Florence Scovel Shinn - Poarta secreta care duce la reusita.doc

Poarta s e c r e t a c a r e d uce la re usi t a F LOR E N C E S C OV E L SHINN

INTRODUCERE Ac e st volum se compune dintr-o s e r i e d e convorbiri re aliz ate

d e doam na

S hi nn.

Ele

n e a r a t a c u m se poate a junge la dominarea evenimentelor

si

la s us c i t a re a

abund entei

prin c u n o a s t e rea Legii Spirituale. CAPITOLUL 1 POARTA SECRETA CARE DUCE LA REUSITA "Oamenii strigara si preotii sunara din t r o m p e t e . Cînd oamenii auzira sunet ul trom p et elo r, ei s c o a s e r a strigate p u te rni c e si zidurile se prabusira; oamenii se îndreptara spre o ra s, unii dup a altii. P us e ra stapînire pe oras." (Iisus 6 : 20). Un om fericit e s t e întotdeauna întrebat: "Care e s t e s ec re t ul re us it ei tale?" Niciodata nu v a f întrebat cel c a re a a vut un

f asco:

"Care

este

s ec ret ul

e se c ul ui

tau?" . Se g hic e st e usor a c e a s t a si d e altfel,

a c e a s t a nu i n t e re s e a z a p e nimeni. Oamenii doresc

sa st ie

c um

se poate

d e s ch i de

poarta s e c re t a c a re d uc e la s u c c e s . Re us it a e s t e posibila pentru f e care , dar se p a re c a ea se a s c u n d e în s p a t el e unei porti sau al unui zid. Noi a m citit cu totii în Biblie

povestea

extraordinara

a prabusirii

zidurilor Ierihonului. Toate

povestirile

biblice

au

evident

o

i nt erpre tare metaf zica. Vom

vorbi

a s t a zi

d e sp re

zidurile

Ierihonului ta u - d e a c e s t zid c a re se ridica între tine si re u s i t a

ta , d eo are c e ap roape

toti ridica un zid în jurul Ierihonului, orasul p e care-l doresc . Acest loc în care nu poti sa patrunzi ascunde comori pretioase: reusita ta prevazuta în mod Divin si dorinta cea mai scumpa a inimii tale. Ce

fel

de

ziduri

ai

ridicat

tu

în

jurul

Ierihonului t a u ? Adeseori e s t e ridicat un zid din

re s e n ti m ent e l e

ta le;

re s e n t i m e n t e

pe

c a re le încerci fata d e un om sau fata d e un lucru

si

c a re

e s t e d es ti na t.

te

separa

de

binele

c a re

îti

Daca

tu

ai

esuat

si

s uc c e s ul

altuia

te

irita, îti îndepartezi as tfel re us i t a . Pe nt ru

a

neutraliza

re s e ntim entul ,

eu

gelozia

am

dat

si

af rmatia

urma to are. Ceea ce Dumnezeu a facut pentru altii, El o va face acum pentru mine si chiar mai mult. O doamna c a re e r a d evo rata d e invidie pentru c a un a dintre priete nele s a l e primise un anumit cadou, a facut a c e a s t a af rmatie. Ea primi

replica

ex a c t a

a obiectului

dorit

însotita si d e un alt cadou. Cînd

copiii

p rab usira.

lui Ori,

Is rae l cînd

st rig ara, af rmi

zidurile

Adevarul,

se

tu

zgudui zidurile Ierihonului. Eu

am

aceasta

sfatuit- o

af rmatie:

pe

doam na

sa fac a

Zidurile penuriei si ale

întîrzierii se prabusesc acuma prin Gratie, eu intru în Pamîntul Fagaduintei. Ea se v a z u în mod clar trecînd p e s t e un zid prabusit si aproap e imediat, binele p e care-l a s t e p t a se m a ni f es t a . Cuvîntul pozitiv provoaca o transformare

a conditiilor de viata, deoarece cuvintele si gîndurile sunt o forma a radioctivitatii. A-ti

iubi

aceasta

munca,

d es c h id e

a

o

fa ce

poarta

cu

pla cere ,

s e c re t a

a

s uc c e s ul ui . C u multa v re m e în urm a e u a m m e r s în California,

am

t r a v e r s a t canalul

Pa n a m a

pentru a tine conferinte în diferite c e nt re de

metaf zica.

cunostinta

cu

Pe

vapor,

eu

un oa re ca re

am

Jim

facut

Tully. El

d u s e s e o vi ata d e vagabond ani d e zile si se autointitula

"Regele

vagabonzilor".

Da r,

c um el e r a ambitios, el re u s i s e totusi sa se i ns t ruia s c a . Î nz e st ra t c u o imaginatie vie, el a început sa sc rie p ov e s te a peregrinarilor s a l e . El

evo c a

aventurile

aici,

unui

într-un

vagabond

mod si

pitoresc,

deveni,

ca

u rm a re , un autor cunos cut . Îmi am i n t e s c d e u n a din cartile lui, "Exteriorul p ri ves t e s p re interior", dupa c a re , d e altfel,

s-a turnat un

f lm. El e s t e a c u m la Hollywood; e s t e un autor bogat si celebru. C um s-a d e s c h i s pentru el poarta s e c re t a a re usi te i?

I nt e re s a t d e viata pitoreasca p e c a re o d u c e a , el a t ra s din ea c e e r a mai bun. Pe

vapor

capitanului,

noi ceea

de junam ce

ne

la

masa

dadea

ocazia

era

printre

sa

vorbim. D oa m na

G ra c e

S t o ne

p a sa ge r i. Ea tocmai s c r i s e s e al

Generalului

C hina

îi

ducea

la

Yen".

i nsp i ra se

Lun g a

aceasta

Hollywood,

"Ceaiul a m a r sa

s e d e re

c a rt e

unde

si

urma

în

ea

se

sa f e

e c ra n iz a t a . Iat a

S e c re t u l

S uc c e s ul ui !

prezinti

ceea

ce

te

m a ni er a

captivanta.

Sa

stii

i n t e re s e a z a Daca

faci

sa

într-o

totul

cu

p la c ere , ceilalti t e vor ga si i n te res a nt . Un c a ra c te r

agreabil,

un

surîs

ajung

deseori

pentru a d e s c hid e poarta s e c re t a a reusi te i. Un proverb chinez s p u n e c a d a c a nu ai o fata

s u rîza to are

trebuie

sa

te

abtii

de

a

d e sc hid e o pravalie. Un vechi f lm francez , a carui v e d e t a e r a Maurice

Chevalier,

scotea

în

evidenta

p u te rea magica a surîsului. D e altfel, se s i intitula

"Cu

un

surîs".

Unul dintre

pers onaje, devenit s a r a c , nefericit, aproap e

o e p a v a , s triga: - La

c e mi-a folosit sa f u cinstit

toata

viata mea? - O, îi r a s p u n s e Maurice C he valie r, fara s u rî s , c i ns t e a e s t e cu totul inutila! Dîndu-si refl ectii,

seama

omul

de

nostru

justetea re n u nt a

acestei pe

loc

la

aerul sau lamentabil si, transf ormat, re fa c e f rul s i c un oa s te , în sfîrsit, re us i t a . A trai în trecut, a t e plînge d e nec azurile tal e,

aceasta

ridica

un

zid

gros

în

jurul

Ierihonului t a u . A

vorbi

p re a

mult

d e s p re

afacerile

v oa st re , a va d i s p e r s a fortele, a re un efect tot atît d e ne f a s t . E u a m c unosc ut un om foarte bine dotat, în toate directiile, dar a c a ru i v i a t a a fost un e s e c total. El locuia c u m a m a si m a t u s a sa si a m afl at ca, în f ecare seara, la c i na , el le p o v e s t e a tot c e e a c e se p e t re c u s e la birou în timpul zilei; el le întretinea cu sp e ra nt el e, temerile si deceptiile s a l e . ceea

Iti ce

niciodata

disperse zi te de

fortele

priveste, afacerile

vorbind

îi s p u s e i . tal e

în

Nu

d e s p re discuta

familie.

" Ta c e rea e s t e d e aur". El

îmi

u rm a

vorbeasca timpul

sfatul

d e s p re

cinei.

si

se

c e e a ce-l

Mama

si

abtinu

sa

i n t e re s a ,

mai

în

m a t u s a sa e r a u

dezolate. Lor le p l a c e a sa f e tinute la c ure nt cu

toate

gesturile

sale,

d ar

proverbul

s-a

dovedit a d e v a r a t . Putin timp dupa aceea, i se oferi o situatie frumoasa, care deveni

apoi

stralucita. Reusita nu este un secret, este un sistem. Multi oameni se lovesc de zidurile descurajarii. Ori curajul si tenacitatea fac parte din sistem. Este o constatare care se face citind biografia tuturor celor care au reusit în viata. Am

facut

ac e as ta

remarca

dupa

un

incident amuzant. Asteptam o prietena în fata unui cinematograf. Alaturi de mine, un tînar vindea p rog ra m e . - Programul, striga el, c ere ti programul c omp let, c u fotografi ile si vietile artistilor. C e a mai m a re p a rt e a oamenilor t r e c e a u fara sa-l c u m p e r e .

Deodata, spre marea m e a

surpriza, el se înto arse spre mine si striga: -

Trebuie

sa

rec unoasteti

ca

nu

este

o

slujba p e nt r u un baiat c u ambitie! Apoi

se lansa într-un

d i s c u r s despre

reusita: "Exista oameni c a r e abandoneaza partida tocmai în momentul în c a re sansa este pe punctul v re a

sa

de a le s u rîde .

reuseasca

nu

Cel

care

abandoneaza

niciodata". F o a r t e i nt ere sa t, bineînteles de cuvint ele lui, îi s p u s e i : "Cînd voi rev eni, va voi a d u c e c artea

intitulata

"Jocul

Vietii

si

cum

sa-l

joci". Veti fi de aceeasi pa re r e c u autorul în multe privinte. D u p a u n a sau mai multe s a p t a m î n i , re ve ni cu

c a rt e a .

c a s i e ra ,

"Da-mi-o

am

programele".

si

mie,

Eddie,

îi

c eru

s-o c i te sc în timp c e tu vinzi Un domn c a re

tocmai îsi lua

bilet se a p l e c a pentru a citi titlul cartii. "Jocul

Vietii

"

suscita

m e re u

interes ul

oamenilor. Trei

s a p t a m î n i mai

tîrziu,

eu

reluai

drumul cinematografului. Eddie nu mai e r a acolo.

El

capacitatile

gasise d e sale

se

lucru put eau

acolo

und e

ma ni fes ta

din

plin.

Zidurile

Ierihonului

sau cazusera,

d e oa re ce el nu se d e s c u r a j a s e . Cuvîntul d o ua

ori în

succes Biblie,

nu

se g a s e s t e

în

c a rt e a

lui

decît Iis us.

de "Fii

hotarît si curajos , actionînd f del d u p a Le g e a p e c a re Moise, slujitorul m e u ti-a prescris- o; nu t e întoarce nici la d reap ta, nici la stî ng a pentru a reusi în tot c e vei întreprinde. Fi e c a aceasta c a rt e a Legii sa nu se î nd e p ar t e z e d e gura ta , m e d i t e a z a la ea ziua si no ap te a, pentru

a actiona

f del,

conform

tuturor

celor s c r i s e ; c a c i atunci vei a v e a s u c c e s în tot c e vei întreprinde, atunci vei reusi". Drumul c a r e d u c e la reusita este o cale d reapta si strîmta. Trebuie s-o urmezi c u un e nt uziasm sust inut si c u o atentie de fi ecare clipa. "Atragi la tine lucrurile la c a re t e gîndesti constant". Daca întretii gînduri d e penurie, atragi t re a z a

penuria; pe

daca

ne d re pt at e,

gîndurile vei

se

s us c i t a

concensi

mai

m ult a ne d re pt at e. Cel E t e rn îi s p u s e lui Ii s us : "Cînd voi s u n a din corn, poporul întreg v a s c o a t e s tr i ga te

puternice. prabusi

Atunci,

zidul

orasului

se

va

si oamenii vor urc a unul în urm a

celuilalt". Ace as ta p o v e s t i r e reveleaza în realitate, puterea

cuvîntului,

caci cuvîntul

v o s t r u,

într-adevar, p o a t e s a ra st oarne ob stac ole le si barierele. Cînd

poporul

va

striga,

zidurile

se v or

anumite

basme,

prabusi. În

traditia

populara

si

derivînd din l e g e n d e baz ate pe Adeva r, v o m regasi aceeasi i d e e : u n cuvînt are p u t e r e a magica

de

a

deschide

o

poarta s au

de

s t ra p un g e o stînca. Este subiectul însusi al Povestirii 10 0 1 de nopti "Ali Baba si 40 de hoti", dupa c a r e s-a facut si un fi lm. Ali Baba a d e s c o p e r i t o c averna a s c u n s a între

stînci,

unde

d ecî t

pronuntînd

d eschide- te!"

nu

se

formula

putea

magica

p at runde "Sésam,

si stîncile s-au îndepartat ca

prin minune. Ace as ta p o v e s t i r e este foarte s ug e s t i v a ; ea

ne

poate

constituie o b stacolel e

face

p e n t ru care

sa

întel eg em

fi ecare, se

pot

stîncile înlatura

cum si sub

se

infl uenta unui cuvînt conform Adevarului. S a fi e a noastra a c ea st a afi rmatie:

Zidurile saraciei si ale întîrzierilor se p ra b us e s c si, prin Gratie, eu intru în Pamîntul Fagaduintei c a r e îmi este de stinat .

CAPITOLUL II CARAMIZI FARA PAIE "Nu vi se v or da paie si va trebui sa livrati aceeasi cantitate de caramizi." (Exodul 5 : 18) Cînd

i

se

da

o

i nt erpretare

me taf zic

a, capitolul 5 din Exod n e o fera un exemplu din viata cotidiana. Copiii Israelului e ra u aserviti Faraonului, stapînul

cel

crud

c a re

dom ne a

în

Egip

t. Redusi

la

s cla vie , dispretuiti

si urîti,

ei

a v e a u c a s a rc i n a sa fabrice c a r am iz i . Cel

e te rn

daduse

lui

Moise

ordinul

sa

-i s a l v e z e poporul. "Moise si Aaron se d u s e r a la Fa r a o n si îi spusera: "Astfel vorbeste c el E t e rn , D um nez eul lui Is rae l. Lasa-Mi poporul sa

m e a rg a

pentru

a

celeb ra

o s a r b a t o a re în o noarea mea."

în

desert

Ori, nu numai ca Farao nul re f uz a sa- i l a s e p e Ev re i sa plece, dar îi si a v e r t i z a ca le va fac e s a rc in a si mai dif cila. D e a c u m înainte , nu

li

se

vor

mai

furniza

paiele

necesar

e fabricarii caramizil or. Inspectorii poporului si comisarii v e n i r a si spusera poporului: "Asa a hotarît Farao nul , nu

va mai

dam paie ;

mergeti

si vi

le

procurati singuri, acolo u nd e veti sti c a c i nu vi se red uc e nimic din s arci na" . Sa faci

caramizi

fara paie

era

imposi

bil. Copiii

lui Is rael,

oprimati d e Fa r a o n ,

erau

p e d e a s u p r a si batuti, pentru ca productia de

c a ra m i z i se

m e s aj ul

lui

d im inua s e.

Ie ho va:

"Acum

Atunci mergeti

s os i sa

munciti, nu vi se vor da pai e si veti liv ra a c e e a s i ca nt ita te d e caramizi". Lucrînd dupa Legea spirituala, ei reusira

sa fabrice caramizi fara paie, ceea ce înseamna ca poti realiza ceea ce aparent este imposibil .

Fre c v e nt ,

în

vi a t a , trebuie

sa înfrunti

situatii a s e m a n a t o a re . A gnes M. L a w s o n , în c a r t e a sa "Sfatur i pentru cei c e s t ud i a z a Biblia", s c ri e: "Viat a în

Egipt,

sub

simbolul

s ta p î ni re a

omului

straina, este

sclav

al

stapînilor

neînduratori c a re s u nt Gîndirea distructiva, Orgoliul,

Te a m a ,

Re s e ntime nt ul,

Re a u a

Vointa. Elib erarea eli berare a

adusa d e c a re

se

obtine

Moise studiind

este legil

e vietii, c a c i nu te poti de clara s u b Gratie dac a nu

cunosti

mai

întîi

Le g e a .

Trebuie

sa

cunosti Le g e a pentru a o p ut ea îndeplini". Citim în ultimul v e r s e t din Psalm ul 1 1 1 : " Teama d e cel E t e rn (Leg e a) e s t e începutul întelepciunii.

Toti

cei

c a re

re s p e c t a

poruncile ei a u o gîndire sanatoasa. Gloria

ei e s t e p erm an e nt a . " Daca

substituim

celui

"Etern",

cuvîntu

l "Lege", vom a v e a c heia a c es to r cuvinte. Te a m a

de

Le g e

( Leg e a

ka rm i ca ) e s t e

începutul întelepciunii (si nu t e a m a d e ce l Et ern) . Dupa

ce

vom

f

înteles

ca

tot

ceea

ce proiectam se întoarce la noi,

vom î nc epe s

a ne

temem

de

efectul

bumerangurilor

no as tre . Am

citit,

urma to a rel e asupra

într-un fapte,

urmarilor

jurnal

c a re

produse

medical,

ne

l um i ne a z a

de

Bum erangul

marelui Fa ra o n . "S-ar p a re a ca învelisul c arnal mostenest e un lung si foarte vec hi sir d e maladii, c a c i, asa o

c um

a aratat

Lordul

Monyaham

într-

conferinta

la

Le e d s ,

Farao nul

c a re

i-a

oprimat p e Ev rei a suferit d e o s c l e ro z a , d e o împietrire a inimii în s e n s u l literal. Lordul Monyaham

a

aratat

fotograf ce

de

operatii

avusesera loc cu

cî te va

proiectii

chirurgicale

o mie

de

ani

c a re

înainte

de Ii sus

Hristos

si,

printre

acestea,

se gas

ea un

cliseu

cu

resturile

anatomic e

ale

Faraonului c a re îi oprima p e E v rei . "Aorta faraonului e r a în p er fe ct a s t a re d e co n s e r v a re ,

încît

a

putut

f

s ec ti o na ta

î

n di vers e facute

fragm ente pe

aorte

si

comparate cu

c ele

re c e n t e ,

fara

sa

se

altele.

Cel e

do ua

p

oa t a deosebi

une le

de

ini

mi proiectate p e e c ra n s u f e r i s e ra d e a terom , o d e g e n e re s c e n t a

a tunicii

interne

a aortei

, p e c a re se depun s a r u r i c al c are si a c e s t e a îi

ataca supletea". O p re a m a re p re si une s a n g u i n a f a c u s e s a c e d e z e v a s u l : aceasta s t a re e s t e însotita de o

s c hi m b a re

siste-mul

m e n t a l a , c a re s urvi ne

arterial

cînd

se s c l e ro z e a z a : vederi

st rîmte, restrictii si teama d e initiative, d e fapt o împietrire a inimii. Astfel, duritatea mo ra la a Faraonului i-a împietrit, d e fapt, aces-tuia inima. Este tot a s a d e a d e v a r a t în zilele no a s t re , c a si a c u m cîteva mii d e ani - si toti s u n t e m chem ati

sa

iesim

din

Tara

Egiptului,

ta

ra Servitutii. Îndoielile si temerile v oa s tre va mentin în scla vi e. C e sa faci cînd trebuie sa înfrunti o situatie c a re pa re f a r a iesire? Si tie ti se c e re atunci sa fabrici c a ra m i z i fara paie.

Da r,

aminteste-ti

cuvintele

lui

Ie ho va:

"Acum, mergeti sa lu-crati, nu vi se vor d a paie

si

veti

livra

a c e e a s i c antitate

de

ca ramizi". Vei

fa ce

caramizi

fara

paie.

D um n e z e

u g a s e s t e o solutie cînd totul p ar e pie rdut. Mi

s-a

povestit

d e s p re

o

doamna,

car

e a v e a nevoie d e bani pentru a plati chiria; î i trebuiau urge nt. Ea î nc e rc a s e totul, f a r a a pute a sa si-i procure. Totusi, ea se conforma principiilor

Adevarului

si

re p e t a

f del

af rmatiile s a l e . D e o d a t a , cîinele ei l a t r a si ce ru sa iasa. Ea îi p u s e l e s a si se p re gat i sa coboare în s t r a d a , d u p a obicei, d ar animalul t r a g e a din toate puterile în directia o p u s a . Re s e m n a t a ,

ea

îl

u rm a .

Putin

mai

de pa rte , la intrarea într-un pa rc , privirea îi c a z u p e un t e a nc d e banc no te , rep rezentînd

exa c t s u m a chiriei. Ea p a rc ur s e pentru

a

anunturile,

re g a s i

pe

facu

imposibilul

posesorul

lor,

dar

nu reusi, c u atît mai mult cu cît nu e r a u ca se prin

apropiere

de

locul u nd e

f a c u s e ea

de sc ope rire a . Gîndirea,

intelectul

oc up a

în

constiint

a v o a s t r a tronul Faraonu-lui si nu î n c e t e a z a s a re p e t e : "La c e b un? Ac e a s t a nu se poate!" Sa n e sug es tii , Ac e a s t a

debarasam de printr-o de

aceste

af rmatie

exemplu:

s u m b re di nami ca.

"Neprevazutul

se

întîmpla! C e e a ce mi se parea imposibil s e împlineste acum". Ac e a s t a p une c a p a t tuturor argumentelor a v a n s a t e d e a rm a t a d e s trai ni (gîndirea). "Neprevazutul se întîmpla!". I a t a o id ee , p e c a re gîndirea o a c c e p t a c u greu. "Poruncile tale ma fac mai întelept decît

dusmanii

mei"

f ecaruia

s t ri g a Ps almis tul.

s u nt

îndoielile,

Inamicii temerile,

banuielile. Gîndeste-te

la

bucuria

de

a

f

pentr

u to td ea una

eliberat

Faraonului,

cînd

de

id e ea

op re si u ne a de

s ig u ra nt a ,

fericire, ab u nd e nt a e s t e stabilita def nitiv în subconstient. Viata e s t e atunci eli b erat a d e orice limitare. Ea devine Împaratia despre care a vor bit Iisus, în care toate lucrurile ne su nt acordate automat si cu surplus. Dinadins

folosesc

acest

cuvî

nt "automat". Într-adevar, viata înseam na vibratii, ori atunci cînd vibratiile noastre se acorda cu cele ale succesului, ale fericiri i si ale abundentei, lucrurile care simbolizea za

aceste diferite stari de constiinta vin la noi de la sine. Sa ai impresia ca esti bogat si ca reusesti si vei

primi

d eî nd a t a

o

suma

de

bani

importanta sau un cadou frumos. Va voi cita un fapt, c a re va v a a r a t a c um a c t io ne az a

Le g e a .

Eram

la

o

serata, un

de invitatii

participau

la

dive rs e

jocuri

cu

premii pentru cîstigatori. Cel mai frumos e r a un e va nt a i . Printre

cei

de

acolo

era

si

o

persoa

na foarte b og at a, coplesita c u tot c e îsi p ut e a dori. Ea se n u m e a Cl ara. Anumite do am ne , mai

putin

norocoase

si

un

pic

invidioase

, f o rm a s e r a

un

mic

grup

si m urm ura u

într

e ele:

" S a s p e r a m ca nu

evantaiul!".

