? ~i cum putem sa folosim acest fenomen in avantajul nostru? Cred ca cea mai importanta chestiune despre care trebuie sa discutam in primul rand este cum sa facem ca aceste lucruri sa nu vina din noi in~ine. E u~or sa spunem ca modul in care vedem oamenii ~ilucrurile este ceva izvorat din min tea noastra, din percepliile noastre, dar un lucru cste dureros de limpede: nu inseamna ca putem sa ~i control am modul in care vedem lucrurile ~i cii pentru asta e suficient sa vrem. Nu exista niciun om de afaceri pe lumea asta care sa-~i fi doril e~ecul, care sa fi vrut sa dea faliment ~i sa treaca prin durerea provocata de faptul cii ~i-a deceplionat angajatii, ~i-a lasat furnizorii neplatiti sau ~i-a dezamiigit solia ~i copm. 65

~lefuitorul de diamante

Se prea poate ca, dintr-un motiv sau altul, perceptia noastdi despre faliment sa izvorasdi din mintea noastdi, dar asta nu inseamna ca falimentul ne va ocoli doar pentm ca vrem noi sa ne ocoleasca. Acel ceva care ne face sa vedem lucrurile intr-un fel sau in altul ne constrtinge sa Ie vedcm in felul respectiv, impotriva voinlei noastre, in ciuda a ce ne dorim noi in prczent. Ajungem in felul acesta la conceptul budist de tipare mentale, care reprezinta

adevarata

semnificatie

a cuvantului

,,karma".

Dar, pentru ca exista atat de multe conceptii gre~ile care se vehiculeaza in jurul acestui cuvfml, ne yom limita la termenul de "tipare men tale" .

Imagineaza-li di mintea ta este un magnetoscop. Ochii, urechiIe ~i toale celelalte organe de simi sunt lentilele prin care vezi. Aproape toate butoanele ~iselectoarele de care depinde calilatea inregistrarii sunt legate de intentia ta - de ce anume vrei tu sa se intample ~idin ce motive. Apdar, cum se realizeaza 0 inregistrare? Cum ajung sa se imprime in mintea noastdi tiparele care ne calauzesc spre reu~ita ori spre qec in afaeeri? Sa vorbim mai intfti despre conceptul de tipar mental. Imagineaza-ti ea min lea este 0 bueata de chil foarte sensibila: de fiecare data cand intra in contact cu un luCfu,acel lueru lad 0 amprenta asupra chitului. insa acest chit are ~ialte proprietati uimitoare. in primul rand, este complel transparent ~i inefabil - nu seamana catu~i de putin cu corpul nostru, intmcat nu e alciituit din carne, sange ~ioase. Pentru budi~ti, creierul nu este acelati lucru cu mintea, dqi se poate spune ca 0 parte a mintii este lo.calizata, din anumite puncte de vedere, in apropierea ereicrului. Insa mintea are ~icapacitatea de a se extinde, ajungand pana la extremitatea mainii: de~ipoti sa iti dai seama eand iti atinge cineva degetul, cea care con~tientizeaza acest lucru este de fapt mintea. !'vlaimult decat atat, sa zieem cit te-a~intreba daca ai ceva bunatati tentante in frigiderul de acasa; in cazul acesta, ochiul minIii tale ajunge pan a acolo, iar memoria ta scoate la iveala cateva lucruri ramase probabil in frigider 66

Capitolul 5

de azi-dimineata; ~adar, con~tiinta ta, prin mijlocirea ratiunii ~i a memoriei, a calatorit, intr-un anume sens, dincolo de limitele liziceale lumii tale imediate, dincolo de corpul tau fizic,~ia ajuns in alta parte. lar daea ri-a~spune sa te gande~ti la stele sau mai departe de ele, unde te-ai duce cu mintea? Chitul pe ca~eiI reprezinta mintea omeneasca are 0 alta insu~ire interesanta. Incearca sa-ri imaginezi ea e format dintr-o singura bucata care se lunge~te ca un fir de tiiilei de la inceputul pana la sra~itul vietii tale (sau poate chiar dincolo de aceste doua momente, insa nu ne yom ocupa acum de aceasta problema). Cu alte cuvinte,se prelunge~le in limp. Informatiile intiparile in minte in c1asaintiii, tiparele care contin notiunile e1ementare care trebuie lnsu~ite acum se transmit mai departe, motiv pentru care in clasa

a doua ~tim deja sa citim cuvinte intregi. De altfel, acesta este motivulpentm care ~timsa citim ~iastiizi. Noi, cei din Occident, nu prea suntem obi~nuitisa vorbim despre procesul de invalare ca despre un proces de "implantare deliberat3.de tipare", insa, daca starn sa ne gandim mai bine, exact acesta

estemotivul pentm care ne trimitem copiii la ~coala:in speranta citinvatatoml de la clasa intai se va pricepe sa imprime cateva tipare in minlea luiJohnny ~i,lotodata, in speranta ca aceste tipare vor rezista in timp ~ivor fi acolo ~iin momentul in careJohnny va mergela facultatea de medicina, ca sa nu lim nevoiti sa ne bazam doar pe serviciile de asigurari sociale. Acceptam, ce-i drept, ideea de tipare mentale, cu toate ca ne preocupa extrem de putin cum functioneaza intregul proces - de pilda, de ce creieml nostru nu ere~tein dimensiuni pe masura ce inaintam in varsta ~iilumplem elltoate informaliile acumulate de-a lungul anilor? Sa vorbim acum despre aceIe tipare care ne constrang sa percepem lucruri altminteri

"goale" sau "neutre" (sau "vide") ca pe

luemri bune sau rele. (in treacat fie spus, sunt sigur ca din tot ee ai citit aici despre nOliunea de "vacuitate" ti-ai dat seama ca ea nu are nicio legatura cu ideea de lucm ,,lipsit de sens" sau de "gauri negre" sau cu ideea de a incerca sa nu te gande~tila nimic; nll are legatura cu nimic din toate astea. Nu inseamna decat ca 67

~lefuitorul de diamante

Capitolul5

lucrurile bune sau rele care ni se intampla nu se intampla pentru ea a~avor ele.) Aceste tipare care stau la baza experientelor "bune" sau "rele"

ni se fixeaza in minte in trci moduri diferite: cand facem ceva, cand spunem ceva sau chiar cind ne gandim la ceva. Magnetoscopul nostru incorporat, adica mintea noastra, ramane tot timpul pornit - la un anumit nivel, mintea inregistreaza in mod constant tot ce vedem prin lentilele pe care Ie reprezinta ochii, urechile ~i restul organismului nostru; inclusiv gandurile care ne trec prin minte se imprima. Cand te vezi pe tine dand 0 mana de ajutor unui angajat care se confrunta cu dificultali, in mintea ta sc imprima un tipar pozitiv. Cand te vczi spunand 0 minciuna ncvinovata unui client sau unui furnizor,

ti se imprima in minte

un tipar negativ. Butonul de control aJ intenliei dc pe camera de inregistrat este cel mai important dintre factorii carc decid cat de adanc se va imprima tiparul. Daea il ajuli pe angajatul respectiv nu pentru ea iIi pasa prea mult de el, ci pentru ca problema lui iii afecteaza produqia ~iprofiturile, tiparul pozitiv care se imprima in mintea ta nu inseamna mai nimic. Daea iI ajuli pentru ea qti con~tient ea problema pc care 0 are il face sa fie nefericit, tiparul pozitiv va fi mult mai putcrnic. lar daea iI ajuli pentru ea rccimo~ti ca linia de dcmarcatie dintre "mine" ~i "tine" este artificial a ~i di problema care il afecteaza pe unul dintre noi ne afccteaza de fapt pe toli - pe scurt, pentru ca te vezi luptand impotriva du~manului nostru comun, suferinla umana -, tiparul imprimat in acest fel va fi realmentc unul dintre cele mai puternice tipare care se pot intipari in mintea noastra. Sunt ~ialte aspecte care conteaza. in primul rand, emo(iile. De pilda, daea spui furnizorului acea minciuna nevinovata pentru ea e~tifoarte furios, tipaml negativ care Ii se imprima in minte este mult mai puternic. in aI doilea rand, putem vorbi de a~a-numita "identificare corecta". Daca ii ceri unui client un prel mai mare dintr-o eroare pe 68

care ai comis-o rnra sa iti dai sealna, din cauza ca, sa zicem, ai

citit gre~it prelu! afi~atpe ecranul computerului, liparul negativ care Ii se imprima in minte este mult mai slab decat cel care ar fi rezultat daca ai fi inleles clar ca prelul nu este coreet. Conjunctura sau imprejurarile legate de persoana fala de care intreprinzi 0 anumita acliune joaca, ~icle, un rol important cand vine yorba de cat de puternic va fi tiparul mental rezultat. Dupa doi sau trei ani de tranzaclii Cupachete mari de diamante ~lefuite,m-am gandit ca a~ pre\Ui mai mult diamantele daca a~ inlelege cum sunt prelucrate. A~a ca, incercand sa dau de cineva care sa imi arate cum se face, am inceput sa bat pe la u~ilemicilor ateliere ferite de ochii lumii, care produceau diamante ~Iefuitede o calitate mult mai bun a decat marfa pe care 0 afi~auvanzatorii ambulan(i de pe Strada 47. L-am eautat pe unul dintre mqterii ~Iefuitorirenumili in zona; din cate imi amintesc, lucra pe atunci la cel mai mare diamant ~Iefuitdin lume, 0 piatra "fancy" galben-canar de peste 400 de carate, care [usese cumparata de lanlul de magazine de bijuterii Zales. Mi-a spus ea pot sa rna duc din cand in cand sa rna uit cum lucreaza, dar asta a fost tot. ("Fancy", fiindca veni yorba, Ii se sp"ne diamantelor colorate in mod natura!, cum ar fi pietrele cu nuanle de galben intens, maroniu sau albastru, cum este diamantul Hope). Am dat peste ni~te ~Iefuitoridin Africa de Sud ~i am stat la ei cateva zile, insa in atelierullor erau mult prea multe scandaluri. o alta problema era ca trebuia sa gasesc pe cineva dispus sa rna invele meserie seara tarziu, pentru ca la Andin inca lucram in nqtire peste program ca sa ne punem afacerea pe roate. A~aI-am intalnit pe Sam Shmuclof "Shmuel", cum Ii spuneam noi, este un adevarat gentleman din Jumea afacerilor cu diamante. Solia lui, Rachel, a fost mana mea dreapta la Andin ~i ei i se datoreaza 0 buna parte din succesul diviziei noastre. Sam a acceptat sa ma invele mqte~ugul ~Iefuirii 69

1?lefuitorul de diamante

diamantelor noaptea ~i in zilele de duminidi: unul dintre motivele pentru care in comertul cu diamante din New York lucreaza atat de mulp evrei ortodoqi este acela di brcasla respecta sabatul, adica ziua de sambata, a,tfel ca pc Strada 47, daca qti credincios, nu e~tiobligat sa lucrezi sambata. Prima oara cand am pa~it in atelieml de ~Iefuitdiamante unde lucra Shmuel m-am simtit ca Dante ciilauzit de Virgiliu la coborarea in inferno Shmuel m-a luat de brat ~im-a condus pfma la 0 intrare aproape invizibila, aflata intre doi zgarie-nori placa\i cu marmura de pc "Strada l\.1are"(Strada 47, evic!ent),~ide acolo la un ~censor micul care, dupa ce a ureat cu chiu cu vai vreo zece etaje, ~i-adeschis u~ile~ine-a lasat intr-un coridor stramt ~iprost luminat, marginit de 0 parte ~ide alta de ni~teu~iinguste. Fiecare u~a era 0 combina\ic ciudata, in care vopseaua scorojita ~iaspectul uzat contrastau puternic cu broa~tele ~ilacatele stralucitoare, noi ~igrele, cu inmp~are exotica. Mai toate u~ile avcau lipite pc ele cate cinci sau ~ase placu\e iefline, scrise de mana, care, din cate am aHat lnai tarziu, reprezentau

"aIias"-uriIe, adidi cliferitele

nume sub carc func\iona una ~iaceea~ifirma a unui negustor marunt de diamante,

alcatuita dintr-un singur am; bunaoadi,

cineva

care se numea Bennie Ashtar putea sa-~i desm~oare activitatea sub urmatoarele

nume:

Ashtar International Diamond Corporation (a carei marm consta intr-o cuUe mica de pantofi plina cu diamante ciudate pe care le-a ~Iefuitin ultimele luni, alaturi de cateva pietre de-a dreplul urate, care nu se vindeau ~i pc care i Ie Iasase cine-

va in urma cu multi ani in contulunei datorii pe care nu putuse sa i-o achite) ,Ben-Ash Worldwide Jewelry Manufacturing Facility (care oferea capva cercei ciudali pc care i-a mcut singur mai demult, cu pietre ~Iefuitede el - pentru 70

Capitol111 5

cii a auzit ca bijutierii ca~tiga mai mult decM ~Iefuitorii de diamante ~iea banii se fac mult mai u~or ap -, ~idin care bineinteles ca nu a reu~itsa yanda nimic) Simzev Diamond Cutting and Repair International Factory (aceasta rcprezenta adevarata afacere, care cansta

intr-o masa cu un disc pentru polizarea diamantelor, botezala invariabil cu numele copiilor, Simon ~i Se'eva; oricum, toata lumea ii spunea Atelierul de ~Ieluit al lui Bennie) Benjamin Rare and Exotic Gemstone, Limited (aici era yorba de cele doua kilograme de "gheala roz", aclidi de. pietre din zirconiu cubic sintetic de culoare roz pe care s-a Hisat eonYins sa Ie cumpere

cu ani in urma, in 1993, cand au fost la moda timp de ~aseluni, insa Bennie le-a pastrat ~apte luni, in speranta ca pre\ullor va continua sa creasca, iar acum agentullui de asigurare se plangea ca punga cu pietre ii ocupa prea mult spapu in seif ~iil ameninta ca 0 aruncii). Pe masura ce inaintam prin holul eiudat, la urechile noastre incepe sa ajunga un zgomot ascutit, ca ~icum ne-am apropia de 0 pe~tera imensa unde au ramas captivi milioane de lantari care forfotesc innebuni\i. U~a esle un dispozitiv enorm de culoarc gri-inchis, care nu are nici numar, niei placuta cu numele firmei. Chiar in col\ul dintre lavan ~i perete, mult deasupra u~ii,i~iinunde gatul spre noi 0 camera de supraveghere. Shmuel apasa pe sonerie, apoi a~teptiim. Niciun raspuns.

71

:?lefuitorul

de diamante

Mai suna 0 datii, apoi inca 0 data ~iin cele din urma se aude cineva strigand de dincolo de u~a:"Da, cine e?", (Camerele de supraveghere ,unt defecte ~inimeni nu are timp sau chef sa Ie repare.) "Shmuel!"

"Da, bine, bine", dupa care auzim lacatele deschizandu-se unul dupa altul, apoi diteva lanturi ~i,in cele din urma, cu un scartait, se deschide ~iu~a. Zgomotele te asalteaza din toate partile ~iiti invaluie capul ~iurechile - toate scra~netele de roli ~i urletele de .sirena ~i loviturile de ciocan pneumatic cu care ai de-a face intr-o jumiitate de ora de mers pe jos pe 0 strada din New York aici sunt comprimate in cateva secunde. Shmuel imi arata drumul sub privirile uimite ale patronului, pe care il lini~tqte - "E in regula, e cu mine" - ~irna duce, trecand prin spatiul de acces controlat (care este tot defect), in atelierul propriu-zis. La limita vartejului de zgomot pur rasar cateva capete care se uita sa vada ce se intampla - nu e yorba nici de un jar, nici de un posibil elient -, apoi eoboara la loc exact la timp ea sa verifice dadi nu cumva discul a patruns in diamant eu un micron mai

mult decat trebuia in scurtul rastimp cat au ridicat eapu!. Vreo cinci mese lungi se intind de-a lungul inciiperii, ca ni~te nervuri. Pe fiecare masa sunt montate trei sau patm discuri din metal care se invart, iar in fata fiecami disc sta un me~ter ~Iefuitor, ~ezat pe un scaun inalt, aplecat peste piatra la care lucreaza. Posturile de lueru sunt dispuse de 0 parte ~i de cealaltii a mesei, pentm a economisi spaliul care este foarte pretios cand iIi desla~ori activitatea intr-o eladire care se numara printre cele mai scumpe proprietati din lume - astfel incat fiecare ~Iefuitorlucreaza la doar aproximativ un metru distanta de urmatorul, cu fala la ultimu!. in cele 10- 14ore pe zi pe care Ie petreci la ban cui de lucru, nu vezi decat fata persoanei dc peste masa ~inu poti decat sa speri ca este un om cu care poti discuta lucruri interesante. Lumina care domnqte intr-un astfel de atelier nu 0 gase~tinicaieri in alta parte. Pe masura ce inveli~ulmaroniu al diamantului 72

Capitolul

5

brut este indepartat prin polizare ~iies la iveala fatetele limpezi ca ni~teoglinzi din cristal, se desprind particule mici de diamant, care se combina cu uleiul fin de pe suprafata discului din metal al poJizorului. Viteza incredibila cu care se invarte roata face sa se impra~tie prin aer piciituri minuscule de ulei amestecat cu praf magic de diamante; aceasta materie lipicioasa plutqte pana la peretele sau persoana cea mai apropiata ~ise depune acolo. Asase face ca fiecare centimetru din acest loc este cenu~iu, cenu~i~1 mat. Peretii sunt cenu~ii, pardoseala e cenu~ie, corpurile de iluminat sunt cenu~ii, mainile ~ichipurile oamenilor sunt cenu~ii, la fel sunt ciima~ile, pantalonii, chiar ~i ferestrele. Poti sa te alE la 300 de metri sub pam ant sau la etajul 40 al unui zgarie-nori din stiela straIucitoare din inima New Yorkului (~imulte ateliere funqioneaza in astfel de eladiri), nu ai cum sa-ti dai seama dupa lumina estompata ~i cenu~ie eare incearca sa razbata inauntru

prin ferestre. lntotdeauna m-a impresionat priveli~teanestematelor splendide care se ivesc din mijlocul acestor iaduri invaIuite in umbra, la fel de mult ca imaginea fiorii de lotus roz de pe un lac de langa manastirea noastra din India, care rasare din singurul lucru ce poate sa-i ofere sprijin: un amestec de mal ~i reziduuri. Este yorba de 0 metafora pe care budi~tii 0 pretuiesc foarte mult,,Am putea sa fim ca fioarea de lotus? Am putea sa sorbim toata suferinta ~ineoranduiala din viata noastra, sa infiorim pe seama ei ~isa ne prefacem, slujindu-ne de ea, intr-una dintre acele nestemate rare ale lumii - intr-o fiinla plina de compasiune adevarata?" . Shmuel imi arata de unde sa incep, imi da cateva instructiuni de baza, apoi rna pune sa stau pe un scaun inalt care scartaie, fiancat pe 0 parte de Natan ~i pe cealaltii de Jorges. Natan e un evreu hasidic din Brooklyn; in fiecare zi vine la serviciu cu un autobuz special, in care femeile ciilatoresc intr-o parte ~ibarbalii in cealalta, despartiti printr-o perdea; fiecare parte i~i spune rugaciunea in timp ce vechiul autobuz ~colar de culoare galbena traverseaza Podul Brooklyn ~i Cartierul Chinezesc, croindu-~i dmm spre Cartierul Diamantelor. Natan este un norocos, pentru ca are un 73

~]efuitoru]

de diamante

contract stabil cu un mare produditor de bijuterii, pentm care ~Iefuiqte sferturi (pietre de 25 de puncte, adidi de un sfert de carat). In conditii normale, plata nu se stabilqte a~a- munea lui ar valora aproape cat pretul pietrei finite, poate ehiar mai mult-, insa ei negociaza in prod usc de lux, iar dIe ofera un pret avantajos la 0 cantitate fixa. A~aca, dad munce~te din rasputeri, poate sa ca~tige 0 paine. Jorges este facut din cu totu! alt aluat. Este unul dintre me~terii ~lefuitori de diamante din Puerto Rico: aprig ~i f1u~turatic,tragand uneori cate 0 betie dupa care nu mai apar~ la lucru cu zileIe, alteori Iacandu-se nevazut cateva saptamani ca sa se duca acasa, in Puerto Rico, ~i aparand la serviciu ea din senin, de parca ar fi lipsit doar cat sa bea 0 cafea. Dar cu cata maiestrie lucreaza! La nimeni nu mai gasqti astfcl dc maini, care sa zboare ca ni~te libelule pe deasupra discului de ~lefuit,scoland adevarate opere de arta din cde mai dure pietre bmte. Lui ii sunt incredintate cele mai bune pietre ne~lefuitedin lume ~i,chiar in momentul acesta, in mainile lui ferme scra~nqte un diamant de 12 carate incins pana la inro~ire in contact cu discul din otd care urla. Odata ~Iefuit,diamantul va ajunge sa valoreze peste 50 000 de dolari. Shmud ia 0 montura pentnl fixarea diamantului, veche, dar solida, din coleqia ciudata de unelte infipte in gaurile de pc marginea bancului de Iucm; probabil ea este ehiar montura pe care a invatat el meserie, 0 adevarata piesa de muzeu din perioada de ineeput a ~lefuirii diamantelor. Capatul bralului care este confeqionat din lemn fin de esenta tare are ata~at un gat gros din cupru, terminat cu 0 bila din plumb. Incalze~te bila pe 0 parte, cu o lampa de spirt mica pe care 0 tine la indemana, pan a cand se inmoaie plumbul. Apoi, cu 0 mi~care rapida, infige piatra bmta in bila din plumb ~i 0 indeasa prin cateva lovituri u~oare aplicate cu paTtilelaterale ale unghiilor. Stmctura atomica perfecta a diamantului face ca eI sa fie nu doar unul dintre cele mai transparente materiale din Univers, ci ~i unul dintre cele mai bune materiale conductoare de caldura ~i electricitate. Daca ~ezi un mic diamant patrat sub un circuit 74

capitolul 5

electric sensibil - cum ar fi, sa zicem, un intrempator minuscul dintr-un satelit -, circuitul nu se supraincalze~te niciodata, pentm di diamantul absoarbe caldura mai bine decM oricare alt material. De altfel, multe dinIre cele mai bune echipamente prod use de NASAau in componenla diamante. Imi adue aminte de 0 piatra mare pe care NASA a comandat-o unei finne din apropiere trebuia sa fie aproape perfecta ~isa aiba un diametm apreciabil. A fost taiata in forma de disc, urmand sa fie folosita pentm a proteja lentila exterioara a unci camere de filmat pl.asateintr-un satelit trimis pe Marte - pentru ca diamantul este Impermeabll la aproape orice tip de acid sau la alt gen de co~oziune.Au taiat cbiar ~i 0 a doua piatra de acest lei, ca rezerva pentru cazul in care soarfi intamplat ceva cu prima. Nici nu vreau sa ma gandesc cat i-a costal. In fine, Shmuel trebuia sa se mi~te repede, pentm ca diamantul conduce caldura mai bine decat metalele prelioase cum sunt auml ~iargintul ~i din caclza asta te poli alege cu 0 arsura [oane ura-ta.

Prima piatra pe care mi-a incredinlat-o Shmuel era 0 bucata zdravana de "bort", adica una dintre crealiile nereu~ite ale naturii in materie de diamante. in cazul acestor pietre, materialul nu s-a cristalizat cum trebuie ~i,in loc sa semene cu gheata, interioml diamantului arata ca 0 gelatina tulbure de culoare verdekaki. In general, aceste pietre nu sunt bune decat sa Ie pisezi ~isa presari prafu! pe discul de ~Iefuitori sa Ie folose~tica pe un fel de faleta cu care se niveleaza discul din fier prin locurile unde a fost "mu~cat" sau crestat de vreun diamant recalcitrant cu 0 direclie de prelucrare nea~teptat de dura. Piatra bmta cantare~te cateva carate, insa nu valoreaza nici 10 dolari, a~a cii nu avem nimic de pierdut daca eu tai gre~it toate unghiurile. lar unghiurile trebuie sa fie perfecte. Dintre toate substanlcle naturale din Univers, diamantul are cel mai inalt grad de refraqie, iar acest lucm se datoreaza tot structurii sale atomice perfecte. "Refractia" este capacitatca

unui Inaterial de a absorbi lumina

~i.dea 0 devia dinspre 0 faleta sau oglinda interioara spre fateta opusa, iar de a~olo inapoi, catre ochiul privitomlui. Daca unghiul 75

~lefuitorul

de diamante

CapitoluI 5

care formeaza partea de jos sau varful diamantului este prea ascupt, lumina se va refracta prin spate sau prin lateral, dandu-i un aspect intunecat, chiar ~i pcntru un ochi neexperimentat. Daca varful este taiat prca plat, lumina striibate pur ~isimplu diamantul de sus in jos, ca ~icum ar trece prin fundul plat al unui pahar cu apa, fapt ce face ca piatra sa nu aiba niciun fel de sclipire. Una dintre cele mai grele deprinderi pe care trebuie sa ~iIe insu~easca ucenicul e sa taie faletele din partea de jos a diamantului exact in unghiul care trebuie: 40,75 grade, pc cat po sibil nici macar jumatate de grad mai mult sau mai pupn.

dinjurul meu, rna simt pulin coplqit. Cu coada ochiului rna uit din cand in cand la ceasul al carui ac indicator abia se tar~te, mi~candu-separca din ce in ce mai incct pc masura ce se apropie ora de plecare.

Acum Shmuel, ca un profesor desavar~it ce este, nu imi da voie

La un moment dat se isca pUlina agitape ~i,cand rna uit, il vad pe Jorges - sau, mai exact, vad fundulluijorges (omul era pUlin cam rotofei) - care umbla in patnl labe, cu nasul in podea. Postura, din dite ave am sa aflu nlai tarziu, este una obi~nllitain lunlea eclor care lucreaza cu diamante, 0 vezi de fiecare data cane! cineva scapa cate 0 piatra pc jos. Este 0 priveli~tede neegalat - 0 incapere plina cu oameni in toata firea, mulp dintre ei milionari distin~i,

nici maear sa folosesc

care se tadisc pc bnl.nci incoace

0

montura moderna

cu rcglare automata

a unghiului; trebuie sa incep in cel mai simplu mod cu putinla: cu 0 bucata rotunda de diamant infipta in plumb, la capatul unci baghete din cupru. Ca sa ohpn unghiul, inclin bralul din cupru ~i il pn apasat peste discul de ~Iefuit.Dupa ce am razuit capva microni din diamant, trcbuie sa rasucesc bagheta, ridicand piatra pana in dreptul lupei de bijutier, ca sa verific unghiul cu ajutorul unui instrument bizar care scamana cu un fluture din fier. Distanla focala a lupei cste de aproximativ 2,5 ccntimetri, adica trebuic sa stau cu fala proptita in palma camjumatatc din zi. Pentru a-mi pastra echilibrul degetelor cu carc pn lupa trebuie sa-mi folosesc nasul ca punct de sprijin - pentru ca mana, daca nu are 0 suprafala de suspnerc, nu c suficicnt de stabila pentru a impiedica 0 incluziune microscopica sa-Ii joace prin fala ochilor in timp ce verifici daca in interiorul pietrci exista pete intunecate de carbon; e ca ~icum te-ai incuia intr-o debara cu un microscop in brale ~i te-ai apuca sa caup purici in toiul unui cutremur. Abia dupa vreo jumatate de ora imi dau seama ca de fapt nu rna uit la particulele din interiorul pietrei, ci la porii pielii de pc degetul aflat pc partea cealalta a diamantului. Din cauza ca trebuie sa lin drept ~iinstrumentul pentru masurarea unghiurilor, ~ilupa, ~i montura in care e fixata piatra, sa am grija sa nu-mi tremure degetele, sa rna uit la lumina din unghiul potrivit, sa imi lin respiralia ~isa rna straduiesc sa nu aud scr~netul discurilor de ~lefuit 76

~i inca la, napustindu-se

asupra

fiecarui ghemotoc mic de scame de pc podea ~i destacandu-l cu grija in speranla ca vor gasi 0 piatra care a sarit de pc disc sau din penseta cuiva. La cursul de evaluare a diamantelor nu aveam voie sa plcdim aeasa pan a cand nu gaseam piatra rataeitoare ~i imi aduc aminte cii intr-o zi am fost nevoili sa ramanem dupa cursuri trei ore pentru ca un briliant destul de mare zburase prin sala ~i aterizase in collul catedrei, ramasese blocat acolo ~i nu mai ajunscse pc podeaua pc care am cercctat-o de mai multe ori, centimetru ell centimetru.

