Download GEOGRAFIA ROMANIEI Caiet Cu Fise de Lucru Pentru Clasa a VIII-A. I. Marculet...
ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY
Prof. dr. IOAN MĂRCULEȚ
GEOGRAFIA ROMÂNIEI Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a VIII-a
ISBN 978-973-0-18369-6
Editor VLAD VOICU VOLUNTARI 2015
1
ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY
Prof. dr. IOAN MĂRCULEȚ
GEOGRAFIA ROMÂNIEI Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a VIII-a (pentru uz intern)
Prefață: prof. dr. CRISTINA GHIȚĂ
Editor VLAD VOICU ISBN 978-973-0-18369-6
VOLUNTARI 2015
2
ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY www.ScoalaDiscovery.ro Pipera – Str. Drumul Potcoavei, 100 Tel. 0212690036
[email protected] Ioan Mărculeț – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei. Studiu geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013), și profesor gradul I – este autorul și coautorul a 34 cărți și broșuri (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 120 de articole de popularizare și cu caracter școlar. Între lucrările destinate sistemului școlar se evidențiază: ♦ Geografie şi istorie. Ghid de pregătire pentru examenul de bacalaureat (teste) (2011, coord.); ♦ Mic dicţionar geografic şcolar (2012; coord.); ♦ Dicționarul ariilor naturale protejate din România (2012; coord.); ♦ Dicționarul așezărilor urbane din România (2013; coord.); ♦ Județul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local (2013); ♦ Geografie. Bacalaureat 2014. Ghid de pregătire intensivă (teste cu rezolvări) (2013, coord.); ♦ Introducere în geografie. Valea Lungă – orizontul local. Activități de învățare, Clasa a IV-a (2013, coautor); ♦ 15 teste de geografie pentru pregătirea examenului de bacalaureat (2014); ♦ Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie (2014; coord.); ♦ Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică (2014; coord.); ♦ Geografie. Bacalaureat 2015. Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale. Sinteze și teste cu rezolvări, (2014; co-coord.).
ISBN 978-973-0-18369-6 Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ Adrese de contact:
[email protected] [email protected]
3
CUPRINS Prefață (Prof. dr. Cristina Ghiță) ....................................................................................................5 Nota autorului ...................................................................................................................................6 România – poziția geografică (România – coordonate europene) ...................................................7 Relieful. Caracteristicile, formarea și evoluția reliefului ................................................................9 Relieful. Unitățile majore de relief ale României ..........................................................................12 Relieful. Carpații Orientali ...........................................................................................................14 Relieful. Carpații Meridionali .......................................................................................................17 Relieful. Carpații Occidentali .......................................................................................................20 Relieful. Depresiunea Colinară a Transilvaniei ...........................................................................23 Relieful. Subcarpații .....................................................................................................................26 Relieful. Podișul Getic ..................................................................................................................29 Relieful. Podișul Mehedinți ..........................................................................................................31 Relieful. Podișul Moldovei ............................................................................................................33 Relieful. Podișul Dobrogei ............................................................................................................36 Relieful. Dealurile de Vest ............................................................................................................39 Relieful. Câmpia de Vest ...............................................................................................................41 Relieful. Câmpia Română .............................................................................................................43 Relieful. Lunca și Delta Dunării ..................................................................................................46 Relieful. Platforma continentală a Mării Negre și litoralul românesc .........................................49 Clima. Factorii genetici .................................................................................................................52 Clima. Caracteristicile elementelor climatice ...............................................................................54 Clima. Nuanțele climatice ............................................................................................................58 Hidrografia. Factorii care determină și influențează hidrografia. Dunărea .................................61 Hidrografia. Râurile interne .........................................................................................................64 Hidrografia. Lacurile. Apele subterane și izvoarele ......................................................................66 Hidrografia. Marea Neagră ..........................................................................................................69 Vegetația, fauna și solurile ............................................................................................................72 Populația. Numărul populației și evoluția numerică. Densitatea populației și repartiția ei geografică .................................................................................................................................77 Populația. Structura populației României ....................................................................................80 Așezările omeneşti. Așezările rurale şi tipologia lor .....................................................................83 Așezările omeneşti. Așezările urbane. Tipuri de orașe .................................................................86 Așezările omeneşti. Caracterizarea geografică a orașului București ............................................89 Organizarea administrativ-teritorială ..........................................................................................93 Agricultura. Premisele naturale, cultura plantelor și creșterea animalelor .................................96 Industria. Industria energetică și industria energiei electrice ....................................................100 Sectorul terțiar. Transporturile și telecomunicațiile ..................................................................102 Sectorul terțiar. Comerțul intern și turismul .............................................................................105 Bibliografie .....................................................................................................................................107
4
PREFAȚĂ Lucrarea „Geografia României. Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a VIII-a”, semnată de prof. dr. Ioan Mărculeț, reprezintă un suport modern de învățare și evaluare întocmit profesionist și relevant pentru organizarea și evaluarea instruirii. În proiectarea acestui instrument, autorul a avut în vedere curriculumul școlar de geografie pentru clasa a VIII-a, iar conținutul și modul de structurare respectă sugestiile metodologice din programă. Prin varietatea conținuturilor abordate, de la „România – poziție geografică” la „Sectorul terțiar”, modul de concepere a fișelor de lucru și a suporturilor ofertate (text, grafice, hărți, date, exerciții), lucrarea de față constituie un instrument veritabil de lucru oferind posibilitatea evaluării competențelor dobândite de elevi, modul lor de manifestare și felul cum o competență specifică are o finalitate acțională. În componența fișelor de lucru remarcăm varietatea tipurilor de itemi, activități de notare, localizare, descriere, comparare, interpretare, probleme, cât și spații performante pentru alte activități (lectură, teme, știați că …, astăzi am învățat …, vreau să știu mai multe…) asigurând originalitatea și atractivitatea acestora pentru elevi. Mai mult decât atât, caietul oferă posibilitatea utilizării lui împreună cu manualul, textele și cerințele din conținuturi fiind realizate pe baza mai multor manuale în vigoare (ex: Corint, All). În acest sens, scopul caietului este acela de a învăța mai bine, mai ușor și mai eficient. Utilizarea caietului va permite o învățare activă, elevul fiind permanent antrenat la lecție, asigurându-se astfel realizarea instruirii la clasă. În funcție de nivelul de pregătire și de interesul pentru cunoaștere geografică elevii se vor apropia mai mult de exigențele evaluării curente și de obținere a performanței. În concluzie, putem afirma faptul că prezenta lucrare va contribui în mod cert la sporirea calității procesului educațional, în general, la învățarea Geografiei României, în special. Dorim să aducem felicitări domnului prof. dr. Ioan Mărculeț care ne-a surprins plăcut și de această dată prin implicarea activă în actul educațional și realizarea acestui auxiliar didactic. De asemenea, dorim să aducem mulțumiri conducerii Școlii Gimnaziale Discovery pentru sprijinul oferit în a concretiza această inițiativă. Prof. dr. Cristina GHIȚĂ Inspectoratul Școlar Județean Ilfov
5
NOTA AUTORULUI Prezenta lucrare, compusă din peste 30 de fișe de lucru, este destinată activității elevilor la clasă, sub directa coordonare a profesorului. Fișele au fost elaborate în scopul lucrului individual cu manualul, textele și cerințele din conținuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualelor de la editurile Corint (autor Octavian Mândruț, edițiile 2000 și 2008) și ALL (autor Grigore Posea, ediția 2000). La decizia profesorului, conținuturile unor fișe – „Relieful. Carpații Orientali”, „Relieful. Carpații Meridionali”, „Relieful. Depresiunea Colinară a Transilvaniei”, „Clima. Caracteristicile elementelor climatice”, „Așezările omeneşti. Așezările urbane. Tipuri de orașe” ș.a. – pot fi lucrate în perechi de elevi (colegii de bancă) ori pe grupe, iar resursele de timp pot fi stabilite de către cadrul didactic în funcție de potențialul clasei. Casetele cu rubrica „Verificați-vă cunoștințe acumulate” pot fi folosite în structura lecției ca teste destinate evaluării cunoștințelor acumulate (evaluării performanței), iar în cele cu rubrica „Astăzi am învățat...”, elevii pot rezuma ideile principale din conținuturile lecțiilor. În unele fișe au fost introduse scurte lecturi menite diversificării, extinderii și aprofundării orizontului geografic al elevilor. Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
6
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
România – poziția geografică (România – coordonate europene)
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Geografic, România are o poziție aproape centrală în cadrul Europei și ocupă o suprafață de 238.391 km2. Analizați harta „Poziția fizico-geografică a spațiului carpato–danubiano–pontic în Europa”, din manual [Edit. Corint, Fig. 1, pag. 4], și completați, în fișă, distanțele (în km) României față de punctele extreme ale continentului: a. Munții Ural =
b. Insula Creta =
c. Capul Roca =
d. Capul Nord =
Analizați harta României de mai jos și scrieți în fișă:
a. punctele extreme ale României în funcție de poziția geografică (punctele cardinale); est =
sud =
vest =
nord =
b. principalele coordonate geografice care se intersectează pe teritoriul țării; R............................................................................................................................................................................ c. țările vecine României, în funcție de punctele cardinale;
7
R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... d. localitățile ori elementele naturale între care se desfășoară granițele României cu țările vecine.* R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................................
Arătați, pe harta murală, punctele extreme și statele vecine României. România este o țară carpato–danubiano–pontică. Citiți textul alăturat și aduceți câte două argumente în sprijinul fiecărei afirmații: a. România este țară carpatică; b. România este țară danubiană (dunăreană); c. România este țară pontică.
Pe teritoriul României se desfășoară cea mai mare parte (2/3) din întinderea Munților Carpați. Ei sunt acoperiți cu păduri și pășuni și au subsolul bogat în minereuri neferoase, feroase, cărbuni, roci pentru construcții etc. Fluviul Dunărea parcurge 1.075 km pe teritoriul României și formează cea mai mare parte a graniței de sud. Pe lângă bogățiile lui (pește, stuf, energie etc.), fluviul face parte din axa navigabilă Marea Neagră–Dunăre–Main–Rin–Marea Nordului. Țărmul românesc la Marea Neagră se întinde pe cca. 244 km și se desfășoară între gura brațului Chilia și Vama Veche. Această situație oferă țării noastre posibilitatea de a întreține legături lesnicioase, pe calea apei, cu numeroase țări de pe Glob și de a exploata unele resurse naturale (hidrocarburi, piscicole etc.).
R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................................
Granița cu Ucraina se întinde pe 639,4 km, cu Republiva Moldova, pe 681,3 km, cu Bulgaria, pe 631,3 km, cu Serbia, pe 544,3 km și cu Ungaria, 444,8 km [S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 5]. *
8
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru: Relieful.
ISBN 978-973-0-18369-6
Caracteristicile, formarea și evoluția reliefului
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Relieful României formează un sistem teritorial complex, de formă rotundă, structurat în etaje concentrice și proporționale, având ca element de bază Munții Carpați și ca loc central Depresiunea Colinară a Transilvaniei [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 6].
A. Armonia și proporționalitatea reliefului Caracteristicile reliefului României sunt: Relieful României cuprinde formele majore (munți, proporționalitatea, dispunerea concentrică, varietatea mare toate a formelor și complementaritatea unităților de relief. podișuri, dealuri și câmpii), precum și majoritatea celor medii și minore. Citiți textul alăturat (→) și scrieți în fișă: Dispunerea spațială a reliefului a. formele majore de relief întâlnite în România; major se face în trepte și cercuri R........................................................................................................ concentrice, proporționale ca ........................................................................................................ . suprafață (28% munți, 44% dealuri și podișuri și 28% câmpii). b. ponderea formelor majore de relief; Altitudinea medie este de R........................................................................................................ 420 m, iar altitudinea absolută este ........................................................................................................ . cuprinsă între 0 și 2.544 m (excepție, Platforma continentală care coboară c. altitudinea medie și altitudinea maximă a reliefului; până la -180 m). R........................................................................................................ Munții Carpați și dealurile au o ........................................................................................................ . mulțime de depresiuni, văi transversale și înșeuări, care au făcut d. importanța depresiunilor și văilor transversale. din acești munți locuri bune de R........................................................................................................ locuit încă din cele mai vechi timpuri ........................................................................................................ . [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 6]. Pentru înțelegerea dispunerii în trepte și cercuri concentrice a reliefului major, analizați și explicați figurile 1 („Împărțirea proporțională a treptelor de relief pe teritoriul României”; pag. 9) și 2 („Profilul vest-est prin relieful României”; pag. 9) din manual [O. Mândruț, Edit. Corint]. Realizați, în spațiul de mai jos, un profil transversal de la nord la sud prin relieful României, urmărind meridianul de 24 de pe harta „Poziția geografică a României”, din manual [Fig. 2, pag. 5, Edit. Corint]. Desenul profilului: Nord
Sud
9
Comparați și precizați asemănările între profilul realizat de voi și profilul din manual [Fig. 2, pag. 9, Edit. Corint]. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................................
B. Formarea și evoluția reliefului Relieful României, în strânsă legătură cu cel al Orogeneza caledoniană, cea mai veche Europei, este rezultatul modificărilor scoarței bine evidențiată pe teritoriul României, terestre de-a lungul erelor geologice, sub acțiunea apare la suprafață în Podișul Dobrogei factorilor interni și externi. Centrale (în Podișul Casimcei), iar orogeneza hercinică, a doua ca vechime, în Pe baza textului alăturat (→), completați Masivul Dobrogei de Nord (în Munții afirmațiile de mai jos: Măcin). 1. Orogenezele care au acționat pe teritoriul României Formarea și forma Carpaților, în sunt ..................................................................................... orogeneza alpină, sunt consecința tectonicii plăcilor locale: Est-Europeană (în est), Mării ........................................................................................... . Negre (în sud-est), Moesică (în sud), 2. Podișul Casimcei a fost înălțat în orogeneza Panonică (în vest) și Transilvană (în centru). Înălțarea treptată a lanțului Munților ...................................................., iar Munții Măcin, în Carpați s-a răsfrânt și asupra teritoriilor orogeneza .................................................... . interne și vecine. În interior s-a produs o scufundare umplută cu sedimente 3. Munții Carpați au fost înălțați în orogeneza (Depresiunea Colinară a Transilvaniei), iar ............................................... și închid în interior ............. în exterior s-au acumulat sedimente și au fost înălțate cercuri de dealuri, podișuri și ........................................................................................... . câmpii. 4. În exteriorul lanțului carpatic se găsesc ......................... În ultima perioadă geologică, din cauza climatului foarte rece, în regiunile ............................................................................................. înalte ale Munților Carpați s-au dezvoltat 5. Relief glaciar se găsește numai în regiunile ghețari, care au generat actualul relief glaciar. ................................................. ale Munților Carpați. Citiți documentul 1 din manual [DOC 1, pag. 9, Edit. Corint] și precizați câte două caracteristici pentru fiecare orogeneză care a contribuit la geneza reliefului României. Orogeneza caledoniană: R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... Orogeneza hercinică: R............................................................................................................................................................................
10
............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... Orogeneza alpină: R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... Analizați „Schița geologică generalizată și simplificată a României” din manual [Fig. 3, pag. 9, Edit. Corint, ediția 2000] și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos: 1. Formațiunile geologice cu cea mai mare răspândire sunt cele: a. eruptive
b. metamorfice
c. sedimentare
2. În alcătuirea petrografică a Munților Carpați predomină: a. bazaltul
b. șisturile cristaline
c. șisturile verzi
3. Prin marea suprafață pe care o ocupă, între rocile eruptive se evidențiază: a. andezitul
b. bazaltul
c. riolitul
4. În vecinătatea Mării Negre pondere mai mare au: a. granitele
b. șisturile cristaline
c. șisturile verzi
Astăzi am învățat... R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
11
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Unitățile majore de relief ale României
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Unitățile de relief sunt ansambluri de forme de relief asociate spațial și bine delimitate de regiunile înconjurătoare. Între unitățile de relief există asemănări determinate de unele caracteristici. Citiți primul paragraf din lecția din manual [pag. 10, Edit. Corint] și scrieți, în fișă, principalele caracteristici care delimitează și definesc unitățile de relief. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... Analizați harta „Unitățile majore de relief” din manual [Fig. 2, pag. 10, Edit. Corint] și scrieți, în fișă, numele unităților de relief de pe teritoriul României. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Cu ajutorul hărții „Unități și subunități principale de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 și 11, Edit. Corint], scrieți, în fișă, numele subunităților* de relief marcate, pe harta de mai jos („Relieful României”), cu litere de la A la G. A.
B.
C.
D.
E.
F.
G.
*
Subdiviziune a unei unități de relief.
12
Arătați, pe harta murală, unitățile de relief de pe teritoriul României. Astăzi am învățat... R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
13
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Carpații Orientali
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Carpaţii Orientali sunt situaţi în partea de est a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între graniţa cu Ucraina (la nord) şi Valea Prahovei (la sud), şi ocupă circa jumătate din suprafaţa Carpaţilor Româneşti. Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Orientali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig. 2, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine ale Carpaților Orientali. • în est: ……………………………………………………………………………………………..................... ..............................................................................................................................................................................; • în sud: …………………………………………………………………………………………..................….; • în vest: ………………………………………………………………………………………….................…. ……………………………………………………………………………………………………..................... .
Arătați, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaților Orientali. Carpaţii Orientali au altitudini Pe baza textului alăturat (→), completați propozițiile mijlocii (rar depăşind 1.700 m), de mai jos: a. Carpații Orientali sau format prin .............................................. numai în Munţii Rodnei şi în Munţii Călimani trecând de 2.000 m*. S-au ........................................................................................................ . format prin încreţirea scoarţei b. Prin altitudini, Carpații Orientali fac parte din categoria terestre (cutare) şi prin erupţii vulcanice**, iar culmile lor sunt munților cu înălțimi ...................................................................... . dispuse paralel şi orientate nordc. Culmile montane sunt dispuse ................................................. și vest–sud-est (în nord şi centru) sau „curbate”*** (în sud). orientate ......................................... sau ........................................ . Analizaţi harta „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief” din manual [Fig. 1, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, tipurile de roci dominante în: • est şi sud: ………………………......................................................................................................................; • centru (până la Valea Trotuşului): …………………….................................................................................; • în vest: ………………………......................................................................................................................... . Pe lângă rocile identificate mai sus, local sunt prezente calcare şi conglomerate, iar în regiunile foarte înalte s-a dezvoltat relief glaciar (circuri, văi glaciare, creste).
Altitudinea maximă este de 2.303 m, în Munții Rodnei. Relief vulcanic (conuri, cratere şi platouri). *** Nord–sud, nord-est–sud-vest şi est–vest. *
**
14
Cu ajutorul figurilor 1 şi 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, numele munţilor alcătuiţi din conglomerate (a) şi numele munţilor în care este mai bine evidenţiat relieful glaciar (b). (a)..…………………………………………………………………………………………………...............…; (b)……………………………………………………………………………………………………................ .
B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Orientali Carpaţii Orientali au fost împărţiţi în trei grupe transversale. Utilizând figura 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos: În nord, între graniţa cu Ucraina şi aliniamentul depresiunilor Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc se întind Carpaţii ....................................................................................... sau Grupa Nordică. În partea centrală, între depresiunile Dornelor şi ............................................................................. (la nord) şi Valea Oituzului (la sud), se găsesc Carpaţii .......................................................................................... sau Grupa Centrală. În sud, între Valea ……………….……. și Valea Prahovei, se desfăşoară Carpaţii …………………… sau Grupa ……………………. . Utilizând hărţile „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief” şi „Carpaţii Orientali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief”din manual [pag. 13, Edit. Corint], caracterizaţi cele trei grupe montane completând în cele trei chenare de mai jos. A. Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei:
numele rocilor dominante în vest, centru şi est;
• vest: ………………....................., centru: ………………....................., est: …............….....………….. .
câte trei munţi alcătuiţi din roci vulcanice, şisturi cristaline şi fliş;
• din roci vulcanice: …………………………………………….......................................................………; • din şisturi cristaline: ……………………………………………………....................................................; • din fliş: ……………………………………………………......................................................................... .
numele a două depresiuni;
• Depr. ……………………….……….............. şi Depr. …............…………………….……… .
altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
• …………………………………………………………………………………............................................ .
Pasul Prislop, cel mai înalt din Carpaţii Orientali (1.416 m), leagă Depresiunea Maramureşului de Depresiunea Dornelor.
Arătați, pe harta murală a României, poziția geografică a Carpaților Maramureșului și ai Bucovinei, a Depresiunii Maramureșului și a Pasului Prislop. B. Carpaţii Moldo-Transilvani:
numele rocilor dominante în est și sud, centru şi vest;
15
• est şi sud: ………………..............., centru: ………………....................., vest: ………………............... .
numele a trei munţi alcătuiţi din roci vulcanice, a doi munţi alcătuiţi din şisturi cristaline şi patru
munţi alcătuiţi din roci sedimentare cutate; • din roci vulcanice: …………………...............………………………………........................................…; • din şisturi cristaline: ………………………....................................................……………………………; • din fliş: ……………………………………………………......................................................................... .
numele a trei depresiuni;
• Depr. ………………………..….., Depr. ….……..……………….… şi Depr. ..…..……………............ .
altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
• .………………………………………………………………………………............................................... .
Depresiunile Giurgeului şi Ciucului sunt depresiuni de baraj vulcanic. Defileul Topliţa–Deda, străbătut de râul Mureş, separă Munţii Călimani de Munţii Gurghiu.
Arătați, pe harta murală a României, poziția geografică a Carpaților Moldo-Transilvani, a depresiunilor Giurgeului și Ciucului și a Defileului Toplița–Deda. C. Carpaţii Curburii:
numele rocilor din care sunt alcătuiţi munții;
• ………………..…………............ .
numele a opt munţi care intră în componenţa grupei;
• …………………………………………………….......................................................................................... ……………………………………………………........................................................................................... .
numele a două depresiuni;
• Depr. ……………………………… şi Depr. ……………………………… .
altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
• ………………………………………………………………………………............................................… .
Depresiunea Braşovului este cea mai mare depresiune montană din România.
Arătați, pe harta murală a României, poziția geografică a Carpaților Curburii, a Munților Ciucaș și a depresiunilor Brașovului și Întorsurii Buzăului.
16
Școala Gimnazială Discovery
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Carpații Meridionali
Fișa de lucru: Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Carpaţii Meridionali sunt situaţi în partea de sud a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în centrul țării, între Valea Prahovei (la est) și Culoarul Timiș-Cerna (la vest). Datorită asemănării lor cu Munții Alpi, au mai fost numiți și Alpii Transilvaniei. Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Meridionali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig. 2, pag. 15, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaților Meridionali: • în est: ...…………………………………………………………………………………………….................; • în sud: …………………………………………………………………………………………..................….; • în vest: ………………………………………………………………………………………….................….; • în nord: ..………………………………………………………………………………………….................. .
Arătați, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaților Meridionali. Carpaţii Meridionali „formează un Pe baza textului alăturat, completați aliniament orientat est–vest, compus din trei propozițiile de mai jos: a. Carpații Meridionali sunt compuşi din trei masive mari masive cristaline, plus grupul Bucegi, mai deosebit, căci este dominat de calcare și ..............................., delimitate de ............................. conglomerate și plasat puțin mai la sud, pe transversale, la care se adaugă Grupa ............................ . aliniamentul curburii. Meridionalii reprezintă ramura cea mai înaltă și masivă b. Prin caracteristicile lor, Carpații Meridionali din Carpații Românești. Peste 20 de vârfuri reprezintă ramura cea mai .............................. și depășesc 2.500 m, inclusiv Moldoveanu 2.544 m și Negoiu 2.535 m, care sunt cele .............................. din Carpații Românești. mai înalte din țară.” Au „relief glaciar rămas c. Peste ............ de vârfuri depășesc ............................, iar de la ultima glaciațiune cuaternară. Grupele cristaline sunt delimitate de falii la altitudinile mai mari de 1.800 m s-a păstrat relief transversale pe care s-au axat defilee adânci, ............................ rămas de la ultima glaciațiune cu trecători: Turnu Roșu-Cozia pe Olt și Lainici pe Jiu.” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. ........................... . 12 și 13]. Analizaţi harta „Carpaţii Meridionali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 15, Edit. Corint] şi scrieţi în fişă: • tipul de rocă dominantă: ………………………..............................................................................................; • două tipuri de relief: ….............…………………........................................................................................... .
