Flora Dobrogei.pdf

_

,

.

Dr. D. BRANDZA

_

.

.

FLORA DOBROGEI _

.

,

PREMIATA DE ACADEMIA ROMANI Cu PREMIUL LAZAR IN 1887.

, .

,.

/

.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE INGRMITI DE .

.

_

.

SABBA STEFANESCU AIEMBRU CORESPONDEST AL ACADEMIE!

e

,

v

OT E I

'

.

AC A DEMI El *

-

,

,

.

.

.

,

Ail OM Ot" >,

, .

,

,

.

.

_

, BUCURESCI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL

,

Furnisor al Carpi Regale . 16, STRADA DOAMNEI, 16

. ,

1898. ..

v4

www.dacoromanica.ro

,

.

.-

FLORA DOBROGEI

www.dacoromanica.ro

FLORA DOBROGEI DE

Dr. D. BRANDZA

PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA CIJ PREMIUL LAZAR IN 1887.

EDITIUNEA ACAIDEMIEI ROMANE INGRULTA DE

SABBA STEFANESCU MEMBRD CORESPONDENT AL ACADEMIET

*.c=--

BUCURESCI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL Furnisor al Ourtil Regale

16, STRADA DOAMNEI, 16

1898.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PREF ATA Flora Dobroga este una din lucrarile de cdpetenie ale regretatului botanist Dr. D. Brandza. Importan(a acestel opere pentru studiul aprofundat al Flora Romdnie se va pune in eviden(a, sper, cand se va trata in extenso despre activitatea sciinifica a acestui barbat, care este corona botaniOilor noftri. Cred insa ca satisfac o dorintd naturala a cititorultd, care are curiositatea sà afle ce insemnatate are pentru sciin0 ace'sta opera, referindu-i ca in ea sunt enumerate fi descrise 1186 specii, ca4 cresc in Romania transdanubiana. Apol, pentru ca Academia Romana m' a onorat cuincrederea de a supravegkia tiparirea acestd opere, m6 simt dator sa adaog i cate-va explicaOua Manuscrisul mi-a fost presentat in patru caiete cu scOrfe de carton, avénd fie-care din ele, pe dunga, scrisa una din cifrele I, I, II, ILI si confinend fol in-4°, necusute i nenumerotate. Pe prima fOie a unuia din cele dou6 caiete insenznate cu cifra I am v6clut motto : «Il n'y a qu'une manière d'avancer les sciences, c'est de les simplifier ou d'y ajouter quelclue chose de nouveau (Poinsot),D iar pe a doua fOie a aceluia0 caiet am eat scrise find de autor, dou6 observa(iuni, dintre cari una este in cuprinderea ac6ta: « Lectorul este rugat a nu amesteca foile din manuscris i a le lasa in aceeap ordine, asa precurn se afla ele.D Cea de a doua observafiune este ace'sta: «Herbariul plantelor de-

scrise in acesta Flora se via depus la Museul de Botanica din

www.dacoromanica.ro

VI

I3ucuresa» lntdia observatiune m' a obligit s pdstrez cu scrupulositate ordinea foilor, i pentru ca sce evit ore-ce confusiune, am procedat la numerotarea lor. Am constatat apot, cd tree (I, I, II) din cele patru caiete erad referitóre la plantele Dicotyledonate qi ctZ cel d'al patrulea (III) confined manuscris relativ la plantele Monocotyledonate qi la cele Cryptogame vasculare.

Intr'unul dintre cele tree caiete cu Dicotyledonate (I) am gdsit numae desrriptiuni de familii 0 de genuri,iar in cele-lalte dozt (I, II) numai diagnose de specie qi de variet*. Din aastce causd, am contopit materialul continut in aceste tree caiete, intercaland speciile, la locurile cuvenite, in genurile la ca21 apartin. Caietul cu Monocotyledonate si cu Cryptogame vasculare (III) confine descripfiuni de familit, de genure qi de specie, dispuse in ordinea in care au fost tiparite. Alcdtuind acest manuscris, autorul a urmdrit un indoit scip. In acelaqe timp, a Mutat sd expund resultatele explordrilor sale intr'o regiune putin cunoscutd din punct de vedere botanic qi sa presinte lectorilor caracterele dupd care s'a condus la cleterminarea plantelor, pe cart le-a colectionat. Ast-fel se explicd faptul, cd «Flora Dobrogeeh nu este numal o enumerare a familiilor, a genurilor, a speciilor qi a varietdtilor de plante cars cresc in Dobrogea, ei este un studid sistematic asupra vegetatiunii acelei provincie. Acest studid se adrese'zd deopotrivd fi botaniqtilor de profesiune, care gdsese in el indicate felurile de plante, pe cart autorul le-a recoltat in diferite localitdte ale Dobrogee, qi diletantilor, care afld in el caracterele dupd care pot sd recundsca aceste plante. Din nenorocire insd autorul nu qi-a ternzin at monumentala sa opera. Cate-va diagnose de familii, de genure 0 de specie lipsesc, 0, de0 numrul acestor lacune nu este mare in comparafie cu intinderea qi, cu importanta operel, totuql nu se póte afirmá, ca

lucrarea a fost terminatá §i adusä in stare de a fi publicatä ea atare.

www.dacoromanica.ro

VII

l?olul mei la publicarea acestd opere find ca sd respectez in totul textul, ast-fel ca tiparul sa represinte exact continutul manuscrisului, nu numal cd nu mi-am permis sä fac vart-o schim-

bare in manuscris, at ard de intercalarea speciilor in genial dar nict mdcar sd corectez veris-o erdre din cele cdte am constatat. Sd nu fle dar surprins cititorul, cdnd va observa, cd la numirea unui aceluia0 gen este anexat cdnd un nume de autor cdnd altul, fdrd sd fie indicat yen un motiv, care sd justifice acestd procedare. De altmintrelea, manuscrisul este in fiinp i va fi pdstrat in archiva Academia. Este o relicud care trebuie sd fle sacratd, 0 Academia Romand a dovedit cd pdstrezet o amintire piósd Doctorulut D. Brdndza, respectdnd resultatele cercetarilor lu sciilqifice 0 publicdnclu-le nesehimbate.

Sabba Stefanescu ilfembru coresio7dent al jkademiet Romeine

1898, Noembre 1.

www.dacoromanica.ro

La 4 Aprilie 1884, Academia Româng, dupà propunerea Sectiunii Sciintifice, a decis ca subiectul de concurs pentru premiul Lazgr din 1887 sä fie:

In 1887 s'a presentat la concurs un singur manuscript, Flora Dobrogei, cu motto: Il n'y a qu' une maniere d'avancer les sciences, c'est de les simplifier, ou d'y ajouter quelque chose de nouveau. Comisiunea insärcinatà cu studiarea acestui manuscript a fAcut asuprd-i urmätorul raport, subscris de d-nil Gr. StefAnescu §i Gr. Cobálcescu: Subscri§ii membri ai comisiunii alese de Academie spre a examinA manuscriptul intitulat Flora Dobrogei cu devisa: dil n'y a qu'une maniere d'avancer les sciences, c'est de les

simplifier, ou d'y ajouter quelque chose de nouveau , ail luat in cercetare acest op, singurul presentat pentru concursul hothrit de Academie in §edinta sa din 4 Aprilie 1884 in privirea premiului Lazär da 5.000 lei, afectat la dun ma-

nuscript care sd cuprindd flora descriptivd a unui judet din Romelnia dupd alegerea concurentului si care sci presinte dela 300 la 400 pagine de tipar garmond, §i ail constatat cele ce urmézd: (Manuscriptul prin continutul gil satisface cu prisosint6 conditiunile de institutiune a premiului, caci pe de o parte el cuprinde flora a douè districte in loc de unul, iar pe de

alta el presinta trei mail volume, cu o materie mull mai intinsä deck acea cerutä in conditiunile concursului. dAcest op este, in adevèr, o vastä lucrare, in care sunt descrise peste 1.250 specii de vegetale, dintre caH peste

www.dacoromanica.ro

1.000 sunt angiosperme dicotyledonate, peste 200 monocotyledonate, iar restul constd in gymnosperme §i cryptogame.

Prin acest continut al s'ed opul denotéza pe de o parte o indelungata explorare i marl sacrificii de timp §i de cheltueli, iar po de alta, din punctul de vedere sciintific, o avutie vegetala remarcabila pentru un teritorid de intinderea Dobroga, fapt la care trebuià a ne §i a§tepta, considerand cà acésta regiune, des1 ingusta, presinta insä in deosebitele

sale part" conditiuni forte diferite pentru vegetatiune; in adevOr, ea cuprinde pe de o parte delta unui mare fluvid, apoi o regiune maritimd tOrmurald basa, acoperita de lagune sarate sad salcii §i de lacuri de apa dulce ; iar pe de alta, parti indestul de inalte, accidentate de déluri §i chiar de munti, de§1 ace§tia nu tree nici odatâ de altitudinea de 700 metri. Opul presinta plante, earl se rapOrta la t6te aceste conditiuni diverse. «Ce este mai mult, acest op satisface la privirile generale

cetite in una din §edintele Academia a sesiunii generale din anul 1882 de catre savantul nostru coleg d-1 Dimitrie Brandza, care a sciut in acea relatiune a sa a aräta. intr'un mod frapant resultatele importante pentru sciinta, la cari conducead cunoscintele existente panä atunci asupra flora Dobrogei. Opul manuscript, ce face obiectul raportului nostru, corespunde prin plantele ce descrie la acele resultate, pe cari

le cornpletéza §i le pune mai bine in tot v6cju1 lor. eManuscriptul descrie, precum am aratat, peste 1.250 specii.

Aceste specii sunt repartisate in 480 genuri, dintre car.' 298 dicotyledonate, 74 monocotyledonate, 1 din gymnosperme §i 7 dintre cryptogame, raportandu-se la 97 familit «Este remarcabil, ca intre aceste numerOse plante, gymnospermele nu sunt representate decat prin o singurd specie

din familia gnetaceelor §i anume: Ephedra vulgaris, insä acésta absenta mai totala a increngaturei gymnospermelor europene se explica prin situatiunea maritirna §i in destul de meridionald a regiunii, cat §i prin mica inaltime a muntilor ce ea presinta. Dar alte fapte de o importanta sciintifica mult mai considerabila resultd din consideratiunea complexului de specii

presentate de flora Dobroga. In prima linie este fixarea

www.dacoromanica.ro

XI

positiunii ce ocupil acésta regiune, prin flora sa, in geografia vegetala. In adevOr, caracterele preponderatOre ale acestel flore, sunt acele ale regiunii sarm atice numite si a stepelor, la care flora participa i valea Prutului; dar imediat dupd acésta yin prin numOrul lor a WA. We speciile regiu_ nil mediteranee. La cele din regiunile dintain, se raportezd majoritatea speciilor, iar la cea de a doua peste 150, dintre earl unele se continua de-alungul Mediteranei-pana in Spa-

nia. Ast-fel Dobrogea este regiunea, in care yin a atinge marginea lor finala ambele flore numite, i punctul cel mai mai nord-estie, la care ajunge flora Mediteranel. Un pullet forte important inch este si acela ca Dobrogea presinta un numër de specii, precum sunt Celtis australis, Ficus carica, Diantheus gigantus, juglans regia, Syringa vulgaris, etc. etc., ce nu se afla deck in Dobrogea si la extre_ mitatea vestica a Romaniei, intro Turnu-Severin si Virciorova, lipsind cu totul atat din Romania cat si din Bulgaria,

f apt important, ce arata ca flora mediteranee a avut tendinta a se intrunl de-alungul Dunarii, venind de la Vest prin valea Savei, insa conditiunile climateristice, ce a intimpinat trecend dincOce de Clissura, aü impedicat-o de a lima calea sa catre Est. Un mare numOr de plante sunt propril numal Dobrogei.

Unele din ele stint acelea, earl traese in Delta Dunärii si imprejurul lagunelor, precum sunt:Petasites tomentosus, Fraxinus oxyphylla, Quercus pedunculata, etc.; altele in partile departate de mare, precum sunt: Centaurea Jankae, Moehringia Jankae, Silene pontica ; altele proprii numal Dobrogei Bulgariel, precum sunt: Nectaroscordium Bulgaricum, Consinia Bulgarica, Dianthus Sintarisii si altele. Se observa i cate-va specii asiatice, precum este spre exemplu: Pirus elaeagnifolia. Ast-fel dar, opul incredintat examenului nostru presinta tOte conditiunile cerute, spre a conduce la ideile sciintifice, ce trebue in tot-deauna a decurge din conspectul florel unel regiuni. ((Pe langa acestea, acéstd considerabild luerare presinta pretutindenea caracterul unor solide cunoscinte de botanic si al unei competinte incercate. Tot de-odatil pentru descrie-

www.dacoromanica.ro

XII

rea plantelor sunt intrebuintaff in ea terminii sciintifici eel mai precisi si tot odatá i eel mai adoptati la spiritul lirnJoel nóstre i neapOrat cä autorul er, insotind opul sëü i de un capitol relativ la resultatele generale ce resultd pentru sciinta din complexul speciilor ce descrie si al distributiu-

nii lor, va face din lucrarea sa unul din opurile clasice ale llotanicei; de aceea, subscrisil s'ail unit spre a-1 recomendà A cademiel pentru a fi rèsplAtit cu premiul, pentru care acest

op a fost dat aprecierii nóstre.) llaportul a fost cetit in sedinta de la 19 Martie 1887 si Academia a aprobat propunerea comisiuniT, acordând manuscrip-

tuld1 premiul Lazdr. Deschidêndu-se plicul cu numele au-

torului, s'a constatat cä autorul luerdrii prerniate a fost Dr. D. Briindzil.

Manuscriptul premiat a fost apoi incredintat autorului spre a-1 revedé i gAti pentru tipar. BOla, care i-a curmat cjilele in flórea vietei, l'a impedecat de a terminh revisuirea lucrärii.

www.dacoromanica.ro

Fam.

BERBERIDEE.

Flori ermafrodite, regulate. Caliee cu 3-4 6 sepale, de ordinar dispuse pe doue rinduri, libere, petaloide, munite de 2 sag de mai mule bractee. CorolA en 4 6 petale dispithe pe done rinduri, libere, de ordinar munite de cloud glande la basa lor. Stamine 4-6, opuse petalelor ; antere eu loge deschidêndu-se fie-care printr'o valvulit Ovarig cu un singur carpel, eu o lojd bi-pluriovulath. Stigmat subsessil, suborbicular-peltat. Fruct baeciform sag capsular, disperm sail polysperm. Plante lemnOse sad erbacee; frunze alterne sail fasciculate. CONSPECTUL GENURILOR 1. Calice 6-sepal la basa cu 3 bracteole 1.* Calice 6-sepal la basá tard bracteole

Berberis L. Leontiee L.

Genul Berberis L.

Berberis L. (Berberidh). Calico eu 6 sepale petaloide, ea-

duce, munit la basa sa de 2-3 midi' bractee. CorolA cu 6 petale, munite de done glande chtre unguiculh. Stamine 6, en filamente articulate la bash. Bacch 2 3 spermh. Arbor* spino§i. B. vulgaris L. (B. comunit Vulg. Dracild). Frunde obovate, eiliat-serrate. Spini tripartiti. Racemi multiflori, penduli. Petale intregi, ori putin emarginate. Mori. galbine. Bobife roiii Calice la bawl en trei bracteole. Frutece. t Mal-Iunie. Co-

line nisipóse, Intro Medgidia §i Cernavoda; pe malurile inalte ale Dunhril aprópe de Rasova ; in delta Dunhrii in phdurea Leti, etc. Brandze . Flora Dobrogri.

1

www.dacoromanica.ro

2

Genul Leontice L.

Leontice L. (Leontice). Ca lice cu 6 sepale, fArd bractee la basa sa. Coro là cu 6 petale, munite la basd de o squarnuld. Stamine 6. Stil scurt, de-abia distinct de stigmatul obtus. Ovule 2-4 basilare cu funicule erecte. Capsuld vesicul6sA umflatg. Erburi glabre cu rAdAcina tuberOsA, cu tulpina frunOsã. L. altaica Pall. var. odessana Fischer; L. odessana Fischer (L. altaicg). FrumJà caulinard solitarie. Petiolii dela bash'

tripartiti p6rtA ramurele dispuse palmatiform in 4 sag 5 segmente oblonge, intregi i subpetiolate. Capsuld putin inflatA si ruptild inainte de maturitate. Calice fdrd braeteole la bath. 2,1 April. In locurile umbrOse din muntii stancosi dintre Greci i Cerna, f6rte abundentA. Fam. III.NYMPHEACEE.

Flori ermafrodite, regulate. Calice cu 4-5 sepale libere, erbacee sail mai mult sad mai putin colorate, marcescente sag persistente. Corold cu petale numerOse, inserate dupd o linie spiralA, in preflorescentd imbricatd. Stamine in nuinèr indefinit, inserate dupd o linie spiralä, cu petalele, pe receptaculul convex sag concav; filamente libere, mai mult sag mai putin petaloide; antere biloculare, introrse. Stil nul, dilatat intr'un disc sessil, persistent, acoperit de stigmate lineare, radiante, in nurnér egal cu acela al logelor. Ovarig format din carpele numerOse, super sag semi-infer, multilocular, cu loge in num6r variabil, multiovulate. Fruct bacciform-erbaceg, indehiscent, cu loge numer6se, polisperm. Seminte inserate pe pgretii despArtiturilor, de ordinar inconjurate de un aril cArnos, munite de 2 alburnene asecjate until intr'altul, cel exterior gros i Minos. Plante aquatice, perene, erbacee, cu rhizom gros, cArnos ; fruncje tOte radicale, lung petiolate, submergiate sag plutitOre, cu limb de ordinar oval-rotuncjit, intreg, rar crenelat, cordat la basa; flori de ordinar fOrte marl, plutitOre, solitare la extremitatea unor lungi peduncule axilare.

www.dacoromanica.ro

3

CONSPECTUL GENURILOR

1. Flori albe Mr% organe nectarifere 1.* Flori galbine cu organe nectarifere

Nymplmea L.

Napbar Sm.

Genul Nymphaea L. Nymphaea L. (Nimfee). Ca lice cu 4 sepale, lanceolate, mar-

cescente, erbacee, destrugendu-se inaintea maturitatii fructului. CorolA cu 16-18 petale, lanceolate, descrescend dela circonferentA cAtre centru, inserate cu staminele pe receptaculul concav, cele exteriOre egaland safl intrecend sepalele. Ovariii semi-infer. Fruct purtand cicatricele ce resulta din caderea staminelor i petalelor distruse. Seminte inconjurate de un ari1iii carnos. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Ovaria munit cu stamine pfin'a la virf 1.* Ovarift munit cu stamine nurnai la basa'

.

. .

.

N. alba L. N. eandida Presl.

N. alba L. (N. alba.Vulg. Nut& alb, Huta [loc Fruncle subrotunde, profund cordate, pe margini intregi, lobil dela basàdin causa sinului rectilinear oblice ovate. Ovaria munit en stamine pcinci la virful sae. Stigmat 12-20 radiat galbin. Petale albe ea néua. 4 Iunie-August. In ape stagnante si lin curgetOre. Pretutindenea in regiunea Dunarii §1 cu deosebire in Delta. N. candida. Presl. (N. candidA). Frunde subrotunde, pro-fund cordate, subrepande, lobil basilari sunt din causa sinului, care cu marginele arcuate este deschis subegal ovati. Ovarii denudat, neted, munit cu stamine numai la bctsci,

Stigmat 8 radiat. Petale albe ca néna. 4 IulieAugust. In locurile din Delta Dunaril mai rara. Genul Nuphar Sm.

Nuphar Sibth. et Sm. (NufAr). Calice cu 5 sepale obovalesuborbiculare, colorate, persistente. Corola cu 10 20 petale

obovale, mid, mai scurte de cat sepalele, gróse-carm5se. Receptacul convex. Ovarill super. Fruct Mra cicatrice. Seminte fard aril. N. lutenm Sm.; N. lutea L. (N. galbin). Calice 5 sepal.

www.dacoromanica.ro

4

Stigmat plan, profund umbilicat; pe marginä de tot intreg,

abia repandä, 10-20 radiatá, radiile dispArend inaintea marginel. Antere oblong-lineare. Fruncle ovale, panti la a ,

parte cordat-incise, lobil apropiati. Flori galbine. 21. Lillie-

August. In ape stagnante i lin curgetore. In regiunea Diiiirii pretutindenea i en deosebire in Delta Dundrii. Fain. IV.PAPAVEILICEE.

Mori hermafrodite, regulate. Ca lice cu 2 sepale, anteroposteriOre, libere, caduce. Corolâ cu 4 petale, caduce, dispuse pe doué renduri, unul altern, cel-alt opus calicelul, in preflorescentá imbricatä-botitd. Stamine indefinite, libere hypogine; antere biloculare, introrse. Stil forte scurt, divisat in douse ramurl stigmatice sail nul cu stigmate mai mult sag mai putin numerOse, radiante, pe im disc lätit ce coronezä ovariul si care este munit, pe margin6, de atâtia lobi ate placente sunt. Ovarig super, format din done sag mai multe carpele, unilocular, multiovulat, cu done sag mai multe

placente parietale, mai mult sag mai putin proeminente. Fruct uscat, capsular, polysperm, Cand linear, siliquiform, uni-bilocular, deschidendu-se prin done valve, ciind umflat, globulos sag oblong, unilocular, munit de numerOse placente si deschicjendu-se la virf printeun mare numer de aperturi asedate sub discul stigmatifer. Seminte reniforme, munite sag lipsite de strofiolg; albumen arnos-oleos. Erburi anuale, bisanuale sag perene, en sue lactescent sag colorat, narcotic sag acru. Frunze shnple, alterne, färà stipuli. CONSPECTUL GENURILOR

I. Stigmat scutiform, 5 14racliat. Flori solitare 1.* Stigmat nu scutiform. 2. Flori solitare. Ovariu 2locular. Calice 2-- sepal

Palmer T.

.

.

.

.

Claucitun Tourn.

2.* Flori umbelate. Ovariti 1locular. Calice 2sepal. Plantã cu sue galbin Chelklonium L.

Genul Papaver T.

Papaver T. (Mac). Stigmate 4-20 sessile, radiante pe un

aisc sessil mai mult sag mai putin lobat care coronézil variul; capsula umflatä, globulOsä saü oblongs& cu 4 pla-

www.dacoromanica.ro

5

cente saü mai multe, deschidêndu-se la virf prin orificii a§edate sub discul stigmatifer. Seminte lipsite de strofiold. Flori solitare §i terminale. CONSPECTUL SPECHLOR

1. Capsule hispide P. hybrblum L. 1.* Capsule glabre. 2. Capsule obovate. Stigmat 7-14 radiath, lobulii acoperindu-se pe sine P. Rhoeas L.

2.* Capsule claviforme. Stigmat 5 7radiat, crenile sale neacoperindu-se cu marginile

P dubium L

P. hybridum L. (P. ibrid). Filamente in partea superiórA dilatate. Capsuld subrotundd, cu scte fOrte patente i arcuate hispidei. TulpinA foli atâ, multiflord. Frump bipenatpartite, foliede intregi, ori §i 2-3-fide, ovat-lanceolate, pe earinä hirte. Petale ro§ii ea s'angele, la basä en o macula' négrg. Filamente purpurii negre, antere albastre. 0 Maig-Iulie. La Malcoci, dar mai comun la cetatea Jenissale aprópe de Babadag. P. Rhocas. L. (P. [foe alb.] Vulg. Mac ro,Fu, PaparOne). Filamente subulate. rapsuld scurt-obovatd, glabrA, la basa rotundata. Lobulil stignzatului acoperindu-se CU marginile. Tulpina hispida, multiflorâ. Frunde penate on bipenate, lacinii oblong-lanceolate, incis-dentate. Petale de colOre ro§ie-

intunecatà, adese-ori la basd en o mama négrä-albastra.

0

Câmpil §i coline nisipóse. FOrte comun pretutindenea, afard de Delta Dudarii undo este mai rar. P. dubimn L. (P. dubii1). Filamente subulate. Capsuld claviformd subtiindu-se mereil spre basa, glabrd. Crenulele stigmatuldi 5-7 -radial disjuncte. Tulpiná hispida, multiflora. Frump bipenate, lacinil lineare, depArtat dentate. Petale de colOre ro§ie-intuneeatd,rare-ori alba' (forma rubriflora §i albiflora). 0 FOrte comun pretutindenea, mai

cu sémà forma albiflora, pe eand rubriflora este mai rarà. Genul Glau ci um T ourn.

Glaucium Tourn. (Glauciu). Stigmate 2, lipite la partea inferiOrd. Capsula lineard siliquiformA, divisati in doué loge www.dacoromanica.ro

6

printr'o despartiturd falsä, deschidendu-se In done valve ce s desprind de cadrul persistent format de placenta si despartitura. Flori terminale subsolitare. CONSPECTUL SPE CIILOR 1. Si lice setos-hispide. Frundele superióre cu basa truncatii sessile Gl. plmenicemn Gaertn. 1.* Si lice tuberculat-scabre. Frundele superióre

cu basa profund cordath amplexicaule. GE. lute= Scop. 61. phoenieemn Gaertn.; Gl. corniculatum Curt.; Chelido-nium corniculat um L. (Gl. rosu. Vulg. Mac cornut). Frun_

(jele superidre cu basa truncatd sessile, penatifide, dupd configuratiune oblong-ovate. Si lice setos-hispide. Mori de colOre coceinee. 0 Iunie-Iulie. Pe marginea agriilor si a drumurilor, forte comun in tOta Dobrogea. C41. luteum Scop.; Gl. flavum Crantz; Chelidonium laucium L. (GL galbin). Frunclele superidre cu basa pro fund cordatd amplexicaule, lobat-penatifide, diva configuratiune subrotund-eordate. Si lice tuberculat-scabre. Mori de colóre citrina. p Iunie-Inlie. In. locuri i pe coline nisipese. Intre Cernavoda si Hirsova. Genul Chelidonium Tourn.

Chelidonium Tourn. (Chelidoniu). Stigmate 2, lipite la partea inferiOra. Capsuld lineara siliquiforma, uniloculara, färä

despartitura fals, desehiOndu-se in done valve ce se desprind de cadrul format de placentele parietale. Seminte munite do o strofiole. Mori in cime umbeliforme, laxe. Ch. inajus L. (Ch. mare. Vulg. Rostopascd, [loc alb]). Pedunculi umbelati. Calice subglabru. Filamente spre virf mai late. Petale galbine. Hadacine. fusiformg. Tulpina sulcata, en peri artieulati, rari. 21. Maki-August. In locuri umbrese, stâncese, ruderale, pe Langá ziduri, forte comuna in teta Dobrogea. Fain. V.FUMARIACEE.

nori ermafrodite, neregulate. Calico cu 2 sepale anteroposteridre, de ordinar dentate, libere, petaloide, eaduce. Cowww.dacoromanica.ro

7

rola' en 4 petale inegale, conivente, caduce, libere sag putin connate la basa, dispuse pe 2 verticile, in preflorscenta imbricata; dintre cele done petale mai exterióre, alterne cu sepalele, unul este prelungit in pintene sag in gheb la basa; cele 2 petale interiOre, opuse sepalelor, sunt unguiculate la bash', dilatate si coherente la virf. Stamine 4, hypogyne, lipite in mai tótà lungimea filamentelor lor in done fascicule opuse petalelor exterióre si parand compuse fie-care din 3 stamine cu antere extrorse, dintre care numai singurd cea mediana este bilocularti, iar cele done laterale uniloculare nerepresentand in realitate de cat o jumetate de stamina resultand din injumatatirea staminel opositipetale, dintre care fie-care jurnatate s'a lipit pe lature de staminile alternisepale. Stil elongat, filiform, terminat printr'un stigmat 2-4 lobat. Ovarig super, 1-locular, 1-pluriovulat, cu 2 placente parietale. Fruct subdrupaceg, devenind uscat la maturitate, 1-locular, monosperm, indehiscent, sag cu totul uscat, polysperm, deschiOndu-se prin done valve. Seminte adesea munite de o strofiola; albumen carnos, fOrte desvoltat; embrion fOrte mic. Erburi anuale sag perene ; frunze alterne,

petiolate, bi-tripinatisecate, färä stipuli; flori in raceme ter' minale sag in raceme opuse frunzelor. CONSPECTUL GENURILOR

1. Fructul o silicua bivalvulard, rnultisperrad . . . Corydalis Dc. 1.* Fructul o siliculã nedehiscenth, nucamentacee, 1Fumaria Tourn. spermd

Genul Corydalis Dc.

Corydalis Dc. (Coridalida). Fruct linear, siliquiform, polisperm, deschidendu-se in 2 valve; seminte cu testa crusta-

ceg, negru, neted, stralucitor, i munite de o strofiola in forma de cresta. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Bractee digitat-partite C. solida Sm. 1.* Bractee intregi. 2. Tulpini in partea inferiórd Med petio1 squalniform C.MarsehallianaPers

2.* Tulpind in partea inferiórd cu un peiol squamiform

C. intermedia Mer.

www.dacoromanica.ro

8

C. solida Sm.; C. digitata Pers.; C. bulbosa Dc.; Fumaria solida L. mscrpt. in sp. pl.; F. bulbosa 7. L. sp.; F. Halleri Willd. (C. solidd. Vulg. Brebenei). Rädácind tuberOsd, solidk

la basd munitd cu fibre. Frunde biternate, incise. Petiol inferior fárd fruncja. squamiform. Bractee dig itat-partite. Racemul fructifer elongat, erect. Fructe depártate. Pedicele egal de lungi cu capsulele. Stilul in timpul inflorirei la bask refract in un unghin drept. 4 Aprilie. In pdduri si tuferisuri. FOrte comun pretutindenea. C. Marschalliana Pers.; Fumaria Marschalliana Pall. Rdddcind tuberOsd, solidà. Tulpind fdrd petiol squamiform, din sus de mijloc cu 2 frunde. Frunde biternate, segmentele foliólelor ovale intregi, oH incise. Bractee eliptice, de tot intregi, inai lungi de cat pedicelele. 21. Aprilie. In pAdurile umbrOse. FOrte comun pretutindenea. C. intermedia Mér.; C. fabacea Pers.; Fumaria fabacea

Retz.; F. bulbosa P. L. sp. (C. intermediard). Räddcind tuberOsd sada. Frunde biternate, incise. Petiolul inferior squamiform. Racemul fructifer indesuit, nutant. Bractee, intregi. Pedicele de 3 ori mai scurte deceit capsulele. Sti-

lul la inflorire din virful ovariului ascendent fdrd angul. 21. Aprilie. In pdcluri i tuferisuri, amestecatd cu C. solida. Comund. Variazd :

f3. Australis Hausm. In pddurile umbrOse, fOrte comund. y paucillora Uechtr. & Sint. In pdclurea de la Cincarova. Genul Fumaria Tourn.

Fumaria Tourn. (Fumarie). Fruct subdrapaced, uscat la maturitate, subglobulos, monosperm, indehiscent; seminte cu. testa membranos, opac, fin punctuat i lipsite de strofiold. CONSPECTUL SPECIILOR

1 Sepale marl, numai de 2 off mai scurte de cat corola, insti mai late de cat acésta F. prehensilis Kit. 1.* Sepale forte mid, mult mai scurte deck corola. 2. Fructe rotundat-obtuse, tuberculat-rugulóse . F. Taillantii Lois. 2.* Fructe globóse, scurt-§i remanent-apiculate, netede F. Sehleicheri Soy.Will.

www.dacoromanica.ro

9

F. prehensilis Kit. (F. prehensild. Vulg. Sefterea, [loc all*.

Fructe la virf rotundate. Sepale marl, rombeil-ovate, dentate, acuminate, duplu mai scurte de cat corola, insd ceva mar, late de cat acésta. Cele doue petale exterióre acuminate in un rostru fOrte scurt. Laciniile frundelor oblonglanceolate. Pedicele erect-patente, cele fructifere mai lungi deck bracteele. Planta glaucescenta. Coro la rosacee. Forte comund pretutindenea. F. V:ii Haunt Lois. (F. lui Vaillant. Vulg. Sefterea [loc all*. Fructe suborbiculare, rotundat obtuse, tuberculat-rugulose. Sepale romboidee, acute, dentate, mai, inguste de cdt pedi-

celele si mult mai scurte de cat corola. Laciniile frundelor lanceolate ori lineare. Corolii palid-rosea. 0 Iunie-Sept. Locuri cultivate, coline aride. Constanta, etc., comuna pretutindenea. OBSERVARE.- La acéstà specie sepalele sunt squamiforme si fOrte mici, abia visibile prin Wpã si in graba decidue.

F. Sehleicheri. Soy. Will.; F. acrompa Peterm.; F.Wirtgeni auctor. non Koch synop. (F. lui Schleicher. Vulg. Sefterea, [loc alb]). Fructele mature globose, scurt- si remanent- apiculate, netede. Sepale subrotund-ovate, de 5 ori

mai scurte de cdt corola, insd mai late de cat pedicelele. Cele 2 petale exteriOre contrase in un tub lung §i strimpt. Frundele mai adeseori deschis-vercji, laciniile lineare, oblung-lineare ori lanceolate. Pedicele subtile, de 2 -4 ori mai lungi deck bracteele. Corold intunecat-ro§ie, la virf negriciOsa. Pe langa Cincarova; pe langd stancile umbrOse in muntele Consul §i Sepeljin langa BaOdoi, etc. Fain. VI.CRUCIFEHE.

Flori ermafrodite, regulate sail aprOpe regulate. Calice cu

4 sepale in cruce, libere, de ordinar caduce, cele laterale

adesea gib6se la basa. Corold cu 4 petale, rar mai putine sail nule prin abortare, libere, caduce, unguiculate, in cruce §i in preflorescenta imbricatd. Stamine 6, hypogyne, libere, inegale, 4 marl superpuse in parechi celor done sepale antero-posteriOre, 2 mai scurte superpuse fie-care unuia

www.dacoromanica.ro

10

din sepalele laterale; antere biloculare, introrse. Glande hypogyne 2 4 sag nule, sessile, de forma variabila si divers

asedate la basa staminelor, intre ele si pistil sag intre ele §i sepale. Stil simplu, mai rar nul, do ordinar persistent, coronat de un stigmat intreg sag bilobat. Ovarig super format din 2 carpele, uni-bilocular, cu loge uni-pluriovulate, cu

placente parietale. Fruct uscat, elongat (silica) sag scurt divisat in done' loge mono-polysperme printeo despartiturd falsà, dehiscent prin dou6 valve ce se separa

de la basa catre virf de cadrul ce sustine despdrtitura

false, sail indehiscent, unilocular i monospermsail despartindu-se in articuli transversali, monospermi. Seminte cu tegumente mai mult sag mai putin testacee, adesea prelungite in aril* albumen nul sag forte subtire; embrion curbat cii cotiledOne oleaginOse, plane, indoite in lung sag inv'ertite in spirals& i cu radieula aplicata pe comisura cotyledO-

nelor saü pe fata dorsala a unuia din ele. Plante erbacee, anuale, bisanuale sag perene, rar subfrutescente; frunde alterne, sessile sag petiolate, intregi, dentate, pinatifide sag pinatisecate; stipuli nun' sail inlocuiti prin mid glande; flori in general lipsite de bractee, dispuse in raceme simple. CONSPECTUL GENURILOR

1. Pructul o silica, dehiscentä longitudinal prin 2 valve.

2. Stigmat 2-lamelat, lamele pe dos plane ..... llesperis L. 2*. Stigmat nu lamelat. 3. Valve le silicei fära nervure longitudinale. 4. Seminte in fie-care locul 2-seriale Nasturtium R. Br. 4.* Seminte in fie-care locul 1-seriale. Radacind repenta, carnósai si dentat-nodorósd Pentarin L. 3* Valve le silicei cu

1

3 ori mai multe nervure

longitudinale.

5. Silica ancipita, ori cu valve plane. 6. Flori albe, rosietice ori albastrii, valve cu o nervurd longitudinala, ori cu mai multe strie longitudinale. Seminte in fie-care locul 1-seriale. Arabis L. 6.* Flom galbine. Seminte in fie-care locul 2-seriale. Diplotaxis Dc. Silica lung-stipitatä 5* Silica cu valve convexe, 4-angulara, ori cilindriforma.

7. Silica lung-rostrata, rostru ancipit, ensiform.

www.dacoromanica.ro

11

8. Silica cu 3 nervure longitudinale Sinapis L. 8.* Silica numai cu o nervurd longitudinala . . . Brassica L. 7.* Silica nerostratd, on i scurt si rotund rostrata. 9. Seminte in fie-care locul 1-seriale. 10. Valve cu o nervura. longitudinala. 11. Silica cilindriforma off 4-angulara. Frunde penatipartite Barbarea R. Br. 11.* Silica manifest 4-angulara.. Frunde simple . Erysimmn L.

10. Valve cu 3-5 nervure longitudinale. 12. Flori galbine 12.* Flori albe. 13. Seminte oblunge, longitudinal-striate 13.* Seminte lineare, nestriate 9.* Seminte in fie-care locul 2-seriale.

Sisymbrium L. Al Hada Adans. Conringia Dc.

Syrenia Andrz. 14 Silica 4-angular* Flori galbine Turritis L. 14.* Silica compres 4-angulara. Flori albe 1.* Silica nedehiscenta longitudinal, pe fie-care la-

ture cu 3-5 cóste, lung rostrata

Rapbanns L.

1.** Fructul o silicula. 15. Silicula 2-valvular dehiscenta, 2-loculara. 16. Siliculd compresd perpendicular la despartitura,

care devine fingusta, lineara ori lanceolata, la ambele capete atenuata (angustiseptice). 17. Valve le disolvate de despartitura nu demit semintele.

18. Silicule reniforme, reticulat-rugöse. Flori albe Senebiera Pers. (vedi No . 39) 17*. Valve solubile. Seminte remanente pe despartiturd. 19. Petalele florilor exterióre mai mari (radiante) . Iberia L. 19.° Petalele t6te apr6pe egal de marl (neradiante). 20. Loculii siliculei 1-ovulari. Marginile siliculei mai lat mai ângust aripate on i nearipate . . . . Lepidium L. 20.* Loculii siliculei bi-multiovulari. . . . Thlaspi L. 21. Marginele siliculei aripate Capsella Med. 21.* Marginile siliculei nearipate 16.* Siliculd compresd paralel la despartiturd, care

......

devine NUL

22. Valve convexe, putin comprese, prin urmare siliculele sunt glob6se, on piriforme. Camelina Crantz. 23. Silicule piriforme. Flori galbine 23.* Silicule glob6se, ori ovat-oblonge. Flori albe Cocblearia L. 22.* Valve plan-comprese.

24. Filamente la basa dentate ori cu apendicull squarniformi.

www.dacoromanica.ro

12

25. Loculii 1-4-ovulari. Flori galbine off palid-galAlyssum L, bine, une-ori devenincl la urmil albe 25.* Loculi 6-oo-ovulari. 26. Limbul petalelor bifid 26.* Limbul petalelor intreg

Berteroa De. Menioeus Desv.

24.*Filamente la basa nici dentate, nici cu apendicull squamiformi. 27. Silicule marl, lat-ovate. Semiate membranacetimarginate. Flori marl, lilacine orl violacee . Lunaria L. 27.* Silicule mid, oblonge on eliptice. Seminte nemarginate. Flori mid, albe. Draba L. 28. Tulpina foratá. Petale intregl 28.* Tulpin5 nefoliatil (scap). Petale semibifide . . Erophila De. 15*. Siliculd nedehiscentd, on secedentä in 2 articull transversali. 29. Silicula secedentà in 2 articuli transversall. 30. Articulul superior Erlobos, 1-ovular, cel inferior pediceliform i steril, abia observabil. 31. Stil la yid mai adeseori furcat. Flori albe . . Crambe L. Rapistrmn Boerh. 31.* Stil simplu. Flori galbine 30.* Articulul superior si cel inferior 1-ovular (cel inferior nu este steril). 32. Silicula ancipitk Articulul inferior obovat, cel superior ensiform Cakile Tourn. 32*. Silicul5. cilindriform5.

Chorispora Dc.

29.* Siliculà nesecedenfa in articuli transversali. 33. Silicula membranacee, orbiculard. 34. Siliculd 2-4-1ocu1ark

35. Siliculd suborbiculark 2-loculard, fie-care locul 1-ovular. Flori albe Euelidium R. Br. 35.* Siliculd 2-4-loculard, cu locull suprapusi; numal un locul 1-ovular, ceialalti sterili. Flori galbine. 36. Siliculd ovatä, verucósd Minim L. 36*. Siliculd netedk 37. Obcordata, 3-loculark locul inferior 1-ovular, cel 2 superiori colaterall sterili liyagruin L. 37.* Subglolxisk numal un locul 1-ovular, alti 2 locull sterili Neslia Desv. 34.* Siliculà numal 1-loculard i 1-ovulark ovatk elevat-costatk Flori albe Calepina Desv. 33*. Siliculd plan-compresä.

38 Silicula oblongk 1-loculark 1-ovulari. Flori galbine Isatis L. 38*. Siliculd reniforrnä, orl orbiculark 39. Silicula reniforrnk reticulat-rugtisd (vedi No. 18) Senebierai Pers. 39.* Siliculd orbiculark

www.dacoromanica.ro

13

40. Hien 16 1-loculard, 2-3-ovularä. Filamente nedenPeltaria L. tate 40.* Siliculd 1-locularã, 1-ovularä. Filamente dentate Clypeola L.

Genul Hesperis L.

liesperis L. (Hesperida). Stigmat cu cloI lobr lamelossi erecti-conivenr. Silica subcilindrica; valve convexe cu 3 nervure putin pronunciate. Seminte pe un rend. Flori liliachil sail albe. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Petale obovate. Tulpine cu pen simpli i glanduliferi 11. runeinata W. K. 1.* Petale linear-lanceolate. Tulpinh hirsutä . . . II. tri4tis L. IL runcillata W. K. (E. runcinatd. Vulg. [loc alb]). Pedicele de lungimea calicelul on i mai lungi. Petale obovate, fOrte obtuse, mai adese-ori apiculate. Silice pe pedicele patente erecte ori deflecte, glabre subrotunde,nodurOse.Frun4e pubescente, ovat-lanceolate, acuminate, dentate, cele infime Iirate. Tulpind erectd, pubescentd en peri" simpli i glanduPetale lilacine.4Maiu-Iulie. In paduri ci tuferisuri. Comuna pretutindenea.

OBSERVARE.Se distinge de H. matronalis L. cu deosebire prin pubescenta cu perl simpli si glanduliferi.

U. tristis L. (E. tristä. Vulg. Mirodenie, [loc alb]) Pedicele de lungimea ca1ice1u ori si mai lungi. Petale linearlanceolate, obtuse. Silicele deimpreuná cu pedicelele fOrte patente, glabre, comprese, la mijloc nodurOse. Fruncle ovatlanceolate, acuminate, de tot intregi orb i obsolet-denticulate. Tulpind hirsuta. Petale verdi cu vine violacee. d, Aprilie-Main. Stepe j coline. Intre Cernavoda i Constanta, la Medgidie, Tuzla, intre Tristeni i Cilik, etc. Genul Nasturtium R. Br.

Nasturtium R. Br. (Nasturtiu). Stigmat subbilobat. Silica cilindrica lineara sail silica oblonga safl oblonga-subglobulOsa; valve convexe, cu nervure neaparente. Seminte neregulate pe 2-4 renduri. Flori galbine sa albe.

www.dacoromanica.ro

14

CONSPECTIJL SPECIILOR N. offieinale R. Br. 1. Flom albe 1.* Flori galbine. 2. Petale ceva mai lungi deck calicele. 3. Si lice globóse, forte mici N. austrineum Crantz, 3.* Si lice ovate oH oblonge. Tulpind fistulósd, la basrt radicantd 3** Si lice linear-oblonge. oH lineare

N. amphibium R. Br. N. prolifermn Heuff.

2.* Petale de 2-3 oH mai lungi de cat calicele. Si lice lineare

N. sylvestre R. Br.

N. oflicinale R. Br.; Sisymbrium Nasturtium L.; Gardam inum Nasturtium Moench. (N. oficinal. Vulg. [loc alb]). Si lice lineare, subegal de lungi cu pedicelele. Frunde penate, cele superiOre 3-7-jugate, iard cele inferiOre ternate, folióle repande, cele laterale eliptice, cea terminald ovatd, la basd subcordatd. Flori albe. Tulpind procumbentä, radicantd.4 Iunie-Sept. In locuri umede i mld§tinóse la Satunou aprópe de Babadag, mai rar. N. austriacum Crantz; Myagrum austriacum Jacq.; Came. lino, austriaca Pers. (N. austriac). Si lice globóse, abia atat de lungi cat stilul, insä de 3-4 ori, mai scurte de cat pedi-, celele. Fruncle lanceolat-spatulate, denticulate on i. serrate, cu

basa profund cordat-auriculate sessile, cele inferióre angustate in petioli §i Cate odatd incise. Tulpind erectat. Petale galbine mai lungi deck calicele.21-Iunie-Iulie. In locuri umede §i m111§timise, fineti ude. In regiunea Dundrei pretutindenea.

N. amphibium R. Br. ; Sisymbrium amphibium L.; S. aquaticum Pall.; Myagrum aquaticum Lam. (N. amfibiu). Siliee ovat-subglobose ori eliptice, de 2-3 ori mai; scurte decdt pedicelele. Frunde oblonge oil lanceolate, spre basd angustate, denticulate sad serrate, la basä auriculate, ori §i neauriculate, cele inferiOre pectinate. Tulpind la basd radicantd $i stoloniferd, iard in apd inflatd §i fistulOsà. Petale galbine mai lungi deck calicele. 4 Maid-Iulie. In bálti §i ape stagnante. In regiunea Dundrel §i cu deosebire in Delta, forte comun. Variazd:

p. Variifolium Dc. Tulpind mai natantd. Frundele submerse pectinat-penatifide, cele din sus de apd incis-penati-

www.dacoromanica.ro

15

fide mai adeseori cu segmentele intregi pe margini. Intre Coco§ §i Tiganca.

N. proliferum Heuff. (N. prolifer). Si lice oblong-lineare, on lineare, de jumdtate mat scurte decal pedicelele. Frundele inferiOre penatisecte, cele superiore penatipartite, segmente oblong ori linear-lanceolate, dentate. Tulpind forte

ramificatä §i difusd. Mori indesuite la virful ramurilor in racemi scurti §i repetit ramificati, quasi-proliferi. Petale galbine, egal de lungi cu calicele ori §i numai putin mai lungi.

0S

Iunie-Iulie. In MO §i piraie. Pe langd Dui-Area inferióra, care Dunavet, Ivancea, insula Dranova, precum §i in Delta. OBSERVARE.Se crede a fi numai o formA monstrmisa de la N. syli fructele

vestre R. Br. cu racemi numerosi, insä florile diminuate mai adeseori abortive.

N. sylvestre R. Br. (N. [loc alb]). Si lice lineare, alit de lung ort fi ceva mai lungt deck pedicelele. Fruncie tote profund penatifide or penate, penile oblong-lanceolate, dentate, ori iara§i penatifide, la frundele superiOre adeseori li-

neare. Tulpind fate ramiricatd, difusd. Petale galbine de 2 -3 ort rna lungi; deceit calicele. 4 Iunie-Iulie. Piraie, finete umede, malurile apelor. FOrte comun pretutindenea, cu deosebire in regiunea Dundrei. OBSERVARE.N. palustre Dc. se distinge de N. sylvestre R. Br. cu deo sebire prin petalele, ce sunt egal de lungi cu calicele.

Genul Dentaria Tourn.

Dentaria Tourn. (Dentarie). Stigmat aprOpe intreg. Silica lanceolate:1, comprimatd, valve aprope plane, lipsite de nervure, invertindu-se cu elasticitate. Seminte pe un rend, coinprimate, cu funicul dilatat. Flori ro§ii sag albe; rhizont solzos cu solzi gro i carnosi. D. bulbifera L. (D. bulbiferd. Vulg. [loc alb]). Tulpind multifrumlOsa, frunVe alterne, cele inferiOre penate, cele superiore nedivise, axilele frun4elor bulbifere. Stamine de jumatate atat de lungi cat corola. Petale de colOre deschis-rosea. on albineta. Rizomei repentei, ceiriu5sei, dentat-nodurdsa. 21. Aprilie-Maig. In padurile umbrOse. Comuna pretutindenea.

www.dacoromanica.ro

16

Genul Arabis L.

Arabis L. (Arabidd). Stigmat intreg saü putin stirbat. SilicA comprimata; valve apr6pe plane, presentand o nervurä longitudinald sail mai multe nervure fOrte-fine. Seminte pe lin rend, comprhnate, de ordinar marginate. Mori albe, mai

rar

CONSPECTUL SPECIILOR

1. Si lice forte lungi, pe pedicell erecti decurbate, cele mai multe unilaterale. Seminte lat-aripate A. turrita L. Si lice erecte oH erect-patente. Seminte nearipate oH fingust- aripate 2. Si lice forte subtin, numai putin mai grOse cleat pedicelele. Seminte nearipate A. auriculata Lain. 2. Si lice erecte, Angust-lineare. Seminte ângust-ari1.

pate.

3. Frunde caulinare la basd profund-cordat-sagitate A. sagittala Dc. 3 * Frunde caulinare la bash truncat-auriculate on cordate (nu sagitate) A. Iiirsuta Scop.

A. turrita L.; A. ninbrosa Crantz; A. ocltroleuca Lam.; Turritis major Waller. (A. turita). Frunde pubescente ori cu peel ramificati si dentate, cele radicale eliptice in petiol atenuate, cele caulinare oblonge cu basa profund-cordatd amplexicaule. Pedicele subegal de lungi cu calicele. Si lice pe pedicele erecte decurbate, plane, la mijloc nodurOse, pe mar-

gins( ingrosate. Semi* incise pe margia CU o aripei latd i membraimcee. Mori albinete oH gàlbinii. d' Aprilie-Maiil. In pddurile umbrOse : la Greci pe Tutuiatu, pe muntele Consul, intre Cocos si Tiganca, Nicolitel, Cincarova. A. auriculata Lain.; A. recta Will ; A. aspera All.; A. pa-

tula Wallr.; A. incana Roth. non Willd.; Turritis patula

Ehrh. (A. auriculatá). Frunciele deimpreunä cu tulpina scabre cu. peri ramificati, cele radicale oblonge, in petiol atenuate, cele caulinare ovat-oblonge, dentate, la basd profund-cordat-sag itate i sessile. Racemi la urma elongati, flexuosi. Silice putin depärtate, patente, comprese, subtrinervate, abia ceva mai late decal pedicelele. Seminte incise cu o linie mai intunecatA, nearipate. Flori albe. 0 Coline i ciimpuri uscate 6 i calcar6se: la Murfatlar

etc. Forte comun. Variazà:

www.dacoromanica.ro

17

p. puberula ; A. patula (3. Want-. Racemul dirnpreund cu silicele puberule. A. sagittata Do. (A. sagitatd). Tulpind in partea inferiOrd hirtd cu peel simpli §i ramificati patull orT deflecti, in partea superiórd glabriusculd. Fruncle oblonge, denticulate cu perT mai ramificati, cele radicale in petiol Angustate, cele caulinare erect-patule cu basa pro funcl-cordat sagitata sessile, auriculele patente. Silice erecte, Angust-lineare, comprese, cu

o nervurd dorsald subtilA, care la urmd dispare. Seminte angust-aripate $i obsolet-punetate. Florl albe. e In regiunea silvaticd. Comund.

A. hirsuta Scop.; Turritis hirsuta L. (A. irsutd). TulpinA in partea inferiórd hirsutá cu peff patenti. Frunde oblonge denticulate, pubescente cu perf ramificati, cele radicale in petiol ingustate, cele caulinare erect-patule cu basa truncat-auriculatd ori cordatd, sessile, auriculele patule. Silice erecte, ingust-lineare, comprese, cu vine longitudinale §1 cu

o nervurd proeminulä. Semi* nepunctate numal la virf subaripate. Flori albe. d21. Maiii-Iunie. In regiunea silvaticd. Cincarova, Babadagh, Ienissala, Nicolitel, etc. Genul Diplotaxis Dc.

Diplotaxis De. (Diplotaxidd). Silica comprimata, valve pu-

tin convexe, uninerve. Semi* pe cloud renduri, ovale sail oblonge, comprimate. Florl galbine. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpina erbacee. Pedicele egal de lungi cu florile D. muralis Do.

1.` Tulpina la basä sufruticósá. Pedicele duple D. tenuifolia De. de lungi cat florile [loc alb]

D. erucoides De.

D. inuralis Do.; Sisymbrium murale L. (D. de ziduri). Tul-

pind erbacee, numai la bash' foliatd. Frunde putin p6r6se sinuat-dentate pand penatifide, laciniT ovate oil oblonge, dentate, cea terminald sub-rotund obovatA, angulat-dentatd. Pedicele egal de lungi cu florile. Petale citrine, deflorate brune, subrotund-obovate, in unguiculd scurtd contrase. 0 Brdndth.Flora Dobrogei.

2

www.dacoromanica.ro

18

Maiil-August. Pe marginea drumurilor, in locuri nësipóse si petróse, stepe, pe ziduri. FOrte comunti pretutindenea. D. tenuitolia Dc.; Sisymbrium tenuifolium L. (D. [loc alb]). Tulpinä ramificat5, foliatd, la basd sufruticOsd. Fruncle de tot glabre, sinuat-dentate, nedivise on i simplu sail duplicat-penatifide, lacinii lineare, depArtat-dentate. Pedicele du-

plu at& de lungi' cat florae. Petale subrotund-obovate, in o unguiculà scurtà contrase, citrine, deflorate brune. 21. Iunie-Septembre. Pe langd drumuri, pe ziduri i locuri ruderale. FOrte comuná in tOtä Dobrogea. 1). erucoides Dc. [loc alb].

Pe tUrmul mdrel la Sulina, dar probabil introdusd. Genul Brassica L.

Brassica L. (Brassicd). Si lied subcilindried; valve convexe, nepresentdnd decdt o singurd nervurd longitudinald dréptd. Semi* pe un rend, globulOse. Mori galbene sau albiciOse, adese venate. CONSPECTUL SPECI1LOR 1. Frunclele caulinare inferióre cordat-amplexicaule B. campestris

L.

1. Frumle tote petiolate. 2. Si lice alipite de pedunculul comun, nestipitate. B. nigra Koch. 2.* Si lice ascendente, scurt stipitate

.

.

.

.

.

.

. B. elougata Ehrh.

B. cainpestris. L. (B. [loc alb]). Frumje ceva grase, albastriti-pruinOse, cele primordiale i cele caulinare inferiOre hispide, dentate oil' lirate, cele superióre cordat-amplexicaule, acuminate. Racemi pe timpul inflonirii fastigiati, flo-

rile deschise intrec peste cele inchise. Calice la urnià orizontal-patent. Stamine mai scurte patul-ascendente. Silice arcuat-patule. Flori galbine. cr In finetele umede aprOpe de Obreteno pe lânga bratul Sulina, spontanee. B. nigra Koch; Sinapis niyra L.; Melanosinapis communis Sch. & Sp. (B. 'Agra. Vulg. [loc alb]). Fruncle tOte petiolate, cele inferiOre lirate, dentate, lacinia terminalti fOrte mare, lobatá, cele superiOre lanceolate si de tot intregi. Calice orisontal-patent. Silice alipite de pedunculul comun. Flori galbine. Iunie-Iulie. In câmpuri i stepe. Comuna pretutindenea.

www.dacoromanica.ro

19

B. elongata Ehrh.; Erucastrum elongatum Rchb. (B. elongata). Frunde t6te petiolate, cele inferiOre oblonge, penatifide, oH i sinuat-lobate, hispidule, cele superi6re lanceolate. profunclior sinuat-dentate, glabre. Racemi pe timpul inflorirel elongati, laxi. Ca lice erectiuscul. Si lice scurt stipitate, ascendente. Petale galbine. 21. In campuri i stepe, maluri argilOse. Comund pretutindenea. OBSERVARE.Se distinge de Erucastrum obtusangulum Rchb., cu care

la exterior are mare asemanare, prin semintele globóse, iar de celealte specil ale genului Brassica prin silicele stipitate.

Genul Sinapis L.

Sinapis L. (Mustarig). Si licei subcilindricei; valve convexe,

cu 3-5 nervure longitudinale drepte proeminente. Seminte pe un rend, globulOse. Flori galbene. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Silice 3-nervate, glabre 1. Silice 3-nervate, retrors-hispide [loc alb]

S . arvensis L. S . orientalis L. S. disseeta Lap.

S. arvensis L. (S. de camp. Vulg. Mustar de camp). Silice

cilindriforme nodur6se, glabre. Valve 3-nervate, nervure proeminente. Rostru egal de lung cu silica ori si mai scurt, ancipit. Calice horizontal-patent. Frunde ovate, neegal dentate, cele inferióre auriculate i sublirate. 0 Iunie-Iulie. In locuri cultivate, semenaturi. FOrte comun pretutindenea. S. orientalis L.; S. arvensis ;3. orientalis (S. orientalä). Silice cilindriforme, nodurOse, retrors-hispide. Valve 3-nervate,

nervure prominule. Rostru egal de lung cu silica, ori si mai scurt ancipit. Calice orizontal-patent, Frunde ovate, neegal dentate, cele inferiOre auriculate si sublirate. C) Iunie-Iulie. In locuri cultivate, vii. Forte comun pretutindenea. S. disseeta Lap. [loc alb.] Printre semendturile de in (Linum usitatissimum) la Rasoya i intre Mamaia i Gargalik. Genul Barbarea R Br.

Barbarea R. Br. (Barbaree). Stigmat intreg sag putin stirbat. Silica subcilindricti; valve cu o nervura proeminenta.

www.dacoromanica.ro

20

Seminte pe un rend. Flori galbene; frunde lyrate-pinnatipartite cel putin cele inferiOre, cele caulinare amplexicaule. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Racemi pe thnpul inflorirei indesuiti 1. Racemi pe timpul infloriret laxi

B. villgaris R. Br. B. arenata Rchb.

B. valgaris R. Br.; Erysimum Barbarea L. (B. comuna. Vulg. [loc alb]). Frundele inferiOre lirate, lobul terminal forte mare, subrbtund on ovat, la basd subcordat, lobii lateral 4-jugari, jugul superior atdt de lung, cdt este NOmea lobului terminal. Frundele superióre nedivise, obovate, dentate. Racemi pe timpul inflorirei indesuiri. Silice tinere

oblic-erecte. Petale de colOre vitelind duplu atat de lung cat calicele. S Aprilie-Maiii. In locuri umede i umbrOse. In

padurea de la Tiganca. B. acnata Rchb.; B. taurica Dc.; Erysimum arcuatum Opitz.

(B. arcuata). Frundele inferiOre lirate, lobul terminal fOrte mare, subrotund, on ovat, la basä subcordat, loba laterati 4-jugafic jugul superior aldt de lung, cdt este leilimea lobulob terminal; frundele superiOre nedivise obovate, dentate. Bacemi pe limpul floritului taxi: Silice tinere pe pedicell suborizontali spre tOte laturile arcuat-patcnte, cele mature mai drepte. Petale de colOre vitelina, duplu atat de lungi cat calicele. 5 Aprilie-Maiil. In locuri umede. AprOpe de manastirea Cocos. OBSERVARE.Se distinge de B. vulgaris R. Br. cu deosebire prin silicele tinere, can pe pedicell suborizontall sunt spre tote laturile arcuatpatente, apol prin racernii laxi pe timpul infloritului.

Genul Erysicnum L.

Erysinimn L. (Erisim). Stigmat "intreg, saü bilobat cu lobI

obtusi. Silica tetragonala, sail tetragon putin comprimat ; valve carenate prin nervura dorsala. Seminte uniseriate. Mori galbene; frunde intregi, sinuate sail dentate. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Pedicele subegal de lungi cu calicele. Silice patente, mai gróse cleat pediceiele E. canescens Roth. 1.* Pedicele de jumatate mai scurte decât silicele. Si-

www.dacoromanica.ro

21

lice orisontal-patente, nurnal putin mai gróse deck pedicelele . E. repandum L.

E. cauescens Roth.; E. diffusum Ehrh (E. canescent. Vulg. [loc all*. Frunze linear-lanceolate, de tot intregi, orb departat denticulate, la virf recurbate, scabriuscule, perii mai tog, simpli, cele inferiOre scurt mucronate, in petiol angustate, cele superiOre lineare, acute. In axila frunzelor ramuri scurte sterile. Pedicele subegal de lungi cu calicele. Si lice patente, sure, esact 4-angulare, anguhi mai glabri si verdil. Flori sulfurii. e Iunie-Iulie. Campil aride, coline n6sipOse i petrOse. F6rte comun pretutindenea. E. repamlum L. (E. [loc alb]). Frunde lanceolate, acumi-

nate, subsinuatori repand dentate, orb si de tot intregi, la yid recurbate, scabriuscule, cu peri simpli i trificji. Pedicele de jumetate mai scurte dee& calicele. Silice obtuse, 4-angulare, subrotunde, pe pedicele ingrosate orizontal-patente i putin mai grOse, la yid atenuate in un stigmat

ratezat. Mori mid sulfurii. c Iunie-Iulie. Parloge, câmpuri aride i n'esipOse. FOrte comun pretutindenea. Genul Sisymbriurn L.

Sisymbrium L. (Sisymbriu). Stigmat intreg sag emarginat. Silica cilindrica sag subtrigond; valve convexe, presentand 3 nervure longitudinale. Seminte pe un rend. Radicula dorsalà, mai rar comisurala. Flori galbene sag albe in racem nud. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori galbine, ori gAlbinii. 2. Frunde runcinat-penalipartite, oH runcinat-penatifide 3. Slice subulat-atenuate, alipite de pedunculul comun . S offleinale Scop. 3.* Silice lineare, patente ori ascendente 4. Pedicele subtile. Laciniile frundelor la basd neauriculate 8 Loeselii L. 4.* Pedicele aprópe de grosimea silicelor. Laciniile frundelor la basd auriculate.

5 Sepale erecte S. Columnae L 6*. Sepale forte patente Si pannonienm Jacq. 2.* Frunde, cel pu/in cele .superióre, nedivise . S. junceum M. B. 2.** Frunde 3-penate, penile Angust-lineare 1.* Flori albe

.

.

S. i.3ophia L.

S. Thalianmn Gay & Morin.

www.dacoromanica.ro

22 S.

offieinale Scop.; Erysimum officinale L. (S. oficinal

Vulg. [loc alb]). Frunde runcinat-penat-partite, laciniile 2-3-

jugate, oblonge, dentate, lacinia terminald fOrte mare §i hastatà. Si lice deodatd en pedicelele alipite de pedunculul comun, linear-subulate, pubescente. Flori galbine. Câmpuri aride §i nèsipOse. La Mangalia. S. Loeselii L.; Leptocarpaea Loeselii Dc. (S. lui Loesel). Frunde runcinat-penatifide, cele inferiOre deodatd cu tulpina hispide, lacinii dentate, la basd neauriculate, la frundele inferiOre oblonge, cele terminale confluente, la frundele superiOre lanceolate, cele terminale fOrte marl §i hastate. Calicele patent. Si lice ascendente, subarcuate, de 2 ori mai

lungi deck pedicelele patente, cele inai tinere mai scurte decat thyrsul convex. Flori galbine. Silicele putin dep6rtate. d' Iunie-Iulie. Co line aride. FOrte comun pretutindenea. S. Colunmae L. (S. [loc alb]). Frunde runcinat-penatipartite, lacinii dentate, la basd auriculate, auriculele asurginte, la frundele inferiOre ovat-oblonge, cea terminald angulata, la frundele superiOre lanceolate, cea terminald elongat-hastato.% Ca lice erect, inclus. Si lice mult mai lungi deck pedicelele, patente. Flori de colOre palid sulfurie. e Iunie-Iulie. Locuri inculte §i ruderale, pe lângd drumuri. FOrte comun5. in WO. Dobrogea. S. pannonionn Jacq. (S. panonic). Frunclele inferiOre runcinat-penati-partite, lacinil dentate, la basd auriculate, auricule ascendente ; frundele superiOre penate, penile angustlineare, cea truncatil cuniformá. Calice forte patent. Pedicelele 1Fi silicele mai egale la grosime, patenti. Mori; gdlbinin"ante. d. Maiii-Iunie. Pe marginea drumurilor §i a agriilor, pirlOge. FOrte comun in WU. Dobrogea. S. jimeeum M. B.; Erysimuin junceum Willd.; Brassica poly-

morpha . Kit.; Cheiranthus junceus W. K. (S. [loc alb]). Frundele inferiOre lanceolate, sinuat-dentate ori penatifide, hirsutule, cele superiOre angust-lineare, de tot intregi, i glabre. Calice patent. Silice erecte, la urmä paralele cu axia, gracile, glabre. Frunde glaucescente, cele supreme fOrte anguste. Petale galbine. 2j. Iunie-Iulie. In peninsula Kaleh, pe

tármul märei aprOpe de Portita §i in finetele sgrate din Delta Dunarel.

www.dacoromanica.ro

23

S. Sophia L.; S. parvillorum Lam. (S. [loc alb] Vulg. [loc alb]). Frunde tripenate, pinulele frundelor inferiOre angustlanceolate, la cele superióre lineare. Pedicele de 2 orl" mai lungi ca calicele. Petale egal de lungi cu calicele or i mai

scurte. Flori de coldre vitelin. 0 Maiii-August. In locuri nèsipOse si ruderale, pe langa garduri, etc. Forte comun in tOta. Dobrogea.

S. Thaliantun Gay. & Morm.; Arabis Thaliana L. sp.; Uon-

rinyla Thaliana Rchb. (S. [loc alb]). Frunde oblong-lanceolate, nedivise, obtusiuscule, departat denticulate, pubescente cu peri 2-3-furcati, cele radicale in petiol angustate. Calice erect. Silice pe pedicele patente ascendente. Flort albe. Silice lineare. Seminte nestriate. Aprilie. In campuri aride. FOrte comun pretutindenea. Genul Conringia Rchb.

Conningia Rchb. (Conringie). Calice erect, cu basä egald ne saccata. Petale unguiculate. Silica elongata, linearg, cornprimata saü ascutit tetragona, cu valve 1-3-nerviate, cu stil si stigmat variabil. Seminte uniseriate, oblonge, nemarginate. CotyledOne incumbente, cate-odatä concave. Erburi anuale, glauce, f6rte glabre; fruncle intregi, oblonge, cele caulinare profund auriculate-amplexicaule; flori racemOse cralbene.

U. orientalis Andrz. [loc alb.] Frunde caulinare cordate, amplexicaule. Silice patente, valvule 1-nervate. Flori albe

Stil ancipite. 3 Maiil-August. In campuri, stepe, maluri argilOse. FOrte comuna in tOta Dobrogea. OBSERVARE.-C. anstriacum Bing. difera prin valvulele 3-nervate.

Genul Alliaria Adans.

Alliaria Adans. (Aliarie). [loc alb.]

A. officinalis R. Br.; Sisymbrium Alliaria Scop.; Erysi2112CM Alliaria L.; Hesperis Alliaria Lam. (A. oficinald. Vulg. Usturoiasd). Frunde Vote petiolate, nedivise, cele inferiOre reniforme, profundior repand-crenate, cele superiOre cordat-ovate, acut-dentate. Silice patente, mult mai lungi decât pedicelele. Flori albe. d Aprilie-Maiii. In tuferisuri pilduri umbrOse. FOrte comun pretutindenea. www.dacoromanica.ro

24

Genul Syrenia Andrz.

Syrenia Andrz. (Sirenie). Ca lice erect cu basa bigibosa, tarditi deciduu. Petale unguiculate. Glandule placentare obsolete. Silica scurta, tetragona safl ancipità, cu valve naviculare ascutit carinate, uninerviate. Stigmat bifid. Serninte biseriate, oblonge. Cotyledine incumbente. Erburi bisanuale, acoperite cu peri bipartiti, culcati; flori galbene. CONSPECTUL SP ECIILOR

1. Frunde caulinare lineare, pe margini de tot intregi 1.* Frunde caulinare sinuat-dentate

S . angustifolia Rchb. S . cuspidata Rchb.

S. angustifolia Rchb.; S. Ehrharti Andrz. Erysimum angustifolium Ehrh.; Cheirantus virgatus Poir. (S. cu frunde inguste). Planta de coh5re glauca. Si lice mult mai lungi de

cat stilul. Frundepe tulpina putinelineare, pe margini, de tot intregi. Mori. subsessile de colóre caring. Locuri aride, stepe n6sipOse. La Constanta catre vii, Karakioi, in dunele dela Mamaiakioi, intre Ienisala i Babadagh, in finetile n'esipóse din insula Leti, etc. S. enspidatil Rchb.; Erysimum cuspidatunz De.; Cheiranthus cuspidatus M. B. (S. cuspidata). Planta de colóre surie. Si lice ancipit-comprese, sure, de 3 ori mai lungi decat sti-

lul. Mori scurt pedicelate. Fruit* le radicale i caulinare mai inferi6re oblong lanceolate, sinuat-dentate ci subruncinate kind penatifide, cele superi6re ori oblong-ovate si profun4ior dentate, ori oblong-lanceolate pand lanceolate si depdrtat mucronat-denticulate. Petale galbine. or :Valli-DudeIn locuri petrOse i stincOse. FOrte comuna. Ienisala, Consul, padurea Babadagh. Genul Turritis L.

Turritis L. (Turita). Sepale intinse, negibOse la basa ; stil aprópe nul. Silica lineard, comprimata cu valve aprOpe plane, munite de o nervura dorsala. Seminte comprimate, biseriate.

T. glabra L. (T. glabra). Frunde radicale dentate, scabre en peri trifurcati, cele caulinare glabre, cu basa cordat-sa-

www.dacoromanica.ro

25

gitatd, amplexicaule. Si lice strict-erecte fi alipite de pedun-

culul comun, de 6 off mai lungi dealt pedicelele. Florl de colOre albd-gAlbinie. d' Iunie-Iulie. Pe muntele Consul aprópe de Alibeikidf. Genul Crambe Tourn.

Crambe Tourn. (Tartan). Sepale egale la basd. Petale Intregi, scurt unguiculate. Patru glande opuse sepalelor. Stigmat peltat, adesea sessil. Silicule cu sectiune transversald rotunda, evalve, indehiscente, biarticuiate; articulul inferior scurt, stipitiform, steril; articulul superior ovoid sail globulos, unilocular, cu o semintd ce spandurd din virful unui funicul erect. Semintd netedd, subglobulosa. CotyledOne conduplicate, subreniforme, stirbate la virf, imbrdtisand radicula. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Fruncle radicale subrotunde sinuat-dentate. Planta' glabfa Cr maritima L 1.* Fruncle radicale decompuse (duplu penatifide), hispide, mai thrcliii d'impreuna cu tulpind subglabre Cr Tataria Jacq.

Cr. marithaa L. (C. maritima). Filamentele cele mai lungi

la virf furcate. Silicule fdrd stilt Frunde subrotunde, sinuate, undulate, dentate, de colOre albastrie, dimpreunei cu tulpine glabre. Petale albe, obovate, scurt unguiculate. 21- Maiii-lunie. In dunele din regiunea maritimd. Forte comun pretutindenea. Cr. Tataria Jacq. (C. de Tartaria. Vulg. Tartan). Filamentele cele mai lungi la virf furcate. Silicule färd still. Frandele mai tinere hispide, cele mai beitrine dimpreund cu

tulpina subglabre, cele radicale decompuse, pinulile oblonge, dentate si incise. Petale albe. 21. Maiii-Iunie. In stepe, campuff si pe coline ne'sipOse. Rar : pe langai Beibudzuk si la Babadagh. Genul Cakile Tourn.

Cakile Tourn. (Cakilier). Siliculd indehiscentil, oblongd, cu 2 articuli monospermi superpusT, eel superior fOrte caduc,

www.dacoromanica.ro

26

tetragonal-comprimat. Cotilethine plane. Radiculd comissurald.

C. maritima Scop.; Bunias Ca/rile L. (C. maritima). Tulpind ramificatd ascendentä. Frunde oblonge, cdrnóse, penatipartite, cu segmente lineare, ori penatifide, une-orl si nedivise. Florl violacee pand albe, In corimbi ce se prelungesc. Siliculä biarticulatd, articulul superior cuniform. 21. In

locurile nésipóse de pe Ormul mdrei. FOrte comun pretutindenea. Genul Chorispora Dc.

Chorispora Do. (Chorispord). Calico erect la basa bisecat Petale unguiculate. Stamine libere edentule. Silica elongata cilindricd, lomentacee, la virf lung rostratd biseriat plurilocellatd, cu locelle monosperme alternând cu altele deserte. Stigmat nedistinct subbilobat. CotiledOne accumbente. Erburl en portul de Raphanus. Ch. tenella De. (Ch. [loc alb]). Intréga planta presuratd cu glandule i cu perl simpli. Frunde oblonge, cele caulinare dentate, cele radicale subruneinate. FlorI purpurascente ori albe. 0 (loc alb). Locuri cultivate si ruderale. FOrte comund. Constanta, intre Macin si Greci, etc. Genul Raphanus L

Raphanus L. (Ridiche). Sepale erecte, cele laterale gibose la basä ; stil conic. Silica elongata, rotunda, umflatá spongi6sa, indehiscenth sag articulata moniliformd, despdrtindu-se la maturitate in mai multe articule transversale, monosperme; seminte globulOse. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Silice oblonge. Seminte reticulat-ruguldse . 1.* Silice lineare. Seminte netede

.

.

. R. sativas L. R. Raphanistrnm L

lt. sativus L. (R. cultivatd). Silice oblonge, egale, numar pufin constrinse. Sentinfe reticulat-rugulOse.

Plantã sélbatecd (var. sylvestris) are rAddcind subtire si 1enim5sd. Petale de colOre violacee, oH alba cu vine violacee, on alba i cu marginile violacee, oH i galbinie. a, Maiülunie. Cultivatd si subspontanee. www.dacoromanica.ro

27

R. Raphanistrum L.; R. Lampsana Gaertn.; Rapistrun arvense All. (R. Rafanistru). Si lice lineare, "int) e semi* constrinse. Semi* netede. (Sub lupà se vkl semintele a fi forte subtil striolate, nu insA reticulate). 0 Iunie-Iulie. In locuri cultivate. Comun pretutindenea. VariazA:

a. Cu florile albe, vinele violacee. p. Cu florile galbine, vinele violacee. 7. Cu florile sulfurii, cu vinele mai deschis galbine, nu violacee.

Genul Rapistrum Boerh. Rapistrum Boerh. (Rapistru). Ca lice cu douë sepale gibose

la bash. Petale intregi, lung unguiculate. Patru mid glande opuse sepalelor. Stigmat intreg sad stirbat; stil conic subulat. Silicula biarticulatA; articule uniloculare (prin abortare i impingerea despArtiturei); cel superior globulos, cu o sèmintA erectd; cel inferior cilindric sad ovoid, necomprimat prin lature, steril sad cuprinclend o s'emintd pendentA, format din dou6 valve lipite i nedespArtindu-se de placente; placenta nedilatat la bash', superficial in WM' lungimea sa. Seminte netede, ovoide. CotyledOne conduplicate rotunde, stirbate, nebilobate, imbrAti§And radicula putin proeminentA. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stil mai scurt decât articulul superior al siliculei glabre 1.

B. perenne All.

Stil filiform egal de lung cu articulul superior B. rugosmn All. al silicuIel p6r6se, ori si mai lung

R. perenne All.; R. diffusum Crantz ; Myagrum perenne L. (R. perenal. Vulg. [loc. all*. Stil scurt-conie, mai scurt decdt articulul superior al siliculd glabre. Fruncle penatifide, lacinii oblonge, angust-dentate. Flori galbine. Coline aride, cAmpuri, stepe, pe marginea agriilor, printre vii. FOrte comund in tOtà Dobrogea. R. rugusum All.; Myagrum rugosum L.; Calcile rugosa

L'Herit. (R. rugos). Slit filiform egal de lung cu articulul superior al siliculei, ori i mai lung. Fruncle lirate, scurt dentate, lacinia terminalà f6rte mare, ovatA.

www.dacoromanica.ro

28

Genul Euclidium R. Br.

Euelhlium R. Br. (Euclidiu). Ca lice intins, egal. Petale oblong-spatulate. Stamine libere, edentate. Siliculd mica, ovald, transversal-biloculara, Cu suturele valvelor nemanifest de-

hiscente, mated sail coronata de stilul subulat rostriform. Stigmat bilobat. Seminte solitare in fie-care lop, pendente. Cotyleddne accumbente. Erburi anuale, rigide dicotom-ramificate, cu raceme opositifolii, cu flori Mae rnic, sessil albe.

E. syriacum R. Br.; Anastatica syriaca L.; Myagrum rostratum Scop.; Bunias syriaca Gaertn.; Ornithorhynchum syriacum Roth. (E. siriac). Silicule hirte-scabre. Stil conic Frunde caulinare petiolate, lanceolate. Tulpind ramificata, erecta, hirta. Petale galbine. 0 Maig-Iulie. Stepe i câmpii ne'sipóse, pe marginea drumurilor si a agriilor. FOrte comun pretutindenea. Genul Isatis L.

Isatis L. (Isatida). Siliculâ indehiscenta, de ordinar monosperma, comprimatä perpendicular cu despartitura, oblongd sail oblongd-obovald, lcitild in forma de aril* valve naviculare, lipite. Radiculd dorsalä. Mori galbene. I. tinetoria L. (I. tincturarilor. Vulg. [loc alb]). Silicule linear-cuneate, la virf truncate or i emarginate, spre basä angustate. Tulpind erecta, in partea superiOra fOrte ramificata. Frunde radicale oblonge, in pet'iol angustate, cele tulpinale oblong-lanceolate, cu basa sagitata, amplexicaule. Petale galbine. e Maiii-Iunle. Câmpuri, stepe, finete. POrte comuna pretutindenea. Variazd: p. Campestris ; I. campestris Stev. apud. Dc. Silicule linear-cuneate la virf rotundate. Genul Iberis L.

Iberis L. (Iberida). Petale exteridre cu mult mai marl". Silicula ovald safl obovala-suborbiculard, profund stirbata la virf, terminata de stilul persistent; valve cu carena ingust

www.dacoromanica.ro

29

aripata ; loge monosperme. Radiculd commissurald. Flori albe sag rose.

I. saxatilis L. (I. de stinci). Fruticósd. Frunlje disparse, lineare, pe margini de tot intregi, spre basd mai inguste, subcárnóse, acute sail mucronate, cele inferióre obtuse. Corimbi fructiferi subracerno0. Silicule ovale, truncat-emarginate, lobuli obtusi. Petale albe. 5 Iunie. Pe stincile calcare in muntil dintre Greci §i Cerna. Genul Lepidium L.

Lephlium L. (Lepidiu). Siliculà suborbiculard, ovald sail oblonga, emarginatd sail intrdgd la Virf, terminatd prin stilul persistent sag stigmatul subsessil ; valve cu carend câteodatà putin aripatd ; loge monosperme. Radiculd dorsald. Flori albe. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Silicule la virf emarginate. 2. Silicule mai lat orl mai "august aripate. L. campestre Ft Br. 3. Silicule ovate, la virf lat-aripate 3.* Silicule la virf lat-aripate 4. Silicule subrotund-ovate. Frundele inferióre penate ori bipenate, cele superióre nedivise, liL. raderale L. neare 4.* Silicule subrotund eliptice. Frundele inferióre penate, cele superióre nedivise, profund-corL. perfoliatma L. date si amplexicaule 2.* Silicule subrotunde, nearipate, la virf pufm emarL. bdifolium L. ginate. Frump tote nedivise 1.* Silicule cordate. la virf nemarginate i nearipate. Frundele cautinare cu basa sagitatd amplexicaule

L. Draba L.

L. campestre R. Br. Thlaspi campestre L.; Iberis campestris Wallr. (L. de camp. Vulg. [loc alb]). Silicule papulos-

punctate, ovate, dela mijloc in sus lat-aripate, la art' rotundate, emarginate. Frun4e sur pubescente, cele radicale oblonge, in petiol angustate, la basd sinuat-dentate, cele caulinare denticulate, la basd sagitate pi amplexicauleFlori albe. p Iunie-Iulie. Locuri cultivate, pe langd drumuri. Intre Periclia i Gargalik.

www.dacoromanica.ro

30

L. ruderale L. Nasturtium ruderale Scop. (L. ruderal. Vulg. [loc alb]). Silicule patente, subrotuncl-ovale, la virf angust-aripate i emarginate. Frunqele inferiOre petiolate, penate pcinei bipenate, cele superiOre sessile, lineare, nedivise. Flora* diandre, fdrd petale. d' Iunie-August. Pe lingd drumuri, in locuri ruderale. FOrte comun in tOtd Dobrogea. L. perfoliatum L. (L. perfoliat). Silicule subrotund-eliptice la virf angust-aripate i emarginate. Frunclele inferiOre petiolate, penate, pinule multifide, cele superi6re sessile, nedivise, pro fund cordate fi amplexicaule. Flori albe. 0 Maiülunie. Locuri ruderale, pe marginea drumurilor. FOrte comun pretutindeni.

L. latifolium L. (L. cu fruncle late. Vulg. Hrenitd). Si licule subrotunde, la virf forte putin marginate, pubescente. Frunqe nedivise, crenat-serrate, cele radicale ovate, obtuse, lung petiolate, cele superi6re dela basd ovat-lanceolate. Flori albe. In locuri umede si sdrate, mlastini uscate. FOrte comun in regiunea Dundrei si in cea litoree. L Draba L.; Cocklearia Draba L.; Cardaria Draba Dsv.; Draba ruderalis Bing. (L. Drabd. Vulg. Urda vacei). Sillcule cordate, nearipate, subgeminate, valve inflate. Stilul atat de lung cat despdrtitura (disepimentul). Frun4e oblonge, repand-dentate, cele radicale lit petiol atenuate, cele eaulinare cu basa sagitatd amplexicaule. Flori albe. 2j. MaigIunie. In culturi, locuri ruderale, pe langd drumuri. FOrte comund pretutindenea. Genul Thlaspi Dill.

Thlaspi Dill. (Tlaspi). Petale aprOpe egale. Siliculà suborbiculard saü obovald, profund stirbatd la virf, terminatd de stilul scurt sag de stigmatul subsessil; valve cu carend aripatd-membranOsd, mai cu sOmä cdtre partea superiórd ; loge 4-sperme, fOrte rar 2-sperme. Radiculd commissurald. Flori albe. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Loculii ovariilor multiovulati. Seminte arcuat-ru1.

góse Loculii ovariilor 4-ovu1ati. Seminte netede .

www.dacoromanica.ro

.

Th arvense L. . Th. perfoliatum L.

31

Th. arvense L. (T. [loc alb]). Racemi fructiferi elongati. Frunde caulinare oblonge, cu basa sagitatd, sessile. Loculg

ovariilor multiovulag. Semi* arcuat-rugóse. Tulpina in partea superiOrd ramificatd. Flori albe. Plantd erbacee, anuald. 0 Mail Locuri cultivate. Intre Cincarova §i Ba§kiol. Th. perfoliatum L. (T. perfoliat). Racemi fructiferl elongati. Frunde caulinare cordate, sessile. Tulpind ramificatd. Locuih ovariilor 4-ovular,. Semi* netede. Flori albe. Planta' erbacee, anuald. 0 Aprilie. Murfatlar, Tiganca, intre Cincarova §i Ba§kioi, etc. Fate comun. OBSERVARE.Th. alliaceunt L. are loculii ovariilor multiovulati, java semintele foveolat-reticulate.

Genul Camelina Crantz.

Camelina Crantz. (Came find). Siliculci obovald pyriformd,

putin comprimatd, coronatd de stilul persistent; valve ftirte ronvexe; loge polysperine. Seminte deabia comprimate. Radiculd dorsald. Flori gálbii sail de un CONSPECTUL SPECIILOR 1. Loculii siliculelor de cornun 8-spermi. 2. Frundele i tulpina glabre 2.* Frundele i tulpina peróse 1.* Loculir silicelor de comun 12-spermi .

C. sath a Crantz. .

C. sylvestris Wallr. . C. inaeroearpa Wiertzb.

C. saliva. Crantz. (C. cultivatd. Vulg. [loc alb]). Frundele caulinare medie oblong-lanceolate, pe margin): de tot intregi ori numai denticulate, la basd sagitate, deimpreund cu tut-

pina glabre. Silicule piriforme. Loculii; silicula de comun 8-sperng. 0 Tunie-Julie. Cârnpii, agrii, locuri n'esipOse. Comund.

C. sylvestris Wallr. (C. s'elbatid. Vulg. [loc alb]). Frumfele

caulinare medie oblong-lanceolate, pe marginl de tot intregi on numai denticulate, la basa sagitate, deodatd cu tulpin pirOse. Silicule de jumdtate mai mici ca la C. saliva Crantz. Loeuii siliculei de comun 8-spermi. FOrte comun in WO. Dobrogea.

C. maerocarpa Wierzb. (C. macrocarpà). Frundele caulinare medie oblong-lanceolate, pe margin' de tot intregi, la www.dacoromanica.ro

32

basá sagitate. Silicule piriforme; stil insident pe virful rotundat mal scurt decat diametrul transversal mediu al siliculei. Frunde mai late ca C. saliva Crantz, iara siliculele marl ca la C. dentala Pers. Loculii siliculei de-conzun 12sperm/. Intre Cincarova §i Ba4kioi, intre Babadagh ,i Ienisala.

Genul Cochlearia L.

Cochlearia L. (Cochlearia). Si lima subglobulOsei saii ob-

longest subglobuldsd, coronatd de stilul persistent; valve fOrte convexe; loge polysperme. Senzinte pe doue renduri, comprimate. Radiculd commissuralg. Pori albe. C. Armoracea L.; C. rusticana Lam.; Armoracea rusticana Flor. d. Wetter. (C. Armoracea. Vulg. Hrén, [loc all*. Valvele siliculelor filrA nervurà dorsalg. Seminte glabre. Racoml. nebracteatt Fruncle radicale oblonge, cordate, ori ovatoblonge, crenate, cele eaulinare inferióre pectinat-pinatitide, cele superiOre ovat-lanceolate, crenat-serrate, cele superiOre lineare, mai de tot intregf pe margini. 2f. Iunie-Iulie. Comunal in regiunea De ltei Dundrei pe langd sate; Malcoci, etc. OBSERVARE.C. macrocarpa W. K. se distinge de C. Armoracea L. prin frundele caulinare inferióre ce sunt numai iregular-incis-dentate, si prin florile si siliculele cu mult mai marl.

Genul Alyssum L.

Alyssum L. (Nlysson). Stamine cu filamente aripate sail dentate la bash'. Silicula de ordinar suborbiculard sail eliptic6, coronatã de stilul persistent; valve de ordinar convexe

in centru, plane pe margine; loge oligosperme sail polysperme. Seminte comprimate, adese marginate. Radiculá commissurald. Plante acoperite de o pubescenta stelan. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori aurii. Silicule mai adeseori ovate. Plante perenale (la A. rostralum Stev. bienale) . . 2. Silicule glabre. Loculii 2-ovulati . . . . . . A. saxatile L. 2.' Silicule pubescente (eel putin la inceput). 3. Loculii siliculelor 1-ovulati. 4. Seminte lat-aripate A. argenteum Vitm.

www.dacoromanica.ro

33 4.*

[loc alb]

[loc alb]

A.

obtusifolium Stev.

A.

tortuosum W. K.

4.** Seminte numal pe o lature forte angust-aripate 3*. Loculii siliculelor 2-4-ovulati.

5. Planta perenala A. montanum L. .5.* Planta bienala A. rostratum W. K. 1.* Flori mici de colóre galbinie (galbiniii-deschis), la urma alba. Silicule orbiculare. Plante numai anuale. .6. Ca lice persistent A. ealycinum L. 6.* Ca lice deciduu. 7. Silicule glabre. 8. Silicule mai lungi decat pedicelele A. minimum Willd. 8.* Silicule mai scurte decat pedicelele A. minutum Schlecht. "7.* Silicule hirte A. hirsutum M. B.

A. saxatile. L. (A. de stinci). Caudiculi (rarnuri perenale vi frunddse ce emit din rhizomd, in cat se and la suprafata pam'entuldi) fruticulosi. Tulpine anuale, la virf racemos-ramificate, racemi paniculati, cel fructiferi abreviati. Petale lat-emarginate. Filamente la basa pe partea interna cu Cate un denticul obtus. Silicule glabre, ovale ori obovate, plane, la mijloc convexe, loculi 2-ovulati. Frundele caudiculelor oblonge in petiol atenuate, fOrte rnOletomentOse. 4 AprilieMaig. Pe stincile calcare. In muntii dintre Greci i Mein;

po stincile dela Hirsova; pe ruina dela Adam-Clysi, pe stincile calcare dela Demirkioi. A. argenteum Vital. (A. argintig). Tulpine erbacee, ascenente, la basa sufruticOse, la virf racemos-ramificate, racemieorimbosi. Petale retuse. Staminele cele mai lungi aripate, cele mai scurte la basa aripat-apendiculate. Silicule subro-

tunde sag ovale, etc peri stelafi disparsi scabriuscule. Seminte orbiculare lat-aripate. Fruncle obovate sag lanceolate, pe fata dedesubt sure. Petale aurii. Loculi siliculelor 1-ovulafi. Maiii-Iunie. Pe stincile calcare de pe muntele Sepeljin si de pe Consul. 21.

A. obtusifolium Stev. [loc alb] A. tortuosum. W. Kit.; A. alpestre

majus Koch Synops. (A. tortuos). Intr Oga planta cu peri stelati sur-tomentOsa. Tulpine erbacee, ascendente, ramificate, sucite, la basa sufruticOse. Racemi abreviati, dispusi la virful tulpinelor in p.

Branda. Flora DoOrogai.

www.dacoromanica.ro

34

corimbi. Petale retuse. Filarnentele cele mai lungi retuse, cele mai scurte la basd aripat-apendiculate. Silicule ovale, comprese, indesuit pubescente, sure. Seminte ovale, pe o margine forte angust-aripate. Frunde obovate, oil oblongcuneate, obtuse. Loculii siliculelor 1-ovulari. 71- Mahl-Iunie. La Greci §i in peninsula Kaleh aprOpe de Kara Nasib. FOrte comun.

A. montanum L. (A. montan). Tulpine erbacee prostratein urma la bash.' sufruticOse. Racemi terminali solitary, cei fructiferi elongati. Petale obtuse oil retuse. Filarnentele cele mai lungi aripate, cele mai scurte la basa aripat-apendiculate. Silicule ovale ori subrotunde indesuit sur-pubescente, peri alipip. Frunde sure, lanceolate, cele inferiOre obovate. Flori aurii. Planta perenala. Locula siliculelor 2-ovulaft. La BaOdoi pe stincile muntelui BaOcioi. on ascendente,

Variaza :

1. Frundele inferiOre obovate (A. arenarium Lois.) 2. Frundele mai anguste, tOte lanceolate (A. arenarium Gm el.)

A. rostratum Stev. (A. rostrat). Tulpine erbacee, erecte . spre virf paniculate. Frunde oblonge cu peri surii stelati cam depârtati. Flori dispuse in racem la urma fOrte elongait Silicule eliptice, peste tot cu peri stelati indesuiti, subegal de lungi cu stilul. Flori galbine. Plana bienalci. Locusiliculelor 2-ovulag. Locuri aride §i petrOse. FOrte co-

amun pretutindeni.

A. ealyeintnn L.; A. campestre M B. non L.; Adysetum calycinum Scop. (A. calicin. Vulg. [loc Tulpine erbacee ascendente. Racemi terminah. Calice persistent. Filamente &Ste nedentate, cele mai scurte la basa cu cate 2 squamule setacee. Silicule orbiculare, cu peri§ori suri, stelati, insd

fOrte scurci. Frunde sure, lanceolate, la basa angustate, cele infime obovate. Petale aprope Inca odatá atat de lungi cat calicele, la virf emarginate, dintru 'lute de colOre sulfuric,. la urmà devenind alburh. Loculii siliculelor 2-ovulati. Intre Babadagh §i Ienissala. A. minimum. Willd. (A. mititel). Tulpine erbacee, ascendente. Racemi terminali. Calice deciduu. Filamentele cele mai lungi nedentate, cele mai scurte aripate §i Inca cu cat) douë squamule setacee. Silicule orbieulare glabre. Frunde

www.dacoromanica.ro

35

sure, lanceolate, cele infime obovate. Petale nemarginate, de aceeasi colOre ea la A. calycinum L. Silicule mai; lunyi

decal pedicelele erect-paturi. Loculii siliculelor 2-ovulati. 0 lunie-Inlie. Coline nésipOse, päsuni aride. FOrte comun in WO. Dobrogea.

A. minutum Schlecht. (A. [loc alb]). Plantd eu peri stelati i cu setule la basal ramificate sur-hirsutd. Tulpine erbacee, subramificate, erecte ori ascendente. Frunde oblonge, cele infime obovate. Racemi la urmä elongati. Silicule orbi-

eulare off subeliptice, subemarginate, de tot ylabre, mai" scurte decdt pedicelele patente. Petale de colOrea celor dela A. ealycinum L. Coline aride, locuri mIsipOse. Constanta, insula Leti (Delta) etc. A. hirsutum M. B.; A. campestre T. hirsutum Koch Synops. (A. hirsut). Plantd en peri stelati i sun hirsutd. Tub-

pine ascendente, la virf ramificate. Frunde oblonge, cele inferiOre obovate. Racemi la urmd elongati. Filamentele cele mai lung): angust-aripate, nedentate, cele mai scurte la basd aripat-apendiculate, bidentate. Silicule orbiculare, abia emarginate, en peri stelati rani i seurti, apoi cu sete numerOse, erecte si elongate insidente pe tuberculi, kispide, de 2-3-ori mai lungi cleat stall'. Loculii silieulelor 2-ovulati. Ienisala, Constanta, Tuzla, Mamaikiol, Karakioi, etc. Genul Berteroa Dc.

Berteroa De. (Berteroa). [Loc alb.] B. ineami De.; Alyssum incanum L.; Farsclia incana R. Br. (B. incand). Tulpind erbacee, erectd, ori aseendentd. Pe-

tale bifide. Staminile cele mai lungi la bash' aripate, cele mai scurte dentate. Silicule eliptice, convexcomprese, pabescente. Frunde lanceolate, cele inferiOre in petiol angustate. Tulpina i frundele sure en peri stelati i simpli, seurti. Flori albe. FOrte comun pretutindenea. Variazd la locuri umede si umbrOse cu pubeseente moi, rdritd i aprópe verdie. (B. viridis Tausch). Genul Meniocus Desv. Menioeus Desv. (Menioc). [Loc alb.] M. linifolhts Dc. (M. en frunde do in). [loc alb].

In stepe pretutindenea: Cernavoda, etc. www.dacoromanica.ro

36

Genul Erophila Dc.

Erophila De. (Erofild). [Loc alb.] CONSPECTUL SPECIILOR 1. Silicule lanceolate ori oblonge 1. Silicule subrotunde

E. valgaris Dc. E. praecox Dc.

E. vulzarls Dc.; Draba verna L. (E. comund). Tulpine fárd frunde, in partea superiOrd deimpreunä cu pedicelele glabre. Frunde radicale lanceolate, acute la bash atenuate. Silicule lanceolate ori; oblonge mai scurte deck pedicelele.

Stil fOrte scurt. Lamina petalelor sernibifidd. 0 Martie-Aprilie. Locuri cultivate §i inculte. Comunh pretutindeni. E. praecox Dc.; Draba spathulata Lang. (E. precoce). Tulpine far h. frunde in partea superiOrd deimpreunh cu pedicelele glabre. Frunde radicale lanceolate, acute, la bash atenuate. Silicule subrotundc mai scurte deck pedicelele. Stil fOrte scurt. Lamina petalelor semibifidd. La Greci, Atmadia, etc. Genul Draba L.

Draba L. (Drabh). Silicul oblongd saii elipticci, coronath de stilul saü stigmatul subsessil; valve plane, par convexe; logo polysperme. Seminte comprimate, nemarginate. Radiculh coinmissuralä. Planth cu peri rar stelati. D. muralis L. (D. de ziduri). Tulpind foliath ; frunde caulinare ovate, amplexicaule. Pedicell orizontali patenti. Silicube glabre de jumhtatea lungimei pedicelelor. Rddhcina simplh. Flori albe. Planta' anuald. 0 Aprilie-Mail In muntii aprici la Teke. Genul Lunaria L.

Lunaria L. (Lunarie). Stamine lipsite de aripi sa il. de apen-

dice. Siliculd stipitatei, do ordinar pendenth la maturitate lat-elipticd; valve plane; loge polisperme. Seminte comprimate. Radicula comissurald. Flori violacee. L. aunua L.; L. biennis Moench. (L. anuald. Vulg. Pana sburdloruluO. Silicule lat-ovate, la ambele capete obtuse. Se-

www.dacoromanica.ro

37

minte cordat-subrotunde, egal de lungi i de late. Frunde profund-cordate, pèrOse, pedicelate, duplu §i neegal-dentate. Flori lilacini-violacee, ori albe, farä de miros. cr AprilieMani. In locurile umede §i umbróse din padurile din munti, la Greet', la monastirea' Coal. OBSERVARE.L. rediviva L. diferd prin siliculele eliptic-lanceolate, la arnbele capete acute, iard semintele mai late decal, lungi.

Genul Peltaria L.

Peltaria L. (Peltarie). Ca lice egal la basg. Petale egale, intregi. $ase stamine lipsite de aripei fi de apendice. Silicula indehiscentd, uniloculard, orbiculard, plan-eomprimatd,marginatd, dar nu aripatei; placente filiforme, incluse. Una sail

dou6 seminte rotundite, comprimate, suspendate de nisce funicule laterale. Cotylecióne plane, ovale, intregi; radicula laterald.

P. alliacea L. (P. aliacee). Frunde tulpinale cu basa profund-cordata amplexicaule. Silicule plane, reticulat-vinOse.

Peale duplu atat de lungi cat calicele, albe. Seminte reniforme, fOrte mici, punctulate. '21 Maiii-Iulie. In locurile stillcOse §i calcare din munti. Intro Handierca §i Cerna. Genul Senebiera Poir.

Senebiera Poir. (Senebiera). Silieuld indehiscenta, et& 2 loge monosperme, coinprintate perpendicular pe despartitura, ftirbatei la basci, sail tirbata la virf §i la basà; valve gro-se, reticulate sail rugOse, nedespärtindu-se de ordinar de ax §i retinênd seminta. CotyledOne indoite. Radiculd clorsala. Flori albe, in raceme opuse frundelor; tulpine culcate; frunde pinnatipartite. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Silicule subreniforme cu un stil piramidal remanent S Coronopus Poir..

I.* Silicule geminate (duplicate), fall stil

S didynia Pers.

S. Coronepas Poir.; Cochlearia Coronopus L. Coronopus Rue lli All.; C. depressus Moench.; C. vulgaris Desf. (S. Co-

ronop). Frunde profund-penatifide, lacinii intregi, ori dina-

www.dacoromanica.ro

38

inte incise. Pedicele mai scurte de cat florile. Silicule subreniforme, comprese, coronate cu un slit piramidal, reticulat-rugose, pe margini subradiat-striate i dentate. Flori

albe forte mici. 0 Iulie-August. Pe langä vii, aprOpe de Kara Nassib. S. didyma Pers.; S. pinnatifida Dc.; Lepidium didymum L. Mant.; L. anglicum Huds.; Coronopus didymus Smith.; C. pinnatus Horn. (S. didimd). Frunde profund-penatifide, lacinii intregi ori dinainte incise. Pediceli mai lungi deceit florae. Silicule geminate (duplicate, didime), comprese, la bas'al §i la virf emarginate, reticulat-rugOse. Stunt lipsesce. Flori albe fOrte mici. 0 Iulie-August. Pe langA DunAre la

Sulina §i pe langà calea feratà la Constanta probabil introdustl. Genul Capsella Vent.

Capsella Vent.(Capseld).Siliculd triangulard-obeordalci, ter-

minatâ prin stilul scurt; valve nearipate ; loge polysperme. Radiculei dorsald. Flori albe ; fruncjele superiOre sagitateamplexicaule. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Silicule triangular-obcordate

C. Bursa pastoris

1.* Silicule ovate ori oblonge

Moench. C. procumbens

Fr Wallr.

C. Bursa pastoris Moench.; Tldaspi Bursa pastoris L. (C. Bursa pástorului. Vulg. Traista-Ciobanului). Frunde intregi pand penatifide, cele caulinare superi6re nedivise. Silicule

triangular-obeordate. Flori albe. 0 Mai tot anul. Locuri cultivate §i inculte, câmpuri, drumuri. Comun pretutindeni. Variazd:

a. integrifolia (Schlechtend). Flori normale; frunde intregi. (3. sinuata. Flori normale; frunde sinuat-dentate.

y. pinnatifida. Flori normale; frunde penatifide. 8. coronopifolia (Dc.) Flori normale; frunde penatifide, lacinil dinainte incise. E. apetala; C apetala Opetz. Flori fárd petale, decandre. Petale transform ate in stamine.

www.dacoromanica.ro

39

U. procumbens Fries. Wal lr.; Lepidium procumbens L.; Hutchinsia procumbens Desv.; Thlaspi procumbens Wallr.; .11Toccaea procumbens Rchb. (C. procumbentd). Fruncle pro-

fund penatifide, lacinil de tot intregi, lanceolate ori eliptice, cea terminald mai mare, cele caulinare superiOre subintregi. Racemi elongati, multiflori. Silicule ovale ori oblonge, ob-

tuse ori subtruncate. Flori albe. 0 Mail In finetele sdrate din regiunea litoree, In peninsula Kaleh aprOpe de Kara Nasib si Kecei Kuciuk; la Baskioi pe muntele Sepeljin. Genul Bunias L.

Bunias L. (Bunias). Siliculd indehiscentd, cu 2 loge monosperme sail disperme, adesea divisate transversal in dou6 loge secundare printr'o despdrtiturd false ce separd semintele, ovoide sad tetragone. CotyledOne lineare invertite in .sp irald.

B. orientalis L. (B. orientald). Silicule oblic-ovate, 2-locu-

lare, neangulate si nearipate. Fruncje radicale oblong-lanceolate la basd sinuat-runcinate, cele urmdtOre penate, cu penile oblonge, recurbate si cu lobul terminal 3-angu1ar, cele supreme lineare. Flori galbine. cr Iunie-Iulie. In padure la schitul Slava. Genul Clypeola L.

Clypeola L. (Clipeold). Calico egal la basà. Petale egale, intregi. Staminele lungi cu filamente aripate si dentate; staminele scurte munite la basa lor si induntru de un apen-

dice. Siliculd indebiscentd, uniloculard, orbiculard, plan.(ompriniatd, aripatd; placente filiforme, incluse. 0 singurd se'mintd rotuncjitd, comprimatd, suspendatd de un funicul lateral. CotyledOne plane, ovale, intregi; radiculd laterald. C. Corvini Desv. (C. lui Corvin). Rdddcind cilindriformd, producênd mai multe tulpine la via ramificate. Frunde raclicale rosetare, petiolate, oblonge, sinuat-penatifide, denticulate, cele superiOre mai mid, oblonge, truncate, denticulate, cu basa sagitatd, sessile. Flori albe. Petale Inca odatd atAt de lungi cat calicele. Silicule acuminate in un stil scurt, gros, multinervat si rugulos. 10 Aprilie-Maiil. Stepe, coline ntisipOse. Comun : Medgidie, Murfatlar, Tatlogiac.

www.dacoromanica.ro

40

Genul Neslia Desv.

Nes lia Desv. (Neslie). Siliculd indehiscentd, de ordinar monospermä, sub globul6sei, putin comprimatd paralel en despertitura; coron ate. de stilul persistent filiform. Radi-

eulei dorsalei. Flori galbene.

N. paniculata Desv. (N. paniculatd). Frunde radicale petiolate, oblonge, pfind linear-lanceolate, intregi ori denticulate, cele caulinare mai midi cu basa sagitatil, sessile. Flori lung pedunculate, galbine. Silicule globuliforme, reticulatvenOse i rugulOse. 0 Maig-Iunie. In stepe. Comund. Genul Calepina Desv.

Calepina Desv. (Calepind). Siliculd indehiseentd, monospermd, ovoidei-subglobulbsei, terminatd printr'un virf ascutit gros §i conic, coronatà de stigmatul sessil Radiculd incluse.. Flori albe.

Fam. VII.

CISTINEE.

Flori hermafrodite aprópe regulate. Ca lice cu 5 sepale libere, persistente, cele 2 exteriOre de ordinar mai mid, Cateodatd nule. Coro ld cu 5 petale libere, caduce. Stamine in, numer indefinit, libere. Stile lipite inteun stil filiform. Stig-

mat intreg sail deabia lobat. Fruct capsular, polysperm, unilocular sag cu 3-5 mai rar 6-10 loge incomplete, en dehiscentd loculicidd. Seminte inserate pe placente parietale sag in unghiul intern a despdrtiturilor, en albumen subtire, Minos. Plante perene, sub-frutescente sad lemnóse, mai raranuale ; frump opuse, mai rar alterne, intregi, adesea munite de stipuli persistenti; flori in raceme fal§e terminale, mai rar in cime umbeliforme sag subsolitare. lielianthemum Tournef. (lleliantem). Calice cu 5 sepale, cele done exterióre de ordinar mai mid, câte-odate. nule. Corold cu 5 petale. Stamine in numer indefinit. Capsule. eu 3 valve purtând despdrtiturile sag placentele pe partea lor rnijlocie.

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpiná cu stipull. 2. Planta sufrutictisk perenald

www.dacoromanica.ro

II. yulgare Gaertn.

41

H. nilotieum Pers.

2* Planta erbacee, anuald

1.* Tulpina fara stipuli. Planta sufruticósa .

.

var lasioeurpum Boiss. . IL proeumbens Dun.

11. vulgare Gaertn.; Cistus Helianthemum L. (H. comun. Vulg. [loc alb]). Planki stipulatd, sufruticdsei, ascendentd. Frunde ovale ori linear-oblonge, ciliate, hirte, ori pe fata inferióra tomentóse, rnarginile subrevolute. Racemi bracteati.

Pediceli fructiferi contort-deflexi. Stil de 2-3 or! mai lung deck ovariul. Sepale interiOre obtuse, mueronulat-apiculate. Flori galbine, rare ori albe. Petale de 2-4 or! mai lung! deck calicele. 13 Iunie-August. Rara. In Delta Dunarei, pe colinele n6sipOse din padurea Kara-Orman. IL nilotictun Pers. var. lasiocarpum Boiss. (H. [loc alb]). Plantd stipulatei, erbacee, anuald. Tulpina vilos-tomentOsa, cenusie. Ramuri erecte, ori ascendente. Frunde scurt petiolate, oblong-eliptice, pe ambele fete, cu deosebire insä pe cea inferióra vilos-tomentOse. Pendunculi opusi frundelor deimpreuna cu calicele acuminat tomentosi-hirsati, suberecti,

mai scurti decat frundele. Stil drept si erect, la virf ingrosat. Stigmat simplu. Seminte nurneróse rosee, pubescente. Petale de lungimea calicelui ori si mai scurte. 0 In stepe stincOse dintre Sariot i Kara-Nasib, pe colinele petróse de la Medgidie. IL procumbens Dun.; Fumana [loc alb] (H. procumbent). Planta lard stipuri, sufruticOsd, procumbentei, ramificata ramuri elongate, cele mai tinere sure. Frunde disparse (nu opuse), lineare, scabriuscule, setaceti-ciliate, cele mai tinere canaliculate. Pedunculi lateral! solitari. Stil mai lung deck staminele. Stigmat capitat, fimbriat, subtrilobat. Capsule aperte continend putine seminte. Petale subduplu mai lung! decat calicele. t, Iunie-Iulie. Bard. In Delta Dunarei pe collude n'esipOse din padurea Kara-Orman.

Fam. VIII.--VIOLARIEE.

Mori hermafrodite, neregulate, plecate, rasturnate. Calice cu 5 sepale libere safl putin lipite Intre ele la partea inforiora, prelungite in apendice dedesubtul insertiunei lor, erbacee, persistente. Corold cu 5 petale inegale, libere, marce-

www.dacoromanica.ro

49

scente, cel inferior prelungit in pinten dedesubtul insertiunel sale. Stamine 5, cu filamente forte scurte, latite, libere. Antere conivente in con imbratisand ovariul, terminate la partea superiOra printr'un apendice membranos; cele doué inferióre cu conectiv prelungit catre partea inferiOra intr'un apendice carnos ce este primit in cavitatea pintenelni. Stile lipite intr'un stil nedivisat. Stigmat nedivisat sag subtrilobat. Fruct super, en 3 carpele, capsular, unilocular, polysperm, cu dehiscenta loculicida, cu 3 valve. Seminte inserate pe placente parietale, munite cu o strofiola mai mult sag mai putin pronunciata si preveclute de un albumen carnos, gros. Plante erbacee, anuale, bisanuale sag perene; frunde alterne sag tOte radicale, petiolate, intregi, dentate sag crenelate; stipulT persistenti, adesea foliaca libel-I sag lipiT cu petiolul la basä, dentati sag incisaff; floff solitare, plecate, cu pedicele axilare sag radicale, munite cu douti bracteole aprOpe opuse. Genul Viola Tournef.

Viola Tournef. (Viola). Caracterele familia CONSPECTUL SPECIILOR 1. BAda'cinii perenalfi.

2. Plante si dupd inflorire färä tulpine. 3. Plante cu stoloni elongatl. 4. Frunde lat-ovate si profund-cordate. Flori violacee

.

.

.

.

.

......... V. odorata L.

4.* Frunde subtriangular-cordate. Flori albe . T. alba Bess. 3.* Planta fara stoloni. Frunde acute. 5. Frunde profund-cordate, sinul ingust. Fimbriile stipulilor glabri mai scurte deck diametrul transversal al stipulului . T. hirta L. b.* Frunde la basá cordate, sinul lat. Fimbriile

egal de lung! cu diametrul transversal

al stipulului I" ambigua W. Kit. Plante cu tulpine foliate (VI mirabilis este la inceput Led tulpinft). 6. Stipuli mici, eel intermedil mai scurti decat jumfitatea petiolilor frundelor. '7. Frunde distinct cordate, or! reniforme.Flori 2.

albastre. Pinteni albastri de 3 or! mai lungi deck apendiculii calicelui

. .

.

www.dacoromanica.ro

.

V. s)Ivestris Lam.

43

7.* Frill* la basfi cordate oblong-ovate, acutiuscule. Flori violacee. Pinteni albi ()el galbinii subduplu mai lungi deck apen-

I canina L.

diculii cadicelui

G* Stipull mai lungi cleat petiolii frundelor, ori cel putin de jurnhtatea lungimel acestor petioli, toti foliiformi. 8. Tulpina i petiolii frundelor uniserial-perósà.

Florile radicale complete cele de pe tul-

pinil fãrä corohl . . . . ....... V. mirabilis L. 8.* Stipuli mai lungi decAt petiolii frundelor. V. elatior Fries. 8**. Stipulii superiori egal de lungi en petiolii frundelor V nemoralis Kutz. 1. RadAcind anualit.

var. pubeseens Uechtr. & Sint.

9. Corold mai mare decat calicele, de colóre violacee ori albasträ, on i vani colorata V tricolor L. 9.* Corold de lungimea calicelui on si mai scurta de colóre albà arvensis Mum V

T. odorata L. (V. mirositóre. Vulg. ToporaS, Micfuncle, Ta-

indiOre, Viorele) Plana acauld, cu stoloni elongari. Frunde lat-ovate, profund-cordate, la stolonii de vdrä reniform cordate. Stipull ovat-lanceolati, acuti, pe margini deimpreund cu fimbriile lor glabri, si numai la virf subciliati, fimbriile

mult mai scurte deck diametrul transversal al stipulilor. Sepale obtuse. Pedunculi fructiferi prostrati. Capsule globOse, pubescente. Mori- saturat-violacee, petala impard la basa mai deschis violacee cu vine negre-violacee pe disc. '4

Martie-Aprilie. Pretutindenea comuna.

V. alba Bess. (V. alba). Plana acauld. Frunde subtriangular-cordate, deplin acuminate, sinul basilar profundinsä dilatat si apert cordat. Fruncjele stolonilor de véril subtriangulare, angulul terminal abrupt-acuminat, eel laterall rotundati, i stolonil de vérd inflorind deodata cu planta materna, pe cand la V. odorata stolonil apar dupti inflorirea

plantei materne, ii numai in anul urmator produc fort Flori albe. 2i In stejerisul de pe coline la Cierkioi-Slava. V. birta L. (V. hirta). Plantd acauld i lard stoloni, off munita cu tulpine laterale, earl la urmä se transmutd in stoloni scurti. Frunde ovate al oblong .ovate, cele mai tardie prof und cordate. Stipulii inferiori ovati, eel superiori

www.dacoromanica.ro

44

lanceolati, toff acuti ori si la insusi virful lor obtusi, deimpreuna cu fimbriile pe margini glabre, fimbriile mai scurte decal diametrul transversal al stipulului. Sepale obtuse. Pedunculii fructiferi prostrati. Capsule globose, pubescente. Flori fara miros, mai adeseori deschis violacee tragênd putin in colOre rosieticti; provin insa i cu colori mai saturate. Frundele de primavard sunt scurt ovate iara sinul basilar putin aperte cordat, iara cele de yard sunt totdeauna oblong-ovate si sinul basilar profund-cordat. '21-

Aprilie-Maiii. In paduri. Comunä pretutindeni. V. ambigua W. K. (V. ambigua). Planta acauld $?, fdrd de stoloni: Frun4ele cu un sin (basilar) lat si aperte cordate.

cele exteriOre ovate, celo interiOre oblong ovate. Stipuli lanceolati, atenuat-cuspidati, fimbriati, pe margini glabri ori la virf numai ci1iaT, fimbriile neegale, cele mai lungi; egal de lungi cu diametrul transversal al stipulului. Sepale obtuse. Pedunculi fructiferi prostrati. Capsule ovate puberale. Flori albastre. 21. Aprilie-Mail In paduri. Comun pretutindenea. OBSERVARE. Difera de V. Atria prin frundilechiar §i cele interióre cu sinul lat-cordat, nu insá profund i Angust-cordat.

V. sylvestris Lam. (V. de padure). Tulpine procumbente on ascendente, glabre on subpubescente. Frun4e distinct cordate, ovate or'i subreniforme, scurt acuntinate, cele inferiOre obtuse. Petioll nearipati. Stipulii intermedii ai tulpinei lanceolati-atenuati, fimbriati-serrati, cu. mult mai scurti decat petiolii. Sepale lanceolat-acuminate. Capsuld acuta. Flori deschis-albastre, mai mult ori mai putin trägend in colOre violacee. Pinteni drepli de 3 ori mai lungi decat apendiculii calicelui, de colórea rorolei. 21. Aprilie-Maiii. In paduri. Comund.

V canina L. (V. canind.) Tulpine procumbente ori ascendente, glabre ori subpubescente. Fruncle de la basa cordata oblong-ovate, acutiuscule (nu acuminate), cele inferióre obtuse. Petioli nearipafi. Stipula intermedi al tulpinei oblong-lanceolati, fimbriat-serrati, mutt mai' scurli decal pefiolii. Sepale ovat-lanceolate, atenuat-acute. Capsuld truncat-obtusd, apiculata. Pinteni obtusi, subduplu mai lungi

deceit apendicutil raliceluil Flori mai saturate violacee,

www.dacoromanica.ro

45

pinteni albi, trggend in colbre galbinie. 4 Maig-Iunie. Colin() uscate, poenile din päduri si tuferisuri. Comund. V mirabilis L. (V. minunatd.) Tulpinci erectd, deodatel en pefiolii frundelor 1-serial pe'relsd. Frunde lat-cordate, scurtacuminate, crenulate, cele inferiöre subreniforme. Stipuli oblong-lanceolati, acuminatl si cei superiori ciliati cu setule scurte, altcum de tot intregi ori subdenticulati. Flori munite cu corold, subradicale. Coro16 palid-rosieticd or): lilacina. 4 In padurile umbrOse. Comund pretutindenea. V. clatior Fries.; V. persicifolia Schkuhr. (V. [loc alb]). Tul-

pine erecte, in partea superiórd deimpreunci en frundele pubescente. Frunde dela bash putin cordate lanceolate. Petioll aripati. Stipulii tulpinei cel medii foliacei, oblong-lanceolafi, incis-dentafi, mai lungi decal pefiolii. Sepale acute. Pinteni egal de lungi cu apendiculii calicelui, ori si ceva mai lungi. Flori marl, albastre oH lilacee, la basa mai palide. 4 Maiil-Iunie. In regiunea silvaticg, comund. V nemoralis Kutz. var. pubeseens Uechtr. et Sint.; V. canina X elatior. [loc alb]. In phduri la Cincarova si Teke. V. tricolor L. (V. tricolord. Vulg. [loc alb]). Frumje crenate, cele inferiOre ovat-cordate. Stipuli lirat-penatifidi, lacinia medie crenata. Pinteni subduplu mai lungi deckt apeadiculii calicelui. RadAcinä simplä, anualä. Tulpine ascendente,

ramificate. Corold mai mare decal calicele, violacee ori, albastrd, variind cu color]: albe si galbine, insd colOrea gal-

binA numai la basa petalei impare. 0 Maiii-Oct. Comun pretutindeni. V. arvensis Murr.; V. tricolor p. arvensis Koch Synops. (V [loc alb]). Fruncle crenate, cele inferiOre ovat-cordate. Sti-

pull lirat-penatifidi, lacinia medie crenatd. Pinteni subduplu mai lungi decat apendiculii calicelui. Rdddcind simpld anualci. Tulpine ascendente, ramificate. Corolà de lung i mea

calicelui ori 0 mai scurtd, alba', petalele superióre putin atinse cu o colóre deschis-violacee. 0 In agril, locuri cultivate. Comunä.