Natural,

ea

va a

cîstiga Clara fost

fericita

cîstigatoare. Ea nu-si f a c e a griji si vibratiile concordau c u c el e al e abunden-tei. Invidia si ranc hi u na provoac a

scurt-circuite

în

curentul

binelui

t a u si t e p ri v e a z a d e e v a n t a i ! Daca ti

se

ra z b u n a t or , te af rmatie:

întîmpla

sa fi

gelos

s f a t u i e s c sa faci

" Cee a

ce

D um n e z e u

si

aceasta a

fa cut

pentru altii, El v a fac e si pentru mi ne , a c u m , si chiar si mai bine.". Vei

primi,

atunci,

evantaiul

pe

care-l

doresti si multe alte lucruri agreabile. Fi e c a re nu-si da siesi decît c e e a c e p o s e d a si nu se p ri v e a z a decît d e c e e a c e nu a re în el

însusi.

"Jocul

vietii"

seamana

cu

jo

cul Solitarului, p e masura c e va schimbati, tot ul se modif ca în jurul vostru. Dar

sa re ve nim

la

Faronul

opresor.

U

n despot .

nu

este,

evident,

iubit

de

nimeni

Ac e a s t a

îmi

aminte st e

de

t a ta l

lui

Letti

e, u n a dintre prietenele m e l e din tinerete. E r a un

om

foarte

bogat,

c a re

dadea

femeii

si f icei s a l e tot c e e a c e le e r a n e c e s a r , d ar fara sa le acorde vreo p l a c e re . Noi

urm a m

cursurile

de

desen

si

to

ti elevii îsi c um p a r a u reproduceri a le "Victoriei din

Samothrac e"

Whistler";

sau

a le

"Mamei

lui

tot c e e r a susceptibil sa a d a u g

e o no t a arti st ic a locuintei lor. Tat al prietenei m e le calif ca a c e a s t a drept "recolta". " S a n u încerci, îi s p u n e a el, sa aduci recolta a s ta acasa!". El

nu

înc et a

sa-i

re p e t e

f icei

si soti

ei sale: a mea.".

"Veti

f

foarte

bogate

dupa

moa rt e

Un coleg o întreb a,

într-o zi, p e Letti e

: "Cînd vei m e rg e tu în Europa?". Toti elevii me rg pentru un se ju r. Ea replica cu v e s e l i e : "O, nu înainte d e moa rte a tatei.". Noi a s p i r a m

cu

totii sa f m

eliberati

de mediocritate ne ga ti ve;

si

noi

de

am

tirania

fost

gîndurilor

sclavii

îndoielii,

a

i fricii,

ai

nelinistii,

sa n e

elib e ram,

p re cu

m Moise

i-a

eliberat

pe

Copiii

lui

Israe l;

sa iesim

din

ta ra

Egiptului

si

din

Casa

Servitutii. Descopera

gîndirea

c a re

te

oprima

c

el mai mult, g a s e s t e c e e s t e obstacol binel ui t a u . În a numite tari, d up a t a i e re a copacilo r, prima-vara,

padurarii

încredinteazà

trunchiurile rîului, pentru a-i transpor-ta la de stinatie.

Da r,

cît eoda ta ,

trunchiurile

s

e î n c urc a une le în altele si nu mai avanseaz a. Plutasii

cauta

incidentul

(ei

trunchiul îl

c a re

numesc

a

cauzat

piedica),

îl

re d re s e a z a si trenul d e lem ne e s t e luat di n nou d e rîu. Pe nt ru

tine,

"piedica",

cea

c a re

retin

e binele

c a re

îti

este

de stinat

este

poa

te res e nt im ent ul , nem ul tumire a. Cu

cît

esti

mai

iritat,

cu

atît

iritar

ea c res te ; ea sfîrseste prin a sapa un

sant

în creierul t a u si fata t a v a exprima continu u ne mult umi rea . Vei f evitat si vei ra t a ocazia mi n u n a t a c a re te pîndeste zilnic.

Acum

cîtiva

ani,

erau

pe

s t r a zi

mu

lti negustori c a re vinde au m e re . Ei se s c ul a u foarte

d e v re m e ,

pentru

a ocupa

c el e

ma

i b une locuri. E u t re c e a m d e s prin fata unuia dintre ei, în Pa rk Av e n ue ; el a v e a ex p res ia c e a m ai d eza grea bi la p e c a re a m vazut- o v re o d a t a . D e g e a b a s triga: "Mere! Mere frumoase!" , trecatorii nu se op re au. Într-o b u n a zi, c umparî nd totusi un mar d e la el, i-am s p u s : "Nu îti vei vinde niciodat a m e re le , doar d a c a îti schimbi expresia.". El rep li ca: "Sunt furios! Un tip mi-a lua t locul, în coltul strazii."Nu t e preocupa d e a s t a . Vei pute a tot atît d e bine sa vinzi m erel e tale aici, num ai sa ai un a e r amabil."

"Poate ca da , d o a m n a , vom ve de a! " Cînd trecui, a doua zi, el e r a trans format. Isi

f a c e a afacerile

foarte

bine,

vînzînd

me re le cu zîmbetul p e buz e. G a s e s t e , deci, "piedica ta", c a re îti retin e binele

(s-ar

p ut ea

chiar

sa

ai

mai

mul

te piedici!) si trenul t a u de l em ne - s u c c e s u l, fericirea, ab und enta - v a u rm a c urs ul rîului. "Acum mergeti si lucrati; nu vi se vor d a paie

si

veti

livra

a c e e a si c antitate

de

ca ramizi." "SI CINCI DINTRE ELE AU F O S T Î N T E L E P T E "

dintre el e au fost întel ep te si cinci au fost n e b u n e . Ne-bunele, luîndu-si lampile, n u au luat c u e l e si ulei." (Matei, 2 5 : 3) Am a l e s c a subie ct parabola Fecioarelor Nebune m e rg e a u

si în

a

Fecioarelor întîmpinarea

Întelepte. "Ele sotului.

Cinci

dintre

el e

erau

ne bu n e

si

cinci

întelepte

. C el e n e b u ne , luîndu-si lampile, n-au luat s i ulei c u el e ; dar c el e întelepte, îm p re un a c u lampile, l u a r a si ulei". Ac e a s t a parabola ne î n v a t a ca a d e v a r a t a r uga c iune implica o preg atire. Iis us a s p u s : "Tot c e e a c e veti c e re c u c red i nt a,

rugîndu-va

22 ).

aceea va s p u n:

"De

veti primi" (Matei 2 1 : Tot c e e a

ce

v

eti c e re cu c red i nt a, rugîndu-va, credeti ca ve ti primi si

veti v e d e a împlinin-du-se" (Matei

1 1 : 24 ). El a r a t a în aceasta parabol a ca d oar cei c a re s unt pregatiti sa-si p r i m e a s c a binel e (facînd

ca

d o vad a

pentru

asta

de

cred in

ta a c t i va )

vor

Parafrazînd

vedea Scriptura,

si

împlinirea s-ar

pute a

lui. spune:

"Cînd va rugati, credeti ca ati primit d ej a. Cînd va rugati, ACTIONATI c a si c um ruga va r f fost deja împlinita. "Credinta c a re o ai cînd esti linistit asezat în fotoliu nu va muta niciodata

muntii."

Confortabil

instalat,

pentru a medita în liniste, esti încîntat d e Ad e v a r si simti ca credinta t a nu se cla ti na niciodata. Stii ca Cel E t e rn e s t e c a l a u z a ta si ca nu vei f înfrînt. Simti ca D um n ez eul t au e s t e cel al abundentei si ca el te v a elibe ra de

g reu t at ea

datoriilor

si

limitarilor

fotoliul

si

pasesti

t al e

; apoi

parasesti

în

ar

ena Vietii. Ori, numai comportarea t a în aren a c o n t e a z a . I a t a un exemplu, c a re îti v a a r a ta

c um

ac t io ne a z a

Le g e a .

Unul

dintre

elev

ii mei la m etaf zi ca dorea cu a rdoa re sa plec e în s t r a i n a t a t e .

El re pe ta aceasta af rmati

e: "Eu

m ul tume s c

pentru

c alat oria

mea

divi

n proie ctata,

divin

Gratiei

de

si

o

disp une a

de

cunoscînd

l eg ea

f na nt at a,

prin

maniera

foarte

efectul

perfecta".

putini

pregatirii,

bani, el

El dar

cumpara

un cufa r.

Avea

un

aspect

foarte

atragator

si, numai vazîndu-l, t e simteai plin d e s p e r a n t a si ve s e l ie . Intr-o zi, el a v u impres ia ca to a t a c a m e r a se m i s c a ; c a f re m a t a re a

unui

si c u m

vapor,

si

ar

f

fost

aplecîndu-se

p

e f e re a s t r a

pentru

a

re s pi ra

aer

p ro a s p

at, a c e s t a îi a d u s e mirosul falezei. U re c he a s a

interioara p erce pu un st ri g at d e p e s c a r u s si trosnetul

unei

ambarcatiuni.

î nc ep us e

opera.

Cufarul

Putin timp d u p a

îsi

aceea,

o m a re suma d e bani îi parve ni si re us i astf el sa-si

puna

proiectul

în

pra ct ica .

În

a re

na vietii,

noi

trebuie

sa n e

m entinem,

fara

înc eta re , în armonie cu vibratiile a mb iant e . Actionam noi, oa re , împinsi d e teama sau d e c re d i nt a? S u p r a v e g h e a z a a t e nt motivele d e c a re

asculti,

e ve n im e nte le

caci vietii

de

tale .

el e Daca

depind ceea

ce

te preo cup a

este

o

problema

p e c un i a r a

(cu

m e s t e cazul cel mai frecvent), trebuie sa te pui

la

unison

cu

planul

pecuniar

si sa

actionezi cu c red int a, fara c a sa t e îndoiest i o

clipa. Atitudinea

ma te ri al i s t a în

privinta

banilor c o n s t a în a se încrede în s alariu si î n alt e

cîstiguri

s upl im e nta re ,

p recum

si

î

n pl asam ent ul re d u c e

banilor,

într-o

spirit ua la,

din

c a re

toate

si ng u r a noapte. co nt ra ,

se

se pot

Atitudinea bazeaza pe

î ncred e rea în D u m n e z e u , c a re singur poate sa ofere tot c e e s t e n e c e s a r. Daca vrei sa -ti p a s t re z i bunurile, niciodata

ca

nu

el e

pierde

s un t

din

v e d e re

ma nife st ari

ale

lui D um n e z e u. " Ce ea c e El ne-a daruit nu poate f

risipit"; p e d e a l t a

pa rt e ,

cînd o u s a

se închide, pronunta limitarea

alta

se

de s chid e

niciodata

cuvinte

sau saracia, c a c i

imediat.

Nu

exprimînd "prin

cuvin-

tele tal e t e vei condamna". Te vei uni cu c e e a c e remarc i si, d a c a vei o bs er va m e re u ca e s te un e s e c si vei co ns idera ca vremurile s u

nt grele,

vei

s uporta

consecintele

logice.

Trebuie sa iei obiceiul sa traiesti în c e a de -a patra dim ensi un e, "în l ume a minunata" c e a în

c a re

nu

se

j ud e c a

d up a

ap a re n t e .

Obisnuieste-ti ochiul interior sa v a d a reusit a în

e s ec ,

sanatatea d e a s u p r a

bolii

si

ab und e nta dincolo d e saracie. E u îti voi da pamînt ul p e care-l îmb ra ti se az a viziunea t a spirit ua la. "Iti voi d a pamîntul p e c a re tu îl vezi". Cel c a re re us este a re i de ea ho t a rî t a d e re u s i t a; daca a c e a s t a se b a z e a z a p e s tî nc a ad eva rul ui si a dreptatii, ea v a f durabil a. Da r d a c a ea e s t e cl ad i ta p e nisip, ea v a f maturata de

valuri si

se v a întoarce

în

ne antul din c a re a iesit. Doar ideile divin

e re z i s t a . Ra ul se distruge prin el însusi, c a ci e s t e un contracurent c a re m e rg e împotriva ordinii în c al c a

uni-versale

si

aceasta

lege

s oa rt a a

celui

Ordinii

c a re u ni ve rs

al e e s t e d u r a ! "Nebunele nu l u a r a ulei, ci doa r lampile, p e cînd c el e întelepte l u a ra si ul ei d e re z e rv a ." L a m p a simbolizeaza constiint a omului. Uleiul e s t e cel c a re produce lumina, întele ge rea. fecioarele

C um

atipira

sotul si

întîrzia,

adormira.

În

toate mijloc

ul noptii,

un

s trig at

se

a uzi:

Iata-l

lui!

Atunci,

pe

s

ot, mergeti

în

fecioarele

întîmpinarea se

trez ira si

toate

p re g a ti ra lampile.

Ce l e ne b une spusera înteleptelor: "Dati-ne din uleiul vostru, c a c i ni se sting làmpile" . Fe c io are le

nebune

erau

lipsite

de

întelepciune,

de

întelegere,

constiinta

lor

e r a "lipsita d e ulei". Cînd el e s- au g a s i t în fata

unei

situatii

g ra ve ,

el e

nu

au

put

ut fac e f a t a . E l e a u ce rut fecioarelor întelepte: "Dati-ne din uleiul vostru", dar a c e s t e a lea u r a s p u n s : "Nu, nu v a f de st ul pentru no i si pentru voi. Mergeti mai curînd la cei c a re vînd si c um p arati si pentru noi". Ac e a s t a

înseamna

ca fecioarele

ne b u n

e nu p ut ea u sa p r i m e a s c a

mai mult decît

le pe rmit ea s t a re a lor d e constiinta, sau d a c a preferati,

pentru

ceea

ce

e le

vibrau.

Studentul d e s p re c a re va vorb eam a putu t sa f a c a a c e a c al a t or ie , pentru ca a c e a s t a era deja o realitate în constiinta sa. Ocupînduse cea

de

pregatirile

de

ple c are,

el

îsi

fa

provizie

de

ulei

cunostinta d e ma n i f e s t a re a .

pentru

un

lucru

Le g e a

lampa. este

A

a-i

pregatirii

lua

aduce

o p e re a z a

î

n do ua s e n s u r i . Daca va pregatiti pentru c e ea

c e va temeti sau nu doriti, veti încep e s -o atrageti. David a strigat: "Mi s-a întîmplat c e e a c e ma t e m e a m ca se v a întîmpla"! Noi a uzim pun

spunîndu- se

bani

deoparte

frecve nt : pentru

"Trebuie

caz

de

sa

boala."

. Pre ga te st i, as tfel, deliberat boala. Sau: " Fac economii veni

cu

pentru

zile

negre".

si g ur a nt a

si

în

divina

privinta

Ac e s t e a

momentul

vor

cel

m

ai inoportun. Id eea

în

omului

este

a b und enta. H am b arel e a

trebuie

sa-ti

fe

pline,

c up

trebuie sa debordeze, dar trebuie sa înve ti sa ceri

corect.

af rmatie:

Fa, d e

exemplu,

aceasta

Eu fac apel la legea crester

ii. Abundenta mea vine de la Dumnezeu si, prin efectul Gratiei, ea aflueaza si creste. Ac e a s t a

declaratie

nu

va s u g e re a z a

n

ici cea

mai

mica

idee

de

economie

sau

de b oala . Ea va da se ntim entul

abundentei

în cea

de-a

pa tra

dim ensi une

si

lasa

Inteligentei divine grija d e a o realiza. În f ecare zi trebuie sa faci o a le g e re . Ve i f întelept sau n e b u n? Te vei prega ti sa-ti primesti

binele?

Vei

p rogresa

cu

pasi

d

e urias în c re di nt a? Sau s c l av al îndoielii si al fricii, vei lasa lampa fara ulei? "Dar,

în

timp

ce

ele

se d uc ea u

sa

c um p e re

ulei,

sotul

s o s i;

c ele

c a re

er

au p regati te i nt ra ra c u el în s a l a nuntii si usa s e î nchise . Mai tîrziu, celelalte v e ni ra si el e si spusera: S t a p î n e , S t a p î n e , desc hide-ne ! D ar el

raspunse:

va cunosc.".

adevarat

va

spun,

eu

nu

Considerati desigur ca fecioarele ne b u ne a u platit s c u mp faptul d e a f neglijat sa se aprovizioneze cu ulei, dar aici a c ti o ne az a leg e a ka rm ei (legea retributiei). Este c e e a c e se n u m e s t e deseori "Ziua Judecatii d e Apoi", p e c a re oamenii o a s o c i a z a gresit c u sfîrsitul lumii. Se s p u n e ca "Ziua Judecatii d e Apoi" e s t e supusa numarului 7 si ca ea s urvi ne d up a sapte ore, sapte zile, sapte s a p t a m î ni , sap te luni, sapte ani. Po at e chiar sa s u r v i n a p e s t e 7 minute. Atunci platesti datoria ka rm i c a ; a m e n d a pentru î n ca l c a re a Legii. Nu ai av ut încredere în D um ne z e u si ai neglijat sa iei ulei pentru lampa ta . Fa- ti în f ecare zi ex a me n ul s ta ri i d e constiinta pentru a v e d e a c e e a c e esti pe c al e sa p regat es ti . Ti-e tea ma ca o sa-ti l i p s e a s c a c e v a ? Te uiti cînd cheltuiesti 1 franc, atragînd as tf el o penurie si mai m a re ? Fo loseste c e e a c e ai, cu întelepciune, vei de sc hid e c a l ea unei ab und e nte si mai mari. În c a r t e a m e a , "Cuvîntul t a u e s t e o b a g h e t a magica", e u re a m i n t e s c p o ve s t e a

pungii magice din 1 0 0 1 de nopti, c a re s e umpl ea p e masura c e se e puiza. Si s f a t u i am sa se f a c a aceasta af rmatie: "Abunde nta m e a provine de la D um n e z e u . Eu pos ed pung a magica a Spiritului, c a r e nu p o a t e fi goala. Cînd banul i e s e , el este imediat înlocuit. Prin e fectul Gratiei si prin mijloace p e r f e c t e , e a este plina ochi."

Ac e a s t a

fac e

sa a p a r a

o imagine

vie

în Spiritul t a u : t e vezi tragînd banii d e la b a n c a imaginatiei. O d o a m n a c a re nu e r a foarte b og at a, s e t e m e a sa-si ac hite notele, pentru ca a c e a s t a micsora contul ei în b a n c a . D a r, de od a t a , e a îsi s p u s e cu convinge re: "Eu pos ed pung a m a g i c a a Spiritului.". Ea nu poate sa fe niciodata g oala. Pe masura c e banii i e s , s u nt înlocuiti imediat. Ea îsi a c h i t a notele f a r a s asi mai f a c a griji si mai multe cecuri importante îi pa rv e n ir a într-un mod ne as te pt at . " Ve g h e a z a si roaga-te sa nu cazi p r ada

tentatiei" sa t e pregatesti pentru c e v a destruc tiv, în loc sa faci sa a p a r a posibilit ati c re a t o a re . O d o a m n a c u no s c ut a îmi marturisi ca a re pregatit un voal m a re , în c a z d e dol iu. Strigai: "Dar esti o am en i nt a re pentru familia t a ! Te pregatesti sa le îngropi pe toate rudele, u nel e d up a altele, c u a c e st voal". Din fericire, ea se hotarî sa-l d is tr ug a . O a l t a d o a m n a , absolut f a r a a v e re , d e c i s e s e sa-si trimita fata la colegiu. Sotul ei rîdea d e a c e s t proiect. "Cu c e vei plati tu pe ns iu- nea? Stii bine ca nu a v e m banii nece sari" . Ea a r a s p u n s : "Eu stiu ca un bi ne imprevizibil n e v a veni", si a continuat pregatirile. Ac e a s t a îl f a c e a sa rîd a p e so tul ei, c a re po ve st ea cui vroia sa- l auda ca sot ia sa se p re g a t e a sa-si trimita fetele la colegi u, contînd p e un "bine imprevizibil". Poarta secreta care duce la reusita - 26

Într-o b u n a zi, o r u d a boga ta îi trimise o suma importantà. "Binele imprevizibil" se ma te rial i za s e , pentru ca ea d a d u s e d ova da d e o c re dinta a c t i v a . Am întrebat-o c e a s p u s sotul ei, cînd a primit cecul. "O, mi-a r a s p u n s e a , nu-l jignesc niciodata p e G e org es spunîndu-i c a a m av ut dreptate!" Ei bine, pregateste-te si tu sa primesti un "bine neprevazut". Fiecare din gînduri le tale, fiecare actiune sa exprime credinta ta de nezdruncinat. Toate evenimentele viet ii tale reprezinta o idee care s-a cristaliz at. Le-ai facut sa tîsneasca fie datorita frici i, fie datorita credintei. Tu le-ai pregatit. Sa a v e m întelepciunea sa l u a m ulei pentru l a m p a - si în momentul în c a re ne a s t e p t a m mai putin, vom recolta fructel e credintei no as tre . Lampa m e a , a cum este plina de uleiul credintei m e l e si de împlinire. CAPITOLUL IV

LA C E T E ASTEPTI? "Va fi dupa credinta ta" (Matei 9 : 29 ) Credinta e s t e o a st ep ta re plina d e î ncred e re: "va f d u p a credin-ta ta". S-ar p utea s p u n e : "Va f a s a cu m te astepti, deci la c e t e astepti?" Anumite p e rs oa n e spun: "Noi ne a s t e p t a m la mai rau" sau "se v a întîmpla si mai rau", "cei mai r a u trebuie sa se întîmple". În mod deliberat, el e invita ra ul s a s u r v i n a . Anumite p e rs o a n e s p u n : "Ne a s t e p t am sa f e mai bine". Ac e a s t a chea ma m a ni fes tarile conditiilor mai bune în viata lor. S c h i m b a af rmatia si circ ums tantele c a re t e pri vesc se vor modif ca. Da r c um sa fa ci cînd ai luat obiceiul sa prevezi pierderile , saracia, es e cul ? Înce pe prin a actiona c a si c um te-ai as tep ta la s u c c e s , la fericire, l a a b un d e n t a ; pregateste- te sa primesti binel e c a re îti e s t e re z e r va t . Fa c e v a c a sa dovedesti ca îl astepti, c a c i credinta a c t i va i nfl uenteaza subconstientul. Daca ai pronuntat cuvîntul (af rmatia plina d e c redinta b a z a t a p e a d e v a r) pentru a a v e a u

n c a m i n , sa faci imediat pregatirile n e c e s a r e, c a si cînd nu a r f nici un mom ent de pierdut. Incepe sa cauti bibelouri, fete d e masa, e tc . Am c uno scut o p e r s o a n a , c a re a dat do vad a de o c redi nt a ext ra ordinara, cumparî nd un fotoliu; un fotoliu confortabil, c a re simboliza un proiect s e r i o s ; ea se p re g a t e a a st fel, sa- l p r i m e a s c a p e sotul pe c a re si-l dorea si ...el a venit. C ineva v a obiecta: "Si daca nu ai b ani pentru a c u m p a r a bibelouri sau fotoliu?". Ei bine, multumeste-te sa le admiri în vitrine s i sa le posezi în minte. Acordeaza-ti vibratiile cu a le lor. Auz i deseori oameni c a re se v a i t a : "Nu m e rg niciodata în ma g a z in e; nu pot sa- mi permi t sa c u m p a r nici cel mai mic lucru". I a t a tocmai un motiv c a re a r trebui sa va f a c a sa mergeti sa c um pa ra ti . Considerati obiectel e d e c a re aveti nevoie sau p e c a re le doriti, î n mod amical. I a t a , c u no sc o d o a m n a , c a re dorea un inel. Ea se d u s e f a r a ezi tare

la bijutier si î n c e rc a cîteva. Ac e a s t a îi d a d u o asemenea imp resie ca p o s e d a a c e s t i nel încît, putin timp d u p a a c e e a , o p rie te n a îi f a c u cadou un inel. "Te unesti c u c e e a ce privesti cu atentie". Sa nu obosesti sa fi at en t la lucru rile f rum o a s e ; un contact invizibil se stabileste astfe l între el e si tine. Mai d e v re m e sau mai tîrziu, el e vor f a t r a s e în viata t a , cu conditia sa nu sp ui: "Sa rma nul d e m i n e! Este p re a frumos sa se rea li ze ze vreodata!". "Sufl etul meu, încrede-te doar în D um n e z e u , d e la el îmi vine s al v a re a " , i a t a Poarta secreta care duce la reusita - 29

c e a mai importanta declaratie din Psa lm ul 6. Sufl etul

apartine

Psalmis tul

re c o m a nd a

subconstientului. aces-tuia

sa as tept

e orice lucru d e la D um n e z e u, f a r a a conta p e alt e

s u r s e sau p e alti intermediari.

