Fotocitirea-Paul Scheele

vineri, 20 martie 2009 Fotocitirea-Paul Scheele Pasul 1: Pregatirea Pentru orice sarcina care implica citirea, pregatirea este vitala. Pentru fotocitire pregatirea este o etapa scurta dar foarte importanta. Consta din doua parti: - Identificarea scopului. Scopul utilizarii fotocitirii era sa iau examenul. Scopul in citirea cartii este ceea ce vrei sa obtii de la acea carte. - Introducerea starii ideale a mintii. Starea ideala a mintii este o stare in care mintea este tacuta, linistita, tensiunea este eliberata din corp iar atentia este focusata pe material pentru a realiza absorbtia. Aceasta tehnica speciala permite oamenilor sa-si dubleze viteza normala de citire. Realizand acest pas am eliminat vocea critica interna, precum si dubiile pe care le aveam in privinta examenului si m-am simtit pregatit. Pasul 2: Previzualizarea

Previzualizarea este scanarea materialului si stabilirea felului in care acesta te va ajuta sa-ti atingi scopul. Este totodata o acomodare cu structura materialului. In cazul materialului pe care-l aveam de studiat – o uriasa pisalogeala – o parte era relevanta, o parte era doar partial relevanta iar o parte nu prea avea legatura cu examenul. Eram atent la capitole, subcapitole si la designul acestora. Imi constituisem astfel o structura mentala. Pasul 3: Fotocitirea Acesta este pasul care ii tulbura pe multi: descarcarea mentala in inconstient a unei cantitati mari de material scris. Pentru fotocitire utilizam o stare cunoscuta sub numele de “stare resursa”. Stand la birou am inchis ochii si m-am condus singur in aceasta stare. Mai intai mi-am relaxat tot corpul, apoi mi-am relaxat mintea pentru a fi relaxat din punct de vedere fizic si mental in momentul intrarii in “starea resursa”. Am deschis ochii si am intrat in fotofocusare - acel tip de vedere in care privesti textul si il vezi blurat. Priveam textul ca pe o imagine, fara a vedea cuvintele. Am intors pagina cu pagina cu frecventa de o pagina pe secunda. Atunci cand pierdeam ritmul sau cand vocea interioara se facea din nou auzita, aveam nevoie de cateva secunde pentru a ma recentra. Mi-au trebuit circa zece minute pentru a fotociti ambele manuale. Am preluat intregul material in mintea mea inconstienta, lasandu-l acolo in asteptare pana la reactivare. Mi-am felicitat inconstientul

pentru treaba buna pe care o facuse si pentru faptul ca mi-a sugerat ca ceea ce tocmai fotocitisem imi va fi disponibil la examen. Pasul 4: Postvizualizarea Imediat ce am incheiat fotocitirea, am revazut materialul. Aceasta postvizualizare este similara cu previzualizarea. Priveam din nou structura textului si descopeream unde anume se aflau informatiile cele mai relevante din text. Diferenta dintre previzualizare si postvizualizare este aceea ca in timpul celei din urma stii unde sa privesti pentru a vedea informatia. Nu ma gandeam la ceea ce faceam ci doar imi lasam inconstientul sa ma ghideze in observarea textului, sa aduca in prim plan partile cheie ale materialului si sa-l organizeze stabilind in mintea mea prioritati si intrebari pentru urmatoarea faza. In aproximativ 15 minute revazusem cele doua manuale si ma simteam pregatit pentru urmatorul pas. Pasul 5: Activarea Am luat pranzul tocmai ca sa las cantitatii vaste de material timpul necesar incubarii in mintea mea. As putea spune ca digeram in mai multe feluri. Activarea este stadiul fotocitirii in care te straduiesti sa intelegi activ ceea ce ai fotocitit. M-am intors in camera mea de studiu unde aveam coli mari de hartie si o multime de pixuri colorate. Am folosit strategii speciale de activare pentru a parcurge rapid materialul. Aveam un sentiment de familiaritate in legatura cu ceea ce citeam. Previzualizarea si postvizualizarea dadusera mintii mele constiente structura materialului de invatat iar fotocitirea i-a dat mintii mele inconstiente continutul acestuia. Activarea a reunit aceste doua procese. Am folosit culorile si colile de hartie pentru a creea harti mintale vii cu multe sugestii vizuale care sa ma ajute sa-mi amintesc. Apoi am acoperit peretii camerei mele cu acele harti mentale. Acest proces mi-a luat cam doua ore. Am privit in jur si mi-am vazut munca: reprezentarile vizuale ale celor doua manuale pisaloage. Ma simteam bine, simteam ca intr-adevar cunosc materialul iar increderea in sansele mele de reusita la examenul pe care urma sa-l sustin crescuse semnificativ. Dincolo de fotocitire

Petrecusem trei ore cu studierea materialului pentru care initial imi rezervasem patru luni. Eram deja increzator dar vroiam sa mai experimentez ceva. Studiasem hipnoza si fenomenul de hipermnezie legat de aceasta, adica intensificarea atentiei senzoriale a memoriei. Mi-am propus o noua explorare. M-am asezat in mijlocul camerei, am inchis ochii si am intrat intr-o stare de atentie

intensificata. Apoi am deschis ochii si am privit prima coala de pe perete. Aflandu-ma in starea respectiva am reusit sa fac in asa fel incat coala respectiva sa para mult mai mare decat era in realitate si am studiat tot materialul sau vizual. Am inchis ochii pentru a verifica daca imi pot reprezenta vizual in minte materialul de pe coala. Puteam. Am procedat la fel cu fiecare coala in parte continuand procesul pana cand am reusit sa recreez toate collie de hartie in minte. Acest proces mi-a luat cam doua – trei ore. La vremea cinei eram foarte increzator in ceea ce privea sansele mele la examen. M-am odihnit bine in noaptea aceea si a doua zi m-am trezit pregatit. Examenul

La examen am intrat intr-o stare modificata. Era nevoie sa fiu capabil sa-mi accesez colile acelea mentale si sa scriu. Am petrecut trei ore realizand studii complexe de caz si am stiut imediat dupa aceea ca ma descurcasem bine. Dupa sase saptamani am primit rezultatul: reusisem. M-am informat si am aflat ca din 80 de persoane care sustinusera examenul doar patru reusisera sa-l ia. Una dintre acele persoane studiase doar o dupa-masa! Am scris despre acest lucru nu pentru a te impresiona ci pentru a te ajuta sa intelegi ca viata poate fi mult mai usoara cand stii in ce fel mintea ta poate functiona mai bine. Am crezut ca pentru a lua examenul aveam nevoie de un miracol insa tot ceea ce mi-a fost necesar a fost o strategie rapida si eficienta. p.s. o alta perspectiva