Sa revenim insa la povestea noastra.jorgcs umbEi de-a bu~ilea in lung ~i-nlat, mai inta; in lini~te(oarecum), apoi ceva mai zgomolOS,injurand potolit in spaniola; nu trecc mult ~iil vad ~ipc Natan in patru labe pe poclea, iar Jorges ii arunca lui Shmuel 0 privire in care se cite~te 0 u~oarii clisperarc ~icare vrea sa spuna: "Avem o problema. Pop sa vii sa ne dai 0 mana de ajutor?". In diteva minute toata suflarea din atelier estc pc jos, lasand diamantele de cateva sute dc mii de dolari suspenclate deasupra discurilor care se invart ~i dand la ivcalii fraternilatea dintre lucratorii de diamante. Un om a pierdut 0 piatra de 12 carate, cea mai mare piatra care a poposit in atelierullor dupa multa vreme. Am cautat pana noaptea tarziu. Mai intai am cercetat fiecare milimetru posibil de podea, apoi pervazurilc ferestrelor (din fcricire, nu mai fusesera deschise dc ani buni, a~a ca cra exclus ca piatra 77

~lefuitorul de diamante

sa fi zburat in mainile vreunui negustor de diamante din caleafara de nora cos - in trecut se intamplase de multe ori pe Strada 47). Apoi am luat la mana toate buzunarele de la cami4i (una dintre ascunzatorile preferate); apoi man~etele de la pantaloni; apoi pantofii; apoi ~osetele; apoi am verificat sub cut.ele, in pantaloni, in Ienjerie, in toate genlile, cutiile, collurile ~i crapaturile. Am cautat pana ~i in paml celor care il mai aveau (unde se prind de multe ori pietrele mici)- tot lara rezultat. Dupa care am mai cautat 0 data peste tot, apoi inca 0 data. Era aproape dimineala cfllld ne-am lasat paguba~i, rUPli de oboseala pana la ultimul, caci toata lumea ramasese sa ajute la cautari. Incidentul acesta este un exemplu despre cat de adanc se poate imp rima in minte un tipar in momentul in care faci un bine sau

un rau cuiva aflat in marc dificultate. In breasla ~lefuitorilor de diamante exista polile de asigurare care ar putea acoperi pagubele in cazul unor astfel de accidente, insa aproape nimeni nu ~i Ie poate permite. I-ar fi trebuit un an intreg luiJorges ca sa plateasca piatra pierduta ~inu incape indoiala ea ar fi platit-o - asta face parte din codul de onoare al ~lefuitorilor de diamante. Toli cei care ~i-au lasat treaba deoparte ca sa dea 0 mana de ajutor la cautarea diamantului ratacit au lacut-o ca sa ajute pe cineva aflat la stramtoare; indiferent daca ne oprim din ee facem ~i eautam sa iI ajutam pe cel care se gasqte intr-o astfel de situalie sau ignoram nevoia lui, tiparul (pozitiv sau negativ, dupa caz) va fi mult Inai puternic.

In dimineala urmatoare, ca sa revenim, proprietarul atelierului a primit un telefon de la mqterul care ocupa camera alaturata de pe acel~i hoI. L-a intrehat daca am pierdut noi 0 piatra mare. 0 gasise pe jos, in colluI unde i~i avea biroul contabilul lui. Atunci am lacut cuno~tinla pentru prima oara cu onestitatea absoluta prin care se remarca aproape fiecare individ din breasla celor care lucreaza cu diamante brute - ~i am fost profund impresionat. Ne-am dat seama ca piatra rico~ase din collul de metal al bancului de ~Iefuit,zburase prin camera, plonjase intr-o crap atura mica de sub plinta, trecusc printr-o gaura dintre perete ~i 78

Capitol1.l1 5

podea ~iiqise pe partea cealalta, tot printr-o crapatura a plintei. Nu e nevoie sa spun cat de recunoscator a fostJorges. Un tipar se imprima mai puternic nu doar cand te compoqi intr-un anume fel cu 0 persoana atlata in mare dificultate, ci ~i dind intreprinzi 0 aqiunc fala de cineva care li-a fost de mare ajutor sau fala de cincva inzestrat cu ni~te calitali personale de exceplie. Una e sa dai afara lara nido mustrare de con~tiinla un angajat care nu a lucrat dccat foarte pUlin in firma ~inu a avut mciocontribulie deosebita ~icu totul altceva e sa trimili acasa un muncitor care a fost alaturi de firma multa vreme ~ia pus umand la dezvoltarea ei, pentru simplul motiv ca perso;ma respectiva mai are pulin pana face vechimea care i-ar permite sa se bucure in tihna de beneficiile pensionarii. Una e sa iIi plate~ti cu intarziere factura la telefon ~icu totul altceva e sa incalei 0 inlelegere verbaHi cu

0

persoana

m5orinimoasa care ti-a pus In palma un

saculel prelios cu diamante. In lumea afacerilor cu pietre prelioase exista astfel de inlelegeri. Prin tradilie, intregul comert de diamante cu ridicata are la baza conccptul de mazal. "Mazal" este prescurtarca expresiei "mazel un b'rachah" din Iilnba kli~,care inseamna "sa tc bucuri san5otos"

de ceva. Cei care lucreaza cu diamante

0

folosesc cu sensul de

"batem palma" sau "a~aramane". Majoritatea afacerilor cu diamante care se reaIizeaza Ia cellnai inalt nive! se bazeaza In totalitate pe acest concept de ma;:al sau de angajament verbal prin care

te obligi sa respeqi 0 invoiala. Oameni care poate nu s-au intillnit niciodata fala in fala vand ~icumpara unul de la altul prin tclefon pietre in valoare de milioane de dolari, cu un singur cuvant: "mazal". Odata ce ai rostit acest cuvant, li-ai asumat angajamentul ca veionora inlelegerea, orice soar intampla. Respectarea conceptului de mazal reprezinta insu~i motorul afacerilor cu diamante. Cat despre incalcarea lui, nid nu s-a pomenit vreodata de a~a ceva. Cand vfmzatorul ~i cumparatorul, dupa 0 negociere dura, spun amandoi "mazal", inlelegerea e ca ~i sapata in piatra, chiar daea, de fapt, se intiparqte doar in inimile 79

~lefuitorul de diamante

lor. Nu exista contracte sau semnaturi. Vei plati suma pe care ai promis-o in ziua convenita, pentru ca ai spus "mazal".

lti pOli imagina, a~adar, ca amprenta sau tiparul care li se imprima in minte este mult mai puternic dmd ai nesocotit spiritul inselegeni mazal sau ai intreprins ceva impotriva unei persoane cu insu~iriextraordinarc. Un exemplu de astfel de comportament cste practica pc care noi

0

nlllnim "substituire", aclica indilcarea

sistemului de incredin\are a marfii pe baza de "memonu", traditie sacra a acestei bresle.

0

alta

Sa zicem ca Vfmzatoml A tnmite un colet sau un pachet mic de hfutie in care se afta 300 de diamante vrac de un carat catte Cumparatorul

B, diruia i Ie incredin1eaza pe baza de "memoriu')

sau in consigna\ie. Cumparatorul Bare la dispozilie cateva zile ca sa examineze cu atenlie pietrele, apoi decide daca sa Ie eumpere pe toate sau.sa ia doar ciiteva on niciuna. Daea se hotara~te sa eumpere toate pietrele, bincinteles ca se a~teapta sa pnmeasca 0 oarecare reducere din pre\ul total al pachetului ~i tocmai suma finala rezultata ill urma reduceni va face obiectul unor negocieri aprinse, care pot sa avanseze on sa stagneze saptamani intregi.

In cazul in care Cumparatorul B se hotara~te sa cumpere doar diteva pietre din pachetul ofent de Vanzatoml A, Vanzatorul A este indreptalit pnn tradi!ie sa ceara un pre\ individual mai mare pentru fiecare dintre pietrele pc care se hotara~te sa Ie pastreze Cumparatoml B. Se intampla ap pentm ca piesa cea mai buna din pachet este in mod normal mult mai valoroasa dedit ralu~ca cea urata din acela~i pachet; in eonsecinta,

cand "lei caimacuI"

sau cumpen pietrele cele mai bune, se cuvine sa dai pc ele ceva mai multo Daca este 0 persoana lipsita de scrupule, Cumparatoml B poate sa-i telefoneze Vanzatomlui A peste cateva zile ~isa-i spuna a~a: "Tocmai am terminat de verificat marfa pe care mi-ai tnmis-o ~inu-mi vine sa cred ca pOlisa-mi ofen asemenea drek (nimicun). Tnmite-li imediat paznicul sa Ie ia inapoi, pentru ca mie mi-ar fi ru~ine sa montez aeeste mizeni in bijuteriile mele". 80

Capitolul 5

(In treaeat fie spus, ill idi~ "drek" inseamlla "gulloi". Daca ai 0 disputa Cu un negustor indian, folose~tiin loc de "drek" cuvanwi "karab". Daea e rus, spui .,ITIUSor". Oncum, ai inte1cs ideea. Cand cumpen pietrele de la altcineva, intotdeauna marfa care Ii se ofera e ,,0 mizene". Cand vinzi pietrele caire eineva - chiar

daca sunt acelea~i pietre "de mizene" pe care ti le-a ofent altci~cva de diminea!a

-, ele sunt intotdeauna

H

un "mitzia

,

adica un

"chilipir incredibil".) Cu toate acestea, in cele d'tteva zile CumRaratorul B a examinat diamantele ofente de Vanzatoml A, ~i inca foarte atent. A ales una sau doua dintre pietrele cele mai valoroase ~i le-a inlocuit ell

eateva diamante

de ealitate inferioara,

dar care eantarese tot

atat, din stocul sau. Diamantele sunt ca fulgii de zapada: nu exista pietre identice ~inimeni, dar absolut nimeni nu are cum sa i~i aminteasca exact

CUln

arata fiecare piatra din inventaru! sau, mai

alesin cazul stocunlor cum sunt cele pc care Ie deline Andin - de aproximativ un sfert de milion de diamante. Exista ~anse man ca tlimetli sa tlUobserve vreodata ca pietrele au fost inlocuite. Ce-i drept, am conceput trucuri pnn care sa ne dam seama daca am fostvictime ale itl~elatonilor de acest fel. Pentm ca diamanteIe nu pot fi zganate, nu po\i sa iei pur ~isimplu un ac ~isa-ti scni initialele pe pietre. Au fost concepute insa, special pentm acest domeniu,

aparatc

ell

raze laser fine

Cll

care, daca 1ii neaparat,

poti sa marchezi 0 latma a diamantului cu un numar de identificare abia perceptibil. (Oncum, costa atat de mult, incat nu menta sa Ie folosim decat pentm diamantele pe care Ie numim "pietre certificate" sau in cazul produselor mai valoroase.) Am descopent ~imetode de utilizarc a razelor X pentru a detecta falsunle ~isubstituinle; am reu~it sa venficam mii de pietre odata, cu ajutoml utlui mic aparat Rontgen mobil pe care il lineam intr-o duba cu care puteam sa ne deplasam in difente locun. In arice caz, in realitate, pUlinii comercianti de diamante care i~i permit sa inlocuiasca marfa ~ung mai devreme sau mai tarziu sa faca 0 gre~eala evidenta cand comit 0 in~elatone. (Adesea, nccinstea ~iprostia saJa~luiescla un loc, la felca diamantul ~igranatul, 81

~lefuitorul de diamante

Capitolul 5

a piatra ro~ie care Ie indica speciali~tilarin prospcqiuni pasibila pre zenIa a diamantelar.) Vestea face incanjurullumii intr-a zi sau daua ~i,dlnd negustarul rcspectiv va salicita un pachet cu produse, de fiecare data se va trezi ea prinle~teacela~iraspuns: "Nu, nu

"Sun tern foarte ocupati aculn; cecul dUl110eaVOas-

avem aceste produse astazi".

tra va fi gata peste a zi sau daua; nu vreli sa venili

(Daar ca tu spui asta dupa ce ai intarziat deja daua luni.)

dumneavoastra

Ideea esenliala este ca., pnn fapta lui, Cumparatarul B a in~elat incrcderea sacra a Vanzatarului A: a mcut rau unci persoane care a avut incredere in el ~ia caieat in picioare codul de anoare rcprezentat de mazal, un mativ in plus ca amprenta generata de fapta lui sa i se intipareasca mult mai puternic i.nminte.

ceclIl 10tr-0 vineri, Ia zece minute dupa ce

se inchide banca, in a~a fel incat in contul oostru sa sc mai stranga

trei zile de clabanda.)

Slilul specific in care faci ceva bun sau ceva rau influenlcaza, ~iel,

profunzimea ~iforla cu care tiparul respectiv se impnma in chitul care este min tea tao Sa luam ca exemplu cazul in care nu daar ca nu iIi plate~ti la timp un furnizor, dar il mai ~iduci cu varba. lata cateva dintre scuzcle arhicunoscute pe care ie-am auzit de-a lungul activitalii mele in acest dameniu: "Cecul a fast trimis prin po~ta saptamana trecuta; ~tili~idumneavaastra cum lucreaza pa~ta din New York!" ,,~eful departamentului nastru de contabilitate a furnizorilor s-a nlutat in aIt birou; nu, inca nu ~tiIn ce interior are."

"Ne-am schimbat programul de cantabilitate ~inu putem sa scaatcm cecun la imprimanta decat a data Ia doua saptatnani,

vinerea."

,,~tiu ca termcnul de plata era de 90 de zile, dar nai am crezut ca.este varba de 90 de zile de la tnomentul

in care vom termina sortarea

diamantelar pe categani" (care paate sa dureze mai multe saptamani). "Pana ~icampaniile-gigant cum este Coca-Cola mai intaTzie a zi sau dOlia; ce atflta tevatllra.?"

atunci, dupa pranz?"

(Asta inseamna ca departamentul nastru de cantabilitate a fast instruit sa va inmaneze

Sigur ca metoda cea mai cunascuta ~icea mai simpla este eschivarea; scali rcccptarul din furca la taate telefaanele din biroul de contabilitate sau (daca e~ti sadie) instalezi a banda inregistrata ell 0 voce [oarte suava care recita: "Apelul dumneavoastdi

este

important pentru noi! Va rugam sa a~teptati cateva momente, cat timp reprezentanlii no~tn se ocupa de alIi c1ienlila fel elevaloro~i!".Faci in ap fel ind.t aceasta inregistrare sa se repete la fiecare aproximativ

30 de secundc, adaugi 0 nlLlzica faarte agresiva

pe fundal ~iastfel tipaml generat eleacliunea negativa pe care ai intrepnns-a este mult mai p"lernie decat ar Ii fast in aite candilii - ~i asta numai din cauza sliluilli folosit. Factarul elecisivde care depinele madul in care se var fixa tiparele in mintea ta este cancluzia legata de gandul, cuvantul sau actiunea intreprinsa; ell alte cll"inte, daca te bucuri di ai meut-a, daca

ai repeta expenenla sau daca iIi asumi raspunelerea pentru ce ai mcut. Daca da, atunci tiparul este cu atat mai pulernic - ineliferent daca este unul pozitiv sau unul negativ. Concluzionand, acestea sunt principiiie tiparelor mentale. Mintea noastra este ca 0 pelicula fotografica faarte sensibila ~iorice experienla la care a expunem - in special, once lucnI bun sau rau pe care ne vedem mcanclu-I in legalura cu alte persoane - lasa o urma clara sau 0 amprenta; la fel ca urmele lasate pe zapada proaspata de un porumbel sau de un lup, urme care rezista multa vrClnc.

82

83

1?lefuitorul de diamante

Cum ne inflllen\eaZa ,iala aeeste tipare? Putem sa ne folosim de eIe? Putem sa facem ca lucrurile sa se incimple ~a cum dorim noi? Ca sa in\e1egem toate acestea, trebuie sa facem legatura intre principiile potenpalului ~ipotenpalul propriu-zis.

Capitolul6 ~

Cum

sa folose~ti

singur potentialul

A

cum avem toate piesele puzzle-ului, tot ce trebuie sa ~tiipentru a te folosi de inlelepciunea profunda a Tibetului antic in via!" ~i in proiectele tale. Nu ramane decat sa p"nem totul cap la cap. Mai intai, am vazut ca totul are un potenlial ascuns, un fel de fluiditate legata de ceea ce ar putea Ii. Nicio persoana pe care 0 intaInim nll este agasanta prin natura ei, pentru ca intotdcauna exista cineva care 0 considera fermecatoare; indiferent CUlTI ni se

par ceilalp, faptul ca ii vedem intr-un anume fel nu este ceva care vine dinspre ei. De unde vine, atunci? Evident ca, intr-un fel sau altul, vine de la noi, din min tea noastra. A~adar, putem sa decidem pur ~isimplu ca, dad. totld vine din mintea noastra, yom alege sa vedem toate lucrurile rele care ni se intampla ca pe ni~te lucruri bune? Ca orice afacere proasta este 0 afacere buna? 9tii foane bine ca nu merge a~a. Nu pOli sa cumperi 0 casa on sa iIi trimili copiii la facultate bazandu-te doar pe donnIe. Se pare ca tot ce nc determina sa vedem lucrurile 84

$lcfuitorul

de diamantc,

Grshe l\Iichacl Roach. l.nmn Christie McNally

85

~l.efuitorul

de diamante

intr-un fel sau altul aClioneaza intr-un mod care ne constrange; cu alte cuvinte, ce ne face sa vedcm lucnllilc bune sau lucrUlile rele care ni se intamplii ne obligii sa vedem aceste lucruri in felul in care Ie vedem. Se intampla a~a doar din cal1za acelor tipare men tale dcsrre care am vorbit rnai devreme, iar arta inlelepciunii budiste presupune sa ~tii cum sa inlorci lucmrile in avantajul tau. Pentru asta, lrebuie sa ~tii cum fl1nqioneaza aceste tipare asupra tao Sa ne intoarcem chiar la );ilefuilorul de diamante" penlru a gasi un sfat in aceastii privinla. ~

Iar Cuceritorul

zise:

Spune-mi, Subhuti, ce gande'?ti despre .asta? Sa zicem ca un fiu sau 0 fiica de vita nobila ar Iua to ate planetele Iocuite din aeeasta galaxie mare, 0 galaxie care are de 0 mie de ori 0 mie de planete, inmultite inca 0 data cu 0 rnie, ,?i Ie-ar imbraca in cele ,?apte feluri de giuvaeruri ,?i Ie-ar aduce in dar cuiva. Ar face acest fiu san ace a flieR sa rasara munli de bunatate multi ,?i mareti printr-o faptii ca asta? ~ Aici Buddha se avanta pc un tarfun dificil; poate ca eel mai nimerit ar fi sa apelam la Lama din Choney, ca sa ne fie calauza in talmacirea fiecami fragment. lata eum explica cl euvintele de mai sus: in sectiunea urmatoare a sutrei, Buddha vrea sa demonstreze un anumit lucn1. in sec?unile de Inai sus am vorbit despre atingerea eelei mai inalle trepte a desavar~irii, despre actul comunicarii acestor lucruri caIre ceilalli ~i a~a mai deparle. Niciunul din Ire aceste acte, ca de altfel mcmn alt obiect din Univers, nu exista in sau de la sine. Totu~i, el exista fiirii indoiala in perceptia noastra. Este adevarat, a~adal; cii oricine infiiptuie~te actul de a darui. genereaza bun alate in felul acesta. insa orice 86

capitolul 6

persoana care cercetcaza principiilc din spatele ace~tor Il~cruri, oricine se gande~le intens la ele ~i apOl mechteaza asupra lor, genereaza 0 bunatate infinit mai mare. Pentru a transmite aceasta idee, Cuceritorul il intreaba pe Subhuti, incepand ap.: "Ce giinde'1ti despre asta? Sa zieem ca un fiu sau 0 fiicii de vita nobila ar Iua to ate planetele Iocuite din aeeasta galaxie mare, 0 galaxie care are de 0 mie de ori 0 mie de planete, inmultite inca 0 data cu 0 mie ... ". Galaxia amintita aid cstc descrisa in "Comoara Cunoa~terii Superioare" in felul urmator: Numim gaIaxie "de ordinul intai" mie de planete loeuite, Fieeare planet a fiind aIdituita din patru continente, S~riibatuta prin mijloe de un Ianl muntos ~l eu un taram in care traiesc fiinte deosebite, Deasupra dinlia se aHa "Lumea celor pun".

o

o

mie de galaxii din acestea Formeaza 0 galaxie "de ordinul al doilea", lar 0 mie de galaxii de acest fel alcatuiesc gaIaxie "de ordinul aI treilea".

o

"Sa mai presupunem",

continua Buddha ca acest fiu sau aeeasta fiica de vila noblla" ar imbraca aceste planete in ce1e ,?apte feluri de giuvaeruri: in aur, argint, cristal, lapislazuli, smarald, piatra karketana ~i perla ro~ie. ~i sa zicem ca dupa aceea ar aduce aceste planete in dar euiva. Ar face acest fiu san aceasta fiica sa rasarii munp de buniitate multi '1i marep printr-o fapta ca asta, prin simplul fapt de a face un astfel de dar?". 87

~lefuitoru]

Ne intoareem ~

de diamante

acum la );;lefuitorul de diamante": Jar Subhuti

raspunse:

0, Cuceritorule, ar rasari munti de bunatate multi ,;,i mareti. Da, Cueeritorule, multi ar rasari. Acest fiu sau aeeasta ruea de vita nobila ar faee intr-adevar sa rasara munti de bunatate multi ,;,i mareti printr-o fapta ea asta. ~i de ee soar intampla astfel? Pentru ea, 0, Cueeritorule, aee,;,ci munti de bunatate mareti sunt ni,;,te munti de bunatafe mareti .care nu ar putea exista nicieand. ~i toemai de aceea Cei Ce au Acins Desavar,;,irea numese "muntii de bunatate mareti munti de bunatate mareti". ~ Lama din Choney explica ~iacest fragment: Drept raspuns, Subhuci zise: Ar rasiiri mUllli de bunatate multi ~imareli - iar ace~ti munli de bunatate mareli sunt ni~te munli de bunatate a carar existellla nu am putea sa 0 stabilim dedit in perceplia noastra, sub forma in care poate exista doar un vis sau 0 iluzie: insa ace,;,ti munti de bunatate marep. nu ar putea nicicand sa existe ca ni~te mUllli care ar exista ill ~i de la sine. Cei Ce au Acins Desavar,;,irea vorbesc, la randul lor, in sens convenlianal despre ei; numind "muntii de bunatate mareti munti de bunatate mareti", desemnandu-i apdar prin acest nume. Aceasta seqiune i~ipropune sa demanstreze a serie de idei diferite. Faptele bune sau rele pe care le-ai savar~it pan a acum ~icele pe care Ie vei savar~i de acum inainte sunt de a~a natura incat cele savaqite in trecut nu mai sunt, iar cele pe care urmeaza sa Ie savar~e~tiin viitar inca nu au aparut. 88

Capitolul6

In consecinla, ele nu exista; in acel~i timp insa, ar trebui sa admitem ca, intr-un sens mai general, ele exista totu~i. Tatodata, ar trebui sa admitem ca faptele acestea sunt legate de f1uxuIcon~liinlei celui care le-a camis ~i ca ele produc efectele corespunzatoare asupra persoanei respective. Aceste chestiuni dificile, ~i nu numai, sunt abordate prin cuvintele citate mai sus. ,,;>lefuitorulde diamante" continua: ~

Jar atunei

Cuceritorul

spuse:

Sa zieem, Subhuti, ea un fiu sau 0 fiiea de vita nobila ar lua toate planetele loc~ite din aeeasta galaxie mare, 0 galaxie care are de o mie de ori 0 mie de planete, inmultite inea o data ell 0 mie, !?ile-ar imbraca pe toate in ce1e ,;,apte feluri de giuvaeruri ,;,ile-ar aduee in dar cui va. Pe de alta parte, sa zieem ea acest fiu sau aceasta fiica ar tine maear 0 strom ell patru randuri din aceasta invatatura ~i ar taImaei-o altora ,;,ii-ar invata bine. Savar,;,ind aeeasta a doua fapta, ar face sa rasara munti de bunatate mareti, mult mai multi deeat prin prima fapta amintita: bunatatea care s-ar ivi ar fi nemarginita, cu neputinta sa fie cuprinsa macar ell mintea. ~ Lama din Choney explicii ultimele paragrafe dupa cum urmeaza: Mai intai ar trebui sa vorbim despre cuvantul "stroIa" care este intrebuinlat aici. eu toate ca aceasta crealie straveche - in versiunea tradusa in limba tibetana - nu este sensa in versuri, ideea transmisa de acest fragment este ca ea ar putea fi redata in versuri in limba de origine, sanscrita. Verbul "ar pne" se refera la "a tine minte" sau a memora. Dar, in acela~i limp, poate sa fie folosit ~i cu sensu I de a line in 89

~Iefuitorul

mana

0

de diamante

carte ~i,in ambele cazuri, de a recita textul

cu voce tare.