Fam. IX.RESEDACEE. Flori hermafrodite, neregulate. Calico cu 4-8 sepale mai mult sag mai putin inegale, libere sail putin connate la basA,

www.dacoromanica.ro

46

persistente sail caduce. Coro HI cu 4-8 petale libere, caduce,

forte inegale, formate de un solz membranos sag cdrnos, munit pe spinare sail la virf de o lamd petaloidd mai mult sad mai putin divisatd, cele posteriOre forte marl, palmatipartite, celo anteriOre fOrte mid, intregi. Stamine 8-10, libere, deordinar dispuse pe 2 verticile, inserate pe un disc cárnos, hypogyn, nesimetric, cu mult mai desvoltat in partea posteriOrd decat in cea anteriOrd; antere biloculare, introrse. Stile 3-6 fOrte scurte, stigmatifere la virf, mai rar stigmate sessile. Ovarig super, format din 3-4 carpele, nfllocular, cu placente parietale, multiovulate, cu 3-6 carpele libere, verticilate, 1-2-ovulate. Fruct capsular, unilocular, polisperm, deschidêndu-se prin crdpdturi la virf, sag compus din 3-6 folicule, verticilate, monosperme, deschidêndu-se prin marginea lor internä. Serninte reniforme, lipsite de al-

bumen; embrion arcuat. Plante erbacee, anuale, bisanuale sail perene, cu frunde alterne, simple, intregi sad mai mult sail mai putin divisate, lipsite de slipull sail munite la basa lor de doué mid glande; flori in raceme spiciforme termin ale.

Genul Reseda Tournef.

Reseda Tournef. (Reseda). Ovariil unilocular, format din 3-5 carpole ; fruct capsular, unilocular, polysperm, coronat

de 3-4 dinti si deschiclêndu-se la virf prin 3-6 cröpaturi. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Calice 4-partit. Flori gälbiniu-albe

R. luteola L.

1.* Calice 6-partit.

2. Frunde nedivise, orl 2-3 fide. Florl albinete . . R. inodora Rchb. 2.* Frundele caulinare medie bipenatlfide, cele superióre trifide. Flori gHbinii R. lnten L.

R. luteola L. (R. Luteold. Vulg. [loc alb]). Frunde elongat-lanceolate, glabre, la basd. 1-dentate. Calice 4 partite. Intre Tuzla i Mangalia. Tulpind erectd. Petale It. inodora Rchb.; R. mediteranea Schult. non L. (R. inodord). Fruncle oblong-lanceolate, acute, nedivise ori bi-trifide. Pedicele mai lungi decdt calicele. Calice 6-partit, cel fructifer abia ceva mai mare, lacinii linear-cuneate, obtuse.

www.dacoromanica.ro

47

Capsule 6-angulare, trirostrate, pe anguli serrulat-seabre_ Tulpind ramificatd. Petale albinefe. In locurile stincOse petrOse de pe langa Dun Are. Comunä. 0 di 21.. H. lutea I.. (R. galbina.) Frunde dupd configuratiune triangulare, cele caulinare medie-bipinatifide, cele superiOre trifide. Pediceri de lung imealealicelui. Ca lice G-partit, ladni lineare. Tulpind difusa. Pctale verdi-ydlbinii. Florl in racemi elongati, laxi si la virf acuti. 0 di In lie-August, Forte comund pretutindenea. 21.

Variaza: p. nutans Boiss. Mai rara. 7. brachycarpa Uechtr & Sint.

In stepe stincOse aprope de Cerna. Fain. X.

PROSERACIT.

Mori: hermafrodite, regulate. Calice eu 5 sepale libere si caduce, saü putin connate la basà si persistente. Corola ea 5 petale libere, caduce sart marcescente in preflorescenta imbricata sag conturnata. Stamine 5-10, libere, hypogine; antere biloculare, introrse saA extrorse. Stile 3-5, intrep sag bifide, saü aprOpe nule ; stigmate capitate. Ovarig super, unilocular, en 3-5 placente parietale, multiovulate. Fruet capsular, unilocular, polisperm, deschidendu-se in 3-5 valve, en dehiscenta loculicidil. Seminte en testa alveolat, rar tu-

berculos, adesea prelungit la cele done extremitati opuse in forma de aripa ; albumen carnos sad aprope nul ; em_ brion Mae mic. Plante erbacee, perene ; frunde alterne sau dispuse in rosete radicale, simple, intregi, petiolate, de ordinar lipite de stipuh, adesea acoperite de glande pediceT late, rosietice, cleióse, iritabile; flori in raceme scorpioide, terminale sag solitare la virful unor lungi peduncule axihire. Genul Aldrovanda.

Ahlrovanda Monti. (Aldrovandit) Calice cu 5 sepale persistente. Petale 5, egale cu calicele, conivente. Stamine 5, bypogyne. Sohji neetariferi nuli. Stile 5, filitorme; stigmate

www.dacoromanica.ro

48

obtuse. Capsuld globulOsd, uniloculard, cu 5 valve loculicide. Flori axilare, solitare. A. vesienlosa L. (A. vesiculósä.) Tulpind natantd, multiarticulatd. Frunde verticilate, celulos-inflate. Petioli cuneiformi, la virf fimbriati, fimbril setacee mai lungi deck lamina cochleariformd. Flori mid, albe, axilare, solitare, pe-

dunculi mai lungi decat frundele. Fructe cernue. In ape stagnante natante. in baltile §i locurile din regiunea Deltel Dundrei. FOrte frecuentd. Fain. XI.

FRANKENIACEE.

Mori hermafrodite, regulate. Ca lice gamosepal, tubulos, 4-5-fid, persistent cu lobi egali. Coro ld cu 4-5 petale hypogine, libere, cu unguiculd marginatd membranOsd egald en tubul. Stamine 4-6, rar 5, hypogine ; filamente imbrdtiOnd ovariul i persistente; antere introrse. Ovariii super, sessil, 34-quetru, unilocular, cu 3-4 placente parietale, filiforme, ovale pe 2 rênduri, ascendente, anatrope. Stil simplu ; stigmate 3-4. Capsuld uniloculard cu 3-4 valve purtand placentele pe mijlocul lor ; dehiscentd loculicidá. Seminte ascendente, cu testa coriaceit, scabre ; umbilic basilar, continuat de rafed filiform care se intinde dealungul semintei, pand la chalaza apicald, umflatd-mamilard. Albumen fdinos. Embrion drept, central in albumen; radiculd scurtd, apropiatd de umbilic. Plante [Loc alb.] Genul Frankenia L.

Frankenia L. (Frankenie). Filamentele staminelor late, subulate. Stil filiform, tripartit, cu stigmate interne. Capsuht uniloculard, multiovulatd, cu 3-5 valve seminifere la mijloc. CONSPECTUL SPECHLOR 1. Tulpina erbacee. Ramuri pubeseente 1.* Tulpina fruticósä. Ramuri hispide

F. paherulenta L. F. hispida De.

F. pulverulenta L. (F. pulverulentd.) Tulpind erbacee, prostrata, difusd. Ramuri pubescente. Frunde obovate, retuse san obtuse, submucronate, pe fata inferiOrd pulverulent-sub-

www.dacoromanica.ro

49

tomentOse. Petioli ciIiai. Flori axilare i terminale subsolitare. 0 In nèsipurile maritime. Pe marginea mlaOinilor sdrate in peninsula Kaleh, mai rard. F. hispida Do. (F. hispidd.) Tulpinei fruticOsci, suberectd. Ramuri hispide. Frunde verticilat-fasciculate, oblong-lineare,

marginile revolute, patente, la basd subciliate. Flori in corimbi indesuiri terminall. 5 24.. In nOsipiurile maritime, salsuginOse. In locurile sdrate litorale la lacul Sinie i in peninsula Kalek.

Fam. XII. POLYGALEE.

Mori ermafrodite, neregulate. Calico cu 5 sepale persistente, libere, fOrte inegale; 3 exteriOre erbacee, fOrte 2 interiOre, laterale, petaloide, fOrte marl (aripi) Peta le 3, inegale, connate cii filamentele staminelor intr'un tub cr6pat, simuland o corold gamopetald subbilabiatd; petal anteriOre, mare, canaliculat, cuculat, coprinclênd staminele

pistilul, munit pe spinare de o créstä laciniatd (carena); petale laterale intregi, conivente. Stamine 8, hypogine cu filamente connate cu petalele intr'un tub cre'pat pe partea posteriOrd; antere uniloculare, deschiclêndu-se la virf printrSun por. Stil simplu, dilatat la virf in 2 lobi, bilabiati, stigmatiferi pe busa inferiOrd. Ovarig super, deordinar mu-

nit la basa sa de un disc hypogin, cu 2 loge, una anteriOrd, alta posteriOrd, uniovulate. Fruct capsular, comprimat, cu 2 loge monosperme, cu dehiscenth loculicidd sag septicidd. Seminte munite de o caronculd lobatd; albumen car110s.

Plante perene erbacee sag subfrutescente la bask

Frunde simple, intregi, alterne, mai rar opuse, lipsite de stipuli. Flori in raceme terminale. Genul Polygala Tournef.

Pol ygal a Tournef. (Poligald). Capsula fOrte comprimatá

oblonga sag obovata, stirbatä in formä de inimd la virf, incunjuratd de o margine subtire mai mult sag mai putin lath; seminte cu caronculd 3-lobatd. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stipitele ovariulut pe timpul inflorirei de 3-4 oni Briindili. Flora Dobrogrr.

4

www.dacoromanica.ro

50

P. major Jacq.. mai lung deck ovariul 1.* Stipitele ovariului pe timpul inflorirei subegal de lung cu ovariul.

2. Bracteele laterale de jumkate mai scurte deck pedicelele. Racemul la virf necomos P. valgaris L. 2.* Bracteele laterale de lungimea pedicelelor. Racemul la virf comos P. comma Schkuhr..

P. major Jacq. (P. mare. Vulg. [loc alb]). Flori cristate.. Racemi terminal" multiflori. Aripi eliptice cu 3 nervure, nervurele la virf conjuncte prin vinisOre oblice, cele lateralespre exterior vinOse, vinele ramificate si areolar-anastomo-

sante. Stipitele ovariului pe timpul infloririi de 3-4 ori mai lung deceit ovariul. Flori rosee. Bractee 3, dintre care 2 laterale mai lungi deck florile nedesvoltate, pentru care virful racemului devine comos (ca la P. comosa Schk.) 21. MaigJulie. Finete si coline uscate. Forte comunä in WO. Dobrogea. P. vulzaris L. (P. comunä. Vulg. [loc all*. Flori cristate. Racemi terminall multiflori. Aripi eliptice ori ovate, triner-

vate, nervure conjuncte la virf cu o villa oblice, cele late rale pe partea externd vinóse, vinele ramificate si areolat_ anostomos ante. Bracteele laterale de jumcitate mai scurtedeceit pedicelele. Stipitele ovariului pe timpul inflorirel subegal de lung cu ovariul. Frunde lanceolate, cele infime elip-

tice, mai scurte. Flori albastre, rosee ori albe. 21. Maig-Iunie. Comung pretutindenea. P. comosa Schk.; (loc alb). Flori cristate. Racemi terminal" multiflori. Aripi eliptice, trinervate, nervure conjuncte la

vIrf cu o vind oblicg, cele laterale pe partea externg vinOse, vinele ramificate, putin areolat-anstornosante. Stipitele

ovariului pe timpul inflorirei subegal de lung cu ovariul. Bracteele laterale de lungimea pedicelelor. Frump linearlanceolate, cele inferiOre eliptice, mai scurte. Flori rosee, arareori albastre ori albe. Bracteele laterale sunt mai lung timp persistente si racemul este la virf conws, fiind-ca aceste bractee sunt mai lungi deck florile nedeschise. 21. MagiIunie. Comung pretutindenea. Fam. XIII CARYOPHYLLEE.

Flori ermafrodite, rar dioice prin abortare, regulate. Calice de ordinar persistent, cu 5, rar 4 sepale, libere sag conwww.dacoromanica.ro

51

nate §i formand un tub elongat. Coro lä cu 5, rar 4 petale libere, mai mult sag may putin unguiculate, in preflorescentä imbricath saü rásucith, adesea munite in punctul de unire a limbului i a unguiculei de apendice al chror totalitate constitue coronula ; rar petale nule prin abortare. Stamine libere, hypogyne, in numgr egal sag dublu cu acela al petalelor, dispuse in 2 verticile, cel mai interior adesea putin aderent de petale; antere biloculare, introrse. Stile 2-5 libere, stigmatifere pe fata intern. Ovarig super, adesea purtat pe un prolongiment al axului (gynophor), primitiv cu 2-5 loge multiovulate, devenind unilocular prin destructiunea despärtiturilor. Ovule inserate in unghiul logelor sag pe un placenta devenit liber §i central in urma destructiunii desphrtiturilor. Fruct fOrte rar indehiscent §i bacciform, deordinar capsular, unilocular, sag cu 2-5 loge incomplete, polysperme, rar oligosperme, deschiOndu-se prin valve sag prin dinti in numér egal cu acela al stilelor sad duplu. Seminte reniforme sag scutiforme, cu embrion anular §i periferic sag drept sag indoit i lateral; albumen Minos. Erburi anuale saü perene, rar plante subfrutescente la bash. Tulpine nodorOse-articulate. Frunde simple, opuse, hpsite de stipuli sag dilatate la bash in va-, ginule ce pot simula stipuh. Mori de ordinar in cime terminale.

Calice cu 5 sepale connate cel putin Tribul I. Silence. in jumdtatea lor inferiOrd formand un tub de ordinar elongat ; petale 5, deordinar lung unguiculate ; ovarig purtat pe un prolongiment al axului (cjynofor). CONSPECTUL GENURILOR 1. Stile 2.

2. Calice la basd pe partea exterat cu squamule. PeDianthus L. tale unguiculate 2.* Calice la basd flied squamule. 3. Petale cuneiforme

(43 psophila L.

3' Petale unguiculate

Sapouaria L.

1 .* Still 3.

4. Fructul o bobita. Calice scurt campanulat . . . Cueubalus L. 4' Fructul o capsuld. Calice tubulos on ventricos. Silene L. 1.*** Stile 5.

5. Stigmat nepéros. Petale mai lungi decilt calicele.

www.dacoromanica.ro

52

6. Flori ermafrodite. 7. Plante glabre. 8. Petale nedivise. Capsula semi-5-loculara. Tulpind numai in partea superiórd subnodurd viscidd Tesiearia Rohl. 8.8 Petale pand peste jumkate 4-fide. Capsula 1-10Lychnis Tournef. culara . A grostem ma L. 7.* Plante toment6se Melandrium ROW. 6. Flori dioice

h.' Stigmat glandulos-Oros. Petale mal scurte deGithago Desf. ck laciniile f6rte lung! ale calicelui

Genul Dianthus L.

Dianthus L. (Garofg.) Calice tubulos-cilindric, cu 5 dinti muniti la basä de un calicul format din 2-6 bractee imbricate, petale lung unguiculate, cu limb ernarginat, dentat sag frangiat, munit de o coronulti; stamine 10; stile 2; capsuld deschidêndu-se prin 4 dinti ; seminte scutiforme. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori fasciculate ori capitate. 2 oil indesuit-capitate. Squamula calicelui ca si ale involucrulul. pelucid-membranacee, cele intirne forte obtuse, mai lungi decat calicele si infäsurand pe acesta. Flori Tulpina glabra . . . . D prolifer L. 2.' Flori fasciculate. 3. Vaginele frunzelor subegal de lung! cu lati'mea frunzei. 4. Flori fasciculate . Squamele calicelui erbacee, lanceolat-subulate, deimpreund cu bracteele hirsute . D Armeria L. 4.' Flori indesuit-fasciculate. Squamele calicelui erbacee, ovat-subulate, deimpreunä cu braeteele i cu tulpina pubescent-scabre . . . D. Pseudarmeria M. B. 4." Flori ivai indesuit-fasciculate. Squamele calicelui coriace, ovate deimpreunä cu braeteele glabre D Conn's W. K. var. 2.** Mori capitate. 3.* Vaginele frunzelor de 2-4 ori mai lungi decat latimea frunzet. 5. Dincn calicelui acuO. G. Squamele calicelui obovate, fOrte obtuse, subulat-aristate. Squarnele involucrului (braeteele) fOrte late. Vagina frunclelor supreme

. .......

www.dacoromanica.ro

53

ventricosh . D. capitatus Dc. 6.* Squatnele calicelui ovate, acuminate, oil acute. Squamele involucrului dela basa ovath lung

acuminate Planth malta, glaucescent-pruinósd. Fruncle de timpurih flaccide . . . . D. gigauteus d'Urv. 5* Dintil calicelui forte obtusi. Squamele callcelui coriace, ovate off oblonge, obtuse off truncate, mucronate i scurt aristate . . . D. polymorphus M. B. 1.* Flori solitare off fasciculate, lung pedunculate. Squamele calicelui ovate, forte scurte, off mucronate D leptopetalus Willd. [loc alb] D nardiformis Janka

D. prolifer L.; Tunica prolifera Scop.; Kohlrauschia prolifera Kunth. (D. prolifer). Flori indesuit-capitate. Squamele involucrului 6 pelucid-menzbranacee, scaridse, eliptice, cele douè exteriOre de jumAtate mai scurte, mucronate, cele intime forte obtuse mai lungi decat calicele. Squamele cali-

celui conforme cu cele ale involucrului inf4ura. calicele Tulpind glabrd. Seminte netede. Petale emarginate, nebarbulate, lamina acestora de jumatate cat unguicala. c Iulie In finetile nésipOse, coline sterile. Comun pretutindeni. D. Armeria L.; D. hirtus Lam. non Vill. (D. Armeria). Flori fasciculate. Squamele caliceluz deodatá cu bracteele lanceolat-subutate, erbacee, subegal de lungi cu tubul, hirsute. Frunze linear-atenuate, la virf obtusiuscule, deimpreunä cu tulpina pubescente. Petale de colOre ro§ie deschisd, cu puncte ro§ii mai intunecate. e Iulie-August. FOrte comun in finetele din paduri §i pe marginea pa'durilor §i a tuferi§urilor. D. Pseudarmeria M. B. (D. Pseudarmeria.) Flori indesuitfasciculate. Squamele calieela ovat-subulate de lungimea tubului, deimpreund cu frundele linear-subulate §i cu tulpina pubescenl-scabre. 0 In locuri uscate si petrOse. Gavgagia, IIIrova, GrOpa-Ciobanului, intro Medgidia i Cernavoda, Akpunar, etc.

-

OBSERVARE. Se distinge de D. Armeria L. prin florile indesuit-fasciculate, prin forma squamelor calicelui i prin scabritia tuturor partilor plantei.

D. collinus W. K. var. [loc alb.] Pori agregate in fasciculi etcal indesuifil Frunde august-lanceolate, la ambele capete atenuate, cu 5 nervure longitudinale. Squa»tele cali-

www.dacoromanica.ro

54

celui ovate, nervate, abrupt acuminate, mai scurte cleat tubul calicelul. Vaginele frunzelor subegal de lungi" cu ld-

fimea frunzei. Petale rotundate de coldre saturat-rosie. Forte comun pretutindenea. D. eapitatus Dc. [loc alb.] (D. capitat. Vulg. Garoffd). Mori in capituli terminall multiflori. Squamele calicelu coriacee, verclid-albe, albestrid-pruinOse, obovate, forte obtuse, subulat aristate, la virf i pe margini purpurascente aprOpe de jumatate cat tubul calicelui de lungi. Squamele involucrului fOrte late, subconforme. Frunze lineare, cele supreme la basd

lanceolat-dilatate. Vaginele frunzelor de 4 ori mai lungi decat latimea frunzei, vagina supremd ventricOsei. Planta glaucescenta. Co line erbOse. Comund in Dobrogea, in Delta rar. Muntii dintre Greci i Macin, etc. Variaza : p. minor Boiss.

In locurile nósipOse de pe malul marei in penins. Kaleh §i Kocia-Kuciuc.

D. giganteus d'Urville ; D. atrorubens Jacq. non All.; D. glaucophyllus Rchb. non Horn.; D. banatiens Boiss. Fl. or. non Heuff. D. pruinosus Janka. (D. giganted.) Manta' inaltd, pruindsd i de colOre glaucd. Frunze lineare, cu 5-7 nervure, cele caulinare mai late decat ale inovatiunilor, pruinOse si in grabei flaccide ; va gine subventricOse de 2-4 ori mal lungi decal leitimea frunzei. Flori in capituli multiflor terminali: Sguamele calicelui netede, coriacee, de ju-

matatea lungimei calicelui. Bracteele dela basa obovata forte lung acuminate, subdistante, de lungimea capituluhn. Lamina petalelor de colOre sanguined-purpurie aprOpe de 2 ori mai scurtä deck unguicula dentata. Calicele in partea inferiOrd verqui, detrecend in partea superiOrd in colOre In finetele din tuferisuri si brund-lilacina, dintil acuti. '21.

padurl. FOrte comun pretutindenea. D. polymorphus M. B.; D. dintinus Kit. in Schult. Oesterr. Fl.

i

Addit. non Rchb. Icon. care apartine la D. atroru-

bens All. (D. polimorf.) Flori in capituli terminali, ce contin

putine flori. Sguamele involucrului fi ale calicelui coriacee, de colOre straminee, ovate, ori oblonge, obtuse sail truncate, mucronate, on i scurt aristate, duplu mai scurte

www.dacoromanica.ro

55

deck calicele. Di1ii caliceluz fOrte obtusi. Lamina petalelor duplu mai scurta deck unguicula. Frunze le t6te lineare. Vaginele frunzelor de 3-4 ori mai lungi deck latimea frunzel. Calice palid-verde, ori purpurascinte. Coro la palid-purpurie. In locurile n'osipOse din regiunea littoree in Delta la Iiara-Orman si in peninsula Kaleh. 1). leptopetalus Willd. [loc alb.] Tulpind erectd, ramificatd.

Frunze lineare, cele inferiOre elongate. _Harr solitare ori panieulate, lung pedunculate. Squamele calicelui subpatru, ovate, fOrte scurte, acute ori. mueronate. Calicele fOrte lung, tot striat spre virf inal constrins. Lamina petalelor oblonga,

angusta, subintrega. Tulpina In partea inferiOra deimpreund cu frunzele inferiOre, glabre, on i mai mult ori mai putin indesuit-tomentOse. In finetele din stepe si de pe coline, locuri campestre. FOrte comun in tOta Dobrogea. 1). nardiformis Janka. [Loc alb.] In locurile stincOse din munti, Greci, Nicolitel, Cermet,

lenisala, la Baskioi pe Sepeljin, Mangalia, Akpunar, etc. Genul Gypsophila L.

Gypsophila L. (Gipsofila.) Ca lice tubulos-pentagonal, cu 5 lipsit de calicul ; petale mai mult sag mai putin un-

guiculate, cu limb trunchiat, emarginat sag dentat, lipsit de coronuld ; stamine 10 ; stile 2 ; capsula deschidendu-se la yirf prin 4 dinti ; seminte reniforme sag subglobulose. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Petale purpurii G. triehotoma Wend. 1.- Petale albe. 2. Flori in eime brachiat-panieulate si forte efuse (r6spândite)

2.* Flori in capitull globosl, terminall

G mmieulata L. G. glomerata Pall.

G. triehotoma Wenderr. [Loc alb.] (G. trichotomd.) Planta multicauld, in partea inferiOra glandulos-pubescen tà ori §i

peste tot glabra. Tulpine decumbent-asurginte, ingrosate rOspandit si brachiat -paniculate. Ramuri. compresiuscule.

Frunde ovat-oblonge, sag numai oblonge, obtusiuscule ori acute. Cymele florilor de tot glabre, forte copiose, decom-

www.dacoromanica.ro

56

posit-brachiat-paniculate f i forte re'spcindite. Bracteolele suberbacee, acute. Pedicele inferiOre de 2-4 ori, mil supremi de 11/2-2 ori mai lung'. deck corola. Calice cu 5 nervure verclii, negru-vercji ori. §i purpurii, laciniile fOrte obtuse.. Petale obovat-oblonge, de 11/2-2 ori mai lungi deck calicele, pe partea externci (inferiOra) de colOre saturat-purpurie. Iunie-Iulie. In regiuni muntOse, in dunele dela Constanta, Tuzla, etc. G. paniculata L. [loc alb.] (G. paniculata.) Planta multi'21.

cauld. Tulpinele dela basa incepOnd fOrte ramificate, in partea inferiOrd hirte. Panicula fOrte re'spdnditci, laxci, glabrci. Calice peloiform-campanulat, profund 5-fid, laeiniile subro-

tund-ovate, f6rte acute, drepte, cu o strie dorsala, care s& perde inaintea virfului. Frunze lanceolate, fOrte acute, multi-

nervate. Radacinä ingropta, fOrte lunga. Pedicele de 2-3 ori mai lungi deck calicele. Petale de 1'/2-2 ori mai lungi deck calicele, spatulat-lineare off oblonge, albe. Iulie. 21.

Intre GrOpa-Ciobanului §i Hir§ova; in Delta Dundrei, fOrte comun in nOsipul de pe malul mdrei in insula Leti. G. glomerata Pall. [loc alb.] (G. glomerata.) Plante de colOre glaucci. Tulpine erecte, simple, on f. de la basi-I virgatramificate, ramuri fara frunze, subpaniculate, patule, glandulos-viscidule. Bractee coriacee, naviculare, acuminate, alipite. Frunze lineare, triangulare, cele infime gramddite, elon aate. Capitulii florilor terminali, subglobwi, compacri, sok, litari, ()el cate 2-3 fastigiati, en bractee subcoriacee, lat-ovate, cuspidate, alipite. Bracteole conforme, de tot intregi, scari6se. Nervura dorsala a laciinilor lanceolate ale calicelui pur-

purie. Petale cuneat-lineare, de 2 ori mai lungi deck calicele, albe. 21. Pe cohnele dintre Medgidia §i Cernavoda ; la apele minerale dela Mangalia, intre GrOpa-Ciobanului §i Hir§ova, intre Macin §i Tulcea, intre Mahmudia §i DunOvet, etc. Genul Saponaria L.

Saponaria L. (Saponarie.) Calice tubulos-cilindric, cu 5.

dinti, hpsit de calicul ; petale lung unguiculate, cu limb trunchiat sag emarginat, munit de o coronula; stamine 10; stile 2 ; capsuld deschidendu-se la virf prin 4 dinti seminte ;

reniforme.

www.dacoromanica.ro

57

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Ca lice rotund. Petale coronate S. offieinnlis L. 1.* Ca lice aripat-angulat. Petale nude (fáeas coronuld) S. Vaccaria L. S.

offieinalis L. (S. oficinald. Vulg. Soponu-calului, Sopo-

nel). Flori fasciculat agregate. Ca lice cilindriform, glabru. Petale retuse, coronate. Tulpind erectd. Fruze oblong-eliptice. Reideicind repenrd, articulatd. Flori de colOre deschisrosacee, arare-ori albd. 21. Iunie-Iulie. Comund pretutindeni. S. Vacearia L ; S. rubra Lam.; Vaccaria pyramidalis Flora d. Watt.; V. vulgaris Host.; Gypsophila Vaccaria Sm. (S. Vacaria. Vulg. [loc alb]). Flori lax-corymbose. Calice aripat-cugulat. Petale crenulate, nude, de colOre rosee, putin mai lungi deck calicele. Tulpind erectd, de tot glabrd. Frunze lanceolate, la basd concrescute. Calice alburid cii angull vercli. 0 Iunie-lulie. Comun pretutindeni. Genul Cucubalus Tournef.

Cueubalus Tournef. (Cucubal.) Calice campanulat, cu 5 lobi, lipsit de calicul; petale unguiculate, cu limb bifid, munit de o coronuld ; stamine 10; stile 3 ; fruct bacciform, indehiscent, 3-locular, seminte reniforme. C. bacciferns L.; C. baccifer Gaertn.; C. horizontalis Manch.;

Silene baccifera Roth.; Scribaea baccifera Flor. d. Wett.; Lychnanthus scandens Gmel.; Lychnis baccifera Scop. (C. baccifer. Vulg. Gufa porumbului) Tulpind scandentd, pdnil la 1.50 m. inaltd, cu peri reversi. Ramuri patente. Frunze opuse, scurt petiolate, ovate ori oblong-lanceolate, pe margini intregi, pe fata superiOrd glandulos-scabre, pc) cea interlard cu peri disparsi. Flori axilare §i terminale, nutante. Calice larg-campanulat, la maturitate inflat. Petale semibifide, albe-verciii. Bobite negre, globose. Seminte negre. Iunie-Iulie. In locuri umede din tuferipri i paduri. Comun chiar §i in Delta Dundrei in insula Leti. 21.

Genul Silene L

Silene L. (Silend.) Calice tubulos, cilindric sail mai mult sail mai putin umflat-vesiculos la maturitate, cu 5 dinti,

www.dacoromanica.ro

58

lipsit de calicul, petale lung-unguiculate, cu limb intreg saü mai adesea bifid, de ordinar munit si mai rar lipsit de coronuld; stamine 10; stile 3; capsula deschidêndu-se la virf prin 6 dinti; seminte reniforme. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Ca lice inflat, 20-30 striat. Carpofor scurt. 2. Inflorescenta corimbósa, on corymbos-paniculatfi.

3. Ca lice vinos-reticulat. Dintii calicelui scurti.

4. Carpofor de jumatate atilt lung cat capsula ovata si mai scurta deck calicele. Petale S inflata Smith?

albe

4* Carpofor mult mai scurt decat capsula co-

nica si mai lunga decet

calicele. Petale sanguinee S Cserei Bmgt. 4.** Carpofor mull mai scurt decat capsula ovata-

elipticd si mai lunga decal calicele. Petale albe S. saponariaefolia Sch. 3.* Ca lice nu vinos-reticulat. Dintii calicelui dela

basa mai lata subulati sl forte acuti, fOrte lungi

S conica L.

1 * Ca lice 10-striat

5. Carpofor mai scurt decilt capsula uneori subnul. 6. Petale bifide. 7. Petale perOse. 8. Petale la gat retus-coronate. Planta pubescenta S diehotoma Elorh. 8.* Petale la gat coronate. Planta pubescentd, in partea superiOrd viscósa S viridillora L. 8.** Petale la gat denudate. Planta viscos vilósd S. viscosa Pers. 7 * Planta glabra. Petale bifide, la gat coronate S. chlorantha Ehrh 6.* Petale nedivise si la gat denudate S Otites Smith. 5 * Carpofor aprOpe egal de lung cu capsula (nu mat lung.) 9. Petale la gat coronate, 2 fide. 10. Calice glandulos-peros S supina M. B. 10.* Calice hirsut S. pontiea Brandza. 10** Calice glabru S longiflora Ehrh. 9* Petale la gat denudate, 2-fide 11. Calice pubescent S. multillora Pers. 11.* Calice glabru S. Italica Pers. 5. * Carpofor mai lung dealt capsula. Petale 2fide, denudate. Calice glabru S nemoralls W. K. 1. Inflorescenta in panicule terminale, indesuitfasciculate, multiflore.

www.dacoromanica.ro

59

12. Petale emarginate. Articulii superiort al tulpinel viscosil-anelat S Armeria L. 12.* Petale neemarginate. Planta de tot &bra S. compaeta Fisch. [loc alb] S. exaltata Friv.

S. inffata Smith? [Loc alb.] Panicula terminald dichotomd. Mori in axila ramurilor *i terminale. Calice ovat, inflat, multistriat, reticulat-vinos i glabru, dintii sei ovati, acuti.

Lamina petalelor bipartitd, la basci biluberculatd. Frunze eliptice or): lanceolate, acuminate. Flori albe. Carpofor dejumkate atat de lung cat capsula. Planta polygama dioica S. Cserei Bmgt. [Loc alb.] Frunze cartilagineil-marginate. Panicula elongata, dichotoma. Mori In axila ramurilor, *i terminale. Calice oval, inflat, multistriat, reticulat-vinos, glabru, dintii lat-ovati, acuti. Pedunculii fructiferi incurbat-ascendenti. Lamina petalelor 2-fida, gatul 2-dentat. Capsula conica, mult mai lunga deck carpoforul *i mai lungd *i deck calicele. Petalele de colare sanguinee, iar unguiculele albe. 4 Iunie-Iulie. Pe virful munteluf Su luc, intre Greci *i Machr S. saponariactolia Schott. [Loc alb.] (S. cu frunze de Sa-

ponaria.) Frunze amplexicaule, eliptice off oblonge. Paniculd bipartita, subdichotoma. Ramurile primare elongate, ale ramurelelor unul elongat, altul abreviat off *i abortient. Flori in axila ramurelor i terminale. Ca lice eliptic, inflat, multistriat, reticulat-vinos, glabru, dintii ovati; obtusi, fructiferi erecti. Lamina petalelor profund bipartita, gatul 2dentat. Capsula ovat-eliptica, de 3-4 mai lungd deck carpoforul *i mai lunga *i deck calicele. Petale albe. 21. RudeAugust. Tn muntii stinco*1, pe marginea padurilor, forte co:inunà.

S. conica L. [Loc alb.] (S. conica.) Tulpind sur-pubescentd,

in partea superiOra dichotomd. Floe in axila ramurilor si terminale. Ca lice 30-striat, la basd umbilical, dintii sei subulati, acutissimi. Petale obcordate, la gat coronate. Capsula oblong-ovata. Frunze lanceolate. Mori rosee. Carpofor fOrte scurt. 0 Iunie-Iulie. In stepe i prin drumul de pe

termul 11111.0, fOrte comun ; dunele dela Mamaia, stepa dintre Periclia i Gargalik, etc. S. dichotoma Ehrh.; S. membranacea Poir. (S. dichotomd.) Racemi terminall, geminati, multiflonl. Flori alterne. Calico

www.dacoromanica.ro

60

tubulos, subventricos, 10-striat, färd vine, hirsut, pe timpul inflorirel, deodatd cu pedicelele fOrte scurt, plecat, iard pe timpul fructificdrei ovat-oblong si erect, dintii s1 ovati, acuti. Petale peste jumdtate bifide, retus-coronate. Frunze eliptic-lanceolate, acuminate, cele infime spatulate. Florl albe. Carpofor numal 1/8 cat capsula. Tulpind erectd, dichotomd, pubescentd. d' Maiii-Iulie. Comund pretutindeni.

S. viridiflora L. [Loc alb.] Plantd pubescentd, in partea superidrd viscOsd. Cyma paniculeformd, erectd, laxd. Rarrutri

opuse, elongate, 1-3-flore, flori nutante ori erecte. Ca lice subcilindriform, 10-striat, glandulos-pubescent, dintil sei acuti.

Petale bifide, la gat coronate. Carpofor mult mai scurt decat capsula. Frunze le inferiOre oblonge, in petiol decurente, eele superidre ovale ori subrotund-ovale, sessile. Petale marl. verdii. 21. In finetele din pdduri. Comund.

S. viscosa Pers.; Cucubalus viscosus Pers. (S. viscOsd. Vulg. [Loc alb]). Plana viscos-vildsd. Racem verticilat. Pedunculi opusi, 1-3-fiori. Ca lice cilindriform, la mijloc subventricos, dintii sei obtusi. Petale bifide denudate (fArd coronuld.) Frunze undulate. Flori albe. d' Iunie-Iulie. In Delta Dun drei pe colinele nésipOse dela Kara-Orman. S. chlorantha Ehrh.; Cucubalus chlorantlius Willd. (S. chlorantd). Planta glabrd. Racem unilateral. Ramuri opuse,

1-3-flore. Flori pe tinzpul inflorirei nutante. Ca lice tubulos, sub-claveform, dintii sei obtusi. Petale bifide, la gdt coronate. Frunze le inferiOre linear-lanceolate, in petiol atenuate. Tulpind subnudd. Flori galbine-vercP. Carpofor de 4 orl mai scurt cleat capsula. lulie-August. In finetele din päduri, Comund pretutindenea. S. Otites Smith.; Cucubalus Otites L.; C. parviflorus Lam. non Ehrh. (S. [Loc alb]). Ramurile paniculei opuse, verticilat-racemOse, verticill multifi on. porrecti. Calice tubuloscampanulat, deimpreund cu panicula glabru, dintil sO1 oh24-

tusi. P etale lineare, nedivise, denudate (fdrd coronuld.) Frunze obovat-lanceolate. Flori midi de coh5re verdie, pe pedunculi

filiformi erecte. Carpofor aprOpe nul. Stamine exserte. Antere albe. Plantd polygamd-dioicd. 24. Maid-Iulie. Locurl uscate i nOsipOse. FOrte cornun pretutindeni. Variazd:

www.dacoromanica.ro

61

p. macrophylla Otth.

S. supina M. B. [Loc alb.] Plana pubescent-hira nor! racemos-paniculate, erecte. Peduncull subaltern!, 1-3-flori. Ca lice fructifer lung, elavat-cilindriform, glandulos-p5ros, 10-striat, dintif sei oblong!, obtusiusculi. Petale la gat coronate. Lamina petalelor bifida, lacinil oblonge. Capsula ovatä subegal de lunga cu carpoforul. Frunze lineare, off oblonglineare. Tulpine la bath forte ramificate. 4 Iunie. Prin locurile stincOse, in muntil dintre Greci §i Macin. S. pontica B randz a. (S. pontica.) Plantd suriii-pubescena Inflorescenta racemos-paniculatd, erectd, laxd, ramuri opuse, cam scurte, 1-3-flore, flori porrecte or! subnutante. Ca lice Itirsut, claveform, 10-striat, dintii sei obtusi. Petale bifide,

la gat coronate. Carpofor mai egal de lung cu capsula. Frunze mid (dela 8-17nym lung!), obovat-oblonge, eliptice, pand lanceolate, in petiol atenuate, cele intermedie mai marl, cele infime §i supreme mai mid, pe ambele fete pubescente, la basa ciliolate. Tulpina dichotom ramificatd, ramurele cele mai multe florifere, cele sterile mai scurte la virful lor indesuit foliate. Reiddcind perenala, ingropta, lemnOth, oblica, ori orisontaM, multicaua 21. Forte comund in dunele de pe tOrmul mare!, cu deosebire la Mamaia §i spre Tuzla. S. longiflora Ehrh. [Loc alb.] Plantd glabrescena Racemul ?In verticil fal?. Pedunculi opu§l subuniflori. Mori erecte. Calico elongat-claveform, 10-striat, de tot glabru, dintil sOi acuti. Petale bifide, ict gilt coronate. Carpofor egal do lung cu capsula ori §i putin mai lung. Frunze neundulate, cele inferiOre obvers-lanceolate, cele superióre linear-lanceolate, sessile. Petale marl, pe partea superiOrd palid verdii, pe cea inferiOra livid-plumbee. 4 Iunie. In stepele din regiunea australa. Intre Gargalik §i Kara Nasib, etc. S. multiflora Pers.; Cucubalus multillorus Ehrh. (S. multiflora). Plantd velutin pubeseentd, nu viscOsd. Racemul vu rerticil fa4. Pedunculi opu§1,1-3-flori, une-ori §i multiflori. Flori erecte, or! orizontale. Ca lice claveform, 10-striat, pubescent, dinta sei obtusi. Potato bifide, denudate (fard coronula). Carpofor egal de lung cu capsula. Frunze neundulate, cele inferiOre oblong-cuneate, In petiol-atenuate, cele superidre obvers lanceolate ori, lineare, sessile. Petale marl

www.dacoromanica.ro

62

verditi-albe. Maiillunie. In finetele umede din insula S-t. George, pe ldngd Kara-Orman. S.

italica Pers. [Loc alb.] Planta' pubescentd. Paniculd

erectd, laxd. Ramuri opuse trichotome, viscos-anelate, trimultiflore, flori porrecte. Ca lice claveform, dinti obtusi. Petale bifide, denudate. Frunze la basd ciliate, cele inferióre

spatulat -lanceolate, in petiol decurente. Petale deasupra albe, dedesubt cu vine de colOre deschis-vine'td, plumbed si

verde. Carpofor egal de lung cu capsula elipticci. In paduel: la Cocos, intre Cincarova i Baskiol, la Greci pe Tutuiatu, la Alibeikiol pe Consul, Tiganca, Tristeiii, etc. S. nemoralis W. K. [Loc alb.] Plantd pubescentd.Panicula erectd, cam indesuità. Ramuri opuse, trichotome, viscos-anelate, tri-multiflord. Flori porrecte. Calice claveform, dintii obtusi. Petale bifide, denudate (necoronate). Frunze la basa barbulat-ciliate, cele inferibre subrotund-eliptice, in petiol decurente, cele superióre spre basd pe margin! lanat-barbulate. Paniculd mai scurtd. Carpo for mai' lung decdt capsula. 21. Iunie-Iulie. In pädurile muntOse: Cocos, Tiganca, Consul, la Greci pe Tutuiatu. OBSERVARE.- Se distinge de S. italica Pers. cu deosebire prin frunzele radicale si tulpinile inferhire, ce sunt mai late si deodatd cu cele superióre la bash barbulat-ciliate, si prin carpoforul mai lnng decht capsula.

S. Armeria L. [Loc alb.] (S. Armerie). Planta de tot glabra. Articulii superiori al tulpinei viscos-anelafil Paniculele terminale indesuit-fasciculate, multiflore. Calice tubulosclavat, 10-striat, dintil sèi ovati, obtusi. Petale nedivise emarginate, acute, coronate. Frunze ovate. Flori rosee. Carpofor de lungimea capsule! ori si mai lung. 0 Iulie-August. In declivitatile muntelui Krasny mort. S. compacta Fisch. [Loc alb.] (S. compactd.) Planta' bienald

(ori perenald ?), de tot glabrd. Flori fOrte indesuit-fasciculate. Calice cilindraceil-claveform, de tot glabru, dintii ovati, obtusl. Petale la gat coronate, lamina intrégd. Capsula egal de lungd cu carpoforul, ori putin mai scurta. Frunze ovate on oblonge, cele supreme subcordate. e Iunie-August. Pe

virful muntelui Suluc, intre Greci si Mein si in alti munti stincosi precirn pe muntele Consul de laugh' Alibeikioi.

www.dacoromanica.ro

63

Diferd de S. Arnzeria L., cu deosebire prin infloreOBSERVARE. scenta mult mai compactd, prin florile mai lungi, prin petalele intregt (nu emarginate) i prin ráclacind bienalä (ori perenalas ?) nu anualii ca la S. Armeria L.

S. exaltata Friv. [Loc alb.] Agrostemma L. (Agrostemil.) Calice tubulos, mai mult saü mai putin umflat la maturitate, cu 5 divisiuni lineare maT

lungi decat tubul; petale lung unguiculate, cu limb trunchiat, lipsit de coronuld; stamine 10 ; stile 5, alternisepale ; capsuld deschidêndu-se prin 5 dinti. A. Coronaria L. A. Flos Jovis Poll.; Lychnis Coronaria Lam.;

Coronaria tomentosa L. hort. Upsal. (A. Coronaria. Vulg. Curcubeii, [loc alb]). Capsula 1-locular6. Petale nedivise, coron a te .

Frunzele deimpreund cu tulpina indesuit tomen-

lOse. Peduncull mult mai lungi decat calicele. Tulpine mai

multe din o ràdkiná, in partea superiOrd ramificate. Petale velutine, purpurii-rosii, obovate, retuse off emarginate.

Mori mart a Magi-Ione. Pe marginea padurilor §i prin poene. Forte comun pretutindeni. Lychnis Tournef. (Lichnidd). Calice tubulos, dupd aceea ovoid, cu 5 dinti scurti, lipsit de calicul ; petale lung unguiculate cu limb intreg, stirbat safl profund divisat, munit de o coronuld; stamine 10 ; stile 5, opositipetale ; capsul6 deschidêndu-se la virf min 5 dinti. L. Flos cumin L. [Loc. alb.] Capsuld 1-locularà, dehiscentzi prin 5 dinti. Petale peste jumdtatea lor 4-fide, lacina liveare, palmat-divergente, filrd fornicele. Frunze caulinare linear-lanceolate. Mori de colOre earned, rareori alb. 21Maiti-Iunie. In finetele din phduri. Comun. Tisearia Roeh. (Viscarie.) [Loc alb]. V. vulizuris Rohl.; V. purpurea Wimm.; Lychnis Viscaria L. (V. comunA . Capsula semi-5-locu1ar6. Petale nedivise, co-

ronate. Tulpind glabrd, in partea superiórd sub genicult viscidd. Frunze lanceolate, glabre, la basil ciliate. Mori racemos-paniculate, subverticilate, livide-purpuriT. RddAcind multicipitä. '4 Maiil-Iunie. In muntii dela Greci pe Tutuiatu, etc. Rarg. Melandrium Roehl. (Melandriil.) Calice tubulos, mai mult

sail mai putin umflat la maturitate, cu 5 dinti, lipsit de ca-

www.dacoromanica.ro

64

licul; petale lung unguiculate, cu limb bifid, munit de o coronuld ; stamine 10; stile 5, opositipetale; capsula deschiOndu-se la virf prin 10 dinti destul de profuncji. CONSPECTUL SPECIILOR [Loc alb] [Loc alb]

M album Garcke. M. eriocalycluum Boiss.

M. album Garcke; M. pratense Rohl.; Lychnis vespertina Sibth.; L. pratensis Sprengl.; L. dioica p. L.; L. alba Mill.; L. arvensis Schkuhr. (M. alb. Vulg. [Loc alb]). Capsula 1loculara, dehiscentd cu 10 dinti. Flori dioice. Petale semibifide, coronate. Tulpind in partea inferióra vilOsà. Frunzele superióre ovat-lanceolate, atenuat-acuminate. Pedunculii deimpreund cu calicele glandulos-hirsuti. Capsula ovatconicá, dinii porrecti. Petale albe, forte rar rosietice. Flori despre serä deschise i mirositOre. J Iunie-August. Pe mar-

ginea agriilor, in paduri, in tuferisuri, pe langa gardurI. Comun pretutindeni. M. eriocalycinum Boiss. [Loc alb]. Intre Cernavoda si Hirsova. Githago Desf. (Gitagine.) [Loc alb]. segetum Desf.; Agrostemma Githago L.; Lychnis Agro-

stemma Sprengl. (G. de secerisuri. Vulg. Ney hind) Capsuld 1-loculard. Petale retuse. Lacinille calicelui de 2 ori mai lungi decal limbul petalelor. Tulpind erectd, simpla on furcata. Frunze linear-lanceolate, ori lineare, 3-nervate, acuminate, cele caulinare sessile. Mori pe pedunculi fOrte lungi. Petale obovate, purpuril roii, fard coronula. 0 lunie-Iulie. In secerisuri. Comun pretutindenea. Tribal II. Alsinee. Calice en 4-5 petale libere saü deabia connate la basa ; petale 4-5, scurt unguiculate, rar nule ; ovariü lipsit de gynofor. CONSPECTUL GENURILOR 1. Calice 4-sepal. Corold 4-petalä. 2. Stamine 4. 3. Stile 2. Capsula 2-valvularà

3.* Stile 4. Capsula 8valvularà. Petale bifide 2.* Stamine 8.

www.dacoromanica.ro

.

.

Buffonia L. Cerastium L.

63

4. Capsula 3-valvulard. Stile 3 4. Capsuld 4-valvulara. Stile 2

Alsine Wahlbrg. Miihringia L.

1.* Ca lice 6-sepal. Coro la 6-petala -5. Petale nedivise, oft' nurnaI putin emarginate. Stile

3, rarcorI nuinai 2. 6. Stamine 3 . liolostenin L. 6.* Stamine 5 orl 10 (rareori numai 3). 7. Capsuld 3-valvulard. S Serninte reniforme Als Wahlbrg. 8.* Seminte trigonale on obovate, aripate on nearipate Spergularia Presl. "7.* Capsuld 6-valvularä. 9. Seminte la umbilic cu un apendicul ariliform . . Moehringia L. 9* Seminte fãrã apendicul Arenaria L. -5.* Petale profund bifide. 10. Stile 3. Stamine 3-5-10 Stellaria L. 10.* Stile 6. 11. Petale "Ana la mijloc bifide. Capsuld dehiscenta

la virf prin 8-10 valve (dentiforme)

Cerastium L.

11.* Petale mai pand la basä bifide. Antere violacee Capsula 5-valvulara. Valve bifide Malachium Fries.

Buffonia Sauvage. (Bufonie). Ca lice 4-partit, scarios, corn-

primat. Petale 4, intregi sag bidentate; stamine 4, opuse sepalelor, sag 8 opuse §i alterne, inserate pe un disc per-gin. Stile 2, opuse sepalelor externe. Capsuld cu 2 valve. Serninte 2, basilare, erecte. B. parvillora Gris. [Loc alb]. Bard in stepd la Konkodii. Cerastium L. (Cerastiu). Sepale 5, mai rar 4; petale 5, mai

rar 4, bifide, rar intregi; stamine de-ordinar 10, mai rar 4-3 sag 8 ; stile 5, rar 4, opositipetale ; capsule cilindrice salt cilindro-conice, deschiciendu-se la virf prin 10 i rar prin 8 dinti ; seminte netede sail tuberculOse. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Bracteele i calicele la virf barbulate . . . . C. brachpstum Desp. 1.* Bracteele i calicele la virf glabre. 2. Bracteele Vote deodata si sepalele semiscarióse C. semidecamlrum L. 2.* Bracteele inferióre erbacee, cele superiOre de-

odattl si sepalele pe margini scariOse, cu o strie dorsald verde, subescurentä. Planta C obscurum Chaub. de colóre negria-verde [Loc alb]

C. ramosissimum Boiss.

(C bulgaricum Uechtr).

Brdn lzd. Flora Dobrogei.

5

www.dacoromanica.ro

66

C. braehypetalum Desp.; C. viscosum Poll.; C barbulatunt Wahlbrg. carp. (C. brachipetal). Tulpind erectà ori. ascen-

dentä. Frunze oblonge ori ovale, cele inferkire in petiol angustate. Rdmurelele superióre ale paniculei agregate. Braetee idle erbacee i deimpreund cu calicele la virf barbu-

late. Pedicele fructifere de 2-3 ori mai lungi deck calicela ori si mai scurte. Rdddcind simplä, anuald. C) AIMA-Iunie. Locuri inculte i aride. Comun pretutindeni. Var.

(3. glandulosum Koch synops.; C tauricum Sprengl schedae ad flor. exsicc. Austro-Hungar. 1882, P. 81 No. 555. Tulpind investitd cu peri glanduliferi. C. seinklecandrum L.; C. viscidum Link.; C viscosunt Pers.

(C. semidecandru). Tulpind erectd ori ascendentd. Frunze oblonge on ovale, cele inferióre in petiol angustate. Rámurelele superiOre ale paniculei agregate. Bracteele tdtecleimpreund cu sepalele semiscaridse, la virf glabre, erosdenticulate. Pedicele fructifere de 2-ori mai lungi decat ca-

deflecti. Petale subegal de lungi cu. calicele ori si mai scurte. 0 Martie-Iunie. Pe colinele stincOse. FOrte comun pretutindeni.

licele,

C. obscurum Chaub.; C glutinosum GE. obscurunt Koch synops. (C. obscur). Tulpind erectd ori ascendentd. Frunze oblonge, ori ovale, cele inferiOre in petiol angustate. Rdmure-

lele superiOre ale paniculei agregate. Bracteele inferidre erbacee; cele superi3Ore cu o margine scaridsd fOrte angustatd la virf glabre, pe dos cu o strie erbacee subexcurentd. Pedicele fructifere de 2-3 oH mai lungi deck calicele, orizontal-patente. Petale subegal de lungi cu calicele. Intr6ga plantd nOgrd-verde. GJ Aprilie-Mail Pe colinele si in stepele aprice §i aride. Comun pretutindeni. C. ramosissimum Boiss.; C bulgaricum ITechtr. (C. fOrte ramos.) [Loc alb].

In muntii stincosi de la Greet Alsine Wahl. (Alsind.) Sepale 5; petale 5, intregi; stamine

10, rar 3-5; stile 3; Capsuld deschigêndu-se pand la basd prin 3 valve. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Petale mai scurte deck calicele. 2. Flori fasciculate. Pedicele mult mai lungi deck

www.dacoromanica.ro

67 calicele

A. temtifolia Wahl.

2.* Flori indesuit-fasciculat-corymbóse, forte scurt pedicelate A. glomerata Fenzl. 1.* Feta le mai lungi deck calicele A. setneen M. & K.

A. tenuifolia Wahlbrg.; Arenaria tenuifolia L ; Sabulina tenuifolia Rchb.; Alsinella viscosa Hartm. (A. cu frunze subtiri). Frunze subulate 3-nervate. Tulpine dichotome. Flori fasciculate. Pedicele mull 7nai lungi deceit calicele. Sepale lanceolat- subulate, 3-nervate pe margini membranacee. Petale ovale, la bath' mai dnguste, mai scurte deceit calicele. Iunie-August. In locuri aride, sterile si petrOse : la Baskioi

pe Sepeljin, la Gavgagia, etc. Variazd : cu florile i capsulele mai marl si mai midi, apoi f3. viscosa; A. viscosa Schreb.; Sabulina viscosa Rchb. In partea superiórd cu peril glanduliferi patenti. A. glomerata Fenzl ; Arenaria glomero/a M. B. (A. glome-

ratd). Intréga plantd surd cu peri mai mult or): mai putin glandulost Frunze subulat-setacee, la basd cu 3 nervure, Tulpinele de la basa ascendentd erecte, striate, simple, ori erect ramificate. Flori fOrte scurt-pedicelate, indesuit fasciculat-cymóse. Sepale neegale, linear-subulate, forte acute alb-subcartilaginee, pe dos verde-bistriate. Petale de 3 orr

mai scurte decdt calicele, albe. 0 In locurile calcare, pestincOse, torte comund pretutindenea : Ienissala, Consul, Sepeljin, Hirsova, etc. trOse

i

OBSERVARE.Diferd de A. jacquinii Koch, prin statura mai robustä, prin indumentul sur i inflorescenta mult mai compactA.

A. setacea M. & K.; Arenaria setacea Thaill.; Ar. heteromala Pers.; Ar. saxatilis Lois.; Ar. frutescens Kit.; Sabulina setacea Rchb. (A. setacee). Frunze subulat-setacee, 3-nervate. Caudiculi cespitosi. Tulpine florifere ascendente, in partea superiOrd paniculate. Pedicelele tOte mai lungi deck calicele. Sepale ovate, acute, alb-subcartilaginee, cu o strie dorsald erbacee j uninervd. Petale ovate ceva mai lungi decat calicele. 21. Iunie-August. In locurile stincOse din munti: Consul, pe stincile dela Hirsova, etc. Variaz

:

p. anatolica Boiss.

www.dacoromanica.ro

68

Genul M-ehringia L.

Moehringia L. (Meringie.) Sepale 4-5; petale 4-5, intregi sail emarginate; stamine 8-10; stile 2-3; capsula deschidêndu-se pand la basd. prin 6 valve, investite in afar* seminte netede, munite de o strofiold la umbelic. CONSPECTUL SPECIILOR [Loe alb].

M. trinervia Clairv.; Arenaria trinervia L.; Ar. trinervis Smith. (M. trInervata). Frunze le tOte ovate, acute, 3-5-nervate, cele inferiOre petiolate, petiolul de lungimea frunzei. Tulpind ramificatd. Sepale acute, 3-nervate, nervure apropiate, cea mediand mai mult carinatd. Petale mai scurte decat calicele. Maiil-Iunie. In pddurile umbrOse i umede. Comund pretutindenea. M. Grisbachil Janka. [Loc alb]. In muntil stincosi,fOrte comun: Krasny mort, Greci, Coma, Ciermet, m. Consul si Denistepe, etc. M. Jankae Gris. [Loc alb]. La Hirsova pe stincile calcare de pe malul Dundrei, Con-

sul si in muntii dintre Greci i Macin. Genul Holosteum L Holostennt L. (Olosteil). Sepale 5 ; petale 5, intregi safl denticulate ; stamine 3-4-5, MI-to rar 10; stile 3; capsuld des-

chicjadu-se prin 6 dinti recurbati in afard si a carom dehiscentä, prelungindu-se aprOpe pdnd la basd, formézd 6 -valve; seminte tuberculOse, lipsite de strofiold la umbelic. H. mnbellatum L.; Alsine umbellata Dc. (aumbelat). Frunze basale rosulare, oblonge, in petiol atenuate, cele caulinare opuse, sessile, eliptice ori ovat-oblonge, de comun de tot glabre. Flori umbelate. Sepale ovat-oblonge, obtuse, glabre,

cu margini albe membranacee. Petale oblonge, scurt unguiculate, albe, mai lungi decdt calicele. Antere albe. Capsuld mai lungd decat calicele. 0 Martie-Mail Locuri n6sipose cultivate si inculte. FOrte comun pretutindeni. Variazd: f. glandulosum Vis.

www.dacoromanica.ro

69

Genul Spergularia Pers.

Sperzularia Pers. (Spergularie). Sepale 5; petale 5, intregI; stamine 10, rar 5; stile 3; capsulä deschidêndu-se pand la basal prin 3 valve; seminte lenticulare, aptere, rar cele 2-3 din fundul capsulei aripate; embryon anular, periferic; albumen central. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Seminte cuneiforme subtriquetre, tote nearipate Sp. rubra Pres!. I. Seminte obovate, comprese, tote nearipate orI §i forte putine aripate Sp. salhia Presl. 1.** Seminte eand tOte, ca.nd cele mai multe, când numaI putine aripate Sp. media Pers.

S. rubra Presl.; Arenaria rubra

a.

L ; Alsine rubra Wahlbrg.;

Lepigonum rubrum Wahlbrg. (S. rosié). Frunze linear filiforme, mucronate, subdirnOse, pe ambele fete plane. Tulpine prostrate si ascendente, ramificate ; ramurI racemOse. Pedunculii deflorati refracti. Sepale lanceolate, obtuse, fgrA nervure, pe margini membranacee. Seminfe cunciforme, subtriquetre, subtil rugulos-scabie, nearipate. Petale rosee. Locuri n'esipOse si petr6se. Comun. S. salina Presl.; Lepigonum medium Wahlbrg.; Alsine ma-

rina a. D. H.; Arenaria marina Roth.; Ar. rubra p. marina L. (S. salina). Frunze linear-filiforme, submutice, cArnOse, pe ambele fete convexe. Tulpine prostrate si ascendente, ramificate. Ramuff racemOse. Pedunculii deflorati refracti. Sepale lanceolate, obtuse, fard nervure, pe margini membranacee. Semi* obovate, comprese, obsolet-rugulose, tote ncaripate ori. fi numal fOrte "Arline aripate. Petale la virf de colOre saturat-rosek 0 Iulie-August. In locurI nOsipOse, umede i sArate. Forte comunk cu deosebire in Delta Dungrei. S. media Pers. [Loc alb]. Frunze ca'rnOse, semirotunde, fi-

liforme. Tulpine perenale, simple orl ramificate, prostratela urmä ascendente. Cyme racemiforme, elongate, off contrase, foliaceu-bracteate si stipulate. Sepale lat-ovate orI ovat-oblonge. Seminfe,ccind tote, &Ind cele mai multe, cand numai pufine sunt comprese gi aripate, iarä cele-alte sunt

www.dacoromanica.ro

70

ovate oil subtriquetre, netede orl pe dos muricate or' si nu-

mai fimbriate. In locurile sdrate ant din stepe eat si din regiunea litoree. Genui Arenaria L.

Arei lariat L. (Arenaria). Sepale 5, rar 4 ; petale 5, rar 4, intregi sag emarginate; stamine 10, rar 8; stile 3; capsuld

(leschidêndu-se prin 6 valve egale sag prin 3 valve bidentate la yid; seminte sbircite, lipsite de strofiold la umbilic; .embrion periferic incunjurand un albumen central. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Planta anuala ori bienala. 2. Tulpine ascendente, mai firme. Flori si capsule mai marl A. serpyllifolia L. 2.* Tulpine debile, flaccide, filiforme. Flori si capsule de jumatate mai mici A. leptoclados Guss. 1.* Planta perenala A. rigida M. B.

A. serpyllifolia L. [Loc alb]. Frunze ovate, acuminate, ses-

sile, cele inferióre in un petiol scurt contrase. Tulpine ascendente, dichotome, paniculate. Flori axilare si in dichotomia ramurilor. Sepale lanceolate, acuminate, trinervate, mai lungi 11/2 decat corola, marginea scariOsa, la cele inte-

ni6re, ant de WA, eat este partea erbacee intermedie. Petale albe, ovale, spre basa angustate. Capsula in partea inferiOrd ventricOsd. 0 cr Iulie. Locuri n'OsipOse. FOrte comund

pretutindenea. Variaza: p. glutinosa; A. viscida Lois. Mai mica, erecta, oil ascendenta, in partea superiOra en peri glanduliferi. A. leptoelados Guss. (Rchb.). [Loc alb]. Se destinge de A. serpyllifolia L., prin tulpinele filiforme, debile, flaccide si f6rte ramificate, prin frunzele punctat scabre si obsolet nervOse si prin calicele, petalele si capsula, ce sunt aprOpe de juindtate mai mid. In peninsula Kaleh, etc.

A. rigida M. B.; Eremogene rigida. Planta glauca. Tulpine abreviat-ramificate, fasciculate; turionii multifoliati, la basa en squame petiolare acut-carinate si 4-serial imbricate, frunzele prelungite, strictiuseule, drepte or)" curbate, canali-

www.dacoromanica.ro

71

culat-setacee, pe margini forte scabre ; frunzele caulinare mai late, fOrte rigide, pa tule. Thyrsul indesuit-paniculeform,

multiflor. Calice oblong. Sepale ovate, atenuat-acuminate, acut-carinate, cu o strie dorsald verde forte dngustd. Petalele mai scurte decat calicele, ori egal de lungi, oblonge, fOrte obtuse, filra unguicule, deasupra basel rotundate constrinse. In stepele din regiunea mai mult meridionald. Genul Stellaria L.

Stellaria L. (Stelarie). Sepale 5; petale 5, bifi de sail bipartite; stamine 10, rar mai putine; stile 3; capsuld deschiclêndu-se pana la mijloc saIi i mai jos prin 6 valve; seminte sbircite, lipsite de strofiolà la umbilic. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Petale mai lungi decât calicele St viscida M. B. 1.* Petale nu mai lungi deck calicele. Tulpind 1serial p6rósa.

St. media Vill.

[Loc alb]

St. pallida Piré.

St. viseida M. B.; Cerastium anomalum W. K. (St. [Loc alb)). Tulpina rotunda, striata, in partea superiOra dichotom-paniculata, multiflora. Pedicelele, calicele fi marginea frunzelor viscos-pubescenft Frunze lineare, cele inferibre pe-tiolate, subspatulate. Petalele mai lungi decal calicele. CapsuM dehiscenta la virf prin dint!. 0 In locurile n6sipOse si umede cu deosebire din regiuea Danubialä. St. media Vill.; Alsine media L. (St. mijlocie. Vulg. Rocovind, Rocoinci, [loc alb]). Tulpind ascendentd, dichotoma, 1-serial pe'rOsii. Frunze ovate, scurt acuminate, petiolate, cele superiOre sessile. Petalele de lungimea calicelui on i mai scurte, bipartite. Capsula oblongä, dehiscenta Wand la

mijlocul el orl si mai afund in valvule, mai lungä decat calicele. 0 Inflor. tot anul. Locuri umede cultivate, inculte 0i ruderale. FOrte comun pretutindeni. Variaza: ri. major [loc alb]; St. neglecta Weihe; St. umbrosa Opitz.

Flori decandre. FOrte comun in regiunea silvatica. St. pallida PirO. [Loc alb]. In apropiere do Greet

www.dacoromanica.ro

72

Genul Malachium Fr.

nalachiunt Fr. (Malachiu). Stile 5, alternisepale; capsule ovoide-pentagonale, deschiOndu-se prin 5 valve bidentate (Restul ca in genul Cerastium). M. aquatieum Fries ; Cerastiurn aquaticum L.; Stellaria

aquatica Scop.; Labraea aquatica Ser. non St. Hill. (M. aquatic). Tulpine decumbente si candente, la basa radicante, la geniculi ingrosate Frunze cordat-ovate, acuminate, sessile, la tulpinele sterile petiolate, peiolii subegal de lungi cu frunzele. Panicula dichotoma, divaricata, glandulos-Ve'rosa. Bractee erbacee. Petale bipartite, albe. Antere violacee. Capsula 5-valvulard, valve bifide. 21. Iunie-August. In locuri umede i pe langa paraile i baltile din paduri. La mona-

stirea Cocos si in Delta Dunarei in padurea Leti. OBSERVARE.Se póte uor confunda cu Cerastium sylvatieum W. K. si cu Stellaria nemorum. M. aquatieum Fries, florile ail 5 still, apol

capsula este 10-valvulara, dintre care ate 2 valve sunt mai deplin coherente, pentru care sa pare a infatosa o capsula 1-loculara semi-5-valvulara §i fie-care valvil este bificla.Gerastium sylvatieum W. K. florile Inca ail 5 still, insa capsula arata a consista nurnal la yid din 10 valve, prin urmare este clehiscenta cu 10 din0. Dealtmintrelea frunzele tulpinale '1 sunt peOolate.Stellaria nemorum L., florile aü numal 3 still_

Fam. XIV.PARONYCHIACEE.

noel' .ermafrodite, regulate. Calice persistent, cu 5, rar en 4 sepale libere sag mai mult sag mai putin connate in tub

la basa. Corola cu 5, rar 4 petale libere, adesea rudi-

mentare filiforme, in preflorescenta quinconciala. Stamine 5, rar 4 ; antere biloculare, introrse. Stile 2-3, de ordinar fOrte scurte, libere sag connate ; stigmate 2 -3. Ovarid super unilocular, cu loge uniovulate. Fruct achend Invêlita de calicele persistent, unilocular, monosperm, indehiseent, cu paretii membranosi sag crustacei. &mil* cu albumen

Minos, central, incunjurat de un embrion anular. Erburi anuale, bisanuale sag perene, rar sub-frutescente la basa. Frunze simple, intregi, opuse sag alterne, lipsite sag munite de stipuli seariost Flori de ordinar mid, in glomerule axilare sag in cime terminale.

www.dacoromanica.ro

73

CONSPECTUL GENURILOR 1. Flori complete, cu calice i corold. 2. Flom in glomeruli terminall cu bractee late, acute cu margini argintiii-scarióse. Stil 1 . . . . Paronyeltia Tourn.

2.* Flori in glomeruli axilari si fard bractee. Stil forte scurt or lipsesce. Stigrnate 2 lIerniaria L. 1.* Flori necomplete, corola lipsesce Selerauthus L.

Genul Paronychia Tournef.

Paronychia Tournef. (Paronichie). Ca lice 5-partit, cu divisiuni erbacee sag seariOse, nespongióse, terminate in glugd.

Petale 5, filiforme salt nule. Stamine 5 sag mai putine. Stil 1. Capsuld uniloculard, membranOsd, indehiscent sad deschidêndu-se prin 5 valve despdrtite la bash' i lipite la virf. SOminta fixatá de un funicul basilar, liber. Embrion anular, incunjurdnd albumenul. Frunze opuse. P. Cephalotes Stev. [Loc alb]. '21.

Maig-Iulie. In locuri stine6se din munti. Comun. La

Baskioi pe in. Sepeljin. Genul Herniaria Tournef.

Ilerniaria Tournef. (Herniarie). Ca lice en 5 divisiuni aprOpe plane, vercli-erbacee; Coro lä cu 5 petale filiforme sag apr6pe nule; stamine 5; stigmate 2; achend oblongd, cu. pdreti membranosi, indehiscentd. CONSPECTUL SPECIILOR 1 Prunze i calice glabre 2.* Frunze si calice hirte

11. g.labra L.

II. Besserl Dc.

IL glabra L. (H. glabr6. [Loc alb]). Tulpine prostrate. Frunze eliptice, on oblonge, spre basá angustate, deodatd ea calicele glabre. Glomerull axi1ar, sub-10-/lori. Flori sessile. Stipuli forte mici, oblongi, membranacei, putin fimbriati. i stinc6se: Greci, 74. Iu lie-Oct. Pdsuni uscate, locuri petrOse Alibeikioi pe Consul, etc. IL Besseri Dc. [Loc alb]. Tulpine prostrate. Frunze le de-

impreund cu calicele verde suriii-hirte, cele mai multe lineare ori: lanceolate, anguste, cele inferiOre inputinate si

www.dacoromanica.ro

74

adesea §i mai adese-ori oblonge. Fiori lax glomerate, glomerulii axilari, 3-6-florl; flori solitare, axilare, pedicelate, forte putine ori lipsesc cu totul. Laciniile calicelui cu margini membranacee, p6r6se, peril top'. egal de lungi. elt In locurl aride §i petrOse, stepe, munti, stinci. Comun pretutindeni: Mangalia, Greci, Consul, etc. OBSERVARE. - Se asémènd mult cu H. ineanct Dc. care se deosibe sce de H. Besseri Dc . numai prin pérositatea mai tare surd, prin frunzele cele mai multe oblongi ori ovale forte obtuse si prin mai flumerose flori solitare, axilare.

Genul Scleranthus L.

Scleranthus L. (Sclerant). Calice cu 4-5 divisiuni plane, connate la bassd in tub urceolat; corold cu 4-5 petale filiforme sail nule ; stamine 5, sail 10 dintre care 5 sterile ; stile 2; acheng oblongA, cu päretii membrano§1, indehiscentä,

inchisd in tubul calicelui, indurat. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Laciniile calicelui cu margini forte angust-albmembranacee. Plante anuale. 2. Flori in axila ramurilor superióre si terminale. S. annum L. 2.* Flori in cymule glomerat-fasciculate, mai pe intréga lungime a tulpinel S verticillatus Tausch. 1.* Laciniile calicelui cu margini lat-albe-membranacee. Planta' perenald S. perennis L. .

.

S. animus L. (S. anual [loc alb)). Laciniile calicelur ovate acutiuscule, cu margini f6rte angust-alb-membranacee, de lungimea tubului, fructifere patule. Flori in axila ramurilor superiore §i terminale. e Iunie-tOmna. FOrte comun pretutindeni Variazd: p. pseudopolycarpus D. S. verticillatus Tausch. (S. verticillat). Diferd de S. annuus L. prin cymulile glomerat fasciculate opuse orb alterne, subsessile ori scurt pedunculate, ce se and mal pe intrOga lun-

gime a tulpinel. ® In stepe §i locuri aride. Comun pretutindeni.

S. perennis L. (S. perenal. [Loc all*. Laciniile ealicclui

www.dacoromanica.ro

75

oblongi, rotundat obtuse, cu margini late membranacee, pe timpul fructificatiunei incluse. Bractee mai scurte decat florile. 21. Maig Sept. Locuri aride

i petrOse. Forte comun: Coen la Greci pe -Tutuiatu, Hfirova, la Alibeikioi pe Consul, etc. OBSERVARE.-S. neglectus loch, are laciniile calicelui cu margini late membranacee albe pe timpul fructificatiunel patule.

Fam. XV. PORTULACACEE.

Flori ermafrodite, regulate. Calice cu 2 sepale, unul anterior, altul posterior, libere saü scurt connate la basg, persistente sag in parte caduce; rar 3-5 sepale. Corold cu 5, rar 4-6 petale libere sag scurt connate la basà, in preflorescenta quinconcialä. Stamine de ordinar numerOse, formând 5 grupuri opositipetale, mai rar stamine in numser mai mic sag egal cu acela al petalelor; antere biloculare, introrse. Stil simplu sag cu 3-5 divisiuni stigmatifere pe fata internA. Ovarid super sag semi-infer, cu 3-5 loge, dovenind unilocular prin destructiunea despàrtiturilor; ovule numerOse, aninate pe un placenta central fal§. Fruct capsular, unilocular, deschiOndu-se printr'un opercul (pyxida), polisperm, 3-sperm, deschidêndu-se prin 3 valve. Seminte munite de un albumen Minos central in jurul cdruia s6 inv6rtesce un embrion anular, periferic. Erburi cdrnOse, anuale. Frunze grOse, simple, intregi, alterne saü opuse, munite de

mid fascicule de peri tinend locul stipulilor. Flori terminale, solitare sail reunite in cime pauciflore. Genul Portulaca Tournet.

Portulaca Tournef. (Portulac6). Calico cu 2 sepale, la sfir§it eaduce ; corol en 5, rar 4-6 petale, fugace, libere sag

scurt connate la bash' ; stamine 6-15; stile de ordinar cu 5 divisiuni; ovarig semi-infer; capsuld polyspermd, deschiOndu-se printeun opercul (pyxid5). P. oleracea L. (P. oleracee. Vulg. Erbd grasd, [loc alb]). Tulpina deimpreunA cu ramurile prostrate. Frunze oblongcuneate, carnOse, alterne. Mori in dichotomia ramurilor solitare, ori Cate douë-trei sesile. Laciniile calicelui obtus-ca-

www.dacoromanica.ro

76

rinate. Flori galbine, fugace. Geniculii ramurilor la inserti-

unea frunzelor cu un mel Oros scurt. 0 Iunie-Sept. Locurl cultivate, vii, drumuri, locurg petrOse, camping. Forte comun in WO. Dobrogea, dar in Delta se raresce. FAM. XVI.

TANARISCINEE.

Mori, ermafrodite, regulate. Calice gamosepal, liber, 5-fid

sag 5-partit. Petale 5, marcescente, alterne cu divisiunile calicela in preflorescenta imbricata. Stamine in numOr egal cu divisiunile florale, sag in numér dublu, hypogine sag inserate pe marginea unui disc hypogin ; filamente lipite la basa lor; antere introrse, biloculare, dehiscente longitudinal. Ovarig unic, super, unilocular, multiovulat. Fructul este o capsula deschidêndu-se in 3, mai rar in 2-4 valve; placente pa-

rietale a§eciate pe mijlocul valvelor, neseminifere la yid. Seminte erecte sad ascendente, munite de o cOma plumOsa.. Albumen nul; embrion ortotrop ; cotiledOne oblonge, plan convexe. Plante [loc alb]. Genul Tamarix Desv.

Tamarix Desv. (Tamariscil). Calice 5-fid. Stamine 5-10, in-

serate pe marginea unu i. disc hypogin, en filamente lipite forte seurt la basa bor. Stile 3 ; stigmate 3, latite la virf, a§edate oblic la virful stilului. CordOne placentare ade-

rand de valve in WO lungimea lor, neingrwate la basa bor. Seminte fixate in fundul logei, erecte, munite de ocóma sessild.

T. gallica L. T. pentandra Pall.; Tamarisens pentandra Lam.; T. gallicus All. (T. galica. Vulg. Tamarised, Cdtindro,Fic). Planta glabra, de cob:5re glauca. Frunze ovate, acuminate. Spice laterale. Bractee acuminat-cuspidate. In regiunea littoree §i cu deosebire in Delta, fOrte comun. Iulie. Variazd en staminile mai scurte ori mai lungi deck corola. OBSEBVARE. africana Poir, , are bracteele dela basa ovatàob1ong e or lanceolate, obtuse.

www.dacoromanica.ro

77

Fam. XVII.

HYPERICINEE.

Flori ermafrodite, regulate. Ca lice cu 5 sepale, persistente

libere sag connate la basà. Coro Fl. cu 5 petale libere, cathree sag marcescente, in preflorescent'd imbricatA sag 1.6sucitii. Stamine in numér indefinit, hypogine, reunite prin basa filamentelor lor in' 3-5 fascicule opositipetale ; antere 'versatile, biloculare, introrse. Stile 3-5, filiforme, libere; stigmate capitate. Ovarid super, format din 3-5 carpele, unilocular sag cu 3-5 loge mai mult sail mai putin complete formate prin 3-5 placente parietale cari se reunesc in centrul ovariului. Ovule numer6se inserate in unghiul intern al logelor, sag pe placente. Fruct rar bacciform, indehiscent, mai adesea capsular, cu 3-5 loge polysperme, cu dehiscentt septicidA, deschiclêndu-se prin 3-5 valve sail nurnai la virf prin 3 clinti. Seminte fOrte mici, cu testa lax de-ordinar reticulat, lipsite de albumen. Plante erbacee, perene sag sub-fru-

tescente, cu frunze simple, opuse, adesea presdrate de o multime de glande oleo-resinOse, translucide, lipsite de stipuli. Flori in cime, in corimbe sail in panicule. Genul Hypericurn Tournef.

Ilypericum Tournef. (Iperic). Sepale 5, mai mult sag mai putin inegale, libere sag putin connate la bas6 ; starnine 20 sag mai rar 15-20, reunite in 3-5 fascicule ; glande hypogime nule; fruct capsular, dehiscent prin 3-5 valve sag bacciform inaintea maturitdtii, deschidêndu-se la virf, rar ind ehiscent.

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Sepale pe margini nici fimbriate aid glandulosciliate.

2. Tulpina ancipitd. Sepale lanceolate, forte acute,

de 2 oil mai lungi decat ovariul II. perforatum L. 2 * Tulpina 4-angulara, angulii subaripati. Sepale lanceolate, acuminate atilt de lungi cat ova-

riul ori si mai lungi

II. tetrapterum Fries.

I.* Sepale pe margini fimbriate oni glandulos-ciliate.

3. Tulpina si frunzele glabre 3.* Tulpina si frunzele birsute

II elegaus Stev. 11 birsutum L.

www.dacoromanica.ro

78

H. perforatum L. (I. perforat. Vulg. Pojarnild, Sundtdre). Tulpind erectd, ancipitd. Frunze oval-oblonge, strévécietorpunctate. Flori coryrnbOse. Sepale lanceolate, fOrte acute, de tot intregi, de 2 ori mai lungi deceit ovariul. Stamine 5060. Räddcind repentd. Feta le galbine, duple atat de lungi cat calicele, negru-glandulOse. 2j. Iu lie-Aug. In finetele uscate, coline. FOrte comun in Vita Dobrogea. 11. tetrapterum Fries.; II. quadrangulare Smith.; H. quadrialatum Wahlbrg. (I. tetrapter). Tulpind erectd, 4-angulard, angulii subaripall. Frunze ovale indesuit strdvödètorpunctate. Sepale lanceolate, acuminate, de tot intregi, atdt de lungi cat ovariul, ori si mai lungi. Stamine 40-50. RdclAcind repentd. 21. Iu lie-August. In locurile umede en deose-

bire din Delta Dundrei. 11". elegans Stev.; H. Kohlianurn Spreng. (I. elegan). Tulpind erectd, ancipita. Frunze le dela basa cordatd lanceo-

late ori ovate, pe marginile revolute negru-punctate, pe disc strAvOciOtoriii-punctate. Sepale lanceolate, acute, fimbri-

ate, fimbriile mai scurte decdt diametrul transversal al sepalelor si la virf fin glanduldse. Seminte subtil punctate. Feta le obovate, obtuse, crenulate, pe margini negru glandulOse, galbine. 21. Stepe, coline uscate, locuri aride si petrOse4 FOrte comun in tOtd Dobrogea. H. hirsutum L. (I. hirsut). Tulpind erectd, rotunda. Frunze ovate, oil oblonge, scurt petiolate, strdv6dOtoriii-punctate, de-

impreund cu tulpina hirsute. Sepale lanceolate, glandulosciliate, glandulele fOrte scurt stipitate. Seminte velutine. 4 Iunie-August. In regiunea silvaticd. Rar: intre Balabancu si Akpunar, intre Isaccea si Cocos. Fam. [loc alb]. MALVACEE.

Flori ermafrodite, regulate. Ca lice gamosepal, persistent, cu 5, rar 3-4 divisiuni, adesea acrescente la maturitate, de ordinar prevOclut la basa sa de un calicul format din braeteole libere sail connate. Coro hi caducd, cu 5 petale scurtconnate la basa, in preflorescentä rdsucitd. Stamine numerOse, hypogine, cu filamente libere numai la virful lor, con-

nate In restul lungimei lor intr'un tub care InvAlesce piwww.dacoromanica.ro

79

stilul §i aderézd cu petalele prin basa sa ; antere reniforme, uniloculare. Stile numeróse, connate la basà, libere §i stig-

matifere la virf. Ovarig super, format din carpele numerose, uniovulate, dispuse in verticil in jurul axuluL Fruct uscat, cu carpele monosperme, numerOse, separându-se de

ax §i deschidêndu-se prin marginea lor internd sag mai rar prin fata lor dorsald. Seminte munite de un albumen mucilaginos, fOrte subtire sag aprOpe nul, cu cotiledOne fo-

liacee, incretite longitudinal. Erburl anuale, bisanuale sad perene, cu frunze alterne, petiolate, simple, intregi, lobate sail mai mult oH mai putin divisate, munite de stipuli adesea caduci ; florI axilare, solitare, agregate sail in cime. CONSPECTUL GENURILOR 1. Flórea cu un calice duplu: unul interior si altul exterior. 2. Foliólele calicelui exterior lntre sine concrescente. 3. Calice exterior 3-fid Lavatera L. 3.* Calice exterior 6-9-fid. 4. Valvele capsulelor pe dos convexe i cu marginile rotundate A Ithaca L. 4.* Valvele capsulelor pe dos profund canaliculate, cu marginile elevate si acute Alcea Dc. 2.* Foliólele calicelui exterior libere (neconcrescente intre sine). 6. Calicele exterior 3-foliolat Malva L. 5.* Calicele exterior multifoliolat. Fructul o capsuld . Hibiscus L. 1.* Flórea numai cu un calice simplu (fdra calice exterior) Abatilon Tourn.

Genul Lavetera L.

Lavatera L. (LavaterA). Calicul neiscend din peduncul, monofil, trifici. Calice 5-fid. Stigmate setacee. (Restul ca in genul Malva). L. tharingiaca L. (L. turingiac6). Tulpind erbacee, tomentós6. Frunze subtil-tomentOse, cele inferiOre angulat-lobate,

cele superi6re trilobate, lobulu intermedid mai; lung. Pedunculi solitarY, erecti, 1-flori, rar 2-3-flori, mai lungi decât petiolul frunzei. Petale bilobate, de colOre palid-roseã. 2 Iunie-August. Finete, marginea agriilor i a drumurilor. FOrte comun pretutindeni.

www.dacoromanica.ro

80

Genul Althaea L.

Althaea L. (Altee). Calicul format din 6-9 bracteole connate in tertiul lor inferior; stigmate setacee. (Restul ca in genul Ma lva). CONSPECTUL SPECIILOR 1. Pedunculi multiflori, mai scurti deck frunzele A. officinalis L. 1.* Pedunculi numal 1-2 flori, mai lungi decht frunzele.

2 Frunze tomentóse, cele inferióre palmate, cele superióre digitate A. eanuabina L. 2.* Frunze hispide, pert' orizontal-patentt, cele inf erióre reniforme A. hirsuta L.

A. officinalis L. (A. oficinald. Vulg. Nalbei-mare). Frunze pe ambele fele mOle-tomentOse, neegal crenate, cordate ori ovate, cele inferi6re 5-lobate, cele superi6re 3-lobate. Pe-

clunculi axilari, multiflori, mult mai scurri deceit frunza. Flori rosietece-albe. Antere deschis-violacee. Fructe netede, tomentOse, valve pe dos convexe, abia canaliculate, margi-

nile rotundate. Radacina repenta, alba. 4 Iunie-Sept. Pe malurile apelor si prin finetele umede. FOrte comun pretutindeni. A. cannabina L. (A. canabina). Frunze tomentos-scabre, ne-

egal serrat-dentate, cele inferi6re palmate, cele superi6re digitate, cele supreme ternate. Pedunculi 1-2-flori mai lungi decdt frunza. Laciniile caliceldi interior ovate, acuminate. Petale de coh5re rosen, unguiculele de coh5re purpurie. Fructe fOrte fin tomentOse, valve pe dos convexe, abia canaliculate, marginile rotundate. 4 Iunie-Sept. In tuferisuri, finete. FOrte comun in WO.' Dobrogea.

A. hirsuta L. Ma lva setig era Speun. (A. irsuta). Frunze crenate, hispide, peri orizontal-patenfi, cele inferiOre reniforme, 5-lobate, cele medie pahnate, cele superiAre profundtrifide. Peduncun 1-flori mai lungi deceit frunza. Lacing le calicelm elongat-lanceolate. FlorI lilacine oil. rosee. Valve le fructelor pe dos convexe, abia canaliculate, marginile rotundate. Campuri, stepe, tuferisuri. FOrte comun la Alibeikim pe m. Consul.

www.dacoromanica.ro

81

Genul Alcea Dc. Aleea Dc. (Alcee). [Loc alb].

A. pallkla W. K. (A. palidd. [Loc alb]). Tulpina i frunzele hirsute, pee. fasciculati. Frunze crenate, cele inferiOre cordat subrotunde, 5-lobate, cele superiOre 3-lobate. Pedunculi 1-flori, solitari, ori mai multi axilari, ed. superiori mai scurti deck calicele, lax-spicati. Calicele exterior subegal de lung cu eel interior. Petale ernarginat-bilobate, mai lungi deck late, lilacine la bash' sulfuril. Valve le pe dos profund canaliculate, marginile elevate si acute. cr Iu lie-Aug. In stepe, carnpuri, tuferisuri, finete, pe marginea agriilor. FOrte comun pretutindenea. Genul Ma Iva Tournef.

Ma lva Tournef. (NalbA). Calicul format din 3 bracteole ii-

bore; stigmate obtuse ; fruct orbicular, deprimat in centru, format din numerOse carpele, monosperme, verticilate In jurul unul prolongiment al axului (carpo for). CONSPECTUL SPECIILOR 1. Petale mull mai lungi deck calicele, profund M. sylvestris L. emarginate 1.* Petale egal de lungi cu calicele, putin marM. borealis Wallr. ginate -

M. sylvestris L. (N. de pAdure). TulpinA erectà ori ascendentã. Petioli si pedunculi hirsuti. Frunze 5-7-lobate. Pe-

dunculi agregati, cei deflorati erecti. Petale mult mai lungi decal calicele, profund emarginate, la unguiculà indesuit barbulate. Folk5lele calicelui extern eliptic-oblonge. Valvulele capsulelor marginate, foveolat-rugOse. Flori rosee, cu strie purpurii. d' Iulie-Aug. In locuri ruderale pe langd sate, garduri. F. comun pretutindeni. M. borealis Wallr.; M.paruifiora Huds.; M pusilla Wither.; .1/. rotundifolia Fries. (M. borealä. Vulg. Nalba-micci, [loc alb]). Tulpina prostrat-ascendenta. Frunze cordat-subrotunde, 5-7-lobate. Pedunculi agregati, cei deflorati declinati. Calice erect. I etalele egal de lungi cu calicele, pulin emar[finale. FoliOlele calicelui extern linear-lanceolate. ValvuBrandi-cf.Flora Dobroyei.

6

www.dacoromanica.ro

82

lele capsulelor marginate, foveolat-rugóse. Coro la palid-ro-

sea. 0 Iunie-tOmna. Locuri ruderale si cultivate, pe langa drumuri i garduri. La Cincarova, etc. Genul Hibiscus L.

Hibiscus L. (Ibisc). Calicul neiscend din peduncul, monofil, multipartit. Ca lice 5-fid. Stigmate capitate. Capsule en 5 loge oligo-polisperme, cu dehiscenici loculicidd. If. Trionum L. [Loc alb]. Frunze dentate, cele inferiOre mai nedivise, cele superióre tripartite, laciniile lanceolate, cea intermedie fOrte lunga. Calico inflat, membranaceil, ner-

vat-venat. G Iulie-Aug. In locuri cultivate, pe langa dru_ muri. FOrte comun in WO Dobrogea. Genul Abutilon Gaertn.

Abutilon Gaertn. (Abutilon). Flori lipsite de calicul. Caliee 5-fid. Stigmate capitate. Capsula cu b-30 loge polisperme, deschiendu-se la virful marginei interne. A. Aviceimac Gaertn.; Sida Abutilon L. (A. [Loc alb]). Frunze subrotund-cordate, acuminate, crenate, tornentóse_ Pedunculi mai scurti deck petiolii. Capsule cam 15, truncate, birostrate, hirsute. 0 Iulie-August. In locum cultivate §i subumede. FOrte comun cu deosebire in regiunea Danubiala. Farn. [loc alb] TILIACEE.

Flori ermafrodite, regulate. Calice en 5 sepale libere, caduce. Corola cu 5 petale libere, in preflorescenta imbricata,

adesea munite induntru la basa lor de un solz sail de o ingrosare glandulOsa. Stamine numerOse, hypogine, libere sail de-abia connate la basa si formand 5 fascicule opuse petalelor; antere biloculare, extrorse. Stil simplu, divisat la virf in 5 lobi stigmatiferi. Ovariii super, cu 5 loge 2-ovulate, en placentatiune axila. Fruct lemnos, indehiscent (nued), uniloculara si 1-2-sperma prin destructiunea despartiturilor si avortarea ovulelor. Seminte cu albumen carnos ; cotile(Mile foliacee. Arbori de ordinar InaltY, cu frunze simple, alterne, munite de stipuli caduci; flori in cime axilare. www.dacoromanica.ro

83

Genul Tilia Tournef.

Tilia Tournef. (Teig). Sepale petaloide ; flori in cime la

virful unui lung peduncul axilar, adnat intr'o parte a lun-

gimei sale de o bractee membranósä forte desvoltatä. (Celelalte caractere sunt acelea ale familiel). CONSPECTUL SPECIILOR

1. Frunze pe ambele fete glabre, squamele petaloide (parapetale) opuse petalelor lipsesc . . . T. parlifo1hi Ehrh. 1.* Frunze pe fata inferiórd alb-tornentóse. Squamele petaloide opuse petalelor presinte . . . . T. argeutea Desf.

T. parvifolia Ehrh. (T. cu frunze midi. Vulg. Teta). Frunze oblice, subrotund-cordate, acuminate, pe ambele fete glabre,

pe cea dedesubt glaucescente §i in axilele vinelor barbulate. Corimbi multiflori. Parapetalele lipsesc. Lobulii stigma-

tubli la urma orizontal-divaricatt. Capsuld (nuca) obsolet 4-5-angulara. 1-) Iunie-Iulie. In pilduri fOrte comun, afara de

Delta Dunarei unde nu se gasesce deck in padurea Leti. T. argeutea Desf.; T. alba Kit. [Loc albi. (T. alb). Frunze oblic subrotund-cordate, serrate, acuminate, pe ft-0 dedesubt alb-tomentOse. Corimbi multiflori. Parapetale (squamele

petaloide) spatulat-retuse. Flor gälbinii, flagrante. In tOte padurile fOrte comun.

Julie.

Fam. [Loc alb] [ANTE.

Flori ermafrodite, regulate. Calice cu 5, rar 4 sepale persistente, libere sag connate la basa. Corola cu 5 rar 4 petale fOrte caduce, libere, unguiculate, in preflorescenta raRucita. Stamine 4-5, hypogine, putin connate la basa, opositipetale, adesea alterne en 5 limbuti ce represinta stamine sterile; antere biloculare, introrse. Stile 4-5, libere sag connate la basä, cu stigmat capitat. Ovariii super cu 4-5 loge 2-ovulate, subdivisate fie-care in 2 loge secundare uniovulate printr'o despartitura falsa, care se inaintézd dela paretele exterior catre unghiul intern. Fruct capsular, 'Arend cu 8-10 loge monosperme, deschidêndu-se prin 4-5 valve, cu dehiscenta septicida. Seminte lipsite de albumen; embrion www.dacoromanica.ro

84

oleoginos. Plante erbacee, anuale sag perene i ate-odatti subfrutescente la basà; frunze simple, alterne sail mai rar opuse, lipsite de stipuli; flori rar solitare, deordinar in cime.

Genul Linum Tournef.

Linum Tournef. (In). Flori pentamere, cu sepale libere, intregi; capsule cu loge divisate complet in 2 loge secundare printr'o despgrtitura falsti completa. Frunze alterne, rar opuse. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Sepale pe marginI glandulos-ciliate. 2. Petale galbine 2.' Petale albastre, rosee orl albinete. 3. Tulpind tomentos-vilósd.

3* Tulpina &bra'

L hurieum

lld.

L hirsutum K. L. tenuiroliam L.

1.* Sepale pe margini neglandulos-ciliate.

4. Pediceli floriferi si fructiferi erectl . . . . L. perenue L. 4.* Peduncull defloract unilateral arcuat-penduli L. austrinem L.

L. tauricam Wild.; L. flavum L.; L. ea»ipanulatum M. B. non L. (I. tauric). Sepale lanceolate, acuminate, glandulosciliate, mai lungi decat capsula. Frunze glabre, 3-nervate, pe margini netede, la basä de ambele laturi en CAW un stipul glanduliform, cele superidre lanceolate, scurt-acuminate. Tulpine in partea superiórd acut-angulare. Petale la basa intrunite, galbine cu strie mai intunecate. 21. Inlie-Aprilie. In stepe si in muntii petrosi. FOrte comun pretutindeni. Variaza: 1. Staminele de lungimea calicelui, iara stilele mult mai lungi dealt calicele i staminele. 2. Staminele mai de 2 ori mai lungi &cat calicele, iara stilele de lungimea calicelui. L. liirhutum L. (I. hirsut). Sepale lanceolate, acuminate, mai lungi decat capsula. Frunze ovat-lanceolate, off lanceolate, 5-nervate, deimpreund cu calicele vildse. Ca lice si braetee glandulos-ciliate. Tulpind tomentos-vilOsd. Flori lilacine, la bast.' albinete. 21. Iunie-Iulie. In finete. FOrte comun in

tota Dobrogea, afard din Delta Duntirei undo este mai rar. L. tenuifolum L. (I. cu frunze subtiri). Sepale eliptice, la www.dacoromanica.ro

85.

virf subulate, glandulos-ciliate, eeva mai lungi deck capsula. Frunze lineare, acuminate, pe margini ciliat-seabre, deimpreunei cu tulpinele glabre. Petale de colOre deschisii,

rosed-lilacind. 4 Iunie-Iulie. In loeuri petrgse

i

calcare.

Comun pretutindeni. Consul, Ienissala, Babadagh. L. perenne L. (I. perenal). Sepale ovate, pc margini, neglandulóse vi glabre, fOrte obtuse. Petale lat-ovate, acope-

rindu-se pre sine cu marginile laterale in intréga lor lungime. UnguieuM oblong-triangulard. Capsuld ovat-subglobOsd, duplu ma lungd decal calicele. Pediceli floriferi fi fructiferi, erecg. Frunze linear-lanceolate, glabre. Tulpine numerOse. Mori, deschis-albastre. Artieulul peduncululta de sub calico cam de 2 ori mai. lung decdt este hitimea sa. 21. Iunie-Iulie. Locuri nesipOse. Rar. L. austriaeum L. (I. austriac). Sepale ovate, pe margini

neglandulóse si glabre, putin mai seurte deck capsula, Cele interiOre fOrte obtuse. Petale subrotund-ovate, acoperindu-se cu marginile laterale In intréga lor lungime. Unguiculd triangulara, egal de lungd i de latd. Capsuld &WA. Pedicele deflorate unilateral arcuat-pendule. Frunze linear-lanceolate, glabre. Tulpine numerOse. Mori' az:lira 21. Locuri. oxide, coline nOsipOse. FOrte comun pretutindeni. Variazd:

p. latifolium ITechtr. et Sint.; L. trinervium Fregn. Pe eolinele nèsipóse din regiunea Deltei Dundrei en grAmada. Fain. [Loe alb] ACERINEE.

Flori ermafrodite sag unisexuale, regulate. Calico cu 5, mar 4-9 sepale caduce, connate la basd. Petale libere, in numr egal cu acela al sepalelor, mar mile, in prefloreseentd hnbricatd. Stamine 4-8 sail 10, inserate pe un disc gros, lobat, dispus pe dou6 rênduri, 3-5 opositisepale §i 5 opositipetale ; antere biloculare, introrse. Stile en 2 ramuri con-

nate cdtre partea inferhird, stigmatifere pe fata lor interml. Ovarig super, cu 2 loge 2-ovulate. Fruet uscat, indehiscent, format din doug carpele aripate (samara) §i lipite prin basa lor, cu 2 loge 1-rar 2-spermd. Albumen nul ; embrion indoit pe el ins41. Arbori mai mult sag mai putin inalti en

www.dacoromanica.ro

86

frunze opuse, palm atilobate, lipsite de stipuli; flori in raceme sail in cime terminale safl axilare. Genul Acer Tournef.

Acer Tournef. (Artar). Mori poligame, de un galben verdiii, de ordinar cu 5 sepale i 5 petale ; stamine de ordinar 8, rar 5-10. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flom in corymbi erecti. Frunze palmat-lobate. 2. Lobii frunzelor sinuat 3-5 dentati, dintil cuspidati A. platanoides L. 2*. Lobil frunzelor intregi, eel intermediti obtus 3-lobat . 1

A. eampestre L.

. Flon in racemi. Frunze nedivise [Loe alb]

tataricum L. A. laetum C. A. Mey. ?

var. cordifolium Uechtr. et Sint.

.1. platanoides L. (A. platanoid. Vulg. Arfar). Frunze palgnat 5-lobate, sinuat-3-5-dentate, dinfi atenuat-cuspidali. Co-

rimbi erecti, la basà deimpreund cu frunzele tinere dispars glandu14. Ovaril glabre. Aripele fructuhri (samara) divaricate. Staminile florilor masculine de lungimea calicehri.Flori galbine-verdi 13 In regiunea silvatica. FOrte comun pretutindeni. A. Campestre L. (A. campestru. Vulg. Giugastru). Frunze palmat-5-lobate, lobi obtast, de tot intregi, oblongt, eel intermedirt obtus-trilobat. Corimbi creep'. Sepale i petale linoare, vilOse. Staminele florilor masculine egal de lungi cu

corola. Aripele fruetului orisontal divergente. FlorT inchisverdi. In regiunea silvatica. Forte comun pretutindeni. Variaza: 3. mierocaipum Tausch. 7. subtrilobum Uechtr. & Sint. A. tataricum L. (A. tataric. Vulg. G1eid4, [loc alb]). Frunze subeordat-ovale, nedivise, acuminate, neegal incis- ori lobatserrate. Racemi erecti. Ovarh pérOse. Fruct glabru, purpurascent. Mori albe. 13 In reg. silvaticti. f. e. A. lactum C. A. Meyer. var. cordifolium Uechtr. & Sint. [Loc alb]. In padurea dela Cincarova. Rar.

www.dacoromanica.ro

87

Fam. [Loc alb] AMPELIDEE.

Flori ermafrodite sag unisexuate, regulate. Ca lice caduc, gamosepal, intreg sag cu 4-5 dinti rudimentari. Coro la cu 4-5 petale caduce, in preflorescentä valvard, liberd sag mai

adesea connate la via *i desprinclêndu-se inteo singura bucata in momentul antesel. Stamine 5, rar 4, opositipetale, inserate la basa until disc hipogin lobat; antere biloculare, introrse. Stil simplu, fOrte scurt sag nul; stigmat capitat.

Ovarig super sail mai mult sag mai putin infipt prin basa sa in disc, cu 2-6 loge, 1-2-ovulate. Fruct bacciform, succu-

lent, cu 1-6 loge, 1-2 sperme. Seminte cu testa osos; embrion mic situat la basa unui albumen cartilaginos. Arbusti sarmento§1, acatatori, nodoro§1, muniti de cancel; frunze simple, palmatilobate, cele inferiOre opuse, cele-alte alterne,

munite de stipuli membranosi; flori in cime sag in panicule racemOse, opuse frunzelor. Genul Vitis Tournef.

Titis Tournef. (Vita). Ca lice cu 5 dinti rudimentari; petale 5, connate la virf §i deslipindu-se inteo singurd bucata ; stamine 5; baccd cu 1-2 loge, 1-2-sperme. V. vinifera L. (V. vinifera. Vulg. Vild de vie, Vie). Frunze cordat subrotunde, 5-lobate, profundior i lat dentate. Variaza: p.

sylvestris Auctor.

In pddurile en deosebire din reg. danubiald si din Delta Dunarel. FOrte corhun. Fam. [Loc alb] GERANIACEE.

Flori ermafrodite, regulate sag deabia neregulate. Calice cu 5 sepale libere, fugace, egale sad putin neasemenea, in pre-

florescenta rásucità, mai rar imbricata. Glande hypogine 5, alternipetale. Stamine 10, hypogine, cu filamente dilatate la partea lor inferiOra, libere sag putin connate prin basa lor, dispuse in dou6 rênduri, 5 exteriOre mai scurte, opositipetale, cate-odata sterile §i recluse la filamente squami-

www.dacoromanica.ro

88

forme, cele interióre opositisepale; antere-versatile, biloculare, introrse. Stile 5, filifortne, adnate cu un prolongiment al axului, stigmatifere pe fata internd. Ovarig super, cu 5 carpele, 2-ovulate, cu placentatiune axilà, verticilate si reunite prin unghiul lor intern in jurul unui prolongiment al axului. Fruct uscat, cu 5 loge, 1-rar 2-sperme, fie-care des-

lipindu-se cu elasticitate de ax, dela basä catre virf prin dehiscentg septifragg, cu o lungg limbutO. care supórta cdtre partea inferiOrd loja si care se curbézd in cerc sail se invertesce in spiralä. Seminte munite de un albumen &arms, forte subtire sad redus la o pàturä membranOsà. Erburi anuale sag perene cu tulpine articulate-nodoróse, adesea dichotome; frunze alterne sag opuse, lobate, mai mult sail mai putin divisate sag palmatisecate, munite de stipuli; flori solitare, geminate sag in cime, axilare sag tcrmin ale. CONSPECTUL GENURILOR 1. Peduncull 1-2-florI. Stamine tote fertile . . . . Gerunlinn L. 1.* Pedunculi 3-multiflori. Nurnal 5 stamine fertile, cele-lalte 5 sterile Erodiunt L'Hérit.

Genul Geranium Tournef.

Geranium Tournef. (pro parte) (Geraniu). Petale egale: stamina tOte fertile; limbulitele ce supOrtd carpelele glabre pe fata internd, i invertindu-se in cerc in jurul lor InsI in momentul dehiscentei. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Plante perenale. Rhizoma ingrosatd, cilindriforma rnunitd cu fibre lungi. 2. Valvele capsulelor transversal-plicate G. pluteum L. 2. Valvele capsulelor netede. 3. Peduncuri de cornun G. saugninemn L. 3.* Pedunculi 2-flori G. palustre L. 1.* Plante anuale, cu raddcind subtire, fusiformd. 4. Frunze dupd circumferinta rotunde on reniforme. 5. Lamina frunzelor disectd pand la bash In lacinil anguste. Valvele capsulelor netede, glabre. Seminte foveolat (gropilit) punctate . . . . . . G. columbinunt L5.* Lamina frunzelor disectd numal pAnd chtre mijloc in lacinil late.

www.dacoromanica.ro

89

6.* Petale obcordate. 7. Valve le capsulelor transversal-rugóse, serninte netede G. divaricat um. Ehrh. 7.* Valve le capsulelor netede i alipit-pèrOse. Serninte netede . G. pusillum L. 6.* Petale obovate. S. Intréga planth glandulos-viltisd. Valve le capsulelor netede, pubescente. Seminte foveolat (gropilit) punctate G. rotundifolium L.

8.* Intréga plantä glabrà, numai in partea superiórà hirtd. Valve le capsulelor transversal-ruwise, glabre. Serninte netede 4.* Frunze dupd circumferintà oblong-triangulare,

lucidum L.

3-5-foliolate.Valvele capsulelor reticulat-rugóse

Seminte netede

G. Robertitutum L.

G. phaemn L. [Loc alb]. Pedunculi 2-flori. Coro ld plandsubreflectd. Petale subrotund-obovate, neegal crenate, scurt unguiculate, la basd. barbulate, ceva mai lungi decftt calicele mucronat. Staminele pdnd la mijloc hispid-ciliate. Valyule p6rOse, dinainte (pe fata) transversal-plicate. Frunze palmat-7-fide, incis-dentate. Flort negre violacee. Rdddcind perenald, ingro$atd, cilindriformd, munitd cu fibre lungi: 2j. In pAdure, la monastirea Coco§ pe Cruce. G. sanguineum L. [Loc alb]. Peduncuri, de comun numai 1flori, cel deflorati subdeclinati. Petale obovate, emargin ate, de 2 ori mai lungf decat calicele aristat. Valve netede, in partea superiOrd p6rOse, pert dispar§I, setuloSi. Seminte forte subtil punctulate. Frunze dupd configuratiune reniforme, 7partite, lacinii trimultifide, lacinulile lineare. Tulpind difusd deimpreund cu pedunculii hirsutd, pert orizontal-patenti, neglandulo§T. Mori purpurii. Rhizomd perenald, ingrwatd, Iunie-Sept. In tucilindriformd, munitd cu fibre lungi: feri§uri §i páduri. FOrte comun pretutindeni. G. palustre L. [Loc alb]. Peduncull 2-flori. Pedicele deflorate declinate, lard calicelo erect. Petale obovate de 2 ori mai lungi decdt calicelo aristat. Valvnle nctede cu pert neglandulo§i. Semi* subtil punctulate. Frunze palmat-5-fide, '21.

incis dentate. Tulpind difusd, in parka superiOrd deimpreund cu pedunculii hirsutd, peri neglandulofi, reversil Petale purpurii. 21. Iulie-August. In finetele umede la KaraNasib §i pe langd lacul dela Babadag.

www.dacoromanica.ro

90

G. columbium L. [Loc alb]. Peduncull 2-flori, pedicele deflorate declinate. Petale obcordate, egal de lungi eu calicele lung-aristat. Valve netede, glabre. Seminfe foveolat-punctate. Frunze 5-7-partite, lacinfi la frunzele inferi6re multifide, la cele superiOre trifide, lacinulele lineare. Tulping difusâ deimpreungt cu pedunculii pubescentg, peel indreptati

in jos si alipii. Petalele ajung pând la virful aristelor ca. licelui, sunt de col6re rosa. cu 3 hail mal intunecate i la bas5. barbulate. 0 Iunie-Iulie. La AlibeikioI pe muntele ConsuL

Gr. divaricatum Ehrh.; G. Wintmi Roh.; G. bohemicum Krock. (G. divaricat). Peduncuti 2-flort Pedicele deflorate declinate. Petale obcordate, egal de lungi cu calicele aristat. Valve transversal-rugdse, hirte. Semi* netede. Frunze palmat 5-fide, lacinil rhombee, profundior incis-dentate, cele su-

preme trifide, unul dintre lobil laterall mai lungi. Mori de col6re deschis-roseà, cu vine mai intunecate. 0 Iunie-August. Pe marginea pgdurilor, vii. FOrte comun in tOtgi. Dobrogea chiar si in Delta Dungtrel in pgdurea Leti. U. pusillum L.; G. rotundifolium Poll. non L.; G. malvaefolium Scop.; G. parvitlorum Curt. [Loc alb]. Pedunculi Pedicele deflorate declinate. Petale oblong-obcordale, lungi," cu calicele scurt-aristat, orl putin mai lungi, unguicule subtil-ciliate (nu barbulate). Valve netede, ali-

egal de

pit-pubescente. Semi* netede. Frunze 7-9-partite, lacinfi trimultifide.Tulpine difuse, mgle-pubescente, peri patenti, glan-

duliferi, fOrte mid. Petale albdstra sag lilacine. In florile Inca nedeschise se and numai 5 stamine anterifere. GD Iunie, tOmna. LocurI cultivate, inalte i ruderale, coline, marginea drumurilor. FOrte comun pretutindent G. rotundifolium L. (G. cu frunze rotunde). Pedunculi 2-flori. Pedicele deflorate declinate. Petale oblong cuneate nedivisc, putin mai lungi deck calicele scurt aristat. Valve netede, pubescente, peri patenri. Seminfe foveolat-punctatc. Frunze dupa circumferinta reniforme, cele inferigre 7-fide, dinainte obtuse, incis-crenate. Tulping difusg, mgle-pubscentg, dela basä ramificatgi, deimpreund cu peiolii i pedicelele cu perI patenVi i glandulileri. 0 Iunie-tOmna. LocurI cultivate, si ruderale, i stincOse. FOrte comun pretu-

tindea

www.dacoromanica.ro

91

G. Incidum L, [Loc alb]. Pedunculi 2-flori. Pedicele deflo-

rate declinate. Petale obovate, nedivise, mai lungi deceit calicele transversal-rugos i piramidal. Valve reticulat-rugdse i crenulat-striate, spre virf pubescente. Semi* netede. Frunze dupa configuratiune reniforme, 5-7-fide, incisobtus-crenate. Tulpind erecta, fragila i mai adese-ori de

colóre ro§ie. Mori purpurii. Frunzelc mai de tot glabre

0

lucitOre.

G. Robertiamull L. (G. Robertian. Vulg. Xdprasnicei). Pedunculi 2-tier!. Pedicele deflorate subdeclinate. Petale obo-

vate, nedivise, mai lungi deck calicele aristat. Valve reticulat-rugOse. Semi* netede. Frunze 3-5-foliolate, folidlele petiolulate, trifide, penatifid-incise. Tulpina erecta, dela basa ramificata, racemi dichotoin i patenti, p'erósà, pert' patenti. Flori de colóre rosed cu 3 strie albinete. (:) In pdun i locuri umbrOse §i umede. Forte comun In WO. Dobrogea. Genul Erodium L'Herit.

Erothum L'Herit. (Erodiu). Petale putin inegale, cele 2 superiOre mai scurte; stamine exteriOre sterile; limbutile ce supOrta carpelele bArbOse pe fata interna i invirtindu-se in spirald in momentul dehiscentei. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze penat-partite. 2. Pedunculi tri-multiflort. 3. Frunze bipenat-partite. Pedunculi multiflort.

Stamine glabre, cele fertile la bash rotunE eieutarium L'Herit. dat-dilatate 3.* Frunze penat-partite. 4. Peduncull 3-5-florl. Staminele fertile la basa E. eiconiam Wind. lanceolate si ciliate 4.* Peduncult 3-7-flori. Staminele la bash' lanceoE. Nellreiehii Janka. late, glabre 1.* Frunze 3-secte, segmentele laterale subbitide, segmental terminal 3-fid. Stamine fertile glaE. serotinain Stev. bre, cu margilli membranacee

E. eielltarium L'Herit. (E. cicutariii. Vulg. Pliscul-cucOrei, Ciocul-berzei). Peduncufl multiflor. Petale neegale. Frunze

www.dacoromanica.ro

92

penate, foliOlele mai prmä la nervura medianq penatifide, lacinii dentate. Stamine glabre, cele fertile la basti rotun-

dat-dilatate. Mori purpuril cu 3 nervure mai intunecate. 0 Aprilie-Iulie. FOrte comun in tad Dobrogea. E. eieonium Willd. [Loc alb]. Pedunculi 3-5-flori. Frun7e dupil circumferintá ovate, decursiv-penate, penile penatifide si deimpreunti cu petiolul lor comun dentate. Stamine fertile dela basd pand la mijloc lanceolate i dcodatd fi ciliate, de la mijloc in sus filiforme i glabre. Petale mal palid-albastre, cu 3 vinisOre mai intunecate. 0 Maiii-Iunie,

Locuri ruderale. Rar la cetatea Ienissala si la Constanta prin locurile ruderale de pe malul märel in dreptul bulevardului. E. Neilreichil Janka. (E. lui Neilreieh). Pedunculi 3-7-flori.

Frunze dupà circumferintil oblonge si ori penatifide si segmentele incis-dentate, ori penatipartite si segmentele penatifide. Staminele tOte (si cele fertile) glabre, cele fertile lanceolate i spre virf merefi atenuate. Aritele valvulelor hispide, pe partea internil cu sete fOrte lungi. IntrOga planti

hirsutà. Petale egal de lungi cu calicele, ori numai putin mai lungi, de colOre ceruled. Comun cu deosebire in stepe: la Beibudgiuc si DunAre. OnsEnvanE.Diferä de E. ciconium Wind. numai prin staminele ciliate 0 prin calicele, petalele ai fructele mai marl.

E. serotinum Stev. [Loc alb]. Pedunculi multiflori. Frunze 3-secte, segmente sessile, eel terminal 3-fid, cele laterale

subbifide, laciniile Mote subincise. Stamine fertile, glabre, dela basä pfinti la virf cu margini membranacee. Petafr duplu mai lungi decal ealicele lung-aristat. Rar in Dobrogea (Janka). Fam. [Loc alb] ZYGOPIIYLLEE.

Mori ermafrodite, regulate. Caliee 4-3-partit, in prefloreseentà imbricatA. Petale libere, alterne eu divisiunile calfcinale. Stamine hipogine, in num6r dublu cu acela al divisiunilor florale; antere biloculare, introrse, dehiscente boir gitudinal. Stil simplu, stigmat siraplu saii 4-5-fid. Fruet

www.dacoromanica.ro

93

capsular, angulos, format din atatea foliOle carpelare cat() divisiuni florale sunt, dehiscent cu 4-5 loge, sail cu 5 coce indehiscente §i in cari semintele se OM isolate prin despartituri transversale ; placente axile. Seminte Vara aril, cu sag fara. albumen. Embrion drept sag antitrop; radiculd paraleld cu hilul sag super. Erburi anuale sag [loc alb]. CONSPECTUL GENURILOR Zygoph3llum. L. Tribulas L.

1. Frunze 1-jugate 1.* Frunze 6-jugate

Genul Zygophyllum L.

Zygophyllum L. (Zigofil). Calice cu 4-5 sepale persistente

aü caduce, imbricate. Petale 4-5, unguiculate, imbricate. Disc carnos. Stamine 8-10, inserate la basa discului, adesea intrecênd petalele, (basi situs squarna aucta). Ovarig sessil, angulat, 4-5 locular, atenuat in stil. Ovule in fie-care loja cu 2 sag mai multe superpuse, cu rafeil liber sag adnat. Fruct angulat sail alat indehiscent sag septicid 5-coc safl loculicid 5-valv. Erburi perene, plante sub-frutescente sag frutescente, mai rar anuale ; peduncull axilari; frunze stipulate, carnóse, opuse, comprese 1-3-juge, mai rar simple, MA' solitare axilare. Z. Fabago L. [Loc alb]. Planta &bra §i neteda. Tulpind erbacee, erecta. Frunze petiolate, 1-jugate, foli6lele plane, ovat-oblonge oH oblonge. Petale nedivise, obtuse. Capsula cilindriforma oH oblong-elipsoida, acut-angulata, nearipata.

[Loc alb]. In locurile ruderale la Constanta pe tOrmul marei in jos de bulevard. 21.

Genul Tribulus L.

Tribulus L. (Tribul). Calice caduc. Petale 5. Staminele opuse divisiunilor calicinale, munite de o glanda la basa bor. Stil forte scurt ; stigmat cu 5 raze. Fruct deprimat, pentagonal, divisandu-se la maturitate in 5 coce indehiscente. Albumen nul. Tr. terrestris L. (Tr. terestru. Vulg. Collu babel; [loc alb]. Frunze 6-jugate, foliOle subegale. Peduncull mai scurtl decat peio1ii. Carpele 2-4-spinOse. Radacina fibrOsa. Intr6ga www.dacoromanica.ro

94

plantd pèrOsd. Tulpind procumbentd. Mori. galbine. ® Lillie-

Septembre. Locuri aride i ruderale, pe marginea drumurilor, fOrte comun in WO. Dobrogea. Fam. [Loc alb]. RUTACEE.

Flori ermafrodite, regulate sail neregulate. Ca lice eu 4,

mai rar cu 3 sag 5 divisiuni profunde in prefloreseentà imbricatd. Petale inserate la basa unui disc cdrnos, alterne en divisinnile ealicinale. Stamine inserate pe disc, in nuinser egal sail dublu ca divisiunile florale; antere biloculare, dehiscente longitudinal. Stil simplu; stigmat simplu Folicule in num'er egal cu acela al divisiunilor calicinale

mai rar in numOr mai mic, lipite intre ele la basa lor formând o capsuld lobatd, deschiclêndu-se pe marginea internd a lobilor i maT rar pe marginea externd ; placente axile i proeminente. Seminte 1-4 in fie-care lojä. Embrion virit in albumen; radiculd indepArtatd de hil. CONSPECTUL GENURILOR

1. Flori galbine, corymbóse. Frunze simple . . Ilaplophyllunt Ju,4s. 1.* Flori albe-verdi ori albe rosietice.Frunze divise. 2. Stamine 15. Flori albe-verdi.Frunze multipenaPeganum L. tipartite, lacinii lineare 2.* Starnine 10. Flori albe-rosietice. Frunzele supe. 1)ictamnu4 L. rióre penate, penile ovate oH lanceolate .

Genul Haplophyllum Juss.