B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Meridionali Carpaţii Meridionali au fost împărţiţi în patru grupe transversale. Utilizând figura 2 din manual [pag. 15, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos:
17
În est, între Valea Prahovei şi Valea ................................... se desfășoară Grupa ................................... . La vest de această grupă, până la Defileul Oltului se întinde Grupa ........................................ . Spațiul dintre Defileul Oltului (la est), care străbate Depresiunea ........................................., și văile Jiului și Streiului (la vest) este ocupat de Grupa ......................................... . În vestul Carpaților Meridionali, între văile Jiului și Streiului și Culoarul Timiș-Cerna, se află Grupa ............................................................... . Între această grupă și Grupa Parâng se află Depresiunea ........................................, străbătută de râul Jiu.
Arătați, pe harta murală a României, grupele Carpaților Meridionali și depresiunile Loviștei și Petroșani. Utilizând harta „Carpaţii Meridionali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief”din manual [pag. 15, Edit. Corint], caracterizaţi cele patru grupe montane completând în cele trei chenare de mai jos. A. Grupa Bucegi:
numele subunităţilor montane: ........................................................, ........................................................, ....................................................... .
altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
• ……………………………………………………………………..................................................………… . Munţii Bucegi sunt alcătuiţi din calcare şi conglomerate (cu relief specific – cum ar fi Babele şi Sfinxul), Munţii Leaota, din şisturi cristaline, şi Munţii Pădurea Craiului, din calcare. În cadrul grupei se află un culoar transversal, Culoarul Bran-Rucăr. Indicaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a acestui culoar.
Arătați, pe harta murală a României, Culoarul Rucăr–Bran. B. Grupa Făgăraş:
grupa este constituită din două aliniamente muntoase:
• în nord: .................................................................; • în sud: ………………..………………....................................……………………………………................. ………..............................., separaţi de afluenţii Argeşului şi Oltului.
altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
• ……………………………………………………………………………….................................................. . C. Grupa Parâng:
culmile muntoase pornesc din Munţii Parâng (nord orografic) spre:
• nord: .................................................................................................................................................................; • est: ................................................................................................................................................................... .
18
altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
• …..………………………………................................................…………………………………………… . D. Grupa Retezat-Godeanu:
culmile muntoase pornesc radiar din Munţii Godeanu (nord orografic) spre:
• nord-est: ..........................................................................; • sud-est: ............................................................................; • sud-vest: ..........................................................................; • nord-vest: ...................................................................... .
altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
• ……………………………………………………………...............................................…………………... . În nord-estul grupei se află Depresiunea .................................................., străbătută de râurile ................................................. şi .............................................. . Depresiunea comunică cu Culoarul Bistrei prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, iar în Culoarul Timiş-Cerna se află Pasul Poarta Orientală sau Domaşnea.
Arătați, pe harta murală a României, Depresiunea Hațeg și pasurile Poarta de Fier a Transilvaniei şi Poarta Orientală. Astăzi am învățat... R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
19
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Carpații Occidentali
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Carpaţii Occidentali sunt situați în vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între Defileul Dunării, la sud, și văile Someșului și Barcăului, la nord. Cu ajutorul hărții „Carpații Occidentali – subdiviziuni transversale și principalele unități de relief” din manual [Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaților Occidentali. • în est: ...…………………………………………………………………………………………….................; • în vest: ………………………………………………………………………………………….................….; • în nord: ..………………………………………………………………………………………….................. .
Arătați, pe harta murală a României, limitele și unitățile vecine Carpaților Occidentali. Carpaţii Occidentali s-au Pe baza textului alăturat (→), completați propozițiile format prin încrețirea scoarței de mai jos: a. Carpații Occidentali sau format prin ............................................. terestre și prin procese vulcanice. Aceștia constituie unitatea ........................................................................................................ . montană din România cu cele mai b. Prin înălțimile mai mici de ........................................, Carpații scăzute altitudini, vârfurile cele mai înalte nedepășind 1.850 m Occidentali au cele mai scăzute ....................................... din (1.849 m, în Vârful Bihor). Carpații Românești. Unitatea este fragmentată, cu aspect discontinuu, din cauza c. Unitatea este ........................................ de văi (Timișului, văilor transversale ale Timișului și ...................................... etc.) și depresiuni. Mureșului. Analizaţi harta „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 17, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, tipurile de roci prezente în Carpații Occidentali. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. .
B. Subunităţile transversale Carpaţii Occidentali au fost împărţiţi în două grupe transversale. Utilizând figura 2 din manual [pag. 17, Edit. Corint] și atlasul geografic, completaţi textul de mai jos: În sud, între Defileul Dunării şi Culoarul Mureşului se află Munţii …….....………………….., iar în nord, între Culoarul Mureşului şi văile Streiului şi Barcăului, se găsesc Munţii …...……………………… . Utilizând hărţile „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” şi „Carpaţii Occidentali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief”din manual [Fig. 1 şi Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], caracterizaţi cele două grupe montane completând în cele două chenare de mai jos.
20
A. Munții Banatului:
tipurile de roci din alcătuire;
• …..................……………………………………………..……………………………………..…………… .
numele munţilor situați între Defileul Dunării și Valea Timișului;
• …..................……………………………………………..…………………………………………………… ......………………................………………………………………………………………………...………… .
numele depresiunilor situate între Defileul Dunării și Valea Timișului;
• …..................……………………………………………..…………………………………………..……… . numele munţilor situați între Culoarul Bistrei și Culoarul Mureșului; • …..................……………………………………………..……………………………………………..…… .
altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
• …..................……………………………………………..………………………………………………..… . Subdiviziunea situată între Defileul Dunării și Valea Timișului este fragmentată de văi și depresiuni, în timp ce Munții Poiana Ruscă sunt masivi.
Arătați, pe harta murală a României, munții și depresiunile din componența grupei. B. Munţii Apuseni: numele rocilor dominante;* • ............................................................................................………………..………………..……………….. .
numele munţilor din alcătuirea subunităţii; • …..................……………………………………………..……………………………………………………
......………………................……………………………………………………………………………………. ......………………................……………………………………………………………………………………. ……........………................……………………………………………………………………………………. . numele depresiunilor din alcătuirea subunităţii; • ………………………………………………..…………………………………..................…………………
………………………………………………………………………………………………...................……. .** altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • ………………………………………………………………………………….............................................. .
Datorită prezenței calcarului, în Munții Apuseni sunt prezente văi de tip chei (Cheile Râmețului) și peșteri (Peștera Scărișoara***, Peștera Urșilor etc.).
foarte diversificate, care formează un adevărat „mozaic petrografic”. Depresiunile Zarand, Beiuş şi Vad-Borod sunt de tip „golf” (depresiuni-golf). *** În Peștera Scărișoara se găsește cel mai mare ghețar fosil din România. *
**
21
Verificați-vă cunoștințele acumulate Analizați schița alăturată („Munții Apuseni”) și scrieți, în fișă, numele munților marcați cu litere de la A la H.
MUNȚII APUSENI
A _______________________________________; B _______________________________________; C _______________________________________; D _______________________________________; E _______________________________________; F _______________________________________; G _______________________________________; H _______________________________________. Astăzi am învățat... R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Lectură Scărişoara, prima peşteră declarată monument al naturii (1938) şi peştera cu cel mai mare gheţar fosil (75.000 m3), este poziţionată în estul Munţilor Bihorului, pe teritoriul județului Alba. A fost menţionată de A. Szirtfi în 1847 şi studiată, printre alţii, de botaniștii Al. Borza și E. Racoviţă. Cu o lungime totală de 720 m, peştera cantonează cel mai mare depozit de gheaţă fosilă din ţară – cu un volum de 75.000 m3 şi o grosime de peste 25 m –, datând de circa 4.500 ani. Gheţarul, aflat pe fundul unui aven adânc de 58 m, cu diametrul de 50 m, se menţine datorită aerului rece care coboară şi se depozitează în timpul iernii pe fundul avenului, acumulându-se aici fără a mai putea fi evacuat. În timpul verii aerul cald nu poate încălzi stratul de aer superior, gheţarul rămânând captiv. În regiunile inferioare, poziţionate la baza masivului de gheaţă, s-au dezvoltat formaţiuni de calcit şi gheaţă: stalactite, stalagmite, coloane, domuri, draperii parietale, coralite etc. [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 222-223].
22
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Depresiunea Colinară a Transilvaniei
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Depresiunea Colinară a Transilvaniei ocupă o poziție centrală în cadrul României, fiind situată în interiorul Carpaților Românești. Analizați harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” din manual [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în funcție de punctele cardinale. în est =
în sud =
în vest =
în nord-vest =
Arătați,
pe harta murală a României, unitățile vecine Depresiunii Colinare a
Transilvaniei. Depresiunea Colinară a Transilvaniei – cu Pe baza textului alăturat (→), precizați altitudini medii de 500-600 m – are caracter de pentru Depresiunea Colinară a Transilvaniei: podiș complex, compus din dealuri, podișuri, a. formele de relief care intră în alcătuire; depresiuni și culoare de vale. R.............................................................................. În trecutul geologic, această regiune a fost o uriașă depresiune acoperită de apele unei mări. Cu .............................................................................. . timpul, această mare a fost umplută cu roci b. rocile sedimentare din alcătuirea petrografică; sedimentare (nisipuri, pietrișuri, argile, gresii etc.) aduse de râurile care veneau din Munții Carpați. R.............................................................................. În partea centrală rocile sunt boltite în formă .............................................................................. . de domuri (domuri gazeifere*), iar pe margini s-a depus sare (în cute diapire), rezultată în urma c. poziția geografică a cutelor diapire; evaporării apei mării. R.............................................................................. Altitudinea reliefului coboară de la est (circa 1.000 m, în Subcarpații Transilvaniei**) spre vest .............................................................................. . (300-400 m). d. sensul de scădere a altitudinilor; R.......................................................................................................................................................................... . e. dealul în care se înregistrează altitudinea maximă; R.......................................................................................................................................................................... . e. resursele naturale aflate în subsolul depresiunii; R.......................................................................................................................................................................... .
* **
Cu gaz metan. Altitudinea maximă este de 1.080 m, în Dealul Becheci.
23
B. Subdiviziuni În cuprinsul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se deosebesc: A. Zona marginală (sau Zona submontană) este alcătuită dintr-un ansamblu de depresiuni și dealuri. Utilizați harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi în fişa de lucru, pe direcția acelor de ceasornic, începând cu Depresiunea Lăpuș, subunităţile de relief care intră în componența Zonei marginale. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . B. Podișul Transilvaniei este situat în interiorul unității și este compus din: → Podișul Someșan, în nord-vest, cu înălțimi de circa 600 m; → Câmpia Transilvaniei, în centru, cu înălțimi de 500-600 m; → Podișul Târnavelor, în sud, cu altitudini de circa 600-700 m, în est, și 400-500 m, în vest. Analizați harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între care se înscriu subunitățile podișului. Podișul Someșan, la nord-vest de văile ................................................. și .............................. ....................; Câmpia Transilvaniei, între văile ................................................ și ................................................ (la nord-vest și nord) și valea ............................................ (la sud);
Podișul
Târnavelor,
între
valea
............................................
(la
nord)
și
valea
............................................ (la sud). La rândul său, acest podiș este compus din Dealurile Târnavei Mici, în nord, Podișul ............................................, în sud-est, și Podișul ............................................, în sud-vest. Analizați harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 19, Edit. Corint] și scrieți, în fişa de lucru, numele subdiviziunilor de relief ale Podișului Transilvaniei în care se găsesc domuri cu gaz metan. R.......................................................................................................................................................................... . Verificați-vă cunoștințele acumulate I. Pe baza cunoștințelor acumulate, completați propozițiile de mai jos. 1. În Câmpia Transilvaniei înălțimile sunt cuprinse între ......................................................................... . 2. Partea de sud-vest a Podișului Târnavelor se numește ......................................................................... . 3. Între Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor curge râul .............................................................. .
24
4. Altitudinea în Dealul Becheci este de ....................................................................................................... . 5. În sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se găsesc depresiunile .................................................. ............................................................................................................................................................................. . II. Analizați schița de mai jos („Depresiunea Colinară a Transilvaniei”) și scrieți, în fișă, numele subunităților de relief marcate cu litere de la A la G. A _______________________________________; B _______________________________________; C _______________________________________; D _______________________________________; E _______________________________________; F _______________________________________; G _______________________________________. DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI
Astăzi am învățat... R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
25
Școala Gimnazială Discovery
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Subcarpații
Fișa de lucru: Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Subcarpații sunt o unitate deluroasă situată la marginea Carpaților Orientali și Carpaților Meridionali, între Valea Moldovei (la nord) și Valea Motrului (la vest). Cu ajutorul hărții „Subcarpații – localizare și subdiviziuni” din manual [Fig. 1, pag. 21, Edit. Corint], scrieți, în fişa de lucru, unitățile de relief vecine Subcarpaților. • în nord: …………………………………………………………………………………………….................; • în est: ……………………………………………………………………………………………....................; • în sud-est: ………………………………………………………………………………………….................; • în sud: .………………………………………………………………………………………….................….; • în vest: ...………………………………………………………………………………………….................. .
Arătați, pe harta murală a României, Subcarpații, limitele și unitățile de relief vecine acestora.
Pe baza textului alăturat (→), precizați: a. modul de formare a Subcarpaților; R............................................................................................. .............................................................................................. . b.
rocile
care
intră
în
alcătuirea
petrografică
a
Subcarpaților; R............................................................................................. .............................................................................................. .
Subcarpații s-au format prin cutarea și înălțarea stratelor sedimentare (gresii, conglomerate, tufuri, pietrișuri, nisipuri etc.) depuse de râurile carpatice într-o mare mărginașă Carpaților Orientali și Meridionali. Unitatea este compusă dintr-o succesiune de depresiuni și dealuri, dispuse în șiruri paralele cu marginea muntelui, cu altitudini care oscilează între circa 300 și 1.218 m. În subsolul Subcarpaților se găsesc: sare (în cute diapire), petrol și cărbuni.
c. formele de relief care intră în compunerea Subcarpaților; R.......................................................................................................................................................................... . d. modul de dispunere a depresiunilor și dealurilor din compunere; R.......................................................................................................................................................................... . e. altitudinile Subcarpaților; R.......................................................................................................................................................................... . f. bogățiile naturale din subsolul Subcarpaților R.......................................................................................................................................................................... .
26
Analizați schița alăturată („Subcarpații – model general”) și scrieți, în fișă, tipurile de depresiuni și dealuri aflate în compunerea subcarpaților.
SUBCARPAȚII – MODEL GENERAL
• depresiuni: ___________________ ______________________________; • dealuri: ______________________ ______________________________.
B. Subdiviziuni Subcarpații se împart în trei subdiviziuni transversale: Subcarpații Moldovei (în nord), Subcarpații Curburii (în partea centrală) și Subcarpații Getici (în vest). Analizați figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între care se înscriu cele trei subdiviziuni subcarpatice. Subcarpații Moldovei, între Valea ...................................................., la nord, și Valea ...................................................., la sud; Subcarpații Curburii, între Valea ...................................................., la nord, și Valea ...................................................., la vest;
Subcarpații
Getici,
între
Valea
....................................................,
la
est,
și
Valea
...................................................., la vest.
Arătați, pe harta murală a României, subdiviziunile Subcarpaților, limitele și unitățile de relief vecine ale acestora. A. Subcarpații Moldovei sunt constituiți dintr-un șir de depresiuni submontane închise de dealuri: Culmea Pleșului (911 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Corni, Dealul Runcu și Culmea Pietricica. Analizați figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieți, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2 și 3. 1. ............................................... .
2. ............................................... .
3. ............................................... .
Arătați, pe harta murală a României, Culmea Pleșului, Culmea Pietricica, Depresiunea Neamț, Depresiunea Cracău-Bistrița și Depresiunea Tazlău-Cașin. B. Subcarpații Curburii (de Curbură) – situați între Carpații Curburii, Grupa Bucegi și Câmpia Română – reprezintă sectorul cel mai complex, cuprinzând două șiruri de depresiuni (submontane și intracolinare) și două șiruri de dealuri (interne – unele pe structuri de cute diapire – și externe): Măgura Odobești (996 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Deleanu, Dealul Blăjeni, Dealul Istrița etc. Între văile Buzăului și Teleajenului sunt pătrunderi ale unor pinteni montani, alcătuiți din fliș (Pintenul Ivănețu).
27
Analizați figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieți, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate, pe hartă, cu numerele 4, 5 și 6. 4. ............................................... .
5. ............................................... .
6. ............................................... .
Arătați,
pe harta murală a României, Măgura Odobești, Dealul Istrița, Depresiunea Vrancei, Depresiunea Vălenii de Munte și Depresiunea Pucioasa. În Subcarpații Curburii se găsesc: Vulcanii Noroioși de la Berca-Arbănași, „Focul Viu“ de la Andreiașu de Jos și Peștera în Sare din Platoul Meledic (cea mai lungă peșteră în sare din lume: de 3.190 m) Identificați și scrieți, în fișă, o metodă prin care Vulcanii Noroioși, „Focul Viu“ și Peștera în Sare pot contribui la dezvoltarea economiei în regiune. R.......................................................................................................................................................................... . C. Subcarpații Getici, deși mai puțin complecși, în comparație cu Subcarpații Curburii, sunt alcătuiți în mare parte tot din două șiruri de depresiuni (submontane și intracolinare: Câmpulung, Arefu, Jiblea, Tismana, Târgu Jiu-Câmpu Mare etc.) închise de dealuri (interne și externe): Măgura Mățău (1.018 m), Măgura Chiciora (1.218 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Negru, Dealul Bran ș.a. Analizați figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieți, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate, pe hartă, cu numerele 7 și 8. 7. ............................................................................... .
8. ............................................................................... .
Arătați,
pe harta murală a României, Depresiunea Câmpulung, Depresiunea Arefu, Depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare, Măgura Mățău și Măgura Chiciora.
Temă. Precizați două deosebiri între caracteristicile reliefului din Subcarpați Moldovei și caracteristicile reliefului din Subcarpații Getici. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Lectură „Peştera în Sare (S6), unică în Europa prin modul de formare şi cea mai lungă peşteră în sare din lume, are 3.190 m lungime, săli cu o bogată paletă de culori de la alb sau galben, la roz, roşu, maro sau gri stalactite cu dimensiuni de până la 1,5 m lungime şi 30 cm grosime şi stalagmite înalte de doar câţiva cm şi 5-8 cm grosime. Deşi explorările cartările şi fotografierile, desfăşurate în faze diferite (1980, 1985 şi 1986), au indicat o lungime totală de 3 190 m (record mondial pentru peşterile în sare), cu posibilităţi de extindere în urma continuării cercetărilor, din cauza scurgerilor de noroi şi prăbuşirilor intrarea a fost blocată şi recordul neomologat” [I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 155].
28
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Podișul Getic
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Podișul Getic (Piemontul Getic) este situat între Valea Dâmboviței, la est, și Valea Dunării, la vest. Cu ajutorul figurii 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint], scrieți, în fişa de lucru, unitățile de relief vecine Podișului Getic. • în sud-est, sud și sud-vest: …………………………………………………………………………………...; • în nord-vest: ……………………………………………………………………………………….................; • în nord: …………………………………………………………………………………………….................; • în est-nord-est: ……………………………………………………………………………………................ .
Arătați, pe harta murală a României, Podișul Getic, limitele și unitățile de relief vecine acestuia. Pe baza textului alăturat (→), precizați: a. tipul genetic de relief al Podișului Getic; R........................................................................................................... . b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podișului; R............................................................................................................. ............................................................................................................. . c. direcția de înclinare a straturilor de roci; R........................................................................................................... . d. altitudinile în nordul și în sudul unității de relief; R. în nord.........................................; în sud........................................ . e. altitudinea maximă și locul în care este situată. R............................................................................................................. ............................................................................................................. .
Unitatea, cea mai uniformă ca relief și mai simplă ca structură, are în partea superioară un strat gros de pietrișuri piemontane („pietrișuri de Cândești”), cu numeroase intercalații de argilă (cu cărbuni) și nisipuri. Podișul este de tip piemontan, provenit dintr-o veche câmpie piemontană formată la începutul ridicării Munților Carpați. Ca urmare, suprafața sa înclină lin de la nord (500-600 m) spre sud (200-300 m), iar altitudinea maximă este de 745 m, în nordul Platformei (Podișului) Cândești [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 28-29].
B. Subdiviziuni În ansamblu, Podișul Getic se prezintă sub forma unor interfluvii (platforme) * relativ netede și întinse, separate de văi largi cu terase și lunci (Valea Argeșului, Valea Oltului, Valea Jiului, Valea Motrului etc.).
În manualul de la Editura ALL [autor Gr. Posea, pag. 28 și 29], platformele sunt numite podișuri sau dealuri. *
29
Analizați figura 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieți, în fişa de lucru, numele subdiviziunilor Podișului Getic, de la est la vest. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
Arătați, pe harta murală a României, subdiviziunile Podișul Getic și văile Argeșului, Oltului și Jiului. Astăzi am învățat... R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
Temă. Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați două deosebiri între caracteristicile reliefului din Podișul Getic și caracteristicile reliefului din Subcarpaţii Getici. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
30
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Podișul Mehedinți
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Podișul Mehedinți este situat între văile Motrului (la nord-est) și Dunării (la sud-vest). Cu ajutorul figurii 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint], scrieți, în fişa de lucru, unitățile de relief vecine Podișului Mehedinți. • în nord-est: ………………………………………………………………........................…………………...; • în sud-est: ………………………………………………………………………………....……….................; • în nord-vest: ………………………………………………………………………………....……................ .
Arătați, pe harta murală a României, Podișul Mehedinți, limitele și unitățile de relief vecine acestuia. Pe baza textului alăturat (→), precizați: a. tipul genetic de relief al Podișului Mehedinți; R................................................................................................ . b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podișului; R................................................................................................ . c. formele reliefului carstic din podiș; R................................................................................................ . d. altitudinile reliefului; R................................................................................................ . e. numele depresiunii marginale cu care intră în contact; R................................................................................................ . f. numele hidrocentralei construite în sudul podișului, pe Dunăre. R................................................................................................ .
„Podișul Mehedinți este o unitate de tip carpatic rămasă neînălțată printre podișuri. [...] Are o structură de munte – șisturi cristaline și calcare vechi care au determinat un relief carstic diversificat*. Dar înălțimile sale (500-650 m) și netezimea culmilor cristaline îl plasează în categoria de podiș” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 29]. În sud-estul unității, la contactul cu Podișul Getic se află o mică depresiune marginală numită Depresiunea Severinului (sau Depresiunea Turnu Severin). De asemenea, „la contactul Podișului Mehedinți cu Dunărea, există un sector mai îngust al fluviului, denumit Porțile de Fier, unde au fost construite hidrocentrala și sistemul de navigație cu același nume**” [O. Mândruț, Edit. Corint, pag. 20].
Temă. Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați trei deosebiri între caracteristicile reliefului din Podișul Mehedinți și caracteristicile reliefului din Podișul Getic. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................................