"Asteapta-te

ca

D um n e z e u

sa-ti

acord

e binele c a r e ti se pa r e cel mai irealizabil, c u conditia,

totusi

sa

nu

te

limitezi

la

mijloacele c a re îl vor fac e sa apara." Nu spune cum ai vrea sa se împlineas ca sau sa nu se împlineasca. "Dumneze u e s t e cel c a re a co rd a Darul" s i El

c re e a z a ,

El

însusi,

c a il e

minu na te

p

rin c a re a c e s t a se v a m an if es ta . Rep et ati a c ea st a afi rmatie: Nimic nu po a t e sa re

ma

d e s p ar ta

de

D um n e z e u,

Cel

ca

acorda

darul,

prin

urmare ,

nimic

nu

m

a po a t e desparti de D u m ne z e u - Darul. Darul, este D um n e z e u în actiune. Sa

fi

constient

ca

orice

binecuvînta

re este

Dum ne z eu

în actiune.

Sa-L

vezi

pe Dum n ez eu p e f ecare chip, si sa vezi binel e în orice împ re jura re; a c e a s t a îti v a permite sa fi s tapî nul oricarei situatii. Intr-o zi, a m primit vizita unei doam ne, c a re

mi-a

povestit

ca ap arta me ntul

ei

n

u e s t e încalzit si ca m a m e i ei îi e s t e frig. Ea adauga:

"Proprietarul

a d eclarat

ca nu

va încalzi imobilul înainte d e o a n u m i t a data" . Eu

îi

raspunsei:

proprietarul

"Dumnezeu

ta u" . "Ac ea st a

este

este tot

ce

doream sa stiu", îmi s p u s e e a , p a r a s i n d u ma

re pe de ,

pentru

a se întoarce

acasa. În

a c e e a si seara, apa rtam e nt ul e r a încalzit f a ra c a ea s-o f c erut, doar pentru ca d e v e n i s e cons-tienta

ca

propietarul

ei

este

o

m a ni f es t are a lui D um n e z e u. Noi spiritul

t raim într-o oamenilor

e p o c a m i n un a t a , c a c i înc epe

sa se astept e

la miracole. Ac e a s t a pluteste în a e r ! Un articol d e ziar al c a ru i autor e s t e John Anderson, coroborea-za absolut tot c e e a c e tocmai a m s p u s . El e s t e intitulat: "Amatorii d e t ea tru se p a s i o n e a z a pentru p ie sele c a r e t r a t e a z a sub ie ct e metaf zice". "Un

director

de

t ea tru,

pe

c a re

îl

vo

m numi Brock Pemberton, îmi s p u n e a d e u na z i pe

un

ton

conversatii

s a rc a s t i c , tardive

pe

în

c urs ul

strada:

unei

"Pentru

ca voi, criticii dramatici, stiti

atît d e bine c e e a

c e convine publicului new-yorkez, d e c e nu-

mi faci cîteva sugestii utile? D e c e nu ma ajuti, în loc sa- mi complici afac erile? Ai fa c e mai

bine

sa- mi

spui

ce

ge n

de

piesa

ar a t ra g e

amatorii

d e teatru.".

"As face-o c

u bucurie,

replicai,

"Eludezi

problema!

da r

nu

m-ai

În rea litate,

crede". d um n e a t a

ignori gusturile publicu-lui si te prefaci c a stii mai mult decît ai f dis p us s a- mi spu i. Nici tu nu stii c e p i e s e a r a v e a s a n s a sa f a ca s a l i pline în a c e s t moment". "Aici t e înseli ! Exista

un

subiect

c a re

a

a vut

si

va

a

sau

n

vea întotdeauna

succes,

fe

ca

este

u legat d e o intriga d e iubire, d e o pov es t e me taf zica sau d e o tragedie istorica; nici o

p i e s a b a z a t a p e aceasta tema nu a cunos cut un

f asco

complet,

numai

sa f

avut

o

v aloare oa re ca re , si unel e dintre e le , c a r e nu

erau

fai mo as e,

au

cunos cut

totusi

o favoare extraordinara.". "Asta nu ma l am ure s t e p re a mult, re m a rc a directorul,

si tot

nu

mi-ai

spus

d e s p re

c

e p i e s e a r pute a f vorba.". "Despre

cele

c a re

trateaza

d e s p re

m etaf zica, r a s p u n s e i , intentionat cu putin a ironie

si

asteptînd

efectul

celor

s pu s e. "

. " Despre

m etaf zi c a?

exc l a m a

domnul

Pe mberton. Ati s p u s metaf zica?" Eu

p a s t ra i t a c e re a

o clipa si, cu m el

nu adauga

nimic, îi

en u me ra i

cî teva titluri:

"Pasunile

verzi",

"Miracolul

Tatalui

Malachie",

si

altele.

re m a rc a t

multe

De

, a d a u g a i , ca a c e s t e p i e s e a u avut s u c c e s la public,

în

ciuda

parerii

criticilor.

Dar,

domnul Pemberton ma lasa, pentru a m e rg e sa se i n t e re s e z e în toate t ea tre le din ora s. " Exi st a vreun metaf zician printre voi?" Oamenii

încep

sa-si

dea

seama

p ut e re a cuvintelor lor si d e gîndurile vor

întelege

de

ce

"Credinta

de lor. Ei

este

o

asigurare ferma a lucrurilor pe care le sp eri si d em o ns t ra r ea celor pe c a r e nu le vezi". Ac e a s t a lege a asteptarii în c re z at oare se aplica chiar si superstitiilor. Daca treci p e

sub

scara si t e astepti s

a-ti poarte ghinion, a c e a s t a se v a re aliz a. S c a r a nu e s t e d e v i n a , d ar contratimpul s urvi ne , pentru ca t e astepti la a c e a s t a . S-ar

p ut ea

spune

"asteptarea

î nc re za to are

este

substanta

lucrurilor

p

e c a re le spe ri , dar ea e s t e si s u b s t a n t a de c a re omul se t e m e cel mai mult. D e c e e a c e ma t e m e a m nu a m s c a p a t , s- a întîmplat". Totul este prea frumos si va fi adevar at, totul este minunat si se va întîmpla, tot ul este prea bun si va dura, cînd astepti bin ele tau de la D u m n e z e u . Gîndeste-te

la

binecuvîntarile

c a re

ap a ren t nu se pot realiza decît într-un viitor înde parta t

si

as te apta-te

sa

se

m anife

st e imediat, într-o mod ne as te pt at , prin efectul Gratiei, pentru ca D um n ez e u se s e r v e s t e d e mijloace

imprevizibile

pentru

a-si

împlini

ca Biblia

contin

minunile. Am e

auzit

spunîndu-se

mii

de

promisiuni.

Sa

a s t e p t am

ca

aces

te binecuvîntari promise,

sa se

printre

rea lize ze .

altele,

Ne

Bogatia

s unt

si

Gloria

, Tineretea e t e rn a : "C arne a t a v a deveni c a c e a a unui copil" si Viata e t e rn a : "Moarte a însa si v a f învinsa". Crestinismul

se

bazeaza

pe

iertarea

pacatelor si pe un mormînt gol. Stim a c u m

ca, stiintif c,

toate

aceste

lucruri s u n t posibile. Fa c î n d apel la l e g ea iertarii, noi s u n t e m eliberati

de

toate

greselile

n oa s t re

si

d

e consecintele

lor.

("Chiar

daca

pacatele

v oa s tre vor f rosii c a sî ng el e, ele vor deveni alb e c a zapada"). Corpul nostru va fi atunci scaldat d e Lumina, el va manifesta "corpul electr ic"

care este incoruptibil si indestructib il, substanta pura si expresia perfectiunii.

E u as te p t imprevizibilul; binele magnifi c c a re îmi este de st ina t se realizeaza a cum .

CAPITOLUL V BRATUL PUTERNIC AL LUI DUMNEZEU "Dumnezeu din to a t e s e c ol e l e este sprijinul tau sig ur; bratele Lui e t e r n e t e sustin." În Biblie, bratul lui D um n e z e u rep re zi nta întotdeauna

protec-tia.

Scriitorii

sa c ri

cunos c val oa re a simbolului; a c e s t a e v o c a o imagine

c a re

infl ue nteaza

subconstientul.

Ar f i nt ere s a nt sa e n u- m e ram tot c e e a ce înseamna

în

Biblie,

în

afara

de

s t î nc

a, mielul, ciobanul, vita d e vie, l am pa . Bratul e v o c a , si el, forta. "Dumnezeu întotdeauna

din

toate

refugiul

s ec olel e

t a u si

a fost

brat et e

Lui

e t e rne t e s us t i n . El a alungat dusmanul di n fata t a si ti-a s p u s : Extermina-l!". C a re e s t e a c e s t inamic c a re e s t e "în fat a

ta?" S u nt gîndurile ne ga ti ve, c a re a u lua t forma în subconstientul t a u . Dusmanii nu pot f

decît

cei

din

propria

ta

casa.

"Brat

ele eterne"

alunga

gîndirile

distrug.

Ai simtit

ero nate

si

le

v re od at a linistea d e a f

d e b a r a s a t d e orice gîndire n e g a t i v a ? Poat e ca ai întretinut un asemenea re s e n ti m e n t , încît,

acum,

mînia

ta

izbucneste

în

oric

e clipa. Esti iritat împotriva oamenilor p e c a re îi cunosti si contra celor p e c a re nu-i cunosti, cei din trecut si cei din p rez e nt ; si e s t e sigur ca si

generatiile

viitoare

nu

vor

scapa

de mînia ta . Tot organismul t a u e s t e afe c tat d e a c e s t re se nt im ent ,

pentru

ca f ecare

organ

al

corpului participa la aceasta iritare. Plates ti a c e a s t a s u b forma reumatismului, artritei, nevritei, aciditate

caci în

gîndurile

"acide"

produc

sî nge .

Ori,

aceste

d e z ag re m e n t e t e ating, d e oare c e t e lupti c u tine

însuti,

în

loc

sa

te

încrezi

în

bra

tul puternic al lui D um n e z e u . Am sfat ui t p e numerosi elevi de-ai mei : Bratul puternic al lui Dumnezeu se întind e deasupra oamenilor si evenimentelor; El stapîneste aceasta situatie si protejeaza i nt e r e s e l e m e l e . Evoci bratului protectia.

prin

aceste

puternic, Luînd

cuvinte

imaginea

simboli-zînd cunostinta

de

forta

si

aceasta

Put e re Divina, încetezi sa rezisti si sa t e iri ti. Te destinzi si nu te mai îngrijorezi. Gîndurile e ro na te

s u nt

a lung a te

si,

peste

tot,

conditiile a d v e r s e dispar. D ezvoltarea ta spirituala îti v a permite s a ramîi calm sau sa ramîi deoparte, pentru a

lasa

Inteligenta

Inf nita

sa

se

încarc e

cu povara ta si sa se lupte în fa voa re a t a . Ce liniste simti cînd esti eliberat d e apasar ea iritarii! Simti b unav oint a pentru t o a t a lum e a si

toate

organele

corpului

încep

sa

(doctor

în

functioneze perfect. Albert

Ed wa rd

teologie)

s c ri e

Don

D.D.

d e s p re

acest

subie ct :

"S

a iubesti

pe

sanatatii

dusmanii

tai

spirituale,

este

favorabil

aceasta

este

binecunoscut, prec um si faptul ca emotiil e ne ga ti ve f zica.

sunt

Ac e a s t a

nocive, este

distrug o

sanatatea

descoperire

relati

v re c e n t a . Problema s a n a t a t i i nu e s t e deseo ri decît

o

problema

de

emotii.

S e n ti m e nt e l

e rel e,

re p e t a t e

si întretinute,

s u nt

o cauz

a l a t e nt a d e bo al a. Cînd iubesti

un

predicator

dusmanii,

te

omul

s fat ui es te sa-ti

obisnuit

se

re vol t

a contra

acestei

idei,

pe

c a re

o

gaseste

insupor-tabila si d e origine re ligioa sa . Da r , în reali ta te , predicatorul îti fa c e c u n o s c ut a o leg e, u n a dintre c e le mai importante legi d e igiena si d e m or al a. Nimeni,

chiar d a c a

ar f pentru binele corpului sau,

nu-si poate

permite sa se l a s e purtat d e u r a .

Ac e a

sta a re

efectul

unei

doze

re p e t a t e

de

ot ra v

a. Cînd

esti

înd em nat

sa

te

d e ba ra s ez i

d

e frica, a c e s t a nu e s t e preceptul unui idealist putin ticnit, ti se da un s fat , c a re e s t e t ot atît d e important pentru sanatatea t a c a si un regim alimentar judicios".

Se a u d e

mult

vorbindu-se

de

un

regi

m alimentar echilibrat, da r se ui ta în ge ne ra l ca, f a r a un spirit echilibrat, nu poti dige ra ceea

ce

ma nî nc i , oricare

ar

f

n um a rul

arta:

a

o

caloriilor. Non-rezistenta

este

o

dobîn

di înseamna

sa

stapînesti

lumea!

P re a

mult

i oameni încearca s a fo rte ze victoria. Binele tau durabil n u va apare niciodata co nst rî ns de

vointa

ta.

"Fugi

de

lucrurile

care

t

te

v

e ocolesc.

Nu

cauta

nimic,

Norocul

a cauta. Vezi umbra ta pe pamînt, d ej a e a s e arata la autorul en gl e z

poarta acestor

ta".

Nu

v ersuri .

stiu cine

este

Celebrul

atlet

Lo velo ck , întrebat c u m a dobîndit

rapiditatea

si re zistenta

în

alergare,

a

ra s p u n s : "Am învatat s a ma relaxez". Atunci

cînd alerga foarte repede, el e ra cel ma i d e s t i ns . Tre buie s a ajungi la a c e s t calm în actiune.

Norocul

cel

mai

extraordinar,

reusita c e a mai impevizibila apare cînd t e astepti

mai

moment,

putin,

ai

p e nt r u

renuntat

la

ca,

în

orice

acel vointa

personala si marea l e g e a atractiei a p ut ut sa ac tionez e. Nu

se p o a t e

concepe un

ma g ne t

pu te a

necajit

care

ar

fi

sau

îngrijorat. Indiferent si fara griji, el stie Poarta secreta care duce la reusita - 37

p e r f e c t ca nimic nu p o a t e împiedica ac e le sa fi e a tr as e de el. C e e a ce noi dorim în mod

legitim

( c o re c t)

se realizeaza

atunci

cînd slabim strînsoarea dorintei n o a s t r e . Nu permite dorintei inimii tale sa d evi na o bo al a

de

inim a .

Cînd

doresti

p re a

a rz a t

or ceva, îti

te

demag netize zi

faci griji,

"Nimic

din

emotioneaza",

îti

complet, d eo are c e

e s t e frica, t e

toate aceasta

acestea este

torturezi. nu

le g ea

ma oculta

a indiferentei. Numai a s a ba rc a t a poate intra în port p e o m a re c a l m a . Multi dintre cei c a re se initiaza în Ad e v ar îsi irita prieten ii, pentru

ca i ns i s t a p re a

mult c a

ac es tia

s

a c i t e a s c a anumite

c arti

sau

sa aud ieze

anumite conferinte, c a re îi i n t e re s e a z a p e ei însisi. Ei m erg împotriva scopului lor. Unul

dintre

prietenii

mei

îi

adusese

fratelui sau c a r t e a m e a "Jocul vietii si c u m sa- l joci", dorind sa-l f a c a c uno sc ut. Tiner ii din familie re f uz a ra ne t sa se i nt e re s e z e d e asemenea "baliverne". Unul dintre ei e s t e sofer de taxi. Într-o noap te, el îl înlocui p e un coleg de-al sau. În m a s i n a care-i f u s e s e încredintata, el g a s i o c a rt e. E r a chiar "Jocu l vietii". A doua zi, el îi s p u s e matusii s a l e:

"Am

gasit

taxi,

noa pt ea

formidabila.

cartea

doamnei

t re c u t a .

S un t

Am

lucruri

Shinn într-un citit-o.

Este

extraordinare

acolo. D e c e nu mai sc rie î n c a o c a r t e ? Pe c a i ocolite, D um ne z e u îsi îndeplineste minunile. E u întîlnesc tot felul d e oam eni; multi s u nt nefericiti, în tot cazul putini s u nt multumiti d e so ar ta lor si rec unosca tori. Un domn mi-a s p u s totusi, într-o zi: "Am toate motivele s a fu

rec unos c at or. S u n t

sanatos, a m

bani

suf cienti si a m norocul sa nu f u c asat orit !" . Psa lm ul 8 9 e s t e foarte in te re s a nt , c a c i t e afl i în p re ze nt a a doi interlocutori: cel c a re re c it a (toti psalmii s u n t într-adevar p oeme , cîntari) si

D um ne z eu

cel

raspunde.

Este

imn

un

E te rn , al

c a re

laudei

îi si

recunostintei, c a re glorif ca p ut e re a bratului lui D u m ne z e u . "Voi cînta m e re u b u n a t a t e a celui E t e rn ! D um n e z e u cel E t ern, cine e s t e tot atît d e puternic c a tine?" Bratul t a u e s t e puternic, mîna t a p ut erni c a si d re ptat ea t a

exe rc it a

autoritatea

s up re m a . " .

D um n e z e u

cel E te rn r a s p u n d e : "Pe cel a l e s d e mine di n rîndurile poporului, mîna m e a îl v a s u s t i n e si bratul m e u îl v a întari". E u îi voi p a s t ra m e re u fav oa rea m e a si alianta m e a c u el v a f

de

nezdruncinat."

Numai

în

se folosesc

termenii

Biblie

si

î

n basme

"etern"

si

"pentru totdeauna". În absolut, omul e s t e în a fa ra timpului si spatiului. Binele sau s e transm i te dintr-o eternit at e în al ta . Sa n u ui t a m ca b a s m e l e

provin

din

leg endel e

antice p e r s a n e , b az a t e p e Ad e va r. Aladin s i lampa

f e rm e c a t a

cuvîntului. lampa,

Ajunge

pentru

ca

re p rezinta ca

Aladin

dorintele

p ut e rea sa at i nga

sale

sa se

î nde p li ne as c a. Ori, cuvîntul t a u e s t e lamp a ta.

Cuvîntul

si

gîndirea

s u nt

o

forma

de activitate si nu se întorc niciodata la autorul lor

f a r a efe ct.

cuvintele

Un

su n t

s a v a n t a de clarat

î n c a rc a t e

de

ca

lumina.

"N

oi

reco ltam

continuu

fructul

cuvintelor

pronuntate". L a u n a din reuniunile m el e, o e l e v a ma preveni

ca adusese

cu

ea

pe

unul

din

tre prietenii ei, c a re nu a v e a d e lucru d e un a n de

zile.

L-am

sfat ui t

sa f a c a af rmatia

urm a t o a re : "Acum e s t e momentul favorabil. Voi

avea

azi

o

sansa extrordinara.

Ac e s

te cuvinte

se g r a v a r a

în

constiinta

el

gasi

sa.

Put

in timp

dupa

aceea,

o

situatie

magnif ca. Cînd binecuvîntez ofrandele, e u af rm ca f ecare dintre el e v a re ve ni d e o

mie d e ori donatorului sau. U na

dintre

auditoarele

m el e

mi-a

povestit ca, d u p a c e m-a auzit, ea a dat un dolar

la

c h e t a , spunînd

cu

certitudine

profunda: "Acest dolar e s t e binecuvîntat si se v a întoarce la mine s u b forma a 1 0 0 0 d e dolari".

Cîteva

zile

mai

aceasta suma într-un

tîrziu, mod

ea primi cu

totul

ne as te pt at . De

ce

unii

oameni

fac

dovada

acest

ui Ade va r mult mai re p ed e decît ceilalti? Pur si simplu pentru ca a u urechi d e auzit. Iis u s Hristos

ne

parabolele

vorbeste Sale

de

un

într-una

dintre

semanator

a

ca

rui samînta

a

cazut

pe

un

pamînt

favora

re pe t

deseo r

bil. Samînta

este

cuvîntul.

Eu

i: "Retineti af rmatia c a re va f r a p e a z a , c a re v a

emot io ne az a,

pentru

ca ea fac e

imagine

a. Ea nu v a întîrzia sa produca roade.". Am m e r s d e curînd într-un magazin, p e al ca rui

proprietar

îl

c uno sc

bine.

Pe nt ru

a glumi, îi s p u s e i , în timp ce-i d a d e a m unei a dintre

angaja te le

sale

o

af rmatie:

"Inutil

sa-ti da u si tie. N-o vei folosi niciodata". "Aici t e înseli! Pro t e s t a el. E u ma voi se rv i de ea cu

siguranta".

Saptamîna

urm a t o a re ,

eu

îi adusei

una.

Nici

nu

parasisem bine

magazinul si el a l e rg a d u p a mine. "Am fac u t af rmatia ta si noi clienti a u intrat imediat în magazin!". "Acum

El

spusese

cu

convingere:

este momentul favorabil. Voi av

ea azi o sansa extraordinara". Fo a r t e multi oameni îsi risip es c vorbele în le

fraze

zapacite

sau ex a g e r a t e .

Sedinte

m e le la coafor îmi furnizau zilnic exem ple pentru convorbirile m el e. Într-o zi, o t î n a r a c er u o re v i s t a pentru

a-si tre c e timpul.

"Dati-mi, c e r u ea coafezei, c e v a teribil d e nou si îngrozitor d e pasionant". Si a s t a c a s a i

se

dea,

în

f nal,

ultimul

numar

dintr

-o re v i s t a

de

c i ne m a!