Haplophyllum Juss. (Aplofil). Calico 5-partit. Petale 5, cuculate, fOrte intregi. Stamine 10, cu filamentele dilatate la

basa, libere sag deabià monadelfe. Ovarig 5-lobat, deprimat. Ovule 5, in loge cAte 2 colaterale sag superpuse, sag 4, sag 6. Stigmat capitat. Capsuld glandulOsd cu 5 loge dehiscente la virf, mai rar indehiscente. Seminte transversal rugulOse-tuberculOse. Erburi cu rizome adesea indurate, mai

adesea multicaule, cu tulpine erecte, en frunze simple sag trisecte; infloreseentti corhnbOsd bracteolatd, floriferd in Iunie i Iulie. 11. Biebersteinil Spach; [loc alb]. (H. lui Bieberstein). Rd-

www.dacoromanica.ro

95

dacind multicaulà. Tulpine in partea superiOrä subtil vilospubescente. Frunze simple, oblonge, la basd angustate, strdvhjätor-punetate i pubescente. Flor corimbOse, galbine, mirosito're. Petale eliptice. Sepale ovate, acute, pe dos 1)6rOse, pe margini de tot intregi i glabre. 24. Stepe ci coline

aride. FOrte comun in tad Dobrogea, eu deosebire in regiunea central.lit si septentriona15. V ariaz

:

f3. angustifolium Ijechtr. et Sint. La Rasova si Medgiclia. Genul Peganum L.

Peganum L. (Pegan). Calice 5-partit, persistent in prefloratiune deschis. Petale 5, imbricate. Stamine 12-15, inserate cu petalele la basa unui disc scurt, nude, la basA dilatate. Ovariü globos 3-1 locular. Stil triquetru. Ovule numerOse suspendate cu funicule scurte In unghiul intern. Fruct capsular trivalv, en dehiscenta loculicidä saü baccat i indehiscent. Seminte anulate en testa spongidsà. Erburi erecte sail plante subfrutescente ; frunze neregulat multifide, cu. stipule setacee, mici ; flori terminale opositifoliate. P. liarmala L. [Loc alb]. Tulpind erbacee fOrte ramificath.

Frunze neregular-multipenatipartite, lacing lineare. Flori solitare, terminale, pe tulpina evolutd la urrnd laterale. Sepale lineare, subpenatifide. Petale oblonge egal de lungi cu sepalele. Plana glauceseentA, &bra. Frunze carnosule. Corold albel-verde. Odóre fOrte neplAcutd. La Constanta pe lângil cimitirul catolic i intro Alibeikioi i Babadag. Genul Dictamnus L.

Dictamnus L. (Frãssinel). Calice caduc. Cinci petale unguiculate, plane; 10 stamine inclinate in jos. Capsuld partitä pe un tecafor scurt i gros en 5 lobi profuncli si deschiciendu-se prin marginea inteniià. Embrion drept. D. albus L. [Loc alb]. (D. alb. Vulg. Frcisinel). Petale eliptic-lanceolate, acute, cele laterale obtusiuscule. Ovariul mai scurt clecâ t stipitele sai. Frunze oblong-eliptice, serrulate, cele supe? ióre penate, penile opuse, sessile, ovate ori-, lanceolate, pe margini denticulate, pe fata inferiórA straveclawww.dacoromanica.ro

96

tor-punctate. Mori marl, albe rosietice, cu vine purpurir, care la uscat devin deschis-albastre, dispuse in racemi terminali: Inclácing 1emn6s6, albg, aromaticd. Tulping erectg, glandulOsà-viscosa". 21. Maig-Iunie. In declivitdtile stincOse

apr6pe de Ciermet si pe colinele aride dintre Medjidia si Cernavod a.

Fain. [Loc alb] CELASTRINEE.

Mori ermafrodite sag unisexuale prin abortare, regulate. Periant si androceil inserat pe marginele receptaculului discoid acoperit, pe fata sa interng, de o ingrosare glanduMsg. Calico cu 4-5 sepale mai mult sag mai putin connate la basg, persistente. Corolg cu 4-5 petale, caduce, in preflorescentã imbricatii. Stamine 4-5, alternipetale, libere; antere biloculare, extrorse, adesea abortate si purtate atunci pe filamente forte scurte. Stil simplu, mai mult sag mai putin elongat, sail fOrte scurt, coronat de un stigmat aprOpe Intreg, sag cu 3-4 lobi putin pronuntati. Ovarig fiber sag mai

mult ori mai putin infipt la basa sa in discul glandulos cu 3-5 loge, 2-ovulate. Fruct capsular, cu 3-5 loge, 1-2 sperme,

la dehiscenta loculicidd. Seminte unite de un aril cgirnos, rosietic; albumen abundent, cgrnos. Arbusti sag arborI putin inalti, cu frunze opuse, simple, munite de stipuli fOrte mici, caduci; flori in cime axilare. CONSPECTUL GENURILOR Staph)lea L.

1. Frunze imparipenate 1. Frunze simple

Evonynut4 L.

Genul Staphylea L.

Staphylea L. (Stafilee). Calice 5-partit, caduc, colorat. Petale 5. Stamine 5. Capsula cu 2-5 lobl, bi-trilocularg, membranOsg, umflatà, deschicjendu-se prin marginea interng a lobilor.

St. pinhata L. (S. pinata. Vulg. Clocotis). Frunze penate, foliOle 5-7 oblong-lanceolate, de tot glabre. Flori racernOse, albinete. Capsule membranacee, inflate. Frutece sail arbuscul.

-5

Maiii-Iunie. In piiduri si tuferisuri intre Greci si www.dacoromanica.ro

97

Handierca si intre Talisman si Rasova, in pädurea Babadag. Genul Evonimus Tournef.

Evonimus Tournef. (Sal liti-mile). FlorI tetra-pentamere ; capsuld cu 3-5 unghiuri obtusi; seminte aprOpe cu totul inv'elite de aril. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Rarnuri rotunde, verucóse. Petale subrotunde. E. verracosus Scop. S6minta. négrd 1.* Ramuri tetragonale, netede. Petale oblonge. Semintd alba' E. vulgaris Scop.

E. verrucosus Scop. (E. veruccs. Vulg. Salbei m6le rii6s4). Petale subrotunde. Ramuri rotunde, verucOse. Frunze eliptice, serrulate, glabre. Capsule sub-4-lobate, obtusangule,

netede, nearipate. Aril acoperind numai pe jumAtate s6minta. Flori vercli cu puncte mici rosii. Capsuld ggibinie. Aril sanguineii. SoMingi inégrd. 1-) Maiii-Iunie. In pdduri. FOrte comun pretutindeni. E. vulgaris Scop.; E. europeus L. (E. comun. Vulg. Salbd wile floc alb]). Petale oblonge. Ramuri; tetragonale netede. Frunze eliptic-lanceolate, serrulate, glabre. Capsule sub-4-

lobate, obtusangule, netede, nearipate, aril acoperind intréga semintá. Capsulä de colOre rosed. Se'minfd albd. Flori de colOre verde deschisä. b Maiii-Iunie. In päduri si tuferisurf. FOrte comun pretutindeni. Fam. [Loc. alb]. RHANNEE.

Flori ermafrodite sag mai rar unisexuate, regulate. Periant si androceg inserate pe marginile receptaculului concav, munit induntru de un disc glandulos, perigin. Calice cu 4-5 sepale, la sfirsit caduce ; corola cu 4-5 petale adesea fOrte mici si concave, rar nule. Stamine 4-5 libere, opositipetale ; antere biloculare, introrse. Stile 2-4, mai mult sag mai putin connate; stigmate capitate. Ovarig liber in fun-

dui receptaculului sag infipt prin basa sa in disc, cu 2-4 loge, 1-ovulate. Fruct drupaceil cu 2-4 samburi 1-spermi sag Brdndzci. Flora Dobrogel.

7

www.dacoromanica.ro

98

o samard, rar o capsuld dehiscentä. S6minte de ordinar munite de un sulc dorsal sag de o stirbäturd laterald; albumen chrnos. Arbusti sag arbori putin Inall, cu ramuri adesea spinescente; frunze alterne, simple, munite de stipuli caduci; flori in cime axilare, compuse. CONSPECTUL GENURILOR

1. Fruct aripat 1.* Fruct nearipat

Pa Hums Tourn. Rhaninus L.

Genul Paliurus Tournef.

Palhirus Tournef. (Paliur). Ca lice 5-fid, cu tub rotaceg. Petale 5, inostite induntru. Ovarig pe jumdtate infipt In disc si aderdnd de el. Fruct uscat, coriace, hemisferic, dilatat la virf intr'un disc mare, orbicular, membranos, cuprindênd 3 sdmburi lipiti impreund. Seminte comprimate lipsite de sulc dorsal. P. aeuleatus Lam.; P. australis [loc alb]; Rhamnus Pa rus L.; Zizyphus Paliurus Wind. (P. aculeat). Rdmurele pubescente. Frunze ovate, scurt-acuminate, trinervate. Aripa fruetului crenulatei. Ramurele cu spini inpärechiate, ce substituesc stipulii, dintre care cel inferior este recurbat. Flori galbine-vercji in racemi scurti, axilari si fasciculati. ti Iunie-August. In tuferisurile mai cu sémd din stepe prin locurile calcare i stancOse. FOrte comun: Constanta, Medgidia, Cernavoda, Rasova, Talisman, Ienissala, Mangalia, Adam-Clysi, etc. Genul Rhamnus L.

Rhamnus L. (Ramn). Ca lice 4-5-fid, cu tub urceolat. Petale nule sau 4-5 petale plane, emarginate. Ovarig fiber. Drupd cu 2-4 scunburi osoi distincti, indehiscenti. Seminte munite de un sulc profund. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Flori mai adeseori polygame dioice, tetrapetale tetrandre . . . . . .......... Rh. eathartica L. 1. Flom ernnfrodite, pentandre Rh Fr ngula L. .

www.dacoromanica.ro

99

Rh. cathartleo L. (R. purgativ. Vulg. Patachina [loc alb], Ramurele opuse se termind (cgtre finele anului) cu un spin ce stg un an, pe cgnd ramura sub acest spin inovézg. Flori

mai adese ori polygame-dioice, tetrapetale, tetrandre, pe ramurile laterale fasciculate, verdi on gMbinii. Frunze subrotund-ovale, serrulate, la basd subcordate. Petiolii de 2-3 off mai lungi deck stipulii fugaci. Drupe insidente pe basa persistentg i convexiusculd a calicelui. CrOptitura semintei

inchisg, la virf si la basd cu margin! cartilaginee. Planta variazg pubescentd i glabra. Maig-Iunie. In pgduri i tuferisuri. Comun: intre Hairankio i Ilasanilk, intro Medgi1.)

dia i Cernavoda, Talisman, Rassova, Adam-Clysi, Mango-

lia, muntii dela Greet Rh. Frougula L. [Loc alb]. (R. Frangulg. Vulg. Owen. [Loc alb]. _Mantel nearmatd (fArd spini). Frunze eliptice, acuminate de tot intregi. Flori ermafrodite pentandre. Pedunculii deimpreund cu calicele glabri on alipit pubescenti. Stigmat nedivisat. Tulpind erectd. Calicele pe partea intori6rd i petalele albinete. t Maiii-Iunie. In pilduri. Mai rar. Fain. [Loc alb]. TEREBDITACEE.

Flori ermafrodite, dioice sag polygame, regulate. Co lice

gamosepal, cu 3-5 divisium mai mult sag mai putin profunde, in preflorescentd imbricata. Petale ror nule, deordinar 3-5, alterne cu divisiunile calicinale, in preflorescenta hnbricatd sag valvard, inserate in fundul calicelui sag pe

un disc hypogin, sag in fine pe receptaculul dilatat

§i

incunjurdnd ovariul. Stamine In numér egal cu acela al petalelor i altermind cu. ele, sag in numèr dublu, cand libere, când lipite la basil, inselate cu petalele ; antere introrse, biloculare, dehiscente longitudinal. Ovarig liber sag rar lipit cu tubul calicelui, cu unul sag mai multe corpele cart, cgte

odatä abortézg tgte afarg de unul singur, dar stint reprosentate prin stilele lor sag stigmatele bor. Fructul este capsular sag drupaceg, cu o singura semintd sau cu loge cu o sërnIni. Seminte erecte sag susp qidate de un funicul

care nasce din fundul logef, amfitrop; albumen nih. Embrion drept sag curbat, cotiledOne plan-concave ; radicul supera www.dacoromanica.ro

100

sag inferd. Arbori sail arborasi, cu sue resinos balsamic, cromos sag viscos.

Genul Rhus L.

Rhus L. (Rus). Mori ermafrodite sag dioice. Petale 5, inserate dedesubtul unui disc hypogin. Stamine 5, inserate cu petalele. Stile 3, distincte, scurte. Stigmate capitate. Drupd uscatä sag deabid carnOsd, eu un singur sfunbure continend o singurd semintd. Rh. Cotinus L. (R. Cotin. Vulg. &le). Frunze simple,

lung petiolate, obovate, pe margini intregi. Paniculd forte ramificatd, laxd. Drupd semicordatd, reticulat venatdglabrd, Mori albe-vercjii. 5 Pe colinele nesipOse i locurile stincOse. FOrte comun pretutindeni. Fam. [Loc alb]. PAPILIONACEE.

Mori ermafrodite, neregulate. Calico gamosepal, persistent sag caduc, cu 5, rar 4 divisiuni regulate sad bilabiate. Coro lä neregulatd, papilionacee, cu 5 petale libere sag unele

connate intro ele, mai rar t6te connate la bash', in preflorescentä vexilard, adecd petalul posterior (stindard) unic, deordinar mai mare, indoit in lung si acoperind pe cele done lature (aripi) deordinar mai mid, earl acoper la rindul lor pe cele done petale anteriOre, rar libere, deordinar connate prin marginile lor continui i simuldnd un petal unic (carend). Stamine 10, perigine, 5 opositisepale si 5 opositipetale deordinar mai scurte; filamente t6te connate (mo-

nadelfe) inteun tub intreg sad crepat, sag diadelfe, stamina (vexilari) superpusd stindardulul singurd rdmdind iiberá; antere biloculare, introrse. Stil simplu, sligmat lateral sag terminal. Ovarig super, format dintr'un singur carpel, unilocular, uni-pluriovulat, cu placenta parietal. Fruct (pdstare, legumen) uscat, unilocular sag bilocular prin introflexiunea uneia din suturi, mono-polysperm, de ordinar dehiscent in done' valve prin done, crepdturi longitudinale, mai rar indehiscent sag (lomentacei0 divisdndu-se in athtea articule indehiscente eke seminte. Seminte de ordinar biseriate, cu tegumente adesea grOse, albumen nul sag apr6pe

www.dacoromanica.ro

101

nul ; cotyled6no grOse. Erburi anuale, bisanuale sail perene, sail arborasi, mai rar arbori ; frunze alterne, adesea corn-

prese, rar cu foliOle t6te abortate i reduse la rachis sail numal cele laterale aborte.zd, de ordinar munite de stipuli; rachis adesea terminat in cdrcel ; flori in raceme, in spice, in capituli sail in umbel() false, axilare sati terminale; rar flori solitare. CONSPECTIM GENURILOR.

1. Stamine monadelfe. 2. Calice bilabiat oH 2-partit.

3. Frunze tote simple 3." Frunze 3-foliolate (ternate) 2.* Calice 5-dentat ori 5-fid.

Genista L. Cytisus L.

4. Frunze 3-foliolate

Ononis L. Galega L.

4.' Frunze imparipenate 1." Stamine diadelfe.

5. Frunze pari-uni-multijugate, la virf terminate cu

carcei on cu o seta 6. Stil rotund. Frunze terminate cu carcei. 7. Stil la virf pe partea inferiOrd barbulat, pe cea Vida L. superióra glabru oH i scurt peros 7.* Stil la stigmatul globos jur-imprejur uniform Ervum L. p6ros (insa nebarbulat) 6.* Stil plan ori trigonal. 8. Frunze 1-jugate, terminate cu carcei Lathyrus L 8.* Frunze 2-6-jugate, terminate cu sete Orobus L. 5. Frunze 3-foliolate on i impari-jugate. 9. Leguma articulatä, oni nedehiscenta. 10. Flori umbelate Corouilla L. M.' Flom racemOse . Onobryelds L. 9." Leguma nearticulath, mai adeseori longitudinal dehiscentil.

11. Frunze impari-penate. 12. Stil glabru. Plante erbacee. 13. Leguma. inflatd.

14. Carind terrninatil cu o rnucromi 14." Carina' obtusa, mutic5 13." Legumá neinflatd. 15. Stipuli lat-lanceolatl. Carina monopetala

Oxitropis De.

istragalus L. .

.

.

. Galega L.

Stipulii lipsesc, ori sunt lanceolat-subulati. CaG13 e3 rrb) za L. rind dipetala Colutea L. 12.* Stil peros Frutice 11. Frunze 3-foliolate. 16. Stipuh marl, conformi cu foliólele. 15.1

www.dacoromanica.ro

102

17. Carina rostrata' 17.* Carina' obtusti. (nerostratá) 16.* Stipull mai mid si neconformi cu foliólele.

Lotus L. Dorycnium Tourn.

18. Legumd mai scurta (mai mica) dech't calicele Petale remanente (vestezinde) Trifolima L. 18.* Leguma mai lunga deck calicele. Petale decidue 19. Legumi nerostrata. 20. Legumä falcatà, or cochlear-contortà Medicago L. 20.* Legumal subglobósä ort oblong6, nici falcate nici cochlear-contorta Meli lotus Tourn. 19. Leguma lung-rostrata Trhrone Ila L.

Trib. I. Genistce. Frunze 1-3-foliolate sad imparipenate ; stamine monadelfe; pästare continua', unilocularà. Genul Genista Tournet.

Genista Tournef. (Genist6). Calice erbaceil sag subcoriace,

tubulos, cu doug buze porrigiate, cea superio-r6 2-dentata, cea inferiOrft 3-dentatà; petale inegale; stindard ingust, oblong, neridicat; stil curbat la virf; stigmat inclinat in6untru pe partea internä a stilului; pdstare oblongti sau linearti-oblonga, comprimata sag putin umflath, polispermä sag oligosperm`d, mai lungà cleat calicele. Frunze unifoliolate. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Legume forte vilos-tomentóse. Flori solitare .

1.* Legume glabre. Mort racemóse .....

.

G. albida WiIld. . G. tinctoria L.

Gr. albida Willd. [Loc alb]. Frunzele tOte simple, oblonge, deimpreund cu ramurile i ealicele vilOse, poi" patenA

Tulpine decumbente, sulcate, nearmate. Flor solitare, sessile. Vexilul deimpreund cu carina sericeg-vilOse. Leguma la urma scurt-pedicelata, fOrte vilos-tomentOsd. ta [loc alb].

In stepa arida dela Gavgagia in societate Cu Centaurea Jankae i Jurinea stwchadifolia. OBSEIWARE.-G. ovata IV. IC. difera prin leguma indesuit-hirta i horile racemOse ; iar G. pilosa L. cu care are mare asemrmare, prin

frunzele pe fata inferiOra, apou ramurile, pedunculh si calicele alipit perOse.

C+. tinetwria L. (G. tincturarilor. Vulg. [loc alb]). Frunzele Ole simple, lanceolate ori, eliptice, pe margini pubescente.

www.dacoromanica.ro

103

Tulpine nearmate (fdrd spini) rotunde, elevat striate, glabre, in partea superiOrd alipit-pubescente. Stipuli subulati, forte mid. Flori racemOse. Legumc i corolei glabre. Carina' de lungimea vexilului. Variazd: cu frunzele mai late i mai Auguste. In finetele din paduri: Hoirankiol, Dobromir. Genul Cytisus L.

Cytisus L. (Citis). Ca lice tubulos, cu clou t). buse divaricate, cea superiOrd trunchiatd sail 2-dentatd, inferiOra 3-dentatd; petale fOrte inegale; stindard oval, erect ; stil curbat la virf,

stigmat inclinat in afard, pe partea externd a stilului; pdstare lineard oblongd, comprimatd, polispermd, lung exsertd. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Florile tote laterale. 2. Riimurele i frunze hirsute 2* Rrunurele si frunze alipit-sericee 1.* Florile tOte terminale umbelat-capitate

C. hirsutus L. C. ratisbonensis Schäff. C mtstrineus L.

C. hirsutus L. ; C. fafratus W. K. ; C. polytrichus M. B.;

C. virgatus Vest. (C. hirsut. [Loc alb]). _Norge t6te laterale &lie 2-3, scurt pedicelate, pedicele nebracteate. Tulpine erecte

ori ascendente. Calice oblong, deimpreund cu reimurelele §i frunzele hirsut, pen patenfi. Corold la inceput galbind, la urmd devenind brunie. t, Maiii-Iunie. In regiunea silvatied. FOrte comun pretutindeni. C. ratishonensis Schaeff. [Loc alb]. Flor'l subgeminate, scurtpedicelate, tOte laterale. Tulpine §i ramuri prostrate. Calice oblong, deimpreunei cu frunzele i cu reimurelele sericeli, pert ruIipil. Corold galbind. 5 Aprilie-Maiii. In padurile din muntii dela Greci: m. Tutuiatu, etc. C. austriacus L. [Loc alb]. Flori, terminate, umbelat capi-

tate. Pedunculi exteriori bracteolati. Ramuri erecte, calice oblong, deimpreund cu ramurile hirsut. Frunze surii, pen alipiti. Corold palid galbind. -5 Iulie-August. In stepele si finetele din paduri. Cu deosebire comun in partea australa a Dobrogei.

www.dacoromanica.ro

104

Genul Ononis Tournef.

Ononis Tournef. (OnonidA). Ca lice campanulat, cu 5 divisiuni aprópe egale ; petale inegale, stindard forte mare, oval, striat; carend rostrata; stil subulat, cotit in unghiil drept eAtre mijlocul ski; stigmat capitat; pastare scurta, umflatà, oligospermá, inclusä sail exserta. CONSPECTUL SPECI1LOR

1. Flori rosee. 2. Flori solitare. Plante spinóse. 3. Tulpine procumbente, la basa radicante, jur inprejur vilóse 0. procurrens Wallr.

(var spinosissima J. Lang.)

3.* Tulpine erecte ori ascendente, 1-serial-vihise . 0 spinosa L. 2.* Flori geminate. Plante nespinóse 0. hircina Jacq.

1. Flori galbine

0. Columnae All.

0. procarrens Wallr. var. spinosissima J. Lange ; 0 repens L. [Loc alb]. Tulpine procumbente, la basä radicante, vilOse. RamurT ascendente, lax racemOse, la virf spinOsa. [loc alb]. Flori axilare, solitare. Pedunculi mai scurti decat calicele. FoliOle ovate, deimpreund cu stipulii denticulate, glandulOse, p6r6se. Legumá erectd, ovatã mai scurtà deck calicele. Seminte tuberculat-scabre. Flori rosee. 4 FOrte comun in tOtà Dobrogea. 0. spinosa L. [Loc alb]. Tulpinei erectà, ori ascendent5,

uniserial vilósei §'i dispars-glandulds4. Ramuri intreruptracemOse, spinOse, spini subgeminati. Flori axilare solitare. Pedunculi mai scurti cleat calicele. FoliOle ovat-oblonge, deimpreuna cu stipulii denticulati glabriuscule. Leg umei

ovatá, erectd, de lungimea calicelu4i mai lungel. Seminte

tuberculat-scabre. Flori rosee. 4 Iunie-Iulie. In stepe la Constanta i Medgidia.

0. hireina Jacq. [Loc alb]. Tulpine erecte oH ascendente,

nearmate, vildse. Flori axilare, geminate, cele din virful ramurilor indesuit-spicate. Pedunculi mai scurti deccAt calicele. FoliOle ovale deimpreund cu stipulii denticulati glandulos-p6rOse. Legumei erect, ovata', mai scurtei deceit calicele. Seminte tuberculat-scabre. Flort rosee. 13. spinescens Ledeb.

In finetele din pädurea dela Kara-Orman (Delta Dunarei). www.dacoromanica.ro

105

0. Columnae All.; 0 parvitlora Lam. Diet. non Thunb.; 0 suboculta Vill.; 0. minutissima Jacq. [Loc alb]. Tulpine ascendente, pubescente. Flori axilare, sessile. Coro ld mai scurtd deceit calicele. Foli Ole obovate, denticulate, glandulos-pètóse. Stipuh lanceolati, acuminati, acut-denticulati. Le-

gumd erecta, ovata, subegal de lungd cu calicele vilos. Flori galbine. 21. Maig-Iunie. In muntii aprici. Forte rara in muntele Balve aprOpe de KonkodiT. Trib. III. Viciee.Frunze paripennate, cu rachis prelungit in camel sag in aristä, rar redusa la rachisul transformat In carcel sag in filodig; stamine monadelfe saü diadelfe ; pastare continua, unilocularrt, bivalvd. Genul Vicia Tournef.

Vida Tournef. (Vicie). Calice tubulos-campanulat, cu 5 divisiunI inegale saü aprOpe egale ; stamine diadelfe, cu tub

trunchiat fOrte oblic; stil filiform, curbat la virf, putin cornprimat ; pastare elongatd, polisperma sag scurta, oligo-

sperma ; seminte subglobulOse, angulose sag lenticulare. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Pedunculi elongati, multiflori. 2. Stipull serni-sagitati pe margini clentati . . . . V. pisiformis L. 2.* Stipull pe margini de tot intregi (nedentati). 3. Lamina vexilului duplu mai scurtd decat unguiV. villosa Roth. cula sa 3.* Lamina vexilului duplu mai lungd deck unguiV. tenuifolhi Roth. cula sa 3." Lamina vexilului de lungimea unguiculei sale V. Cracea L. 1.* Pedunculi scurti, 1-2-flori, ori racemosi 2-4-flori. Pedunculii i racemele mai scurti cleat florile.

4. Flort in raceine 2-4-flore. 5. Frunzele tote terminate cu cfircel. 6. Frunze 2-3 jugate

7. Foliólele pe margini de tot intregi

V. narbonensis L. 7.* Folióle pe margint moi delaibasa incepênd serrate V. serratifolia Jacq. 6. Frunze 5-8-jugate. V. pannonica Jacq 8. Vexil si legurna p6rOse T. sepium L. 8.* Vexil i legurna glabre

4.* Flori solitare, on eke 2 scurt pedunculate. 9. Flori galbine. Frunze 4-7-jugate

www.dacoromanica.ro

V. sordida W. K.

106

9.* Flori rosietice orl albestrii. Frunze sub-5-jugate. 10. Dintil calicelui lanceolatl lanceolat-subulati, porRoth. . . . . V. recti. Leguma la'rnaturitate glabrd . 10.° Dintii calicelui lanceolat-acuminati, eel 4 superiori in sus curbati. Legumd puberuhl . . . Y. peregrina L. h* Fruncle 2-3-jugate, cele inferi6re terminate cu o mucrond i nurnal cele superióre cu cArcel . V. lathyroides L.

V. pisifonnis L.; Ervum pisiforme Peterm. [Loc alb]. Racemi multiflori, mai scurti deck frunzele. Frunze sub-5-jugate, foliOle ovate, obtuse, venato, cele infime fOrte apropiate de tulpind i acoperind stipulii semisagitati. i dentati. Stil de Maiil-Iunie. la mijloc in sus egal vilosul. Flori galbine. In pddurile din munti. Rard. In muntii dela Greet, pe mun21.

tele Esitul-Sufletului.

V. villosa Roth.; V. potyphylla W. K. non Desf. (V. viMsg. [loc alb]). Racemi multitlori, indesuiti, egal de lungi cu frunza on i mai lungi. Pedicele de jumkate mai scurte deck tubul calicelui. Frunze sub-8-jugate, folidle lanceolate, nervat-venate, pubescente sail vilOse, peel patenti. Stipull semihastati, de tot intregi. Lamina vezilului de 2 orl" mai scurtd deceit unguicula sa. Legumd eliptic-subrhombed. Umbilicul de 8 oil mai scurt deck circumferinta semintel. Flori mai inchis 8 i maideschis violete, aripi albinete on f. cel putin maT palide. Maiil-Iulie. In locuri cultivate. FOrte comun in WO Dobrogea. V. tennifolia Roth. [Loc alb]. Racemi multiflori; indesuiti,

mai lungi deck frunza. Frunze sub 10-jugate, folidle lanceolate, nervat venate, dedesubt p6rOse, pert patenti. Stipuli

semihastati, de tot intregi. Lamina vexilului de 2 ori mai lungd decdt unguicula sa. Dinth superior"' aT calicelui dela basa latà subit-acuminati, fOrte scurti. Legumd linear-oblongâ. Stipitele legumel mai scurt deck tubul calicelui. Mori Variaza : 71. Iunie-August. 3. laxiflora Gris. In finetele din pAduri. FOrte comun in tótd Dobrogea. OBSERVARE. Difera de V. Cracca L. prin lungimea lanilnel vexilulm, care dela punctul de unde nervura mediana se divide in nervure laterale i pdna la virf este de 2 ori mai lung decdt unguicula, apoi win peril patenti ai foli6lelor.

www.dacoromanica.ro

107

V. Cracca L. [Loc alb]. Racemi multiflori, indesuiti, egal de lungi cu frunza ori si mai lungi. Frunze sub-10-jugate, folidle oblonge, orl lanceolate, nervat-venate, alipit pubescente. Sti-

pull semihastati, de tot intregi. Lamina vexiluldi de lungimea unguieulei. Dintii superiorl al. calicelui dela basa lath subit-acuminati, fOrte scurf!. Leguind linear-oblongh. Stipitele legume' mai scurt decht tubul calicelui. Flori al-

bastre, vexil cu uniT mai intunecate. Carina la via cu o macula% Leguma 3-5 spermä, pe când ovariul este pluriovulat. 4 Iunie-August. Comun In tOth Dobrogea. V. narbonensis L. [Loc alb]. Racemi axilari, 2-4-flon, fOrte scurf!. Frunze le superiOre 2-3-jugate, foliOle ovale, obtuse,

subdentate ori de tot intregi. Vexil glabru. Dintii calicelui ovat-lanceolati, neegali, eel superior! de jumatate mai scurti.

Leguma compresd, pe margin! muricat-ciliate, glabra on pörOsh, peri la bash bulbosi. nor! palid-galbine. '4 MaiuTunic. Printre viile dela Constanta si la Tuzla. V. serratifolia Jacq. [Loc alb]. Racemi axilari 2-4-flori, fOrte scurti. Frunze superiore 2-3-jugate, folidle ovale, obtuse, glabre, mai dela basci serrate. Vexil glabru. Dintil calicelni ovat-lanceolati, neegall, eel superior! de jumdtate mai scurti. Legumh compresd, pe margin! muricat-ciliatil, glabra or! perOsh, pen la basa bulbosi. Tulpind erectd, subsimpla, putin pérOsh. Flori violeto trägend in sur. 0 MaiuTunic. In finetele din pilduri in tuferisuri: Redzepkuns, etc. OBSERVARE. V. narbonensis L. forma gen. se distinge de V. serratifolia Jacq. numal prin foliólele ce sunt pe margint de tot intregt, ort vi numal spre virf putin dentate. V. pannonica Jacq. [Loc alb]. Racemb axilari, 2-4-flori,

fOrte scurti. Frunze 5-8-jugate, foliOle oblonge on obovate, obtuse, ori retuse. Vexil peros. Dinth calicelm subulat-seta-

subegal de lungi cu tubul. Legumd dellecth, oblong% hirsutd, peel simpli. Flori albinele, vexilul pe dos bruniil, dinainte brun-striat. 0 Maitt-Iulie. In finete si locum cultivate. FOrte comun pretutindem. T. sepinm L. [Loc alb]. Racerm axilani, sub-5-flori, fOrte scurti. Frunze le terminate en cancel sunt sub-5-jugate, foliOle ovale, ori oblonge, obtuse. Vexil glabru. Dintii calicelm dela basa mai lath subulati, neegah, eel" 2 superior! coceT,

www.dacoromanica.ro

108

niventi. Legumd linear-oblongd, &brit Floe( palid-violacee,.

vexilul cu vine mai intunecate. Variazd cu folióle ovale, iard la frunzele infime subrotunde (forma vulgaris), i cu folióle ovat-oblonge, oH ovatlanceolate (V. montana Fröhl). Finete i tuferisuri. Comun in tad Dobrogea. V. sordida W. K. [Loc alb]. Flori axilare, solitare ori, geminate, scurt pedunculate. Frunze 4-7-jugate, folidle cu esceptiunea celor infime oblong cuneiforme, retuse. Vexit glabru, de 2 ori mai' lung decdt aripele. Dintii calicelui Ianceolat-subulati, de jumdtate mai scurf( decât tubul, subegalporrecti. Legumd patentd, linear-oblongd, puberuld ori gla-

brd. Flori palid-galbine, vexilul pe dos la basd olivaceü (livid). Umbilicul incinge seminta la o lungime de 213 ptirti. Finete, agrh, pârloge. Comun pretutindeni. Variazd: p. Biebersteiniana; V. Biebersteinii Bess. FoliOlele frunzelor superióre lineare. La Cincarova. V. angustifolia Roth. [Loc alb]. Flori axilare, subgeminate, scurt-pedunculate. Frunze sub-5-jugate ; foliOlele frunzelor inferiOre obovate, emarginat-retuse, ale frunzelor superiOre lanceolat-lineare, obtuse, oil truncate. Vexil glabru. Dinth calicelui lanceolat-subulati, porrecti, subegal de lungi cu tubul. Leguma patentd, lineard, maturd, glabrd. Seminte globOse. Flori purpurii. Legumti maturd négrd. Frunzele in specimenile luxuriante 6-7-jugate. 0 Maitt-Iunie. Locuri cultivate. Comun pretutindeni. V. perezrina L. [Loc alb]. Flori axilare, solitare, scurt-pedunculate. Frunze 4-7-jugate, foliOlo lineare, retuse. Vexil glabru. Din jii calicelui lanceolati, acurninati, subegali, cei 4 superiori in sus curbati. Legumd deflectd, oblongd, puberuld. Flori do colOre plumbee. (:) Maiii-Iunie. Rand. La Malcoci i Handierca. OBSERVARE. Diferd de V. sativa L. a caret leguma posede si de V. angustifolia Roth, cu care in respectul frunzelor are asemdnare, prin cm 4 dinp superiort in sus curbatt intocmat ca la V. sepiunt L.

prin leguma deflectd.

V. lathyroides L. [Loc alb]. Flori axilare, solitare, subsessile. Frunze 2-3-jugate mucronate, iard cele superiOre ter-

www.dacoromanica.ro

109

minute cu cArcei, folio5le obovate, retuse. Dintii calicelui drepti, subegall. Legumd lineard, glabrd. Seminte cubice, granulat-scabre. Flori fOrte inici, palid-violacee. 0 Aprilie-

Mail In muntil aprici pretutindeni. Variazg. :

3. angustifolia Schram. Cu specia tipicd i Inca mai comunA. Genul Ervum L. Ervum L. (Erv). Calice oblic, cu 5 dinti inegali, mai scurti

deck corola i dintre care cei 2 superiori sunt indepArtati unul de altul §i despgrtiti printr'un sin profund. Stamine diadelfe, cu tub trunchiat fOrte oblic la virf. Stil subtire putin comprimat dinainte indark, pubescent la virf §i de jur imprejur, nebgrbos. Pasture stipitat5, lineará, bivalvd, 3-6sperma", nemoniliformg, rotunditä la virf, neprelungità in plisc. Seminte globulOse ; hil linear sail oval, acoperit de funiculul dilatat. Raceme axilare, pedunculate, pauciflore §i eke odata reduse la o singuA flOre. CONSPECTUL SPECIILOR 1 Leguma pubeseenta, 2-Sperma 1.* Leguma &bra, 4-sperm&

E. hirsunun L. E. tetraspermum L.

E. hirsutum L.; Vicia hirsuta Koch. (E. hirsut. Vulg. [Loc alb]). Peduneuri 2-6-flori, subegali cu frunza. Frunze supe-

rióre terminate cu carcei, sub-6-jugate, folio5le lineare, obtuse ori retuse. StipulI lanceolati, cei inferiori semihastati. Dinjii calicelul egal de lungi cu tubul Wt. Legumd oblonga, 2-sperma, pubeseentd. Mori de colo5re albineta-albästrie. 0 lunie-Iulie. In muntii aprici. La monastirea Cocos pe Cruce. E. tetraspermum L.; Vicia tetrasperma Mönch.; V. gemella Crantz. (E. tetrasperm. Vulg. [Loc alb]). Pedunculi Hied, mutici, subegal de lungi cu frunza. Frunzele superiOre terminate cu camel, 3-4-jugate, folio:51e lineare, obtuse. Stipuli semihastati. Dintii calicelui mai scurti deck tubul WI. Leguma lineard, 4-spermd, glabrd. Vexil lilacin, alb Astriu-striat, aripele i carina albe. 0 Iunie-Iulie. In regiunea Danubialä §i pe muntele Consul Fangd Alibeikiol.

www.dacoromanica.ro

110

Genul Lathyrus Tournef.

Lathyrus Tournef. (Latir). Ca lice campanulat, cu 5 divisiuni inegale, cele 2 superióre ma scurte; stamine monadelfe sail diadelfe, cu tub trunchiat, in unghig drept ; stil lat-cornprimat de inainte inddrdt; pdstare oblongd sail lineard, comprimatd, polispermd, oblic trunchiatd in plisc; seminte subglobulOse-comprirnate. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunzele adeverate lipsesc, In locul lor petioll foliiformi.

2. Flori galbine 2.* Flori purpuril

L. Aplutea L. L. Nissolia L.

1.* Frunze 1-3-jugate. 3. Peduncult 1-2-flori.

4. Pedunculi mai scurti decat frunzele 4* Peduncult mai lump deck frunzele 3.* Pedunculi multiflori. 5. Tulpina angulara, insd nearipatil. 6. Flori purpuril 6.* Elori galbine 5* Tulpina aripata. 7. Frunz 1-jugate .

7* Frunze 2-3-jugate

L. sativus L. L. hirsittus L. L. tuberosus L. L . pratensis L. L. platyphyllos Retz. L. palustris L.

L. Aphaca L. [Loc alb]. Pedunculi 1-flori. Pcfior

fdra frunze, tenninari cu cdrcei. Stipa fOrte marl, ovati, la basa auriculat-sagitali. Flori galbine. &male netede. 0 Iunie-Iulie. Pe malurile inalte ale Dundrei intro Rassova si Cernavoda. L. Nissolia L. [Loc alb]. Peduncuh 1-2-florT. Petiolt folii-

formi, lanceolari, fdra ceircei. Stipull subulati, la basil se-

mihastati. Flori purpuril &mink tubercidat-scabre. Legumä subtil si ahpit pubescenta. 0 Maiu-Iulie. In finetele din paduri, la Teke i Cincarova. OBSERVARE. L. gramine Is Kern. difera numai prin leguma de tot Oabra (forma lejocarpa).

L. satii us L. [Loc alb]. Peduneuli; 1-f1ori, mai scurri deceit

ndm.

frunzele, in partea superiord articulati, cu bracteole Petioh angust-aiipati, lineari, toti foliiferi. Frunze Hu-

www.dacoromanica.ro

111

gate. Leguma eliptic-oblongd, plan-compresä, reticulat-venatd, glabra, subtetrasperma, marginea superiOrd curbatd, biaripatd. Seminte angulare, netede. Coro ld albastrd, rosed qi alba. Laciniile calicelui patente. 0 Maig-Iunie. Cultivat si subspontaneu la mandstirea Cilik. L. hirsutus L. [Loc alb]. Peduneuli 2-flori; mai lungi; deceit frunzele. Frunze 1-jugate. Leguma linear-oblong* kirsutd, pert la bash' bulbost Seminte glob6se, tuberculat scabre. Flori albastre. cr Iunie-Iulie. Semdndturi, agrii, vii. Comun in regiunea Dundrei. L. tuberosus L. [Loc alb]. Peduneuli multiflonl, mai lungi dealt frunzele. Frunze 1-jugate. Leguma oblongd, &bra', reticulat-venatd. Seminte obsolet-tuberculate. Dintil superiori aT calicelui seurt-triangulari. Tulpine angulare, nearipate. Flori purpurii. 21. Iu lie-August. Locuri cultivate, finete, tuferisuri. FOrte comun in Vita' Dobrogea. L. pratensis L. [Loc alb]. Peduncuri multiflort, mai lungi; decal frunza. Flori patente spre Vote partile. Frunze 1-jugate. Stipuli sagitafe. Legumd linear-oblong* oblice-venate, vine prominule. Seminte globOse, netede. Dintil ealicelui mai scurti deck ovariul, toti lanceolat-subulati. Tulpinci angulard nearipatd. Flori galbine. 21. Iunie-Iulie. Finete, tuferisuri, pdduri. Babadagh, la Baskioi pe Sepeljin. OBSERVARE.-L. Hallersteinii Bmgt. diferd de L. pratensis L. cu deo-

sebire prin stipulit mult mai marl si hastati; florile Inca sunt ceva mai marl i palid-galbine.

L. platyphyllos Retz. [Loc alb]. Peduneuli muftiflori; mai; lungi decdt frunza. Frunze 1-jugate. Legumd oblong-lineara. S'eminte obsolet-tubereulate, umbilicul incingênd de jumatate sëminta. Tulpind lat-aripatd, aripele petiolilor aprOpe

de latimea aripel tulpinei. Vexilul pe fata interithil de colOre rose* aripi divainte violacee. 4 Iu lie-August. In regiunea silvaticd si in Delta Dundrei (insula Leti) fOrte comun. OBSERVARE. - La L. sylvestris L. sunt peiolii angust-aripati, aripele

La L. latifolius L. uumai de jumahte atat de late, cat ale tulpinei. sunt petiolii lat-aripatl, ca la L. platyphyllos, insa umbilicul incinge seminta numai in lungime de 1 , parte. La L. heterophyllus L. si L. palustris L. sunt frunzele superióre 2-3-jugate.

L. palustris L. [Loc alb]. Pedunculi multiflori, mar; lung 1,

www.dacoromanica.ro

112

deceit frunzele. Frunze 2-3-jugate. Auriculele stipulilor lanceolate, acuminate. LegumA linear-oblongd, drOptA, glabrA. Rminte netede. Umbilicul incinge V, parte a sémintei. Tulpine aripate. Fe/toil nearipati, cu margini Auguste. Flori albastre, on purpuriii-violacee. Stilul panti la jumatatea lungimei sale barbulat. 4 Iu lie-August. In finete mlAstinOse. Forte comun in regiunea Danubialà. Genul Orobus L.

Orobus L. (Orob). Stindard fàrà gibositati calOse la basd; stil clrept, ner6sucit, canaliculat dedesubt. T6te petiolurile prevOdute de foliOle, rar de camel. (Restul ca la Lathyrus). CONSPECTUL SPECIILOR

1. Flori purpurii off albéstrii. 2. Frunze 2-3-jugate

0. venoms L. plejophyllus Uechtr. et Sint.

Frunze sub-6-jugate 0 niger L. 1." Flori albe off galbine. 3. Frunze 2-3-jugate, folhile linear-lanceolate ori lineare 0. pannonieus L. 3* Frunze 3-4-jugate, folh5le ovat-eliptice 0. aureus Stev.

2.

.

0. vernus L. var plejophyllus Uechtr. et Sint. [Loc alb]. In regiunea silvaticA. Rar. 0. niger L. [Loc alb]. TulpinA angulatA, ramificatd. Frunze sub-6-jugate, folidle ovat-oblonge, obtuse, pe fata superiórci intunecat-verqi, pe cea inferiOrd mai mult suriii-verdi. Stil linear, dela mijloc pand la virf barbulat. Rdddcind ra-

mificatd. Flor puipurii, vexilul cu vine mai intunecate. Iunie-Iulie. In päduri. FOrte comun pretutindeni. OnSERVARE.-0. tristis Lang. se distinge de 0. niger L. numai prin colórea frunzelor, care pe fata superiórd este negriu-brund, 'tarn pe cea infcri&à mai mult suriu-négrd.

0. pannonicus Jacq.; 0. austriacus Crantz ; 0. albus L. fil. [Loc alb]. Tulpiná angulata, simplA, in partea superiOrd august-aripata. Frunze 2-3-jugate, foliOle linear-lanceolate ori lineare, glabre. Stipulii ajungend la basa foliOlelor inferiOre orY i mai scurtl. Stil linear. Rciddcind fasciculatd, fibre clavate. Flori albe ori albe gdlbinii, vexilul pe dos

www.dacoromanica.ro

113

adeseori de colOre roma. Legumä reticulat-venatd, vine oblice. Sëminte deplin maturd ovald, maculatd. 21. In fine-tele din pdduri i tuferisuri. FOrte comun in totä Dobrogea. 0. aureus Stev. [Loc alb]. Plantd puberuld, la urmd glabrescentd. Frunze seurt petiolate, 3-4-jugate, folidle ovaleliptice, mucronulate, peninervate, cu niarginile increfite, pe ambele fete vercri. Stipuli semisagitati, la basd dentati, mult mai scurti cleat foliola. Pedunculi abia ceva mai lungi clecat frunza. Dintil calicelui : eel 2 superiori scurtati, eel 3

inferiori de lungimea tubului. Carina mai' scurtd decdt aripele. Ovariti sessil. 21. In pdclurile umbr6se: Cincarova. Slava, Babadagh, la Greci pe Tutuiatu, Cocos etc. OBSERVARE. 0. luteus L. diferi prin foliólele ce stint pe fata inferidrii de coldre verde-albAstrie i cu marginile plane, apoi prin carina, care e ceva mai lung'd decât aripele.

Trib. IV. Iledysaree.Frunze imparipinnate; stamine diadelfe ; pdstare divisatd transversal in articuli monospormi, indehiscenti, earl se despart la maturitate. Genul Coronilla Tournef.

Coronilla Tournef. (Coronild). Calice scurt-campanulat, sub-

bilabiat, cu 5 dintl, cel 2 superiori aprOpe reuniti; carend rostrata' ; pdstare linear* angulosd sail subeilindricd, cornpush' din mai multi articull oblongi-umflati. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stipull midi concrescuti in unul singur, opus C scorpioides Koch. frunzei. Flori galbine 1." Stipull liberi. Flori de coldre alba si rosea . C. varht L. [Loc alb]

C. clegans Pane.

C. scorpiohles Koch.; Ornithopus scorpioides L. ; Arthrolobium scorpioides Dc. [Loc alb]. Plantd erbacee. Stipuli" mic`i, concrescuti in unul singur opus frunzef. Frunze ternate, sessile, cea impard fOrte mare. Legumä arcuatd, tetragonald, striatd. Flori galbine. (D Maiil-Iunie. Rard. Intro Cincarova i Greci. C. varia L. [Loc alb]. Unguicula petalelor subegal de lungd cu calicele. Leguma un loment tetragon; care se desface pe Branda. Flora Dobrogel.

8

www.dacoromanica.ro

114

la artieulatiuni. Plantd erbacee, procumbentd. Stipuli lanceolati, liberi. Frunze sub-10-jugate, foli6le oblonge, obtuse. Pedunculi mai lungi deck frunza. Umbele sub-10-flori. Pedicelele de 3 ori mai lungi deck tubul calicelui. Vexilul de

col6re roseei. Aripile fi carina albe, acésta din urmd la virf négrd-purpurie. Rdddcind fOrte repentd. FOrte comun pretutindeni.

21.

Iunie-Iulie.

C. clegans Pane. [Loc alb]. In pdduri intre Greci i Tigan ca.

Genul Onobrychis Tournef.

Onobrychis Tournef. (Spurcatd). Calico campanulat cu 5 dint)." aprOpe egali ; carend lkitä, nerostratä, trunchiatà oblic

la virf ; pdstare formatd dintr'un singur articul comprimat, discoid, reticulat, sdpat de foveole, cu marginea externd carenatd-spin6sd. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Unica areold a reticulel din mijlocul discului legurnel forte mare, cele-lalte din jur mai mid ca radiante 0. gracilis Bess. 1.* Mai multe areole a reticulei din mijlocul di-

scului legumel mai marl deck cele mar0. sativa Lam.

ginale

0. gracilis Bess. [Loc alb]. Tulpind ascendentd. FoliOle oblong-lineare, mucronate, pilosiuscule. Aripile abia mai lungi decât tubul calicelui. Vexil recurbat, mai lung decât carina. Legumd suborbiculard, surd, aculeat-dentatd. Unica areold medie a reticulei din mijlocul discului legumei f6rte mare,

cele-lalte din jur mai midi ca radiante. Leguma mult mai mica ca la 0. arenaria Dc. (aprOpe cam 1/4 parte). 2} In stepe si in finetele din pgduri. FOrte comun. 0. sativa Lam. [Loc alb]. Tulpind ascendenta. Aripile mai scurte deck calicele. Vexilul mai scurt ori §i ceva mai lung deck carina. Leguma pe marginea anteriOra carinatd, pe disc elevat-reticulatä, pe margini §i pe disc spinos-dentata, dinfii de jumeitate mai scurli decdt crésta legumei. Areolele medie ale reticulei mai mari. Flori rosee. 21. lie. Coline calcare §i erbOse. F6rte comund pretutindeni. Variazd :

www.dacoromanica.ro

115 ri.

arenaria [loc alb] ; 0. arenaria Dc. Dintii marginali

intermedii subulati egal de lungi cu ldtimea crestel legumei. In aceleasi locuri cu specia gemind. Genul Oxytropis Dc.

Oxytropis Dc. (Oxitropis). Calice cu 5 divisiuni. Carena api-

culatd. Pästare cdnd uniloculard cu o despärtiturd incompletd, când biloculard, dar tot-deauna cu introflexiunea suturei superióre. 0. pilosa Dc.; Astragulus pilosus L. [Loc alb]. Plantd caulescentd, erectd, vilOsd, foliatd. Frunze imparipenate, foli6lele frunzelor inferióre oblonge, ale celor superiOre lanceolate. Pedunculi axilari, mai lungi decat frunzele. Spice ovatoblonge. Legume erecte, lineare, subrotunde, vilOse. Flori galbine. 21. Iunie-Iulie. Pe coline aride si erbOse. Rard. Genul Astragalus Tournef.

Astragalus Tournef. (Astragal). Calice campanulat sag tubulos, bilabiat, cu 5 divisiuni aprOpe egale ; carend obtusd,. muticd ; stil drept sag putin curbat ; pdstare subcilindricd,

polispermd mai mult sag mai putin biloculard prin introflexiunea suturel dorsale. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Stipuli liberi, adecd neconcrescenti cu petiolii frunzelor, oH i concrescenti numai la basa bor. 2. Stipuli intre sine concrescuti, forrnand un stipul A. Onobrychis L. solitar opus frunzei 2.* Stipuli intre sine neconcrescuti. 3. RAddcind perenald.

4. Spice orb raceme lung pedunculate, peduncull mai lungi deck frunzele. 5. Flori purpurii violacee orb albastre. 6. Planta erbacee orb numai la basd lignescentd. 7. Racemi elongati. Aripile florei 2-fide. Tulpind erbacee, difush, glabrd. Frunze 7-10-jugate. LeA. austriacus L. gumd penduld, lineard, pubescentd

7' Spice elongate. Aripile flora intregi. Tulpind erbacee, numai la bag lignescentd. Frunze 610-jugate. Legumd erect-patuld, linear-oblongd, A. virgatus Pall. hirsutd

www.dacoromanica.ro

116

7.** Spice subcapitate. Aripile florei intregi. Tillpina erbacee, difusk sur-parósa. Frunze 5-7jugate. Legumä oblongd, hirsuta. Ca lice fructiA. vesicarius L.

fer inflat

6. Plante fruticóse erecte. Spice subcapitate. Frunze 5-10-jugate. Leguma erectk oblongd, vilósa . A. vimineus Pall. 5.* Flori galbine.

8. Spice capitate. Tulpina difusk parósa. Frunze 8-12-jugate. Leguma erectk subrotundk inflatk A. Cicer L. hirsutd 8.' Spice elongate, indesuite. Tulpina erect& pubescenta, scabra. Leguma oblong-lineara, pubeA. asper Jacq. scenta, alipita de pedunculul comun 4.' Spice on i. racemi scurt-pedunculati, pedunculi mai scurti decat frunzele. 9. Spice ovat-oblonge. Tulpina procumbentkaprópe

glabra. Frunze 5-6-jugate. Leguma lineard, A. glycyphyllos. L. arcuatk glabra. Flori galbinii 9.' Spice globos-capitate. Tulpina erectil, off ascendentà, abreviata off mai lipsind, de-impreuna cu ramurile si frunzele vilósà. Frunze 1018-jugate. Leguma ovat-triangulard, erect-patulk inflata, vilósá. Dintii calicelui subegal de A. ditsyanthus Pall. lungi cu tubul. Flori galbine 9.** Spice subglobeise, fructifere elipsoidee. Frunze [loc alb] jugate. Tulpina subvilósh, erecta. Leguma [loc alb]. Dintil calicelui mult mai scurti

deck tubul. Flori [loc alb]

A ponticns Pall.

3* Radácina anuala. Spice sub-6-flore, laxe, pedunculi egal de lungi cu frunzele ori si mai scurti. Tulpina procumbentk pubescentd. Frunze sub-

12-jugate. Leguma rotunda, patenta, hamatcurbata, la virf subulatd. Flori albinete . . . A. hamosus L. 1.* Stipuli mai liana la jumatatea lor concrescuti cu petiolii frunzelor. 10. Leguma elongata, lineara. Planta sub-acauld Flori purpurii A. monspessulanus L. 10.' Leguma abreviata, ovata. Flori galbine. A. pubillorus Dc. 11. Flori pe partea externd pubescente A. dolychophyllus Pall. 11.* Flori pe partea externa glabre

A. Onobrychis L. [Loc alb]. Plantä difusä ori erectd, 0rósa, peri acumbenti. Stipulii superiori conerescuti intre sine in unul solitar i opus frunzei. Frunze 8-12-jugate, foHole lanceolate, la frunzele cele infime ovate, emarginate. Spice capitate, oblong-ovate. Pedunculi mai lungi decAt

www.dacoromanica.ro

117

frunza. Vexil linear-oblong, truncat, de 3 on mai lung de cat aripile. Ovariti sessil. Legumd erectd, ovatd, acuminatd, in calice sessild, hirsutd. Flori albeistriii-purpurascente. 21. Iunie-Iulie. Co line nèsipOse, finete uscate. FOrte comun pretutindeni. Variazd: p. linearifolius (Pers.); A. chlorocarpus Griseb. FoliOle oblong-lineare. Spice ovate. Legumd cu virful subdrept. A. austriacus Jacq.; A. dichopterus Pall. (A. austriac). Plantä difusä, glabrd. Stiputi ovati, liberi. Frunze 740-jugate, foliOle lineare, emarginate, ale frunzelor infime obovate. Racemi pedunculati, laxi, mai lungi deck frunzele. Bractee mai scurte deck pedicelele. Aripi bifide. Legume pendule, lineare, subtrigonale, pubescente, in calice sessile. Flori albd-

stril, carind palidd, la virf cu o maculd violacee. 21. IulieAugust. In stepele din regiunea australd, fOrte comun. OBSERVARE. La tulpinele sterile sunt stipulii infimi conerescuti in unul solitar, eel' mai superiori tusk' liberi.

A. virgatus Pall. [Loc alb]. Plantd sericeii-surd, pert alipiti. Tulpind erectd ori ascendentd, ramificatd, ramuri virgate. Stipuli lanceolati, liberi. Frunze 6-10-jugate, foliOle oblong-lineare, ori lineare. Spice elongate, multiflore. Pedun-

cull mult mai lungi deck frunzele. Calico cu peri mai negri §i alipiti §i Inca cu peel albi, patull, hirsut, fructifer nu inflat. Vexil ceva mai lung deck aripile intregi. Legumele linear-oblonge, subtrigonale, erect-patule, subduple mai lungi deck calicele, hirsute, in calice sessile. Tulpina la basd lignescentä. Corold mare, violacee. -5 Iunie-Iulie. In regiunea maritimd, prin dune, fOrte comun pretutindeni. Variazd : albiflorus. A. vesicarius L.; A. albidus W. K.; A. glaucus M. B.; A. dealbatus Pall. [Loc alb]. Plana difusd, surd, pert' alipiti §i afipti cu centrul bor. Stipuli lanceolat-subulati, liberi. Frunze 5-7-jugate, folible oblonge ori eliptice. Spice subcapitate. Pe13.

dunculi mai lungi deck frunzele. Calice cu peri mai negri §i alipiti §i cu peri albi mai lungi, patuli, hirsut, fructifer inflat. Legume oblonge, hirsute, in calice sessile, insd putin mai lungi deck acesta §i semibiloculare. Flori viola-

www.dacoromanica.ro

118

cee, rare ori albe. 4 Aprilie-Maitl. Co line calcare. FOrte comun : Medgidia, Murfatlar, Gavgagia, etc. A. vinlilletts Pall.; A. fruticosus Willd. [Loc alb]. Planta fruticOsd, erectd. Frunze 5-10-jugate, foliOle oblonge, ori ob-

long-lineare, pe fata inferiOrd cu peril alipiti §i la centrul lor afipti mai mult sail mai putin munite, pe fata superiOrä la urmä subglabre. Spice subcapitate. Peduncull mai lungi decat frunzele. Dintii calicelui elongati, subulati. Legumi erecte, drepte, oblonge, trigonale, vildse, de 2-3 ori mai lungi

deck .calicele, din sus de mijloc 2,-la virf 1-loculare. Flori purpurii. Stipull liberi. Pe malurile inalte ale Dun6rei la Rassova §i Cernavoda. A. Cicer L. [Loc alb]. Plantà difusk p6r6sk peri acurnbenti.

Stipulil; superiori concrescur, 'Mire sine in unul solitar si opus frunzei. Frunze 8-12-jugate, foliOle oblong-lanceolate,

ori ovale. Spice capitate, ovate. Pedunculi ori mai lungi ori mai scurti deck frunza. Vexil ovat, emarginat, de 11/2 ori mai lung decat aripile. Ovariü fOrte scurt stipitat, stipitele numai 1/6 parte cat ovariul. Legumä erectk subrotuna', inflatk in calice subsessilk hirsutd. Flori galbine. 21- Iunie-Iulie. Finete *i tuferi§uri din locuri nësipOse. FOrte comun pretutindeni.

A. asper Jacq.; A. chloranthus Pall. (A. aspru). Tulpind erect'd, striata, pubescent-scabrd, peri alipiti, cu centrul lor afipti. Stipull lib er'i, lanceolati. Frunze 12-15-jugate, foliOle lanceolate ori lineare. Spice elongate, indesuite. Flori erecte. Pedunculi de 2-3 ori mai lungi decat frunza. Leguma oblong-lineark pubescentk alipitä de peolunculul principal. Flori palid-galbine. 21. Maiii-Iunie. In finete n'esip6se. FOrte comun pretutindeni. A. glyeyphyllos L. (A. glicifil. Vulg. Unghia gdii). Tulpind procumbentd, apr6pe glabrk Stipuli liberi, ovali, acuminati, ori mucronati. Fru ,ze 5-6-jugate, folible ovate. Pedunculi mai scurti decdt frunza. Spice ovat-oblonge. Legurnd lineark subtrigonalk la sutura inferibrä profund-impresk arcuatk glabrd, erectà, la urmä coniventà. Flori albegeilbing la urrn'à in colOrea funinginei. 94 Iunie-Iulie. In päduri §i tuferi§uri. FOrte comun pretutindeni. A. dasyanthus Pall.; A. eriocephalus W. K.; A. pannoni-

www.dacoromanica.ro

119

ems Schult. [Loc alb]. Plantd tótà vilósá. Tulpinä erectä ori

ascendenth, abreviatd ori subnuld, 0. in casul din urmd frunzele si pedunculii basilare. Stipull triangulari ori lanceolati, Ebert Frunze 10-18-jugate, follille ovale. Spice globos-capitate, multiflore, indesuite. Pedunculii mai scurti decat frunza. Dintii calicelui lanceolat-lineari, subegal de lungi cu tubul. Legumà ovat-triangulard, inflatd, vilósá, erect-pa. turd. Flori galbine. 21. Iunie-Iulie. In stepe nésipóse. Rar. Intro Nalbant si Kataloi, intro Hirsova si Serikioi. A. ponticus Pall. [Loc alb]. Plana caulescentd, erectci. Tulpind subvilOsd Stipuli, liberi,, lanceolati. Frunze [loc alb] foliOle oblonge, subvilóse. Spice f6rte scurt pedunculate, subglobOse, cele fructifere elipsoidee. Dinta, calicelui, lan-

ceolat-lineari, mult mai scurti decat tubul si deck corola. Flori [loc alb]. In finetele din stepe si din päduri. Forte comun.

A. hamosus L. [Loc alb]. Plantà procumbentã, pubescent6, per): alipitt Frunze sub-12-jugate, foliOle cuneate, ori obovate, emarginate, pe fata superiOrà glabra. Spice sub-6-flore, laxe. Pedunculi egal de lungi cu frunzele ori si mai scurte. Legumd rotundd, patentci, hamat-curbatd, la virf subulatd, pe dos sulcatci, cea tinini pubescentci. Flori albinete. Stipuli liberi, eel infimi cu deosebire la tulpinele sterile con-

crescuti in unul solitar. 0 Maiii-Iunie. In stepe la Constanta, Kaleh. A. monspessulanus L.; A. praecox Bmgt. vedi Schedae ad flor. exsicc. Austro-Hungar II, 1882, p. 4, 5. (A. de Monpe-

lier). Plantd subacuald, sur pubescentd ori subglabrd. Stipull concrescuri cu petiolul. Frunze 12-20-jugate, foliOle ovate

off lanceolate. Pedunculi mai lungi decat frunza. Dintii calicelui lineari. Legum6 lineard, subrotuna, arcuatá cu virful indreptat in sus, 12-20-ovulatá, deplin desvoltatd subglabrã. Flori purpurii. 21- Co line aride si calcare. Murfatlar, Gavgagia, Babadagh. A. pubiflorus Dc. [Loc alb]. Plantä acaulä, On.' cu peri lungi patenti si indesuiti. Frunze 9-13-jugate, foliOle ovate, ori oblonge, pe ambele fete vilOse. Flori agregate in racemi pauciflori fOrte scurt pedunculati. Dintii calicelui linear-subulati, mai lungi decat tubul acestuia. Vexilul f i aripile pe

www.dacoromanica.ro

120

partea externd pubeseente. Leguma ovatd, acuminat-mucro-

natd, vilósä. Stipulii mai pand la mijlocul lor concrescuti cu petiolii. Flori sulfurii. In stepe, rar. OBSERVARE.DiferA de A. exscapus L. cu care are mare asemAnare, cu deosebire prin perositatea corolei (la A. exscapus este corola glabra).

A. dolichophyllus Pall.; A. diffusus Willd. [Loc alb]. Planta:

subacauld, sur hirsutd. Frunze sub-11-(9-13)-jugate, folióle oblonge, pe ambele fete hirsute. Flori in racemi fOrte scull si pauciflori agregate, fOrte scurt-pedunculate ori sessile. Dintii calicelui mai lune decdt tubul acestuia, on i egal de lungi cu acesta, deimpreund cu bracteele fOrte hirsuti. Legumd ovatd, subtrigonald, mucronatd, hirsutd. Flori glabre. Stipulii mai pand la mijlocul lor concrescuti cu petio111. Rar. In declivitatile stincOse la Ciermet i Kalica i pe ldngd lacul sdrat Razim. Genul Galega Tournef.

Galega Tournef. (Galegd). Ca lice campanulat, nebilabiat, cu. 5 dinti subulati. Carend aprOpe ascutitd. Stigmat capitat. Pdstare sessild, exsertd, lineard, polispermd, bivalvd, oblic striatd pe fete. G. offieinalis L. (G. oficinald. Vulg. Ciumdrea). Frunze imparipenate, foliOle lanceolate, mucronate, glabre. Stipuli lat-

lanceolati. Raceme mai lungi decdt frunza. Flori albe trdgelid in colOre lilacind. Iu lie-August. In finetele umede si mldstinOse. FOrte comun mai cu deosebire in regiunea 21.

Danubiald. Genul Glycyrrhiza L.

Glycyrrhiza L. (GlicirizA). Ca lice tubulos, gibos la bash', bilabiat; busa superiOrd bifidd, cea inferiOrd trisecatd. Carend ascutitd. Stigmat obtus, oblic. Pdstare sessild, exsertd, ovald sau oblongd, comprimatd, 2-4-spermd, bivalvd. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Stipuli lanceolati subulati. LegurnA setósà, setele lungi, la urma subpunginte G. echinata L. 1.* Stipulii lipsesc. Legumrt glabrd G. glabra L.

www.dacoromanica.ro

121

GI. echinata L. [Loc alb]. Frunze impari-penate, foliOle eliptice, ori ovat-lanceolate, mucronate, glabriuscule, pe fata inferi6rà inpres-resinos-punctate, petiolul comun marginat. Slipuli lanceolat-subulag. Spice globos-capitate, fOrte indesuite, axilare, fOrte scurt-pedunculate. Legumei ovald sub-

2-sperma, cu sete lungi neglandulOse, la urma' infepenite si subpunginte. Tulpinä pubescentä. Coro là palid-violaceA. 2]. Iunie-August. FOrte comun in regiunea Danubialà. Variazà: (3. subinermis Uechtr. & Sint. Intro Prislav si Canalul St. George. Gl. glabra L. (G. glabrd. [Loc alb]). Frunze impari-penate, foli6le ovate, subretuse, pe fata inferiOrà glutimise. Stipulii:

lipsesc. Spice pedunculate, mai scurte deck frunzele. Flori, distante. Legum5. glabrd, 3-4-spermä. Coro ld la basä albA, spre yid albAstrie. 21. In finetele umede si pe malurile Off langd Ciermet. Genul Colutea L.

Colutea L. (Colutee). Ca lice campanulat, nebilabiat, cu 5

dinti. Carend trunchiatä la virf. Stigmat inserat pe marginea internd a stilului dedesubtul virfulut Pästare stipitatà, exsertá, umflatä-vesiculOsa, membranosa, polispermai. C. arborescens L. [Loc alb]. Frunze impari-penate, foliOle

eliptice, retuse. Gibositgile vexilului abreviate. Legume inchise. Flori galbine. t In padure la Greci pe muntele Esitul- sufletulul. OBSERVARE.La C. orientalis Du Roi, sunt legumele la virf deschise.

Genul Lotus L.

Lotus L. (Lot). Ca lice campanulat sag tubulos, cu 5 divisiuni apr6pe egale; corold caducä, cu caren6 rostratá; stile

atenuate la virf; pgstare drepta, linearà, elongatg, cilindried, polisperma, dehiscenth prin 2 valve ce se résucese in spirald. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Leguma aripatà 1.' Leguma nearipatd

L.

siliquosus L.

L cornieulatus L.

www.dacoromanica.ro

122

L:siliquosus L.; Tetragonolobus siliquosus Roth. [Loc alb]. Tulpind procumbenta, ascendenta, pubescenta. Frunze ternate, foliOle obovate, la basa cuneate, pe fata inferiOra de-

impreund cu stipulii ovati negru-punctate. Pedunculi mult mai lungi decat frunzele, 1-flori. Ca lice subbilabiat, dintii s'ei ciliati. Legunid glabra, cu 4 aripi, aripele drepte, de 4 ori mai anguste decdt legurna. Flori mart sulfurii. 4 MaiiiIunie. In Delta Dunärei aprópe de Kara-Orman. L. corniculatus L.; L. arvensis Schkuhr. (L. corniculat. Vulg. Ghisdeiii). Planta procumbentä, glabra, ori hirsuta, per'. patenti. Frunze ternate, folióle obovate ori obovat-oblonge. Stipuli obovati. Pedunculi de 4-5 ori mai lungi decat frunzele. Capituli sub-5-flori. Dintii calicelui dela basa triangulara subulati, subegali, inainte de inflorire coniventi. Aripi lat-obovate, carina subrhombea, rectangular-ascendentd. Legumd lineara, rotunda, dreptd. Flori galbine, pe partea externa adese-ori ro§ii, rare ori peste tot ro§ii. MaigSept. Finete, pa*uni. Comun pretutindeni. Variaza :

p. tenuifolius Rchb.; L. tenuifolius Kit. Aripi oblong-obovate. Frunzele §i stipulii lineare, linear-obovate ori linearlanceolate. In locurile sdrate pe langa lacul Babadagh. Genul Dorycnium Tournef. Dorycninm Tournef. (Doricnid). Calice cu 5 divisiuni aprOpe

bilabiate; cele doué divisiuni superióre mai late. Corold Caduce 1; aripi lipite inainte ; carend curbatd, scurt rostrata. Stamine diadelfe, cu filamente alternativ inegale ; cele mai lungi forte mult §i de-odata dilatate la virf. Stil filiform, glabru. Pastare 2-4-sperma, urnflatd, ovoidd sag oblonga, intreand calicele, dehiscenta cu 2 valve care nu se invirtesc in forma de rac. Frunze sessile trifoliate ; stipuli liberi, asemenea cu foliOlele, ceea ce face sä se para.' frunzele digitate cu 5 foliOle. D. herbaceunt Vill. [Loc alb]. (D. erbaceti. Vulg. [Loc alb]). Planta sufruticOsa. Frunze ternate, foliOle oblong-cuneate, dispars-p6rOse, peri patenti. Capituli sub-20-flori. Vexil oblong-cuneat, obtus. Legurna subglobdsä, ori elipsoided. Co-

rola alba, vexil la basa roseil, carina la virf 'Agra-violacee. La Constanta catre vii. Rar. www.dacoromanica.ro

123

OBSERVARE.-D. diffusum Janka difer 5. prin peril acumbenti (nu patent') si prin vexilul pandureform, emarginat-truncat (nu oblong-cuneat si obtus).

Trib. II. Trifoliee.Frunze 3-foliolate sag imparipennate; stamine diadelfe ; pastare continua uniloculard sail mai mult oil mai putin biloculara. Genul Trifolium Tournef.

Trifolium Tournef. (Trifoig). Calice campanulat, tubulos,

sag bilabiat, cu 5 divisiuni inegale sail aprOpe egale; corola' marcescenta-persistenta; carenä obtusa mai scurtà decat aripele ; stil filiform, stigmat capitat; pastare mica, ovoida sag oblonga 1-4-sperma, inclusa sag cleabia exserta, in-

dehiscenta sag rupêndu-se neregulat la virf. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Calice la gat (faux) pe partea interna cu o iinie elevatd, adeseori p6r6sa, ori cu un inel

Oros. Florile t6te sessile in spice subrotunde orl elongate. 2. Tubul calicelui 20-nervat, vilos 2.* Tubul calicelui 10-nervat. 3. Spic la basä involucrat. 4. Flori purpuril.

T. alpestre L.

5. Stipuli ovati, abrupt-aristati. Dinii calicelui mai scurti decat corola T. pratense L. 5* Stipuli lanceolati, subulati. Dinii calicelui egal de lungi cu corola T. Must= Ehrh.

4* Flori galbine 3.* Spic la basá denudat. 6. Flori pnrpurii. 7. Spic globos. Calice glabru

T. oehroleacum L.

T. medhun L.

7.* Spic elongat

8. Dintii calicelui mai scurti decat corola. 9. Spic elongat. Calice Oros. Tulpind ramificatA

in partea superiórA deimpreund cu frunzele pilosiusculd T. supinum Savi. 9* Spic cilindriform. Calice setos-hirsut. Tulpind si frunze vilóse T. Impure= Lam. 8.* Dintil calicelui forte vilos duplu atat de lungi cat corola T. arvense L. 6* Flori galbine. Spic oblong-oval T pannonicum Jacq. l.* Calicele la gat pe partea internA denudat (lard linie elevata si lard inel peros).

www.dacoromanica.ro

124

10. Legume in carce sessile. 11. Ca lice fructifer globos-inflat, reticulat §i péros

Tulpina repentà

T. fragifernm L.

11.* Ca lice fructifer neglobos-inflat. 12. Solitarele nor! ale spicului sessile. Ca lice ceva

mai lung decht corola T. parviflornm Ehrh. 42.* Solitarele flori ale spicului pedicelate, pedicele egal de lungi cu tubul calicelui, ori §i mai lung!. 13. Pedicele egal de lungi cu tubul calicelui. Tulpine prostrate, radicante T. repens L. 13* Pedicele de 2-3 ori mai lung! deck tubul Calicelui. Tulpine erecte or! ascendente . . . T. hybrid= L. 10.* Legume in calice stipitate. Vexil cochleariform.

14. Stipuli oblong-lanceolati, la bash' egal de lati. Stil egal de lung cu leguma T agrarium L.

14.* Stipuli ovati. Stil de 4 ori mai scurt decAt leguma

.

T procumbens L.

T. alpestre L. (T. alpestru [loc alb]). Spice globOse, subgeminate, la basd involucrate. Calice 20-nervat, vilos, din-

Iii" sa filiforna, ciliag, la calicele fructifer erecg, cei 4 superiori subegal de lungi cu tubul acestuia, ori si mai scurti, cel infim ajungend basa aripilor. Ga.tul calicelui consteins prin un inel calos. Partea 1iber5. a stipulilor lanceolat-subulatà. Frunze trifoliate oblong-lanceolate, fOrte subtil denticulate. Tulpine erecte, fOrte simple, pubescente. Flori. purpurii. 4 Iunie-August. In finetele din pAduri : Intre Greci

si Mein. T. pratense L. [Loc alb]. Spice globose, la urmä ovate, subgeminate, la basd involucrate. Calice 10-nervat, pubescent, de jurndtate mai scurt decdt corola, dintii: sel filiformi, ciliag, la calicele fructifer, eel 4 superiori egal de lungi cu tubul acestuia. Gâtul calicelui constrins prin un inel calos. Stipun ovag, abrupte-aristag. Frunze trifoliate (ternate), foliOle ovale, mai de tot intregi, pubescente, peri acumbenti. Tulpine ascendente. Flori purpurii. d, Maiii-Sept. In finete pretutindeni. T. diffasum Ehrh. [Loc alb]. Spice globos-ovate, solitare,

la basd involucrate. Tubul calicelui 1.0-nervat, hirsut cu peel lungi, dinti filiformi, lung ciliati, erectl, subegali, de 2 orl mai lungi decat tubul si egal de lungi cu corola, ori §i

www.dacoromanica.ro

125

ceva mai lungi. Stipuli lanceolati, cuspidati. Frunze trifoliolate, folible ovat-oblonge, orT oblonge, obsolet denticulate oil de tot intregi, deimpreund cu tulpinele erecte forte pOrOse, peri patenti. Rdddcind anuald ori bienald. Spice mani, corold albei trdgênd in col6re rosieticd. In finetele din padurea de pe muntele Consul aprOpe de Alibeikioi. T. oehroleueum L. [Loc alb]. Spice glob6se, la urmd ovale, adeseori, involucrate. Ca lice 10-nervat, cu peri patenti hirsut, dintii s6i lanceolat-subulati, 3-nervati, cel inferior egal de lung cu tubul, cei 4 superiori mai scurti; calice fructifer oblong, dintii sOl porrecti, cel inferior deflect. Gratul constrins prin un inel calos. Coro la duplu mai lunga decal calicele. Par-

tea liberd a stipulilor lanceolat-subulata, acuminata. Frunze trifoliate, foliOle eliptic-oblonge, de tot intregi, pOrOse, la frunzele inferiOre sunt foliOlele emarginate. Tulpine dela

basa ascendenta erecte, hirsute, in partea superiOra mai fârà frunze. Flori albe-galbinii. 21. Iunie-Iulie. La Cincarova. T. medium L. [Loc alb]. Spice globose, solitare, la basd nude (nu involucrate). Ca lice 10-nervat, glabru, de jumdtate cat corola, dingi seT fihiform, ciliag, la calicele fruc-

lifer erecg, eel' 4 superiori subegal de lune cu tubul acestuia. Gatul calicelui constrins prin un inel calos. Partea libera a stipulilor lanceolatá, atenuat-acutd. Frunze trifoliate (ternate), foliOle eliptice, fOrte subtil denticulate. Tulpine ramificate, ascendente. Flori purpurii. Maitl-Sept. In finete si paiduri pretutindenea. T. supinum Savi ; 7'. echinatum M. 13. [Loc alb]. Spice solitare, mai tarclig eliptice, la basa denudate. Calice 10-nervat, tub Oros, dintii sO1 ciliati, la basa dilataT, triangulari, farà nervure, aprOpe de 2 on i. mai scull decat corola ; dintele infim fOrte lung, eel intermedil mai lungi deck cel su.. perior. Gatul constrins prin un inel ingrosat i pilosiuscul. Stipuli lanceolati, obtusiuscull, pOrosi. Frunze trifoliate, folible obovat-oblonge, obsolet-denticulate, deimpreund cu tulpina ramificatä si difusä in partea superiOra pilosiusculd.

0 In finetele dintre Tuzla si Mangalia, pe malurile inalte ale Dunarei intro Rasova i Cernavoda. T. purpureum Lois. [Loc alb]. Spice cilindriforme, la urmä elongate, solitare, la basa denudate. Calice 10.striat, setos-

www.dacoromanica.ro

126

hirsut, la fructificatiune inchis cu un inel calos, dinia sei subulati, f6rte acuti, eel infim mai lung, insd subduplu mai scurt decdt corola. Ca lice fructifer patent. Stipuli setaceilsubulati. Frunze trifoliolate, foliOle oblong-lineare, deimpre-

und cu tulpina erectd vilOse. Coro là purpurie. In finetele dela Tuzla. T. arvense L. [Loc alb]. Spice solitare, fOrte vilOse, la urmd cilindriforme, la basä denudate. Calico 10-nervat, dirdii sdi subulat-setaca, rna lung decdt corola, patull, faird nervure, gatul obsolet-péros i includênd corola marcescentd.

Partea liberd a stipulilor superiori ovatd, acuminatd, a celor inferiori subulatd. Tulpind ramificatd, difusä, deimpreund cu frunzele vilOsà, foliOle linear-oblonge, obsolet-denticulate. Flori rosietice. C) Iulie-Sept. F6rte comun pretutindent Variaz : f3. strictius ; T. Brittingeri Weitenwel. Tulpind mai gra-

cild, mai putin flexu6sd, ramuri emitâncl din anguli mai angusti. Stipulii inferiori mai ângusti, partea liberal mai lungd. Dintii calicelui cu V, mai lungi. T. pannonicum Jacq. (T. panonic). Spic oblong-oval, soli-

tar, pedunculat, la basd nud (neinvolucrat). Calice Muervat, vilos, dintii sOi lanceolat-subulati, egal de lungi cu tubul, eel inferior de 2 ori mai lung si ajungend pand la 1/3 parte a aripelor, pe timpul fructificatiunei erecti. Gdtul eaconstrins prin un inel calos. Partea liberd a stipulilor lanceolat-subulatd, la mijlocul tulpinel egal de lungd cu petiolii. Frunze trifoliolate, foli6le oblong-lanceolate, de tot intregi, pOrOse, obtuse, la frunzele inferiOre emarginate. Tulpina strict-erectd, deimpreund cu stipulii i petiolii hirsutd. Flori marl Vexil linear, obtus, carina fOrte ob-

tusä, aripile putin mai lungi deca.t carina. Rdddcind perenald. 21. Iulie-August. In finete. FOrte comun pretutindeni. OBSERVARE.-T. arenarium Willd. se distinge de T. pannonicum Jacq.

numal prin vexilul lung 0 subulat-angustat, prin carina acuta i prin aripile ce sunt mai lungi cleat carina. T. fragifertm L. [Loc alb]. Capitulii floriferi la urmd glo-

Pedunculii axilari mai lungi cleat frunza. Involucru multipartit egal de lung cu calicele. Calice fructifer pe dos bodi.

www.dacoromanica.ro

127

globos inflat, reticulat, Oros, eel doi dintl superiori porrecti. Tulpind repentd. Flori; purpurii-rosii. 21. Iunie-t6mna. In pasuni si nésipuri. FOrte comun pretutindeni. T. parvitlorum Ehrh. [Loc alb]. Spice subrotunde. Pedicele fOrte scurte, mult mai scurte deck tubul calicelui, deflorate deflecte. Ca lice putin mai lung decal corola, subp6ros. Gatul denudat (MIA inel calos). Calicele fructifer pe laturea inferi6r6 pand la basd despicat ; dintil calicelui lanceolatl, in

sus arcuati, cel 2 superiori mai lune. Stipuli scariosi, pa r tea liberd ovatá, cuspidatA. Frunze trifoliolate, foli6le obovate, acut-serrate, vinele subingrosate. Tulpine difuse. Flori albinete. 21. Iunie. Rar. In stepe la Sariot si Kara-Nasib. T. repens L. (T. tiritor [loc alb]). Capituli subrotundi. Pedunculi axilari, mai lungi dealt frunzele. Pedicele deflorate deflecte, cele interidre egal de lungi cu tubul calicelui. Ca-

lice glabru, cu geltul denudat de jumatate cat corola, dintii s61 lanceolati, cei 2 superiori mai lungi. Marginea legumei egald. Tulpine prostrate si radicante. Stipuli scariosi, abrupte-cuspidati. Frunze trifoliolate, foliOle obovate, serrulate. Flori albe, cele tinere adeseori jucand in col6re carnee. 21. Maiii-tOmna. In finetele si phsunile umede. FOrte comun pretutindeni. T. hybridum L. (T. ibrid. [Loc alb]). Capitull subrotuncji, indesuiti. Peduncull axilari, la mind de 2 ori mai lungi do cat frunzele. Pedicele deflorate deflecte, cele interidre de 23 ori mai; lungi decdt tubul calicelui. Calice glabru cu gatul denudat de jumätate cat corola, dintii sei subulati, cei 2 superiori mai lungi. Tulpine erecte ori ascendente. Frunze trifoliolate, foliOle rhombed-eliptice, obtuse, serrulate, vinele

pe margini la num'er cam 20. Flori albe, apoi rosee si in grab5. deflecte. 21. Maiii-tOmna. In finete umede. F6rte co.

mun pretutindeni.

T. agrarium L. T. aureum Poll. [Loc alb]. Capituli late-

ran, pedunculati, indesuiti, subrotuna ori ova% flori la urmei deflorate. Calico glabre cu gatul denudat, eel 2 dinti superiori al sOf mai scurti. Vexil cockleariform, sulcat, aripi, divaricate. Stil subegal de lung cu leguma. Stipull oblong-

lanceolati, la basä egal de lati. Flori dintru intaiii aurii, dupä aceea mai palid brune. In finetele si poenile din paduri. Comun pretutindeni. www.dacoromanica.ro

128

T. procumbens L.; T. agrarium Poll. non L. [Loc alb]. Ca-

pitull laterali, pedunculati, subrotuna ori si oval, sub-4flori; fiori aurii, la urmd deflecte i brune. Ca lice glabru, gatul denudat, dintil la virf subpe'rosi, cei 2 superiori mai scurti. Vexil cochleariform, sulcat. Aripi divaricate. Stil de 4 ori mai scurt cleat leguma. Stipuli ovati. 0 Maig-tómna. In stepe. Comun. a. majus.; T. campestre Schreb. Tulpinä primarie erecM ramuri patente, capituli mai marl', mai intensivi galbini, pedunculi egal de lune cu frunza, ori putin mai lungi.

13. minus; T. procumbens Schreb.; T. pseudoprocumbens Gmel. Capitull mai mid, flori sulfurii, pedunculi mai adese-

ori de 2 ori mai lune deck frunzele, iarl tulpinele de-comun procumbente. Genul Medicago Tournef.

Medicago Tournef. (Medicagine). Calico campanulat cu 5

divisiuni aprópe egale; petale caduce; stindard drept sag putin curbat; carenä obtusd ; stil filiform ; stigmat capitat ; pAstare polispermá sag oligospermA, de ordinar mai lungexsertä, reniformA, falciformá sag in spiralà, adesea spinOsà pe margini. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Legurnii. nespinósä.

2. Legurna compresä, falcatà orl cochlear contortk la centru apertà. 3. Racemi multiflori. 4. Flori versicolore, la inceput galbine, detrec8nd

apoi in colóre verdie si la urmd in cea vioM. media Pers. lacee. Legum6 sub-3-ciclard 4* Flori violacee oH galbine. Legumd semi-uniciclark M. falenta L. 3.* Raceme 6-10-florI. Legum6 3-ciclark Flori galbine 31. marina L. 2.* Leguma cochlear-contortk uni-pluriciclark la mij-

ice inclus6. Mori galbine 6 Raceml multiflori

31. lupalhm L. M. orbieularis All.

5.* Racemi 1-5-flori

I. Legumd spinósä. 6. Spinii legume! de ambele laturi cana1iculai 6.* Spinil legume! necanaliculaci

www.dacoromanica.ro

.

. 31. minima Lam. 31. Gerardi W. K.

129

M. media Pers.; M. sativa L. p. versicolor Koch. [Loc alb].

Raceme multiflore, oblonge. Legume nearmate, cochleatcontorte, subtriciclare, obsolet reticulat-venate, alipit pubescente. Pedicele mai scurte deck calicele, deflorate erecte. Stipuli ovat-lanceolati, subulat-acuminati, eel inferiori dentail. Frunze ternate, fciliOlele frunzelor inferi6re oblong-obovate, ale celor superiOre linear-euneate Flori deschis-galbine, dupà aceea verIl, la urma deschis-violacee. 21. IunieJulie. In finete. OBSERVARE.Diferä de M. sativa L. genu. prin cólórea florilor, la acésta florile fiind violacee or! albastre.

N. faleata L. [Loc alb]. Raceme multiflore, scurte, adese-

ori subcapitate. Legumd nearmatd, falcatd, ori numai odatd contortd (1/2-1 ciclara), reticulat-venata, pubescentd, ori patent glandulos-p6r6sä. Pedicele mai scurte deck calicele, deflorate erecte. Stipuli ovat lanceolati, subulat-acuminap*, cel inferiori dentati. Frunze trifoliolate, folible marginate §i in emarginatura mucronate, spre virf dentate, la frunzele inferiOre oblonge, la cele superiOre linear-cuneate. Flori violete cu unguicula verclie. 21. Iunie-tOmna. Locuri aride, marginea drumurilor. Forte comun pretutindeni. Variaza cu flori albe-galbinii, galbine §i crocee, apoi p. vei.sicolor ; M. falcata p. hybrida Gaud. Flori la ince-

put galbine, dupd aceea vera 1. major ; M. procumbens Bess.; M. intermedia Schult. Tulpine elongate, procumbente. Stipuli mai marl, mai tare dentati. Flori Inca mai mart glandulosa ; M. falcata 8. D. Flor.; M. glomerata Balb.; M. annularis Bess. Leguma cu peel patull §i glanduliferi. M. marina L. (M. marina). [Loc alb]. Pedunculi 5-10-floK I.

subegal de lungi cu frunza. Legumd cochleatd, la centru aperta, lanat-tornentOsa, subrotunda, cu 3 cicle, pe suprafata reticulat-venate, cu margini obtuse, nearmatd, ori departat spinigera, spini scurtY, conic subulati. Stipuli ovati, obsolet-dentatl. Frunze trifoliolate, petiolate, foliOle obovate,

spre virf denticulate, deimpreuna cu petiolii i tulpina, indesuit lanat-tomentOse. Flori galbine. 21. Aprilie-Maia. In re-

giunea maritima in drumul de la Tuzla. Brandzei.Flora Dobrogel.

9

www.dacoromanica.ro

130

M. lupulina L. Spice multiflore, inclesuite. Pedunculi subegal de lune cu frunza. Legumd nearmatd, reniformg, putin inflatà, 1-ciclard la virf contortg, la centru inclusd, longitudinal arcuat-venatd, glabrA, ori alipit-pubescentg, ori si dispars glandu1os-pe'ros6, peri articulati, patenti. Stipuli ovati, mai de tot intregi. Frunze trifoliolate, foliOle obovate, retuse, dinainte denticulate. nor'?", galbine. 0 Maiil-Sept. Locurl aride. FOrte comun pretutindeni. V ariaz 6. :

a. vulgaris. Legumal glabrà, ori alipit pubescentä. p. Willdenowiana; M. Willdenowii Boonivingh. non Mer. Legumä glandu1os-p6rOsg, peril patenti, articulati. M. orbicularis All. [Loc alb]. Pedunculi 1-3-flori, mai scurti decât frunzele. Legume nearmate, cochleate, orbiculare, lentiform-deprese, de ambele laturi convexiuscule, cu circa 6 cicle submembranacee, de tot intregi, cu marginea inf1ex6 indesuit incumbentà, transversal-venata, vinele spre m argine mai 1ngrosate. Stipuli profund setaceil- penatificji. Frunze ternate, foliOle acut-serrulate, deimpreunA cu tulpina glabre,

cele superióre obovate, cele inferiOre obcordate. Flori galbine. 0 Maiii-Iunie. Constanta, Rassova. M. minima Lam. [Loc alb]. Pedunculi 1-5- flori, mai lungi on si mai scurti decat frunza. Leguma spinós4, cochleata, subglobOsil, putin pOrósq, cu 3-5 cicle lax incumbente, la

centru inclusd, frul vine, marginea angustä si obtusd distice spinigerg, spia, patenti, subulati, drepti, la virf uncinati, pe ambele laturi sulcari. Stipuli ovati, scurt clentieulati, cel superiori mai de tot intregi. Frunze trifoliolate, foliOle obovate, dinainte denticulate, deImpreuna" cu petiolh, pedunculii si tulpine pubescente. Flom fOrte mid, galbine Locuri aride. FOrte comunä pretutindeni. Variazd cu tulpiná erectd si procumbentil, apoi (3. molissima [loc alb]; M molissima Sprengel.; M. graeca Hornem. Tulpina si frunzele sur vihise, peri simpli. y. viscida. Tulpina si frunzele viscid-(lipicios) pubescente, pen' glanduliferi. M. Gerardi W. K. (M. lui Gerard). Pedunculi 1-3-flon, subegal de lungi cu frunzele. Legume spinóse, cochleate, ovatcilindriforme, tomentos pubescente, fgrä vine, cu circa 6 ci-

www.dacoromanica.ro

131

cle ingropt-incumbente, cu marginile rotundate, obtuse, necarinate §i spinigere; spill cam departati, dela basa rotunda §i. de ambele laturi cu un sulc obsolet notati, conicsubulati, patenti, la virf subuncinati. Stipull ovati, setaceildentati. Frunze ternate, foliOle obcordate, dinainte denticu-

late, deimpreund cu pedunculii §i cu tulpina pubescente, peel patuli. c Maiii-Iunie. In stepe §i muntl pretutindeni. Gennl Melilotus Tournef. Nell lotus Tournef. (Melilot). Ca lice campanulat, cu 5 divi-

siuni aprópe egale; petale caduce; carend obtusä; stil filiform; stigmat capitat; pästare mono-oligosperma, obovata sail ovalà, exsertd, indehiscenta. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Stipull subulatl, ineis-dentati 1.* Stipuli nedentati. 2. Flori albe 2.* Flori galbine

M. dentata Pers. M. alba Desv. M. oflielnalis Desv.

31. dentata Pers. [Loc alb]. Racemi indesuiti, la urma elongaff. Pedicele de jumatate mai scurti decat calicele. Aripile

mai scurte cleat vexilul, insa mai lungi cleat Carina. Legurna ovata, acutiusculd, reticulat rugósa., la cusutura superiOra compresa, glabra. Stipuli dela basa dilatatd 0.i incis-dentatd subulafi. Frunze ternate, foliOle oblong-lanceolate, obtuse, acut §i neegal subspinos-serrate. Flori mici, galbine. di Iunie-Sept. In locurile umede din regiunea Danubian.' §i prin locurile sal-ate. M. alba Desv.; M. vulgaris Willd.; M. leucantlta Koch; M. officinalis p. L. (M. alb. Vulg. Sulfind albd, Sulcind albd). Racemi laxi, la urma. elongati. Pedicele de jurntitate mai scurte decat calicele. Aripi subegal de lungi cu carina, mai scurte deceit vezilul. Leguma ovata, obtusa, mucronata, reticulat-rugOsa, la cusutura superiOra obtus-carinata, glabrd. Stipulr subulat-setacei, de tot intregi. Frunze trifoliolate, folbile serrate, obtuse, la frunzele inferiOre obovate, la cele superiOre oblong-lanceolate. Flori constant albe. di JulieSept. FOrte comun pretutindeni, ptina §i prin drumul de pe termul marei.

www.dacoromanica.ro

132

M. officinalis Desv.; M. diffusa Koch; M. arvensis Wal lr. (M. officinal. Vulg. Sulfind, Sulcind). Racemi laxi, elongati.

Pedicele mai scurte decdt calicele. Aripi subegal de lungi cu vexilul, mai lungi decdt carina. Legumd ovatd, obtusd, mucronatd, transversal-rugos-plicatd, subreticulatd, la sutura superiOrd obtus-carinatd, glabrd. StipuU subulat-setacei, de tot intregi. Frunze trifoliolate, foliOle serrate, obtuse, la frunzele inferiOre obovate, la cele superiOre lanceolate. Flori galbine. d Iulie-Sept. Pe ldngä drumurI, pe marginea agriilor, finete, etc. Forte comun pretutindeni. Genul Trigonella L.

Trigonella L. (Trigoneld.). Calice campanulat, cu 5 divisiuni aprope egale; petale caduce; carend scurtd, obtusd ; stil filiform ; stigmat capitat; pdstare polispermd, lineard, comprimatd, putin arcuatd, lung exsertd. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori solitare. Legurna lineard falcatà 1.* Flori umbelate ori in raceme. 2. Flori umbelate, galbine 2.* Flori in raceme, albastre. 3. Florile racemului indesuite 3.* Florile inferióre ale racemului distante . .

T. gladiata Stev. T . monspeliaca L.

.

T. caerulea Ser. T. Besseriana Ser.

T. gladiata Stev.; T. prostrata Dc.; T. Foenum graecum p. L. (T. gladiatd [Loc alb]). Flori solitare, subsessile. Legume lineare, falcate, longitudinal venat-striate, cu stil elongat rostrate, pubescente, mai adeseori 10-ovulate. Frunze ternate, foliOle obovate, acut-serrulate. Tulpind erectd, la basä rarnificatd, ramuri prostrate. Flori vercjilalbe. 0 Iunie-Iulie. In colinele calcare de langd Zybil. T. monspeliaea L.; Buceras monspeliacum All. (T. de Mon-

pelier). Flori vase ori mai multe indesuit-umbelate, umbele sessile. Pedunculul comun fOrte scurt i mucronat. Legume declinate, lineare arcuate, oblic-venate, pubescente. Frunze trifoliolate, foliOle rhombeil-obovate, acute, denticulate. Tulpinä procumbentd. Flori deschis-galbine. 0 Iunie-Iulie. In stope pretutindeni. T. eaernlea Ser.; Melilotus caerulea Lam. (T. ceruled). Ra-

www.dacoromanica.ro

133

cemi floriferi si fructiferi indesuift, subrotundi on ovatt flori erecte. Aripi mai lungi decat carina, insa mai scurte deck vexilul. Legume oblong-ovate, rostrate, longitudinal venat-striate. Stipuh ovat-subulati, la frunzele inferiOre la basä dilatati. Frunze ternate, folióle oblong-lanceolate, acutserrate. Flori albastre. 0 La Constanta. T. Besseriana Ser.; Melilotus caerulea Lam. [3. laxiflora Ledeb. (T. Besseriana). Racemi elongag, flori erecte, cele in-

feriOre distante. Aripile mai lungi &cat carina, insa mai scurt decat vexilul. Legum oblong-ovata, rostrata. longitudinal nervat-striata. Stipuli ovat-subulati, la frunzele inforiOre la bash' dilatati. Frunze trifoliolate, folióle oblonge, ori oblong-lanceolate, acut-serrate. Mori deschis-albastre. In stepele sarate. Comuna. Fam. [Loc alb] ROSACEE.

Flori ermafrodite, rar unisexuale prin abortare, regulate. Periant i androceg inserat pe marginile receptaculului. Calice caduc, marcescent sag persistent, cu 5, rar 4 sepale libere sad mai rar connate la basd, adesea munit de -an calicul en divisiuni alterne cu acelea ale calicelui. Coro la Cate odatà nuld, de ordinar cu 5, rar 4 petale libere, caduce, in preflorescenta imbricatd. Stamine rar 1-4, de ordinar 15-20 sag in numèr indefinit, perigine, libere ; antere biloculare, introrse. Stile simple, in numér egal cu acela al carpelelor, laterale sad terminale, libere, aglutinate in colónd sag reunite la basä. Ovarit super sail infer, 1-2-plurilocular, format din 1-2, din mai multe sag dinteun nume'r indefinit de carpele libere sag incluse in cavitatea receptacularA, 1 2ovulate, rar pluriovulate. Fruct uscat sag carnos, cu endocarp coriace sag osos, 1, rar 2-sperm, sag format din carpele mai mult sad mai putin numerOse, 1-sperme, indehiscente sad 2-sperme si dehiscente, mai rar polisperme, libere sag inchise intr'o induvie uscata i carne'sa, sag dispuse in capitul pe receptacul. S6,minta lipita de albumen; cotiledOne de ordinar grOse. Erburi anuale sad perene, arborasi sail arbori cu ramuri netede, spinescente sag munite de ghimpi; frunze alterne, simple sag compuse-pennate, mu-

www.dacoromanica.ro

134

nite de stipuli liberi sad adnati cu petiolul, caduci sag persistenti ; floe solitare, geminate, in corimbe sag in raceme, in cime sag in fascicule, apërand adesea inaintea frunzelor. CONSPECTUL GENURILOR 1. Ovaril neincluse in receptacul. 2. Stile kii ovarii numeróse. Receptacul pe partea externd neaculeat. 3. Dintii calicelui uniseriali i toti conformi. Spiraea L. 4. Fruct capsular, dehiscent 'tabus L. 4* Fruct sucos, nedehiscent 3* Dintii calicelui 8-10, biseriali, seria externd mai mica

5. Fructul caudat prin stilul persistent 5.* Fruct necaudat. Receptacul uscat, persistent

Geum L.

Potentilla L. 5.** Fruct necaudat. Receptacul la urmd chrnos-suculent Fragaria L. 2.* Stile §i ovariti 2. Calice pe partea externh la bash aculeat Agriin.onia L. 1.* Ovariile incluse in tubul receptacului devenit la urmh chrnos Ro,,a L. .

.

.

Trib. I. Amygdalee.Tulpind lemnOsd ; frunze simple; ova-

rig liber, unilocular, biovulat; stil 1, inserat in virful ovariului; fruct cdrnos, cu simbure osos, 1-2-sperm. CONSPECTUL GENURILOR 1. Fructul o drupd nesucósa 1.* Fructul o drupd sucosa

A ni3 gdahts L.

Prunus L.

Genul Arnygdalus Tournef.

Amygdalus Tournef. (Migdal). Drupd mare, sublobulOsd sag oblongd, cdrm5sä, suculentd sail coriace; simbure ovoid

sad oblong, sapat de sulcuri neregulate sail de anfractuositdti profunde. Frunze in vernatiune conduplicatd. A. Pallaslana Schlech. [Loc alb]. In stepe si in muntii stincosi dintre Greci si Cerna. Genul Prunus Tournef.

Prunus Tournef. (Prun). Drupd globuh5sd sad oblongd,

simbure ovoid sag oblong, neted sag deabid rugos, nici odata sulcat sag anfractuos. Frunze in cdrmisd-suculentä ;

vernatiune convolutiv A.

www.dacoromanica.ro

135

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori ate 1-2-3 lingh olaltà, pedunculate. Fruct pruinos. 2. Pedunculi de tot glabri. RAmurele pubescente . . . P. spinosa L. 2.* Pedunculi subtili pubescenti. RAmurele velutine . P. insititia L. 1.* Flori umbelate ori corimbeise, nepruinóse. 3. Flori umbelate, sessile, agregate. 4 Petiolii frunzelor biglandulosl. Squarnele mugurilor floriferi nefoliifere P. avinin L. 4.* Petiolii frunzelor neglandulooi. Squamele interne ale mugurilor floriferi foliifere P. Cerasas L. 3* Flori corimbóse, corimbi pedunculati P. Mahaleb L.

P. spinosa L. (P. spinos. Vulg. Pormbarid, Porumbrea Muguri floriferi 1-flori; soiltari, on i 2.34lori. Peduncull glabri. Reinturele pubescente, spinOse. Frunze simple, eliptice ori lat-lanceolate, pe fata inferiórA pubescente. Fructe globOse, erecte, pruinOse, forte acre si sarbede. Petale albe. Frutice. Inflorirea urmézd inainte de desvoltarea frunzelor. -5 Aprilie-Maiii. ComunA pretutindeni. Variaz 5. mai rar:

coetanea [loc alb]; P. fruticans Weiche. Când inflorirea are loc deodatà cu desvoltarea frunzelor. P. insititia L. [Loc alb]. Mugurii florilor sub-2-floril Pedunculi fOrte subtil pubesceng. Rdmurele velutine. Frunze i.

eliptice. Fructe globOse, nutante. -5 Aprilie-Maiii. Spontaneil.

P. achla Ehrh. [Loc alb]. Umbelele florilor agregate onI disparse, sessile. Squamele mugurilor floriferi cele interiore foliifere. Frunze plane, glabre, netede, subcoriacee, eliptice, tOte acuminate; petioli neglandulosi. Reiddeind stoloniferd. Pedunculi mai scurti. Sucul fructului (visinei) clar si necolorat. -5 Cult. [Loc alb].

P. avium L. [Loc alb]. Umbelele florilor agregate or disparse, sessile. Squamele mugurilor floriferi nefoliifere. Frunze eliptice, acuminate, subrugOse, pe fata inferi6rd pubescente; petioli biglandulosi. Rdddcind nu stoloniferd. 5 Aprilie-Maiii. in pAduri, pe lâng6. Cincarova si in muntii dela Greet P. Mahaleb L. (P. Mahaleb.. Vulg. [Loc alb]). Gonirnbii fio-

rilor pedunculati, convexi, simpli. Frunze decidue, subrowww.dacoromanica.ro

136

tund-ovate, subcordate, obtus-serrate. Petale albe, oblonge,

intregi. Drupd négrd, globOsä, amard. Frutece ori arbuscull. b Aprilie-Maig. In locurile stinc6se, forte comun pretutindeni, cu deosebire in regiunea sylvaticd. P. pumila Borkh. [Loc alb]. In paidurile din locurile stinc6se: Demircea, Radjepkuns, etc. P. muricatum Spach. [Loc alb]. Locuri aride si petrOse. FOrte comun intre Constanta si Mangalia, Greci, Cocos, Garlita.

Trib. II. Spiree.TulpinA erbacee sag frutescentd; calice lipsit de calicul; carpele 5, rar 1-2, uscate, polisperme, dehiscente prin marginea lor internd, dispuse pe un singur verticil. Genul Spiraea L.

Spiraea L. (Spiree). Ca lice cu 5 divisiuni; petale 5; stamine in num'er indefinit ; stile terminale, marcescente. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze nedivise i färà stipull 1.* Frunze intrerupt-penate §i stipulate

S erenata L. S. Filipendula L. .

S. crenata L.; S. hypericifolia Schm. non L.; S. hypericiPolia a. latifolia Ledeb. (S. crenatil. Vulg. Tava lga, Tau ld). Frunze nedivise, cuneate, obtuse, de tot intregi, o0 dina-

into crenat serrate, la basd in un petiol scurt angustate, manifest oil: obsolet trinervate, pe margini glabre ori ciliate. Rdmurele rotunde, puberule, la urmd glabre. Corimbi subhemisferici terminati pe ramuri anuale laterale, foliOse, de uncle devin pedunculati. Staminele mai lungi deck petalele albe. Frutice. 15 Aprilie-Maig. In muntii stincosi: TurkOia, Su lve, Greet Diferd de S. obovala W. K. prin corimbi peduneulati. S. Filipendula L. (S. Filipenduld. Vulg. Ag licd, Og lice,

OBSERVARE.

Teisor). Frunze intrerupt penate, stipulate, stipuli concrescuti cu petiohi. Fon Ole oblonge, penatifid-incise, lobulf serrati. Corimbii florilor paniculati, proliferi. Capsule pubescente, paralel indesuite. Fibre le reideicinei la capete tube-

riform-ingrosate. Flori albe, rare-ori rosietice. 4 Maig-Iunie. In finete. F6rte comun pretutindeni. www.dacoromanica.ro

137

Trib. III. Dryadee.Tulping erbacee sag frutescentd; calice munit sail lipsit de calicul; ovarig liber; carpele numerdse, monosperme, indehiscente, uscate sag drupacee, dispuse in cdpilting pe un receptacul proeminent, uscat sag cgrnos.

Genul Rubus Tournef

Bubus Tournef. (Rug). Ca lice cu 5 divisiuni, lipsit de calicul ; petale 5, suborbiculare sag oblonge, scurt unguiculate ; stile aprOpe terminale, marcescente ; carpele drupacee-suc-

culente, cu simbure osos, apropiate in cgpgting pe un receptacul cgrnos, ovoid sag conic, persistent §i simuldnd un fruct bacciform. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Folicile pubeseente 1.* Fo Bole pe fata inferitirti alb-tomentóse

.

R. enesius L. R. tomentosus Borkh.

1t. Caesius L. [Loc alb]. Tulpine sterile albinete, pruinOse, glabre, subrotunde, neegal ghimpOse. Flori inferidre adeseori 5-foliolate, mai penate, cele superidre 3-foliolate, foliOle aprOpe rhomboidale, pubescente, subduplu-serrate, cele laterale sessile, ori uneori 2-3-lobate. Paniculã pauciflorg. Fructe opace, albilstrig-pruindse. Mori albe ori putin ro§ietice. b Tuferiuri, arve, agrii. FOrte comun pretutindeni. Variazg.

(3. umbrosus (Rchb.) [Loc alb]. Pe langil Dundre la Rassova. R. tomentosus Borkh. [Loc alb]. Tulpine sterile, f Ara' sete,

nepruindse, arcuat-decumbente, angulate-sulcate, on munite cu peri simpli sag glanduliferi §i cu peri scurti, debili. Frunze mai adeseori 3-foliolate, folidle obovat-cuneate, acute, pe fafa superiorci de-comun sure cu peri; stelafi, lard pe fafa inferiora alb-tomentóse. Paniculg duplu compusg, lungd, ingustg. Calice sur-tomentos. Fructe negro. Flom mici, albe. 5 Priduri umbrOse, campuri, stepe. FOrte comun pretutindeni. Cenul Geum L.

Geum L. (Geg). Calice cu 5 divisiuni, munite de un calicul; petale 5; stile termin ale, persistente, lungindu-se la ma-

www.dacoromanica.ro

138

turitate intr'o lunga" aristä plum:5W carpele uscate, pérOser pe un receptacul uscat, cilindroid. G. urbanum L.; Caryophyllata urbana Scop.; C. officinalis Moench. (G. urban. Vulg. Cuiforiki, [loc alb]). Tulpinà, erectg, multiflorä. Carpele pe'róse, arista (stil) biarticulatd glabrd, articulul inferior de 4 oH mai lung cleat cel superior, acest superior la basd pubescent. Flori erecte. Ca lice fructifer recurbat. Petale galbine, obovate. Carpoforul lipsesce. Frunze le radicale intrerupt lirat-penate, cele cauliIu lie-August. Pdduri, lonare mai adese-ori 3-foliolate. curl umbrOse. FOrte comun pretutindeni. 21.

Genul Potentilla L.

Potentilla L. (Potentild). Ca lice cu 5, rar 4 divisiuni, mu-

nite de un calicul; petale 5, rar 4; rotundite, obovale sag obcordate; stile laterale, caduce; carpele uscate pe un receptacul convex sag conic, uscat, persistent. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Frunze penate. 2. Plantd anualfi. Frunze 2-5-jugate, pe ambele fete P. sapina L. verqi 2.* Plana perenala. 3. Frunze neintrerupt-3-7-jugate. Tulpind erectä ori prostratfi. Plantä alipit-pOrós.5. ori sericeil-vilist P. bifurea L.

3* Frunze intrerupt-multijugate, pe ambele fete, ori cel putin pe fata inferiórd alb-sericee. Tulpina sarmentos-repentA P. anserina L. 1.* Frunze le radicale sail cele infime caulinare 3foliolate, ori digitat-5.7-foliolate. 4. Flori galbine. 5. Coro la 5-petalä. Stiptili nedivisl. 6. Tulpina florifera elongata, erectä orl ascendentii, in corimbi orl panicule. 7. Foliólele pe ambele fete vet*. Carpele carinate, carhià had. 8. Tulpina cu pen midi glanduliferi. Foliffle multiP recta. L. dentate 8.* Tulpinä fara pert glanduliferl. Folióle numal la virf 2-3-(ori i 5)-dentate P. hirta L. 7* Foliólele pe fate inferiiird sur-orl alb-tomentóse. 9. Folióle pe fata inferióra sur-tomentóse, cu mar-

www.dacoromanica.ro

139

ginile plane. Carina carpelclor filiformg, obP cameseens Bess. soled 9.* Foliólele pe fata inferiórà alb-tomentóse, cu marginile revolute. Carpele necarinate P. arzentea L. 77 * Foliólele pe ambele fete cenu§iii-tomentóse. TulP. cinerea Chaix. pind abreviatä 6.* Tulpind floriferd flageliformä, prostratil, la geniP. reptans L. cull radicantd. Florisolitare P.Tormentilla Sibth. 5.* Coro la 4-petald. Stipuli tri-multifich P. micrantha Ram. 4* Flori albe. Carpele la umbilic pèróse

P. supina L. [Loc alb]. Rd ddeind simpld anuald. Tulpina dichotomd. Frunze penate, verdi, folióle oblonge, incis-serrate, cele superinre decurente. Mori solitare. Pedieele fructifere recurbate. StipuU ovafl acuri, intregi, ciliati. Flori galbine. funie-tOmna. Locuri nilsipóse i umede, malurile apelor, locuri inundate iarna. Comunti in regiunea Dannbialn.

P. biturca L. [Loc alb]. Planta putin i alipit pOrnsà, ori qi sericefi-vilosissimn. Tulpind ascendentd ori prostratáinsei 92 u sarmentOsd. Frunze penate, 3-7-jugate, folióle oblonge ori cuneate, intregi, bifide ori trifide, cele din virf confluente. Stipuli oblongi, intregi orT subincisi. Petale obovate, de tot Intregi, de 11 2 ori mai lungi dectit calicele ptiros. Laciniile calicelui ovat-obloncre , acutiuscule subegal de lungi cu bracteolele (laciniile externe). Carpele netede ori rugOse. lt funie. In muntii stincosi dela Greet, rar5. P. anserina L. [Loc alb]. .Rciddcind perenald, lemnósci, multicipitd. Ttulpind sarmentósä, repenta. Frunze intreruptpenate, multijuyate, folióle oblonge, acut-serrate. Pedunculi solitari. Steuri canlinari vaginanri, multi fidi. FoliO1e pc fata inferiórd alb-sericee. Mori galbine. 4 Main-Julie. Pe malurile nnsipóse i umede ale apelor. FOrte comunä pretutindeni. Variazg: . sericea [loc alb]; P. anserina 7. concolor Sering. Frunze pe ambele fete alb-sericee.

7. viridis [loc alb]. Frunze pe ambele fete vercji, putin pOrOse. .

yeminiflora [loc alb]; P. anserina p. Nestl. Mori gemi-

nate.

www.dacoromanica.ro

140

P. recta L. [Loc alb] Tulpind erectd deimpreund cu fruitzele hirsutd, peri elongatl insidenti pe tuberculi, i si mai scurf", glanduliferi. Frunze digitate 5-7-foliolate, folidle oblonge, spre basd cuneat-ingustate, profundior incis serrate. Carpele elevat-rugOse, incinse cu o carind latd, decoloratd. Stipull lanceolat-lineari. Petale obcordate, su1funi 712 a lungi decdt calicele. 21. Maid-Iunie. Finete i pdsuni. Comund in tOtd Dobrogea. p. obscura [loc alb]; P. obscura auctor. plur. vix. Willd.

Tulpind mai rosieticd. Frunzele inferiOre mai adese-ori 7foliolate, foliOle mai inguste, oblong-lanceolate, verdi intunecate. Petale subegal de lungi cu calicele de colOre surie. Malcocifi, Cincarova, etc. I. laciniosa [loc alb]; P. laciniosa Kit. Follille incis-serrate, serraturile, care pdtrund peste jumdtatea discultu, sunt

iardsi serrate. Laciniile exterióre ale calicelui sunt iardsi adese-ori lacinulate. Muntele Consul, si in muntii de lângd Greci.

7. astrachanica ; P. astrachanica Jacq. Stipuli extraordinarminte lungi i lath Forte comun pretutindeni. P. hirta L. [Loc alb]. Tulpine erecte, ori dela basa de cumbentd ascendente, hirsute, pert elongati i insidenti pe tuberculf, apoi i mai scurti neglandulost Frunze 5-7-foliolate, folidle incis-serrate, la frunzelc radicale obovat-cuneate, dela virful mai lat i obtus mereil spre bash' atemiate, la frunzele caulinare linear-cuneate. Carpele elevat-rugOse, incinse cu o carind latd, membranacee. FoliOle pe ambele margini cu cdte 2-3 dintl. Flori galbine. In muntii stincosi. FOrte comund pretutindeni. Variazd : 21-

(3. taurica [loc alb]; P. taurica Willd. Frunze pe fata superiOra vet*, pe cea inferiOrd alb-vilOse, subseriacee, apoi: cele radicale i cele inferiOre caulinare numai 5-foliolate. In munti stincosi: Zybil. P. eanescens Bess. [Loc alb]. Tulpine erecte ori dela basa decumbentd ascendente, móle-vilOse si deodatd si tomentOse, la virf corymbOse. Frunze 5-foliolate, folidle oblong-

lanceolate, spre basd atenuate, incis-serrate, pe faa infe. riOrd subtil sur-tomentdsc §i deodatd i cu peel patent]. ad-

www.dacoromanica.ro

141

prese si ciliate. Carpele rugulOse, incinse cu o carinei filiformd obsoletei. Floe galbine. In stepe si in padurile din munti. Forte comun. P. argentea L. [Loc alb]. Tulpine ascendente, tornentOse, la virf corymbose. Frunze 5 foliolate, foliOle dela basa de tot intréga si angustata obovate, profund incis-serrate, ori penatifid-laciniate, marginile revolute, pe tap dedesubt albtomentdse. Pedunculi deflorati striati. Carpele rugulOse, nemarginate. Petale galbene, obovate, retuse ceva mai lungi de cat calicele. 21. Iunie-Iulie. Finete, pasuni, paduri din locuri uscate si aride. FOrte comun pretutindeni. V ariaz a :

p. impolita [loc alb]; P. argentea p. Lehm. monogr.; P. impolita Wahlbrg. Carpat. FoliOle spre vIrf mai putin dilatate, pe margini de ambele laturi cu ate circa 6 dinti si la bash' intregi cu spatill mai scurt. OBSERVARE.-A. Zimmeter in brosura sa aDie europaeischen Arten der Gattung Potentiliav Steyr, 1834, sub No. 89 descrie :

P. argentea L. [Loc alb]. Tulpine ascendente, netede, tomentOse. Frunze aprOpe coriacee, cele inferiOre digitat-5-fo-

liolate, cele superibre 3-foliolate, folióle pe fata superb:5rd glabriuscule, intunecat-vercli, pe cea inferiOrd alb-tornentOse,

dela basa intréga si ingustata obovate, profund incis-serrate, segmente neegal patente, acute, cu marginile revolute. Sepalele exteriOre oblonge, obtusiuscule, cele interiOre putin mai lungi, ovate acuminate. Petale obovat-cuneate, pu-

tin emarginate, abia ceva mai lungi decat calicele hirsuttomentos.

P. cinema Chaix. [Loc alb]. Caudiculii raddeinei prostrati, adese-ori radicanti. Tulpine abreviate, ascendente deodatd cu petiolii si frunzele sur-tomentOse, peri erect-patuli. Frunzele inferio're 5-foliolate, foliOle oblong-obovate, ori obovate, retuse, profund-serrate, serraturile de ambele laturi ate circa 4, cea ultimä (din virf) mai scurtd. Stipulii infirni ingust-lineari. Carpele obsolet-rugOse. Flori, galbine. 91. In locurile stincOse din muntii dela Greci. OBSERVARE.-A. Zimrneter in brosura Die europaeischen Arten der Gattung Potentilla* Steyr, 4884 sub No. 150 descrie:

www.dacoromanica.ro

142

P. einem Chaix. [Loc alb]. Caudiculil ascendenti deimpre-

und cu peioliI stilat-pubescenti §i inch cu peri mol, lungi, erecti. Frunze radicale digitat 5-foliolate, foliOle oblongovate, pe arnbele fete cenusiii-tomen16se, la basa cuneath in-

tregi, dinainte rotundate, incis dentate, dintil obtusiusculi, pe fie-care margine eke 6-8. Frunze caulinare 3-foliolate. Stipulii inferiorl lineari, forte lung concrescuti cu petiolii, virfurile divergente, cel superiorl marl, ovati. Pedunculi. elongap', striati, dichotomi. Mori galbin-palide. Laciniile exteriOre ale calicelul ceva mai mid, tote obtuse, ovate i stelate.

Petale oblong-obovate, putin emarginate i ceva mai marl. OUERVARE.P. subacaulis L. este o plantá sibirieä, a carei tulpina este mai scurtd deck frunzele radicale 3-foliolate, iard frunzele cauli-

nare sunt simple. P. arenaria Borkh. nu este identic6 cu P. cinerea Chaix.