* **
Chei, peșteri, cursuri subterane etc. (Peștera Topolnița, Podul de la Ponoare ș.a.). Porțile de Fier I.
31
............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Lectură Podul de la Ponoare sau Podul lui Dumnezeu este singurul pod natural din ţară și este situat în localitatea Ponoarele (județul Mehedinţi). Format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri, podul, cu lungimea de circa 25 m şi lăţimea de aproximativ 10 m, este constituit dintr-o arcadă de piatră cu grosimea de 4 m, deschiderea de 9 m şi înălţimea de 22 m. Conform legendelor locale, aici ar fi fost sălaşul Diavolului, sau a fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim să treacă spre Tismana. Este traversat de DN 67D (Băile Herculane – Baia de Aramă) [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 202].
32
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Podișul Moldovei
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Podișul Moldovei este situat în nord-estul României, între Valea Prutului, la est, și Valea Moldovei și Culoarul Siretului, la vest. Cu ajutorul figurii 1 din manual [pag. 23, Edit. Corint], scrieți, în fişa de lucru, unitățile de relief vecine Podișului Moldovei. • în est: …….............………………………………………………………........................…………………...; • în sud: ..........……………………………………………………………………………....……….................; • în vest: ………………………………………………………………………………....……..........................; • în nord: ........……………………………………………………………………………....………................ .
Arătați, pe harta murală a României, Podișul Moldovei, limitele și unitățile de relief vecine acestuia. ”
Pe baza textului alăturat (→), precizați: a. modul de formare a Podișului Moldovei; R........................................................................................ ......................................................................................... . b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podișului; R........................................................................................ ......................................................................................... . c. fundamentul pe care s-au acumulat rocile enumerate mai sus; R........................................................................................ ......................................................................................... . d. direcția de înclinare a stratelor de roci sedimentare; R...................................................................................... . e. consecințele înclinării și durității unor roci. R........................................................................................ ......................................................................................... .
Relieful Podișului Moldovei – cel mai întins din România – „este sculptat în depozite sedimentare relativ recente, care stau însă pe un fundament foarte vechi: pe cea mai mare întindere, un fundament coborât al Platformei Est-Europene [...], iar în partea de sud, pe un fundament asemănător Podișului Dobrogei” [O. Mândruț, Edit. Corint, pag. 22]. „Rocile – calcare, gresii, marne, argile, nisipuri și pietrișuri – formează strate ce se înclină ușor către S-SE. Această înclinare și duritatea unor roci au impus formarea unor reliefuri asimetrice, numite cueste* sau coaste, la baza cărora s-au impus văi asimetrice, cum sunt Bahluiul și Bârladul. Majoritatea văilor însă curg în sensul de înclinare al stratelor. Eroziunea, mai activă în rocile moi, a determinat formarea a trei subregiuni, două mai înalte (pentru că au roci mai dure) și una mai joasă situată între ele, erodată mai mult din cauza rocilor mai moi ” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 24].
Cuestă = formă de relief caracteristică structurii monoclinale, alcătuită dintr-un versant cu pantă lină care corespunde suprafeței structurale și poartă numele de spinarea cuestei, și un versant cu înclinare mare care poartă numele de fruntea cuestei [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 111]. *
33
Analizați figura 1 din manual [pag. 23, Edit. Corint] și localizați Coasta Iașilor, cea mai mare cuestă din România. Lectură Coasta Iaşilor, cea mai mare cuestă, situată în nordul Podişului Bârladului, la sud de municipiul Iaşi, are lungimea de circa 100 km şi energia de relief de peste 120 m. Sub frontul cuestic, format din două trepte, se produc alunecări şi prăbuşiri de blocuri care adesea lasă în loc circuri de surpare, lărgite de nişe cu zăpadă care declanşează la rândul lor mari alunecări (hârtoape) şi organisme torenţiale. Treapta mai joasă, situată aproape de râul Bahlui, a permis ca în spatele ei să se formeze depresiuni mici de contact, generate de lărgirea bazinelor torenţiale ale văilor obsecvente [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 82].
B. Subdiviziuni Subdiviziunile Podișul Moldovei sunt: A. Podișul Sucevei, în nord-vest, mai înalt (500-600 m)**, cu un relief mai diversificat și cu aspect tipic de podiș. Analizați harta „Podișul Moldovei” din manual [fig. 1, pag. 23, Edit. Corint] și scrieți, în fișa de lucru, numele subunităților de relief (podișuri, dealuri și depresiuni) care intră în componența Podișului Sucevei. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . B. Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), în nord-estul podișului, se prezintă ca o regiune joasă (cu altitudini de circa 200 m)*** dezvoltată pe un substrat argilos. Dealurile din compunere au interfluviile mai plate și versanții mai domoli, iar în văile care o străbat au fost amenajate iazuri. Pe baza textului de mai sus (), precizați pentru Câmpia Moldovei: a. poziția geografică în cadrul Podișului Moldovei; R........................................................................................ . b. roca dominantă din substratul litologic; R..................................................................................................... . c. înălțimea reliefului; R...................................................................................................................................... . d. altitudinea maximă și numele dealului în care este semnalată; R.................................................................. . e. aspectul dealurilor; R...................................................................................................................................... . f. locurile de amenajare ale iazurilor. R.............................................................................................................. . C. Podișul Bârladului ocupă partea sudică a Podișului Moldovei. Altitudinile sale scad de la nord (peste 500 m) la sud (200-300 m). Nordul subdiviziunii are aspect de podiș, iar sudul, de coline joase. Din cauza structurii petrografice și a văilor transversale, apar frecvent cueste.
În Dealul Ciungi, din Podișul Fălticeni, se înregistrează altitudinea maximă din Podișil Moldovei: 688 m. În Dealul Cozancea, din partea centrală a Câmpiei Moldovei, se înregistrează altitudinea maximă a subdiviziunii: 265 m. **
***
34
Analizați harta „Podișul Moldovei” din manual [fig. 1, pag. 23, Edit. Corint] și scrieți, în fișa de lucru, numele subunităților de relief (podișuri și dealuri) care intră în componența Podișului Bârladului. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. .
Arătați, pe harta murală a României, Podișul Sucevei, Depresiunea Rădăuți, Podișul Fălticenilor, Podișul Dragomirnei, Câmpia Moldovei, Podișul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului și Podișul Covurlui. Verificați-vă cunoștințele acumulate Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect (R.c.). 1. Podișului Moldovei are în fundament Platforma Moesică._____ R.c.: ........................................................ . 2. În alcătuirea petrografică predomină rocile metamorfice._____ R.c.: ........................................................... . 3. Cele mai joase altitudini din Podişul Moldovei se găsesc în Câmpia Moldovei._____ R.c.: ........................ . 4. Altitudinea maximă din Podişul Moldovei este de 688 m._____ R.c.: …………......................................... . 5. Depresiunea Rădăuţi este subunitate a Podişului Bârladului._____ R.c.: ……………............................... . Astăzi am învățat... R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
35
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Podișul Dobrogei
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Podișul Dobrogei, situat în partea sud-estică a României, între Dunăre și Marea Neagră, este cel mai complex podiș din țara noastră.
Arătați, pe harta murală a României, Podișul Dobrogei, limitele și unitățile de relief vecine acestuia. Citiți textul de mai jos (). Podișul Dobrogei include: podiș de peneplenă* (Podișul Casimcei – înălțat în orogeneza caledoniană), resturi de munți hercinici (Munții Măcinului), podiș de curgeri vulcanice (Culmea sau Podișul Niculițel), inselberguri și pedimente** (dealuri cu aspect de pălărie mexicană, în Masivul Dobrogei de Nord) și platouri foarte netede (Podișul Babadag și Podișul Dobrogei de Sud – format din roci mai recente) [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 26]. Datorită genezei, și alcătuirea petrografică este extrem de variată: șisturi verzi – în Podișul Casimcei, granite – în Munții Măcinului, calcare – în Podișul Babadag, calcare, gresii și löess*** – în Podișul Dobrogei de Sud. Pe baza textului de mai sus (), precizați: a. orogenezele în care au fost înălțate unele subunități din Podișul Dobrogei; R.............................................. . b. numele rocilor din compunerea Podișului Casimcei, Munților Măcinului și Podișului Dobrogei de Sud; Podișului Casimcei = ...............................................; Munților Măcinului = ....................................................; Podișului Dobrogei de Sud = ............................................................................................................................. . Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și, pe baza cunoștințelor acumulate, referitoare la Podișul Dobrogei, precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect. a. Podișul Casimcei are aspect de pălărie mexicană._________ Răspunsul corect: .......................................... . b. Podișul Babadag are aspect de platou neted._________ Răspunsul corect: .................................................. . c. Munții Măcinului sunt resturi de munți hercinici._________ Răspunsul corect: ...................................... . d. Podiș de curgeri vulcanice este Podișul Dobrogei de Sud._________ Răspunsul corect: ............................ .
B. Subdiviziuni transversale Podișul Dobrogei se împarte în trei mari subdiviziuni transversale, diferite ca relief și delimitate de două aliniamente de falii. Peneplenă = sector larg al uscatului, nivelat în urma unei alterări și denudări intense a unui ținut muntos [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 111]. ** Inselberg = martor de eroziune format din roci dure, cu pante abrupte, rămas izolat dintr-un masiv muntos care a fost denudat. Pediment = suprafaţă de eroziune, ușor înclinată, modelată în roci dure, situată la poalele inselbergului. *** Löessul acoperă pe mai întinderi suprafața Podișului Dobrogei de Sud. *
36
A. Masivul Dobrogei de Nord (Podișul Dobrogei de Nord) reprezintă subunitatea cea mai complexă. Analizați figura 2 din manual [pag. 25, Edit. Corint] și scrieți, în fișa de lucru, numele subunităților de relief din compunerea Masivului Dobrogei de Nord și vârful în care se înregistrează altitudinea maximă a Podișului Dobrogei. 1. ____________________________________, cu altitudinea de 467 m, în Vârful __________________; 2. ____________________________________; 3. ____________________________________; 4. ____________________________________. În partea central-estică a subdiviziunii, drenată de râurile Telița și Taița, se află Depresiunea Nalbant (o câmpie ce înclină de la nord la sud – de la circa 100 m la 40 m –, presărată cu inselberguri). B. Podișul Dobrogei Centrale coboară altitudinal spre sud și spre Marea Neagră. Este compus din Podișul Casimcei, care ocupă cea mai mare parte a subdiviziunii, și Podișul Istriței, în est. C. Podișul Dobrogei de Sud este cel mai uniform și are înălțimile mai mici de 200 m. În cuprinsul său se găsesc văi seci, iar prin fosta Vale Carasu a fost construit Canalul Dunăre–Marea Neagră. Analizați figura 2 din manual [pag. 25, Edit. Corint] și scrieți, în fișa de lucru, numele subunităților de relief din compunerea Podișului Dobrogei de Sud, de la nord la sud și de la vest la est. 1. ______________________________________;
2. ______________________________________;
3. ______________________________________;
4. ______________________________________.****
Arătați, pe harta murală a României, Munții Măcinului, Podișul Babadag, Depresiunea Nalbant, Podișul Casimcei, Podișul Medgidiei, Podișul Oltinei, Podișul Negru Vodă și Canalul Dunăre–Marea Neagră. Verificați-vă cunoștințele acumulate Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos: 1. În sud, Podișul Dobrogei este mărginit de: a. Bălțile Dunării
b. granița cu Bulgaria
c. Marea Neagră
2. În alcătuirea petrografică a Podișului Babadag predomină: a. calcarele
b. granitele
c. șisturile verzi
3. Din Podișul Dobrogei Centrale face parte Podișul: a. Istriței
b. Negru Vodă
c. Oltinei
4. Altitudinea maximă din Podișul Dobrogei este de: a. 465 m
b. 467 m
c. 476 m
5. Canalul Dunăre–Marea Neagră a fost construit prin valea râului: a. Carasu
****
b. Casimcea
În unele lucrări, Zona litorală este denumită Podișul Mangaliei.
37
c. Telița
Temă. Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați trei deosebiri între caracteristicile reliefului din Podișul Dobrogei și caracteristicile reliefului din Podișul Getic. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Lectură Peşterea de la Movile, unicat în lume, cu ecosistem ce funcţionează pe baza chemosintezei, este situată într-o regiune carstică, la circa 1 km nord-vest de oraşul Mangalia (județul Constanţa), în Zona litorală. Aceasta nu are deschidere naturală, la ea ajungându-se printr-un puţ minier. Măsoară circa 240 m lungime, galeriile care o compun fiind dispuse pe două niveluri. Nivelul Fosil (superior) este constituit din Galeria Principală (50 m) şi Galeria de Acces (30 m). Aici aerul prezintă un grad ridicat de uscăciune, lipsesc concreţiunile carstice, iar podeaua este acoperită cu nisip. Nivelul Activ (inferior), situat la 4-5 m sub cel precedent, este aproape integral inundat, excepţie făcând cele patru clopote de aer. Procesul de chemosinteză din peşteră a fost condiţionat şi justificat de: caracterul de peşteră închisă, prezenţa apelor sulfuroase-mezotermale (21C) şi fauna bogată din clopotele de aer (peste 60 specii din care 33 sunt noi pentru ştiinţă). Studiile au relevat că în acest nivel sunt prezente o serie de bacterii din genul Baggiatoa şi Thiobacillus, care sintetizează substanţa organică pe bază de hidrogen sulfurat, fără intervenţia fotosintezei. Atmosfera internă este săracă în oxigen (7-10%), dar bogată în dioxid de carbon (2-3,5%) şi metan (1-2 %) [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 160-161].
38
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Dealurile de Vest
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Dealurile de Vest sunt situate la poala vestică a Carpaţilor Occidentali, între Valea Someşului (la nord) şi Valea Nerei (la sud), şi fac trecerea spre Câmpia de Vest. Cu ajutorul figurii 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint], scrieți, în fişa de lucru, unitățile de relief vecine Dealurilor de Vest. • în est: …….............………………………………………………………........................…………………...; • în sud: ..........……………………………………………………………………………....……….................; • în vest: ………………………………………………………………………………....……..........................; • în nord: ........……………………………………………………………………………....………................ .
Arătați, pe harta murală a României, Dealurile de Vest, limitele și unitățile de relief vecine acestora. Dealurile de Vest s-au format prin Pe baza textului alăturat (→), precizați depuneri (pietrişuri şi nisipuri) ale râurilor cu pentru Dealurile de Vest: a. modul de formare; izvoarele în Munţii Carpaţi, în Marea Panonică. Aspectul lor este uşor înclinat, de R......................................................................................... la est (300-400 m altitudine) spre vest (150......................................................................................... . 200 m), pe direcţia înclinării stratelor de roci. „Din loc în loc, din rocile moi b. rocile dominante care intră în alcătuirea petrografică; sedimentare se ivesc măguri* mult mai înalte R....................................................................................... . (500-700 m), uneori chir cu forme de mici masive (Codru, Preluca**, Şimleu ş.a.) formate c. direcția de înclinare a stratelor de roci sedimentare; din roci cristaline, vulcanice sau din calcare R....................................................................................... . dure, adică din roci care se întâlnesc obişnuit numai în Carpaţi. La nord de Valea Barcăului d. compoziţia petrografică a măgurilor; lăţimea fâşiei se extinde până la Munţii R....................................................................................... . Meseş şi Podişul Transilvaniei şi prezintă aspect mai mult de podiş şi depresiune (Baia e. altitudinile de la contactul cu munţii şi câmpia; Mare şi Şimleului). La sud de Barcău R......................................................................................... intervine alt specific: fâşia de dealuri pătrunde adânc printre culmile muntoase ......................................................................................... . sub formă de depresiuni-golf. În dreptul f. locul în care fâşia de dealuri este întreruptă complet. Munţilor Zarand fâşia de dealuri se întrerupe complet” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 23]. R....................................................................................... .
Măgură = formă de relief pozitivă într-un ansamblu de culmi montane sau deluroase, relativ izolată într-o masă de roci sedimentare şi alcătuită din roci dure (şisturi cristaline, calcare, conglomerate, roci vulcanice ş.a.) [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 111]. ** În Dealul Preluca se înregistrează altitudinea maximă din Dealurile de Vest: 796 m. *
39
B. Subdiviziuni transversale Dealurile de Vest se împart în trei subdiviziuni***: A. Dealurile Silvaniei (Sălajului), în nord, între Someș și Barcău. Analizați figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieți, în fișa de lucru, numele dealurilor și depresiunilor care intră în compunerea Dealurilor Silvaniei. • ............................................................................................................................................................................ …….............………………………………………………………........................…………………................ . B. Dealurile Crișanei, în partea centrală, între Barcău și Mureș. Analizați figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieți, în fișa de lucru, numele depresiunilor străbătute de râurile Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb. • ............................................................................................................................................................................ …….............………………………………………………………........................…………………................ . C. Dealurile Banatului, în sud, între Mureș și Nera. Analizați figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieți, în fișa de lucru, numele dealurilor și depresiunilor care intră în compunerea Dealurilor Banatului. • ............................................................................................................................................................................ …….............………………………………………………………........................…………………................ .
Arătați, pe harta murală a României, Dealurile Silvaniei, Depresiunea Baia Mare, Dealul (Culmea) Codru, Depresiunea Șimleului, Dealurile Crișanei, Depresiunea Vad-Borod, Depresiunea Beiușului, Depresiunea Zarandului, Dealurile Banatului, Dealurile (Podișul) Lipovei, Depresiunea Buziașului și Depresiunea Oraviței.
Temă. Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați trei deosebiri între caracteristicile reliefului din Dealurile de Vest și caracteristicile reliefului din Subcarpați. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
Gr. Posea [pag. 27, Edit. ALL] distinge doar două subdiviziuni: Dealurile Crișanei, la nord de Mureș, cu Dealurile sau Podișul Silvaniei și Dealurile Crișurilor, și Dealurile Banatului, la sud de Mureș, cu Dealurile Lipovei, Dealurile Pogănișului, Dealurile Dognecei, Dealu și Depresiunea Carașului și Dealurile Oraviței. ***
40
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Câmpia de Vest
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Câmpia de Vest (denumită și Câmpia Banatului și Crișanei sau Câmpia Banato-Crișană) este situată în vestul României, între granița cu Ucraina (la nord) și granița cu Serbia (la sud)*.
Arătați, pe harta murală a României, Câmpia de Vest, limitele și vecinii acesteia. Câmpia de Vest, componentă a Pe baza textului alăturat (→), precizați pentru Câmpiei Panonice, se întinde de la nord Câmpia de Vest: la sud pe circa 500 km și are lățimi de 20a. modul de formare; 60 km**. Câmpia s-a format prin umplerea R................................................................................................ cu sedimente (pietrișuri și nisipuri) a ................................................................................................ . Mării Panonice, aduse de râurile ce coboară din unitățile de relief din est b. rocile dominante care intră în alcătuirea petrografică; (Munții Carpați, Depresiunea Colinară a R.............................................................................................. . Transilvaniei și Dealurile de Vest), și are altitudinea medie de 100 m, iar cea c. lungimea unității, de la nord la sud; maximă, de 174 m (în Câmpia Vingăi). R.............................................................................................. . În cadrul unității s-au format trei tipuri genetice de câmpii: câmpii înalte d. lățimea maximă a câmpiei, după Gr. Posea; (câmpii de glacisuri și piemontane), în R.............................................................................................. . prelungirea dealurilor (unele formate prin eroziunea acestora), cu înălțimi mai e. altitudinea medie și altitudinea maximă; mari de 120 m (exemplu Câmpia Vingăi), R.............................................................................................. . câmpii orizontale (tabulare), acoperite cu löess și nisipuri***, cu altitudini, în f. tipurile genetice de câmpii din cadrul unității. general, mai mari de 100 m (exemplu R................................................................................................ Câmpia Aradului), și câmpii joase (de ................................................................................................ . subsidență sau de divagare), cu înălțimi de 80-100 m (exemplu Câmpia Timișului). Analizați figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru, de la nord la sud, numele câmpiilor înalte, câmpiilor orizontale și câmpiilor joase. •Câmpii înalte: .................................................................................................................................................. . •Câmpii orizontale: ............................................................................................................................................ . •Câmpii joase: …….............………………………………………………………........................…………..... …….............………………………………………………………........................…………………................ .
Conform altor opinii, limita nordică este râul Tur, iar cea sudică, râul Nera. Cea mai îngustă lățime este de 10 km (la nord de Oradea), iar cea mai mare, de 120 km (în lungul Mureșului) [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 31]. *** Nisipurile din Câmpia Carei s-au acumulat sub formă de dune. *
**
41
B. Subdiviziuni transversale În unele manuale****, în cadrul Câmpiei de Vest au fost delimitate trei subdiviziuni transversale: (A) Câmpia Banatului, în sud, până în nordul Câmpiei Aradului, (B) Câmpia Crișurilor, în partea centrală, până la râul Barcău și (C) Câmpia Someșului, în nord. I. Analizați harta alăturată (→) și precizați subdiviziunilor Câmpiei de Vest marcate cu literele A, B și C.
numele
CÂMPIA DE VEST
A. ............................................................................................................. . B. ............................................................................................................. . C. ............................................................................................................. . II. Cu ajutorul figurii 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint], scrieți numele câmpiilor care intră în alcătuirea subdiviziunilor marcate, pe harta alăturată (→), cu literele A, B și C. A. ............................................................................................................... .................................................................................................................. . B. ............................................................................................................. . C. ............................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Verificați-vă cunoștințele acumulate Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos: 1. Principalele roci din compunerea Câmpiei de Vest sunt: a. bazaltul și nisipul
b. calcarul și pietrișul
c. nisipul și pietrișul
2. În Câmpia de Vest, altitudinea maximă este de: a. 147 m
b. 174 m
c. 184 m
b. de subsidență
c. piemontană
3. Genetic, Câmpia Timișului este o câmpie: a. de tip glacis
4. Face parte din subdiviziunea numită Câmpia Someșului, Câmpia: a. Aradului
b. Ierului
c. Jimboliei
5. În Câmpia de Vest, dune de nisip se găsesc în Câmpia: a. Carei
b. Crișurilor
c. Lugojului
Lectură În Câmpia de Vest, câmpiile joase au „pantă extrem de mică, râurile au albiile aproape de suprafață, ies ușor din matcă, inundă și își schimbă des cursul. De aceea, încă de acum 200 de ani au început a se face desecări, îndiguiri de râuri, canale de deviere a apelor mari de la un râu la altul, cum este Canalul Criș (sau Colector), între cele trei Crișuri. În felul acesta câmpiile joase au fost integrate culturilor agricole intense” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 31-32].
****
Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 32.
42
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Câmpia Română
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Limite şi caracteristici generale Câmpia Română, cea mai întinsă unitate de relief din România, este situată în partea sudică a țării, între Lunca Dunării, în est, sud și vest, și unități deluroase și de podiș, în nord. Cu ajutorul figurii 1 din manual („Câmpia Română, Lunca Dunării și alte lunci”) [pag. 29, Edit. Corint], scrieți, în fişa de lucru, unitățile de relief situate în nordul Câmpiei Române. • ...............................…….............………………………………………………………........................……… …………............................................................................................................................................................. .