Cuvintele "ar taImaci-o bine" sunt folosite cu sensul de a citi cu voce tare randurile cartii ~i de a Ie explica celorlalti corect ..Cuvintele "i-ar invata bine" se refera la a-i invata corect pe ceilalti semnificatia sutrei - ~i acesta, in definitiv, este cel mai important lucru. Sa presupunem acum di cincva ar tine aceasta carte straveche ~iar face cu ea toate lucrunle amintite, in loc sa sava~easca cealalta fapta buna despre care s-a vorbit mai inainte. 0 astfel de persoana ar £ace atunci sa rasara munti de bunatate mareti care s-ar intinde la infinit, dincolo de puterea noastra de a rnasura. Am vazut, a~adar,di orice eveniment care ni se intampla este .lntr-un ' anume sens, "neutnl" sau "vid". Continutul pc care il ve-

dem in el - aelica faptul di il resimtim ca pe ceva pIacut sau neplacut - nu este ceva care provine elin natura intamplarii respective. Se pare ca vine mai curand din partea noastra, dqi - dupa toate aparenjele - lucrul acesta se intampla intr-un mod pe care nu il putem controla in momentul respcctiv. Aici se afla secretul tiparelor mentale. Acestea sunt imprimate in minte a~a cum am aratat mai sus: prin porlile con~tiintei de sine, in momentul in care savar~im un lucru prin care ajutam pe cineva sau facem rau cuiva. Forja cu care se imprima ele depinde de numero~ii factori pe care i-am prezentat in linii generale, printre care se numara: intentiile noastre, puterea sentimentelor care ne incearca; cal de bine ne dam seama de ceea ce facem., stilul in care actionam;

masura in care ne "asumam"

fapte1e ulterior;

anumite detaln legate de persoana fata de care am savar~it fapta respectiva - cineva aflat in mare elificultate,cineva care ne-a fost de mare ajutor sau cineva inzestrat cu calitati personale de exceptie. 90

capitolul 6

Mai ramane de cliscutat in ce fel influen\eaza aceste tipare perceptia noastra asupra lucrurilor care ne inconjoara. Potrivil stravechilor scrieri budiste, "magnetoscopul" sau camera de filmat clinmintea noastra inregistreaza aproximativ 65 de imagini distincte sau impresii cat ai pocni 0 data din degete. Aceste impresii intra, am putea spune, intr-un loc afiat in subcon~tientul nostnl, uncle dlman zile, ani sau decenii, reproducandu-sc

in fiecare mi-

lisecunda, in timp ce momentele separate inregistrate de mintea noastra apar ~ielisparintr-o clipa, succedandu-se precum cadrele unui film ~idandu-ne iluzia continuitatii. La fel ca semintele din natura, semintele saeliteir; fluxul con~tiintei continua sa se dezvolte ~idupa ce au fost plantate ~i,tot ca in natura, cresc exponential. Proportiile LIllUitipar mental implantat in prima zi a lunii se dubleaza pana a doua zi, pentm ca in a treia zi sa se lnareao;ca de patru ori, astfel ca, pan a in a cincea zi a lunii, tiparul va avea 0 amploare dc 60 de ori mai mare decat

la inceput. Principiul care se aplica aici nu ar lrebui sa ne mire deloc daca. starn bine sa ne gandim. Sa luam, de pilda, greutatea sau masa, exprimata in grame, a unci ghinde in comparatie cu greutatea stejarului care va cre~te elin ea - practic, fiecare lona din trunchiul copacului corespunde unui gram din samanla din care s-a dezvoltat. Vechea inlelepciune tibetan a spune ca ~iseminlele sa- dite in ffiiDtca omeneasdi

sc comporta la fel; sa ne gandim numai

la exemplul pe care ni-l ofera "masa" agenliilor guvernamentale de pe tot cuprinsul Statelor Unite in comparatie cu mica licarire a unui gand legat de un nou tip de guvernare care a incollit in mintea parinlilor patriei in anii 1700 - germenul din care s-a dezvoltat totul. Poti sa te gande~li la primul moment din copilaria ta cand ai inteles importanla bani lor ~isa vezi acum cat din viala ~ielin gandurile tale din ultimii 20 de ani ai deelicat obiectivului de a-i obtine. Vorbim aici despre un concept pc care tibetanii il numesc kenyen ehenpo: aelica un mare potential pentru profit ~i un mare risc de 91

$lefuitorul

de diamante

pieraere, care v~n la pachet. Chiar ~i faptele foarte ncinsemnate sau neintenlionate pc care Ie savaqim fala de alte persoane sadesc in mintea noastra seminle care, cu timpul, infloresc, preschimbandu-se in expel~enle uria~e. Cum ajung, apdar, sa inDoreasca aceste seminle? Care sunt regulile care funqioneaza aici? Mintea noastd este ca un depozit imens care adaposte~te mii ~i mii de tipare mentaJe. Ele sunt a~ezate la rand, gata de decolare, la fel ca a~oanele care a~teapta pe pista unui aeroport. TipareIe mai puternice - conform principiilor despre care am discutat mai devreme - decoleaza primele, in timp ce tiparele mai slabe raman in urma, acumuland

insa din ce in ce mai multa energie

cu fiecare c1ipa de a~teptare petrecuta pe spaliul de decolare al minlii. De ficcare data cand intreprindem fala de allcincva 0 acliune carc ne imprima un tipar mai plllernic deca.t cele pe carc Ie avem deja in minte, acest lipar lrcce in fala, la fel ca un avion caruia turnul de control i-a acordat intaietale fala de celelalte. Cfmd a~onul care reprezinta tiparul cel mai puternic decoleaza - Cualte cu~nte, cand amprenta intiparita in minle ajunge la nivelul con~tientului-, ea coloreaza (mai mult decilt atat, determinif) intreaga noastd perceplie cu pri~re la cvenimentul pe care il Iraim in acel moment. Cand in fala ta se prezinta un ansamblu aleatuit din patru cilindri mobili de culoarea pielii, ala~ali de 0 figura mai mare, in forma de tanc, in con~tientultau apare un tipar care ili comanda sa interpretezi aceste date noi ca pe 0 "persoana".

o figura ovala de culoare roz apare in mijlocul unei figuri in forma de ou care se aDa deasupra figurii in forma de tane. Imediat dupa aceea, in cadrul figurii.ovale apare 0 figura cilindrica striilucitoare, de culoare ro~ie,care incepe sa se mi~le incoace ~i incolo. In preajma cilindrului respectiv nivelul de decibeli incepe sa se modifice rapid, odata cu silabele ~ivocalcle care sc amesteca intr-un anumc fel. Concomitent, la nivelulcon~tientului tau ajunge un tipar negativ imprimat in ultimele zile, care iii comanda sa interpretezi noile date ca fiind ,,~eful,care lipa la mine". ~i a~a mai departe. 92

Capitolul6

Exista patru reguli care guvcrncaza modul in carc tiparele imprimate in tr:cllt ."iI~lfloresc"in minlea~ noastdi, obligandll-n('~sa

vcdcm lucrunle dm Jurul nostru petrecandu-se a~acum se petrec: 1. Conlinutul general a! expenenlei impuse asupra no astra de tiparul respeetiv trebuie sa eorespunda eu eonlinutu! genera! al experientei initiale, care a provo cat impnmarea tiparului. Aceasta inscamna di un tipar care s-a imprimat in mintea noas-

tra printr-o aqiune negativa - 0 fapta pe care a.m savaqit-o cu scopul de a face rau cuiva - nu poate deCal sa ne constranga sa percepem un anumit lucru ca pc 0 experienla cu consecinle nepIacute. Pe de alta parte, un tipar imprimat in urma unei acliuni pozitive - printr-un lucru pc care I-am realizat cu scopul de a ajuta pe cineva - nu poate decM sa ne constrangii sa pertiicc trebuie sa faci pentru a reu~i. A~ dori sa spun aici cateva cuvinte desprc 0 serie de metodc diferite prin care po!i sa mergi ~imai departe ~isa ajungi sa te bucuri la maximum de reu~itele talc. Ganditorii budi~ti spun ca una e sa reu~qti in viata - sa dobandqti succesul material, de pilda - ~i cu totul altceva e sa te bucuri de reu~ita. A~adar, in capitolul de fata ~i in cele care vor urma yom discuta despre diverse metode prin care poti sa fii fericit zi de zi in timp ce te straduiqti sa ob!ii succesul in activitatea tao Pentru inceput, trebuie sa inveti cum sa iti "setezi ziua" . .;ilcfuitorul de diamantc,

Geske lvlichacl Roach, l.nma Christie McNally

195

~lefuitorul de diamante

Capitolul

9

Inteleptii tibetani numesc acest praces penpa tang. Expresia inseamna sa dai tonul intregii zile petrecfmd cf,teva momente in lini~te, dimineata; totodata, se aprapie ca sens de 0 alta expresie care inseamna "a slobozi 0 sageata". Acest moment de lini~te pe care il petreci dimineala, stand singur in tacere deplina ~i pregatindu-ti gandurile pentru ziua care incepe, esle asemenea carnetelului cu ~ase insemnari: absolut esential penlm a pulea duce la bun sffi~it sarcina de a atrage de parte a ta reujita deplina in plan personal ~i in afaceri in anii care vor urma. Aceasta practidl i~iarc radaeinile in str;,vechileinvataturi ale lui Buddha,

Exis~acateva tehnici de baza pentm a practica acest gen de reflecpe personala in tacere, tehnici care au fost dezvoltate de-a lungul secolelor de marii mae~tri ai Tibetului ~ide cei de dinain~ea!or. D.aca Ie cuno~ti ~i~efolosqti, aceasta perioada de lini~te '~ smgurat:te - eh.'ar dac~ nu dureaza decat cateva minute pe Z!- p~ate sa ~evma una dmtre cele mai importante ~imai pretioase din toata Vlata tao Pentm inceput, trebuie sa gasesti in casa sau in apartamentul in care locuiejti un loc in care sa iti petreci momentuI de lini~te. .

printre care se numara "Cartea Luminii de Aur", rostita ell peste 2 000 de ani in urma; poate ca intre timp unele lueruri s-au

Est~ important sa ai .u~ loc izolat, numai al tau, in care sa-li petrec! ,?,o,:,entul de hmj~e de la inc:putul zilei. Trebuie sa spunem, mamte de toate, ca nu este 0 Idee buna sa practici aceasta tehnica in pat, un loc in care abia te-ai trezit dintr-un somn lung ji care este inca invaluit in somnolenta ~iumbre. Patul este 10c~1 in c~~e.ai fost ~onditionat toata viata sa taci ~isa adormi; a~a ca, daca 1\1 petreci momentul de lini~tein pat, este foarte probabil sa li se ~a~asomn. Este important sa te dai jos din pat ji sa incepi sa te m!~tl.

schimbat in lumea in care traim, nu insa ~iprincipiile fundamentale referitoare la felul in care trehuie sa ne pregatim ziua, care s-au transmis de la maestru la discipol sub forma unei practici prafunde, personale ~idurahilc, in cadml unei traditii care a ramas ne~tirbita secole de-a randu!. lata in ce consta ea ~icum poli praceda ~itu; in fiecare dimineala. Conform unci versiuni foarte prafunde a acestei practici, trebuie de fapt sa incepi chiar din noaptea de dinainte. Dupa ce te ajezi in pat, mai intai treci in revista ziua care tocmai s-a incheiat, a~a

cum am aratat mai sus. Vezi care sunt cele mai bune trei lucmn pc care le-ai lacut, le-ai spus sau le-ai gandit, apoi cele mai rele trei lucruri. Concentreaza-te in special asupra lucrurilor bune ~i, pc masura ce adormi - pe masura ce te cufunzi in lumea visurilor care, dupa cum spun mani maqtri tibetani, se apropie in multe privinte de lumea crepusculara dintre moartea care urmeaza acestei viet! ~itrezirea in viata urmatoare -, gfmdCjte-tedinainte la momentul in care va incepe sa sune ceasul dimineala. Gandejte-te dinainte la primele ganduri care ili vor veni in minte imediat dupa ce te trezCjti,la primele momente cand te intinzi, cajti ji deschizi ochii. Dupa cum e posibil sa Ii observat deja in viap ta, aceste eateva minute - de altfel, urmatoml interval de aproximativ 0 ora - sunt decisivepentm a imprima zilei un inceput pozitiv. :;;icel mai bun mod pentru a p~i cu dreptul in noua zi e sa it! setezi ziua printr-o perioada de lini~te~imeditatie in singuratate. 196

In -:ibet, calugarii se duc ~i sc stropesc pc fata cu apa, apoi i~i sufla nasul ~u pu.te:e ca sa po~ta respira lara zgomot in timpul momentulUl de hm~te de dlmmeata. La manastirea noastra, in fiecare dimineata incepea 0 adevarata simfonie cand se trezeau c~lu~rii Ji ~oata lumea i~isufla nasu!. Apoi trebuie sa te speli pe ~mp ca sa aJ un gust plkut in gura in timpul meditatiei in lini.jte; j! acesta este tot unul dintre lucmrile care te ajuta sa-li pastrezi concentrarea. Dupa aceea vei merge sa bei ceva ca sa iti hidratezi c.o.rful- ~e:i, sue ori un strop de cafea daca ejti obi~n~it cu ea jl 1\1 sorb! bautura in timp ce faci curatenie in oaza ta de lini~te. Aceasta oaza de lini~te este un colt special din casa sau apartamentul in care locuiejti unde mergi in fiecare dimineata ca sa-ti petreei momentul de lini~te. Probabil ca primul lucru 'eare ar Ii de spus este ca ar trebui sa fie un loe lini~titin care toate celelalte persoane din casa au fost de acord ca poli sa-ti traiesti momentul de .1ini~tede dimineata lara sa fii intrerupt. Unii 'oameni de afacen pe care ii cunosc obi~nuiesc sa elibereze un colti~or din 197

~lefuitorul

de diamante

pivni\a ~i sa il amenajeze in acest scop; alpi, care au mai pupn spaliu, cumpara unul dintre accle fmmoase paravane japoneze ~i il instaleaza intr-un colI al apartamentului; a1tii ajung la 0 inlelegere cu familia, care ii lasa sa foloseasea doar ei camera de zi intre orele 7.00 ~i 7.30, dc pilda. Orice alegere ai face, asigura-te ea ceilal\i iii respecta spapul in momentul de lini~te ~i ai grija sa climini orice alp factori care ar putea sa te intrempa. Asta inseamna ea trebuie sa scop din priza telefonul din camera; sa te asiguri ca ceilalp nu vor da sonoml tare la dispozitivcle radio sau TV din preajma ta; ~i sa ai grija sa te izolezi de zgomotele de afara, inchizand, de pi Ida, ferestrele care dau spre un drum sau o artera foarte cireulata. Perioada ~i locul ales trebuie sa fie cat mai lini~tite cu putinla, in funcpe ~i de condipile specifice in care locuie~ti. Daea la ora 7.00 zgomotul din cas a sau de afara este pre a mare, ai putea sa incepi mai devreme, dqi este esenlial sa te odihne~ti binc noaptea - sa dormi cate ore ai nevoie in mod normal- pentm ca momentul de lini~te sa dea roade. Daca oaza ta de lini~te este un loc special, in care te simp aproape ea intr-un spaliu sacru, lucrurile vor merge rnult mai bine. Trebuie sa fie un loc curat ~i ingrijit; de altfel, primullucru pe care il facem dimineala cand intram in acest spapu e sa maturam pupn sau sa ~tergem praful ori sa facem pUlina ordine. lar lucrul acesta il facem chiar daca este deja foarte curat, pentru ca in fclul acesta avem ocazia sa ne ~i mi~eam pupn. Inlcleppi tibetani spun ca, in timp ce te invarp prin locul acesta mcand curalenie, e bine sa ip irnaginezi ea astfel iIi faci curalenie in afaceri, in viala ~i in minteo Daca vei deveni un "obi~nuit" al acestei pructici (~iva trebui sa se intiimple a~a, altfel niciuna dintre metodele prezentate aici nu va funcpona), la un moment dat vei constata ca in collul tau lini~tit nu a mai ramas cine ~tie ce curalenie de meut: poate doar cateva ghemotoace de praf pe ici pe colo sau cateva buealele razlele de hartie. Atunci intri ~i mai in detaliu ~i incepi sa cureli orice impuritate aproape imperceptibila de pe podea sau de pe alt obiect. Acest proces reprezinta faza in care p-ai pus la punct afacerile ~i viala personala atat de bine, incat nu mai e nevoie 198

Capitolul 9

decM sa menlii pupn ordinea din cand in cando Insa aceasta ordine trebuie menlinuta ~i nu trebuie sa uitiim niciodata ce reprezinta ea cand tnuncim. Un colI retras care este foarte curat ~i ordonat ":iuta la lini~tirea min Iii. Urmatoml pas e sa gase~ti ceva confortabil pe care sa te a~ezi ~i sa te cufunzi in tacere. Cufundarea in aceasta tacere seamana Cll intrarea 1ntr-o stare de reverie sau de visare ell ochii deschi~i ori cu senzapa pe care 0 ai cand iii asculp muzica preferata. ~tii despre ce este yorba, stare a aceea in care te la~i pe spate ~i inchizi ochii sau te uiti pur ~i simplu in gol, liisandu-Ii gfmduriIe sa zboare libere in timp ce corpul tau sta relaxat ~i nemi~cat. Important e sa gase~ti un loc in care poti sa-Ii "parchezi" corpul in acest fel, in timp ce te adance~ti tot mai mult in lini~tea din mintea tao ldeea e sa-Ii a~ezi corpul intr-o pozipe in care sa se simta confortabil pana cand mintea ta decide sa se intoarca din momentul de lini~te. Invalaturile tibetane din vechime recomanda ca aceasta pozitie sa intmneasca anumite condilii. Cea mai importanta dintre ele e sa iii tii spatele drept; exista ceva in mecanismul de funcponare din profunzimea sistemului nervos care, spun inleleppi din Tibet, Illcreaza mai bine daea stai drept ~i te ajuta sa ip focalizezi mintea pc parcursul momentlllui de lini~te. Este bine sa te a~ezi pe ceva moale, dar pUlin ferm ~isa-Ii sprijini u~or zona de sub coccis (extremitatea inferioara a sacrumului, la baza coloanei vertebrale) folosind 0 perna: acest lucru te ajuta sa iIi mentii spatele drept. Poti sa-Ii incmci~ezi picioarele daea iii este mai comod ap, dar e bine ~i daea stai in pozitie normala, cu picioarele lasate in jos ~i cu talpile pc podea - pozitia ~ezand obi~nuita. Lasa-ti mainile sa atarne moi in poala, cu palmele in sus, ~i incearca sa-Ii relaxezi tot corpul. 0 metoda buna prin care pOli sa te rela.'l:ezi e sa respiri lent ~i adanc de mai multe ori. In limba tibetan a, aceasta practiea poartii ciudatul nume de ookjoong-ngoop, are 0 vechime de cel pUlin I 600 de ani ~i a aparut pentm prima oara intr-un text numit "Comoara Cunoa~terii Superioare". Ideea este ca, pe parcursul momentului de lini~te, sa-Ii focalizezi 199

~lefuitoru]

de diamante

mintea di.tre interior, blocfmd orice alt gfmd sau cxperienta din afara; acest lucru il realizam crcfmd a legaturii intre minte ~i respiralie, pe masura ce inspiram ~iexpiram. Numai ca incepem cu aerul care iese ~iabia apoi ne concentram asupra aerului care patrunde in organismul nostru! Lucmrile Se desla~oara in felul urmator: i~ifixezi atenlia asupra interiorului celor doua nari, dinspre exterior catre cele doua fose nazale. Te imaginezi in postura unei santinelc care sta de paza in fata ac,:stor caverne in miniatura ca sa vada daca iese sau intra cineva. In

timp ce inspiri ~i expiri, incearea sa con~tientizezi.senzatiile pe care !i Ie provoaca aerul cand atinge mucoa,a nazala: aerul mai rece ~imai uscat care intra ~iaerul umed ~icald care iese. Nu uita ea nu ai voie sa-Ii parase~ti postul: mintea nu trebuie sa zboare; ea trebuie sa

raman a

concentrata

asupra interiorului

nasului ~i

asupra senzatiei provocate de aerul care intra ~iiese. Daca cineva trante~te a u~a sau vorbqte tare, soar putea ca acest lucru sa-Ii distraga atenlia timp de a secunda, insa vei urmari cu strictete sa-Ii recapeti cat mai repede concentrarea asupra procesului de respiralie. Conform tradiliei din vechime, exerciliul trebuie repetat pe durata a zece respiralii, cu precizarea ea, daca aten\ia iii este distrasa in mod semnificativ ~ipierzi ~imI,trebuie sa iei numaratoarea de la inceput. Cand numaram, expira\ia e considerata prima jumatate a mi~eariirespiratorii, iar inspiratia este a doua jumatate. Se spune ca aceasta metoda de a numara respiratia (care e opusul metodei noastre, in care inspiratia, relinerea aerului in piept ~i apoi eliberarea lui ar putea sa reprezinte a singura mi~care respiratorie, a~a cum se intampla, de pilda, la inot) are a capacitate sporita de a canaliza mintea catre interior sau de a ne ajuta sa ne concentram gandurile asupra lumii noastre !auntrice. Daca ~ise intampla sa pierzi de multe ori ~irul numaratorii pana sa ajungi la zece inseamna ea ai probleme cu concentrarea. Aceste probleme vor afecta tot ce line de performanla ta in afaceri, de aceea trebuie sa acorzi a atenlie speciala momentului de lini1te pe care trebuie sa il practici regulat, in fiecare dimineata. 200

Capitolu19

Poli sa inchizi ochii sau sa ii !ii deschi~i;nu are prea mare importanIa, atat timp cat nu i~ipierzi concentrarea. Dad inchizi ochii, soarputea sa ~ise faca somn, un lucru care se datoreaza tot condilionarii de-o viala in legatura cu somnu1. Dadi ii !ii deschi~i,soar putea sa te pomene~ti ca te ui~i la diverse lucruri din camera ~i iIi pierzi ~irul gandurilor. Vechile scrieri tibetane spun in aceasta privinta ea, daea rama; cu ochii deschi~i,ar trebui sa cauli sa nu iii fixezi privirea asupra unui obiect anume; ochii trebuie lasati sa priveasdi pur ~isimplu in gal, inaintea ta, ca ~icum ai visa cu ochii deschi~i,mra sa te uiti la nimic. Totu~i, ar fi bine daea ai putea sa-Ii indrepti privirea a idee in jos, coborand putin pleoapelc. Acum, dupa ce te-ai a~ezat in pozilia corecta, cum ar trebui sa-Ii petreci momentul de lini~te?~i cat ar trebui sa dureze? Yom raspunde mai intai la a doua intrebare. Este bine daca pOlisa petreci in fiecare zi 15 - 30 de minute in lini~te.lar partea cu "in fiecare zi" este importanta;

Jucrurile acestea nu func!ioncaza

daca nu Ie

practici in mod suslinut, zi de zi, lara intrerupere. Cea mai buna metoda prin' care poli sa te asiguri ea iii folose~timomentul de lini~tein fiecare zi e sa il practici zilnic La aceea;i ora. Eu Iaceam naveta la New York plecand din centrul statului New Jersey in fiecare dimineata la aceea~i ora - a doua jumatate a dmmului. cu autobuzul se desla~lIra pe a autostrada dreapta, iar in ultimul minut Iacea a bucla, intrand in Tunelul Lincoln ~i de acolo in Manhattan. 0 parte din drumul spre New York mOlaiam, dar in fiecare dimineala ma trezeam exact la aceea~i ora, chiar in fala tunelului, ca sa imi pun haina ~icravata. in drum spre casa, in prima parte a ealatoriei trageam un pui de somn, ca sa ma refac dupa agitalia din timpul zilei ~i dupa 0 noapte nedormita; aproape intotdeauna alipeam la aceea~i ora, aproximativ 18.15. Situalia aceasta a durat mai bine de zece ani, astfel incat - chiar ~iin zilele cancl nu se lucra sau eram in concecliu- incepea sa ma ia somnul exact la 18.15, oriuncle m-a~ fi aflat. Acela~ilucru a inceput sa se intample ~icu masa clepranz: atalia ani ne-am Iuat pauza de masa la ora 13.00, incat, indiferent in ce parte a globului m-a~ fi aflat sau arice a~fi Iacut in acel 201

~lefuitorul

de diamantc

moment, la ora 13.00 (ora standard de Est) incepea sa mi se faca o foame de lup. Acela~iprincipiu este valabil ~iin cazul momentului zilnic de lini~te. Incepe sa-Ii formezi aceasta deprindere in fiecare zi la ora 7.00, sa zicem. La inceput va fi putin mai greu sa iii intri in mana. Nu e~tiobi~nuit cu momentul de lini~te~inici nu te pricepi prea bine sa folose~tiaccasta practica. Dar, daca nu renunli ~i continui sa il practici exact la aceea~i ora in fieeare zi, incepe sa devina un reflex, la fel ca mancatul sau dormitul. Dupa aceea vei deveni din ce in ce mai bun pana cand, dupa un tim1', momentul de lini~te va deveni pentru tine partea preferata a zilei. Acum, ce ar trebui sa facem in acest moment de Iini~te? Cand te uili la 0 imagine cu Sfinlia Sa Dalai Lama stand ~imeditand diminea1a, se poate sa 1i se para ca nu face absolut nimic. Nimic mai neadevarat insa. De la inceputul ~ipana la slaqitul momentului de lini~te treci printr-o serie foartc concreta de exercipi mentale, aproape la fel ca un jucator de fotbal care urmeaza un program standard de antrenament la sala. lar in momentul in care ai ajuns sa practici foarte bine acest tip de medita1ie,mintea ta ~icapacitatea corespunzatoare de a-ti conduce afacerile este la fel de supla, puternica ~irapida ca la orice sportiv profesionist. Inca din primul moment in care te-ai a~ezat, asigura-te ca adopp o pozitie cat se poate de confortabila. Daca nu te simti foarte eonfortabil din prima, cu siguran1a rna; tarziu vei incepe sa te foie~ti. Ajusteaza-ti pozilia, avand grija sa ai spatele drept, apoi ramai a~a un minut sau doua, acomodandu-te cu lini~tea. Incearca sa fac; cat mai putin zgomot cand te mi~ti. 1ncearca sa nu faci deloc mi~cari bru~te. indreapta-ti incet aten1ia spre propria respira(ie ~iincepe sa numeri pana la zece respiratii lente, profunde - lara sa-Ii 1iirespira(ia sau sa 0 for1eziin vreun fel. incearca sa-Ii blochez; in mod con~tient toate celelalte simturi: nu-Ii fixa privirea pe nimic, nu asculta nimic, incearca sa nu simti mirosul micului dejun care te a~teapta - ~i a~a mai departe. in clipa in care reu~e~tisa ajungi la a zecea respiratie lenta, e~tipregatit sa te concentrezi asupra problemei pc care ai ales-o pentru astazi - nu te ajuta 202

Capitol"19

cu nimic daca in tot acest timp te straduiqti doar sa-Ii urmare~ti respira(ia, pentru ca acest lucru nu te lini~te~tedecat pentru 0 perioada scurta; in momentul in care, ajuns la serviciu, te love~ti de prima problema serioasa a zile;, toata lini~tease spulbera. A~adar,partea cea mai importanta a momentului de lini~teeste rezervata rezolvarii, intr-o maniera proactiva ~ideliberata, a unei probleme care te impiedica sa dobande~ti succesul, fie in afaeeri, fie in viata personala. Sa presupunem ca te love~titot timpul de problema nr. 18, despre care am vorbit in prima parte a cartii: nimeni din firma, niei cei din conducere, nici angajalii de rand, nu sare sa te ajute in momentele critice in care ai nevoie disperata de ajutor. In primul rand, cufunda-te in lini~teadin mintea ta urmand metoda de a numara respiratia ~i rama; acolo un timp, doar bucurandu-te de lini~te.Apoi eoneentreaza-te in mod con~tient asupra problemei. Mai intai gandqte-te la un caz concret in care problema ta s-a ivit din

nOll

in ultima saptamana

sau aproxinlativ 0 sapdimana

(nu va fi greu sa gase~ti un exemplu). Ai grija sa nu generalizezi cand ~ungi aici: gandqtc-te la 0 situatie concreta in care cineva nll tc-a ajutat cand ai avut nevoie. Caudi in menlorie ~i reprezin-

ta-tl exact ziua, locul ~i ora - rcvezi camera in care crai, langa cine stateai sau cine se mai ana prin preajma. Aminte~te-ticum ai cerut ajutorul pe care nu l-ai primit, apoi reconstituie cu atentie scena refuzului: aminte~te-\i expresiile pe care Ie afipu persoaneIe in timp ce vorbeau, amintqte-\i senza\iile pe care le-ai incercat. De fapt, in aceasta etapa e llevoie de putin autocolltrol, ca sa nu cazi iara~i prada supariiru sau furiei, a~a ca ai grija. In continuare, allalizeaza vacuitatea sau potentialul prezent in aceasta situatie. Nu uita ca asta presupune sa observi diferitcle mod uri in care celelaltc persoanc pcrcepeau evenimentul in timp ce se derula. Este evident ca persoana care a refuzat sa te ~ute I1U avea nicio problema cu faptul ca til aveai 0 problema. De fapt, probabil ca nici nu 0 considera 0 problema. Spre deoscbire de tine, care 0 percepeai ca pe 0 problema majora. 203

~lefuitorul

de diamante

Accasta inseamna ca problema, de fapt, nu era 0 problema pnn ea insa~i- daca ar fi fost a~a, to\i cei prezen!i ar fi perceput-o la fel, adica ar fi vazut in ea exact acela~itip de problema. Adevarul este insa ca problema era goala, vida, neutrii: unii 0 vedeau ca pe o problema, a1\iinu 0 vedeau ca pe 0 problema. Cu alte cuvinte, camctaul ei problematic vcnea din alta parte - ~i, dupa cum am disculat mai sus, nu ne ralnane decat sa adlnitem di venea din mintea tao ~adar, tu inventai 0 problema acolo unde nu exista niciuna? in niciun caz. Doar pentru ca mintea ta lacea din, chestiunea respectiva 0 problema nu inseamna ca problema nu exista; de fapt, exact asta transform a un anumit lucm intr-o problema. ~i nu inseamna nici ca, dadi ai hotarat sa nu faci din ea 0 problema, ea nu va fi 0 problema. Se prea poate ca refuzul celorlal(i de ate ajuta sa nu fie decat 0 percep\ie, insa percep\ia ~iconsecin\ele ei sunt foarte reale: nu vei reu~i sa termini treaba pe care

0

ai de

terminat, iar ~efiinu vor tolcra a~a ceva. Poli sa i(i dore~ti P;llIa nu mai po(i ca problema respectiva sa nu fie 0 problema ~ipo(i incerca oncat sa nll 0 pnve~ti astfel, ea este 0 problema ~ivei avea de sufent din cauza ei. in continuare, in lini~tea insta1ata in incapere ~i in mintea ta, mergi la sursa problemei care, acum ~tii,este un tipar impnmat la un moment dat in trecut, cand altcineva s-a confruntat cu acee~i problema din cauza tao Dupa ce a ramas stocat in creier, acest tipar a stat in subcon~tientul tau, a devenit cu fiecare zi tot mai puternic, exact ca un pe~te nesa(ios, apoi, cand a venit momentul, s-a ndicat la suprafa\a con~tientului.A nuanlat, ba chiar a generat percep\iile tale in timpul faimosului incident in care !i-a fost refuzat ajutoru!. Nemernicul in toata povestea asta nu a fost celiila1t~ef sau celalalt angajat, ci tu insu!i, ~itot tie iIi revine sarcina de a indrepta lucrunle. Acum, du-te cu mintea, in mod con~tient, la ziua care sta sa inceapa ~icauta sa anticipezi 0 situalie asemanatoare care s-ar putea ivi. incearca sa i!i imaginezi unde ai putea sta, cine ar mai 204