P. reptans L. [Loc alb]. Tulpine flageliforme, prostrate simple, la geniculi; radicante. Frunze 5-foliolate, amestecato une- ori cu frunze ternate, foliOle oblong-obovate, mai de la bash incepend serate, glabre, ori dedPsubt alipit-p6rOse, serraturile ovate, obtusiuscule. Flori solitare, pentamere. Ca rpele granulat-scabre. Mort galbine. 21. Iulie-August. Ph§uni tunede, §anturi. FOrte comun in WO.' Dobrogea. P. Tormentilla Sibth.; Tormentilla erecta L. (P. Tormentild. Vulg. [Loc alb] Tulpine procumbente on erecte, in partea superiOrd ramificate, nu radicante.Frunze ternate, sessile ori scull petiolate, cele radicale mai lung petiolate, 3-5-foliolate, la bash de tot intregi, ale frunzelor inferiOre obovate ; serraturile patule, ovat-lanceolate, 'acute. Stipuri trimultifirA Flori tetramere. Carpele obsolet-rugulOse. Co.

rola galbina. 4 Iunie-Iulie. In p4unile din phduri. P. micrantha Ram. [Loc alb]. Tulpine debile, procumbente, subbiflore. Frunze radicale ternate, foliOle ovale, subretuse,

pe fafa superiOrd glabriuscule, pe cea inferidrd vildse, in stare tinerd sericee, cea intermedie numal dinainte, cele laterale mai de la bash serrate, frunza caulinard simpld. Carpele la umbilic po'róse. Caudicull repenti lipsesc. Petale albe, une-ori maT lungi, une-orl maT scurte deck calicele. 21. Aprilie-Maiii. Coline uscate, stejeri§. FOrte comunti : Medgidie, etc.

www.dacoromanica.ro

143

Genul Fragaria Tournef.

Fragaria Tournef. (Fragarit"). Ca lice cu 5 divisiuni munite de un calicul ; petale 5, obovale-orbiculare ; stile laterale marcescente; carpele uscate, fOrte numerOse pe un receptacul ovoid, accrescent, cdrnos-suculent, caduc la maturitate. CONSPECTUL SPECIILOR I. Calicele la fructul desvoltat forte patent ori reflect Fr vesca L. 1.* Calicele la fructul desvoltat alipit de fruct . . Fr. collina Ehrh.

F. vesca L. [Loc alb]. Calicele la fructul desvoltat forte

patent, ori reflect. Stamine abia atat de lungi cat capitulul ovariilor. Peril petiolilor si a tulpinel orizontal-patenti, ale pedunculilor lateral'', on i ale tuturor pedunculilor erecti i alipiti.

21.

Maiii-Iunie. Forte comuna pretutindeni-

F. collina Ehrh. [Loc alb]. Calicele alipit de fructul desvoltat. Staminele plantel sterile duplu mai lungi deck capitulul ovariilor. Peril petiolilor si a tulpinel orizontal patenti, ale pedunculilor lateral", ori si ale tuturor pedunculilor erecti i a1ipiT. 4 Maiii-Iunie. Comun. Trib. lv. Rosee.Tulpina lemnOsa; frunze de ordinar imparipenate, calice lipsit de calicul ; ovariti infer; carpele numerOse, monosperme, indehiscente inchise in receptacul accrescent si carnos la maturitate. Genul Rosa Tournef.

Rosa Tournef. (Rosa). Calico cu 5 divisiuni de ordinar pennatisecate, lipsit de calicul; petale 5, marl, scurt unguiculate; stile laterale, proeminente, persistente; receptacul globulos, ovoid sail urceolat, cuprinclênd carpele amestecate de pert CONSPECTUL SPECIILOR

1. Ovaril in centrul receptacululul scurt-stipitate (stipitele abia de jumatate cat ovariul) ori si sessile. 2. Flori albe, rare-ori rosacee. Sepale intregi . R. ithupincilifolia L. 2.* Flori roii. Sepale penatifide B. pumila L.

www.dacoromanica.ro

144

1.* Ovaril in centrul receptaculului lung-stipitate, stipite egal de lung cu ovariul. 3. Petiolii, foliólele si tubul receptaculului glabri. R. canina L.

3.* Petiolii peste tot pèrosi, foliólele inch' mai mult ori mai putin pe'róse. Peduncull nu

...

R dumetorum Thuill. setos-hispicli 3.** Peduncull glanduloebbiapicli. Folióle dupli-

cat-serrate, pe fata inferiórd cu peri dis-

pat*

R. Jundzilinna Bess.

pimpinellifolia L. [Loc alb]. Ghimpi neegali, subulati, setacei, drepti, la tulpinile anuale indesuiti, pe ramuri dispal*. FoliOle 7-9 subrotunde sail ovale, simplu-ori duplicatserrate, serraturile patule. Stipuli linear-cuneati, auricule lanceolate, acuminate, subdiverginte, la rämurelele florifere mai late. Laciniile calicelui intregi, de jumdtate mai scurte deck corola, linear-acuminate. Pedunculi glabri, uniflori, cei fructiferi erecti. Fructe depres-globOse, coriacee, incoronate de calicele persistent si conivent. Flori albe. t MaillIunie. In finetele din pddurile din muntii stincosi: Consul, Greet R. pumila L. fil. [Loc alb]. Ghirnpii tulpinelor anuale mai mari dela basa dilatatá i compresä subulati, subfalcati, cei mai midi setacei, amestecati cu sete numerOse glandulifere. Foli Ole eliptice on subrotunde, rigidiuscule, coriacee, subR.

simplu serrate, pe fata superiOrd verdi, pe cea inferiOrd sure si opace. Stipuli conformi linear-oblongi, plani, auricule ovat-lanceolate, acute divergente. Laciniile calicelut penatifide, mai scurte decdt corola, reflecte si la urmii decidue. Ovariile tote sessile. Fructe erecte, sub-globbse, cartilaginee. Pedunculii i calicele glandulos-hispiA Flori mari, mai adese-ori saturat-purpurii. Forte comunA pretutindeni.

R. eanina L. [Loc alb]. Ghimpi tarT, falcati, la basd dilatali i compresi, subegall, pe tulpine disparsi, pe rdmurele mai adese-ori impärechiati, substipulari. FoliOle 5-7 eliptice

ori ovate, acut-serrate, serraturile dela virf conivente. Stipulii frunzelor florale elipticl, dilatati, cei-lalti oblongi, planiusculi, auricule ovate, acuminate, porecte. Laciniile caliceldi penatifide, subegal de lungi cu corola, reflecte, decidue inainte de maturitatea fructului. Peduncull fructiferi

www.dacoromanica.ro

145

drepti. Fructe eliptice off subrotunde, cartilaginee. Ovarir pedicelate. Forma vulgard are petiolii, folidlele, pedunculii 0.i receptaculul glabru, petiolii une-ori cu glandule depärtate si câte odatd la basd subpèrosi. -5 Iunie. Tuferisuri si páduri. Forte comun pretutindeni. It. dumetorum Thuill. [Loc alb]. Pe lion" jur-imprejur pe-ro0", foliOlele pe fata inferiOrd la vinele primari sag si pe intr6ga fatd, si cate odatá si pe fata superiord përOse. Pedunculi nu setos-hispicli. Cele-lalte caractere ca la .R. canina L. -5 FOrte comun in tOtd Dobrogea. It. Jundziliana Bess. [Loc alb]. Pedunculi glandulog-hispica FoliOle duplicat-serrate, pe fata inferiOrd pOrOsd, peri disparsi. Cele-lalte caractere ca la R. canina L. Variazd : p.pubescens Uechtr. et Sint. [Loc alb]. In muntele Denistepe.

Trib. V. Agrimmilee. Tulpind erbacee; frunze imparipenate, mai rar simple; flori ermafrodite sag unisexuate ; calice lipsit de calicul; corold cu 5 petale si mai adesea nuld; ovarig de ordinar infer; carpele 1-2, rar 3, monosperme, indehiscente, coprinse in receptaculul indurat. Agrinionia Tournef. (Agrimonie). Flori ermafrodite ; receptacul turbinat, sublemnos la maturitate, munit de 10 sul-

curl si acoperit la virf de peri uncinati; sepale 5, persistente; petale 5; stamine 12-15; stile terminale; carpele 1-2. Flori in raceme spiciforme. A. Eupatoria L. [Loc alb]. Spicile evolute elongate, virgate. Calicele (receptaculul) fructifer indepdrtat, obconic,

pdnd la basa: profund-sulcat, ghimpii exteriori fOrte patenti. Frunze intrerupt-penate, foliOle oblong-lanceolate, se-

rate, pe fata inferiOrd sur-hirte, cele interjeete mai mid, ovate, dentate, cea terminald petiolatd. Petale galbine, ovate de 2 ori mai lungi decdt calicele. Tulpind erectd, ramificatd. Stipuli de 3-4 ori mai scurti decat articulii tulpinei. 91. Iu-

nie-August. In finetele din pdduri si tuferisuri. FOrte comund. pretutindenea. Genul Poterium L.

Poterium L. (Poterig). Flori monoice si poligame; receptacul turbinat, indurat la maturitate; sepale 4, la sfirsit caBrandzii.-Flora Dobrogel.

10

www.dacoromanica.ro

146

duce ; petale mile; stamine 20-30 lung pendente; stil termi-

nal; carpele (achene) 2, rar 3.Flori in spice ovoide, forte compacte, cele femele aseclate la virf, cele mascule sail cele ermafrodite la basA. Trib. VI. Pyree. TulpinA lernnOsA ; frunze simple, lobate

sag imparipennate; flori ermafrodite ; calice cu 5 sepale persistente sag caduce, lipsite de calicul ; petale 5 in preflorescentA imbricatA; ovarig infer cu 5 sail mai rar 2-3 carpelo in totalitate sag in mare parte inchise in receptacul, uniloculare, 2-pluriovulate; fruct pomaceil, coronat de resturile sag cicatricele sepalelor, cu 5 loge sag mai putin de ordinar 1-2-sperme, rar polisperme, cu endocarp coriace sail ossos. CONSPECTUL GENURILOR

1. Frunze nedivise.

2. Frunze pe margini serrate 2.* Frunze pe margini de tot intregi 1.* Frunze penate, ori lobate

Pyrus L.

3. Planta spinosa.' 3. Planta' nespinósii

Crataegus L. Sorbus L.

Cotoneaster Med.

Genul Pyrus Tournef.

Pyrus Tournef. (Fer). Receptacul urceolat ; sepale mid', neacreseente; marcescente ; petale suborbiculare; stile 5 ; fruct mai mult ori mai putin mare, globulos sag piriform, cu ochig

f6rte strimt, cu endocarp coriace, pergamentat, de ordinar cu 10 seminte. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Stile la bag concrescuti

P. Malus L.

1.* Stile libere (neconcrescuti).

2. Muguri glabri. Frunze subegal de lungi cu petiolii

P. communis L.

2.* Muguril tomentosi. Frunze de 2-3-ori mai lungi decat petiolii P. elaeagnifolins Pall.

P. MMus L. [Loc alb]. Frunze ovate, obtuse, serrate, scurt acuminate, glabre, ori pe fata inferiOrA tomentOse; petiolii:

de jumdtate edt lamina frunzer. Corimbi simpli. Still" la basd conereseuri. In regiunea silvaticd pretutindenea. www.dacoromanica.ro

147

P. communis L. [Loc alb]. Frunze ovate, subegal de lungi cu petiolii, serrate, cele mai bdtrâne delmpreunä cu rAmurelele i mugura glabre. Corimbi simpli. Still liberl. b In

regiunea silvaticd pretutindeni. P. elaeagnifolius Pall. [Loc alb]. Frunze oblonge, de 2-3

ori mai lungi deceit petiolii, de tot intregi, acutiuscule, pe fala superiOrei arachnoidee, pe cea inferióre't deimpreund cu reimurelele i muguril tomentbse. Flori umbelate. SUR; liberl. -5 In regiunea silvaticä cu deosebire din Dobrogea septentrionald. Genul Cotoneaster Medik.

Cotoneaster Medik. (Cotoneastru). Simburi ososi, in num'er de 3-5, contigui unul cu altul, fdcOnd proeminenta deasupra discului, i nucli in tertiul sag jumatatea lor supe-

riór. (Restul ca la Crataegus). C. vulgaris Lindl.; Mespilus Cotoneaster L. (C. comun. Vulg,

&ire dee). Frunze subrotund-ovate, la basd rotundate, acute

ori marginate. Ca lice glabru, pe margini deimpreund cu pedunculii subpubescent. Petale erecte, rosee. Fruct nutant sanguinea. t Aprilie-Maiii. In muntil stincosi dintre Macin si Greet Genul Crataegus L.

Crataegus L. (Paducel). Receptacul urceolat; sepale scurte,

marcescente; petale suborbiculare; stile 1-2, rar 3-5; fruct subglobos, cu ochig umbilicat mai putin lung &cat diametrul transversal al fructului, cu 1-2 simburi ososi, 1-spermi. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stile 2-3

1.* Stil 1

Cr Oxyacantlm L. Cr monogyna Jacq.

C. Oxyacantha L. [Loc alb]. Frunze obovate, 3-5 lobate, in-

cise si serrate, la basa cuneate. Reimurelele si pedunculii glabre. Laciniilo calicelui dela basa ovata acuminate, neglandulose. Drupe ovale. Still 2-3. Petale albe. 5 Tuferisuri ei pg.duri. FOrte comun pretutindeni. C. momozyna Jacq. [Loc alb]. Frunze obovate, profund 3www.dacoromanica.ro

_

148

5-lobate, incise §i serrate, la basd cuneate. Rdnturelele glabre, pedunculi, vilo. Laciniile calicelui lanceolate, acuminate, neglandulose. Drupe subglobOse. Stil I. Petale albe. -5 In regiunea silvatica, fOrte comun. Variazd: P. laciniata Stev. Frunze mai profund incise, aprOpe penate, 'Ana extimä 3-lobatd confluinte cu cele laterale, cele 2 infime mai distante dela celea-lalte. La Cincarova. Genul Sorbus Tournef.

Sorbus Tournef. (Sorb). Receptacul urceolat; sepale neacrescente, persistente ; petale suborbiculare ; stile

2-5,

mai adesea 3; fruct destul de mic, globulos sag piriform, cu ochig fOrte strimpt, cu endocarp membranos si mOle, cu 2-5 simburi. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze penate 1.* Frunze lobate

S ancaparia L. S torminalis Crantz.

S. aucuparia L.; Pyrus aucuparia Gaertn. ([Loc alb].Vulg. Scoru? de munte). Frunzele mai tinere vilOse, mai bdtrine glabre, penate, foliOle acut-serrate. Muguril tomentosi. Fructe

piriforme. Petale albe. 5 In pddurile din muntii stincosi: Cocos, Nicolitel, muntil dintre Greci i Mgcin. S. torminalis Crantz.; Crataegus torminalis L.; Pyrus torminalis Ehrh. ([Loc alb]. Vulg. Sorb). Frunze ovate, lobate, mai bdtrine glabre, lobi acuminati, neegal serrati, eel infe-

riori mai marl' patenti. Fructe ovale de colOre rosieticdbrund. Petale albe. 5 In regiunea silvaticd fOrte comun. Farn. [Loc alb]. CUCURBITACEE.

Flori monoice sag dioice, regulate. Calice marcescent sail caduc, cu 5 divisiuni mai mult sag mai putin profunde. Corold gamopetalg, marcescentd-caducd, campanulatd, infundibuliformd sag rotacee, cu 5 divisiuni mai mult sad mai putin profunde, in preflorescentg. incretitd-valvard. Stamine 5, de ordinar reunite in 3 fascicule, dintre care dou6 formate

www.dacoromanica.ro

149

din 2 stamine si al treilea din una singurd; antere uniloculare, sinuOse, extrorse. Stil simplu, de ordinar forte scurt,

divisat la virf in 3-5 lobi stigmatici. Ovarig infer cu 3-5 loge pluriovulate, adesea divisate fie-care in 2 loge secundare printr'o desp6rtiturd falä. Fruct cArnos, adesea bacciform, unilocular prin destructiunea despArtiturilor, sag cu 3-5 loge polysperme, rar disperme. Seminte comprimate lip-

site de albumen. Erburi anuale sad perene cu tulpinl sarmentóse, adese acAtAtOre; frunze alterne simple, lipsite de stipull, de ordinar munite de un cArcel lateral ; flori axilare solitare sag in cime. CONSPECTUL GENTJBILOR

1. Planta' cu carcel (scandenta). 2. Flori in corimbi axilari. Fructul o bobita mica. Br3onia L. 2.* Florl solitare. Fruct mare, corticat. 3. Carcel ramificati Cucurbita L. 3.* Cared simpli (neramificati) Cucumis L. 1. Planta fall carcei Momordica L.

Genul Cucurbita L.

Cucurbita L. [Loc alb].

C. Pepo L. [Loc alb]. Tu]pind hispidg, scandentä, carcei ramificati. Frunze cordate, 5-lobate, aspre. Fruct subrotund ori oval, neted. Flori marl galbine. 0 Cultivat. Genul Cucumis L.

Cueumis L. [Loc alb]. C. Citrullus Ser. [Loc alb], Tulpind scandentil,

cancel ramificati. Frunze dupà configuratiune ovat-oblonge, bipenati-lobate, lobI oblongi, obtusi, repand-dentati. Fruct elipsoideg, neted. Corola mica, galbinà. 0 Cultivat. Variazd: [Loc alb]. Genul Bryonia Tournef.

Bryonia Tournef. (Brionie). Flori monoice sag dioice ; calico campanulat, mai mult sag mai putin contractat la bash'

in florile femele, cu 5 divisiuni; corold rotacee sail subcampanulata, cu 5 divisiuni; stamine 5, lipite in 3 fasciwww.dacoromanica.ro

150

cute ; stigmate bifide; fruct bacciform continênd 6 serninte sail mai putine B. alba L. (B. alba. Vulg. MutatOre, [Loc alb]). Frunze cordate, 5-lobate, dentate, aspre. Flori monoice in corimbi. Calicele la florile femenine egal de lungi cu corola. Stigmat glabru. Filamentele la florile masculine nebarbulate. Bóba

négra. Radacina napiforma. tlantc scandentei.

(.9

Iunie-

Iulie. Pe garduri, prin tuferisuri. FOrte comun pretutindeni chiar si in Delta. OBSERVARE.La B. dioica L. sunt florile dioice, stigmatul la florile masculine hirsut iarã filamentele barbulate, apoi bóba ro§ie.

Genul Ecbalium C. Rich.

Eebalium C. Rich. (Ecbaliu). Flori monoice. Flori mascule:

calico scurt campanulat, 5-partit ; stamine 5, lipite 2 ate 2, a 5-a re'maind liberd; antere uniloculare, curbate In S. F16rea femela calice cu tub ovoid, gatuit deasupra ovariului, cu limb campanulat, 5-partit; stil 3-fid; stigmate bifide ; ovaniIl cu 5 loge multiovulate; fruct bacciform, oblong, muricat, desprinciêndu-se de peduncul la maturitate i aruncand afara, printr'o deschidere basilard, semintele i liquidul mucilaginos ce cuprind logele. Plante culcate, ftrà carcei.

E. Elaterium Rich.; E. agreste Rchb.; Montordica Elateriunt L.; Elaterium cordifolium Moench. [Loc alb]. Plana nescandentei, mica, cu frunze cordate si obtus-denticulate. Mori palid-galbine. Fructul hispid. 0 lunie-tOmna. Pe malul marei la Constanta, Mangalia, Sulina, etc. Fain. [Loc alb]. ONAGRARIEE.

Flori ermafrodite, de ordinar regulate. Receptacul fOrte concav, adesea prelungit in tub deasupra ovariului. Calice cu 2-4 divisiuni, persistent sail caduc. Corola cu 2-4 petale, In preflorescenta conturnata; rar petale nule. Stamine 2-4 uniseriate, sail 8 biseriate; antere biloculare, introrse. Stil filiform, terminat prin 2-4 lobi stigmatiferi intinsi in cruce sail apropiati: in maciuca. Ovariii infer, cu 2-4 loge, uni-multiovulate. Fruct uscat, indehiscent, cu 1-2 loge monosperme,

www.dacoromanica.ro

151

sag capsular cu 4 loge polisperme, deschiclêndu-se prin 24 valve, cu dehiscent6. loculicidá. Seminte cu testa de ordinar membranos, adesea munit de un buchet de peri pe regiunea chalazicA; albumen nud.Erburi perene, mai rar anuale, bisanuale sag subfrutescente la basä ; frunze simple, opuse saü alterne, de ordinar munite de stipuli fOrte mici, adPsea caduci, sag redu§1 la o proeminentä sail un mic tubercul; flori axilare, solitare, sag reunite in spic sail in racem terminal. CONSPECTUL GENURILOR

1. Stamine 8. Fructul o capsula lineard. 2. Seminte cornóse 2.* Seminte necomóse 1.* Stamine 2. Fruct nucamentaceii nespinos 1.** Stamine 4. Eruct nucamentaceii 4-spinos

.

Epilobium L. Oenothera L Circuea L. Trawl L.

.

Genul Epilobium L.

Epilobium L. (Epilobiu). Receptacul prelungit in tub intrecElnd de-abià ovariul; calice caduc, cu 4 divisiuin; petale 4 ; stamine 8, dintre care 4 opositipetale mai scurte ; cap_ suld lineara-tetragon6., elongatà, cu 4-5 loge, deschiciêndu-se

prin 4 valve; seminte munite de un buchet de peri mdtaso0 pe regiunea chalazicti. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Tulpina rotunda, fail linil elevate. Stigmat patent.

2. Frunze cu basa foliacee putin decurentd amplexicaule. Radacina stoloniferft. Flori marl. E. birsutum L. 2.* Frunze sessile. Rdda'cin'a lard stoloni. Flori E. parviflorum Schreb.

midi 1.*

Tulpina cu 2-4 linil elevate ¢i adese-on pérose. Stigmat claveform concrescut.

3. Frunze lanceolate, cele interrnedie cu basa f oE. tetraprium L. liacee decurent-concrescute 3." Frunze oblonge, mai lung petiolate E. roseum Schreb.

E. hirsuttun L.; E. grandiflorum All.; E. ramosum Huds. (E. hirsut. Vulg. [Loc alb]). Frunze opuse, amplexicaule, cu basa foliacee putin decurente, lanceolat-oblonge, cuspidate,

www.dacoromanica.ro

152

denticulat-serrulate, cele superiOre alterne, serraturile inflecte. Tulpind rotunda, fard linil elevate, forte ramificata, cu perl simpli mai lungi 0 cu peri mai scurti glanduliferi, vilOsa. Stigmate (4) patente. Rciddcind stoloniferd. Flori marl', purpuril. 91. Locuri umede din paduri 0 pe malurile apelor. Comun, cu deosebire in regiunea Danubiala. Variazd: 13. subglabrum [loc alb]. Peril tulpinel scurtl. Frunze le pe

fata superibrã glabre, pe cea inferiOrti la nervure pe'róse. 7. vilosissimum [loc alb]; E. hirsutum p. intermedium Dc.; E. intermedium Mer. Partea superiOra a tulpinei, peduneulii §i cahcele indesuit lanat-vilósd. E. parvIllortun Schreb.; E. mole Lam.; E. hirsutum p. L.; E. hirsutum All. non L.; E. pubescens Roth ; E. villosum Ait. (E. cu flori mid. Vulg. [Loc alb]). Frunze sessile, lanceolate, acute, denticulate, cele inferiOre opuse, scurt petiolate. Tulpind rotunda, subsimpla, fall linil elevate, cu peri simpli vilOsà ori pubescenta. Stigmate (4) patente. Reiddcind fdrd stoloni: Flori mult mai midi ca la E. hirsuturn L., deschis-violete orl albinete. 2I. Iunie-Iulie. Locuri umede, pe malurile apelor din regiunea Danubiala. FOrte cornun pretutindeni. Variaza:

(3. subglabrum. [loc alb]; E. rivulare Wahlbrg. Peri putini §i scurti §i ast-fel dispar0 Meat planta apare a fi glabra. E. tetragonum L.; E. obscurum Schreb. (E. tetragonal. Vulg. [Loc alb]). Frunze lanceolate, de la basd tingusteln-

du-se mered spre virf, denticulat serrate, cele intermedie cu basa foliacee decurent-concrescute, cele inferiOre subpetiolate. Tulpind fOrte ramificata, subglabrä, cu 2-4 huff elevate decurente. Stigmatele claveform concrescute. Flori lilacine ori rosee. 21. Iunie-Iulie. In finetele umede din Delta. OBSERVARE.Dupa 0. B. Z. 1876, p. 212-213 (sub linie) ar fi E. tetra-

gonum L. sinonim cu E. roseum Schreb., lard E. tetragonum Auctor. plur. non L. ar apartiné parte la E. adnatum Gris. si parte la E. obscururn Schreb. E. obscurum Schreb. nu este identic cu E. adnatum Gris.

E. roseum Schreb. [Loc alb]. Frunze mai lung petiolate, oblonge, la ambele capete acute, indesuit i neegal denti-

www.dacoromanica.ro

153

culat-serrate, pe margini si pe vine puberule, cele inferiOre opuse. Tulpina forte ramificata, multiflora, cu 2-4 hal elevate decurente, in partea superiOra pubescenta. Stigmate claveform concrescute, ori la urrna mai patente. Flori rosee pand albe. 21. Locuri urnede din paduri. Genul CEnothera L.

(Enothera L. (Onagra). Receptacul prelungit in tub, intre-

cênd mult ovariul; calico caduc, cu 4 divisiuni; petale 4; stamine 8, dintre care 4 opositipetale mai scurte; capsuld sublemnOsa, oblonga, subtetragona, cu 4 loge, deschiclêndu-se prin 4 valve; seminte lipsite de buchet do peri. Oe. biennis L. [Loc alb]. Frunze denticulat-subrepande, pu-

bescente, cele radicale ale anului prim eliptice ori elipticeobovate, obtuse si apiculate in petiol decurente, cele caulinare inferibre eliptice, mi. lat-lanceolate. Tulpind pubescenta si cu peri mai lungi insidenti pe tuberculi.Radacina fusiforma.

Flori solitare, axilare, sessile, mart Feta le mai lungi decdt staminele, obovate, scurt unguiculate, de colOre sulfurie. Cap-

suld 4-angulard. Semi* necomdse. a Iunie-August. Pe malurile apelor, in lunci. La Rassova si in Delta Dunärei fOrte comun. (Leti). Variazd :

p. parvillora Koch non L. Petale de jurnatate mai midi. In Delta la Kara-Orman. Genul Circaea Tournef.

Cireaea Tournef. (Circee). Receptacul putin prelungit in tub si contractat deasupra ovariului ; calice caduc, cu 2 divisiuni; petale 2, bilobate ; stamine 2 ; stil incunjurat la

basa sa de un disc epigin, terminat printr'un stigmat bilobat; fruct uscat, indehiscent, acoperit de lungi pert incarligati, cu 2 loge monosperme. C. lutetiana L. [Loc alb]. Frunze ovate, la basa rotund ate ori subcordate, repand-denticulate. Bracteolele lipsesc. Frurt obovat cu sete uncinate. Rdthicinci repentd. 21. Iulie-August. In regiunea silvatica. FOrte comun.

www.dacoromanica.ro

154

Genul Trapa L.

Trapa L. (Trapa.). Flori ermafrodite. Ca lice cu tub scurt, lipit cu basa ovariulul, cu limb persistent si ale calms( divisiuni cres i devin spinescente dupd inflorire. Petale botite. Stamine 4. Stigmat caduc. Fruct lemnos, subglobos, munit de 4 spini resultand din desvoltarea divisiunilor calicinale. S61111110 unica. Albumen nul ; cotyledOne fainóse,

forte inegale. T. natans L. [Loc alb]. Fructe 4-spinO9e, sping la virf retrors scabri. Rcidcicind repentd la malul apelor stagnante.

Tulpina ascendentd, rotunda. Frunze stibmerse reduse la nervura medie penata, cele natante rosetari, trapezoide, acute, dinainte dentate, dindarapt intregi, coriacee, pe fata inferiOra brun-tomentOse. Petiolii la mijloc orl mai sus in-

grosati. Flori solitare, axilare, albe. 0 Iunie-Iulie. In regiunea Danubialä si in Delta fOrte comun. Fain. [Loc alb]. HALORAGEE.

Flori ermafrodite sag monoice, regulate. Calice cu 4 divisiuni adesea forte scurte sag aprOpe nule. Corold cu 4 petale in preflorescenta imbricatd sag rasucita, mai rar petale nule. Stamine 8, rar 4, cu antere biloculare, introrse. Stil simplu, adesea fOrte scurt, cu 4 stigmate fOrte marl, apt-61)e Sessile. Ovarid infer (cate-odata insotit de stamine sterile, si florile femele), cu 2-4 loge uniovulate. Fruct uscat, indehiscent, cate-odata sublemnos, sail drupaceg, deabid carnos, unilocular prin abortare sag cu 4 loge monosperme. Seminte cu testa membranos; albumen carnos, subtire saü nul.Erburi aquatice, submergiate sag plutitOre, perene, rar anuale ; frunze verticilate, opuse sag alterne, adesea penatisecate, cu stipuli lipili cu petiolul sag null; flori axilare, solitare, verticilate sail grupate in mid cime i formand

adesea prin reuniunea lor un spic terminal. Genul Myriophyllum Vaill.

Myriophyllam Vaal (Miriofil). Flori monoice, cele superiOre mascule, cele inferiOre femele si cate-odata flori erma-

www.dacoromanica.ro

155

frodite intermediare ; flori tetramere, cele mascule cu 4 petale caduce 51 cu 8 stamine, cele femele cu 4 petale fOrte mid saü nule ; stigmate 4, papilOse, fOrte marl, subsessile; fruct drupaceg, deabid cdrnos, cu 4 simburi monospermi. CONSPECTUL SPECIILOR 31. verticillatum L. 1. Bractee tote pectinat-penatifide 1* Bracteele superióre intregi ...... . 31 spicatum L.

M. verticillatum L. [Loc alb]. Frunze verticilate, penatipartite, lacinil setacee. Mori verticilate, verticili axilari ori spicate. Bracteele tote pectinat-penatifide. Florl rosee. 4 Iulie-August. In lacuri si in apele curgOtOre din regiunea Dauubiald si din Delta Dundrei. M. spicatum L. [Loc alb]. Frunze Verticilate, spicate. Spicele mai tinere erecte. Bracteele inferidre incise, de lungimea verticililor ori si putin mai lungi, cele-lalte tOte intregi, mai scurte decat verticiliL Flori rosee. 21. Iulie-August. In lacuri la Mamaia, etc. Fain. [Loc alb]. LYTHRIRIEE.

Flori ermafrodite, regulate, mai rar subneregulate. Calice

persistent, cu 8-12 divisiuni inserate in 2 rinduri pe receptaculul sdpat in cupd i simuldnd un calice tubulos sail campanulat. Petale in num'er egal cu acela al divisiunilor calicinale interne, in preflorescentd imbricath-botità, rar nule. Stamine perigyne, in numOr egal sag dublu cu acela al petalelor, si in acest cas superpuse pe doue" rinduri, until opositisepal, celalalt opositipetal; antere biloculare, introrse. Stil simplu, terminat printr'un stigmat capitat sag bilobat. Ovariti super cu 2, rar 4-6 loge, pluriovulate. Fruct capsular, membranos 2-locular sag unilocular prin destructiunea despärtiturilor, rar 4-6-Jocular, cu loge polisperme, rupOndu-se ne-

regulat sail deschidêndu-se regulat prin 2 valve sag mai multe. Seminte lipsite de albumen.Erburi anuale sag perene; frunze simple, alterne, opuse sag verticilate, munite de 4 stipuli sag mai multi, axilari, fOrte mid ; flori axilare solitare sag apropiate in cirne contractate.

www.dacoromanica.ro

156

Genul Lythrum L.

Lythrum L. (Litru). Ca lice cu 8-12 divisiuni inserate pe 2 rênduri pe receptaculul tubulos-cilindric, cele exteriOre mai lungi; petale 4-6 ; stamine 4-12 ; stil filiform ; capsula oblong* inchisd In cupa receptaculara persistent* CONSPECTUL SPECIILOR

1. Flori dodecandre. 2. Dintil calicelui (12) cel exteriori scurti, triangu-

larl, cel interiori subulati mai lungi. Frunze la basd cordate L. Salicaria L. 2.* Dinth calicelui toti egal de lungi. Frunze la basil rotundate 1.* Flori hexandre

L. virgatum L. L Ifyssopifolia L.

L. Salicaria L. (L. Salicarie. Vulg. Reichitan). Frunze coydat-lanceolate, celo inferiOre opuse ori verticilate. Flori dodecandre, verticilat-spicate. Calice la basä nebracteat, dintit sei cei interiori subulari, de 2 ort nzai lungi decdt eel exteriori. Tulpina erect* tetragonal* scabra 'And tomentOsa, la virf ramificatd. Petale lanceolate, purpurii. 74. Lunci, mlastint Forte comun pretutindeni. Variazd: a. Stil mai scurt deck calicele, la virf nutant. P. longistylum [loc alb]; L. Salicaria fi. gracile Dc. Stil de 2 ori mai lung deck calicele. y. canescens [loc alb]; L. Salicaria y. tomentosum Dc. non Mill. Frunze cu peri stir subtomentOse. L. virgatum L. [Loc alb]. Frunze lanceolate, cele inferiOre opuse, la basd rotundate, cele superiOre la ambele capete atenuate. Flori dodecandre, cele inferiOre verticilate, cele superiOre alterne. Calice la basa nebracteat, dinIii set egali, alterni, subulati. Petale purpurii. 21. Iunie-Iulie. Finete mlástinOse din regiunea Danubiala. FOrte cornun. L. Ilyssopifolla L. [Loc alb]. Frunze alterne, tOte lineare, on oblonge. Flori hexandre, solitare, axilare. Calico la basd bracteat, bracteolele 2 fOrte scurte, subulate, dintil subulati, alternativ mai lungi. Flom. purpurii. 0 Iulie-Sept. In locurile inundate iarna. In Delta la Kara-Orman.

www.dacoromanica.ro

157

Fam. [Loc alb]. CRASSULACEE.

Flori ermafrodite, rar unisexuale prin abortare, regulate Ca lice cu 5, rar 3-20 sepale, persistente, libere sag connate la bash. Coro ld cu 5, rar 3-20 petale, caduce sag marcescente, libere sag connate la bash, in preflorescentä imbricath sag rhsucitä. Stamine mai mult sag mai putin perigine sag chiar visibil hypogine, in num6r egal cu petalele, sail in num6r dublu i dispuse pe dou'e verticile ; filamente libere sag mai mult sag mai putin adnate la bash cu petalele ; antere biloculare, introrse. Ovarig super, format din carpele libere sag aprópe libere, uniloculare, 2-pluri-ovulate,

in numör egal cu acela al petalelor chrora le sunt opuse, munite fie-care la basa lor de o glandh in formd de solz, ;A connate fie-care de un stil liber. Fruct format din 5, rar 3-20 folicule libere, polysperme, rar 2-sperme, dehiscente dealungul marginel lor interne. Seminte forte mici ; albumen

chrnos, fOrte subtire sag nul.Erburi suculente, anuale, bisanuale sag perene ; frunze grOse-chrnOse, simple, alterne, opuse sag verticilate, fdra stipuli ; flori rar solitare, axilare, de ordinar In cime scorpioide sag glomerule. CONSPECTUL GENURILOR 1. Stamine 5

Crassula L.

1.* Stamine 10-12.

2. Calice 5-partit. Corold 5-petald Sedum L. 2.* Calice 6-20-partit. Petale 6-20 la basd cu sepalele apoi si intre sine concrescute in o corold monopetald Semperthum L.

Genul Crassula L.

Crassula L. (Crasul6). (Veql Sedum). C. Magnolii De. [Loc alb]. TulpinA erectA, in partea superiOrA 2-3-fida eimOsà, pauciflorA. Ramurile, frunzele i calicele glabre. Frunze ovate, obtuse, imbricate. Flori solitare, unilaterale, sessile. Flori palid-carnee, carina petalelor purpurie. 0 Aprilie. In stepele petrOse. Pretutindeni comun.

www.dacoromanica.ro

158

Genul Sempervivum L.

Sempervivum L. (Sempervig). Ca lice cu 6-20 divisiuni; co-

rola cu 6-20 petale, marcescente; stamine in numèr dublu. cu acela al petalelor ; glande hypogyne dentate sag laciniate; folicule 6-20, polisperme. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Coro la rosea 1.* Coro la alb-galbinie

S tectonim L. S globiferam L.

S. tectorum L. [Loc alb]. Frunze le rosulelor oblong-obovate, in o mucron6 abrupt acuminate, gramineg-vercli, glabre, iará pe margini peste tot ciliate. Petale stelat expanse, lanceolate, acuminate, de 2 ori mai lungi cleat calicele. Squamale hypogyne forte scurte, convexe, glanduliforme. Petale rosee, adsperse cu striole purpuril, iar carina dorsalg. verdie. 21 Pe stinci pe muntele Consul. S. globifernin L. [Loc alb]. Frunze le rosulelor obovat-cuneate, scurt acuminate, pe ambele fete glandulos-pubescente §i cu sate mult mal lungi ciliate. Petale stelat expanse, linear-lanceolate, atenuat-acuminate, de 4 off mai lungi decal calicele. Filamentele in partea inferiórá comprese. OvaIli oblong-lanceolate. Squamele hypogyne fOrte scurte, convexe, glanduliforme. Tulpind circa 35 centimetri. Petale a/bead/Linn; eu o strie dorsalá verclie, la basA convexe. tit In muntii stincosi. FOrte comun pretutindeni. Genul Sedum Tournef.

Sedtun Tournef. (Sed). Calice cu 5, rar 4-6-8 divisiuni; corola cu 5, rar 4-6-8 petale ; stamine in numOr dublu cu acela al petalelor, rar In numOr egal; glande hypogine ovale, intregi sag emarginate; folicule 5, rar 4-6-8, polisperme. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze ovate, pe dos gibóse, acutiuscule . . S. acre L. 1.* Frunze cilindriforme, on cilindriform-oblonge, obtuse oil truncate, mai tarcliii recurbate . S Ilillebrandli Fenzl.

www.dacoromanica.ro

139

S. acre L. [Loc alb]. Frunze cdrnOse, ovate, acutiuscule, pe dos gibdse, cu basa obtusä sessile. Child glabrd. Feta le lanceolate, acute, duplu mai lungi deedt calicele. Caudiculii repenti. Tulpine sterile 6-serial foliate. Petale galbine. 21. Iunie-Iulie. In locuri nësipOse. Forte comun pretutindeni. S. Rillebramlii Fenzl. [Loc alb]. Frunze cdrnOse, cilindriforme ori cilindriform-oblonge, obtuse, patente, mai teir4iii recurbate, cu basä obtusd ori truncatd sessile. Cimd glabrd. Petale lanceolate, acute, circa do 3 ori mai lungi deck calicele. Caudicull repenti. Tulpinele sterile obscure 6-serialfoliate. Petale auril. 4 In munti §i in stepele stincOse, fOrte comun pretutindeni. Farn. [Loc alb]. SAXIFRAGEE.

Flori ermafrodite, regulate, rar neregulate sag incomplete.

Calice 5, rar 4 sepale libere sad scurt connate la bask persistente sag caduce, inserate pe marginile receptaculului.

Corold rar nuld, de ordinar cu 4-5 petale libere, caduce, inserate pe marginile receptaculului sag pe un disc mai mult sag mai putin desvoltat care inconjOrd basa ovariului, in preflorescentd imbricatd, rar rèsucità. Stamine 5, alternipetale, sag 8-10 biseriate, inserate cu petalele; antere biloculare, introrse. Stile 2. Ovariii super, semi-infer sag infer, format din 2 carpele mai mult sag mai putin connate, 1-2-locular, cu loge multiovulate. Fruct capsular, 1- 2-locular, cu loge polisperme, format din 2 folicule deschidêndu-se de-

alungul suturei lor internä. Seminte numerOse, fOrte midi; albumen cdrnos.Erburi anuale sag perene eu frunze simple, alterne, rar opuse, lipsite de stipuli; flori dispuse in cime sag in corimbe terminale. Genul Saxifraga L.

Saxifratra L. (Saxifragd). Calice cu 5 divisiuni libere sag connate la basd ; corold en 5 petale; stamine 10 ; capsuld 2-loculard deschiclêndu-se la virf dealungul suturelor. S. tridaetylides L. Tulpind solitarie, erectd, simplä oH ramificatd, foliatd. Peduneuli 1-flori, bibracteati, mult mai lungi decdt fructul. Frunze radicale obovat-spatulate, nedivise, tri-

www.dacoromanica.ro

160

lobate, oil trifide, lung petiolate, petiol plan, cele caulinare alterne, palmat-trifide. lidddcind simpld. Flori albe. 0 Aprilie-Maiil. Comun pretutindeni. Genul Ribes L.

Ribes L. [Loc alb]. It. Grossularia L. [Loc alb]. Peclunculi 1-3-flori, bi-tribracteati. Ca lice campanulat, lacinii oblonge, reflecte. Petale obovate. Aculei tripartiti. Bobite albinete-verdii. tj Cult. Fam. [Loc alb]. UMBEL1FERE.

Flori ermafredite, rar unisexuale, de ordinar regulate, rar cele dela periferie cu corold radiantd. Periant si androceg in-

serate pe marginile receptaculului sag a discului epigin, cdrnos. Ca lice cu 5 sepale adesea forte mini, dentiforme sag aprOpe nule, caduce sag persistente. Coro ld cu 5 petale, caduce, in preflorescentd valvard. Starnine 5, alterne cu petalele, inserate la basa discului epigin adesea dilatat si conic (stylopod) care coronézd virful ovariului i inconjOrd basa stilelor; antere biloculare, introrse. Stile 2, adesea per-

sistente. Ovarig infer cu 2 loge 1-ovulate prin abortare. Fruct (diachend) uscat constituit din 2 achene (mericarpe) 1-sperme, despdrtindu-se de ordinar la maturitate i r6mdnênd suspendate cat-va timp la virful unei colOne centrale (columeld, carpofor) subtiri, simpld sail bifidd care prelungesce axul. Achene cu fata commisurald, pland, concavd sag invertitti induntru, munite pe dinafard do 5-9 c6ste mai mult sag mai putin proeminente, cdte-odatä desvoltate in aripi sag tdiate in spini; cele 5 cOste principale (e6ste primare) 1 dorsald mediand, 2 laterale situate de fie-care parte a celei d'intAi si 2 marginale asedate in afara celor laterale, sunt despartite prin intervale (valecule) in care nasc cdte-odata 4 alte c6ste (c6ste secundare); fie-care valeculd este de ordinar prin una sag mai multe canale gommo-resinifere colorate (bandelete); pe fata comisurald existd ade_ sea o bandeletà de fie-care parte a liniei mediane. Rminta cu invelis subtire; albumen cornos.Erburi anuale, bisanuale sag perene. Tulpine adesea fistul6se, striate sau canewww.dacoromanica.ro

161

late, nodorOse in dreptul insertiunei petiolurilor. Frunze al-

terne, fàrà stipuli, intregi, mai mult oH mai putin penati safl palmatisecate, rar peltate sail spinOse. Flori dispuse in mid umbele (umbelule) reunite ele ins41 in umbele (um-

Wei compusci), mai rar dispuse in umbele simple sail in capituli. Umbele §i umbelule incunjurate de un verticil de bractee (involucru i involucel) sail munite de unul nurnai saü lipsite de amêndouë. CONSPECTUL GENURILOR

1. Unibele simple.

2. Receptacul cu squame paleacee. Foliólele invoEryngium L. lucrului penatifide 2.* Receptacul fara squame paleacee. Foliólele involucrului nedivise Sanicula L. 1

Umbele composite.

3. Fruct aculeat, ori rostrat. 4. Fruct nerostrat numai aculeat. 5. Comisurd pland ori convexd. 6. Cóstele secundare ale mericarpiilor consistdnde din una serie de aculei. Foliólele involucrului penatipartite Daucus L. 6.* Cóstele secundare ale mericarpiilor consistfinde din 2-3 serif de aculei. Foliôlele involucrului nedivise Orlaya Hoffm. 6* Comisura cu marginile inflecte ori involute, ori

cu un sulc longitudinal. Foliólele involucrului mid, ori lipsind. si

7. Cóstele secundare ale mericarpiilor evidente. Tulpind angular-sulcata. 8. Cóstele secundare mai prominule decat cele primare, cu 1-3 serii de aculei Turgenia Hoffm. 7.* Cóstele secundare ale mericarpiilor neevidente Fruct peste tot aculeat. Tulpinh rotunda . . Torilis Adans. 4 * Fruct rostrat, aculeat on neted. Cornisurd convexa ori involuta. 9. Receptacul nu excavat. Fruct liber. 10. Fruct cu 5 cóste obtuse. Rostru forte lung. UmScandix L. bela pauciradiatd 10.* Fruct fard cóste. Rostru mai scurt. Umbeld

Anthriscus Hoffm. mai adese-ori multiradiata 9* Receptacul escavat includend fructul scurt-rostrat . Echinophora L. 3.* Fruct nici aculeat, nici rostrat. Brdnda. Flora Dobroger.

Ii

www.dacoromanica.ro

162

1 1. Fruct lenticular-compres ori cu ccistele aripate. 12. Fruct cu marginile dilatate i aripate, aripile alipite.

13. Mericarpil cu 5 cdste primari, dintre care cele 2 cóste laterale forraézd marginile aripate. Cóstele secundare lipsesc. 14. Mericarpiile cu verste nurneróse (30-60). Plantd glabra. Corold galbind Ferulago Koch. 14! Mericarpil numal cu 1-3 vêrste. Petale obovate, marginate, cu o lacinuld inflectä. 16. Marginea fructului cartilagine5 ingrosata . . . Tordylium L. 16.* Marginea fructului nu cartilagineil ingrosatd. 17. Vérstele percurg intrégd lungimea mericarpiilor. Peueedanum L 17.* Vêrstele claveforme ajung numai phnd la juindtatea mericarpiilor Heraelcum L. 15.* Petale suborbiculare, intregl si convolute . . Pastinaea L. 12.* Fruct cu cOstele aripate, aripile cdscate. 18. Mericarpii cu cóste primare si cu cóste secunSlier Scop. dare 18.* Mericarpii numai cu 5 cOste primare. Levisticum Koch 18.** Petale galbine Angelica L. 18.*" Petale albe 11.* Fruct nici lenticular-compres, nicl aripat. 19. Cornisurd involutd, oil cu un sulc longitudinal. Contain L. 20. Cóstele mericarpiilor undulat-crenate 20.* Cóstele mericarpiilor nu undulat-crenate. 21. Cóstele mericarpiilor subsulcate, striate, striele Cachrys L. subtuberculate 21! Cóstele rnericarpiilor forte obtuse, orl si lipsind Chaeroph3llum L. 22. Stil evident filiform 22.* Stilirl lipsesce. Stigmat sessil pe stilopodul conic Physocaulus Tausch.

19.* Cornisurd pland on convexd.

23. Fructul la tdietura transversald subrotund orI rotund. 24. Petale involute, lacinil subpatrate, retuse 24.* Petale nu involute, obcordate off ovate. 25. Still si la maturitate erecti

.

. Foeniculum Hoff m.

.

Oenantlie L. Seseli L.

26.* Still refleeti 23.

Fruct despre laturi compres la taieturd transversalä ovat ori gerninat.

20. Dintil ealicelui obsoleti. 27. Petale obcordate 27, Petale nu obcordate. 28. Flori polygaine, alb 28.* Flori ermafrodite. .

Pimpinella L. .

28.* Flori albe ...... 28.** Flora galbine .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

.

Trinia

. Apium .

Aupleurum L

163

26.* Dintil calicelui evidenti. . . Clenta L. 29. Dintil calicelul forte marl 29.* Dintil calicelui Falearia Host. 30 Valecule cu 1 vêrstd 30.* Valecule cu 3 vêrste. Shun L. 31. Vêrstele superficiale 31.* Vêrstele acoperite prin pericarpiul ingrosat si Benda Koch. corticos [Loc alb] Lophosciadinin. .

Genul Eryngium Tournef.

Eryngium Tournef. (Eringiu). Calice cu dinti foliacei, aristati; petale obcordate-emarginate, cu un lobul inflex; fruct elipsoid; achene lipsite de cOste, acoperite de sokyi accuminap; valecule lipsite de bandelete ; columeld intrégg, aderentà CU achenele ; flori sessile, solitare la subsuOra unor bractee spinóse, formând un capitul compact, oblong sail subglobulos, munit cu un involucru de mai multe foliOle spinOse mai lungi deck el. E. campestre L. [Loc alb]. Frunze ternat-bipenatifide, reticulat-venate, spinos-dentate, cele radicale petiolate, cele caulinare auriculat-amplexicaule, auricule laciniat-dentate. 17111pin:á paniculatil, divaricata'. Involucrul mai lung deck capi-

tulul subrotund. Squame paleacee, intregi. Calice mai lung deck corola. Mori deschis albastriil-vercji. Iulie-Aug. In stepe si in finetele din páduri. FOrte comun pretutindeni. 2J.

Genul Sanicula Tournef.

Sanicula Tournef. (Saniculi1). Calice cu dinti foliacei; petale

emarginate, cu un lobul inflex; fruet subglobulos ; achene lipsite de cOste, acoperite de spini subulati, incarligati; valeculo cu bandelete numerOse, dar putin distincte; columehl intrégA, aderental cu achenele ; flori poligame, reunite in mid capituli subglobulosi, formand o iiinbelâ neregulatd ; involucru polifil.

S. europaca L. [Loc alb]. Frunze radicale palmat-partite, lacinii trifide, neegal incis-serrate. Florile ermafrodite sessile, cele masculine fOrte scurt pedicelate. Tulpinä erectä. Umbele terminale. Mori albe safl rosietice, polygame. 21. Maiil-Iunie. In regiunea silvatica fOrte comunrt.

www.dacoromanica.ro

164

Genul Daucus Tournet.

Daucus Tournef. (Morcov). Ca lice cu dintl fOrte scurti; petale emarginate, cu un lobul inflex, cele exteriOre radiante; fruct ovoid, comprimat prin spinare; achene cu cOste pri-

mare lineare, acoperite de 1-3 rênduri de sete scurte, cu cóste secundare fOrte proeminente, tdiate aprOpe pdnd la basd in ghimpi dispu§i pe un singur rend ; valecule cu o singurd bandeletà; columeld liberi, bifida ; involueru cu foliOle penatifide. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Involucru multifoliolat, folióle trifide i penatiD Carota L.

fide

D. Bessarabicus Do.

1." Involucru lipsesce

D. Carota L. var. sylvestris [loc alb]. Tulpind hispidg. Frunze 2-3-penate, opace, penilele penatifide, lacinii lanceolate, cuspi-

date. FoliOlele involuerului trifide i penatifide, subegal de lungi en umbelulele. Ghimpii egal de lungi en diametrul transversal al fructului oblong-oval. Umbela floriferd Iunie-August. pland, cea fructiferd coneavii. Floe. albe.

i

Pretutindeni.

D. liessarabicus Dc. [Loc alb]. Plana glabrd. Frunze ternat-supradecomposite, lacinii linear-setacee. Umbeld multira-

diatd. Involueru lipsesce. Fructul (mericarpiul) cu aculei, a cdror lungime este egald cu 15timea mericarpiului, eel tinèr scabru. Pe malul mdrel aprOpe de Portita. Genul Orlaya Hoffm.

Orlaya Hoffm. (Orlaie). Calice cu dinti scurti ; petale emar-

ginate cu un lobul inflex, cele exteriOre fOrte marl, radiante, profund bifide ; fruct ovoid, comprimat prin spinare ; achene cu cOsto primare filiforme, acoperite de 1-3 renduri de sete scurte, cu cOste secundare proeminente, carenate, tdiate aprOpe pang la basá in spini subulati, dispu0 pe 2-3 renduri; valecule cu o bandeletà; columeld liberd, bipartitd ; involucru §i involucele cu foliOle intregi. 0. grandiflora Hoffm.; Caucalis grandiflora L.; Platysper-

www.dacoromanica.ro

165

-mum grandiflorum D. Fl. [Loc alb]. Tulpind erectd. Petalele radiante mult mai lungi decat ovariul. COstele secundare ale mericarpiilor egale. Ghimpi la virf subulati si uncinati. Frunze duplicat-triplicat-penate. Umbele terminale. Involucru 3-5-foliolat, foliOle lanceolate, lung acuminate, cu

margini membranacee late, aprOpe atat de lungi cat umbela 5-10 radiatd. Involucele 3-8-foliolate, foliOle eliptice, cu

margini albe late, dinainte ciliolate. Umbele plane. Pretutindeni MI-to comund. Genul Caucalis Tournef.

Cauca lis Tournef. (Cauca lida). Fruct oblong, putin Compri-

mat lateral; achene cu cOste primare filiforme, acoperite de sete, cu cOste secundare proeminente, munite de un singur rend de spini robusti; involucru nul saü aprope nul. (Restul ca in genul Turgenia). C. daucoides L.; C. leptophylla Poll. non. L.; Daucus platycarpos Scop. [Loc alb]. Frunze bi-tripenate, penilele penatifide, laciniile lineare acute. Involucrul lipsesce, ori este numal 1-foliolat. Aculeil (ghimpii) cOstelor secundare uni-

seriali, glabri, dela basa conicd, subulati, la virf uncinati, egal de lungi cu diametrul transversal al mericarpiilor ori si mai lungi. 0 Iunie-Iulie. Pretutindeni fOrte comun. Genul Turgenia Hoffm.

Turgenia Hoffm. (Turgenie). Ca lice cu dinI ascutiti; petale marginate cu un lobul indoit induntru, odic exteriOre radiante; fruct ovoid, subdidim; achene cu cOste marginale tuberculOse saü scurt aculeolate pe un singur rend, cOstele dorsale, primare i secundare asemenea, tOte munite de 2-3 renduri de spini; valecule cu o bandeleta; columeld liber5, bifida; involucru cu 3-5 foliOle intregi. T. latifolia Hoffm.; Cauca lis latifolia L. Syst. nat.; Tor-

dylium latifolium L. spec. (T. cu frunze late). Frunze penate, penile lanceolate, incis-serrate. Umbeld 2-3-radiatd, acu-

leii cOstelor comissurale egal de lungi cu diametrul transversal al comissurei, ori si mai scurti. Flori albe on punpurii.

0

Iu lie-August. Rard la Malcoci.

www.dacoromanica.ro

166

Genul Torilis Adans.

Torilis Adans. (Torilidd). Ca lice cu dinti lanceolati ; petale emarginate, cu un lobul inflex, aprOpe egale safl cele exteriOre radiante ; fruct ovoid, putin comprirnat lateral; achene cu cóste primare filiforme, acoperite de sete, cu cbste secundare neproeminente, munite de mai multe rênduri de spini subulati, scabri, earl: umplu valeculele, acestea cu o singuril bandeletd ; columela libera, bifidá ; involucru mini sail en 1-5 folióle. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Involucru universal multifoliolat. 2. Aculeii fructului mai lungi neglochidiati. Segmentul terminal al frunzei elongat T. Anthriscus Gmel. 2.* Aculeil fructulul f6rte scurti, incurbati. Segmentul terminal al frunzei nu elongat . . . T. microcarpa Andrz. 1.* Involucrul universal lipsesce, ori este numal T. helvetica Gmel.

1-foliolat

T. Anthriscus Gmel.; Tordylium Anthriscus L. [Loc alb]. liamuri patente. Frunze bipenate, facile incis-serrate, seymentul terminal elongat. limbela lung pedunculatil. Involucru universal multifoliolat, abid de jumdtate cdt radiile, cri si mai seurt. Aculeii (ghimpii) fructului mai lune, incurbati, la virf simpli, acuti, nu glochidiati. Petale albe. cr Ernie-Tulle. In tuferisuri j ptiduri fOrte comun. T. microcarpa (Andrz.) Bess. [Loc alb]. Tulpind erecta, scabra, ramificatà, ramuri erect-patente. Frunze simplu-ori bipe. natisecte, segmente linear-lanceolate, incis-serrate pand pena-

tifide, cel terminal nu este elongat. Umbele lung pedunculate, radiante. FoliOlele involucrului si a involucelelor seta-

cee, cele ale involucrului de lungimea radiilor. Ghimpil fructelor f6rte scurg, incurbati. Petale albe. Locuri aride si petrOse. Constanta, Consul. OBSERVARE.-T. Anthriscus Gmel. difera pnin frunzele mai putin di-

vise, prin segmentul terminal elongat, prin foli6lele involucrului, ce sunt abia de jumatate cat radiile ori si mai scurte, i prin gbimpil fructului, ce sunt mult mai lungi.

T. helvetica Gmel.; Caucalis helvetica Jacq.; www.dacoromanica.ro

C.

arvensis

167

Huds.; C. infesta Curt.; Scandix infesta L. [Loc alb]. Ramuri divaricate. Frunze le infime bipenate, cele superigre penate orl ternate, foligle incis-serrate, cea term inaid la frunzele superb:5re mai adese-ori elongatd. Umbele lung pedunculate. Involucrul lipsesce, ori este numai: 1-foliolat. Ghimpi glochidiari. Petale albe de lungimea ovariilor. Stilii abig de 2 on i. mai lungi decat stilopodul. In Delta Dunarei la Kara-Orman, etc. Genul Scandix Tournef.

Seandix Tournef. (Scandice). Ca lice cu dinti aprópe null; petale obovate-emarginate sag trunchiate cu un lobul inflex; fruct oblong-linear, comprimat prin lature, prelungit intr'un plisc cu mult mai lung decat achenele, acestea cu cOste egale, obtuse; valecule lipsite de bandelete ; columeld libera, In-

trégà sag deabia bifida; involucru nul sag cu o singurd foliold.

S. Peden veneris L.; Myrrhis Pecten veneris All.; Chaerophyllum rostratum Lam. [Loc alb]. Foliglele involucelelor la virf bi-trifide ori si Intregi. Rostrul fructului despre

dos compres pe timpul inflorirel Inca odatä atat de lung cat ovariul, biserial hispid. Flori albe. 0 Cetatea dela Ienissala. Genul Anthriscus Hoffm

Anthriscus Hoffm. (Antrisc). Calice cu dinti null; petale obovate-emarginate sail trunchiate cu un lobul inflex; fruct ovoid-conic sag sublinear, comprimat prin lature, prelungit Intr'un plisc cu mult mai scurt cleat achenele, acestea cu cOste nule sag visibile numal la basa pliscului; valecule lipsite de bandelete ; columela libel* bifida la virf ; involueru nul. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Fructe ovate en aculei subulati incurbati. Rostru 1/3 parte din lungimea fructului. A. yulpIris Pers. 1.* Fructe lineare setulos-muriculate. Rostrul de jurnatate cat fructul . . . . . . . A. trichosperma Schulf.

A. vulgaris Pers.; Scandix Anthriscus L.; Caucalis Scandix

www.dacoromanica.ro

168

Scop. [Loc alb]. Tulpina glabra. Frunze tripenate, glabre, pe fata inferiOrd la vene dispars-pserOse, foli6le penatifide. Fructe ovate, acuminate cu aculei sub ulaci incurbali. Sulcii rostrului circa 1/8-parte de lungi cat fructul. Involucele dimidiate 2-3-foliolate. Stilii forte scurti. Stigmat sessil. 0 Maiii-Iunie. Pretutindeni.

A. trichosperma Schult. [Loc alb]. Tulpina deasupra geniculilor puberula. Frunze tripenate, glabre, pe fata inferiOrd la nervure dispars-pérOse, foliOle penatifide. Fructe lineare,

setulos-muriculate. Sulcii rostrului circa de jumatate atat de lungi cat fructul. Involucele dimidiate, 2-4-foliolate. Sti mai lungi deceit stilopodul. GJ Ienissala, Greci. OBSERVARE.Se distinge de A. Cerefoliwn Hoffrn. prin fructele setulos-muriculate.

Genul Echinophora L. Echinophora L. (Echinoford). Flori polygame ; florile exte-

riOre ale umbelulei mascule ; cea centrald singurd femeld, sessild. Calice cu 5 dinti. Petale obovate, emarginate, cu un lobul indoit induntru. Fruct oblong sag fusiform, putin coinprimat prin lature, ingropat in o cavitate a receptaculului, incunjurat de ovarele abortate ale florilor sterile, cu virful singur exsert ; mericarpe cu 5 cOste deprimate, egale; valecule cu o bandeleta acoperita printr'o membrand fOrte sub-

tire. Smintá fOrte invêrtità prin marginele sale. Involucru §i involucel polifil.

E. Sibthorpiana Guss. [Loc alb]. In stepele din regiunea australa pretutindeni. Genul Ferulago Koch.

Feralago Koch. (Ferulag). Calico cu 5 dinti scurti. Petale ovale, acuminate, intregi, cu virful erect sag curbat induntru. Fruct oval sag oblong, comprimat prin spinare, incunjurat de o margine pland ; mericarpe cu cOste filiforme ; valecule cu mai multe bandelete ascunse de pericarp ; commisurd cu bandelete numerOse, superficiale ; carpofor liber, bipartit. Involucru polifil. F. sylvatica (Bess.) Rchb.; Ferula sylvatica Bess.; F. Fe-

rulago b. commutata Roch. [Loc alb]. Tulpina simpla on www.dacoromanica.ro

169

spre virf ramificata. Frunze 2-3-penatisecte, dupa circumferinta linear-ori oblong-lanceolate, on i ovat-oblonge, pe la mijloc mai late, lacinil lineare, abreviate, cuspidate, la c(5stele primari crucis dispuse. FoliOlele involucrului si a involucelelor ovat-lanceolate, on i. lanceolate, cuspidate. Pedicele ceva mai lungi deceit fructele mature. Mericarpil ovale, cOstele dorsale filiforme, deprese, comisura cu 12-16 vêrste. Stilii fructului arcuat-reflecti, atingend marginea stilopo-

dului, ingraba decidui. Intrega plantd glabril. In finetele din paduri la Babadagh. OnsEnvAnE.Fer2llago galbanifera Koch este plantd mai robustA si diferd cu deosebire prin frunzele a cdror circumferinttl este triangular-

ovatd, la basd ma had. Genul Tordylium Tournef.

Tordyliam Tournef. (Tordiliu). Ca lice cu dinti scurti; petale emarginate-obcordate, cu un lobul inflex, cele exteriOre radiante, profund bifide ; fruct oval sail orbicular, comprimat prin spinare; achene cu cóste de-abia visibile, incunjurate de o bordura marginalia grósä, tuberculósd ; valecule cu 1 sail mai multe bandelete; columela libera, bipartita ; involucru polifil.

T. maximum L. [Loc alb]. Planta hispida, perl reversi. Tulpina erecta, cilindriforma, subtil-striatA. Frunze penate, foliOle obtus-crenate, la frunzele inferiOre ovate, la cele superiOre lanceolate, cele terminale elongate. FoliOlele involucrului lineare, mai scurte decât umbela. Fructe setos-hispide. Umbela 5-10-radiata. Petalele pe partea superiOra albe, pe cea inferiOra rosietece, dintre acestea cea mai externa mai mare, profund bifida. Vêrstele valeculelor solitare. Comisura cu 2 cOste. 0 Iulie-August. Stepe, finete din paduri. FOrte comun pretutindeni. Genul Peucedanum Tournef.

Peacedanum Tournef. (Peucedan). Calice cu dinti scurti sail null; petale emarginate sad tntregi cu un lobul inflex; fruct ovoid sail oblong, comprimat prin spinare; achene cu marginele contigui, cu cOste marginale obscure sail confun-

www.dacoromanica.ro

170

date cu marginea dilatata §i mai mult sau mai putin ingro§ata. ce inconjórd achena, cele dorsale filiforme sag putin ingro§ate ; valecule cu 1-3 bandelete ; columela libera, bipartita; involucru nul sag polifil. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Marginea fructului forte lath' i aprópe stray& cletóre. Tulpind striat-sulcatd. Involucru multifoliolat. Vagina supremd a frunzelor inflata, mai fara frunza P. latifolium Dc. 10* Marginea fructului angusta. 2 Involucru lipsesce off este numai 1-3-foliolat. 3. Frunze de 3-5 ori trisecte, oH ternat-penatisecte, lacinii elongate, linear-setacee, cuspidate. Pe-

dicele egal de lungi cu fructele oH si subduplu mai lungi P. lomdfolium W. K. 3.* Frunze tripenatisecte, lacinii abreviat-lineare, oH linear-cuneate, obtuse, forte scurt apiculate. Pedicele putin mai scurte cleat fructele. P. arenariumW. K. 2.* Involucru 5-multifoliolat. 4. Involucru 5-8-foliolat. Tulping angulat-sulcata.

Frunze tripenate, foliOle ovate, penatifide, lacinii linear-lanceolate, pe margini scabre . . P. alsaticum L. 4* In volucru multifoliolat. Tulpind rotunda. Frunze triternatisecte (triplicat-ternate), segmentele lineare, acute, 1-nervate P. ruthenicum M. B-

P. latifolium Dc. [Loc alb]. Tulpina rotunda, striat-sulcata. Frunzele radicale bipenatisecte, cele inferiOre caulinare simplu penatisecte, cele superióre trisecte, segmente ovat-eliptice, subcoriacee, cartilagineg-serrate, cele laterale subdimidiat-cordate, cea terminald la basal cuneat-decurentai con-

fluinte cu cele laterale. Vaginae supreme inflate, mai filth frunze. FoliOlele involucrului multifoliolat lanceolat-lineare. Radiile unibelei glabre, striat-sulcate. In finetele din regiu-

nea litoree la Kara-Nassib §i in Delta aprOpe de KaraOrman.

P. longifolium W. Kit. [Loc alb]. Tulpina rotunda, striatd. Frunze de 3-5-ori diseete, ori ternat-penatisecte, lacinii elongate, linear-setacee, cuspidate. Involucrul lipsesce, ori este numai 1-foliolat. FoliOlele involucelelor linear-subulate. Pedicele egal de fungi cv fructul on ci sub duplu mai fungi.

www.dacoromanica.ro

171

Radii le umbelei striate, glabre. Planta &bra. Petale galbine. In tuferisuri 'intro Beilik si Talisman. P. arenarium W. K. [Loc alb]. Tulpind rotunda, striata. _Frunze tripenatisecte, lacinii abreviat-lineare, ori linearcuneate, obtuse, forte scurt apiculate. Involucrul lipsesce ori consta nunzai din puline foliOle (1-3). FoliOlele involucelelor linear-subulate. Pedicele pufin mai scurte decal fructut. Radii le umbelei striate, glabre. Planta glabra, resinOsa, galbin-lactescentd. Petale galbine. Co line nesipóse la Portita si in Delta intro Kara-Orman si Litkov. P. alsatieum L. Cnidium alsaticum Sprengl.; Ccrvaria alsatica Gaud., Petroselinum alsaticum Rchb. [Loc alb]. Tillpina angulat-sulcata, subpaniculata. RamurI virgate. Frunze tripenate, foliOle ovate, penatifide, lacinii linear-lanceolate,

mueronate, pe margini scabre. Involucru 5-4-foliolat, patent. Radii le umbelei glabre. SUM' fructulul reflecti, ceva mai lungi cleat stilopodul. Ramurile florilor inainte de inflorire curbate, iard pe timpul inflorirei iarài indreptate. Petale gälbinii, cate-odata albe. In stepe si in finete din tuferisuri i paduri forte comun. P. ruthenieum M. B. [Loc alb]. Tulpina rotunda. Frunze tri-ternatisecte (triplicat-trisecte), segmente lineare, acute, 1-nervate. Ambele involucre, putine la numar (2-3). Radii le umbelei. glabre. Pedicele de lunghnea fructelor. In finetele din padurl pe langd Cincarova. Genul Heracleum L. Heraeleum L. (Eracleti). Ca lice cu dintl scurtl; petale emar-

ginate-obcordate, au un lobul inflex, cele exteriOre radiante, profund bifide ; fructe suborbiculare, comprimate prin spinare; achene cu cOste marginale dilatate in aripd membram5sa, cele dorsale filiforme; valecule cu o singura bande-

leta umflata In maciuca la basa sa, egaland aprOpe jumatatea superiOra a achenei; eolumela liberà, bipartita ; involucru nul saü oligofil. H. sibirieum L. [Loc alb]. Frunze scabru-hirsute, penate off profund penatifide, penile lobate ori palmat-partite, serrate. Ovariti subglabru. Fructe subrotund-ovale, la virf profund marginate. Petale subegale. Comisura cu 2 vOrste.

www.dacoromanica.ro

172

Iu lie-August. In finetele din pdcluri §i in Delta Dunilrei aprOpe de Ciermet. Variazd ; 3. angustifolium [loc alb]; H. angustifolium L. Mant; II. flavescens Bess. La Cincarova, rar. d'

Genul Pastinaca Tournef.

Pastinaca Tournef. (Pastinacd). Calico cu dintl aprOpe null;

petale intregi, cu virful inertit induntru; fruct orbicularoval, comprimat prin spinare; achene cu cOste marginale dilatate in aripe aplanate, cele dorsal() filiforme ; valecule cu o singurd bandeletd, mai scurtd decat achena ; columeld liberd, bipartitd; involucru nul sad cu 1-2 folicile. CONSPECTUL SPECHLOR 1. Involucru i involucele lipsesc. Tulpind glabra. P. satha L. 1.' Involucru lipsesce. Involucele 3-7-foliolate. P. graTeolens M. B. Planta' pubescent-sura

P. sativa L.; Anethum Pastinaca Wib. (P. cultivatd. Vulg. [Loc alb]). Tulpind angulat-suleatd. Frunze penate, pe fa fa deasupra lueitóre, pe cea dedesubt pubescente, folióle ovatoblonge, orl oblonge, obtuse, crenat-serrate, cele laterale la basd lobate, orl ternate, cea terminald trilobath, serraturile fOrte scurt mucronate. Involucrul ci involucelele lipsesc. Dintii calicelui obsoleti. Fructe ovale, comisura en 2 verste. Flom galbine. cp Iii Deltil la Sulina §i la Ciermet. P. graveolens M. B.; Malabaila graveolens Hoffm.; Heraeleum graveolens Sprengel. (P. [Loc alb]). Planta, pubescentsurd. Tulpind suleatd. Frunze opace penatisecte, segmente ovat-eliptice, on oblonge, orl si suborbiculare, profund incis-lobate, serrate, serraturile acutiuscule, mutice. Involucelele dimidiate constdicitOre din 3-7 folióle. Dinii calicelul

obsolett Fructe ovale, comisura cu 2 vêrste. In finete la Karaomer. Genul Siler Scop.

Slier Scop. (Siler). Calice cu 5 dintl. Petale obovate, emar-

ginate, en un lobul indoit in6untru. Fruct oval, comprimat www.dacoromanica.ro

173

prin spin are ; o bandeletà sub fie-care cOsta secundarà; carpofor liber, bifid. Involucru nul saü oligofil. S. trilobum Scop.; S. aquilegifolium Gaertn.; Angelica aquilegifolia Dc.; Laserpitium aquilegifolium Jacq. (S. trilobat). Ràdticing. comOsg. Tulpinti erectil, subrotundg, glabra. Frunze ternat-penate, penile petiolulate, cele dou6 laterale 3-lobate, cea terminalá 3-lobatri ori penat-5-lobatà, incisa i crenatil. Vagina frunzelor larga. Umbele marl, 1520-radiate. Petale albinete, neradiante. In phdurile din rnuntii stincosi: m. Consul, Greci, Cocos. Genul Levisticum Koch.

Levisticum Koch. (Leustén). Calice cu limb obliterat. Pe-

tale orbiculare, neemarginate, cu un lobul indoit induntru. Fruct oblong, comprimat prin spinare; mericarpe cu 5 cOste aripate, dintre care cele marginale mai late; valecule munite de o bandeletä; carpofor liber, bipartit. Involueru si involucal polifile. L. officinale Koch. [Loc alb]. Ilácillcind ingrosatil, galbinil

allAstrie. Tulpinà striatd, fistulOsa, ramificatà. Frunze duplu-penate, foliOle rhomboidale, la basa intrega cuneiforme, nedivise on trilobate, dinainte incise, lung acuminate, mucronate. Umbele terminale, convexe multiradiate, asemenea si umbelulele. Involucrul i involucelele multifoliolate, folible lanceolat-lineare, lung acuminate, pe margini membranacee, mai scurte decht radiile. FlorT galbinii. Locuri urnede si ml4stim5se de pe lângA lacul dela Mamaia. Genul Angelica Tournef.

Angelica Tournef. (AngelicA). Calice cu dinl aprOpe null";

petale intregl, acuminate; fruct ovoid, comprimat prin spinare ; achene cu cOste marginale lat aripate-membranOse, cele dorsale filiforme; valecule cu o bandeletà; columela Iiberà, bipartitä; involucru nul sail cu 1-2 foliOle. A. sylvestris L.; Imperatoria sylvestris Dc.; Selinum sylvestre Crantz. [Loc alb]. Frunze tripenate, foliOle ovate ori lanceolate, acutat serrate, cele supreme nedecurente, cea terminala intrOgà, ori trificlà, cele laterale subsessile, la bas6.

www.dacoromanica.ro

174

neegale, une-ori bifide. Flori albe. In regiunea silvaticd pretutindeni. Genul Conium L.

Conium L. (Coniu). Ca lice cu dinti aprópe null ; petale obovale, scurt emarginate, cu un lobul inflex; fruct subglobulos, subdidim, putin comprimat prin lature ; achene neatenuate la virf, cu cóste egale, proeminente, undulate ; valecule lipsite de bandelete; columeld liberd, bipartitd; involucru 3-5 foliOle. C. maculatum L. (C. maculat. Vulg. Cucuta"). Ildddeind fu-

siformd. Tulpind erectd, rotund6, fistukisà, rosu-maculath. Frunze triplicat-penate, foliólele dela basd ovat-cuneate lanceolate, penatifide, lacinil lanceolate. Folicilele involucrulul lipsesc, ale involucelelor lanceolate, mai scurte dealt umbelulile. Flori albe. Pe marginea padurilor i pe malurile en tuferisurl ale Dundrei, cu deosebire in Delta ; insula Sudkiol.

Genul Cachrys L.

Caehrys L. (Cachridd). Calice cu dinti obsoleti. Petale ovate, integre, cu acumen inflex. Disc lat cu marginea adesea undulatd. Fruct ovat sail oblong, prin lature subcomprimat, cu pericarp spongios, turgid. Mericarpe cu 5 cOste confluente obsolete sag proeminente in cOste. Bandelete numerOse aderente cu endocarpul fOrte subtire a semintel. Semintd cu fata interiOrd profund sulcatd, cu marginea involuta. Erburi perene, en petale galbine, en frunze descompuse In lacinii ingust lineare sag fOrte mici. C. alpina M. B. [Loc alb]. Frunzele radicale ternat-4-6-penatisecte, segmente linear-filiforme, elongate. FoliOlele ambelor involucruri linear-setacee, mult mai scurte deck radiile umbelelor i umbelulelor. Fruct ovat, mericarpii subIn muntil stincosi sulcate, striate, striele subcrenulate. dela Greet 21.

Genul Chaerophyllum Tournef.

Chaerophyllum Tournef. (Cherofil). Calice en dinti aprOpe null; petale obcordate, emarginate sag trunchiate, cu un lo-

www.dacoromanica.ro

175

bul inflex ; fruct oblong-linear, comprimat prin lature, atenuat la virf ; achene eu cOste egale, obtuse ; valecule cu o singurd bandeletd ; columeld liberd, bifidd; involucrul nul sail en 1-3 foliOle. CONSPECTUL SPECIILOR

Folhilele involucelelor ciliate. Segmentele f runzelor lobate, obtuse Ch temulum L. 1.* Folicilele involucelelor glabre. Segmentele frunzelor fInguste Ch bulbosum L. 1

.

Ch. temulmn L.; Myrrhis temula Spren. [Loc alb]. Tulpinâ subgeniculi inflatd, la basd hispidd, In partea super& 6rd 'arid. Frunze bipenate, folidle ovat-oblonge, lobat-penatifide, lobi obtusi, scurt-mucronulali, subcrenati. Foliaele involucelelor ovat-lanceolate, cuspidate, ciliate. Petale glabre. Stilii recurbati, egal de lungi cu stilopodul. Involucelele unilaterale. Petale albe. Tulpind maculatd. Tuferisuri. Comun.

Ch. bulbosum L.; Myrrhis bulbosa Spreng. [Loc alb]. Tul-

pind subgeniculi inflatd, la bash' hispidd, In partea superiórd glabrd. Frunze supra-decomposite, foliOle profund penatifide, lacinft linear lanceolate, acute, la frunzele superiOre lineare, fOrte inguste. Foliaele involucelelor lanceolate,

cusp idate, glabre. Stiil reflecti, subegal de lungi cu stilopodul. Tulpind maculatd. Rdddeind napiform-tuberOsd. Involucelele unilaterale. Petale albe. Umbele multiradiate. In tuferisuri la Constanta si in pAduri la Cincarova. Genul Physocaulus Tausch.

Physocaulus Tausch. (Fisocaulus). Calice cu dinti" obsoletf.

Petale obovate intregi cu virful inflex. Fruct prin lature comprimat, linear oblong. Mericarpe en 5 cOste obtuse si egale; valecule en o bandeletd. Stigmate sessile in virful stilopodielor conice. Carpofor intreg. S6min1d canaliculatä din partea commisurei. Ph. nodosus Tausch.; Scandix nodosa L.; Chaerophyllum nodosum Lam.; Anthriscus nodosa Pers.; Torilis macro-

carpa Gaertn.; Biasolettia nodosa Bertol. [Loc alb]. Tul-

www.dacoromanica.ro

176

pind sub genicull inflatd. Frunze ternat-bipenate, penile ovate, penatifid-incise si dentate. Fructele hispide, setele insidente pe tuberculi. In pádurile din rnuntil stincosi la Cocos. Genul Foeniculum Tournef.

Foeniculum Tournef. (Fenicul). Calico cu dinti nuli ; petale intregi la -yid si invertit induntru ; fruct elipsoid sag oblong, necomprimat; achene cu cOste proeminente, obtuse, subcarenate, cele marginale putin mai late ; valecule cu o singurd bandeletd; columeld bipartitd, aderdnd de achene; involucru nul. F. officinale All.; F. vulgare Gaertn.; Anethum Foenicu-

lum L.; Meum Foeniculum Spreng. [Loc alb]. Tulpind la basA rotunda. Laciniile frunzelor linear-subulate, elongate. Umbeld 13-20-radiata. Involucrul lipsesce. Flori galbine. Cultivatd. Genul CEnanthe Tournef.

ttEnantlic Tournef. (Enante). Calice cu dinT subulati, acrescenti dupd antesä ; petale obovale-emarginate, cu un lobul inflex ; fruct cilindraceg sag subtetragon ; achene cu cOste obtuse, egale ; valecule cu o singurd bandeletd; columeld aderentd de achene; involucru nul sag oligofil, caduc. E. Phellandrium Lain.; Phellandrium aquaticum L.; [Loc alb]. Rddäcind fusiforma, fibrósà, fibre filiforme, la genicull verlicilate. Tulpind forte ramificatd, ramuri divaricate. Frunze bi-tripenate, foliOle divaricate, ovate penatifid-incise, cele submerse multifide, lacinii capilare. Umbele opuse frunzelor. Fructe ovat-oblonge. Staff fOrte scurti. Tulpina pe la geniculii inferiori radicantd. BOAT, mltinL FOrte comun in regiunea Danubiald. Genul Seseli L.

Sewn L. (Seseli). Calice cu dinti scurti; petale subintegre sag ernarginate, cu un lobul inflex; fruct ovoid-oblong, necomprimat; achene cu cOste grOse, obtuse, aprOpe egale sag cele marginale putin mai proeminente ; valecule cu o singurd bandeleta ; columeld liberä, bipartita ; involucru nul sag polifil.

www.dacoromanica.ro

177

CONSPECTUL SPECIILOR 1. In volucelele la basd mai mult sail mai putin cupulate, in partea superióra sectate neregular in lacinii lanceolat-subulate, surtomentóse. Umbeld multiradiatà 1.* Folidlele involucelelor libere. 2. Frunze le dupa' circumferinta triangulare. 3. Radii le unthelei subrotunde, glabre. 4. Umbelà 10-15-radiatà 4." Umbeld 15-20-radiatä 3.* Radii le umbelei angulare. pe partea internd pubescente. Urnbeld 6-10-radiatd

S peucedanifolium Bess.

S glaucum Jacq. S. varium Friv. .

S tortuosum L. 2.* Frunze dupd circumferinta oblong-ovate. Radii le umbelei angulare, pe partea internd pubescente. Urnbeld 20-30-radiata . S. coloratum Ehrh. 2.° Frunze dupd circumferenta lat-ovate. Radiile umbelei subangulare, aspre. Umbela 10-15-radiath.

S. campestre Bess.

S. peucedanifolium Bess.; S. rigidum W. K. p. peucedani-

folium Ledeb. [Loc alb]. Tulpind rotunda, mai putin ingro§atd §i rigidâ, subtomentósd, in partea superiOrd nu prea mult ramificatä. Frunze glauce, palmatisecte, segmente 3-2ori simplu penatipartite, lacinii decurente, lineare, elongate, rigide, cuspidate, subpunginte, intregi or trifide. Involucrul lipsesce. Radii le umbelei nu prea multe la num6r, tomentOse. Involueelele la basd cupulate, in partea superiórd fidate neregular in, lacinii lanceolat-subulate, sur-tomentóse. Fructe tuberculat-pubescente. In muntil stinco§1 dela Greci, Zybil, colinele cretacee dela Murfatlar. S. glaucum Jacq. [Loc alb]. Tulpind ramificatd. Frunze le

radicale ternat-tripenate, dupd circumferin(ci triangulare, folióle lanceolate, ori lineare. Pefioli rotun4i, ori despre laturi compresi. Umbeld 10-15-radiatd, radii subrotunde, glabre. FoliOlele involucelelor subulate, fOrte august membranaceil-marginate, ajungend pe timpul inflorirei pAnd la jumdtatea pedicelelor. Fructele mai tinere rugulose, scurt turbinat-ovate, iard cele mature glabre, ori putin puberule.Valecule cu cate 1 vêrstd §i cu cdte 1 cOstd. Co line. Comun. S. variuni Trey.; [Loc alb]. Tulpind ramificatd. Frunze raBnindth.Flora Dobroger.

12

www.dacoromanica.ro

178

dicale ternat-tripenate, dupei circumferinfa triangulare, lacinii lineare. Pehola deasupra canaliculag. TJmbele 12-25radiate, radiile subrotunde, deimpreuna cu ovariile glabre. FoliOlele involucelelor lanceolate, acuminate, cu margini , membranacee, ajungend pe timpul Inflorirei panä la jumatatea pedicelelor. Fructe mature linear-oblonge. Valecule cu cate 1 vêrsta, *i. cu cate 1 c6sta. Radii le umbelei de 2 chi mai lungi ca la S. glaucum Jacq. Dintii calicelui fOrte mid, foliOlele involucelelor libere (nu concrescute ca la S. Hippomarattrum L.) Locuri stincOse, muntele Consul. S. tortuosura L. [Loc alb]. Tulpind ramificata, divaricata. Frunze le radicale §i cele inferidre caulinare ternat-tripenate, dupd circumferingi triangulare, lacinii lineare. l'eliola deasupra canaliculafi. Umbele 6-10-radiate, radii; acutangulare, puberule pe partea internd. Involucru 1-3-foliolat. FoliOlele involucelelor lanceolate, acuminate, cu margini lat-

membranacee, pe timpul inflorirei egal de lungi cu umbelulele. Fructe pubescent-scabre. Iu lie-August. In stepe *i. fInetele din paduri. Comun pretutindeni. S. coloratura Ehrh. [Loc alb]. Tulpind simplu ramificata. Frunze le radicale §i cele superiOre caulinare tripenate, dupa circumferinta oblong-ovate, lacinil lineare. Petiolii deasupra '21-

canaliculati. Umbela primarie 20-30-radiata, radiile angulare, subegale, pe partea internä deimpreuna cu fructele mai tinere puberule. Involucru lipsesce. FoliOlele involucelelor lanceolate, acuminate, cu margini lat-membranacee, mai

lungi decal umbelulele. di lulie-August. In finetele din paduri. F6rte comun pretutindeni. S. campestre Bess. [Loc alb] Tulpina rotunda, in partea superiOrd patul-ramificata, rigida. Frunzele radicale 3-4-penatisecte, dupa circumferinta lat-ovate, segmente subtripartite, lacinii lineare. Petiola deasupra canaliculari f i membranaca-marginari. Involucrul consta din multi§Ore foliOle subdecidue. Umbela 10-15-radiatä, radiile subangulare, aspre. FoliOlele involucelelor pe timpul Inflorirei subegal de lungi cu pedicelele. Fructe oblonge, puboscente, cele exteriOre sub-

egal de lungi cu pedicelele. In stepc §i in peninsula Kaleh, Portita.

www.dacoromanica.ro

179

Cenul Pimpinella L.

Pimpinella L. (Pimpinelä). Ca lice cu dinti aprópe null; pe-

tale obovale-emarginate, cu un lobul inflox ; fruct ovoid, comprimat prin lature ; achene cu cOste egale, filiforme ; valecule cu mai multe bandelete ; columela libera, bifidá ; involucru nuL CONSPECTUL SPECIIL OR 1. Fruct glabru 2. Tulpina angulat-sulcatd, foliat6 3. Tulpind rotunda, superficial-striatd. 4. Pedunculi glabri 4.* Peduncull §i ramuri indesuit pubescente 1.* Fruct indesuit sur-tomentos

P. Inagua L.

.

.

P. Saxifraga L. . P. nigra Willd. P. Tragium Vill.

P. magma L. [Loc alb]. Frunze penate, foliOle acute, dentate, nedivise, lobate ori laciniate. Tulpina foliata, angulatsulcata. Still mai lung( decat ovariile. Fructe oblong-ovate, glabre. In stepe i in finetele din paduri, fOrte comun. P. Saxifraga L. [Loc alb]. Frunze penate, foliOle ovate, obtuse, dentate, lobate, ori laciniate. Tulpina rotunda, subtil striata, in partea superidra subrotunda, glabrd, oH pubescentä. Peduneuli glabri. SUM pe timpul inflorirei mai scurti decal ovariile. Fructe ovate, glabre. Locuri uscate pretutindeni. P. itigra Willd. [Loc alb]. Frunze penate, foliOle ovate, ob-

tuse, lobate, oil dentate, opace. Tulpina rotunda, subtil stri-

ata, in partea superidra subnuda Ramurile deimpreuna

cu pedunculii indesuit pubescente. Stilii pe timpul infloriIulierei mai scurtl deck ovariile. Fructe glabre, ovate. August. In finetele din munti. 21.

OBSERVARE. Diferd de P. Saxifraga L. cu deosebire prin pedunculii pubescenti i prin aceea, ca" la sectura transversald a radacinei mult

mai ingroptd, dacd vine in contact cu aerul, curge un sue de colóre cerulee.

P. Tragium Vill. [Loc alb]. Planta suriii-pubescenta. Frunzele radicale penate, foliOle obovat-cuneate,incis-serrate, adese-ori varifl disecte, cele caulinare infimesubpenatelfoliOle mai inguste, cele medie i superiOre reduse la o squa-

www.dacoromanica.ro

180

muld ovatà off. oblongd subacuminat-mucronatà. Petale cu o lacinulä incurbatd, subretuse, pe dos pubescent-vilOse. Fructe ovat-globóse indesuit sur-tomentóse. Stilopodul depres. Stilii egal de lungi cu fructul, on i. si mai lungi. a Iunie-Iulie. In muntii si stepele petr6se. Forte comun: Gavgagia, Mangalia, Sepeljin, etc. Genul Trinia Hoffm.

Trinia Hoffm. (Trinie). Flori dioice, rar monoice ; calico cu dinti aprOpe null; petale intregi, terminate printr'un virf ascutit inflex sail invertit induntru ; fruct ovoid, comprimat prin lature; achene cu cOste egale, filiforme; valecule munite sail lipsite de bandelete; colurnelá liberä, bipartitd; involucru nul sail oligofil. CONSPECTUL SPECIILOR Involucelele lipsesc oni sunt 1-foliolate . I. Involucek 4-5-foliolate 1

.

.

.

T.11enningil Hoffm. T Kitaibelil M. B.

T. Ilenningii Hoffm.; T. vulgaris Dc. p. Henningii Koch Synops. [Loc alb]. Plantä glabrai. Flori polygame. Involucrul

lipsesce. involucetele nule, ori; constaft numai din o singurd foliold. COstele fructului obtuse. Pedicele fructifere elongate. Laciniile frunzelor elongate, linear-setacee. cr Aprilie-Maiii. In finetele din stepe si munti. FOrte comun pretutindeni.

T. Kitalbelii M. B.; Pimpinella glauea W. K. [Loc alb]. Plantá glabra. Flori dioice. Involucrul lipsesce. Involucelele 4-5-foliolate. C6stele fructului obtuse. Pedicelele fructifere elongate. cr In finetele din pAduri, pretutindenn Babadagh, Ienissala. Genul Apium Hofftn.

Apium Hoffm. (Telina). Calice cu limb obliterat. Petale suborbiculare, Intregl, cu virful indoit sail invertit inäuntru. Fruct aprOpe globulos, comprimat prin lature, didim; mericarpe cu margini contigui, cu cOste filiforme si egale; vale-

cule mediane cu o bandeletà, cele laterale cu 2-3 bandelete ; carpofor intreg. Semintä convexd si gib6sä pe spiwww.dacoromanica.ro

181

nare, plana din partea commisurel.---Involucru §i involucel nule.

A. graveolens L.; Seseli graveolens Scop.; Sium Apium Roth. [Loc alb]. Plantd glabrd. Frunze penate, cele superiore ternate, foliOle cuneate, la virf incise §i dentate. In locurile sgrate din regiunea litoree, fOrte comun. Genul Bupleurum Tournef.

Bupleurum Tournef. (Bupleuru). Ca lice cu dinti aprOpe

null; petale intregi, cu virful invêrtit induntru, cu lobul lat i trunchiat; fruct ovoid sad oblong comprimat prin lature; achene cu cOste egale, mai mult sad mai putin proeminente, sad filiforme; valecule lipsite sad munite de 1 sag mai multe bandelete ; columelg liberd, bipartità; involucru nul sag cu 1-4 foliOle. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze neperfoliate 1." Frunze perfoliate [Loc alb] [Loc alb]

B. junceum L. B. rotumlifolium L. B. apiculatum Friv. B. Sinteuisiauum Uechtr.

B. janceum L.; B. balciense W. K. [Loc alb]. Tulpind paniculatd. Frunze linear-lanceolate, acuminate, 7-nervate, cele inferiOre spre bath angustate. Umbele 2-3-radiate. FoliOlele involucelelor lanceolat-lineare, acute, mai scurte decat umbelulele fructifere. Pedicelelo de jumdtate mai scurte decat fructele. COstele acute, valeculele concave, fdrd vOrste. Flori galbine Paduri, stinci: Babadagh, muntele Consul. B. rotundifoliuni L.; B. per foliatum Lam. [Loc alb]. Tulping' spre virf ramificatd. Frunze ovate, perfoliate, cele inferiOre spre basd mai angustate, amplexicaule. Folidlele involucelelor ovate, acuminate. Cóste filiforme. Valecule striate,

fard vOrste. Flori galbine. Agrii, stepe, finetele din paduri pretutindeni fOrte comun. B. apiculatum Friv. [Loc alb]. In finetele dintre Medgidia §i Cernavoda. B. Sintenisianum Uechtr. [Loc alb].

www.dacoromanica.ro

182

Genul Cicuta L. Cicuta. L. (Cicuta.). Ca lice cu dint): lag, foliacei; petale ob-

cordate emarginate, cu un lobul inflex ; fruct subglobulos, didim; achene cu cOste egale, aplanate, obtuse; valecule cu o singura bandeletd; columela liberd, bipartità; involucru nul. C. virosa L. [Loc alb]. Fibrele radacinei ingrosate i septate filiforme. Frunze tripenate, foliOle linear-lanceolate, acute, ser-

rate. Florl albe. 21. Iulie-August. In regiunea Danubiald cu deosebire in Delta. Genul Falcaria Riv.

Falcaria Riv. (Falcarie). Calice cu dinti ascutiti; petale obcordate-emarginate, cu Ull lobul inflex ; fruct ovoid-oblong, comprimat prin lature; achene cu cóste egale, filiforme; valecule cu o singurd bandeletd; columela libel* bifida; involucru polifil.

F. Rivini Host.; Sium Falcaria L.; Critamus Falcaria Rchb.; C. agrestis Bess. (F. WI Rivin. Vulg. Dornic). Frunzele radicale simple si ternate, cele caulinare ternate, foliOla intermedie trifidd, cele laterale pe partea externd bitrifide, lacinii linear-lanceolate, egal apropiat-serrate, serraturile spinos-mucronate. Tulpina erectà ori ascendenta, rotundiórd, striatä. Ramurile fOrte patente. Flori albe. d' JulieAugust. FOrte comun pretutindent Genul Sium Tournef. Shim Tournef. (sito. Calice cu 5 dintl ascutiti; petale ob-

cordate emarginate, cu un lobul inflex; fruct ovoid, comprimat prin spinare, subdidim; achene cu cOste egale, filiforme; valecule cu 3 bandelete; columela bipartita, de ordinar aderenta cu achenele; involucru polifil. CONSPECTUL SPECIILOR S lancifollum M. B. 1. Dintii calicelui forte scurtl S. latifolium L. 1.* Dinii calicelui elongap .

S. lancifoliuni M. B. [Loc alb]. Radacind fibrOsa, stolonifell. Frunze penate, foliOle oblong-lanceolate, la basd ne-

www.dacoromanica.ro

183

egale, sub-egal acut-serrate. Involucru multifoliolat. Dinfii calicelui: f6rte seurg. Furculitele carpoforului concrescute cu mericarpiile. In finetele umede din regiunea litoree la Kara-Nassib.

S. latifolium L. [Loc alb]. Ráddcinä fibrOs5., stoloniferg. Frunze penate, foliOle lanceolate, la basä neegale, insà egal acut-serrate. Frunzele submerse bipenatificle ori: multifide. Involucru multifoliolat. Furculitele carpoforului concrescute cu rnericarpiile. Dinfii calicelui elongafi. In mlastinele din regiunea Danubiald fOrte frequent. Genul Berula Koch.

Berula Koch. (Berulà). Calice cu 5 dinti. Petale obovate, emarginate, cu un lobul indoit inäuntru. Fruct ovoid, comprimat prin lature, sag didim, coronat de stilopodiul conic §i marginat; mericarpe cu margini necontigui, intredeschise, cu cOste filiforme, egale; valecule cu mai multe bandelete ascunse §i. acoperite de pericarpul gros; carpofor bipartit, adnat cu mericarpele. Sse"minta convexd pe amindou6 fetele.Involucru polifil. B. angustifolia Koch.; Sium angustifolium L.; S. Berula Gouan.; S. ereetum Huds. (B. cu frunze inguste. [Loc alb]. Frunze penate, foliOle incis-serrate. Umbele pedunculate, opuse frunzelor. Involucru mai adese-ori penatifid. Flori albe. Petale obcordate. In mlastinele din regiunea Danubialà. Genul Lophosciadiurn.

Lophosciadium [loc alb].

L. mcifolium Dc. [Loc alb]. In finetele din paduri, la Telika, Tiganca, Karnene, Babadagh. Fam. [Loc alb] COMPOSER

Flori (flosculi) ermafrodite, unisexuale sag neutre prin abortare, regulate sag neregulate. Calice persistent sag ca-

duc, rar nul, format din soldi, din ariste sail din papuri (egretä de peri), coronând ovariul. Corolä gamopetalä, regulatl. §i tubuh5s5., cu limb 4-5-dentat, sag neregulatg, era-

www.dacoromanica.ro

184

patä in partea intern a. i prelungitä inteo limbutä pland, unilaterald, intinsh, 4-5-dentatO la extrernitate (ligold), cu

tub munit de nervure care (lag la sinurile ce separä dintii. Stamine 4-5, inserate pe tubul corolei si alterne cu divisiunile sale, cu filamente de ordinar libere ; antere biloculare, introrse, adesea munite de apendice basilare, totdeauna lipite intr'un tub care InconjOrO. stilul (synantherie). Stil filiform, adesea umflat in partea sa superiOrd; stigmat bifid, cu lobi plani sag cilindracei, mdrginiti pe fata internh

de 2 linii de papile i muniti pe fata interná de peri scurti ei rigidi (pert, colectori). Ovarig infer, unilocular, uniovulat. Fruct (achend) uscat, monosperm, indehiscent, nud sau coronat de divisiunile calicelui. Séminta lipsità de albumen. Erburi anuale, bisanuale sag perene, mai rar subarborasi, cu frunze de forind variabild, cele mai adese-ori alterne, fOrd stipuli. Flori sessile pe un receptacul comun si reunite in capituli (calathicle, anthode) multiflore sail pauciflore, incunjurate de un involucru comun (periclin), polifil. Receptacul comun de forma variabild, glabru sag vilos, nud sag munit de bracteole (paiete) persistente, rar caduce, la subsuOra arora nasc florile. Calathide cu flori tote ermafrodite, cu corolã iigulatà; stil neumflat dedesubtul stigmatelor. Cicoracee. 1

2

Calathide cu flori tote regulate, tubulóse saii acelea din centru regulate si acelea dela periferie ligulate Flori din centru ermafrodite, tubulóse, acele dela periferie femele sail sterile de ordinar ligulate, radiante; stil neumflat dedesubtul

2;

stigmatului Corimbifere. Flori tote tubulOse, ermafrodite, rar sterile sail unisexuale; stil umflat dedesubtul stigmatului si de ordinar péros la Indltirnea urnflfiturel Cynarocetalee. CONSPECTUL GENURILOR

1. Florl tote conforme. 2. Flori tote ligulate. 3. Papul nici péros nici plumos. 4. Papul coroniform, 1-2-serial. Flori albastre . Cichorhun L. 4.* Papul oil de tot lipsind, orl consistând din

www.dacoromanica.ro

185

o margine scurtd, ori ei din 2 sete. Flori galbine. Scolymus L. 5. Receptacul paleacel Papul 2-setos Lampsana L. 5* Receptacul nud. Papul lipsesce 3.* Papul, cel putin la achenele interióre, péros ori plumos. 6. Papul plumos. Hypochoeris L. 7. Receptacul paleaceil 7* Receptacul nud 8. Involucru 1-serial. Achene rostrate Tragopogon L. 8.* Involucru multiserial. imbricat. 9. Plurnulele radiilor papului contesute intre sin e. 10 Achene scurt stipitate, in jurul stipitelui 1a umbilic cu un inel calos Scorzonera L. 10.* Achene lung stipitate in jurul stipitelui 1 a umbilic cu un inel calos . . Podospermum De. 9*. Plumulele radiilor papului necontesute inti'e sine (libere).

11. Papul la basd concrescut in un inel deciduu . . . Picris L. 11.* Papul persistent Leontodon L. 6.* Papul simplu pseros 12. Receptacul paleaceil Lagoseris Koch. 12.* Receptacul nud. 13. Achene rostrate, rostrul la bash' muriculat 14. Flori 2-seriale, eke 7-12 in un capitul . . . Chondrilla L. 14.* Flori multiseriale, numeróse in fie-care capitul Taraxacum Juss. 13.* Achene nerostrate, on i rostrate, insá TOstrul la basg. nemuriculat. 15. Achene plan-comprese. 16. Achene rostrate Lactuca L. 16.* Achene nerostrate. 17. Papul mole, alb. Flori galbine Sonchus L. Hulgedium Cass. 17.* Papul fragil, alb. Flori afbastre . . . . 15.* Achene rotunde, cilindriforme ori 4-angulare. 18. Achene spre virf evident mai angustate, une.

off rostrate. Papul de tot alb. Involucrul Crepis L. la bas'a cu un calice extern . . . 18.* Achene peste tot egal de grEise. Papul mai gälbinifi-ori mai roeietec-alb, fragil. InvoHieracium L. lucrul imbricat 2.* Flori tote tubulóse, off infundibuliform-campanulate (cele radiale une-ori mai marl). 19. Fie-care flóre din capitul cu un calice sepa-

www.dacoromanica.ro

186

rat (polygamia segregata Lin) Eehinops L. 19.* Flori in capituli involucrati. 20. Flori t6te ermafrodite on i dioice (Cirsium).

21. Papul pèros, setos off plumos (rareorl la unele specii de Centaurea lipsind). 22. Receptacul setos ori paleaceil. 23. Squamele receptaculului foliacee, la basd concrescute intre sine.

24. Papul Oros, denticulat la basá concrescut in un inel deciduu Onopordon L. 24.* Papul plumos, la basd concrescut in un inel deeduu Carlina L. 23.* Squarnele receptaculului neconcrescute intre sine. 25. Foli6lele interne ale involucrului scarióse, radiante. Flori rosacee Xeranthemum L. 25.* Foli6lele interne ale involucrului neradiante 26. Involucru 1-2-serial. Papul 2-4-setos Bidens L. 26.* Involucrul multiserial, imbricat. 27. Foli6lele involucrului la virf uncinate . . . Lappa Tourn. 27.* Eoli6lele involucrului neuncinate. 28. Florile radiale sterile, fall stamini si still, adeseori mal marl.

.......

29. Achene rotunde. Umbilicul central (nu la-

teral) ......

. Cruphia Pers. . . 29.* Achene comprese. Umbilic lateral Centanrea L. 28.* Florile radiale femenine ori si ermafrodite, fertile. 30. Papul persistent, la basá neconcrescut in un

Kentrophylhun Dc. inel oH in un nodul 30.* Papul la bag concrescut in un inel orl in un nodul si cu acesta deciduu. 31. Papul Oros off setos. 32. Papul concrescut la basã in un nodul scurt

Jurinea Cass.

cilindriform

32.* Papul concrescut la bas6 in un inel .

Carduus L. 31.* Papul plumos Cirsium Tourn. 20. Florl homogame. Squamele receptaculului ne.

.

concrescute intre sine. 33. Foli6lele involucrului la virf spin6se. Papul Cousinia Cass. setos, scurt 33* Foli6lele involucrului la virf expanse in un apendice scarios. Papul plumos . . . . . Leuzea Dc. 22.* Receptacul nud (nici paleacet, nici setos). 34. Involucru uniserial, cilindriform oH conic, la basä cu un calice extern.

www.dacoromanica.ro

187

35. Tulpind frunzösd Seneelo L. 35* Tulpind fdrd frunze, in locul acestora squame Petasites Gaertn. 34.* Involucrul multiserial, imbricat. 36. Foliólele involucrului erbacee. 37. Frunze le tulpinei opuse. Flori rosietice . . Eupatorium L. 37.* Frunze le tulpinei alterne. Flori galbine . . Linosyris De. 36.* Foliedele involucrului mai mult ori mai p in membranacee. 38. Involucru 6-angular, foliólele numai pe margini membranacee Filago L. 33.* Involucru semiglobos, on ovat (nu angular), foliólele mai complet membranacee. 39. Flori radiale 1-seriale Ileliehrysum Gaertn. Gnaphalimn L. 39.* Flori radiale multiseriale 21.* Papul lipsesce, ori este representat numal prin o margine elevatd, scurtd, a achenel. Nieropus L. 40. Involucru 1-2-serial 40.* Involucru multiserial imbricat. Carpesium L. 41. Capitull solitari. Achene rostrate 41.* Capituli in panicule ori in racemi pan ulati. 42. Achene la virf cu un disc forte rule . . . . Artemisia L. 42.* Achene la virf cu un disc de ldtimea achenel. Tanacetum L. 1.* Flori neconforme, cele interióre (ale discului) tubulOse, ori infundibuliform-campa-

nulate, cele marginale (ale radiilor) ligulate.

43 Tulpind nefrunzósd, in locul frunzelor numai Tassilago L. squarne 43.* Tulpind frunzósd. 44. Receptacul nud (nici setos, nici paleaceti). 45. Papul lipsesce ori consistd numai din o margine elevatd (coronuld). 46. Achene la virf cu o margine elevatd . . . . Pyrethrum Gaertn 46* Achene fdrd margine elevatd. LeuennMemum Tourn. 47. Receptacul planiuscul, compact 47.* Receptacul subcilindriform-conic, tubulos . Matricaria L. 45.* Papul, cel putin la achenele interióre, p6ros

ori setos. -48. Involucru 1-serial, la basd cu un calice exSenecio L. tern (vedi No. 34) 48.* Involucru 2-multiserial. 49. Involucru 2-3-serial. Florl radiale galbine. 50. Achenele radiale Vara' papii 49* Involucru multiserial, imbricat. .51.

Flori radiale 5-8. Capituli in panicule

.

Doronieum L. .

.

Solidago L.

www.dacoromanica.ro

188

51.* Flori radiale numer6se. Pulicaria Gaertn 62. Papul duplu la achenele radiale 52.* Papul simplu la tote achenele. Conyza L. 53. Frunze aripat-decurente pe tulpind Inula L. 53.* Frunze nedecurente pe tulpind 49.* Flori mici, cAnd galbine, mai adese-ori rosietece orl alhAstrii. Aster L. 54. Florile radiale 1-seriale Erigeron L. 54.* Florile radiale multiseriale 44* Receptacul setos orl paleaced. 55. Papul lipsesce. 56. Florile radiale late, pucine la nurndr . . . Acid llea L. 56.* Florile radiale inguste i nurner6se . . . . Anthemis L.

55* Papul Oros, setos off coroniform. Florile Helianthus L. radiale sterile

3. Cicorincee.Flori tOte ermafrodite, ligulate, cele exteriOre de ordinar radiante; stil nearticulat nici umflat dedesubtul stigmatului. Genul Cichorium Tournef.

Cichorium Tournef. (Cic Ore). Periclin cu foliOle inegalo

dispuse pe 2 rênduri, cele interiOre, 8, mai lungi, connate la basa, la sfirsit reflexe, cele exteriOre, 5, scurte, simuland un calicul ; receptacul nud ; achene tetragone, comprimate, coronate de o coronuld de soldi numerosi, scurti, obtusidenticulati, biseriati. C. Intybus L. [Loc alb]. Capituli geminati ori mai multi aglomerati, sessili, off pedunculatt Frunzele florale dela

basa mai lata i subamplexicauld lanceolate. Papul mult mai scurt decal achena. Flori azurii, rare-ori rosietece ori albe. 21. Iulie-August. FOrte comun chiar i in Delta in insula Leti. Genul Scolymus L. Seolymus L. (Scolim). Periclin imbricat. Receptacul cu solcji

indoiti prin margini, invélind achena si aderand cu ea mai mult sail mai putin, asa incat simulOza un pericarp aripat. Egretà scariOsä, coroniformä saü formata de solcji si de sete. S. hispanicus L.; S. maculatus Scop. non L. [Loc alb]. Frunze

www.dacoromanica.ro

189

eu o aripA spre basá mai Angustatá decurente. Tulpinä subracemOsA. Capital axilari, solitari orl eke 2-3 aglomeratt. FoliOlele involucrului tote acuminate. Papul 2-setos. Flori galbine. d Iu lie-August. Pe malul mArei la Constanta, Tuzla, Mangalia, si la Mein. Genul Lapsana Tournef.

Lapsana Tournef. (LapsanA). Periclin cu 8-10 foli6le egale,

dispuse pe un singur rend, erecte, neconivente la maturitate, munite la basA de 2-3 sold]: scurtf, simulând un callcul; receptacul nud; achene fusiforme, comprimate, atenuate

la cele dou6 extremitati, striate in lung, nude la virf. L. commis L. [Loc alb]. Frunze dentate, cele inferiOre lirate. TulpinA ramificatd, paniculatà. Flori galbine, putin mai lungi cleat involucrul. 0 Iu lie-August. FOrte comun prin tuferisurile i pAdurile din tOtA Dobrogea. Genul Hypochceris L.

Itypocliceris L. (IpocheridA). Periclin cu foli6le inegale, im-

bricate pe mai multe rendurI ; receptacul munit de paiete eaduce, de lungimea achenelor ; achene fusiforme, scabrestriate, munite de cOste, atenuate intr'un plisc lung acelea dela circumferinta, rar acelea dela centru, lipsite de plisc ; egreta. cu perT uniseriati i top' plums): saü biseriati, eel exteriori scabri, eel interior): plumost H. maeulata L. [Loc alb]. Tulpina 1-3-capitatA, subunifoliolatA, hispidA. Pedunculi subegalt FoliOlele involucruhfl pe

margini intregi, cele intermedii la yid tomentos-marginate. Frunzele radicale sessile, oblong-obovate, de tot Intregi ori sinuat-dentate, dispars p6rOse, maculate on i nemaculate. Iulie-August. In regiunea silvaticd. Comun pretutindeni. 21-

Genul Tragopogon Tournef.

Tragopogon Tournef. (Tragopogon). Periclin cu 8-10 foliOle egale, connate la basA, dispuse pe un singur rend, reflexe la maturitate ; receptacul nud, alveolat; achene fusiforme, munite de cOste scabre sail dentate-spinOse, lung atenuate intr'un plisc subtire, coronate de o egreta asemenea cu aceea dela Scorzonera.

www.dacoromanica.ro

190

CONSPECTUL SPECIILOR

1. Pedunculi spre virf mereii ingroOndu-se claviformi. Involucru sub-12-foliat . . ..... T. major Jacq. 1.* Pedunculi nurnal immediat sub capituli putin ingropp. Involucru 8-foliolat. 2. Tulpind, cu deosebire la basa frunzelor alb-flodish'. Achenele marginale forte scurt-rostrate. T. lloceosus W. K. 2.* Tulpinä neflocOsa.

3. Achenele marginale egal de lungi cu rostrul . . T. pratensis L. 3* Achenele marginale apr6pe de 2 oft* mai lungi cleat rostrul T orientalis L.

T. major Jacq. [Loc alb]. Pedunculi spre virf mereii Ingrossati, claviformi, pe timpul infloritului ingrositura cat basa involucrului. Involucru consistand din, sub-12-folióle, mai lung deceit florile. Capitulii deasupra concavi. Achenele marginale squamos-muricate, po anguli acute, rostra filiform, subegal de lung cu achena. Flori galbine. e IunieIulie. Comun pretutindeni.

T. floccosus W. K. [Loc alb]. Pedunculi egali, sub capilull numai putin fingro$41. Involucru consistdnd din 8 foliole, mai scurt decal florile. Achenele marginale la basa subnetede, mai sus la papil aprópe squamulos-muricate, si angustate in un rostru fOrte seurt. Tulpina, cu deosebire la basa frunzelor, asemenea fi frunzele tinere alb-flocOse. Flori galbine. cr Iunie-lulie. Intre Medgidia si Cernavoda ; la Gropa-Ciobanului, in Delta la Kara-Orman. T. pratensis L. [Loc alb]. Peduneuli egali, sub capitull numai putin fingrom`i. Involueru consistdnd din 8 folidle, foliOlele deasupra basel transversal-imprese. Flori egal de lungi en involucrul ori si mai scurte. Achenele marginale egal de lungi cu rostrul filiform, tuberculat-scabre. Frunzele dela basa dilatata lineare, subulat-atenuate, stricte, ori la virf reflecte ori si contorte. Flori galbine. di Maid-Julie, V ariaz á :

p. tortilis. Frunze undulate si la virf contorte. T. orientalis L. [Loc alb]. Pedunculi egali, sub capituli numai putin ingrofali. Involucrul consistcincl din 8 foliOle, foliOlele deasupra basel transvers-imprese. Flori mai adese-

www.dacoromanica.ro

191

orl mai lungT decât involucrul. Achenele marginate mai de 2 ori mai lungi clecdt rostrul filiform, squamos muricate, squamele cartilaginee. Frunze dela basa dilatatd lineare, subulat-atenuate, stricte oil la virf reflecte, orT §i. contorte. FlorT galbine. d' Maig-Iulie. In finetele din pAdurT, stepe. FOrte comun pretutindenl: Adam-Clyssi, Akpunar, etc. Genul Scorzonera Tournef.

Scorzonera Tournef. (ZcorzonerA). Periclin cu foliOle inegale, imbricate pe maT multe rêndurl; receptacul nud; achene cilindracee, munite de cOste netede sag tuberculOse, lipsite

de plisc, atenuate la virf, coronate de o egretd de perT inegali, plumo§T, cu barbe incrucipte, eel 5 maT lung)." nebArbo§1 la virf. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpind simplä, aprópe fdrd frunze adevereate ori si numal squamOsà. 9. Coma rddácineI filamentOsà. Tulpind cu 2-3 squame Se austriaca Willd. 2.* C6ma rddacinel nudd ori subsquamatà . . . Sc. parvfflora Jacq. Se hispanica L. 1.* Tulpind rarnificaa si foliatà

Sc. austriaca Wind.; Sc. humilis Jacq. (Sc. austriacA). [Loe alb]. Frunze radicale oblong-lanceolate, orT lineare, cele 2-3 caulinare squamiforme. Tulpind glabrd submonocefa15. Foli6lele involucrulul acuminate, la insu§T virful obtuse, cele exteriOre ovate. Achene striate, striele netede. Coma rciddcinei filamentOsd. Florl galbine. 71. Aprilie. In rnuntii stillcosi la Creel, Ciermet. VariazA:

a. frunze eliptic-lanceolate, orT lanceolate, dela 112 21A centhnetri late (Sc. humilis latifolia secunda Clus.; Sc. humilis Rchb.) p. frunze mull maT inguste, linear-lanceolate oil lineare, uneori dela 3m/. late (Sc. pannonica tertia Clus.; Sc. angustifolia Rchb.) Se. parvitiora Jacq. [Loc alb]. Frunze radicale lanceolate, off linear-lanceolate, acute, cele caulinare pufine si sublineare. Tulpind cu 1-3 capitull, glabrg. Involucru egal de

www.dacoromanica.ro

192

lung cu florile, foliblele interi6re lanceolate. Achene striate, striile netede. Corona rddainei nudd ori subsquamatd.

Flori galbine. e Maiii-Iulie. In finetele umede si särate de la Kara-Nassib. Rard. Sc. hispanica, L. [Loc alb]. Frunze oblonge or): lanceolate,

acuminate. Tulpind frunzOsd, cu unul ori putini capituli. Involucru numal de jumätate cat florile, glabru, foliblele exteriOre triangular-ovate, cele interiOre ovat-lanceolate, tOte acute. Achene marginale muriculate. C6ma rAdacinei squa-

matà. Flori galbine. cr Iunie-Iulie. In finetele din päduri si in stepe, fOrte comun. Variazd: a. latifolia [loc alb]; S. denticulata Lam.; S. edulis Moench. Frunze ovat-ori oblong-lanceolate. (3. glastifolia [loc alb] ; S. glastifolia Willd.; S. graminifolia Roth. Frunze elongat-lanceolate. 7. asphodeloides [loc alb]. Frunze lineare. Genul Podospermum Dc.

Podospermum Dc. (Podosperm). Periclin cu foliOle nume-

rOse, inegale, imbricate pe mai multe rênduri; receptacul nud, alveolat; achene cilindrice, sulcate, munite de cOste ne-

tede, lipsite de plisc, purtate pe un pedicul desert, umflat si aprOpe tot atat de lung cat si achena ; egretä asemenea cu acea dela Scorzonera. P. villosum Stev. [Loc alb]. RAdAcinä la gat coronatà cu squame membranacee. Tulpind abreviatä, indesuit-foliata,

frunze linear-subulate, subcarinate, la basä dilatat-vaginante, pe fata inferiOrA subsericeti-vilOse, pe cea superiOrd mai glabre. Pedunculi elongati, pubescent-vilosi. FoliOlele involucrului cilindriform-vilOse, cele exteriOre ovate, acuminate, cele interiOre oblong-lanceolate, subacuminate, la virf glabriuscule. Achene muricate. In locurile aride si petrOse din munti intro Greci si Macin, etc. Genul Picris kiss.

Pieris Juss. (Pierid5.). Periclin cu foliOle inegale, imbricate

pe mai multe rênduri; receptacul nud ; achene fusiforme,

www.dacoromanica.ro

193

munite de cOste, sbircite transversal, putin atenuate sail gatuite la virf, coronate de o egretd de peri reuniti in inel la basä, unii denticulati scabri, cei lalti plumosi. P. hieracioides L. [Loc alb]. Planta hispida, peri glochidiati. Frunze oblong-lanceolate, dentate ori subsinuate, cele caulinare intermedie cu basa truncatä oil hastata sub-amplexicaule. Capitulii la terminarea tulpinei si a ramurilor coriinbosi. FoliOlele exterióre ale involucrului patente, pe dos hispide, pe margini glabre. Ligula aprópe de 2 ori mai lunga decat tubul sel Achene sub papil constrinse aprOpe färä rostru, subtil transversal rugOse. Flori galbine. d' Iulie-August. In regiunea silvatica in campil. FOrte comun in WO Dobrogea. Genul Leontodon L.

Leontodon L. (Leontodon). Periclin cu foliOle inegale, imbricate pe mai multe rOnduri; receptacul nud; achene fusiforme, striate-scabre, munite de cóste, atenuate in plisc, coronate de o egreta de peri uni-biseriati, toti plumosi, sail cei exteriori scabri. L. asper (Poir) Rchb.; Apargia aspera W. K. (specimen rarnificat). [Loc alb]. Raddeina verticala, subramificata, mai tardiil premorsd. Tulpind monocefalä, munitä cu 2-5 squame subfoliacee, sub capituli mai ingrosata. Frunze lanceolate in petiol atenuate, sinuat-penatifide, lacing' neegale, pe ambele fete hispide, pe margini indesuit ciliate, peri rigicli, la virf trifurcati. FoliOlele involucrului ovat-oblong, cele exteriOre lanceolate, pe dos hispide, pe margini ciliate, ciliile indesuite, rigide, furcate, cele interibre lineare, pe dos nude, pe margini ciliate, ciliile fOrte scurte si subsimple, la virf putin atenuate. Papul plumos. 91. Iunie-Iulie. In stepe, finetele din paduri, declivitatile muntilor: Consul, etc. Genul Lagoseris M. B.