Auzi,

deseo ri ,

oame

ni exclamînd: "As v re a sa mi se întîmple c e v a palpitant si senzational!". Ei invita astfe l, un e ve n im e nt

nefericit

sau rascolitor sa se

prod uc a în viata lor. Si apoi se î nt re a b a de c e li s-a întîmplat a s a c e v a . Ar

trebui

cursuri

de

sa ex is te

în

toate

colegiile

me taf zica. Metafi zica

întelepciunea

s ec o lelo r,

stiinta p re d a t a de-a

rezuma

aceasta a n t i c a

lungul

veacurilor

în

India, Egipt si Grecia. H e rm e s Trimegiste a fost

m a re l e

Întelepciunea

Ma es tru sa,

al

p a s t r a t a cu

Egiptului. grija,

ne

parvine

dupa

mai

mult

de

zece

secole.

El t rai a în Egipt cînd r a s a umana a c t ua l a e ra î n c a în copilarie. Dar daca cititi "Xybalionul " c u atenti e, veti descoperi ca el preda c e e a c e noi î n v a t a m a s t a z i . El af rma întradevar, ca orice vibratii

s t a re si

ca

m e nt a l a e s t e te

unesti

cu

însotita d e ceva

s p re

c

a re vibrezi.

De

aceea,

ne

vom

armoniza

de acum

înainte

vibratiile

cu

c ele

a le

s uc c e s ul ui , fericirii si abundentei. Acum este mom ent ul favorabil. Azi este o zi de sansa extraordinara. CAPITOLUL VI ÎN CRU CISAR EA DRUMURILOR "Alegeti azi pe cine vreti s a slujiti" (Iisus 2 5 : 15)

În

f ecare

zi,

este

necesar

sa

fa cem

o al eg e re (ne g a s i m la o r a s c r u c e ) . Voi fa ce asta

sau asta? Voi

pleca

sau voi

ramîn

e? Multi nu stiu c e sa f a c a . Se a g i t a zad arn ic , la sî nd

altora

grija

de

a decide

pentru

e

i, apoi re g re t a ca le-au urm at sfaturile. Altii c î n t a re s c c u grija pentru si contra. E i e v a l u e a z a si aprecia-za o situatie, c a si cî nd a r f vorba d e o m a r f a , si se î nt re ab a apoi d e c e nu a u reusit sa-si a ti ng a scopul. Unii me rg p e c a r a re a m i n u na t a a intuitiei si ajung în Pamîntul Fa g a d u i n t e i , cît ai clipi. Intuitia

este

fa culta tea

spirituala

mul

t s up er io a ra ratiunii; cînd t e încrezi în e a , t e

conduce c a t re tot c e e a c e doresti, tot c e e a c e tu ai nevoie. În

cartea

mea

"Jocul

vietii

si

c um

s

a-l joci",

da u

n u m e ro a s e

exempl e

de

reusi t

a obtinute

datorita

extraordinare.

acestei

facultati

Explic, d e a s e m e n i ,

ca a t

e ruga î n s e a m n a a telefona lui D umn e ze u si c a El r a s p u n d e prin intermediul intuitiei. Luati

deci

azi

decizia

de

a

m e rg e

pe aceasta

c a r a re

magica.

În

curs ul

meu,

eu s f a t u i e s c sa se cultive intuitia, c a c i , la c ea mai m a re parte din oameni, aceasta însusir e ramîne

atipita.

Trebuie,

deci,

sa-i

spune

m: "Trezeste-te, tu c a re dormi! Ia cunostinta d e

directivele si impulsurile p e c a re le primesti. Trez este divinitatea c a re e s t e în tine.". C laude

BRAGDON

a

d e cl arat : "A

trai

intuitiv, î n s e a m n a a trai în c e a de-a pat ra dimensiune". Daca

te

afl i

la

încrucisarea

drumurilo

r, daca e s t e

necesar

sa iei

a c um ,

o

deci

zie, c e re c a o directie bine de te rm i na ta sa-ti f e clar i ndic ata . Se gasesc în C a r t e a lui Ii sus mai mul te e v e n im e n t e , metaf zic. E t e rn

îi

c a re

se

"Dupa moarte a spuse

lui

Ii s us :

pot lui

interpreta Moise,

"Acum,

cel

ridica-

te, treci

Iordanul,

tu

îm pre un a

cu

tot

ace

st popor, pentru a intra în t a ra p e c a re e u o da u Copiilor lui Israe l. Orice loc p e c a re veti c a l c a , vi-l dau".

Picioarele s u n t , deci, simbolul întelegerii, deci, metaf zic, a c e s t p a s a j s em nif c a ca t ot ceea

ce

noi întelegem

apartine

constiinte

i no a s t re

si ca nu

ni

se poate

rapi

ceea

ce e s t e î nrad a ci na t acolo. Biblia,

într- adevar,

te rm eni:

"Nimeni

continua

nu-ti

va

în p ute a

acesti sta

împotriva, cît vei t ra i. . . . E u nu t e voi p a r a si. Fii t a re si curajos si ac t io n ea za cu c red int a, conform

legii

pe

c a re

Moise,

slujitorul

Meu, ti-a prescris- o; nu t e întoarce nici la drea pt a, nici la s tînga , pentru c a sa reuses ti în tot c e vei întreprinde.". Noi

reusim

re s p e c t a m

deci,

prin

le g e a spirituala ,

urm a re ,

cînd

cu fermitate

si curaj.

D ar

ne

dam seama ca, ajunsi la

"încrucisarea drumurilor", trebuie sa fa ce m o a le g ere .

"Alege

azi

pe

acela

pe

c a re

vrei

s

a- l slujesti",

ghidul Divin sau intelectual.

Un om d e afaceri cunoscut s p u n e a unuia dintre prieteni: "Eu a sc ult întotdeauna

de

intuitia m e a si s u n t norocul în p e rs oa na " . Inspiratia,

a d i c a directia

factorul

es enti al

aceasta

este

în

ceea

Divina,

v i a t a . În ce

este

realitate,

oamenii

î nc e a rc a

sa dezvolte cînd m erg la cursuri und e se p re d a Ad evarul.

Mi-am

dat

seama

ca

un

cuvî

nt propice d e c la n s e a z a activitatea divina. O

d o a m na

veni

sa- mi

spuna

d e s p re

o situatie

foarte

complicata. E u

îi

spusei:

"Lasati-L p e D u m n e z e u sa d e s c u rc e El Insu si aceasta afacere". S ub j u g a t a , ea re p e t a : " Eu l a s a c u m pe D um n e z e u sa des-curce aceas ta afacere" . Aproape imediat, ea închirie casa sa, c a re ramasese v a c a n t a mult timp.

Lasati

pe

situatiile,

D um n e z e u

caci

atunci

sa

cînd

va

d e s c u rc e amesteca

ti, pierdeti

de

f ecare

data.

Sunt

deseori

î nt re b a t a: "Cum sa fac em c a D um n e z e u sa intervi na în c e e a c e n e preo cup a si d e c e nu trebuie sa n e a m e s t e c a m ? " D e c e ? Pe nt ru ca atunci e s t e intelectul a c e la c a re ia a f a c e re a în

mîna

si

ridica

obiectii:

timpurile

su

nt grele,

afacerile

ameliorare

înainte

nu

m erg,

de 1958.

nu

sp erat i

Pentru

Le g e a

spirituala c o n t e a z a doar "acum". Înainte d e a f c he m a t , esti auzit "caci timpul si spatiu l nu

sunt

decît

o iluzie",

si binecuvînta-rea

c a r e va este destinata asteapta ca voi s-o eliberati

prin

credinta

voastra

si

c a re

vrei

prin

cuvîntul v o s t r u . "Alege

azi

pe

cel

pe

slujesti", frica sau credinta.

sa- l

Orice actiune insp irat a d e frica poa rt a î n ea însa si germenul înfrîngerii. Trebuie sa ai m ult a forta si curaj pentru a te

încrede

doar

în

D u m ne z e u .

Noi

ave

m deseori

înc rede re

în

El

pentru

lucruri

m a r u n t e , da r cînd e s t e vorba de o situati e g r a v a , ni se p a re mai prudent sa n e oc u p a m noi

însine

de

ea

-

ceea

ce

a re

ca

ef

ect înfrîngerea si esecul. Fra gme nt ul urm ator dintr-o s c ri so are p e c a re mi-a trimis-o o cores ponde nta din v e s t , a r a t a c um circ um stante le pot sa se modif c e rapid. "Am

av ut

p l a c e re a

sa c ite s c

cartea

d u m n e a v o a s t r a rem arc ab il a "Jocul vietii si c um sa-l joci". Am patru f i, în vî r s t a d e 1 0, 1 3 , 1 5 si 1 7 ani si îmi s p un ca a r f minun

at pentru ei d a c a a r pute a sa-l înt ele ag a si s a-l p u n a în prac t ic a chiar din ti ne re te , pentru a pute a p o s ed a tot c e e a c e le apartine pri n drept Divin. Pe r s o a n a

c a re

d u m ne a v o a s t r a

mi-a

mi-a

împrumutat

propus

si

cartea

altele,

da

r a m fost atrasa d e a c e a s t a c a d e un m a gn et si

am

fost

obligata

s-o

c it es c

dintr-o

ra s u fl a re . D u p a c e a m terminat- o, îmi dadu i seama ca m-am s tra duit sa t r a i e s c confo rm Legii

Divine,

da r

c um

nu

o

întelege a

m, progresele m el e a u fost foarte le nt e. Mi

se

p a re a

foarte

dif cil,

mai

întîi,

sa încep sa ma ocup d e afaceri d u p a c e ani de

zile nu m-am ocupat decît d e casa. Dar a m fac ut aceasta af rmatie:

"Dumnezeu

fac e

posibil c e e a ce este imposibil". Si a c e a s t a mi se si întîmpla. "Eu s u nt re c u n o s c a t o a re pentru situatia pe

c a re

o am

a c um

si surîd

cînd

oame

nii exc l a m a : "Cum faceti d um n e a v o a s t ra pentru a va ocupa

d e baietii

d um n e a v o a s t r a ,

de

casa v o a s t r a , d up a c e ati suferit operatii atî t d e g rav e si ati s t a t luni întregi în spital, f a r a c a cine va din familia d um n e a v o a s t r a sa va po a t a ajuta?" D um ne z eu îi g a s i un loc în afaceri chia r atunci cînd prietenii o sf a t ui a u nici sa nu s e g î n d e a s c a la a c e a s t a . D e altfel, oamenii va r a s p u n d , în g e ne ra l ,

à propos d e orice: "Asta nu se poate!". Am

f ac ut

De s co p er is e m ,

aceasta exp er ie nt a , rec e nt . într-o

pra-valie,

argint,

pentru

un

ap a ra

t adorabil, cafelei

din

sau a infuziilor.

de scop erirea

mea

preg a tire a

Încî nt at a, a r a t a i

prietenilor

c a re ,

în

unanimit at e exc l a m a r a : "Acest ap a ra t nu v a functiona!". Unul dintre ei îmi d e c l a r a : "În locul t a u nu as e zita sa- l a run c la gunoi !". Da r,

fara

sa ma l a s

infl uentat,

eu

aco

rdai încredere

micului

meu

ap ar at ,

c a re

functiona d e mi nune. Prietenii

mei

apa rt inea u,

pur

si simplu,

genului mediu, c a re nu p re g e t a niciodata s a exc l a m e :

"Asta

nu

va

m e rg e !

Nu

este

posibil!" Toate marile idei se love sc de o opozitie. "Nu t e lasa infl uentat d e nimeni". U rm e z a c a l ea

întelepciunii

si

a

întelegerii,

"nu

t

e întoarce pentru

nici ca

la

d re ap ta ,

sa reusesti

nici în

la

tot

stî ng a, ce

vei

întreprinde". În

Ii sus ,

capitolul

24,

v er s et ul

13,

n

oi g a s i m aceasta declaratie re m arc a b il a: "Si v-

a m dat o t a r a p e c a re nu ati cultivat- o, orase p e c a re nu le-ati construit, si în c a re locuiti, vit a d e vie si maslini p e c a re nu i-ati plant at si c a re va s e r v e s c drept hra na " . Iata

ce

ne

arata

ca

omul

nu

poate

sa cîstige

orice;

benef cia za

binecu-vîntarile

s u nt

daruri.

de

(Daruri,

c a re

de

team

a c a omul sa nu d e vi na

orgolios d e c e e a

ce poseda). De

î nd at a

bogatie, darul

ce

ne

constienti

de

a c e s t a ni se fac e imediat.

Daca deve nim aceasta

deve nim constienti

este

de

a c o rd a t a ;

reusi ta ,

caci

reusita

si ab und enta s u nt s t a ri d e spirit. cel E t e rn e s t e D um nez eul nos tru; Ele s t e fac ut

sa

scapam

noi

cel

c a re

ne-a

si

parintii nostri, din Egipt, din t a ra servitutii". Egiptul simbolizeaza t ene brel e spirituale. În

casa

servitutii,

omul

este

sclavul

îndoielilor s a l e , a le temerilor s a l e ; el c re d e

în saracie, în limitari, si toate a c e s t e a pent ru ca s- a înselat "la încrucisarea drumurilor" si pentru ca a luat-o p e un drum gresit. Daca

esti

nefericit,

a c ea s t a

se

întîmpl

a p e n t r u ca ai neglijat sa urmezi strict c e e a c e Spiritul îti r e v e l a s e prin intuitie. Toate

lucrurile

importante

au

fost

îndeplinite d e oameni c a re a u ramas f del i idealului lor. Henry

Ford

d ep a s i s e 4 0

de

ani

cînd

i n v e n t a masina care-i po art a n um ele. El se lovi d e mari dif cultati pentru a-si procura capitalurile convinsi Mîhnit,

n e c e s a re .

ca proiectul ta ta l

sau

îi

Prietenii

sai e r a u

sau e s t e

nesabuit.

spuse:

"Henry

de

ce abandonezi tu o situatie d e 2 5 d e dolari p e saptamîna, pentru a t e l a n s a într-o a f a c e re ridicola?" Dar Ford nu se lasa infl uentat

de nimeni. Pe nt ru a iesi din ta ra Egiptului, din cas a servitutii, trebuie sa l u a m decizii dictate d e Ad e v a r. Sa nu

ne

î ns elam la

inters ectie.

"Fii

hotarît, c u rajo s; a c ti o ne a z a c u c re dinta, d up a Le g e a

pe

c a re

Moise,

slujitorul

Meu

ti-

a prescri-s- o; nu t e întoarce nici la drea pt a, nici la s tînga, pentru c a sa reusesti în to t c e e a c e vei întreprinde".

Azi,

pentru

ca

ne

afl am

la

încrucisar

ea drumurilor, sa a s c u l t a m fara teama d e vo c ea intuitiei. Biblia

o

num es te

"murmurul

dulce

si

usor". "Urechile t ale vor auzi în s p a t el e

tau

o voc e c a re îti v a s p u n e : Ac e s t a e s t e drumul , urmeaza-l". Si p e a c e s t drum vei descope ri binele, c a re deja e s t e pregatit pentru tine. Vei

g a s i "tara

pe

c a re

nu

ai

arat- o,

orasele p e c a re nu le-ai construit, vita d e vie si maslinii p e c a re nu i-ai plantat si c a r e îti s e r v e s c drept h ra na " . Divin c o n d u s , e u aleg drumul cel b u n la încrucisarea drumurilor. D um n e z e u d e s c h i d e u n drum chiar si atunci cînd a c e s t a nu exista.

CAPITOLUL VII T R AV E R S A R E A MARII ROSII " S p u n e copiilor lui Israel s a porneasca" (E xo d 1 4 : 15) Una dintre povestirile c el e mai dramatice din Biblie e s t e episodul c a re po vesteste t r a v e r s a re a Marii Rosii d e c a t r e copiii lui Is rael. Moise îi co nd uc ea în a fa ra Egiptului, und e f u s e s e r a în captivi-tate si egiptenii î i u rm a re a u . C a c e a mai m a re p arte a oamenilor, copiii lui Is rael nu se înc re de au d e loc în D u m ne z e u ; ei nu înc et au sa m urmu re : "Nu-ti s p u n e a m noi în Egipt: l as a n e sa- i slujim p e egipteni, c a c i pref e ra m sa -i slujim p e ei, decît sa murim în desert.". Moise r a s p u n s e poporului: "Nu va temeti d e nimic. Ramîneti linistiti si contempla ti eli berare a p e c a re cel E t e rn v-o v a acord a azi; c a c i p e egiptenii p e c a re îi vedeti a s t a z i , nu îi veti mai v e d e a niciodata.". "Cel E t e rn v a lupta pentru voi, si voi veti f linistiti". Moise f a c e a tot c e îi statea în put eri pentru a le insufl a cred inta copiilor lui Is ra el . D a r ac estia prefe rau sa f e aserviti m

ai curînd îndoielilor si temerilor lor ( c aci egiptul sim bolize aza tene brel e), decît sa f a c a un salt primejdios în c re dinta, pentru a t r a v e r s a desertul si a atinge Pamîntul Fa g a d ui nt e i . Trebuie, într-adevar, sa t ra ve r s e z i desertul, înainte d e a a junge în Pamînt ul Fa g a d ui nt e i . Vechile îndoieli, vechile temeri ne înconjoara, dar g a s i m întotdeauna p e cine va c a re sa n e î nc urajeze sa a v a n s à m , un Moi se c a re sa n e împinga înainte – cît eoda ta e s te un prieten, cît eodata o intuitie. "Si cel E t e rn îi s p u s e lui Moise: D e c e ma strigi? S p u n e copiilor lui Is ra el sa p o rn e a s c a la drum!" "Cît d e s p re tine, întinde bastonul, întinde mîna t a s p re m a re si împarteo; copiii lui Is ra el vor t re c e prin mijlocul marii, p e nisip us ca t..." "Moise întinse mîna s p re m a re . Si c el E t e rn împinse m a re a cu un vînt din r a s a r i t , c a re s ufl a cu impetuozitate to a t a noa p te a . El seca m a re a si ap el e se împartira." "Copiii lui Is ra el p a s i r a prin mijlocul marii, p e nisip u s c a t si ap el e formara un zid

la drea pt a si la stîng a lor." "Egiptenii î nc e pura urm a r i re a lor si tot i caii Faraonului, c a re le s a l e si cavalerii s ai intrara d up a ei în mijlocul marii..." "Cel E t e rn îi s p u s e lui Moise: Întinde-ti mîna p e s t e m a re si a p el e vor re veni p e s t e egipteni, p e s t e c a re l e si cavalerii lor." "Moise întinse mîna p e s t e m a re si, dimineata, m a re a îsi re l u a locul obisnui t. Egiptenii fugira la apropierea valurilor, da r cel E t e rn îi precipita în mijlocul marii.". "Apele re v e n i r a si acoperira c are l e , cavalerii si t o a t a a rm a t a Faraonului, c a r e i n t r a s e r a în m a re pentru a-i urm a ri p e fii lui Is ra el; nu scapa nici unul.". Nu uitati ca Biblia fa ce aluzie la individ . L a desertul t a u , la Marea t a Rosie, la Pamîntul Fa g a d ui n t e i t ale fac e ea aluzie î n a c e s t pa s aj . Pe nt ru f ecare dintre voi, ex i s t a un Pam în t al Fa g a d ui n t e i - dorinta c e a mai s c u m p a inimii v o as tre - d ar ati fost d es tu l d e aserviti d e egipteni (gîndurile vo as tre) , încît aceasta dorinta vi se p a re o realiza re imposibila sau, în orice caz, foarte î nd e p a r t a ta . Considerati ca e s t e riscant sa

va încredeti în mod absolut în D um n e z e u si c a desertul v a f poate mai r a u decît egiptenii. Si c u m sa stii d a c a , la urm a urmei, Pamî ntul Fa g a d ui n t e i voas-tre ex i s t a într adevar? Ra ti un ea este întotdeauna aliata egiptenilor! Mai d e v re m e sau mai tîrziu, totusi, vet i primi a c e s t ordin: "Porneste la drum". Adeseori, circumstantele s u nt c el e c a re v a a n t re n e a z a . Am sa va da u exemplul une ia dintre ele ve le me l e . Este o pi anis ta rem a rc a b i la . D up a c e a a vut mult s u c c e s în s t r a i n a t a t e , ea s-a întors în t a r a , c u un album impresionant , plin cu ex t r a s e din presa si c u inima debordînd d e bucurie. U na dintre rudele s a l e se i n t e re s a d e ea si îi propuse fondu ri pentru organiza-rea unui t urneu de conce rt e. Ei se a d re s a r a unui i mp re s ar , c a r e trebuia sa se ocupe d e a dm i ni st ra re a f nanci ara a a c e s t e i afaceri. D u p a d ou a sau trei concerte, banii lipsira , impresarul însusindu-si-i. Ac e a s t a d o a m n a ramase dezola ta si f a r a s p e r a n t a . Ea îl

d e t e s t a atît d e mult p e im p re sa r, încît s e îmbolnavi. Aproape f a r a bani, ea e r a obligat a sa t r a i a s c a într-o c a m e r a tr i s t a si fara conf ort, und e e r a atît d e frig, încît nici nu p utea s a exe r s e z e la pian. Ea e r a , într-adevar, a s e r v i t a egiptenilor ur a, ra nchi una, saracia si limitarile. Atunci, op rie te n a o a d u s e la u n a din reuniu nile m el e si ea îmi s p u s e po v e s t e a ei. - Înainte d e toate , îi s p u s e i , trebuie s a încetezi sa- l urasti p e a c e s t om. Cînd vei pute a sa-l ierti, s u c c e s u l îti v a surîd e d in nou. Initierea t a în imperativitatea iertarii începe chiar a c um . Ac e st sf at p a re a dif cil d e urm a t ; ea s e s t ra d ui si u rm a cursurile m el e cu asidui tat e. Între timp, ruda ei f a c u s e apel la justiti e pentru a rec u pe ra fondurile, dar lunile t re c u r a fara c a aceasta c a u z a sa f e p l ed a t a. Pri et ena m e a fu c h e m a t a în California . To at a aceasta p o ves te încetase s-o c hi n ui a s c a ; ea îl i e r t a s e p e im p re sa r. D e od a t a , d u p a 4 ani, i se f a c u c uno sc ut ca diferendul se v a j ud ec a . Sosind la New

York, ea veni sa ma v a d a , pentru a-mi c e re sa pronunt Cuvîntul Adevarului, pentru c a drep ta te a sa triumfe. L a a ud i en ta , totul se te rm i na cît se poat e d e bine. Impresarul fu condamnat sa înapoieze banii în ra t e luna re . Ea sos i la mine v e s e l a . "Nu a m încerc at nici un re s e nt im en t împotriva a c e s t u i om, îmi s p u s e e a . A fost chiar foarte mirat cînd l-am s al ut a t cordial". Apoi, ruda sa, luînd decizia sa- i c e d e z e s u m a în litigiu, pianist a se trezi cu un m a re cont în b a n c a . Poarta secreta care duce la reusita - 53

Ea nu v a întîrzia sa intre a c u m în Pamî nt ul Fa g a d ui nt e i s a l e . Ea a iesit din casa servitutii (ura si ra nc hiuna) ; ea a t r a v e rs a t Ma re a sa Rosie. B u n a sa vointa în privint a ad vers arului sau a înd epa rt at ap e le si ea a putut sa t re a c a pe pamî nt ferm. Pamînt ul ferm simbolizeaza c e e a c e e s t e sub st antial, ferm sub picioare, adica întelege rea . Moise a p a re c a unul dintre c el e mai importante pe rs ona je bibli-ce. "Moise î n t e l e s e s e ca trebuie sa paraseas ca Egiptul, îm p re una cu întreg poporul sa u. Datoria care-l as tep ta se lovea d e re a u a vointa a Faraonului, hotarît sa nu-i elibe rez e p e cei p e care-i a s e r v i s e pentru prof tul sau , da r mai trebuia si sa împinga la re volta o natiune îndelung oprimata si c a re pi erduse orice initiativa. "Ce geniu extraordinar trebuia sa ai, pentru a triumfa într-o asemenea situatie. Moise a v e a a c e s t geniu; a v e a curajul convingerilor s a l e si nu se gîndea la el însusi. Ui ta rea d e s i n e ! Bibli a

s p u n e : Moise e r a un om foarte ra bd a to r, mai ra bd a to r decît orice om d e p e fata pamîntului. El primea c u atîta blîndete ordinele celui E te rn , încît deveni unul dintre oamenii cei mai puternici din toate timpurile". Cel E t e rn îi s p u s e : "Intinde mîna t a p e s t e m a re si împarte- o; copiii Israelului vor t re c e prin mijlocul marii p e pamînt ferm". Fara sa î nc erc e c e a mai m i c a îndoia la, el s p u s e a c e s t o ra : "Porniti la drum". E r a o înc erca re î nd r a z n e a t a sa ant renez i to a t a aceasta multime în m a re , cu certitudine a ab so lu ta ca nici unul nu v a pieri. Dar i ata miracolul! "Cel E t e rn î n d e p a r t a m a re a c u u n vînt din r a s a r i t , c a re s ufl a c u impetuozitat e t o a t a no ap te a. Astfel, m a re a lasa loc pamîntului si ap el e se împartira.". Amintiti-va ca a c e a s t a poate sa vi se întîmple si d u m ne a v o a s t r a , chiar azi. Gînditi-va la c e e a c e va p re oc upa . Po at e ca ati pierdut orice initiativa, d e oa re c e ati fost timp îndelungat s cla vul Faraonului (îndoielile,temerile, de sc uraja rile vo as tre) . Nu a re importanta! Dati-va a c e s t ordin! "Porneste la drum!" "... Cel E te rn a înde pa rtat m a re a cu u n vînt d e la r a s a r i t , c a re a sufl at cu impetuozitate".