Capitolul 9

putea fi cu tine ~ice cuvinte s-ar putea spune in timpul urmatomlui incident in care \i se va refuza ajutorul de care ai nevoie ca sa.iii. faci treaba. Apoi, tot in mintea ta, incearca sa recurgi la un mlCJOCde ro!. Imagineaza-li cum obi~nuiai sa reaqionezi intr-o astfel de situa\ie. Cutare ~ef nu te-a ajutat, a~aca planuiesti sa faci In a~a fel incat nici el sa

fiU

primeasdi. niciun ajutor cli~partea

departamentului tau in saptam anile care vor urma. Acurn ~t~i insa di reactia "nonnala"

este exact opusul reactiei

corecte. In momentul in care refuzi sa ~u\i pe cineva ca sa te riizbuni pentru ca tu nu ai primit ajutor, i\i impnmi in minte inca u~ tipar .care te oblig~ sa vezi cum iii este refuzat ajutonll ~i in ~ltor. P~~ ur~arc, ultllnul 1:ICrula c:arear trebui sa te gande~ti e sa refuzl ~ltu sa colaborezl cancl altcIlleva a refuzat sa colaboreze cu ti.ne.De fapt, ar trebui sa faci tocmai contranul: sa i\i impnmi un upar care tc va detennina

sa vezi cum data viitoare vei avea parte de colaborarea de care ai nevoie. lar acest lucru nu se poate realiza deC/itcolaborand, unilateral, cu cealalta persoana: acordanclu-i

ajutoml chiar daca ea refuza sa te ~ute pe tine. Imagineaza-\i ce s-ar intfunpla dadi toadi llllnea ar rccunoa~te ea asta este eel mai

bun lucm pe care pot sa 11faca toli cei implica(i! Acest tip de joc cle rol pe care il desla~on in mintea ta in timpul medita\iei in lini~tenu e doar expresia unui sentiment nobi!. Este un exerci\iu foarte bine calculat, in ap fel incat sa-Ii aduca succesul in afacen ~iin "iap personala. La un moment dat a doua Zlsau 111 zJ1eleurmatoare, situapa pe care li-ai imaginat-o chiar va aparea. ~i, cand va aparea, vei fi pregatit. Tiparul comportamental :ezult~t din faptul ca ai studiat logica situa\iei ~iai planuit cum vel.reacpona cle data aceasta se declan~eaza aproape automat. Pnmul Impuls va fi sa reacponezi ca mai inainte. Practica neintrerupta a noului mod de abordare pe parcursul medita\iei te va face sa te opre~ti ~isa-Ii aminte~ti ca trebuie sa adop\i noul up de comportament. In felul acesta pui capat ciclului violen\ei mlar din intenoml lui, refuzand sa perpetuezi gre~eliledin via\a ta, refuzand sa-Ii impnmi tiparele care te vor obliga sa Ie vezi aparand din nou. •

A

•

'

205

~Iefuitorul

de diamante

Capitolul 9

Intelegi, a~adar, cat de valoros poate fi acest moment de lini~te pentru ziua de lueru care urmeaza sa inceapa ~i ce idee geniala era, in Tibetul antic, sa exersezi rezolvarea problemelor inainte ca ele sa apara. Atmosfera propice a momentului de lini~te ~i a spatiului de desfa~urare a acestuia face ca tiparele care ne determina sa reaqionam a~a cum trebuie sa se intipareasca In profunzime, iar cele cateva minute pc care Ie dedicam dimineata acestui tip de meditatie reprezinta 0 investitie inestimabila pentru

sanatatea semenilor tai. Eu a~ adauga la final 0 gram ada de calitati personale Cuadevarat extraordinare: loialitate, sensibilitate, grija, integritate absoluta, insu~irea de a fi un prieten de nadejde pentru toti oamenii pc care ii Intalne~ti, un model pentru toti copiii ~ipentru al\i oamen; de afaceri din tara, un sot sau 0 sotie model, ~tiitu, toate calitatile unui adevarat cerceta~.Pentru ca, in adancul sufletului, de fapt asta ne dorim cu to\ii sa fim.

orele urmatoare.

Inteleptii tibetani spun ca aceasta ar trebui sa fie ultima parte a momentului de lini~tede dimineata: dipele in care i~ imaginezi

In Tibet exista obiceiul de a incheia momentul de l!ni~teintr-un mod specific. La sfflqit, imagineaza-ti pentru cateva dipe ca e~ti exact ~a cum speri sa ajungi Intr-o buna zi. Dc pilda, imagineaza-ti ca ai eules deja roadele pentru ca ai studiat cartea de fa\a ~i ~-ai insu~it principii Ie de functionare a liparelor mental~ ~ia potentialului ascuns. Banii curg fara oprire; ~ipartea cea mm frumoasa e ca ~tiiexact cum functioneaza lucmrile ~icum sa Ie faci sa functioneze ~ipc viitor. Mai muh decat atat, cuno~ti toti p~ii care treouie urmati pentru a te asigura ca te bucuri ~idin punct de vcdere spiritual de banii ca~tiga\i. Continua sa i\.icompletezi cu grija carnetelul cu ~aseinsemnari ~i sa practici mpmentul de lirt.i~tein fiecare diminea\a, astfel incat sa te ocupi imediat de problemele apamte ~i ai grija sa nu se iveasca pe nea~teptate altele

di e~tipersoana cea mai implinita, cea mai inteleapta ~i cca mai

plina de compasiune la care te poti gandi. In lini~tea pe cale sa se destrame care preceda momentul in care te vei ciajos de pe canapea, stai cateva minute ~istdiduie~te-tesa te vezi a~acum ai

putea fi. Acest lucru iIi imprima in minte un tipar flnr!e pulernic care te va ajuta sa ajungi ap intr-o buna zi. Veivedea. Acum, ia-o din loc ~idu-te la serviciu; probabil ca ai intarziat!

nol.

Insa nu trebuie sa te opre~tiaici. Gande~te-te in sinea taoasta e tot ce i\.idorqti sa fii? Nu creelca exista pc lumea asta vreun om care sa nu-~idoreasdi sa fie mai muh elecat este. Ce-ar fi sa ne zugravim pc noi in~ine nu doar ca pc rt.i~teoameni boga\i, ci, in egala masura, ca pe ni~tefilantropi desavar~iti:ca~tigitone de barn, dar ~iimparti altora 0 multime, iar lumea te respecta ca pe 0 persoana care nu numai ca face bani, dar ~tie~icum sa ii foloseasca a~a cum trebuie, cum sa i~iajute semenii cu ei ~i,in felul acesta, sa se bucure de satisfaqia suprema pe care i-o ofera banii. Mai mult decat atat, de ce nu \.i-aiimagina ca qti sanatos ca la 20 de ani, pentm ca exact a~avei ajunge daca vei avea grija sa-p impl~ntez! tiparele corespunzatoare, prin grija pe care 0 arati pentru Vla\a ~l 206

207

Capitolul 10 ~

Cum sii-fi piistrezi mintea limpede ~icorpul siiniitos de la un an la altul

.

D

ad; iIi pastrezi obiceiul insemnarilor de ~ase ori pe zi ~ pe eel aI meditaliei in tacere in fiecare dimineala, in scurt timp vei constata ca, pulin eate pulin, zilla ta de lucru incepe sa se sehimbe. lncet, dar sigur, refuzul tau de a perpetua ciclul negativitali; ineepe sa faca ordine in viala ta, putin cate putin, in fiecare ungher. Mai intai dispare 0 problema, apoi inca una, aceasta persoana agasanta se transforma in prieten; alta este transferata; alta se muta la alta firma ~i, in eele din urma, incepi sa vezi ca e~tiinconjurat de oameni care iji plac ~ica munca ta e deopotriva rnotivanta ~iincununata de succes. .tvlomentulde Iini~tede climineata, pe langa faptul cii iii pune Ia dispozitie munitie sllficienta pentru 0 viata intreaga pentru a rezolva problemele intampinate la serviciu, are efectul de a-Ii menline in permanenta spiritul mult rnai multumit ~imai impacat. A~adar, in capitoluI de fala ~i in eel care urmeaza a~ dori sa-Ii prezint in detaliu moduI in eare pOli sa te bucuri la maximum de succesul tau - ~i,mai concret, modul in care po Ii sa te asiguri ea ~icorpul iIi va fi tot atilt de sanatos ea ~i min tea atunei cand vei ~lcfuitonl1de diun u~or lZ ~e aCld~l pui imediat paharul jos, cu un suspin de u~urare. ~eal~z,:rea p.e care 0 reprezinta faptul ca p-ai stavilit frustrarea ~l f~n~ '~. ulbmul moment - victoria faptului ca ai raspuns apelulUlmmt>' tale in timpul ferestrei de oportunitate de trei secunde ~it~-aist~pfmit furia evitand instalarea bombei cu ccas reprezentata de bparul pe c~re urma sa V-Iimprimi in minte - este 0 u~urate la fel de mare. Nu uita, un singur moment de [urie, un s~ngurmome~t in :a:e

ti-ai fixat acest gen de tipar negativ in mmte, poate sa duca m ~itor la zile, saptamani sau chiar perioademailungiin ..ca.re.va trebui sa experimentezi efectele acestui tipar asupra lum,uclinJU: rul tau. In momentul in care vei fi capabil sa folose~baceasta intelepciune straveche pentru a preinta:,:pina .chiar ~i 0 si.ngura secunda de furie, tot efortul pe care I-al mvesnt ?entru ~ m~el:ge ideile cuprinse in cartea de fata iti va raspl~t1tc:' ?~sosmta: Tocmai te-ai salvat de 0 mulvme de probleme ~l suparan; tocmat ai ales un drum cliferit~inu vei mai avea accidentul pe care urma sa il ai daea nu ai fi schimbat direqia chiar acum. Cum rfimane insa

ell

problema "absenlei sine1ui" ~i a "absen-

tei gandurilor"? Acum, dupa ce am dep~it un ~ncid~~~concre: aceste concepte sunt u~or de inteles. "Absenta sme!m ms.ea~na ca ~efultau nu are 0 natura in sine - nu are 0 natura p:opne 1m,0 natura care vine din partea lui,

0

natura

ell

care s-a nascut - care

face clinel un personaj antipatic care ppa, nici maca: in .m~~entul acesta. Daca ar avea intr-adevar 0 astfel de natura, pana ~lsopa lui I-ar vedea in momentul acela ca pe un personaj antipaticinsa nu se intampla a~a. Apdar, "absenta sinelui" inse~mna .ca orice ai vedea la el vine din partea ta, nu clinparte a lut. Nu mseamna ca, intr-un anume fel, el nu exista sau ca te-ar ajuta cu ceva daca te-ai preface ca el nu e acolo. 220

Capitolul 10

Part:~ referitoare .Ia "ganduri." inseamna sa renunp la conceptia gre~ltape care 0 aI despre el. Inseamna ca trebuie sa incetezi sa il mai concepi ca pe ccva rau prin el insu~i~isa incepi sa te gande~ti la el ca la un ecran gol, pe care ruleaza un film de mare succes pentru sotia lui, in timp ce pentru tine se deruleaza in momentul acela un film de groaza. lar proiectorul este, bineintcles, mintea ta, activata de impulsurile electrice numite "tipare rezultate clin faptele pe care le-ai sava~it fata de alpi in trecut". Dupa cum am spus, ideea pe care vrem sa 0 subliniem nu este nicidecum ca te~araju~ain vreun fel sa nu te gande~ti la nimic, sa nujudeci nimlCca fimd bun sau rau, sa nu ai nicio senzatie sau nicio emope. Sa nu uitam: intregul eveniment, felul in care ap~ri tu in ochii tai ~iin OCMcelorlalp ~i relul in care ~efultau apare in ochii tiii ~iai celorlalti (acestea fiind cele trei elemente), toate acestea sunt lara indoiala reale. Oameni adevarap sufera, firme adevarate au pierderi, vicepre~eclinp adevarati i~i vad urmatoarea prima de concediu duca.ndu-se pe apa sambetei, insa nu din motivele care credeai tu ca stau Ja baza acestor probleme. Toate acestea sunt consecinta faptelor tale din trecut. Prin urmare, ce e de lacut acum? In primul rand, sa intelegi lim~:de .c~- dacala.'Ia~itul celor trei secunde ai 0 reacpe negativalp vel tmplanta upare negative noi, care vor avea aceea~iaroma ~Ipc care va trebui sa Ie inghip clin nou mai tarziu. Asta am mai sp.us:o.Sa vorbim acum despre urmarile imecliate ale negativita\11:sa recunoa~tem, nu ne ajuta cu nimic daca ne infuriem. intr-o straveche scriere buclista incliana exista care spune a~a:

0

strola celebra

Daca 0 situave se poate rezolva, De ce sa te superi din cauza ei? Dadi 0 situape nu se poate rezolva, La ce bun sa te superi? Este yorba aici despre avantajul imediat al refuzului de a ceda sentimentului de furie. Principala provocare a trecut: refuzi sa 221

~lefuitorul de diamante

ai 0 reaqie negativa ~iin felul acesta tc protejezi pe tine, impiedid\nd aceasta situape sa se repete in viitor. Acum trebuie sa te repliezi spre interior ~isa nu la~isa se apropie nici cea mai mica urma de furie; de fapt, sa mergi mai departe ~i sa cauti sa imprimi minpi tale 0 atitudine pozitiva. in loc sa incepi 0 discutie in contradictoriu despre cine este de vina pentru ca ai cumparat diamantele, in loc sa te ceJ1iin legatura cu cine este de fapt cel care a dat peste cap fluxul de numeral', trebuie sa iv indrepp imediat atenVa spre solu\ia care se impune acum. Acesta este poate cel mai important mesaj al intregului exercitiu in acest context: iji

Capitolul 10

anumita p.:obl~m~judedlnd la rece, dar asta nu inseamna catu~i de PU\In.~a to\1cel_prezenp se VOl'calma. $i nici ca solupa pe care o propUl,m aceasta stare de spirit calma va funcpona neaparat: nu u~taca acest lucru depinde de semintele sadite cu mult timp in urma. 1nseamnii cit te ocupi de gradina viitorului tau - inseamnii cit in lumea care te a~teapta vei avea parte de tot mai putine situa\ii tenswnate.

dai seama cii, datoritii ftptului cii ai respins sentimentul de jUric inainte Sa puna complet stiipiinire pe mintea ta, vei putea Sa iii canalized imediat intreaga energie ciitre reIefuitoruluide diamante" cu care am Iacut deja cuno~tinla, inspiralia care "apare pur ~i simplu" a doua zi are cauze foarte specifiee, iar aceste cauze sunt tiparele pe care Ii le-ai imprimat in minte prin tacerea plina de seninatate, apropiindu-te de sJ;liritde luminate ~i sltuindu-i de bunavoie pe cei din jurul tau. In fond, toate acestea nu se deosebesc cu nimic de lucrurile despre care am vorbit; de fapt, un lucnl productiv nu se intampla niciodata daca nu exista un tipar generat de un lueru bun pe care I-am Iacut candva, care sa ne constrfmga sa il vedem intamplfllldu-se. A~adar, prin tot ce facem plantam neincetat seminle in graclina viitorului nostru. Acesta a fost a~a-numitul Cerc Saptamana1. Insa mai exista un alt fel de Cerc, care a constituit de fapt una clintre cde mai puternice arme secrete de care m-am folosit pe tot parcursul carierei mele de vicepre~edinte la Andin. Este yorba despre Cercul din Padure, pe care trebuie sa il incerci ~i tu. Nu exista mijloc mai puternic pentru a patrunde adanc in viitonli carie rei tale in afaeeri ~i nu exista mijloc mai puternic pentru a parcurge salturile m~jore care trebuie sa se produca mai repede pentru a-Ii putea atinge scopurile supreme. Pentru Cercul din Padure trebuie mal H1tmsa negociezi ca sa oblii de la serviciu cel pulin doua saptamani libere. :;>inu este yorba aici de concecliul de oclihna obi~nuit; trebuie sa fie doua saptamani in plus fala de acest concediu. Ei, bine, cum facem ca sa primim 0 Invoire atat de lunga? Pentru a obline acest timp, in primul ~i-n primul rand trebuie sa crezi in ce urmeaza sa ('lei eu acellitnp. ea sa :i!i dau un exemplu, manCanl de trei pe zi nu pentru ca avem nevoie, ci pcntru ca

on

de fapt vrem sa mancam de trei ori. CalUgalii budi~ti fac leganlantul de a nu lnanCa nimic cea rnai Inare parte a ziJei; ~i, in loe sa fie lipsili de vlaga sau usca(ivi, majoritatea ciilugarilor din manastirile tibetane sunt, datOlita acestui obicei, puternici, u~ori ~i foarte ageri la minte. Gasim timpul necesar pentru a manca de trei ori pe zi, gasim hrana ~i locul in care putem sa mancam de trei

on

pc zi Ilumai pcntru di noi credeol

in acest obicei. 237

~lefuitorul

de diamante

Dac1i tu crez;i in Cercul din Padure, vei gasi un mijloc sa obtii timpul de care ai nevoie: tine tot de puterea minlii omene~ti.

o

sa-Ii spun mai intai ce se in tam pIa in Cercul din Padure, apoi yom discuta clespre strategiile pe care Ie putem folosi pentru a ne iua liber. In primui rand, este important sa te asiguri ca ai in minte 0 data clara in care vei Hisa tot cc fad Ia serviciu - vei in.cela sa lucrezi intr-o anumita zi ~i la 0 anumita ora. Daca e~ti deja in1r-o pozitie de conducerc, prilna oara va fi cxtrem de grell sa faci asta. Ai ajuns pana aici pentru cii ~tii ce ai de lacut ~i iIi place sa munce~ti, iar toatc proiectele pc care le-ai ?rganizat sc deruleaza ell 0 anunlita viteza, care iti solicit5. atenlia ~i efortul. Ai ncvoie de 0 mare intc1epciune ca sa te hotara~ti sa Ie la~i pe lnana altor persoane, sa Ie mnani ell doua saptalnani (perioada in care vei lipsi) ori sa Ie finalizezi cu cleganta pc toate pana in ultimul moment petrecut la birou. Cand sose~te insa dupa-amiaza zilei de vineri in care trebuie sa pleci pentru a-Ii dedica timpul Cercului din Padure, trebuie sa la~i servidul in unna - atat fizic, cat ~i mental . .N"zeiodatii sa nu cazi in capcana amanarilor de genul "inca 0 zi" sau chiar ,,0 ora, nu mai mult" ea sa termini ultima fazaJoarte importantii dintr-un proiect. Trebuie sa te gande~ti bine pana in ultimul minut petrecut la lucru ~i sa intclegi clar de ce Ii-ai pus in gand sa folose~ti metoda Cercului din Padure. Ei, bine, pentru ca, daca Cercul va da roade, te vei intoarce la lucru cu idei noi ~i cu 0 creativitate ~i 0 energie mai mult decat suficiente pentru a compensa accle mici probleme cu care s-au confruntat cateva proiecte de d'll1d ai plecat ~i le-ai iasat in favoarea Cercu!ui. Pentru Cercul din Padure trebuie sa gase~ti un loc cu desavar~ire pustiu ~i lini~tit, de pilda 0 cabana intr-o padure sau un tarm de mare in afara sezonului; cel mai bine e sa fie undeva departe de metropole sau chiar de ora~ele mici, un loc in care sa te poti plimba lara sa te intaJne~ti cu nimeni, unde nu 0 sa-Ii bata nimeni la u~a ca sa-Ii ceara ceva ~i unde nu exista zgomot de ma~ini sau ceva asemanator. Cand ajungi acolo, elimina toate sursele normale de stimuli: pune in cutii toate carlile, revistele sau ziarele; incuie televizorul ~i aparatele de radio intr-un dulap din care sa-Ii 238

Capitolul

11

fie greu sa Ie scoli intr-un moment de slabiciune; ciun fcl de corespondenla sau musafiri.

~j nu

primi ni-

Aceasta este cheia care face ca praetica Cercului din Padure sa funqioneze: trebuie sa ai lini~te absoluta, acea lini~te care iii invaluie spiritul cand e~ti complet singur. Aranjeaza luemrile in a~a fel incM sa nu fii nevoit sa te intaJne~tj ori sa vorbe~ti cu cineva: asigurii-te cii familia ~iprietenii inleleg perfect acest lucru. Scoate telefonul din priza sau, ~i mai bine, gase~te un loc in care nu a existat nieiodata telefon. Cumpara suficiente provizii incat sa-Ii ajunga pana la slaqitul celor doua saptamani ~i nu face niciun drum in ora~. Cel mai bun loc pe care Ii-I poti a1ege pentru Cercui din Padure este undeva uncle nu se vede niei urma de prezen1a umana: nleio ma~ina, niciun copil, nid macar oarneni veniti ell eorturi sau rulote. Nu lIita, experienta aceasta IlU e 0 vacanta. este 0 incercare cat se poate de serioasa de a ajunge la insu~irile superioare care sc aHa in tine, iar efectele cele mai puternice apar daca faci singur aceasta cal5torie. A~adar, e~ti departe de lume ~i e~ti singur - cc trebuie sa faci? Pregate~te-!iun loc potrivit pentru medi1alia in dicere, CUln ai procedat ~i in cazul Cercului Saptamanal, un colt special al case; sau al eamerei, dedieat exclusiv momentclor de lini~te, in care sa nu faei niInic altceva - c bine sa nu man and aiei ~i sa nu fie aproape de loeul unde dormi. Energia acestui loc trebuic sa fie canalizata spre un singur scop: meditatia in tacere. Nu trebuie sa fie un loc special de meditalie, pe podea sau ceva asemanator; e suficient un scaun cOlnod, eu 0 spcteaza care sa te oblige sa stai cu spatele drept. Un program de baza aI zilei arata cam ~a: aproximativ 0 ora de lini~te absoluta, in care vei reflecta doar la problcmcle mai man din viata ~i din cariera ta; 0 ora in care vei studia in lini~te textcle acelor spirite luminate despre care am vorbit (eventual, oeupandu-te ~i de principiile prezentate aici, in special parte a referitoare la problemele specifice de afaeeri ~i adevaratele lor solu(ii); 0 ora de plimbare lirri~titii in aer Jiber sau un alt fel de mi~care; ~i 0 ora in care vei lua 0 masa u~oarii ~ite vei odilmi. Este foarte important 239

~lefuitorul de diamante

sa consumi mancaruri foarte sanatoase ~i foarte u~oare - multe-_ legume verzi ~i alimente bogate in proteine, evitand zaharurile ~i carbohidratii, care tind sa atenueze energia creatoare pe care o poti acumula in Cercul din Padure. Daea lini~teadevine pUlin apilsatoare ~iiii provoaca 0 u~oara nelini~tesau ameleala, ai grija sa faci suficienta mi~care ~isa mananci ceva bogat in grasime sau uleiuri, de pilda macaroane cu branza, floricclede pommb in unt sau lasagna. Dupa 0 zi petrecuta astfcl, te vei simli cople~itde accle~i indoieli pe care le-ai avut ~i in cazul Cercului Saptamanal - .pentm un director ocupat e greu sa depa~easca senzalia ca pierde timpul pe motiv ca nujace nimic.in acele momente este absolut esenlial sa-Ii aminte~ti care e de fapt scopul tau. Lini~tea~iintremperea oricami contact eu munca de oricefit atrage spre interior intreaga forta creatoare de care dispui. Practic nu ai mai Iacut acest lucru niciodata in toata viala ta de adult; niciodata nu li-ai forlat mintea sa se canalizeze spre interior lipsind-o intentionat de orice stimulare venita din afara. Vei constata di. mintea se ocupa, prin tu~e groase de energie ~icreativitate, de problemcle mai complexe cu care te confrunti la serviciu ~iin familie;in perioada petrecuta in lini~teriispunsurile raman undeva sub nivelul con~tientului ~ivor ie~i la iveala sub forma unor revclalii, probabil peste cinci zile sau 0 saptamana. Rclaxeaza-te ~iai incredere in procesul acesta; a functionat mii de ani pentm sute de mii de inlclepli din Orient ~iva funqiona ~iin cazul tau. Dar pentru asta trebuie sa ineerei. Nu uita sa iei cu tine un carnele! pe care sa iI folose~tieajurnal ~isa petreci mult timp in compania lui. Vorbe~tecu el. Noteaza in eI toate micile idei care iii Yinin minte la inceputul perioadei petrecute in Cercul din Padure ~i pregate~te-te pentm ataeuri majore de inspiralie ~irevelalii dupa prime!e 10 - 12 zile. Totodata, a~teapta-te la cilteva zile mai pUlin bune dupa aproximativ o saptamana petrecuta in Cerc - vorbim despre un fenomen normal care face parte din proces. Latura pozitiva ~ilatura negativa a minIii tale se intensificiideopotriva in timpul petrecut in Cet'cui din Padure, ap ca te vei pomeni obsedat ba de bunatatea familiei 240

Capitolul 11

!ale, ba de intarzierea comenzii de la principalul tau furnizor. I~val~ sa te !mpa~i cu prima dintre cclc doua obsesii ~isa nu iii plerzl cumpatul dill cauza celei de-a doua. Ultimele trei sau patm ziJe petrecute in Cercul din Padure repr~zinta 0 ?::rioada speciala, in care iii analizezi cariera ~i viala pnntr-o pnVlre de ansamblu. Rezerva-li in fiecare zi pulin timp pentm a consernna in scris toate ideile remarcabile care Ii-au venit in minte in legatura cu proiectcle tale, apoi incepe sa ili pui la punet noul program zilnic, intocmind 0 lista scurta cu decizii re~izabile referito.are la viala ta. Stimulata de tacerea din jur, mmtea ta va funqlOna mai puternic ~imai clar ca niciodata - ~i anumite schi~bari in legatura cu stiiul tau de viala, cu activitatea ta ~Icu .'JluaiJa Lade acasa iii vor rasari in minte aproape automat.. E Important sa con~tientizezi ca aceasta este poate una dintre smgurcle perioade din "iala ta de adult cand mintea iti merge lntr-adevar

ell preeizie ~i luciclitatc Inaxima:, lrehuie sa r~cunosti .

acest fapt, sa crezi in el ~isa iii incredintezi "viata de dincolo de Cerc" d:ci7ii.lor ~i soluliilor pc care Ie-ai descoperit in perioada

petrecuta aIel.

Mai. ~an:iu, ca~d vei urca din nou in trenul accelerat al vielii de f~rmhe.~Ial ~anerel, uncle dintre deciziile luate in Cerc in legatura .cu Vlala ~Icu afacerile tale li se vor parea nerealiste, ba chiar muve. Nu te Jilsain~elat. Acesta este fclul in care mintea reintoarsa in lumea zgomotelor vede viziunea care s-a nascut din tacere. Scopul fundamental al experientei Cercului din Padure este ca la intoarcere sa Iii pregatit sa creezi 0 noua lume, iar lumile noi nu pot Ii cladite lara un strop de risc ~ide curaj.

a ultima precizare in legatura eu toate ideile bune care iii vor veni in minte in Cercul din Padure: adu-ti aminte di ~i acestea la fel :a toate lucrurilc din junl! tau, provin din tiparcle pe car~ II Ie-a! plantat in minte in trecut, purtandu-te frumos cu ceilalli. Aceste tipare se ridica mai repede la suprafala minIii con~tiente in atn:osfera foarte propice creata prin lini~te ~i introspeqie; ele sunt ;yutate sa iasa la ivealil ~ide gillldurile pa~nice pe care Ie ai de obicei cand te afli singur in m\jlocul natuni. ~i nu s!ridi.deloc, 241

~lefuitorul

de diamante

cu 0 saptamana sau doua lTUl;nte sa pornqti in aventura din padure, sa faci un erort special ~isa discuti cu colegii ~icu membrii familiei intr-o maniera d'lt se poate de atenta ~iamabila ~isa pui capat tuturor problemelor nerezolvate pana la momentul respectiv. Astfel, cand vei intra in Cerc, vei avea imprimate in minte tiparele corecte; ~inu incape indoiala ca ele se VOl'desavar~i acolo. :;ltiuca am promis cateva sugestii in legatura cu modul in care ai putea sa obtii invoirea sa lipse~tide la serviciu in toata aceasta perioada. La drept vorbind, singura modalitate prin care vei reu~isa primqti doua saptamimi libere in plus e sa te oferi sa Ie platqti adica sa propui sa Ii se scada di,: salariu suma corespunzatoare (sau poate chiar ceva mai mult). lntr-o firma privata e mult mai .u~orsa obtii acest lucru decM intr-una de stat,.insa principiul general este ca, daca qti dispus sa faci un sacrificiu ~iqti suficient de hotarat sa traie~ti experienta Cercului din Padure, vei gasi 0 solutie. Nu trebuie sa pierzi din vedere ca nu doar cariera ta este in joc; e yorba ~ide sanatatea, de lini~teasufleteasca, de fericirea ~ide creativitatea taoMerita mult mai muh decat salariul pe doua saptamani, iar ~efulsau maistrul iii va aprecia seriozitatea daca e~tidispus sa accepti 0 scadere semnilicativa din saIariu in schimbul invoirii.