Lagoseris M. B. (Lagoserida). [Loc alb]. L. bifida Koch.; Trichocrepis bifida Vis. [Loc alb]. Frunze dentate ori lirate. Achenele marginale pe laturea interiOrA, carinele obtuse. In locurile aride. Comun pretutindeni. Brandza.Flora Dobrogel.

18

www.dacoromanica.ro

194

Genul Chondrilla Tournef.

Chondrilla Tournef. (Condrild). Periclin cu 8-10 foliOle

egale, de ordinar dispuse pe un singur rend, munite la basà de soldi fOrte scull simuland un calicul ; receptacul nud; achene fusiforme-cilindracee, muricate-spinOse la virf,

munite de c6ste scabre, terminate printr'un plisc filiform, elongat, incunjurat la basa sa de o coronulä de 5 solcli, si terrninath prin o egretá de pert pluriseriati. Ch. juncea L. [Loc alb]. Frunze radicale runcinate, cele caulinare superiOre linear-lanceolate, ori numai lineare. Ramuri virgate. Capitulii laterali, solitari on eke 2-3. Achene terminate cu cate 5 dintl lanceolati. Flori galbine. Ligulele pe dos cu CAW 3 strie albinete. Tulpina mai mult ori mai putin spinulos-hispida. d' Iulie-August. Locuri uscate i ne"sipOse. Forte comun in tOtà Dobrogea. Genul Taraxacum Hall.

Taraxacum Hall. (Pdpgdie). Periclin cu foliOle numerOse, dispuse pe mai multe rênduri, cele exteriOre mai scurte, de ordinar Intinse sag reflexe, sirnulând un calicul; receptacul nud ; achene oblonge-cilindracee, sub-comprirn ate, solzOse sad muricate-spinOse la virf, munite de cOste rugOse, terminate printr'un plisc filiform, elongat, munit de o egret5. de peri pluriseriati. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Partea necoloratä a rostrului mai lunga decat achena de impreund cu partea colorata a rostrului T. conciliate Wigg. 1.* Partea necoloratd a rostrului mai scurta decat achena deimpreuna cu partea colorata a rostrului T. serothut m

T. otlicinale Wigg.; T. vulgare Schrank.; T. Dens leonis Desf.; Leontodon Taraxaeunz L.; L. officinalis Wister. [Loc alb]. Achene linear-obovate, striate, la virf squamos-muricate; striile achenelor exteriOre dela hasil tuberculat-rugOse,

ale celor interiOre netecle, partea necolorati a rostrulni www.dacoromanica.ro

195

mai lungd decdt achena deimpreund cu partea coloratd a rostrului. Frunze oblong-ori linear-lanceolate, penatifid-run-

cinate, ori intregi, dentate ori de tot intregi. Flori galbine ori sulfurii. Plantá forte variabild. 21. Maiil-tOmna. FOrte comun pretutindeni. T. serotinum Poir.; Leontodon serotinum AV. K. [Loc alb]

Achene oblong-lineare, la ambele capele atenuate, striate la virf subtil tuberculate, striele celor exteriOre de la bash' incepend rugulOse, ale celor inferiOre netede ; partea necoloratei a rostrului mai scurtd decdt achena de impreund

cu partea coloratd a rostrului. Frunze oblonge, cele de primdvérà intregi, cele mai tardie dentate ori runcinate. Mori galbine. Frunzele adeseori hirte si tulpina iarasi adeseori alb-lanatd. 71. Iulie-Sept. FOrte comun pretutindeni. Genul Lactuca Tournef.

Lactuca Tournef. (Lactuca). Periclin cu foliOle numerOse, inegale, imbricate pe mai multe rênduri, cele exteriOre mai

mid; flori numerOse, 2-3-seriate; achene atenuate in plisc capilar, elongate si coronate prin o egreta de peri uniseriati. (Cele-lalte caractere ca la Myeelis). CONSPECTUL SPECIILOR 1. Capituli pauciflori (mai adese-ori 5). 2. Frunze peliolate, nedecurente 2.* Frunze decurente 1.* Capituli rnultiflori. Frunze nedecurente. 3. Rostrul fructelor alb. 4. Rostrul duplu atat de lung cat achena 4* Rostrul egal de lung cu achena 3.* Rostrul fructelor negru

L. inaralis Fres. L. Thniuea Schultz.

L. saligna L. L. Seariola L. L quereina L.

L. muralis Fres.; Prenanthes muralis Lain.; Myeelis muralis Rchb.; M. angulosa Cass.; Cicerbita muralis Walk. Frunze petiolate, lirat-penatifide, lacinii ovate, angulate, dentate. Capituli paniculati. Flori galbine. 0 Iulie-August.

In regiunea silvaticA si in Deng, in pädurea Leti, f6rte coffin. L. viminea C. H. Schultz.; Phoenixopus decurrens Cass.; Ph. vimineus Rchb.; Prenanthes viminea L. [Loc alb]. Frunze

www.dacoromanica.ro

196

decurrenle, cele inferiOre profund-penatifide, lacinii lineare

subdentate, ori de tot intregi, cele supreme lineare si intregi. Flori galbine. Muntele Consul, Ienissala. L. saligna L. [Loc alb]. Frunze le pe fata inferiórg la caring aculeate ori netede, lineare, acuminate, de tot intregi, cele infhne runcinat-penatifide. Ramuri virgate, racemos-

spicate. Achene pe ambele fete 5-striate, rostru alb duplu atdt de lung cat achena. Flori galbine. Iu lie-August. FOrte comun in locurile sgrate i pe langd mlastinele do pe langg Dunare.

L. Scariola L. [Loc alb]. Frunze le pe caring. ghimpOse, oval-oblonge, acute, sagitate, mucronat-denticulate, penatifid-runcinate, rare-ori intregi. Achene de ambele laturi 5striate, angust-marginate, la virf mai lat marginate si setulos-puberule, rostru alb egal de lung cu achena. Flori galbine. Achene de cohlre brund-sura. 0 Iu lie-August. In stepe si in finetele din paduri. FOrte comun. L. quereina L. [Loc alb]. Frunze le pe fata inferiOrd netede, cele radicale i cele infime caulinare runcinat-lirate, dentate, cele superiOre runcinat-penatifide, la basd sagitate. Panicura corymbOsä. Achene pe ambele fete 6-striate, rostru de jumdtate mai scurt decdt achena, negru. Mori galbine. Rarg. In pgdure la Telika. Genul Mycelis Cass.

Mycelis Cass. (Micelis). Periclin cu 5 folicile egale, dispuse

pe un singur rend §i munite la bash' de solcji scurti, simuland un calicul ; receptacul nud; flori 5, uniseriate; achene comprirnate lenticulare, munite de cOste, atenuate intr'un plisc scurt, coronate de o egretä de peri netedi sail denticulati scabri, pluriseriati. Genul Sonchus Tournef.

Sonchus Tournef. (Sone). Periclin cu foliOle numerOse, inegale, imbricate pe mai multe rênduri ; receptacul nud ; achene cornprimate-lenticulare, munite de cOste, trunchiate

la virf, lipsite de phsc, coronate de o egretg de peri netecli sail denticulati scabri, pluriseriati §i reuniti in fascicule la basd www.dacoromanica.ro

197

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpind ramificatd. 2. Frunze caulinare petiolate. Involucru la basd albflocos

S.

2.* Funze caulinare sessile. Involucru glabru. 3. Achene transversal ruguhise. Räddeind anuald . S. 3.* Achene netede. Rdddcind anuald fusiformd . . . S. 1.* Tulpind simpld. 4. Frunze caulinare la bash' cordate S 4* Frunze caulinare la basä sagitate S

tenerrimus L. oleraceus L. nsper Vill. arvensis L. palustris L.

S. tenerrimus L. [Loc alb]. Tulpind in partea superiórd ramificatei-corymbOsei. Frunze petiolate, penatipartite, lacinii

ovate, oblonge, ori lineare. Petiolii frunzelor intermedie la basa dilatati, sagitati, auriculele lung acuminate. Involucru la basa niveg-flocos. Achene multistriate, striele transversal-rugulose. Radacind anualä, fusiforma. 0 Iunie-Iulie. Rar pe laugh' calea ferata la Constanta. S. oleraeeus L. [Loc alb]. Tulpind ramificatd, ramuri umbelat-corymbOse. Involucru glabru. Frunze oblonge, runcinat-penatifide ori intregi, cele caulinare la basa auriculatcordate, auriculele acuminate. Achene transversal-rugulose, pe ambele fete 3-striate. RCiddcind anuald. 0 Iunie-tOmna. Locuri cultivate si ruderale. Comun pretutindeni. Variaza :

a. integrifolia Wallr. Frunze neruncinate. p. runcinatus Wallr. Frunze runcinat-penatifide, lacinia terminald triangulara mai mare. y. lacerus Wallr. Frunze penatifide, penile dentate, ori sinuate, cea terminalti Inca sinuata. (S. lacerus Willd.) S. asper Vill. [Loc alb]. Tulpind ramificatd, ramuri umbelat-corymbóse. Involucru glabru. Frunze ovat-oblonge, Intregi ori subruncinate, cele caulinare auriculat-cordate, auricule rotundate. Achene netede, marginate, pe ambele fete 3-striate. Reidaind anualci fusiformd. 0 Iunie-tOmna. Locurl cultivate si ruderale. Comun pretutindeni. S. arvensis L.; Hieracium arvense Scop. [Loc alb]. Tulpind simpld, la virf corymbOsa.. Involucrul deimpreund cu pedunculd glandulos-vilos, glandulele galbine. Squamele

www.dacoromanica.ro

198

involucrului cele externe ovat-lanceolate, la virf angustate insd obtuse. Frunze lanceolate, runcinate, cele caulinare la basei cordate, cele supreme intregi. Achene striate, striile transversal-rugulOse. Rddeicind repentd. Intre Tulcea i Isaccea; etc. Variazd: p. laevipes. [loc alb]; S. intermedius Bruckn. Trey.; S. arvensis var. Schultz.; S. maritimus L. amoen. Pedunculi glabri, involucru subhispid, ori pedunculi i cu involucru glabri-

S. palustris L. [Loc alb]. Tulpind simplà, la virf corymb6sd. Involucrul deimpreund cu pedunculii glandulos-pilros, perii negri. Frunze runcinat penatifide, laciniile tOte lanceolate, acuminate, cele caulinare la basei sagitate, cele superiOre intregi. Achene striate, striile transversal-rugulOse. Reiddcind s impla, feird stoloni, aprópe tuberifonn-ingrovad. 2 4 Iu lie-August. In locurile mldstinOse cu deosebire din pdduri. Sudkiol; pddurea Leti (Delta), etc. Genul Mulgedium Cass.

Mulgedium Cass. (Mulgediu). Periclin format din foliOle imbricate, inegale; cele exteriOre de 2-3 ori mai midi decat cele interi6re, si formfind un calicul. .Achene putin comprimate, columnare, trunchiate safl putin subtiate la virf, dar lipsite de plisc, munite de cOste pe fete. Egretä pör6sd, fragild, incunjuratd la basd de o corona ingustd. M. tatarieum Dc.; Al. runcinatum Cass.; Sonchus tataricus L. mant. [Loc alb]. Planta' glabrd, subglaucescentd. Tulpind erectd, simplà, spre virf paniculatd. Frunze le inferibre oblonge, subruncinate, cele caulinare la basd angustate, cele supreme de tot intregi. Pedicele squamOse, deimpreund en involucrul glabre. FoliOlele involucrului cele exteriOre ovate, acute. Achene obcompresiuscule, striate, la virf angustat-sub-

rostrate. Papul alb. 21 In regiunea litoree. Pe malul márei la Constanta, Tuzla, etc. Variazd : mai tOte frunzele de tot intregi. Genul Crepis L. Crepis L. (Crepidd). Periclin cu foliOle numerOse, dispuse

pe mai multe rênduri, cele exteri6re mai scurte, maT mult

www.dacoromanica.ro

199

sag mai putin apiculate, simulând Un calicul; receptacul nud; achene cilindracee sag fusiforme, munite de cOste, trun-

chiate sag atenuate la virf sag prehnigite inteun plisc mai mult sag mai putin elongat §i coronat de o egretä de peri netedi sag denticulatiscabri, pluriseriati. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Achene lung-rostrate. Involucrul, tulpina frunzele setos-hispide 1.* Achene rostrate, ori forte scurt rostrate. 2. Tulpina la virf coryrnbósà.

C. rhocadifolia M. B.

3. Frunze le caulinare superióre la basd sagitate. C. virens Vill. 3.* Frunze le caulinare superióre la basd hastate. C. rigida W. K. 2.* Tulpind la virf paniculatd, paniculd fastigiatd, nudd. Frunze le caulinare la basd trunC. pulehra L. cate

C. rhocadifolia M. B. [Loc alb]. Tulpind erectà, frunzOs5,

ramificatd, deimpreund cu frunzele setos-hispide. Frunze runcinat-penatifide, cele supreme lanceolate, la basa profund incise. Pedunculii inainte de inflorire nutanti. Rostrul tuturor achenelor mai scurt deceit involucrul. Involucru cu sete rigide hispid §i deodatá i surig-péros. FoliOlele calicelui extern lanceolate, acute. Mori galbine. (:) Iunie-Iulie. In locuri aride §i petrOse. FOrte comun pretutindeni. C. limns Vill. [Loc alb]. Tulpind frunzOsä, ramificatä, corymbo'sà. Frunze le radicale lanceolate, dentate, oil runcinat-

penatifide, cele caulinare superidre lineare, plane, la basd sagitate. FoliOlele involucrului cele exteriOre lineare, alipite, cele interiOre pe suprafata interiOrä glabre. .Achene linearoblonge, 10-striate, la basd i la virf subegal-obtuse, la 031 neangustate, striile netede. Receptacul glabru. Flori galbine.

Reiddeind anuald. In stepe la Constanta. C. rigida W. K. [Loc alb]. Tulpina frunzOsä, la virf corymbOsà. Frunze ingro§ate, scabre, cele infime oblong-obovate, sinuat-ori la basä lacerat-dentate, in petiol decurente, cele superidre sessile, dela basa hastatel ovate oH lanceolate, dentate ori de tot intregi. FoliOlele involucrului tOte oblong-hneare, obtuse, alipite, pe dos sur-pubescente, pe fata interiOrã glabre. Achene la virt mai dnguste, 10-13-striate.

www.dacoromanica.ro

200

Rcidacinci elongata, descendenta, perenalci. Coro la galbind.

.Receptacul sub fimbrilifer. In stepe §i in finetele din paduri, locuri aprice. Comun : Atmadia §i Cincarova. C. pulehra L.; Prenanthes hieracifolia Willd.; P. pulchra Dc.; P. viscosa Bmgt.; Intybellia pulchra Monn ; Chondrilla pulchra Lam.; Lapsana pulchra Vill.; Phaecosium lampsanoides Cass. [Loc alb]. Tulpind la virf paniculata. Frunzele radicale runcinate, cele caulinare lanceolate, la basa truncate, dindarapt dentate. Panicula fastigiata, nuda. Involucru de tot glabru, foliblele calicelui extern (caliculului) fOrte mid, ovate, alipite. Achene lineare, obsolet 10-striate, la virf

putin atenuate, glabre, cele marginale scabre. Planta are asernOnare cu Prenanthes §i Chonclrilla. 0 Iunie-lulie. Mai rara. In campii §i finete silvatice la Cincarova. Genul Hieracium Tournef.

Ilieraciuni Tournef. (Ieraciu). Periclin cu foliOle numerOse,

imbricate pe dou6 sail mai multe rêndurI; receptacul nud ; achene cilindracee, munite de cOste, trunchiate la virf §i lipsite de plisc, coronate de o egreta de peri netecii, dentati sail p1umo§1, uni-subbiseriati. CONSPECTIJL SPECIILOR

1. Tulpina cu frunze radicale. 2. Tulpina la yid cu 1-5 capitull de florl. 3. Tulpina numai cu 1 capitul. Frunzele radicale pe fata inferiórd indesuit-toment6se. H. Pilosella L. 3.* Tulpine cu 2-5 capitull. Frunzele radicale glabre, or! pe margin! dispars-setos-ciHate

..

IL Aurieula L.

2.' Tulpina la virf cu numerosl capitull (10-100)

4. Tulpina nefrunzósá ori numai cu 1-3 frunze

in partea inferiórá. Tulpina si frunzele II. praealtum Koch (Vill.). glabre ori setos-pèróse 4.* Tulpind frunzósä. Tulpina si frunzele indesuit stelat-p6r6se si cu sete rigide hispide.

5. Setele tulpinel si ale frunzelor erecte ori alipite

6 Setele tulpinei si ale frunzelor patente 1.* Tulpine Mil frunze radicale.

www.dacoromanica.ro

.

IL. echioldes Lunn. . 11. setigerum Tausch.

201

6. Foliedele involucrului alipite 6.* Foliólele involucrului la virf recurbate .

IL foliosum W. K. II. umbellatum L.

H. Pilosella L. [Loc alb]. Tulpind nudd cu 1 capitul. Stolonil prostrati, sterili, rareori florigeri, ace§ti din urma la virf ascendenti §i eIongati in peduncul cu un capitul, ori furcat cu 2-3 capituli. Involucru scurt-cilindriform. Frunze veryli-glaucescente, obovat-lanceolate, setos-p6r6se, pe fata inferidrci sur-tomentóse. Flori sulfurii, cele marginale pe dedesubt cu o strie purpurie. Variaz A cu frunzele mai late obovate, §i mai inguste lanceolatP, pe fata inferi6rd sur-ori alb-toment6se, rare ori pe ambele fete tomentOse. 4 Mahl-t6mna. In Own! uscate. Cincarova.

H. Aurieula L. [Loc alb]. Tulpind nuclei, ori 1-foliolatei, la virf cu 2-5 capituri, peduneuri corimbosi, fructiferi ascendenti. Stoloni prostrati, elongati, sterili, orl-fOrte rar-ascendenti §i floriferi, furcat cu 2-5 capitul Flori tOte concolore. Frunze glauce, lanceolate, glabre, dispars-setos-p6rOse, cele exteriOre obtuse, cele interi6re acute. 4 IunieAugust. Finete §i pA§uni uscate. II. praealtum Koch (VIII.). [Loc alb]. Tulpinh simphl, striatA, glabrA ori setos-p6rOsA, §i. cu per! stelulati dispar§i, in par-

tea inferiOrd cu una ori putine frunze. Corymb multicapitat, fastigiat, lax. Pedunculiii dupd inflorire striari fi drepri, deimpreund cu involucrul ovat-cilindriform, glabriusculi, ori

mai lax! mai indesuit cu per! stelati, suri §i Inca cu per! simpli. Frunze glauce, linear-lanceolate, ori lanceolate, cele

infime obtuse, pe margin! ori §i pe ambele fete setos-p6rOse, setele rigide, mai lung! decat diametrul tulpinel, uneori pe fata inferiórd §i cu per! stelati. Flori mid, galbine. In muntele Denistepe aprOpe de Babadagh; Consul; muntii dintre Macin §i Greci. Variaz A.:

p. ltirsutum Koch Synops (sub a). Cu sail fArd stoloni. Tulpina in partea inferiOrA, apol frunzele pe ambele fete setulos-pArOse, apoi Inca pe fata inferiOrd cu peri stelati. OBSERVARE. H. praealtum Koch. diferd de H. Auricula L., prin tulpina mai inalta §i prin capitulii mult mai numero§1 (20-100).

www.dacoromanica.ro

202

Tulpinei cu peri stelati §i indesuiti sura., i Inca cu sete rigide, erecte on alipite, mai lungi decat diametrul tulpinei, hispida, multifoliatei (10-20 frunze), frunzele pe tulpina in sus succesive decrescOnd, glauce, lanceolate, pe fata inferióra qe1ulat-pub6scente, §i apoi pe ambele fete cu sete rigide, elongate, erecte ori alipite, hispide. Corymb multicapitat, fastigiat, lax, aib-tonienH. eeldoides Lamn. [Loc alb].

los §i pe'ros. Stolonil lipsesc, ori sunt ascendenti-cauliformi

florigeri. Flori galbine. 21. Iunie-August: munti i finete din paduri. Forte comun: Sepelgin, muntil dintre Greci §i Mein. II. setigeruin Tausch. [Loc alb]. Difera de II. echioides §i

Lamn. prin setele tulpinei si a frunzelor, ce sunt patente (nu erecte ori alipite). In locurile n'esipOse pe langa Tulcea. lt. foliosum IV. K.; H. virosum Pall. [Loc alb]. Tulpina ri-

gida multifoliata, in partea inferiOrd hirta, In cea superiOra glabrescenta, paniculat-ramificata, ramuri subumbelate, multicapitate, puberule ori glabre. Frunze le caulinare cordat-ovate, ovat-oblonge ori lanceolate, acute, amplexicaule, dentate ori de tot intregi, discolore, pe fafa inferiórei glaucescente, reticulate, cele radicale lipsesc. Foli Cale involucrului glabre, alipite. In paduri la Babadagh i intro Tulcea i Mahrnudia. OBSERVARE.-H. foliosum L.; H. boreale Fries, si H. rigidum Hartm. au pedunculii surii i frunzele concolore; iard II. umbellatum L. are foliólele involucrului recurbate.

11. umbellatum L. [Loc alb]. Tulpind rigida, multicapitatä,

hirsuta. on &bra spre virf ramificata, ramurile ultime umbelate. Pedunculi suril. Frunze lanceolate ori lineare, dentate ori de tot intregi, cele inferiOre in un petiol scurt contrase, cele superiOre subsessile, cele radicale lipsesc. FoliOlele involucrului la virf recurbate. Iunie-tOmna. In finetele din paduri i tuferisuri: Adam-Clyssi, Consul, intre Isac21.

cea i Tulcea, etc.

ariaz

A. Plante glabre. a) polyanthemum Frohl. Ramuri multicapitate. b) 7. onocephalum [loc alb]. Ramuri I-capitate.

www.dacoromanica.ro

203

c) integrifolium [loc alb]. Frunze deptirtat denticulate. d) coronifolium Bernh. Frunze angustilineare, aprope penatifid dentate. e) carpaticum Roch. Frunze lineare, fOrte lungi, dentate, undul ate.

f) leptocaulon Wallr. Tulpind debild la basa' procumbentd.

B. Aspre, hirsute. g) linearifolium Fröhl. Tulpina deimpreund cu frunzele August lineare, hirsute, peril lungl. h) serotinum Host. Frunze lat-lanceolate, acut-dentate, de impreun g. cu tulpina hirsute. i) lanceolatum Vill. Frunze ovat-lanceolate, la mijloc denticulate, pe fata superiOrd glauce, cele infime petiolate, celelalte sessile. Involucru aspru-glandulos. 2. Cynarocephalec.Flori tOte tubulOse, regulate, ermafrodite, rar sterile sag unisexuate prin abortare; stil articulat si umflat dedesubtul stigmatulul. Genul Echinops L.

Echinops L. [Loc alb]. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Foliólele involucrului pe dos glandulos-peróse. E. sphacrocephalus L. 1.* Foliólele involucrului pe dos glabre E. ruthenicus M. B.

E. sphacrocephalus L. (E. sferocefal.Vulg. [Loc alb]). Frunze

pe fata superiOrd pubescente, putin viscOse, pe fata inferiOrd lanat-tomentOse i cenusii, laciniile oblong-obovate, sinuate, spinos-dentate. Involucru la basd setos, setele mai lungi decht jumdtatea involucrului, folióle exterióre glandulos-p'erose. Radlile papului numal la bash' concrescute, albe. Pedunculi tomentosi i deodat6. glandulosl-setosi. 21. Iu_

lie-August. In stepe si in finetele din Oduri. Pädurea Babadag, intre Medgidia si Cernavoda. E. ruthenicus M. B. [Loc alb]. Frunze pe fata superis5rä glabre, on dispars flocOse, pe fata inferiOra deirnpreun6 cu tulpina ramificatá alb tomentOse, tOte subsimple penatifd Ficiniiie neegal i profuncjior dentate, dintil la virf spi-

www.dacoromanica.ro

204

nosi, interstitiile setos-ciliate. Foli6lele involuerului de tot glabre, pe margini setos-ciliate, ciliile alipite, de 3-4 ori mai lungi deck setele dela basti. 21. Iu lie-Sept. FOrte comun cu deosebire in stepe. Pretutindeni. OBSERVARE. - Afarà de frunzele mai putin divise si de setele dela basa involucrului, ce sunt ceva mai scurte, nu diferd de E. Ritro L. la care sunt frunzele bipenatifide.

Genul Onopordon Vaill.

Onopordon Vaill. (Onopordon). Periclin cu folióle imbri_ cate, spinOse; receptacul alveolat; alveole cu margini membranOse, dentate; stamine cu filamente libere ; achene obovate-subtetragone, comprimate, sulcate rugOse transversal,

coronate de o egretà de peri pluriseriati i reuniti in inet la basd. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze arachnoided-lanate

.

0. Acanthium L.

1.* Frunze glabriuscule, vercii, glandulos-viscide (lipicióse)

0. tafiricum Willd.

0. Acanthium L. [Loc alb]. Frunze decurente, eliptic-oblong, sinuate, arachnoideg-lanate. FoliOlele involucrului de la basa ovatd linear-subulate cele inferiOre fOrte patented' Iulie-August. In stepe pretutindeni si in Delta. 0. tauricum WilEd. [Loc alb]. Frunze oblonge, decurente, sinuate, spinOse, verclii; glandulos-viseide. FoliOlele involucrului dela basa ovatd, lanceolat-subulate, punginte, arach noideil-viscOse, cele inferiOre fOrte patente. d' In stepe, fOrte comun pretutindeni. Genul Carlina Tournef.

Carlina Tournef. (Carlind). Periclin cu foliOle imbricate, cele exteriOre foliacee, pectin ate-spinOse, cele exteriOre scariOse-colorate, intregi, inerme, lung radiante; receptacul mu-

nit de paiete curbate in tub la basd, frangiate la virf ; achene cilindrice-oblonge, putin comprimate, lipsite de cOste,

coronate printr'o egretd de peri plumosi, uniseriati, reuniti la basd in fascicule de 3-4.

www.dacoromanica.ro

205

CONSPECTUL SPECIILOR

1. Planta acauld 1." Planta caulifera

C. acanthifolia All. C. vulgaris L.

C. acanthifolia All. [Loc alb]. Plantei acauld. Frunze pe fata inferi6r6 sur-lanate. FoliOlele exteriOre ale involucrului penatifide, angulat-dentate, cele intime intregi, dentate. Fibre le mai lungi ale paleelor filiforme, acute, sub virf pu-

tin mai grOse. Racliul involucrului alb. d Iunie-August. FOrte rard in muntele Eulenberg aprOpe de Cincarova. C. vulgaris L. [Loc alb]. Tulpind bi-rnulticapitatä, sub-corymbOsd. Frunze oblong-lanceolate, sinuate, dentate. Frunzele exteriOre ale involucrului bipenatifid-spinOse, cele interi6re lanceolate, atenuat-mucronate, cele radiante linear-

lanceolate, la basä putin mai late, peind la mijloc ciliate. Bractee mai scurte deck capitulu. Radiul involucrului palid. d' Iulie-August. FOrte comund in regiunea silvaticg. Genul Xeranthemum Tournef.

Xeranthemuni Tournef. (Xerantem). Periclin format din solcji imbricati, scariosi, i dintre care cel interiori sunt ade-

sea radianti. Flori aprOpe egale; cele marginale in mic numèr §i sterile, cu corold neregulat bilabiatä ; cele centrale regulate, ermafrodite si fertile. Filamentele staminelor libere i glabre; antere munite la basa lor de doue prolongimente filiforme ciliate. Achene elongate, comprimate do inainte in därdt, acoperite de mid peri setiformi; hil basilar; disc epigin mare, nernarginat; egretä formatà din ariste lanceolate, acuminate intr'o setà rigidà denticulatti, dispusà

pe un singur rend. Receptacul munit de paiete tripartite. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Involucru hemisferic, foliedele sale mucronate. X. annum!' L. 1.* Involucru cilindriform, foliólele sale mutice. X. cylindraceum Sm.

X. aniumni L.; X. radiatuni Lam. (X. anual. Vulg. [Loc alb]). Involucru hemisferic, folidle scariOse, de tot glabre, mucronate, cele exteribre ovate, cele interiOre lanceolate, de

www.dacoromanica.ro

206

2 ori mai lungi deca.t discul. Radiul involucrului purpuriti. 0 In stepe, forte comun pretutindeni. X. cylindraceum Smith.; X. inapertum Dc. non Willd. [Loc alb]. Involucru cylindriform, folidlele exterióre ovate, mutice, pe disc tomentOse, pe marginile late glabrate, cele interiOre lanceolate, 116 de ori mai lungi dedit discul. Radiul involucrului purpuriii. 0 Iunie-Iulie. Pe malul Dunärei. Genul Bidens Tournef.

Bit lens Tournef. (Bidente). Periclin cu folióle dispuse pe 2 renduri, cele exteriOre inegale, foliacee, cele interiOre mai scurte, egale, scarióse ; receptacul putin convex, munit de paiete; flori: de ordinar tOte ermafrodite, tubulOse, rar acelea dela circonferentà sterile si ligulate, dispuse pe un singur rend; achene oblonge-cuneiforme, comprimate, munite de o cdstl pe fie-care fa 1i coronate de 1-5 ariste subulate-spinOse, barbelate, cu aculeole dirigeate in jos. B. tripartita L. [Loc alb]. Capital:I discoideii FoliOlele involucrului cele exteriOre mai lungi decat capitulul. Frunze tripartite, laciniile lanceolate, serrate. Achene obovate, pe margini retrors-aculeolate, egal de lungi cu foliOlele interne ale involucrului. La specimene mai mari este une-ori lacinia intermedie a frunzelor trifidä, pentru care frunzele apar a fi 5-fide. 0 Iulie-tOmna. Locuri urnede i pe malurile apebor. Forte comun5. pretutindeni. Genul Lappa Tournef.

Lappa Tournef. (Lai*. Periclin cu foliOle imbrthate, lineare-lanceolate, lung acuminate-uncinate la virf ; receptacul acoperit de paiete setacee; achene oblonge, comprimate, munite de cOste, rugdse transv,rsal, coronate printr'o egretii. de peri denticulati-scabri, pluriseriaV, cu totul liberi la basil. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Poliólele involuerului glabre off glabriuseule. L. major Ghertn. 1." Foliólele in voluerului arachnoideil-pèróse. 2. Foliólele involuerului arachnoideil-subvibise. Capitulii racemo§i L. minor De. 2. Foliólele involuerului arachnoideil-lanate. CaL. tomentosa Lain. Ogg sub-corymbo0

www.dacoromanica.ro

207

L. major Gaertn.; L.officinalis All.; Arctium majus Schkuhr.;

A. Lappa Wind. (L. mare. Vulg. Brustur, Lipan). Involucru glabriuscul, foliOlele tote subulate fi uncinate, cele interiOre concolore. Capituli subcorymboA mart Mori purpuril. O Iu lie-August. FOrte comun pretutindeni. L. minor Dc. [Loc alb]. Involucru arachnoideii-subvilos, foliOlele tOte subulate §i uncinate, cele interi6re subcolorate. Capituri racemoei. Flori purpuril. d' Locuri ruderale, marginea drumurilor. Forte comun. L. tomentosa Lam. [Loc alb]. Involucru arachnoideii-lanat, foliOlele interi6re lanceolate, mucronulate, obtuse, colorate, subradiante. Capitull corymboeil Mori purpurii. 0 Iulie-August. Rara in padure aprOpe de Cincarova. Genul Crupina Cass.

Crupina Cass. (Crupina). Periclin oblong, cu sold): imbricati, lanceolati, ascutiti, intregi, neapendiculati; cele exteri6re mucronate. Flori fOrte putin numerOse in fie-care calatida, t6te egale, cele marginale sterile, cele-lalte ermafrodite, fertile, cu corold barbOsa la virful tubului ; filamentele starninelor libere, papilOse. Achene grOse, ovoide, trun-

chiate la virf, acoperite de mid pert aplicati §i lipsite de cOste; hil basilar, Cate odatä fOrte oblic; disc epigin nemar-

ginat, dar munit in centru de un prolongiment in forma de mica cupd; egretà nuld la florile marginale, dupla §i persistenta la florile din centru; cea exteriOra formata din pert denticulatl, fOrte inegal;, imbricati §i nelipiti la basa; cea interiOra formatã din 10 mid solcil lanceolati fOrte scurti. Receptacul munit de paiete lineare-setacee. C. vulgads Cass.; Centaurea Crupina L. (C. comund. [Loc alb]). FoliOlele involucrului lanceolate, acuminate. Frunze pe-

nate, scabre, penile lineare, acute, mucronat-serrulate. Flori ro§ietice. p Iulie-August. Stepe, finete uscate prin päduri.

FOrte comun: Ienissala, Mangalia, intre Greet §i Mein, etc. Genul Centaurea L.

Centaurea L. (Centauree). Periclin en foli6le imbricate, terminate printr'un apendice scarios, denticulat, ciliat, sag cor-

www.dacoromanica.ro

208

nos-spinos; receptacul acoperit de paiete setacee; florile de la circonferentd rar ermafrodite i egale cu acelea ale disculdi, de ordinar sterile, ma marl, cu corold neregulatd, radiantd; achene oblonge, comprimate, netede; cu hil lateral,

cu egretd nuld sail forte scurtd, formatd din paleole inegale, scabre, pluriseriate, nereunite in inel. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Foliedele involucrului fãrá apendice, cu margini negre, serrat-fimbriate. fimbriile albe, C . Cyanus L. lucitóre 1.* Folióle le involucrului cu apendiculi. 2. Apendiculii foliedelor involucrului nespinóse, ori terminate cu un spinut fOrte scurt. 3. Apendiculi lacerati, eiliati ori scurt-fimbriati. 4. Capituli subrotundi ori ovati. b. Apendieulii foliólelor involucrului semilunari. C. Jankae Brandza. 5* Apendiculi 3-angularl, ciliati, eiliile mai lungi deck diametrul discului apendiculului, fimC. tennitlora De. bria terminald spinulósä, patuld 6. Lamina foliólelor involucrului 5-nervath. 7. FoliOlele involucrului testacee. concolore. Acheea panda. Papul subegal de lung cu achena. C. arenaria M. B.

7.* Foliólele involucrului verdi. Achena négrd C. niaculosa Lam. Papul de jumdtate cat achena 6.* Lamina foliOlelor involucrului nenervatd. 8. Apendiculii foliOlelor involucrului glabri, negri.

9. Fimbriile apendiculilor egal de lungi cu diametrul transversal al foliólei, oH i ceva mai scurti. Fimbria terminald scurtd, nespinósd, on i trunsformatd in un spinut C. Scablosa L. forte scurt i nepunginte 9.* Fimbriile apendiculilor mai lungi decât diametrul transversal al foliOlei. Fimbria terminald produsd in un spinut negru, patul C. spinulosa Roch. si punginte 8.* Apendiculii foliólelor involucrului puberuli, forte putin negru-marginap, ai foliólelor exterióre truncati in un acumine elongat C. stereophylla Bess. patent-spinulos b.' Apendiculi ovat-lanceolati, ovap, ori orbiculari. 10. Apendiculi orbieulari, profund-ciliap, cilia

www.dacoromanica.ro

209

terrninald setiformd, abortivd. Frunze le inferióre penatisecte C . rubeseens Bess.

10.* Apendiculi ovati on suborbiculari, la virf rotundap, on scurt acuminap, lung pectinat-ciliati. Frunze le inferióre subbipenatipartite C. orientalis L. 4* Capituli cilindriformi.

11. Folhilele involucrului ovat-lanceolate. Apendicull oblongi, putin ciliati. Frunze le inferióre bipenatipartite C Besseriana Dc. 11.* Foliólele involucrului ovat-lanceolate, jur inprejur ângust alb-scarios-membranacee apoi acuminat-atenuate in un apendicul subulatori aristat-setaceil. Frunze penatisecte . . . C. Kanitziana Janka. 3.* Apendiculii lung-fimbriap, fimbriile anguste,

linear-subuliforme, mult mai lungi cleat discul, fimbria terminald recurbatd. Papul V, parte din lunghnea achenei C. stenolepis Kern. 2.* Apendiculii folli5lelor involuerului terminate cu un spin lung si valid. 12. Flori purpurii. 13. Achene fArd pap. 14. Foliedele involucrului subpalmat spinóse, spinul intermedia valid, la bask de ambele la-

turi cu alti 2-3 spinuti

C . Caleitrapa L.

14.* Folh5lele involucrului rigid-ciliate si produse

in un spin elongat C. dilTusa Lam. 13.* Achene cu pap, pap duplu mai scurt decilt achena 12.* Flori galbine. 15. Frunzele caulinare decurente 15.* Frunzele caulinare petiolate, nedecurente . [Loc alb] [Loc alb] [Loc alb] . . . .

....

C. iberica Trey. solstitialis L. latisquama De. C. salonitana Vis.). C. jurineuefolia Boiss. C naptdigera Roch. C. C

C. Cyanus L. [Loc alb]. Capitull globos-ovati, termin all, so-

Mari. FoliOlele involucrulul cu margini negre, serrat firnbriate. Frunze linear-lanceolate, cele infime la basA dentate, eele radicale obovat-lanceolate, intregi orl trifide. Papul sub-

egal de lung cu achena. Flori marginale albastre, ale disculul violacee. Variazd cu florile marginate rosietice i albe.

In muntii dintre Greci §i Mein. C. Janka Brandza spec. nov. (C. lul Janka). Capitulil forth majusculi si longiusculi pedunculati. Involucru ovat ori Branclzcl.--Flora Dobrogei.

14

www.dacoromanica.ro

210

subglobos, foliOlele sale detrec dela cele infime triangularovate prin cele medie ovate in cele intime ovat-lanceolate, sunt coriacee, longitudinal multistriate, apendiculii proportional acrescenti, scarios-membranacel, semilunari, mai tar(WI mai mult sail mai putin lacerati si lanati. Tulpina simplä ori dela mijloc in sus paniculat-ramificatä, acutangnlä si sulcatä, dela 0m.30-0m.95 inaltd. Ramuri erecte, purtand adeseori in axilele frunzelor diminuate capituli sterill, abortivi. Frunze le incepend dela basa tulpinei, unde sunt mai

multe indesuite, si pana la virful ski gradat tot mai mid, cele infime penati-ori bipenatisecte, petiolul comun fOrte an-

gust, segmentele carnos-rigidule, rectangular patente, angust-lineare ori spre virf mereil insa putin observabil mai late, acute, mucronate, de tot intregi. Coro la putin radianta, de tot glabra si purpurascenta. Papul ceva mai scurt deck achena. Planta, perenala,afará de inflorescentedisparsd cu vil crispatul, care mai tardiil dispärend, devine glabrescenta. Gavgagia. C. tenuiflora De.; C. ovata Pall. (3. microcephala Ledeb. Fl. Ross. II. p. 704. [Loc alb]. Capituli ovati. FoliOlele involucrului ovate. Apendiculii ovat-triangulari subbeuni, ciliag,

ciliile mai lungi deceit diametrul cliscului, cea terminald spinuldsd patuld, foliblele intime spre virf cu margini membranacee, eros-denticulate. Planta. lanuginos-pubescenta. Tulping. erecta, ramificata, ramuri divaricate. Frunze le inferiOre petiolate, bipenatipartite, cele superiOre sessile, penatipartite, laciniile oblong-lineare, cele supreme lineare, de tot intregi, ori subdentate ori si penatifide. Papul de jumatate

mai scurt deck achena. Capitull mici. Intre Topal si Warsoya, la Cincarova. C. arenania 11f. B. [Loc alb]. Capituli ovat-conici. FoliOlele involucrului testacee ; apendiculi concolori, ori notati cu o macula mica triangulard, brunid, neacoperind lamina 5-nervata a foliOlelor proxime fimbriate, ciliate ori subintregi, fimbriile si ciliile subcartilaginee, albe, flexuOse, cea terminala nepungintd. Achene palide, verde-testacee. Papul duplu, seria internd fOrte scurtd, cea externd subegal de lungd cu achena. Frunze mai mult ori mai putin lanuginOse, cele inferiOre bipenatipartite, cele superiOre simple penatipartite ,

www.dacoromanica.ro

211

cele rameale adese-ori nedivise, laciniile lineare, ori linearlanceolate. Tulpinä erectà, paniculat-ramificath, multicapitatá, ramukvirgate. Coro lä deschis-purpurie. Plantl. perenalä. In ste.6 §i pe dunele de pe malul rnArei. FOrte comund chiar §i la Kara-Orman 'in De lig. C. maculosa Lam.; C. paniculata Jacq. Fl. Austr. et plur auct. non L. [Loc alb]. Capituli subrotundi-ovati. Apendiculii involucrului notaci cu o maculd négrá, triangularà, pe ambele laturi putin decurente, foliOlele elevat-5-nervate, neacoperindu-se pe sine, fimbriate, fimbriile subcartilaginee, deflecte, cea terminalä formând adeseori o spinuld. Papul V, cat achena. Flori palid-violacee. cr Iu lie-August, la Rassoya §i Cincarova. OBSERVARE.-Dr. A. Kerner face distinctiune intre C. maculosa Lam. la cea din urmh ceva mai lung decAt 1/2 achena. Acésta din urma ar fi réspândita prin Germania, Austria si Ungaria, cea d'intAiii prin Francia.

si C. rhenana Borr. La cea d'intaiii ar fi papul numal 1

C. Scabiosa L. [Loc alb]. Capituli subglobosi. Apendieulii foliOlelor involucrului negrii, triangulari, acuti, plani fimbriati, mai ingusti deck insele foliOle nenervate, pe care nu le acoper, fimbriile flexuOse egal de lungi eu diametrul

transversal al foliOlei ori 0 mai scurte, cea terminald seurtd f i abid trans formatd in un spinuf fOrte scurt. Papul subegal de lung cu achena. Frunze sublanate, pe su . prafatá hirte, pe margini scabre, ori §i peste tot glabre, penatifide pânä bipenatifide, laciniile lanceolate, de tot intregi ori dentate, terminate cu un punct calos. Involucru mai mult mai putin lanat. Flori purpuriti-violacee. '21. La Talisman. Variazä: p. coriacea [loc alb]; C. coriacea W. K. Frunze glabre, pe margini scabre. Involucru aprOpe glabru. 7. badensis [boc alb]; C. badensis Tratta. Frunzele pe mar gini §i pe fete glabre. C. spinnlosa Roch. non. De. [Loc alb]. Capituli oblongi ori subglobosi. Apendiculii foliOlelor involucrului triangulari negri, ovat-lanceolati, acuti, plani, fimbriati, mai angusti deck foliOlele, pe care nu le acopOr, fimbriile mai

lungi deceit dianietrul transversal al foli6lei, cea terminalci produsd in un spin negru 0 patent. Papul subegal www.dacoromanica.ro

212

de lung cu achena. Tulpinä rarnificatd, ramuri erecte, striate. Frunze radicale lanceolate, crenate, ori sublirate, cele caulinare inferi6re penatifide pang. bipenatifide, laciniile inearlanceolate, divaricate, subfalcate. Flori violaceil-purpur 24. Iulie-August. FOrte cornun pretutindeni: Akpunar, etc. C. stereophylla Bess. [Loc alb]. Capituli ovat-subglobosi. Apendiculii foliOlelor involucrului puberull, f6rte putin negru marginati, numai spre virf fhnbriati, fimbriile elongate; apendiculii foliOlelor exteriOre terrninati cu un acumine elongat si patent-spinulos, cele medie acuminate, mutice, cele interiOre subelongate. Frunze hirte, pe margini scabre, submucronate.Cele-lalte caractere ca la C. Scabiosa. In finete din stepe. Comun. C. rabeseens Bess. [Loc alb]. Capituli ovat-globosi. Foli-

ólele involucrului cu un apendice abia decurinte, orbicular, scarios, pro fund-ciliat, cilia terminalà setiformä abortivA. Frunze scabriuscule, cele radicale petiolate, bipenatisecte, segmente oblonge, ori lanceolate, cele inferidre caulinare petiolate penatisecte, segmente lineare, elongate, cele supreme sessile, penatipartite. Papul [loc alb]. In Dobrogea, (C. Koch. XXIV [1851] 427).

C. orientalis L. [Loc alb]. Capituri subglobosi on ovari, glabri. Foliólele involucrului cu apendiculi mernbranaciilcoriacei, ovati ori suborbiculati, la virf rotundati on scurtacuminati, lung pectinat-ciliari, la foliOlele intirne sunt apen-

diculii orbiculari, putin erOse. Frunze pe suprafatä netede ori ei scabriuscule, cele inferióre subbipenatipartite, lacinii oblong-lineare, obtusiuscule, mucronate. Papul egal de lung cu achena. In finetele din stepe si din pAduri, locuri muntOse. FOrte comun in tad Dobrogea. C. Besseriana Dc. [Loc alb]. Capituli subbracteati, oblongcilindriformi. FoliOlele involucrului cele exterióre i medie ovat-lanceolate, 3-nervate, apendiculi oblongi subbruni, nearmati, pufin cele intime oblonge, spre virf spre margini membranacee, mai de tot intregi. Planta' suriii-vilOsà, mai mult mai putin scabrd. Tulpin6 erectd, spre virf corymbos-ramificatd. Frunzele inferidre petiolate bipenatipartite, cele medie subsessile, penatipartite, cele supreme putine i laciniile inferiOre lineare de tot intregi ori la basä

www.dacoromanica.ro

213

de ambele laturi 1-dentate. Papul duplu, cel exterior mai lung decdt jumdtatea achenei, multiserial, cel interior fi

mai seurt, sete conivente. PlantA bienall Intro Topal si Hirsova (Janka), pe colinele dela Medgidia, pe muntele Sepelgin. C. Kanitziana Janka. [Loc alb]. Capituli ovat-cilindriformi,

mid, de tot glabri, radianti. Foli6lele involucrului ovallanceolate, jur inprejur angust-alb-scarios-membranacce. mered acuminat atenuate in un apendicul bruniii, subulat ori aristat-setaced, ce ocupd circa a treia parte a foliOlei ; folidlele infime midi, mai peste tot membranacee oil scariOse, longiuscul spinulOse, succesive devine numai marginea scariOsA, intrégd, ori mai mult mai putin laceratA,cele medic ovat-lanceolate, pe dos percursd cu 2-5-nervure marginale si purpurascente, pe marginea superiOrd strdvMdtoriti-

membranacee sub 071 de ambele laturi longinscul pectinat-alb.ciliate,ciliile mai lungi decdt diametrul apendiculului, flexuOse; foli6lele inferióre confluente in membrand;foliOlele intime elongate, linear-lanceolate. Achena ceva mai lungd decdt papul. Tulpind erectA, circa dela mijloc oH si mai de jos incepênd, ramificatd, ramurile simple orl si putin iardsi ramificate, terminate cu capituli solitari si nebracteati. Frunzele basilare accumbente off adpres expanse, petiolate, dupd circumferinta eliptic-oblonge, bipenatisecte, cele caulinare penatisecte; segmentele ici, colea, iardsi 1-2-partite; petiolul comun la tOte frunzele forte subtire, egal, subcapilar, variii incurbat si flexuos. Plantá mo-

nocarpd. In anul prim numai o rosulA de frunze, iard in cel urmAtor fiind vestede aceste frunze se produce mai adeseori o tulpind solitarie, rare-ori mai multe. In locurile stincOse din muntii dintre Greet si Mein, pe muntele Consul. C. stenolepis Kerner. [Loc alb]. Capitulii dela basa ovata scurt-cilindriformi, cei tineri arachnoideii-pèrosi. Apendiculii foliOlelor involucrului sunt la basd mai intunecat-spre virf mai deschis-bruni, cel ale foliOlelor inferiOre si medie sunt Angusti, lineari, subuliform-dngustati, mult mai lungi decat discul lung fimbriat si dela mijloc recurbat; fimbriile lungi

si intre sine depártate; discul forte angust si la basd numai lat deck virful unghiei, iard apendiculii foliOlelor supreme

www.dacoromanica.ro

214

stint ovati, neregular-erosi, ori iaciai4t, ceva mai lati de cat virful unghiel i deplin acoperiti de fimbriile celor-lalti apendiculi. Printre fimbrii se pot vedea, ca prin un v'el, unghiile de colOre verde-gdlbinie, asemenea i partea basilard erectd si mai intunecatd ale apendiculilor. Papul forte scurt, numai 1 ", parte din lungimea achenei. Tulpind dreptd, striat-

erectd, de 0.30-1 metru inaltd, angulard, mai mult mai putin arachnoideil-flocOsa, multifoliatä. Frunzele inferiOre lung petiolate, lat eliptice, cele medie i superi6re oblonge, elip-

tice or! lat-lanceolate, sessile, spre basd tot ceva atenuate, ceva aspre, pe margin! calos-denticulate. Din celea 3-6 axii ale frunzelor supreme emit ramuri scurte, mai adese-ori simple, foliate si purtatOre de capital!, cari formécla o inflorescentd corymbasa cam indesuitd. Capituli radian. Intre Tiganca si Cocos, intre Akpunar i Ienikioi. C. Caleitrapa L. [Loc alb]. Involucru de tot glabru. Foliolele sale subpalmat-spinose, spinul intermedift valid, mai lung deceit capitulul. Capitulii lateral! solitarl, subsessili. Frunze profund penatifide, penile lineare, dentate; frunzele inferiOre petiolate, cele superiOre sessile, iard cele supreme nedivise. Tulpind fOrte ramificatd, p6rOsà. Papul lipsesce. Flori purpurii. p Iulie- August. Intre Medgidia i CernaVoda, la Babadagh, etc. C. diffusa Lam. [Loc alb]. Capituli nebracteati, ovat-oblongi. FoliOlele involucrului rigid-ciliate, produse in un spin elongat, dintru inthiti erect, dupd aceea patul insh drept, cele intime spre virf cu margin! membranacee mai de tot intregi i nearmate. Planta mai mult mai putin surd. Tulpind erectd, fOrte ramificatd. Frunzele radicale petiolate bipenatipartite, cele caulinare mai multe penatipartite ; laciniile oblong-lineare, iar cele supreme oblong-lineare ori lineare, de tot intregi ori si dentate. Papul lipsesce. cr In locurile sterile, stepe. FOrte comun pe langd Constanta §i intre Medgidia i Cernavoda etc. C. iberica Trey. [Loc alb]. Capita subsessili. FoliOlele involucrulta de tot glabre, cele exteriOre subpalmat-spinose, spinul intermediti elongat, striat, fOrte patent, mai lung deceit capitulul, spini laterali micI i pufini iard foliOlele cele intime nearmate, la virf cu un apendice subrotund §i

www.dacoromanica.ro

215

stravkietorift. Frunze scabre, cele radicale lirat-penatifide, cele caulinare penatifide, cele supreme trifide ori §i nedivise, laciniile lanceolate, ori linear-lanceolate, dentate. Tulpind divaricat-ramificatd, lanuginos-pérOsd. Papul duplu mai; scurt decdt achena. Coro là purpurie. a La Constanta. C. sohtitialis L. [Loc alb]. Capituli ovat-subgloboO, mai mult mai putin vilo§i, terminali, solitari, nebracteati. Folidlele involucrulwr palmat-spin6se, spinul intermediii strict f i mai" lung deceit capitulul. Frunze surii, linear-lanceolate, decurente, cele radicale lirate. Papul duplu, cel exterior multiserial, setos-hispid, abid m al lung decdt achena, cel interior mai scurt. Mori galbine. cr Iulie-August. FOrte comun pretutindeni: Constanta, etc. Variazd:

p. Adami Willd. Constanta! C. latisquama Dc.; C. centauroides L.; C. tatarica Willd.; C'. neglecta Bess. [Loc alb]. Involucru ovat, foli6lele ciliate, cele exteridre produse in un spin abreviat, cele medie, late, ovate, mutice ori terminate cu un spin, cele intime elongate, oil: oblong-lanceolate munite cu un apendicul scarios, orbi-

cular, oil oblong, suberos. Frunze glabre ori sub-scabre, cele inferi6re petiolate, penatipartite ori penatisecte, laciniile oblonge ori ovate, subdenticulate, cea terminald ceva mai mare, frunzele superiOre sessile, penatipartite ori penatifide, cele supreme oblonge mai de tot intregi. Flori' galbine. In muntil stinco0 §i locuri petrOse, fOrte comun : Coco, la Ozlin, Greci, Demirkioi. C. salonitana Vis. [Loc alb]. Variazd: p. sub inermis Bess. 7. macrantha Boiss. C. jurineaefolia Boiss. [Loc alb]. In finetele din pgduri. Comun : Gavgagia, Adam-Clyssi, Babadagh, etc. C. napuligera Roch. [Loc alb]. Muntele Consul; colinele dela Medgidie. Genul Kentrophyllum Neck.

lientrophyllum Neck. (Kentrofil). Periclin cu foliOle imbricate, cele exteriOre pennatilobate-spin6se, cele interibre lan-

www.dacoromanica.ro

216

ceolate, terminate printr'un apendice scarios ; receptacul acoperit de paiete scurte, setacee; achene obovate, subtetragone, lipsite de ceste, rugose la virf, cu hil lateral, cele exteriOre lipsite de egretA, cele interióre coronate de o egretd de peri paleiformi, pluriseriati, nereuniti in inel. K. lanatum De.; Carthamus lanalus L.; Centaurea lanata Dc.; Atractylis lanata Scop. [Loc alb]. Frunzele inferiere penatifide, dentate cele supreme amplexicaule, penatifiddentate. Tulpina deimpreund cu involucrul lanatd. Flori marginale, fdrd papil. Flori de colóre citrinA. d' 0 Iulie-August. Consul, Adarn-Clyssi, etc. Genul Jurinea Cass.

Juninea Cass. (Jurinee). Periclin cu solcji imbricati, neapendiculati, intregi si de ordinar inermi. Flori tete egale, ermafrodite, fertile. Filarnentele staminelor libere, putin pa-

pilese; antere munite la virf de un apendice obtus, §i. la basd de done prolongimente filiforme crepate la extremitatea Mr liberd. Achene in piramidA quadrangulard rAsturnatd; hil mic, oblic; disc epigin munit de o margine proeminentA, dentatA §i pe care este inseratd egreta; acésta la sfir§it caducA, formatd din peril rigicli, denticulati, disp41 pe mai multe renduri, scurt uniti in un inel la bash'. Receptacul munit de paiete fimbriate. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze divise. 2, Achene lamelat-plicate 2.* Achene scrobiculate 1.* Frunze nedivise

J mollis Rchb. J . arachnoidea Bunge J stoeehadifolia. De.

J. monis Rchb.; Carduus monis L.; Serratula cyanoides Gaertn.; Serratula blanda M. B.; S. simplex Dc. S. mollis Koch.; Cirsium molle Scop. (J. mOle. [Loc alb]). Frunzele pe fata inferierd tomentese, penatifide, penile lineare, de tot intregi. TulpinA in partea superierd nun, subunicapitatä. Involucru subglobos, foliOle lanceolat-subulate, arachnoiden-lanate. Achene lamelat-plicate. Flori purpurii. 21. Maid-

Iunie. Locuri stincese §i petrose. FOrte comun in tetd Dobrogea. www.dacoromanica.ro

217

J. arachnoidea Bunge. [Loc alb]. Tulpind arachnoideil-flo-

cosá, fàrà frunze orl cu putine frunze i cu un capitul solitar, ori §i la basá cu 2 frunze i cu 2 capituli. Frunze le pe fga superi6rä mOle p6r6se, iarà la urniä dupä cAderea perilor mai lung! scabre, pe fga inferi6r6 arachnoideil-tomentOse, cele radirale penatipartite (rare ori nedivise), laciniile apropiate, lanceolate, or! lineare, intregi (rare ori subincise), cu marginile reflecte, cele caulinare (lipsesc, ori) pufine, lineare, intregi, or! penatipartite, abia decurinte. FoliOlele involucrului cele extreme ovate, abreviate, acute, alipite, i conjuncte cu Ufl toment arachnoideil, cele intermedie lung-acuminate, pe margin! arachnoidee, cele intime elongate, din sus de mijloc glabriuscule §i chartacee. Achene puberule, la urmei scrobiculate. In Dobrogea (C. Koch.XXIV [1851] 413).

J. stoechadifolia Dc.; serratula stoechadifolia M. B.; S. sa-

licifolia Willd. [Loc alb]. Frunzele tOte lineare, de tot intregi, acute, cu marginile revolute, pe fata superiOrd scabre, pe cea inferiOrd tomentOse, sessile. Capituli cilindriformi, paniculat-corymbo§i (rare-ori terminal! §i solitari). FoliOlele involucrului toment6se, alipite, subacute, necolorate. Locuri

aride de pe colina dela Gavgagia apr6pe de marginea padurei Babadagh. Genul Carduus L.

Carduus L. (Cardon). Egrete formate din peri denticulatiscabri, nici-odatd p1umo§1. (Restul ca in genul Cirsium). CONSPECTUL SPECIILOR

1. Capituli creep. Tulpind phn'a la virf foliata . Capituli nutanp. Tulpina spre virf nefoliatà [Loc alb]

1.

.

.

C. acanthoides L. C. hanudosus Ehrh. C . cam porum Boiss.

C. acanthoides L.; C. polyacanthus Schreb.; U crispus Huds.

non L. [Loc alb]. Frunze decurente, glabre, or pe fa(a inferiOrei pe vine vildse, profund penatifide, penile ovate, subpalmat-trifide §i dentate, apoi spinulos-ciliate, lobulif §i dintii terming! cu spin! valiçli. Capituli subsolitari, subrotunqi: Pedunculi seurti, crispgi, spino§1. Achene forte subtil rugulOse. Capituli ereeti. cr Iulie-August. FOrte comun pretutinden!".

www.dacoromanica.ro

218

C. hamulosas Ehrh. [Loc alb]. Frunze decurente, pe fata superiOra dispars pérOse, pe cea inferiOrd arachnoideii-lanate ori glabriuscule, profund penatifide, penile ovate trifide si lobate, lobii spinulos-ciliaff si terminati cu un spin

mai valid. Ramuri virgate in partea superiórd detrecend in pedunculi nuçU. AripI crispule in sus mereil decrescOnd

si disphrênd. Capital solitari. Foliólele involucrului dela basa lanceolath lineare, cele interidre recurbate. Capituli nutang. d' Iu lie-August. FOrte comun pretutindea C. camporum Boiss. [Loc alb]. Genul Cirsium Tournef.

Clrsium Tournef. (Cirsiu). Periclin cu foliOle imbricate, ter-

minate printeun spin, rar inerme; receptacul acoperit de sete ; stamine en filamente libere si cu antere coronate de un apendice linear-subulat; achene oblonge, comprimate, netede, coronate de o egretrt de peri pluriseriati, lung plumosi

si reuniti hi inel la bash. CONSPECTUL SPECI1LOR

1. Frunzele pe fata superiórd spinulos-hirte . . C. lanceolatum Scop 1.* Frunzele pe fata superiórd glabre ori pubescente.

2. Fibrele rädacinei ingrosate, fusiforme

.

.

. C. emumi M. B.

2.* Fibrele rad'acinel filiforme.

3. Tulpina numal phnsa la mijloc foliatä, dela mijloc in sus numal cu bractee squarniforme. Rhizomd ()Ha.' C pannonietun Gaud. 3.* Tulpind pand sus foliatä. Rhizornä repentd . C. amuse Scop.

C. lanceolatum Scop. [Loc alb]. Frunze decurinte, pe Aga superiórd spinosul-hispide, pe cea inferiOrd arachnoideilsublanate ori si glabriuscule, profund-penatifide, penile bifide, laciniile lanceolate ori si ovate, de tot intregi, lacinia anteriOrä la bash lobatd, laciniile §1 CU lobii terminate en un spin valid. Capituli solitari, ovati, arachnoideil-lanati. FoliOlele involucrului lanceolate, patente, la virf subulate si terminate cu un spin. d' Iulie-August. FOrte comun pretutindeni. C. canum M. B. [Loc alb]. Frunze dispars pOrOse pe fata

www.dacoromanica.ro

219

inferiOrd adese-ori arachnoideil-sublanate, elongat-lanceolate

spinulos-ciliate, depártat repand-dentate, ori sinuat-penatifide, penile triangular-lanceolate, subbilobate, cele inferióre caulinare clecurente. Tulpind fOrte sirnplg, 1-eapitatA, ori in partea superigrd ramificatà, ramuri elongate, 1-capitate, subnude. Involucru nebracteat. Rcideicinei fasciculatei, fibrele ingrofate, fusiforme. 21. Iu lie-August. In finetele din regiunea litoree la Kara-Nassib. C. pannonicum Gaud.; Cardaus pannonicus L.; C serratuloides Jan. non. L. [Loc alb]. Frunze dispars-pgrOse §i pe fata inferiOrd adese-ori arachnoideil-lanate, oblong-lanceolate, nedivise, de tot intregi ori denticulate, neegal spinu-

los-ciliate, cele radicale in petiol atenuate, cele caulinare medie spre basá atenuate, insa" cu ins4i basa putin dilatat'd serniamplexicaule, scurt decurinte. Tulpind dela mijloc in sus nuclei i numai; cu bractee squamiforme rari, 1-3capitatA, pedunculi elongati. Involucru nebracteat. RhizomA oblicA, fibre filiforme. 21. Iulie-August. In finetele din pl.duri §i in stepe fOrte comun pretutindeni. C. arvense Scop. [Loc alb]. Capituli homogami devenind prin abortare dioici. Frunze subdecurente, oblong-lanceo-

late, spinulos-dentate, intregi ori penatifid-sinuate, la virf deirnpreund cu lobulii terminate in un spin mai valid. Ga-

pituli paniculat-corymboei, ovafic foliblele involucrului ali-

pite, mucronate §i subnearmate. Iladdcing repentg. Flori pur. puril. Frunze pe fata inferigrd glabre. 4 Iulie-August.FOrte -comun pretutindeni. Genul Cousinia Cass.

Cousinia Cass. (Cusinie). [Loc alb]. C. bulgarica C. Koch. [Loc alb]. Intre Mamaiakioi §i Gargalik. Genul Leuzea Dc.

Lenzea Dc. (Leuzee). Periclin cu soldi imbricati, inermi, l'atiti la virf intr'un apendice scarios, orbicular, adesea lacerat. Flori egale, ermafrodite, fertile. Filamentele staminelor libere, papilOse; antere obtus apendiculate la virf, munite la bash' de doug prolongimente filiforme glabre §i scurte. Achene obovate, comprimate lateral munite de o

www.dacoromanica.ro

220

rnic

cóstà pe fie-care fatg; hil mic, basilar, fOrte oblic; disc

epigin cu margine putin proeminentd si forte mgrunt crenatd; egretà caducä formatd din perl mdrunti, plumosi, dispusi pe mai multe renduri, scurt unite in inel la basg.. Receptacul in unit de paleole lineare.

L. salina Spreng. [Loc alb]. Tulpind 1-capitatd. Frunze eliptice, acute, cele inferibre petiolate, penatifide, ori intregi, denticulate, cele superiOre sessile, mai de tot intregi. FoliOlele involucrului pe disc subpuberule, iard marginile membranacee sublacere, cele medie la virf dilatate, ciliate, cele inthne lanceolate, elongate, la vIrf vilOse. In regiunea litoree pretutindeni: Portita, Koca-Kuciuk, Zurilovka. 1. Corymbifere.--Flori din centru ermafrodite, regulate, cu corolg tubulOsg, acelea dela periferie femele sag sterile, rar tubulOse, de ordinar ligulate, radiante, dispuse pe unul sag mai multe renduri ; stil nearticulat nici umflat dedesubtul stigmatului. Genul Senecio Tournef.

Senecio Tournef. (Senecio). Periclin cu foliOle dispuse pe

un singur rend si connate prin basa lor, munite de solcji formând un calicul; receptacul plan sag convex, nud, alveolat, cu marginile alveolelor dentate ; florile dela circonfe-

renta femele, ligulate, dispuse pe un singur rend, acelea ale discului ermafrodite, tubulOse, rar tote florile ermafrodite i tubulOse; achene cilindrice, munite de thiste, coronate

printr'o egretä de peri pluriseriati. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Frunze penatifide ori penatipartite. 2. Petiolii frunzelor dentati. Planta anuald . . . S. Tern:ills W. K. 2.* Petiolii frunzelor nedentati Planta perenala. S. erucifolius L. 1* Frunze nedivise. 3. Achene puberule. Radiul 13-flor. . 3.* Achene glabre. 4. Radiul 8-flor 4.* Radiul 5-flor

.

.

.

.

. S. paludosus L. S . tunbrosus W. K. S. macrophyllus M. B.

S. vernalis W. K. [Loc alb]. Florile radiale ligulate, ligule patente. Tulpind lanatd. Frunze pe ambele fete cu peel patenti,

www.dacoromanica.ro

221

vilOse, oblonge,penatifid-sinuate, cele inferiOre petiolate, celelalte cu basa auriculata si dentata amplexicau16, penile ovate,

obtuse, deimpreunä cu pefiolul comun pe maegine incretite si dentate. Corymb lax. Calicele extern (caliculul) 6-12 foliolat, de 4 ori mai scurt decat involucrul si deirnpreund cu

bracteele la virf lung si negru-acutat. Achene sur pubescente. Papil persistent. 0 Aprilie. In stepe, fOrte comun pretutindent S. erucifolius L. [Loc alb]. Florl radiale ligulate, ligule patente. Frunze penatipartite, cele inferiOre petiolate, celelalte sessile, penile lineare, dentate, on f. penatifide, cele basale mai midi, de tot intregi si auriculiforme, pefiolul comun .

nedentat. Corymbl multicapitatl, indesuitt Calicele extern (caliculul) multifoliolat, alipit, numai de jumatate cat involucrul. Achene scabru-pOrOse, tOte cu papil egal. Radacina repentd. 21. Iulie-August. In stepe si in finetele din päduri. FOrte comun pretutindeni. OBSERVARE.

Specimenile cu frunze ângust-laciniate constituesc S.

tenuifolius Jacq.

S. umbrosus W. K. [Loc alb]. Frunze glaucescente, den-

tate off de tot intregI, pe faf a inferiOrd scabre cu peri fOrte scurci si ingrosati, cele inferiOre ovate, spatulat-ovate, off eliptice, decurente in un petiol lat-aripat, cele superiOre

oblonge, ori oblong-lanceolate, cu basa cordata ori rotundata sessile, cele supreme f6rte climinuate §i detrecênd mereü in bractee angust-lanceolate ori subulate. Tulpind cu peri incretiti. Corymbl multicapitati. Calicele extern (caliculul) fOrte scurt. Radiul 8-for, ligule patente. Achene glabre. OBSERVARE.La S. Doria L., cu care are mare asem5nare sunt frunzele pe fata inferiórä glabre, frunzele supreme detrecute in bractee la bash' ovate, subcordate, radiul 5-flor si achenele puberule.

S. paludosus L. [Loc alb]. Frunze sessile, elongat-lanceolate, atenuat-acute, acutat serrate, glabre, ori pe fata infericird tomentOse. Corymb multicapitat. Radiul sub 13-flor. Calicele extern (caliculul) sub-10-foliolat, de jumatate cat involucrul. Achene puberule. Flori galbiniI off aurii. 21. JulieAugust. Prin locurile mlastinOse si umede din regiunea Danubiala; in Delta la Kara-Orman.

www.dacoromanica.ro

222

S. macrophyllus M. B. [Loc alb]. Frunze vilóse, la urmd glabrate, cele inferióre oblonge, dentate, cele superiOre eliptice, mai de tot intregi, sessile, cele supreme diminute ; oblong-lineare, oH lineare, subulat-acumhiate. Corymb multicapitat. Pedicele bracteolate. FoliOlele involucrului mai ne-

gre. Calicele extern (caliculul) putine la num6r, subulate, laxe. Radiul 5-flor. Ackene glabre. Forte comun. In finetele din paduri. Genul Petasites Tournef. Petasites Tournef. (Captalan). Calathide campanulate, subdioice, unele compuse din flori aprOpe Vote mascule, incun-

jurate la periferie printr'un singur rend de flori femele ; cele-lalte formate din flori mai tOte, cu 1-5 flori mascule ase4ate in centru; periclin cu foliOle imbricate pe 1-2 renduH si adesea munit de un calicul; receptacul plan si nud; flori numeróse, cele mascule regulate, tubulOse-campanulate, cele fernele filiforme, trunchiate oblic la virf; achene cilin-

drice, munite de cOste, coronate printr'o egreta de peri scabri, pluriseriati. P. tomentosus Dc.; P. spurius Rchb.; Tussilago spuria Retz.; T. tomentosa Ehrh. [Loc alb]. Frunze subtriangularcordate, neegal denticulate, pe fat a inferidrd niveii-tomen-

tOse, lobil dela basd dinainte dilatat-ineurbat, Thyrsul subeorymbos. Florile femenine in partea superiOra mai late si subligulate. Stigmatul florilor ermafrodite

scurt, ovat. Mori albe ori rosietice. In Dunele dela Sulina si din insula Leti. Genul Eupatorium Tournef.

Eupatonium Tournef. (Eupatorie). Periclin cilindric, cu fo-

liOle putin numeróse, imbricate; receptacul plan si nud ; flori putin numerOse, Vote ermafrodite, regulate, tubulOseinfundibuliforme; stil cu ramuri lung exserte; achene subcilindrice, cu 5 cOste coronate printr'o egretä de peel dis-

pusi pe un singur rend. E. cammbinum L. [Loc alb]. Frunze petiolate, 3-5 partite, laciniile lanceolate, serrate, cea intermedie mai lunga. Flori de colOre deschis-purpune. 21. Iulie-August. FOrte comun in locurile umede din regiunea silvatica si Danubian www.dacoromanica.ro

223

Genul Linosyris Lob.

Linosyris Lob. (Linosirid6). Periclin cu foliOle putin numer6se, imbricate; receptacul plan, nud, alveolat, cu marginele alveolelor dentate ; fort tote ermafrodite, regulate, tubulOse-campanulate ; achene oblonge, comprimate, lipsite de cOste, pubescente-setacee, coronate printr'o egretä de pert biseriati. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Frunze glabre L. rulgaris Cass. 1.* Frunzele, tulpina §i involucrul sur-tornentóse L. villosa De.

L. vulgaris Cass.; Chrysocoma Linosyris L.; Crinitaria Linosyris Less. [Loc alb]. Frunze lineare, glabre. Involucru lax, folidlele la yin refleete. Corolá galbinA. 21. Iulie-August. In stepe, finete, locuri aride. Intre Ienikiot si Akpunar, etc. L. villosa Dc. Chrysocoma villosa L.; Galotella villosa Rchb. [Loc alb]. Frunzele lanceolate de tot intregt, deimpreund cu tulpina i en involuerul sur-tomentOse ori, sublanate Capitull corymbosi. FoliOlele involuerului alipite, la virf drepte. 21. August-Septembre. Coline si stepe uscate, fOrte comun pretutindent Genul Filago Vain.

Filago Vaill. (Filagine). Periclin ovoid-pentagonal, cu folidle dispuse pe 3-5 rênduri, cele interiOre inlocuind paietele receptaculului filiform sail aplanat la vIrf, nud la centru; fort tubulOse, acelea dela circonferenta fernele, filiforme, dispuse pe mai multe rênduri la subsuOra folidlelor interne

paleiforrne a periclinului; florile dela centru ermafrodite; achene tOte libere, obovate, comprimate, lipsite de cOste, coronate de o egretà de peril caduci, uniseriati, apr6pe nulä in achenele dela circonferentä. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Foliólele involucrului obtuse 1.* Foliólele involucrului cuspidate

F . arvensis L. F. gernuulica L.

www.dacoromanica.ro

224

F. arvensis L.; Gnaphalium arvense Lain.; Oglifa arvensis Cass.; [Loc alb]. Planta indesuit-lanata. Tulpina paniculata, ramuri erecte, subsimple, subspicate, glomerule laterale si terminale. Frunze lanceolate. Foli6lele involucrului obtusiuseule, lanate, la virf in urma glabrescente. Flori albinet-galbine. In stepe la Anadolkol lânga Constanta. F. germ:mica L.; Gnaphalium germanieum Huds; Gifola vulgaris Cass. [Loc alb]. Planta tomentos-lanatä. Tulpina dichotom a. Frunze lanceolate. Capitull glomerati, glomerulele in axila frunzelor si terminale. Foliólele involucrului cuspidate, cuspidele glabru, cel 3-4 intimi obtusiusculi si mu-

cronati cu nervura escurinte. 0 Iulie.August. Mangalia, Tuzla, etc. Forte comun pretutindeni. Genul Helichrysum Gaertn.

Helichrysum Gaertn. [Loc alb].

II. arenarium Dc.; Gnaphalium arenarium L. [Loc alb]. Planta erbaceä. Frunze toment6se, cele radicale obovat-lanceolate, cele caulinare linear-lanceolate, cele inferi6re obtuse, cele superi6re acutiuscule. Corymb compus. Involucru de colOre citrind. 71. Iu lie-August. Co line urnede. FOrte comun pretutindeni. Genul Gnaphaliurn L.

Gnaphalium L. (Gnafaliu). Calatide ermafrodite ; periclin campanulat, cu folidle scariOse, imbricate, intinse in stea la maturitate; receptacul plan, nud ; flori tOte tubulOse, acelea dela circonferenta femele, filiforme, dispuse pe mai multe rênduri, acelea ale discului ermafrodite ; achene cilindrice, oblonge, lipsite de c6ste, coronate de peri uniseriati, nen.-

piti in inel la basa. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Capitull glomerat-agregati, foliati 1.* Capitull glomerati, nefoliati

G. uliginosum L. G. luteo-album L.

G. uliginosum L. [Loc alb]. Tulpina dela basä ramificata, di-

fusä. Frunze lanceolat-lineare, spre basa atenuate, surii. Capituli glomerat-agregati, foliati: Involucru de col6re bruna

www.dacoromanica.ro

225

Coro lg. galbinie. 0 Iulie-tOmna. In locuri umede §i nesipóse In regiunea Danubiald. G.

luteo-album L. [Loc alb] Tulpind simplä, ori la virf rami-

ficat-corymbOsd. Capituli glomerag, nefoliag. Frunze lanceolate, pe ambele fete lanuginos-pubescente, semi-amplexicaule, cele inferiOre la virf mai late, obtuse, cele superidre spre virf atenuate. Capituli de colOre galbinie. 0 Iu lie-August. In regiunea litoree in peninsula Kaleh i in Delta la Kara-Orman. Genul Micropus L.

Micropus L. (Microp). Periclin globulos, cu folidle dispuse

pe 2 renduri, cele exteriOre plane, cele interióre curbate in glugg, invelind florile §i. achenele rendului exterior §i cddend cu acestea; receptacul nud; flori tote tubulóse, acelea dela circonferenta femele, filiforme, dispuse pe un singur rend, acelea ale discului (5-7) mascule; achene obovate, comprimate, lipsite de egretd. M. erectus L. [Loc alb]. Frunze alterne, lanceolate. Flori galbine lanuginose. Involucru nearmat. 0 Iu lie-August. In stepe i in muntii pietro0.. FOrte comun pretutindeni. Genul Carpesium L.

Carpesium L. [Loc alb]. C. cernuum L. [Loc alb]. Capituli solitary terminali, plecaft. Tulpind erectd, ramificatd, pubescenta pand vilOsd. Frunze oblong-lanceolate, obtuse, mucronate, glandulos-dentate ori

crenulate. Flori galbine. 0 Iu lie-August. In pd.durl aprOpe de Cocos, Cincarova. Genul Artemisia Tournef.

Artemisia Tournef. (Artemisie). Periclin ovoid, oblong sag subglobulos, eu foliOle imbricate; receptacul plan sag convex, nud, glabru sag peros ; florile dela circonferenta femele, cu corold 3-dentatd, dispuse pe un singur rend, acelea ale discului ermafrodite, adesea sterile, cu corold 5-dentata; achene obovate, comprimate, lipsite de cOste §i de corona, munite de un disc epigin mai ingust decAt achena. Brendx1.Flora .Dobroger.

15

www.dacoromanica.ro

226

CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Capituli heterogami. 2. Flori radiale 1-seriale femenine, ale discului

ermafrodite, lush prin abortare devenind sterile. 3. Receptacul pèros. A. Absinthium L. 4. Capital racemosi-paniculati 4.* Capituri axilari, solitari, sessili, ort la viriul pedunculilor axilari glomerall i sessili . . A. lanata L. 2* Florile radiale femenine, ale discului ermafrodite, tote fertile. 3.* Receptacul glabru. 6. Frunze bipenate orl bipenatipartite. 6. Capituli sur-p6rosi, ori hirsut-tomentosi.

7. Frunze le pe fata superiórd glabre ori putin /Arose, pe cea inferieed sur-tomentóse . . A. pontica L. 7.' Frunze pe ambele fete indesuit alburit-surA. austriaca Jacq..

tomentóse

6.' Capitull glabri. 8. Plante cespitóse. Tulpine florigere ascendente. A. campestris L. 8.* Plante necespitóse. Tulpine erecte. A. scoparia W. K. 9. Tulpine i frunze hirsute 9.* Tulpine i fruncle &bre

A. amnia L. A. vulgaris L. 6.* Frunze numal simplu penatiricle 1.* Capitult homogami. Flori tote einr..froJito. A. maritima L.

A. Absinthium L. [Loc alb]. Tulpine erecte, paniculate. Frunze

sure, cele radicale tricele caulinare bipenatifide, pand penatifide, lacinulele lanceolate, obtuse. Petion neauriculatt Capituli subglobo§T, nutanti. FoliOlele involucrului sure, cele interiOre fOrte obtuse, pe margini scariOse, cele exteri6re li-

neare, numai la virf scariOse, egal do lungi cu cele interiOre. Receptacul hirsut. 4 Iu lie-August. Vulgara pretutindent A. lanata Dc. [Loc alb]. Plantii cespitOsà. Tulpine ascendente on erecte. Frunze petiolate, sericeil-sure, trisecte, segmentele laterale 3-5-partite, cel terminal Intreg, ori tOte multipartite, laciniile lineare, frunzele caulinare subpenatisecte. Capituli globo§1, cernui, in axile solitari, sessill, ori la virful pedunculilor axilar glomerati §i sessill. FoliOlele inv o-

lucrultu hemisferic cele exteribre fOrte putine, lineare

i

foliacee, cele interiOre oblong-lanceolate i membranacee Co-

www.dacoromanica.ro

227

rola indesuit lanatd. Receptacul peros. Locurile stincOse din muntele Krasny mort. A. pontica L. [Loc alb]. Rdda'cina repentä. Tulpine erecte, spre virf paniculate, subvirgate. Frunze le pe fata inferiOrl tomentOse, pe cea superiOrA glabre ori sure, bipenate, laci-

ale lineare apropiate, intregi, or): subdentate, cele caulinare inferiOre la petiol auriculate, cele superiOre sessile, cele florale intregi. Capituli suri, sub globosi, plecali. Foli6lele involucrului obovate, forte obtuse, pe margini scariOse, cele exterióre erbacee, mai scurte, lanceolate. Receptacul glabru. Flori galbine. 4 Iu lie-August. In pAduri la Cincarova §i in regiunea litoree la Kara-Nassib. A. austriaca Jacq.; A. repens Pall.; A. orientalis Willd.; A. nivea Redowsk. [Loc alb]. RâcMcina repentg. Tulpine erecte, spre virf paniculate. Frunze sur-tomentOse, dupd circumferintd subrotunde, bipenat-multifide, lacinulile lineare,

cele caulinare subdigitat-partite, la petiol auriculate, cele superiOre sessile, cele florale supreme intregi. Capituli hirsut-tomentosi, subro1und-ov4i. FoliOlele in volucrului oblonge, obtuse, pe margini scariOse, cele exteriOre mai scurte, cele extreme lineare, erbacee. Flori galbine. 4 August-Sep tembre. FOrte cornun pretutindeni, in stepe. A. campestris L. [Loc alb]. Tulpinele sterile cespitóse, cele florigere ascendente, paniculate. Frunze sericeii-sure on i. glabre, dupa configuratiuno subrotund-ovate, bi-tripenatifide, lacinulile lineare, mucronate, cele caulinare inferi6re la petiol auriculate, ori penatifid-dentate, cele superiOre sessile, simplu penatifide, cele florale superiOre nedivise. Capitu]i ovati, glabri, erecti ori plecati. FoliOlele involucrului ovate, pe margini scariOse, cele exteriOre mai scurte, cele intime ovat-oblonge. Flori galbine. 91. Iu lie-August. FOrte COMM V ariaz à :

f3. sericea. Pérositatea sericed persistentä (A. campestris p. sericea Fries. In stepe, fOrte comun. A. scoparia W. IC. [Loc alb]. Tulpind solitarie, ererld, de-

impreund cu frunzele hirsutd, peril, patuli ori: fi glabrei, paniculatd. Paniculà forte ramificatil, patentd. Frunze dupâ configuratiune ovate, bi-tripenatifide, lacinulile celor infime linear-lanceolate, al celor-lalte fOrte ânguste, lineare ; frun-

www.dacoromanica.ro

228

zele caulinare inferiOre la petiol auriculate, ori penatifiddentate, cele superi6re sessile, simplu penatifide, cele florale superi6re nedivise. Capituli subrotund-ovati, glabri, nutanti. FoliOlele involucrului ovate, pe margini scariOse, cele

exteriOre mai scurte. Flori galbine. 0 August-Septembre. Forte comun pretutindeni, in Delta rara. A. arinua L. [Loc alb]. Tulpind solitarie erectd, deimpreund cu frunzele de tot glabrd, fOrte ramificatä, ramuri patente, racem6sP, constituind o paniculd ampla, foliata si difush. Frunze dupa circurnferinta ovate ori oblonge, 2-3-penatifide, ori 2-3-penatipartite, laciniile oblonge on i. lineare, pectinat-incise, serrate ori intregi; frunzele florale cele supreme simplu penatifide. Capituli globos-ovati, glabri, erecti, ori nutanti. Foliblele involucrului oblonge, obtuse, pe margini scariOse, cele exteriOre mai scurte, erbacee. Radacind anuala. Receptacul nud. 0 Septembre-Octombre. La Tulcea si Zebil. A. vulgaris L. [Loc alb]. Tulpind erbacee, erecta, paniculata. Frunze le pe foga inferiOrd alb-tomentOse, penati fide, penile lanceolate, acuminate, incise, serrate, ori intregi, cele caulinare la basil auriculate, cele supreme linear-lanceolate, acuminate. Capitull ovati on i. oblongi, plecati ori erecti, subsessili, tomentosi. Flori galbine. 4 August-Septembre. Comun pretutindeni. A. maritima L. [Loc alb]. Tulpinele sterile cespitOse, cele florigere ascendente ori erecte. Frunze niveil-toment6se, oil disparênd tomentul subglabre, dupd circumferinta ovate, bitripenate, lacinulile lineare, obtuse, cele caulinare inferibre

la petiol auriculate, cele superiOre sessile, cele florale supreme intregi. Capituli oblongi, tomentosi. FoliOlele involucrului oblong-lineare, cele interibre scari6se, cele exteri Ore mai scurte, erbacee. Flori tOte ermafrodite. 4 Septembre. FOrte comun in regiunea litoree: Mangalia, etc. Variazd:

cc. marilima Wind. Capituli erect'', ins'a ramurile si ramurelele la virf nutante. ri. gallica Willd. Capituli erect)", ramuri striate, nu nutante. 7. salina Willd. Capituli penduli.

www.dacoromanica.ro

229

S. valesiaca; A. valesiaca All., intrega planta. niveil-toment6sa. Capitulii i ramurile erecto. Genul Tanacetum Tournef.

Tanacetum Tournef. (Tanacet). Periclin emisferic, cu foliOle imbricate ; receptacul plan, nud si glabru; flori tOte tubulOse, acelea dela circonferenta femele, 3-dentate, acelea ale discului ermafrodite, 5-dentate; achene obconice, munite de jur imprejur de cOste proeminente-ascutite, cu disc epigin de latimea achenei, coronate de o margine membranOsa scurta. T. vulgare L. [Loc alb]. Frunze bipenatifide, laciniile ser-

rate. Tulpind ascendenta, ereeta, angulard. Capitull in corymbi compusi. FoliOlele involucrului alipite, ovat-oblonge, carinate, cele interiOre la virf scariOse. Flori aurn. 21. JulieAugust. FOrte comun, cu deosebire in regiunea Danubiala si in Delta. Genul Tussilago Tournef.

Tussilago Tournef. (Tusilaga). Periclin campanulat, cu fohole 1-2-seriate, adesea munite de un calicul; receptacul plan si nud; florile dela circonferenta femele, ligulate, dispuse

pe mai multe renduri, acelea dela centru mascule, tubulóse, putin numerOse; stil cu ramuri scurte; achene cilindrice, munite de cOste, coronate printr'o egretä de per!. pluriseriati. T. Farfara L. [Loc alb]. Frunze radicale cordat-rotunde, angulare, dentate, pe fata inferiOra pérose. Tulpina 1-capi-

tatä, squamata, squame lanceolate, obtuse. Frunze tinere mai mult reniforme si pe fata inferiOra tomentos-lanate. August. In regiunea silvatica, rar.

21.

Genul Pyrethrum Tournef.

Pyrethrum Gaertn. (Piretru). Periclin emisferic, cu foli6le imbricate. Florile dela circonferenta femele, ligulate, pe un singur rend ; flonile discului ermafi odite, tubul6se, cu tub aripat-comprimat, cu limb cu 5 dinti. Achene conforme, obconice, trunchiate la virf, munite de c6ste de jur imprejur; disc epigin de latimea achenei, cele mai adese ori munit in

www.dacoromanica.ro

230

achenele dela circonferenta i cate-odatä in t6te de o coronä membranOsä mai mult sag mai putin completà. Receptacul plan convex, nud.Frunzele caulinare alterne. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Ligule albe. 2. Frunze penate 2.* Frunze nedivise 1.* Ligule galbine

P. corymbosnm Willd. P. uliginosuin W. K. P. millefoliatum Willd.

P. corymbostun Willd.; Chrysanthemum corymbosum L. [Loc alb]. Frunze penate, penile celor inferiOre penatifide, penulile acut-serrate, serraturile mucronate. Capituli corym-

b4. Ligule linear-oblonge, albe. Achene tOte membranaceg-coronate, corona celor marginale subegal de lungai cu tubul corolei. 21. Iunie-August. Comun pretutindeni, in tuferi§uri. P. uliginosum W. K. [Loc alb]. Frunze sessile, oblong-lanceolate, ori lanceolate, incis §i profunclior serrate, la basä de

ambele laturi acut-auriculate. Ligulele subduplu mai lungi deck diarnetrul discului. Achene coronate CU o margine fOrte scurtd. Tulpind mai adese-ori corymbos-ramificatil, multicapitata, ramuri elongate, virgate. Ligule albe. In fInetele umede Intro Mahmudia §i Ivanca §i in Delta aprOpe de Kara-Orman P. millefollatum Willd.; Chrysanthemum millefoliatum L. Syst. veget.; Anthemis millefolia L. spec. pl. [Loc alb]. Planta surig-pubescenta, ori subvil6sa. Frunze penatisecte, segmente penat-partite, lacinii lineare ori oblong-lineare, subacute, de

tot intregi ori rare oH subincise. Corymbul laxiuscul, capiturf pedunculati. FoliOlele (involucrului glabru ori la basd pubescent-violosiuscul) po margini alburiti-stravkjátOre §i sublacere. Ligule galbine, obovat-euneate aprOpe 11/2 mai lungi decat involucrul. Achene striat-angulate. Papul erect, tubulos, dentat. Constanta, aprOpe de Babadagh, etc. Genul Leucanthemum Tournef.

Leticanthemum Tournef. (Leucantern). Periclin emisferic sad putin concav, cu foliOle imbricate ; receptacul plan-convex,

www.dacoromanica.ro

231

nud; florile dela circonferentä femele, ligulate, dispuse pe un singur rend, acelea ale discului ermafrodite, cu corold tubulOsh, comprimata, munita de 2 aripi; achene cilindroconice, trunchiate, munite de cOste de jur imprejur, nude saU coronate de o margine scariOsa. L. vulgare Lain.; Chrysanthemum Leucanthemum L. [Loc alb]. Frunzele inferiOre lung petiolate, ovat-spatulate, crenate, cele superi6re sessile, oblong-lineare, serrate, serraturile la basa frunzelor mai anguste si mai acute. Achenele t6te fcirci coronulci. Radiul alb. 21. Iu lie-August, in finetele din paduri. Rara intre Telika si Balabrner. Genul Matricaria Tournef.

Matricaria Tournef. (Matricarie). Periclin cu foli6le imbri-

cate ; receptacul nud, conic la maturitate; florile dela circonferenta femele, ligulate, dispuse pe un singur r8nd, acelea ale discului ermafrodite, tubulOse ; achene cilindro-conice, munite de 3-5 cOste pe fata interna, netede pe fata externa, coronate de o margine membran6sa fOrte scurtd. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Receptacul in interiorul WI fistulos M. Chamomilla L 1.* Receptaculul in interiorul sal nefistulos . . M. inodora L.

M. Chamomilla L. [Loc alb]. Frunzele inferibre bipenatipartite, lacinulile angust-lineare, intregi ori si partite. Receptacul in interiorul Wu fistulos. FoliOlele involucrului obtuse. Achene 4-angulare, cele ale discului cu fetele spre ex-

terior mai late, iara cele ale radiilor cu fetele egale. Mori mirositOre, ale radiilor albe. 0 Maiil-Iulie. Forte comun pretutindeni. M. inodora L.; Tripleurospermun inodorum Schultz Bip.; Chctmaemelum inodorum Vis. Dalm. [Loc alb]. Tulpina mai adese-ori corymbos-ramificatà, multicapitata. Frunze 2-3-penatisecte, laciniile linear-Eliforme, acute. Receptaeulul in in-

teriorul sai compact (nefistulos). Achene turbinate, subtetragone, recte, truncate, pe dos eonvexe, negre, transversal elevat-rugose, la virf impres-biglandul6se, pe partea ventricOsa tricostate, cOstele ingrosate, obtuse, brune si despar-

www.dacoromanica.ro

232

tite prin 2 valecule negre. Papul scurt, marginal, 4-angular.. Comun pretutindeni. Genul Doronicum Tournef.

Doronicum Tournef. (Doronic). Periclin cu foliOle aprOpe egale, imbricate pe 2-3 renduri; receptacul convex nud; florile dela circonferentà femele, ligulate, dispuse pe un singur rend, acelea ale discului ermafrodite, tubulOse ; achene oblong-cilindrice sail obconice, munite de cóste, acelea ale discului coronate printr'o egretä de peri pluriseriati, acelea ale circonferentei nude. CONSPECTUL SPECIILOR D. caucasicum M. B. 1. Radácind stolonifera D. hungaricum Rchb. 1.* Raddcind nestoloniferd

D. caucaslcum M. B. [Loc alb]. Frunze repand-ori sinuatdentate, cele radicale lung-petiolate, rotund-ovate, obtuse, profund cordate, cele caulinare putine, cu intermediii oblong §i acut, amplexicaule. Receptacul vilos. Stoloni, subteraner, elongari, gracili, id, colea tuberos-ingrofari, foliifert i iard$i* stoloniferi. Gdtul i axilele squamelor indesuit sericai-vilos. Ligule galbine. In regiunea silvaticd la Teke, rard. D. hungaricum Rchb. [Loc alb]. Frunze mai de tot intregi, cele radieale §i cele caulinare inferiOre oblonge, in petiot dngustate, obtuse, cele superiOre oblong-lanceolate, acute, amplexicaule. Receptacul glabriuscul. Rhizomei oblicei, tuberdsei, rolundat-ingrofatd. Stolonii lipsese. Tulpind mai adese-on 1-capitata. Ligule galbine. 2i. Maiü. In tuferisuri çí paduri. FOrte comun in regiunea silvatica: Coen etc. Genul Solidago L.

Solidago L. (Solid agA). Periclin cu folióle imbricate ; receptacul plan, nud sail alveolat, cu marginile alveolelor den-

tate; florile dela circonferinta femele, ligulate, dispuse pe un singur rend, acelea dela centru ermafrodite, tubulOse; achene cilindrice, munite de cOste, coronate printr'o egreta. de pen uniseriati.

www.dacoromanica.ro

233

S. Tirgaurea L. [Loc alb]. Tulpind erectd, la virf paniculat-racemOsk racerni erecti. Frunze ovate ori lanceolate, acuminate, in petiol aripat decurente, putin peróse, cele inferiore serrate. Flori galbine. 21. Iu lie-August. In stepe si in finetele din pdduri. FOrte comun pretutindeni. Genul Pulicaria Gaertn.

Pulicaria Gaertn. (Pulicarie). Periclin cu foliOle imbricate; receptacul plan, nud, subalveolat ; florile dela circonferentd femele, ligulate, dispuse pe un singur rend; florile discului ermafrodite, tubulOse; achene cilindrice, munite de cOste de jur imprejur, coronate de o egretà dubld, cea exteriOrd ducea interiOrd scurtd, coroniformd, scariOsti, dentatd, cea interiOrd compusd din peri putin numerosi, de abid ciliati. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze la basd rotundate, sessile P. vulgaris Gaertn. 1.* Frunze cu basa mal lath, profund-cordatd, amplexicaule

P. d3senteriea Gaertn.

P. vulgaris Gaertn. [Loc alb]. Frunze oblong-lanceolate, la bath' rotundate, sessile, subamplexicaule, cele mai tinere deimpreund cu tulpina vilOse. Tulpind paniculat corymbOsa, capituli laterall i terminali. Radiul fOrte scurt. Flori gal-

bine. 4 Iu lie-August. In locurile umede si inundate iarna In regiunea Danubiald, rard. P. dysenterica Gaertn. [Loc alb]. Frunze oblonge, cu basa mai lata pro fund-cordatd, amplexicaule, obsolet denticulate, pe fata inferiOrd sur-tomentOse. Capitull pe tulpind si pc) ramuri corymbosi. Radiul mult mai lung decal florile disculur. Flori galbine. 4 Iulie-August. In locurile urnede §i

mhistinOso din regiunea Danubiald. Genul Conyza Less.

Conyza Less. (Coniza). Periclin emisferic, cu mai multe renduri de foliOle imbricate. Florile dela circonferentd femele, numerOse, pe mai multe renduri, cu corold filiformd, trunchiatd sail cu 2-3 dinti; florile discului ermafrodite, putin numerOse, en corold tubulOsd §i cu 5 dinti. Achene ii-

www.dacoromanica.ro

234

near's), atenuate la basä, comprirnate, Lrà edste; egrete conforme, formate din peH scurt-ciliati si dispuse pe un singur rend. Receptacul plan sail convex, punctuat sag fibrilifer. Frunze alterne. C. glabra Bess.; C. alata Bmgt. [Loc alb]. Tulpina in partea inferiórti pe'ros-pubescent5., in cea superiOrd glabriu-

sculà, paniculat ramificatd, ramuri subpubescente, suprafastigiat-coryrnbose, multicapitate. Frunze ovale, ori ovatlanceolate, rigide, glabre, pe margini fOrte scurt ciliate, cele caulinare sessile, de ambele laturi lat-aripate, aripele ajungend mai pdnci la internodiul din jos. Foli 'Melo involucrului multiserial imbricate, cele exteriOre divaricate, cele interiOre la virf mai indesuit ciliate. Aehene hirsute ori pubeseente. FlorI galbine. In padurile din locurile stincOse din munti. Consul si Demirkiot Genul Inula L.

Inula L. (Inul5.). Periclin cu foliOle imbricate, cele interiOre lanceolate-lineare, ascutite; receptacul plan, lipsit de paiete ; florile dela circonferentà femele, ligulate, dispuse pe

un singur rend, acele ale disculul ermafrodite, tubulOse ; achene cilindrice, munite de jur-imprejur de cOste putin pronuntate, coronate de o egretä de pen i. subciliati, uniseriati. CONSFECTUL SPECIILOR 1. Foliedele interidre ale involucrului la virf dilatate, spatulate 1 1Telenium L. (Corvisartia Helenium) 1.* Foliblele interióre ale involuerului la virf acuminate. 2. Achene glabre.

3. Foliblele involucrului cu virful recurbat . . T. ensifolia L. 3.* Folhilele involucrului cu virful accumbent. 4. Frunze la bash' Etngustate, sessile, ori scurt pe-

tiolate, circa la mijlocul lor mai late.

I hirta Bmgt. b. Tulpinä simpla., 1-3-capitatà 1 hybrida Bmgt. b.* Tulpind corymbósd b-multicapitatà 4.* Frunzele, cel putin cele superitire la basil rotundate on cordate, in tot casul la basa mai late.

www.dacoromanica.ro

235

6. Florile radiului scurt ligulate. Capitull indesuit-corymbosi I germanica L. Florile radiului elongat ligulate, circa duplu atat de lungi cat diarnetrul discului . . . I. salleina L. 2.* Achene hirsute ori pubescente. 7. Florile radiului trifide, forte scurte, ajungênd G.

nurnal pana la virful foli6lelor involucrului. 1. Conyza Dc.

7.* Florile radiului mult mai lungi. 8. Foli6lele involucrului accumbente, lineare, cele exterióre mai mici. Planta tomentoslanatd

1

Oculus Christi L.

8.* Foli6lele involucrului t6te egal de lungi, cu virful patent. Planta vilos-lanata I britanica L.

I. Holmium L. Corvisartia Helenium. [Loc alb]. Frunze neegal dentat-serrate, pe fata inferiOrd tomentóse, cele radicale eliptic-oblonge, cele caulinare cordat-ovate, acuminate,

amplexicaule. Folidlele involucrului cele exteriOre ovate, cele interio're linear-spatulate. Achene glabre. 21. In fine-tele umede din regiunea silvaticd. Comun. I. ensifolla L. [Loc alb]. Frunze lanceolat-lineare, acuminate, depArtat-obsolet-denticulate, on i do tot intregi, nervate, glabre, pe margini scabre §i sublanate, cele caulinare sessile. Tulpind uni-multicapitatà, capituli solitari, terminali. Involucrul incins de 3-6 frunze lanceolate, nervate, de lungimea involucrului. Achene glabre. Mori galbine. Stepe, coline aride. FOrte comun pretutindeni. I. hirta Bmgt.; I. montana Pall. [Loc alb]. Frunze ovale, oblonge or71 lanceolate, de tot intregi, ori subdenticulate,

venate, deimpreund cu tulpina hirsute, peri la basei bulboei. Tulpinci 1-capitata". Folic Melo involucrului lanceolate,

spre vIrf angustate, hispide, tOte mai lungI decal discul. Achene glabre. Mori galbine. 2{. Maiii-Iunie. In muntil" dintre Grecl. i Macin, etc. I. hybrhla Bmgt. [Loc alb]. Frunze august-lanceolate, acute, departat-obsolet-denticulate, ori do tot intregi, nervate-venate, glabre, pe margini scabre §i sublanate, cele caulinare sessile. Corymb sub-5-capitat, indesuit. FoliOlele involucrulm cele exterióre pe dos §i pe margini subvilOse. Achene glabre. Flori galbine. Involucrul thcins cu 1-3 frunze lanceolate, erbacee, 3-nervate, de lungimea involucrului. In dunele dela Tuzla, etc. www.dacoromanica.ro

236

I. germanica L. [Loc alb]. Frunze oblong-lanceolate orl ob-

longe, acutiuscule, departat denticulate, venate, pe fata inferiOrd lanat-pérOse, Pe margins): scabre, cele caulinare la basd cordate. Corymb compus, glomerat, multicapitat. Foli6lele involucrului subeilindriform pe dos lanat-pubescente. Ligulile abia mai lungi deceit discul. Achene glabre. Mori Iu lie-August. FOrte comun pretutindeni. I. salicina L. [Loc alb]. Frunze lanceolate, acuminate, departat-obsolet-denticulate, on i. de tot intregi, venate, glabre, pe margini scabre, cele superiOre cordat-amplexicaule. Tulpind uni-multicapitata, subcorymbOsa. Foli6lele involucrului glabre, ciliate. Achene glabre. FlorI galbine. Frunze patente, recurbate. 21. Iu lie-August. Stepe si coline. FOrte comun chiar galbine.

21_

si in Delta. I. Conyza Dc.; I. squarrosa Bernh.; Conyza squarrosa L. sp. [Loc alb]. Frunze eliptice, or): eliptic-lanceolate, acutiuscule, pe fata superiOrd pubescente, pe cea inferiOrd deimpreund cu tulpina subtil tomentOse, cele inferiOre petiolate. Tulpina in partea superiOrd paniculat-ramificata, ramuri corymbOse, multicapitate. FoliOlele involucrului patent-reflecte. Florile radiului 3-fide, putin ligulate, de lungimea involucrului. cr Iu lie-August. In finetele din paduri. Comun pretutindeni. I. Oen las Christi L. [Loc alb]. Frunze oblonge, obtusiuscule, de tot intregi, ori subdenticulate, deimpreund cu tulpina tomentos-lanate, cele inferiOre in petiol angustate, cele superiOre cu basa cordatd amplexicaule. Foli6lele involucruldi lanceolate, cele exteriOre merea mai midi' vilOse. Tulpind 2-5-capitatd. Achene hirsute. Flori galbine. 21- Iunie-Iulie. Ienisala, Gavgagia, Demirkiol, etc. I. britanica L. [Loc alb]. Frunze lanceolate, de tot intregi, ori denticulate, pe fata inferiOra deimpreund cu tulpina vilos-lanate, cele inferibre in petiol atenuate, celo superiOre

cu basa cordata amplexicaule, la basa adese-orl evident dentate. Folidlele involucrului linear-lanceolate, atenuate, cele exteriOre egal de lungi cu cele interiOre si cu discul, ori i mai; lungi. Tulpina bi-multicapitata. Achene hirte. In finetele si pasunele umede. Comun in tad Dobrogea.

www.dacoromanica.ro

237

Genul Corvisartia Mérat.

Corvisartia M6rat. (Corvisartie). Periclin cu foli6lo imbricate, cele interiOre oblonge, obtuse; achene tetragone, munite de jur Imprejur de cOste putin accusate. (Cele-lalte caractere ca la Thula . Genul Aster Tournef.

Aster Tournef. (Astru). Periclin cu foliOle imbricate pe mai multe renchiri; receptacul plan, nud, alveolat, cu marginile alveolelor dentate ; florile dela circonferentd femele, ligulate, dispuse pe un singur rend, acelea ale discului ermafrodite, tubul6se; achene oblonge, comprimate, lipsite de cOste, coronate printr'o egretd de peri pluriseriatt %

CONSPECTUL SPECIILOR

1. Frunze pubeseent-scabre 2. Frunze glabre

A. Amellui L. A. Tripolium L.

A. Amellus L. [Loc alb]. _Frunze triplunervate, pubescentscabre, subserrate, ori de tot intregi, cele inferiOre eliptice, petiolate, in petiol atenuate, cele superi6re oblong-lanceolate. Corymb simplu. Folidlele involucrului rotundat-obtuse, patule. Radiul violaceii-albastru. cr 21 August-Septembre. Locull. aride, coline din regiunea silvaticd i din stepe. Akpunar, Balabancea, etc. A. Tripolium L.; Tripolium vulgare Nees ab Essb. [Loc alb]. Frunze subcdrnóse, glabre, linear-lanceolate, pe mar-

gini serrulat-scabre, oil. §i de tot intregi. Tulpina la virf ori si dela basd ramificatd, ramuri corymbOse. Polidlele interiOre ale involucruldi indesuit-imbricat mai lnngi, obtuse. Radiul albastru. cr August-Septembre. Pe malul mdrei §i a lacurilor sdrate: Mangalia, Delta (insula Leti). Variazd:

p. pannonicus Jacq. Frunzele inferiOre lanceolate, la basa angustate, cele caulinare lanceolat-lineare, ciliat-serrate. Tulpind erectä orl ascendentd, fOrte ramificatd. FoliOlele involucrului colorate.

www.dacoromanica.ro

238

Genul Erigeron L.

Erigeron L. (Erigeron). Periclin cu foliOle imbricate pe mai multe rênduri; receptacul subconvex, nud saü subalveolat; florile dela circonferentd fernele, dispuse pe mai multe rênduri, ligulate sag cele mai interne cu limb filiform, florile dela centru ermafrodite tubulóse ; achene lineare-ob-

longe, comprirnate, lipsite de cOste, coronate de o egret1 de peel. uniseriati. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Capitull mici in panicule multicapitate. Florile E. Canadensls L. radiale albe 1." Capituli mai marl in racemi simpli i putin capitati. Florile radiale violacee ori rosietice. E. acris L.

E. Canadensis L. [Loc alb]. Tulpind strictà, paniculatd, pciniculà oblongcl. Capituli numerog, mini Ramurile §i rämurelole racemOse. Frunze hirte, lineare-lanceolate, la ambele capete angustate, setos-ciliate, cele infirne depArtat serrate. Racliul cle eoldre albinqd uriciOsei, forte mic. 0 JulieAugust. Pretutindeni. E. acris L.; [Loc alb]. Tulpind racemOsd, la urmd subcorymbOsä, racemi 1-3-capitati. Frunze depairtate, patente, linear-lanceolate, hirsute, cele inferiOre in petioli angustate.

Radiul .erect, egal do lung cu florile de pe disc, ori §i putin mai lung. Florae fernenine interiOre filiforme §i nurnerOse. Tulpind de colOre brund-purpurie. Frunzele pe margini do tot intregi, on in speciminele mai marl (insd nu totdeauna) depilrtat-serrate. Ligule de colOre purpurie-deschisd.

Variazd cu papul row, trtigend ceva in galbin (E. serotinus Weihe). 0 7.1. Iulio-August. Comun pretutindeni §i in Deltd in insula Leti. OBSERVARE. - E. podolicus Bess. diferd prin tulpina mai inaltd, ii desuit-foliatei, frunzele erecte, corymbul terminal indesuit i radial patul.

Genul Achillea Vail.

Achillea Vaill. (Achilee). Periclin cu folióle imbricate; receptacul plan sag convex, munit de paiete, florile dela cir-

www.dacoromanica.ro

239

conferentä femele, ligulate, cu limb scurt, dispuse pe un singur rend, acelea ale discului ermafrodite, tubulOse, comprimate-aripate; achene oblonge-obovate, comprirnate, ingust-marginate, lipsite de c6ste. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze bi-tripenatifide ori bipenatipartite. 2. Frunze le dupa circumferinta lanceolat-lineare,

ori sublineare. Corymb mai lax. A. Millefolium L. 3. Ligulile pe ambele fete albe 3.* Ligulile pc fata superiórd albe-galbinii . . A. setacea W. K. 2.* Frunze le dupä circumferinta oblong-obovate, ori oblonge. Corymb forte indesuit . . . . A.Nellreichil Kern. 1.8 Frunze le simplu penatipartite ori simplu pectinat-penatifide.

4. Ligulile imputinate de 3-4 off mai scurte de cat involucrul, ori i lipsind. A. compacta Willd. 5. Petiolul comun dentat A. depressa Janka. 5* Petiolul comun nedentat 4* Ligulile de jumdtate cat involucrul. 6. Ligulile albe A. erithmifolia W. K. 6.* Ligulile galbine ori g:Ibini1. 7. Frunze pectinat-penatifide. Corymb indesuit . A. pectinata Willd. 7.8 Frunze penat-partite. Corymb laxiuscul . . . A. leptopli)lla M. B.

A. Millefolium L. [Loc alb]. Frunze lanat-vilóse ori: subglabre, cele caulinare dupa' configuratiune lanceolate ori subline are, bipenatifide, penulile bi-trifide, ori penat-5-fide, lacinulile lineare olio ovate, acuminate, mucronate. Petiolul

comun intreg or numai la virful frunzei subdentat, diniI intregi. Corymb decomposit. Ligule albe, de jumätate mai scurto decat involucrul. 4 Iulie-August. FOrte comun pretutindeni. OBSERVARE [Loc alb].

A. setaeea W. K.; A. Millefolium L. var. setacea Koch synops. [Loc alb]. Laciniile frunzelor forte cinguste. Ligulele pe fata superiord albe-gdlbinii, iarà pe cea inferiórd albe. Capitulii de comun de jumdtate mai midi si planta lanathirsutd. Cele-lalte caractere ca la A. Millefolium L. Pdsuni uscate. Comun. A. Nellreichii Kern. [Loc alb]. Frunze suriii-ver4i, pe am-

www.dacoromanica.ro

240

bele fete pubeseente, dupei circumferintei cole ale caudiculilor sterile i cele inferiOre ale tulpina oblong-obovate, iarei cele medie ale tulpinei oblonge, bipenatipartite, laciniile lineare, scurte, serrate, serraturile ovat-lanceolate, alipite, frunzele supreme simplu penatipartite, partitiunile pectinat-dispuse, serrate; petiolul comun Angust la t6te frunzele in intréga lui lungime dentat ori cu apendicull neegal de lungi, foliiformi, intregi ori 1-3-dentati, cari sunt mult mai scurti decat laciniile §i la frunzele supreme sunt forte scurti §i dentiformi. Capituli rnic coaduna( In un corymb forte indesuit i plan convex. Ramurile inflorescentei deimpreunA cu foliOlele involucrului indesuit lanate, peril de colOre sordid-gälbinie-sura. Florile discului palid-galbine, ale radiului subrotund-4-angulare, 3-dentate, bicolore: pe

fala inferiOrd albinefe, pe cea superiOrd palid-galbine. Tulpind strictá, erectd, lax-lanatd. In stepe, fOr:e comun pretutindeni. A. compacta Willd. [Loc alb]. Frunze sericeii-vilOse, eele caulinare dupei configuratiune lineare, ori linear-lanceolate, simplu penatipartite, segmente penatifid-dentate. Corymb compus, fOrte inclesuit. Ligule galbine, putine, fOrte scurte, de 3-4 ori mai scurte cleat involucrul, ori $i lipsind. In stepe, coline uscate. FOrte comun pretutindeni. A. depressa Janka. [Loc alb]. Intr Oga plantà mai mult mai putin puberul-vilOsà, cenu§iii-verde. Tulpind solitarie, dela 314 centimetri inaltd, curbat-erectiusculà, f6rte simpld. Frunze

tOte sessile, pe partea a treia ori a patra inferiOrd reduse la lin petiol comun nud, de tot Intreg, spre bath dngustat, petioliform (fArd basä auriculatä), in cea-laltd midi;

parte pectinat-penatisecte, dupd configuratiune lineare, ori lanceolat-lineare, cele inferiOre ale caudiculilor mai adeseori reflecte, penile fOrte angust-linearo or): setaceo, de tot intregi, obtuse oil mucronulate. Frunze le caulincve supreme 2-3 apropiate de corymb, nedivise, lineare, ori spatulat-lineare. Corymbul mic, cam indesuit. Involucru palid, vilosul. Ligule 5, galbine, reniform suborbiculare, transversal mai

late, de 3-4 ori mai scurte cleat involucrul, cu un dinte fOrte mic la mijlocul marginel. Rhizom fOrte ramificat, lax cespitant, emitOnd tulpine §i deodath §i caudiculi sterili cauliformi. Muntele Consul. www.dacoromanica.ro

241.

A. erithmifolia W. K. [Loc alb]. Frunze vilos-pubescenie, cele caulinare dupd eircumferinfei oblonge, bipenatifi de, ori bipenatipartite, lacinillo lanceolat-lineare, orT lineare-seta-

cee. Peliolul comun rachis de tot intreg. Corymb compns, indesuit. Ligule de jumatate mai scurte de cat involucrul. Capituli mid, ligule albe, ori sordid-albe. Maia-Iulie. Comun. OnsERvARE.Diferd de A nobilis L. prin petiolul comun de tot Intreg (la A. nobilis L. este dentat) si de A. Milleolium L. prin circumferinta frunzelor [Loc alb].

A. peetinata Wil ld.; A. nova Wint.; A. ochroleuca W. K. [Loc alb]. Frunze mai mult mai putin tomentóse, cele caulinare dupa configuratiune angust-lineare, simplu pectinatpenatifide, lacinii intregi, lineare, petiolul comun de tot intrey (nedentat). Corymb compus, indesuit. Ligule albe galbinri de jumatate mai scurte decal involucrul. Planta suril on verdie. Tulpina de la 20-35 centimetre inaltit Capituli miCi. In stepe *i in muntii petro.$1. Comun pretutindeni, muntele Suluc, etc. A. leptophylla M. B. [Loc alb]. Frunze tomentos-vilOse, cele

caulinare dupd circumferinfd eingust-lineare, simplu penatipartite, segmentele 2-5-fide ori intregi, Pefiolul comun de tot intreg. Corymb compus, laxiuscul. Ligule de jumatate mai scurte &cat involucrul. Planta albinetä sur6. Capituli midi. Ligule saturat-galbine. Mamaia-kioi, Tatargargalik. Genul Anthemis L.

Anthemis L. (Antemida). Periclin cu foliOle imbricate; re-

ceptacul conic la maturitate, munit de paiete persistente; florile dela circonferentil femele, ligulate, dispuse pe Un singuy rend, acelea ale discului ermafrodite, tubuhise, comprimate ; achene obconice, munite de cóste de jur imprejur,

cu disc epigin de latimea achenei. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Receptacul convex on subhemisferic. Achene tetragonal-comprese, ancipite. Radiul galbin. A. tinetorin L. 1.* Receptaculul fnuctifer cilindriform, elongat oni conic. Achene obtus-tetragonale. Radiul alb. A. ruthenica M. B. Brdndza. Flora Dobrogei.

I6

www.dacoromanica.ro

242

A. tinetoria L. fLoc alb]. Frunze pubescente, bipenatifide, penile pectinat-disposite, serrate, serraturile mucronate. Petiolul comun dentat. Receptacul subhemisferic. Paleele lanceolate si acuminate in o mucrond rigidà. Achene tetragonal-comprese, ângust-aripate, 5-striate si terminate cu o margine acutatd. Ligulele mai numai jumätate de lungi fata de diametrul transversal al discului. Plorile discului si ale radiului galbine. e 21. Iu lie-August. In stepe, fOrte comun pretutindeni. Variazá: 3.

longeradiata [loc alb].

A. ruthenica M. B. [Loc alb]. Planta' lanuginos-vilOsä. Frunze

bipenatifide, pinulile linear-lanceolate, intregi, ori bi-tridentate, acute, mucronate. Receptacul cilindriform, elongat,

squame paleacee, lanceolate, la virf obtusiuscule, subdentate si acuminate in o mucrond rigid. Achene obtus-4-angulare, egal sulcate si terminate cu o margine acutd, cele extericire instructe cu o coronulä dimidiatá i oblic-truncath. Florae ligulate albe. 0 Iulie-August. Constanta, Cernavoda, Macin, Greci, Ienisala, etc. Genul Helianthus L. Helianthus L. [Loc alb]. IL tuberosus L. [Loc alb]. Frunze triplunervate, serrate, scabre, cele inferiOre cordat-ovate, cele superh5re oblongovate, ori lanceolate, acuminate, alterne. Flori marl, galbine. Cultivat i subspontaneil.

Fam. [loc alb]. DIPSACEE.

Mori ermafrodite mai mult sag mai putin neregulate, munite fie-care de un calicul involueel caliciform), gamofil. Calicul munit de cOste sag unghiuri proeminente, terminat printr'un limb scarios, intreg sag dentat, mai rar aprOpe nul. Calice gamosepal, cyathiform, cu limb intreg, lobat sag aristat. Corold gamopetalà, tubulOsà, subbilabiatà, cu 4-5 lobi, in preflorescenta imbricatä. Stamine 4, inserate pe tub si alterne cu lobii corolei ; antere biloculare introrse. Stil filiform; stigmat intreg sail bilobat. Ovariil infer, unilocular, www.dacoromanica.ro

243

uniovulat. Fruct uscat, unilocular, memosperm, indehiscent achend , coronat de limbul calicelui persistent si inchis in caliculul persistent. MEOnä munitä de un albumen car-

nos.Erburi anualo sag perene, cu frunze opuse, lipsite de stipuli; flori sessile pe Ufl receptacul comun i formând prin reuniunea lor tin capitul incunjurat do un involucru comun, polifil; receptacul comun conic sad aprOpe plan, glabru sag

p6ros, nud sad acoperit en paiete la subsuOra carora nasc CONSPECTUL GENURILOR 1. Receptacul cilindriform, squamos, squame aristat-cuspidate 1.* Receptacul plan ori semiglobos. 2. Receptacul cu squame nepunginte. 3. Involucru indesuit-imbricat 3.* Involucru 1-serial, multifoholat 2.* Receptacul hirsut-pe'ros

Dipsacus L.

Ceplialaria Schrad. Seabiosa R. Sc Sch. Kiaaiutiti Coult.

Genul Dipsacus Tournef.

Dipsacus Tournef. (Dipsac). Involueru cu folióle erbacee

de ordinar spinóse; receptacul comun incarcat de paiete coriace, terminate printeun lung yid ascutit spinos; calicul sessil, tetragon, cu 8-10 cóste, terminal printeun limb membranos, obscur 4-dentat sag aprdpe nul; calice cu limb concav, subtetragon, ciliat. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze sessile, neaunieulate. 2. Frunze pe margini &bre, ori dispars-aeuleate D. sylvestris Mill. 2.* Frunze pe margini setos-eiliate D. laeiniatus L. 1.* Frunze la vIrtul petiolilor aurieulate D. pilosus L. B. sylvestris Mill. [Loc alb]. Frunze sessile, crenat-serrate, pe margini glabre, ort dispars aculeate, cele infime la basa ingustate, cele caulinare lat-concrescute, intregi, sag si cele intermedie penatifide. Folióbele involucrului linear-subulate,

arcuat-aseendente. Squamele receptaculului flexibile, oblong-

obovate, aristat-cuspidate, drepte, mai lungi decilt florile. Mori lilacine, rare-ori albe. 0 Iulie-Aucrust In finetele din www.dacoromanica.ro

244

phduri, p

malurile bältilor si a mlastinilor din regiunea

DanubiaM. FOrte comun.