Ac e st

vînt

impetuos

va

f

pentru

voi

o af rmatie put erni c a. Fac e t i o declaratie dina mi c a a Adevarului. Daca e s t e vorba d e o problema f nanci ara, af rmati: "Abundenta m e a vine d e la D um n e z e u . Prin efectul Gratiei si al mijloacelor perfecte, surprize magnif ce se vor manife st a în afacerile m el e. Ac e a s t a af rmatie e s t e exc e l e nt a , pentru ca ea contine un el e m e nt d e mis te r. Noi a m î nv at at , într-adevar, ca D um n e z e u îsi îndeplineste mi-nunile p e c a i m is t e ri oa s e , c a re n e surprind întotdeauna. Acum ca at i fac ut af rmatia pentru m a ni f e s t a re a abundentei, ati declansat "vîntul de ra s a r it" . Porniti c a t re Marea v o a s t r a Rosie penuria, limitarile – faceti c e v a c a re sa d o v e d e a s c a c u te za nt a v o a s t r a . Permiteti-mi sa va p o v e s t e s c c e i s-a întîmplat u nei a dintre ele vel e m el e . Niste prieteni o i nv i t a s e r a pentru un s e j ur într-o st at iune de vara foarte sic. D e mult timp, ea tr ai a la t a r a . Devenin d foarte corpolenta, nici o rochie nu-i m ai v e n e a , în a f a r a d e costumul d e c e rc e t a s a al f icei s a l e . Cînd sos i p e ne as te p t a t e aceast a

invitatie, ea nu a v e a nimic d e î m br ac a t; or i îi trebuiau rochii d e seara, pantof asortati si toate accesoriile de to al eta , p e c a re ea n u pute a sa le c u mp e re , din l ip s a d e bani. Ea veni sa ma v a d a . "Ce doriti sa faceti? " o întrebai. "Eu doresc cu ardo are sa plec si numi fac griji". Ea se introduse c um putu într-o rochie si porni la drum. Fu primita cu c a l d u r a de gazd el e s a l e . Prie tena ei, putin în c u rc a t a , îi s p u s e imediat: " C ee a c e a m fa c ut poate ca va v a soca, da r a m cî te va rochii d e sear a si pantof pe c a re nu-i port niciodata, mi-am permis sa- i pun în c a m e r a t a . Te-ar s u p a r a daca le-ai purta?" Pri et ena m e a o a s i g u r a ca a r f î ncî nt at a si se întîmpla ca totul i se potrivi d e mi nune. Asadar, ea t r a v e r s a s e Ma re a Rosie si se gasea p e pamînt ferm. Apele Marii m e l e Rosii se d e s p a r t , eu t r e c ac um pe pamînt ferm . Acum e u ez spre Pamîntul Fagaduintei, care-mi de st inat . Poarta secreta care duce la reusita - 56

av a ns este

CAPITOLUL VIII SANTINELA P O R T I I "Am

plasat lînga voi sa nt inel e; fiti atenti la su ne tul trompetei" (Ieremia 6 : 7)

Sant inel a

Portii,

cea

c a re

trebuie

sa-

mi s u p r a v e g he z e gîndurile, este Spiritul supraconstient. Noi a v e m c a pa c it at ea d e a n e a le g e gîndurile. Omul a întretinut timp d e milenii gînduri eronat e , d evenite putin cîte putin ineren te genului u m a n , încît a c um i se pa r imposibil de dominat. Ac e s t e gînduri i n v a d e a z a spiritul c a o t u rm a s p e r i a t a . D ar e s t e d e a j u ns un cîine ci ob a ne s c pentru a restabili ordinea printre oitele îngrozite si sa le îndrepte s p re s t î n a . L a cinem a a m v a z u t , la actualitati, un cîine c io b an es c , adunîndu-si oile. Le g r u p a s e p e to ate, î n a f a r a d e trei. Ac e s t e a îi tineau piept si se revoltau. Zbierînd, se ridicau p e picioarele din s p a t e , într-o pozitie d e protest, da r cîinele se multumi sa se a s e z e în fata lor f a ra sa- i slabeasca din ochi. El statea linisti

t si hotarît, fara sa latre sau sa am enint e. D upa cîtva timp, oile, scuturînd din c ap , o l u a r a ele însele p e drumul s p re s t î n a . Noi pute m sa î n v a t a m sa n e domi na m gîndurile în acelasi fel, cu liniste si hotarîre , fara sa rec urg e m la forta. Sa a le g e m o af rmatie si sa o re p e t am continuu, atunci cînd gîndurile no a s t re o iau ra z n a . Daca nu n e e s t e posibil întotdeauna sa n e controlam gîndurile, în sc himb put em sa n e s u p r a v e g he m cuvintele; o af rmatie re p e t a t a sfîrseste prin a infl uenta subconstientul si noi d ev enim as tf el st apîni p e situatie. Noi citim în capitolul 6 , din Ieremia: "Am p l a s at lînga voi sa nt i ne l e ; f ti atenti la s u ne tul trompetei". Reusita si fericirea v o a s t r a depind d e s a nt i ne l a c a re vegheaza la poarta gîndurilor v oa s tre , c a c i a c e s t e a , mai d e v re m e sau mai tîrziu, vor sfîrsi prin a s e materializa. Îti închipui ca fugind d e o situatie n e g a t i v a vei scapa; e s t e o eroa re , oriun de vei m erg e , ea se v a p rez en ta din n ou.

Aceeasi exp erie nt a se v a rep et a atîta timp cît nu înveti lectia. Ac e a s t a idee e s t e pusa î n e v i d e n t a d e f lmul "Magicianul din Oz". Micuta Dorotheea e s t e foarte nefe ricita, pentru ca o fem eie re a din s a t v re a sa- i ia cîinele, pe Toto. Ea ma rt u ri s e s t e neliniste a sa unchiului si matusii s a l e . " Pl ea ca d e aici!" , îi s pu n ei, p re a ocupati pentru a o a s c u l t a . " Exi st a acolo sus, în ceruri, îi explica ea l ui Toto, un loc minuna t, und e toti s u nt fericiti si unde nu ex i s t a rai". Asa d e mult si-ar do ri sa m e a rg a acolo! D e od a t a , un ciclon se d e c l a n s e a z a si o poarta p e fetita, îm p re u na c u cîinele ei, d ep a rt e, de pa rt e în ceruri si apoi, îi fac e sa a te riz ez e în t ara n u mi t a Oz. L a prima v e d e re totul p a re fe rm ec a to r. D a r, în curînd, Dorotheea re g a s e s t e aici p e b a trîna din s a t , c a re o chinuia. Acum ea e s t e o v ra jitoa re cumplita, c a re v re a s a- l rapeasca p e Toto. Ah! de c e nu poate ea sa se întoarca acasa! Este s f a t u i t a sa se d u c a la

Magicianul din Oz. El e s t e atotputernic si îi v a îndeplini ruga . Iat-o plecînd în c a u t a re a palatului ferme c at , din orasul Smaraldelor. Pe drum, ea fa c e cunostinta c u o sp eri eto are, c a re e s t e ne c a j i t a , pentru ca n u e s t e inteligenta. Apoi, ea întîlneste un omulet d e plumb, disp erat ca nu a re inim a. În sfîrsit, ea se întîlneste nas în nas c u un leu foarte nefericit, pentru ca se si m t e lipsit d e curaj. Ea îi c o n s ol e a z a p e toti trei, apoi le propune: "Sa m e rg e m îm p re u na la Magicianul din Oz, el e s t e atotputernic, el n e v a d a c e e a c e dorim - unuia minte, altuia i nima , si celuilalt curaj.". Li se întîmpla tot felul d e contratimpi îngrozitori, c a c i v ra ji toare a c e a re a e s t e h ot arî ta sa p una mîna pe Dorotheea, pe Toto si p e pantof orul d e rubin, c a re o pro t e j e a za p e fetita. În sfîrsit, ei ajung în fata palatului d e s m a ra l d e al Magicianului din Oz. Ei c e r sa f e primiti în a udi en ta , dar li se r a s p u n d e ca nimeni, niciodata nu a putut sa -l vada p e m a re l e pe rs onaj, c a re trai es t e a s c u n s în palat. Datorita bunei zîne din Nord, ei pa trund , totusi, în palat si d e s c o p e r a ca magicianul n u e s t e altcineva decît pretinsul vrajitor c a r e t rai a în s at ul Dorotheei. Iata-i disperat i,

pentru ca nimeni nu v a p ut ea îndepli ni dorintele lor. Dar zîna c e a b u n a le a r a t a ca a c e s t e a a u si fost îndeplinite. Încercînd s a iasa din î n c u rc a t u ra , în ciuda atîtor obstacole, s p er ie to area a c a p a t a t minte, omuletul d e plumb îsi da seama ca a re a c u m o i nima , d eo a rec e o iubeste p e Do ro theea ; cît d e s p re leu, el a devenit întreprinzator , pentru ca a dat d o vad a d e curaj în c ur sul aventurilor lor. "Dar pentru tine, o în trea b a zîna c ea b u n a p e Dorotheea, c e î nv at a m i nt e tiau a d u s toate a c e s t e ev e nim ent e? " . " S t i u a c u m ca dorinta m e a c e a mai s c u m p a e s te sa ma întorc acasa, în g ra dina m ea.". Zîna fac e un s e m n c u b ag he t a m a g i c a si d e în d at a, fetita se a fl a la ea acasa. Ea se trez es te si îsi da seama ca sp e ri et oa re a , omuletul de plumb si leul s u n t agricultorii c a re l u c re a z a în ferma unchiului ei si c a r e s u n t foarte fericiti d e întoarce re a ei. Ac e a s t a p o ves te n e a r a t a ca, daca fugim de

dif cultati, e le a l e a rg a d u p a noi. Nu va la s ati tulburati d e nici o situatie si, d e la si ne , e a v a lua sfîrsit. E x i s t a o lege oculta - le g ea indiferentei . "Nici unul dintre a c e s t e lucruri nu ma emotioneaza". D e înd at a c e nimic nu m ai e s t e susceptibil sa va chinuie, orice perturbare dispare din planul exterior. "Dupa c e ati înteles înva taturile Maestrilor , acesti a si-au încheiat rolul.". "Am p la s a t lînga voi s a nt in el e, f ti atenti la s une t ul trompetei.". Ace s t i ns trume nt servea odinioara pentru a a t r a g e atentia poporului a s u p r a unui fapt nou: promulgarea une i legi, a n u n t a re a unei victorii. D eî nd a t a c e v a veti d a seama d e importanta lor, va v eti obisnui sa vegheati a s u p r a f ecaruia dintr e gîndurile si cuvintelor voa s t re. Imaginatia a fost n um i t a "foarfecele spiritului". Ea d e c u p e a z a , într-adevar, imaginile p e c a re omul, fara înc et are , le f orm e a z a în spiritul sau si c a re se vor materializa apoi în viata sa. Multi oameni d e c u p e a z a imaginile c a re îi în sp a im î nt a ,

d e oa re c e , c e e a c e ei îsi im ag i ne a z a nu e s t e conform Planului Divin. Viziunea u ni c a ochiul sanatos - permite omului sa vada do ar Ad evarul. Dincolo d e r a u , el p erc e p e binele , c a re v a rasari din el. El t ra n s fo rm a ne d rep t a te a în e c hi ta te si d e z a rm e a z a p e dusmanii sai prin b un av o in t a . Voi ati ci tit desigur a numite povestiri mitologice d e sp re ciclopi, acesti uriasi c a re t ra i a u, se s p u n e , î n Sicilia. Le g e n d a s p u n e ca nu a v e a u decît u n ochi în mijlocul fruntii. Locul imaginatiei se g a s e s t e tocmai în frunte - între cei doi ochi. Asa a si venit i d e ea uriasilor fabulosi. Cîn d veti p os ed a a c el ochi - acea viziune unic a veti f , c u a d e v a r a t , voi însiva uriasi, c aci f ecare dintre gîndurile v oa s tre este constructiv si dotat c u p ute re . Fi e c a a c e s t ochi sa d e vi n a s an ti ne la c a re v e g h e a z a la poarta v o a s t r a ! Daca ochiul t a u e s t e sanat os, tot corpul t a u v a f luminat". Ac e a s t a viziune u n i c a v a transforma corpul vostru într-un corp spiritual, "corpul electric" c re a t d u p a A s e m a n a re a si Chipul lui D um n ez e u (d up a

imaginea S a ) . Daca noi a m p ut ea concep e clar Planul Divin, lum ea s-ar re g e n e r a , c a c i viziunea n o a s t r a interioara ne-ar a r a t a u n univ ers u nde a r domni p a c e a , ab und e nta si b u n a t a t e a . "Nu judecati d u p a a p a re n t e , ci Poarta secreta care duce la reusita - 62

dupa

dreptate".

"O

natiune

nu

va

t ra g

e spada

împotriva

alteia

si

nu

vor

mai

f razboaie." Cînd se aplica le g ea oculta a indiferentei , nu

mai

esti

tulburat

de

ap aren te le

ostil

e pentru

a

te

lega

co ns truc tiva, spirituala

ferm

c a re

este

va

mai

de

o

gîndire

triumfa.

Le g e a

p ut erni c a

decît

le g

ea ka rm ei. Ac e st lucru, practicianul nu trebuie s a-l

pia rd a

din

v e d e re

cînd

îsi

îngrije

ste spiritual

bolnavii.

t ransformare afacerile

în

celui

El

nu

Spiritul, c a re

a

va în

opera

corpul

re c u r s

la

o

si

în

el,

de

cît ramînînd absolut indiferent la ap a re nt e l e d e penurie, d e prejudiciu sau d e maladi e. Lasati-ma din

sa

va

citez

acest

verset

capitolul

31,

din

Iere mia.

"Caci

vine

ziu

a cînd

garzile vor

striga

pe

muntel e

lui

E fraim:  Ridicati-va, sa u rc a m în Sion, s p r e cel E t e rn , D um n ez e ul nos-tru  ". El exp rim a bucuria. El e v o c a omul eliberat d e modul d e gîndire n e g a t i v a . S ant inela

c a re

vegheaza

la

Po a r t a

"

nu a tip es te , nu vegheaza

doarme".

asupra

Este "ochiul

Israelului".

Dar

c a re omul

pierde constiinta a c e s t e i viziuni interioare, cînd t raie st e într-o lume p e c a re gînduril e sale

eronat e

au

creat- o.

Po at e

ca, în

a numit e momen-te, a re un fulger d e intuitie sau

iluminare,

dar

el

re c a d e

imediat

în univers ul sau haotic. Îti trebuie si

o

vigilenta

de

f ecare

o hotarîre

clipa

pentru

-ti s u p ra v e g he a toate

c e le

cuvintele c a re

si

gîndurile,

ex prima t e a m a ,

caci

esec ul,

a

iritarea,

re a u a

vointa,

trebuie

sa f e

a lunga te si risipite. Af rmati:

"Orice

p la nt a

c a re

nu

a

fo

st semanata d e Ta ta l m e u , C a re e s t e în Ceru ri, trebuie sa f e s m u l s a . " Ac e a s t a

va

fa c e

sa

rasara

clar

în

fata voastra,

imaginea

buruienile

din

aruncate

cuiv a,

smulgînd

g rad ina sa. Ac e s t e a s u n t

gramada

ai

se

usuca,

pentru

ca s u n t lipsite d e pamîntul c a re le h r a n e a . Vo i alimentati

gîndurile

acordîndu-le

v oa s t re

a te nt ie .

ne ga ti ve,

Aplica-ti-le

l e g ea

oculta a indiferentei si refuzati sa le a ra t a ti un i nt ere s o a re c a re . Curînd, veti re duc e la foamete

"armata

strainilor".

Ideile

divine

vor n a v a l i în constiinta v o a s t r a , în timp ce ideile

ero nate

înainte,

nu

se veti

vor

risipi.

dori

decît

De

acum

ceea

ce

D um ne z e u v re a pentru voi. Un proverb chinez s p u n e : "Filozoful lasa croitorului grija d e a croi hainele.". Abandonati vietii

Arhitectului

v oa s t re

perfectiune

si

veti

Divin

planul

cons-tata

ca o

p e rm a n e n t a domneste în

tot

c e e a c e va prives-te. Locul în c a r e ma gasesc este u n pamînt s f a nt . E u îndeplinesc ac um Planul Divin, în c a r e totul este p e r f e c t p e nt r u t ot de auna. CAPITOLUL IX CALEA ABU ND E NT E I Calea

c a re

duc e

la

ab u nd e nt a

este

cu sens

unic,

constata

"nu

vechiul

se

m e rg e

proverb.

pe Te

ocolite", îndrepti

f

e s p re penurie, f e s p re prosperitate. Drumul difera d u p a c u m ai constiinta bogatiei sau a saraciei.

Abundenta

ex i s t a

în

profunzim

e, divin

p re v a z u t a

pentru

f ecare.

Bogatul

i

a din ea din plin, c a c i s t a re a sa d e spirit

est

e cea

c a re

suscita o

Schimbati-va conditiile

a mb ia n t a

gîndurile

v o as tre

t ra nsforma.

si,

de

Lu m e a

în

op ulenta .

într-o

viata c a re

clipa,

se

vor

evoluati

est

e f orm ata c a re

din

idei

materializat e

din

cuvinte

s-au concretizat. Mai d e v re m e sau

mai tîrziu, veti recolta fructul cuvintelor si al gîndurilor v oa s t re . "Cuvintele

sunt

entitati,

forte

c a re

s

se

întoarce

e m isc a

în

sp i ra la ,

pentru

a

la timpul

potrivit

celor c a re nu

si

exi st ent a

le-au pronuntat.". Oamenii c a re

vorb es c

s upo rt a

sa infl uenteze

decît u na

de si

saracie si limitare,

cealalta.

Nu

patrunzi

în Regatul Abundentei plîngîndu-ti s o a rt a . E u am

cunoscut

asupra

o

d o a m n a , c a re

prosperitatii

decît

nu

idei

avea foarte

limitate. În loc sa- si c um p e re h ai n e , ea f a c e

a a st fel încît sa le poarte p e c e le p e c a re le avea,

cît

mai

mult

timp

posibil.

Ea

nu-

si cheltuia banii decît c u zgîrcenie si nu înce ta sa re c omand e sotului sa re d uc à cheltuielile . O a u z e a i repetînd cui vroia s-o a s c u l t e : "Eu nu-mi

dorec

nimic

din

ceea

ce

nu-mi

po

t permite". C um nu p ut ea sa-si p erm it a mult , ea nu a v e a m a re lucru. D e o d a t a , exi st ent a sa se s c h i m b a b rus c . Sotul o p a r a s i , obo sit d e observatiile si d e atitudinea ei, atît d e m e s c h i n e . Ea e r a d is p e r a t a , cînd o c ar te d e m etaf zica

îi

cazu

într-o

buna

zi

în

mî

na. Întelegînd

ca pro vo case

toate

nenorocirile

s a l e , prin gînduri ero nate , ea rîs e din t o a t

a inima, gîndindu-se la greselile trec u te si j ura ca îi vor s er v i drept lectie. Ea l u a hot arîr ea sa re s p e c t e

le gea

abunde ntei.

Fara t e a

ma, ea cheltui putinul care-i ramasese, pentru a a r a t a ca a re încred ere în bogatiile invizibil e si ca D u m ne z e u e s t e s u r s a prosperitatii s a l e . Nu mai e r a a u z i t a vorbind d e s p re saracie si limitare:

cuvintele

ei

si

atitudinea

ei

exprimau d e a c um înainte la rg het ea. Vechii ei

prieteni

nu

o

mai

rec unosteau.

Cu

bucurie, ea se lansa p e c a l e a abundentei si se g a s i în avusese

p o s e s ia

niciodata.

atîtor

bani,

cîti

nu

Porti

ne b a n u i t e

se

d e s c h i s e r a în fata ei si ocazii extraordinare i se oferira d e pretutindeni. Ea reusi dincol o

d e orice astep ta ri , într-o m u n c a pentru c a r e nu f u s e s e p re g a ti t a . Miracolele se produceau m e re u

în jurul

ei. C e se întîmpla se? Ea s c h i m b a s e pur si simplu

c alita te a

gîndurilor

si

cuvintelor

s a l e . Înc re za to are în D u m n e z e u , ea îl l u a s e ca

as oci at .

