Geometrie Sacra

 

Geometrie Sacra Formele geometrice sunt considerate inca din cele mai vechi timpuri simboluri care reduc la esenta adevarurile cele mai complexe. Prin forma lor con conde dense nseaza aza ten tendin dintel tele e ce ar put putea ea ren renast aste e int intregu regull cio ciorch rchine ine al respct res pctivu ivului lui ade adeva var, r, la fe fell pre precum cum sub subcon consti stient entul ul rez rezum uma a in sim simbol boluri uri ideile sau gandurile receptionate. Figurile geometrice sunt ca o schita a real re alit itat atii ii.. Vech chii ii in inte tele lept ptii ca cand nd tr tras asau au o li lini nie, e, un ce cerc rc,, o cr cruc uce, e, o hexagrama sau un sarpe care isi inghite coada (ourobouros), reprezentau o intreaga stiinta nemuritoare. ntelegand simbolurile si felurile in care ele el e se man aniife fest sta a in cr crea eattie se a!u !ung nge e la es ese ent nta a dob oba and ndin ind du" u"se se cunoasterea. #oate dimensiunile piramidelor se bazeaza pe o uluitoare acrobatie a celor mai controversate numere ale matematicii si ale naturii$ pi (%,&') si &,& (numarul de aur), din a caror combinare geometrica ar fi rezultat tot ceea poate omul, inspirat de dinastia a zeuluice #hot. *ai cladi mult, armonios diametrelor planetelor Sistemului Solarsapientiala au loc si ele in geometria riguroasa a piramidelor pira midelor.. Poate o m+na si o minte de geniu au existat pe aceste meleaguri cu milenii in urma deaoarece$ &. xa care uneste marea sala subterana a platoului Giseh cu centrul micii piramide asociata Sfinxului trece prin erusalim. -r acest oras nici nu exista pe vreo harta la vremea construirii Sfinxului (de fapt nici nu se punea problema cunostintelor geografice in cadrul civilizatiei egiptene din mileniul  i.h.). /. - linie dreapta, care uneste v+rfurile piramidelor lui 0eops si *i1erinos si trece pe la !umatatea muchiei piramidei lui 0efren, a!unge p+na la misterioasele ruine ale unor edificii descoperite in plin desert. S"a g+ndit oare oar e arh arhite itect ctul ul sa at atraga raga at atent entia ia asu asupra pra vre vreune uneii lega legatu turi ri ocu oculte lte int intre re monumentele platoului Giseh si acele neelucidate morminte izolate si ingropate in nisipul mileniilor2 %. u um m a fo fost st po posi sibi bila la as asez ezar area ea ce cent ntrel relor or de si sime metr trie ie al ale e ce celo lorr tr trei ei piram pi ramid ide e si a Sf Sfin inxu xulu luii du dupa pa cr crit iter erii iile le ex extr trem em de ri rigu guro roas ase e al ale e un unor  or  triunghiuri cu totul speciale, necunoscute in acea epoca2 3ste vorba de triu tr iung nghi hiul ul sa sacr cru u al lu luii Pi Pita tago gora ra (d (drep reptu tung nghi hic, c, cu la latu turi rile le %, ' si 4) si triunghiul sublim (isoscel, cu doua laturi egale cu numarul de aur si o latura egala cu unitatea). 3ste evident ca nu ne putem imagina cum niste blocuri de piatra de peste doua tone au fost parca asezate cu o m+na fermecata si nu cu o populatie de muncitori av+nd dispozitive rudimentare. 5ar mai presus de orice,

 