Capitolul II

Tot~~i, asta nu inseamna ca, daca te love~tide 0 u~oara impotnVlre la inceput, nu trebuie sa mergi mai departe - experienta Cercului nu este un lux sau ceva ce poti face in timpul libel'.Este yorba despre un efort interior care te va ajuta sa stabilesti daca vi~ta.~ :arier~ ta sunt incununate de succes ~ibenefice pe~tru t0ti cel dm Jur, chlar daca la prima vedere ei nu Ie vad a~a.A~adar,Iii puternic ~ihotarat. E in folosul tuturor. Mai exista cateva detalii legate de tehnica Cercului din Padure pe care e mai bine sa Ie afli in momentul in care vei trai pe viu expenenta, ca in cazul disciplinelor sportive in care cel mai bine inveti de la un antrenor in carne ~ioase. Dadi vrei cu toata seriozitatea

sa folose~titehnica Cercului Saptamanal ~ipe cea a Cercului din Padure pentm a da un impuls extraordinar vietii ~icarierei tale, consulta seqiunea intitulata "Referinte" de la slar~itul cartii de fata ~i ia legatura cu personaIul EBl, care poate sa te indrume intr-o sesiunc sau doua.

De fiecare data cand imi luam libel' special pentru Cercul din Padure, rna duceam ~i propuneam sa mi se reduca din salariu suma corespunzatoare

pe;ioadei

respective, iar propunerea

me~

era acceptata cu placere! In definitiv, 0 astfel de propunere este ~1 un mod de a transrnite conducerii un mesaj prin care Ie arati ca tu chiar crezi in ceca ce incerci sa realizezi cu ajutorul Cercului. In afara de invoirea de la serviciu, va trebui sa obtii ~ipermisiunea familiei ca sa pleci ~i,in ambele cazuri, un aspect important la care trebuie sa te gande~ti este cat de bine poti aranja lucrurile astfel incat sa se ocupe cineva de responsabilitatile care de regula iti revin tie , ' , insa lara sa Ie impui nimic colegilor, sotiei/ sotului ~icopiilor. Este important ca toata lumea'sa intel.eaga care su~t obiectivele tale ~isa sprijine din toata inima expenenta CereulUl; energia va fi atunci muh mai buna, iar suceesul mult mai probabil. 212

243

Capitolul 12 ~

Vacuitatea

problemelor

O

discutie despre cum sa iIi pastrezi sanatatea corpului ~i a mintii in timp ce iIi reinnoie~ti constant ca~tigurile nu ar Ii completa dad nu am vorbi ~i despre stravechea tehnid budista care se nume~te "transformarea problemelor in oportunitati". Acest lueru se po ate realiza la doua niveluri: nivelul imediat ~i nivelul absolut. iii mai aminte~ti intamplarea pe care am povestit-o in capitolull 0, despre cum am cumparat 10 000 de carate de diamante ~i aproape am falimentat compania? Ideea esentiala in cazul acela era sa faci fata cu succes criticilor dure venite din partea ~efului ~i sa incerci sa-ti reprimi furia ~i frustrarea chiar inainte ca ele sa aiba timp sa se formeze pe deplin in mintea ta, in primele cateva secunde dupa ce ~eful a inceput sa tipe la tine. Rezultatul imediat a fost ca ai plecat din biroul ~efului cu 0 stare de spirit senina, inarmat ~i pregatit sa te ocupi de problema respectiva ~i sa 0 remediezi. Rezultatul pe termen lung a fost ca te-ai oprit la timp ~i ai evitat sa iti imprimi in minte noi tip are care sa te determine sa vezi cum ai de-a face cu un ~ef furios ~i pe viitor: de azi inainte vei avea la seMciu 0 viala din ce in ce mai lini~tita. Sa presupunem, a~adar, ca iqi calm din birou - ce-i de lacut insa cu cele 10 000 de carate in plus? in sens imediat, in situatia aceasta iti protejezi min tea, iar pe termen lung impiedici alte manifestari ale uzurii sa iti afecteze organismul, canalizandu-ti de indata gandurile spre vacuitatea sau potentialul aSCuns al oriearei problerne. Aceasta vacuitate inseamna ca problema este 0 problema doar atat timp cat tiparele din min tea ta te determina sa 0 percepi ca pe 0 problema. ~i simplul fapt ca eiti con;tient de aceasta vacuitate iti permite sa transformi orice problema intr-o 0p0rlunitate. ~lcfuitonll de diamantc,

Geslu Michael Roach, Lama Christie McNally

245

~lefuitorul de diamante

Este important ca in acest moment sa iii dai seama ca cele 10 000 de carate pot fi privite in mod valabil Ji coreet fie ca 0 problema, fie ca inceputul unei noi oportunitali. Daea Ie vezi ca pe o problema, deja devii agitat; aceasta perceplie te face sa adop(i o pozi(ie defensiva la nivel mental ~i iii inabu~a creativitatea. Trebuie sa decizi ca probabil saptamana trecuta ai avut 0 idee trasnet pentru realizarea careia aveai nevoie de cele 10 000 de carate; doar ca pentru moment nu i(i mai aminte~ti despre ce idee e yorba. AJjaea trebuie sa afli.

o strategie folosita de toata lumea,

la care obi~nuiam sa recurgem adesea ~ noi, la Amlin, era sa cream un produs de rezerva pentm realizarea caruia puteam sa folosim materia prima cumparata din gre~eala in cantitali prea marioIn astfel de situalii, sa nu intri in paniea inseamna sa evili umplerea unui spaliu prelios din zona creativa a min(ii (fapt ce ar intarzia aparilia ideii care te va ajuta sa rezolvi problema); in plus, 0 atitudine calma impiedica instalarea tiparelor negative care, in urmatoarele zile ~i saptamani, s-ar ridica la suprafala min(ii con~tiente ~i ar bloca perceperea oportunitapi. Este important, a~adar, sa iii pastrezi calmul ~i sa te concentrezi sa ip aminte~ti ce aveai de gand sa faci cu cele 10 000 de carate. Sa zicem ca pietrele reprezinta un amestec de diamante de toate formele ~itiiieturile, cu acea nuanla maronie de apa murdara. Acestea sunt cel mai greu de vandut pe piala; candva, pietricelele astea ajungeau sa fie presarate pe capetele sondelor de foraj petrolier - asta pana cand inventivii negustori de diamante indieni au gasit 0 metoda ieftina pentru a Ie valorifica. Ap ca acum sunt folosite la realizarea faimoaselor "inimioare de un carat". Aceasta piesa este 0 adevarata mana cereasca pentru prelucratorii de diamante ~iprodueatorii de bijuterii care au ram as in stoc cu cantita(i mari de pietricele amestecate; iar noi, cei de la Andin, am perfeclionat acest concept. lata cum se procedeaza. Mai intai se amnca toate pietricelele (~ivorbim de un milion de mrame mici) in sitelepentru diamante, se bate 0 zi intreaga in micii cilindri din fier cu ajutorul unor mici bare din metal, mcand diamantele sa 246

Capitolul 12

treaca printr-o serie de gaurele care, la smr~it,direclioneaza toate b.riliantelemicroscopice de aceea~imarime in aceea~igramajoara. Apm se face 0 treaba de mare finele: se determina, cu ajutorul u~or cantare ultrasensibile, greutatea medie a fiecarei pietricele dm fiecare gramiijoara (sa nu uitam ca un asemenea diamant cantare~te cam 0 milionime dintr-o livra, adiea 0,0005 grame). Se iau cam cinci gramajoare astfel pregatite, formate din pietre a diror diferenla de marime se poate observa doar la microscop. Apoi se ia un pandantiv din aur bmt, prevazut cu 50 de gauri foarte mici raspandite pe toata suprafala, care reprezinta cupele pentru monturi; piesa obpnuta va arata ca un ansamblu de mrame de diamant aproximativ in forma de inima, montate adanc intr-o piesa din aur galben, care mai estompeaza din nuanta de maroniu transparent pe care 0 au pietricelele. eu calculatoml in mana, stabile~ti combinalia de 50 de pietre din gramajoara respecnva care s-ar potrivi perfect pentru a ob)ine 0 greutate de 99,5% dintr-un carat sau oricare ar fi limita minima a greutalii unUl carat la momentul respectiv. La sm~itul zilei rezulta 0 superba bijuterie cu diamante sclipitoare pe care 0 poli oferi la un prel foarte bun datorita contralului foarte precis al materialelor folosite: aurul ~i diamantele. lar esen(ialul este ca, in momentul .

-

In care plesa are marc succcs in magazinc

J

tocmai ai transformat

gre~eala de 10 000 de carate intr-o lovitura de 10 000 de carate. ~tii ce urmeaza. ~eful i)i spune sa inai faci rast de 10 000 de carate ~i sa procedezi exact la fel, dar s-ar putea sa nu mai ai cum sa repeli isprava. Oricum, ideea acestui exerciliu e cat se poate de clara. Orice lucnl care exista pe lume este vid. Asta inseamna ca niciun lucru de pe lumea asta nu este bun sau rau prin el insu~i;hrana unuia poate fi otrava altuia. Un lucru qjunge safle bun sau rau in functie de percep(iile fiecaruia, iar aceste percep(ii sunt dictate foarte precis de tiparele benefice sau daunatoare imprimate in minte in ~rec~t.Problemele nu sunt probleme prin ele insele; mai curand, 1I1 mmtea ta exista ceva care te face sa prive~tiproblema ca pe 0 problema. OTiceproblema poate fi transformata intr-o oportunitate, pentm ea nicio problema nu este 0 problema in ~ide la sine. 247

~]efuitoru]

de diamante

Capitolu)

12

Incearca exerci\iul urmator. Data viitoare cfllld ai 0 prqblema in afaceri, data viitoare cfllld 0 firma conCllrenta iIi face probleme, imagineaza-p ca in firma concurenta nll exista decfit zane bune care ~tiusa ghiceasca viitorul, care pn la firma ta ~icare incearcii sa 0 transforme intr-un mare Sllcces.Ca sa reu~easca acest lucru, ele trebuie sa te impinga in alta direqie decat cea in care mergi. Ca sa iii poat5.imprima ,:ceasta direcpe, trebuie s5.-1ifraneze progresul in direc\ia veche. In loc sa fii ingrijorat ori suparat pentru ca a~teptarile tale nu se implinesc, deschide-te complet spre noua

Nimic nu este mai trist, nimic nu anunla 0 problema iminenta decat 0 firma sau un director care a ,yuns sa fie multumit de sine, care are un Sllccesprea constant de prea mult timp. Lucrurile se schimba mereu, iar automultumirea nu este un punct de pornire in demersul profund ~iclificilpentm a aHa adevarata cauza a lucrurilor. ~adar, sa spui ca aparipa in sine a unei probleme este

dircctie - inccardi. sa vczi care e nou] drum pc care de vor sa

cea mai mare oportunitate a naastra nu e daar expresia unui sen-

mergi in loc sa te uip in urma ~isa tanjqti la vechea cale cu care erai obi~nuit.

timent nobi!. Suferin\a ne da impulsul s5.gasim adevaratul motor care pune in mi~care lumea din jurul nostru ~i, daca ne conduce sa descoperim legile poten\ialului ascuns ~i ale tiparelor, atunci este cel mai bun lucrll care ni soar fi PUtllt intampla vreodata.

Este realist acest mod de a privi lucrurile? Poate cii da, poate ca nu. In definitiv,nu are nicio importan\a. Rezultatul final este acel~i. Supararea ~iingrijorarea imprima in minte tipare negative; iar spapul mental care se ocup5. cand te superi inseamna mult mai pupn spapu pentru solupi creatoare. Toatc acestea nu pot dedit sa inriillta\easca lllcrurile. Daca te concentrezi s5. descoperi oportunita\ile ascunse ale problemei, ip inviorezi rrrintea ~i ip plantezi in rrrinte doar tipare pozitive - tipare care te fac sa te vezi ca pe 0 persoana de mare succes in viitor. A~adar,este perfect logic sa mergi inainte ~isa vezi lucrurile astfe!.

bun. Ca sa ne ganclim de unde Yinlucrurile de fapt, trebuie mai intai sa diim de necaz.

La inceputul acestui capitol am vorbit despre doua niveluri de transformare a problemelor in oportunitap: cel imecliat ~icel absolut. Oportunitatea absoluta pe care 0 poli extrage clin orice problema presupune sa in\elegi de la bun inceput potenpalul ascuns al tuturor lucrurilor: adica vacuitatea lor. Cum funcponeaza acest lucru? Cele mai mari oportunitap cu care ne putem intalni sunt tocmai problemele. Stravechea in\elepciune tibetan a spune ca, dad lucrurile merg bine tot timpul, acesta este cel mai rau lucm care se poate intampla. Asta pentru ca, atata vreme cat ne merge bine, nu ne intrebam niciodata de ce se intampla de fapt ap. Niciodata nu ai sa vezi oameni smulgandu-~iparul din cap ~istrigand "de ce mi s-a intamplat asta tocmai mie?" dupa ce Ii s-a intamplat ceva 248

249

Obiectivul nr. 3

sA PR/VE~TI iNAPO/ $/ sA $TII cA A MER/TAT

Capito luI 13 ~

Shirley

C

iUatorianoastra prin lumea inlelepciunii ,,~lcfuitorului de dimnante" ne-a purtat pana acum pe doua taramuri min una-

teoUnul este lumea potenlialului ascuns ~ia tiparelor imprimate in minte - lesatura din care e urzita realitatea din juml nostm, alcatuita dintr-un ecran gol pc care percep;;ile noastre proiecteaza imagini ale reu~itelor ~i nereu~itelor noastre in viala noastra profesionala ~ipersonala, care depind in totalitate de felul in care ne-am purtat in trecttt cu cei din jur. Pe scurt, am aflat de unde Yinde fapt bann pe care ii d.~tigam ~iam invatat 0 metoda cu adevarat infailibila pentru a-i obtine. Banii in sine sunt cu desavar~ireIipsi;; de valoare daea nu putem sa ne bucuram de ei; tot pe parcursul ciUatorieinoastre, am aflat cum sa ramanem senini ~isanato~i la tmp ~ila minte atat la birou, cat ~iin afara lui -

CUln

sa ne continuam cancra an de an ell

aceea~i energie ~i cu aceea~i creativitate din tinerete. in aceasta ultima parte trebuie, totu~i, sa vorbim despre inevitabil; ceea ce inseamna ea, indiferent cat de bine ai reu~isa ca~tigibani ~iapoi sa iti pastrezi inima u~oara ca sa te pOli bucura cum se cuvine de ei, intr-o buna zi tot trebuie sa ajungi la sffiqitul activita;;i ~i chiar al existenlei tale. In traditia budista, un am de afaceri nu e fconsiderat de succes daar pentru di a ca~tigat0 avere, nici macar cand a c~tigat a avere ~i~tie cum sa se bucure pc deplin de ea. ~Icfuitorul de diamantc,

GuIlt Michael Roach, Lama Christie McNally

253

~lefuitorul de diamantc

Sffir~ituleste la fel de important cum sunt inceputul ~iparte a de mijloc; trebuie sa po}i sa ajungi la sffir~it,la inevitabilul sffi~it, Sa te ui}iin urma la cariera ta in afaceri ~isa spui cu mana pe inima ea a meritat - ea toate orele ~ito}i anii de munca incordata ~ide efort intens au avut

ell

adevarat un rost.

Daea nu qti capabil sa i}ianalizezi viala ~icariera din perspectiva sffir~ituluiinevitabil, nu ai cum sa te hotara~ti sa faci tot posibilul ca activitatea ta sa aiba 0 semnilicalie ~iun folos in aceasta lume. N u po}i sa iei hotararea de a face in ~a fel incat viala ta sa insemne ceva daca nu pop sa te vezi in ultimele on; ale vielii tale, daea nu po}i sa te imaginezi in viitor ~i sa te deprinzi, prin practiea repetata, sa te uili inapoi la tot ce ai fficutin viala. ~i a~a ajungem la capitolul despre Shirley. Ca sa ajungem insa la Shirley, trebuie sa revenim mai intai la ,,~lefuitorul de diamante". Urmatoarele randuri, poate cele mai celebre din aceasta scriere straveche, se afta chiar in incheiere; ele formeaza "Versurile despre efemeritate" ~i sunt considerate atat de importante in lumea budista.,incat ealugarii tibetani trebuie sa Ie psalmodieze de fiecare data cand e luna plina ~iluna.noua, lara exceplie. Ele suna a~a:

,.e----......, Invata

sa vezi ca tot

Ce este pricinuit de Este ca

0

0

cauza

stea,

o problema din ochiul o lamp a, 0 iluzie, Roua diminetii

sau

0

tau,

bula de aer,

Un vis, un fulger Sauunnor.~ In cele ce urmeaza yom vedea cum explica aceste versuri Lama din Choney; cuvintele din textul original sunt scrise tot cu litere ingro~ate. Dupa. cum vei vedea, el distinge in aceste versuri nu 254

Capitolul 13

numai un mesaj referitor la efemeritate, ci ~i0 legatura stransa cu conceptuI de potenlial ascuns allucrurilor sau de vacuitate. Urmeaza 0 recapitulare finala, care spune ca toate lucrurile prieinuite de 0 cauza sunt lipsite de orice natura proprie ~itotodata sunt efemere. Toate acestea sunt cuprinse in strofa despre "stea, 0 problema din ochiul tau, 0 lamp a" ~itoate celelalte. Am putea lua, de exemplu, cele cinci parp ale unui am - corpul sau fizic ~ia~a mai departe - sau orice alte lucrUli de acest fel. Toate acestea pot fi descrise prin urmatoarele metafore. Stelde rasar noaptea, apoi, in timpul zilei, nu mai apar. Partile unei persoane ~i alte lucruri care au 0 cauza sunt exact la fel. Daca. mintea unui om este invaluita.in intunericul ignoranlei, stelele sau aeeste par}i par sa existe in sens absolut. Sa.presupunem insa ca.ra.sare soarele - soarde inlelepciunii care ne face sa inlelegem ca nimic nu exista in ~ide Ia sine. Atunci aceste obiecte nu lnai par sa existe in sens absolut sall inerent. Prin urmare) a~a ar trebui sa vedem aceste lucrun ca mnd ca 0 stea.

Sa zieem ea ai 0 problema care i}istanjene~te vederea - ni~te particule de praf sau altceva asemanator care ip afecteaza.oehiul. Obiectulla care incerci sa te uili nu arata a~a cum este el in realitate, il vezi altfel. Acel~i lucm se intampla ~i cu ocruul minlii cand este ~locat de problema pe care 0 reprezinta ignoran\a. In consecinla, pentru aceasta minte lucrurile care au 0 cauza. par altceva decat sunt in realitate. Flacara unei lampi cu unt de iac, avand ca suport un fitilsub\ire din plante, palpaie ~iapoi moare imediat. Lucrurile generate de cauze, fiecare avand ca 255

~lefuitoru]

de diamante

suport diferite cauze ~iimprejurari, parcurg la randul lor un proces continuu prin care apar ~i clispar ell repeZlC]Une.

o

iluzie este ceva care arata altfel decat este de

fapt. La fel, lucmrile provocate de cauze par sa existe in ~ide la sine pentru 0 minte care se in~ala. Roua se evapora repede, la fel ~i lucrurile care au

o cauza - dispar rapid, iar existenta lor nu dureaza nici macar doua clipe. de aer apar intamplator, prin tulburarca apei sau clintr-un alt motiv asemanator, apoi se sparg ~i dispar la fel dc brusc. Lucrurile provocate funqioneaza la fel cand se intrunesc toate conclitiile, apar brusc ~iclisparbrusc. Bulele

Visele sunt un exemplu de perceptie gre~ita provocata de somn. Lucrurile care au la baza 0 cauza sunt, ~iele, intelese grqit - par sa existe cu adevarat pentm mintea afectatii de ignoranta [privind potentialul ascuns].

Explicatia oferita aici se refera la lucrurile provocate de cauze ca la un grup intreg. Urmatorul citat clin sutra Maestrului Nagarjuna are un sens mai restrans:

Corpuljizic eJte 0 bulii care Je n"fle, lar JimJamintele se aseamana eu spuma ullui val; Deosebirea e doar 0 parere, lar eelelalte imprqurari ea un haJgol pe dinauntru; ConJtiinJa seamana eu 0 iluzie AJa grait-a Varul Soarelui. [Acestea sunt cele cinci parti ale unei persoane despre care am amintit mai devreme; iar "Varul Soarelui" este un alt nume prin care este desemnat Buddha.] Maestml Kamalashila leaga cele trei metafore clin inchciere de cde trei perioade [trecutul, prezentul ~i viltoml]; aceasm interpretare este putin cliferita de explicatia de aici, insa cde doua nu sunt in niciun caz contradictorii.

Fulgerul straluce~te~ise stinge imecliat.~i lucmrile

In cateva cuvinte, Stapanul Buddha ne spune ca

care au la baza ni~te cauze apar ~i clispar repede, in functie de conclitiilecare se intmnesc pentru a Ie provoca.

ar trebui sa "vedem" di once lucnl care are 0 cauza

Norii sunt ceva care se aduna ~i se estompeaza pe cer, in functie de dorintele fiintelor-prpe ~i de alte lucruri asemanatoare. Acda~i lucru se poate spune desprc lucrurile provocatc de cauze; apar ~i dispar in functie de influenta tiparelor, care pot fi sau nu acelea~ipentru cliferitimembri ai unui grup.

Fiecare dintre metaforele de mai sus vrea sa ilustreze totodam ca niciun lucru care are la baza 0 cauza nu exista in ~ide la sine. 256

Capitolul 13

este efemer ~i lipsit de orice natura proprie, ca in cdc noua exemple de mai sus". Ar trebui sa avem in vederc ~i ca accste randuri indica Jipsa unei naturi inerente atat in cazul oamenilor, cat ~i in cazul lucrurilor. Pasajul despre care tocmai am cliscutat se refera in primul rand la efemeritatea fiintei umane - la faptul ca noi, ca indivizi, trebuie sa ajungem la slaqitul carierci ~i la slar~itlll vietii noastre. Mcrgand la un nivel mult mai profund (chiar daca nu acesta e scopul nostru aici), acest lllcnl poate fi explicat tot clinperspectiva tiparelor mentale ~i a potentialului ascuns. Asta inseamna ca in min tea noastra exista tipare care crecaza percepvile noastre 257

~lefuitorul de diamante

asupra lumii din jurul nostru ~i chiar asupra corpului noslru ~i asupra mintii noastre. Aceste tipare sunt ca orice alta forma de energie - ca orice alt lucru care e pus in mi~care prin puterea circumstan\elor sau a conditiilor. Categoric,jizptuL ea Lucrurilesunt puse in miJeare, faptul ca ni~lc lucruri cum sunt tiparele determina inlati~area celorlalte lucnlri din lumea care ne inconjoara sau chiar aspecte care tin de propriul corp ~i de propria minte fnseamna, inevitabiL, cil aeele lucruri trebuie sa fnceteze La un moment dat, toemai datorita faptului ea au ineeput. Filosofiabudista spune ca, pentru ca un lucrtl sa in-

cetezc, nu e nevoie deca.tca el sa inceapa. Tnc1ipain care ai lovil mingea cu bata de baseball te asiguri ca undeva, cumva, mingea se va opri din rostogolire. Cariera ta in afaceri sc va termina penlru ca te-ai angajat atunci, prima oara. Via\a ta se va slaqi pentru di te-ai nascut ~i nu mai c nevoie de niciun alt motiv. Daca vrei sa

te asiguri ca la final se va c10vedica via\a ta ~i cariera ta au avut un rost, trebuie sa ai convingcrea nezdruncinata ca inlr-o buna zi

ele vor lua slaqit. in ziua in care am pus picioml in Andin, uncle am obtinut prima mea slujba adevarata, am cunoscut-o pe Shirley; nici nu era greu, pcntru ca la vremea aceea era singura angajata in afara de mine. Eu veneam dupa opt ani c1econcentrare intensa asupra studiilor ~i meditatiilor efectuate intr-o mica manastire sub indrumarea mentomlui meu spiritual; zgomotul ~i duhoarea care c10mneau in New York imi Iaceau efectiv greata in cele aproape doua ore de calatorie cu autobuzul cu care ajungeam la serviciu in fiecare dimineata, apoi insa, vazand cum lacea fa\a Shirley fiecarei zile de lucru, uitam de toate. Era 0 jamaicana puternica ~i mandra, cu un par negru minunat ~iun zambet care umplea incaperea; eu am crescut in Arizona ~i nu cunoscusem niciodata pe cineva din Insule, ~a ca am fost vrajit cancl am vazut cum aceasta adevarata raza de lumina strabatea holurile in sus ~iinjos, cantand cate un canlecel frumos intr-un riUn britanic sa!tare\. in scurt timp, Shirley ~isOlulci, Ted, au devenit ca 0 familie pentru mine; am fost cu totii ala.turi de patronii Ofer ~iAya in anii de inceput ai 258

Capitolul

13

finnei ~i dupa aceea, cand Andin a inceput sa prinda aripi, dublfllldu-~i~i lriplandu-~i v;mzarile aproape in fiecare an, pana cand a ajuns la volumul actual de peste 100 de milioane pe an. Cu timpul, eu ~i Shirley am ~juns sa conducem doua divizii importante din firma: ea - Divizia Distribu\ie, eu - Divizia Diarnante. Voio~iade nezdmncinat a lui Shirley ~i dragostea pe care 0 revarsa asupra celor din jur era lcgendara; putearn sa lucram pana la 1.00 sau 2.00 noaptea, la slaqitul zilei ea era la fel de bine dispusa ca la inceput. Avea intotdeauna un cantec pe buze, chiar daca avea de coordonat aproape 0 suta de angajati ~i trebuia sa ambaleze ~i sa livreze 10 000 de bijuterii fine in fiecare zi ji sa respecte termene de livrare imposibile. Era prima care venea ~i ultima care pleca ~i~i-arfi dat viata pentnl oarnenii ei; prin aceasta calitate ~inu numai, ~i-aca~tigat loialitatea darza ~idragostea tuturor celor care lucrau pentm ea. FOf\aintel;oara care strii!ucea in ochii ei ~i valorile profunde ale rcligiei cre~tinede care era puternic ala~ata laceau din ca 0 stanca de neclintit care ne dadea putere tuturor. Tmiamintesc momentul in care a aparut prima problema; oamenii spuneau ca s-a intiimplat ceva cu Shirley ~i,daca vrem, sa-i facem 0 vizita la spital. A fost unul dintre acele ~ocuriprofunde pe care Ie simti cand cineva pe care il credeai im~ncibil se dovede~tc a fi mal mult decat fragil: sentimentul pe care I-am avut cand mamei mele i-a aparut Ja san un nodul imens sau cand tatii! meu a le~inat in timp ce cram la v;llIatoare ~i a inceput sa se pravaleasca de pe munte, iar eu, adolescent fund, inccrcarn sa impiedic corpul lui uri~ sa se rostogoleasca la vale. Pana la urma s-a aflat ca Shirley avea 0 forma de diabet destul de grava, dar ca avea sa fie bine dad 0 va lua mai u~or,daca manca bine ~i la intervale regulate ~iinghilea cateva pastile la anumite ore din zi. Fapt e ca in perioada aceea firma era intr-o ascensiune fulminanta, eram invincibili pe piala ~i invarleam pe degete 0 lume intreaga, care parea ca nu ~tie sa faca nimic cum trebuie. Eu ~i cu Shirley eram la stadiul in care ne jucam in fiecare ora cu sute de mii sau chiar milioane de dolari. Salariile noastrc ajunsesera 259