Arătați, pe harta murală a României, Câmpia Română, limitele și vecinii acesteia. Cu o lungime de circa 600 km și cu lățimi Pe baza textului alăturat (→), precizați cuprinse între 20 și 140 km, Câmpia Română se pentru Câmpia Română: desfășoară de la vest la est și se curbează spre a. modul de formare; nord-est. Are altitudini cuprinse între 6 m (la R................................................................................... vărsarea Siretului în Dunăre) și 300 m (în nordul Câmpiei Piteștilor)*. ................................................................................... . Ea s-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea sa cu sedimente (pietrișuri și nisipuri) b. rocile dominante care intră în alcătuire; de la vest la est și de la nord la sud. Pe aceste R................................................................................. . depozite de sedimente s-a depus o pătură de löess (între 4 și 40 m grosime), iar pe alocuri, c. lungimea unității; nisipuri eoliene (în sudul Câmpiei Olteniei, pe R................................................................................. . dreapta Ialomiței, Călmățuiului etc.). Relieful Câmpiei Române se caracterizează d. lățimea unității; prin prezența interfluviilor netede (câmpuri) – ca R................................................................................. . niște platouri, cu mici adâncituri de tasare e. altitudinile extreme și locurile în care se (crovuri) – și văilor largi. Sub aspect genetic se deosebesc: câmpii înregistrează; înalte (piemontane), la nord (spre Podișul Getic și R................................................................................... Subcarpații Curburii), cu înălțimi de 200-300 m, cu o cuvertură subțire de pietrișuri, câmpii joase ................................................................................... . (de subsidență), în regiunea Titu – Siretul Inferior, cu înălțimi mai mici de 100 m, cu râuri f. tipurile genetice de câmpii; divagante, și câmpii orizontale (tabulare și de R................................................................................... terase), pe cea mai mare întindere, cu interfluvii ** ................................................................................... . foarte largi și netede. g. formele de relief prezente pe löess;
Pe cea mai mare întindere, Câmpia Română are altitudini de 50-90 m. Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 30-31] distinge cinci tipuri genetice de câmpii: de glacis, piemontane, de subsidență, de terase și fluvio-lacustre. *
**
43
R.......................................................................................................................................................................... . h. regiunile în care sunt prezente dune de nisip. R.......................................................................................................................................................................... . Analizați figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru patru câmpii înalte, patru câmpii joase și zece câmpii orizontale. câmpii înalte:.................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . câmpii joase:..................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . câmpii orizontale:............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
Arătați, pe harta murală a României, Câmpia Piteștilor, Câmpia Târgoviștei, Câmpia Ploieștilor, Câmpia Buzăului, Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Romanaților, Câmpia Boianului, Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Burnazului, Câmpia Vlăsiei, Câmpia Bărăganului și Câmpia Covurlui.
B. Subdiviziuni transversale*** Utilizând figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint], completaţi spațiile goale de mai jos: A. Sectorul ............................................ (sau Câmpia Olteniei) este situat la vest de râul ..........................., și este o regiune mai înaltă și mai veche, alcătuită din câmpii tabulare și de terase. B. Sectorul ............................................ este situat între ..........................., la vest, și Argeș, la ...........................,
și
are
în
compunere
câmpii
înalte,
............................................
și
............................................ . C. Sectorul estic, între ........................... și Dunăre, cuprinde cea mai joasă și întinsă regiune de subsidență (Câmpia ....................................................................) și cea mai întinsă și netedă câmpie orizontală (Câmpia ...............................................). Utilizând figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint], scrieți, în fișa de lucru, câmpiile care intră în compoziția celor trei sectoare. Sectorul vestic: câmpii orizontale:...................................................................................................................................
***
Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 30-31] împarte Câmpia Română în cinci diviziuni principale: Câmpia Olteniei,
Câmpia Teleormanului, Câmpia Ialomiței, Câmpia Bărăganului și Câmpia Buzăului.
44
............................................................................................................................................................................. . Sectorul central: câmpii înalte:.......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
câmpii orizontale:................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
câmpii joase:........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Sectorul estic: câmpii înalte:.......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
câmpii orizontale:................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
câmpii joase:........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Verificați-vă cunoștințele acumulate Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos: 1. Câmpia Burnazului este componentă a Sectorului: a. vestic
b. central
c. estic
2. Cea mai redusă altitudine se înregistrează în Câmpia: a. Bărăganului
b. Buzăului
c. Siretului Inferior
3. Cele mai mari altitudini din Câmpia Română sunt de circa: a. 200 m
b. 300 m
c. 400 m
4. Cursul inferior al râului Argeș separă Sectorul: a. Estic de cel Vestic
b. Estic de cel Central
c. Central de cel Vestic
5. Fac parte din categoria câmpiilor înalte, câmpiile: a. Buzăului și Ploieștilor
b. Piteștilor și Vlăsiei
c. Râmnicului și Târgoviștei
Temă. Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați două deosebiri între caracteristicile reliefului din Câmpia Olteniei și caracteristicile reliefului din Sectorul Estic al Câmpiei Române. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
45
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Lunca și Delta Dunării
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Lunca Dunării Citiți textul de mai jos (). Lunca Dunării s-a format în aval de orașul Drobeta-Turnu Severin (la intrarea fluviului în Câmpia Română) și ţine până în Delta Dunării. Lățimea sa variază între 4 și 25 km. Până la Călărași, lățimea este de 4-8 km, iar în regiunea bălților (Balta Ialomiței și Balta Brăilei), ajunge până la 20-25 km. În prezent, lunca a fost desecată (de lacuri și bălți) și îndiguită. Pe baza textului de mai sus (), completați propozițiile de mai jos. 1. Lunca Dunării este cuprinsă între orașul Drobeta-Turnu Severin și ................................................... . 2. Lățimea Luncii Dunării este cuprinsă între ............................................................................................. . 3. În prezent, Lunca Dunării este desecată și .............................................................................................. . 4. În amonte de orașul Călărași, Lunca Dunării are lățimi de .................................................................. . 5. În regiunea bălților, lățimea Luncii Dunării este cuprinsă între .......................................................... . Lectură Balta Brăilei sau Insula Mare a Brăilei, cel mai întins ostrov (960 km2), este situată pe în sectorul CălăraşiBrăila, în județul Brăila. Alcătuită din aluviuni (nisipuri, mâluri), Balta Brăilei se desfăşoară între Braţul Dunărea Veche sau Braţul Măcinului, la est, şi Braţul Dunărea Nouă sau Cremenea, la vest, pe o lungime de circa 65 km şi o lăţime medie de 24 km. În vest, între braţele Cremenea şi VâlciuVeriga se află Balta Mică a Brăilei, cu statutul de parc natural. Are în compunere grinduri şi canale mici (privaluri). Grindurile principale, cu altitudini de 5-7 m (Băndoiu, Calea Calului, Ciulniţa, Dâlga, Lata ş.a.), separate de privaluri late de până la 100 m (Arimineasca, Cârligu, Frunza, Lupoaia, Porcu, Scursura Babei, Vidroiu ş.a.), ating lăţimi de la 500 m până la 5 km, formând adevărate câmpuri. Prin îndiguiri (peste 225 km din malurile Dunării), desecări, defrişări şi desţeleniri majoritatea depresiunilor lacustre (exemplu lacurile Şerbanu, Paţiu, Orza, Lunguleţu etc.) au fost transformate în terenuri arabile. Se cultivă în special porumb. Pădurile cu sălcii şi alte specii slab productive au fost înlocuite prin plantare cu plop negru [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 38].
B. Delta Dunării Delta Dunării – situată în estul României – este cea mai nouă și cea mai joasă unitate de relief a țării. În prezent, datorită unicității sale, are statutul de rezervație a biosferei
Arătați, pe harta murală a României, Delta Dunării și vecinii acesteia. Delta Dunării „este o câmpie fluvioPe baza textului alăturat (→), precizați pentru lacustră în formare. A parcurs trei faze Delta Dunării: a. tipul de câmpie în formare; evolutive: de golf, de liman, de deltă fluvio-maritimă. La sfârșitul ultimei R........................................................................................... . glaciațiuni, cu circa 11.000 de ani în urmă, b. momentul începerii formării deltei; nivelul Mării Negrei, fiind în ridicare, apele mării au pătruns, sub formă de golf,
46
R........................................................................................... . între Dobrogea și Câmpia Bugeacului (din sudul Basarabiei). Acest golf a fost barat c. etapele de evoluție ale deltei; apoi de un cordon marin, pe aliniamentul R........................................................................................... . actualelor grinduri Letea și Caraorman, și transformat în liman. Aici Dunărea a d. poziția geografică a cordonului marin care a barat golful; format apoi, prin acumulări, o deltă R........................................................................................... . fluvială. Unele brațe dunărene au străpuns însă, pe rând, cordonul inițial, realizând e. tipul de deltă dintre uscat și cordonul marin; delte secundare, de tip fluvio-maritim (la R........................................................................................... . marginea mării). S-a născut astfel și al doilea sector, delta maritimă.” [Gr. Posea, f. tipul de deltă din exteriorul cordonului marin. Edit. ALL, pag. 35]. R........................................................................................... . Citiți textul de mai jos (). Între factorii care au contribuit la formarea Deltei Dunării se evidențiază: cantitățile mari de aluviuni transportate de fluviu (pietrișuri fine, nisipuri, mâluri), mareele foarte scăzute din Marea Neagră, panta redusă a platformei continentale și curenții circulari ai Mării Negre care au creat grinduri. Altitudinea medie a reliefului este de 0,5 m, iar cea maximă, de 12 m (în Grindul Letea). Uscatul ocupă circa 15% din suprafața deltei****, iar porțiunile mai înalte poartă numele de grinduri: fluviale (longitudinale), maritime (transversale) și continentale. Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și, pe baza textului de mai sus (), precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect. a. La formarea deltei, un rol important l-au avut cantitățile mici de aluviuni._________ Răspunsul corect: ... ................................................................................... . b. Mareele în Marea Neagră sunt foarte scăzute._________ Răspunsul corect: .............................................. . c. Uscatul Deltei Dunării ocupă circa 45% din întreaga suprafață a unității._________ Răspunsul corect: ... ................................................................................... . d. Altitudinea medie a reliefului deltei este de 0,5 m._________ Răspunsul corect: ........................................ . e. Porțiunile mai înalte ale uscatului se numesc grinduri._________ Răspunsul corect: ................................ . Analizați figura 1 („Harta Deltei Dunării”) din manual [pag. 31, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a) poziția geografică a grindurilor fluviale; R............................................................................................................................................................................ …….............………………………………………………………........................…………………................ . b) numele celor mai întinse grinduri maritime; R.......................................................................................................................................................................... . c) numele celor două grinduri continentale.
****
Restul de 85% sunt elemente acvatice: brațe, canale, lacuri, mlaștini și amenajări piscicole.
47
R.......................................................................................................................................................................... . Dunărea, la intrarea în deltă se desparte în trei brațe principale: Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe. Citiți fragmentul referitor la brațele Dunării din manual [„A. Brațele Dunării”, pag. 30, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru principalele caracteristici ale celor trei brațe. Brațul Chilia ................................................................................................................................................. …….............………………………………………………………........................………………….................. ............................................................................................................................................................................. . Brațul Sulina ..….............…………………………………….…………………......................………….. ............................................................................................................................................................................... …….............………………………………………………………........................…………………................ . Brațul Sf. Gheorghe ...................................................................................................................................... …….............………………………………………………………........................………………….................. …….............………………………………………………………........................…………………................ .
Arătați, pe harta murală a României, brațele Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe și grindurile Letea, Caraorman, Sărăturile și Chilia. Verificați-vă cunoștințele acumulate Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos: 1. Străbate partea centrală a Deltei Dunării, Brațul: a. Chilia
b. Sf. Gheorghe
c. Sulina
2. Altitudinea maximă în Delta Dunării este de: a. 12 m
b. 14 m
c. 16 m
b. fluvial
c. maritim
3. Grindul Stipoc este de tip: a. continental
4. Din întreaga suprafață, întinderile acvatice din Delta Dunării ocupă aproximativ: a. 65%
b. 75%
c. 85%
b. metamorfice
c. sedimentare
5. Rocile din compunerea Deltei Dunării sunt: a. magmatice
Lectură Chilia, cel mai mare grind continental (75 km2), este situat în nordul Deltei Dunării, la sud de Braţul Chilia, în județul Tulcea. Continuare a Câmpiei Bugeacului (Ucraina), Chilia are o lungime de 15 km şi o lăţime de 5 km. În nordul grindului se află localitatea Chilia Veche, menţionată în documente încă din secolul XIII. Cetatea de aici, situată la graniţa dintre Moldova şi Ţara Românească s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea domnilor celor două ţări surori. Într-o scrisoare adresată de domnul Vlaicu Vodă (13641376; 1377) către braşoveni, acesta solicita trimiterea armelor fabricate la Braşov Cetăţii Chilia, unde Iancu de Hunedoara (1441-1456) avea o puternică garnizoană. În 1479, domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (14571504), a construit pe malul stâng, cetatea Chilia Nouă, azi oraşul Kilija în Ucraina [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 77-78].
48
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Relieful. Platforma continentală a Mării Negre și litoralul românesc
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Aspectele generale ale platformei continentale Platforma continentală reprezintă prelungirea teritoriilor deltaice și dobrogene sub apele Mării Negre, până la adâncimi de -130 m (mai rar minus 180-200 m). Citiți textul de mai jos (). Lățimea platformei este de 170 km, în nord, și 130 km, în sud. Formarea „sa este strâns legată de abraziunea* și sedimentarea din timpul unor transgresiuni și regresiuni ** repetate, când nivelul mării a oscilat între -130 m și +5 m.” Subdiviziunile sale au forma unor fâșii dispuse paralel cu țărmul. „Fâșia marginală este modelată de valuri și curenții marini, care răspândesc aluviunile venite de pe continent și are adâncimi între 0-40-50 m; fâșia mediană (între -50 și -70 m) este mai uniformă, cu sedimente mai fine, obișnuit argiloase, dar peste acestea se observă conuri de dejecție*** ale unor vechi râuri dobrogene, cum sunt Mangalia, Techirghiol, Casimcea; fâșia internă (între -70 și -130 m) prezintă ondulări și denivelări paralele cu țărmul (sunt foste linii de țărm), iar în prelungirea brațului Sfântu Gheorghe apare un mare con dunărean. Limita cu abruptul este marcată de începutul unor vechi canioane submarine” [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 37]. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. lățimea platformei continentale la nord și la sud; R.......................................................................................................................................................................... . b. modul de formare a platformei continentale; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . c. numele fâșiilor care compun platforma continentală; R.......................................................................................................................................................................... . d. adâncimea până la care coboară fâșia marginală a platformei continentale și principalele caracteristici ale sale; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
Abraziune = proces de eroziune a rocilor, realizat de către apa mării sau lacurilor încărcată cu nisip ori gheață. ** Transgresiunea marină reprezintă înaintarea apei peste un sector continental, iar regresiunea marină, retragerea apei marine și, implicit, extinderea uscatului. *** Con de dejecție = formă de acumulare construită în partea terminală a unei ape curgătoare, prin suprapunerea în mai multe faze a încărcăturii transportate de șuvoaiele de apă [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 96]. *
49
e. adâncimea până la care coboară fâșia mediană a platformei continentale și principalele caracteristici ale sale; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . f. adâncimea până la care coboară fâșia internă a platformei continentale și principalele caracteristici ale sale. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
B. Apele marine care acoperă platforma continentală Citiți fragmentul referitor la apele marine care acoperă platforma continentală a Mării Negre din manual [„B. Apele marine care acoperă platforma continentală”, pag. 32, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a. caracteristicile stratului superficial de apă al Mării Negre; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . b. traseul urmat de curenții marini în dreptul litoralului românesc; R.......................................................................................................................................................................... . c. rolul curenților marini în modelarea reliefului litoral; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . d. numele lagunelor și limanelor maritime de pe litoralul românesc; R. lagune:............................................................................................................................................................ . R. limane maritime:............................................................................................................................................. .
C. Litoralul românesc al Mării Negre Citiți fragmentul referitor la litoralul românesc din manual [„C. Litoralul românesc al Mării Negre”, pag. 32, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a. lungimea țărmului (sau litoralului) românesc; R........................................................................................... . b. numărul și numele sectoarelor în care a fost împărțit litoralul românesc; R.......................................................................................................................................................................... . c. limitele și caracteristicile sectorului situat în partea de nord; R............................................................................................................................................................................
50
............................................................................................................................................................................. . d. limitele și caracteristicile sectorului situat în partea de sud; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . e. numele unor stațiuni turistice situate la Marea Neagră. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. .
Temă. Pe baza fragmentului din manual, marcat cu litera D [„D. Alte caracteristici ale platformei continentale”, pag. 32, Edit. Corint], arătați, pe câteva rânduri, importanța economică a platformei continentale.
........................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Lectură Gloria este prima platformă de foraj marin realizată de România. Programul de valorificare a resurselor din platforma continentală a Mării Negre a început în anul 1972, în cadrul Institutului Român pentru Cercetări Marine din Constanţa. Platforma, construită la şantierele Navale din Galaţi şi dotată cu instalaţii şi utilaje realizate la Bucureşti, Timişoara, Reşiţa, Câmpina, Oradea, Bârlad, Cluj-Napoca, Roman, Arad şi Ploieşti, a fost lansată la apă la 9.11. 1975, la 72 mile marine de ţărm şi a început activitatea de forare la 16.09.1976, la adâncimea maximă a apei de 90 m. În urma forajelor, descoperirea hidrocarburilor a avut loc în 1980, iar la 7.05.1987 a fost penetrat zăcământul petrolifer. Gloria este o platformă autoridicătoare cu 4 picioare, lungi de 122 m, din zăbrele din material tubular. Cu picioarele fixate în mâl până la 6 m, platforma poate rezista la vânturi cu viteze maxime de până la 164 km/h, la valuri cu amplitudini maxime de 12 m şi cu perioade de 10 s [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 118].
51
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Clima. Factorii genetici
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Clima* României este temperat-continentală moderată, cu nuanțe de tranziție. Pe baza cunoștințelor acumulate până în prezent și a textului din manual, „A. Factorii care determină și influențează clima” [Edit. Corint, pag. 36], explicați rolul factorilor care determină și influențează clima României. a) Poziția geografică a țării pe paralela de 45o latitudine nordică. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b) Poziția aproape centrală în interiorul continentului. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . c) Radiația solară are valori cuprinse între 130 kcal/cm2/an, în sud, și 115 kcal/cm2/an, în nord. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . d) Circulația generală a maselor de aer. • predominant din vest:.................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • din nord și nord-est:....................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . •din sud:.............................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
*
Clima = situația medie a atmosferei pe o suprafață întinsă și pe un interval mare se timp.
52
e) Relieful carpatic. • altitudinea:...................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • văile montane:................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • depresiunile:..................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . f) Diferența de latitudine între sudul și nordul țării, de aproximativ 5o. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . g) Marea Neagră. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . h) Omul. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. .
Temă. Arătați rolul omului în modificarea climei din regiunea în care locuiți. ........................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
53
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Clima. Caracteristicile elementelor climatice
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Regimul și repartiția temperaturii aerului Citiți textul de mai jos (). Temperatura medie anuală a aerului scade de la sud (peste 11oC în Lunca Dunării) la nord (8,5oC în nordul Podișului Moldovei) și odată cu creșterea altitudinii (circa 6oC la 1.000 m, 0oC la 2.000 m și -2,8oC pe Vârful Omu). Temperaturi medii anuale de peste 11oC se înregistrează în estul Podișului Dobrogei, în Delta Dunării și în sudul Câmpiei de Vest. În Câmpia Română temperaturile sunt de 10-11oC, în nordul Câmpiei de Vest, de 9oC, iar în Podișul Moldovei și în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, de 8-9oC. Temperaturile extreme ale aerului înregistrate pe teritoriul țării sunt următoarele: temperatura maximă absolută este de 44,5oC și s-a înregistrat la stația meteorologică Ion Sion (lângă Brăila) – la 10.08.1951 –, iar temperatura minimă absolută de -38,5oC la Bod (în Depresiunea Brașov) – la 25.01.1942. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. sensul scăderii valorilor temperaturilor în funcție de latitudine și de altitudine; R.......................................................................................................................................................................... . b. temperatura medie a aerului în Lunca Dunării; R......................................................................................... . c. temperaturile medii ale aerului în Câmpia de Vest; R.................................................................................... . d. temperatura medie a aerului în Delta Dunării; R.......................................................................................... . e. temperaturile medii ale aerului în Podișul Moldovei și Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R................ . f. temperatura medie a aerului la 2.000 m și la 2.500 m altitudine; R............................................................... . g. temperatura maximă absolută și locul unde s-a înregistrat; R.......................................................................................................................................................................... . h. temperatura minimă absolută și locul unde s-a înregistrat. R.......................................................................................................................................................................... . Analizați harta „România. Temperatura medie a lunii ianuarie” de mai jos [pag. 55] și scrieți în fişa de lucru: a. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia Română; R....................................................................... . *
b. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Carpații Meridionali; R................................................................. . c. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Munții Apuseni; R........................................................................ . d. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Podișul Dobrogei; R...................................................................... . e. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia Moldovei; R...................................................................... .
Izotermă = linie ce unește punctele cu valori egale ale temperaturii aerului [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 220]. *
54
f. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Subcarpații Moldovei; R................................................................ . g. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R...................................... . h. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia de Vest; R......................................................................... . i. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Dealurile de Vest. R........................................................................ .
Analizați harta „România. Temperatura medie a lunii iulie” de mai jos [pag. 56] și scrieți în fişa de lucru: a. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia Română; R.............................................................................. . b. temperaturile medii ale lunii iulie în Carpații Meridionali; R....................................................................... . c. temperaturile medii ale lunii iulie în Munții Apuseni; R............................................................................... . d. temperaturile medii ale lunii iulie în Podișul Dobrogei; R............................................................................ . e. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia Moldovei; R............................................................................ . f. temperaturile medii ale lunii iulie în Subcarpații Curburii; R....................................................................... . g. temperaturile medii ale lunii iulie în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R............................................ . h. temperaturile medii ale lunii iulie în Podişul Getic; R................................................................................... . i. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia de Vest; R................................................................................ . j. temperaturile medii ale lunii iulie în Dealurile de Vest; R.............................................................................. . k. temperaturile medii ale lunii iulie în Munții Banatului. R........................................................................... .
55
B. Precipitațiile atmosferice Citiți textul de mai jos (). Pe teritoriul României cade, în medie, o cantitate de precipitații de circa 640 mm/an. Acestea scad cantitativ de la vest la est (630-650 mm/an în Câmpia de Vest, 450-600 mm/an în Câmpia Română și sub 400-450 mm/an în Podișul Dobrogei) și cresc în altitudine (1.000 mm/an la înălțimi de 1.000 m și 1.200-1.400 mm/an pe vârfurile montane înalte). În Dealurile de Vest cad 700-800 mm/an, iar în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, între 550 (în vest) și 850 mm/an (est). Cea mai mare cantitate medie anuală de precipitații din România este de 1.631,5 mm și se înregistrează la Stâna de Vale (în Munții Apuseni, într-o depresiune situată la poalele munților Vlădeasa și Pădurea Craiului), iar cea mai mare cantitate de precipitații căzute în 24 ore a fost de 530,6 mm și s-a produs în localitatea C. A. Rosetti (în Delta Dunării), la 30.08. 1924. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. sensul scăderii valorilor precipitațiilor medii anuale în România; R.......................................................................................................................................................................... . b. cantitatea medie anuală a precipitațiilor în țara noastră; R........................................................................... . c. cantităţile medii anuale ale precipitațiilor în Câmpia de Vest; R.................................................................... . d. cantităţile medii anuale ale precipitațiilor în Câmpia Română; R................................................................. . e. cantităţile medii anuale ale precipitațiilor în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R................................ . f. cantităţile medii anuale ale precipitațiilor în Dealurile de Vest; R................................................................. . g. cantităţile medii anuale ale precipitațiilor la 1.000 m altitudine și pe vârfurile montane înalte; R.......................................................................................................................................................................... .