nimeni nu poate dec+t specula pe marginea motivatiei unei astfel de g+ndir g+n dirii ar arhit hitect ectoni onice ce inc incomp ompat atibi ibile le cu epo epoca ca edi edific ficari ariii res respe pecti ctive velor  lor  monumente. 3giptologii sunt unanimi intr"o singura privinta$ faraonii nu au fost niste excentrici doritori sa"si puna supusii la treaba in urma unor  capricii. 6eligiozitatea lor este mai presus de orice indoiala, dar de la credinta la arhitectura (privita nu numai ca arta, ci si ca geometrie si trigonometrie in vremea c+nd aceste stiinte nu existau nici macar in faza de embrion) este o distanta inexplicabila. *ai adaugam un aspect cel putin la fel de straniu$ raza cercului care se inscrie in triunghiul piramidei lui 0eops este proportionala cu distanta medie dintre *ercur si Soare. Solidele platonice Geometria sacr7 reprezint7 forma pe care o creeaz7 un anumit tip de frecven87. ltfel spus, forma este un rezultat direct al frecven8ei. *ateria  9ntreag7 datorit7stare, faptului c7 energia acestei #oate materii este men8inut7 exist7 9ntr"o anumit7 ca substan87 a vibra8iei. tiparele rea8i re a8iei ei tri tridim dimens ension ionale ale,, inc inclu lusiv siv fo forma rma um uman7 an7,, sun suntt con consti stitui tuite te din leg7turi energetice, care rezult7 dintr"una din cele cinci forme simple sau dintr"o combina8ie a lor. #imp #i mp de se seco cole le,, ac aces este te ci cinc ncii fo forme rme au co cons nsti titu tuit it un su subi biec ectt pe pent ntru ru cerc ce rcet etar are e si pe pent ntru ru de dezb zbat ater eri. i. *o *ode dele lele le fu fund ndam amen enta tale le,, ca care re su sunt nt,, literalment liter almente, e, codur codurile ile geom geometric etrice e ale rea8 rea8iei, iei, sunt cuno cunoscut scute e ast7 ast7zi, zi, drept solidele solidele platonice platonice :i descriu, fizic, volumele volumele cupr cuprinse inse de aceste modele.   #ermenul ;platonic< face referire la omul de stiin87 :i filozoful Platon :i la una dintre cele mai cuno cunoscut scute e lucr lucr7ri 7ri ale sale, #imaeus. #imaeus. =n aceast7 lucrar luc rare, e, Pla Platon ton,, fol folos ose:t e:te e ca ins instrum trument ent met metafo afor7, r7, pen pentru tru a des descri crie e o cosmol cos mologi ogie e uni unive versa rsal7, l7, ba bazat zat7 7 pe anu anumit mite e tip tipare are int interc ercone onecta ctate te ale geometriei. #otu:i, se pare c7 aceste tipare au fost cunoscute cu mult  9nainte de Platon, dup7 cum o arat7 vestigiile arheologice ale formelor  rezultate din aceste tipare, care pot fi v7zute 9n *uzeul din airo, din 3gip 3g ipt. t. =n ca case sete tele le de st stic icl7 l7 se af afl7 l7,, ex exec ecut utat ate e cu fi fine ne8e 8e,, mo mode dele le ce dateaz7 de %.>>> de ani, modele ale formelor despre care se vorbe:te 9n #imaeus.   ?i mai ve vech chii dec dec+t +t ace aceste ste fo forme rme sun suntt cel cele e p7s p7stra trate te la sh shmol molean ean *use *u seum um di din n -x -xfo ford rd,, n ngl glia ia,, de desp spre re ca care re se es esti time meaz az7 7 c7 au fo fost st asamblate cu aproximativ &>>> de ani 9nainte de vremea lui Platon. 5e:i nu su sunt nt to tott at at+t +t de fi fin n lu lucr crat ate e ca fo forme rmele le egi egipt pten ene, e, ac aces este te mo mode dele le

 

reprezint7, 9ntr"un mod foarte evident, indicii despre cunoa:terea naturii fundamentale, geometrice, geometrice, a ;c7r7mizilor< rea8iei.   @n solid platonic poate fi definit drept suprafe8ele ce contureaz7 un volum vo lum fo foarte arte spe specia cial, l, pe perfe rfect ct 9nc 9nchis his.. #o #oat ate e dim dimen ensiu siunil nile e ce def define inesc sc por8iuni ale acestui volum sunt egale, fiind, de asemenea, egale, valorile tuturor unghiurilor interioare ce definesc col8urile. 5in punct de vedere conc co ncep eptu tual al,, se po poat ate e co cons nsid ider era a c7 un as astf tfel el de so soli lid d co cons nst7 t7 di dint ntr" r"o o singur7 celul7 elementar7 a formei, care se repet7, prin celule adiacente, egal eg ale, e, p+ p+n7 n7 ce a! a!un unge ge di din n no nou u 9n co cont ntac actt cu ce celu lula la in ini8 i8ia ial7 l7.. #oat ate e unghiurile formate prin alipirea celulelor elementare sunt egale, ca :i dimensiunile tuturor laturilor celulei. =n prezent, se cunosc cinci solide platonice regulate. cestea sunt$ tetraedru ' fe8e,  muchii :i ' col8uriA   hexae hexaedru dru (cub)  fe8e, fe8e, &/ &/ muchii muchii :i  col8uriA col8uriA   octaedru  fe8e, &/ muchii :i  col8uriA   dodecaedru &/ fe8e, %> muchii :i /> col8uriA   icosaedru icosaedru /> fe8e, %> muchii :i &/ col8uri. #orul, #o rul, Prima Form7 =n orice carte de matematicB ve8i g7si c7 acest model are num7rul minim de linii ce pot fi desenate pe o suprafa87 plan7, pentru a defini forma 9n % dimensiuni numitB tor. @n tor se formeazB atunci c+nd roti8i modelul Genezei 9n !urul !urul axei sale centrale, centrale, cre+nd astfel astfel o form form7 7 care arat7 ca ca o gogoa:7, doar c7 deschiz7tura din mi!loc este infinit de mic7. @n tor, este o formB unic7, 9n sensul c7 aceasta se adun7 9n el 9nsu:i spre centrul s7u, sau se desface, at+t spre interior, c+t :i spre exterior. Cici o alt7 form7 din natur7 nu poate face aceasta sau ceva asem7n7tor. @n tor este prima form7 care apare din tiparul Genezei :i este o form7 absolut unic7 printre toate celelalte care exist7. rthur Doung este cel care a descoperit c7 aceast7 form7 se compune din :apte regiuni, care se numesc ;harta ;hart a celor  :apt :a pte e cu culo lori ri