~lefuitorul de diamante

la un nivel incredibil, la fel ca volumul de muncii ~inumanl! de oarneni pe care ii aveam in subordine - eram ni~te mici zeitap in regatele birourilor noastre, hotaram la masa de pranz viitorul unui om sau a! unei incaperi pline eu oameni, ca ~icum ei ar Ii fost papu~i sau soldalei din plumb care ne apar}ineau ~ipe care ii mutam dintr-un loc in altul dupa cum ni se nazarea noua. Andin era 0 patima mistuitoare care pusese staparrire pe noi; firma avea de la noi pretenlii imposibile ~ine impingea spre performanle cu mult peste puterile noastre, rasplatindu-ne cu sume la care nu visasem vreodata. Shirley a ineeput sa stea tot mai mult peste program in fieeare seara, ea in transa, 0 transa care, intr.o anumita

masura, pusese stapanire pe tOlicare cram acolo. Nu exista nimiemaiimportantdecatmunea.Shirley sarea peste mese, la inceput cand ~i cand, apoi din ce in ce mai des. Cat despre medicamente, Ie lua cand i~i aducea arninte, in sehimb livrarea extrem de importanta catreJ C. Penney nu intarzia niei maCaI' un minut. Inevitabil, munea in exces ~i abuzulla care ~i-a supus corpul ~i-au pus amprenta asupra ei, dar ea a refuzat sa 0 lase mai moale. Cred ca una dintre cele mai importante lecpi din toata activitatea mea in cadrul unei firme am invalat-o cam in aeeasta perioada: angajalii cu adevarat buni continua sa se agite pan a cand i~ifae rau, iar condueerea trebuie sa dea dovada de 0 mare inlelepciune ~icapacitate de autocontrol ea sa ~tie cand sa ii oblige pe oameni sa 0 ia mai u~or,chiar daca firma va avea de suferit din cauza asta. A venit vremea cand Shirley nu se mai simlea suficient de bine incat sa coordoneze un grup mare de oameni, dar, de dragul ei, patronii au ereat un nou loc de munca - un departament de servieii pentru clienp -, unde putea sa lucreze in eontinuare intr-un ritm mai lent. Apoi a pleeat din firma ~is-a mutat in New Hampshire, ca sa se odihneasca ~isa inceapa sa faca tratamente scumpe prin dializa. Andin a continuat sa se dezvolte ~iimi era destul de greu sa pastrez legatura cu ea; ziua mea se desfii~uracu I 500 de kilometri pe ora, uneori vorbeam la telefon cu trei sau patru interloeutori deodata, pietrele prelioase zburau prin birou nu in

Capitolul 13

pachelele rrri;,a? Gande>;,te-te, 0, Subhuti, Ia muntii de virtute adunati de un razboinic sfant care savar>;,e>;,te actul daruirii lara a ramane. Aceasta virtute, 0, Subhuti, nu estc un Iucru pc care sa il poti vreodata Iesne masura. ~

Ca de obicei, Lama din Choney poate sa ne ajute sa inlelegem aceste cuvinte. Trebuie sa recunoa~tem ca cineva care e inca ~lefuitoru1de diamantc, Geshe Michael Roach, Lama Christie McNally

289

,-

~lefuitorul

de diamante

blocat in lanturile ideii di lucrurile au, prin ele insele, 0 anumita insu~ire inerenta poate totu~i sa stranga multe merite prin actul daroirii ~iprin alte fapte asemanatoare. Sa zicem insa ca acel cineva se elibereaza de aceste lanturi, apoi continua sa sava~easea acelea~i fapte: actul daroirii ~ialtele de acest fel. Meritul sau este de buna searna mult mai mare deeat inainte. ~i tocmai pentru a intari acest lucru spune Buddha: De ce stau lucrurile alja? Gande'1te-te, 0, Subhuti, la muntii de virtute adunap de un razboinic sIant care savar,?e'?te actul diiruirii lara a ra:.nanc. Aceasta virtute, 0, Subhuti, nu cste un lucru a caroi limita sa 0 pop vreodata lesne masura; de fapt, ar fi foarte greu de masurat. lar Buddha continua:

~

0, Subhuti, ce gande'?ti tu despre asta? Ar 6 1esne de masurat tot spatiu1 din Univers care se intinde 1a rasmt de noi?

Jar Subhuti Nu,

0,

CuceritoruI

raspunse:

Cuceritorule,

nu ar fl.

grili iara,?i:

~i tot a'1a, ar fi lesne de masurat tot spatiuI din Univers care se intinde la miazazi de noi, sau la miazanoapte de noi, sau deasupra noastra, sau dedesubtul nostru, sau in oricare pnut dintre e1e? Ar 6 1esne de masurat tot spapuI din Univers, din oricare dintre cele zece zari care se intind dinspre 10cuI unde ne aflam acum?

290

Capitolul 15

Iar Subhuti Nu,

0,

raspunse:

CuceritoruIe,

In cele din urma

nu ar 6.

CuceritoruI

rosti,

~i tot a,?a, 0, Subhuti, nu ar 6 1esne de masurat muntii de virtute adunati de un ~azboinic srant care savar~e~te actul diiruirii tara a ramane. ~ Unele clintre ideile expuse aiei sunt destul de evidente; insa eel putin una dintre ele nu este ehiar atM de !impede. Buddha inceardi sa ne explice in primul rand idee a ca "virtute a" sau bunatatea sau puterea anumitor tipare imprimate in min tea noastdi poate fi nelimitata. in aI doilea rand, eI spune ca, pentn. ca aceasta putere siifie nelimitata, noi, "oamenn de afaceri razboinici", trebuie sa "savaqim actul de a darui tara a ramane". Ce vrea sa inscmne expresia "a daroi mra a rama-ne" ~ice este acela "dizboinic slant"? Raspunsul la aceste doua intrebari reprezinta intreaga esenta a a~a-numitci "economii a nelimitarii". Vom in cepe eu e:>:presia"a daroi lara a ramane". Ea este de fapt o sinteza a tuturor ideilor despre care am discutat deja. Orice om de afaceri care i~i merita numele va recunoa~te ca eficienta strategiilor de afaceri are un caracter aleatoriu: uneari 0 rna-sudi financiadi canservatoare da gre~l iar alteari e singurul Iucru care functioneaza; uneori 0 lllutare financiara nscanta reu~e~te, iar alteori duee la un dezastru. La fel se intampla cu oamenii de afaceri isteti ~i cu oamenii cle afaceri mai putin isteti: unii care sunt isteli reu~esc, iar altii, tot isteti, dau grq; unii mai pu\in isteti dau gre~, pe cand altii, tot dintre cei mai putin isteti, reu~esc. Niciunul clintre criteriile obi~nuite, daca e sa fim absolut sinceri cu noi in~ine, nu pare sa funqionezc in mod infailibil sau previzibil. Din pcrspectiva filosofiei budiste, acesta este in primul rand un indiciu clar ea nu am descoperit adeviirata call1;ii a bogatiei; nu ~tim exact de unde izvora~te ea. Daea ne gandim bine, putem sa clistingem un adevar profund ehiar in modul in care este rcpartizata bogatia Ia oarnenii clin 291

~lefuitor111 de diamante

lumea in carc traim. Bogalia vine ~itrece odata cu indivizii care ating apogeul puterii lor ~iapoi mol'; vine ~itrece oelata cu larile ~iimperiile care se inalla ~iapoi decad; pare sa se rasp,mdeasd in toata lumea in vremurile de marc prosperitate ~iapoi sa scada in toata lumea in vremuri de criza sau dc razboi. Invenliile individuale - penicilina, annele de foc sau computerul personal- pot efectiv sa provoace, in doar d'tliva ani, 0 cre~tere sau 0 scadere a bunastarii, a bogaliei "absolute" a populaliei din intreaga lume. Ce incerc sa spun este urmatorul lucm: cantitatea de bogalie care existiiin lume nu e ceva fix ~inici nu a fost vreodata. Ea oscileaza. Acest lucru amnca 0 umbra de neincredere asupra intregului concept care spune ca in lume nu exista deca.t0 anumita cantitate de bogalie ~i 0 anumita cantitate de resurse; ~id trebuie sa punem la punct un sistcm bun de repartizare a cantitalii limitate de care dispunem. Poate ca exista ~ialta posibilitate. Poate d dad am afla adevarakl cauza a bogajiei, am putea sa crCJtemfntreaga cantitate de bogajie din tume; cu alte cuvinte, poate ca toata lumea ar putea sa aiba suficient sau chiar mai mult deei'ltsuficient. Am demonstrat foarte bine, cred eu, ca un ~ef care }ipa la tine este un fenomen creat de perceptii1e tale. Sa mai parcurgem 0 data, pe scurt, logica acestei situalii. Tehnic vorbind, din punct de vedere strict ~tiinlific,un ~ef care lipa nu e decat un ansamblu de culori (predomina ro~ul!),forme (in mare parte gesturi care ili sunt adresate), decibeli (majoritatea la un nivel ridicat), vocale ~i consoane (abecedanll care se revarsa spre tine intr-un ~uvoi neintrerupt). l\tlintea ta, sub influenla tiparelor pc care }iIe-a; ;mprimat cu mult timp in urma, e silita sa interpreteze aceste forme ~isunete drept un ~ef antipatic, care lipa. Sa nu uitam mci de persoana care sta langa tine (~icare s-ar putea sa nu te placa) sau, poate, de sOlia~efului:ei percep acela~iset de forme ~isunete ca pe ceva placut, ca pe cevajust. In cazul acesta, "caracterul antipatic" ~i"caractenll pHicuf' nu au cum sa fie ceva

care Jine de persoana ~efului; trebuie sa fie yorba de ceva care vine din alta parte, pentru d altfel am crede cu to}iid ~efuleste fie placut, fie antipatic. Singura alternativa ar fi aceasta: caracterul 292

Capitolul 15

antipatic Ji caracterul placut sunt impuse imaginii de mintea noastra. ~i este la fel de evident ca nu e un lucru pe care il facem de bunavoie. Se prea poate ca ~eful care lipa sa nu fie decat 0 perceplie orchestrata de mintea noastra, insa, din d'tte se pare, noi nu avem puterea sa declan~am ori sa oprim perceplia respectiva. Ceva din mintea noastra ne obliga sa avem aceasta perceplie: tiparele care au ramas stocate in subcon~tientul nostru, iar acum se ridica la suprafala con~tientului. In cele din urma este evident ca, indiferent daea ~eful care lipa exista in mod absolut independent sau e rezultatul ansamblului meu specific de perceptii, acest lucru nu influenleaza cu nimic realitatea existenlei lui; a1tfel spus, in ambele cazuri, el imi va tilia prima de eoncediu dad e furios, indiferent daca faptu] ca e furios este 0 insu~ire care line de el sau e ceva generat de mintea mea. Faptul ca ~tiuca el este 0 percep}ie a mea rna ajuta, in cazul acesta, nu pentru ca ar schimba catu~i de pulin ce se intamp}a in acest moment, fiindca oricum acest lucm deja se intampla. In schimb, ma ajutiijOarte mult sa hotarasc cum voi reacliona fala de acest ~ef care }ipa; cu alte cuvinte, sa decid daca chiar imi doresc sa il mai vad vreodata a~a. Pentru ca singurulJucru care m-ar sili sa ajung din nou in aceasta situalie ar fi sa ii raspund cu aceea~i moneda. Singuml lucru care poate crea perceplia unui ~ef care lipa e un tipar care sa genereze experienla unui ~ef care lipa, iar singuml mod prin care iii pOli imp rima in minte un asemenea tipar este - ai ghicit, sa jipi Ji tu la Jif. Insa ce legatura au toate astea cu economia?

Daca toata aceasta teorie e corecta (~iintamplator chiar e), atunci, teoretic, a~putea sa fac in a~a fel incat in viitor sa nu mai apara niciun Jf! care jipa dad inleleg ce se intampla ~i refuz sa lip ~i eu la ~eful care lipa acum. In felul acesta, la un moment dat in viitor, el va intra in camera, iar noi - eu p, j)ersoana de ldngii mine (care, dacE. i!i

aminte~ti, nu prea rna are la inima ~ii-a plkut sa vada cum ~eful lipa la mine) - il Yom gasi, amlilldo~ simpatico Dad starn sa ne gandim mai bine, inlelegem esenlialul intregii pove~ti:bogajia care se aAa in camera, cantitatea

de fericire sal! de bunastare

din ea, 293

~lefuitorul de diamante

tocmai s-a dublat, ~i astafiiro. so. aiM nimeni de sziferit. Fericirea mea nu e spre paguba colegului meu de birou. Pur ~i simplu acum exista de doua ori mai multa fericire dedit inainte. Lucrurile funqioneaza la fel ~i in cazul banilor. Cand do.mieJli ceva altei persoane, cand ajup 0 alta fiin~a vie ofetindu-i bratele tale, timpul tau sau resursele tale, in min tea ta se imprima un anumit tipar; actul acesta este fntotdeauna inregistrat de con~tiin~a, care e tot timpul pornita pc modul de inregistrare. Tiparul astfel imprimat ramane in subcon~tient ~i prinde puteri, devenind din ce in ce mai rezistent, la fel ca orice planta sau copac din taramul fizic. La un moment dat i~icroie~te drum in fruntea cozii de ~teptare care se formeaza la nivelul con~tientului, patrunde in con~tient ~i coloreaza - ba chiar creeaza - impresia ta despre lumea dinjur ~i chiar despre tine ca persoana. Tranzacpile pc care lc realizam ~i deeiziile pc care Ie luam in afaceri sunt ca un ecran gol: faptul co. Ie vedem sau nu funcJionlind, faptul cii sunt sau nu 0 reu~ita depinde nu de factori exteriori cum ar fi elimatul economic, nu de inteligen~a ta sau de amploarea riscului pe care ti I-ai asurnat, depinde exclusiv de perceppa ta asupra tranzaqiei sau deciziei, perceppe care iti e impusa de tiparele din min tea tao Ca factorii exteriori nu deterrnina succesul tranzacpilor sau al deciziilor tale e dovedit cat se poate de clar de rnai multe lucruri; de pilda, de faptul ca acele~i strategii nu funcponeaza de fiecare data sau (daca starn sa ne gandim bine) din simplu! fapt ca uncle produse noi au un succes extraordinar ori ca uncle produse vechi incep sa dea grq. Ce ii face pe oameni sa hotarasca dintr-odata ca 0 scena dintr-o revista de benzi desenate scm nata de Andy \'1arhol este valoroasa sau ca 0 pictura de Picasso pc care orice copil ar putea sa 0 realizeze e nepretuita? De ce amunite dintece sau emisiuni idioate difuzate la televizor devin hituri, pe cand altele mai serioase sau chiar mai idioate e~ueaza !amentabil? Ceva se intampla aici. Succesul, in definitiv, nu este determinat de nimic din ce credearn 'noi. Acum, daca toate aceste teorii sunt corecte, motivul pentru care 0 anumita acpune (inteligenta sau idioata) are succes ~iaduce profit 294

Capitol"115

tine exclusiv de tiparele pozitive din min tea celui care a initiat-o: cei care se bucura de succes '\iung sa se vada in postura de a ca~tiga bani doar pentru ca, la un moment dat din trecut, ~i-au imprimat in minte un tipar care sa ii constri\nga sa se vada ea~tigand bani. Jar acest tipar specific poate £1imprimat doar daca te vezi pc tine diiruind celorlalJi tot ce pO,li tu so. diiruie;ti. Dupa cum am remarcat, acest act de a darui in cepe ~iar trebui sa inceapa intr-o maniera modesta: mici favoruri catre oamenii din departamentul tau sau catre cei din familia ta, dupa ee i-ai observat cu atenpe pentru a Ie afla preferintele ~i nevoile. Actul daruirii ia apoi 0 amploare mai marc, cuprinzand, sa zicern, fiecare departament din firma ta, iar darurile oferite devin mai substan(iale - da, daruie~ti bani, dar daruiqti ~i din timpul tau, daruie~ti sprijin moral ~i profesional ~i ii '\iup pe oameni cu ideile pc care Ie imparta~qti. ~i in acest stadiu, actul daruirii este influentat de practica mai profunda prin eare te transpui in corpul celorlal(i ca sa vezi ce spera ei sa Ie oferi. Cand generozitatea ta atinge apogeul, ai '\iuns la un stadiu in care ip investqti cu seriozitate toate resursele financiare, emo~ionale ~i profesionale ~i toate abilita(ile personale, dar ~i pc cele ale companiei intr-un plan foarte bine gandit pentru a aduce fericire intregii talc familii, companii, comurutap ~i chiar lurnii intregi - pentru ca (i-ai modificat in mod con~tient limilele "propriei persoane" pentru a-i cuprinde pe "ei pe toti, iar aCUffi practic nu faci decat sa ai grija de un "eu" (mult) mai mare. H

,

Nu uita ca acest ultim pas nu -poate fi realizat cu succes - ~i ca, de fapt, nu poti avea siguran~a deplina a reu~itei financiare ~ipersonale despre care cste yorba in cartea de fata - daca nu iti gase~ti timpul necesar ca sa intelegi principiul potenpalului ascuns ~i tiparele care il determina. Abia atunci vei aprecia cu adevarat cat de nelimitata poate fi bogapa care se creeaza daruind ~i abia atunc; vei putea sa-li dai seam a cu adevarat de ce nopunea de "eu" trebuie sa devina, pe buna dreptate, ceva care se intinde dincolo de persoana foarte limitata care e~ti acum.

295

~lefuitorul

de diamante

Sa presupunem ca cineva inlelegc deja toale acestea ~is-a folosit de aceste idei pentru a ~unge Ja succesul financiar. Sa presupunem apoi ca persoana rcspcctiva mai invala pc cineva aceste lucruri ~ica acesta clin urma se folose~lede informaliile primite ca sa ob~na, la randul lui, succesul financiar. Sunt asemenea celor doi indivizi care stau ~i se uita la ~efulcel minunat care inainte obi~nuia sa lipe. Acum sunt doi oameni bogali acolo unde mai inainte era doar unul. ~i inlruedt bogali" eSle rezullatul unui tipal; intnldit

0

tranzactie sall

0

decizic Illata in afaceri, care prin na-

tura ei este neutra sau goala sau potenliala, s-a transformat brusc intr-un succes,llUlem sa spunem ea nOIlf!bogalie nUflirbefle eu nimie bogapa care exista inain!e: cu alte cuvinte, aeum exista de doua ori mai multa boga~e, in SeriS absolut, deCalinainle. Sa presupuncm aCum cii al doilea individ se duce ~iil invata tot ce ~tiepc un al treilea ~i - ei, bine, ai inteles idcea.

in termeni prolimzi, putem spune cafalJtul ea un!i oameni sunt bogaji in acest moment, iar alj!i nu snnt dovedqte di - daca inlelegem cum a aparut aceasta situalie in sine - loaM lumea ar puteafi bogata. Altfel spus, boga~a din intreaga lume poate fi nelimitata tocmai pentru ca aCllm bogalia este limitatii. PoIi sa renun~ la ideea de a imparti resurse limitate ~i,totodata, po~ sa uili de idcca de sadcie. Bogiilia este 0 perceplie (~i,in eonseeinja, 0 realitate) impusa asupra oricarei persoane care in trecut a dat dovada de generozitate adevarata. Prin urmare, estc Ia indclnana tuturor. l'vIinteaomeneasea - 0 minle deformata de toate teoriile ~i,ca sa fim sinceri, de toale pove~tilede adormit copiii perpemate de-a lungul intregii istorii a civilizaliei noastre de parinli bine intenlionali - refuza sa accepte posibilitatea eafieearefiinja umana ar puleafl mai mult deedt bogata. Potrivit acestei mentalitali, a~aceva nu s-a intamplat niciodata in istoria sensa a omenirii, ~a ca nu are cum sa

se intample nici acum. Am mai auzit acest tip de ralionament; nu a fost adevarat nici atunci ~inu este adevarat nici acum. Vezi sa nu cazi peste marginea lumii, Columb, fiindca pamfmtul e plat. Fierul n-o sa poata niciodata sa zboare prin aer, iar de plutit, nici atat. Este imposibil ca practic fiecare persoana, din orice coil al 296

Capitolul

15

lumii, sa aiba acces in acela~itimp la toate informa~le din lume, transmise prin intermecliul unor fibre clin sticla sau al unor raze emise de la 0 inal~me un de nici pasarile nu zboara. De un de provin toate aceste lucruri? Nu au modificat ele eantitatea de bogaJie absoluta de la nivelul intregii lumi? De unde vine de fapt noua boga~e? Acum ~tiide unde. Mai avem de adaugat diteva lucnlri despre mecanismul "economiei nelirnitarii", dupa care ne yom opri, ca sa po~ sa la~icartea deoparte ~i sa pui in practica tot ce ai citit aici. Procesul prin care ereezi noi bogap; func~oneaza mult mai bine daca ii inlelegi mecanismul; asta inseamna ca ar trebui sa citqti ~i sa recite~ti aceasta carte pana cfmd iti vei forma 0 idee foarte clara despre potentialul ascuns ~i despre tipare - despre felul in care funC\10neaza ele impreuna. Sa daruiqti ~tiind acest lucru, iata la ce se refera Buddha cand spune "a darui rara a ramane", adica rara a ramane ne~tiulor in ce prive~te modul de functionare a lucrurilor. Stravechile scrieri filosoficespun ca, pen tru a te implica in acest demers cu toata daruirea ~i efortul de care este nevoie pentru a reu~i,trebu;e sa pornqti de la convingerea ferma ca el func~oneaza. Ele mai spun ca nu poti sa ajungi la aceasta convingere ferma decat dadi ai inleles, spre propria satisfactie, ca clin punct de vedere logic ar trebui sa functioneze . .';)ivei mai avea nevoie de ceva. Tti aminte~ti pasajul referitor la "razboinicul slant"? Soar putea sa nu

ti

se para surprinzator

di "dizboinicul

smnt" estc, pur ~i

simplu, orice inclividcare a parcurs cei trei p~i ai practicii schimbului de locuri cu ceilal~ pc care am prezentat-o in capitoJuJprecedent. Are logica, nu-i ~a? Singurul care poate intr-adevar sa daruiasca celor clinjur atat de mult incat sa i~iimprime in minte tiparele care sa il faca sa vada mai tarziu cum ii apare in calc 0 bogatie extraordinara este acela care nu a racut 0 diferenla prea marc intre el ~iceilal~. Cel care arc posibilitatea sa fie cu adevarat generos fala de eei clinjurul lui este cineva care a descoperit cel mai mare secret aJ vie~i - cel mai mare izvor de fericire; cineva care a inteles di a munci pentru un singur "eu", 0 singura gura ~i un singur stomac este ceva profund plictisitor, neinteresant ~ifaIs in raport Cllmenirea noastra ca oameni. 297

~lefuitorul de diamante

Este foarte pliic~t,este 0 bucurie nemaiintalni ta ~iinfinita sa iti extinzi limitele ca sa ii cuprinzi pe ceilalti ~iapoi sa ai grija de ei. ~i daea toate aceste idei despre potentialul ascuns ~idespre tiparele mentale sunt adevarate, atunci cel mai bun mod de a avea grija de ceila1tie sa Ie deschidem ochii, aratandu-Ie cum sa devina ~iei bogati, cum sa se bucure dc bogatia lor ~icum sa.imprime un :en~ acestei bogatii. Daea stam sa ne gandim, tocmal actul de a d~rUl in acest fel- proliferarea nelimitata a ~tiinieide a crea bogave este cel mai profund mijloc pentru a-ti sadi in minte seminiele unei bogatii pe care nici nu ti-ai imaginat-o vreodata. Ajungem astfella tema unor forme de boga~ieC~rl:~ep~esc ~uterea noastra de imagina!ie, asemenea uncI gradim 111 care 111tram ca sa eautam 0 singura floare ~idin care ie~imincarcati de comori la care nici nu ne-am gandit cand am intrat. Insa aceasta este

0

tema pe care dimane sa

0

discutam cu alta ocazic.

Pove~ti.de succes inspirate de

,,~lefu.itoTUIde diatnante" -au implinit zece ani de cand am scris ,,~Iefuitorulde diaman-

S

te", iar acurn, eu ocazia editiei prin care sarbatarim a zecea

aniversare, ne-am Iacut putin timp ca sa vedem ce efect a avut lucrarea noastdi.

Scopul pe care it urmare~ti cand scrii 0 carte e sa ii influen!ezi pe alii oameni, sa '\iu!i Iumea intr-un fel. Am trimis manuscrisul pentru ediiia originala a ,,~lefuitorului de diamante" nepreiuitului nostru editor de la Doubleday, Trace Murphy, cu doar cateva zilc inainte sa intram, conform traditiei tibetane, intr-o perioada de meditaiie de trei ani, trei luni ~itrei zile. Revista Time se oferise sa dedice carp.i un numar intreg, cu conditia sa amanam perioada de medita!ie cu 0 saptamana sau doua, insa stabiliseram deja 0 data ~iam vrut sa 0 respectiim. Astfel, vreme de trei ani nu am ~tiut absolut nimic din tot ce se petrecea in lume - am auzit de evenimentele de pe II septembrie abia la cativa ani dupa ce s-au intamplat; nu aveam idee nici macar daea ,,~Iefuitorul de diamante" a ajuns la tipar. Cand am iqit din perioada de meditaiie, am aflat ca speran!ele noastre s-au implinit, intrucat cartea chiar schimbase lumea; ~i daea teoria privind seminiele sadite in minte pe care 0 regasim in sutra originala este intr-adevar corecta, atunei s-ar putea spune di anii de medita(:ie, eei trei ani in care ne-am straduit sa ne faeem inima mai buna ~i min tea mai limpede sunt eei care au creat sueeesul acestei carli. In ultimii zece ani, ,,~Iefuitorul de diamante" a fost tradusa ~i publicata in vreo 15 limbi, in !ari cum sunt Brazilia, Polonia, Italia, Nlongolia, China sau Bulgaria. La zece ani de la publicare, vanzarile anuale din Statele Unite ~idin intreaga lume continua sa creasca. Metodele prezentate in carte, care se refera la gestionarea afacerilor ~ia viep.ipersonale, au fost puse in practica de

298

~Iefuitorulde diamante,

Geske Michael Roach, l.ama Christie McNally

299

~lefuitorul de diamante

rnai bine de un rnilion de oarneni din lumea intreaga ~i,indiferent daca lucrezi in biroul primarului din Rio de Janeiro sau la departarnentul de polilie elin Taipei - sau doar frecventezi un curs pentru gestionarea afacerilor la Umversitatea elin New York -, soarputea sa ti se ceara sa cite~ti,,~Iefuitorulde diarnante". Cfmd a aparut ideea publicarii eelitiei aniversare de zece ani a ,,~lefuitorului de eliamante", cei de la Doubleday ne-au intrebat daca avern de adus revizuiri editiei originale. Am spus ca nu dorim acest lucru, cartea este ~iacum exact a~acum am vrut-o de la bun inceput. Am dorit totu~i sa adaugam 0 seqiune noua. Una e sa cite~ti0 carte care cuprinde sfaturi despre ce ar trebui sa facem, chiar daca e scrisa de cineva care a folositaceste sfaturi in viala reala ~ia oblinut un succes extraorelinar,~icu totul altceva e sa cite~tipove~tileunor oarneni obi~nuitide pe tot cuprinsul globului care au citit cartea ~iau aplicat-o in viala ~iin activitatea lor. Daca vad ca 0 mullime de alIi oamem obi~nuiti,elintr-o rnullirne de lari eliferite,au fost in stare sa aplice aceste sfaturi ~isa aiba, la rfmdul lor, sueces, automat ma simt atras sa Ie urrnez exemplul. Daca ei au reu~it insearnna ca ~i eu pot. Spune-mi ce trebuie sa fac. ~a ne-am hotarii.t sa adaugam aceasta noua sectiune, numita "Pove~tide succes inspirate de «~lefuitorul de eliamante,,". Aici vei citi, direct de la sursa, cum oameni din aproximativ 25 de lari eliferite,raspanelite pe cele cinci continente ale lumii, au folosit ,,~Iefuitorul de eliamante" ca pe un instrument care i-a ajutat sa obtina succesc atat din punct de vedere financiar, cat ~i personal. Cand am inceput sa primim aceste marturii ~isa Ie pregatim pentru publicarea in aceasta noua eelitie,am observat ca existau anumite tipare ~iorientari legate de modul in care cartea le-a fost de ajutor acestor oameni. Unele dintre aceste tipare erau lucruri la care rie ~teptam: multi folosiseraprincipiile cuprinse in ,,~lefuitorulde diamante" pentru a reu~i in plan financiar, de~ipan a ~inoi am fost putin surprin~i 300

Pove!jti de succes ...

cand am citit despre ca~tiguri de miliarde de dolari. Allii mersesera rnai departe in aplicarea acestor principii ~iam dori sa imparta~im ~ialtora observatiile acestor oameni excePtionali. In prirnul rand, dupa cum vei vedea din interviurile publicate aici ~i online, oarnenii care au folosit aceasta carte pentru a atinge succesul sunt cu adevarat exceplionali. Au cladit unele elintre cele rnai man companii elinsectontllor de aetivitate (l'vIichaelGordon, Jin Huang, Linda Kaplan Thaler, Robin Koval). Au absolvit universitatea ea ~efide promolie (Anne Lindsey); au atins culmi ale rniiiestriei artistiee (Eva Natanya de la Royal Bl'lIet); au seris carli de Succes (Kendall Martin). Sunt oarneni de ~tiinla de prima mana in dorneniul cercetarilor medicale avansate (Vat Peng Chew, Peter Ulintz); sunt oarneni eare se numara in acela~i timp printre cei mai importanti directori de firrne ~i printre cei mai respectali mae~tri in arte rnarliale, detinatori ai centurii negre aeffrey Tzuoo, DuPont). Sunt personalitali aflate la conducerea Starbucks sau profund implicali in activitatea Microsoft. Dintre ace~ti oameni de succes fac parte ~i urrnatorii: 0 actrila nominalizata la Prerniile Oscar (Lindsay Crouse); cineva care a pus umarul la lansarea uneia dintre principalele rnonede ale lumii (Muhammad Salam, al carui nurne se leaga de rnoneda euro); cineva care joaca un roJ decisiv in conducerea unui intreg ora~ (Charae Sachanandani, Colorado Springs); cineva care a salvat mii de vieti cu ajutorul unei invenlii (Allegra Ahlquist, cu detectoml sau de fum); cineva care a salvat vielile soldalilor elinlima intm aill Murphy, care a participat la misiuni elin Irak ~i Mganistan); cineva care zboara de la un capat la celiilalt allumii (WIlliam McMichael, American Airlines); cineva care salveaza lurnea (Concha Pinos). Din interviurile cu acqti oarneni a reie~it imediat cii.pentru a pune cu adevarat in aplicare ideile cuprinse in ,,~lefuitorul de eliarnante" e nevoie de un nivel de inteligenla foarte rielicat. Motivul , este foarte sirnplu: singura idee care guverneaza cartea de fala e cii.nu putern sa ca~tigiimbani altfel decat daruindu-i celor dinjur. 301

~lefuitorul

de diamante

Aceasta idee intra intr-o contradiqie atat de mare cu arice teorie existenta la ora actuala cu privire la economie, incat e nevoie de un nivel superior de inteligenta pentru a 0 aplica in viata reala sau in lumea reala a afacerilor. Ne confruntam cu filosofia conven(ionala a ultimilor 50 000 de ani de ini(iativa econornicii a umanita(ii - suntern singuri in incercarea de a face fata unui val de istorie umana ~i, mai eu seama, de eroare uOlana.