56
h. valoarea și locul în care se înregistrează cea mai mare cantitate anuală de precipitații; R.......................................................................................................................................................................... . i. valoarea și locul în care s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitații căzute în 24 ore. R.......................................................................................................................................................................... .
C. Vânturile (regimul eolian) Citiți textul de mai jos (). Pe suprafața României vânturile sunt diferite ca direcție și intensitate. Prin suprafața pe care se manifestă și prin frecvență se evidențiază Vânturile de Vest, vânturi permanente care bat în părțile centrală și vestică ale țării. Local, se manifestă: Crivățul – vânt geros iarna –, care bate la est de Carpații Orientali (în Podișul Dobrogei, în jumătatea răsăriteană a Câmpiei Române); Austrul – vânt cald –, bate în sudvestul țării; Nemira – vânt rece –, pătrunde iarna din est pe văile Carpaților Orientali*; Coșava, pătrunde în Banat din sud și sud-est; föehnul – vânt cald și uscat – care coboară pe versanții Carpaților în sud-vestul și sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei**, în depresiunile submontane din Subcarpați etc.; brizele montane se formează pe versanții văilor mari din Carpați; brize marine, care se manifestă în Delta Dunării și în Zona litorală. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. numele vântului permanent care bate în vestul și centrul țării; R................................................................. . b. numele vântului care pătrunde din est prin văile Carpaților Moldo-Transilvani; R.................................... . c. caracteristicile Crivățului și regiunile geografice în care bate; R..................................................................... ............................................................................................................................................................................. . d. numele vântului care bate în vestul Podișului Getic și în Câmpia Olteniei; R............................................. . e. numele vântului cald care coboară pe versanții Munților Apuseni în sud-vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei; R................................................................................................................................................... . f. locurile în care bat brizele montane și brizele marine. R................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Verificați-vă cunoștințele acumulate Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect (R.c.). 1. Temperatura maximă a aerului înregistrată pe teritoriul României a fost de 38,5oC._____ R.c.: ................ . 2. În România, temperatura aerului crește de la nord la sud._____ R.c.: ......................................................... . 3. În Podișul Dobrogei, precipitațiile medii anuale au valori de 550-650 mm._____ R.c.: .............................. . 4. Cantitățile de precipitații din Carpații Meridionali scad de la poale spre vârfuri._____ R.c.: ………......... . 5. Vântul Mare bate în Depresiunea Făgărașului._____ R.c.: ………........................…............................... .
* **
În sudul Carpaților Moldo-Transilvani și în nordul Carpaților Curburii. Föehnul care bate în Depresiunea Făgăraș a fost numit Vântul Mare.
57
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Clima. Nuanțele climatice
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Clima României nu este omogenă pe întreaga sa întindere. Din cauza multitudinii de factori care determină clima țării noastre, se deosebesc două categorii de nuanțe climatice: etajele climatice și sectoarele/regiunile cu diferite influențe climatice.
A. Etajele de climă Citiți textul de mai jos (). Etajele climatice sunt determinate de altitudinea reliefului. Climatul de litoral și deltă, specific celor două regiuni geografice, se caracterizează prin temperaturi mai ridicate în timpul iernii și precipitații reduse. Clima de câmpie se evidențiază prin temperaturi ridicate (10-11oC) și precipitații reduse (450-600 mm/an). Climatul de dealuri și podișuri cuprinde două subetaje: dealuri și podișuri joase, până la 500 m altitudine (cu temperaturi de circa 8-9oC și precipitații de 600700 mm/an), și dealuri și podișuri înalte, între 500 și 800 m (cu temperaturi de circa 6-7oC și precipitații de 700-900 mm/an). Climatul montan, la 800-1.800 m altitudine, se evidențiază prin temperaturi care scad (6-2oC) și precipitații care cresc (1.000-1.200 mm/an) cu altitudinea. Climatul alpin, la peste 1.800-2.000 m altitudine, cu temperaturi sub 0oC, cu ierni geroase, cu precipitații bogate (1.200-1.400 mm/an, frecvent sub formă de zăpadă) și cu vânturi puternice. Climatul depresionar, prezent în marile depresiuni intramontane, se caracterizează prin inversiuni termice și prin precipitații de 600-700 mm/an. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. factorul care determină etajele climatice; R.................................................................................................... . b. numele etajelor climatice; R.............................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . c. caracteristicile climatului de litoral și deltă; R................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . d. caracteristicile climatului etajului de câmpie; R.............................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . e. caracteristicile climatului de dealuri și podișuri joase; R................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . f. caracteristicile climatului de dealuri și podișuri înalte; R................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . g. caracteristicile climatului montan; R............................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . h. caracteristicile climatului alpin; R................................................................................................................. . i. caracteristicile climatului depresionar. R.......................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
58
B. Sectoarele de influență climatică Pe fondul climatului temperat-continental al României, barajul orografic al Munţilor Carpaţi determină formarea a șase sectoare cu nuanţe regionale generate de influenţele climatice exterioare.
A. Clima cu influențe oceanice, în centrul României (Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munții Apuseni, Depresiunea Colinară a Transilvaniei etc.) este moderată termic și mai umedă. B. Clima cu influențe submediteraneene, Citiți textul alăturat (→) și scrieți, în fișa în sud-vestul țării (în Banat și în sud-vestul de lucru, numele influențelor climatice și Olteniei), mai caldă și mai umedă, cu ploi de principalele caracteristici ale acestora. toamnă și ierni blânde. R..................................................................................... C. Clima cu influențe de ariditate, în estul țării (cea mai mare parte a Podișului Moldovei, ........................................................................................ estul Câmpiei Române, Podișul Dobrogei etc.), ........................................................................................ cu ierni foarte reci, veri fierbinți și secetoase și cu ploi puține cu caracter torențial. ........................................................................................ D. Clima cu influențe scandinavo-baltice, ........................................................................................ în nordul României (în Maramureș, Obcinele Bucovinei, Podișul Sucevei etc.), cu ierni cu ........................................................................................ temperaturi foarte scăzute și cu precipitații ........................................................................................ bogate. E. Clima cu influențe pontice, în lungul ........................................................................................ litoralului, pe o fâșie cu lățimi de 25-30 km, ........................................................................................ moderată termic, cu brize marine și cu umiditate ridicată. ........................................................................................ F. Clima cu influențe de tranziție, în ........................................................................................ sudul țării, între Jiu și Argeș-Sărata, cu precipitații care scad cantitativ spre est [după ........................................................................................ S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 49; I. ........................................................................................ Mărculeț, Cătălina. Mărculeț, Aspecte privind clima Europei şi a României, Liceul – prezent și ........................................................................................ viitor, Vol. V, Bucureşti, 2008, pag. 21]. .............................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................. ........................................................................................................................................................................... .
Arătați,
pe harta murală a României, regiunile cu influențe climatice oceanice, submediteraneene, de ariditate, scandinavo-baltice, pontice și de tranziție.
59
Analizați reprezentările grafice de mai jos, care redau temperaturile medii lunare multianuale (A.) și precipitațiile medii lunare multianuale (B.) de la o stație meteorologică din România, și scrieți în fișa de lucru: A. a. valoarea minimă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
A. TEMPERATURILE MEDII LUNARE
R. ...................................................................... ......................................................................... . b. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează. R. ...................................................................... ......................................................................... . B. a. valoarea minimă a precipitațiilor medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
B. PRECIPITAȚIILE MEDII LUNARE
R. ...................................................................... ......................................................................... . b. valoarea maximă a precipitațiilor medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează. R. ...................................................................... ......................................................................... . Verificați-vă cunoștințele acumulate Pe baza cunoștințelor acumulate, completați propozițiile de mai jos: 1. Temperaturile medii sub 0oC sunt caracteristice etajului climatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Influențele climatice din Podișul Sucevei sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Brizele marine sunt specifice climei cu influențe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Precipitațiile de 450-600 mm/an sunt caracteristice climatului de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Temperaturile foarte scăzute și precipitațiile .bogate sunt caracteristice climei cu influențe . . . . . . .................... 6. Influențele climatice din Câmpia Transilvaniei sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Temă. Utilizând hărțile de la paginile 37, 38 și 39 din manual [Edit. Corint], caracterizați clima regiunii în care locuiți, precizând: temperatura medie anuală, precipitațiile medii anuale, influența climatică și etajul climatic.
........................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
60
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Hidrografia. Factorii care determină și influențează hidrografia. Dunărea
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Apa reprezintă un element vital al mediului nostru. Țara noastră are numeroase râuri, dar pe vreme de secetă devine un stat sărac în apă. Din Munții Carpați izvorăsc circa 80% din râurile patriei, iar Dunărea – care se varsă în Marea Neagră – colectează, direct ori indirect, majoritatea acestora.
A. Factorii care determină și influențează rețeaua hidrografică Citiți textul din manual, referitor la factorii care determină și influențează hidrografia [„A. Factorii care determină și influențează hidrografia”, pag. 41, Edit. Corint], și scrieți în fișa de lucru: a. elementele care compun hidrografia României; R............................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . b. factorii care determină caracteristicile apelor continentale și modul prin care acționează. R.......................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Citiți textul de mai jos (). De-a lungul timpului, omul a modificat mult rețeaua hidrografică. În România a desecat suprafețe mari mlăștinoase (în Câmpia de Vest, Balta Brăilei etc.), a construit numeroase baraje și diguri (formând numeroase lacuri), a creat canale prin care apa se scurge în alte direcții (Canalul Crișurilor, Canalul Dunăre–Marea Neagră), canale pentru irigații etc. și a coborât ori a ridicat nivelul unor pânze freatice [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 44]. Pe baza textului de mai sus (), scrieți, în fișa se lucru, modalitățile prin care omul a influențat hidrografia României: R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
B. Dunărea Citiți textul din manual referitor la Dunăre [„B. Dunărea”, pag. 41, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru:
61
a. lungimea fluviului şi locul ca lungime şi debit între fluviile Europei; R.......................................................................................................................................................................... . b. munţii din care izvorăşte, direcţia generală de curgere şi Marea în care se varsă fluviul; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . c. numele ţărilor străbătute de fluviu; R………................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . d. numele capitalelor străbătute de fluviu; R………........................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . e. lungimea fluviului pe teritoriul României; R................................................................................................. . f. numele celor patru sectoare ale Dunării de pe teritoriul României; R.............................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Citiți textele din manual referitor la sectoarele Dunării [„B. Dunărea”, pag. 41, Edit. Corint] și scrieți, în fișa de lucru, principalele caracteristici ale fiecărui sector: 1. Sectorul Baziaş–Porţile de Fier (Defileul Dunării). R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . 2. Sectorul Porţile de Fier–Călăraşi („Lunca” Dunării).* R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . 3. Sectorul Călăraşi–Brăila („Bălţile” Dunării).** R............................................................................................................................................................................ ...............................................................................................................................................................................
* **
Lunca fluviului ajunge până la 20-25 km lăţime. Pe acest sector, Dunărea asigură un pescaj de până la 2 m.
62
............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . 4. Sectorul Brăila–Marea Neagră (Dunărea Maritimă).*** R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
Analizați schița de mai jos și completați elementele geografice marcate cu numere, de la 1 la 5.
Verificați-vă cunoștințele acumulate Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos: 1. Dunărea are direcția generală de curgere de la: a. est la vest
b. nord la sud
c. vest la est
b. Croația
c. Slovenia
2. Fluviul Dunărea trece prin țara numită: a. Cehia
3. Pe teritoriul României, cursul Dunării are lungimea de: a. 1.055 km
b. 1.075 km
c. 1.095 km
4. Sectorul Dunării care asigură un pescaj de 7 m se numește: a. „Bălțile” Dunării
b. Dunărea Maritimă
c. „Lunca” Dunării
5. Balta Ialomiței este situată în sectorul Dunării numit: a. Baziaș–Porțile de Fier
***
b. Brăila–Marea Neagră
Cu un pescaj de 7 m.
63
c. Călărași–Brăila
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Hidrografia. Râurile interne
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Caracteristicile rețelei hidrografice Râurile principale formează, pe hartă, o rețea hidrografică radiară (divergentă). Lungimea totală a apelor curgătoare este de aproximativ 100.000 km, iar numărul celor mai lungi de 5 km depășește 4.000. Citiți textul referitor la caracteristicile rețelei hidrografice din manual [pag. 42, Edit. Corint] şi scrieţi în fişa de lucru: a. numele grupelor în care au fost ordonate râurile interioare; R........................................................................ ............................................................................................................................................................................. . b. numele apei curgătoare în care se varsă râurile din grupa de vest; R.......................................................... . c. numele apei curgătoare în care se varsă râurile din grupa de sud; R............................................................ . d. numele râurilor care colectează apele curgătoare din grupa de est; R.......................................................... . e. numele locurilor în care se varsă râurile dobrogene; R................................................................................ . f. numele celor mai lungi opt râuri interne; R...................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . g. numele râurilor care transportă cele mai mari cantități de apă; R................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
B. Principalele artere hidrografice Analizați harta „Sectoarele Dunării, râurile principale și bazinele hidrografice” [fig. 1, pag. 43, Edit. Corint] din manual și scrieți în fișa de lucru: a. numele râurilor care prin unire formează Someșul; R.................................................................................. . b. numele Crișurilor, de la nord la sud; R......................................................................................................... . c. numele afluenților râului Mureș; R.................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . d. numele afluenților râului Jiu; R..................................................................................................................... . e. numele afluenților râului Olt; R...................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . f. numele unui afluent al râului Vedea; R......................................................................................................... . g. numele unui afluent al râului Argeș; R......................................................................................................... . h. numele unui afluent al râului Ialomița; R................................................................................................... .
64
i. numele afluenților râului Siret; R..................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . î. numele unui afluent al râului Prut; R............................................................................................................ .
Arătați, pe harta murală a României, râurile: Someș, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureș, Bega, Timiș, Bârzava, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Suceava, Moldova, Bistrița, Buzău, Bârlad, Prut, Jijia și Casimcea. Verificați-vă cunoștințele acumulate Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect. 1. Râul Mureș face parte din grupa de vest._________ Răspunsul corect: ................................................ . 2. Râul Teleorman se varsă în Olt._________ Răspunsul corect: ................................................................ . 3. Râul Moldova este afluent al Prutului._________ Răspunsul corect: .................................................... . 4. Râul Argeș se varsă în Dunăre. _________ Răspunsul corect: ................................................................ . 5. De la nord la sud, Crișurile sunt ordonate astfel: Crișul Alb, Crișul Repede și Crișul Negru. _________ Răspunsul corect: ............................................................................................................................ . 6. În râul Prut se varsă Jijia. _________ Răspunsul corect: ........................................................................... .
Temă. Pe baza textului de mai jos, delimitați pe harta alăturată grupele de râuri ale RÂURILE ROMÂNIEI României, în funcție de direcția de curgere și locul de vărsare. Gr. Posea [pag. 46, Edit. ALL] ordonează râurile după direcția de curgere, modul de colectare și regimul de scurgere în cinci grupe: 1. râurile din grupa de vest sunt colectate de Tisa și prezintă viituri de iarnă (Vișeul, Someșul, Barcăul, Crișurile, Mureșul și Bega); 2. râurile din grupa de sud-vest (bănățeană) se scurg către sud-vest și se varsă direct în Dunăre (Timiș, Caraș, Nera și După trasarea limitelor dintre grupe, colorați: Cerna); • Cu albastru deschis, grupa de vest; 3. râurile din grupa de sud se scurg spre • Cu galben, grupa de sud-vest; sud și sud-est și sunt colectate de Dunăre • Cu verde deschis, grupa de sud; (Drincea, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița și • Cu portocaliu, grupa de est; Călmățui); • Cu mov, grupa de sud-est. 4. râurile din grupa de est sunt colectate de Siret și Prut; 5. râurile din grupa de sud-est (dobrogeană) se varsă în lacurile din zona litorală (Telița, Taița, Slava, Casimcea etc.).
65
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Hidrografia. Lacurile. Apele subterane și izvoarele
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Lacurile În România se găsesc peste 3.400 de lacuri (circa 2.300 fiind naturale), care ocupă aproximativ 1% din suprafața țării Pe baza textului din manual [„A. Lacurile”, pag. 44, Edit. Corint], scrieți în fișa de lucru numele principalelor tipuri de lacuri de pe teritoriul României și exemplificați. • ............................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. .
Arătați, pe harta murală a României, lacurile: Sfânta Ana, L. Roșu, Snagov, Căldărușani, Complexul Razim-Sinoie, Siutghiol, Tașaul, Mangalia, Porțile de Fier I și II, Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Stânca-Costești și Cefa.
66
Cu ajutorul hărții „România – principalele tipuri de lacuri” [pag. 45, Fig. 1, Edit. Corint] și a Atlasului Geografic Școlar, redați pe harta de mai jos: arealele cu lacuri între dune de nisip (cu portocaliu), arealele cu lacuri în depresiuni de tasare (cu galben), arealele cu lacuri glaciare (cu albastru), Lacul Sfânta Ana, Lacul Roșu, Lacul Bâlea, Lacul Bucura, Lacul Zănoaga, Lacul Snagov, Lacul Zăton, Lacul Ursu, Laguna Razim-Sinoie, Lacul Ighiu, Lacul Mostiștea, Lacul Techirghiol, Lacul Cefa, Lacul Porțile de Fier I, Lacul Vidraru, Lacul Izvorul Muntelui, Lacul Stânca-Costești și Lacul Vidra.
Lectură Avram Iancu sau Ocna Pustie, cel mai adânc lac din România (132,5 m), este situat în oraşul Ocna Sibiului, în Culoarul Visei. Lac format pe masiv de sare, Avram Iancu se află pe locul celei mai mari saline din regiune, închisă încă din 1817. A început să se formeze după 1850, procesul definitivându-se prin 1890. Cuveta sa are formă circulară şi atinge adâncimea maximă de 132,5 m. Suprafața luciului de apă este de 1.320 m2, iar volumul său se ridică la 26.772 m3. Salinitatea oscilează între 180-200 g/l, la suprafaţă şi 300 g/l la fund, iar fenomenul de heliotermie este frecvent. Datorită salinităţii ridicate, apa lacului este utilizată pentru băile din localitate [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 35].
B. Apele subterane și izvoarele Apele subterane se împart în ape freatice și ape de adâncime sau captive. Citiți textul din manual, referitor la apele subterane [„B. Apele subterane și izvoarele”, pag. 44, Edit. Corint], și scrieți, în fișa de lucru, principalele caracteristici ale apelor freatice și de adâncime. • Apele freatice. R.............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................................
67
..............................................................................................................................................................................; ............................................................................................................................................................................... • Apele de adâncime. R.................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... Citiți textul de mai jos (). Apele subterane apar la zi sub formă de izvoare sau extrase prin foraje. Izvoarele minerale reprezintă ape încărcate cu gaze și/sau săruri minerale, care ies la suprafață, uneori și cu temperaturi ridicate (ape termale). În țara noastră se găsesc peste 2.000 de astfel de izvoare și sunt carbogazoase și bicarbonatate (în regiunea lanțului vulcanic, la Vișeu de Sus, Bilbor, Borsec, Zizin etc.), feruginoase carbogazoase (la Vatra Dornei, Miercurea-Ciuc, Buziaș etc.), sulfuroase (în Subcarpați, Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei), sărate (Cacica, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Slănic-Prahova ș.a.), iodurate (Bazna, Sărata-Monteoru, Berca) și radioactive (Covasna, Tușnad, Băile Felix etc.). Apa plată este nemineralizată și lipsită de impurități și de germeni patogeni și nu se alterează. Astfel de ape se găsesc în Munții Vlădeasa (la Izvorul Minunilor), în Carpații Orientali și în Podișul Mehedinți [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 48-49]. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. ce sunt apele minerale; R.................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . b. tipurile de ape minerale prezente pe teritoriul României; R............................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . c. ce sunt apele plate și unde se găsesc pe teritoriul țării noastre. R.................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Lectură Căliman-Harghita, cea mai bogată aureolă mofetică, se înscrie în aria vulcanică a Carpaţilor MoldoTransilvani. În cadrul ei se disting mai multe izvoare cu ape bicarbonatate, sodice, clorurate calcice şi slab bromo-iodurate, hipotermale etc., la Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, Tuşnad, Bixad, Bodoc, Borsec, Bilbor, Toşorog, Zizin, Biborţeni etc. În regiune, aceste izvoare aureolei mofetice au determinat înfiinţarea mai multor staţiuni balneare: Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, Jigodin, Tuşnad, Malnaş, Zizin, Biborţeni etc. [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 7273].
68
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Hidrografia. Marea Neagră
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Citiți textul de la pagina 46 din manual [Edit. Corint] şi scrieţi, în fişa de lucru, pentru Marea Neagră: a. tipul de mare; R............................................................................................................................................... . b. continentele între care se află situată; R......................................................................................................... . c. cea mai mare peninsulă și cel mai mare golf; R............................................................................................... . d. formele care compun relieful mării; R.............................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . e. adâncimea platformei continentale; R............................................................................................................. . f. adâncimea abruptului continental; R.............................................................................................................. . g. bilanțul apelor mării; R................................................................................................................................... . h. numărul straturilor de apă și adâncimile acestora; R...................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . i. numele curenților acvatici; R........................................................................................................................... . j. sensurile curenților de „descărcare” și de „compensare”; R............................................................................. ............................................................................................................................................................................. . k. elementele care compun biodiversitatea mării; R.............................................................................................. ............................................................................................................................................................................. .
Din cauza lipsei curenților verticali, în Marea Neagră se găsesc două straturi de apă cu proprietăți diferite. Pe baza textului din manual, completați caracteristicile celor două straturi de apă din schița de mai jos, precizând: 1. valorile salinității, 2. gazele dizolvate și 3. prezența ori lipsa viețuitoarelor.