1). laeiniatus L. [Loc alb]. Frunze sessile, pe margia setos ciliate, cele infime intregi, la basa' angustate i lobatcrenate, cele-lalte penatifide, cele intermedie la bash' lat-concrescute. Foliólele involucrului lanceolat-subulate, rigide, arcuat-ascendente. Squamele receptaculului flexibile, oblonge,

aristat-cuspidate, drepte, mai lungi dealt florile. Flori albinete. d' Iu lie-August. Ca si specia precedentri.

D. pilosus L. [Loc alb]. Frunze petiolate vi la virful pctiolilor aurieulate. FoliOlele involucrului deflecte, subegal de hingi cu florile. Pa lee obovate, aristat-cuspidate, setos-ciHate, drepte. Flori albinete ori albe-gAlbiniT. d' Iu lie-August. Rar, in locurile umede la Cincarova. Genul Cephalaria Schrad.

Cephalaria Schrad. (Cefalarie). Involucru general polifii, compus din folicile simple, nespim5se, lipsite de ghimpi, mai scurte deal paietele receptaculului, said egalandu-le ekeodata. Receptacul CU paiete dure si terminate in virf ascu-

tit spinos. Involucel tetragon, cu 8 sulcuri, coronat de 4-8 dinp. Calice cu limb subtetragon, cyathiform. Corola quadrifidd. Stigmat longitudinal. Plante cu tu1pin1 fArd ghimpt §i nediferind de Dipsacus decit prin involucrul lor mai scurt deca paietele. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Folh5lele involucrului ovat-lanceolate, aristat-

cuspidate. Flori lilacine orl albastrii . . . C. transil% :mica Schrad. 1* Foliólele involucrulut cele exterióre ovatsubrotunde, cele interiOre ovate, acuminate. Flom galbinii C. corniculatu R.& Sch. .

C. transsilvaniea Schrad. [Loc alb]. Tulping in partea inferiOrd deimpreun6 cu frunzele dispars-perOsit Frunze penate, penile subdecurente, la frunzele inferiOre oblonge, serrate, cea terminald fOrte mare, la celo mai superiOre linearlanceolate. Folidlele involucrului: deimpreunA cu squamele receptaculului ovat-lanceolate, aristat-cuspidate. Dintii involucelelor 8 subulati, subegali. CoroM radianta. Florile diwww.dacoromanica.ro

245

sculul albinete, ale radiilor lilacine on albastril. FOrte comun pretutindeni. C. cornieulata R. & Sch.; Scabiosa corniculata W. K. [Loc alb]. Tulpina la basa ascendentil, hirsuta, peri reversi. Frunze

coriacee, cele radicale hirsute, obovate, de tot intregf ori penatifide, in un petiol lung decurente, cele caulinare subsessile, cu petiolii la basa dilatati amplexicaule, decursivpenate, penile ciliate, lanceolate, la cele superiOre lat-lineare. FoliOlele involucrului pubescente, ciliolate, cele exteri6re ovat-subrotunde, cele interiOre ovate, acuminate. Squamele receptaculului lanceolate, ciliate. Involucel pubescent 4-gon, cu 4 corniculi fOrte scurti §i cu alti 4 dinti mult mai lungi. Flori gàlbinii. Inlie-Septembre. Locuri aride si pietrOse. FOrte comun pretutindeni. Genul Scabiosa L.

Scaliiosa L. (Scabiosa). Involucru cu foliOle erbacee, nespindse; receptacul comun incarcat de paiete; calicul sessil, cilindric, sapat de 8 sulcuri despartite prin cOste proeminente, terminat printr'un limb scarios, concav, intreg sail 4lobat; calice cu limb terminat prin 5 ariste Intinse in stea. CONSPECTUL SPECIILOR I. Fructul peste tot cu 8 sulct profunch, acutt ei escurentt. Flom gälbinii, rare-ort rosietice . . S. ochrolenca L. 1.* Fructul dela basa Om la mijloc rotund si vilos, dela mijloc piina la virf foveolat (gropilit). Flom albastre, rare-ort galbinit .

.

.

.

. S. ueranica L.

S. oehroleuea L. [Loc alb]. Frunzele fasciculilor sterile ob-

longe, obtuse, la basd angustate, petiolate, crenate, intregi on lirate, cole caulinare infime lirate, cele-lalte ptina la cOsta medie penatifide, penile lineare, la cele ale frunzelor mai inferiOre penatifid-serrate, la eele supreme de tot intregi. Capitulii fructelor ovati. Fructe 9-sulcate, sulcir escurenft. Setele calicelur interior la basd comprese, feint nervure, de 3-4 ori mai lungi decdt corona exteriOrd. Flori gálhini rare-orl ro§ietice. g 2j. Iulie-August. In finete. FOrte comun pretutindeni. www.dacoromanica.ro

246

S. neraniea L.; S. alba Scop.; S. argentea L.; S. maritima Wulf. non L.; Asterocephalus argenteus Spreng. [Loc alb]. Frunze radicale linear-oblonge, dentate, cele caulinare inferiOre penat-partite, lacinii distante, lineare, de tot intregi, cele superióre lineare subintregi. CoroM radianta. Fructele

la basd vildse, la virf glabre, dela mijloc pdnd la virf foveolate gropilite . Setele calicelui interior de 2 ori mai

lungi decal corona acid dentatd. Flori albastre, une-ori galbine ori galbinii ca si radiul albastru. d' Iulie-August. Locum. nësipOse. FOrte comun pretutindeni. Genul Knautia Coult.

Knautia Coult. (Knautie). Involucru cu foliOle erbacee nespinOse; receptacul comun lipsit de paiete, dar acoperit de sete; calicul stipitat, subtetragon, putin .comprimat, nesulcat, terminat printeun limb scurt obscur 4-dentat; calico cu limb divisat aprOpe pand la basil in 8-10 ariste erecte, inegale. CONSPECTUL SPECIILOR [Loc alb] [Loc alb]

K. arvensis Dub. K. atrorubeas Janka.

K. am ensis Dub. [Loc alb]. Frunze caulinare penatifide, lacinii distante, lanceolate, de tot intregi, lobul terminal mai mare, acuminat subserrat. Tulpind surie, on peri fOrte

scurg neglandulosi, si etc alit pert mai; lungi, hispi0 Calicele interior de jumiltate cat fructul, sub-8-dentat. Flori cornice, radiante. Iulie-August. Locuri erbOse, coline, finete. FOrte comun pretutindeni. 21.

Variazil:

p. campestris [loc alb]; Scabiosa campestris Bess. Corolele marginale neradiante. Cu specia gemina. K. atrombens Janka. [Loc alb]. Finete. FOrte comun pretu tindeni.

Fain. [Loc alb]. VALEIIIINEE.

Mori ermafrodite, mai rar unisexuate prin abortare, neregulate sail aprOpe regulate. Calico regulat sail neregulat, www.dacoromanica.ro

247

rar aprOpe nul, cu 3-10 dinti persistenti, rar cu un singur dinte, sag divisat in lacinit capilare, plumose, la inceput invêrtite inauntru, desvêrtindu-se dupd antese si caduce. Coro la gamopetala, tubulOsa-infundibuliformd, cu limb 5-10-

bat, cu tub gibos saü pintenat la basa. Stamine 1-3, inserate aprOpe de basa tubulul corolei; antere biloculare introrse. Stil simplu; stigmat intreg sag 2-3-lobat. Ovarig infer, 3-locular, cu 2 loge sterile, adesea abortate, a treia ferMa, uniovulate. Fruct uscat, monosperm, indehiscent, de or-

dinar coronat de divisiunile persistente. S'eminta cu testa membranos; albumen nul safl aprOpe nul. Erburi anuale sail perene, cu radácina cate-odata carnósa, fOrte odoranta,

munitä de stoldne; frunze lipsite de stipuli, cele radicale adesea dispuse in roseta; cele caulinare opuse, simple sag pennatisecate, sessile sag petiolate; flori dispuse in cime 2-3chotome, dense, sag florY solitare in unghiul dichotomiilor. CONSPECTUL GENURILOR 1. Corola la basa gibósa . Valeriana L. 1.* Corola la bash.' negibósa

Talerianella Pall.

Genul Valeriana Tournef.

Voleriono Tournef. (Valeriana). FlorI ermafrodite sag unisexuate; calice cu clivisiuni capilare, plumOse, invêrtite Ina-

untru in thnpul antesei, pe urma desv8rtindu-se in egretä la maturitate; corold cu tub gibos la bash' ; stamine 5; fruct 1-locular coronat de o egretä plumOsti. V. oflicinalis L. (V. oficinala. Vulg. Odolem, . Flori tOte con-

forme, ermafrodite. Frunze Inca tOte penate, 7-10-jugate, foEOM lanceolate, dentate-serrate. Tulpina sulcata. Radacind unicaula, stoloniferd. Mori de colOre palid-rosed on albä. Maiil-Iunie. Tuferi§uri, finete umede. FOrte comun pre'21.

tu tindeni. OBSERVARE. - Y angustifolia Tausch.; V. officinalis p. minor Koch Synops., se distinge numal prin tulpina mai scurta si specialminte prin foliólele mai anguste si de tot intregi pe margini, ori numai cele infine putin dentate.

Genul Valerianella Tournef.

Valerionello Tournef. (Valerianeld). Flori ermafrodite; ca-

lice de ordinar neregulat saü apr6pe nul, neinvêrtit la anwww.dacoromanica.ro

-248

tesd; coroM cu tub negibos la basd; stamine 3; fruct 3-10cular, cu o singurd loja fertild, coronat de divisiunile callcinale crescute sati aprOpe nule, nict odatti phimOse. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Fructe glabre. 2. Fructe oblonge. Loculul ford] pe dos nu ceV. earinata Loisl.

lulos-gibos

2.* Fructe subglobóse. Loculul fertil pe dos ccV. eostata Dc. V. lasioeephala Betke.

lulos-gibos 1.* Fructe vilóse

V. carinata Loisl.; Fedia carinata D. Fl. [Loc alb]. Fruct oblong-subtetragon, pe fata din darapt profund-canaliculat, pe cea dinainte planiuscul i dilatat in o margine de ambele parti proeminentti, pe mijloc i pe ambele fete laterale subtil-l-costat. Ca lice obsolet-1-dentat. 0 Aprilie-Maiii. Locuri cultivate, etc. FOrte comun pretutindent V. costata Dc.; Fedia costata Stev. [Loc alb]. Fructul matur 3-locular, subglobos, compresiuscul, .granulat, necoronat. Loeulul fertil pe dos turgid-celulos 15i convex, ceia-laki

2 loculi sterili pe dos profund sulcati. Flori coadunate in corymbi subcapitati. Bractee oblonge, patule, pe margim glabre, de tot intregi on si denticulate. Frunze le infime obovat-oblonge, cele caulinare oblong-subeuneate, obtuse, de tot intregi. In pdsunile din muntii stincosi, dintre Greci si Cerna.

lasiocephala Betke. [Loc alb]. Fruct ovat, vilos, pe fata dinainte planiuscul, pe cea din ddrapt tricostat si longitudinal sulcat. Calice membranaceti, hirsut, 6-dentat, dinth glabri, subulati, la -will uneinati, mai lungl decat calicele scurt. In muntii graininsoI, intro seintinaturi, chiar in Delta. V.

FOrte comun. Fain. [Loc alb]. EUBIACEE.

Flom ermafrodite, rar unisexuate prin abortare, regulate. Calice en 4-6 sepale dentiforme, fOrte scurte sati aprOpe nule. Corola gamopetald, caducd, rotatd, infundibuliforma sad campanulatti, cu 4-5 divisiun In preflorescenta valvara.

www.dacoromanica.ro

'249

Stamine 4-5, inserate pe tubul corolet i alterne CU lobli sel; antere biloculare, introrse. Stile 2, libere sag mai de ordinar connate. Ovarig infer, coronat de un disc epigin incun-

jurând basa stilului, cu 2 sail cu un singur carpel prin abortare, cu 2 sag o singurà loj5. uniovulath. Fruct uscat, rar carnos, didim, cu 2 carpel() indehiscente despArtindu-se

la maturitate, mai rar fructul este redus la un singur carpel. Seminte convexe in afar5, mai mult sag mat putin concave inauntru; albumen gros, cornos. Erburi anuale sag perene, cu frunze intregi, verticilate, de ordinar lipsite de stipull sag cilte-odatil munite de stilnilT sirnul5nd frunze;

flori de ordinar dispuse in glomerule sag in raceme axilare sag terminale. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Coro la infundibuliforma on campanulata. 2. Limbul corolm patent. Fructe globóse 2.* Limbul corolm incurbat. Fructo oblonge . .

Asperula L. . Crudanella L.

1.* Coro la rotata, plane.

3. Fruct uscat 3.* Fruct cantos

thilinni L. Rubia L.

Genul Crucianella L.

Cruel:tuella L. (Crucianeld). Mori ermafrodite, incunjurate

la basil de 2-3 bractee in formil de involucru sag mal bine de calice. Calice cu limb mil. Corol infundibuliformil, cu tub elongat, cu limb divisat in 9-5 loin coniventi si de ordinar prelungiti in verf ascutit setaceu, inilex. Fruct uscat, format din done carpel() oblonge.Flort in spice dense, sau in capitull. C. angustifelia L. [Loc alb]. Frunze elite 6, linear-lanceolate. Spice elongate, 4-serial-hnbricate, 4-angulare. 13racteele

exterióre la bas5 concrescute, acute, carinate, cu angulii aripat decurente, pc margini glabre. Mori galbine. 0 Innie-lulie. In muntit apricl: Teke, Cincarova, etc. Genul Rubia Tournef.

Rubia Tournef. (Ruble). Calice en limb aprOpe nul; corola planti-rotatä, CU limb 4-5-fid, intins; fruct dirnos, bacwww.dacoromanica.ro

250

ciform, format din 1, sail mai rar 2 carpele reunite, nedespgrtindu-se la maturitate. R. tinctorum L. [Loc alb]. Tulpine anuale. Frunze eke 4 ori Cate 6 subpetiolate, lanceolate, (uscate) reticulat-venate, pe margini retrors aculeat-scabre. Pedunculi axilari, trichotomi. Laciniile corolei acurninat-apendiculate. Flori gglbinii. 21. Garduri, vii: Adzilar, Kara-Nassib. Genul Asperula L.

Aspen! la L. (Asperula). Ca lice cu 4 divisiuni fOrte scurte, aprOpe nule la maturitatea fructului; corola infundibuliforma sag campanulatg, cu tub elongat, cu limb 4-fid, rar 3-5-fid,

intins, fruct uscat, format din 2 carpele aderente. CONSPECTUL SPECIILOR 1 Frunze chte 4 verticilate. A. cynanchica L. 2. Fructe granulat-scabriuscule A. grayeolens M. B. 2.* Fructe granulat-hispide 1.* Frunze eke 6-8 verticilate. 3. Frunze elite 8. 4. Tulping glabrk on numat la basa pubescenta. A. galioides M. B. A. tyraica Bess. 4.* Tulpina la bassa hispida 3.* Frunzele caulinare eke 6, numal cele infhne A. hundfusa Bess. eke 8, tote lineare 3.** Frunzek caulinare superióre câte 8, cek inA. odorata L. ferióre cftte 6, tOte lanceolate

[Loc alb]

A. setulosa Boiss.

A. cynanchica L. [Loc alb]. Frunze caulinare cate 4 verticilate, glabre, lineare, pe margini scabriuscule, cele superiOre neegale. Radilcina fusiformg, multicauld. Tulpine difuse, ascendente, fOrte ramificate. Flori corimbOse. Bractee lanceolate, mucronate. Corold scabrg, tubul egal de lung cu lhnbul. _Prude granulat-scabriuscule. Flori pe partea internd albe, pe cea externä ro§ietice. 21. Tunic-Julie. Coline uscate. FOrte comun pretutindeni. A. graveolens M. B.; A. runielica Boiss. [Loc alb]. Frunze caulinare cdte 4, lineare, glabre, la basd, pe margini ,si, pe carind scabre, cam neegale. Tulpine erecte-ori ascendente, ramificate. Mori la virful ramurilor mai adese-ori cdte 3.

www.dacoromanica.ro

251

Coro la 4-fida, tubul rugos egal de lung cu limbul. Fructe granulat-hispide. Intrega planta fOrte puturos mirositOre. Putin diversä de A. cynanchica L. 4 Stepe, munti aprici. FOrte comun intre Cernavoda si Constanta, etc. A. galioides M. B.; Galium glaucum L.; G. campanulatum VIII.; G. montanum Poll. [Loc alb]. Frunze rigide, lineare, mucronate, cu marginile involute si scabre, cele caulinare cede 8. Tulpine erecte ori ascendente, rotunde, obsolet-angulare, glabre orr, la bath' pubescente, spre virf paniculat-corymbOse. Limbul corola mai lung deck tubul scull. Fructe netede. Flori albe. 21- Iunie-Iulie. In stepe si munti. FOrte comun pretutindeni. A. tyraica Bess. [Loc alb]. Tulpind erectä la bath hispid 'di Frunze le inferiOre subhispide. Cele-lalte caractere ca la A.

galioides M. B. In stepe, munti pietrost forte comun pretu tindent

A. humifosa Bess. [Loc alb]. Tulpina fOrte ramificata si prostrata. Frunze lineare, mucronate, reflecte, vilos-hispide, mai adeseori cate 6, cele mai infime cate 8. Pedicele (1-5) subterne, uniflore. Coro la subcampanulatä. Fruct glabru. In stepe. FOrte comun pretutindeni. A. odorata L. [Loc alb]. Frunze lanceolate, glabre, pe margini si pe carind scabre, cele inferióre cdte 6, cele superiOre cate 8. Corymbi pedunculatt Fructe hispide, sete uncinate. Flori albe. 4 In paduri umbrOse, fOrte comun. A. setulosa Boiss. [Loc alb]. Colinelo nesipOse din Delta in padurea Kara-Orman. Genul Galiuni L.

Ga limn L. (Galiu). Ca lice cu 4 divisiuni fOrte scurte sau

aprOpe nule la maturitatea fructului; corolä planä-rotata, cu limb 4-fid, intins; fruct uscat, format din 2 carpele aderente, despartindu.se la maturitate. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Fruct globos. Flori in panicule terminale or' axilare.

2. Pedunculii deflorati arcuat-recurbati. Frunzele Inca deflecte. Flori poligame, cea ter-

www.dacoromanica.ro

52

minala ale ramificatiunilor ermafroditrt, fertila, cele laterale masculine, sterile. 3. Pedunculii lateralt ramificati, bracteati . . . G. Cruciata Scop. 3.* Pedunculit latenalt simpli on bifiçli nebracbeep. Tulpina retrors-aculeolata, oni vihisa. G. pedeniont anum All. 2.* Pedunculii i cel deflorati (Inept'. 4. Tulpina 4-angulara pe angult retrors-aculeolat-scabrä. 5. Frunze ciite 6-10 verticilate, mucronate, 1-nervate.

6. Tulpina pc la noduri hirsuta. Fructe marl

. G A parine L.

6.* Tulpina pc la nodunt de-comun glabrá. Fnucte

de junift ate mat mkt . . . . . . . 5.* Frun7e elite 4, obtuse, mutice, 1-nervate .

.

.

. G Vaillantii De. . G. Indust re L.

4. Tulpa peste tot glabra, on i numat hirta, insa nu aculeolat-scabra. 7. Frunze 3-nervate, ate 4 verticilate . . . . G. rubiohles L. 7. Frunze 1-nervate, nate 6-10 vertieilate. 8. Tulpina rotunda. 9. Frunze lineare. Hort galbine G. erinn L. 9* Frunze oblong lanceolate Flom albe . . . G. ,,31vat ir in L. 8 Tulpina mat de la basa incepend 4-angulara. .

Flom albe .

.

.

.

.

.

........ (S. Schulteii Vest.

var. pubescens Uechtn. et Sint. S.** Tulpina tocmal dela basa 4-angulara.

10. Lacinile corolet cuspidate. Flort opace . . G. Mollugo L. 10.* Laeiniile corolei cuspidate. Flom lueitOre. G. crevtusu Huds. 11, Flon albe 11.* Flom galbine-albinete . ochroleurmu Kit. . . 1.* Fruct oblong, hispid. Flom in axila frunzelor .

.....

ate 2-4, subsessile. Planta anuala Gr.

.

.

.

. G. lerlicillatum Danth.

Critelata Seop.; G. eruciatum Sm.; Valantia Cruciata Opitz. (G. cruciat. Vulg. VI chub

L.; Tr. chersonensis Wild ;

[Loe alb].) Frunze eaulinare cate 4, eliptic-oblonge, orl ovate,

3-nerv ate. Peduneuli, laterati ramificafT, bracteafi, hispiji Fructe netede. Tulpina hirsuta. on glabri, fruetiferi, Flom galbine. In finetele din paduri, tuferi§uri i stepe. FOrte comun pretutindeni. V aria z a:

p. laevipes [loe alb]; Val tiztia Cruciata Willd. Peduncuh §i pedieeli glabri. 6. pedemontainum All.; Vahintia pedemontana Bell. [Loc all)]. Frunze caulinare eke 4, eliptic-oblonge, 3-nervate. Pewww.dacoromanica.ro

25g

&cumuli laterali impli ori bif10, nebraeleati, vi1oY, fruetiferf deflect). Fructe netede, glabre. Tulpina retrors-ghimpósä, altcum glabrd ori vilósa. FlorI galbinil. 0 Mita-Tullio. In stepe, munti. Forte comun. OBSERVARE. Dupa Dr. A. Kerner, care face distinetiune intre G. pc. demontanum All si intre G. retrorsum De , tote plantele ce i s'au pre-

sentat din Sudtirol, Italia, Austria inferiOra, Ungaria si Transilvania sub numirea de G. pedemontanum All apartin la G. retrorsum Dc. La G. retrorsam De. e tulpina pe angull cu gliiznpi gloehidiai, i alteum ori glabra, or mai mult mai putin perósa, C3 mele numat de jumatate atat de lungi cat frunzele i numai 1-3-flori. Flori fOrte mid (0 5n1 in) si palid galbine-verclii. La G. pedemontanum All. e tulpina fara ghimpi

pe anguli, Insá alteum indesuit vilOsa, peril mot i patenp. Frunzele proportional mai scurte si mai late ea la G. retrorsum De. Cymele putin mai scurte deck frunzele i de-comun 4-5-flora, rareori Mori. Flori mai marl (2111 m in diametru), de marimea i cohirea celor dela 0. Cru-

eiata Scop.Se distinge de 0. vernum Scop. twin radacina anuala prin pedicelele lungi vilOse.

G. Aparine L. [Loc alb]. Frunze caulinare elite 6-8, linear-

lanceolate, mucronate, 1-nervate, pe margin) si pe carinil (nervura mediand pe fata inferiOrd) retrors-aeuleat-scabre. Tulpine flaccide 4-angulare, retrors-aculeat-scabre. Pedunculi axilari, la urma subpaniculati. Pedicele fructifere drepte.'

Fructe hispide orl uneori netede. Corola mai angustd decat fructul evolut. Flori albe, uneori vercjii. Tulpina pe la nodurI birsuttl on i glabrd. 0 iunie-tOmna. FOrte comun pretutindeni. Variazd:

Tulpina, pe langà scabritia angulilor, Inca tOtif hirsutd, apol mai rar: fructe maI putin setOse. Mai incolo: Tulpina debild i prostratd, frunze mai late, obovat-lanceolate (a. tenerum Schl.) y. spurium [loc alb]; G. spurium L.; G. hispidunt Roth.;

G. agreste, p. lejospermum Wallr. Fructe netede, alteum ase-

menea celor de la G. Vaillantii Dc. G. Vaillantii De.; G. Aparine L. p. Vailantii Koch Synops. [Loc alb]. Frunze eke 6-8, linear-lanceolate, mucronate, 1nervate, pe margin) si pe carind retrors-aculeat-scabre. Tulpine flaccide, 4-angnlare, retrors aculeolat-seabre. edunculi axilari, la urma subpaniculati. Pedicele fructifere drepte,

www.dacoromanica.ro

254

Prude de jumdlate mai mici ca la G. Aparine L.; i cu mai pufine sae uncinate. Tulpind pe la noduri glabra. Mori albe. Ienisala, Peninsula Ka la, Koca-Kuciuk. G. palustre L. [Loc alb]. Frunze dile 4, linear-oblonge, spre virf mai late, obtuse, mutice, 1-nervate, pe margini retrors scabre. Tulpine flaccide, difuse, 4-angulare, retrors-scabre Paniculd difusä. Pedicele fructifere drepte, orisontal patente. Fructe netede. Flori albe. In locurile umede cu deosebire din regiunea Danubialil, pretutindent G. rubiohles L. [Loc alb]. Frunze caulinare cate 4, ovate off oblong-lanceolate, 3-nervate, mutice, pe margin.'" scab' e, de tot plane, cele florale Inca ovat, ori ovat-oblonge. Tulpind difusa, ascendent'', glabra, la virf paniculata, panieula dilatatd (lati, scurta), aprOpe corimbiformil. Pedicele fructifere erect-patente. Fructe glabre on subpuberule. Mori albe, ori albe-gAlbinii. 2. Maiti-Iunie. In ffnetele din paduri. Forte comun pretutindeni. Variaza: Fructe setulos-scabre (G. Pseudorubioides Schur). OBSERVARE. - G. boreale L. diferii prin frunzele caulinare mai mici si mai finguste, cele florale fingust-lanceolate. Frunze hispide, ori cu sete scurte, erecte la virf uncinate, on i tructele de tot &bre (0hyssopifolium Hoff m.)

G-. vermin L. [Loc alb]. Frunze lineare, mucronate, pe fata inferiOra subvelutin-puberule, cele caulinare elite 8-12. Tul-

pind erecta ori ascendenta, rigida', rotunda, 4-costata, pubescent-scabra. Ramurile paniculei patente, densiflore. Pedicele fructifere suborisontal-patente. Laciniile corolei obtusiuscule, fOrte scurt apiculate. Fructe netede. Flori aura. 21. Iunie-tOmna. FOrte comun pretutindent Variazd:

[3. prostratum Uechtr. et Sint. in finetele din paduri la Cincarova.

G. sylvatieum L. [Loc alb]. Frunze oblong-lanceolate, obtuse, mucronate, pe margin." i pe carind scabre, cele caulinare Cate 8. Tulpind crectil, rotundd, obtus-4-costatel, &bra on hirta. Paniculd ampla, pedicele capilare, inainte de infiorire nutante, fructifere erect-patente. Laciniile corolei scurt-apieulate. Fructe glabre, sub-rug6se. Mori albe. In pild urea Babadagh. www.dacoromanica.ro

255

G. Schultesii Vest. [Loe alb]. Frunze caulinare eke 8, deflecte, oblong-lanceolate, lanceolate oil obvers-lanceolate, la

mijloc or i. in partea a treia spre Oa mai l ite, pe fata inferiOrd palid-glauce. Tulpind erectd, mai dela bath ince;lend 4-angulard, glabrd. Paniculd ampld, ramurI opuse, divaricate, pedicele relativ lungi, debile, adese-ori 3-flore, mainte de inflorire nu nutante, fructifere erect-patente. Lacinine corolei oblong-lanceolate, acuminate. Fructe albästriilpruin6se, incoronate cu tin disc, ce ocupà numaY mijlocul ovariului. V aria z

f3. pubescens Uechtr. et Sint. [Loc alb]. Pe malurile inalte ale Dundrei la Rassova. G. Mollugo L. [Loc alb]. Frunze lanceolate orT oblong-lanceolate, mucronate, pe fata inferiOrd opace, cele caulinare circa cate 8. Tulpine procumbente ori erecte, 4-angulare, glabre on hirte. Ramurile panicule1 expanse multiflore, celo inferi6re orisontal-patente. Pedicele fructifere divaricate. Laciniile corolei cuspidate. Fructe glabre orl subrugOse. Flori albe.

Variazd: (3. pubescens [loc alb]. Tulpina si ramurile cu perT moi, scurf'.

i

crispuli. [Loc alb]. In pdduri i tuferisurI. Forte

comun pre tu tindent

G. ereethm Hud3.; G. lucidum All. [Loc alb]. Frunze oblong-lineare, erecte, mucronate, rigide, lucide, serrulat-revolute, pe fata inferiOrd cu o nervurd validd. Tulpine erecte, 4-angulare, rigide deImpreund cu frunzele glabre. Ramurile inferiOre ale paniculd oblonge orisontal-patente. Pedicele fructifere divaricate. La3iniile corolei; cuspidate. Fructe glabre oH subrugOse. Flori albe. In finete uscate la Cernavoda. G-. ochrolencum Kit. non Wolff.; G. asparagifolium A. Kern,

non. Boiss. [Loc alb]. Tulpine erecte, 4-angulare, fOrte netede, dela basä ramificate, ramuri patente. Frunze linearsubulate, plane, pe margini scabre, mucronate, cele caulinare cdte 8-10. Pedicele mai adese-ori 3-flore, fructifere divaricate. Laciniile corolei terminate cu o mucrond capilacee,

care e apr6pe de ldfimea lacinie. Fructe glabre. Flori fOrte numerOse, agregate, f6rte mid, albe-gAlbinii. In mun-

www.dacoromanica.ro

256

ii stincosi si calcari. Forte comun pretutindeni: Demirkioi Hirsova, Sepelgin, Consul, etc. G. verticillatum Danth. [Loc alb]. Tulpind simplä ori dela basd ramificatd, ramuri subsimple, elongate, hispidule. Frunze oblong-lineare, hispide, cdte 4, cele supreme opuse, deflecte. Mori in axila frunzelor 2-4 (si ast-fel verticilate), subsessile.

Fructe oblonge, hispide, erecte. Plantà anuald. [Loc alb]. Pe stincile calcare dela cetatea Ienissala. Fain. [Loc alb]. CA PRIFOLIACEE.

Mori ermafrodite, regulate sag neregulate. Calico cu 4-5 divisinni, adesea forte scurte, caduce sag persistente. Corola gamopetald, 5-5-fidil, rotatd, campanulatà sag tubulOsdlabiatil, caducd. Stamine 5, rar 4, inserate pe tubul corolesi

si alterne en divisiunile sale; antere biloculare, introrse. Stile 2-5, libel e sag reunite; stigmate 2-5, distincte sag reunite intr'im stigmat capitat. Ovarig infer, format din 2-5 carpele en 2-5 loge uni-multiovulate. Fruct bacciform sau drupaceti, 2-5 locular sag 1-locular prin abortare, cu loge l-polisperme. Seminte du testa de ordinar dur; albumen cdrnos.

Arborasi cu ramuri erecte sau actit5tOre-sarmen-

tOse, mai rar erburi perene; frunze opuse, petiolate, sau sessile, intregi, dentate sau mai mult ori mai putin divisate, munite sad lipsite de stipuh; flori dispuse in corimbe, In capitul sail in verticile false, axilare sag terminale, mai rar geminate. CON SPECTUL GENURILOR.

I. Stamine 8 on 10

Adoxa L.

1.* Stainine 5.

2. Frunze simple. Bobite monosperme 2.* Frunze penate. Bobite polysperme

.

.

.

.

. Viburnum L. Smohneus L.

Genul Adoxa L.

Adoxa L. (Adoxil). Flom regulate; calico subcarnos, acrescent, 2-3 -dentat; corola rotata, 4-5-lobatd cu lobi intinsi; stamine 4-5, en filamente profund bifide, fie-care divisiune

www.dacoromanica.ro

257

purtand o loja de antera ; stile 4-5, lib:ere ; fruct bacciform, coronat de calicele acrescent, cu 4-5 loge monosperme. A. Mosehatellina L. [Loc alb]. Rizom squamat. Frunze radicale lung petiolate, ternat-penate, foliOle petiolate, 3-par-

tite §i incis-lobate. Planta mica, la virf mai adeseori cu 5 floricele vercji mai sessile, coadunate in un capitul. 4 Martie-Aprilie. In padurile umbrOse de pe muntii dela Greci. Genul Vilburnum L.

Viburnum L. (Viburn). Flori tote regulate, sag acele de la circonferentil neregulate ; calice cu 5 dinti seurti; corola rotata sad eampanulata rotata, cu 5 divisium ; stamine 5, nedivisate ; stil nul ; stigmate 3, sessile; fruct bacciform, cu o loja monosperma. CONS PECTUL SPECIILOR

1. Frunze ovate, pe fata inferióra tomentóse 1.* Frunze 3-5-lobate, pe ambele fete vet*

T. Lantana L. V. Opulus L.

'V. Lantana L. [Loc alb]. Frunze ovate, dentieulat-serrate, la bash subeordate, pe fafa inferiórd rugos-venate, deimpreuna en ramurelele prin peel stelati fur furacefi-tom cut& e, pe fata superibrä puberuld cu peel. stelati disparsi. Cymele florilor terminale, pedunculate. Flori albe. t FOrte comun pretutindeni. V. Opulus L. [Loc alb]. Frunze 3-5-lobate, lobil acuminafic dentati, peiolii glandulo§i, glabri. Cymele florilor terminale, florile exterióre radiante, neutre, albe. I) In regiunea Deltet Dunarei, fOrte comun. Genul Sambucus Tournef.

Sambucus Tournef, (Sambuc). Flori regulate; calice cu 5 dinVi scurti; corola rotatd, cu 5 divisiuni intinse, pe urma reflexe; stamine 5, nedivisate; stil nul; stigmate 3-5, sessile; fruct bacciform, cu 3-5 loge 3-5 sperme, ran o singura loja. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Cyme cu 5 ramuri primare. Stipuii lipsesc orl sunt S . nigra L. numal veruciformi 1.* C3 me cu 3 ramurt primare. Stipult foliacet . . . S. Ebubis L. Brkndzd. Flora Dobroget.

17

www.dacoromanica.ro

,

258

S. nigra L. [Loc alb]. Tulpimi fruticósei, arbusculti. Stipull veruciformi ori lipsesc. Cymele florilor cu 5 ramuri primare. Flori albe. Bobite negre. 5 FOrte comun. S. Elm his L. [Loc alb]. Tulpind erbacee, veruculOsA. Sti-

pull foliacei, ovati, serrati. Cymele cu 3 ramuri primare. Flori albe, pe partea externá rosietice. Bobite negre. -5 FOrte comun pretutindeni. Fam. [Loc alb]. LORANTHACEE.

Flori unisexuate, regulate ; cele mascule apetale, constituite dintr'un periant tubulos, 2-3-4-fid, in preflorescentà valvarä si din 4 antere sessile, adnate cu divisiunile periantului, introrse, si deschidêndu-se prin mai multi poll; florile femele constituite dintr'un periant cu 8 divisiuni dispuse pe 2 rênduri, cele 4 exteriOre calicinale mai scurte, cele 4 interiOre squamiforme, cdrnOse alterne cu cele d'intêiii, in preflorescentd imbricatd. Ovariil infer, unilocular, cuprindend 3 ovule, dintre care unul fertil, redus la nucel, ortotrop si erect in fundul logei, iar doue, rëmfin tot-deauna in stare rudimental* stigmat sessil. Fruct bacciform, monosperm, cu mesocarp mucilaginos-viscos. Silminta lipsitä de inv6lise proprii ; albumen cdrnos, verde, embrion unic, cAte-odatä multiplu, cu cotyledOne adesea lipite.Arborasi tot-deauna verdi, parasiti pe arborii si arbustii dicotyledonati, cuprimpnd un sue viscos; cu tulpina di-tri-polychotomd, cu ramuri nodorOse, articulate; frunze opuse, grose, simple, cat() odatá squamiforme, sessile, lipsite de stipuli; flori sessile, reunite in cime. CONSPECTUL GENURILOR 1. Corolä 4-peta1ii, orl 4-partitii. Stilul lipsesce 1." Corold 5-6-petald. Stil filiform

.

.

.

Viscum L. Lorauthus L.

Genul Viscum Tournef.

Viscum Tournef. (V8sc). Flori monoice si dioice. FlOrea masculd: calice cu limb 4-fid ; Corolà nuld, stamine 4, cu antere sessile, lipite cu divisiunile calicelui, dehiscente prin mai multi port FlOrea femeld : calice lipit cu ovariul, cu

www.dacoromanica.ro

259

limb forte scurt, obscur quadridentat ; corold cu 4 petale squamiforme, en-n(5s% lAtite la basá. Fruct sessil, bacciform,

cu o singurd sömintd; sarcocarp alb, mucilaginos; endocarp verde, aplicat pe gmintd. Albumen si embrion colorat in verde. V. album L. [Loc alb]. Tulpind dichotomd, fOrte ramificatä,

ramuri rotunde. Frunze opuse, lanceolate, obtuse, Mil nervure. nor): galbine-verdii terminale, sessile, subcinci, glomerate. Bobite albe. Plantä parasiticd. In pAduri fOrte comun. Variazd p. polycoccon [loc alb]. Capituli multiflori. Genul Loranthus L.

Lorauthus L. (Lorant). Flori ermafrodite, mai rar dioice. Calice cu limb fOrte scurt trunchiat sag denticulat. Petale 4-8, libere sag lipite la basd, in preflorescentd valvard. Stamine opuse petalelor cu filamentele adnate cu petalele; antere biloculare. Stil filiform; stigmat simplu. Baccá ovatit sag turbinatd uniloculard, monospermä. L. europaeus Jacq. [Loc alb]. Plantd glabrd, fOrte rarnificatd, ramuri rotunde. Frunze opuse, petiolate, oval-oblonge, la basd sub-angustate, putin vim5se. Spice terminal% laxe, simple. Flori prin abortare devenite dioice, 6-petale, de cohire galbind-verde. Bobite galbine. Plantd parasiticd. 1-) Parasit pe stejari in padurile mai cu sémd din Delta Dundrei. Fam. [Loc alb]. CORNACEE.

Flori ermafrodite, regulate. Calice cu 4 divisiuni scurte sag dentiforme. Corold cu 4 petale libere, caduce in preflorescentd valvard. Stamine 4, alterne cu petalele, inserate pe marginele discului ; antere biloculare, introrse. Stil simplu,

incunjurat la basa sa de un disc epigin gros; stigmat capitat. Ovariii infer cu 2-3 loge, 1-ovulate. Fruct drupaceg, cu un singur simbure, cu 2 rar 3 loge 1-sperme. Seminte cu testa subtire, albumen dirnos. Arbora§1 mai mult sag mai putin inalti, cu ramuri erecte; frunze opuse sag alterne, petiolate, intregi, lipsite de stipuli; flori in cime mai mult

www.dacoromanica.ro

260

sail rad putin ramificate sag in umbele axilare sag terminale, nude sail incunjurate de un involucru de bractee. Genul Cornus Tournef.

Cornus Tournef. (Corn). (Caracterele familiel). CONSPECTUL SPECIILOR 1. Floe galbine, involucrate 1.* Flori albe, fàrä involucru

mas L, C sanguinea L. C.

C. mas L. [Loc alb]. Ramurl glabre, cele tinere a1ipit-p6rdse. Frunze ovate, acuminate. Umbelele florilor desvoltate

inaintea frunzelor subegal de fungi cu involucrul. Pori galbine. Drupá elipticä. t FOrte comun pretutindent C. sanguinea L. [Loc alb]. Ramurl drepte. Frunze ovate, concolore. Cymele florilor plane, feird involucru. Peril rilmurelelor si a pedunculilor a1ipii. Mori albe, on albe yengm Drupà globOsti, n6gr5, alb-punctath. 5 FOrte comun pretu find eni.

Fain. [Loc alb]. ARALIACEE.

Flori ermafrodite, regulate. Ca lice cu 5 divisiuni scurte sag dentiforme, persistente. Corold cu 5 petale, libere, caduce, in preflorescentä valvarä. Stamine 5, alterne cu petalele, cu filamente scurte inserate fie-care intr'o stirbAturA a a discului epigin, cgrnos; antere biloculare, introrse. Stil simplu, incunjurat la basä de un disc epigin, divisat la virf in 5 lobi stigmatiferl. Ovarig infer, cu 5 loge 1-ovulate. Fruct bacciform cu 5 loge, rar mai putine, 1-sperme. Seminte mai mult sag mai putin angulbse; albumen Ornos, adesea ruminat. Arborasl adesea sarmentosl, acdtätori ; frunze alterne, petiolate, simple, intregi sag lobate ; stipuli null sag fOrte midi; florl in umbele terminale. Genul Hedera Tournef.

Iledera Tournef. (Ederd). (Caracterele familiel). II. Helix L. [Loc alb]. Tulpinã cu fibrile radiciforme scandenU. Frunze petiolate, coriacee, glabre, lucitOre angulat www.dacoromanica.ro

261

3-54obate, cele supreme deimpreund cu cele ale ramufflor florifere intregl, ovate, acuminate. Umbele simple, pubescente. Flori verdi. Bobite negre, pruinOse, devin la maturitate numaI in prirnavera anulu urmator. 13 In tOte 'Murile §i chiar in Delta fOrte comun. Farn. [Loc alb]. AMBROSIACEE.

Flori unisexuate ; cele mascule destul de nurnerOse, sessile pe un receptacul comun §1 incunjurate de un involucru comun (periclin), formand o calathidd. Calathidd ma-

scula mu] tiflora, cu foliOlele periclinului libere sag connate la basa, dispuse pe un singur rend ; calice nul; corola gamopetala, tubulOsä, regulata, cu 5 dintl. Stamine 5, cu fila-

mente libere sag reunite la basd, cu antere tot-deauna libere, biloculare, introrse, neapendiculate. Calathidá femelä cu involucru gamofil, capsuliform, spinos; calice garnosepal

membranos, de ordinar prelungit intr'un tub care imbrati00J.ä basa stilului; corold nula. Ovarig super, unilocular, uniovulat; stil filiform, divisat la virf in done ramuri stigmatifere. Fruct achend unilocular, monosperm, indehiscent, lipsit de egretil §i inchis in periclinul indurat. Serninta lipslid de albumen.Erburi monoice, cu frunze alterne, lipsite de stipull. Genul Xanthium Tournef.

Xanthium Tournef. (Xantig). Calathide mascule formate dintr'un periclin cu foliOle libere i dintr'un receptacul munit de paiete; florl femele geminate, inchise intr'un involucru capsuliform, acoperit de spini Incâr1igai, terminat la virf prin 2 pliscuri canaliculate pentru trecerea stilelor, devenind sublignos §i bilocular la maturitate; achend comprimatd, solitard in fie-care lojä. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze pe ambele fete vet*, frä spini

X. strumarium L.

1.* Frunze pe fata inferióra albe-sure, la bash' cu spint X. spinosum L trifurcatt

www.dacoromanica.ro

262

X. strumarium L. [Loc alb]. Plana nearmatei. Fructe pubescente, rostri drepti, subconiventi, spini drepti, la yid uneinati. Frunze profund 3-lobate, pe ambele fete vet*. Flori incd vercji. 0 Iulie-tOmna. Locuri ruderale, pe lângd sate. FOrte comun pretutindeni. X. spinosum L. [Loc alb]. Frunze intregi, ori 3-lobate, lobul intermedig elongat, acuminat, la bath spin6se ; spini trifurcari, pe fata inferiOrd albe-sure. Flori vercji. 0 IulieAugust. In stepo. FOrte comun pretutindeni. Fam. [Loc alb]. CANPANULICEE.

Flori ermafrodite regulate. Calice cu 5 divisiuni persistente. Corold marcescentd, gamopetald, tubuh5sd, infundibu-

liformd, campanulatd sag rotatd, cu 5 divisiuni mai mult sag mai putin profunde. Stamine 5, libere, inserate pe receptacul, cu antere introrse, libere, rar lipite. Stil siinphi, filiform, cu 2-3 rar 5 stigmate. Ovarig infer en 2-3 rar 5 loge multiovulate. Fruct capsular coronat de divisiunile calicinale si de corola persistentd, cu 2-3 rar 5 loge polisperme, deschiclêndu-se prin valve sag prin port Seminte fOrte mid; albumen cdrnos. Erburi anuale, bisanuale sad perene, cu suc adesea lactescent; frunze alterne, simple, lipsite de stipuli; flori solitare sag dispuse in racern, in ciind, in paniculd sag in capitul. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Corolà 6-partit4, lacinil lineare, dintru intêi coalite,

la urnid dela basä Villa la virf disolute

Phy tenant L.

1.* Corolii campanulata, divisd in 5 segmente mai lungi

ori mai scurte

Campanula L.

Genul Phyteutna L.

Phyteuma L. (Fiteurnd). Calice cu 5 divisiuni; corold divisatd aprOpe Wind la basä in 5 lobi lineari, mai intdi coherenti, pe urnid despärtendu-se dela basd cdtro virf si in tinclêndu-se in MO; stamine 5, libere, cu filamente dilatate la basä; stigmat cu 2-3 lobi invêrtiti in afar* capsuld subglobuh5sd, cu 2-3 loge deschiclêndu-se fie-care printr'un por www.dacoromanica.ro

263

Flori sessile, reunite in capitul sag in spic compact, munit de bractee la bash. dorsal.

Ph. sp. [Loc alb]. In stepele aride §i petrOse dela Gavgagia. Genul Campanula Tournef.

Campanula Tournef. (Campanuld). Calice cu 5 divisiuni; corolti campanulath cu 5 divisiuni mai mult sad mai putin profunde ; stamine 5, libere, cu filamente la bash; capsulä turbinath cu 3 rar cu 5 loge deschiciêndu-se fie-care printr'un por dorsal. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Sinul calicelui intre lacinh fail apendicull. 2. Flom pedunculate. 3. Fructe nutante la basa dehiscente. 4. Laciniile calicelui subulate, ori linear-setacee. Tulpina paniculat-rnultiflord 4.* Laciniile calicelui mai late, lanceolate. 5. Tulping simpla, rotunda on obtus-angulara. 6. Racemi indesuiti. Frunze pe fata inferióra tomentos-sure 6.* Racemi laxi. Frunze subbirsute 5.* Tulpina ramificata, acut-angulard

C. rotundifolla L.

C. bououlensis L. C. rapuneuloides L.

C Traehellum L.

3.* Fructe erecte, la mijloc off sub virf dehiscente.

7. Laciniile calicelui maI late, lanceolate. Flori in raceme pauciflore C. persielfolia L. 7.* Laciniile calicelui linear-subulate. Flori in paC. Rapuneulus L. nicule sub-racernóse

2.* Flori sessile, situate in panicule terminale off si laterale. 8. Tulpina hirtd. Flom sessile, glomerate si indesuite in un spic forte lung si intrerupt. C. maerostaellya W. K. 8.* Tulpind hirsutd, pubescenta ori glabra. Flori sessile si aglomerate in capitull terminali si laterali C. glomerata L. 1.* Sinul calicelui intre lacinii apendiculat, apendiculi deflecti, egal de lungi cu tubul . . . C. sibirlea L.

C. rotundifolia L. forma tenuifolia Hoffm. [Loc alb]. Frunzele fasciculilor sterili ovate, cordate, off reniforme, petiolii mult mai lune decht lamina, cele infinte caulinare lipsesc,

fiind putre4ite, cele superidre fOrte einguste fi de tot in-

www.dacoromanica.ro

264

tregii Tulpina paniculat-multiflord. Coro Id ovat-ori turbinat-

campanulatd. Laciniile calicelui subulate, ereete. Capsulh nutantd, la basd dehiscenta. Flom albAstril. `4 Pe etinei: Sepelgin, Consul, Adam-Clyssi.

C. bmumiensis L. [Loc alb]. Frunze crenat-serate, pe fafa inferidrd tomentos-sure, cordate, lung petiolate, cele superiore ovate, acuminate, sessile. Racem terminal simplu, ori paniculat-compus. Laciniile calicelui lanceolate. Tulpind erectd, rotunda. Capsula nutantd, la bash dehiscenth. Mori. albastre. 21. Iu lie-August. In finete. FOrte comun pretutindent OBSERVARE.

Specimenile cu panicula contrasil constituese: C. simplex

De Fl. Fr., iara cele cu Un racem siinplu: C. ruthenica M. B. taur. canc.

C raipmeuloides L.; C. trachelioides Rchb. non M. B.; C:

crenata Link.; C. ucranica Spreng. [Loc alb]. Frunze neegal serrate, subhirsute, cele inferiOre subcordate, lung petiolate, cele superiOre lanceolate. Racem terminal, unilateral. Laciniile calicelui lanceolate. Tulpind erectil, obtusangulard. Radacina repentd. Capsuld nutantd, la basd dehiscentd Flom lilacine. ¶4 In tuferi*urile dela Demircea. C. Trachelium L. [Loc alb]. Frunze profundior duplicatserrate, hispide, cele inferiOre lung-petiolate, cordate, cele superiOre oblonge, sessile. Peduncuh axilari 1-3 flori dispuse in racem. Laciniile calicelul oyat-lanceolate. Tulpind erecta, acut-angulatd. Capsuld nutantd sub virf dehiseentä. Corold albasträ, rare-on. albd. In pddurea dela CincaroYa. Varlaza: 21-

(3. dasycarpa [loc alb]; C. urticifolia Schmidt. Calico hispid. C. persicifolil L. [Loc alb]. Frunze depdrtat i vac-serrate,

cele radicale oblong-obovate, in pefiol decurente, cele caulinare linear-lanceolate, sessile. Race»t paucifior. Laciniile calicelui lanceolate. Capsuld erecta, la mijloc orii sub yirf dehiscenta. Corold yioleta. In paduri §i tuferkuri, fOrte comun pretutindenn Variazd cu florI fOrte man i. C. persicifolia 3. grandiflora De. Fl. Fr., §i cu tulpina hirtd-sura C hispida Lej. apoi [loc alb]. (3. eriocarpa [loc alb]. Calice hispid.

C. Rapunenhis L. [Loc alb]. Frunze crenate, cele radicale

www.dacoromanica.ro

265

oblong-obovate, in petiol decurente, cele caulinare linearlanceolate. Paniculd subracem6sa, rdnzurelele la basd divise. Laciniile calicelui subulate. Capsula erectd, la mijloc ori sub-virf dehiscentd. Flon albastre oH violacee. TWAcina napiform ingroptd, cdrnOsä. Variazd: p. spiciformis Boiss. [Loc alb]. Consul, Mangalia, Ienissala. T. Lambertiana Boiss. C. maerostacliya W. K. [Loc alb]. Planta' hispida. Frunze

crenate oH de tot intregi, cele radicale eliptice, in petiol atenuate, cele caulinare inferiOre oblonge, oH lanceolate, sessile, cele superiOre ovat-lanceolate, amplexicaule. Mori sessile, glomerate, indesuite oH in un spic fOrte lung §i intrerupt. Tulpind stnictâ, simplii. Flori numerOse, mid, palidalbastre. 21. In pgdurile din munti, fOrte comun. C. gioinerata L. [Loc alb]. Plantd hind, oH sur-pubescentd oH §i glabrd. Frunze marunt-crenate, cele radicale ovate on ovat-lanceolate, la basd rotundate oH cordate, cele caulinare superifte cu basa eordatd amplexicaule *i sessile. Flori ses-

sile, in capituli tcrminali i laterali indesuite. Flori al-

bastre. In finetele din päduri la Cincarova, Acmadia, etc. C. sibirica L. [Loc albf. Plantd hind. Frunze lanceolate, undulate, cele infime obtuse, in petiol atenuate, cele superióre acute, semi-amplexicaule. Florl pedunculate, paniculate, nutante. Laciniile calicelul lanceolat-subulate, apendiculit cgal de lungi cu tubul calicelui. Corola la virf glabrd, albastrd. d' Maiii-Iunie. In finetele din pAduri §i stepe §i in Delta Dundrei, fOrte comun. Fam. [Loc alb]. OLEACEE.

Flon ermafrodite sag unisexuate, regulate. Calico gamosepal, persistent sag caduc, cu 4 rar 5-6 divisiuni, sail nul. Corold gamopetald, caducd en 4 rar 5-6 divisiuni, in preflorescenta valvard sag imbricatd-conturnatd, sag corold nuld. Stamine 2, libere, sag inserate pe tub i alterne cu lobil" corolei ;

antere biloculare, introrse sag extrorse. Stil fOrte

scurt; stigmat intreg sag bifid. Ovarig super, cu 2 loge 1-2ovulate. Fruct bacciform sag capsular, indehiscent §i aripat

www.dacoromanica.ro

266

(samare , cu 1-2 loge 1-2-sperme. Seminte comprimate ; al-

bumen cdrnos sail nut Arbori sail arborasi cu ramuri de ordinar opuse; frunze opuse, intregi, simple saii imparipennate, lipsite de stipuli; flori dispuse in thyrse sail in panicule. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Frunze simple. 2. Stamine exserte din tubul corolei. Fructul o bobitä. Ligustnim L. 2.* Stamine incluse in tubul corolei. Fructul o capsuld. Syringa L. 1.* Frunze penate ori trifoliolate. 3. Frunze penate, 3-6-jugate. Flori brunil ori albe . . Fraxinus L. Jasminium L. 3* Frunze trifoliolate. Flori galbine

Ligustrum Tournef. (Ligustru). Flori ermafrodite, calice urceolat, cu 4 divisiuni, caduc ; corold infundibuliformä cu

tub cu mult mai lung deck calicele, cu limb cu 4 divisiuni concave; baccd globulosd cu 2 loge 1-2-sperme. Arboras cu frunze simple, intregi, adesea persistente. L. vulgare L. [Loc alb]. Frunze oblong-lanceolate, glabre. Paniculd terminald, indesuità. Flori albe. Bobile negre. tj Forte comun. Syrhiga L. (Liliac). Flori ermafrodite. Calice 4-dentat, persistent ; corold hipocraterimorfd, cu limb in cupd, 4-partit, cu tub elongat. Capsuld coriace, aprOpe lemnOsd, ovald-oblongd,

biloculard, cu debiscentd loculicidd i cu 2 valve, cu loge cuprinciênd 2 seminte. S. vulgaris L. [Loc alb]. Frunze cordate, acuminate. Flo'''. violacee, mai rar purpurii ori albe. Fructul o capsuld. In regiunea silvaticd pretutindeni.

Fraxilius L. (Fraxin). Flori polygame, lipsite de calice si de corold; capsuld (samard indehiscentd, comprimatd, membranOsd, foliacee la virf, uniloculard, monospermd. Arbore inalt cu frunze imparipenate. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Flori farä calice i fàrä corola Fr oxyphylla M. B. 1.* Flori cu calico si corold Fr Ornus L.

Fr. oxyphylla M. B. [Loc alb]. Frunze sub-4-jugate, fondle subsessile, oblonge, la basd si la virf suboblic-atenuate

www.dacoromanica.ro

267

serrate, pe fata superi6rà glabre, pe cea inferiOrg la c6sta medie putin pOrOse, la urmg. subglabre. Racena, subpaniculaf Flori nude (fgrti calice §i corolg). Fructe oblonge, spre basA abià angustato, la virf rotundat-obtuse §i de tot intregi. Stigmat simplu, subemarginat. Flori brunii.t) In pgdurile din Delta Dundrei, Kara-Orman, Letea. OBSERVARE.Fr. excelsior L. diferd prin foliólele (3-6-jugate) lanceo-

lat oblonge, prin fructele la virf oblic-ernarginate, prin stigmatul 2-fid ii prin racemii indesuifi, scurp.

Fr. Omits L.; Ornus europaea Pers. (F. Orn. Vulg. Mojdrén). Frunze sub-3-jugato, foliOle petiolulate, lanceolate ori eliptice, acuminate, serrate. Flori complete (cu calice §i co-

rola), albe, in panicule terminale. t In regiunea silvatia, fOrte comun : Consul, Coen Cilik, etc. Genul Jasminium Tournef.

Jasnanium Tournef. (Iasomie). Flori ermafrodite ; calico campanulat, 5-8-dentat; corolg cu limb 5-8-fid, plan, cu tub elongat. Baccä globulOsg. sag didimg, cuprincjend o sOmêntg.. Arbu§ti erecti sag acgtgtori, cu pedicele trichotome, cele dou6

laterale munite de o bractee. J. fruticans L. [Loc alb]. Plantä glabrd, nescandentg. Ramuri angulare. Frunze alterne, trifoliolate, rare-ori simple, foliOle subconcrescute. Flori putine, subterminale. Laciniile calicelui subulate. Tubul corolei duplu mai lung deat calicele. Lobii corolei 5, obtusi. Flor galbine. t In tuferi§urile din locurile stincOse §i calcare din regiunea australd, intro Medgidia §i Cernavoda, la Mangalia, etc. Fam. [Loc alb]. ASCLEPIADEE.

Flori ermafrodite, regulate. Calico gamosepal persistent sag caduc, cu 5 divisiunt. Corolá gamopetald, cadua sag persistenta, cu 5 divisiuni in preflorescenta rgsucitá sad valvarg. Stamine 5, inserate pe tub §i alterne cu divisiunile corolei; filamente lipite in tub care inconjOrg pistilul, fiecare munit la virf de un apendice de ordinar in cornet caro acoperg antera corespondentä (corona staminala); antere

www.dacoromanica.ro

268

biloculare, introrse, de ordinar lipite in tub si munite la virf de un prolongiment cartilaginos al conectivulni care se

aplica pe stigmat. Stile 2, scurte, reunite la virf printr'un stigmat dilatat, en 5 unghiuti proeminente despartite prin tot atatea sulcun la virful carora sa gasesce o mica ghinduM al &anti liquid aglutineza firile de pollen a fie-carel antere intr'o singurd massä ; un cordon filiform format prin o parte a liquidulat concretat reunesce masele polinice in

parechl si le fixéza de stigmat. Ovariu super, format din 2 carpele libere, uniloculare multiovulate. Fruct capsular, compus din 1-2 folicule libere, polisperme, deschiOndu-se prin sutura ventrala. Seminte cu micropil munit de o egreta; albumen carnos. Erburt perene, cu tulpine erecte sau vo-

frunze opuse, intregi, putin coriace, lipsite de stipull; flon dispuse in umbele sau in cime axilare sau extraaxilare, pedunculate. mbile ;

Genul Periploca L.

Periploca L. (Periploca). [Loc alb]. P. graeca L. [Loc alb]. Frunze ovate, ori obovat-oblonge, la virf acut-angulate on obtusiuscule, la basa rotundate, pe ambele fete de tot glabre, membranacee. Cymele mat lungi deal frnnzele, laxiflore, pedicele bracteolulate. Laciniile corolei ovat-oblonge, obtuse on emarginate, marginile reflecte, barbulate. Folicule cilindriforme, netede. Seminte comOse. 5 In tuferisurile din locurile stincóse si calcare intro Medgi-

dia si Cernavoda si in padurile din Delta Dunaret. Variaza :

f3. angustifolia Uechtr. & Sint. Genul Vincetoxicum Medic.

VineetoxIcom Medic. (Vincetoxic). Corola rotata; corona staminald carnOsa, scutiliforma, cu 5-10 lobl rotunditi ; stigmat sub-apiculat; folicule netede. Flon in cime pedunculate, axilare sau extra-axilare. V. offieinale Mönch.; Cynanchum Vincetoxicum R. Br.; Asclepias V incetoxicum L. (V. officinal. Vulg. [Loc alb]. Till-

pinci erecici. Frunze acuminate, pe margin! si pe vine pubescente, cele intermedie ovat-cordate. Laciniile corolei gla-

www.dacoromanica.ro

260

bre ovate. Corona' simplci, 5-lobatd, lobil ovati, rotundatobtusi, disjuncti, Insg cu o membrana interjecta striIvOcjgtore conexi. Florile pe partea interng albe, corona gülbinie, iard pe partea externa galbinfi la basti verciii. A. In finete si pgdurI, forte comun pretutindeni. Genul Cynanchum L. Cynanchum L. (Cinanc). Ca lice 5-partit. Coro la rotatg, 5-

partita. Corona staminalg dinteo singurg bucatg, tubulOsg, invelind staminele, terminatà la virf prin 5-10 dint' pe un rend, sad dispuse pe 2 rendurI opuse; antere coronate de un apendice membranos ; masse polinice umflate, suspendate si fixate de desubtul virfulul lor suMiat. Stigmat terminat printeun virf bifid. Folicule eilindracee, divaricate. Seminte purtând o egretg. C. acutum L. [Loc alb]. Tulpina volztbild. Frunze profund cordate, acuminate. Corold glabra. Corona exteridth 10-lo. bald, dintre care 5 lobi lanceolatI acuti mai lungi decgt alti 5 lobi interjecti si emarginati, cea interiOrg. 5-lobatg, lobil acuti. FlorI deschis-rosee. -13 Pe malul mgrel la Constanta si prin stubüril din regiunea inferiOra a Dungrel. Fam. [Loc alb]. APOCYNEE.

Mori ermafrodite, regulate. Calice gamosepal, persistent cu 5 divisiuni. Corold gamopetald, caducg. cu 5 divisiuni, in prefloreseentil rásucitg. Stamine 5, inserate pe tub si alterne cu lobil corolel; antere biloculare, introrse, coronate de un apendice membranos, conivente deasupra stigmatului. Stil simplu ; stigmat intreg sag bilobat. Ovarig super for-

mat din 2 carpele libere sag reunite la virf, uniloculare

multiovulate. Fillet capsular, cu 1-2 loge polisperme, debiscente prin sutura ventralg. foliculci . Seminte cu albumen clirnos. Erburi perene, en frunze opuse, simple, IntregI persistente, lipsite de stipull; florI elongate, solitare, axilare. Genul Apocynum L. Apocynum L. (Apocin). [Loc alb]. A. Tenet um L. [Loc alb]. Frunze oblong-lanceolate, glabre

www.dacoromanica.ro

270

mucronate, pe margini denticulat-scabre. UmbelA paniculatA. Pedicelele i florile pulverulent-pubescente. Flori rosee. 21.

Iu lie-August. In regiunea littorald la Portita, rar5. Genul Vinca L.

Vinca L. (Pervinch). CorolA hypocrateriforrng, cu tub Mrgit,

incetit la gat, cu limb intins in rad, cu 5 divisiuni

trunchiate la yid; stil munit pe virf de o proeminentA stigrnatiferA §i coronat de un smoc de peri; fruct constituit din 1-2 foficule libere, subcilindrice; seminte peltate. V. herbacea W. K. [Loc alb]. Frunze le inferióre ovate, cele superióre lanceolate. Laciniile calicelui ciliate. Tulpine procumbente, nu radicante. RAddcinA multicauld. Frunze le tinere pe margini scabre. Flori albastre. 21. FOrte comun pretutindeni. Fam. [Loc alb]. GENTIANACEE.

Flori ermafrodite, regulate. Ca lice persistent, cu 5 rar 412 divisiuni libere sag mai mult sag mai putin connate. Corold gamopetald, marcescentA, rar caducA, en 5 rar 4-12 divisiuni In preflorescentA rAsucità sag valvarA. Starnine in-

serate pe tubul sag pe gatul corolei, in nume'r egal cu divisiunile corolei §i alterne cu ele; antere biloculare introrse. Stil simplu, de ordinar fOrte scurt, terminat prin 2 stigmate libere sag reunite. Ovarig super, format din 2 carpele uniloculare sag subbiloculare, multiovulate. Fruct capsular, unilocular sag subbilocular, polisperm, deschiciêndu-se in 2 valve, cu dehiscentd septicidA, rar loculicidA. Seminte globulOse sag

angulOse ; albumen cArnos.Erburi perene sag anuale, glabre, terestre, rar aquatice; frunze simple, intregi rar trifoliolate, lipsite de stipuli, opuse, rar alterne, cele inferiOre adesea dispuse in rosetà; flori solitare sag dispuse in spic, in cimA ramOsA ori verticilatA sag in paniculd. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Frunze alterne. Corolfi radiata*, ciliatii 1.* Frunze opuse. 2. Corolti cilindriformA ori campanulatd 2.* Corold infundibuliformii

.

.

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

. Limnanthemum Link.

. Gentiana L. Erythraea Rich.

271

Genul Limnanthemum Gmel. Limnanthemum Gruel. (Limnanthem). Ca lice cu 5 divisiuni; corolà rotatd, caducä, cu 5 divisiuni nude; starnine 5 ; stil

scurt, conic; stigmat bilobat, cu lobi laciniati; seminte fOrte comprimate, marginate-ciliate. Plante aquatice cu frunze suborbiculare, inotht6re, cele inferi6re alterne, cele superiOre opuse; flori galbene, lung-pedunculate, fasciculate la subsu6ra frunzelor superi6re. L. Nymphoides Link.; L. peltatum Gmel.; Villarsia Nymphoides Vent.; Menyanthes Nymphoides L.; Waldschmidlia .Nymphoides Wigg.; Schweycker.!a Nymphoides Gmel. [Loc alb]. Frunze alterne, cele natante cordat-orbiculare. Umbele axilare, sessile. Corold rotatd, ciliatel. 91. In apele stagnante si lin curgét6re. FOrte comun pretutmdeni. Genul Gentiana Tournef.

Gentiana Tournef. (Gentiang). Calice tubulos, campanulat

sail spathiform, cu 4-10 divisiuni mai mult sail mai putin profunde ; corolä rnarcescentg, infundibuliformä, campanu-

1at6 sail rotat6, cu 4-5 divisiuni egale sail 8-10 divisiuni alternativ inegale ; stamine 4-5; stil aprope nul; stigmate in-

tregi, necapitate.Frunze opuse. G. cruciata L. [Loc alb] Flori, verticilate. Corold 4-fidd, la gât nudá, tub subclavat. Frunze lanceolate, 3-nervate, la basä vaginante, vaginile inferiOre elongate, in partea superiOrã dilatate. Flori intensiv-violacee, limbul deasupra azureg. 91. Pasuni uscate. FOrte rarà. Genul Erythraea Reneaulme.

Erythraca Reneaulme. (Eritree). Calico tubulos, cu 5 unghiuri si cu 5 divisiuni lineare; corold infundibuliformg, cu 5 lob'. conturnându-se pe capsulä; stamine 5, räsucindu-se in spirald duph antesd ; stil filiform ; stigmat bilobat ; cap_

sula linearä.Frunze opuse; flori rosee, rar albe, dispuse in cime dichotome sail in corimbe. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori rosietice. 2. Laciniile corolei ovale. Flori in corimbi . . . E. Centauri= Pers. 2.* Laciniile corolei lanceolate. Flori axilare . . E puichella Fries. 2.** Laciniile corolei lanceolate. Flori elongat-spiE spicata Pers. cate

www.dacoromanica.ro

272

E. Centaurium Pers.; Gentiana Centaurium L.; Chironia Centaurium Schmidt. [Loc alb]. Tulpind simplá, 4-angulara. Frunze oval-oblonge, sub-5-nervate. Corymb terminal, fpsciculat, deflorat laxiuscul, insa tot-deauna fastigiat. Lacini-

ile corold ovale. Stigmat subrotund, de 3-4 ori mai scurt deck stilul la virf bifid. Flori rosietece. FOrte comun pretutindeni. Variaza Corimbul i dupà finirea inflorirei compact, nu

elongat E. capitata R. & Sch.). E. pulchella Fries.; E. ramosissima Pers.; Cltironia Ge rardi Schmidt.; Gentiana Centaurium p. L. [Loc alb]. Tulpinâ acut-4-angulara, fOrte ramificat i clisolutd in ramuri patente, ori si de tot simpla. Frunze ovate ori oblong-lanceolate, 5-nervate. Flor axilare, pedicelate. Laciniile corolei lanceolate. Stigmat subrotund de 4 ori mai scurt deck stilul la vIrf bifid. Flori rosii. In finetele umede i nt"sipOse. FOrte comun pretutindeni. Variaza :

f3. albiflora Boiss. Tulpina ancipita in partea superidra dichotorna. Frunze sublineare. Flori albide. In Delta Dunarei la padurea Leti. Specirnene mai mid cu flori roii, tulpina simplil, cu OBSERVARE. una orl putine florl constitue: Chironia aillantii Schmid. (Ch. inaperta Wild.; G entiana pulchella Swartz).

E. spieata Pers.; Gentiana spicata L. [Loc alb]. Tulpina 4-angulara, ramuri simple. Flori laterale, elonyat-spicate. Frunze oblonge, sub-5-nervate. Laciniile corolei lanceolate. Stigmat subrotund de 4 ori mai scurt deck stilul la virf bifid. Flori rosee. 0 Iulie-August. In peninsula Kaleh aprOpe de Kara-Nassib la Port. Fam. [Loc alb]. CONVOLTULACEE.

Flori ermafrodite, regulate. Calice persistent, cu 4-5 divi-

siuni libere sag putin connate la basd, mai mult sad mai putin inegale. Corold caducd sail marcescenta, gamopetalii, campanulata-infundibuliforma saü urceolata, intréga, cu 5 indoituri sag cu 4-5 lobi, In preflorescenta rasucita. Stamine 4-5, inserate la basa corolei i alterne cu indoiturile sale www.dacoromanica.ro

273

sag cu lobil sèl, adesea munite dedesubtul insertiunei lor de mid soldi petaloidi; antere biloculare, introrse, adesea räsucite in spirald dupl. antesä. Stil filiform, simplu sag bifid; stigmate 1-2 lineare sag capitate. Ovariii super, de ordinar incunjurat la basd de un disc cdrnos, cu 1-2 loge uni-biovulate. Fruct capsular, cu 1-2 loge, 1-2-sperme, indehiscent sad deschidêndu-se prin valve, cu dehiscenta septifragg, sag circular printr'un opercul pixidci). Seminte de ordinar anguhise; albumen subtire mucilaginos sag cArnos.

Erburi anuale sag perene, cu tulpinä de ordinar volubilä, adesea lipsite de chlorofil si parasite pe cele-lalte plante; frunze alterne, simple, intregi, lipsite de stipuli sail nule si inlocuite prin soldi cgrnosi; flori solitare, reunite Cate 2-3 la virful pedunculelor axilare sag dispuse in glomerule sag in corimbe aseclate lateral pe tulping si ramuri. CONSPECTUL GENURILOR

1. Plante proveclute cu frunze adevérate qi cu embrion cu 2 cotyledone Convolvulus L. 1.* Plante Mil frunze adevérate, in locul frunzelor numai squame. Embrion spiral Med cotyledone. Plante parasitice Cucuta L.

Genul Convolvulus Tournef.

Convolvulus Tournef. (Convolvul). Ca lice cu 5 divisiuni aprope egale ; corolg caducg, infundibuliformd-campanulatg,

cu 5 unghiuri si cu 5 indoituri, lipsitâ de soldi petaloidi; stamine 5, stil filiform; capsuld indehiscentd mai mult ori mai putin biloculard.--Plante verdi munite de frunze. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Flori incinse la basa lor cu 2 bractee dilatate . 1.* Bractee depärtate la basa florilor. 2. Tulpind volubilá. Frunze sagitate

.

. C. septum L.

C. arvense L. 2.* Tulpina' nevolubilá. Frunze linear-lanceolate. Calice C. Cantabrica L. p6ros 2** Tulpind nevolubilii. Frunze oblong-cuneate. Calice C. lineatus L. sericet

C. sepium L.; C. sylvestris Willd. [Loc alb]. Frunze sagitate, auriculate truncate, adeseori dentate. Calice inclus de Branded. Flora Dobrogei.

18 .

www.dacoromanica.ro

274

2 bractee cordate. Pedunculi 4-angulari, 1-flori, mai lungi decât petiolii. Flori albe. 21. In tuferiurile i pädurile umede, lunci, etc. Forte comun. C. arvensis L. [Loc alb]. Tulpind volubilel. Frunze sagitate. Auriculile acute. Pedunculi sub-l-flori. Bracteele dela pre depdrtate. Flori rosee ori albe, pe partea externa cu 5 strie ro0. '21. FOrte comun pretutindeni. V ari a z a:

p hirtus [loc alb]; C. villosus Lej. [Loc alb]. C. Cantabrica L. [Loc alb]. Tulpind nevolubild, ramificatd, prostrata. Frunze linear-lanceolate, acute. Bractee del:IL-tate dela flOre. Calice péros. Pedunculi sub-1-flori. Flori rosee. Finete i coline aride. FOrte comun pretutindeni. C. lineatus L. [Loc alb]. Planta sericee. Tulpine numerOse, subsimple, ascendente (on f. ramurile erecte). Frunze oblongcuneate, acute, in petiol atenuate. Racemi subcorymb4i, 26-flori, pedunculati, axilari, mai scurti dee-at frunzele. Flori pedicelate, pedicele subegal de lung i. cu calicele. Sepale oblong-lanceolate, acute, la virf pe ambele fete, iara in partea inferiOrd pe fata externd sericee, pe fata internd glabre. Co-

rola de 3 ori mai lungri decat calicele, pe partea externd cu 5 linii subsericee, altcum deimpreuna cu marginile glabra. Tulpind nevolubild.

21.

Coline uscate.

Genul Cuscuta Tournef.

Cusenta Tournef. (Cuscuta). Calice cu 4-5 divisiuni; corola' marcescenta, campanulata sari urceolta, cu 4-5 lobi, lipsita de indoituri, munita de mid.' soldi petuloidi ; stamine 4-5; stile 2, libere sail reunite ; capsula biloculara, deschiclêndu-se neregulat la virf sail circular printr'un opercul. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Capsuld circumscisa. 2. Flori monogyne C. mononna Vahl. 2.* Flori digyne.. Tulpina ramificald. a. Tubul corolei cilindriform. 4. Limbul corolei apert fiind squamele din interiorul corolei alipite de tub ..... . . C. europaea L. 4.* Limbul corolei inchis prin squamele converginte din interiorul corolet C Epithymum L. .

www.dacoromanica.ro

275

3.* Tubul corolei scurt, subglobos C. Epi thrum Weihe. 1.* Capsulã subglobos-depresa dehiscentA prin o crepàturft intrastilara mare (nu circurnscisii) E. obtusillora H. B. K

C. nionogyna Vahl.; C. lupuliformis Krock. [Loc alb]. Tulpind ramificatd. Flori monogyne, spicate, bracteate, la urind pedunculate. Tubul corolei cilindriform, de 2 ori mai, lung deceit limbul. Squarnele in interiorul corolei erecte, alipite de tub. Florl rosee. Plantd parasiticd. 0 Iu lie-August. Forte comun in tuferisuri intre Tulcea si Malcoci. C. europaea L. [Loc alb]. Tulpind ramificatd. Tubul coro-

lei cilindriform, egal de lung cu limbul. Squamele interne erecte, alipite de tubul corolei. Stile 2, filiforme do lungimea ovariului conic. Flori albe ori ceva rosietece. Plantd parasiticd. 0 Iu lie-August. FOrte comun pretutindent Variazd: a. C. urticearum. [Loc alb]. Squamele din interiorul corolei 2-3-fide. Filamentele egal de late, de 2 ori mai lungi de-

ck anterele. (3. C. Vicieae Schouth. Squame multifide. Filamentele la basd mai late de lungimea anterelor. OBSERVARE.- C. Schkuhriana Pfeiff. diferà numai prin aceea, ca lipsesc squamele in interiorul tubului corolei.

C. Epithymum L.; C. minor Dc. [Loc alb]. Tulpind rarnifi-

eatd. Tubul corold cilindriform, egal de lung cu lzmbul, inchis cu squamele convergente. Stile 2, filiforme. Flori purpurascente, de jumätate mai mid ca la C. europaea L. 0 Iulie-August. F6rte comun pretutindent C. Epilinum Weihe; C. major Koch et Ziz. C. vulgaris Presl. [Loc alb]. Tulpind fOrte simpld. Tubul corolei subglobos, de

2 ori mai lung deceit limbul. Squarnulile tubului erecte si alipite de tub. Stile 2, incd odatá atât de lungi cat ovariul. 0 Iulie-August. In semändturile de in la Rassova. C. obtusiflora H. B. K.; C. aurantiaca Requien.; C. breviflora Vis.; C. Rogovitschiana Trautw. [Loc alb]. Tulpind filiformd, ramificatd. Flori glomerate in cyme subglobOse. Corold campanulatd, 4-5 lobatä, lobi obtusi, de lungimea tubului indatd reflecti. Stile 2. Stigmate globos-capitate. Capsule globos-deprese, cu aperturel intrastilarei mare, rhom-

www.dacoromanica.ro

276

bicá, nu circumscise. Comun la Nicolitel pe Xanthium spinosum. Diferd de cele-lalte specii cu deosebire prin capsulele, OBSERVARE. ce nu sunt circurnscise.

Fam. [Loc alb]. BORAGINEE.

Flori ermafrodite, regulate, rar neregulate. Calice gamosepal, persistent, de ordinar accrescent, cu 5 divisiuni. Corola gamopetalä, caduca., regulatd, rar neregulata, cu gâtul nud sag munit de solcli sag de fascicule de pea cu 5 lobi de ordinar in preflorescenta imbricatà. Stamine 5, inserate pe tubul sag pe gatul coroleY i alterne cu divisiunile sale; antere biloculare, introrse. Stil simplu, ndscOnd dela basä sag din partea internã a ovarelor; stigmat intreg sail bilobat. Ovariii super, format din 2 carpele divisate fie-care in 2 loge uniovulate i simuland 4 carpele libere sag aderente,

inserate prin basa lor pe receptacul, sag prin unghiul intern pe stilul de ordinar dilatat la basä. Fruct format din 4 nucule achene), rar 2, uscate, monosperme, indehiscente, libere, rar aderente intre ele. S'emênt6 suspendatà ; albumen nul sag fOrte subtire.Plante erbacee, anuale sag perene, rar lernm5se, de ordinar acoperite de peri rigicri la pipAit. Frunze alterne, simple, intregi, lipsite de stipull. Flori de ordinar dispuse in raceme scorpioide. CONSPECTUL GENURILOR

1. Ovariti 1.

2. Fruct 2-partibil, hirsut, nici crestat, nici tuberculat

Tournefortia L.

2.* Fruct la maturitate separabil in 4 nuci (achene), la bas5 plane lieliotropitun L. 1.* Ovarii 2 oH 4. 3. Corold neregulatA. Staminele i stilul exserte . . &Mum L. 3.* Corold regulatd. Starninele i adeseort i stilul incluse in corold. 4. Corola la OA ftira fornicele. 5. CorolA infundibuliformA. 6. Calice 5-dentat on fi-fid.

7. Flori in spice foliate 7. Flori in spice ori in racemi nefoliolate

www.dacoromanica.ro

.

.

.

Nonnea Med. Pulmonaria L.

277

6.* Ca lice 5-partit ......

.

.

.

.

Lithospermum L

5.* Coro la cilindriforma oH ventricOsa. Ca lice partit

8. Ovaril 2, 2-sperme. Planta glabra Cerinthe L. 8. OvariI 4, 1-sperme. Planta setos-pérósa . . . Onosma L. 4.* Coro la la gat cu fornicele, care Inchid gatul mai mult oil mai putin deplin. 9. Coro la pland, rotatd; lacinil acute Borago L. 9.* Laciniile corolei obtuse. 10. Coro la cilindriform-ventricósa. Fornice subulate. Symphytum L. 10.* Coro la infundibuliforma. Fornice obtuse, rotundate.

11. Calicele la maturitatea fructului plan-compres . Asperugo L. 11." Calicele la maturitatea fructului tubuliform. 12. Fruct aculeolat. Echinospermum Sw. 13. Fruct 3-gonaL Racemi foliati Cynoglossum L. 13.* Fruct plan-compres. Racemi nefoliati 12." Fruct fall aculei. 14. Nuci 4. Stil liber. Anchusa L. 15. Fornice péróse, albe Myosotis L. 15.* Fornice glabre, galbine 14.* Nucl. 2. Stil concrescut cu dosul fructului . Roche lia Rehb.

Genul Tournefortia L.

Tournefortia L. (Tournefortie). [Loc alb]. T. Arguzia R. & Sch.; T. sibirica L. sp.; Messerschmidia Arguzia L. fil.; M. rosmarinifolia Willd. [Loc alb]. TulpinA erbacee, erectA, ramificatA, vilbsä. Frunze sessile, intregi, mai mult mai putin vilóse. Spice numerOse dispuse in corymb terminal. Tubul corolei vilOse duplu mai lung decAt laciniile lanceolate ale calicelui. Fruct vilos. 21. In regiunea litoree : Constanta, Mangalia, Sulina. Genul Heliotropium Tournef.

lieliotropium Tournef. (Eliotropiu). Calice cu 5 divisiuni mai mult sag putin profunde ; corolA hypocrateriformA, cu 5 lobi obtusi, cu ga.tul incretit dar nud ; Stamine incluse ; nucule triquetre, pubescente-tuberculóse, la inceput lipite

cu stilul §i intre ele prin unghiul lor intern, a§a ca sA simuleze o capsulA 4-locularä, dupà aceea despArtêndu-se cornplet la ma turitate.

www.dacoromanica.ro

278

CONSPECTUL SPECIILOR H. europaeum L. 1. Fructe pubescente, rugóse . . 1.* Fructe glabre. 2. Fructe verucóse 2.* Fructe netede .

If. suaveolens M. B. IL. Eichwaldi Stendl.

H. europaeum L. [Loc alb]. Tulpind erectd, difusd, erbacee. Frunze ovate, de tot intregi, plane, lineate, tomentos-scabre. Spice le cele laterale subsolitare, cele terminale ingeminate. Ca lice fructifer stelat-patent. Flori albe ori palid-violacee.

Fructe rugóse, pubescente. 0 Iu lie-August. FOrte comun pretutindeni.

II. suaveolens M. B. [Loc alb]. Tulpind erecta, erbacee. Frunze ovat-eliptice, de tot intregi, acute, penatinervate. Spice terminale, geminate, ori eke trei, patru. Ca lice vilos, sublanat, egal de lung cu tubul corolei, lacinii lineare, pe timpul infloritului erect-alipite, pe timpul fructificatiei abia patule. Laciniile corolei putin mai lungi deck tubul, suborbiculare. Fructe veruc6se, glabre. 0 In p4unele din muntil fOrte aricji aprOpe de Nicolitel. IL Eichwaldi Stendl.; H. ellipticurn Ledeb. [Loc alb]. Plantä alipit-p6r6sä. Tulpind erectd §i ramificath, ramuri divaricate. Frunze eliptice, on ovat-eliptice, la ambele capete rotundate,

de tot intregi. Spice le inferiOre subsolitare, cele superi6re geminate. Flori cam depärtate. Ca lice vilos, putin mai lung deck tubul corolei, lacinii subovat-lanceolate, erecte, la urmá dupA cäderea fructului stelat-patente. Laciniile corolei subegal de lungi cu tubul, obovate. Fructe netede (ori inainte de maturitate) rugulose, de tot glabre. Cresce impreung cu H europaeuin, cu deosebire in regiunea muntOsä. Genul Echium Tournef.

&Mum Tournef. (Echiu). Calice cu 5 divisiuni linear-lanceolate, aprOpe egale; corolä infundibuliformA-subcampanu-

lata, cu limb oblic sail subbilabiat, cu 5 lobi inegali §i cu gatul nud ; starnine inegale, de ordinar exserte; nucule tuberculOse, cu basa triangulard, pland-subconcavA.

www.dacoromanica.ro

279

CONSPECTUL SPECIILOR. 1 Spice solitare. 2. Tubul corolei mai scurt deck calicele. Flori albastre. rare-ori rosee ori albe E vulpine L. 2.* Tubul corolei mai lung deck calicele. Florl rosil 1.* Spice geminate. Flori albe

E. rubrum Jacq. E. altissimum Jacq.

E. vulgare L. [Loc alb]. Planta. setos-hispida. Tulpind erbacee. Frunze lanceolate. Spice nedivise. Tubul corolei mai scurt decdt calicele. Stilul la virf bifid. Starnine declinate, divaricate, acumbente pe limbul corolei. Flori albastre, rareori rosee ori albe. d' Iulie-Septembre. Forte comun pretutindeni.

Variaza.: cu corole mai marl si de jumatate mai mid, apol cu stamine mai scurte decat corola si cu stamine lung exserte.

E. rubrum Jacq. [Loc alb]. Planta setos-hispida. Tulpina erbacee, striata. Frunze linear-lanceolate. Spice nedivise. Tubul corolel duplu mai lung decal calicele. Stilul la virf nedivis. Staminele mai lungi decat corola. Flori rofii. In

finetele din padurl si

tuferisuri: : Dobromir, Malcoci, Te-

kekioi, etc.

E. altissimum Jacq.; E. italicuni L.; E. asperimum M. B. [Loc alb]. Planta setos-hispidissima. Tulpind erbacee, strictd.

Frunze lanceolate. Spice geminate, inclesuite. Stilul la virf bifid. Stamine duplu mai lungi deck corola. Flori albe. Coline aride. Constanta, Tuzla, etc. Genul Nonnea Medik.

Nonnea Medik. (Nonee). Calice 5-fid sail 5-partit, marindu-

se la maturitate. Corold infundibuliforma, deschisd la gat, insá munita cu mult mai dedesubt de 5 midi solcli barbosT, cu limb 5-partit, cu tub elongat si drept. Stamine cu filamente fara apendice ; antere incluse. Carpele 4, equilatere, excavate la basti ; acestea lnconjurate de un inel prominent si incretit. N. atra Griseb. [Loc alb]. FOrte comun pretutindeni.

www.dacoromanica.ro

280

Genul Pulmonaria Tournef.

Pulmonaria Tournef. (Pulmonarie). Ca lice tubulos-campa-

nulat, pentagonal la basa, cu 5 divisiuni. putin profunde; coroM infundibuliforma, cu 5 divisiuni rotundate, cu gat lipsit de soldi insa munit de 5 fascicule de peri alterni cu staminile incluse; stil lung sail scurt dupà cum staminile stint inserate la gat sag cdtre mijlocul tubului corolei; nucule netede, cu basa plang, incunjuratä de o margine proeminentä.

P. obscura Du Mort. [Loc alb]. Frunze nemaculate, ori fOrte rareori si maculate, maculele deschis-verdi, cele ale capitulilor radicali sterili (frunzele de varg) cordat-oblonge, acuminate, de 2 ori" rnai lungi decal late, petiolii augustaripati ma lungi deceit lamina. Peril tulpinei setosi, amestecati cu ali peri mai putin numerosi articulap i glandulifert Tubul corolei sub circulul barbulat-glabru. Coro la rosuviolacee, fOrte rar a1b. In padurile umbrOse. FOrte comun pretutindeni: Tiganca, Greet', Cincarova, etc. OBSERVARE.-.P. officinalis L. diferà prin frunzele capitulilor radicali

sterili, ce sunt numai P , mai lungi decat late, si petiolii ceva mai scurti decht lamina, apol prin colórea corolei, care e la inceput rosie si dupà acea violacee, rare-ori alba.

Genul Lithospermum Tournef.

Lithospermum Tournef. (Litosperm). Calice cu 5 divisiuni lineare; corold infundibuliformg, rar hypocrateriforma, cu 5 divisiuni, cu gatul nud, munit de 5 Hai pubescente sag de 5 gibbositäti alterne cu staminele incluse; nucule netede saIl rugOse, fOrte dure, cu basa plana i ingustä. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Nucl. netede, lucitóre. 2. Flori albe

L. ollicinale L.

2.* Flori dintru intfat rosii dupà acea albastre 1.* Nuci rugos-scabre

L. purpureo-caeruleum L. L. arvense L.

L. officinale L. [Loc alb]. Tulpine erbacee, fOrte ramifi-

www.dacoromanica.ro

281

cate. Frunze lanceolate, acute, venate, fOrte scabre, peri la basd tuberculati alipiti. Nuci netede. Flori verdii-albe. 21. Maiii-Iulie. In tuferisuri, fOrte comun pretutindeni: Malcoci, etc.

L. arvense L. [Loc alb]. Tulpind erbaced, erectd, la virf ramificatd, simpld, oil la bash' insotith de tulpine secundare. Frunze lanceolate, acutiuscule, hirte, peri alipiti, cele inferiOre oblong-lanceolate, obtuse, in petiol atenuate. Ca lice fructifer depártat. .Nuei rugos-scabre. Flori albe. 0 Aprilie-Iulie. FOrte comun pretutindeni. L. purpnreo-caeruleum L. [Loc alb]. Tulpine erbacee, cele florigere-erecte, la virf bi-trifide, cele sterile repente. Frunze lanceolate, acute la basd atenuate, hirt-scabre, peri alipiti.

Nuci netede. Flori dintru intdig roo.ii, dupd aceea azura 2j. Aprilie-Maig. In páduri si tuferisuri. FOrte comun pretutindeni. Genul Cerinthe Tournef.

Cerinthe Tournef. (Cerinte). Ca lice 5-partit. Coro ld cilin-

dricd-campanulatd, nudd la gat, cu limb divisat in 5 dinti. Carpele 2, ovale, aprOpe osOse, trunchiate si plane la basd. C. minor L. [Loc alb]. Coro la peste a treia parte 5-fidd, dintil subulati, erect-coniventi. Filamentele de 4 oH mai scurte deck anterele. Frunze tOte glabre si de tot intregt cele radicale obovate, in petiol lung angustate, cele caulinare sessile, cele inferiOre oblonge spre basd angustate, cele medie peste basa lath ceva angustate, cele superiOre dela basa cordatd si amplexicauld ovat-oblonge. Frunze le mai bdtrine pe'fata inferi6rd maculate. Flori galbine. cr MaigJulie. Finete, tuferisuri. FOrte comun pretutindeni. Variazd:

p. maculata M. B. Coro la notath cu 5 macule brunil. Inpreund cu specia gemind. Genul Onosma L.

Onosma L. (Onosmd). Ca lice 5 partit. Coro ld regulatg, ci-

lindricd-campanulatd, nudd la gat, cu limb mArginit de 5 dinti scurti, cu tub drept. Antere incluse sag exserte. Car-

www.dacoromanica.ro

282

pele 5, ovoide-trigone, necontractate in gat la bash, inserate pe receptacul printr'o suprafath planh. CONSPECTUL SPECIILOR 4. Filamente cu antere exserte 0. stellnlatum W. K. 1.* Filamente incluse in corora. Plante hispide, sete solitare. 2. Spatiul intre Bete pubescent 0 arenarium NV. K. 2.* Spatiul intre sete glabru 0. ealyeinum Stev.

0. stellulatum W. K. [Loc alb]. Tulpine de tot simple. Frunze linear-lanceolate, hispide, sete inclesuite pe tubercurl stelulari, cele florale dela basa ovath lanceolate. Antere mai scurte deck filamentele. Coro lä palid-galbins. Filamente cu antere exserte. In muntele Krassny most. (Zeleb). 0. arenarium W. K. [Loc alb]. Tulpinh. ramificatä. Frunze linear-lanceolate, hispide, sete insidente pe tuberculi glabri, intre sete pubescente, cele florale ovat-lanceolate. Filamentele mai scurte deck anterele pe margini denticulat scabre. .Nuci netede, lucitdre. Flori gälbinii-albe. Filamente cu antere incluse in, corold. 21. Iunie-Iulie. Coline aprice. Forte comun

pretutindeni. Intre Constanta t i Mangalia, intro Babadagh si Hirsova, etc. 0. calycinum Stev.; 0. setosum Boiss. non Ledeb. [Loc alb]. Planth peste tot hispidg, sete solitare insidente pe tuberculi glabri. Tulpine erecte, ramificate. Trunzele inferiOre lat-lineare, cele caulinare medii lanceolate, cele supreme cu

basa lath ovate, tOte pe &fa superiord, pe margini fi pe fafa inferiOrd pe langd nervura mediand, hispide, intre sete glabre. Racemi numerosi. Laciniile calicelui lineare, ceva

mai scurte deck corola. Corolá claveformh. Antere ceva mai lungi deck fllainentele, incluse in corold. Nuci putin mai lungi deck late, mai mutt netede, lucitdre. Intre Medgidie i Cernavoda. Genul Borago Tournef.

Borago Tournef. (Boragine). Calice cu 5 divisiuni profunde;

corolä rotath, cu 5 divisiuni profunde, obtuse, munite la gat de 5 soldi stirbati; stamine apropiate in con in jurul stiluwww.dacoromanica.ro

283

MI, cu filamente munite pe partea externA de un lung apendice erect; nucule tuberculóse, cu basa concavA. B. officinalis L. [Loc alb]. Frunze le inferióre eliptice, obtuse, la basä atenuate. Laciniile limbului corolei ovate, acuminate, plane. Flori cerulee. In locum ruderale si cultivate Genul Symphytum Tournef.

Sympllytum Tournef. (Tatgnés5.). Ca lice cu 5 divisiuni pro-

funde; corold cilindrica-eampanulata, cu 5 dinti, munita la gat de 5 solcji lanceolati-subulati, glandulosi pe rnargini; stamine incluse ; nucule netede sail rugOse, cu basa concava. CONSPECTIJL SPE CIILOR

1. Frunze decurente, cele inferióre ovat-lanceolate, in petion contrase S. ofileinale L. 1.* Frunze nedecurente, cordat-ovate, cele inferiöre petiolate, cele superióre sessile . . . . S. tanrieum Willd

S. officinale L. [Loc alb]. Radilcina fusifortn-ramificatä. Tul-

pina ramificatd. Frunze decurente, cele inferidre fi cele radicale ovat-lanceolate, in petiol contrase, cele superidre si cele florale lanceolate. Limbul corolei 5-dentat, dint'''. recurbatt Antere de 2 on l. mai lungi deck filamentele. Flori purpurii, rosii, albe. 21. Maiii-Iunie. Locurt umede. Forte comun. S. tauricum Willd. [Loc alb]. Planta pOros-hirsuta. Tulpind rarnificatd. Frunze cordat-ovate, acute, cele inferiOre petiolate, cele supericire sessile, cele supreme ovate suboposite. Calice peste jumkate 5-fid, lacinii lanceolate acute. Corold

de 2 ori mai lunga deck calicele. Fornice egal de lungi cu staminele all si mai scurte. 21. In padurile umbrOse: Cocos. Nicolitel, Cincarova, etc. Genul Asperugo Tournef.

Asperugo Tournef. (Asperugine). Calice accrescent, cu 5 divisiuni triangulare, despartite prin midi dinti; corola infundibuliformd, cu 5 lobl obtusi, munita la gat de 5 solcji convexi ; stamine incluse ; nucule ovale, comprimate, tuber-

culOse, lipite la basa stiluldi prin partea superiOrd a unghiului lor intern. www.dacoromanica.ro

284

A. proeumbens L. [Loc alb]. Tulpinä procumbentä, ramifi-

catl., pe anguli cu ghirnpi recurbati fOrte asperà. Frunze, cele inferióre alterne, cele sub ramuri opuse. Flori axilare, midi, scurt petiolate, violacee ori albastre, pedunculi la inceput erecti, la maturitatea fructului recurbati. 0 Maiu-Iunie. Locuri ruderale la Constanta pe langti TAbdcArie. Genul Echinospermum Sw.

Echinospennum Sw. (Echinosperm). Ca lice cu 5 divisiuni profunde ; corold hypocrateriformä cu 5 divisiuni, cu tub

scurt, munit la gât de 5 sold): convexi; stamine incluse; nu-

cule triquetre, lipite cu stilul in tad lungimea unghiului lor intern, munite pe margini de un dublu rend de spini. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Fructe (nuci) pe margini cu aculei glochidiatl 2-seriall . E Lappula Lehm. 1. Fructe pe margini cu aculei glochidiati 1-seriall E. patulum Lehm.

E. Lappula Lehm.; Myosotis Lappula L.; Rochelia Lappula L. Rochelia Lappula R. & Sch.; Cynoglossum Lappula Scop.; Lappula Myosotis Moench. [Loc alb]. Tulpina in partea superiOrA rarnificatd. Frunze lanceolate, incumbent-perOse, ci-

liate. Corola mai lungd decat calicele. Pedunculii fructiferi

erecti. Nucile pe margini eu aculei glochidiag 2-seriali, pe disc si pe de laturi tuberculate. Flori albastre. Constanta, Ienissala, Baskioi pe Sepelgin, etc. Variaza. : Tubul corolei mai scurt decAt calicele (E. squarrosum Rchb.). E. patulum Lehm.; Myosotis squarrosa M. B.; Rochelia squarrosa R. Sc Sch. [Loc alb]. Tulpind dela basä mai mult ori mai putin ramificatg, deimpreund cu ramurile patente pubescentà. Frunze linear-oblonge, hispide cu peri patenti deasupra tuberculosi. Flori subsessile, erecte. Corold abia mai lungá deca.t calicele la urmä fOrte patent. _Mid pe margini cu aculeoli glochidiari 1-seriali, distanti si elongati, pe disc si pe laturi acut-tuberculate. C) La Cernavoda, f6rte comun. (Janka).

www.dacoromanica.ro

285

Genul Cynoglossum Tournef. Cynoglossum Tournef. (Cinoglos). Ca lice cu 5 divisiuni mai

mult sail mai putin profunde ; corold infundibuliforrna, cu 5 lobi obtusi, munite la gat de 5 solcli convexi; stamine incluse; nucule ovale, deprimate, lipite la basa stilului prin partea superióra, a unghiului lor intern, munite pe amindouse fetele lor de ascutipri glochidiate. C. officinale L. [Loc alb]. Tulpina erecta. Frunze surii cu un toment subtil §i mole, acute, cele inferiOre eliptice, in petiol contrase, cele superiOre dela basa subcordata §i semiamplexicauld lanceolate. Raceme nebracteate. Stamine incluse. Nuci dinainte plane, incinse cu margini putin ingro§ate §i prominule. Flori rosii-violacee. Maig-Iulie. FOrte comun pretutindeni: Coco§, Macin. Variaza: cu flori albe §i cu fornice purpurii (C. bicolor Willd.).

Genul Anchusa L.

Anchusa L. (Anchusä). Calice cu 5 divisiuni mai mult sail mai putin profunde; corold infundibuliformä sail hypocrateriformà cu tub drept safl cotit, cu 5 divisiuni obtuse §i vihise la virf; stamine incluse; nucule rugOse, cu bash' concavica. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tubul corolei drept. 2. Fornice velutin-péróse. 3. Flori azurii. Laciniile calicelui acutiuscule 3.* Flori galbine. Laciniile calicelui obtuse . 2.* Fornice penicelat-ori barbulat-Oróse. 4. Fornice penicelat-péróse 4.* Fornice pe margini barbulate 2.** Fornice pe margini scurt-papihise

I.* Tubul corolei din jos de mijloc curbat

.

.

.

.

.

. A. officinalis L. . A. ochroleuea M. B,

.

A. Italica Retz. A. Barrelierl Dc. A stylosa M. B. . A. orate Lehrn.

.

A. officinalis L. [Loc alb]. Frunze lanceolate, hispide. Brae-

tee ovat-lanceolate. Calice 5-fid, lacinif acutiuscule. Peril ramurilor, a paniculei §i a calicelui patuli. Fornice ovate, velutine. Flori intensiv-albastre, violacee, oH mai rar albe. e 4 Maiii-tOmna. FOrte comun pretutindeni. . www.dacoromanica.ro

286

A. oehrolcuca M. B. [Loc alb]. Planta'. hispidd. Frunze ob-

longe, linear-oblonge, ori lanceolate, de tot intregi, acute. Bractee ovat-lanceolate ori oblonge, obtuse. Laciniile callcelui obtuse. Tubul corolei mai lung decat calicele. Fornice cu ped ingrosati si indesuiti velutine. Nuci oblic deprese reticulat-rugOse si granulate. Coro la tipicd galbinci, insd variazd cu corole albe, rosee, cianee si variegate. cp MaiiitOmna. In finetele aride. FOrte comun pretutindeni. A. itallea Retz.; A. paniculata Ait. [Loc alb]. Tulpind ramificatd, erectd. Frunze lanceolate, undulate, hispide, lucitore. Raceme geminate, bracteate, bractee linear-lanceolate. Laciniile calicelui subegale, subegal de lungi cu tubul corolei ori i mai lune. Fornice oblonge, penicelat-peróse. Flori marl azuril, fornice albe. di Main-Julie. Consul, Hasarlik, Girlita, etc. A. Barrelled Dc.; Buglossum Barrelieri All.; Myosotis obtusa W. K. [Loc alb]. Plantd hispidd. Tulpind erecth. Frunze oblonge, linear-oblonge on i. lanceolate, de tot intregi oil repande, acute. Raceme axilare subbipartite, dispuse in paniculd subcilindriformd. Bractee lanceolate, acuminate, patente.

Laciniile calicelui obtuse. Tubul corolei fOrte scurt inclus In calice. Fornice ovat-oblonge, pe mar gini barbulate. Nuci oblonge, erecte, longitudinal rugOse, granulate. Corold mica, cianed. In tuferisurile de pe stincile calcare dela Demirkioi

si in tuferisurile dela Tristeni. A. stylosa M. B. [Loc alb]. Tulpind erectd, apoi muriculatd. Frunze oblonge, putin setos-hispide, subundulat-denticulate, ciliate, cele inferiOre in petiol atenuate. Raceme bipartite. Pedicele subegal de lungi cu calicele, Inc i fructiferi erecti. Laciniile ealicelui 5-partit si dupd inflorire acrescent-lineare, obtuse. Tubul corolei mai dc 3 ori mai lung decal calicele. Fornice exserte, fOrte obtuse, pe margini scurt papilOse. NucI rugOse, granulate. Coline petrOse i intre semAndturi, comun la Constanta (?). A. ovata Lehm.; Lycopsis orientalis L. [Loc alb]. Intréga plantd ca sete Ride patente hispidd. Tulpind erectd, dichotorn-ramificatd. Frunze ovat-oblonge, de tot intregi, ori depArtat i obsolet repand-dentate, cele inferiOre in petiol ate-

nuate, cele superiOre cu basa neegaM semiamplexicauld.

www.dacoromanica.ro

287

Racemi elongati, laxi, foliati. Laciniile caliceluz hispid-lanceolate, acuminate, de lungimea tubului corold, care din jos

de mijloc este curbatd. Pe langä lacul sdrat Razim §i pe malul mdrei la Constara in jos de bulevard. Genul Myosotis Dill.

Myosotis Dill. (Miosotidd.). Ca lice cu 5 divisiuni mai malt

safl mai putin profunde; corold hypocrateriformâ sail subrotacee, cu 5 lobi rotunditi, cu gatul inchis prin 5 soldi obtusi; stamine incluse; nucule netede, lucitóre, cu basa pland si ingustd. CONSPECTIJL SPECIILOR 1. Ca lice alipit-p6ros. Stil subegal de lung cu calicele M. palustris With. 1.* Ca lice patent-Oros, perii la virf uncinati-recurbati. 2. Pedicele fructifere mai lungi decat calicele. 3. Pedicele fructifere patente, duplu mai lungi deck calicele M. intermedia Link. 3.* Pedicelele fructifere cele inferiOre mult mai lungi deck calicele, refracte M. sparsiflora Mik 2.* Pedicele fructifere nu mai lungi deck calicele.

4. Racemi nefoliati. Calicele fructifer apert. 4.* Racemi foligi Ca lice fructifer inclus . .

. .

. M. hispida Schlecht . M. stricta Link.

31 palustris Wither. [Loc alb]. Calice 5-dentat, alipit-peros, fructifer apert. Stil subegal de lung cu calicele. Frunze caulinare oblong-lanceolate, acutiuscule. Tulpind angulard. Rhizomd oblic repentd. Flori cerulee, rare-ori cameo ori albe. 21. Maiil-Iulie. Locuri umede si mld§tin6se. Comun. Intermedia Link. [Loc alb]. Calice pro fund 5-fid, fructifer inclus (la virf). patul-pOros, pen divaricati, uncinati. Pedicele fructifere patente, de 2 on mai lungi decat calicele. Limbul corolei concav. Corold albastrd. Pe délul dela .

G avgagia.

hispida Schlecht. Caliee 5-fid, fructifer ctpert, patulp6ros, perii &man divaricati, uncinali; Racemi pedunculati. Pedicele fructifere orizontal-patente, egal de lungi cu calicele. Tubul corolei inclus in calice. Flori forte mid, intensiv-cerulee. Constar*, Murfatlar, etc. 0 Aprilie. M.

www.dacoromanica.ro

288 J. stricta Link. [Loc alb]. Ca lice profund-5-fid, fructifer inclus, p6ros, peril basali divaricati, uncinatl. Raceml la

basd foliati. Pedunculi," fructiferi: mai scurf?", deceit calicele.

Tubul corolel inclus in calice. Florl fOrte mid, cerulee. 0 Gavgagia, Constanta. M. sparsiflora Mik. [Loc alb]. Ca lice profund 5-fid, pOros, peril basati divariea uncinati. Raceml pauciflori, la basd

foliati. Pedicelele fructifere cele inferidre mull mcii lungi deceit calicele, refr!teri. Flori cerulee. c Mahl-Iunie. In tuferisurl i pAduri umecle. Comun. Genul Rochelia Rchb.

Roche lia Rchb. (Roche lie). [Loc alb]. It. stellulata Rchb.; Lithospermum dispermuin L. [Loc alb].

Plantä hispidA. TulpinA ramificatd, ramuri virgate. Frunze oblong-lineare. Peduncull fructiferl reflectl. Laciniile calicelui fructifer incurbate. Nucl verucbse, veruci alb-stelulat-p6rOse. CorolA fOrte micA, albasträ. Locuri nOsipOse i aride. La Constanta fOrte comun, etc. Fam. [Loc alb]. SOLANEE.

Flori ermafrodite, regulate sag subneregulate. Ca lice gamosepal persistent in totul sag in parte, adesea accrescent, cu 5 divisiunl. Coro là gamopetalA, caducA, rotatA, campanu-

latA sag infundibuliformA, cu 5 lobI, in preflorescentd incretita sag hnbricatd. Stamine 5, rar 4-6, inserate pe tubul corolei i alterne cu lobil sél; antere biloculare introrse ; stil simplu, bilobat la virf. Ovarig super, bilocular cu loge multiovulate i cAte-odatã subdivisate fie-care in 2 loge printr'o despArtiturd falsd. Fruct bacciform, indehiscent, sag capsular, polisperm, deschiclêndu-se prin 2-4 valve sag printr'un opercul. Seminte de ordinar reniforme, comprimate ; albu-

men cArnos, incunjurAnd un embrion curb sag inelar.Ei-

burl anuale, bisanuale sag perene, rar arbor* cu frunze alterne, adesea geminate pe ramurile florifere, lipsite de stipuli. Florl dispuse cele mai adese orl in raceme axilare sag extra-axilare, rar solitare.

www.dacoromanica.ro

289 CONSPECTUL GENURILOR 1. Coro ld rotatii. Fructul o bobitd. 2. Ovariii la urrnd inclus in calicele inflat §i persistent Physalis L. 2.* Ovariti neinclus in calice. 3. Antere conivente, dehiscente la virf prin per!. Solanum L.

3.* Antere concrescute, dehiscente longitudinal Frunze penatisecte Lycopersicum Tourn. 3.** Antere neconcrescute, dehiscente longitudi-

nal. Frunze de tot intregi 1.* Coro ld infundibuliformS, or! campanulatd. 4. Coro ld campanulatd cu limbul neplicat . . 4*. Coro la infundibuliformd cu limbul plicat. 5. Ca lice persistent. Capsuld netedd. 6. Starnine egal de lung!

6* Stamine neegal de lungi 5.* Ca lice deciduu. Capsula spinósd

Capsicum L. .

Ryosciamus L.

Nicotiana L.

Petunia Jussi Datura L.

Genul Physalis L. Physalis L. (FisalidA). Ca lice cu 5 divisiuni scurte, crescOnd

mult dupd inflorire, devenind vesiculos §i invëlind cu totul fructul ; corola rotatd, incretitá, de abisa lobatà ; stamine 5, cu antere conivente, deschiclêndu-se in lung; bobite biloculare inchise in calice.Flori. solitare. Ph. Alkekengi L. [Loc alb]. Frunze geminate, intregi, acute. Tulpinä erbacee, dela basä ramificatd. Flori albe. Bobife rofii incluse in calicele intlat, persistent i incei rope. 21. Iunie-Iulie. In tuferiwri i paduri. Comun. Genul Solanum Tournef.

Solanum Tournef. (Solan). Calice cu 5 lob!, mai mult safl

mai putin profundi, putin sail de loc acrescent, aplicat pe fruct; corold rotath, cu limb incretit, cu 5 divisiuni, rar cu 4-10 lobi ; stamine de ordinar.,5, cu antere conivente, deschi-

dêndu-se la virf prin 2 peri ; fruct bacciform de ordinar Mori in cime sail in raceme extra-axilare saü bilocular. terminale. CONSPECTUL SPECIILOR S. nigrum L. 1. Planta erbaced. Flori albe S. Dulcamara L. 1.* Planta fruticcisd. Flori violacee .... S esculent= L. [Loc alb] .

19

Breindzii. Flora Dobroger.

www.dacoromanica.ro

290

S. nigrum L. [Loc alb]. Tulpind erbaced, angulil ramurilor prominuli, tuberculatt Frunze ovate subdeltoidee, sinuatdentate, deimpreund cu tulpina pubescente, perl incurbaterectl. Raceml simpli, pedicele fructifere la virf ingrosatl, deflecti. Flori albe. Bob* negre. 0 Iulie-tOmna. Locuri cultivate si ruderale. F6rte comun pretutindeni. f3. stenopetalum A. Braun. Frunze mal Auguste. Coro lá profund-partità, laciniI fOrte Auguste. 7. chloroearpum Spenn. Bobitele perfect mature, de colOre verde. S. Duleamara L. [Loc alb]. Tulpind frutiedsei, flexu6sä. Frunze ovat-cordate, cele superiOre hastate. Corymbi subopositi frunzelor. Flori violacee, la basa laciniilor corolel cu 2 macule verjT, ce sunt alb-marginate, rareori albe. Bobite

rosit j Iunie-August. TuferisurI, pAduri, locuri umede

ai

umbrOse, fOrte comun pretutindeni. S. eseulentum Dun. [Loc alb]. Cultivat. Genul Lycopersicum Tourn. Lycopersieum Tourn. [Loc alb].

L. esculent= Mill.; Solanum Lycopersieum L. [Loc alb]. Frunze neegal penatisecte, segmente oblonge, incis-dentate ori penatilobate. Cyme extra-axilare, dupd finirea inflorirel reflecte. Fruct depres-globos, sulcat, glabru. Coro ld galbinie. Cultivat. Genul Capsicum L. Capsicum L. [Loc alb].

C. annuum L. [Loc alb]. Frunze glabre, eliptice orI ovate, acuminate, de tot intregi. Peduncull solitarT orl geminatl, in axila ramurilor si in afard de acOstd axild, in sus spre calice ingrosati. Fructele tipice conic-oblonge. Coro ld sordidalbd. Cultivat. Genul Hyosciamus Tournef. 11yoseiamus Tournef. (Iosciam). Ca lice urceolat, acrescent,

cu 5 dintl; corold infundibuliformä cu 5 lohi inegari, obtusl; stamine 5; capsuld biloculard, inchisd in tubul calicehil, des-

chidêndu-se la virf printr'un opercul.Floff in raceme unilaterale (cimd unipard scorpioidd).

www.dacoromanica.ro

291

II. niger L. [Loc alb]. Frunze ovat-oblonge, penatifid-sinuate, cele infime petiolate, cele caulinare semiamplexicaule, cele florale de ambele laturi 1-2-dentate. Flori subsessile. Co-

rola sulfurie, cu vine negre, iard la gat cu vine purpuril i mai late. cr 0 Iunie-Iulie. Locuri ruderale §i inculte. F6rte comun pretutindeni. Genul Nicotiana L.

Mcotiana L. [Loc alb]. CONSPECTUL SPECIILOR N. rustica L. 1. Frunze petiolate, ovate 1*. Frunze sessile. 2. Frunze oblong-lanceolate, cele inferidre ateN. Tabacum L. nuat-decurente [Loc alb]

N. altissima Milli.

N. rustica L. [Loc alb]. Tulpina rotund5. Frunze petiolate,

ovate, de tot intregi. Tubul corolei cilindriform, mai lung deck calicele, laciniile limbului subrotunde, obtuse. Flori galbiniil-vercji. Cultivat.

N. Tabaciun L. [Loc alb]. Frunze oblong-lanceolate, acuminate, cele inferidre atenuat-deurente. Flori rosee. Cultivat. N. altissima Mill. [Loc alb]. Cultivat. Genul Petunia juss.

Petunia Juss. (Petunie). [Loc alb]. P. vulgaris Juss. [Loc alb]. Subspontaneü pe malul marel la Sulina. Genul Datura L.

Datura L. (Datura). Calico tubulos-pentagonal, cu 5 divisiuni, cu tub caduc, desprinclêndu-se circular deasupra basei persistente; corola infundibuliforma, cu limb incretit, terminat prin 5-10 dinti; stamine 5; fruct uscat, capsular, spinos, cu 2 loge divisate Be-care printr'o despartitura fal§d in 2 loge secundare, deschiclêndu-se la virf prin 4 valve. Flori solitare. D. Stramonium L. [Loc alb]. Frunze glabre, ovate, neegal

www.dacoromanica.ro

292

sinuat-dentate. Capsule erecte, spinóse. Coro là albA. c Iulie-August. Locuri ruderale, cultivate si inculte. Forte comun pretutindeni. Fam. [Loc alb]. SCROPIEULARINEE.

Flori ermafrodite, mai mult sail mai putin neregulate. Ca lice gamosepal, persistent, cu 4-5 divisiuni. Corolä gamopetalä, Ca-

dud., cu 4-5 divisiuni, neregulatä personatá sail aprOpe regulatd rotatd safl campanulatà, in preflorescenta imbricatä.

Stamine 5, dintre care trei mai scurte, sail mai adesea 4 stamine didiname, a eincea fiMd redusá la o staminodà sail

cu totul nulá, sail rar numai 2 stamine prin abortaro, inserate pe tubul corolei i alterne cu lobil sel; antere biloculare, dehiscente longitudinal, sag uniloculare prin confluenta logelor i atunci dehiscente transversal. Stil simplu;

stigmat intreg sail bilobat, capitat sag decurent pe stil. Ovarig super, bilocular, rar subunilocular, cu loge multi-

ovulate, rar biovulate. Fruct capsular, bilocular, rar unilocular, cu loge polisperme, rar mono-disperme, deschiciêndu-se longitudinal in 2 valve intregi sag bi-trifide, mai rar deschidêndu-se la yid prin 1-3 pori. Serninte de ordinar reticulate sag tuberculOse, rar aripate ; albumen cárnos sag cornos.Plante rar sub-frutescente, mai rar erburi anuale, bisanuale sag perene, cate-oclatá parasite. Frunze opuse, verticilate, alterne sag irnprásciate, intregi dentate sag incisate, mai rar penatipartite, fàrá stipuli. Flori solitare si axilare, fasciculate, in raceme spiciforme simple on l. rarnOse,

sag in cime paniculate. Trib. 1 Yerbaseee. [Loc alb]. CONSPECTUL GENURILOR 1. Corolà rotatd. Stamine 5, neegale . . ..... Verbaseum L. 1.* Corolá subglobdsä. Starnine 4, didiname . . . . heropbularia L.

Genul Verbascum Tournef.

Verba.,cum Tournef. (Verbasc). Flori putin neregulate. Ca-

lice gamosepal, persistent, cu 5 divisiunt Corolá gamopetalà, caducd, rotatd, cu 5 divisiuni inegale, in preflorescentä

www.dacoromanica.ro

293

imbricat5.. Stamine 5, tOte fertile, inegale, cele 2 inferiOre mai lungi; antere uniloculare, transversale, oblice sag adnate lateral la virful filamentelor ; filamente munite de peri umflati la virf, cele 2 inferiOre tot-deauna mai putin abundant, sag glabrescente, sag chiar cu totul glabre; stil elongat ; stigmat intreg sag lobat, capitat sag decurent pe stil; capsula bilocu1ar6, deschidêndu-se in 2 valve.Plante adesea mai mult sag mai putin tomentOse, cu tomentum format

din peri, persistent sag deslipindu-se in fulgi, rar glabrescente; frunze alterne; flori fasciculate, rar solitare la subsuOra bracteelor, formând un racem spiciform, terminal, sim-

plu sag ramos. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori scurt pedicelate in fascicull. 2. Frunze scurt decurente. Filamente alb-lanate. V. phlomoides Schrad. 2.* Frunze nedecurente 3. Filarnente alb-lanate.

4. Frunze de tot intregi 4.* Frunze duplicat-ori sinuat-crenate 3.* Filarnente purpuria-lanate. 5. Tulpind angular& Frunze crenate

.

.

V. speciosum Schrad. V. banaticum Schrad.

.

V. nigrum L. 5.* Tulpind rotunda. Frunze prof und sinuat lirate. V. MINH Vill.

1.* Flori in racemi laxi, lung pedicelate. Filamen te purpuriir-lanate. 6. Flori violacee 6.* Flori albe-galbinil . . .

V. phoeniceum L. .

.

.

.

.

V. Blattaria L.

V. phlomoides L. [Loc alb]. Frunze crenate, tomentOse ori tomentolescente, cele superi6re scurt ori semidecurente (nu dela frunzd la frunzA decurente). Racem subsolitar. Pedicele florigere mai scurte deck calicele. Corola rotat6. Fila-

mente alb-lanate, 2 mai lungi glabre, ori spre virf putin pOrOse, de 1 2-2 ori mai lungi decal antera pe de o lature

tung-decurentd. Flori galbine rare-ori albe. d lulie-August. In finete aprope de Kara-Omer, etc. Variaz a:

a. Frunze eliptice, scurt decurente, racem mai lax ( V. phlomoides Schrad.). f3. Frunze eliptice, semidecurente (V. australe Schrad). 7. Frunze oblong-lanceolate, scurt-decurente V. nemorosum Schrad.). www.dacoromanica.ro

294

S. Frunze eliptice, scurt-decurente. Racem indesuit V. condensatum Schrad.). V. thapsiforme Schrad., diferá prin frunzele sale, ce OBSERVARE. sunt decurente dela o frunth la cealalta.