Multe

dintre

demonstratiile

ei

nu se îndeplinira decît în c e a s u l al "12lea" (aluzie la Matei 2 0 : 9 si la II Regii 3 : 16 ), d a r nimic nu-i mai lipsi, niciodata, c a c i ea sapa

santurile

si

multumea

dinainte,

f

ara gînduri a s c u n s e . Re c e nt , o p e r s o a n a

a venit sa ma v a

da. "Eu c a ut c u d is p erare d e lucru", îmi s p u s e e a . E u îi r a s p u n s e i : "Nu c a u t a cu di sp era r e, ci

dimpotriva,

laudînd

si

multumind,

ca

ci Iis us

Hristos,

metaf zicieni,

cel

mai

m a re

a

spus

sa

te

facînd

acte

bune".

dintre

rogi,

aducî

nd laud e

si

Ac e s t e a ,

înt

ra d e v a r , d es chid toate portile, c a c i credint a n e z d r unc ina t a triumfa întotdeauna. E vident ,

le g ea

este

im p erso nala ,

as tf e

l încît, daca o p e r s o a n à ne c in st it a, da r c a re întretine gînduri d e prosperitate, a t r ag e la s i ne

bogatia

necinstit

nu

-

dar

ad uc

bunurile

prosperitate

dobîndite -

durata

a c e s to r bunuri e s t e e f e m e r a si e le nu ad u c bucurie.

Nu

trebuie

decît

sa

citim

ziaru

l, pentru

a

f

convinsi

ca

s oa rt a

celor

ca

re î nca l c a Le g e a nu e s t e d e invidiat. I a t a d e c e

e s t e atît d e n e c e s a r sa faci apel la Le g ea abundentei u ni v e rs a l e d up a reguli, si sa cer i ceea

ce

îti revine

prin drept Divin

si pri

n Gratie.

Unii

incapabili

at rag

s-o

bogatia,

p a s t re z e ,

fe

dar ca

sunt le

suce

ste mintile,

fe

ca

grijile

pe

c a re

si

le

fac

si temerile

lor

îi

fac

s-o

pi arda .

Unul

dintr

e elevii

mei

a relatat,

la

unul

din

cursuril

e m e le ,

faptul

u rm a to r:

niste

persoane

di

n orasul în c a re se nascuse, d u p a c e a u f ost foarte

sarace,

gasira

d eo da t a

o

sursa

de petrol în propria lor c urt e si d e v e n i r a foarte bogate.

Ta t al

f a c e a parte

dintr-un

c e rc

sportiv foarte sic si începu sa joace golf. El

nu mai e r a tî nar si, a c e s t exercitiu obosindul p e s t e masura, el muri subit p e t e re n. To a t a familia

fu

c u p ri ns a

de

panica.

Fi e c a re

îsi i magina ca s u f e r a d e i ni ma , a s a ca, b a unii, b a altii, se asezara în pat, avînd la c ap a tî i inf rmiere

cu

diploma,

atente

la

cea

m

ai mica

ba t a i e

de

inim a

fac

m e re u

a "acestor

pacient

i". Oamenii

îsi

griji

pentru

u na

si pentru al ta. Oamenii d e s p re c a re tocmai va m vorbit nu mai a v e a u griji f nanciare s i atunci

se îngrijorau

sanatatea lor.

Acei

în

ceea

c a re

nu

ce

privea

evolueaza

spiritual gînd es c a s a : "Nu poti sa ai totul" . Cînd

obtii c e v a ,

pierzi

a l t c ev a .

Si ei

va

dura .

E

si previn:

"Sansa

voastra

nu

va

ste p re a frumos pentru a f ad ev ar at ." . Iisus a s p u s : "Veti a v e a ne cazuri în vi a t a , dar nu v a pierdeti curajul, e u a m învins (gîndu-rile)". În superconstientul vostru (Hristos din voi), ex i s t a r a s p u n s la orice c e re re si binele e s te perfect si p e rm a ne n t . Noi citim în Job: "D a ca t e întorci s p re Cel Atotputernic, tu t e ve i ridica (constiinta t a

se v a

transforma),

t

u vei

înde pa rta

ne d re p t a t e a .

Tu

vei

a r un c

a aurul în praf, aurul lui Ophir printre pietrele din

tore nte.

a p a ra t o rul t a u ,

Cel

Atotputer-nic

aurul

tau,

va

argintul

f tau,

bogatiile tale.". C e imagine d e opulenta n e o fera

înto arcerea

la

cel

Atotputernic!

( s chi mb area s t arii d e constiinta). Este foarte dif cil, în g eneral , pentru cei c a re

au

întretinut

mult

timp

gînduri

d

e saracie, d e

nea jun suri,

sa e fe c t u ez e

ac

est ex a m e n

d e constiinta.

U na dintre elev el e

m e le a obtinut reusite st ra lucit e , declarînd: "Eu s u nt f ica de Re g e . Tat al m e u ma a c o p e r a d e bogatii. E u s u nt f ica d e Re g e . Abundenta a fl ue a z a s p re mine din toate partile.". Multi oameni se complac în mediocritate, pentru ca s u nt

p re a

lenesi (mental),

pentru

ca

gîndurile lor sa-i f a c a sa iasa din e a . Trebu ie sa resimti o profunda dorinta d e a f elibera t d e grijile p ec uniare , sa t e simti bogat, sa te vezi

bogat.

Pre gate st e- te

conti-nuu

sa

primesti bogatia. Imitati-i p e copii; jucati-va de-a

"sa

ne

pre-facem

ca s u n t e m

bogati

". Ac e a s t a as te p tare infl uenta imaginatie, e v e n im e n t e

plina

subconstientul omul c a re

de

speranta va vostru.

preg a te st e vor

su rv eni

În

continuu în

viata

s

a. Superconstientul e s t e planul inspiratiei, al revelatiei, al iluminarii si al intuitiei. Intuitia se

t ra d uc e ,

cel

mai

adesea,

printr-un

impuls. Supercons-tientul e s t e planul ideilor perfe cte . Aici, marile genii îsi gasesc ideile . "Lipsit d e viziune (imaginatie), poporul m e u piere".

Altfel

spus:

cînd

omul

pierde

fac ultatea d e a-si imagina binele, s u b toate formele, el piere. ( S t a re a lui e s t e din r a u î n mai

ràu).

Este intere- sant

t ra d u ce re a

engleza

cu

de

cea

comparat

f ra n c e z a

a

capitolului 2 2 din Job. Biblia e n g l e z a s p u n e : "Cunoaste-L a c u m si fi îm p ac a t , si binele v a veni

de

acum

încolo

la

tine".

Ve r s i u n e

a f ra n c e z a S egond e s t e u rm a t o a re a : "IubesteL p e El si vei f în p a c e . Te vei buc ura a st f el d e fericire.". " D a c a revii la Cel Atotputernic, tu

te

vei

ne d rep t a te a

ridica, din

tu

vei

tabernacolele

î nde pa rt a tale",

citim

în t ra d uc e re a e n g l e z a a vers et ului 2 3 . "T u vei

f

restabilit

daca

revii

la

Cel

Atotputernic, daca îndepa rt ez i ne d re p t a t e a din

casa

ta",

spune

Sego nd .

Ver se tul

4 difera, deci, în c e le d o ua versiuni.

2

Citim

în

Biblia

engleza:

"Tu

vei

a d un

a aurul, c a si cînd a r f praf, si aurul lui Ophi r printre pietrele torentelor. Cel Atotputernic v a f aurul t a u , argintul sau, bogatiile tal e. D a r s e n s u l e s t e acelasi. D e obicei, omul n u se bizuie decît p e bunurile s a l e vizibile, dar a r f mai bine sa ren unt e la el e, pentru a n u se

încrede

decît

în

Cel

Atotputernic,

c

el c a re d a r u i e s t e

aurul,

argintul,

bogatiile.

O p o ves te spusa d e unul dintre prietenii m ei, v-ar p ut ea f exemplu. Un preot s-a d u s în vizita

la

o

m în as ti re

f ra nc e z a ,

u nd e

er

au îngrijiti numerosi copii. D ezola ta , o c a l u g a r i t a i-a s p u s : - "Nu mai a v e m cu c e sa h ra n im copiii. Le v a f foame. Nu mai a v e m decît o

m o ne d a

de

5

franci."

-

"Da-mi-o!",

spus

e preotul.

Ea i-o

f e re a s t r a .

d a d u si el

- "Acum,

o

arunca pe

f ti încrezatori

doar

î

n D umne ze u" ,

ordona

el.

Aproape

imediat

, prieteni s o s i r a , aducînd n um e ro a s e daruri în nat u- ra si bani. Ac e a s t a p ov es te nu trebui e sa va înd em ne sa aruncati banii p e f e re a s t ra, în mod deliberat, ci doar sa nu va mai bizui ti pe

ei.

invizibile,

Contati

pe

bogatiile

re s u r s e l e imaginatiei

v oa s t re v o as tre .

Iubiti-L p e D u m n e z e u si f ti în p a c e , c a c i El va

f

pentru

voi

aurul

vostru,

argintul

vostru, bogatiile v oa s t re . Inspiratia celui Atotpute rnic ma va p roteja si eu voi av ea tot c e e a ce îmi treb uie .

CAPITOLUL X E U NU VOI FI S A R A C "Cel E t e r n este Pastorul m e u , eu nu voi fi sarac" (Psalmul 2 3 : 1) Ps alm ul 2 3 e s t e cel mai cunoscut dintre toa te ,

s-ar

dominanta

p ute a

spune

a m esajului

ca e s t e

Bibliei.

El

nota îi s p u n

e omului ca nu v a f sarac, c u conditia sa-si dea seama (sa f e

sigur)

ca Cel

E t e rn

este

Pa st orul sau si ca Inteligenta Inf nita v a a v ea grija sa nu-i l i p s e a s c a nimic. Daca

azi

dobînditi

aceasta

convinger

e, toate

cerintele

v oa st re

vor

f

coplesite,

a c u m si înto td eauna; veti trag e i ns t a nt an e u din ti

ab und e nta

cosmica

tot

ceea

ce

dori

sau tot c e e a

ce

va lipseste, pentru

ca

tot ceea

ce

va e s t e

necesar

se

gaseste

întotdeauna în c a l e a v o a s t r a . "Cel E t e rn e s t e Pa st orul m e u , si d e a c e e a eu

nu voi

f

sarac".

O

doamna

înte le

se d e od a t a

acest

ab unde nta

a d e v a r.

invizibila

I

se

devenea

p a ru

ca

tangibila;

e

a simti ca nu mai depindea d e Timp si Spatiu si nu

mai

dadu

conditiilor pe

at enti e,

exte rioare.

c a re

o

facu

era

din

Prima

acea

clipa,

d emonstrati e

modesta,

da r

îsi

a

vea totusi

importanta

ei.

Îi

de

dar

nu

trebuiau

imedia

t penite m e a rg a

desen,

sa

c um p e re .

a v e a timp

Cautî nd

sa

a lt ce va ,

ea d e s c h i s e un s e rt a r, d e c a re în ge ne ra l nu s e servea,

si

gasi

acolo

o

duzi na

din

ace

ste penite.

Ea

înte le se

ca

l eg ea

o p e re a z a

si multumi pentru a c e a s t a ; putin mai tîrziu, ea primi

o

suma

de

c a re

avea

ne voie,

a

poi realizari

mari sau mici n a v a l i r a

unel e

du

pa altele. D e atunci, ea nu mai p u s e niciodat a la îndoiala af rmatia Psalmistului; Cel E t e r n este Pastorul m e u , si de a c e e a e u nu voi fi sarac. Cine nu a auzit spunîndu- se: "Nu cred c a ai dreptul sa- i ceri lui D um n e z e u bani sa u alt e bunuri materiale". Ac e a s t a î n s e a m n a s a nu

întelegi

ca

Principiul

creator

ex i s t a

în orice

om

spiritualitate este

(Tatal

Insusi).

Ad e v a r a t a

d e m o n s t re a z a ca

ab und e nta

f ecaruia

si

D um ne z eu

aceasta

în

f ecare zi, nu doar o s i ng u ra d a t a , din întîm plare. Iis us Hristos cunostea perfect aceast a lege si tot c e e a c e El dorea, tot c e e a ce-i e r a necesar

se

m anife st a

imediat,

fe

ca

e

ra vorba d e pîine, peste sau d e o m o n e d a de argint în g ura unui peste. Daca aceasta le ge

a r f bine î n t e l e a s a , a r f inutil sa tezaurize zi sau sa economisesti. Ac e a s t a nu î n s e a m na ca nu

trebuie

sa ai

cont

în

b a n c a si

p l a s a m e n te b une , ci doar ca nu trebuie sa contezi exclusiv p e el e si ca orice pierder e s uf e ri ta e s t e imediat c o m p e n s a t a .

Într-

a d e v a r , m e re u "Hambarele tale vor f pline

din abund enta" si "cupa ta v a deborda". Dar c um sa intri în contact cu aceasta a b un d e n ta invizibila?

Formulînd

o

af rmatie

a

Adevarului, c a re im-presioneaza si va fa c e so obtineti. Ori a c e a s t a nu e s t e doar pentru cîtiva

privilegiati.

Numele

lui

Oricine

Dumnezeu

va va

pronunta f

s al v a t .

D um ne z e u e s t e Pas to rul vostru, tot a s a c um este

al m e u

si al tuturor. D u m ne z e u

est

e Inteligenta S u p re m a ,

c a re d a r ui e s t e oame

nilor tot c e e a c e le trebuie. D e c e ? Pentru c a ea e s t e D um n ez eu în a cti une. Ii sus Hristos a s p u s : "Tatal

si c u

Mine

suntem

doar

unul.". Parafrazînd aceasta pa rabola, noi a m p ute a

d ec la ra:

C rea to r singur

al

"Eu

universului

si identici.".

o a re c a re ,

si

cînd

Marele

Principiu

suntem

ca

Unul

sufera o

lips a

Omul

pierde

contactul

cu

aces

t Princi-piu

C rea to r,

în

c a re

trebuie

sa

te încrezi

total,

caci

El

este

Inteli-genta

Absoluta si stie sa obtina realizari p erfec t e. Ra ti une a

si

vointa

p e r s o n al a

provoa ca

scurtcircuite. " S a ai încred e re în Mine si E u voi

îndeplini",

spune

Cel

Et ern.

Cea

m

ai m a re parte dintre noi s u n t plini

de

îndoiala

si d e teama cînd nu pot conta p e un spriji n exte-rior. O d o a m n a marturi si într-o zi unui

practician

spiritual:

"Eu

nu

s u nt

decît

o sarmana fe meie c a re nu a re p e nimeni s -o a jute în a f a r a d e Dum nezeu." - "Nu trebuie sa

va

faceti

griji, r a s p u n s e

acesta,

da

ca s unt eti s u s t i n u t a

d e D um n e z e u ,

c a c i toat

e bogatiile

Regatului

Sau

s un t

la

dispoziti

a d um ne a vo as t ra . " . ap roa pe

Într-o

în lacrimi,

zi,

o

persoana

ma chema la

telefon

: "Situatia a c t u a l a ma îngri-joreaza grozav!" . Eu

o

linistii:

"Pentru

D um n e z e u,

situati

a e s t e imuabila. Cel E t e rn e s t e Pa st orul t a u si nu vei duc e l ip sa d e nimic. Cînd o p oa rt a s e închide,

o

alta

se

deschide".

Un

om

si

c a re

de afaceri

c a re

a

reusit

st ra lucit

nu utili zeaza decît m etod e b a z a t e p e Ade-var, a d e clarat : " Ce ea c e e s t e regretabil, e s t e ca majoritatea oameni-lor s fî rs es c prin a c re d e într-o

a n um i t a

s t a re

de

lucruri.

Ei

nu

a

u d e s t u l a imaginatie pentru a m e rg e înainte, pentru a-si croi c a i noi.".

Ap roape t oa te marile reusite s u n t cladite pe un esec. Mi

s-a

povestit

d e sp re

un

comic

de

c i ne m a , c a re a fost brutal concediat, pentru ca

nu

mai

erau

roluri

pentru

el.

Angaj

a

deven

at pentru

o

em isiun e

la

radio,

el

it celebru, d e la o zi la alt a. Am vorbit la u n a din reuniuni d e s p re un om, c a re e r a într-un asemenea

hal

de

mizerie

si

d e s c u ra ja t ,

încît se s i n u c i s e s e .

atît

de

Cît eva zil

e mai tîrziu, sos i o s c ri s o a re , anuntîndu-l c a mostenise acestea auditorii

o

a v e re

d ovede s c, mei,

ca

însemnata.

"Toate

re m a rc a unul

dintre

atunci

cînd

doresti

m o ar te a, demons tratia t a mai a re trei zil e pî na la reusita.". "Da, nu va lasati înselati d e

obs curi tatea c a re p r e c e d a zorile.". Asa d e bine îti fa c e cît eoda ta sa vezi zorile, pentr u ca a s a îti dai seama ca ele s o s e s c infaili bil. Îmi am i nt e s c o ex p e ri en ta p e c a re a m facut o

acum

cîtiva

ani.

Una

dintre

prietenel

e m e l e , c a re locuia în Brooklyn, ap roape d e Pros pect

Pa rk ,

avea

idei

destul

de

originale. Într-o zi, ea îmi pro puse: - "Vino sa dormi la mine. Noi n e vom trezi d e v re m e , pentru a v e d e a r a s a r i t u l în Park.". Mai întî i am

re fuzat,

apoi

mi-am

spus

ca, la

ur

ma urmei,

ar

put ea

f

chiar

i nt e res an t .

E

ra vara.

Noi

ne- am

sc ula t

pe

la

patru

dimineata, prie-tena m e a , nep oa ta ei si c u mine.

Era

înca

noapte

cînd

am

pornit

a drum.

Cîtiva

politisti

ne

privira

cu

l

curiozitate,

dar pri ete na

mea

le s p u s e

c

u d emnit at e:

"Mergem

sa

vedem

rasaritu

l soarelui", c e e a c e p a r u s a-i li ni st ea sc a . N oi traversaram

tot parcul pentru a ajunge l

a zona c u trandaf ri. O lumi na s l a b a a p a r u la est

si, d e od at a, se auzi

un

v a c a rm

de

ne crez ut. E r a m în apropiere d e Zoo si toate ani malele

s al u t a u

aurora.

Leii

si

tigrii

r a g e a u , hie ne le tipau, nu e r a u decît st ri g at e a s cut ite

si urlete ;

f ecare

animal

se f a c

ea auzit, c a c i se p re- ga te a o n o ua zi. E r a , într-adevar, foarte s ug e st i v. Lumina a l u n e c a oblic p e s u b arbori; totul a v e a u n aer

ireal.

Pe

masura c e

se lumina,

um

bra n o a s t r a se proiecta în fata n o a s t r a , în loc sa

f e în s p a t e . E r a aurora unei zile noi. S un t

zorile

m inuna te,

f ecare

dintre

S uc c es ul ui

c a re

noi,

tau,

se

ridica

d u p a t e ne b re .

a le

Fericirii

pentru Zorile

t ale ,

ale

Abundentei tale se vor ridica c u s i g u ra n t a . Fi e c a re zi a re o m a re importanta: "Fii at en t azi, a c e s t a e s t e salutul aurorei" s p u n e u n minunat poem s a ns c r i t . Azi, Cel E t e rn e s t e Pa st orul t a u . Azi nu vei f sarac, pentru ca Marele Principiu C reator si cu tine s unte ti Unul

si identici.

Ps alm ul

34,

expri ma

si

el î ncred e rea.

El

înc epe

cu

o

binec uvîntare

: "Eu voi binecuvînta p e Cel E t e rn, în oric e clipa. L a u d a m e a pentru el v a f m e re u p e buzele mele".

"Nimic

nu-i

lipseste

celui

c a re

c auta

". Pe ntru a-l c a u t a p e Cel E t e rn , omul trebui e sa f a c a primul p a s . "Apropie-te d e Mine si e u M a voi apropia de tine", s p u n e Cel E t ern. Î l c a ut at i

pe

af rmatiile,

Cel

E te rn

pregatindu-va

cînd

va

as tfel

faceti

sa

primi

ti binele

pe

care-l

asteptati.

Daca cereti

reusita si va pregatiti pentru es e c , veti pri mi doar p e a c e la pentru c a re s unte ti pregatit . În c a r t e a m e a "Jocul vietii si c u m s a-l joci" , e u vo rbesc d e s p re un om c a re v e n i s e sami ceara

sa

pronunt

cuvîntul

pentru

Ad e v

a r, pentru c a toate datoriile s a l e sa se s t e a rg a. D u p a ru g ac i u ne a stiintif ca af rm ativa , el

s u s p i n a : "Si a c u m , ma întreb c e le voi s p u ne creditorilor

mei,

cînd

nu

voi

put ea

sa

le p late s c! " . O asemenea ru g ac i une nu va e s te d e nici un folos, d a c a nu aveti cred inta. C a ci credinta si a st ep t a re a î nc re z a t oa re g r a v e a z a în subconstient imaginea realizarii dorintei.

Citim

în

sufl etul".

Psalm ul Ori,

23:

"El

îmi

vindeca

sufl etul

tau

este tocmai

subconstientul tau, în care trebuie sa "reintaurezi" ideile juste. Tot ceea ce sim ti puternic se graveaza în subconstientul ta u si se manifesta în viata ta. Daca esti sigur de esecul tau, vei esua atîta timp cît nu vei

convinge subconstientul tau ca esti cap abil sa reusesti. Vei reusi pronuntînd o afirma tie care te inspira. U na dintre prietenele m el e mi-a povestit ca, în momentul în c a re ma parasea, i-am dat aceasta af rmatie: "Locul în care te afli e ste cel

în

care

vei

recolta".

Pîna

atunci,

nu

-i p rea mersese stralucit, dar aceasta f r a z a o im pres io na. Ea a u z e a

ne î n ce t a t:

Tu vei

recolta, tu vei recolta. Imediat, o multim e d e surprize agreabile se ma ni fes - tara. Est e n e c e s a r sa faci af rmatii, pentru ca repetiti a infl uente aza subconstientul. L a început, nu poti sa-ti

controlezi

gîndurile,

dar

poti,

în

orice c a z sa-ti s up ra v e g h ez i cuvintele. Ii sus Hristos a s p u s : "Prin cuvintele tal e t e ve

i co nd am na

si prin

cuvintele

sal va" . Sa pronunti,

tal e

te

vei

zilnic,

doar

cuvinte

conforme

Adevarului, sa ai

doar

gînduri

drep te.

Imaginatia

este

faculta te a

c rea to are , din ea vin s u r s e l e vietii. Este o bogatie

din

c a re

pute m

lua

m e re u .

Sa

ne im ag inam

ca s u n t e m

bogati,

multumiti,

fericiti; sa ne i ma gi nam ca afacerile no a s t re asculta de

ordinul

Divin,

dar

sa lasam

Inteligentei inf nite grija d e a le îndeplini. "El a re a rm e p e c a re le ignorati". El dispune

de

mijloace

c a re

va

vor

surprinde.