69
Analizați harta „Marea Neagră – adâncimi, curenți și principalele porturi” din manual [Fig. 1, pag. 46, Edit. Corint] și scrieți în fişa de lucru: a. numele celei mai mari insule din Marea Neagră; R....................................................................................... . b. adâncimea maximă a Mării Negre;* R............................................................................................................ . c. numele strâmtorii care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov; R................................................. . d. numele principalelor porturi de la Marea Neagră și statele pe teritoriile cărora se găsesc. R......................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Citiți textul de mai jos (). Încă din Antichitate, Marea Neagră a permis țărilor riverane să realizeze legături comerciale, aceste relații accentuându-se în secolul XX. Din platforma nord-vestică, România și țările vecine exploatează zăcămintele de petrol și gaze naturale, iar clima locală și plajele au favorizat dezvoltarea multor stațiuni de odihnă și turism. De asemenea, bogata faună piscicolă găzduită de Marea Neagră este în bună măsură valorificată [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 6061]. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa de lucru importanța economică a Mării Negre. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Verificați-vă cunoștințele acumulate Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos: 1. Marea Neagră este o mare: a. continentală
b. interinsulară
c. mărginașă
2. Față de Marea Neagră, România este situată în: a. est
b. sud
c. vest
3. Platforma continentală a Mării Negre coboară până la adâncimi de: a. 200 m *
b. 400 m
S. Neguț și colab. [Edit. Humanitas, pag. 59] indică adâncimea maximă de 2.245 km.
70
c. 600 m
4. Curenții circulari din Marea Neagră sunt generați de: a. cutremure (seisme)
b. vărsarea Dunării
c. vânt
5. Stratul de apă inferior este lipsit de viață din cauza: a. O2
b. CO2
c. H2S
Lectură Marea Neagră este cea mai izolată mare a Oceanului Planetar și cu cele mai multe denumiri avute de-a lungul timpului. Este poziţionată între Europa şi Asia Mică, fiind aproape închisă din cauza comunicării sale foarte dificile cu Oceanul Planetar: prin Strâmtoarea Bosfor 30 km lungime, 660-3.300 m lăţime şi 33 m adâncime minimă cu Marea Marmara, mai departe, prin Strâmtoarea Dardanele cu Marea Egee şi, în continuare, cu Marea Mediterană, de unde, prin Strâmtoarea Gibraltar se ajunge în Oceanul Atlantic, iar prin Canalul Suez se poate ajunge în Marea Roşie şi Oceanul Indian. Ea a purtat în decursul istoriei numeroase denumiri Akhshaena = întunecată, închisă la culoare; Pontus Axeinos = Marea Ostilă, Neospitalieră; Pontus Euxeinos = Marea Ospitalieră; Bar al Tarabazunda = Marea Trapezuntului; Bahr al Kirim = Marea Crimeei; Bahr al Rus = Marea Ruşilor; Mare Maggiore = Marea cea Mare; Kara Deniz = Marea Neagră şi a avut cea mai radicală schimbare de nume din Axeinos = Inospitalieră, în Euxeinos = Ospitalieră. Denumirea actuală (Marea Neagră) concordă cu cea dată, în timpuri străvechi, de populaţiile indigene de sciţi, Akhshaena având înţelesul de întunecată. Grecii antici au denumit-o iniţial Axenos (inospitalieră sau ostilă), cel mai probabil prin adaptarea numelui indigen la propriul limbaj, dând sensul cel mai potrivit cu faptul că, la începuturi, nu cunoşteau această mare cu ierni aspre şi furtuni necruţătoare, dar şi cu populaţii locale crude şi ucigaşe cu străinii. După întemeierea oraşelor colonii de-a lungul coastelor ei (precum Histria, Tomis şi Callatis din secolele VII-VI î. Hr., pe actualul ţărm românesc) i-au schimbat numele în sensul opus, Euxeinos (ospitalieră). În evul mediu, geografii arabi o menţionau pe hărţi cu denumirile: Bahr al Tarabazunda (Marea Trapezuntului), indicând drumul comerţului oriental prin cetatea Trapezunt, Bahr al Kirim (Marea Crimeei), evidenţiind importanţa Peninsulei Crimeea şi Bahr al Rus (Marea Ruşilor), reflectând preocupările bizantinilor cauzate de incursiunile piraţilor nordici în secolele X şi XI. Din secolul XIII, prin denumirea dată de popoarele turco-tătare Kara Deniz se reia sensul primordial de negru, întunecat, dar şi de mare, puternic, temut. Mai târziu, acest ultim înţeles, este dat de navigatorii genovezi şi veneţieni şi de domnii munteni şi moldoveni prin denumirea de Mare Maggiore, respectiv, Marea cea Mare. După cucerirea Constantinopolelui (1453), închiderea navigaţiei străine prin strâmtori şi preluarea controlului lor de Imperiul Otoman, s-a impus denumirea actuală Kara Deniz, în limba română Marea Neagră [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 148-149].
71
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Vegetația, fauna și solurile
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Vegetația naturală și fauna Citiți textul de mai jos (), referitor la factorii care au determinat variația și distribuția vegetației. Poziția geografică a țării noastre permite interferența caracteristicilor climatului temperatoceanic cu cel temperat-continental și unele influențe din sudul sau nordul României. Aceasta a determinat tipul de vegetație zonală și extinderea arealelor diferitelor specii vegetale și animale din acele locuri peste teritoriul României*. Relieful, alcătuit din câmpii, podișuri, dealuri și munți, cu dezvoltarea în altitudine până la 2.544 m, a impus condiții de viață diferite (mai ales climatice), care au determinat etajarea vegetației [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 62]. O importanță locală în modificarea și răspândirea biodiversității mai au: caracteristicile rețelei hidrografice, substratul geologic, tipul de sol și activitățile desfășurate de om**. În răspândirea faunei, un loc important îl ocupă vegetația, care îi asigură hrană și adăpost. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. importanța poziției geografice și a reliefului în distribuția vegetației și faunei României; • Poziția geografică. R.......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • Relieful. R........................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. factorii de importanță locală în distribuirea biodiversității; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . c. rolul vegetației în răspândirea faunei. R........................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
„În est și sud s-a dezvoltat o vegetație ierboasă de stepă, în sud-vest și în Dobrogea s-au dezvoltat specii sudice, pe dealurile înalte s-a extins fagul, provenit din vestul Europei etc.” [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 62]. ** „Creșterea suprafeței agricole, a zonelor de locuit și industriale etc. a fost însoțită de înlăturarea vegetației naturale de pe spații întinse din câmpie și dealuri, de introducerea unor specii cu valoare economică mai mare (plantații de molid în locul pădurilor de fag), de protejarea speciilor declarate monumente ale naturii” [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 62]. *
72
Identificați și scrieți în fișa de lucru activitățile umane care au determinat reducerea arealelor cu vegetație naturală din regiunea în care locuiți. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Pe teritoriul României se întâlnesc: zona stepei și silvostepei, zona de pădure (între 200 și 1.800 m altitudine) – cu trei etaje: stejarului (200-500 m altitudine), fagului (500-1.200 m) și coniferelor (1.200-1.800 m) – și zona alpină (la înălțimi mai mari de peste 1.800 m). La contactul dintre etajele forestiere, sunt păduri de amestec. Pe baza textului din manual [pag. 48] și a figurii numărul 1 [„Repartiția vegetației naturale”, Edit. Corint, pag. 49], scrieți în fișa de lucru arealele ocupate de zonele sau etajele de vegetație și speciile de plante și animale caracteristice acestora. 1. Zona de stepă și silvostepă; • Stepa: Poziția geografică/localizare: ................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Animale caracteristice: ......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • Silvostepa: Poziția geografică/localizare: ................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Animale caracteristice: ......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . 2. Zona de pădure; • Etajul stejarului: Poziția geografică/localizare: ................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ............................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. .
73
Animale caracteristice: ......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • Etajul fagului: Poziția geografică/localizare: ................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Animale caracteristice: ......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • Etajul coniferelor: Poziția geografică/localizare: ................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Animale caracteristice: ......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . 1. Zona alpină; • Etajul subalpin: Poziția geografică/localizare (1.800-2.000 m altitudine): .................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: jneapăn, ienupăr, afin, merișor. • Etajul pajiștilor/pășunilor alpine: Poziția geografică/localizare (la peste 2.000 m altitudine): ................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ierburi mărunte. Animale caracteristice: vulturul și ................................................................................................................... . Citiți textul de mai jos () referitor la vegetația azonală*** și fauna. „În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munți joși, există o vegetație bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturate, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu specii adaptate la condițiile de viață vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantații de salcâmi. În Dobrogea și sud-vestul României există speciile submediteraneene: liliac sălbatic, cărpiniță, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc.” [S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 6465]. Azonal = care nu formază o zonă. Termenul se folosește la vegetație și soluri [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 39]. ***
74
Faunistic, se distinge fauna acvatică (cu diferite specii de pești) din râuri și lacuri (păstrăvi în apele de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în Dunăre), precum și din Marea Neagră [după O. Mândruț, Edit. Corint, pag. 48, și S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 66]. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. asociațiile/tipurile de vegetație azonală din România; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . b. speciile de plante caracteristice zăvoaielor; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . c. speciile de plante caracteristice asociațiilor submediteraneene; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . d. speciile de pești caracteristice: • apelor de munte; R........................................................................................................................................... . • apelor de câmpie; R........................................................................................................................................... . • Dunării. R........................................................................................................................................................ .
B. Solurile Pe baza cunoştințelor acumulate până în prezent, scrieți în fișa de lucru definiția solului și principala sa caracteristică. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Pe baza textului din manual [„B. Solurile”, Edit. Corint, pag. 48], scrieți în fișa de lucru: a. clasele și tipurile de soluri de pe teritoriul României; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. regiunile geografice și unitățile de relief în care se evidențiază: • molisolurile; R.................................................................................................................................................
75
............................................................................................................................................................................. . • argiluvisolurile; R........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • cambisolurile; R............................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • spodosolurile.**** R........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
Pe baza cunoștințelor acumulate, completați tabelul de mai jos corelând zonele de vegetație cu fauna și solurile. Zone/etajele de Regiunile/arealele vegetație pe care le ocupă 1. Stepa
Componentele floristice
Fauna
Solurile
2. Silvostepa
3. Pădurea a) Etajul stejarului
b) Etajul fagului
c) Etajul coniferelor
4. Zona alpină
Începând din anul 2003, molisolurile sunt numite cernisoluri, argiluvisolurile – luvisoluri, iar spodosolurile – spodisoluri. ****
76
Școala Gimnazială Discovery
ISBN 978-973-0-18369-6
Populația. Numărul populației și evoluția numerică. Densitatea populației și repartiția ei geografică
Fișa de lucru:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Numărul populației și evoluția numerică România are în prezent un număr de 20,1 milioane locuitori. În ultimele decenii, numărul populației țării noastre a înregistrat o perioadă de creștere și una de scădere numerică. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI ROMÂNIEI Analizați graficul alăturat („Evoluția numerică a populației României”) și scrieți în fișa de lucru: a. intervalul cu creștere numerică a populației; R................................................. . b. intervalul cu scădere numerică a populației; R................................................. . c. anul în care România a avut cel mai redus număr de locuitori (15,8 mil.); R................................................. . d. anul în care România a înregistrat cel mai mare număr de locuitori (23,2 mil.). R................................................. . Evoluția numerică a populației României a fost influențată de mișcarea naturală* și de mișcarea migratorie**. Bilanțul natural*** al populației țării a înregistrat numeroase fluctuații, ca urmare a situațiilor economice din diferitele momente istorice și a politicilor demografice ale statului român. Analizați graficul de mai jos („Evoluția bilanțului natural din România”) și scrieți în fișa de lucru: a. intervalul cu bilanț natural pozitiv; R............................................................................................................ . b. valoarea maximă a bilanțului natural și anul în care s-a înregistrat; Mișcarea naturală a populației = schimbările produse în numărul și structura populației, ca urmare a nașterilor și deceselor [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag. 197]. ** Mișcarea migratorie a populației = transformările produse în numărul și structura populației, ca urmare a schimbărilor domiciliului permanent [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag. 197]. *** Bilanțul natural al populației (sporul natural) = diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor, calculată pentru un an sau pentru o perioadă determinată de timp. Este exprimată în valori relative (‰) [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag. 50]. *
77
R.................................................... .
EVOLUȚIA BILANȚULUI NATURAL DIN ROMÂNIA
c. intervalul cu bilanț natural negativ; R.................................................... . d. valoarea minimă a bilanțului natural și anul în care s-a înregistrat. R................................................. . Pe baza informațiilor avute și a cunoștințelor dobândite până în prezent, încercați să identificați cauzele care au determinat intervalul cu bilanț natural negativ din România. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . În România, după anul 1989 numărul celor care au părăsit definitiv țara a fost mai mare decât al celor care s-au stabilit. La acest proces a contribuit și emigrarea unor minorități etnice, cum a fost cea germană. Analizați graficul alăturat (→) și scrieți, în fișa de lucru, cele mai mari valori ale emigranților germani și anii în care s-au înregistrat.
EVOLUŢIA EMIGRAŢIEI POPULAŢIEI GERMANE DIN ROMÂNIA ÎNTRE 1985-1997 germani 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000
R................................................................... .................................................................... .
0 1985
1986
1987
1988 1989
1990
1991
1992
1993 1994
1995
1996
1997
an
Lectură Populaţia germană din România este foarte eterogenă. Saşii, germanii din Transilvania, cunoscuţi în documente ca Flandreuses, Teutonici şi Saxones, au fost colonizaţi de maghiari în secolele XII-XIII, din regiunile situate la vest de valea Rinului, cu menirea de a crea orașe pe care să le poată exploata prin impozite. Au fost grupaţi în sudul şi nordul provinciei, în regiunile Sibiului, Braşovului, Târnavelor şi Bistriţei, unde au fost împărţiţi în scaune şi districte săseşti. Tot în Transilvania, în regiunea oraşului Sibiu, au mai fost aduşi landleri (secolul al XVIII-lea), cunoscuţi şi sub numele de transmigranţi. În secolele XVIIXIX au mai fost colonizaţi de austrieci şvabii bănăţeni şi sătmăreni, aduşi ca agricultori din regiunea Würtenberg, ţipţerii din Maramureş, ca prelucrători în lemn, şi germanii din Bucovina, iar de către ruşi germanii din sudul Basarabiei şi Dobrogea. Șvabii, germanii din Banat, originari din Boemia, au ajuns în provincie în trei mari faze de colonizare – carolina, tereziana şi iozefina – şi au înfiinţat numeroase aşezări în centrul, nord-vestul şi în regiunile miniere şi forestiere montane [după I. Mărculeț, 1930-2002. Aspecte privind germanii din România, Historia, nr. 88, București, 2009, pag. 72].
78
B. Densitatea populației și repartiția ei geografică Densitatea medie a populației României este de 84,4 loc./km2. Populația țării nu este uniform răspândită. Diferențele de densitate sunt determinate de gradul de favorabilitate al condițiilor naturale și de unele cauze de ordin istoric, economic etc. Analizați figura 2 – „Dinamica populației (valori și areale generalizate)” – din manual [Edit. Corint, pag. 57] și scrieți în fișa de lucru: a. principalele regiuni geografice cu densitate mai mare de 150 loc./km2; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. principalele regiuni geografice cu densitate mai mică de 50 loc./km2. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Citiți textul de mai jos (), referitor la distribuția populației pe teritoriul României. După cum s-a văzut, pe cuprinsul României se găsesc unele diferențieri în răspândirea geografică a populației, determinată de gradul de favorabilitate al condițiilor naturale, precum și de cauze de ordin istoric, economic etc. Astfel, valori mai mari ale densității populației peste media pe țară se întâlnesc în: a) regiunile de câmpie, deal și podiș, cu relief relativ neted, cu bogate și variate resurse naturale (petrol, gaze naturale, cărbuni, sare, soluri fertile etc.) și cu veche și permanentă populare; b) unele depresiuni colinare (Rădăuți, Câmpina, Pucioasa etc.) și intramontane joase (Brașovului, Maramureșului, Petroșani ș.a.); c) regiunile cu spor natural ridicat (în Podișul Moldovei și în Subcarpații Moldovei); și d) arealele cu puternică dezvoltare a industriei (sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, regiunea Capitalei, Galați–Brăila etc.). Densități mai scăzute se întâlnesc în aria montană (din cauza condițiilor naturale mai puțin favorabile dezvoltării așezărilor omenești), în cea mai mare parte a Podișului Dobrogei (din cauza insuficienței apei și a condițiilor istorice vitrege) și în Delta Dunării (care este acoperită în proporție de circa 85% de apă) [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 72-73]. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. factorii care favorizează concentrarea populației pe teritoriul României; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. factorii defavorabili concentrării populației pe teritoriul României. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. .
79
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Populația. Structura populației României
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Structura populației poate fi privită sub mai multe puncte de vedere: pe sexe și grupe de vârstă, națională, pe medii, confesională etc.
A. Structura pe sexe și grupe de vârstă 1. Structura pe sexe a populației României este de 48,6% bărbați și 51,4% femei. Încercați să explicați ponderea mai mare a femeilor în România. R...................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . 2. Structura pe grupe de vârstă redă mărimea și proporțiile diferitelor contingente sau grupe de populații. Analizați tabelul alăturat STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ (→) și scrieți, în fișa de lucru, GRUPA DE Populație Populație Populație proporțiile populației: VÂRSTĂ tânără adultă vârstnică • tinere: .............................................; (ANI) (0-24) (25-64) (≥65) PROPORȚIA 28,2 55,7 16,1 • adulte: ............................................; (%) • vârstnice: ....................................... .
Încercați să explicați necesitatea creșterii ponderii populației tinere în România. R........ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . Analizați diagrama alăturată (→) și scrieți în fișa de lucru:
PIRAMIDA VÂRSTELOR* PENTRU ANUL 2011
a. sexul (masculin sau feminin) cu cea mai mare pondere în cadrul populației tinere; R..............................................; b. sexul (masculin sau feminin) cu cea mai mare
Piramida vârstelor (piramida pe grupe de vârstă și sexe) = diagramă liniară prin care sunt reprezentate grafic, în mod simetric, o caracteristică cantitativă și una calitativă. Bilateral, pe verticală sunt redate grupele de vârstă pe cele două sexe, iar pe orizontală, numărul de persoane [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag. 239]. *
80
pondere în cadrul populației vârstnice; R............................................................................................................; c. intervalul cu cea mai redusă natalitate. R ..................................................................................................... .
B. Structura națională sau etnică Populația României este compusă majoritar din români (peste 80%), ceea ce îi conferă țării statutul de stat național unitar. Alături de români trăiesc mai multe minorități naționale. Analizați diagrama alăturată (→) și scrieți, în fișa de lucru, primele patru etnii din structura etnică a României și ponderile acestora.
STRUCTURA ETNICĂ A POPULAȚIEI (%) ROMÂNIEI ÎN ANUL 2011
R........................................................................................ .......................................................................................... .......................................................................................... ........................................................................................ . Citiți textul de mai jos (), referitor la minoritățile etnice de pe teritoriul României. Maghiarii din România locuiesc în centrul țării (în județele Harghita, Covasna și Mureș) *, în vestul acesteia (județele Cluj, Sălaj ș.a.) și în județele de la granița cu Ungaria (Satu Mare, Bihor și Arad). Romii, originari din India și Pakistan, sunt prezenți în întreaga țară și formează comunități mai mari în regiunea Capitalei (inclusiv județul Ilfov), în județele Mureș, Dolj, Sibiu etc. Ucrainenii, rușii și lipovenii sunt mai numeroși în nordul țării și în Delta Dunării, sârbii și croații, în Banat, iar slovacii, în Crişana. În Dobrogea sunt prezente comunități mai mari de turci și tătari. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. regiunile geografice și județele cu mari concentrări ale populației maghiare; R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. regiunea geografică și județele cu mari concentrări ale populației rome; R..................................................... ............................................................................................................................................................................. . c. regiunea geografică în care se găsesc comunități de turci și tătari; R............................................................ . d. regiunile geografice cu comunități de ucraineni, ruși și lipoveni; R................................................................ ............................................................................................................................................................................. . e. regiunea geografică în care sunt concentrări de slovaci; R............................................................................. .
Maghiarii din județele Harghita și Covasna și o parte dintre cei din județul Mureș sunt descendenții secuilor maghiarizați. Conform lui J. Nouzille [1995, pag. 77], secuii sunt la rândul lor, cel mai probabil, descendenți ai tribului kabar (cu structură tribală de tip turcic) care s-au răsculat împotriva cazarilor și s-au alăturat maghiarilor înainte de cucerirea, de către aceștia, a regiunii intracarpatice [I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare a României. Observații geodemografice, Comunicări Științifice, VI, Edit. Samuel, 2007, pag. 290]. *
81
f. regiunea geografică în care sunt concentrări de sârbi și croați; R................................................................... .
C. Structura pe medii (rural și urban) STRUCTURA PE MEDII A POPULAȚIEI ROMÂNIEI ÎN ANUL 2011
Analizați diagrama alăturată (→) și scrieți, în fișa de lucru, proporțiile populației României pe cele două tipuri de medii. • rural: R.................................................................. • urban: R............................................................... .
Creșterea populației urbane de la 21,4% în 1930, la 50 în 1985 și la 54% în 2011 s-a datorat mai multor factori, cum sunt: a) sporul natural mai ridicat al populației orașelor, b) atragerea de către așezările urbane a unui număr însemnat de persoane din sate, îndeosebi ca urmare a mecanizării lucrărilor agricole și a industrializării orașelor, și c) trecerea unor sate mai dezvoltate în categoria orașelor. Cu ajutorul profesorului de la clasă, încercați să explicați: 1. Sporul natural mai ridicat din mediul urban; 2. Efectul mecanizării agriculturii asupra mobilității teritoriale a populației din așezările rurale.
C. Structura confesională Așa cum indică ultimul recensământ (2011), după religie, cea mai mare parte a populației României este creștin-ortodoxă. Analizați tabelul de mai jos () și scrieți, în fișa de lucru, primele opt religii de pe teritoriul României, ca număr de credincioși. STRUCTURA CONFESIONALĂ A POPULAȚIEI ÎN ANUL 2011 Religia Număr Religia credincioși Ortodoxă 16.307.004 Adventistă de ziua a șaptea Romano-catolică 870.774 Musulmană Reformată 600.932 Unitariană Penticostală 362.314 Martorii lui Iehova Greco-catolică 150.593 Creștină după Evanghelie Baptistă 112.850 Creștină de rit vechi
Număr credincioși 80.948 64.337 57.686 49820 42.495 32.558
R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
82
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Așezările omeneşti. Așezările rurale şi tipologia lor
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Aşa cum dovedesc săpăturile arheologice şi alte mărturii, spaţiul românesc este un teritoriu de străveche şi continuă locuire. În prezent, în România se găsesc circa 13.000 de sate şi 320 de oraşe.
A. Aspecte generale Aşezările rurale sau satele sunt acele comunităţi umane care trăiesc în grupuri puţin numeroase, în gospodării individuale şi care desfăşoară, predominant, activităţi agricole. Pe baza textului din manual [„A. Aspecte generale”, Edit. Corint, pag. 64], scrieți, în fișa de lucru, elementele componente ale satelor. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
B. Tipologia aşezărilor rurale Satele româneşti diferă ca mărime, formă, structură etc. şi sunt grupate în cadrul a 2.800 de comune. I. Clasificarea satelor după numărul de locuitori. După acest criteriu, satele se pot grupa astfel: mici, mijlocii, mari şi foarte mari.* Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după numărul de locuitori”, Edit. Corint, pag. 64], scrieți, în fișa de lucru, numărul locuitorilor caracteristic fiecărei categorii. a. mici: R............................................................................................................................................................. . b. mijlocii: R........................................................................................................................................................ . c. mari: ** R.......................................................................................................................................................... . d. foarte mari:*** R............................................................................................................................................... . II. Clasificarea satelor după forma vetrei. Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după formă”, Edit. Corint, pag. 64], scrieți, în fișa de lucru, tipurile de forme ale vetrelor şi factorii/condiţiile care au determinat geneza acestora. R............................................................................................................................................................................ ...............................................................................................................................................................................
Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 64] distinge o categorie de sate „foarte mici (sub 100 locuitori)”. între 1.500 şi 4.000 locuitori [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 78]. *** peste 4.000 locuitori [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 78]. *
**
83
............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . III. Clasificarea satelor după structură. Structura aşezărilor rurale reprezintă modul de grupare/poziţionare a gospodăriilor în teritoriu. Se evidenţiază trei tipuri de sate: risipit, răsfirat şi adunat. Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după structură”, Edit. Corint, pag. 64], scrieți, în fișa de lucru, principalele caracteristici ale celor trei tipuri de sate. satul risipit; R.................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . satul răsfirat; R.................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . satul adunat; R…............................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Analizați harta „Repartiţia după structură a aşezărilor rurale”, din manual [Edit. Corint, Fig. 1, pag. 65], și completați, în fișa de lucru, tipurile de sate (după structură) caracteristice unităţilor/subunităţilor de relief de mai jos: • Grupa Făgăraş: R………………………………. .
• Podişul Sucevei: R……………………………….. .
• Câmpia Olteniei: R………………………………. .
• Delta Dunării: R………………………………… .
• Subcarpaţii Getici: R..…………………………… .
• Podişul Getic: R………………………………….. .
• Podişul Dobrogei: R..……………………………. .
• Podişul Mehedinţi: R…………………………..… .
•Câmpia de Vest: R………………………………... .
• Munţii Apuseni: R………………………………. .