Y. speclosum Schrad. [Loc alb]. Frunze nedecurente, de tot intregi, undulate, toment6se, toment persistent, cele inferi6re oblonge, acute, in petiol angustate, cele caulinare auriculat-cordate, sessile. Ramuri angulare. Racemi paniculap. Filamente alb-lanate. Antere egale. Mori galbine. d' Iulie-August. Forte comun pretutindeni. V. banatieum Schrad. [Loc alb]. Frunzele inferiOre oblonge, duplicat-ori sinuat-crenate, in petiol atenuate, spre basd auriculate ori penatilobate, cele superióre ovat-oblonge, ori ovate, crenat-serrate, cu basa rotundatä ori subcordata sessile, tote pe fata inferiOrd cu peri stelati mai mult off mal putin tomentOse, mai tarcliii glabrescente. Tulpind paniculat-ramificata, ramuri virgate. Filamente alb-lanate. Corolä mica, galbina. Iunie-Iulie. Locuri petrOse din munti ( ). V. nigrum L. [Loc alb]. Frunze nedecurente, crenate, pe fata superiOra glabriuscule, pe cea inferi6rd subtil tomentOse, cele caulinare inferiOre oblong-ovate, la basa cordate, lung petiolate, cele superi6re ovat-oblonge, subsessile. Tulpina in partea superb:5ra. angulata. Racem elongat. Pedicele duplu inai lungi deck calicele. Filamente purpurifi-lanate. Mori galbine. e Iulie-August. Finetele ni--)sipOse din insula Leti. Variaza :

fi. thyrsoideum [loc alb]; V. Alopecuros Thuill.; V thyrsoideum Host. Frunze mai indesuit toment6se. V. Chaixil Vill. [Loc alb]. Frunze nedecurente, la basd sublirat-incise, pe fata superiOrd subglabre, pe cea inferiOra subtil tomentOse, cele inferi6re ovat-oblonge in petiol eingustate ori numai neinsemnat-cordate, cele intermeffie ovate, scurt petiolate, cele superiOre sessile subcordate. Rainuni paniculate, deimpreund cu tulpina subangulati. Pedi-

cele 11, mai lungi deck calicele. Filamente purpurin-lanate. Flori galbine. In finetele din paduri la Redjekuns, Karaomer, intre Medgidia i Cernavoda. www.dacoromanica.ro

295

OBSERVARE. - Diferd de V. orientale M. B. prin frunzele la basil sublirat-ineise.

V phoeniceum L. [Loc alb]. Frunze nedecurente, pe fata inferiOrà pubescente, cele radicale petiolate, ovate oH oblonge, crenate, cele caulinare medie i superigre mult mai mid, crenate, sessile. Racem g1andu1os-p6ros. Pedicele solitare, mult mai lungi decat bracteele. Antere t6te egale, nedecurente. Flori marT, intensiv-violacee, tubul gãlbiniü. d Iunie-Iulie. In finetele din pgduri. FOrte comun pretutindent V. Blattaria L. [Loc alb]. Frunze nedecurente, glabre, cele inferiOre obovat-oblonge, la basà angustate i sinuate, cele caulinare oblonge, acute, crenate, sessile, cele superiOre subcord ate, acuminate, serniamplexicaule.Racem glandulos-pgros.

Pedicele solitare, de 11 2-2 ori mai lungi cleat bracteele. Flori galbine, la basá in interior violacee-barbulate. Filamente violaceg barbulate. Variazd cu flori albe. d Inie-Iulie. Intre Medgidia i Cernavoda, Intre Mamaia i Gargalik. V. crenatifolium Boiss. [Loc alb]. Intre Constanta i Cernavoda. Genul Scrophularia Tournef.

Scrophularia Tourn. (Scrofularie). Calice cu 5 divisiuni mai

mult sag mai putin profunde; corola cu tub ventricos-globulos, cu limb scurt, divisat in 2 buse, cea superi6râ bilobatä, cea inferiOrà mai scurth, trilobatd ; 4 stamine didiname cu o a cincea rudimentard, in forrn5. de sole aseclat la basa busei superiOre; antere uniloculare, cu dehiscent6. transversalá ; stigmat emarginat; capsula biloculara, polisperm6,

cu '2 valve intregi sag bifide.Frunze opuse; flori in cime paniculate. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpind acut-4-angulara.' 1.* Tulpind lat-aripatd

S nodosa L. .

S alata Gilib.

S. nodosa L. [Loc alb]. Frunze ovat-oblonge, ovate, ori subcordate, glabre, duplicat-serrate serraturile mai lungi i mai acute. Tulpind acut-4-angulard. Pe,tioU nearipati. Pa-

www.dacoromanica.ro

296

niculd terminald. Laciniile calicelui ovate, obtuse, fOrte angust membranaceg-marginate. Apendicele staminodd scurtobovat, oH transversal oblong, obsolet, emarginat. Flori olivacee, pe dos brune. 21. lunie-August intre Tiganca si Cocos, etc.

S. alata Gilib.; S. aquatica L.; S. Ehrharti Stev. [Loc alb]. Frunze ovat-oblonge, ovate, ori subcordate, glabre, acutserrate, serraturile inferi6re mai mici. Tulpina deirnpreunei cu pefiolii lat-aripatei. Paniculd terminaM. Laciniile calicelui subrotunde, forte obtuse, lat-menibranaceii-marginate. Apendicele staminodel obcordat-bilobat, lobit divaricati. Flori pe dos purpuriii-brune. In Delta Dundrei in ostrove Sf. George apr6pe de Kara-Orman. Trib. 2. Antirrhinee. [Loc alb]. CONSPECTUL GENURILOR 1. Stamine 4 ori 6, dintre care nurnai 2 fertile . . Gratiola L. 2. Stamine 4, didiname. 3. Coro la la basS pintenatS 3. Coro la la basa nepintenata 1.8 Starnine numal 2

Liirria Tourn. . Digitalis L. Veronica L.

Genul Gratiola L.

Gratiola L. (Gratiold). Ca lice cu 5 divisiuni, munite de 2 bractee la basa sa; corold tubulOsd subbilabiatd, cu basa superibrd emarginatd, cu basa inferiOrd trilobata; 4 starnine, dintre care 2 sterile sail aprOpe nule ; antere biloculare ; stigmat bilobat ; capsula biloculard, polisperrnd, cu 2 valve bifide.Frunze opuse; florI solitare. G. officinalis L. [Loc alb]. Frunze sessile, lanceolate, trinervate, serrulate, la basä de tot intregi. Pedunculi axilari, 1-flort FlorT albe, off de tot deschis-rosee, tubul galbinifi. 71. Iulie-August. Locuri umede, malurile apelor. FOrte comun pretutindeni. Genul Linaria Tournef.

Linaria Tournef. (Linarie). Calice cu 5 divisiuni; corold personatd, cu tub umflat, inchis printr'un ptildtus prominent, bilobat saü bArbos, prelungit la basd in pintene de www.dacoromanica.ro

297

ordinar conic; stamine 4, didiname, en antere biloculare; capsuld biloculard, polispermá, deschidêndu-se la virf prin 1-2 orificii sail prin 3-5 valve. Frunze opuse sag verticilate ;

flori solitare sag in raceme. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze late, petiolate. Pintenele corolei drept.. L. Elatine Mill. 1*. Frunze angust-lanceolate, sessile. 2. Planta glaucd, pruinósa. Serninte trigonale, neL. Genistifolia Mill. aripate 2. Planta' verde. Seminte plane, incinse cu o aripa orbiculard L. vulzaris Mill.

L. Elatine Mill.; Antirrhinum Elatine L. [Loc alb]. Frunze disparse, ovat-hastate, cele inferiOre, ovate. Tulpine prostrate. Pinten drept. Peduncull glabri. Corold albinétd, labiul superior pe fata internd violaced, cel inferior sulfurig. 0 Iulie-tOmna. Rard. L. Genistifolia Mill.; Antirrhinum Cenistifolium L. [Loc

alb]. Plana glabrd, glaucd, pruinosci. Frunze alterne, ori disparse, lanceolate ori linear-lanceolate, trinervate, acumi-

nate. Racemi laxi. Laciniile calicelui dela basa mai latd Angust-acute, mai lungi clecdt eapsula. Semi* ovate, trigonale, n earip ate, cu ruguli subtiri anastomosanti imprespunctate, angulii acuti, nepunctati. Corold galbind. 21. JulieAugust. Coline aride. Forte comun pretutindeni. Variazd:

3. Chloraefolia Rchb. Frunze ovat-lanceolate, flori mai in art

L. vulgaris Mill.; Antirrhinum Linaria L. [Loc alb]. Plantd glabra, verde. Pedunculul comun deimpreund cu pedicelele glandulos-pubescent. Frunze disparse, indesuite, lanceolatlineare, acute, cu margin! putin reflecte, trinervate, nervura

medie pe fata superiOrd cu un sulc cufundat, iard pe cea inferiOrd cu o cóstd. prominuld. Racein indesuit. Laciniile calicelui oblong-lanceolate, trinervate, acute, in scurte decdt capsula. Seminte plane, incinsci cu o aripci orbiculard, pe mijloc tuberculat-scabre. Flori sulfurii, labiul inferior galbinig-intunecat, iard palatul in colórea sofranului. 21. Julietómna. Locuri cultivate i ruderale. FOrte comun pretutinden!.

www.dacoromanica.ro

298

Genul Digitalis Tournef.

Digitalis Tournef. (Digitala). Ca lice cu 5 divisiuni apr6pe egale; corold tubul6s6.-campanulatd, cu limb scurt, oblic, sub-

bilabiat, divisat in 4-5 lobi; stamine 4, didiname, cu antere biloculare; capsulà ovoiLlä, biloculard, polispermã, deschiclêndu-se in 2 valve intregi.Frunze alterne; flori in racem spiciform, terminal si unilateral. D. lanata Ehrb. [Loc alb]. Frunze oblong-lanceolate ori lanceolate, de tot intregi on repande, subglabre. Tulpina in partea inferi6rá glabrA, in cea superiórei, deimpreunei cu bracteele cj calicele alb-lanatei. Laciniile calicelui lanceolate, acute. Corold scurt-campanulatà, glandulos-vilosg, lacinia intermedie a labiului inferior lingviforrng, obtusA subegal de lunga cu corola. Coro la albA-gAlbinie, pe partea internd cu vine brune reticulatg, lacinia lingviformg. albä. 21. Innie-August. In finete i tuferisuri. FOrte cornun pretutindenT.

OBSERVARE.-D. laevigata W. K. diferà prin tulpinA, care si in partea superiórA este glabrA, asernenea i bracteele si cu calicele sunt glabre, numai pe margini glandulos-ciliate.

Genul Veronica Tournef.

'Veronica Tournef. (Veronica). Ca lice cu 4-5 divisiuni ine-

gale; corold rotatd, cu tub aprOpe nul, cu 4-5 divisiuni inegale, cea superiOra mai mare; st'imine 2, exserte, inserate la basa divisiunilor superi6re; antere biloculare ; capsulà ovalà safl obcordatl., comprimata, bilocularg, poli oligosperma, deschiclêndu-se prin 2-4 valve. Frunze opuse, cele superi6re adesea iimprAsciate; flori axilare, solitare saii in raceme ter-

minale safl axilare, laxe saü strinse. ;

CONSPECTUL SPECHLOR

1. Flom in racemi pedunculatt, 2. Calice 4-partit. 3. PlantA glabra.

4. Frunze sessile, lanceolate, off linear-lanceolate

4.* Frunze petiolate, eliptice orl oblonge .

www.dacoromanica.ro

.

.

V. anagalloides Guss. V. Beceabunga L.

299

3.* Planta p6r6sa. Tulpind biserial pèrósa 2.* Ca lice 5-partit, lacinia a 5-a forte mica. h. Tulpine sterile prostrate 5.* Tulpine t6te erecte ori ascendente. 6. Frunze bipenatifide

.

.

.

T. Chamaedrys L.

Y. prostrata L. Y. multilida L.

6.* Frunze nedivise, dela basa cordata ovate ori oblonge

T. Teacrium L.

1." Flori solitare, ori in racemi terminali. 7. Tubul corolei egal de lung si de lat 8. Frunze verticilate, ate 3-4 9. Racemi laxiusculi 9.* Racemi fOrte indesuiti

Y. foliosa W. K. V. longlfolia L.

8. Frunze opuse cite 2, la virf de tot intregi. 10. Laciniile corolei patente T. spicata L. 40.* Laciniile corolei mai finguste i tortuos-conivente Y. orchidea Crantz. 7.* Tubul corolei forte scurt. 11. Flori in racemi multiflori i elongap. 12. Frunze le medic crenate. 13. Pedicele mai scurte deck calicele Y. artensis L.

13.* Pedicele de lungimea calicelui, ori si mai lung!.

14. Planta glabra 14.* Planta glandulos-p6r6sti

.

.

V. serpyllifolia L. V. praecox All.

.

13 ** Pedicele egal de lung! cu frunzele fulcrante,

ori si mai lungi, fructiferi reflecti. 15. Capsula acut-emarginata

V. polita Fries.

15.* Capsula obtus-emarginata, mai MO deck lungs si cu vine elevate reticulatä . . . V. Buxbaumii Ten. 15." Capsuld globos-4-angulard. Laciniile sale .

cordate . . . . . . . . 12.* Frunze le medic digitat-partite

V. hederifolia L.

V triphyllos L.

V. anagalloitles Guss. [Loc alb]. Frunze sessile, lanreolate

ori linear-lanceolate, acute, de tot intregi ori serrate. Raceriloani. Pedicele fructifere forte patente. Peliolul comun, pedicelele, calicele i marginea capsulelor cu pen glanduliteri. Capsula ovald putin emarginata, mai lunga cemi

decat calicele. Coro la forte mica, lilacina. 4 Main-August. In locuri inundate §i umede. F6rte comun pretutindeni si in Delta Dunarei (Leti). OBSERVARE. - V. Anagalis L. diferd prin statura mai inalta, tulpind fistulósa, frunzele mai late, cu deosebire insd prin inflorescenta de tot glabra i capsulele suborbiculare.

www.dacoromanica.ro

300

V. Ecccabunga L. [Loc alb]. Frunze petiolate, eliptice, ori

oblonge, obtuse, crenat-serrate. Racena axilar. Pedicele fructifere patente. Capsulà subrotundA, turgidA, putin emarginatA. Flori cerulee cu vine mai intensive. 21. Maid-August. Locuri m1d§tin6se, blili, pAraie. Comun. Variazd: (3. gracilis 1Jechtr. [Loc alb]. V. Chamacdrys L. [Loc alb]. Frunze subsessile, ovate, incis-cren at-serrate. Racena axilarI. Pedicele fructifere ascendente, mai lungi deck capsula triangular-cordatd §i ciliatA. Tulpind ascendentd 2-serial pérdsd. Flori mari albdstril, cu strie mai intunecate §1 en marginile mid alburil. 21. AprilieMaiil. In finetele uscate §i prin poenile §i pe marginea padurilor. FOrte comun pretutindeni. V ariaz

:

Tulpina peste tot pe'r6sA, insA cele 2 serif de pert opuse mai indesuite. V. pilosa Schmidt. V. prostrata L. [Loc alb]. Frunze scurt-petiolate, linearlanceolate, crenat-serrate, la basA subincise on f. mai de tot intregi. Racenzi axilari. Pedicele subegal de lungi cu capsula obovata §i putin emarginatA. Calice 5-fid. Tulpinele sterile prostrate, cele florifere ascendente. Flori de colOre deschis-albastrA cu vine mai intunecate, uneori insä de colOre ro§ietecd §i alba. 71. Maiii-Iunie. FOrte comun pretutindeni.. V. inultifida L. [Loc alb]. Frunze subpetiolate, bipenatifide,

dupA configuratiune ovate. Racemi axilari. Pedicelele superiOre egal de hingi cu capsula obovatA, acut emarginatA. Calice BOO. Tulpine t6te erecte, ori dela basa arcuatA aseendente. Flori mari, albaste. Iunie-Iulie. Coline uscateFOrte comun pretutindeni. 71.

OBSERVARE.Forma cu capsulele pèrtise constitue V.pilocarpa Link.; V trichocarpa R. & Sch.

V. Tencrium L. apud Kerner; V. latifolia Jacq. et plur. auctor. non L.; V. Pseudo-Cliamaedrys Jacq. FL Austr. [Loc alb]. Frunze sessile, dela basa cordatä off subcordatA ovate ori oblonge, incis-serrate. Raceini axilar Pedicele erecte, subegal de lungi cu capsula obovatd, acut-emarginatA. Ca-

www.dacoromanica.ro

301

lice 5-fid. Tulpine erecte, ori dela basa arcuatd ascendente. Flori marl albastre, cu vine mai intunecate. 4 Maiii-Iunie. In pdduri, f6rte comun pretutindeni. OBSERVARE.-V. latifolia L. e sinon. cu V. urticifolia Jacq. Fl. Austr.

V. foliosa W. K. [Loc alb]. Frunze opuse ceite 3, 4, elipticlanceolate, mai adese-ori neegal-serrate, acute. Raccmi terminall, subpaniculati, elongati, laxiusculi. Bractee linear-lanceolate egal de lungi cu pedicelele, ori si mai scurte. Capsuld subrotundd, emarginatd, inflatd. Flori albastre, une-ori jucand in rosu. FOrte comun pretutindeni. V. longifolia L. [Loc alb]. Frunze opuse ceite 3, 4, dela basa ovatà ori cordata lanceolate, acuminate, peind la bawl acut-duplicat-serrate. Racerni terminali, elongati, spiciformi, fdrte indesuiti. Bractee linear-subulate subegal de lungi cu calicele. Capsuld subrotundd, inflatd, emarginatd Flori albastre, une-ori jucand in rosu. 21. Iu lie-August. In finetele umede din Delta Dundrel, fOrte comun, (Leti, etc.). V. spicata L. [Loc alb]. Frunze opuse, ovat-lanceolate, crenat-serrate, la yid de tot intregi, cele inferiOre obtuse. Racem, terminal subsolitar, elongat, fOrte indesuit. Pedicelele mai scurte, bracteele aprOpe de jumdtate cat calicele fruc-

tifer. Lobii corolei duplu mai lungi decat tubul, cei inferiori ovat-ori oblong-lanceolati, obtusi, pateng. Capsule sub-

rotunde, emarginate, inflate, cu peri septati neglandulWi. Flori albastre. 21. Iulie-August. In finete si pdsuni aride si uscate. FOrte comun pretutindeni.

V. orchidea Crantz. [Loc alb]. Frunze opuse, ovate ori lanceolate, crenat-serrate, la virf de tot intregi. Racem terminal, subsolitar, elongat, spiciform, fOrte indesuit. Fedicele 'nal scurte decal bracteele si calicele. Corold bilabiatd, cei 3 lobi inferiori oblong-lineari, obtusiusculi, tortuos-coniventi, putin mai lungi deck tubul. Capsule subrotunde, emarginate, inflate, indesuit-glandulos-perOse. Flori albastre. Finete si coline aprice. Intre Medgidia si Cornavoda, muntele Sepelgin laugh' Baskioi, etc. V. arvensis L. [Loc alb]. Frunze cordat-ovate, crenate, cele florale superiOre lanceolate, de tot intregi. Tulpina si ramurile multiflord, lax racemos-spicatd. Pedicele erecte, mai

www.dacoromanica.ro

302

scurte decal calicele. Capsuld compresg, obcordat-bilobatä. Stil abià ceva mai lung decât fissura capsulei. Flori cerulee. (f) Martie-Aprilie. Gampuri sterile. Comun pretutindeni. V. serpyllifolia L. [Loc alb]. Frunze ovate ori oblonge, subcrenate, cele infime mai mid, subrotunde, cele florale superiOre lanceolate, detot intregi. Tulpinele §i cu ramurile multiflore, lax-racemOse. Pedicele erecte subegal de lungi cu calicele. Capsule compresse, subrotund-obcordate, transversal mai late, obtus-emarginate. Flori albe cu vine alba_ stre. 4 Aprile-t6mna. Locuri umede. Comun pretutindeni. Forma mai mare cu frunzele ovate constitue: V. neglecfa Schmidt., iarà forma mai mica detot simpla §i cu frunzele subrotunde : V. tenella All. OBSERVARE.

V. nivalis Schov diferä prin frunzele subciirmise, luci-

tore, stilul de 2 off mai lung deck fissura §.1 cu deosebire prin colórea florilor, ce e albastrd qi cu vine albe.

Y praecox All. [Loc alb]. Frunzele inferidre cordat-ovate, crenate, obtuse, cele florale lanceolate. Tulpina §i ramurile multiflore, lax-racem6se. Pedicele subegal de lungi cu calicele on i mai lungi, ascendente. Capsuld oval-obcordatà, turgida. Flori cerulee cu vine mai saturate. 0 Martie-Maiii. Agril, culturi. Comun pretutindeni. V. polita Fries. [Loc alb]. Frunze subrotund-ovate, subcordate, profund serrat-crenate. Pedunculi axilari, solitari, subegal de lungi cu frunzele, fructiferi reflecti. Capsuld en peri patenti indesuit pubescent, acut-emarginatd, lobii globos-convexi. Stamine inserate pe marginea inferi6rá a tubului corolei. Corold ceruleee. Capsula sub-10-spermä. 0 Martie-tOmna. Câmpii aride, culturi. Forte comun pretutindem.

V. Buxbaucaii Tenor.; V. Tournefortii Gmel. [Loc alb]. Pe-

dunculi axilari, solitari, cei fructiferi reflect'', cel superiori mai lungi decât frunzele. Frunze ovate subcordate profundior crenat-serrate. Capsuld transversal mai Wei, cu vine elevate, reticulatd, obtus-emarginatá, lobii la suturà coinpresi, divaricati. Stil de lungimea emarginaturei ori §i ceva mai lung. V. hederifolia L. [Loc alb]. Pedunculi axilari, solitari, sub-

www.dacoromanica.ro

303

egal de lung!" cu frunzele, cel fructiferl reflect!. Frunze cordat-rotunde, crenat-sub-5-lobate. Capsuld globósd, 4-lobat1. Laciniile calicelui cordate, la fructificare erecte. Flori deschis-albastre. 0 Martie-Maiti. Medgidia, Urlóia, etc. Variaza: p. triloba Opitz. (spec). ( ). [Loc alb]. V. triphyllos L. [Loc alb]. Frunze digitat-partite, cele infime ovate, intregi, cele florale lanceolate. Tulpina §i ramurile multiflore, lax-racernOsa. Pedicele mai lung! deck calicele, ascendente. Capsula subrotund-obcordata, turgidL Flori saturat-cerulee. 0 Martie-Maitl. In stepele dela Constanta, forte confirm.

Trib. 3. Ithinanthee. [Loc alb]. CONSPECTUL GENURILOR 1. Loculele ovariilor 1-2-ovulare. Seminte netede . Melampyrum L. 1.* Loculele ovariilor multiovulare. Seminte striate. 2. Saculele inferióre ale anterelor la starninele mai Ettpltrasia L. scurte spinulóse 2.* Saculele anterelor la tote starninele egal mucronate (nu spinulóse) Odontites Hall.

Genul Melampyrum Tournef.

Nelampyrum Tournef. (Melampir). Calice tubulos-campa nulat, en 4 divisiunl; corold bilabiatä, cu basa superiOra Carenata, comprimata, emarginatd, en basa inferiOra trilobata bigibbOsa la gat; stamine 4, didiname, cu antere biloculare mucronate; capsuld ovoidà, acuminata, cu 2 loge 1-2-sperm e deschidêndu-se prin 2 valve. Frunze opuse ; horsi in raceme spiciforme, terminale, frunzOse. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Spic 4-angular, indesuit-imbricat. Bractee cordate 1.* Spic conic, indesuit. Bractee ovat-lance ,late . . 1." Spic unilateral, lax

M. eristatmn L. M. arvense L. M. pratense L.

M. cristatain L. [Loc alb]. Spic 4-angular, in desuit-imbricat. Bractee verdi cordate, in sus complicate, recurbate, pectinat-dentate. Flori albinete, dinainte palid-galbine, labiul su-

perior de colOre vitelina orI §i purpuril, labiul inferior pe www.dacoromanica.ro

304

partea internd galbin. 0 Iunie-lulie. PAduri, tuferisuri, f nate uscate. Comun pretutindeni. M. arvense L. [Loc alb]. Spic lax, egal. Bracree ovate, Ianceolat-acuminate, subulat-dentate, pe fafa inferiOrd 2-serial punetate. Ca lice pubescent-scabru, subegal de lung cu tubul corolel, dintil dela basa ovatd elongatl, setaceii-acuminatl. Coro la purpurie, la mijloc cu Ufl inel alb si cu o macula galbind la basa labial inferiOre. Bradlee purpurii. 0 Iunie-Iulie. Finete uscate, tuferisuri: Demirkioi, Gavgagia, Medgidia i Cernavoda, Delta Dundrel (Leti). 1. pratease L. [Loc alb]. Spic lax, unilateral. Bractee lanceolate, cele superiOre la basd de ambele laturi 1-2-dentate. Ca lice glabru, de 3 or mai mic deck corola. Flori horisontalpatente, galbine, orl albe i spre virf galbine. 0 lunie-lulie. In paduri i tuferisurl. Comun. Genul Euphrasia L. Euphrasia L. (Eufrasie). Ca lice tubulos saü campanulat, cu

4 divisiuni; corold tubu15sA, bilabiatd, cu gat deschis, cu busa superiórd, putin in casc5, stirbata, cu busa inferiOrd trilobatd, cu lobi emarginatl sag bilobati; stamina 4, didiname, cu antere biloculare, inegal mucronate la basd ; capsuld biloculard, polispermd cu 2 valve, intregi saü bitide.-Frunze opuse; flori in raceme spiciforme, frunzOse. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Planta' glandulos-penisd, pen patenti 1.* Planta cu per' crispuli aIipii

F officinalls Pers. E. nemorosa Pers.

E. otheinalis L.; E. Rosllcoviana Haync. (E. officinald. Vulg. [Loc alb]). Frunze ovate, de ambele laturi sub-5-dentate, diniI inferiorl apropiati, la frunzele superióre acuminati, mai

scurt-ori mai lung mucronatt Labiul superior al corolei bilobat, lobii patent', 2-3 dentati, cel inferior 3-fid, lacinil profund emarginate. Plantd glandulos-p&osd. Flori albe, la basa labiului inferior cu o maculd galbind, §i cu alte 9 linii violacee. 0 Iunie-August. In pd§unile din pAduri. Comun. E. neinurasa Pers.; E. stricta Host. [Loc alb]. Diferd de E. officinalis L. pin peril crispull i alipiti (nu glandulosi),

www.dacoromanica.ro

305

prin frunzele superiOre profund serrate, dintii cuspidati, si prin labiul superior mai adese-ori ceruleg si une-ori Intrega corold cerulee. Locuri uscate. ComunA. (

).

Genul Odontites Dill.

Odontites Dill. (Odontite). Busa inferi6rd a corolei cu 3 lobi intregi; antere cu loge tote deopotrivä aristate. (Celelalte caractere ca la Ellphrasia . CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori purpuril 1.* Flori galbine

0. rubra Pers. 0. lutea Rehb.

0. rubra Pers.; Euphrasia Odontites L.; E. verna Bell. [Loc alb]. Frunze dela basa mai latá atenuate, lanceolat lineare, depärtat-serrate. Bractee oblong-lanceolate, mai lungi decat florile. Coro la pe partea extern i pe margin! indesuit-pubescentä. Antere la virf pe partea inferiOrd barbulate. Flori deschis purpurii. C) Iunie-tOmna. Intre Coco i Isaccea, intre Akpunar i Balabancea. 0. lutea Rchb.; Euphrasia lutea L. [Loc alb]. Frunze Ianceolat-lineare, obsolet-depArtat-serrate, cele superiOre lineare,

detot intregi, t6te deimpreun6 cu tulpina in partea superiOil i cu calicele pubescente, peri alipiT, ereei i neglandulosi. Coro la barbulat-ciliat5, labiul superior compres, trun-

cat-obtus. Stamine mai lungi decat corola, glabre, libere. _Mori galbine. c Iu lie-August. Co line si locuri aride: DeGavgagia, etc.

Fain. [Loc alb]. OROBINCHEE.

Flori ermafrodite, neregulate. Ca lice persistent, gamosepal, cu 4-5 divisiuni mai mult sad mai pulin profunde, sag divisat plin 5. la basil in dou0 buc5fi laterale, intregi sag biTide. Coro la gamopetala, marcescent5, tubulOsd sag campanulatA. bilabiati, cu busa inferiOrd 3-fidA, de ordinar munaà la gilt de 2 indoituri gibbOse. Stamine 4, didiname, in-

serate pe tubul corolei; antere biloculare introrse. Stil simphi, de ordinar arcuat la virf; stigmat capital, bilobat. Ovariü Brandzii. Flora Dobrogi 7.

20 .

www.dacoromanica.ro

306

super, unilocular, multiovulat, de ordinar munit la basa sa de un disc unilateral, carnos; placente parietale. Fruct capsular, unilocular, polisperm, cu 2 valve deschidêndu-se ori la virf, on numai in partea lor mijlocie. Seminte forte mici cu testa gros, alveolat saü tuberculos ; albumen gros, carnos.Erburi nici odatil verch, parasite pe radacinele colorlalte plante. Tulpina de ordinar simplI, grósa, carnOsä, adesea umflata la basil, lipsite de frunze i munita de sold]. alterni. Flori solitare la subsuOra unor bractee squamiforme, dispuse in spice, rar in raceme. CONSPECTUL GENURILOR

1. Corold, randandu-i numal basa circumscisa, Orobanehe L.

deciduA.

Latbraca L.

1.* Corola intrégd decidua

Orobanche Tournef. (Orobanche). Calice cu 2 bucati laterale libere sail de-abia connate la basal, intregi saü bifide; corold bilabiata, cu busa superiOrd stirbata saü intrega, cu busa inferiOra trilobata ; valvele capsuleY separêndu-se numai' in partea lor mijlocie si remaind aderente la basa si la virf.Flori munite la basil de o singurd bractee. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Calice bisepal la basd numai cu o bractee.

2. Stamine inserate in curbkura corolei, dela basA pand la mijloc indesuit p6róse . 2.

I.

.

.

. 0. rubens Wallr.

Stamine inserate aprópe la basa corolei, in partea inferióra dispars pilróse 0. pallldiflora W & Gr. Calice monosepal la basa cu 3 bractee . . 0. arenaria Borkh. [Loc alb] .

.

.

.

.

.

.

0. Mans Steph ?

0. rubens Walk. (0. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Sepale multinervate, lat-ovate, subulat-acuminate, d'inainte si dindilrapt cu cate un dinte, on i neegal bifide, aprOpe de jumiltate do lungi cat corola, dinainte alipite on concrescute. Corold dela basd curbatd tubulos-campanulald, dosul drept, virful declivegaleal, busele neegal denticulate, col superior bilobat, lobil patenti, laciniile busei inferióre ovate, subegale, cele laterale patente. &amine inserate n curbdtura COr0www.dacoromanica.ro

307

lei, dela basei pcind la mijloc indesuit-piTrOse. Stigmat cu un disc velutin, farti margine ridicata, de colóre galbina ca cern. 4 Maiii-Iunie. Parasitd pe radacina lul Medicago falcata §i saliva. Pretutindenea. 0. yalliditlora Wim. (.1'0 Gr.; 0. speciosa Dictr. (0. cu flori palide. Vulg. [Loc alb]). Sopa le multinervate. lat-ovate, subit in o acumina subulatd constrinse, egal de lungi cu tubul corolel. Coro lei campanulatd, la mijlocul dosuldi aprOpe dréptd, la virf antrors curbatil, pe partea externd deimpreund cu basa superiórei pe partea internd glandulos-pe-rosd, peril insidentI pe tubercull alb-galbinil. Buse le neegale, acutdenticulate, pe margini incretite, cea supericira la virf putin in sus curbata, bilobatit, lobi 'patenti, laciniile busei inferiOre subegale. Stamine inserate aprOpe de basa corolei, 7,n partea inferiór dispars perOse, in partea superiOra glabre. Stil in partea superióra glandulos-pOros. Corola albagalbinie, nervure rosietice. 4 Iunie. Parasitd pe raddcina

lul Cirsium arvense. Regiunea Dunarei inferiOra. 0. arenaria Borkh. (0. de nesipurl. Vulg. [Loc alb]). Ca-

lice monosepal, 5-dentat, dinil subulatt Corola tubulósil aprope drepth, la mijloc ângustata, gatul subinflat. Laciniilo

buselor obtuse, cu marginI reflecte. Sutura anterelor Orósá. Tulpina shnpla. Flori ametistine. 21. Iulie-August. Parasita pe raddcina lul Artemisia campestris. Pretutindeni. 0. Mans Stev. ? [Loc alb]. Genul Lathraea L.

Lathraca L. (Latree). Calico 4-fid, campanulat. Coral cu busa superióra intréga, cu busa inferiórd mai scurta §i tridentata. Ovariti incunjurat la partea anterióra de o glandulii semi-lunara i hypogina. Capsula deschiOndu-se in 2 valve la virf, continend mai multe seminte fixate de 4 pla_ cente late si apropiate in parechl. Flori munite la partea inferiórd de o bractee i lipsite de bracteole laterale. L. squainaria L. (L. solzOsil. Vulg. [Loc alb]). Tulpina simpla, alb on ceva rosietica, squamata. Mori: pendule, unilaterale. Busa inferiOra a corolei trifida. 4 Martie-Aprilie. In padurile frunzóse, umbnise i umede: intre Cocos si Tiganca.

www.dacoromanica.ro

308

Genul Phelipaea Tournef.

Phelipaca Tournef. (Fe lipee). Ca lice gamosepal, tubulos campanulat, cu 4-5 divisiuni; corolà bilabiatà, cu basa superibra stirbaM cu busa inferiórd trilobatg, valvele capsulei despgrtêndu se numai la virf. Flori munite la bash'. cu 2 bractee. Fam. [Loc alb]. LABIACEE.

FlorI ermafrodite, neregulate. Ca lice persistent, gamosepal, cu 5 rar 4 dint): aprOpe egali saU mai adesea inegah, formând 2 buze, f6rte rar cu 10-20 de divisiuni. Coro Fa' gamopetala, caducä, mai rar marcescentd, cu 4-5 divisiuni, de ordinar bilabiatk mai rar pdrênd unilabiatá din causa scurtimel buzef superiOre, sail subregulatà. Stamine 4, didiname,

mai rar 2 prin abortare, inserate pe tubul corolei; antere introrse, cu 2 loge, confluente sail distincte, mai rar despdrtite printr'un conectif elongat. Stil simplu, gynobasic, cu stigmat intreg sail bilobat. Ovariil super, format din 2 carpele divisate fie-care in 2 loge false, uniloculare i uniovulate inserate pe un disc cArnos. Fruct format din 4 nucule achene) libere intre ele, monosperme, uscate, indebiscente. Seminte lipsite de albumen, mai rar munite de un albumen fOrte sulAire. Plante erbacee, mai rar sub-frutescente, de ordinar aromatice ; tulpini de ordinar tetragonA, cu ramurI opuse; frunze opuse, decussate, lipsite de stipuli; flori rar solitare, mai adesea reunite in midi cime axilare, opuse, formând verticile false, dispuse in raceme, in capituft sau in spice, CONSPECTUL GENURILOR 1. Stamine 2. 2. Corolit infundibuliforma. Calice 5-den tat 2.* Corola bilabiata. Calico Inca bilabiat . 1.* Stamine 4, didiname. 3. Corola infundibuliformi 3.* Corola 1-2-labialo. 4. Corola 2-labiata. 5. Stamine i stil incluse in tubul corolei.

www.dacoromanica.ro

.

. Lyeopus L.

. Saliia L. Mentha L.

309

6. Nucile la yid rotundate. Flori nebracteate, 6.

galbine ori albe Nucile trigonale. Flori bracteate, albe . . . 5* Stamina si stil neincluse in tubul corolei. 7. Stamina spre virf distante.

Sideritis L. Marrabbmi L.

8. Ca lice 5-dentat 8.* Ca lice bilabiat

Origanum L. Th)inns L.

7.* Stamina la virf arcuat-conivente. 9. Ca lice 5-dentat Satareja L. 9.* Ca lice bilabiat. 10. Flori incinse de numeróse bractee filiforme. Clinopodium L.

10.* Flori nebracteate ... Calamintha Moench. 7** Stamina intre sine paralele. 11. Busa inferiera a corolei 3-lobulata, cei 2 lobull laterah dentiformi Lamium L. 11.* Busa inferiórd a corolei 3-lobulata, insa eel

doT lobuli laterali, desI mai mid deck eel intermediu nu au forme de chuff. 12. Tubul corolei cu tut inel pOros. 13. Ca lice 5-dentat conform.

14. Num angulare la yid plane. 15. Busa inferióra a corolei cu marginile revolute. Coro la mai lunga dealt calicele . . . Leonurns L. 15.* Busa inferióra a corolei cu marginile nerevolute. Coro la numai putin mai lunga deck calicele Ph ion& L. 14.* Nucile rotundate.

16. Verticilii florilor sessili 16.* Verticilfi florilor pedunculati 13. Ca lice bilabiat. Calicele fructifer inclus

Stachys L. Bal iota L. .

Prunella L.

.

12.* Tubul corolei fara inel Oros. 17. Busa inferiora a corolei 2-dentatd 17* Busa inferiora a corolei nedentatil.

Galeopsis L.

18. Calice 5-dentat.

19. Busa superhira a corolei plana si bifida. Glechoma L. 20. Busa inferiOra. a corolei 3-lobulata 20.* Busa inferiord a corolei nedivisatd, crenata Nepeta L. 19.* Busa sperióra a corolei intréga i arcuata. 21. Nucile triangulare . Chniturus Host. 21.* Nucile rotundate Betoniea L.

18.* Calice bilabiat, buza superhira cu o squaSentellaria L. mula convexa . . 4. Corola 1-labiata, buza superiOra forte mica, on lipsind. 22. Tubul corolei cu tin inel peros. Ajuga L. 23. Flori verticilate, verticill multiflori Phleboanthe Tausch. 23.* Mori solitare, on eke 2, axilare

22.* Tubul corolei fara inel peros

Tenerium L.

www.dacoromanica.ro

310

Genul Lycopus Tournef.

Lycopus Tournef. (Licop). Ca lice campanulat, cu 5 dinti aprdpe egall; corola putin mai lunga decal calicele, infundibuliforma, cut 4 divisium aprOpe egale, cea mai superiOrA mai latà, emarginata; stamine 4, cele 2 superiOre sterile, filiform e; cele 2 inferiOre singure fertile; nucule trigone, netede, trunchiate la virf. CONSPECTUL SPECIILOR 1.

Frunze incis-dentate, si numai la basa penatifide

L. europaeus L.

1.* Frunze peste tot pilna la nervura mediana penatifide

L. exalfatus L.

L. curopaeus L. (L. europeil. Vulg. [Loc alb]). Frunze petiolate, ovat-oblonge, profund incis-dentate, la basa lor penatifide. Dinth calicelui acuminati. Lacinia intermedie a busel inferidre dela corola porecta subquadrata, truncata, de 2 ori mai latil decat cele laterale. Flom albe, pe partea interna en puncte purpurh. fulie-August. Locuri umede, malurile apelor. Comung pretutindeni. L. exaltatus L. (L. [Loc all*. Frunze petiolate, cele inforióre lat-ovate, cele superiOre lanceolate peste tot pawl' la nervicra mediand penatifidei, laciniile inferiOre subdentate, cele superi6re confluente. Dintii calicelui acuminati. Laciniile busei inferiOre a corolei ovate, subegale, la virf re21-

curbate. Flori albe, pe partea interna cu puncte purpurii. 4 Iu lie-August. In locum umede. Comuna pretutindenea. Genul Salvia Tournef.

Salvia Tournef. (Salvie). Ca lice tubulos safl campanulat, nud la gilt, bilabiat, cu busa superiOril intrég6 sail 3-dentat5, cea inferiOrd bifida; corola bilabiata, cu busa superiOrd intrega sau emarginata, arcuata, comprimata, cea inferidra 3 lobata; stamine 2 pin abortare, cu filamente scurte, articulate cu un conectif transversal §i arcuat, purtand la fie-care din extremitatile sale o logia de anterA, cea inforiOrA rudimentara sag nula. www.dacoromanica.ro

311

CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Frunze cordat-hastate. Planta glandulos-vilósa . S. glutinosa L. 1.* Frunze cordate, ori ovate, off oblonge cinsa nu bastate). 9. Verticilii florilor 4-6-flori. 3. Muth calicelui spinos-aristati. Frunze le licele alb-lanate 3.* Dintii calicelui scurt mucronati.

4. Stamine duplu mai lungi deck corola 4.* Stamine mai scurte dealt corola. 5. Bractee purpurii mai lungi decat caliccle 5.* Bractee verch, mai scurte dealt calicele .

ca-

i

S Aetlflopis L.

S. austrinen Jacq. .

.

.

.

. S. s3lvestris L. . S. nutans L.

2.* Verticilii florilor multiflori (10-20-flori) subglobo.i. Frunze subtriangular-cordate S lerticillatit L.

S. glutinosa L. (S. cleiosà. Vulg. [Loc alb]). Tulpind erba-

cee, in partea superiOra, deimpreund cu bracteele i callcele glandulos-vilósd, viscidd. Frunze cordat-hastate, profumjior-serrate, pubescente, cele superiore lung acuminate. Verticill disjuncti 6-flori. Busa superiOrd a calicelui ovatd, fOrte mdrunt 3-dentatd, dinth ovaT, acuti, nearmati. Flon sulfurii, brun-punctate. In pdduri t tuferisuri. Rard; intre Akpunar i Balabancea. S. Aethiopis L. (S. [Loc alb]). Tulpind erbacee. Frunzele deimpreund cu calicele alb lanate; frunze ovate ori sub21-

cordate, eros-crenate, sinuate on l. lobate, fOrte rugOse. Braetee subrotund-ov ate, cuspidate, concave. Verticilii florilor disjuncti, 6-10-flori. DinJiz calicelta ovatl, acuti, spinos ari-

stag. Corold albd, basa superiOrd uneori violaceü coloratd. e Iunie-Iulie. In pdsuni n6sipOse, locuri inculte, câmpuri aride, pe marginea drumurilor. Comun pretutindenea. S. austriaca Jacq. (S. austriacd). Tulpind erbacee, in partea superiOrti, deimpreund cu bracteele si cu calicele glandulos-pOrOsd si vilOsd. Frunze ovate, duplicat-crenate, lobate

subpenatifide, pubescente cele radicale petiolate, pe tulpind putine (2-4), sessile, mult mai mid. Bractee ovate, acute, si

erbacee, egale de lungi cu calicele. Busa superiOra a callcelm scurt 3-dentatd, cea inferiOra bifidg, dinth ovati, mucronati. &amine de 2 mi mai lungi deceit corola. Corold albinqd ori alburifi-galbind 4 Maiii-Iunie. Pdsuni i fi-

www.dacoromanica.ro

312

note uscate, coline aride: Babadag, Gavgagia, Medgidia. S. sylvestris L. (S. [Loc alb]). TulpinA erbacee, multifoliata, deimpreunA cu fata inferiOra a frunzelor i cu calicele surpubescent6. Frunze inferióre petiolate, duplicat-crenate, /a

basd cordate, cele superiore descresande mai scurt petiolate §i sessile, subsimplu crenate, la basa ovate ori cordate. Bractee ovate, acuminate, colorate, mai lungi decrit calicele.

Verticili sub-6-flon, disjuncti. Busa superiOra a calicelin scurt 3-dentata, cea inferióiq bifidà, dinth ovati, acuminatimucronati. Stamine mai scurte deceit corola. Florae i braeteele violacee ori rosee. 21. Iulie-August. Coline erbOse, lânga drumuri. ComunA pretutindenea. OBSERVARE.

S. nemorosa L. este o forma ell peril tulpinel mai lungi

si mai patuh.

S. nutans L. (S. nutanta). Tulpina erbacee, aprOpe fdrd frunze, deimpreund cu bracteele, calicele i corola pubescenta. Frunzele infime dela basa cordatd ovat-oblonge, lung petiolate, duplicat-crenate, rugóse, pe fata inferióra mai mult mai putin suril i glandulos-punctate, celelalte putine ale tulpinei mult mai mici, bracteeforme, ori lipsind. Bractee f6rte mici, subrotunde, cuspidate, necolorate, de 2 ori mai scurte decal corola. Raceme paniculate subinflorire nutante. Corold mica violaceii-albastrd. 21. Iunie-Iulie. Locuri aride, coline aprici. Con-iuna: muntele Consul, Gavgagia, intre Greci si Arkin, Kara-Hirman j Kara-Nasib, Periclia, etc. S. betonicaefolia Etling.; S. pendula Vahl. (S. cu frunze de betonica). Tulpind vilOsã, foliatd. Frunze oblong-lanceolate,

obtuse, duplicat-crenate, la basri subcordate, rugóse, pubescente, cele infime petiolate, cele supreme sessile. Bractee orbiculare, acuminate, de 2 ori mai scurte deck calicele, reflecte. Raceme subramificate, la virf subnutante. Verticili 610-flori, distinct!. Busa superiórä a calicelui tubulos §i pubescent orbiculata, patenta. Corold duplu atat de lungd cat calicele, galea subfalcata. Mori cerulii. 21. Iunie-Iulie. Stepe §i coline aride. Comuna pretutindenea. S. verticillata L. (S. verticilata). Frunze subtriangular-cordate, neegal dentat-crenate, peliolii celor inferiOre auriculaft. Verticilii florilor subglobor, multiflonI, disjuncti. Peduncuh subegah de lungi cu calicele. Stil incumbent pe basa

www.dacoromanica.ro

313

infericira a corolei. Flori albdstrin-violacee. 21. Iulie-August. In tuferi§urI, finetele din padurI, marginea agriilor. Comuna pretutindenea. Genul Mentha Tournef.

Mentha Tournef. (Mintä). Calico tubulos sau campanulat, en 5 dint'!" plam, regulap safl subbilabiap; corola infundibuliformd-campanulatil, cu 4 lobi, ceI superior! mai lap, intregl saü emarginati; stamine 4, Vote fertile, egale, divergente; nucule ovoide, netede, rotundite la virf. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Calice 5-dentat, la gat deschis. 2. Flom in spice cilindriforme 2.* Flort verticilat-capitate

s31.estrls L. M. aquatica L. M.

1.* Calice bilabiat, la gât inchis prin pert. Flom M. Pulegium L.

verticilate

M. sylvestris T. (M. [Loc alb]). Spice linear-cilindriforme. Bractee linear-subulate. Calice obsolet-striat, fructifer ventricos, la 'OH constrins, dinti linear-subulati, la urmã putin conivenp. Frunze subsessile, ovate, orl lanceolate, dentatserrate. Flon violacee orl lilacine. 21. Iulie-August. Pe malurile apelor, pe langä Valp, tuferi§uri, locuri umede. Comuna.

Variazà: [Loc alb]. M. aquatiea L. (M. aquaticg. Vulg. [Loc alb]). F1or m nicilat-capitate. Dintii caliceldi dela basa triangularil subulati, fructiferY porecp, tubul sulcat. Frunze petiolate, ovate, serrate. Mori palid-purpurii on lilacine, pe partea externa pérOse. 21. Iulie-August. Locurl umede, pe langä bà1T, pe malurile apelor. Variazá: p.

tomentosa Uechtr. [Loc alb]. Pe langai Dunare intre

Tulcea §i Samova. M. Pulegium L.; Pulegium, vulgare Mill. (M. Pulegiu. Vulg. [Loc alb]). Flori verticilate, vertical globoei, top' departap.

Calice bilabiat, tubulos, fructifer inchis cu un inel peros, dinpl" superior'!" ai caliceldf recurbap. Frunze petiolate, elip-

www.dacoromanica.ro

314

tice, obtuse, obsolet-dentate. Flori deschis-purpurh on. lilaeine. 4 Iu lie-August. Pe malurile apelor, locuri mld§tinóse. Comun pre tutind ene a.

Genul Sideritis L.

Skleritis L. (Sideritis). Ca lice tubulos, cu 5 dinti spinoA Coro la bilabiatd, cu busa superiOrd aprópe pland, cu cea inferiOra 3-lobatd. Stamine 4, scurte, incluse ; antere cu 2 loge opuse cap la cap §i deschidêndu-se printr'o crOpatura longitudinald comuna. Achene rotundite la virf. S. montana L. (S. montana. Vulg. [Loc alb]). Planta erbacee. Rathicina simpla. Frunze lanceolate, in petiol angustate, deinainte serrate. Calice mai lung decal corola, buza superi6ra a calicelui trifidd. Corola la inceput concolord galbing,

indata insa busele devin pe margini brune, la urma peste tot brune. 0 Iulie-August. Campuri §i locuri aride §i calcare, pe langil drumuri. Comunil pretutindenea. Genul Marrubium Tournef.

11Iarrubium Tournef. (Marubiil). Calice tubulos, munit de

un inel de pm la gat, cu 10 dinti sail mai multi, inegali, setacel, uncinati la virf, nespino§l; corold bilabiata, cu buza superiOrd pland, erecta, bifida, cea inferiórà intinsa, 3-10bata; stamine 4, paralele, incluse, cele 2 inferióre mai lungi; antere cu loge opuse, reunite cap la cap. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Calice 10-dentat 1. [Loc alb]

M. vulgare L M. praecox Janka.

31. vulgare L. (M. comun. Vulg. [Loc alb]). Tulpind albtomentOsa, la bash' ramificata, ramuri ascendente, simple. Frunze ovate, in petiol decurente, neegal crenate, tomentóse, rugóse, pe fata inferkird reticulat-foveolate, cele inforióre cordat subrotunde. Verticili multiflori, subgloboi. Calice 10-dentat, dintii §i cu bracteele subulati, vilo§i, dela mijloc in sus glabri, la mijloc uncinati-revoluti Flori albe.

4 lulie-August. Campuri nesipóse, pe marginea drumuwww.dacoromanica.ro

315

rilor, pe langd sate, locuri ruderale Comun pretutindenea. Variaza: f. Apulum len. [Loc alb]. In Dobrogea. (C. Koch. Linn. XXI, 696).

M. praecox Janka. [Loc alb]. Campuri §i stepe aride. FOrte comun pretutindeni. Genul Origanum Tournef.

Origanum Tournef. (Origan). Ca lice campanulat, barbos la

gat, nelabiat, cu 5 dinti aprOpe egali; corold bilabiatit, cu busa superiOrd p1aia, erecta, emarginata, cea inferiOra cu 3 lobi egali; stamine 4, proeminente, divergente ; antere cu loge divergente i distincte. 0. vulgare L. (0. comun. Vulg. Sovirv, [loc alb]). Calice 5-dentat, dinti egall. Bractee pe partea interiOrd neglandulOse. Frunze ovate, acute. Flori purpurii, rare ori albe. Planta polygama-dioica. Spice colorate. 21. Iulie-August. In tuferi§uri §i in finetile din paduri. Comun pretutindenea. Genul Thymus Tournef.

Thymus Tournef. (Thym). Calico tubulos-campanulat, striat,

barbos la gat, bilabiat, cu busa superiOra 3-dentata, cu busa inferiOra cu 2 divisiuni lineare-subulate; corold bilabiata, cu busa superiOra aprOpe plana, emarginata, cea inferiOra 3lobata, cu lobul median putin mai mare; stamina 4, de ordinar proeminente, divergente ; antere logo divergente §i distincte. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpine jur imprejur vilos-pèróse T. palmonicus All. Rchb. 1.* Tulpine jur Imprejur pubescent-hirte . . T. Marschallianus Willd. [Loc alb] T. zygiohles Gris.

T. pannonieus All. Rchb. (T. panonic. Vulg. [Loc alb]). Tul-

pine prostrate, mai tardhl repente, ramuri; ascendente, jurimprejur vilos-pero'se. Frunze linear-lanceolate, obtusiuscule, in un petiol departat-ciliat angustate, plane, glandulos punctate. Bractee conforme. Vertidili racemNi, eel inferiori de-

partati. Buza superiOra a calicelui scurt 3-dentata, diniT www.dacoromanica.ro

316

ovati lanceolatl, acuti, al busel inferiOre linear-subulati, toti pectinat-ciliati. Coro la putin exsertd. Mort deschis-purpurh. '4 Iu lie-August. Co line sterile, tuferisurI, pe lângd drumuri. Constanta, Cocos, Macin. T. Maratha Manus AYH ld. (T Marschallian. Vulg. [Loc alb]). Tu lpine procumbente, jur imprejur pubescent-ltirte, peri pa-

/mg, ramuri florifere erecte. Frunze lineare, oblonge, on Julieeliptice. Celelalte caractere ca la T. pannonicus. August. Coline nesipOse, finete uscate, intre Medgidia si 21.

Cernavoda, etc. T. zygiohles Gris. [Loc alb]. Thin locurile stincOse si cal-

care si pe campuu aride. Forte comun pe Sepelgin la Baslam, Consul, muntli dela Greci, la Harsova pe stincile de pe malul Dunärei, la Constanta pe campul arid si n'esipos despre Tabacarie, etc. Satureia Tonrnef. (Saturee). Calice campanulat, striat, gla-

bru la gat, nelabiat, en 5 dinti aprOpe egall; corolai bilabiata, cu busa superiOril plan, erecta, cea inferiOrà cu 3 lobi aprópe egall; stamine 4, arcuate, conivente la virf; antore cu loge divergente si distincte. S. coerulea ;Lanka. (S. cerulie). [Loc alb]. Locuri wide. Pe marginea drumurilor la Karaomer, pe muntele Balve i pe langa Concodh (Janka). Germl Clinopodium L.

Clillopodjum L. [Loc alb]. C. ulgare L.; Melissa Clinopodium Benth. (C. comun. Vulg.

[Loc alb]). Tulpine erecte, vilOse. Verticill egah, multiflon. Involucru egal de lung eu calicele. Flori purpuril. 21. lulie-

August. In tuferisun, stejerisurile de pe coline, pe langa gardurt. Comun pretutindenea. Genul Calamintha Tournef.

Calamiutha Tout nef. (Calaminta). Calice ingust cilindric,

striat, glabru sau barbos la gat, bilabiat, cu busa superiOra aprOpe plana, erecta, cea inferiOrg en 3 lobt aprOpe egah; stamine 4, arcuate, conivente la virf; antere cu loge divergente si distincte

www.dacoromanica.ro

317

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Verticili 0-florl, pedunculi nedivist 1.* Verticili corimboO, pedunculi dichotomi. 2. Pedunculi 3-5-flori 2.* Pedunculi 12-15-flori

C. Aehios Clairv. C oMeinalis Moench. C. Nepeta Clairv.

C. Acinos Clairv.; Thymus Acinos L.; Melissa Acinos Benth.; Acinos vulgaris Pers.; A. thymoides Moench. (C. Acinos. Vulg.

[Loc alb]). Verlicili 6-flor peduncuri nedivisi. Frunze ovate, serrate. Reideicina simpla". Tulpina erectd la basd ramificatil, ramuri ascendente. Calice fructifer la virf contras, cu dintii acumbenti inchis. Corold deschis violacee. GD Iunie-August. Cdmpuri i locuri inculte, aride si calcare : Sepelgin, Ienis_ sala, etc. C. officinalis Moench.; MelissaCalamintha L. (C. oficinald). ver-

tical' corimboei, pedunculi di ch otona 3-5-tlori. Frunze ovate, obtuse, alipit-serrate, deImpreund cu tulpina hirte. GAtul CaliceluT putin përos, peel. subinclust Nuci subrotunde, brune. Mori purpuril, buza inferiOrd cu o macula alba violaceil-punctatti. 21. Julie-August. Tuferisuri, pdduri de pe coline, loeuri stincóse. Comund: Ienigea, Akpunar, Hirsova, Tiganca-Coco§, etc.

Variazd : p. micrantha I.Jechtr. [Loc alb]. C. Nepeta Clairv.; U.panviflona Lain.; C. trichotonw Moench.;

C. rotundifolia Host.; Melissa Nepeta L.; Thymus .Ncpcla Smith.; T. Calamintha Scop. (C. Nepetd). Vertical, corimboA pedunculi dichotona 12-15-floni. Frunze subrotundovate, obtuse alipit-serrate, deimpreund cu tulpina hirte. Crdtul calicelui indesuit-péros, peri exserti. Nuci oblonge. brune. Mori albristrii-purpurri. [Loc alb]. In tuferisurile de prin locurile calcare si stincbse, pe coline stincóse, intro Medgidia i Cernavoda, Demirkioi, monastrirea Cocos la Cruce, pe muntele Sepelgin, etc. Genul Lamium Tonrnef.

Lainium Tournef. (Lamiti). Calice tubulos-campanulat, ne-

labiat, cu 5 dinti, subulati, nespinosI, aprOpe egah sail eel

www.dacoromanica.ro

318

superiori mai lungi; corold bilabiata, de ordinar munita de

un inel de peri la gat, cu busa superiOra mare, in casca, cea inferiOrd cu 3 lobi de ordinar inegali, cel laterah mai mid deck cel medium, dentiformi saü uniT, rar lanceolati; stamine 4, apropiate, paralele, cele 2 inferióre mai lungi. rar aruncate dupà antesil ; antere cu loge opuse, reunite la virf. CONSPECTUL SPECIILOR L. amplexicaule L. 1. Tubul corolei drept. inrtuntru nud 1.* Tubul corolei deasupra baseI curbat, inAuntru transversal inelat-péros. 2. Ghtul corolei de ambele laturi cu eke 2 denL. purpureum L.

culi

2.* Gfitul corolei de ambele laturI cu eke 1 dinte L. maculatum L.

L. amplexicaule L. (L. cu frunze amplexicaule.Vulg. [Loc alb]).

Frunze neegal obtus-crenate, cele inferi6re cordat-ovate, on subrotunde, petiolate, cel e sup eridre sessile, amplexicaule, sub-

lobate Tubul corola drept, inauntru neinelat. Dintii calicolui Inainte i dupd inflorire coniventi. Antere barbulate. Corola purpurie. 0 Vara-t6mna. In locuri inculte i ruderale. Comun pretutindenea. L. pnrpurcum L. (L. purpuriii. Vulg. [Loc alb]). Frunze ovat-cordate, neegal crenat-serrate, petiolate, petiolii toti egal de lati. Tubul corolei deasupra basei putin curbat, subcurbaturi mai Ingust i induntru peros-inelat. Gdtul de ambele laturi pe margini en cate 2 denticuli, dintre care cel superior subulat. Dintii calicelui dupa inflorire patenti. Antere barbulate. Flori purpurii. 0 Martie-Octombre. In locuri cultivate, parlOge, etc. Comun pretutindenea. L. maculatum L. (L. maculat. Vulg. [Loc alb]). Frunze ovatcordate, acuminate, neegal serrate. Tubul corolei curbat, deasupra basei ventricos-dilatat, sub dilatatie constrins i pe partea internd cu un inel Oros transversal, pe marginea gdtulur de ambele laturr cu cdte un dinte subulat. Antere barbulate. Flori mart pmpurii, buza inferi6ra li1acin cu mambo purpuril, rare-ori florae sunt rosee. 4 Aprilie-Octombre. Pe

marginea padurilor subhumede, tuferisuri. Comm pretutindenea.

www.dacoromanica.ro

319

Genul Leonurus L. Leonurns L. (Leonur). Ca lice tubulos-campanulat, nebila-

biat, cu 5 dinti spinosi, putin inegali; corola bilabiatd, cu busa superiorà putin concavA, erecta, cea inferiOrA 3-lobata

cu lobii laterall oblongi, cel mijlocifi putin mai mare, obcordat, invêrtindu-se dupà deschidere; stamine 4, apropiate paralele, cele 2 inferióre mai lungi, aruncate lateral dupti antesä; antere cu loge opuse, reunite la virf. L. Cardiaca L. (L. Cardiaca. Vulg. [Loc alb]). Frunze le inferióre palmat 5-fide, incis-dmtate, cele supericire pe margini de tot intregi, 3-lobate, la basa cuneate. Calico glabru. Busa inferiOrd a corolei revolutA In o lacinie oblongâ. Corola purpurie, busa inferiOrd la mijloc gdlbinie i notatA cu o macula* mai intensiv galbinA. 2 Iu lie-August. Locuri ruderale i inculte. Comund pretutindenea. Genul Phlomis L. Phloinis L. (Flomidd). Ca lice tubulos, en 5 dinti, membra-

nos intre dinti; corolA bilabiatd, cu busa superkirA boltita in cascA, curbatA, comprimatà lateral, cu busa inferiOra 3; stamine 4, exserte ; antere cu 2 loge opuse cap la cap si deschidêndu-se printr'o crapaturà longitudinala comuna. Achene trigone, rotunclite la virf. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Lobul mediti al buses inferióre a corolei mult

mai mare decat lobii eel laterah. Tulpind pe'rCisA Ph pungens Wild. 1.* Lobul mediii al busei inferiOre a corolei numai ceva mai mare deck lobii lateral/ Tulpind glabrà Ph tuberosa L.

Tulpind erbacee, divaPh. pungens Wind. (F. [Loc ricat-ramificatd, pubescent-tontentósei on p&dsci. Fruxze pe fata superiórd alipit-pe'róse, subscabre, pe cea inferióra surpubescente oH tomentóse, cele inferiOre oblong-lanceolate, serrate, cele superiOre mai inguste, mai de tot intregi. Brae-

tec subulate, mai lungi decat tubul calicelui, dimprenn4 www.dacoromanica.ro

320

cu calicele flocos-pubescente §i cu pert mai lungi. Dinti ca-

licelui subulati, rigicji, patenti, egal de lungi cu jumätatea tubului ori si mai lungi. al. In finetele de pe câmpiile si colinele aride i uscate. Comun pretutindenea. Ph. tuberosa L. (F. tuberbsd. Vulg. [Loc alb]). Frunze raclicale ovate, la basd profund-cordate, crenate, cele florale oblong-lanceolate. Bractee subulate, hispide. Tubul calicelu ci cu tulpina glabre. Rädäcinä multicipith, lung fibrósä, tuberi ferd. Flori purpurii. Locuri pddurOse, coline stincóse: pe muntele Consul; in muntii dintre Greci si Macin, etc. Genul StachYs L. Stachys L. (Stachidä). Ca lice tubulos-campanulat, cu 5 dinti

spinosi, aprOpe egali; corold bilabiata, cu tub munit de un inel do peri, cu busa superiórd erectä, concavA, cea inferiórd 3-lobatà, cu lobul mijlociü mai mare decat cele laterale; stamine 4, cele 2 inferiOre mai lung!, aruncate afarä din corola dupä ante* antere cu loge opuse cap la cap. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Plante erbacee.

2. Flori purpuril oft bruniii-purpurii. 3. Verticilil florilor multiflorI. Frunze superióre sessile, lanceolate 3.* Verticilii florilor 6-12-flor1.

S. germanieu L.

4. Frunze dela basa cordatd lanceolate 4.* Frunze lat-ovate

S palustris L. S. syh Mica L.

1.* Flori albe-galbine.

5. Frunze glabre S. annual L. 5.* Frunze le 0 tulpina hirte S recta L. 1.* Plante sufruticóse. Verticilii florilor 2-florl . S. atugustifolla M. B. [Loc alb]

8 sideritioldes C.Koeh.

S. germanica L.; S. lanata Crantz non Jacq. (S. gonnanica. Vulg. [Loc alb]). Verticil multiflon. Tulpind erectd, indesuit-lanat-vilósd, per! simpli. Frunze petiolate, ovat-cordate, crenate, lanat-tomentOse, cele superidre sessile, mat inguste, lanceolate. Dintii calicelui ovati, acuminati, mucronati, punginti. Flori purpuril. d' Iu lie-August. Prin finetile si pasunile uscate, coline si locuri ineulte i aride. Comun pretutindenea.

www.dacoromanica.ro

321

S. palustris L. (S. de baltd). Verticili 6-12 flori. Tulpind

erectd, simpla, hispidd, ori hirtd cu pert deflecti. Frunze dela basa cordatei lanceolate, acute, crenat-serrate, pubescente, cele inferióre scurt petiolate, cele superióre sessile pi

amplexicaule. Dintii calicelui dela basa triangulard subulati, mucronati. Coro Id de 2 ori mai lungä decat calicele. Stoloni subterani la virf clavati-ingropari. Coro RI purpurie, busa inferiOrd cu hull. albe flexuOse. Plantd erbacee. 121. Iu lie-August. Pe malurile apelor, fthete mldstinOse. Comund pretutindene a. S.

sylvatica L. (S. de pddure). Verticill 6-flort. Tulpind

erectd, hirtd, 'in partea superiórá ramificatd §i glandulos-

pêrOsd. Frunze petiolate, lat-ovate, cordate, acuminate, serrate, hirsute. Dintii calicelui dela basa triangulard subulati, mucronati. Coro la de 2 on i. mai mai lungd decat calicele.

Stoloni subterani egal de lari, la yid neingropaci. Flori brunia-purpurii, busa inferiOrd cu strie flexu6se albe. Tubul corolei dela inelul pe'ros pand la gat egal de lat. '4 Innie August. In locurile subumede si umbrOse din pdduri. Comun pretutindenea. S. annua L. (S. anuald). Verticill 4-flori. Tulpind dela basd

pand la virf ramificatd, in partea superiOrd pubescentd. Frunze glabre, petiolate, crenat-serrate, cele inferiOre ovaloblonge, cele florale lanceolate, acuminate, de tot intregi, scurt mucronate. Calice vilos, dintii mai scurti cleat tubul corolei, lanceolati, mucronat-subulati, mucrona la virf subpubescentd. Flori albe-gAlbinii. 0 Iulie-Oetombre. In agrii §1 parlOge. Comund pretutindenea. S. recta L. (S. dréptd). Verticilii 6-10 flori. Tulpine erecte

ori ascendente, dimpreunci cu frunzele hirte. Frunze oblonge ori lanceolate, la basd atenuate, cele inferidre petiolate, tote crenate, cele &rale mai superiOre ovate, acuminate, de tot intregi pi aristate. Calico hirsut, dint! triangu lari acuminati §i terminati cu o mucrond glabrd, subegal de lungi cu tubul corolei. Flori. albe-galbinii. 21. Iunie-Octombre. In tuferisuri, finete uscate, locuri aspre §i aride: intro Balabancea si Tiganea, dealul dela Gavgagia, etc. S. angustifolia M. B. S. cu frunze inguste . Plana sufruticOsci, glabrel. Tulpina ramificatd, ramuri virgate. Frunze Brdndzd.Flora Dobrogel.

21

www.dacoromanica.ro

322

lineare, de tot intregi, ori serrate, ori cele inferióre penatifide. Racemi elongati, verticill depArtati, 2-flori. Ca lice tubulos-campanulat, glabru, dintl subegali, acuminati, sub-spinosi. Coro la pe partea externd pubescentd, tubul exsert. 4 [Loc alb]. In locurile stincOse i calcare din munti: pe muntele Sepelgin la Baskiol, pe Consul langd. Alibeikiol, etc. S. sideritioides C. Koch. [Loc alb]. Genul Ballota Tournef.

Ballota Tournef. (Balotd). Calico campanulat-infundibuliform, cu 5 dinti lati i egali, sag cu 10 dinti alternativ marl si mid indoit in lung; corold bilabiatd, munitä induntru de un inel de peel, cu busa superiOrd erectd, concavd, cea inferiOrd 3-lobatd, cu lobul median mai mare cleat eel laterail; stamine 4, apropiate, paralele, cele 2 inferióre mai lungi, nearuncate dupd antesd ; antere cu loge distincte si divergente.

B. nigra L. (B. négrd. Vulg. [Loc alb]). Frunze ovate. Calice 5-dentat, dinti ovati, aristati. Flori violacee, rare-ori alba. 4 Iunie-August. Tuferisuri, locuri ruderale i petrOse. Ienissala, Adam-Klysi, Hirsova, etc. Genul Prunella L.

Prunella L. (Pruneld). Calico tubulos-campanulat, inchiscomprimat la maturitate, bilabiat, cu busa superiOrä plank scurt 3-dentatd, cea inferh5rd bifida; corold bilabiatd, cu tub munit de un inel de peri, cu busa superiOrd in cased, intregd, inferióra 3-lobatd ; stamina 4, apropiate, paralele, cu filamente bifida la virf, cele 2 inferiOre mai lungi; antere cu loge distincte, divaricata. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Starnine tOte mutice. Flori violacee P. grandillora Jacq. 1. Starnine mai lungi la virf cu un spin antrorsarcuat P alba Pall.

P. grandiflora Jacq. (P. cu flori marl. Vulg. [Loc alb]). Stamine t6te mutice, cele mai; lungi cu un virf gibos scurt. Din-

www.dacoromanica.ro

323

tii busel superiOre a calicelui lat-ovati, acuminat-aristati, ai busel inferiOre lanceolati, in ariste acuminati, ciliati. Frunze petiolate, oblong-ovate, de tot intregi, dentate ori penatifide. Flori violacee 21- Iu lie-August. Intre Cocos si Isacea, intre Akpunar i Balabancea. P. alba Pall. (P. albA. Vulg. [Loc alb]. Stamine mai lungi la virf cu un spin antrors arcuat. Dintii busei superiOre a calicelui lat-ovati, acuminat-aristati, pectinat-ciliati. Frunze petiolate, oblong-ovate, de tot intregi, dentate ori penatifide. Flori albe-gfilbinfi. 71. Iulie-August.Finete de pe coline uscate. Genul Galeopsis Tournef.

Galeopsis Tournef. (Galeopsida). Calice tubulos-campanulat, cu 5 dinti spinosi, aprOpe egali; corold bilabiatA, cu gât dilatat, munit de 2 indoituri conice, dentiforme, cu busa superiOrA in cased, cea inferiOrd 3-lobatd, cu lobul mijlociü

mai mare; stamine 4, apropiate, paralele, cele 2 inferiOre mai hmgi; antere cu loge opuse cap la cap. G. versicolor Curt.; G. cannabina Roth. non Poll. (G.versicolord. Vulg. [Loc alb]). Tulpina hispidd, subgeniculi ingrosatd. Frunze oblong-ovate, acuminate. Tubul corolei de 2 ori mai lung deck calicele, lacinia medie a busei inferiOre subrotund-cordatà, pland, crenulatà, obtusd oH emarginatA. Corold mare, sulfurie, tubul induntru alb, busa inforiOrd la basd citrinA, laciniile laterale dela mijloc albe, cea

intermedie violacee, cu margini albinete. 0 Iulie-August. In pAduri. pe marginea piraielor si a isvOrelor. ComunA pretutindenea. Genul Glechoma L.

Glechoma L. (GlechomA). Calice tubulos, nelabiat, cu 5 dinti inegali, cei 3 superiori mai lungi; corold cu tub drept, bilabiat, cu busa superiórA aprOpe planA, erectA, cea inferiOrd 3-lobatd, cu lobul mijlociü obcordat, mai mare deck cei laterall; stamine 4, apropiate, paralele ; antere cu loge apropiate eke doué in cruce.

www.dacoromanica.ro

324

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Dintil calicelui ovaci de 3 on mai scurti de G. hederacea L. cat tubul 1.* Dinth calicelui lanceolatl mai lungi decht jumdtatea tubului G. hirsata W. Kit.

G. hederaeea L. (G. ederacee. Vulg. [Loc alb]). Frunze crenate, reniforme, cele superiOre cordate. Verticili 6-flori. Din-

calicelta ovaff, in aristd acuminali, de 3 07 ma scurfi dee& tubul. Flori albastre, une-ori violacee, rare-ori albe. 21. Aprilie-Maiii. In páduri i tuferisuri subumede. Comun pretutindenea. G. hirsttta W. Kit.; Nepeta Glechoma p. /arta Benth. (G. hirsutd. Vulg. [Loc alb]). Frunze crenate, cordate, cele inferiOre reniforme. Verticili 6-florr. Dinii calicelui lanceolag, acurninati in ariste, mai lungi deceit jumdtatea tubuluil Flori deschis-violacee, cu macule mai intensiv violacee. 21. MaitrIunie. Locuri umbrOse din paduri i tuferisuri, i pe langd stinci, intre Greci i Macin, Tiganca, Sepelgin, Consul, etc. Genul Nepeta L.

Nepeta L. (Nepeta). Calice tubulos, nelabiat cu 5 dinti apr6pe egali; corolä cu tub arcuat, bilabiat, cu busa superiOrà aprOpe plana erectd, cea inferiOra 3-lobatd, cu lobul rnijlociti orbicular, concav, mai mare decât cei laterali. Stamine 4, apropiate, paralele; antere cu loge divergente, reunite la virf. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Num netede, glabre 1.* Num la yirf pubescente on puberule.

N. Cataria L.

2. Corola Ph-2 on mai lunga decdt dinth eelul

2.* Corola mai scurta decdt dinth calicelui

.

.

N. nada L. N. pariiilora M. B.

N. Catania L. (N. Catarie. Vulg. Catumie . Frunze petiolate, ovate, acute, profund serrat-crenate, la basd cordate, pe fala inferiOrd sur-tonientOse. Corimbii pedunculati, hidesnip, multiflon. Bractee subegal de lungi cu tubul caliceluf.

www.dacoromanica.ro

325

Linibul calieelu ovat, pubescent si subincurbat, oblic, dintil dela basa lanceolatd, subulat-rnucronati. Nucile netede, glabre. Flori rosietice-albe, busa inferiOrd purpuriii-punctatd. 21. Iu lie-August. Locuri ruderale i petrOse, pe langd gar dun i drumuri. Comun pretutindenea. N. nuda L. (N. nudd. Vulg. Pó la Std-Mdrief . Plantd erectd, glabriusculd. Frunze cordat oblonge, crenat-serrate, pe ambele fete ver.Vi, sessile, cele inferióre scurt petiolate. Corimbull pedunculati, multiflori. Bractee mai scurte decat calicele. Calice fructifer ovat, pubescent, limb drept, dinti iinearl, acutiusculi, mutici. Nuci tuberculat-scabre, la virf pubescente. Flori albe. 71. In finetele din pAduri, tuferisuri §i de pe coline: Tekechioi aprópe de Dobromir, intro Medgidia i Cernavoda. V ariaz

:

p. violacea. Flori do colOre deschis-violacee, la gat i pe busa inferiOrd a corolel cu puncte intensiv-violacee N. pannonica Jacq ; N. paniculata Crantz.; N. violacea Vill.) N. parvillora M. B. (N. cu flori mid). Tulpind erectd, paniculatd, vilósà. Frunze petiolate, ovate, ori ovat-lanceolate, obtuse, serrate, pe fata superiOrd glabre, pe cea inferiOrei vilOse, pe ambele fete verdi, cele inferióre la basd cordate, cele superiOre truncate ori cuneate. Cime tricotom-paniculate. Bractee oblong-lineare, sub-egal de lungi "u calicele, si egal de lungi cu gura calicelui la urmd subturbinat-tubulos. Dintii calicelui lanceolati, rigicli, mai lungi deceit

corola. Nuci la virf puberule. 4 [Loc alb]. Cu specia precedentd.

Genul Chaiturus Host.

Chaiturus Host. (Chaitur). Achene la virf plan-triangulare trunchiate. (Cele-lalte caractere ca la Belonica Ch. )Iarrnbiastrum Rchb.; Ch. leonuroides Ehrh.; Leonurus Marrubiastrum L. (Ch. Marrubiatru. Vulg. [Loc alb]). Tulpind 4-angulard, erectd, pubescentd, simpld on ramificatd. Frunze inferióre ovate, ori ovat-cordate, incis-dentate, ori une-ori 3-lobate, cele superiOre lanceolate, succesiv mai Bractee subulate, punginte. Dintii calicehn ovati, pungint-setosi. Corola putin mai lungd deck calicele. Lobul in.

www.dacoromanica.ro

326

termediü al busei inferiOre a corolei rotundat. Flori ro§ietice, alb-punctate. 21. Iu lie-August. Locuri ruderale, pe langd garduri §i drumuri, pirh5ge : Malcoci. Genul Betonica Tournef.

Betonica Tournef. (Betonicd). Corold cu tub lipsit de inel

de peel; stamine nearuncate afard dupd antesd; antere cu loge paralele. (Celelalte caractere ca la Stachys, dar cu port diferit). B. officinalis L.; B. hirta Rchb. non Leys. nee Gouan. (B.

oficinald. Vulg. [Loc alb]). Frunze dela basa cordatd ovatoblonge, ori ovate, hirsute ori glabre. Calice fdrá vine, in partea inferiOrd glabru, in cea superiórd hirtil, dinii séi abrupt-aristati, porecti, de 2 oil mai scurti deck tubul. Corola pe partea externd indesuit puberuld, buse divergente, cea superkIrd oblong-ovatd, de tot intrégd, crenatd ori emarginatal, mai tardiil reflectd. Stamine mai scurte decdt jumdtatea busei superiOre. Floe. purpurii. 21. Iunie-August. In finetile §i prin poenile din pdduri. Comun pretutindenea. Genul Scutellaria L.

Scutellaria L. (Scutelarie). Calice campanulat, inchis dupd inflorire, bilabiat, cu buse intregi, cea superiOrd munitd la basa sa de un solz proeminent, transversal, caduc la maturitate ; corold bilabiatd, cu tub induntru nud, cu busa superb:5rd in cased, 3-lobatd, cea inferiOrd aprOpe intrégd; sta-

mine 4, apropiate, paralele, cele 2 inferiOre mai lune, cu antere 1-loculare; anterele staminelor superiOre cu loge opuse

§i reunite cap la cap. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Fiori tetragonal-spicate, nu racemóse 1* Flom opuse, unilaterale.

S orientalis L. .

2. Frunze florale mid, neconforme cu cele cauliS. altissima L. nare mat marl 2.* Frunze florale conforme cu cele caulinare, nurum succesiv mai midi. 3. Calice glabru ori pubescent

S galeriettlata L.

3.* Calice gianduios-pe'ros

S.

www.dacoromanica.ro

hastifolia L.

327

S. orientalis L. (S. orientald). Tulpine procumbente, ori erecte. Frunze caulinare petiolate, ovat-orbiculate, ori ovatoblonge, serrate ori serrat-crenate oil si incis-serrate, pe fata superidrä vercji, pe cea inferiOrâ tomentOse, ori: si pe ambele fete sur si mOle-tornent6se, cele florale de tot intregi, submembranacee, imbricate, glabre ori pubescente. Spice tetragone, oblonge. Coro ld galbind, mai rare-off purpurascentd. 21. [Loc alb]. Locuri stinc6se si calcare: Gavgagia, muntele Consul, muntii dintre Greet si Mdcin, etc. S. altissima L.; S. peregrina W. Kit.; S. commutata Guss. (S. fOrte inaltd. Vulg. [Loc alb]). Tulpina erectd, ramificatd, pubescentd ori glabriusculd, dela 45 cent. pand aprOpe 1 metru inaltd. Frunze petiolate, profund-crenate, glabre, ori pe vine pubescente, cele inferidre cordat-ovate, acute, cele superiOre dela basa cordatd-ori truncatd ovat-oblonge, acute, cele florale sessile, ovate, acute, ori acuminate, de tot intregr, mai scurte decdt calicele frueifer, ori ssi egal de lungi cu acesta. .Racem elongat, lax, ramificat, glandulos-vilos. Calice mai lung decat pedicelul, insd de 4 ori mai scurt de cat corola (13n1m.). Corola albstru-violacee. 91. Maitt-Iunie. In paduri. Pe langd Babadag, intre Tiganca si Cocos. S. galerieulata L. (S. galericulata). Frunze de la basa cordatd oblong-lanceolate, depdrtat si obtus-crenat-serrate. Flori axilare, opuse, unilaterale. Calice glabru ori pubescent cu peri simpli. Tubul corolei la basd aprOpe rectangular-curbat, mult mai lung decat calicele. Corold deschis-violacee. Iulie-August. Finete n'esip6se si umede, pe malurile apelor, päduri umede: La Hirsova pe stincile de pe malul Dundrei; intre Balabancea, Akpunar si Tiganca ; in Delta Dundrei in insula Leti. S. hastifolia L. (S. cu frunze hastate). Frunze oblong-lan'21.

ceolate, la basd de arnbele laturi 1-2-dentate, subltastate, cele infirne ovate, cele supreme lanceolate, la basd subcordate. Flori axilare, opuse, unilaterale, subracemOse. Calico glandulos-pubescent. Tubul corolei la basá apr6pe rectangular curbat, mult mai lung de cat calicele. Corold violacee. Iulie-August. In finete umede. 2 1.

www.dacoromanica.ro

328

Genul Ajuga L.

Ajuga L. (Ajugg). Ca lice campanulat, cu 5 dinti aprópe egali; corold submarcescentä, subunilabiatá, cu tub munit de un inel de pen, cu busa superiórd forte scurta, emarginatä, cea inferiOrg. elongatg, 3-lobatä; stamine 4, apropiate, paralele, proeminente, cele inferh5re mai lungi; antere cu loge opuse i reunite cap la cap. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Hort albastre, rare ori rosil orl albe, ate 6-12 in verticile spiciforme, axilare. 2. Planta' stoloniferd, glabrd oft' ceva perósa . . A. reptans L. 2.* Plantd fiird stoloni, deimpreuna cu calicele lanat-vilósä

A. genevensis L.

1.* Flort galbine on rosee, solitare, on cate 2. A. Chamaepitj s Schreb 3. Frunze profund 3-fide 3.* Frunze nedivise

A. salicifolia Schreb.

A. reptans L. (A. tiritOre. Vulg. [Loc alb]). Flori vertici-

late. Frunze repande ori obsolet-crenate. Stoloni repenti. Flori albastre, rare-ori rosh ori albe. 4 Maiii-Iunie. In finete i pg.durn in pa"durea dintre Cincarova i Baskioi. A. genevensis L. (A. [Loc alb]). Mori verticilate. Bracteele inferhSre trilobate, dentate, on si de tot intregi, cele supe.

riOre mai scurte deck verticilii. Stolonii hpsese. Flori albastre on rosietice. 4 Maitt-Iunie. In locurile umbrOse de pe langd stIncile muntelui Sepelgin, in paidurea dela Tiganca, la Cocos, etc. A. Cha111acpit3s Schreb.; Teuerium Chamaepitys L. (A. [Loc

Flori solitare, axilare, opuse, mai scurte deck frunzele fulcrante. Tubul corolei de 2 on mai lung decat calialb]).

cele. Frunze 3-fide, lacinh lineare. Corold galbing. ori galbi-

busa inferiOrâ la basg. cu 4 serii de puncte brunli. 0 Iunie-Octombre. In agrh, parlOge, marginea drumurilor, locuri aride i inculte. Comun pretutindem. Variazd: 3. grandiflora Vis. [Loc alb]. A. salicifolia Schreb. (A. cu frunze do salce). Plantà erbaMe,

www.dacoromanica.ro

329

cee ori sufruticósd, pubescentä. Frunze oblong-lanceolate, obtusiuscule, de tot intregi, ori subdentate, la basä in petiol scurt angustate. Ca lice tomentos-hirt, scurt pedicelat, ding oblongi, obtusi, cel suprem mai scurt. Flori verticilate, verticili 2-fOrte rar 4-flori. 21. Iunie-Iulie. Intre Cernavoda si Constanta.

Genul Phleboanthe Tausch.

Phleboanthe Tausch. (Fleboante).

Ph. Laxmanni Tausch.; Ajug a Laxinanni Benth. (F. lui Laxmann. Vulg. Avreimései i Cristenése . Intréga plantd lanuginos-vik5sd. Tulpine simple, erecte, ori ascendente, cele mai lungi la urind procumbente. Flori solitare ori cdte dou'e, axilare. Frunze nedivise, oblonge, obtuse, sessile, detot intregi ori §i serrate. Rhizomd repentd. Corold gglbinie, cu vine purpurii. 4 Maiil-Iunie. In finetele uscate i in tuferi§urile muntilor. FOrte comun pretutindenea: Consul, Coco§, la Greci pe Tutuiatu, intre Cincarova §i Ba§kiol, Rdzakuni, etc. Genul Teucrium L.

Teucrium L. (Teucrii1). Calice tubulos safl campanulat, cu 5 dinti aprOpe egall sail cea superiOrd mai lata; corold caducd, subunilabiatd, cu tub lipsit de inel de pert cu busa superiOrd profund crépatd, cu lobi aruncati cdtre busa inferiOrd, acésta 3-lobatd, cu lobul median mai mare; stamine 4, proeminente, apropiate, paralele, cele 2 inferiOre mai lungi;

antere cu 2 loge opuse §i reunite cap la cap. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori purpuril, in verticile axilare, oil in raceme. 2. Flori in verticill axilari T. Scordium L. 2.* Flori in raceme terminale T. Chamuedr3s L. 1.* Flom galbine, gàlbinit ort albe, in verticili Capituliformt terrninali T . Polium L.

T. Scordium L. (T. Scordiu. Vulg. [Loc alb]). Frunze sessile, crenat-serrate, cele inferiOre oblonge, la basd rotundate, cele superidre oblong-lanceolate, adese-ori spre bask

www.dacoromanica.ro

330

angustate §i dela mijloc spre bash' de tot intregl, cele florale conforme. Verticil 4-flori. Frunze le deimpreuna cu tul-

pina vilOse, on glabriuscule. Flori purpurii. 4 Iulie-Augnst. In finetele umede §i inundate, in regiunea Dundrei pretutindera precum §i in Delta, in insula Leti §i la KaraOrm an. Variaz a:

[3. brevifolium Uechtr. et Sint. T. Chamaedrys L. (T. Loc alb]). Frunze petiolate, enneatovate, incis-crenate. Verticili 6-flori, raeemog Tulpine procumbente, ramuri ascendente, pubescente. Flori pnrpurii. 4 Coline aride, locuri petrOse i ruclerale pe marginea tuferiurilor: Constanta catre vii, intre Ienikioi i Akpunar, Ienisala, etc. T. Polinnt L. (T. Pohl." Vulg. [Loc alb]). Planta suriii tomentOsa, lanata orl pseros-hispida. Frunze sessile, cuneate, oblonge ori lineare, obtuse, crenate, cu marginile revolute, tomentOse. Capituffi florilor subrotundI on ovali, pedunculati. Tulpinele sufruticóse, ascendente. Florl galbinil. 4 Iulie-August. Finetele de pe colinele §i campiile uscate. FOrte

comun pretutindeni, eu deosebire in stepele de pe langa Constanta. V ariaz

:

a. vulgare [loc alb]. Frunze oblonge deimpreuna cu capitulii tomentos-lanate. Flori albe. 3. compositum Uechtr. et Sint. Farn. [Loc alb]. VERBENICEE.

FlorI ermafrodite neregulate. Calico gamosepal, tubulos, persistent, cu 4-5 divisiuni. Corolà gamopetala, tubulOsa, cadna., adesea bilabiata, cu 4-5 lobi. Starnine 4, didiname, in-

serate pe tubul corold, cele 2 superiOre cate-odatá sterile; antere biloculare, introrse. Stil simplu, terminal, cu stigmat

intreg saü bifid. Ovariii super, de ordinar incunjurat la basä de un disc carnos, 4-locular, cu loge de ordinar uniovulate. Fruct uscat saü subdrapaceil, divisandu-se la maturitate in 4 nucule aellene , distincte, de ordinar monosperme. Seminte lipsite de albumen.ErburI perene, cu tul-

www.dacoromanica.ro

331

pina tetragonA, cu frunze simple, opuse, lipsite de stipuli. Mori in raceme spiciforme. Genul Verbena Tournef.

Verbena Tournef. (Verbin6). Ca lice tubulos cu 4-5 dint! inegali; corold cu tub cilindric, cu tub subbilabiat, divisat in 5 lob! apr6pe egali; fruct uscat, divisandu-se la maturitate in 4 nucule monosperme. V. officinalis L. (V. oficinalä. Vulg. [Loc alb]). Spice fiiliforme, paniculate. Frunze ovat-oblonge, trifide, laciniate ori crenate, in petiol lat-contrase. Mori deschis-purpuril. 0 Iunie-Septembre. Locuri ruderale, pe lângá drumuri, garduri Cornun pretutindeni. Farn. [Loc alb]. LENTIBULARIEE.

Flori ermafrodite, neregulate. Ca lice persistent, gamosepal, mai mult sag mai putin bilabiat, cu 2-5 divisiuni. Corola gamopetalà, caducd, bilabiatä sail personatd, cu busa inferiOrä prelungitd in pinten. Stamine 2, inserate la basa busei superiOre, cu antere uniloculare, introrse. Stil scurt; stigmat bilabiat, cu busa superithl fOrte scurtd. Ovariil super unilocular, multiovulat. Fruct capsular, unilocular, polisperm, cu dehiscentd neregulatd, bivalv sag pixidiform. Seminte mid, rugOse; albumen nul. Erburi perene, aquatice saü trAind in mlastini. Frunze lipsite de stipuli, aeriane si atunci intregi, dispuse in rosete radicale, sag submergiate si

atunci multisecate, mai mult sag mai putin munite de

vesicule, dispuse dealungul ramurilor. Flom solitare sag in raceme scurte la extremitatea unor lung! peduncull nudi. Genul Utricularia L.

Utricalaria L. (Utricularie). Ca lice cu 2 buse intregi sag aprOpe intregi; corola personatá, cu gatul de ordhiar inchis, cu busa superiOrdAemarginatd sag intregd, mai scurtd dee-at cea inferiOrd care este mai mare si intrOgd; capsuld" M17.

MSZW-J93.091.

deschidêndu-se neregulat sag circular deasupra base!. -Plante plutind in ape; frunze submergiate, multisecate, al-

www.dacoromanica.ro

332

terne, mai mult sail mai putin munite de vesicule operculate; noel. galbene, in raceme laxe, terminale, purtate de lungi pedunculi erecti, aerieni. U. vulgaris L. (U. comund). Frunze in tOte pArtile patente, penat-multipartite, laciniile capilare, depArtat i subtil-spinOse. Pinteni oblong-conici, descendenti. Busa superiOrâ a

corolei de lungimea palatului umflat. Antere concrescute. Floii intunecat-galbine. n2 Iunie-August. In apele stagnante si lin curg6tOre. Comun in Delta Dundrei. Fam. [Loc alb]. PRINULACEE

Flori ermafrodite, regulate. Ca lice gamosepal, tubulos, persistent sag caduc, cu 5 rar 4-7 divisiuni. Coro ld gamopetalà, hypocrateriformd, infundibuliforma, subcampanulatä sag rotatd, caducd sag marcescentd, cu 5 rar 4-7 divisiuni alterne en acelea ale calicelui. Stamine inserate pe tub sag la gatul corolei, in nurnOr egal i opuse divisiunilor corolei ; antere biloculare, introrse. Stil simplu; stigmat intreg. Ovarig su-

per, infer in genul Saniolus, unilocular multiovulat. Fruct capsular, polisoerm, desehiclêndu-se In atatea valve, elite divisium calicinale sunt, mai rar printr'un opercul (pixidei . Seminte sessile; albumen du-nos sag subcoriace. Erburi perene, rar anuale. Frunze simple, rar penatipartite-pectinate, .opuse, rar alterne, adesea dispuse In rosetä radicala, lipsite de stipuh. Flori axilare sag terminale, solitare sag in raceme, sag verticilate, sag reunite in umbele la virful unui lung peduncul nud. CONSPECTUL GENURILOR 1. Ovariii liber.

2. Corola rotatil cu un tub forte scurt. 3. Capsula dehiscentii priii valve lonuitudinale 3.* Capsula dehiscenta printr'un opercul 2.* Corola cu un tub evident ovat

.

!.* Ovariu semi-infer

. L3simachia L. tertgallis L. Androsace L. Samolus L.

Genul Lysimachia Tournef.

Lysimachia Tournef. (Lisimachie). Calice en 5 divisium ; corold rotatä, en tub fOrte scurt, cu limb cu 5 divisium; sta-

www.dacoromanica.ro

333

mine 5, libere ,sail reunite prin basa filamentelor lor, inserate pe gatul corolei ; capsuld deschkiêndu-se la virf prin 2-5 valve.Frunze opuse sag verticilate; flori galbine, axibare, solitare sag in racem terminal. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulping erect6

1* Tulpind prostratd, repenta'

L. vulgaris L. L Numularia L.

L. vulgaris L. (L. comund. Vulg. [Loc alb]). Tulpind erectd. Frunze opuse ori verticilate, oblong-lanceolate on ate, pe fata inferiOrd subvilOse. Pedunculi erect!, alterni ori verti-

cilati, racem4, racemi paniculati. Laciniile corolei ovate, acutiuscule, detot intregi, pe margini glabre. Stamine 5, de la bash' pând la mijloc concrescute. Flom auril galbene. '21.

Iunie-Iulie. In locuri mlia§tinOse, pe malurile pdraielor §i a Comund pretutindenea. OBSERVARE.-L. punclata L. diferd prin laciniile corolm, ce sunt glandulos ciliate pe margin!.

L. Nummularia L. (L. Numularie. Vulg. [Loc ON). Tul-

pind prostratd, repentd. Frunze opuse, cordat-subrotunde. Peduncull axilari, solitari, mai scurti deck frunzele. Laciniite calicelui cordate. 91. Iunie-Iulie. Finete i pAiduri umede, locuri mId§tinóse. Comun pretutindeni. Genul Anagallis Tournef.

Anagallis Tournef. (Anagalidd). Calice cu 5 divisiuni; corold rotatd, cu 5 divisiuni intregi, cu tub aprOpe nul ; stamine 5, inserate la basa divisiunilor corolei, cu filamente bdrbóse; capsuld deschiclendu-se circular printr'un opercul (pixidd .Frunze opuse, rar verticilate Cate 3; flori axilare solitare. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Flori de colóre rosie-intunecatä 1.* Flori de colóre albastra

A. arvensis L. A. caerulea L.

A. arvensis L. A. phoenicea Lam.; A. mas Vill. (A. de camp. Vulg. Scdnteuld [loc alb]). Tulpind difusA. Frunze opuse, ori

www.dacoromanica.ro

334

cate 3, sessile ovate. Laciniile corolei crenulate, merunt ylandulos-ciliate, putin mai lungi decat calicele. Pedunculi mai lungi decAt frunzele. Flori de colóre roisie-intunecatd. 0 lulie-August. Locuri inculte si cultivate, agrii, etc. Comund pretutindenea. A. coerulea Schreb. (A. albastrA). Tulpind difusd. Frunze opuse, ori cate 3, sessile, ovate, laciniile corolei; crenulate,

mai de tot neglandulose §i putin mai lungi decat calicele. Peduncull subegal de lungi cu. frunzele. Flori; albastre. In aceleasi locuri cu specia precedentd. Genul Androsace Tournef.

Androsace Tournef. (Androsace). Calice 5-fid. CorolA in-

fundibuliforrnd sail in cupd, cu 5 lobi de ordinar intregi, gatuitd la gAt, adesea munitd de apendice scurte, cu tub mai scurt cleat calicele i cu mult mai scurt deck diametrul limbului. Antere obtuse. Stil fOrte scurt. Capsula globulOsd,

deschidêndu-se in 5 valve de la basA cdtre virf. Placenta globulos. Seminte putin numerOse. (3-5). CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Scap puberul, peril forte scurti stelulati. ForA. elongata L. nicele constringênd gatul 1.* Scap pOros, peri articulati. Fornicele neconA maxima L. stringand gdtul

A. elongata L. (A. elongatd). RAddcind simplá, incoronatd cu rosula de frunze. Frunze lanceolate, dentate, pe margini cleimpreund cu scapul i cu umbela puberule, poi" fOrte scurli, stelularl. Calicele mai lung decAt corola. Corold albd, fornicele gAlbinii. Fornicele constrdng gettul. e Iulie-August. Locuri inculte, agril i câmpii n6sipOse. Intre Greci i Macin. A. maxima L. (A. [Loc alb]). Räddcind simpla, incoronatd en rosula de frunze. Frunze eliptice, ori lanceolate, dentate. Scapul 1 cu umbela pe'ropi, peri articulati. Calice mai lung decdt corola, fructifer fOrte mare. Corold alba ori putin rosieticd, gatul galbiniü. Fornicele erecte neconstrdngenci gdtul. 0 Aprilie-Mail Câmpuri nesipOse, locuri inculte, coline. Constanta, Murfatlar, intre Greci i Macin.

www.dacoromanica.ro

335

Genul Sarnolus Tournef.

Santo Ins Tournef. (Sarnol). Ca lice campanulat, cu 5 divisiuni; corold subcampanulatd, en 5 divisiuni, munitd la virf de 5 solcji alterni cu lobii corolei; stamine 5, inserate pe tub §i. opuse lobilor corolei; ovarig infer ; capsuld deschidêndu-se la partea superiórd prin 5 valve. Frunze intregi, cele inferiOre in rosetd, cele-lalte alterne, flori in racem terminal.

S. Yalerandi L. (S. [Loc alb]). Planta erectd. Frunze obovate, on oblonge, obtuse. Racemi la urmd elongati. Braeteele la mijlocul pedicelelor. Capsuld snbglobOsd. Flori albe. Locuri umede, uligim5se §i inundate, mlatini sdrate. Comund. Marnaia, in Delta Dundrei la Kara-Orman, etc. Fam. [Loc alb]. GLOBULARIEE.

Flori ermafrodite, neregulate. Calice garnosepal, persistent,

tubulos, cu 5 divisiuni inegale, cu gatul inchis prin peri. Corold gamopetald, tubulOsd, bilabiatd, rar subunilabiatd, cu busa inferiOrd mai mare, 3-lobatd. Stamine 4, prin abortarea celei posterióre, lung exserte, inserate la gatul corolei; antere en 2 loge divaricate, reunite-confiuente la virf, deschiclêndu-se printr'o cr6pdturd comund. Stil simplu, terminnal, filiform; stigmat intreg sag bifid. Ovarig super, unilocular, uniovulat. Fruct uscat, monosperm indehiscent achend , inclusd in calice. Sémênth munità de un albumen cdrnos.-Erburi perene cu frunze alterne, intregi, coriace, persistente, adesea dispuse in rosetà, fdrd stipuli. Flori sessile sag apropiate in capitul compact pe un receptacul comun munit de paiete i inconjurat de un involucru comun. Genul Globularia Tournef.

Globularia Tournef. (Globularie). (Caracterele familiel). G. Willkommii Nym. (G. lui Willkomm). Plantd erbacee. Frunze radicale spatulate, emarginate, pe tulpind mai multe, lanceolate. Flori violaceil-albastre. 21. Coline petrOse. Bard.

www.dacoromanica.ro

336

Fam. [Loc alb]. PLUMBAGLNEE.

Flori ermafrodite, regulate. Ca lice gamosepal, tubulos, persistent, de ordinar scarios, cu 5 cOste i cu 5 dinti. Coro Id marcescentA, când garnopetala., tubulo'sà, 5-partitd, când cu 5 petale libere, unguiculate, in preflorescenta rAsucità. Stamine 5, opuse petalelor sag lobilor corolei, inserate la basa petalelor sag pe un disc; antere biloculare, introrse. Stile 5, libere sag reunite in o parte a lungimei lor; stigmate libere, filiforme. Ovarig super, unilocular, uniovulat, munit la virf de 5 indoituri in stea. Fruct inchis in calico, unilocular, monosperm, membranos, indehiscent, sag deschiclêndu-se in 5 valve sag circular si neregulat. Seminte munite de un albumen Minos. Erburi perene cu frunze tOte radicale, intregi, lipsite de stipuh; flori apropiate in capitul pe un receptacul comun, munit de paiete si incunjurat de un involucru polifil. Genul Statice Wild.

Statice Wild. (Statice). Calice cu tub munit de 5 unghiuri, cu limb 5-10-partit. Coro1 6 CU petale libere sag lipite numai

la bash', mai rar lipite in tub. Stamine inserate la basa corolei. Stile glabre, libere sag lipite numai la basá; stigmate filiforme-cilindrice. Scapuri ramOse; spicule munite de 3 bractee i formand spice. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpina rotunda. 2. Rarnurile infime sterile. 3. Tulpina glabra, netedd. 4. Ramuri erect-patente 4* Ramuri forte patente 3.* Tulpina granulat-scabra 2.* Ramuri tote florifere. b. Tubul calicelui glabru b.* Tubul calicelui pbros 1.* Tulping angulat-sulcata, unghiurile aripate

S. Lhaonimn L. S Gitielini Willd. S caspia Willd.

S Besseriana Schult. S. latifolia Smith. S. tatarica L.

S. Limoulum L. (S. [Loc alb]. Vulg. Limba pescelui .Frunze oblonge ori obovate, mucronate, in petiol ângustate, glabre,

www.dacoromanica.ro

337

1-nervate. Tulpind erectä, rotunda, glabrd, In partea superiOrd ramificatd, ramuri erect-patente, subcorimbOse, rAmurelele la urmd reflecte. Ramurile infime sterile. Spice unilaterale, florl indesuit-apropiate. Bractea interiórd Incinsä cu o margine lath scariósá. Dinfii calicela, ovag, acuti. 21. Iu-

lie-August. Prin finetele nésipOse §i umede din Delta DundreI in insula Leti. S. Gmelini Wild. Frunze oblong-obovate, ori obovate mucronate, in petiol atenuate, glabre, 1-nervate. Tulpind erectd, rotundatd, glabrá orl pubescentd, de la mijloc ramificat-paniculatd, ramur'i fOrte patente, ramurile recurbate, ramurile infime sterile. Spice unilaterale. FlorT fOrte apropiate. Bractea interh5rd cu o margine latd scariOsd. Dintii calicelui ovatl, acuti. Flori violaceii-cerulee. 21 Iu lie-August.

In stepe §i in regiunea maritimd. S. easpia Willd. (S. [Loc alb]). Frunze obovate, ori lanceolat-cuneate, in petiol atenuate, scurt-mucronate, 3-nervate, glabre. Tulpind fOrte ramificatd, paniculatd, granulatd-

scabrd. Ramuri inferiOre sterile. Spice scurte, Boil indesuite. Bracteele exteriOre to:Ste, cele interiOre de la mijloc pAná

la virf alb-scaribse. Dintif caliceldi ovati, scurt-acuminati, subtil denticulatt Flori cerulee. 21. Iu lie-August. In regiunea maritimd comund. S. Besseriana Schult. (S. Besseriand. Vulg. [Loc alb]). Plana glabrd. Frunze oblong-lineare, ori oblonge, acuminate, plane,

asperule in petiol angustate. Tulpind erectd, spre virf ramificatd, ramuri triquetre, subulate. Fasciculele florilor 2flore, depärtate, spicate, 1-bracteate, bractea ovatd ori lanceolatd, acuminat-cuspidatd, una dintre flori este sessild, ceialaltd subpedicelatd, fie-care 3-bracteolatd, douè din aceste bracteole conforme cu bractea fasciculelor, cea de a treia elipticd, tricuspidatd. Tubul calicelui glabru, limb 5-fid, lacing lanceolate, acute, la basd atingendu-se. Petale subegal de lungi cu limbul calicehil. 21. [Loc alb]. In stepe §i coline aride i petrOse. FOrte comund pretutindenea. S. latifolia Smith. (S. cu frunze late). Plantd pubeseentei peste tot cu peri sub fasciculati. Frunze eliptice, orl elipticoblonge, in petiol decurente, mucronate. Tulpind erectd, spre virf fOrte ramificatd, ranzuri divaricate, tOte fructifere. Branda.Flora Dobrogei.

22

www.dacoromanica.ro

338

Squame brune, ovat-lanceolate, ori lanceolate, spre bash' membranaceg-margin ate. Fascilulele florilor subbiflore, distante, spicate. Bractee (mai adese-ori) 3, lat-eliptice, ori suborbiculare, obtuse ori emarginate, pe margini scaricise. Tubul calicelu peros, limb semi-5-fid, lacinil ovate, obtuse, crenate, de 2 ori mai lungi decat limbul petalelor. 21. [Loc alb]. In finete: Constanta, Mangalia, intre Medgidia si Cernavoda, etc. S. tatarica L. (S. tatarica. Vulg. [Loc alb]). Frunze oblongobovate, acuminat-cuspid ate. Tulpind erecta, angulat-sulcatd, unghiuri aripate. Bractee angust-scarios-marginate. Ca lice pelucid-niveil. Coro la putin mai lunga decât calicele, de culOre rosa. 21. [Loc alb]. In Dobrogea meridionala. Fam. [Loc alb]. PLANTAGINEE.

Flori ermafrodite, rar unisexuate, regulate. Ca lice persi-

stent cu 4 rar 3 divisiuni, mai mult sag mai putin profunde. Coro la gamopetalg, scariOsä, persistenta, cu 4 rar 3 divisiuni in preflorescenta imbricatg. Stamine 4, alterne cu divisiunile corolei, inserate la basa corolel sad pe receptacul, lung proeminente la antesd ; antere biloculare, introrse. Stil simplu, filiform, terminal ; stigmat intreg sag bilobat. Ovariii super, cu 1-2 loge uni-multiovulate, cate-

odata subdivisate in 2 loge secundare printr'o despartitura falsà. Fruct capsular, membranos, deschiclêndu-se circular printr 'un opercul (pixidei , cu 2 loge mono-polisperme, cate-odata subdivisate printr'o despartitura falsä; mai rar fruct osos, indehiscent, unilocular, monosperm (ach end Seminte cu testa devenind mucilaginos prin umiditate; al-

bumen carnos.Erburi anuale sail perene, acaule sag caulescente. Frunze simple, petiolate sag sessile, lipsite de stipuh, dispuse in rosetä in speciile acaule sag caulescente. Flom reunite in spice dense la virful unor lungi pedunculi radical! sag axilari, mai rar solitare sag subsolitare. Genul Plantago Tournef.

Plantago Tournef. (Plantagind). Mori ermafrodite ; calico cu 4 divisiuni; corola hypocrateriforma, cu 4 divisiuni; sta-.

www.dacoromanica.ro

339

mine inserate pe tubul corolei ; fruct capsular, membranos,

deschidêndu-se circular printeun opercul, cu 2 loge unimultiovulate, cate-odata sub divisate printeo desp6rtitura falsd. Mori dispuse in spic. CONSPECTUL SPECIILOR 1. In locul tulpinel un peduncul radical nefoliat. Frunze radicale. 2. Tubul corolet glabru. 3. Frunze radicale ovate ori eliptice. 4. Peduncul radical subegal de lung cu frunzele radicale

P. major L.

4.* Peduncul radical mult mai lung deck frunzele radicale. 6. Capsula 4-sperrnd 6.* Capsuld 2-sperma 3. Frunze radical-lanceolate 2.* Tubul corolei vilosul 1.* Tulpina foliata si ramificata

P. Cornuti Gouan. P. media L. P. laneeolata L. P. maritima P. arenarht W. Kit.

P. major L. (P. mare. Vulg. Patlagind, Platagina). Frunze petiolate, ovate ori eliptice, subdentate, glabre, ori dispars pubescente, 5-9-nervate. Pedunculi radicali ascendenti, rotuna obsolet striati, subegal de lungi cu frunzele radicale. Spic linear-cilindriform, elongat. Bractee ovate, obtusiuscule, carinate, pe margini membranacee, subegal de lungi cu calicele. Capsuld 8-spermd. Tubul corolei glabru. 21. Julie-August. Pd§uni umede. Intre Constanta §1 Mangalia, intre Medgidie §i Cernavoda, etc. OBSERVARE. - P. major L. p. minima; P. minima Dc. este o forma mai mica cu frunze 3-5-nervate, cu spic mai scurt si mai lag.

P. Cornuti Gouan. (P. [Loc alb]). Frunze petiolate, ovate, ori eliptice, de tot intregi, ori subdentate, glabre, 5-7-nervate.

Pedunculi radicalr erecti, profund-striatl, de 2-3 ori mar lungi deceit frunzele radicale. Spic linear-cilindriform. Bractee ovate, obtuse, carinate, pe margini membranacee, de jumatate cat calicele. Capsuld 4-sped nul. Tubul corolei glabru. Spic aprOpe negru. 21. Iulie-August. In finete sarate. In stepe la Kara-Orman (Delta). P. media L. (P. mijlocie. Vulg. [Loc all*. Frunze eliptice, subdentate, 7-9-nervate, pe ambele fete hirte, la basti. conwww.dacoromanica.ro

340

trase in petiol scurt §i lat. Peduncul radical rotund, subtil striat. Spic oblong-cilindriform, indesuit. Bractee ovate, acu-

tiuscule, glabre, cu margini membranacee. Tubul corola glabru. Capsulei 2-3-spermd. 21. Maig-Iunie. In fillet% pA§uni.

ComunA pretutindent P. lanceolata L. (P. lanceolatA). Frunze lanceolate, la am-

bele capete angustate, subdenticulate, 3-6-nervate, glabre ori. hirsute. Peduncul radical 5-sulcat. Spic ovat mi oblongcilindriform, indesuit. Bractee ovate, angustat-aeuminate, sea-

riOse, glabre. Laciniile laterale ale caliceldi naviculare, la

virful obtus acuminate, pe margini glabre. Capsuld spermd. Tubul corolei glabru.

21.

Aprilie-Maig. In finete

20i

pA§uni. ComunA pretutindent

P. maritima L.; P. graminea Lam. (P. maritim A). Frunze lineare on lanceolat-lineare, la ambele capete angustate, de tot intregi, on §i dentate, pe margini glabre ori setulos-cihiate, cArnOse, 3-nervate, nervure egal distante. Peduncul radical rotund. Spic linear-elongat, cilindriform, indesuit. Bractee ovate, acutiuscule, cu margini membranacee, partea membranacee egal de WA' cu cea erbacee, cele posteriOre erbaceil-carinate, carina acutd. Tubul corolei vilosul. Capsuld 2-spermä, 4 Iulie-Octombre. In locurile umede din regiunea maritimd. Constanta, Mangalia, in Delta Dun AM forte abondentd. ariaz a:

g enuina. Frunze glabre de tot intregi (P. maritima Roth.). Forma en frunzele fOrte inguste (P. Walfenii Willd. non M. et Koch). ct.

3. dentata [loc alb]; P. dentata Roth. Frunze glabre, pe margini eu vre-o cAti-va dinti elongati. T. ciliata [loc alb]; P. Walfeni M. et K. non Willd.; P. aspera Gaud.; P. alpina Siebr. non L.; P. graminea Schlei-

cher non De. Frunze setulos-ciliate, de tot intregi ori cu unul sag doi. dinti. P. arenaria W. Kit. (P. de nOsipuri). Tulpind erbacee, erectA, ramificatei, foliatei. Frurize lineare, de tot intregi, on i subdentate. Spice ovat-oblonge, indesuit imbricate. Bractee infime subrotund-ovate, erbaceil-aristate, cele superiOre spatulate, fOrte obtuse. Laciniile anteriOre ale calicelui oblic-

www.dacoromanica.ro

341

spatulate, fOrte obtuse, cele posteriOre lanceolate, acute. 0 Iu lie-August. In locuri nhipOse. Mamaiakioi, Hirsova, Karakioi, in Delta Dunärei in insula Leti. Fain. [loc alb]. SALSOLACEE.

Flori ermafrodite, monoice, dioice sag poligame. Periant persistent, erbaceg sag arnos-indurat, accrescent dupä antesá, cu 3-5 divisiuni libere sag connate, in preflorescentä quinconcialA ; periant nul in unele florl femele, si inlocuit prin 2 bractee opuse, accrescente, in form g. de valve. Sta-

mine 5 sag mai putine prin abortare, libere sag reunite prin basa filamentelor lor, opuse divisiunilor periantului, inserate pe receptacul sag pe un disc; antere biloculare, introrse. Ovariü super, rar infer, unilocular, uniovulat, coronat de 2-3-4 stile reunite la basà. Fruct monosperm, indehiscent, eu pericarp membranos sag coriace, liber sag incluviat de periantul accrescent. S6mintä lenticulard sag reniformä, orisontald sag verticalä, cu testa membranos sag crustaceg; albumen abundent sag nul, ineunjurand un embrion spiral, sail incunjurat de un un embrion anular sail semi-anular.Erburi anuale sag perene. Frunze alterne, rar opuse, intregi, sinuate, dentate sag penatifide, lipsite de stipull% Flori mid, numerOse, verdi sag rosietice, nude sag insotite de 1-2 bractee laterale, rar solitare, de ordinar reunte in glomerule, in cime sag in panicule. CONSPECTUL GENTIRILOR. 1. Flori tote ermafrodite. 2. Periant carnos, intreg. Tulpina fail frunze, articulata. Starnine 1-2 S licornia L. 2.* Periant caliciform, 5-fid, ori 5-partit, orl si 5foliolat. Tulpina foliatA, continua (nearticulata). 3. Frunze ingust-lineare, setacee, cilindriforme ori subulate.

4. Embrion spiral. 5. Periant 5-partit, neapendiculat. 6. Stil lipsesce. Frunze carnóse. Planta glabra . . . Suneda Forsk. 6.* Stil distinct. Planta glabriuscula oil sur-Orósa. Halimocuemis Mey. 5*. Periant 5-foliolat, transversal-carinat ori apendiculat

Salsola L.

.

www.dacoromanica.ro

342

4.* Embrion periferic. 7. Stamine 3 .

Pol3caelnum L. Koehia Roth.

7.* Starnine 5

3. Frunze late. 8. Stamine inserate pe un inel &Antos ce incinge ovariul

Beta L.

8.* Stamine inserate la basa periantului. 9. Periant uscat 9.* Periant carnos devenit o bobita 1.* Flori dicline. 10. Flori monoice off poligarne. Stamine 3-5 10.* Flori monoice. Stamine 1

Chenopodinm L.

Blitunt L. .

. A triplex L.

eeratocarpos Burb.

Genul Salicornia Tournef.

Salicornia Tournef. (Salicornie). Flori ermafrodite sag polygarne, ascunse in nisce escavatiuni ale rachisula Ca lice utriculos, truncat sail denticulat la virf, la sfir§it suberos, apter sag incunjurat la partea superiórà de o aripa membramIsA transversald fOrte scurtd. Stamine 1-2, cu filamente scurte §i grOse, sail subulate. Stile 2. Fruct comprimat, in-

velit de calice, inchis, cArnos, apter sati putin aripat; pericarp membranos, distinct sag aclerent de s'emintä. SOmintd cu tegument simplu sag duplu. Embrion cand central §i invelit de albumenul excentric, când periferic, semi-anular §i acoperind partea lateralâ a undi albumen central. S. berbacca L. (S. erbacee. Vulg. Iarba porcului, [loc alb]). Tulpin g. erbacee, ramificath, articulath, articulil spicelor de ambele laturl 3-flore. Periantele dispuse in triangul. Seminte pubescente, netede. C) August-Septembre. In regiunea maritimá §i prin locurile s'Arate. Cornunä. Variazà: p. major Uechtr [Loc alb]. Pe langà lacul Babadagh aprOpe de Zibil. Genul Suaeda Forsk.

Suaeda Forsk. (Suedd). Flori ermafrodite sag poligame. Ca lice urceolat, cu 5 sepale egale, grOse, cárnOse, la sfir§it umflate §i bacciforme, cAte-odatà subscariOse §i lipsite de

aripI sag de apendice. Stamine 5, cu filamente filiforme. Stil nul; stigmate 3, rar 4-5. Fruct comprimat, invelit de calieele inchis §i neapendiculat ; pericarp fOrte subtire §i newww.dacoromanica.ro

343

aderent. Sail-1614d vertical& lenticular& cu tegumente duple,

.cu testa crustaceg. Albumen nul, sag divisat in 2 gramecji asedate pe laturile embrionului; acesta gros, invêrtit in spirald plana; radicula externd i inferd. CONSPECTUL SPECIILOR [Loc alb] 1.* [Loc alb] 1.

S. maritima Dum. S. splemlens Gr. et Godr.

S. maritima Dum.; S. chenopoidioides Pall.; Schoberia ma-

ritima C. A. Meyer; Chenopodium maritimum L. (S. maritima). Planta erbacee, glabrd. Frunze semicilindriforme, acute. Stile 2. Lacinifie periantului carinate. Seminte lucitOre, spre margini subtil striat-puntate. (I) August-Sept. In regiunea maritimä i stepele aride. FOrte comund i cu deosebire in Delta Dundrei. S. splendens Gr. et Godr. [Loc alb]. Pe malul lacului sdrat Razim (Janka). Genul Halimoenemis Mey.

Ilalimoenemis Mey. (Halimoenemis). [Loc alb]. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Filamente 5. Planta' glabriuscula IL erassi lona C. A. Mey. 1.* Filamente 3, rare-ori 2. Planta sur-pSrósá . II. Tohox C. A. Mey

erassifolia C. A. Meyer. (H. cu frunze grase). Planta la inceput mai mult ori mai putin indesnit pubescent& ori glabriusculd, la urmei mai de tot glabrei. Tulpind erect& ori mai rar procumbentd, dela basä fOrte ramificata, rare-ori subsirnplä. Ramurile inferiOre opuse, cele superiOre i cele supreme alterne i cu deosebire la virf de la none la flOre flexuOse. Frunze cdrm5se, semi-rotund filiforme, recurbat-

patente. Flori alterne mai indesuit ori; mai lax spicate, glabre si la virf mai adese-ori puberule. Filamente 5. [Loc alb]. Pe langd lacul sdrat Razim (Janka), linga Kalika si Sarnosa. H. Volvox C. A. Meyer; Salsola lanata Bmg. (H. Volvox).