Un

mai

importante

di

ul dintre

pasajele

c el e

n Psalm ul 2 3 e s t e urma torul: "Tu ridici în fata adversarilor mei o stavila.". Ceea

ce înseamna ca, chiar

si într-o

situatie ad ve rs a , suscitata de îndoielile, d

e temeril e

sau

de r e s e n t i m e n t e l e tale,

o

solutie se p r e g a t e s t e p e n t ru tine". Cel E t e r n este pastorul m e u , asadar eu n u voi fi sarac. CAPITOLUL XI PRIVESTE CU ÎNCÎNTARE "Îmi voi aminti o p e r e l e celui E t e r n , caci îmi am inte sc de minunile Tale de altadata" (Psalmul 7 7 : 13 ) Cuvintele

"minune"

si "miraculos"

revin

d e n e n u m a r a t e ori în Biblie. Dictionarul d a aceasta def nitie:

ceea

ce

surprinde,

pro voaca m i ra re ; un miracol. O up en s ky ,

în

cartea

sa

"Tertium

Organum", n um e st e l um ea celei de-a pat ra dimensiuni,

" Lumea

miraculosului".

El

a

dovedit m a t em at i c , ca ex i s t a un plan, u nd e domneste numit a

perfectiunea.

Îm p a ra t ia .

S-ar

Ii sus

Hristos

pute a

spune

l-a " Ca ut

mai întîi lu-mea miraculosului si tot c e e a c e doresti ti se v a d a c u surplus". Dar, num ai s t a re a

constiintei tale îti v a

permite sa

ai acces

la

aceasta

lume.

Iis us

a

spus

ca, pentru a intra în Îm p a ra ti e , trebuie sa de vii "asemenea

unui

copil".

Copiii

s u nt

într-o

s t a re p e rm a n e n t a d e bucurie si d e încîntare. Viitorul tine în re z e r v a bunuri m is te r io as e. Totul se poate întîmpla mîine. Robert Loui s Stevenson, în "Gradina poeziilor pent ru copii", scrie: "Lumea este plina de atît de multe lucruri! Eu sunt sigur ca vom fi feri citi ca niste regi!" De aceea, "sa privim cu încîntare ceea ce se afla în fata noastra". De

mult timp, mi s-a dat aceasta afirmatie. Eu o amintesc în "Jocul vietii". Eu lasasem sa-mi scape o oca zie favorabila si îmi dadusem seama ca ar fi trebuit sa fiu mai atenta la binele meu . A doua zi, devreme, eu facui acea sta afirmatie: "Privesc cu încîntare ceea ce se afla în fata mea". La prînz, telefonul su na. Mi se facu aceeasi propunere, ca în ajun. De aceasta data, eu n-am mai ezitat. Er am efectiv încîntata, caci nu ma asteptam d eloc sa mi se ofere, din nou, aceasta sansa. U na la

dintre prietenele m el e a re c uno sc ut

u na

af rmatie

din a

reuniunile av ut

m el e , ca, aceasta

pentru

ea

rez ultate

extraordinare . Nu e s t e de mira re, de oa re c e aceasta af rmatie constiinta,

o

fa c e

s t a re

de

sad o m n e a s c a , în exp ec t a t iv a

vese

la. Copiii t r a i e s c în aceasta as te pt are plina de speranta,

cît

timp

adultii

si

experientel

e neferici-te

nu-i

al un g a

din

lume a

m i ra c ul oa sa . Sa e v o c a m trecutul, d a c a vre ti, si sa ne

reamintim

întristatoare ,

c a re

"Manînca mai

întîi

astepta

la

m a re

dezamàgit",

cît ev a

dintre

ne- au fost

ideile

imprimate.

m ar ul patat", "Nu lucru

si

"Nu poti sa ai

nu totul

vei

te f

în viata

", "Nu se stie niciodata ce-ti re z e r v a viitorul" . Ce

start

pentru

viata!

Ia t a

cî teva

din

tre impresiile p e c a re mi le-a l a s a t copilaria. L a s a s e ani, e u e r a m coplesita d e s entime nt ul

raspunderilor

m el e .

În

loc

sa

privesc

c

u încîntare

ceea ce

co ns ideram

era

în

aceasta

neî nc red ere .

Eu,

fata

cu

acum,

mea,

eu

teama

si

ma simt

mult

m

fotograf e

d

ai tînara,

decît

atunci.

Am

o

in a c e a v re m e , în c a re tin în m î n a o fl oare... cu

o

ex pres ie

de

îngrijorare

si

dezola r

e! Parasisem lum ea m i rac ulo as a , pentru a tr ai în c e a a realitatii, c um s p u n e a u cei mai mar i decît mi ne ,

si aceasta lume re a l a

nu

av

ea nimic miraculos. Copiii a u s a n s a sa t r a i a s ca a c um , într-o Ad ev arul

e p o c a în

chiar

din

c a re li

fr ag ed a

se s p u n e

copilarie.

Chia

r daca nu li se p reda u, c u a d e v a r a t , notiuni d e

m etaf zi ca,

pluteste

în

aer

o

a st ep ta re

v e s e l a . D e c e nu a r deveni s t e a d e c in e ma sau m a re pianist la s a s e ani, facînd tu rn e e în t o a t a l u m e a ? Noi

toti

am

re venit

în

l um e a

miraculosului, und e totul se poate întîmpla, dintr-un moment în altul, c a c i miracolele se produc

într-o

constienti

clipa. Asadar,

de

miracol:

sa

sa devenim ne

prega tim

sa fa c em experienta lui si sa-l invitam astfe l, s a s u rv i n a

în

viata

noa s-t ra .

Po at e

ca

av

eti nevoie

de

un

miracol

p ec uni ar?

Exista

o abun- denta,

c a re

poate

sa

satisfaca

activa,

cuvînt

ori

ce c e re re .

Prin

intuitie, invizibila.

noi

c redint a e li be ra m

Ascultati

si

aceasta bogatie

aceasta.

Una

dintre

ele vel e m el e, se gasea ap roape la c a p at ul

economiilor, ori îi trebuiau 4 0 . 0 0 0 d e franci. Fusese

boga ta

sp le nd oa rea

altadata,

t re c u t a , nu-i

d ar,

mai

din

ramasese

decît o e to la d e h e rm i n a . Nici un b la na r nu e r a dis p us

sa- i

dea

m a re

lucru. E u

am pronuntat

cuvîntul

( am

af rmat

Adevarul),

pentru c a aceasta et ol a sa f e vînduta la un pret

rezonabil,

sau c a

ab und e nt a

sa

s

e m a ni f es te , într-un fel sau altul. E l e v a m e a a v e a nevoie u rg e n t a d e acesti bani, nu e r a deci

momentul

ratio nam.

Era

sa ne timp

îngrijoram

urît

si

ea

sau sa m e rg e a

pe strada

spunînd

af rmatiile.

D eo d a t a ,

ea î

si s p u s e : "Voi fa ce d ov ad a d e cred inta a c ti v a î n abunde nta m e a invizibila si voi lua un taxi". Ajungînd la d es tinati e, tocmai cînd cobora din el, o d o a m n a , c a re as tepta un taxi,

se prega ti

sa

u rc e

în

el.

Era

chiar

o

ve

o f inta foarte, foarte b u n a ,

car

che p ri e t e na , e lua, pentru prima d a t a în viata ei un tax i, d eo a rec e , în a c e a d u p a a m i a z a , Rolls Royce ul

ei

era

la

rep arat .

Ele

î nc ep u ra

sa

v o r b e a s c a si el e v a m e a îi vorbi d e etola d e h e rm i n a .

"Nu

doam na , e u

trebuie s un t

s-o

dispusa

vinzi,

spuse

sa-ti da u 4 0 . 0

00 d e franci". Si ea trimise cecul în a c e e a s i zi. Mijloacele Domnului sunt ingenioase . M e t o d e l e sale s u nt sig ure . O s t u d e n t a mi-a s c r is rec e n t ca se s e r v e a chiar

de

aceasta af rmatie.

O

suita de

întîlniri ne as te pt at e îi p roc urara situatia p e c a re o dorea. Ea e r a uimita d e modul în c a r e

l eg ea

operase.

g e ne ra l,

se

anume.

Totul

Demonstratiile

îndeplinesc este

no a s t re ,

într-o

în

secunda

p re v a z ut

cu

o

exactitudine ex t re m a în Intelege-rea Divina. Va amintiti a s ad a r, e l e v a m e a a coborît di n taxi

în

momentul

în

c a re

prietena

ei

se p re g a t e a sa urc e în e l; o s e c u n d a mai tîrzi u, ea a r

f

luat

alt taxi.

Omul

trebuie

sa

fe receptiv

în

f ecare

clipa

si

sa urm e z e

directiile si impulsurile p e c a re le primest e caci, pe

c a r a re a m a g i c a a

Intuitiei,

se

g a s e s t e tot c e e a c e îsi doreste, tot c e e a c e îi este

n e c e s a r.

În

l uc rarea

lui

Moulton,

"Biblia din zilele noastre", C a r t e a Psalmilor e s t e co ns i de ra t a c a o o p e r a lirica m a g i s t ra l a. "Meditatia,

suscitata de

ritm,

principiul

însusi al poemului liric, poate a v e a loc doar într-un

mediu

el ev a t

printr-un

spirit

fervent.

Ac e s t a

se înalta

s p re

D um n e z e

u, pentru a i se c o ns a c ra Lui, dar se a p l e a c a si a s u p r a tuturor domeniilor vietii active sau contemplative".

Psalmii

umane

remarca-bile.

pentru

ca el

Am

s u nt

doc um ente

ales

ne

p re zi nta

re g a s e s t e

credinta

Ps almul

un

om

77,

disp er

a t, care-si

si

si guranta ,

pe masura c e "Glasul

conte mpla

meu

se

înalta

minunile la

divine.

D um n ez e u

si

eu c h e m : glasul m e u se î nalt a la D um n ez eu si El ma v a asculta". În clipa d e d e z na d e j d e Il c a ut

pe

D um n e z e u . Sufl etul

meu

re f u z a

orice conso -lare. D um n e z e u ma v a a l un ga ? Nu-mi

va

f

favorabil?

Bunatatea

sa

s

-a e p ui za t? D um n ez e u a uitat d e co mpas iune?

In mînia sa si-a re t r a s înd u ra re a ? E u sp u n ceea

ce-mi

p rovoac a suferinta,

d ar

îmi

a m i n t e s c si d e faptele celui E t e rn , c a c i îmi a m i n t e s c d e miracolele d e a l t a d a t a . E u v oi medita

asupra

tuturor

operelor

tal e,

vo

i povesti toate faptele t ale m a re t e . Doam ne, c a il e Tale s u nt sf nte; c e z e u e s t e mai m a r e c a D u m n e z e u ? Tu esti D um ne ze u c a re f ac e minuni; cu mîna ta ti-ai eliberat poporul". I a t a experienta p e c a re o fac aproap e to ti cei c a re c a u t a

Ade varul ,

cînd se gasesc

în dif cultate; teama,

de

si ei s u nt asaltati d e îndoiala, d e d is pe ra re .

D a r,

d eod a t a ,

o

af rmatie a Adevarului iluminea za constiinta lor. "Mijloacele lui

Dumnezeu

sunt

ingenioase, metodele sale sunt sigure".

Ei îsi amintesc de încercarile trecute, din c are au triumfat si credinta lor în Dumneze u revine. Ei se gîndesc într-adevar: "Ce-ea ce Dumnezeu a facut deja pentru mine, va mai f ac e si chiar si mai mult". U na

dintre

re c e n t :

"Ar

prietenele

trebui

m el e

sa f u

îmi

foarte

spunea m argi ni t

a, pentru a nu c re d e ca D um n e z e u poate sami rezolve

toate

dif cultatile.

Atîtea

lucruri

extraordinare mi s-au în-tîmplat! Si stiu cu certitudine ca se vor repeta". Psalmul 7 7 s e rez u- ma

în

aceste

c uvinte:

" Ce ea

ce

D um ne z e u a mai fa c ut , v a fac e a c u m pentr u mine si chiar si mai mult!" Este bine sa -ti repeti

aceasta

cînd

îti

evoci

reusitele,

fericirea

sau

bogatiile

trec u te .

Orice

pierdere e s t e c a u z a t a d e imaginile eronat e

p e c a re ti le-ai fa cut . Fr ic a d e a f

lezat s

-a s t re c u ra t în constiinta t a , te-ai în c arc a t c u p o va ra ,

te-ai

luptat,

ai

rationat,

în

loc

sa urmezi c al e a Intuitiei, fara sa t e abati de la e a . Da r, într-o clipa, totul îti v a f re d a t : a s a cum

s pu n

pe

buna

d re ptate

Orientalii,

" Cee a c e Alah a dat , nu poate f micsorat" . Re g a s e s t e s t a re a

d e constiinta a copilari

ei, da r, ate nti e! , nu zabovi în ti ne re te a t re c u t a . C uno sc oameni c a re se gînd esc fara înc et ar e la au

zilele

fericite

din

copilaria

lor;

ei

si-

p a s t r a t chiar, c a amintire, hainele pe c a re le purtau odinioara! D e atunci, niciodata cerul n-a mai fost a s a d e alba s tru si iarba atît d e v e rd e .

Ac e a s t a atitudine

îi

împiedica sa

ap rec i ez e minunile de c a re s un t înconjurati. Ac e a s t a îmi aminte st e po v e s t e a a m u z a n t a a unei p rie tene , c a re parasise d e foarte t î n a ra orasul nat al. Neîncetat, îsi a mi nt e a d e cas a copilariei

sale,

imaginatie,

un

devenita, palat

cu

timpul,

încîntator,

în

imens

si somp tuos . D u p a multi ani, ea a avut ocazi a sa re v a d a

aceasta f a im o a s a casa. Si a

fost dezamagita!

A gasit- o mi c a ,

urît a

si cu

aer închis. Id ee a pe c a re ea si-o f a c e a

desp

re f ru m us e t e , se s c h i m b a s e complet si, pentru a a d a u g a la deceptia sa, un cîine din fon

ta se afl a în g radina din fata c a s e i . Daca vr eti sa va retraiti trecutul,

veti

ex p e ri e n ta . În

acestei

familia

fac e a c e e a s i p rietene,

re v e ni re a în trecut e r a n umi ta "cîinele di n bronz". S or a ei îmi po v e s t e a c um , si ea s e re g a s i s e nas în nas cu "cîinele din bronz ". Ea a v e a aproximativ 1 6 ani, cînd întîlni în s t r a i n a t a t e , un pictor tî nar , foarte stralucito r si romantios. Ac e a s t a idila d u r a putin, d a r, ea o e v o c a v re m e îndelungata celui c u c a r e se c a s a t o ri

mai

tîrziu.

Tre c u ra

anii,

tînar

ul pictor deveni celebru, re ve ni în ta ra sa si organiza o noastra a

expozitie.

î n c e rc a

sa-l

Încî nt ata, prietena î nt îl ne as c a ,

pentru

reînnoda

prietenia.

Se

duse,

deci,

la

expozitie si p e cine v a z u ? Un om d e aface ri voluminos...

ea

nu

mai

re g a s i

nimic

d

in frumosul povesti

pictor

cu

sotului

aspect

sau, a c e s t a

romantic.

Cînd

se multumi

sa re m a rc e : "Tu ai re v a z ut cîinele din bronz". Aminteste-ti

ca

"acum"

este

momentu

l favorabil.

As ta zi

este

ziua

propice.

Binel

e c a re îti e s t e de stinat poate s urve ni dintr-un moment în altul. Priveste cu încîntare c e e a c e se afl a în fata t a !

Fii plin d e ex p e c t at i

va divina.

"Va voi înlocui anii p e c a re vi i-

au devorat l ac ust el e" . Si a c u m , f ecare dintr e noi sa se g î n d e a s c a la c e e a c e i-ar fac e bin e, da r c a re i se p a re atît d e dif cil d e a ti n s:

poa-te ca e s t e sanatatea, bogatia, fericir ea, ex p re s i a d e s i n e . Nu te între-ba "cum" a r p ute a

sa

se

re alizez e

acest

bine.

Multumeste doar pen-tru ca, deja l-ai primit în planul invizibil si pentru ca, în c o ns e c i nt a , etapele

c a re

te

vor

conduce

la

el

su

nt pregatite si ele". Fii pregatit pentru a urm a directiile intuitiei t ale si, d eod a ta , îti vei d a seama ca ai intrat în Tara Fa g a d ui n t e i tale. Eu p r i v e s c to t c e e a ce se afla în fata m e a , c u încîntare.

CAPITOLUL XII PRIMIREA BINELUI "Înainte c a ei sa M a c he m e , E u le voi r a s p u n d e . Inainte c a ei sa ispraveasca d e vorbit, E u le voi îndeplini dorinta" (Isaiia 6 5 :

24 ) P R I M E S T E -T I BIN E LE! E s t e , d e fapt, un alt mod

de

a

spu- ne:

"Inainte

ca

ei

sa

ma cheme,

Eu

voi

ra sp und e" .

Binele

tau

te precede; e s t e

aici, în fata t a . Dar c u m

sa ajungi la el ? Daca nu ai urechi pentru a auz i si ochi pentru a v e d e a , el îti v a scapa. E x i s ta oameni binele

c a re lor;

nu

si

re u s e s c sa-si p r i m e a s c a

se plîng:

"Viata

mea

a fo

st întotdeauna

dif cila,

eu

nu

am

av ut

niciodata noroc". Ei a u l a s a t sa t re a c a toa te ocaziile b une, fara sa le re m a rc e , sau l e n ea lor

i-a

împiedicat

p re v a z ut

pentru

sa-si p r i m e a s c a binele ei.

O

tînara

a

marturi

trei

zile.

sit prietenilor

ca

nu

mîncase

de

Ei î nc e p ur a imediat s a- i c a u t e d e lucru, d ar e a re f uz a . Le s p u s e

ca ea nu

se trez es te

niciodata înainte d e a m i a z a ; îi p l a c e a sa s t ea în

pat

pentru

a

citi

re vi s t e.

Tot

ceea

ce dorea, d e fapt, e r a c a cine v a sa- i ofere c el e n e c e s a re existent ei , în timp c e ea r a m î n e a c u na s ul în "Vogue" sau "Femina". Sa a v e m grija sa nu n e lasam dusi d e l e ne a spiritului . Repetati aceasta af rmatie: E u s u n t gata în fi ecare clipa sa-mi p ri m e s c binele; e u nu pierd nici o ocazie. Majoritatea

oamenilor

nu

s u nt

decît

în

p art e constienti d e bine-le lor si astfel îl las a sa i-a

le

scape.

Unul

dintre

elevii

mei

m

martu-risit: "Cînd nu ma încred în inspiratia mea,

ma t re z e s c

întotdeauna

în

m a re

î nc u rc a tura" . I a t a cazul unei doam ne c a re i a i s-a întîmplat c e v a extraordinar pentru ca a urm a t

c aile

i n v i t a s e ra

Intuitiei.

sa

Niste

p e t re a c a

prieteni

cîteva

zile

o într-

un oras ve ci n. Ori, a j u n s a la desti na tie, ea g a si casa

înc ui at a;

ei

plecasera.

Avînd

foar

te putini

bani,

ea fu

mai

întîi

d ez ola ta,

ap

oi începu sa se ro ag e: "Inteligenta inf nita, d ami o indicatie p re c i s a , arata-mi c e trebuie s a fac!" D e od a t a , n um el e unui hotel îi veni î n minte - a c e s t n u m e p e rs i s t a – p a re a s c ri s c u litere mari. Îi r a m î n e a u doar atîtia bani cî t

sa a j u n g a la New York în a c e s t hotel. Chi ar cînd

se

p re g a t e a

sa

intre

în

hotel, u na

dintre prietenele ei, pi erduta din v e d e re d e mult

timp,

îi

rasari

în

c a le

si

o

primi

cu bratele hotel,

deschise. îi

spuse

"Eu ea,

locuiesc dar

plec

în

acest

în

c al a t

o rie pentru mai multe luni. Ai p utea în lipsa m e a sa ocupi ap art am entul, nu te-ar co s ta ni ci un ban!" E l e v a m e a a c c e p t a cu rec unostinta , s t up e f a ta d e modul în c a re a ct io na s e l e g ea . Urmînd

indicatiile

intuitiei

sale,

ea gasis

e binele c a re o as tepta. Orice impuls provine dintr-o dorinta. S t i i n t a a c t u a l a se apropie de teoria

lui

dorinta pretinde

Lamark,

ce

priveste

de

mijloace.

L a m a rk

pilda, ca

pasarile

c re a t o a re de

în

ceea

nu

z bo a ra pentru ca a u aripi, ci p a s a r i l e a u aripi pentr

u ca dore sc

sa zboa re:

este

rezultatul

impulsului c a uz a t d e o dorinta emotionala . Sa va gînditi la forta irezistibila

a gîndir

ii, însotita

de

o

viziune

clara.

Multi

oame

ni ratacesc aproap e continuu prin c e a t a , luîn d decizii

c a re

le

s u nt

d a u n a t o a re

si

gresi

nd drumul. D e C ra c i un , bona m e a s p u s e un ei v înza toare

dintr-un

m a re

ma ga zi n:

închipui ca în ajun d e C r ac i un

"Îmi

s unte ti m

ai aglomerati

decît

tot

timpul

anului".

"Nu

e s t e a s a , îi r a s p u n s e a c e a s t a . A doua zi de C ra c i u n s u n t e m a sa lt ati, c a c i clientii n e ad u c înapoi ap roape tot c e a u cumpa ra t". S u t e d e oameni

se

însala alegîndu-si

cadourile,

pentru ca nu u rm e a z a indicatiile intuitiei lor.

Orice ai face, cere sa fii ghidat. Aceas ta economiseste timp si energie si, cîteoda ta, evita chiar ratarea unei vieti. Suferinta se produce pentru ca nu ai ascultat de intuit ia ta. Ori, daca nu asculti de ea, degea ba construiesti

casa.

Obisnuieste-te

s

a-ti urmezi inspi-ratia, daca vei face asa, nu vei risca sa parasesti cararea magica. "Înain te de Ma chema, eu voi raspunde. Inainte ca ei sa ispraveasca vorba, eu le voi îndeplini dorinta". Actionînd în acord cu lege a spirituala, noi facem sa se manifeste c eea ce exista deja. În Spiritul Universal, totul se

afla mai întîi în stadiu de idee, dorin ta noastra sincera concretizeaza ideea în planul material. Ideea de pasare era la origine, o idee perfecta în înteleger ea divina; pestele puse stapînire pe ace asta idee si prin forta dorintei sale, se transforma în pasare. Dorintele v o a s t re va dau aripi? Toti t re buie s a îndeplinim c e e a c e , aparent, p ar e imposibil. U na dintre af rmatiile m el e preferate este: Imprevizibilul se întîmpla, binele c a r e mi se parea imposibil mi se împlineste, a cum .

Nu exagerati importanta obstacolului, ci

preamariti-l p e cel E t e rn - res pe cti v p ut e re a lui. Omul, în ge ne ral , se lasa împovarat de dif cultatile

si obstacolele

c a re

se opun

realizarii binelui sau. Am mai spus- o: "Te unesti c u c e e a c e remarci"; d a c a , deci, d ai atentie piedicilor, obstacolelor, a c e s t e a se vor a g ra v a . Acorda lui D um n e z e u atentia ta întreaga. Re p e t a în gînd, atunci cînd t e afl i într-o situatie dif cila: Mijloacele lui D um n e z e u s u n t ing enioase, m e t o d e l e S a le s u n t sig ure . Pu t e re a divina e s t e d e neînfrînt (cu toate ca

este

invizibila).