IV. Clasificarea satelor după activităţile economice.
84
Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după activităţile economice”, Edit. Corint, pag. 64], scrieți, în fișa de lucru, tipurile de aşezări rurale după principalele ocupaţii economice ale locuitorilor. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Verificați-vă cunoștințele acumulate Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos: 1. Aşezărilor rurale le sunt caracteristice activităţile: a. agricole
b. industriale
c. comerciale
b. între 1.500 şi 3.000 locuitori
c. peste 3.000 locuitori
2. Satele de mărime mijlocie numără: a. între 500 şi 1.500 locuitori
3. Satele dezvoltate în lungul unui drum principal sunt de formă: a. dreptunghiulară
b. liniară
c. poligonală
4. În cadrul aşezării rurale, locuinţele sunt concentrate în cadrul: a. extravilanului
b. moşiei
c. vetrei
5. Funcţiile economice ale satelor sunt date de: a. activităţile populaţiei
b. forma vetrei
c. numărul locuitorilor
b. răsfirate
c. risipite
b. Munţilor Apuseni
c. Podişului Getic
b. Subcarpaţii Getici
c. Subcarpaţii Transilvaniei
6. În Podişul Sucevei predomină satele: a. adunate 7. Satele de tip crâng sunt caracteristice: a. Câmpiei Bărăganului 8. Satele adunate sunt majoritare în: a. Podişul Getic
Vreau sa ştiu mai multe! Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 64-65] identifică şi descrie trei tipuri regionale de sate: carpatic, subcarpatic şi de câmpie. a) Tipul carpatic variază de la adunat (în depresiuni), la risipit (pe culmi). Are ca specific satele foarte mici (crânguri), care urcă în altitudine până la 1.200-1.400 m. Predomină funcţia zootehnică (de creştere a animalelor), urmată de cea de cultivare a plantelor. b) Tipul subcarpatic este dominat de satele înşirate în depresiuni, pe aliniamente de contact, în bazinete de versant şi, mai rar, pe culmi. Sunt majoritare satele răsfirate, dar sunt prezente şi sate adunate şi risipite. Aceste sate au funcţii agro-pomicole, viticole şi, uneori, industriale. c) Tipul de câmpie este prezent în văi şi pe interfluvii (câmpuri). Satele de câmpie au structuri şi texturi variate (predominant geometrice) şi funcţii preponderent agricole.
85
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Așezările omeneşti. Așezările urbane. Tipuri de orașe
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Vechimea și evoluția așezărilor urbane În prezent, rețeaua urbană a României este formată din 320 de orașe. Pe teritoriul țării, cele mai vechi așezări urbane au apărut încă din Antichitate (Histria, în sec. VII î.Hr.). Utilizând textul din manual [Edit. Corint, pag. 62] și figura 1 („Clasificarea orașelor în funcție de vechime”) [Edit. Corint, pag. 63], scrieți în fișa de lucru: a. numele orașelor grecești (sec. VII-VI î.Hr.) de pe teritoriul României; R........................................................ ............................................................................................................................................................................. . b. numele a opt orașe daco-romane; R.................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . c. numele principalelor orașe din perioada feudală, astfel: • numele a cinci orașe din Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • numele a cinci orașe din Câmpia de Vest și Dealurile de Vest; R...................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • numele a patru orașe din Podișul Moldovei și Subcarpații Moldovei; R.......................................................... ............................................................................................................................................................................. . • numele a șase orașe din Subcarpații Getici, Podișul Getic și Câmpia Română; R............................................ ............................................................................................................................................................................. . d. numele a patru orașe din epoca modernă; R..................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . e. numele a două orașe declarate după 1950. R.................................................................................................. .
B. Clasificarea orașelor Așezările urbane pot fi clasificate după mai multe criterii: I. Clasificarea orașelor după mărimea demografică: orașe foarte mari (cu peste 1,5 milioane locuitori), orașe mari (între 80.000 și 350.000 locuitori), orașe de mărime mijlocie (între 40.000 și 80.000 locuitori), orașe mici (între 20.000 și 40.000 locuitori) și orașe foarte mici (sub 20.000 locuitori)*. Se dau orașele: Alba Iulia, Bacău, Bârlad, Bistrița, Blaj, Brașov, București, Calafat, Caransebeș, Câmpina, Cernavodă, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Deva, Fălticeni, Fetești, Iași, Mediaș, Oradea, Orăștie, Ploiești, Rădăuți, Roman, Sibiu, Sighetu Marmației, Slatina, Slobozia, Timișoara, Tulcea și Vaslui. În alte lucrări: orașe foarte mari (cu peste 1 milion de loc.), orașe mari (100.000-350.000 loc.), orașe de mărime mijlocie (50.000-100.000 loc.), orașe mici (20.000-50.000 loc.) și orașe foarte mici (sub 20.000 loc.). *
86
Cu ajutorul hărții „Clasificarea orașelor după mărime” din manual [Fig. 1, Edit. Corint, pag. 69], separați/clasificați orașele de mai sus () după mărimea demografică. • orașe foarte mari: R.......................................................................................................................................... . • orașe mari: R...................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • orașe de mărime mijlocie: R............................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • orașe de mărime mică: R.................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . II. Clasificarea orașelor după formă și structură. Se disting tipurile: semicircular (Brăila), radiar și circular (București, Ploiești), dreptunghiular (Drobeta-Turnu Severin), linear și digital (Câmpulung și Câmpulung Moldovenesc).
Localizați, pe harta murală a României, orașele menționate mai sus: Brăila, București, Ploiești, Drobeta-Turnu Severin, Câmpulung și Câmpulung Moldovenesc. III. Clasificarea orașelor după activitățile economice. După acest criteriu pot fi identificate: orașe cu caracter complex (cu mai multe activități economice și servicii), orașe cu activități industriale (cu 1-2 ramuri industriale), orașe cu activități de servicii (noduri feroviare, porturi, stațiuni balnearoclimaterice, stațiuni montane etc.) și orașe cu activități agricole (sunt mici și sunt situate, predominant, în regiunile în câmpie). Se dau orașele: Adjud, Arad, Baia Mare, Bârlad, Bistrița, Blaj, București, Buzău, Carei, Cluj-Napoca, Curtea de Argeș, Fetești, Focșani, Giurgiu, Hunedoara, Iași, Mangalia, Medgidia, Mediaș, Motru, Pașcani, Petroșani, Rădăuți, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Slatina, Târgoviște, Târgu Neamț, Turda și Zalău. Cu ajutorul hărții „Clasificarea funcțională a orașelor (2000)” din manual [Fig. 2, Edit. Corint, pag. 69], separați/clasificați orașele de mai sus () după activitățile economice. • orașe cu caracter complex: R.............................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • orașe industriale: R............................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • orașe cu activități de servicii: R......................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
87
Temă. Cu ajutorul hărții „Orașele României” din manual [Fig. 1, Edit. Corint, pag. 66-67], scrieți, în fișa de lucru numele orașelor reședință de județ marcate, pe harta de mai jos („România. Orașele reședință de județ”), cu numere.
1. .......................
2. .......................
3. .......................
4. .......................
5. .......................
6. .......................
7. .......................
8. .......................
9. .......................
10. .......................
11. .......................
12. .......................
13. .......................
14. .......................
15. .......................
16. .......................
17. .......................
18. .......................
19. .......................
20. .......................
21. .......................
22. .......................
23. .......................
24. .......................
25. .......................
26. .......................
27. .......................
28. .......................
29. .......................
30. .......................
31. .......................
32. .......................
33. .......................
34. .......................
35. .......................
36. .......................
37. .......................
38. .......................
39. .......................
40. .......................
88
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Așezările omeneşti. Caracterizarea geografică a orașului București
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Municipiul Bucureşti, capitala României (cu o suprafaţă de 228 km2 și 1.883.425 locuitori, în anul 2011), este situat în partea de sud a ţării, la intersecţia paralelei de 44o25’50’’ latitudine nordică cu meridianul de 26o4’50’’ longitudine estică. Relieful. Municipiul București se află situat Pe baza textului alăturat (→), pentru în partea centrală a Câmpiei Române, numită relieful Municipiulu București, precizați: a. numele câmpiei, componentă a Câmpiei Române, Câmpia Vlăsiei (subunitatea Câmpia în care se află Municipiul București; Bucureștiului). Câmpia Bucureștiului s-a format R.............................................................................. . prin acumulări de roci sedimentare: loess, b. valoarea altitudinii minime și valoarea nisipuri, argile nisipoase și, mai rar, pietrișuri. În arealul Capitalei relieful are altitudini altitudinii maxime; cuprinse între 61 și 90 m. R.............................................................................. . Câmpia Bucureștiului este constituită dintr-o c. numele rocilor din care este format relieful; succesiune de trei câmpuri (interfluvii) separate de văi (Colentinei și Dâmboviței) cu lunci și R......................................................................... . d. numele câmpurilor care formează Câmpia terase: Câmpul Băneasa, la nord de râul Colentina, Câmpul Colentina, între râurile Bucureștiului. Colentina și Dâmbovița, și Câmpul CotroceniR................................................................................ Berceni, la sud de râul Dâmbovița. Pe suprafețele ................................................................................. . interfluviilor s-au format crovuri. Pe baza textului și diagramei alăturate (→), pentru clima Municipiulu București, precizați: a. tipul de climă în care se încadrează Municipiul București;
R.............................................................................. . d. regiunile cu temperaturile cele mai scăzute;
Clima. Regiunea Municipiului București este situată în climatul temperat-continental, la contactul dintre influențele climatice de ariditate cu cele de tranziție. Aici, durata de strălucire a Soarelui este de 2.242 ore/an, iar radiația solară globală, de aproximativ 125,5 kcal/cm2/an. Temperaturile medii anuale au valori cuprinse între 10,5oC, la periferia orașului, și 11,5oC, în partea centrală, iar precipitațiile, între 580 mm, la periferie, și 590 mm, în partea centrală. Vânturile au frecvența mai mare dinspre nord-est și est, iar în timpul iernii bate Crivățul (vânt rece și uscat) care poate genera viscol.
R......................................................................... . e. valoarea maximă a temperaturii medii lunare și luna în care se înregistrează;
REGIMUL TEMPERATURILOR MEDII LUNARE MULTIANUALE
R.............................................................................. . b. durata strălucirii Soarelui; R.............................................................................. . c. valorile medii anuale ale temperaturilor și precipitațiilor în partea centrală a orașului;
R.............................................................................. . f. valoarea minimă a temperaturii medii lunare și luna în care se înregistrează; R.............................................................................. . g. direcțiile dominante ale vânturilor.
89
R.............................................................................. . Apele. Dâmboviţa, unul dintre cele două Pe baza textului alăturat (→), pentru râuri care străbat capitala, are izvoarele în Munţii Făgăraş şi în Munţii Leaota și după un curs, apele Municipiulu București, precizați: a. numele apelor curgătoare care străbat Capitala; predominant pe direcţia nord-vest–sud-est, se varsă în râul Argeş, cu un debit mediu de 13,3 R.............................................................................. . m3/s. Alimentarea sa este preponderent nivob. locul din care izvorăște Dâmbovița, direcția de pluvială (70%), iar regimul de scurgere se curgere și râul în care se varsă; caracterizează prin viituri mari de primăvară, R................................................................................ vară şi toamnă şi prin perioade cu ape foarte mici ................................................................................... vara şi iarna. Pentru stoparea frecventelor inundaţii (1532, ................................................................................. . 1673, 1774, 1798, 1864, 1893, 1932, 1948, 1975, 1979 c. perioada în care a fost amenajată Dâmbovița și în ș.a.) s-au iniţiat o serie de lucrări de amenajare ce a constat amenajarea; care au început încă din 1775 (sub domnia lui Al. R................................................................................ Ipsilanti). În perioada 1985-1989 au fost proiectate şi executate lucrările de amenajare complexă a ................................................................................... Dâmboviţei: Acumularea Lacul Morii (241,6 ha) ................................................................................. . şi cuva de ape curate şi caseta de ape uzate. Râul Colentina, afluent al Dâmboviţei – cu un d. în ce a constat amenajarea râului Colentina; debit mediu de 2,39 m3/s şi o cantitate medie de R.............................................................................. . aluviuni în suspensie de 0,094 kg/s – prin e. numele a trei lacuri amenajate pe râul Colentina. lucrările de regularizare (începute în anul 1933) a R................................................................................ fost transformat într-o salbă de lacuri. Dintre acestea, pe teritoriul oraşului Bucureşti se găsesc ................................................................................. . 16 lacuri (Străulești, Băneasa, Herăstrău, Tei ș.a.). Citiți textul de mai jos (), referitor la evoluția Municipiului București*. Oraşul Bucureşti a fost menţionat documentar pentru prima dată la 20 septembrie 1459, într-un act domnesc dat de Vlad Ţepeş pentru a întări mai multe moşii unor boieri olteni. Însă, urmele de locuire pe acest teritoriu sunt mult mai vechi, coborând în timp până în epoca pietrei. Dezvoltarea sa economică şi politică a făcut ca în secolul XVI oraşul Bucureşti să devină prima reşedinţă domnească a Ţării Româneşti, Târgovişte, vechea capitală, trecând în plan secundar. În anul 1574, juristul parizian Pierre Lascalopier găseşte oraşul înconjurat cu „trunchiuri mari de copaci înfipţi în pământ unul lângă altul şi legaţi între ei cu grinzi în curmeziş”. Străzile erau podite cu grinzi de copaci. În secolul XVII, pe lângă vechiul centru comercial de la curtea domnească („Târgul dinlăuntru”) se dezvoltă alte două noi centre comerciale: „Târgul Cucului” (în jurul bisericii Sfântul Gheorghe Nou) şi „Târgul de sus” (având ca arteră principală „uliţa mare”, azi strada Lipscani). Tot în această perioadă încep să se dezvolte marile artere de circulaţie ale oraşului — Podul Beilicului (azi Calea Şerban Vodă), Podul Târgului de Afară (azi Calea Moşilor), Podul Mogoşoaiei (azi Calea Victoriei), Podul Calicilor (azi Calea Rahovei) şi Podul de Pâmânt (azi Calea Plevnei) — şi a fost ridicat primul han bucureştean: Hanul Şerban Vodă. Dezvoltarea aşezării s-a realizat şi sub raport social şi cultural. Astfel, a fost înfiinţată tipografia mitropoliei**, Academia domnească — prima instituţie de învăţământ superior din Ţara Românească (cu predarea în limba greacă) — şi Spitalul Colţea.
Textul a fost preluat parțial din articolul Municipiului Bucureşti – aspecte istorico-geografice, [autori: I. Mărculeţ, Graţianca Vlăsceanu, Funigei, Nr. 14-15, București, 2009, pag. 34-35]. ** Prima carte tipărită de tipografie a fost „Cheia Înţelesului”, la 1678. *
90
În a doua parte a secolului XIX au loc importante prefaceri edilitar-urbanistice şi culturale: în 1863 a fost introdus iluminatul cu gaz***; în 1882 încep lucrările de canalizare a Dâmboviţei, de aliniere a străzilor şi de amenajare a pieţelor; în 1888 a fost construită uzina electrică de la Grozăveşti; în 1896 a fost introdus tramvaiul electric (folosindu-se şi cel cu tracţiune animală). Partea centrală a oraşului a fost dotată cu construcţii impunătoare: Palatul C.E.C.-ului (între 18751900), Palatul Poştelor (1894-1900), Palatul Băncii (1884-1885), Ateneul Român (1886-1888) ş.a. În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial oraşul Bucureşti îşi modifică radical structura. Unele pieţe (Piaţa Palatului, Piaţa Gării de Nord, Piaţa Universităţii, Piaţa Unirii ş.a.) sunt transformate în complexe arhitecturale, iar zonele mărginaşe şi spaţiile virane au fost înlocuite cu cartiere în care predomină blocurile (Vatra Luminoasă, Ferentari, Floreasca, Bucureştii Noi, Balta Albă, Drumul Taberei, Militari, Colentina, Berceni, Progresul ş.a.). Tot acum, tradiţia industrială (legată iniţial de morărit, textile, tăbăcărie etc.) cunoaşte o transformare rapidă prin construirea de noi întreprinderi de mari dimensiuni şi cu structură variată. În anul 1979 s-a dat în exploatare prima linie de metrou. Însă, deşi de-a lungul timpului evoluţia Bucureştiului a cunoscut şi perioade de regres cauzate de războaie (distrus de turci în 1595, ocupat de turci în 1848, bombardat în cele două războaie mondiale etc.), revolte (răscoala seimenilor şi dorobanţilor din 1655, revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu în 1821), ciumă (molima din 1813-1814 a secerat aproape 30.000 de vieţi), cutremure — la 26.X.1802 (s-au prăbuşit multe case şi Turnul Colţei), la 10.XI.1940 (cca. 1.000 de morţi), la 4.III.1977 (32 de blocuri s-au prăbuşit, iar peste 100 au fost avariate) etc., suprafaţa orăşenească a cunoscut o extindere aproape continuă: în secolele XIV-XV vatra aşezării ocupa malul stâng al Dâmboviţei, având în partea centrală Curtea Domnească; în secolul XVI oraşul se încadra între actuala Piaţă a Universităţii, colina Mitropoliei şi actuala stradă Brezoianu; în 1944 intravilanul capitalei era situat între lacurile Colentinei (la nord), Lacul Văcăreşti (la sud), Şoseaua Pantelimon (la est) şi aliniamentul Ciurel-Ghencea (la vest); în preajma anului 1980 Municipiul Bucureşti ocupa o suprafaţă de 22.670 ha, iar în prezent, de cca. 22.800 ha. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. anul atestării documentare; R......................................................................................................................... . b. modul de fortificare din sec. XVI; R.................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . c. numele centrelor comerciale din oraș în sec. XVII; R....................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . d. numele primei instituții de învățământ superior din Țara Românească; R.......................................................................................................................................................................... . e. anul în care a fost introdus iluminatul cu gaz; R........................................................................................... . f. anul în care a fost introdus tramvaiul electric; R............................................................................................ . g. numele a zece cartiere cu blocuri construite în a doua jumătate a sec. XX; R................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................... .
***
Din anul 1882 este introdus, sporadic, și iluminatul electric.
91
h. suprafața actuală a Municipiului București. R.............................................................................................. . Verificați-vă cunoștințele acumulate I. Analizați schița alăturată (→) și scrieți, în fișa de lucru, numele câmpurilor marcate cu numerele I, II și III. I. .............................................................................................. . II. ............................................................................................ . III. ........................................................................................... .
MUNICIPIUL BUCUREȘTI. SCHIȚA GEOMORFOLOGICĂ: 1. interfluviu; 2. terase; 3. luncă; 4. versant/mal; 5. martor de eroziune; 6. crovuri; 7. cotă; 8. limita intravilanului. II. În coloana A sunt numele vechi ale unor străzi din București, iar în coloana B, numele actuale. Stabiliți corespondența dintre numele vechi ale străzilor cu cele actuale. A B ____a. Podul Belicului 1. Calea Dorobanților ____b. Podul Calicilor
2. Calea Moșilor
____c. Podul Mogoșoaei
3. Calea Prahovei
____d. Podul de Pământ
4. Calea Rahovei
____e. Podul Târdul de Afară
5. Calea Șerban Vodă 6. Calea Victoriei
Lectură Amenajarea complexă a râului Dâmboviţa a fost realizată abia în perioada 1985-1989, când au fost executate acumularea Lacul Morii, cuva de ape curate şi caseta de ape uzate. Aval de lac, albia râului a fost amenajată tip cuvă betonată, având secţiunea trapezoidală. Pe acest sector, debitul maxim evacuat este de 70 m3/s, iar albia a fost împărţită în mai multe biefuri – Grozăveşti (lung de 1.720 m), Ştefan Furtună (886 m), Eroilor (559 m), Operetă (1.896 m), Mrăşeşti (1.463 m), Timpuri Noi (583 m), Mihai Bravu (962 m), Vitan (2.007 m), Sere (630 m), Popeşti (4.110 m) şi Glina (190 m) – cu ajutorul nodurilor hidrotehnice (11 la număr), creându-se lucii de ape cu adâncimi cuprinse intre 1,5–4,5 m. Lăţimea ei variază între 16–30 m la fund şi 34-44 m la nivelul splaiurilor [după I. Mărculeț, Grațianca Vlăsceanu, Municipiului Bucureşti – aspecte istorico-geografice, Funigei, Funigei, Nr. 14-15, București, 2009, pag. 34]. Palatul Parlamentului, numit până în 1989 Casa Poporului, este cel mai mare edificiu din România. Construcţia de dimensiuni „faraonice”, realizată în Bucureşti în ultimul deceniu de existenţă al regimului Ceauşescu, are lungimea de 270 m, lăţimea de 245 m, înălţimea de 86 m, adâncimea de 92 m şi suprafața construită la sol de 66.000 m2. Clădirea dispune de cca. 1.000 de încăperi, din care: 440 birouri, peste 30 de săli şi saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane, o sală de concerte. După 1989, sălile şi saloanele au primit numele unor evenimente fundamentale ori a unor personalităţi marcante din istoria românilor. Aici funcţionează Camera Deputaţilor (din 1994) şi Senatul României (din 2004) [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 190-191].
92
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Organizarea administrativ-teritorială
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ România este organizată în județe, municipii, orașe și comune. Citiți textul de mai jos (). Unitatea administrativ-teritorială specifică spațiului românesc, atestată încă din perioada formării țărilor române este județul. Numele său provine din termenul latin indicum, care însemnă judecată. În organizarea spațiului românesc s-au evidențiat patru momente: 1. prima lege de organizare administrativ-teritorială (1862), în patru regiuni corespunzătoare provinciilor istorice; 2. în reforma din 1926, teritoriul țării a fost împărțit în 71 de județe (cu plăși); 3. în anii ’50, în România se găseau 18 regiuni și 177 de raioane (organizare specifică modelului sovietic); 4. Din anul 1968 s-a revenit la organizarea pe județe [Gr. Posea, Edit. Humanitas, pag. 72-73]. Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru: a. numele termenului latin de la care provine numele de județ; R..................................................................... . b. numărul județelor la reforma din anul 1926; R............................................................................................. . c. anul în care s-a revenit la organizarea pe județe. R........................................................................................ . Utilizând textul din manual [Edit. Corint, pag. 74], scrieți în fișa de lucru: a. definiția județului; R......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. numărul actual al județelor din România; R.................................................................................................. . c. definiția municipiului; R................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . d. numărul actual al municipiilor din țara noastră; R....................................................................................... . e. definiția comunei; R.......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . f. numărul actual al comunelor din România. R................................................................................................ . Analizați DOC 1 din manual [„Principalele elemente ale organizării administrative: suprafața, populația, reședințele de judeș și indicativele auto” (redate sub formă de tabel), Edit. Corint, pag. 74] și scrieți în fișa de lucru: a. numele celor mai întinse patru județe, în ordinea descrescătoare a suprafeței; R............................................ ............................................................................................................................................................................. . b. numele celor mai populate patru județe, în ordinea descrescătoare a numărului locuitorilor. R....................