$i oarnenii ace~tia au racut fata: 0 alta insu~ire care se distinge clar din toate pove~tilepe care Ie vei citi aici este 0 maniera unica de perseverenta, de curaj personal - dorinta de a merge mai departe cu 0 noua viziune asupra lumii, chiar daca lumea intreaga poate sa rada, sa se indoiasdi de tine sau chiar sa te condamne; pur ~isimplu pentru cii am descoperil din proprie experienJii cumfimcfioneaza lucrurile de fiPI.

De multe ori aceasta disponibilitate de a imbra(ip 0 viziune asupra lumii radical diferita pare sa ia n~tere din necazuri sau chiar din tragedii. Gamenii despre care vei citi in paginilc care urmeaza au vazut, pe viu, ca lumea nu func(ioneaza conform a~teptiirilor noastre, ~a cum Ii s-a spus mereu. Au vazut din apartamentul de peste drum cum s-a prabu~it cladirea World Trade Center; dupa un accident aviatic, s-au strecurat afara printr-o crapatura dintr-un avion comercial in flacari; au suferit ravagiile pravocate de cancerul de san, au trecut prin depresia cea mai crunta ~iprin dependcnta de medicamente care trebuiau sa 0 "repare"; au c~tigat ~iau pierdut averi, faima, so(i sau solii ~icopii. Fiecare dintre ei este, in felu] lui, animat de dorinta de a vedea daca nu cumva exista 0 paradigma ~i mai buna care sa explice modul in care funqioneaza lucrurile - daca suferinta ~i saracia din lume nu pot fi eliminate complct, dacii pur ~isimplu suntem dispu~isa incercam ceva complet nou. Un alt aspect pe care I-am observat lucrand la aceste interviuri este ca succesul pe care I-au obtinut ace~ti oarneni cu ajutorul ,,$Iefuitorului de diamante" nu doar ca le-a schimbat situa(ia financiara, dar i-a transformat ~iin interior. I-am "prins" pe fiecare

Pove~ti de succes ...

in parte intr-un i'.'stantaneu care ii inra(i~eazaintr-un moment ~ carierei lor din ultirnii zece ani de la apari(ia ,,$lefuitorului de di_amante"- !magi.?ilepublicate in carte ii surprind la 0 saptamana sau

0

luna dupa ee au avut

0

mare realizare in cariera sau in

via.)'apersonala, pornind de la 0 singura mostra de intelepciune ~tra~ecJ:~pe care ~u cule.s-odin aceasta carte. De~iin imagini par rmp,etn\!, .oamenn ace~tlasunt departe de a fi a~a;insu~ircacare ne-a sU'l?nns c~l mai mult ~ipe care am descoperit-o la apraape fi~care dmtre el este cii au mers mai departe, au depiiJil de.finiJia succesulUI llJa cum esle acceplald ea de lumea fnlreaga.

A~adar, observam acest tipar care revine in pove~tilelor. Cineva caum, ci~evaineear~a sa gaseasdi 0 metoda mai buna pentru a f~ce bam, pentru a-~lorganiza viata. Printr-o intamplare ciudata ~l su~t cat:v~ intamJ?lari.faarleciudate despre care vei citi aici), ii cade m mana ,,$lefUltoml de diamante". In foarte multe cazuri cartea ~ p,une probl~me. la inceput, a~a ca srar~e~tepe un raft: ~n~e rarnane uneon am la rand, in timp ce posesorul rumega Idelle cu care a venit in contact. Apoi vine.acel m~n:'ent de cotitura in care ace~ti oameni.falosesc pentm ynm.a oara Ideea ca intotdeauna vei primi inapoi exact ce le-aI ofent tu celorlaltt. Au succes, eel mai adesea mai mult decat ~u ~sat vreodata. Ca~tiga toti banii pe care ~ii-au dorit; fac cuno~tmta cu partenerul sau partenera visurilor lor- Ii se schimba chiar}i inra(i~area, acum au un corp mai lanar ~i~ai puternic. Ap~, l~totdeauna se intampla acela~ilucru: i~idau seama ca ~i-au dont dintotdeauna ceva mai mult decat atat. Dupa ce am atins succesul, ~ipoate numai dupa ce am atins succesui, ne dam seama invariabil ca fericirea cea mai mare pe care 0 p,utem dob~ndi ~ sa ii ajutam ~isa ii shtiim pe ceilalti, sa ii ajutam sa reu~eascap &I. Aproape toti cei despre care vei citi aici au trecut la acest nivel superi?r de reu~ita.;"u descoperit ca viata lor are un rast, pe care acum IIpercep ca fiind adevaratul motiv pentru care triiiesc. Succesul ,,$lefuitorullUde diamante" nu il reprezinta miliardele de 303

302

~lefuitorul de diamante

dolari pe care le-a adus oamenilor din intreaga'lume, ci faptul ca mn ~i mii de oameni au descoperit in inimile lor adevarata cuno~tere, adevarata intelepciune. ~i dorinta acestor inimi de a imparta~i cu ceilalli oameni aceasta intelepciune, acest mod superior de a-Ii trai viala. Aproape fiecare persoana despre care am amintit a inceput sa-i invete pe allii, sub 0 forma sau alta, aceste idei. in multe cazuri, cuno~tinlele sunt trans mise in cadrul unoI' seminarii oficiale - in ~edinte de coaching sau de consultanta sau in cadrul unoI' conferinte des£a~urate de organizalii cum sunt The Enlightened Business Institute sau Karmic Management (America); Witway Broadcasting (China), Harmonium Training (Hong Kong), Enlightened Business Management (Taiwan) sau Samaya Consulting ~iGlobal Wealth Initiative (Europa).

Pove~ti de succes ...

Dorinl sa prccizam di sprijinilTI din toata inima efortllrile care se fac pentru a eJimina accste abuzuri, abuzl1ri impotriva carora

am luptat decenii intregi la Anclin International. Sprijinim modelul dezvoltat de guvernul Canadei pentm a colecta diamante din zacamintele recent descoperite: certificarea diamantelor (prin marci inscl;ptionate cu laseml pe pietrele mai mari) prin documente care sa ateste ca au fost produse in unitali sigure, cu angajati platiti, corespunzator ~ieu respcctarea deplina a normelor de mediu. In cele din urma, noi, consumatorii, prin banii pe care ii pIatim, trebuic sa ne spllt1cm

ClIvantllI,

cumparand

doar

acele diamante care detin astfel de certificate - iar lucml acesta ii va obliga pe comercianti sa refuze sa mai tranzactioneze altfel de pietre. ,,~lelllitorul de diamante" a antieipal ~i aparitia diamantelor co-

Din cate se pare insa, cel mai adesea leqiile cuprinse in ,,~lef{,itorulde diamante" se transmit cel mai bine fata in fala, la 0 cana cu cafea Starbucks, cu ceai de iasomie sau cu lapte de iapa. Suntern inca in ciiutarea unui program formal de instntire care sa reu~eascaindependent de acest nivel de comunicare personal, de la om la am. Poate ca cea mai interesanta orientare pentru a transmite intelepciunea euprinsa in ,,~lefuitorul de diamante" 0 reprezinta Gntpurile de Disculii Diamond Cutter, reuniuni mici, simple, care au aparut spontan, lara niciun fel de coordonare, in multe tari de pe glob. Abia in ultimul an am incercat sa linem evidenta acestor grupuri sau sa Ie ajutam sa intre in legatura unele cu altele; daca te intereseaza subiectul, poli vizita noul lor site accesand pagina diamondcuttergroups.com.

Se cuvine sa avem in vedere alte cateva aspecte. in ultimn ani, atitudinea publicului in legatura cu afacerile cu diamante s-a schimbat, trecand de la fascina\ia fata de opulenta celor bogati la 0 preocupare foarte intemeiata legata de abuzurile implicate in produqia de diamante: mine pel;culoase, distrugerea mediului, exploatarea copnlor 'ji folosirea diamantelor pentru a finanta via1entala nivel international.

merciale realizate in Iaborator, care sunt 0 varianti'i ieftina, perfecta ~ipura a dimnantului - 0 aItcrnativa viabila. ~ipU'icuta.la in-

tregul proces de exploatare a diamantelor din mine daca publicul consumator ar sprijini produC\ia lor ~iar cal.ltaastfel de produse. Cum am selectat povqtile noastre de sueces? Cand vei face euno~tinla cu personajelt' acestor povqti, te vei intreba poate de ee atat de multe dintre elc provin din Asia, in special din China. Cele doua variante in limba chineza ale editiei originale a ,,~Iefuitorului de dimnante" (una in grafia silnplificata,

eealalta in grana

traditionala) sunt printre eele mai bine "andute ciirli despre organizarea afaccrilor din toare tilllptnile, atat in ccntrele vorbitoare

de limba chineza cum SUl'tSingapore, Hong Kong, Taiwan, cat ~i in China continentala. Tn unna ell rnai tTIuItiani aln inccput sa primim invitalii calduroasc de a merge sa \~zitam aceste locuri ~i am avut placcrea sa suslinem prelcgeri in toata China ~iin tarile invecinate.

In timpul acestor Vlzlte am intftlnit tot mai multi oameni din China ~i am ajuns sa ii cunoa~tern. Majoritatea impresiilor pe care Ie avem despre China, mai ales noi, cei din Statele Unite, ni Ie fornlam din ziare sau dt:"Ia telcvizor; insa aCUln, dupa ce ne-am facut atat de multi prietcni printre chinezi, credem ca lara lor este

304 305

~lcfuitorul

de diamante

pur ~i simplu gre~it inleleasa de mass-media. Chinezii au 0 cultura profunda ~i straveche, 0 cultura caracterizata printr-un mod de gfmdire foarte diferit de gfll1direa noastra occidentala: un mod de gfmdire care se reprezinta tot timpul sub forma de iconuri ca la \,yjndows - in caracterc chinezqti care poarta, fiecarc in parte, toate nuanlele acumulate in decurs de cinci milenii. Nu trebuie sa uitam nici ca doi din cinci loeuitori ai planetei sunt chinezi; am ajuns la concluzia di intentia noastra dintotdcauna a fost ca prin ,,~Iefuitorul de diamante" sa ajutam lumea ca intreg, nu Occidentul sau Orientul. Iar aiei este vorba dcspre noua ordine a lumii noastre; este vorba clespre 0 viziune lTIttlt111mechilib rata asupra lumii; reprczentan1 Asia in adevarata ei pozitie dominanta pc glob. Cu tOlii suntern diferili, iar aceasta diferenla trebuie sa ne bucure, nu sa ne inspaimflllte. Avem foarte multe de invalat de Ia ci\~lizatia care reprezinta sin1tlltan cea mai vechc ~i cea mai noua superputere de pe planeta: avem 0 responsabilitate fala de generaliile viitoare, sa incercam sa lucram iJnprcuna Ia interfata a doua man sfere econorniee ale lumii, sa invalam fiecare limba ~i obiceiurile celeilalte ~isa ne straduim impreuna sa eladim 0 lume mai buna. Prin ,,~Iefuitorul de diamante" - care este 0 carte occidentala despre gestionarea afacerilor ~i totodata, in varianta originala chineza, eea mai vcche carte tiparidi. din lume - noi, personal, am gasit un mativ pentru a lucra indeaproape ell oaInenii din China ~icu alte popoarc din Asia ~iam inleles ca un viitor armonios, care depa~e~te toate granitele, este viitorul cel mai evident. Nu trebuie decat sa ne plantam in minte seminle!e potrivite, iar aceste seminle inseamna pur ~i simplu sa incercam sa ne in talnim, sa ne ascultam unii pe al(ii ~isa invalam unii de la allii. Aceasta viziune asupra lumii viitoare este mesajul fundamental aI ambelor versiuni ale ,,~Iefuitorului de diamante". Daca lumea din juml nostru ~i oamenii care tra;esc in ea sunt de fapt produsuI seminlelor plantate in mintea no astra prin felul in care avem grija de ceilal(i, atunci nu mai exista motive de conflict de niciun 306

Pove~ti de succes ...

fel, nici intre indivizi ~i nici intre na(iuni. Rezervcle de petrol ~i alte resurse naturale, dimensiunile ~i disponibilitatea pielelor ~i valoarea neta reala a tutllror eeonomiilor cOtnbinate, toate aces~ tea sunt absolut Aexibile, capabile sa se extinda la infinit (fad sa se ciocneasca unde cu altele) daca suntem doar atat: suficient de genero~i ca indivizi. Textele tibetane din vechimc au stat la baza versiunii originale a ,,~Iefuitorului de diamante"; ele conlin cuvinte ce dcsemneaza 'stari de spirit superioare care nu au niciun echivalcnt in lim bile modcrne ale lumii. Dupa cum au anticipat, independent unii de allii, mai multi corespondenti de-ai no~tri cu care veli face cuno~tinla in paginile urmatoare, ideile cuprinse in cartea de fala pot contribui la construirea unui viitor in care po ate sa se produca ~i contrariu1. eu alte cuvinte, de in data ce principiile care stau la baza ,,~Iefuitorului de diamante" ~i a altor lucrari asemanatoare se vor raspandi in lluTIea intreaga, cuvinte cum sunt siiriicie, rasism sau riizboi (~ipoate chiar moarle) vor disparea din limbile vorbite pe planeta - pentru ca lucrurile la care se refed vor Ii disparut din cxperienla noastra. Aceasta schimbare de paradigm a, acea,ta transformare a modului in care vedem cu tOlii lumea ~i fellll in care func(ioneaza ea, s-a pus deja in mi~care. ,,~Iefuitorul de diamante" ~i-a adus contribulia, iar pentru noi aceasta este cea mai mare implinire. The New York Times a publicat recent un articol despre autorii carlii de fata, folosind in treadit expresia "karma ~i vacuitatea" - care, in limbajul ,,~Iefuitorului de cliarnante", se traduce prin tipare mentale ~i potcnlialul lucrurilor - ca ~i cum ar fi un concept cu care milioanclc de cititori ai ziarului sunt deja obi~nui(i. ~i, din cate se pare, tot mai mul(i dintre ei chiar sunt. Cercul s-a inchis. Dqi ,,~Iefuitorul de diamante" nu este 0 carte religioasa (fiind utilizata cu succes de oameni aproape de orice credinla din lume), ea i~i are ddacinile in budism, mai exact in budismul tibetan. Am fost abordali recent de 0 delega(ie de oameni de afaceri din Tibet, care nc-au spus ca ,,~Iefuitorul de 307

~lefujtorul

diamante" a ajuns

0

de diamante

carte foarte cunoscuta in randul tibetanilor

~i di mulli dintre ei sunt de parere ea aceasta prezentare pragmaticii a stravechilor adevaruri constituie transpunerea perfecta pentru timpurile moderne. Aceasta impresie a fost conlirmata de personalitali marcante din lumea afacerilor ~ide lideri spirituali de pc tot cuprinsul Asiei ~i din lumea occidentala. Ne a~teapta era directoru]ui de firma plin de compasiune, care se folose~tede inlclepciunea din vechime, de arta meditapei ~ia izolarii ~ide un mod de viala etic ca miiloc pentru a dobiindi succesul deopottiva material ~ispiritual. Cand.au descoperit ,,:;ilefuitorulde diamante", mulli dintre oamenii de succes cu care vei face cuno~tinla in cele ce urmeaza ~i-audat seama ca, instinctiv, aplicau deja de ani buni aceste principii. Cartea nu a lacut decat sa clarifice ~isa dea forma in mintea lor unoI' lucruri pc care Ie-au intuit intotdeauna

Pove:jti de succes ...

Mai cu semna, anl don sa ITlultluniln celor care ne-au citit cartea in ultiinii zece ani, pcntru ca ne-au faCtlt onoarea de a ne permite

sa Ie impart~im tot ce am invatat in acest timp - caci din acest demel's am avut ~i noi de invalat. Va dorim tuturor mult succes in afaceri ~iin viala personala. Geshe Michael Roach & Lama Christie McNally,

tabara de meditape din Bzou, I'vlaroc, iulie 2008

ca fiind adevarate.

Adapali-va a~adar din inlelepciunea lor - folositi-vade ea ~iscrieli-va propriile pove~tide succes pe care sa Ie putem publica in urlnatoarea noastra eclitie aniversara. Am ciori sa Ie mu1tumitn in mod deschis, pe aceasta calc, eclar care au eantribuit la aceasta

edipe, pentru ca au avut amabilitatea ~i curajul sa ne imparta~easca pove~tile lor, pe alocuri sra~ietor de personale. Am dori totodata sa mullumim cu aceasta ocazie tuturor cclorlalp cititori care ne-au trimis povqtile lor ~i pe care nu am reu~it sa Ie includem in formatul fizic al carlii, dar pe care Ie puteli gasi in versiunea online a "Povqtilor de succes inspirate de «:;ilefuitorul de diamante»" accesand pagina diamondcuttergroupSeCom.

Am recurs la aceasta varianta in parte din cauza spaliului limitat. Totodata, in carte am cautat sa prezentam 0 serie de pove~ti din care se desprind lec\ii diferite care sa ii ajute pe cititorii no~tri;pove~tilecare se suprapuneau au fost publicate pe website. In plus, am incercat sa reprezentam 0 mare diversitate de ocupapi (de la moguli ai lumii afacerilor pan a la arti~ti ~i mame) ~i de regiuni geografice; am omis, de pilda, pove~tile unoI' oameni din ora~e unde se pare ea toata lumea folose~teideile din aceasta carte. 308

309

A1'nSterda1'n, Olanda George Schouten, regizor de film

George a realizat peste 40 de documentarepentru Fundalia Budista de Programe Televizate, ofundalie care emite pnn internet Ii fa televiziunea publica olandezd. jn ultimii 14 ani afost Ii realizatond unuia dintre cele mai populare programe TV din Olanda. Fiecarc om este un diamant .. Prima oadi am citit ,,~lefuitorul de diamante" in 2005, pe cand prcgateam pentm Fundalia Budistii de Programe Televizate un documentar despre Ges/zeMichael Roach ~iLama Christie l'vlcNally; 0 parte din documentar a fost filmata in Amsterdam, unde cei doi au suslinut cateva conferinle destinate comunitalii de afaceri, pc marginea principiilor expuse in carte. Documentarul se numea Diamantul, maestrul Ii discipolii . siii ~itrebuie sa spun di ~iastazi, la ca.!iva ani de atunci, oamenii continua sa rna abordeze ca sa imi spuna cat de mult i-au impresionat invalaturile ~iemolia transmise de acest film.

In activitatea mea am folosit trei idei diferite extrase din );ilcfuitorul de diamante". Prima este pur ~isimplu atitudinea deschisa ~isenzalia de bucurie care te invaluie in timpullecturii ~ipc care o emana autorii carlii cand vorbesc pentru documentar in fala camerei de filmat. Dintr-oclata, acest gen de atitudine pozitiva a oferit creativitalii noastre spaliul cle care avea nevoie ca sa se clesra~oare. In al cloilea rancl, in carte, cei cloi vorbesc aclesea despre cat cle important este fiecare tipar pc care ni-I i.mprimam in minte. Tot ce facem, spunem sau chiar ganclim se inregistreaza; ~i tot ce se inregistreaza se clezvolta ~i genereaza 0 realitate care constituie o parte a lumii noastre. Este exact ca experienla rcalizarii unui film, in care fiecare pas, fiecare mi~care, fiecare intenlie conteaza. Sa faci un film inseamna de fapt sa te confrunli la orice pas cu legea karmei. Consider ca acest lucru este valabil mai ales in faza eea mai importanta a unui film: montajul. Astfe!, clatorita acestei ;;Iefuitorul de diamante,

Gt.Jht Michael Roach, l.ama Christie McNally

311

~lefuitorul de diamante

Pove~ti de succes ...

car\!, am invatat sa fiu con~tient in permanenta de tiparcle pe care mi Ie sadesc in minte.

pentru a ajuta victimele recentului ciclon din Burma, in care ~i-au pierdut viata aproape 100 000 de oameni.

Pe candlucram la docllmentar, m-a frapat dit de mult timp au petrecut Geske Michael Roach ~iLaTTUlChristie McNally ca discipoli, continuandu-~i pregatirea prin participarea la cursuri sus(inute de alii mae~tri. Este un exemplu extraordinar despre cum sa devii una cu oamenii cu care lucrezi - 0 experienla care consolideaza sentimentul compasiunii. Fiecare om este un discipol, fiecare om este un maestru, fiecare om este un diamant.

Eram tinuti la granita, nu ni se permitea sa intl'am in tara cu pachetele de ajutoare. l'vl-am gandit foarte bine de unde venca dictatorul din fruntea talii, de unde veneau generalii lui ~iaceasta atitudine de a lasa oamenii sa moara din cauza lacomiei unui singur om. l\1-am concentrat cu atentie asupra ideii ca toate acestea erau rodul semintelor plantate in mintea mea. Am continuat sa imi notez in carnetclul cu pse insemnari, in jurnalul meu intel;01; ca trebuie sa lupt Cllatitudinilc ~i emotiile negative din mine, nu culucnllile sau oamenii dinjur.

Barcelona,

Spania

Concha Pinos, pre'l'edinte al Fnndatiei Gandhiji

Deodata s-a deschis granila; pur ~i simplu am trecut dinco!o, aproape ca ~i cum a~ fi fost invizibil. ~i atunci a inceput adevarata mundi, am incepllt sa ajutam oamenii ~i sa incerdim sa ii

Fundajia Gandhiji este 0 organizajie "manitara C1laproximaliv 30 000 de membri asociaji, care activeaza In 64 de jad. La sediul cen/ral din Spania lucreaza 400 de oameni; de pilda, dupa cidonul care a Lovit recent Burma, jimdajia a slrans doua milioane de dola,.ipenlru a tYuta vietimele. Desfiintarea granitelor. In urma eu cativa ani rna aflam intr-o cafenea din Barcelona. Ceream in sinea mea ajutor spiritual cand s-a apropiat de mine un om care mi-a intins ,,~Iefuitorul de diamante". M-am uitat la el ~ii-am spus: "Nu cred cii.e pentru mine; eu nu ~tiurumic despre afaceri; rna ocup cu probleme umanitare". Nu mi-a spus decat atat: "Trebuie sa citc~ti cartea asta". Dupa care a disparut. Nu I-am mai vazut niciodata ~iuneori rna intreb daca a existat cu adevarat. In ultimele luni m-am concentrat in special asupra unei idei din ,,$Iefuitoml de diamante": cea care spune ca oamenii ~i intamplarile dinjurul meu provin din seminlele pe care mi Ie-am sadit in minte, din felul in care m-am purtat cu ceilal(i. Pe fondulunci situalii politice tulburi, porniseram intr-o misiune foarte dificila 312

salvam. Intclepciunea pe care am dobandit-o in momentu! acela cu ajutonll ,,~lcfuitorului de diamante" a fost vitala. Fara ea crcd ca mi-a~ fi pierdut viala. ~i nu a~ mai fi putut sa ajut pe nimeni. ,,~lefuitorlllde diamante" c soluti a pcntru a pune capat razboaielor. E solul-ia pentru a instaura pacea in aceasta lume.

New York City, SUA Mark Trippetti, fondator 'l'ipre'l'edinte al firmei de pnblicitate 'l'imarketing TURF Firma lui lHark a caJligal de curdud mull raunil"l premiu Graphics Logo Award; este uuul dilll1~acei oameni cm~ au IUbiro1llin teanc de exemplam din ,,~lcrllitorul de diamante" ,ri {e imparl infiecare zi (eLorcare vin ill vizila. Sii lncran. nnii pentru altii. Ani la rand am fost ce se poatc numi un om realizat prin propriile puteri, tipic pentru 313

~Iefuitorul

de diamante

marele ora~ New York - tra;am in viteza ~i conduceam 0 firma care functiona in viteza. La un moment dat insa mi-am dat searna ca in cca mai Inare parte a tirnpului eram nefericit: hni mnintese ca aceasta nefericire se accentuase atat de mult, incat JntT-un

an toata vacanla dintre Craciun ~iAnul Nou am zacut aproape tot timpul in pat ~im-am simtit mai rau decat dllld eram copi! ~i a murit mama.

Primeam tot timpul mesajc de la prieteni care imi recomandau ,,~lefuitorulde diamante", a~a di in cele din urma, intr-o zi [rumoasa de primavara, ie~ind la plimbare cu motocicleta intr-o duminidi dupa-amiaza, am cumparat 1ntr-o doara un exemplar de la Barnes & Noble din Union Square. Am citit cartea ~idin acel

Pove~ti de succes ...