" Cheam a- M a

si

îti

voi r a s p u n d e . Iti

voi

an u nt a

lucruri

m a re t e ,

a s c u n s e , p e c a re tu nu le cunosti". Pe nt ru a obtine d emonstratia binelui p e c a re

noi

îl

dorim,

tre-buie

pres upunerile p e s im i s t e .

sa a l u n g a m

Nu j ud e c a niciodata dupa apa re nt e. Re p e t a aceasta af rmatie, c a re îti v a da î ncred ere: Bratul lui D um n e z e u se întinde d e a s u p r a oamenilor si lucrurilor. El

îi dirijeaza si

pro tejea za i nt e r e s e l e m el e . Mi s-a ce rut într-o zi, sa pronunt cuvîntul, pentru

ci ne va

î ntre ve de re

de

c a re

trebuia

afaceri

cu

sa a i b a un

o

personaj

a p are n t prea putin scrupulos. E u a m fa c u t af rmatia

p re c e d e n t a

mome nt ,

d rep tat ea

cunoas te m

cu

"Proverbe":

se

totii "O

îmbolnaveste inima, este

si,

chiar

manifesta.

acest speranta o

în citat

ac el Noi din

amînata

dorinta îndeplinita

arborele vietii". A dori un lucru ( f a r

a anxietat e),

î n s e a m n a a t e ridica pî na la el

, pentru a-l atinge, concretizîndu-l as tfel în planul exterior.

"Eu voi împlini dorintele d r e p t e ale inimii tale". Dorintele egoiste, cele care-i l e z e a z a p e altii, se întorc întotdeauna c a t re cel c a re l e e mit e si îi s u nt n e f a s t e . S-ar p u t e a defi ni asa o dorinta legitima : un

ecou

al

Infi nitului.

El

exista

de ja

în întel eg erea

divina,

sub

forma

unei

idei

perfecte. Inventatorii prind idei, c a re se re f e r a l a c e rc e tari le lor. Am explicat în "Jocul Vietii" ca

telefonul

îl

cauta

pe

Bell.

Se

întîm

pla de seori, c a o inventie sa f e f a c u t a simult an d e doi inventatori, a c e a s t a pentru ca ideil e lor

su n t

E s enti al

pe

a c e e a s i lungime

pentru

f ecare

dintre

de

unda.

noi

este

s

a îndeplinim f g urea za

Planul deja

în

Divin.

Asa

g hinda,

c um

noi

s tejarul

avem

în

supracons-tientul nostru Modelul Divin c a re n e priveste si p e c a re trebuie sa-l re a l iz am î n timpul

vietii.

Ac e a s t a

m i nu n a t a , c a c i

c el e

va mai

deve ni mici

atunci detalii

di

n Planul

Divin

su n t

p re v a z u t e

cu

o

perfec-tiune a b so lu ta . Dar

atipirea

m o rala

oamenilor,

lîncezeala

exe c u t a re a

Planului

lor,

a

majoritatii

fac

imposibila

Divin.

Po at e

ca

p e rs o a n a c a re dorea sa r a m î n a în pat o m a re pa rt e a zilei, citind re v is te , a r f putut sa s c rie articole dar, obiceiurile s a l e l e n e v o a s e îi luau orice initiativa. Pestii c a re doreau s a aiba

aripi

erau

vii

si

alerti,

nu-si

t re c e

au timpul dormind. Trezeste-te, tu c a re dormi si porneste în c a u t a re a binelui t a u !

"Cheam a-Ma si îti voi r a s p u n d e . E u îti v oi a r a t a lucruri m a re t e , a s c u n s e , p e c a re nu l e cunosti." E u îmi p ri m e s c ac um binele m e u . Ra sp uns ul exista înainte ca e u sa fi c he m a t . CAPITOLUL XIII FLUVII ÎN DESERT "Iata, voi fac e un lucru no u , pe cale s a se întîmple; nu îl stiti? Eu voi face u n drum în d e s e r t si fl uvii în pustietate." (Isaia 4 3 : 19) Ac e st capitol din Is aia contine promisiuni m i nunate . Noi v e d e m p ut e re a irezistibila a Inteligentei

S up re m e ,

venind

în

ajutorul

omului în mom entele dif cile. Oricît de încurcata ar parea situatia, Inteligenta Infi nita o va rezolva. Cînd

omul

Dumnezeu, ci

a ct io ne a z a

p ut e re a

sa nu

în

acord

cu

se s up u n e

ni

unei

conditii

exterioare,

ea e s t e

a b so lu ta

. Sa f m constienti d e aceasta putere ascuns a, la

c a re

p ut em

împrejura re. Inteligenta

sa

apelam

Stabileste Inf nita

în

orice

contactul

(D um ne ze u

cu

din tine)

si

orice a p a re n t a a raului se v a na r ui , c a c i r a ul e s t e s u s c i t a t d e imaginatii neî nt em ei at e al e omului. In

cursurile

m el e

de

metaf zica,

mi

s-

a pus

d eseori

stabileste

aceasta î nt re ba re : acest

contact

cu

"Cum

se

Put e re a

Invizibila?""Prin cuvîntul tau, caci prin cuvînt t e vei salva". " S p u n e doar u n cuvînt, D oam ne, îl rug a centurionul pe Iisus si servitorul m e u va fi vindecat."

"Oricine

Il cheama p e

D u m ne z e u

va

f salvat."

Re m a rc a

terme-nul

"a

c hema" .

Il c hemi p e D um n e z e u , sau faci apel la Le g e , d e f ecare

data

cînd formulezi

o af rmati

e b a z a t a p e Ade va r. E u rep et m e re u : "Alege o af rmatie c a re sa-ti co nv ina perfect si ea î ti da o

s t a re

de

siguranta .".

Te a m a

de

a

f lipsiti d e orice lucru, îi a s e r v e s t e p e oameni - le e s t e teama ca vor f lipsiti d e afectiun e, de

prieteni,

de

bani,

de

sanatate,

etc!

Ei s u nt

blocati

de

idei

antagonice,

de

mediocritate. Nu se pot elibera de Visul lui Adam. fructele

Adam din

-

genul

" maya,

uman copacul

-

a mîncat

iluziilor"

si

a recunos-cut, d e atunci, d o ua forte: binele si r a ul . Misiunea lui Hristos a fost sa t re z e a s c

a u m a nit at ea la a c e s t Ade va r unic: nu ex i s t a decît o si n g u r a p ute re - D um n e z e u . " Trezeste-te,

tu,

cel

c ar e

dormi."

Dac

a binele,

sub

orice

forma,

îti

lipse st e,

înseamna ca dormi înca si ca nu esti constien t de binele la c a re ai d rep tul. C u m sa t e trezesti din visul lui Adam, sa te

eliberezi

de

ap a re nt el e

ostile,

cînd

oamenii s u n t adînciti în aceasta som nol ent a d e milenii? Prin le g ea acordului, a armoniei. Iisus a spus: "Daca doi dintre voi se întele g p e nt r u

a

cere c e v a , a c e s t lucru

se va

împlini.". Este

aproap e

imposibil

sa

discerni

cl

ar c e e a c e a r f bine pentru tine; d e a c e e a , ai nevoie

de

un

ajutor

spiritual,

din

p a rt e

a unui practician, sau a unui prieten. Multi

oameni,

c a re

au

avut

o

c a ri e

ra s t ra l u c i t a , atribuie aceasta re u s i t a încreder ii pe

c a re

sotiile

exemplu,

acest

lor

le-au

pasaj,

acordat- o.

în

c a re

De

Walter

P. C hr ys le r

adu-ce

un

omagiu

sotiei

sale.

"Nimic, sc rie el, nu mi-a dat mai mul ta sa tisfactie în vi a t a , decît î nc red erea p e c a r e sotia m e a mi-a aratat- o neî nce ta t, chiar d e la început. Nimeni nu întelegea cît e r a m d e am-bitios, doar e a , Della. E u îi m a r t u r i s e a m toate

proiectele

mele,

si

ea

m e le ,

ma

toa-te

aproba

aspiratiile

întotdeauna.

Cr

ed chiar ca a m îndraznit sa-i m a r t u r i s e s c ca îmi propuneam estrul

sa

devin,

într-o

zi,

ma-

neîntrecut

al

mecanicii.

Ea

m-a

s ust inu

t întotdeauna.". Vorbeste

cît

mai

putin

posibil

d e sp re

afacerile tale si doar acelora c a re a r p ute a sa va d e a curaj sau sa va inspire. Lu m e a e ste plina d e cei c a re îti s t r i c a bucuria, g a t a sa spuna

în

orice

ocazie:

" E s te

imposibil!

T intesti p re a s u s ! " . Deseo ri, în timpul unui c u r s d e me taf zica sau al unei slujbe religioase, un cuvînt sa u o idee " t r a s e a z a

un drum în desert". Es

te evident ca Biblia fa ce aici aluzie la s t a r i de constiinta. Esti în desert, într-un loc s a lb at ic , cînd nu esti în acord cu armonia unive r- sal a, f e ca esti furios, sp eri at , sovaitor sau pl in

d e re s e nt im e nt . Astfel, sovaiala e s t e c a u z a f re c v e n t a a unei sanatati subrede. Într-o zi, cînd e r a m în autobuz, o d o a m n a de

pe

sosea,a

f ac ut s e m n soferului

sa

o p re a s c a , apoi s-a i nt e res at d e directia î n c a re

acesta

m e rg e a .

În

ciuda

informatie

i primite, ea nu se h o t a r a . În sfîrsit, ea p u s e piciorul p e prima t re a p t a , apoi coborî, apoi se u rc a din nou. Cas i erul îi s p u s e , în c e le din u rm a : "Haideti, d o a m n a , decideti-va!" Da,

d o a m na ,

domnule,

decideti-va!

N

u faceti

parte

din

a c ei

vesnici

veleitari.

C

el c a re a s c u l t a d e intuitia sa, ignora sov aial a. El primeste indicatiile si, împins d e impuls, m e rg e curajos înainte, stiind ca se afl a pe c a r a re a ma g i c a .

Noi,

cei

c a re

p unem

î

n p rac ti c a Ad ev arul, c e re m întotdeauna o linie de

conduita

p re c i s a ,

ca

sa n e

fe

i ndic

ata . Ac e a s t a directie n e e s t e d a t a f e d e intuitie , f e d e un fapt exterior. U na dintre el eve le m e l e m e rg e a într-o zi p e o s t r a d a , întrebîndu-se d a c a sa se d uca sau nu într-un anumit loc. Ea se ruga sa-i fie data o indicatie. D o ua d oa mne m e rg e a u în fata

ei.

Una

dintre

el e

spuse

celeilalt

e: "Dar, Ada, d e c e nu te-ai d uce acolo?" Ori , eleva

mea

se

numea

chiar

Ada.

Ac e a s

ta coincidenta i se p a r u un indiciu foarte clar . Ea nu mai e z i t a . C e re re a p e c a re o f a c u în a c el loc a a vut pentru ea rezultate foart

e favorabile.

Noi

d uc e m

o

ex i s t e n t a

s urp rinza toare, în c a re totul e s t e p re v a z u t s i dirijat c a prin magie "cînd a v e m urechi d e auzit si ochi p e nt ru a ve de a" . Numai atunci, într-adevar, p a r a s i n d planul intelectului, noi ascultam

doar

de

ordinele

imperative

al

e supraconstientului

-

D um n e z e u

din

noi

c a re ne s p u n e : "Iata c al e a , urmeaz- o!". Tot c e e a c e e s t e n e c e s a r sa stii îti v a f re v ela t. Toate cerintele tale vor f coplesite. "Astfel, s p u n e Cel Et ern, tu îti vei croi drum prin

m a re ,

o

c a r a re

printre

ap el e

uriase

." "Nu t e mai gîndi la e ve ni me nt e le t re c ut e si nu mai analiz a c e e a c e e s t e vechi".

A trai î

n trecut

înseamna a

pierde

contactul

cu

prezent ul, a c e s t mome nt mi nunat. Singurul

pe

c a re

D um n e z e u

îl

re c unoa s te:

"Acu

m este

momentul

favorabil.

As ta zi

este

ziu

a propice.". Multi oameni duc o vi a t a la m enta bi la ; e i e c o nom i se sc

si a d u n a ,

fara

sa î n d r a z n e a

sca sa se serveasca d e c e e a c e p o s e d a , si a cest lucru le a d u c e si mai m ult a mediocritate si limitare. O d o a m n a , d e exemplu, locuia întrun orasel de provincie. Abia mai v e d e a si e r a deseori în lips a d e bani. O pri et e na d evo ta t a o d u s e la un oftal-molog si îi oferi ochelarii c a re îi p ermite au sa v a d a perfect. D up a cîtv a timp,

aceasta p ri e t e na

o întîlni

pe

strad

a, fara ochelari. "Ce-ai fac ut c u ei?", o î nt re ba

ea.

"Ei,

cum

îti

închipui

ca

o

sa

risc

s a- i s p arg, purtîndu-i continuu? Nu-i pun decît duminica.", r a s p u n s e sarmana fem eie . Traieste neî nc e ta t

în

prez e nt ul

gata

sa

imediat

prinzi

ocaziile

si

fii

care

se prezinta. "Iata, eu voi f ac e un lucru no u, pe cale s a se

întîmple

d ej a:

nu

stii

despre

ce

e

ste v orba? Voi face u n drum în d e s e r t si fl uvii în p ustie tate". Ac es t m e s a j se adreseaza f ecaruia dintr e noi: gîndeste-te la dif cultatile tale, stiind c a

Inteligenta Inf nita cunoaste mijloacele sa le rezolve perfect. Am s p u s chiar "mijloace", caci

înainte

chiar

de

a

f

invocat-o,

ea

a r a s p u n s d eja la c h e m a re a t a. Orice

lipsa

este acoperita

înainte

ca

c e r e r e a s a fi e formulata. D um n e z e u este Donatorul si Darul si "acum" c re ea za El însusi mijloacele miraculoase. Cerînd

sa

se

î nd e p li ne a s c a

pentru

ti

ne Planul Divin, esti protejat contra oricarui alt lucru c a re nu f ac e parte din el. Iti imaginezi ca fericirea t a depinde d e un anumit lucr u p e care-l doresti? Mai tîrziu vei multumi lui D um n e z e u

ca

nu

l-ai

obtinut.

Esti

t ent

at cî te odat a sa urmezi sugestiile ratiunii si sa te

îndoiesti

de

intuitie;

dar, deodata, e

sti împins spre locul adevarat de Mîn

a Destinului si, prin efectul Gratiei, te regasesti pe cararea magica. Iata-te a cum treaz bine, gata sa-ti primesti binele ai urechi de auzit (indicatiile sunt date d e intuitia ta) si ochi care vad clar dru mul reusitei. Geniul c a re este în mine este eliberat. A cum , îmi împlinesc destinul.

CAPITOLUL XIV S E N S U L ASCU NS AL P O V E S T I I ALBA CA ZAPADA SI CEI SAPTE PITICI Mi

s-a

c erut

sa d a u

o

interpre ta re

metaf zica une ia dintre povestile lui Grimm: "Alba c a Z a p a d a si cei sapte pitici". Geniul

lui

Walt

D i sn e y

a

realizat

di

n aceasta

po ve st e,

un

f lm

c a re

a

a vut

un s u c c e s d e ne c re zut în lume a în t re a g a , chia r si la publicul cel mai sof sticat. Desi de s tina t copiilor, adultii a u invadat sa li le de c inem a . D e c e ? Pent ru ca povestile provin din c el e mai

vec hi

le ge nd e

persane,

indiene

si

egiptene , c a re toate s u n t ba z a t e p e Ad e v a r. Alba c a m a s t e ra ,

Z a p a d a , micuta c a re

este

p ri nt e s a , a re

geloasa

pe

ea.

o Acel

asi pe rs onaj îl re g a s i m în " C e nu s a rea sa " . Aproap e toti n e lovim d e o m a s t e r a c r u d a ;

PENTRUNOI, ACEASTA ESTE O FORMA D E GINDIRE NEGATIVA, PE CARE AM EDIFICAT- O IN S U BC O N S T IE N TU L gelozie,

o

NOSTRU.

î mb r ac a

pe

Mastera,

Alba

ca

din

Zapada

în zdre nt e si o tine ascunsa. TOATE F O RM E L E DE

GINDIRE

NOASTRA

CRINCENA

PRODUC

ASUPRA

AC E L A S I E F E C T.

"Oglinda m a g i c a , tu, c a re esti p e p eret e , spune-mi, c a re e s t e c e a mai f r u m o a s a din t a r a" , în trea b a în f ecare zi m as t e ra . Oglind a îi r a s p u n d e : "O, Reg i na , oricît d e f r u m o a sa s i g ra t io a s a ai f , Alba c a Z a p a d a e s t e cu m ult mai

frum oa sa !" .

N e bu n a

de

furie,

Regin

a h o t a r a s t e c a unul dintre servitori s-o d u c a p e Alba

ca

Zapada

în

p ad u re

si

s-o

omoa

re. Totusi,

inima

a c e s t ui a

se înduioseaza

cîn

d fetita

îl

implora

s-o

lase

în

viata.

El

se multumeste

s-o

ab a nd on e ze

în

adîncul

padurii. Ori p a d u re a e s t e plina d e ani ma l e îngrozitoare: plina d e c a p c a n e si d e mii d e pericole. În d i sp er a rea ei, Alba c a Z a p a d a s e prabuseste p e pamînt , f a r a sa a i b a forta d e a se ridica.

Dar

extraordinar.

i a t a ca se p et re ce

Multe p a s a r i

ceva

si ani ma le

mici

, încîntatoare,

avanseaza

încetisor,

formîn

d un

c e rc

în

c apri oare ,

jurul

ei.

castori.

Iepurasi,

Ea

veve rite,

d es c hi d e

ochii

si

îi primeste c u bucurie, atît s u nt d e frumosi s i de

gentili.

Dupa

ce

le

s p u ne

povestea

ei, toti o conduc în c a s u t a unde v a p ut ea locui . AC E S T E ANIMALE DRAGUTE SIMBOLIZEAZA IN TUITIILE

SI

IMPULSURILE

NOASTRE,

ÎNTOTDEAUNA GATA SA NE AJUTE SA " IES IM DIN PADURE". Ac e a s t a casuta e s t e a celor 7 pitici. este

în

dezordine

Z a p a d a , îm p re una

si

Alba

Totul

ca

c u prietenii ei, încep

sa f a c a curat . Vev erita sterge praful cu co ad a , p a s a r i l e pun la locurile lor lucrurile a r u nc a t e peste

tot,

iar

micul

c erb

îsi

p une

la

dispozitie co arne le , pentru cuier. Cînd cei 7 pitici, ca ut atorii d e a ur , se întorc d e la lucru, sunt

uimiti

de

schimbaril e s u rv e ni te

în

a b s e n t a lor în casuta, si, în ce le din u rm a , o descopera

pe

Alba

ca

Zapada,

adormita

în unul

din

paturile

lor.

A

doua

zi,

ea

le po vesteste c e i s-a întîmplat. Si h o t a r a s c

ca ea sa r a m î n a cu ei. Le v a fa c e d e mînc ar e si v a îngriji d e casa. Alba c a Z a p a d a e s t e foart e fericita. FORTELE

CE I

SAPTE

PITICI

PRO -TECTOARE,

NCONJOARA.

În

acelasi

REPREZINTA CARE timp,

NE

I

ma st er a

î n t re a b a , din nou, oglinda, care-i r a s p u n d e : "Pe

colina,

în

umbra

padurii

verzi,

aco

lo u nde cei 7 pitici si-au construit c a s a , Alba c a Z a p a d a si-a g a s i t ad ap o s t si e a , Re gi n a, e s te mai f r um o a s a decît tine!". Ac e s t e cuvinte o înfurie p e Re g i n a p e s t e m à s u r à . D eg hi z at a în v ra jitoa re

batrîna,

ea porneste la dru

m, luînd cu ea un mar otravit, destinat lui Alb a ca

Zapada.

Ea o

descopera

într-adevar,

în casa piticilor si îi ofera m ar ul m a re si ros

u, c a re p a re atît d e t en ta nt si d e s a v u ro s . D a r prietenii ei, micile a ni m al e si p a s a r i l e , foart e nelinistiti, SE STRADU IE S-O FAC A PE ALBA CA ZAPADA SA I N T E L E AG A C A NU T REBU IE S A-L ATINGA. Speriati, ei se a g ita în jurul ei, da r,

Alba

ca

Z a p a d a nu

poate

re zi st a

tentatiei, ea m u s c a din mar si c a d e imedi at s e c e r a t a , cel

putin

a s a c re de m .

Atunci,

toate animal ele a l e a rg a în c a u t a re a piticilor, pentru a-i veni în ajutor. Dar, vai, e s t e prea tîrziu, Alba c a Z a p a d a e s t e fara s ufl are. T oti prietenii ei, disperati, lasa în jos cap et ele , cu trist ete . Dar, d eo d at a a p a re Printul. El o saruta p e p ri nt es a , c a re revi ne la v i a t a . Si povestea

se t erm in a

cu

fraza

traditional

a: "Ei s-au c a s a t o ri t si a u trait foarte fericiti

". Cît

d e s p re

mastera,

ea

este

luata

de

o furtuna

teribila.

VE CH EA FORMA

NDIRE

ESTE

ANIHILATA

PENTRU

TOTDEAUNA.

Z E AZ A

PL ANUL

AJUNGE

DOAR

ACEASTA, DEVINA

SA

PENTRU

FOARTE

AL

FII

CA

GI

SI DISPARE

PRINTUL

DIVIN

DE

SIMBOLI-

VIETII

TALE .

C O NS T IE N T

E X I S T E N TA

DE

TA SA

FERICITA.

I a t a p o v e s t e a c a re a captivat New Yorkul si l um e a în t rea g a . Sa t e s t ra d ui sa descop eri ce

forma

de

tiranie,

ma st er a

ta

cruda

exe rc i t a în subconstientul t a u . Este probabil o convingere n e g a ti v a , c a re se m a ni f e s t a î n toate problemele t ale. Anumite p e r s o a n e se plîng:

" C eea

întîmpla

ce

mi-ar

întotdeauna

f

p rea

favorabil, tîrziu".

se

"Si

a

m lasat

s a-mi

scape

atî te a

ocazii!"

Sa nu

ne lasam sa

invadati

de

asemenea

gînduri

si

re p e t a m neî nce ta t: "Eu s u nt p e deplin constient si g at a sa perc ep orice a d e v a r din joc ul vietii.".

S A INABUSIM TOATE S U G E S T II L E ÎNTRISTATOARE P E

C ARE

NI

LE

SOPTEST

E M A S T E RA

CEA

PRINTR-O NE

VOM

CRUDA.

V I G I L E N TA

E L IBE RA

DE

CONSTANTA, ORICE

NOI

GINDIRE

NEGATIVA. NIMIC NU POATE IMPIEDICA, NIMIC NU POATE INTIRZIA MANIFESTAREA PLANULUI DIVIN, IN V I ATA MEA . LUMINA LUMINILOR INUNDA CA RARE A M E A CU ST RA LU C IR EA EI, ARATINDU-MI CALEA LARG D E S C H IS A A R E U S I T E I .

SFIRSIT