93
............................................................................................................................................................................. . Analizați harta de mai jos („Județele României”). Cu ajutorul figurii 1 din manual [„România – organizarea administrativ-teritorială”, Edit. Corint, pag. 75], completați căsuțele din tabelul de mai jos, care reprezintă numele județelor marcate, pe harta „Județele României”, cu numere.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
94
Cu ajutorul profesorului de la clasă, arătați pe harta administrativ-teritorială a României județele țării în funcție de provinciile istorice: Banat, Bucovina, Crișana-Maramureș, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania. Verificați-vă cunoștințele acumulate Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect (R.c.). 1. În prezent, pe teritoriul României se găsesc 41 de județe._____ R.c.: .......................................................... . 2. Cel mai întins județ din țara noastră este Timiș._____ R.c.: ........................................................................ . 3. Comunele au în compunere unul sau mai multe orașe._____ R.c.: .............................................................. . 4. Municipiul București se află situat în interiorul județului Călărași._____ R.c.: ….....................…......... . 5. Județul Tulcea se află în provincia istorică Oltenia._____ R.c.: ………........................…........................... . Lectură Hunedoara este judeţul cu cele mai multe municipii (7) şi cu cea mai mare pondere a populaţiei urbane (74,99%, în 2011) din România. Este situat în partea central-vestică a țării la contactul dintre Carpaţii Meridionali (la sud) şi Carpaţii Occidentali (la nord și vest). Până la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, județul avea în compunere doar patru oraşe: Deva, Haţeg, Hunedoara şi Orăştie. Recensămintele ulterioare indică următoarea evoluţie a sistemului urban: până în 1930 celor patru aşezări urbane existente se alătură oraşul Petroşani, iar până în 1941, oraşele Brad şi Lupeni. Apoi, până în anul 1956, datorită exploatării huilei în Bazinul Petroşani şi industrializării forţate, oraşelor vechi li s-au adăugat alte şase nou înfiinţate: Aninoasa, Petrila, Vulcan, Uricani, Simeria şi Călan. Până în 1977, localitatea Aninoasa a fost transformată în comună, iar până în 1992 a devenit din nou oraş. În 1992 județul Hunedoara avea în alcătuire trei municipii – Deva, Hunedoara şi Petroşani –, zece oraşe – Aninoasa, Brad, Călan, Haţeg, Lupeni, Orăştie, Petrila, Simeria, Uricani şi Vulcan – şi 56 de comune (cu 425 sate). În 1995, Brad şi Orăştie au fost declarate municipii, în 2001 comuna Geoagiu a fost ridicată la rang de oraş, iar în 2003 localiățile Lupeni şi Vulcan au fost declarate municipii. În prezent județul deţine 14 oraşe, din care şapte sunt municipii (Deva – reşedinţa judeţului, Hunedoara, Petroşani, Orăştie, Brad, Vulcan şi Lupeni) şi 55 de comune (cu 457 sate) [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 129-130].
Temă. Caracterizați geografic județul în care locuiți, precizând: 1. poziția geografică în cadrul României; R.................................................................................................. . 2. județele vecine, în funcție de punctele cardinale; R.................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . 3. suprafața sa; R............................................................................................................................................... . 4. unitatea/unitățile de relief de pe teritoriul său; R............................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . 5. temperaturile medii ale aerului; R............................................................................................................. . 6. precipitațiile medii anuale; R...................................................................................................................... . 7. două ape curgătoare; R................................................................................................................................ . 9. orașul reședință de județ; R........................................................................................................................ . 10. numărul locuitorilor. R.............................................................................................................................. .
95
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Agricultura. Premisele naturale, cultura plantelor și creșterea animalelor
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Agricultura cuprinde: cultura plantelor (cu circa 60% din totalul producției) și creșterea animalelor (cu 40%).
A. Premisele naturale ale activităților agricole Analizați textul de la pagina 77 din manual – „A. Premisele naturale ale activităților agricole” [Edit. Corint] – și scrieți în fișa de lucru: a. definiția fondului funciar; R............................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . b. importanța tereului arabil pentru țara noastră; R............................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . c. importanța terenurilor situate în regiunile de câmpie; R................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . d. măsurile luate în scopul utilizării aproape a tuturor terenurilor din câmpie; R............................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . e. principalele activități agricole din regiunile de deal și podiș; R....................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . f. principalele activități agricole din regiunile de munte. R................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . Analizați harta „Utilizarea terenurilor” din manual [Fig. 1, pag. 79, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a. tipul de teren dominant în regiunile de câmpie, în dealurile și podișurile joase; R........................................ . b. două categorii de terenuri dominante în regiunile montane; R...................................................................... . ............................................................................................................................................................................. . c. tipul de vegetație din Delta Dunării. R.......................................................................................................... .
B. Cultura plantelor și utilizarea lor economică Analizați textul de la paginile 77 și 78 din manual – „B. Cultura plantelor și utilizarea lor economică” [Edit. Corint] – și scrieți, în fișa de lucru, despre: a. cultura cerealelor;
96
• speciile de cereale cultivate în România; R........................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . • principalele regiuni cerealiere; R........................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • modul de utilizare a cerealelor; R....................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • principalele platforme cu industrie a morăritului și panificației; R.................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. plantele tehnice; • regiunile de cultivare a sfeclei de zahăr; R........................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • regiunile de cultivare a inului și cânepei; R...................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • centrele în care se produc textile din in și cânepă; R......................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • regiunile geografice și statele de unde este adus bumbacul; ............................................................................. ............................................................................................................................................................................. . c. cultura cartofului; • regiunile geografice în care se cultivă cartoful; R.............................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . d. cultura legumelor și leguminoaselor; • regiunile în care se cultivă legume și leguminoase; R....................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . e. cultura viței-de-vie (viticultură); • principalele regiuni viticole; R........................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . • marile centre de vinificație; R............................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . f. cultura pomilor fructiferi (pomicultură); • regiunile geografice cu mari bazine pomicole. R................................................................................................
97
...............................................................................................................................................................................
Cu ajutorul profesorului de la clasă, marcați pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 14, următoarele podgorii: 1. Cotnari - Iași - Huși, 2. Nicorești - Ivești, 3. Panciu - Odobești, 4. Dealu Mare, 5. Pitești, 6. Drăgășani, 7. din Sudul Olteniei, 8. Strehaia, 9. Arad - Teremia Mare - Buziaș, 10 Valea lui Mihai - Săcueni, 11. Târnavelor și Alba Iulia, 12. Niculițel, 13. Murfatlar, 14. Ostrov.
C. Creșterea animalelor și utilizarea produselor animaliere Analizați textul de la pagina 78 din manual – „C. Creșterea animalelor și utilizarea produselor animaliere” [Edit. Corint] – și scrieți în fișa de lucru: a. regiunile de răspândire a bovinelor; R.............................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . b. centrele tradiționale de industrializare a laptelui; R........................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . c. zonele importante de creștere a porcinelor; R.................................................................................................. . d. centrele de industrializare a cărnii; R............................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . e. regiunile de răspândire a ovinelor; R................................................................................................................ ...............................................................................................................................................................................
98
............................................................................................................................................................................. . f. centrele de prelucrare a lânii; R......................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . g. locul de creștere a păsărilor de curte; R.......................................................................................................... . h. răspândirea apiculturii; R............................................................................................................................... . i. regiunile cu sericicultură mai dezvoltată; R.................................................................................................... . î. centrele de prelucrare a mătăsii naturale. R.................................................................................................... .
D. Regiunile agrogeografice Activitățile agricole au anumite caracteristici legate de treptele de relief și de condițiile climatice. Datorită acestui fapt, în România se pot distinge mai multe regiuni agrogeografice, caracterizate de diferitele practici agricole predominante. Analizați harta „Regiunile agricole” din manual [Edit. Corint, pag. 79, Fig. 2] și scrieți în fișa de lucru: a. regiunile cu agricultură mixtă*; R.................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. regiunile cu predominarea pomiculturii, viticulturii și creșterii animalelor; R............................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . c. regiunile cu agricultură montană, cu preocuparea creșterii animalelor; R.................................................... . d. depresiunile intramontane cu agricultură mixtă; R......................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . e. regiunile piscicole. R....................................................................................................................................... . Verificați-vă cunoștințele acumulate Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect (R.c.). 1. Sericicultura este mai dezvoltată în Podișul Moldovei._____ R.c.: .............................................................. . 2. Podgoria Niculițel se găsește în Podișul Transilvaniei._____ R.c.: .............................................................. . 3. Bumbacul este importat din țări precum China și India._____ R.c.: ............................................................ . 4. Cea mai mare regiune piscicolă din România este Câmpia Bărăganului._____ R.c.: ……........................... . 5. Sibiul nu face parte din centrele de prelucrare a lânii._____ R.c.: ……………............................................ .
*
Cultura intensivă a plantelor și creșterea animalelor.
99
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Industria. Industria energetică și industria energiei electrice
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Industria energetică Industria energetică cuprinde exploatarea petrolului, a gazelor naturale, a cărbunilor, a energiei eoliene și a apelor geotermale. Analizați textul de la pagina 86 – „A. Industria energetică” – și figura 1 – „România – resurse energetice” [pag. 87] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a. regiunile de exploatare a petrolului; R........................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. regiunile de exploatare a gazelor naturale (gaz metan și gaze asociate); • gaz metan; R..................................................................................................................................................... . • gaze asociate; R.................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . c. cărbuni (huilă și lignit); • huilă; R............................................................................................................................................................. . • lignit. R............................................................................................................................................................ . Energia eoliană este mai intensă în Podișul Dobrogei, în estul Câmpiei Române, în regiunea montană înaltă etc., iar sursele geotermale se găsesc, în special, în vestul țării, pe un aliniament situat între Băile Felix și Buziaș.
B. Industria energiei electrice Energia electrică este indispensabilă unei economii moderne, aceasta fiind folosită în celelalte ramuri industriale, în agricultură, în construcții, în transporturi, pentru iluminatul public etc. Pentru producerea sa, în România sunt utilizate variate resurse naturale: gaze naturale, cărbuni, hidroenergie, energie nucleară etc. Analizați textul de la pagina 86 – „B. Industria energiei electrice” – și figura 3 – „România – principalele centrale electrice” [pag. 87] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a. cele mai importante termocentrale; R............................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. cele mai mari hidrocentrale și apele curgătoare pe care au fost amenajate; R............................................ ...............................................................................................................................................................................
100
............................................................................................................................................................................. . c. localitatea în care a fost amenajată singura centrală nucleară din țară. R.................................................. . Verificați-vă cunoștințele acumulate Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos: 1. Gaz metan se exploatează din: a. Podișul Dobrogei
b. Podișul Mehedinți
c. Podișul Transilvaniei
2. Hidrocentrala Vidraru este situată pe râul: a. Argeș
b. Bistrița
c. Lotru
b. Maramureșului
c. Petroșani
b. huilă
c. lignit
b. Câmpia de Vest
c. Câmpia Română
3. Huilă se găsește în Depresiunea: a. Brașovului 4. Din Podișul Getic se exploatează: a. cărbune brun 5. Termocentrala Brazi este situată în: a. Carpații Orientali
6. Din Platforma continentală a Mării Negre se exploatează: a. cărbuni superiori
b. petrol
c. substanțe radioactive
7. Hidrocentrala Porțile de Fier I este situată îmtre România și: a. Bulgaria
b. Serbia
c. Ungaria
8. O salbă de hidrocentrale a fost construită pe râul: a. Bistrița
b. Someșul Mare
c. Târnava Mică
Lectură Ciunget este hidrocentrala cu cea mai mare putere instalată de pe râurile interioare din România (510 MW). Clădirea uzinei, amplasată în versantul stâng al Latoriţei (476 m altitudine), la circa 6 km amonte de confluenţa cu Lotru, cuprinde: sala maşinilor, lungă de 106 m, lată de 17 m şi înaltă de 36 m. Primul hidroagregat a intrat în funcţiune în 1972, al doilea în 1973, iar în 1974 a fost racordată cu întreaga capacitate de producţie la sistemul energetic naţional. Principalele echipamente sunt: trei turbine de 1.704 MW fiecare, cu ax vertical, cumpărate de la firma Neyrpic-Alsthom (Franţa) şi trei generatoare trifazice de 185 MVA; caverna transformatoarelor, poziţionată paralel cu cea a hidrocentralei (la circa 20 m distanţă) şi dotată cu trei transformatoare de 190 MVA; casa vanelor, plasată în amonte de sala maşinilor, în care sunt instalate vanele sferice care închid distribuitoarele spre turbine. Din cauza locului de amplasare (la 110 m sub nivelul râului Latoriţa), la hidrocentrală se ajunge printr-o galerie de acces (tunel cu secţiunea de 32,4 m2 şi cu lăţimea la bază de 6,2 m) cu lungimea de 1.080 m şi cu panta de 10% şi printr-un puţ orb (acces secundar) lung de 140 m, cu secţiunea de 12 m2 , continuat cu o galerie orizontală lungă de 320 m şi cu secţiunea de 13 m2. Echiparea cu astfel de turbine a fost impusă de căderea foarte mare a apei (între 761 şi 813 m, în funcţie de nivelul Lacului Vidra), hidroagregatele necesitând în exploatare valori ce depăşesc 500 m înălţime instalată. Acumularea care deserveşte hidrocentrala Lacul Vidra are un volum de 340 mil. m3, din care 300 mil. m3 îl reprezintă volumul util. Din lac, apa ajunge la uzina hidroenergetică prin galeria de forţă, lungă de 1,32 km, cu un diametru de patru metri şi o înclinare de 32. Pentru a rezista presiunii ridicate (80 atmosfere la turbine), galeria a fost blindată cu virole * cu grosimi între 32 şi 65 mm [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 79-80].
Virolă = cilindru format din foi de tablă sudate sau nituite, care intră în construcţia unei clădiri, a unui rezervor etc. *
101
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru: Sectorul
ISBN 978-973-0-18369-6
terțiar. Transporturile și telecomunicațiile
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
A. Axe naturale cu importanță națională România are o rețea diversificată de căi de comunicație: feoviare (circa 11.500 km), rutiere (72.800 km), navigabile interne (1.690 km), maritime și aeriene. Căile de comunicație feroviare Analizați textul de la pagina 98 – „Căile de comunicație feroviare” – și figura 1 – „Principalele căi ferate și porturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a. direcția magistralelor feroviare; R..................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. principalele poduri feroviare; R........................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . c. principalele puncte de frontieră; R.................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . d. depresiunile intramontane cu agricultură mixtă; R......................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . e. principalele magistrale feroviare și statele cu care fac legătura. R................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Căile de comunicație rutiere Analizați textul de la pagina 98 – „Căile de comunicație rutiere” – și figura 4 – „Principalele căi rutiere și aeroporturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a. principalele rute internaționale; R.................................................................................................................. . b. traseul rutei E60; R........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . c. traseul rutei E70; R........................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. .
102
d. traseul rutei E85; R.......................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . e. principalele puncte de frontieră rutiere; R........................................................................................................ ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . f. rețeaua de autostrăzi; R..................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . g. principalele poduri rutiere și apele peste care au fost construite. R................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Transporturile fluviale Analizați textul de la pagina 98 – „Transporturile fluviale” – și figura 1 – „Principalele căi ferate și porturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a. unitățile acvatice pe care se efectuează transporturi fluviale; R....................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. principalele porturi dunărene; R...................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . c. porturile fluvio-maritime; R............................................................................................................................ . d. principalele caracteristici ale Canalului Dunăre–Marea Neagră și importanța lui pentru navigația fluvială. R.............................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Transporturile maritime Analizați textul de la pagina 98 – „Transporturile maritime” – și figura 1 – „Principalele căi ferate și porturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a. porturile maritime ale țării; R...........................................................................................................................
103
............................................................................................................................................................................. . b. porturile dunărene până la care pătrund vasele maritime mici. R................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Transporturile aeriene Analizați textul de la pagina 98 – „Transporturile aeriene externe” – și figura 4 – „Principalele căi rutiere și aeroporturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru: a. aeroporturile internaționale; R.......................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. alte aeroporturi. R............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Transporturile speciale Analizați textul de la pagina 98 din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru tipurile de transporturi speciale. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. .
B. Telecomunicațiile Telecomunicațiile reprezintă un sistem de transport a informațiilor la mare distanță. Pe baza informațiilor acumulate până în prezent, scrieți, în fișa de lucru, sistemele de telecomunicații cunoscute. R............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . Verificați-vă cunoștințele acumulate Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect (R.c.). 1. Portul Giurgiu este de tip fluvio-maritim._____ R.c.: .................................................................................. . 2. Podul de la Ungheni a fost construit peste râul Siret._____ R.c.: ................................................................ . 3. Punctul de frontieră Siret este situat pe ruta E85._____ R.c.: ..................................................................... . 4. Sectorul rutier Pitești–București este ituat pe ruta E60._____ R.c.: ………................................................ . 5. În România se găsesc 8 magistrale feroviare._____ R.c.: ………...........................................…................... . 6. Canalul Dunăre–Marea Neagră are lungimea de 64 km._____ R.c.: ………........................…................... . 7. Sectoarele de râuri interne navigabile sunt pe Siret și Bega._____ R.c.: ………........................….............. . 8. Aeroportul Mihail Kogălniceanu se găsește în Timișoara._____ R.c.: ……........................…................... .
104
Școala Gimnazială Discovery
Fișa de lucru:
ISBN 978-973-0-18369-6
Sectorul terțiar. Comerțul intern și turismul
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ Sectorul terțiar include activitățile economice care nu se materializează într-un produs: comerțul, turismul, transporturile, telecomunicațiile, educația, cultura, sănătatea.
A. Comerțul interior Comerțul interior cuprinde toate schimburile economice care se produc pe teritoriul național. Analizați figura 2 din manual [„Structura comerțului interior după forme de proprietate”, Edit. Corint, pag. 97] și scrieți, în fișa de lucru, formele de proprietate din compunerea comerțului interior din România și procentele acestora (%). • ..........................................................................................................................................................................; • ..........................................................................................................................................................................; • ......................................................................................................................................................................... . În cadrul vânzărilor de mărfuri se evidențiază produsele alimentare și bunurile de consum. Analizați figura 3 din manual [„Structura vânzărilor pe grupe de mărfuri”, Edit. Corint, pag. 97] și scrieți, în fișa de lucru, proporțiile (%) următoarelor grupe de mărfuri: • produse agricole = . . . . . . . . . .
• produse agricole brute = . . . . . . . . . .
• produse neagricole = . . . . . . . . . .
• alte vânzări = . . . . . . . . . .
• bunuri de consum nealimentare = . . . . . . . . . .
• alte mărfuri = . . . . . . . . . .
B. Turismul România este considerată o țară cu un important potențial turistic, iar prin natura activităților turistice se găsesc mai multe tipuri și categorii de turism, cum ar fi: balneoclimateric, hibernal și al sporturilor de iarnă, litoral și cultural. Analizați textul de la pagina 96 din manual – „B. Turismul” [Edit. Corint] – și scrieți în fișa de lucru: a. principalele stațiuni balneoclimaterice; R......................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. principalele stațiuni destinate turismului hibernal; R..................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . c. principalele stațiuni destinate turismului litoral; R......................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . d. regiunile geografice și centrele urbane cu turism cultural; R.......................................................................... ............................................................................................................................................................................. . e. munți în care se practică drumețiile. R........................................................................................................... .
105
Analizați figura 1 din manual [„Regiuni, areale și centre turistice”, Edit. Corint, pag. 97] și scrieți în fișa de lucru: a. orașele cu important potențial turistic din Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R..................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . b. orașele cu important potențial turistic din Dobrogea; R.................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . c. stațiunile montane din Valea Prahovei; R......................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . d. castelele de importanță turistică; R.................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................. . e. mânăstirile și bisericile din Bucovina; R........................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . f. mânăstirile și bisericile din regiunea Târgu Neamț; R..................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . g. mânăstirile și bisericile din Subcarpații Getici; R............................................................................................ ............................................................................................................................................................................. . h. localitățile cu biserici din lemn din Maramureș. R.......................................................................................... ............................................................................................................................................................................. . Verificați-vă cunoștințele acumulate Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect (R.c.). 1. Stațiunea Băile Felix este pentru turism hibernal._____ R.c.: ...................................................................... . 2. Mânăstirea Putna se găsește în Dobrogea._____ R.c.: ................................................................................. . 3. Neptun și Eforie sunt stațiuni litorale._____ R.c.: ....................................................................................... . 4. La Bran a fost construită o mare biserică din lemn._____ R.c.: …...................................................…......... . 5. Stațiunea montană Bușteni a fost construită în Valea Prahovei._____ R.c.: ………........................…....... . Știați că ... •Băile Herculane este cea mai veche stațiune balneoclimaterică din țară? Își are originea în epoca stăpânirii romane. Ea a fost vizitată de împărăteasa Austriei, Elisabeta („Sisi”), care a fost găzduită într-o vilă construită în stil rococo. •Eforie Sud este cea mai veche stațiune balneoclimaterică de pe litoralul românesc. Aici, primul hotel și cele dintâi amenajări balneare au fost construite în 1892, dar a devenit stațiune în 1912. În perioada interbelică a purtat numele de Carmen Silva (pseudonimul de poetă al reginei Elisabeta a României).
106
BIBLIOGRAFIE Dulamă Maria Eliza: Modele, strategii și tehnici didactice activizante, cu aplicare în geografie, Edit. Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Dumitru M., Szepesi Al., Szepesi Manuela, Cruceru N., Mărculeţ I.: Bucureşti. Hărţi pentru studiul orizontului local (Planşă), SC. NOBLE HOUSE DIDACT SRL, Brăila, 2009. Erdeli Ge. (coord.), Cândea Melinda, Braghină C., Costachie S., Zamfir Daniela: Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999. Georgescu F.: Pagini din trecutul Bucureştilor, Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti, 1959. Giurcăneanu Cl., Muşat Iuliana, Ghica Gh.: Geografia României, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. Ielenicz M.: Dealurile şi podişurile României, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Geografia Turismului, Sibiu, 1996. Ielenicz (coord.), Comănescu Laura, Mihai B., Nedelea A., Oprea R., Pătru Iuliana: Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999. Marin Luminiţa, Anastasiu Viorela: Geografia României. Exerciţii geografice şi teste-grilă, Edit. ALL, Bucureşti, 1997. Mărculeț I.: 1930-2002. Aspecte privind germanii din România, Historia, nr. 88, București, 2009. Mărculeț I.: Județul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local, Editor Vlad Voicu, ISBN 978-973-014111-5, Voluntari, 2013. Mărculeț I., Mărculeț Cătălina: Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare a României. Observații geodemografice, Comunicări Științifice, VI, Edit. Samuel, 2007. Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Aspecte privind geomorfologia şi hidrografia Municipiului Bucureşti, Funigei, Nr. 10-11, București, 2007. Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Aspecte privind clima Europei şi a României, Liceul – prezent și viitor, Vol. V, Bucureşti, 2008. Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Municipiului Bucureşti – Aspecte istorico-geografice, Funigei, Nr. 1415, București, 2009. Mărculeț I. (coord.), Mărculeţ Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeţ V.: Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010. Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Aspecte privind particularităţile climatice ale Municipiului Bucureşti, Funigei, Nr. 16-17, București, 2010. Mărculeț I., Biriș Dorina: Introducere în geografie. Valea Lungă – orizontul local. Activități de învățare. Clasa a IV-a, ISBN 978-973-0-15527-3, Blaj, 2013. Mărculeț I.: Utilizarea fișei de lucru la clasa a V-a, pentru cunoașterea geografiei orizontului local (Municipiul București), Funigei, Nr. 24-25, București, 2014. Mândruţ O.: Geografia României, Edit. Corint, Bucureşti, 2000 şi 2008. Mândruţ O.: România. Geografie regională, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, 2002. Neguț S., Apostol Gabriela, Ielenicz M.: Geografie. Manual pentru clasa a VIII-a, Edit. Humanitas Educațional, 2010. Nouzille J.: Transilvania – zonă de contacte și conflicte, Edit. Enciclopedică, București, 1995. Posea Gr.: Geografia României, Edit. ALL, Bucureşti, 2000. Roșu C. Al.: Geografia României. 1.100 întrebări-grilă, Edit. Carminis, Pitești, 1999. Șerban Cătălina, Burcea Nela, Matasariu Liliana: Teste de geografie pentru clasa a VIII-a, partea I, Edit. Mistral Info Media, București, 2007. Tufescu V., Giurcăneanu Cl., Anastasiu Viorela: Geografia României, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000. ***: Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Edit. Academiei Române, București, 1983.
107
Geografia României. Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a VIII-a
ISBN 978-973-0-18369-6
108