;>iastfd TURF s-a angajat intr-o noua transformare a culturii sale organiza}ionale. In decurs de ditiva ani ne-am schimbat practic intregul portofoliu de clienti, i-am inlocuit cu firmc care au un impact pozitiv asupra lumii in care traim - punand accent pe organizatiile ecologice care inceardi sa ajute lumea prin protejarea mediului inconjurator. Nu ne-am propus doar sa fim 0 firma de publicitate responsabilaam vrut ~isa lucram pentru firme responsabile. Prin urmare, cred ca banui~i la cine au apelat reprezentan}ii primarului Bloomberg pentru campania de mare.succes Green Apple, promovata de ora~u! New York...

moment am ~tiut cc am de Iacut. Pana atunci 1n1i facea pH'icere sa Ina consider cea m~ai egolsta,

Basra, Irak

cea mai egocentrica persoana de pe fala pami'lIltului. lntotdeauna pana atunci am considcrat ca a fi ~cfulunci firme are legatura doar cu ce fac angaja}ii pentru tine. Exista 0 perccptie eronata

Jill Murphy, asistenta medicala licenpata, U.S. Army Nurse Corps

foarte dispandita potrivit careia, cu cat ajungi mai sus intl'-o organizatie, eu atat ai mai multi oaJl1cni care lucreaza pentru tine-

mai multi oameni a caror unidi indatorire e sa te duca acolo unde vrei tu sa ajungi. Deodata insa, dupa ce am citit cartca, mi-am dat seama ca pozi}iamea de varf imi oferea posibilitatea sa ajut ~i sa influenlez mai multi oameni - ca, intr-un fel, era responsabilitatea mea sa lucrez pentru ei: a~a ca e de prisos sa spun ca intreaga cultura organizationaUi a firmei noastre a trecut printr-o schimbare uria~a, bazandu-se acum pe intrebarea cum sa lucram tOliunii pentru altii. Insa unicitatea povqtii noastre inspirate de ,,;>lefuitomlde diamante" cansta, cred eu, in directia pe care am urmat-o de atunci.

Cu cat ne-am asumat mai pe deplin aceasta noua identitate a unei firme care ~i-apropus sa aiba grija de oameni, cu atat a inceput sa ne fie mai greu sa realizam campanii mari de publicitate pentru companii ale caror produse ~iservicii nu erau atat de bune pentru oameni. 314

Jill IIi desfii;oara activilatea In primul rdnd 10 Cenll'lll Medical Militar Wililer Reed dill SWlele Unile, lInde are In grija so!daJi raniji In conjlictele din Olientul i\iijloeiu. in jJTezent se ajla la 1rak; aiei lucreaza la a secJie de lerapie inleasiva a Armatei AmClicane }"i se ocupa ladeosebi de civilii cu jJlvblenze cantiace ,'Ii de eei cu ar.lefuitorulde diamante" se ras-plindesctot mai mull in lume, Ofteplam eu nerabdare ziua In care violenfa nu va lIlai fi eonsidemta un mijloc de a pune capat altar violenle. 315

~]efuitorul

de diamante

Un mod de a pune capat razboiului. In momentul acesta lucrez intr-o mare tabara de p,izonieri din sudul Irakului; este uimitor CUln s-a schimbat aces! loco ACllln cativa ani era vestit pentru acte de violenla, dezordine, atacuri din afad ~i 0 atitudine de sfidare permanenta afi~ata de majoritatea prizonielilor. in urma ell aproxilnativ un an, cineva de sus (se poate sa fi fost domnul general-maior Stone) s-a hotar;lt sa schimbc filosofia lagiirului. Inainte de a'ta, actele de violenla erau intampinate cu mai multa forln, cu reguli mai aspre ~i 0 disciplina mai stlicta; toate acestea pareau sa ia 0 amploare tot mal mare ~i, la drept vorbind, creall ~i mai multa dezordine. S-a hotarat a~adar instituirea unor politici care prcvedeau respectul pentru prizonieri, accesul lor la educalie, la senicii de sanatate, la cursuri de calificare ~i netolerarea comportamentelor provocatoare sau lipsite de respect din partea personalului militar american. lVIu1tiau erezut di tahara se va transfornla 1ntr-un balamuc total. In schimb, aceasta limitare a uzului de forta a dus la 0 scadere aecentuata a vlolcntei, atat in interiol; cat ~i in afara taberei. Sunt aiei de cinei saptalnani ~ipana acum nu s-a inregistrat niciun atac. ~i asta intr-un loc ClI 20 000 rie prizonieri irakieni! Frecvenla violenlelor din interiorul forturilor a ,cazut la unul sau doua incidente pe saptalnana. un nUl11ar Inuit rnai nlic dee,h inainte. S-a dovedit ca cci care spuneau ca solulia pentru inabu~irea dezordinii este eradiearea ci s-au in~elat. Spuncau ca d~di ar slabi fraiele, personalul militar american ar Ii in pericol. In realitate, aeUITIanlerieanii sunt 111ult Inai in siguranta printrc prizonicri. A fost nevoie de ceva stapanire de sine la inceput, pentn! ca, dupa cum ~tim din ,,~Iefuitorul de diamante", inflorirea tiparelor mentale este rareori instantanee ... insa efortul a fost atat de conjugat ~i a venit din partea atator oameni - iar stapanirea de sine a fost atat de neclintita - incat, in loc sa profite de aceasta destindere, prizonierii au inceput sa Ie arate americanilor mai mult respect. Nu vreau sa se inleleaga prin asta ca mi se pare in regula sa tc duci in lara altcuiva ~i sa il tii pe acesta prizonier acolo. Simplul fapt ca il tratezi cu demnitatea pe care 0 merita orice fiinla unlana nu inseamna di e bine ea ai inceput aeest conflict. insa 316

Pove~ti de succes ...

demonstreaza ca, la un moment dat, semintele pe care Ii Ie sade~ti in minte prin felul in care te compoqi se VOrintoarce la tine in acela~i fel. Cred din toata inima ca modul in care s-a procedat aici ~i rezultatulla care s-a ajuns ar putea conslitui un model pentru incheierea acestui razboi ~i, pe viitor, a oricarui razboi.

Shanghai, China, *i New York, SUA Jessica Kung, organizator de evenimente internaponale

Jessica a absolvit Cum laude Univer.,itatea Yale in anul 2004. Urmand 0 viziune carepromoveaza colaborareaslransa dintre cetalenii amencani Ji cd chinezi, a Inceput sa organizeze.. impreuna cu WI pneten, l+&rldvuw Asia Tours, WI program de tumee In cadrul carora persollalitrlli din America mergeall sa suslina prelegeri in ;ala a mii de oamlilli din Asia. Din acesteprograme aufiicut parte prelegenle pe marginea cllrlii dejala, iar anul acesta a vmit ralldlll pnmilor vizitaton dill China sa soseasca ill Statele Ullite pmtru a rosti 0 SIilUde discursun illallatoare. inflorire lara efort. ,,~Iefuitorul de diamante" vorbe~te despre ideea cultivarii unei gradini: despre plantarea cu buna ~tiinta a viitorului pe care li-I dorqti, imprimandu-ti in minte tiparde corespunzatoare - lucru pe care il realizam ntang: pregatirea zilei. In fiecare dimineata, Inainte sa sc trezeasca restul familiei, ma due ~istau 30 de minute Intr-un loc lini~titdin casa. Este monlentul meu de lini~te.Ai Inei ii spun acestui loc "ascunzatoarea"

Pove~ti de succes ...

New York City, SUA Linda Kaplan Thaler, cofondator, director executiv !jiidirector executiv de creape, The Kaplan Thaler Group

Cali dintre noi '!lung sa creeze 0 companie de miliarde de dolan /Jornind de La zero? Daca ai vaZllt vreodata 0 imagine Cll ra{IlJCaAflnc, mascota companiei cu acelaji ,wme. sail ai allzit jingle-ul ,,1Don't I'Vanna Grow UjJ, I'm a Tqys 'R' Us Kid'~' daca ai vaZllt vreodaftl 0 reclama la produsele Procter & Gamble, US Bank sau Continental Airlines, atllnci exista jallse sa jii di!fafillniliariz.at Cilprodusele firma de Pllblicitate ,icum stateam eu a~a, uitandu-ma foarte stanjenit la banii impra~tiali pe mine ~ipe tratuar, mi-am amintit brosc cuvintele pe care Maestrol Turtle i Ie spune discipolului sau in filmul Kung Fu Panda: "Nimic nu este intamplator. Meriti tot ce Ii se intampla". Imi place la nebunie! Ave\i increclere in tiparele pe care vi Ie im-

c1ispusSaimi risc serviciul pentru inca

primati in 111inte-

344

0

saptamana la ace! curs.

0

sa vi ~eintfllnple, ~i VOlla, 0 minune. 345

~lefuitorul de diarnante

Tel Aviv, Israel, *i Howell, New Jersey, SUA Dvora Tzvieli, fondator ~i director, Fundapa Heart of Peace Doora "i-a obJinut doctoratul la Universitatea de Stat din Louisiana cu 0 luerare despre structurile numerice }i combinaJionale in optim;zarea reJelelor C11buda duhla, 0 tema despre care doar ea poate sa spnna Cll este "intr-un fi~ ca Ji cum ie-ai uita in ochii lui Dumnezen". Acea luerare nu a pregatit-o in niciun fil jJentru prezenta ei cariera .. . de corifCrCllJiar, care a pornit de la 0 cqfta cu prietenll jl a adus-o in postura de a vorbi recent impreuna Cll autorii aceslei carJi in JaJa a 900 de oameni ingheSlliJi in Teatrul Gesher din ]qffa, Tel AvIV.

Pove~ti de succes ...

Dadi evenimentele cu care ne confruntam zilnic in afacerile noastre provin din scmin\ele pe care am ales sa ni Ie sadim in minte, atunci de unde Yinviolen\a ~i razboiul - ~ide unde vine pacea?

$i astfel activitatea noastra a evoluat ~i am ajuns sa infiin\am Fundalia Heart of Peace. Imagina\i-va grupuri intregi de arabi ~i israelieni stran~i la un loc timp dc zece zile, ascultand prelegerile pc marginea principiilor expuse in ,,$lefuitorul de diamante" ~i transpirand impreuna la cateva cursuri de yoga - pc insula neutra a Ciprului, in apropiere de coasta libaneza. Tocmai am reu~it sa ducem la capat 0 astfe! de aqiune, dar acest'; nu este decat inceputul.

O.solupe pentru Orientul Mijlociu? Am luat intr-o zi ,,$lefUltOmIde diamante" ~i am citit-o dintr-o suflare! Am pOl'nit intr-o misiune personala pentru a transmite principiile ei cat mai multor oameni cu putin\a, mai ales acasa, in Israel. Dupa ce am tradus cartea in ebraica, a fost publicata de cea mai mare editura din tara.

Buenos Aires., Argentilla Tomas Garcia Laredo, fondator ~i depnator al Patagonia Real Estate

4t.~

l'vI-aminhamat la traduccrea a sute ~isutc de pagini de inva\aturi stravechi le.gatede i~eile expuse in ,,$lefuitorul de diamante" ~i Ie-am pubhcat gratUlt pe internet. In scurt timp au inceput sa vina sute de israelieni la conferintcle pe care m-am apucat sa Ie sustin; acum avem 0 rubrica separata intr-unul dintre cele mai importante ziare din lara ~icolaborari cu uncle dintre ccle mai mari firme de consultanta in afacei~. im.iface 0 placere deosebita sa rna gandesc cum se propaga aceste idei - eu Ie imparta~esc oamenilor care, a~a cum este firesc, Ie imparta~esc la randullor altor oameni ~iap mai departe: 0 mare reaqie in lant plina de inva\aminte. insa cel mai important motiv de mandrie este pentru mine maniera in care noi am adoptat principiile care se regasesc in aceasta carte cu scopul de a obtine pacea in Orientull'vlijlociu, subiect care se afta in gfmdurile fiecarill israelian 24 de ore din 24. 346

~,

\c. 41,

J.~','"

,,'101

.'

Tomas ji-a luat diploma de Master in Administrarea A.fizcerilorla Universitatea din Cambridge j~ inainte de a-Ji i1ifiinjapropria firma, a luerat zece ani ca director executiv La Cen Re, una dintre cele mai mari firme de reasigurare din lume.

.,

, ,">

o

meto'!a adevarata pentru a strange capital. In 2005 incercam sa strang lO mili-

oane de dolari pentru a infiin~ain Argentina 0 firma de asigurari. Tocmai delllisionasem dc la Cen Re, dupa ce am refuzat sa plec din Argentina ~isa Illa Illut din nou in Europa, pentru ca voiam sa imi deschid propria afacere - mereu imi dorisem sa am firma mea. Pc langa firma de asigurari, mai lucram la un proiect imobillar desra.~uratin Patagonia, 0 zona din sudul Argentinei. Dar lucrurile se mi~cau foarte incet. Citisem ,,$Iefuitorul de diamante", iar ulterior, chiar in acest moment decisiv al carierei mele, am avut prilejul sa asist la 347

~lefuitorul

de diamante

Pove!jti.de succes ...

conferinle1epe teme de afaceri sustinute de Geshe Michael Roach ~iLama Christie McNally in Buenos fures. Am intrat in yorba cu ei ~iIe-am cerut sfatul in legatura cu ce ar trebui sa fac pentru ca proiectele mele sa mearga mai repede.

Hong Kong, China Kristina Pao Cheng, cofondator, Harmonium Business Consulting

Kristina este absolventii a Universitiifii Princeton;i activea:ciiin douii domenii: e cOllSultant in qfizceri;iprqfesor intemafional deyoga; in aceeGji lum; poate fi vik.utii La IllStitutul Omega predand cursuri deyoga pentru avansa!i;i susJinand, de pilda, un seminar de qfizceri inft.Ja a 400 dintre liderii celor mai imporwnte corporaJii din Hong Kong.

lVI-auSlatuit sa gasese pe altcineva care vrea sa-~ideschida propria afacerc. Trebuia sa-i ofer sptijin financiar, e adevarat, dar cel mai important, trebuia sa fiu acolo, alaturi de acd om, ~isa-l dall

a mima de ajutor in munea de ficcare zi. I.e-am urmat sfatul ~iam intocmit un plan de afaceri p~ntm cineva care incerca sa i~idesehida 0 mica firma. I.-am ajutat sa inchirieze un spaliu ~iam investit 0 griimada de timp ;uutimdu-I cu renovareu, pe langa faptuJ ca aln finantat in intreginlc proiectul. La scurt limp dupa, absolut din senin, un prieten mi-a trimis 0 propunere din partea unui gmp strain de oameni de afaceri care voia sa-~iextinda activitatea in Argentina. Dupa 0 singura vizita la sediul companiei, am batut palma ~i am incepul sa lucram la proiect. in ~apte luni nC-alTIincepllt activitatea, iar in mai putin de un an aveam 20 000 de clienli. Sprijin in continuare afacerea prietenllilli mell, intrllcat ca cste acievarata sursa a succesllilli meu.

~i, sa nu uit, veniturile oblinutc aslfel mi-au dat posibilitatea sa imi implinese visul de a-mi pune pe picioare propriile firme: mi-au oferit suficicnli bani pentru invcstilia din Patagonia, care nll-a adus un profit de 2001'l'ointr~l1n singur an, mra sa muncesc o singura ora in plus - pur ~i simplu a aparut intr-o buna zi pc biroul meu. Documentele pentru infiinlarea noii noastre firme de asigurari sunt completate ~i depuse, de fapt a~teptam sa ne incepem activitatea chiar luna aceasta.

,,~lefuitorulde diamanle" funqioneaza! Nu trebuie decal sa aplicam ce scrie acolo.

ce am face in mod normal. Am Hieutcuno~tinla cu ,,~Iefuitorul de diamante" aeum ea\iva ani. Locuiam in Jackson Hole, vVyoming,un ora~el din centml Americii, unde predam yoga. Grupe1e erau foarte miei, dar placute. Fiind cea mai noua profesoara de la centml de yoga, toate cursurile programate la ore neconvenabile imi erau repartizate mie. Am muncit insa foarte mult, a~a ca in scurt timp am ajuns eea mai buna profesoara ~iam adus centrului 0 mul\ime de incasari. Exact opusulla

Dupa ca\iva ani, patronul ccntrului s-a hotarat sa incredinleze altcuiva conducerea; eram deja profesor principalla vremea aceea, insa am fost data ]a 0 parte in favoarea unci pcrsoane care, consideram eu, nu avea cine ~tiece merite. Mi s-a parut 0 situa\ie nedreapta; era un lucm greu de acceptat, mal ales ca grupele mele aduceau cel mai mare venit pentm centm. Inlamplator, la vremea aceea Geshe Michael Roach ~iLama Christie McNally sus\ineau prelegeri in New York despre principiile prezentate in ,,~Iefuitorul de diamante". Prietena mea participa la aceste prelegeri ~iera atat de impresionata, incat in fieeare seara Ie transcria ~imi Ie trimitea prin e-mail.lmiamintesc cii era vorba despre ceea ce ei numeau "ultima gogoa~a". Mai exact, intri intr-o gogo~arie ~ivrei sa cumperi 0 gogo~a cu glazura ta preferata: de artar. Mai este una singura ~ie~ti primul la rand. Dar auzi pc eineva din spatele tau spunand ca ~i lui ii

348

349

~lefuitorul

de diamante

place cel rnai mult gogm"ja cu glazura de aqar. Ap ca, IJeniru a avea I)arte de gogo;i CI1 gln;:urii de mtm' ~i tocmai pentru ca iIi place acea,ta aroma, cornanzi 0 gogoa~a cu alta aroma ~iii la~i celuilall singura gogoa~a cu glazurii de arlar ramasa. Ideea este ca in felul acesta se intampla doua lucruri: ii oferi acestei persoane ce i~i dore~te ~i iIi plantezi in minte 0 mullimc de seminle care iIi VOl' asigura multe, multe gogo~i cu glazurii dc aqar in ,~itor. Am sunat-o pe prietena mea ~i am inlrebat-o cum a~ putea sa folosesc aceasla idee in cazul problemei pe care 0 avearn eu. Raspunsul ei a fost sec ~idur: "Ajul-O pe noua patroana sa reu~easdl, ajuta centrul ci sa rcu~easca". 1'\/lise parf'a atat de ciuclat ~itotu~i perfect, diferil de orice alta solulie la care m-a~ fi gftndit, dar in ininla mea iun ~tiut di este adevarata cale de urrnat. Pnn unnare, am filmas a~a pc fir 0 buna bucata de vreme, chicotind ~i repetfmd arnandoua ca ~icand ar fi fost vorln de refrenul unui cantee: ,,Ajut-o sa reu~easdi. ajut-o sa rell~eaSCa,ajut-o sa reu~easca". Cand am terminat de vorbit la tclcfon, abia a~teptarn sa pun in practica aceasta soIutie. 0 eleva a mea s-a oferit atune] sa CUt11pere un centru de yoga de pc aceea~i strada ~i sa rna ajute sa ii fac concurenta ~efei cdei noi, dar, clatonta acestei noi 1110tivatii, am refuzat-o, pentnl ca inle1esesem perfect ce trebuia sa fac. Am muncit din greu pentnl noua ~era ~ialTI ineercat sa alung alice Uflna de astilitate clintre noi. Uneori a fast grell, dar IlU aIn renuntat. La un mOlnent dat, canera mea a prins pe nea~teptate alipi: un distribuitor important a preluat un album cu muzicii dt' rclaxarc pcnlm yoga inregistral de mine, iar invitaliile de a merge sa predau au incepul sa curgii din toate collurile lumii. lar de atunci tucrurile merg din ce in ce mai bine. Toate astea s-au intanlplat pentru ca alll tacut exact opusul a ce am f~ce cu tOlii in mod normal in imprejurarile elate. Sa ii ajuti pe ceilalti sa reu~easca inseamna sa plantezi seminlele care te fac sa te vezi pe tine reu~ind.

350

Pove~ti de succes ...

Pu ••e, I••dia Shyam Singh, coaching international Aeeasta erie poale eea mai ciudatii povesle despre InIdlnirea cuiva ell aeeastii carle. Shyam a aVilla vi;:illne legatii de ,,~Icfuitorul de diamante" ;i a parcurJ fn ;:borjumiilate de Illme pentru a-i llrma ehemarea. Din perspectiva secolelor. Eu ~i Christine, partencra mea, ne ca~tigiim existenla calatorind pc tot mapamondul pentru a susline discursuri motivalionale despre relalii pentru cuplurile care vin sa ne asculte. Ne folosim elin abundenta de principiile prezentate de ,,~lefuitorul dc diamante" pentru a-i ajuta pe oameni sa oblina siguranla financiara, 0 sanatate mai buna ~i relatii de durata. Avem multe pove~ti de succes pe care am putea sa vi Ie imparta~im. Nunlai ca, vedeti voi, eu sunt din India: nai, indienii, avcm 0 cultura foarte, foarte veche ~i vedern lucrurile la 0 scara mult mai mare. Sigur, este foarte bine ca avem posibilitatea sa ne bucuram de lOate aceste tipuri de reu~ita - cle ne fae viala u~oara ~ifericita, iar cu ,,~lefuitorul de diamante" chiar Jmtem sa Ie obtinem. Insa, in opinia mea, ell aceasta carte se intfunpHi ceva mult mai profund. Poate ca simlili ~i voi asta. Exista foqe superioare care aqioneaza in lume - ~i intrcbari mull mai profunde, de pild,,: de unde a aparut Pamantul; de ce ne aflam cu totii aic;; unde e sortita sa ajunga lumea dupa nenumarate secole de existenta. Un de ne duce evolulia noastrii? Eu a~ sugera ca in intelepciunea acestei carticele din vechime se ascunde un plan mult mai important legat de menirea noastra, a tuturor. A~adar, sa vedem daca putem sa descoperim acest plan bucurandu-ne, pe parcurs, de reu~itcle noastre mai mici.

351

~lefuitorul de diamante

New York City, SUA Russell Simmons, intreprinzator 'li mantrop, fondator at Deqam Records, Phat Farm clothing

Russell a asistat la 0 sene de prelegen pe care Ie-am susJinut ,n New 'Yorkpe marginea prillcipiilor expuse ,n ,,;>lefuitoru!de diamante". L-am ,n!rebat daca ne permite sa fl includem ,n aceasta secJiune fn categoria acelor oameni care au dobtindit 1m succes nebun ,n urma jolosirii acestor principii cu mult ,"ai"te de a citi cartea. Nu. cred ca mai e nevoie sa spullem ca lui Russell i se atribuie lansarea revoluJiei culturale cunoscute sub numele de hip-hop; de curlind, USA Today ,I prezenta ca fiiclind parte din" Cei rnai irifluenJi 25 de oameni dill ultirnii 25 de ani ", iar veniturile lui tolale Slmt estirnate la peste 300 de rnilioane de dolari. Totodatii, la ora ac!ualii se numara printre cei rnai activi filantropi din Statele Unite, lucru care nu este deloc 0 coincidenJi'i,daca e sa dam crezare ,,~Iefuitorului de diamante". "Banii nu aduc fericirea, dar fericirea aduce bani." ldeea este ca in fiecare dintre afacenle noastre exista 0 componenta nobila. Ca parte a activitalii noastre in industria diamantelor, am creat un fond de spnjin care se nume~te Diamond Empowerment Fund, dar avem ~ia firma care poarta numcle de SimmonsJewclry. Cand am Iansat proieetul Diamond Empowerment Fund, ne-am propus sa sensibilizam intreaga industrie a bijuteriilor in legatura eu dificultalile cu care se confrunta locuitorii continentului african, unde diamantcle reprezinta 0 bogape naturala.

A~a ea am infiinlat un colegiu. ~i am convins caliva oameni de afaceri din industria diamantclor sa doneze bani, dar tot ne mai trebuiau 32 de milioane de dolari. Prin urmare, am inceput sa vindem bijuterii verzi, dintre care cea mai importanta este 0 bralara verde din malahit, sa sprijinim iniliative1e ecologice ~i proiecte1e de energie verde, toate pentru a strange fonduri. Din momentul in care am inceput programul, afacerile noastre au explodat. A~adar, datonta acestei campanii, Simmons Jewelry a ajuns astazi de la .150 de magazine la 2 100 ~i asta intr-un 352

Pove~ti de succes ...

singur an, adidi a schimbarc de-a drcptul spectaculoasa. Este foarte bine ~i afacerea continua sa se dezvolte, totul datonta donaliilor pe care Ie-am laCUt. In definitiv,respiram cu toIii acela~iaeroSuntem fencip? AfacenIe noastre ne inspid? Daca in tot ce facem investim bunatate, de bunatate vom avea parte. Este un lucru evident. ~a scne in toate scriptunle. ~tiin\a succesului este aceea~iin toate re1igiile~iii are in centru pe cei care ofera mai mult. Cei care ofera mult ca~tiga mult. Exista oameni care primesc, dar pana la urma llLlca~tiga. A~aca incercam sa ofenm un lucru bun, stabi], de durata, de care oamenii au nevoie. lar daca qti deschis, descoperi de ce au nevoie oamenii. Fire~teca daca ajup pe cineva sa ca~tigebani, vei ca~tiga ~itu bani. Daea ~juli pe cineva sa oblina un anumit lucru, vei obline ~itu acela~ilucru. lar daca ii ajup pe oalneni sa obtina cc vrei tu, dadi Ie oren acel lucru, exact asta vei prin1i inapoi.

Sa ne gfmdim la traficanpi de droguri. Ei mor inaintea consumatorilor dc droguri. Asta eSleadevarul. Oamenii care promoveaza fericirea au parte de felicire. Cei care promoveaza bunastarea au parte de bunastare. Gel care prOlTIOVeaZa ell buna ~tiinta ccva care Ie face diu altor oarneni prinlcsc inapoi ceva rau. Ce dai,

aceea prime~ti. Este valabil ~ipentru produsele pe care Ie vinzi. Ce oferi lumii sc intoarce la tine. Daea ofen fCricire~i bunatate, pnme~tj fericire ~i bunatate. ~i ai parte de companii bune ~i fencite - banii nu aduc fcncirea. Dar fericirea ~i bunatatea aduc bani. Exact ~a cste. Eu am lacut bani ~uti\tldu-i pe allii sa faca bani. in lumea aSla, dupa alllunite sisten1C de Inasura, sunt un on1 bogat. Aln facut multa lume bogata. Am lacut bani ~utandu-i pe a1tiisa faea bani. Sunt bogat pentru ca i-am lacut pe a!tii bogati. Tali cei dinjuml meu au tot ce Ie trebuie. Cu asta rna ocup eu. ii sprijin pe ceilalti ~iin felul acesta prim esc ~ieu sprijin.

353

~lefuitorul de diamante

Pove!?ti de succes ...

New York City, SUA

Hanoi, Vietna>n Nguyen Thi Tu Oanh, editor, Thai Ha Books

Rob Hou, director, Credit Portfolio Management Group, Canadian Imperial Bank of Commerce

Thi TIL Danh a absolvit Universilatea de $tiinJe Umane Ii Sociale din Hano~. a pus umarul la i'!/iinfarea editurii Thai Ha Books, care lanseaza anul acesta versiunea in limba vietnameza a );;lefuitorului de

CIBC esle una dintre cele mai injluenle institupi bancare din Canada; printre atribupile lui Rob la centrul din Alanhaltan se numara monitorizarea unui jJortojaliu european de credite corporative in valoare de doua - trei miliarde de dolari Ii a unui portojaliu american de credite c01porative,lefuitorulde eliamante" cu ocazia diseursurilor suslinute eleGeshe Michael Roach la New York, cam in perioada in care am inceput sa lucrez Ia CIBC. Lucram la banca doar de ciiLevaluni cand am auzit cii Geshe Michael urma sa piece in Asia intr-un turneu de conferinie eleaproapc ~asesaptamani. Aveam sentimentul ca e foarte important sa asist la conferinlcle clin acel turneu, ca in fclul acesta imi voi fixa mai bine ideile cu care lacusem cuno~tinia citinel ,,;>Iefuitorulde diamante" ~i ca, dad invatam cu adevarat cum sa aplic aceste principii, puteam sa rna ajut nu doar pe mine, ci ~icompania unde lucram ~imulp alii oameni. Dar cum puteam sa il conving pe noul meu ~ef? A~a ca am chibzuit 0 vreme ~iin cele din urma am abordat problema din perspectiva actului adevarului. Mai intm m-am convins foarte bine de motivaiia mea: daca ~ inva\a cum sa ating

354

355

, ~lefuitorul

de diamante

succesul, a~ putea sa il Imparta~esc celorlal\i. Daca inten\ia mea e pura ~i motivalia mea e suficient de nobila, nu conteaza ce se intampla: daca Imi pierd seMciul sall ajung bataia de joc a celor din jUl'.~i a~a, in aceasl