Plana alipit sur-perdsd. Tulpind in partea inferiOrd brachiat (cruciat) mai in sus altern ramificatd. Frunze semiwww.dacoromanica.ro

344

rotund filiforme, la urma variu curbate i flexu6se. Flori alterne, solitare, forte departat spicate. Filamente 3, rareoff 2. [Loc alb]. Pe termul marei si a lacurilor sarate. Comuna. Genul Salsola Gaertn.

Salsola Gaertn. (Salsola). Flori ermafrodite. Ca lice cu 5,

rar eu 4 sepale aripate transversal. Stamine 5, rar 3, en filamente lineare i mai adesea dilatate la basa i lipite in fOrte scurta cupula. Stil de ordinar elongat; stigmate 2 rar 3. Fruct deprimat, mnvëlit de calicele capsuliform si munit de 5 aripi intinse in stea; pericarp uscat i membranos, rar carnos i subbacciform. SOmênta orisontala, subglobulOsil, cu tegument simplu i membranos. Albumen nul. Embrion verde, invêrtit in helice; radicula terminAnd spirala. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze subulate, la virf spimise

1.* Frunze lineare, scurt mucronate ......

S Kali L. .

.

. S. Soda L.

S. Kali L.; Kali !iragus Scop. (S. [Loc alb]). Planta erbacee, cu peri muff cam ingrosati, ori i glabra, difus ramificata. Frunze subulate, la virf spindse, patente. Flori axilare solitare. Periantul fructului cartilagineil, fàrä nervure, lacinil acuminate, la virf membranacee, la mijloc transversalcarinate, ori tot aid cu un apendicul subrotund, patent si de lungimea periantului. 0 Iulie-August. In regiunea maritima si in Delta Dunärei pretutindeni, prin locuri nësipOse si subsalse, fOrte comuna. Vari az a:

a. vulgaris [loc alb]; S. Kali L. Periant roscat-marginat, apendiculul dorsal ajungênd pana la virful laciniilor. p. brevimarginata [loc alb]; S. Tragus L. Apendiculu laci-

niilor periantului fOrte scurt, formand numai o margine scurtd, cartilaginee.

T. mixta [loc alb]. Mai multe periante ca in var. a si p. amestecate cu altele mai putine din var. a. pe aceeasi tulpiná.

S. Soda L. (S. Soda. Vulg. [Loc alb]). Planta erbacee, ra-

www.dacoromanica.ro

345

mificata, ramuri ascendente. Frunze lineare, sendrotunde, acutiuscule, scurt niucronulate. Periantul fructului membranaceg, laciniile la mijloc transversal-carinate. Iu lie-Sept. In regiunea maritima. Vara. Genul Polycnemum L.

Polyenemum L. (Polycnem). Flori ermafrodite; periant cu 5 divisiuth libere; stamine 1-3 sag 5, cu filamente reunite la basd; fruct monosperm, indehiscent. Frunze lineare-subulate, dilatate membranOse la basa, sessile ; flori sessile, solitare sail geminate la subsuOra unei frunze, insotite de 2 bractee laterale, scariOse. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Bractee abia atat de lungi cat periantul 1.* Bracteele mai lungi decdt periantul

.

.

.

. P. amuse L. P. majus A. Br.

P. arrense L. (P. de camp. Vulg. [Loc alb]). Frunze rigidule, triangular subulate, mucronate. Flori axilare, sessile. Bracteole abia atelt de lungi cat periantul. 0 Iulie-August. Locuri ne'sipOse i argilOse, pe langa drumuri, agrii. Comuna pretutindeni. P. majus A. Br. (P. mare. Vulg. [Loc alb]). Frunze rigidule, triangular-subulate, mucronate. Flori axilare, solitare, sessile. Bracteole mai lungi deceit periantul. Iulie-August. Impreung cu specia precedenta. FOrte comund pretutindeni. Genul Kochia Roth.

Kochia Roth. (Kochia). Flori ermafrodite sag poligame prin abortare. Calice urceolat, 5-fid, cu divisiuni presentand

la sfirsit pe spinarea lor apendice spiniforme intinse, sag aripi mernbranOse transversale. Stamine 5, de ordinar exserte.

Fruct deprimat, coriace, acoperit de calicele incunjurat de o aripd membranOsa transversald sail de apendice spiniforme intinse in stea. Semênta rostelata sag subumbilicata. Embrion anular sag subanular. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Laciniile periantului cu apendicull rotundati ori scurt trigonali.

www.dacoromanica.ro

346

2. Flante erbacee. 3. Frunze subulat-filiforme, pe fata inferiórd sulcate

* Frunze linear-lanceolate, ciliate 2.* Plante sufruticóse. Frunze lineare, plane 1.* Laciniile periantulut cu apendicull Plantä erbacee anualk

.

K. areaaria Roth. K. Scoparia Schrad. K. prostrata Schrad. K. hirsuta No lt.

K. arenaria Roth.; Salsola arenaria W. Kit.; Willematia arenaria Maerld.; Chenopodium arenarium Fl. d. West. (K. de n'esipuri. Vulg. [Loc alb]). Planta' erbacee, hirsutd. Frunze subulat-filiforme, subcdrmise, pe fala inferiórd cu un sulc ion gitudinal. Flori subterne, axilare, sessile. Apendiculii periantului fructifer subrombei, neegali. J Maid-It-die. In stepe. Pretutindenea. Variazà: a. ion gifolia [loc alb]; Camphorosma monspeliaca Poll.

Frunzele florale mult mai lungi deck florile. p. brevifolia [loc alb]; Camphorosma acuta Poll. Frunzele florale de lungimea florilor on i numal ceva mai lungi. K. Seoparia Schrad.; Chenopodium Scoparia L. (K. de mäturi. Vulg. Meitura Planta erbacee, pubescent& Frunze linear-lanceolate, ciliate. Flori geminate Apendiculii periantului fructifer fOrte scurti, triangulari, acuti. 0 Iulie-Sept. Cultivatd i subspontanee. K. prostrata Schrad.; Salsola prostrata L.; Chenopodium angustatum All. (K. prostratd. Vulg. [Loc alb]). Plantd sufruticósd. Fhtnze lineare, plane, pubescente, ori; vilos-sure. Flori subterne, axilare, sessile. Apendiculii periantului fructifer subrotundi, ceva mai lung! decat discul. 21. Iulie-Sept. In stepe i pe tOrmurile mare!. FOrte comund pretutindeni. K. hirsuta Nolt.; Salsola hirsuta L.; Chenopodium hirsutum W ahlbrg.; Echinopsilon hirsutum Mocquin-T and. (K. irsutd. Vulg. [Loc alb]). Flori geminate, axilare. Apendiculif periantului fructifer conici, spiniformi. 0 August-Sept. In locurile inundate din regiunea maritimd; forte comund i pe lfingd lacul Razim si in insula lacului Sinoc, etc. Genul Beta Tournef.

Beta Tournef. (Beta). Flori ermafrodite; periant ureeolat, en 5 divisiuni, en tub acrescent, indurat, sublemnos la mawww.dacoromanica.ro

347

turitatea fructultg; stamine 5; fruct subglobulos, deprimat, invelit de periantul crescut ; sémêntä deprimatä-reniforma, orisontald.Flori reunite in glomerule formând o paniculà elongatd. B. trigyna W. Kit. (S. digyna). Radaciná fusiformA, ingro-

satá, la urrnä ramificatä, multicipitä. Tulpind erectà, sulcatdangularä, simpld ori putin ramificatà. Frunzele radicale subcordat-ovate, obtuse, cele tulpinale triangular-oblonge, acute, cele supreme ovat-oblonge or i. lanceolate, cele florale lipsesc. Mori 2-3 glomerate, intrerupt-spicate, spice pa iculate. Stigmate subulate, mai adeseori 3. Laciniile periantului oblonge, cuculate, semimembranacee, galbininde la fructul erectpatul. [Loc alb]. In stepe la Gavgagia, in pädurea dela Babadag, in tuferisurile dela Demirkioi. OBSERVARE. - B. vulgaris L. diferei prin stigmatele 2 ovate si laciniile calicelui erbacee la fructul deflex.

Genul Chenopodium Tournef.

Clienopodium Tournef. (Chenopodid). Florl de ordinar ermafrodite; periant erbaced, cu 5, rar 3-4 divisiuni connate la basä, adesea carenate ; stamine 6; fruct deprimat, liber, invelit de periantul neindurat, nici càrnos; s'ementa lenticularà, orizontalä.Flori reunite in glomerule formând cime sad panicule. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze, cel putin cele infericire lobate ori den-

tate (nu de tot intregi). 2. Frunze pennatifid-sinuate. Planta' glandulospubescentà Cll Botrys L. 2.* Frunze nu penatifide. Plante nu glandulospubescente.

3. Frunze subrotund-rombee, subtrilobate 3.* Frunze cordate 4. Frunze nu cordate. 5. Frunze triangulare . 5.* Frunze rombett-ovate. 6. Seminte opace, carinat-marginate 6.* Seminte netede, lucitóre, necarinate 1.* Frunze de tot futregI pe marginl. 7. Frunze de tot glabre '7.* Frunze alburiu-sur-farinate

.

.

. Ch. opallfolium Schrad. Ch 113 bridum L.

Ch urbiemn L.

Ch inurale L. C11 album L. ell p013 sperm il m L. Ch 1:111varia L.

www.dacoromanica.ro

348

Ch. Botrys L ; Antbrina Botrys Moquin Tand.; Botrydium

aromaticum Spach. (Ch. Botrild. Vulg. Telinditd). Planta' glandulos-pub escentd. Frunze oblonge, subpinatifid-sinuate, obtus-dentate, cele supreme bracteeforme, lanceolate, de tot lntregi. Cimele florilor dispuse in racemi elongati. 0 IulieAugust. In locuri umede i ni5sipOse: Intro Medgidia i Cernavoda, in DeltA aprOpe de Sulina. Ch. opulifolium Schrad. (Ch. [Loc alb]). Frunze subrotundrombee, subtrilobate, f6rte obtuse, eros-dentate, cele superiOre eliptic-lanceolate, cime aprOpe nefoliate. Semi* netede, lucitOre. Ramurile, frunzele pe fata inferiOrd i florile farinate. Iulie-August. Locuri ruderale de pe lângA locuinti. Constanta. Ch. hybridum L. (Ch. ibrid. Vulg. [Loc alb]). Frunze cordate.

dentat-angulate, unghiurile acuminate, cel intermedid mai mare, elongat. Cime paniculate. Seminfe foveolat-punctate. 0 Iulie-August. Locuri cultivate si ruderale. Pretutindenea. Ch. urbicum L. (C. urbic. Vulg. [Loc alb]). Frunze lucitOre,

triangulare, la basd in petiol contrase, sinuat-ori repanddentate. Spice compuse, erecte, aprOpe nefoliate. Semi* netale (or i. sub lup6 f6rte subtil punctate. C) Iulie-Sept. Locurl cultivate si ruderale, pe langa. locuini. Pretutindeni. Ch. murale L. (Ch. de ziduri. Vulg. [Loc alb]). Frunze rombeii-ovate, lucitOre, acut-dentate. Cyme divaricate. Semi* opace, carinat-marginate. 0 Iulie-Sept. Locuri ruderale, pe lAngA locuinti. Mai rar: la Kara-Hirman. Ch. album L. (Ch. alb. Vulg. [Loc alb]). Frunze rombedovate, eros-dentate, cele superiOre oblonge, de tot intregi. Cime aprope nefoliate. Seminfe netede, lucitOre. Ramurile, frunzele pe fata inferiOrA i calicele mai mult mai putin fa-

rinate. 0 Iulie-Sept. Locuri ruderale de prin sate. Pretutindeni. Variaz A:

spicatunt; Ch. album L. Glomerule spicate. p. cymigerum [loc alb]; Ch. viride L. Glomerule cim6se.

a.

Ch. polyspermum L. (Ch. polisperm. Vulg. [Loc alb]). Frunze

ovate, de tot intregi, mucronate, de tot glabre. Raceme nefoliate. Seminte lucitOre, forte subtil-punctate. Periantul frue-

luta patent. ® Iulie-August. Locuri umede, stuhArii in re(riunea Duarei. Comun. www.dacoromanica.ro

349

Tulvaria L. (Ch. Vulvaria. Vulg. [Loc alb]). Frunze rombei-ovate, de tot intregi, alburiii-sur-farinate. Raceme Oh.

nefoliate. Seminte lucitOre, forte subtil-punctate. Plantä pictatd. 0 Iu lie-August. Locuri. ruderale, pe l'anga drumuri. §i zidurL Comun pretutindeni. Genul Blitum Tournef.

Blitum Tournef. (Blit). Mori. ermafrodite, rar polygame ;

periant cu 4-5 divisiuni libere sg connate la basä, erbacee sail devenind cârnOse-succulente la maturitate; stamine 5 sag mai putine; fruct comprimat, inv6lit de periant; ginêntg comprimatä, verticald, cu testa crustaceg; embrion anular, periferic.Flori reunite in glomerule formAnd spice sag panicule nude sag frunzOse. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Periantul fructifer sucos, devenind o bobità . B. virgatum L. 1.* Periant nesucos. 2. Frunze peste tot verdi, lucitóre B. rubrum Rchb. 2.' Frunze pe fata inferiórd glauce B. glaucum Koch.

B. virgatum L. (B. virgat. Vulg. [Loc alb]). Frunze oblongtriangulare, subhastate, profund-dentate. Glomerule tOte axilure. Periant fructifer bacciform. Seminte cu o margine

pe o lature canaliculatg. 0 lulie-August. Pe malurile inalte ale Dunärei aprOpe d& Rasova. B. rubrum Rchb.; Chenopodium rubrum L. Frunze lucitore, rombeg-triangulare subhastat-trilobate, sinuat dentate, dintil lanceolati. Spice compuse, foliate. Periant fructifer nesucos. Seminte netede, erecte, sOrnênta florei terminale a glomerulelor orisontald. 0 Iu lie-Sept. V ariaz

crassifolium; Chenopodium crassi folium R. et Sch. [Loc alb]. Locuri ruderale, pe Fangá sate si drumuri. Comun pretutindeni. B. glaucum Koch.; Chenopodium glaucum L. (B. glaucu. Vulg. [Loc alb]). Frunze oblonge, ori ovat-oblonge, obtuse, depArtat dentate, pe &fa inferiOrd glauce. Spice nefoliate. Seminte netede, erecte i orisontale. 0 Iulie-Sept. Locuri umede. Comun.

www.dacoromanica.ro

350

Genul Atriplex Tournef.

Atriplex. Tournef. (Atriplice). Flori monoice, dioice sag polygame; periantul florilor femele nul §i inlocuit prin 2 bractee opuse, erbacee, acrescente, libere sag connate ; stamine 3-5; fruct comprimat intre bracteele crescute, cii semêntà verticala in fructele ce succedézd florilor femele sag deprimatat, cu sementa orizontald in fructele ce succedézd

florilor ermafrodite.Florl reunite in glomerule dispuse in racem sag in paniculd. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze pe ambele fete, off cel putin pe fata inferiórd arginlib.glonee, Oct farinos-lepidote.

2. Periant pand la basa. bipartit A. nitens Rebent. 2.* Periant dela basã pand la mijloc concrescent si alb cartilagineh. A. tataica L. 3. Spice nude, numaI la bash' foliate A. rosea L. 3* Spice intrerupte, foliate 1.* Frunze nici argintift glance, nici farinos-lepidote.

4. Frunze ovat-lanceolate 4.* Frunze hastat-rombee 4.** Frunze linear-lanceolate, on lineare

A. oblongifolia W. Kit. .

.

.

A patala L. . 1. litoralis L.

A. nitens Rebent. (A. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Tulpind erbaCee, erectd. Frunze cordlat-triangulare, sinuat-dentate, pe fafa superidrei lucitOre, pe cea inferidrei argintifi-glauce,

cele superiOre dela basa triangulard sinuat-dentatä lung acuminate, de tot intregl. Periant fructifer oval, acuminat, reticulat-viros, de tot intreg, 'Ana' la basd bipartit. Flori polygame. Seminte la florile femenine verticale, la cele ermafrodite orizontale. 0 Iulie-August. Locuri ruderale, pe langd drumuri. Comun pretutindeni. OBSERVARE.-A. hortensis L. diferii prin frunzele concolore. opace §i prin periantul fructifer sub-rotund-ovat.

A. tatarica L.; A. laciniata Koch et plur. auctor.-non L. (A. tatarica. Vulg. [Loc alb]). Tulpind erbacee. Frunze profund sinuat-dentate, subhastate, cele inferiOre triangularrombee, cele superiOre hastat-oblonge. Spice nude, numai. www.dacoromanica.ro

331

la bath foliate. Periant fructifer rombeil on subtrilobat, dentat off aprOpe de tot intreg, dela bath petnei la »zijloc si concrescent. FOrte comun pretutindent A. rosea L.; A. alba Scop. (A. rosee. Vulg. [Loc ON). Tul-

pind erbacee, divaricatd. Frunze sinuat-dentate, cele inferiOre rhombee, cele superiOre ovate. Spice intrerupte, foliate. Periantul fructifer triangular-rombeti, acut, dentat, de la bath path' la nzijloc alb-cartilaginefi i conerescut. 0 Iulie-August. Locuri ruderale. Mai rar decdt speciile preced ente.

A. oblongifolia W. Kit. (A. cu frunze oblonge. Vulg. [Loc alb]). Tulpind erbacee, erectd. Ramuri erect-patule. Frunze inferiOre ovat-lanceolate, dentate, sub-hastate, cele superiOre lanceolate, de tot intregi. Periant fructifer ovat-rombeii, de tot intreg, pând la bash' bipartit. Spice fructifere laxe, la virf nutante. 0 Iulie-August. LocurI petrOse §i calcare. Comun A.

A. patula L. (A. [Loc alb]. Tulpind erbacee. Ramuri inforiOre divaricate. Frunze coneolore, cele interidre lanceolathastate, dentate, cele-lalte lanceolate, cele superióre lineare Periant trailer, hastat-rombei1, pând la basä bipartit. Spice fructifere striate. LocurI cnitivate, pe langd. drumurt Comun pretutindent A. litoralis L. (A. [Loc alb]). Tulpind erbacee. Ramurl divaricate, orl erecte. Frunze linear-lanceolate ori lineare, acutdentate orl §i de tot intregi. Periant fructifer, rombezi-ovat, dentat. Spice stricte. Q Iulie-August. Pe termul márei, pretutindent Genul Ceratocarpus Buxb.

Ceratocarpus Buxb. (Ceratocarp). [Loc alb].

C. arenarias L. (C. de nesipurl). Plantd stelat pubescentd si cu alti perI simpli surie orl tomentos-hirsutd. Tulpind erectd

orl ascendentd, mai adese-orI fOrte ramificatd. Frunze opuse §i alterne, sessile, cele mai marl ingust-lineare, mucronate, cele-lalte subulate, rigide, punginte, cu marginile revolute §i de tot IntregI. Téca celor 2 floril femenine radicale i opuse ovat-lenticulard, tomentoslhirsuth, la yid obsolet bicornutd

§i stern', ale celorl alte florI téea este deltoidee, divaricatwww.dacoromanica.ro

352

bicornutà, velutin-tomentOsA, corniculele elongate aristiforme

si forte rigide. [Loc alb]. Pe câmpurile nèsipOse, pe lâng6. drumuri. FOrte eomun pretutindeni. Variazä: p. virens Uechtr. Genul Eurotium.

Eurotium (Eurotig). Loc alb]. E. eeratoides C. A. Meyer. [Loc alb]. Prin locuri umede si sárate intre Ienikioi si Akpunar. Fain. [Loc alb]. AMARANTIRCEE.

Mori monoice, dioice, ermafrodite sag polygame, regulate.

Periant cu 3-5 divisiuni persistente, erbacee sag searióse, libere sag connate la basd, aprOpe egale, in preflorescentfi quinconciald. Stamine 3-5, opuse divisiunilor periantului, cAte-odatá alterne cu staminode, libere sag reunite prin filamentele lor; antere biloculare, introrse. Ovarig super, unilocular, uni-pluriovulat, coronat de 2-3 stile libere sag reunite. Fruct en pericarp membranos, indehiscent sag deschidêndu-se, ori neregulat, on printr'un opercul. Silmênta de ordinar solitard, lenticulard-reniformd, cu testa crustaceil ; embrion curbat sag anular, ineunjurand un embrion fãinos Si central.Erburi anuale sag perene, cu frunze intregi, alterne sag opuse, lipsite de stipuli. Flori mid, solitare la subsuOra unei bractee seariOse sag cAte odatä a unei frunze,

si insotite de 2 bracteole; inflorescente compuse cele mai adese-ori din glomerule destul de dense, formând prin reuniunea lor o paniculd nudd sag frunzOsà. Genul Amaranthus Tournef.

Amaranthus Tournef. (Amarant). Flori polygame-monoice; periant cu 3-5 divisiuni libere; stamine 3-5, cu filamente libere; fruct monosperm, deschidêndu-se c6tre mijlocul indl-

timei sale printr'un opercul.Frunze ovale-romboidale, petiolate ; flori nasand fie-care la subsuOra unei bractee §i insotita de 2 bracteole laterale. www.dacoromanica.ro

353

1

CONSPECTUL SPECIILOR Flori pentandre .

1.* Flori triandre

A. retrollexus L. A. deflexiis L.

A. retroflexus L. A. spicatus Lam. (A. retroflex. Vulg. [Loc alb]). Glornerulele florilor spicate, flor pentandre, spic ter-

minal compus. Tulpind ereetd, per-6A. Frunze ovate, acuminate, virful insd obtus. Bractee de 2 ori mai lungi decilt periantul, subspinos-mucronate. Laciniile periantului linearoblonge, obtuse ori retus-mucronulate. 0 Iu lie-August. Locuff cultivate si nesipOse. Pretutindeni chiar si in Delta DunArei.

A. deflexus L. (A. deflex. Vulg. [Loc alb]). Glomerulele florilor spicate, flori triandre, vercji. Spice le fructifere nutante

eärnóse. Tulpine prostrate. Frunze alterne, petiolate, ovate 0 Iu lie-August. Pe langà calea feratd intre Constanta ai Cernavoda. Fam. [Loc alb]. POLYGONEE.

Flori ermafrodite, rar unisexuate. Periant cu 5 divisiuni rar 3-4, imbricate pe un singur rend, sag cu 6 divisiuni, rar 4 pe 2 renduri, erbacee sag colorate, libere sag connate la basä, cele interióre adesea mai marl, acerescente i persistente-marcescente. Starnine 4-10, inserate pe receptacul, mai rar pe un disc hypogin, libere sail reunite la basá, dispuse pe 1-2 renduri, opuse divisiunilor externe a periantului, sag Cate-va alterriand cu ele; antere biloculare, introrse. Stil 2-3, rar 4. Ovarig super, unilocular, uniovulat. Fruct (achend) uscat, monosperm, indehiscent, lenticular-comprimat, sail trigon, rar tetragon, de ordinar invelit de divisiu-

nile interne ale periantului accrescent. Sementa cu testa membranos; albumen gros, Minos saü cornos.Plante erbacee, fOrte rar subfrutescente, cu tulpina adesea nodorOsãarticulath, cate-odatä volubilg. Frunze alterne, munite de stipuli intrapetiolari adnate intre ele i en petiolul si formâncl in jurul tulpinei o tea. membram5sil. Drända.Flora Dobrogei.

23

www.dacoromanica.ro

354

CONSPECTUL GENURILOR

1. Periant 'And la basd 6-partit. Starnine 6

.

.

.

1.* Periant 4-5-fid, ori 4-5-partit. Stamine 6-6-8

.

.

. Rumex L. . Polygonum L.

Genul Rumex L.

Rumex L. [Loc alb]. FlorI ermafrodite, polygame sag dio-

ice; periant cu 6 divisiuni erbacee, dispuse pe 2 rênduri, cele 3 exterióre connate la basà, cele 3 interióre mai marl accrescente ; stamine 6, pe 2 rênduri; stile 3, cu stigmate multifide, in smoc; fruct trigon. Flori purtate pe pedicele articulate, reunite in verticile false formând spice dense sag intrerupte. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunze la bash' in petiol atenuate, rotundate,

oH cordate, insd nu hastate off sagitate. 2. Laciniile interne ale periantului fructifer-dentate, tote califere. 3. Frunze palid-verdi. Dintil laciniilor de lungi mea dianwtrului longitudinal al laciniel . . R. marithnus L. 3.* Frunze intunecat-verdi. Dintii laciniilor mai R. palustris L. scurti deck periantul 2.* Laciniile interne ale periantului fructifer de tot IntregI off numal putin denticulate.

4. Verticilele de floH cu frunze fulcrante, deR. conglomeratus Murr. pdrtate 4.* Verticilele de flon fdrd frunze fulcrante, ori

numal cu putine atan frunze la basd. 5. Frunze undulat-crispate, lanceolate . 5.* Frunze plane, ovat-lanceolate 1.* Frunze la basd hastate ori sagitate. 6. Rddäcina tuberósa

.

.

. R. crispus L. R. Patientia L. R. tuberosus L.

6.* Radacind netuberOsä.

7. Laciniile externe ale periantului refracte . . R. Acetosa L. 7* Laciniile externe ale periantului erecte (nu refracte)

R. Acetosella L.

R. marithnus L.; R. Anthoxanthum, Murr.; R. aureus Wister.;

R. acutus Poll. (R. maritirn). Laciniile interiOre ale periantuldi fructifer subrombee, de ambele laturi, setaceg-bidentate, la virful lanceolat-elongat de tot intregi, tote califere,

www.dacoromanica.ro

355

dinfii de lungimea diametruldi longitudinal a laciniilor. Verticilele cu frunze fulcrante, eel superiori confluenti. Frunze lanceolat-lineare, in petiol ingustate. 0 Iu lie-August. Pe mar-

ginea lacurilor si mla§tinilor, pe tërmul mdrei. Comun, cu deosebire pe laugh' Dundre. R. palustris Smith.; R. maritimus Hoffm. non L.; R. limosus Thuill. (R. palustru). Laciniile interiOre ale periantulul fructifer ovat-oblonge, de ambele laturi setaceil-bidentate, spre virful lanceolat-elongat de tot intregi, t6te califere, dint ii mai scurfi deceit lungimea periantula. Verticilurl cu frunze fulcrante, putin depdrtate. Frunze lanceolat-lineare, ori elongat-lanceolate, in petiol ingustate. di Iu lie-August. In mlWinsi, pe marginea apelor. Comun cu deosebire pe liingd Dundre. R. eonglomeratus Murr.; R. glomeratus Schreb.; R. Nemolapathum Ehrh.; R. acutus Smith; R. paludosus Wistr.; R. undulatus Schrank. (R. conglomerat). Laciniile interidre ale periantului fructifer linear-oblonge, obtuse, de tot intregi, tOte califere. Frunze infime cordat-ori ovat-oblonge, obtuse ori acute, cele intermedie cordat-lanceolate, acuminate. Ramuri. fOrte patente, ascendente. Verticilele de tlort cu frunze fulerante, numai cele supreme färd. frunze. 4 Iu lie-August. In locuri umede, pe malurile apelor, mld§tini, WO. Comun pretutindenea. R. sanguineus L. diferà prin laciniile interidre ale peOBSERVARE. riantului, dintre care numai una este califerd si prin verticilele de floil ce sunt fárd frunze fulcrante, off numai cele infime cu asemenea frunze.

R. erispus L. (R. crispat. Vulg. [Loc alb]). Laciniile interiOre ale periantului fructifer subrotunde, subcordate, de tot intregi, on i. la basd denticulate, numai una orl §i t6te califere. Racemi nefoliati. Verticile apropiate. Frunze lanceoIulie-August. Pe langd Ralate, acute, undulate, crispule. `21.

soya.

R. Patientia L. (R. Patientie. Vulg. Stevie [loc all*. Laciniile interiOre ale periantului fructifer subrotund-cordate, obtuse, de tot intregi ori abia denticulate, numal una califerd. Racemi paniculati, nefoliati. Verticile apropiate. Frunzele raclicale i cele caulinare inferiOre ovat-lanceolate,

www.dacoromanica.ro

356

plane, acuminate, cele supreme lanceolate. PeiolI canaliculati. 4 Iu lie-August. Cultivat i subspontaneil la Kara-Nasib, etc. R. tuberosus L. (R. tuberos). Rddelcind tuber6sd, tuberculi linear-oblongi. Frunze hastate ori sagitate, oblonge sail ovat-

lanceolate, auriculate, acute, ochreele fimbriat-lacerate. Laciniile interi6re ale periantului fructifer suborbicular-cordate, membranacee, de tot ilitregt, la bath neinsemnat califere, cele exteriOre refracte. 4 In p4unile din locurile stincOse i calcare ale muntilor, pe muntele Consul, la monastirea Coco pe cruce, in muntii de la Greci pe Tutuiatu. IL Acetosa L. (R. Macri§. Vulg. Macris Laciniile interiOre ale periantului fructifer ovat-subrotunde, la basd truncate ori cordate si squameform califere, cele exteriOre de jumhtatea lungimel celor interne, refracte. Frunze hastate on sagitate, vênOse. Stipa: laciniat-dentati. 4 Maiil-Iunie. FInetele din pAduri. Coco§, Odurea Tiganca, etc. Variazd: a. vulgaris. Frunze sagitate ori hastate, oblonge, cele inferiOre obtuse, cele superiOre acute. p. auriculata. Frunze inferiOre hastat-sagitate, oblonge, cele subsecuente hastate, elongat-lanceolate, undulate, auriculele curbate, cele supreme fOrte kiguste, adese-ori spiral.

revolute. y. fissus. Ca acelea de sub (3. insà auriculele frunzelor biB de. R.

Acetosella L. (R. Acetoselä. Vulg. [Loc alb1). Laciniile interi6re ale periantului fructifer subrotund-cordate, membranacee, verticulat-vênOse, deto't intregi, fdrd squame egal de lungi cu nucile, cele exteriOre erecte, alipite. Frunze hastate, lanceolate ori lineare. 4 Maiil-Iunie. La forma vulgaris sunt frunzele lanceolate §i sagitate. La forma angustifolia sunt frunzele lineare ori angustlanceolate, adese-ori. cu o auriculil, rare-orT färd nici una. V ariaz

:

ft multifida. Mai mare, frunzele la basd cu 2-3 auricule. Pe stincile muntilor : Consul, muntii dintre Greci i Macin pe Tutuiatu, etc.

www.dacoromanica.ro

357

Genul Polygonum Tournef.

Polygonum Tournef. (Polygon). Floe ermafrodite, rar po-

lygame. Periant de ordinar colorat cu 5 rar 3-4 divisiuni, dispuse pe un singur rend, aprOpe egale, putin connate la basã,rnarcescente, putin sail de loc acrescente; starnine 5-8 dispuse pe 2 renduri, cele externe alterne cu divisiunile periantului si cele interne opuse; stile 2-3, cu stigmate capitate ; fruct comprimat-lenticular saü trigon, invelit de periantul persistent. Flori sessile sail pedicelate, reunite in spice

sail in raceme, mai rar solitare saü fasciculate la

subsuOra frunzelor. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunzele la basa fingustate oH rotundate, nici odatil cordate oH sagitate. 2. Flom tOte, on cel putin cele inferiOre axilare, nici odatà in spice terminale. 3. Ramuri 'Ana la virf foliate. 4. Nucile rugulos-striolate, subopace. Frunze lanceolate oil eliptice P. avieulare L. 4* Nucile netede, lucitóre. Frunze lineare . . P . graminifolium Wierb. 3. Ramuri (raceme) spre virf nefoliate. 5. Nucile subtil-rugulos-striolate P. Bellardi All. 5.* Nucile netede, lucitóre. 6. Frunze eliptice, cu marginile revolute . . . P. maritimum W. K. 6,* Frunze lineare oH linear-lanceolate, plane . P. arenarium W. K. 2.* Flori in spice terminale. Stamine 5-6. 7. Frunze la basd rotundate. Rddäcind repentd P. amphibium L. 7.* Frunze la basS. ingustate. Plante anuale. 8. Frunze la basa ingustat-rotundate, lanceolatlineare. Spice filiforme, laxe P. minus Huds. 8.* Frunze la bash atenuate. Frunze ovate, eliptice, lanceolate, oH oblong-lanceolate. 9. Spice indesuite, erecte off subnutante. 10. Pedunculii si calicele glandulos-scabri. Ochree scurt-ciliate . P nodosum Pers. 10.* Pedunculii si calicele neglandulosi. Ochree lung-ciliate P. Persicurhi L. 9* Spice filiforme, laxe. 11. Flori hexandre. Ochree scurt-ciliate . . . . P. Ilydropiper L. 11.* Flori pentandre. Ochree lung-ciliate . . . . P. mite Schrank. 1.* Frunze la bask' cordat-sagitate.

www.dacoromanica.ro

358 12. Laciniile periantului obtus-caritate (nearipate) 1'. CouToku1us L. 12.* Laciniile periantului rnembrenaceit-aripate. P. dtunetorum L. [Loc alb] P. Rayi Bob.

P. avieulare L. (P. [Loc alb]. Vulg. Troscot). Flori axilare Frunze lanceolate, orI eliptice, vinOse, plane. Ochree sub6-nervate, bifide, laciniile lanceolate, acuminate, la urmd multifide. Tulpind ramificatd, prostratd. RamurI pdnd la virf foliate. Nucile rugulos-sfriolate, subopace. Iulie-Sept. Pe lângd drumuri, locuri ineulte §1 ruderale. Comun pretutindenea.

Variazà: 3. erectum Roth. Tulpind erectd. In regiunea litorald. P. graminifolium Wierz. (P. [Loc alb]). Frunze lineare, 1nervate, ne-nervate. on obscur vemise, plane. Ochree sub-6nervate, bifide, la urmil multifide. Tulpind ramificatd. Ramuri Wind la virf foliate. Mori Vote axilare, dispuse in spice terminale, laxe. Nucile netede, lucitóre. August-Octombre Printre pietrele de pe malul DundreI la Cernavoda. OusERVARE.Diferil de F. aviculare L. cu deosebire prin frunzele lineare i prin nucile netede si lucitóre.

P. Bellardi All. (P. lui Bellard). Frunze eliptice, venOse, plane, cele superiOre lanceolate, acuminate. Tulpind erectd, ramificatd. Ramuri virgate, Intrerupt spicate, spice numai spre vi,rf feird frunze. Ochree sub-6-nervate, la urmd multiflde. Nucile forte sublil rngulos-striolate. 0 Iulie-August. Pe

colinele din regiunea litoree si prin stepele sdrate. Pretutindenea.

P. inaritimum L. (P. maritim). FlorI axilare. Frunze diplice, vêMise, Mt in arginile revolute. Ochree sub-12-nerv ate,

bifide, laciniile lanceolate, acuminate, la urmd multifide. Tulpind ramificatd. Nucile fOrte netede, IncitOre. 94. Iulie-August.

In locurile n'esipOse de pe tOrmul mdreis aprOpe de Portita, etc.

P. arenarlum W. K. (P. de nOsipuri). Frunze lineare, on linear-lanceolate, vênOse, plane. Ochree 6-nervate, bifide, la

urma multifide. Tulpina ramificatd. Ramuri virgate, intrerupt-spicate. Spicele dela basei pdnd la virf fdrei frunze. .Nucile netede lucitOre. August-Septembre. In nOsipul mobil www.dacoromanica.ro

359

din Dune le de pe termul marei si din Delta Dunärel cu deosebire la Kara-Orman. P. amphibium L. (P. amphibiu. [Loc alb]). Tulpina ramificata. Spice solitare, indesuite, cilindriforme. Flori pentandre. Frunze oblong-lanceolate. Reiddeind repentci. Flori purpurii. 2j. Main-lithe. In apele stagnante si lin curg6tOre natant. Cornun cu deosebire prin baltile de pe langd Dunare. Variaza: c. nutans Moench. Frunze nutante, lung petiolate, glabre. (3. coenosuni [loc alb]. Tulpina dupa desecarea rnlastinei deimpreuna cu frunzele prostrata, ernitênd radácini, la virf ascendenta i aci cu frunze ca la var. y. ç. terrestre Leers. Tulpind erectä, frunze scurt-petiolate mai inguste, pubescent-scabre. E.

maritimum. Tulpina prostratd, frunzele ca la var. 7.

insa. undulate. P. minus Huds. (P. mic), Spice filiforme, laxe, eretiuscule,

Flori pentandre. Frunze lanceolat-lineare, spre virf mereft cingustdndu-se, la bath' rotundate, cele ale ramurilor iflai acute. Ochree alipit-p6r6se, lung-ciliate. Flori neglandulose, purpurii, orl mai rar albe. (:) Iulie-Octombre. In balli i locuri umede inundate iarna. Pe langa Dunare i cu deosebire in Delta. P. nodosum Pers. (P. nodoros. [Loc alb]). Spice oblongcilindriforme, indesuite, erecte, on subcernue. Flori hexandre. Frunze ovate, eliptice, ori. lanceolate. Ochree glabre on sublanate, Scurt i tare subtil ciliate. Peduncull, deim-

preund eu calicele glandulos scabri. Tulpina la geniculi fOrte ingrosatd. Flori verdi on rosietice. Comun in mai tad Dobrogea.

P. Persicaria L. (P. Persicarie. Vulg. [Loc alb]). Spice oblong-cilindriforme, indesuite, erecte ori ceva plecate. Plor hexandre, purpuril ori albinete. Frunze ovate, eliptice ori lanceolate. Ochree hirsute, lung-ciliate. Pedunculi deimpreund en calicele neglandutori:. 0 Iulie-Octombre. In locurile umede, pe malurile apelor. Cornun pretutindeni.

P. Hydropiper L. (P. Idropiper. Vulg. [Loc alb]. Spice filiforme, laxe, pendule, in partea inferiora intrerupte. Flori h exan dr e. Frunze lanceolate ori eliptice. Ochree sub glabre, www.dacoromanica.ro

360

scurt-ciliate, cele florale aprOpe neciliate. Flori vercii pe margini purpuril ori albinete, rar peste tot purpurii, glandulos-punctate. 0 Iulie-Octombre. In locuri umede, balti. Pe langd Dui-tare, fOrte comun. P. mite Schrank. P. laxiflorum Weihe. (P. [Loc alb]). Spice filiforme, laxe, pendule, subpenduculate. Flori hexandre. Frunze lanceolate ori oblong-lanceolate. Ochree hirsute,lung-

ciliate. Flori neglanduh5se. 0 Iulie-Octombre. In locurile umede din páduri. Comun. P. dumetorum L. Fagopyrum, dumetorum Boningh. (P. [Loc alb]). Flori fasciculate in, axilele frunzelor. Tulpind erbacee, volubild, netedg, substriata. Frunze cordat-sagitate. Laciniile exteridre 3 ale periantului membranacei-aripate. Nucile trigonale, lucitOre. Flori de colOrea celor de la P. Con-

volvulus L. 0 Iu lie-August. In tuferisuri si pe marginea pAdurilor. Babadagh, muntele Consul, etc. P. Couvolvulus L. (P. Convolvul. Vulg. [Loc alb]). Flort fasciculate in axilele frunzelor. Tulpind erbacee, volubild, angulat-striata. Frunze cordat-sagitate. Laciniile interiOre 3 ale periantuldi obtus-carinate. Nuci (achene) trigonale, opace.

Flori vercy, pe margini si pe partea internd albe. 0 JulieAugust. Locuri cultivate si ruderale, tuferisuri: Ienisala, apele sulfurOse de la Mangalia, Constanta care vii. P. Rayi Bab. [Loc alb]. Pe malul mArei aprOpe de Portita Fam. [Loc alb]. DAPRNOIDEE.

Flori ermafroclite sail dioice prin abortare. Periant erbaceg sag petaloid, gamofil, infundibuliform sag urceolat, adesea pubescent in afara, cu 4-5 lobi egali. Stamine 8-10 libere, dispuse pe 2 rênduri, cele superh5re inserate pe gat si opuse divisiunilor periantului, cele inferibre alterne cu cele precedente si inserate pe tub; antere biloculare, introrse. Ovariii super, unilocular, uniovulat; stil simplu, lateral sail terminal. Fruct monosperm, indehiscent, uscat sail drupaceg, invelit sag nu de calice. Semênta cu testa subtire; albumen nul sag aprOpe nul.Erburi sag subarborasi cu frunze alterne, rar opuse, intregi lipsite de stipuli. Flori fasciculate sag reunite in raceme, rar solitare, axilare sag terminale. www.dacoromanica.ro

361

Genul Passerina L.

Passerina L. (Passerinä). Mori ermafrodite saü unisexuate

prin abortare ; periant erbaceg, persistent-marcescent, urceolat sag infundibuliform ; stil lateral sag oblic subterminal; fruct uscat, invëlit de periantul persistent. Erburi. P. anima Wickstr.; Stellera Passerina L. (P. anualà. Vulg. [Loc alb]). TulpinA &bra', ramificatd. Frunze disparse, lanceolat-lineare, acute, glabre, erect-patente. Frunze axilare, elite 5, 3 on i solitare, pubescente. Laciniile periantulgi

dupd inflorire conivente. Flori vera ® Iulie-August. In agrii, locuri aride si nésipóse. Forte comun pretutindeni : Constanta, Ienikio, Ostrov, Hirsova, Balabanca, Tiganca, Ortakioi i Akpunar, etc. Fam. [Loc alb]. SANTA LACEE.

Mori ermafrodite, rar polygame-dioice. Periant gamofil, tubulos, de ordinar persistent, inserat pe marginele receptacululul, cu 4-5, rar 3 lobi egall, in preflorescentd valvará. Stamine egale in numér i opuse lobilor periantului la basa c6rora ele sunt inserate, sag eke odatä inserate pe un disc arnos; antere 2-4 loculare, introrse. Ovarig infer, unilocular, 2-4-ovulat; stil simplu, scurt. Fruct uscat sag drupaceil, indehiscent, monosperm prin abortare, coronat de periantul persistent. Seminta cu testa membranos, aderent cu pericarpul; albumen cdrnos.Plante perene erbacee saü subfrutescente, adesea parasite pe rädäcinele altor plante. Frunze alterne, intregi, subsessile, lipsite de stipull. Flori munite de o bractee si de 2 bracteole laterale, dispuse in raceme sag in cime axilare sag extra-axilare, rar solitare, axilare. Genul Thesium L.

Thesium L. (Thesium). Flori ermafrodite; periant persistent, infundibuliform saü campanulat, cu 4-5 lobi coniventi,

invertindu-se inauntru dupd ante* stamine 5, cu filamente

de ordinar pèrbse la basä; fruct uscat, cu invëlis extern erbaceti. www.dacoromanica.ro

362

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Ramuri florigere mull mai lungi deck fructul. Th. ramosmn Hayn. 1.* Ramuri florigere mat scurte deck fructul . Tit. hmnile Vahl.

Th. ramosum Hayne. (T. ramos). Radácina fusiforma, la urma multicauld. Tulpine erecte, ori ascendente, ramificate, ramuri racem6se deimpreund cu ramurelele erect-patule cu marginea frunzelor superiOre si a bracteelor denticulatscabre, ramurile florigere de ,3-4 ori mai fungi dealt fructul. Frunze lanceolat-lineare, ori lineare, subtrinervate. Braetee cdte 3, cea intermedie la t6te &rile mai fungi deceit fructul. Fructe ovate, subsessile. Periantul involut al fructulu de 3 ori mai scurt deck drupa. 21. Iunie-Iulie. Finete uscate, coline nésipOse. Comun in tOta Dobrogea, chiar si in Delta in insula Leti. V ariaz

:

p. caespitans Led. Tulpine forte numer6se, simple, alipite

de pdinênt, ungiurile, marginile frunzelor si a bracteelor serrulat-scabre. In insula Sf. Gheorghe in padurea KaraOrman. Th. humile VahL (T. umil). Rädacind fusiforma, uni-multi-

caula. Tulpine erecte, at* ascendente, ramificate, ramuri racemOse deimpreund cu ramurelele, cu marginile frunzelor superi6re si a bracteelor denticulat-scabre. .Rdmurelele honigere fOrte scurte, erecte, mai scurte deceit fructul. Fructe ovate, subsessile, de tulpina alipite. Frunze lineare, 1-nervate. Bractee cafe 3, cea intermedie mai lungd deck frac-

tul. Periantul involut al fructului de 3 ori mai scurt deck drupa. lunie-Iulie. FOrte comun in tOta Dobrogea. Fam. [Loc alb]. CERATOPHYLLEE.

Flori monoice. Periant nul. FlOre mascula : 10-25 stamine cu antere sesile, biloculare, tricuspidate la virf, deschiclêndu-se printr'un por. FlOre femelä: ovariti super, solitar, unilocular, uniovulat; stil subulat, persistent si acrescent. Fructul este o achena, monosperma, indehiscent. Sérninta cu testa membranos; albumen nul. Erburi perene, submer-

www.dacoromanica.ro

363

giate, en tulpind rarm5sä, articulata-nodorOsa. Frunze verticilate, sessile, lipsite de stipuli, divisate dichotomic in segmente filiforme, rigide, ascutite, denticulate. Flori axilare,

solitare, incunjurate de un involucru persistent, cu 10-12 divisiuni lineare, egale, incisate sag intregi. Genul Ceratophyllum L.

Ceratophyllum L. (Ceratofil). (Caracterele familiel). [Loc alb]. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Fructe intre spini de ambele laturi aripate.

.

.

1.* Fructe intre spini nearipate

C. plathyacanthmn Chamiss. C . demerstun L.

C. platyaeathum Chamiss. (C. [Loc alb]). Frunze dichotome divise in 2-4 lacinii lineare-filiforme. Fructe obovate, 3-spim5se, "bare spini de ambele laturi aripate, aripa subdentata,

spinf la basä eomplanati, cel terminal mai lung deck fructul. 4 Iunie-Iulie. In ape stagnante si lin curgOtOre. FOrte rar. In Delta, in insula Sf. Gheorghe, in garla Litkov. C. demersum L. (C. demers). Frunze dichotome, divise in 2-4 lacinil linear-filiforme. Fructe ovale nearipate,3-spinOse, 2 spini la basd recurbati, cel terminal egal de lung cu fruc-

tul ori si mai lung. Iunie-Iulie. In ape stagnante si lin curgOtOre. In lacul dela Mamaia, dar en deosebire comun in Delta D un dr et

Fain. [Loc alb]. ELEAGNEE.

Flori ermafrodite, sat unisexuate, dicline sag polygame, regulate. Flori mascule dispuse in ament, solitare si sessile la subsuOra unel bractee solclOse; periant cu 2 foliOle libere opuse axei sag bracteei, sag cu 4 foliOle lipite in tub scurt la basa i munite inauntru de 8 glande, dintre care 4 sunt opuse si 4 alterne en ele; stamine 4-8, dintre care jumatate alterne cu divisiunile periantului si jumatate le este opuse; filamente aprOpe nule; antere introrse, biloculare. Flori femele sag ermafrodite, cu periant tubulos, liber, ventricos, cu limb regulat, campanulat, 2-4-5-fid, en estivatiune hnbriwww.dacoromanica.ro

364

cativA, disc lipsind cAte-odatA, sag intins in lamA care acoperA tubul periantului §i vine s'A formeze la gAtul tubului un inel. Stamine inserate la gatul tubului i pe prolongi-

mentul glandulos al disculut Ovariil sessil, acoperit de tubul periantului §i cu totul liber, unilocular, uniovulat. Ovul rasturnat, inserat lateral, aprope de basa ovariuluf §i fixat de un funicul gros §i erect. Stil terminal, simplu, elongat, ltit §i stigmatifer pe o singurA margine. Fruct indehiscent, cu o sgmentg, acoperit de basa periantului persistent, urnflath, cdrngsd sag induratA §i chiar aprope ososA, umbilicata la virf §i de loc aderentA de fruct; epicarp crustacegmembranos, munit de cOste longitudinale. SgrnêntA ascendentA, cu testa membranos sag cartilaginos. Albumen carnos. Embrion drept, axil; cotiledgne gróse; radicula diricriata cAtre hil. CONSPECTUL GENURILOR 1. Flori ennafrodite 1* Flori dioice

Elaeagaus L. 11ippop h1t t, L.

Genul Elaeagnus L.

Elacagnus L. (Eleagn). Flori ermafrodite sail polygame. Periant tubulos la bash', cu limb campanulat, regulat, cu 4-6 divisiuni. Stamine 4-6, inserate la basa divisiunilor hissbalai §i alternAnd cu. ele. Prolongimentul discului anular sag conic, coronAnd gAtul periantulut Achend acoperitA de limbul periantului tumefiat, arnos, indurat inAuntru, umbiHeat la virf. E. angustifolia L. (E. cu frunze inguste. Vulg. Salce niirosilOre. Frunze lanceolate, acute, de tot intregi, pe ambele fete argintig-lepidate. Flori axilare, pedunculate, erecte, solitare on cate 3. 5 [Loc alb]. Cultivat in vii. Genul Hippophaa L.

Ilippoph0 L. (Ipofae). FlorY dioice. Flori mascule dispuse in ament scurt ; periant difil ; starnine 4. Flori femele axilare, solitare, cu periant tubulos, cu limb erect §i bifid. Disc nul. AchenA acoperitA de periantul devenit bacciform. www.dacoromanica.ro

365

IL rhamnoides L. (I. ramnoidd. Vulg. Cdtind albd . Frutice. Ramuri glabre, escurente in un spin, cele din anul curent lepidat-punctate. Frunze linear-lanceolate, obtuse, de tot intregt discolore, pe fata superiOrA glabre, pe cea inferiórd lepidat-argintit Flori evolute inaintea frunzelor indesuite in spice laterale. Fructe globose orl elipsoidee, galbine. -5 Aprilie-Maid. In regiunea litoree si cu deosebire in Delta Dun Aret Fam. [Loc alb]. ARISTOLOCIIIACEE.

FlorI ermafrodite, regulate sail neregulate. Periant colorat, regulat, cu 3 lobl egalt in preflorescentâ valvarà, sau neregulat, cu tub lung, truncat oblic i prelungit in limbutà. Stamine 6-12, inserate pe un disc epigyn; antere extrorse, libere i cu filamente scurte sad sessile si lipite cu stilul prin fata dorsalä. Ovarid infer, cu 3-6 loge multiovulate; stil scurt, in colonä, terminat prin 6 stigmate. Fruct capsular, cu 3-6 loge polisperme, cu dehiscentà neregulatà sad cu dehiscentti septicidd, rar septifragá, deschidêndu-se regulat in 6 valve. Seminte plane, angulOse, cu testa subtire, cu rafed de ordinar fongos ; albumen gros, cArnos sad sub-

Erburi perene, cu rizom tiritor. Frunze alterne sad opuse, petiolate, intregt cordate sail reniforme, lipsite cornos.

de stipull. FlorI exilare, solitare sail fasciculate, rar terminale. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Periant tubulos, tubul la bash' ventricos, la virf oblic dilatat in o ligulà. Stamine 6 Aristolochia L, 1.* Periant campanulat, 3-4-fid. Stamine 12

.

.

.

Asarum L

Genul Aristolochia Tournef.

Aristolochia Tournef. (Aristolochie). Periant neregulat, Ca-

duc, lung tubulos, umflat deasupra ovariului, dupa aceea oblic dilatat in limbutd unilaterald; stamine 6, sessile, cu antere lipite cu stilul scurt, in colonä, terminat printeun stigmat cu 6 lobI; capsuld urnbilicatd la virf, deschidêndu-se

neregulat in 6 valve.FlorI axilare.

www.dacoromanica.ro

366

A. Clematitis L. (A. Clematita. Vulg. Cucurbefied, JIciru-lu-

puha"). Rae lacing repentd. Tulpine simple, erecte. Frunze ovate, profund-cordate, petiolate, glabre. Flori axilare, fasciculate, galbine, on palid-galbine. 21. Maig-Iunie. In vii, agril,

tuferisuri, locuri petrOse i calcare. FOrte comun pretutin. denea. Genul Asarum Tournef.

Asarum Tournef. (Asar). Periant regulat, urceolat-campanulat, cu 3 lobi egali i persistenti; stamine 12, libere, inserate pe un disc epigin; stil scurt, in colona, terminat printr'un stigmat cu 6 lobi; capsula cu 6 loge, deschicjendu-se neregulat. Flori solitare, terminale, purtate pe un scurt peduncul ce nasce intro 2 frunze opuse. A. europaeum L. (A. europeg. Vulg. Pockionic, Piparuss.). Frunze reniforme, obtuse. Flori pe partea externa verdibrune, pe cea interna intunecat-rosii. Rhizoma. repenta. Martie-Aprilie. In padurile umbrOse: Tiganca, Cocos, Isvoru 21-

UrlOia, etc.

Fam. [Loc alb]. EUPHORMACEE.

Flori unisexuate, monoice sag dioice. Periant nul, sau cu 4-5 divisiuni libere sag connate la basa, caduce sau marcescente. Stamine solitare sail numerOse i atunci in numer indefinit sag egal cu acela al divisiunilor periantulni, inserate in centrul flora sag sub rudimentul ovariului; antere biloculare, extrorse. Ovarig super, 3-locular, rar 2-Jocular, en loge 1-2-ovulate, stile 3, rar 2, intregi sail bifide. Fruct capsular, cu 3, rar 2 loge (coce), 1-2-sperme, despartindu-se de un ax central si deschicjendu-se en elasticitate de-alungul nervurel dorsale. Seminte eu testa erustaceg, munite de o caroncula; albumen carnos-oleos.Erburi anuale sail perene, continend adesea un suc läptos i fOrte acru.

Frunze simple, imprastiate safl opuse, lipsite de stipuli. Flori dispuse In glomerule, in spice, sag in umbele solitare, adesea o flOre femela si mai multe flori mascule, reduse la o stamina, reunita in acelas involucru, asa ca sa simuleze o flgre ermafroditä.

www.dacoromanica.ro

367

CONSPECTUL GENURILOR.

.. Eupborbia L.

I. Flori monoice. Capsuld tricocd 1.* Flori dioice. Capsuld bicoca.

Nereurialls L.

Genul Euphorbia L.

Euphorbia L. (Euphorbie). FlorI monoice, reunite intr'un involucru comun, o singura flOre femela a§edata in centru §i ma multe Dori mascule dispuse prin prejur; involucre dispuse in cime pedunculate, munite dedesubtul florilor de bractee opuse sail verticilate, i formând de ordinar prin reuniunea lor o urnbela terminala prev6cluta la basa sa de un verticil de frunze (frunze umbelare); involucru simuldnd un periant regulat, cu 8-10 lobi dispuW pe 2 renduri, eel 45 externi, mernbranoW, erecti sag inclinati inguntru, alterni cu lobii interni (glande), grow, glanduloW, intregi sag stirball in craig nog, intinW in afara.; periant nul; flori mascule 10 cel mult, reunite in 4-5 fascicule, constituite fie-care printr'o singura stamina inserata la basa involucrului i munita la basa filamentului de solcri fOrte midi; flOre femela solitara in centrul involucrului, redusa la un ovarig. stipitat, 3-locular, cu loge uniovulate; stile 3; fruct capsular, de ordinar plecat pe pedicel i proeminent afara de involucru,

cu 3 coce monosperme earl se deslipesc de axa centrald persistenta i se deschid cu elasticitate dealungul nervurel dorsale.Plante cu sue laptos i fOrte acru. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Glandulele involucrului caliciforrn rotundate ori ovate (nici semilunare nici bicornute). 2. Frunze stipulate. Flori axilare. E. C1iainues3ce L. 3. Seminte transversal-rugóse 3.* Seminte netede E Pep lis L. 2." Frunze nestipulate. Flori umbelate. 4. SeminVe foveolat-reticulate 5. Capsule verucóse. Umbeld multiradiatd 5.* Capsule netede.

.

E. helioscopla L.

E. palustris L.

6. Umbeld rnultiradiatd. Frunze lineare, off lanceolat-lineare E. Gerardiana Jacq. 6.* Unnbeld 5-6-radiatd. Frunze oblong-lanceolate E. yillosa W. Kit.

www.dacoromanica.ro

368

1.* Glandulele involucrului caliciform smilunare oH bicornute. 7. Seminte netede. Plante perenale. 8. Radacind repentd horizontald. 9. Frunze lineare ori lanceolate. 10. Frunze opace. 11. Frunze glabre, lineare, la virf putin mai late . E. Cyparissias L. 11* Frunze pubescente, lanceolate ...... . . E. salicifolia Host. E. Weida W. Kit. 10. Frunze lucitóre, lanceolate E. agraria M. B. 9 Frunze cordat-eliptice 8.* Rádácing. vertical-descendentd. 12. Umbeld multiracliata. 13. Radiile umbelei repetit-bifide. Frunze linearlanceolate opace . . . . . . ........ E. virgata NV. Kit. 13.* Radiile umbelei numal odatd bifide. Frunze oblonge E. glareosa M. B. 12.* Umbeld 5-6-radiatd

E. psendosaxatilis

Uechtr. et Sint.?

7. Seminte rugóse on punctate. 14. Seminte foveolat-rugóse

E. Myrsinites L.

14.* Seminte cu 4 serii de linil transversale esculptate E. falcata L.

[Loc alb] .....

.

.

.

E. psendosaxatilis

Uechtr. et Sint.

E. Chamaesyce L. (E. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Flori axilare solitare. Glandule intregt Valvele capsulelor car-nate, netede. Seminfe transversal rugdse. Frunze stipulate, opuse, petiolate, la basa oblice, dinainte neinsemnat-crenate, crenelurile mutice. Tulpine prostrate, ramificate, deimpreund

cu frunzele glabre on hirte. Glandulele rosii. Iunie-August. Pe malurile prundóse ale Dunarei. E. Peplis L. (E. Peplis). Flori axilare solitare. Glandule intregt Valvele capsulelor carinate, deimpreund cu seminfele netede. Frunze stipulate, opuse, petiolate, oblonge, obtuse, emarginate, detot intregi on In partea inferiórra crenulate, la basa semicordate. Tulpine prostrate, ramificate, dimpreund cu frunzele glabre. Glandule roii. 0 JulieAugust. Pe nésipurile de pe termul marei: Constanta, Tuzla, 21.

Sulina.

E. helioseopia L. (E. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Umbela 5-fida, ramun trichotome, ramurelP dichotome. Glandule in-

tregi. Capsuld neteda. Semi* foveolat-retieulate. Frunze

www.dacoromanica.ro

369

nestipulate, obcordate, dinainte serrate. Glandule galbine. O Iu lie-Sept. Locuri cultivate si inculte: Constanta, Medgiclia, etc.

E. palustris L. (E. palustra. Vulg. Arior, Alior, La ptele cucului, Laptele ecinelui . UmbelA multiradiatA, radiile trifide apol iarAsi bifide. Glandule intregi. Capsule verucdse, verucositAtile oblonge, scurt-cilindriforme. Seminte netede. Frunze

nestipulate, sessile, lanceolate, de tot intregi, ori subdenticulate, glabre. FoliOlele involucelelor eliptice, obtuse, spre basA Angustate, sessile. Glandule de colóre rosu-galbinA. 21.

Maiii-Iunie. in rnlatin, finete umede, pe malurile apelor. FOrte comun pe malurile DunArel.

E. Gerardiana Jacq.; E. Caiogala Ehrh.; E. linariaefolia Lam. (E. Gerardiand. Vulg. Arior, Alior, Laptele cuculuic Laptele ednelui). Umbelei 2nultiradiatei, racliile iar

bi fide.

Glandule intregi, galbine. Capsule netede ori forte sublil punctat-scabre. Seminte netede. Frunze nestipulate, glauce, lanceolat-lineare ori lineare, acurninat-mucronate, de tot intregi i de tot glabre. FoliOlele involucelelor triangularovate, transversal mai late, aristat-mucronate, la basä truncate oil' cordate. RAdAcind multicipitA, descendentA. 4 Iulie. Finete i pAsuni din locuri uscate si nOsipOse. FOrte comun pretutindenea. E. villosa W. Kit.; E. procera M. B. (E. vih5sA. Vulg. Arior,

Alior, Laptele cucului, Laptele cdnelui . UmbelA 5-6-radiatd, radiile trifide i inca odatA bifide. Glandule intregi. Capsule netede, glabre ori pOrOse. Seminte netede. Frunze nestipulate, sessile, oblong-lanceolate, serrulate, spre basA de tot intregi, pe ambele fete vilOse, une-ori glabrescente. FoliOlele involucelelor ovale, obtuse, la basá rotundate, ori subangustate. Glandule galbine. 21. Iunie-Inlie. In locurile umede din pAduri. ComunA: Cocos, Babadagh, etc. Variazà: (3. tricoca?pa [loc alb]; E. mollis Gmel. Capsule netede,

mai mult mai putin, uneori indesuit-pèrOse, peri elongati Impreund cu specia gemina. E. Cyparissias L. (E. [Loc alb]. Vulg. Anion Alton, Laptele cuculdi, Laptele eânelui. UmbelA multifidA, radiile repetatbifide. Glandule bicornute. Cocele (gaocile) capsulei pe dos Brandzii. Flora Dobrogel.

24

www.dacoromanica.ro

370

subtil punctat-scabre. Seminte netede. Frunze esact-lineare,

ori spre basd putin atenuate de tot intregi, glabre ale ramurilor forte inguste. Involucele rombeti-ori subtriangularovate, mai late decdt lungi, scurt acuminate, de tot intregi, Rädácind repentd. 94. Aprilie-Maiii. Câmpuri nësipOse, pe marginea drumurilor: Constanta. E. salicifolia Host. (E. cu frunze de salce. Vulg. Arior, Alior, Laptele cdnelui, Laptele cucului . Umbeld multifiddradiile repetit bifide. Glandule bicornute. Cocile (gãocile) capsulei pe dos punctat-scabre. Seminte netede. Frunze lanceolate, la basä §i la yid atenuate, de tot intregi, indesuitpub escente. Involucele rhombeti-ori triangular-ovate, mai late deck lung'', obtuse, mucronate, off scurt acuminate. RddAcinä repent6. 4 Maiii-Iunie. Coline argilose. Rarã. E. lucida W. Kit. (E. [Loc alb]. Vulg. Arior, Alior, Laptele cucului, Laptele cdnelui . TJmbelá mutifidg, radiile repetit bifide. Glandule bicornute. Cocele (glocile) capsulei pe dos punctulat-scabre. Seminte netede. Frunze lanceolate, ori linear-lanceolate, de la mijloc spre vir f mereti atenuale, de tot intregi, glabre, lueitóre. Involucelele rombeil-ori triangular ovate, mai late decal lungi, obtuse, mucronate, ori scurtacuminate. Rcideicind orisontal-repentei. Glandule galbinii. 21. Iulie-August. In finetele mlA§tinóse, lunci, MO. Forte comund cdtre Dunäre, pretutindeni. E. agraria M. B. (E. agrarie. Vulg. Anion Alior, Laptele cucului, Laptele cdnelui . Plantä glabrd *i. glauc6. Unibelei ntultiradicttei, ramuri repefit bifide. Frunze corclat-eliptice, pe marginile subcartilaginee scabre i subtil subcrenulate, tOte, on i numai cele inferiOre la virf rotundate §i mucronate, cele supreme une-ori acuminate. FoliOlele involucelelor reniforme, mucronate, mai late decat lungi. Glandule lineare. Cocele (ggocile) capsulelor glabre pe dos rotundate §i tuberculate. Seminte glabre. 4. Iulie-August. Coline uscate, finetele de prin tuferi§uri: Murfatlar, Malcoci, intro .

Macin §i Greci, etc. Variaza :

p. transsilvanica Schur. Glandule semilunare, bicornute. Capsule pe dos fOrte subtil granulate. In finetele din ptiduri la Cincarova.

www.dacoromanica.ro

371

T. angustifolia Uechtr. et Sint. [Loc alb]. Impreund cu spec. gemind dar mai rard. E. yirgata W. Kit. (E virgatd. Vulg. Arior, Alior, Laptelecuculta, Laptele-ednelui. Umbeld multiradiatd, radiile repetit-bifide. Glandule bicornute. Cocele (gdocile) capsulei pe dos punctat-scabre. Seminte netede. Frunze linear-lanceolate, de la m ijloe spre viri mereii atenuate, de tot intregr, glabre, opace. Involucele rombeti-ori triangular-ovate, mai late deck lungr, obtuse, mucronate, on i. scurt acuminate. Rdddcind descendentd, rnulticipitd. Glandule galbine. '4 Maid-Iunie In fL

nete, tuferiwri, poenile din pdduri : in tuferipri aprOpe de Malcoci, in pAdure la Babadagh. E. glareosa M. B. ; E. nicaeensis All. f3 glareosa Ledeb. (E. [Loc alb] Vulg. Arior, Alior, Laptele-cucului, Laptele-cdnelui).

Umbela 5-multiradiatd, radiile incd odatd bifide. Frunze glabre, glauce, oblonge, obtuse, orl scurt acuminate, mucro-

nulate, de tot intregi, spre basá putin ingustate. Frunzele involucrale mai late. Foli6lele involucelelor cordat-ovate, obtuse, mucronate. Glandule semilunar-truncate (nu bicornute). Capsulele uscate rugulose. Seminte netede. 4 Iulie. CAmpii §i coline sterile. F6rte comun in tOtd. Dobrogea. OBSERVARE. - E. nicaeensis All. forma tipica difera prin glandulele bicornute.

E. Myrsinites L. (E. Myrsinites). Umbeld 5-8-radiald, ramuri;

bifide. Glandule bicornute, cOrnele dilatate. Capsuld uscatd rugul6sà, cocele (gdocile) pe dos subcompresse, obtus-carinate. Seminie foveolat-rugose. Frunze glauce, obovat-oblonge, ori

obovate, obtuse, orl scurt acuminate, mucronate, glabre, pe margim scabriuscule. FoliOlele involucelelor reniforme, mucronulate. Glandule galbine. 4 Iunie. In locurile stincOse §i petrOse de la Ienissala ; in muntele Krasny-Mort. E. falcata L. (E. falcatd). Umbeld trifidd, ramuri repetitbifide. Glandule scurt bicornute. Capsule netede. Seminte cu 4 sera de Una transversale esculptate. Frunze lanceolate, la basd atenuate, acute ori acuminate, glabre, cele infime spatulate, obtuse ori emarginate cu o mucronuld. Involucele ovale, ori: eliptice, mucronate. Glandule gdlbinii. 0 Iulie-Octombre. In stepe la Kara Nasib, etc. E. pscudosaxatilis Uechtr. et Sint.

www.dacoromanica.ro

372

Genul Mercurialis Tournef.

Nercurialis Tournef. (Mercurialh). Flori dioice sail accidental

monoice, periant cu 3 divisiuni, dispuse pe un singur rend si connate la basa; flori mascule cu 8-12 stamine sail mai multe, libere ; flOrea femeld cu ovariü nestipitat, 2-rar 3-locu_ lar, cu loge uniovalate, munita de 2-3 filamente, lipsite de antere, alterne cu carpelele; stil 2-3 ; fruct capsular Cu 2, rar

3 coce monosperme, cu dehiscenta asernenea cii acea a gePlante cu sue nelaptos ; flori nereunite nului Euphorbia. intr'un involucru comun aderente in glomerule sad in spice. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tulpind de tot simpla. 2. Frunze petiolate. Itädiicinä repentà 2. Frunze sessile ort scurt petiolate. RAdilcind fibrós'a

1E pereunis L.

M. ()rata Sternberg et Hoppe.

1*. Tulpin'a ramificatá. Rddäcinä fibrtisd

¶ anima L.

M. perennis L. (M. perenald). Tulpind de tot simpld. Frunze petiolate, ovat-oblonge, oil lanceolate. Flori femenine lungpeduneulate. Rddei eind repentd. 94 Aprilie-Maiii. In padurile umbróse din regiunea muntósa. Forte comun : Cocos, Tiganca, etc. 111. wrath Sternb. et Hoppe. Tulpind de tot simpld. Frunze

subsessile on scurt petiolate, ovate. Flori femenine lungpeduneulate. Reiddeind fibrosei. 21, Aprilie-Maid. Impreuna cu specia precedentd fOrte cornund. M. annum L. (M. anuala. Vulg. TrepdddtOre). Tutpind ra-

mitieatd. Frunze petiolate, ovat-lanceolate ori ovate. Flori femenine subsessile. Reid eland fibrOsei. 0 Iunie-August. In loom inculte i ruderale: Constanta, Hirsova, &Ohm.

Fam. [Loc alb] URTICACEE Benth et Hook.

non ermafrodite saü unisexuate monoice saü dioice, mai rar polygame, regulate sau neregulate. Periant format dintr'un singur invalis floral erbaceil sail membranos, liber (fOrte rar nul), cu preflorescenta imbricata sail valvard. Flori mascule stamine (4-8, adesea 5), in numer egal (in regiunea nOstra)

www.dacoromanica.ro

373

cu acela a lobilor periantului §i opuse en el.; filamente libere sag putin adnate la basà; antere-biloculare dehiscente prin douè cr'epgtur; longitudinale ; rudiment de ovarid cand nul, când destul de desvoltat cupuliform. Flori femele : staminode nule sag putin desvoltate ; ovarig super (in regiunea nOstra.), unilocular, copringed un singur ovul sag doue' ovule dintre care unul este rudirnentar, când fixate la basa logei, erecte, când suspendate la virf, anatrope cu micropilul in sus ; stil mai intaiii terminal, devenind, in urma desvolthrei putin inegale a carpelului, mai mult sag mai putin oblic sail lateral,

intreg sail bifid; fruct indehiscent, monosperm, uscat sag putin suculent'; sëmintd erectil sail pendentä, rnunitä sag lipsitä de albumen.Arbori sag erburi erecte sag acdtAtóre, cu frunze alterne sag opuse, munite de stipuli; inflorescente in cime mai mult sag mai putin compuse, sag fOrte contractate in formä de con. CONSPECTUL GENURILOR

1. Fruct uscat, nearipat 2. Tulpind nevolubilä.

3. Flori monoice ori dioice. Frunze opuse 3° Flori polygame. Frunze alterne. 4. Stamine 4. Fructul o nued . 4.. Stamine 6-6. Fructul o drupd osOsä .. . 2*. Tulpind volubilä. Flori dioice. Stamine 5 1* Fruct &Amos oH suculent, nearipat. 5. Stamine 3, incluse in receptaculul cdrnos

Urtica L.

Parietarla L. .

5*. Stamine 4, libere.

1. Fructul o samarä. Flori ermafrodite

.

.

Celtis L. Ilumulus L.

Ficus L. Monts L. Ulmus L.

Genul Urtica Tournef.

Urtica Tournef. (Tirsicd). Flori monoice sag dioice, cele mascule munite de un periant cu 4 divisiuni aprOpe egale §i de 4 stamine ; cele femele munite de un periant cu 4 divisiuni inegale, cele exteriOre fOrte mid sag nule, cele intoribre persistente, erecte, accrescente. cuprindênd fructul ; achená comprimatà. Plante acoperite de peel rigidi, urticanti ; frunze opuse dentate.

www.dacoromanica.ro

374

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Flori dioice. Panicule axilare mai lungi decfit peiolii U. dioica L. frunzelor 1.* Flori monoice. 2. Panicule axilare geminate, mai scurte decal peVoiii frunzelor U. urens L. 2.* Spice femenine gloiRise 11. pilulifera Dc.

U. dioica L. (U. dioich. Vulg. [Loc all*. Frunze opuse, oblong-cordate, acuminate, adincat serrate. Panicule axilare rna lungi decal peiolii frunzelor. Flori monoice. ltddäcinä repent6.. 21. Iu lie-Sept. Comun pretutindenea. U. urens L. (U. piscAtOre. Vulg. [Loc alb]). Frunze opuse, ovale, acute, incis-dentate. Panicule axilare, geminate, mai scurte deceit peiolii frunzelor. Flori monoice. Rada-rind fitsiformd. Iu lie-Sept. Locuri cultivate si ruderale. Comun pretutindenea. c

-

U. pilulifera L. (U. piluliferà. Vulg. [Loc. all*. Frunze opuse, ovate, acuminate, incis-serrate. Spice femenine glolnise

pedunculate. C) Iunie-Oct. In locurile ruderale de pe langà linia feratà la Constanta, probabil introdusä. Genul Parietaria Tournef.

Parictaria Tournef. (Parietarie). Flori poligame ; florile erm afrodite compuse dintr 'un periant acrescent, invelind fructul, cu 4 divisiuni aprópe egale, connate la basa ; stamine 4;

florile femele cu periant persistent, neaccrescent, tubulos, umflat la basä; achenä comprimatä-convex6., lucitdre.Plante vilOse, dar lipsite de pen '. urticanti, frunze alterne, intregi saü sinudse ; flori dispuse in midi glomerule la subspOra frunzelor,

insotite fie-care de 1-3 bractee libere sail connate in formt de involucru, P. officinalis L. (Wind.), (P. oficinalà. Vulg. Parachernild). Frunze alterne, petiolate, oblong-ovate, la bas6 si la virf acuminate, de tot intregi, cu 3 nervure principale, stravedetorhlpunctate, hirte. Pedunculi dichotomi. Bractee sessile, mai scurte decAt florile. Periant campanulat, la cele staminigere egal de lung cu staminile. (P. erecta M. et K.). 24. Iulie-Oct. Locurl ruderale si umbrOse, locuri stincOse, umede i umbrOse:

www.dacoromanica.ro

375

In satele Sepeljin, Koco§, Nicolitel, padurea Babadagh. Var.

p pauciflora Uechtr. In pädure la Cincarova. Genul Ulmus Tournef.

1.1lmus Tournef. (Ulm). Flori ermafrodite sag poligame prin

a bortare. Periant format dinteun singur InveN floral, membranos, campanulat sag cu 5 lobI; 5 stamine ; mai rar periantul divisat in 4-8 lobi cu tot atâtea stamine ; 2 stile divaricate ; ovul suspendat de virful loge!, fruct (samar5.) uscat, comprimat, incunjurat de o aripä lat5. papiracee.

Arbori mijlocif sag InaltI cu scorta forte rugOsd, adesea grOs5. §i suberOsd ; flori nbiscênd inaintea frunzelor §i fascicu-

late dealungul ramurilor din anul precedent. CONSPECTUL SPECIILOR Scórta ramurilor netedd (nesuberósá) . 1.* Scórta ramurilor suberósä 1.

.

.

. U. campestris L. U, suberosa Ehrh.

U. campestris L. (U. campestru. Vulg. [Loc all*. Frunzeduplicat-serrate, la bash' neegale, la virf lung acuminate, pe 'Inca §i de câtre tOmn5. scabre cu trichome scurte, rigide. Fructe mature cu un canal al stilului atftt de lung, incat loja (loculul) semintei devine situat la mijlocul fructului aripat, aripi subtiri-membranOse, sag §i fata superiOrg.

verdia-brune. Flori pentandre, hexandre (V. montana Smith). Martie-Aprilie. In páduri fOrte comun.

t.

OBSERVARE. - U. glabra Mill. difera prin frunzele la virf scurt i lat acute, apoi pe fata superiórd de cAtre tórund gla bre, netede ai lucitóre precum i prin fructele mature, ce sunt mai mid si ail un canal al stigmatului atit de scurt, muck loja (loculul) semintel devine tocmai sub excisura stigmatului. (Conf. Oester. bot. Zeitschr. 1876, pag. 62-53; Schedae ad flor. exs. Austro-Hungar. 1881, pag. 98-99).

U. suberosa Ehrh. (U. suberos. Vulg. [Loc. alb]). Scória ramurilor sub eros-aripatd. Frunze obovate, scurt-acuminate, la basä neegale, pe margini duplicat-triplicat-serrate, pe fata superiOrä glabre, lucitOre, pe cea inferiOr6. pubescente. Flori

www.dacoromanica.ro

376

triandre, tetrandre, rare-ori i pentandre. Ca lice 4-fid. MartieAprilie. In pádurile cu deosebire din regiunea munt6sd. OBSERVARE. - Difera de U. glabra Mill. cu deosebire prin scórta ramurilor suberos-aripata.

Genul Celtis Tournef.

Celtis Tournef (Celtidg). Flori ermafrodite sag polygame. Periant cu 5 foliOle egale, concave, imbricate, intinse. Stamine 5, opuse divisiunilor periantuldf ; filamentele staminelor in-

curbate la vIrf, pe urind indreptate. Ovariü unilocular, oval, curbat, solitar suspendat ; stigmate 2, elongate, intinse sag recurbate, pubescente-glandulose. Fruct drupaceil, putin carnos, cuprinclênd un simbure cu o sêmintd. Embrion curbat cu cotyted6ne conduplicate, i incunjurdnd un albumen central aprOpe gelatinos; radiculd gr6sa i apropiatd de hil. Arborf sag arborasi cu frunze alterne ; flori axilare, solitare, pedicelate. C. australis L. (C. austral. Vulg. Simbovin). Frunze oblonglanceolate, acuminate, acut-serrate, pe fata superiOrd scabre, pe cea inferiOrd mOle i scurt vilOse, la basä neegale. Drupd

nOgrd. t Mali'. Pe stâncile abrupte i calcare la Mangalia si la Hirsova pe malul Dundrei. Genul Ficus Tournef.

Ficus Tournef. (Fic). Flori monoice fOrte numerOse, inchise

intr'un receptacul globulos sag piriform, disert, cdrnos aprOpe inchis, perforat i umbilicat la virf ; cele superibre mascule ; cele inferiOre femele. FlOre masculd periant cu 3 sepale ; stamine 3, opuse sepalelor. FlOre femeld: periant cu 5 sepale, lipite catre partea inferiOrd intr'un tub decurrent pe pedicel ; ovarig unilocular, oblic i scurt stipitat ; stil lateral filiform, bifid la virf. Achene fOrte mici, f6rte numerOse, parietale, curbate, cu testa dur i fragil. Arbori sag arborasl cu ramuri cenusii sag putin verdii; frunze alterne cu stipuli liberi i eaduci. F. Carlea L. (F. comun. Vulg. Smo chin, [Loc all*. Frunze cordate, intregi, ori palmate, pe fata superiOrd scabre, pe cea inferiOrd pubescente. Flori monoice oH dioice. fa Julie-

www.dacoromanica.ro

377

August. In crApAturile stincilor calcare i abrupte de la apele

minerale de la Mangalia si de la Hirsova pe malul Dunarei. Genul Morus Tournef.

Morns Tournef. (Mor). Flori monoice, in spice unisexuale si dense. Fibre masculd : periant cu patru divisiun ovale, intinse in timpul inflorirei; starnine 4, opuse sepalelor, cu filamente filiforme subulate, transversal rugOse. FlOre femelá:

periant cu 4 divisiuni ovale, opuse in pärecM; ovariti sessil, bilocular ; stile 2, filiforme. Fruct cu pericarp membranos sail putin cdrnos, unilocular prin obliteratiunea unei loge, cu o seminta, incunjurata. de periantul marcescent, sail invelitA de periantul devenit cArnos-suculent. M. alba L. (M. alb. Vulg. Agud, Dud). Frunze cordate, la basá neegal ovate, intregi, orl lobate, serrate. Amentele femenine subegal de lungI en pedunculii. Marginea periantului glabrd. Stigmat glabru, scurt, papilos. Fruct alb. -5 Maid. FOrte frequent cultivat. Genul Hutnulus L.

Humulus L. (Hemeii1). Flori dioice. Flori mascule: periant cu 3-4 foliOle aprOpe egale; starnine 5, erecte i apiculate de

conectiv. Flori femele dispuse in pdrechi la subsOra unel: bractee rnembranOse foliacee ; periant monofil, squamiform incunjura.nd ovariul ; stigmate 2, elongate-subulate. Fruct (achen6) uscatd, incunjuratä i neinva1it6 de periant. Embrion cu cotyleclOne lineare, invertite in spiralá ; radicula cores-

pundênd spinArei unuia din cotyledOne. Plantã perenä cu tulpind ramOsà-sarmentOsà, volubil, cu frunze opuse, munite cu stipuli ; flori mascule, dispuse in raceme opuse, axilare sail terminale ramOse ; flori fernele In amente pedunculate, devenind conuri ovoide. H. Lupulus L. (H. comun. Vulg. Hemeid, Hameid, Curpene).

Tulpind volubilei. Frunze lung petiolate, 3-5-lobate ori si intregi, profund-serrate Flori dioice. 11. Iulie-August. Prin tuferisuri, huciuri, garduri. Comun pretutindenea.

www.dacoromanica.ro

378

Genul Cannabis Tournef.

Cannabis Tournef. (Câne0). C. sativa L. (C. cultivatd). FOrte comunâ si spontanee in mai Vote pádurile i cu deosebire in Delta Dun Ara Fain. [loc alb] JUGLANDEE.

Flori monoice, apärend inaintea frunzelor ; cele mascule dispuse in amente cilindrice, munite de o bractee solzi5sä si de un periant cu 5-6 divisiuni membram5se, inegale ; stamine 3-36, cu filamente fOrte scurte, inserate pe ijial multe renduri pe fata internd a periantului; antere biloculare, extrorse ; flori femele solitare saü agregate, incunjurate de un involucru 4-fid, cu periant 4-lobat, inserat pe marginile receptaculului. Ovariil infer, la inceput unilocular, mai pe urmä divisat in 4 loge false incomplete, uniovulate; stile 1-2, fOrte scurte. Fruct drapaceil, cu pericarp gros, cdrnos-fibros, crepandu-s6 neregulat i continend o ruled cu 2 valve lemm5se nedeschidendu-se deca.t in timpul germinatiu,lei. Semintã cu testa membranos, cu cotyledOne grOse, carmise, oleOse, bilobate, sulcate-cerebriforme; albumen nul. Arbori destul de InalT, cu ramuri intinse, munite de o medulà intreruptà. Frunze caduce, alterne, imparipenaate, lipsite de stipull, exaland prin frecarea intre degete un miros aromatic. Genul Juglans L.

Juglans L. (Nuc). (Caracterele familiel). J. regia L. (N. comum. Vulg. Nue). Frunze impari-penate, folkolele 7-11 ovale, glabre, subserrate, subegale, fructul o nucd globOsa. (spontaneii).

5

Mali'. In padurea din muntii de la Greci

Fain. [Loc. alb] CUPULIFERE. Flori monoice. Cele mascule reunite in amente cilindrice, rar globulOse; periant cu 4-6 divisiuni in preflorescentA vulvard,

safl redus la un singur solz intreg safl trifid; stamine 4-20 inserate in mai multe renduri pe solz, saü intr'un singur rend pe un disc asedat in fundul periantului ; antere bilo-

www.dacoromanica.ro

379

culare, extrorse. Flori femele 1-5, sessile intr'un involucru comun, persistent, mai mult sag mai putin acrescent ; periant fOrte scurt, denticulat, dispdrend adesea fOrte de timpurig. Ovarig infer, cu 2-4, rar 6 loge 1-2 ovulate; stile 2-3, rar 4-6. Involucru fructifer crescut, foliaceg, coriace sag lemnos, cate-odatd spinos, cuprinclênd mai multe fructe si deschi-

Ondu-se in 4 valve, sag necontinênd decat un singur fruct pe care nu-1 inconjOrd deedt in parte si atunci indehiscent (cupulei . Fruct indehiscent, unilocular i monosperm prin abor-

tare. SOmOnta cu testa membranos; albumen nul.

Arbori

inalti sag arborasi. Frunze alterne, simple intregi, sail mai mult sag mai putin profund tdiate, caduce sag marcescente petiolate, munite de stipuli caduci. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Flori femenine in amente. 2. Flori femenine si masculine in amente solitare. Arnente femenine laxe Carpinus L. 1.* Flori fernenine nu in arnente. 3. Flori evolute inaintea frunzelor Coll Ins L. 3.* Flori evolute de-odatä cu frunzele. 4. Amente masculine subglobóse, lung pedunculate Fugus L. 4.* Amente masculine cilindriforme Quercus L.

Genul Carpinus Tournef.

Carpinus Tournef (Carpin). Flori mascule in amente cilindrice, dense ; periant nul; stamine 6-20, inserate in mai multe rênduri pe solzii bracteali, ovati-acuminati, ciliati; flori femele solitare intr'un involucru foliaceg, acrescent, reunite in raceme laxe, pedunculate ; periant scurt, denticulat, coronând ovariul ; stile 2 ; ovarig infer cu 2 loge uniovulate ; involucru fructifer foliaceü, trilobat cu lobul median cu mult mai mare

decât cei laterali, imbrâtisand' fructul prin portiunea sa externd ; fruct ovoid-comprimat,, unilocular i monosperm prin abortare, cu pericarp lemnos. C. Betulus L. (C. [Loc alb] Vulg. Carpin). Squamele strobilelor tripartite, laciniile lanceolate, cea intermedie elongatà serratà ori de tot intrégâ. 1-) Aprilie. In pkluri comun. OBSERVARE.- Varietatea cu laciniile de lor intregi constitue: C. Car-

pinizza Hort.

www.dacoromanica.ro

380

Genul Corylus Tournef. Cory lns Tournef. (Alun). Flori mascule in amente cilindrice

dense, solitare, sag geminate, apärend innaintea frunzelor ; periant in formd de solz bilobat, mai mult sad mai putin, lipit cu bractea solzósd ; stamine 6-8, cu filamente fOrte scurte, inserate in mai mule rênduri pe periant ; flori femele soli-

tare sag geminate intr'un involucru tubulos, laciniat §i grupate intr'un mugure solzos, periant fOrte scurt, denticulat, coronat de ovarig ; stile 2 ; ovariü infer cu 2 loge uniovulate;

involucru fructifer tubulos, foliaceg, putin cárnos la basO larg deschis la virf, necontinênd decdt un singur fruct ovoid. unilocular §i monosperm prin abortare, cu pericarp lemnos, C. Avellana L. (A. comun Vulg. Alun). Stipull oblongi, ob-

tusi. Involucrul fructului campanulat, la virf patul, laceratdentat. Frunze subrotunde, cordate, acuminate. 5 FebruarieMartie. In päduri fOrte comun Genul Fagus Tournef.

Fagns Tournef (Fag). Flori mascule in amente lung pedunculate, periant campanulat cu 5-6 divisiuni ; stamine 8-12

inserate pe un disc in fundul periantului ; flori femele cu periant laciniat, inchise Cate 1-3 intr'un involucru urceola t quadrilobat ; ovarig cu 3 loge biovulate ; stile 3, filiforme ; involucru fructifer lemnos, incArcat de spini moi, inchidênd complet 1-3 fructe, deschicjendu-se in 4 valve ; fruct trigon, cu 3 unghiuri tditOre, cu pericarp coriace, vilos pe fata internd.

F. sylvatica L. (F. de padure. Vulg. Fag). Frunze ovate, glabre, obsolet-dentate, pe margini ciliate. t Maig. In padurea de la Babadagh, fOrte rar. Genul Quercus Tournef.

(Wrens Tournef. (Stejar). Flori mascule in arnente laxe, filiforme, intrerupte, lung pedunculate, periant cu 6-8 divisiuni inguste, inegale,ciliate ; stamine 4-12, exserte, inserate pe un

disc in fundul periantului ; flori femele solitare intr'un involucru accrescent format din bractee lipite in cupulä ; periant, 6 dentat, coronând ovariul ; stil scurt ; ovarig infer cu 3-5 loge biovulate ; involucru fructifer hemisferic, indurat-

www.dacoromanica.ro

381

lemnos ; indehiscent, neimbratisand decât basa fructului, acesta ghinda ovid-oblong, uniloculor, monosperm prin

abortare, cu pericarp coriace. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Lobil frunzelor obtusl. Squamele cupulei alipite. 2. Frunze glabre. 3. Fructe scurt pedunculate, ori subsessile . Q. sessiliflora Sm. 3.* Fructe lung pedunculate Q. peduneulata Ehrh. 2.* Frunze, cu deosebire eel.) mai tinere, pe fata inferiôrd sur-tomentose Q. pubescens Willd. 1. Lobil frunzelor acuminatI i mucronall . Q. ('erris L.

Q. sessiliflora Smith ; Q. sessilis Ehrh.; Q. Robur Roth ; Q. Robur p. L. (S. cu flori sessile. Vulg. [Loc alb]). Frunze petiolate, obovate, la basd emarginate ori in petiol contrase, sinuate, glabre, lobil rotundat-obtusi, mutieL Pedunculi egal de lungi; cu peioli ori mai seury. Squamele cupulei alipite. 5 Aprilie-Maiil. In tOte p'adurile, fOrte comun. Q. peduneulata Ehrh.; Q. Robur a. L.; Q. femina Flor. dan.; Q. Robur Smith non Roth; Q. racemosa Lam.; Q. pedunculata Schkuhr. (S. pedunculat. Vulg. [Loc. alb] ). Frunze scurt petiolate ori subsessile, oblong-obovate, la bas6 profund emarginate, g)abre, sinuate on penatifide, lobI rotundati-obtusi, mutici. Pedunculi, mult mai lungi decdt peio1it. Squamele cupulei alipite. h [Loc alb]. In pilduri fOrte comun si Delta in Dungrei la Kara-Orman si in pddurea Leti, etc. Q. pubeseens Willd. ; Q. lanuginosa Thuill.; Q. collina Schleich.; Q. Robur & Lam.; Q. faginea Rohr et Mey. non Lam. (S. cu fo pubescente. Vulg. [Loc alb]). Frunze petiolate, obcordate, la basà emarginate, ori in petiol contrase, sinuate, cele tinere tomentOse, san bdtrine pubescente pe fafa inferiórd ori, la urind glabrescente, lob obtusi, intregr ori obtusi 1-2-angu1atY, mutict Squamele cupuler, alipite. -5 Forte comun in tOte pädurile: Ortakioi i Akpunar, Krasny Mort aprOpe de Tulcea, etc. Q. Cerris L.; Q. Crinita Lam. (S. Cer Vulg. Cer). Frunze obovate ori oblonge, sinuate orT pinatifide, pubescente ori pe &fa inferidrd sur-tomentóse, lobi acuminari, mueronali. Squarnele cupulei elongate, linear-subulate, patente, contorte.

-5 In pdduri. comun.

www.dacoromanica.ro

382

Farn. [Loc alb]. BETULACEE.

Flor monoice, dispuse in arnente ovoide sag cilindrice, geminate sail ternate, apdrOnd (eel putin cele masonic) tOmna

pentru a nu inflori decdt primdvara urrndtfire inaintea frunzelor. Florl mascule geminate sad ternate si sessile la subsuóra unel bractee solzOse, peltate, munite de 2 bracteole laterale ; periant squamiform monofil, sag caliciform cu 3-4 divisiuni; stamine 2-4 inserate la basa periantului si opuse divisiunilor sale, libere, cu antere biloculare, extrorse, sag diadelfe, cu antere uniloculare. Flori femele geminate sag

ternate la subsóra unui solz bracteal munit sag lipsit de bracteole laterale; periant nul. Ovarig super, cu 2 loge uniovulate; stil nul; stigmate 2. Fruct uscat, indehiscent, unilocular, 2 sperm, comprirnat-angulos sad munit de o aripd membranósd. Sérnentd cu testa membranos ; albumen nul. ArborT sad arbusti cu frunze simple, alterne, petiolate, munite de stipull caduci. Genul Alnus Tournef.

Alnus Tournef (Anin). Flori mascule cu soldi bracteali mu-

niti de 2 bracteole bifide ; periant cu 4 divisiuni ; stamine 4, cu filamente intregi i cu antere biloculare, inserate la basa divisiunilor periantuldi; solcjil amentelor femele asemenea cu acer a celor masculf, bracteolele laterale dând fiecare, la subsuOra lor, insertiunea unei flori ; arnente fructifere ovoide, in racern ramos, cu soldi persistenti, orizontali lemnosi fruct nearipat. A. glutinosa Gaertn.; Betula Alnus a. glutinosa L. (A. cleios Vulg. Anin, Arin). Periant 4-fid. Frunze subrotunde, forte obtuse i retuse, la basd cuneate si glabre, pe fata inferiórd

la subsuOra vênelor barbulate. Nucile fdrd aripi membranacee. 5 Februarie-Martie. In Delta Dundrei in insula Leti forIndncl päduri intregi. Fain. [Loc alb] SALICINEE. Flori dioice, reunite in amente cilindrice sag oblonge, cele mascule i cele femele lipsite de stiputi, solitare subsuOra

www.dacoromanica.ro

383

unei bractee sqamiforme, munite fie-care de un disc cupuliform sag redus la 1-2 glande apclate la basa organelor sexuale. Stamine 2-24, cu filamente libere sag reunite 'intr'o parte a lungimei lul, inserate la basa soldului sag pe disc ; antere biloculare extrorse. Ovarig super, sessil saü pediculat, unilocular sag cu 2 loge incomplete, multiovulate, stile 2, libere sag reunite. Fruct capsular, ovoid-conic, polisperm, deschiclêndu-se de la virf la basd in 2 valve ce se Invertesc

in afard. Seminte cu testa membranos, munit in jurul hilului de lungi peri setacei ; albumen nul.Arbor i. sag arbora§1. Frunze simple, alterne caduce, de ordinar petiolate, munite de stipuli persistenti sag caduci, Cate odatd null. CONSPECTUL GENURILOR 1. Stamine 2-5 (forte rar 6-10). Flori Med periant, in locul acestuia la basa organelor sexuale chte 1-2 glandule . Salix L. 1.* Stamine 8-12-30. Flori cu un periant cyatiform inserat pe o squamuld a amentului Populus L.

Genul Salix Tournef.

Salix Tournef. (Salce). Amente cu solcji intregi; disc redus la 1-2 glande a§eclate la basa organelor sexuale pe care nu le inconjórd nici odatd complect; stamine 2-3, rar 5, cu filamente libere sag reunite i simulând atunci a.te-odatd o stamina cu o anterd 4-loculard; ovarig sessil sag pedicelat; stil elongat, forte scurt safl nul. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Squamele amentelor concolore, galbine-vercli.

2. FlorT diandre. Frunze sericee S . alba L. 2.* Flori triandre. Frunze glabre . . . . . . S. triandra L. 1.* Squamele amentelor discolore, la virf brune ori negricióse. Flori diandre. 3. Frunze pe fata inferiOrà tornentos-hirte. Stipull reniformi. S . elnerea L. 3.* Frunze pe feta inferióra sericee. Stipuli Ianceolati.

S. romarinifolia Koch (L).

S. alba L. (S. alba"). Amente pedunculate, peduncull foliati, acestea frunze de tot intregi. Squame concolore, decidue. Cap-

www.dacoromanica.ro

384

sule ovat-acute, obtuse, glabre, la urmd subpedicelate pedicele abia egal de lungi, cu nectariul fOrte scurt. Stigmat putin ingrwt, ernarginat. Frunze lanceolate, acuminate, se, rulate, pe ambele fele sericee. Stipuli lanceolati. 13 In tOte luncile.

S. triandra L. (S. triandrd. Vulg. [Loc alb]). Flori triandre. Amente pedunculate, pedunculi foliati. Squaniele persistente concolore, la virf glabre. Capsule ovat-conice, obtusiuscule, glabre, pedicelate, pedicele de 2-3 ori mai lungi deck glandula nectariferd stil fOrte scurt. Stigmate orizontal-divergente, emarginate. Frunze lanceolate, ori oblonge, acuminate, serrate, de tot glabre, pe fata inferiOrci verJz, ori numai fOrte pufin glaucescente. In luncile cu deosebire din Delta DunArei. OBSERVARE. - S. amygdalina L. (S. amygdalina a. discolor Koch Synops.), diferá numal prin frunze, care pe fata inferiórd sunt glance.

S. einerea L.; S. acuminata Hoffm.; S. polymorpha Hort. S. Hoffmaniana Blaff. et fingerh. (S. cenu§ie. Vulg. [Loc alb]). Flori diandre. Amente sessile, la basä bracteate. Capsule de la basa ovatä elongat lanceolate, tom entOse, pedicelate ; pedicele de 4 oil( mai lungi deck glandula nectariferd.

Stil forte scurt. Stigmate ovate, bifide. Frunze eliptic ori lanceolat-obovate, scurt acuminate, plane, undulat- serrate, cineroi-vercli, pe Mica superWei pubescente, pe fafa inferiOrd tomentos-hirte. Stipuli reniformi. Muguri sur-pubescenti. t Martie-Aprilie. Comun cu deosebire in luncile din Delta Dun'arei. S. rosmarinifolia Koch. (L.). (S. cu foi de rosmarin. Vulg.

[Loc alb]. Flori diandre. Amente sessile, fructifere subrotunde, scurt pedunculafe, pedunculi foliati. Capsule de la basa ovatä, lanceolate, tom ent6 se , lung pedicelate ; pedicele

de 2-3 oil mai lungi deck glandulele nectarifere. Stil scurt. Stigmat ovat, bifid. Frunze lineare ori, linear-lanceolate, angustat-acuminate, cu marginele plane, ori numai putin revolute, la virf drepte, de tot lntregi on depArtat glandulos-denticulate, pe fata info-Wei argintiii-sericee. Stipull lanceolati. Variaza.

p. argentea Sm.; [Loc alb]. Frunze lat-ovate, une-ori pe fata superiOrá tomentOse. Comun pe colinele din Delta Dui-161.6i

www.dacoromanica.ro

385

Genul Populus Tournef.

Populus Tournef. (Plop). Amente cu soldi incisati sad laciniati; disc cupuliform a§edat la basa organelor sexuale care le inconjOra complect; stamine 8-12 sail mai multe,libere, inserate pe disc; ovarig sessil sail scurt pedicelat; stil fOrte scurt sail nul. CONSECTUL SPECIILOR.

1. Squarne le amentelor ciliate. Frunze le pe fata inferiórd alb-tomentóse P. alba L. 1.* Squamele amentelor glabre. Frunze glabre pe ambele fete P. nlgra L.

P. alba L.; P. nivea 'Mild. (P. alb. Vulg. Plop, MIMI) Frunze subrotnnd-ovate, angulat-dentate, pe fafa inferiórd deimpreund cu ramurile alb-tomentOse, celea ale ramurilor terminale cordat-palmat-5-lobate. Squamele amentelor femenine lanceolate, la virf arcuate, ciliate. -5 In lunci §i cu deosebire in Delta Dunarei. P. nigra L. (P. nigra. Vulg. Plop). Frunze triangular-ovate acuminate, serrate, pe margini §i pe ambele fefe glabre, la basa truncate i serrate. Ramuri patente. Squamele amentelor glabre. 5 Aprilie. La Hir§ova pe malul Dundrei. Fain. [Loc alb] GNETACEE.

Flori monoice sag dioice. Amente mascule munite de braetee; periant membranos, tubulos, la inceput inchis, dupa acea deschicjandu-se in doui lobi; o stamina sail mai multe

stamine a caror filamente sunt mai mult sail mai putin lipite in colOnä; antere cu 1-4 loge deschidandu-se la veil printr'un por oblong. Flori femele solitare sag geminate, nude sag inconjurate de un involucru cu 2-3 randuri de foliOle opuse; ovariü sessil, unilocular, uniovulat; ovul erect, munit la vêrful sag de o deschidere ce lasä sä iasà un prolongiment tubulos, ligulat sail disciform la varf sag; fructul este o bacca fal§d. Seminte lipsite de aripi; embrion drept, a§edat intr'un albumen carnos ; 2 cotyledane libere sag lipite. Breinda. Flora Dobrogei.

25

www.dacoromanica.ro

386

Genul Ephedra L.

Ephedra L. (Efedr6). Amente mascule ovoide sail globulOse, cu bractee opuse in cruce si connate la basä; starnine de ordinar multiple, lipite prin filamentele lor in coh5nâ ra mOsá. Flori femele geminate, invelite printr'un involucru ale cdrui. foliOle interne devin cArm5se si a fructului un aspect bacciform. Dou6 cotiledOne libere.

E. vulgaris Rich. (E. comunal. Vulg. [Loc all*. Tulpinä frutescentä, Mil frunze, fOrte ramificata, ramuri. aticulate, drepte, mgrunt tuberculate. Amente la articulii ramurilor sub-

sessile, ori pe peduncull continui sail si articulati, solitare câte dou6 sail cate trel. -5 Aprilie-Maiil. Pe stincile muntelui

Sepeljin la Baschioi, in dunele de la Mamaikia

www.dacoromanica.ro

NONOCOTYLEDONATE

Fain. [Loc alb]. IIYDROCIHRIDEE.

Flori dioice, regulate. Periant cu 6 divisiuni dispuse pe 2 rênduri, cele 3 exterióre erbacee, cele 3 interiOre mai marl',

petaloide; flori mascule reunite mai multe in acelas spath, periant cu divisiuni libere, stamine 2-12, cu antere biloculare, extrorse; flori femele solitare in fie-care spath, periant cu divisiuni externe connate in tub la basa. Ovarig infer, cu 1-6 loge polisperme ; stil cu 3 ramuri bifide. Fruct carnos, indehiscent. Seminte cu testa membranos, coriace ; albumen nul. Erburi aquatice, inotatOre sag submergiate. Frunze tOte radicale sail inserate pe tulpina si atunci fasciculate. Flori inchise intr'un spath inaintea antesei. CONSPECTUL GENURILOR Ilydroeharis L. 1. Stamine 9. Frunze reniform.orbieulare 1.* Stamine fertile 12. Frunze ensiform-triangulare . Stratiotes L.

Genul Hydrocharis L.

Ilydrocharis L. (Idrocarida). Periant cu 6 divisiuni, cele exteriOre erbacee, cele interiOre mai marl, petaloide ; flori mascule pedicelate, inchise cate 3 intr'un spath membranos,

2-valv, scurt pedunculat; stamine 12, reunite in inel prin basa filamentelor lor; flori femele mid, solitare Intr'un spath

www.dacoromanica.ro

388

1-valv, lung pedunculat ; ovarig cu 6 loge multiovulate; fruct bacciform, ovoid-oblong. II. Morsus ranac L. (II. Mu§catu-brOscei. Vulg. Mwcatu-

bróscei). Radacina in mM repenta. Frunze petiolate, reniform-orbiculare, de tot intregi. Flori pedunculate. Petale mai marl decât sepalele, albe. 21. Iulie-August. In mlastini, ape stagnante. Comunä, cu deosebire in regiunea Dunarei §i in Delta.

Genul Stratiotes L.

Stratiotes L. (Stratiote). Periant cu 6 divisiuni, cele exteri6re erbacee, cele interi6re petaloide mai marl ; flori ma-

scule pedicelate, inchise mai multe intr'un spath bivalv. purtat pe un scurt peduncul radical ; stamine numer6se, cele exteriOre sterile; flori fernele solitare, intr'un spath bivalv, periant lung tubulos, ovarig cu 6 loge multiovulate; fruct bacciform, hexagonal. S. aloides L. (S. aloidd). Radacind in mal repenta. Frunze ensiform-triangulare, ciliat-aculeate. Stamine fertile 12, parastamine 20-30 galbinii. Sepalele pe partea externa vercji, pe cea interna albe. Petale albe. 94. Iulie-August. In mla§tini, ape stagnante §i lin curgëtore. In regiunea Danubialä, cu deosebire in Delta. Fam. [Loc alb]. ALISMACEE.

Flori ermafrodite sail monoice, regulate. Periant cu 6 divisiuni libere, pe 2 rênduri; cele exteriOre caliciforme, erbacee, persistente, cele 3 interi6re petaloide, adesea caduce, Stamine 6 sag in nurne'r indefinit, libere, inserate pe receptacul la basa divisiunilor interiOre a periantului; antere biloculare introrse sag extrorse. Ovare supere, 6-12 sag in nurn6r indefinit, verticilate sag capitate, libere sag reunite la partea inferibra prin sutura ventrala, uniloculare, 1-2sperme. Stile libere, persistente. Fruct format din carpele indehiscente sag deschidêndu-se prin sutura ventrald. Sementa cu testa coriace sag membranos; albumen nut Erburi perene, aquatice sag crescênd in mla§tini. Frunze radicale invaginante, de ordinar dispuse in roseta, lipsite de stipull. www.dacoromanica.ro

389 CONSPECTUL GENURILOR. 1. Flori monoice. Stamine numeróse 1*. Mori ermafrodite. Stamine 6

sagittaria L. Alisma L.

Genul Sagittaria L. Sagittaria L. (Sagitarie). Mori monoice ; calice cu 3 divi-

siuni erbacee; coroM alba' cu 3 divisiuni; stamine in num6r indefinit, cu antere extrorse ; carpele numerOse, libere, 1sperme, reunite in capitul globulos pe un receptacul cArnos. Flori in panicuh cu ramuri verticilate. S. sagittacrolia L. (S. cu frunze sagitate. Vulg. Sdgéta apa . Frunze profund sagitate. Pedunculul radical simplu. 'Pori monoice. Petale albe, unguiculate, purpurii. 4. Iunie-Iulie. BAlti, ape stagnante. Pretutindenea cu deosebire in regiunea Danubialti. Genul Alisma L.

Alisma L. (AlismA). Mori ermafrodite ; stamine 6-12, cu antere introrse; carpele numerOse, libere, 1-sperme, verticilate sag capitate.--Flori dispuse in paniculd ramOsti verticilatà sag in umbeM. A. Plantago L. (A. Plantagind. Vulg. Limba brdscd. Patlag ind de apd). Peduncul radical verticilat-paniculat. Ovare

pe partea lor interná deasupra basei stiligere. Carpele la virf rotundat-obtuse, mutice, pe dos 1-2-sulcate coadunate inteun fruct obtus-trigonal. Frunze cordate, ovate ori lanceolate. Flori albe ori ceva rosee. 2. Iulie-August. MO, ape stagnante. In regiunea Danubialti pretutindenea. Variazá cu frunzele mai late, mai Anguste, mai mult mai putin cordate, §i ,s. lanceolatum [loc alb]; A. lanceola tun; Wither. Frunze lanceolate, la bash' mai Angustate. T. graminifolium [loc alb]; A. gramini folium Ehrh.; A. natans Pall. non L. Frunze tote graminiforme §i natante, una ori douè cu lamina Angust-lanceolate §i natante. Fain. [Loc alb]. BUTONEE.

Mori ermafrodite, regulate. Periant en 6 divisiuni dispuse

in 2 rênduri: 3 exteriOre, erbacee sag petaloide, 3 intewww.dacoromanica.ro

390

rióre mai marl, petaloide, caduce. Stamine 9; 6 opuse in parechi divisiunilor exterióre si 3 opuse divisiunilor interhire a periantului; antere biloculare, introrse. Ovare 6, supere, uniloculare polysperme, reunite prin sutura ventrald. Stile libere, persistente. Fruct format din carpele deschidêndu-se prin sutura ventrala. Seminte forte mid; albumen nul.Erburi aquatice. Frunze tOte radicale, lipsite de stipuff, ngscênd dintr'un rizom orizontal; flori dispuse in urnbell terminala compusa din cime unipare. Genul Butomus Tournef.

Butomus Tournef. (Butom). (Caracterele familiei). 13. umbellatus L. (B. umbelat. Vulg. Fenul-edmile4 Rhizom orizontal, tuberos. Frunze lineare, sulcate, trigonale, acute. Peduncul radical mai lung decdt frunzele. Flori in umbelil terminala simpla lung pedunculate, rosietice, devenind mai palide. 21. Iunie-August. Ape stagnante si lin cur ge'tOre, balti. In regiunea Dunarei pretutindenea. Farn. [Loc alb]. JONCAGINEE.

Flori ermafrodite, regulate. Periant cu 6 divisiuni libere, erbacee, dispuse pe 2 rendurl. Stamine 6, inserate la basa divisiunilor periantului cilrora ele sunt opuse ; antere biloculare, extrorse. Ovare 3-6, supere, 1-2-ovulate ; stile 3-6, fOrte scurte safl cu stigmate sessile. Fruct uscat, format din 3-6 carpele deschidêndu-se prin sutura ventrahl, aderênd de un prolongiment al axului din care se desprind la maturitate de la basa la vOrf, selninte fard albumen.Erburi cresand in locuri umede. Frunze tOte radicale, invaginante la basa. noel dispuse in racem terminal, elongat. Genul Triglochin L.

Triglochin L. (Triglochin). (Caracterele famine"). T. imlustre L. (T. palustru). Fructe lineare, angulare, spre

basa atenuate, alipite de pedunculul comun i secedente in 3 capsule. Stigmat sessil. 21. Iunie-Iulie. In pgsunile umede cu deosebire n6sipOse. Pe tilrmurile lacului Sinoe.

www.dacoromanica.ro

391

Fam. [Loc alb]. NAIADACEE.

Flori ermafrodite sag unisexuate, monoice sag dioice. Periant nul sag erbaceg, format din 6-4 segmente, sail hialin, si atunci 4-partit. Stamine 1-6, hypogine in florile ermafrodite ; florile unisexuate totdeauna cu o singura stamina ; filament staminal distinct sag nul ; antere uniloculare sag biloculare, cu polen globulos sag confervoid. Gineceg format din 1-6 carpele distincte sag mai mult sag mai putin connate prin fata lor ventrald, cu ovarii uniloculare, cu un singur ovul basilar si erect, anatrop, sag pendent dela vêrf, campilotrop sag ortotrop, cu micropil totdeauna infer ; un stil pentru fie-care carpel, scurt sag elongat, cu stigmat discoid, sag decurent, sag subulat; carpele cópte coriace sail membranóse sag indurate, indehiscente sag dehiscente printr'o linie internd ; sementa. erecta sag pendenta ; albumen nul.Erburi scapiforme sail mai adesea cu tulpine frunzOse si atunci submergiate sail plutitOre ; stipuli null sag intrapetiolari, membranosi si adesea invaginanti; frunze alterne, sag opuse, sag verticilate ; florl forte midi axilare, sag in racem, sag in spic pedunculat. CONSPECTUL GENURILOR

1. Ovaril 4 off mai multe (Potamee). 2. Flori ermafrodite. 3. Periant 4-partit 3.* Periantul lipsesce 2.* Flori monoice, vaginate 1.* Ovaritt numal 1. Flori unisexuate

Potamogeton L. Ruppla L. Zaniehellia L. Zostera L.

Genul Potamogeton Tournef.

Potamogeton Tournef. (Potamogeton). Flori ermafrodite, in spice mai mult sail mai putin elongate ; periant cu 4 divisiuni intinse, erbacee; stamine 4, subsessile, inserate la basa divisiunilor periantului carora ele sunt opuse; carpele sessile cu pericarp drupaceg si cu endocarp osos. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunzele superióre florale natante, coriacee, celelalte submerse membranacee, sessile . . . . . P. graminens L.

www.dacoromanica.ro

392

1.* Frunze tote submerse, membranacee, pelucide. 2. Frunze mai late, ovale or lanceolate. 3. Frunze pe margini neundulate, on obsolet undulate.

4. Frunze neamplexicaule, petiolate 4.* Frunze amplexicaule . 3* Frunze pe margini undulat-crispate 2.* Frunze lineare, ori linear-setacee, la bash' vaginante .

P. lucens L. P. perfoliatus L. P. erispus L. P. pectinatus L.

P. gramineus L. (P. gramineg. Vulg. [Loc alb]). Frunze submerse nemembranacee, strávéclOtOre, lanceolat-lineare,

fingust ori lat-lanceolate, acuminate, spre basá atenuate, sessile, pe margini scabriuscule, cele supreme mai scurte, mai late si petiolate, cele natante lanceolate ori ovate, lung petiolate, coriacee, acestea insä adeseori lipsind. Pedunculi spre virf ingrosati. Fructele mai recente comprese, cu margini obtuse. Tulpina fOrte ramificatd. Variazd:

p. heterophyllos [loc alb]. Frunze submerse mai scurte, recurbate, mai adese-ori sag cele mai multe mai rigide, nu rare-oll deplin rigide. MO, ape stagnante i curg6tOre: la Macin.

P. lucens L. (P. lucitorig. Vulg. [Loc alb]). Frunze tote submerse, membranacee, strAvèc16tOre, petiolate ovale ori lanceolate, mucronate, pe margini serrulat-scabre, cele florale opuse, cele-lalte alterne. Peduncull in partea superiOr6 ingrosati. Fructe mai recente comprese, cu margini: obtuse, putin carinate. Tulpin6 ramificatä. 4 Iu lie-August. Ape stagnante i curgOtOre. In regiunea Dundrei i cu deosebire In Deltg.

P. perfoliatus L. (P. perfoliat. Vulg. [Loc alb]). Frunze tOte

submerse, membranacee, stravklátOre, dela basa cordatd Amplexicaule, ovate ori ovat-lanceolate, pe maryini scabriuscule. Pedunculi egalL Fructele recente comprese, cu margini obtuse. Tulpind subramificatä. Variazä cu frunzele cordat-subrotunde (P. Loeselii R. et Sch.), cu frunzele cordat-oblonge, pAnd la 8 cent. lungi si 21/2 cent. late, cAtre mijloc mai late, si cu frunzele cordatlanceolate. Iu lie-August. BA lti, ape stagnante i curgétOre: Rasova, Sulina. '21.

www.dacoromanica.ro

393

P. erispus L. (P. incretit. Vulg. [Loc all*. Frunze tOte submerse, membranacee, strAvédãtOre, sessile, linear-oblonge, obtusiuscule, scurt acuminate, serrulate, undulat-erispe, egal de lungi cu pedunculii. Fructe comprese, rostrate. Tulpind ramificatd, compresd. 21. Iulie-August. Ape stagnante §i curgetóre, bälti: Macin, Delta Dundrei. I'. pectinatas L. (P. pectinat. Vulg. [Loc all*. Frunze tote submerse, membranacee, strdvecidtOre, la basei vaginanle, lineare, ori linear-selacee, acute, 1-nervate, transversal yewise, vênele putin ingropte. Spice lung pedunculate. Fructe oblice, obovate, subsemiorbiculare, comprese, uscate pe dos carinate, terminate en un stil scurt, ascendent. 21. IulieAugust. Ape stagnante §i curgetOre : Mangalia, Mamaia. Genul Ruppia L.

Rappia L. (Rupie). Flori ermafrodite, dispuse done sail mai multe pe un spadice axilar §i filiform, mai intdi inchis intr'o teed spathiformd, diva.' aceea squammiformd; antere marl, extrorse, biloculare, fixate prin mijlocul spindrei, cu loge divergeute la bash', deschidendu-se in lung. Ovariii

format din 4 carpele libere, contigui prin fata internd, la inceput sessile, dupd aceea stipitate, uniloculare, uniovulate. Ovul suspendat, curbat. Stil nul; stigmate sessile, peltate §i umbilicate. Fruct format din 4 carpele sail mai putine prin

abortare, putin comprimate §i gibose, la sfirit lung stipitate. Plante submergiate ; frunze lineare §i subcapilare; stipull membrano§l, lipiti de frunzd in formá de teed care imbrati§éza pedunculii §i ramurile; tulpine ramOse. R. rostellata Koch. (R. rostelatd). Logele anterelor subglobOse. Fructe subsemilunar-ovate, dela basa obtusd ascendente. 21. August-Octombre. Prin bdltile de pe malul Mdrei, lacuri: in lacul Sinoe, la Sulina in gura Dundrei. OBSERVARE.-R. maritima L. diferà prin logele anterelor oblonge.

Genul Zanichellia Michelli.

Zan iebelHa Michelli (Zanichelie). Flori monoice, solitare

sail geminate la subsuOra frunzelor; flori mascule lipsite de periant, munite de o singurd stamina en filament filiform;

www.dacoromanica.ro

394

flori femele cu periant scarios, cupuliform ; carpele 2-6, subsessile sail stipitate, cu pericarp coriace. Z palustris L. (Z. palustra). Fructe scurt pedicelate. Stil numai de jumatate cat fructul. Ii. Iulie-Septembre. In ape stagnante si lin curgatOre: in lacul Sinoe ; la Macin prin baltile de pe malul Dunarel. Genul Zostera L.

Zostera L. (Zostera). Flori monoice, purtate pe un spadice ce nasce pe fata superióra. a frunzelor crOpate longitudinal la basa lor. Spadice la.tit, rnembranos, nud pe fata dorsalà, purtand inainte staminele si ovarele alterne si biseriate. Periant nul. FlOrea mascula formata printr'o singura antera subsessilä, uniloculara, deschidêndu-se longitudinal. Flórea femela dintr'un pistil unilocular, uniovulat. Stil 1; stigmate 2. Fruct constituit printeo utricula ce se deschide rupêndu-se neregulat. Séminta cu testa subtire. Z. nana Roth. (Z. pitica). Frunze 1-nervate. Pedunculul spatului de latime egala. Nucile mature netede. 21. IulieSeptembre. In fundul nesipos al marei si al lacurilor de pe langa mare: in lacul Sinoe, la Constanta in mare la portul genovez. Fain. [Loc alb] LENNACEE.

Flori monoice, näscend in crapatura ce presinta marginea frunzelor, 1 femeld si 2 mascule reunite in acela§i spath univalv ; flori mascule constituite printr'o singura stamina

cu antera biloculara, cu dehiscenta transversala ; fief femele compuse dintr'un stil si dintr'un ovarig super, unilocular, uni-pluriovulat. Fruct monosperm, indehiscent sag oligosperm, deschiclêndu-se transversal. Seminte cu testa coriace. Plante fOrte mici, erbacee, afile, plutind pe apti, cu tulpina

formata din fronde foliiforme esind una din alta. Genul Lernna L.

Lemna L. (Lemna). (Caracterele familiei).

www.dacoromanica.ro

395

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Frunzisórele (tulpina lenticular-compresd foliacee) lanceolate, cruciat-coherente L. trisulca L. 1." Frunzisórele rotundat-ovate. 2. Frunzisórele pe fata inferkiril plane. 3. RAdácini fasciculate L. polyrrbiza L. 3." Rildkind solitarä L. Bihar L. 2.* Frunzisóre pe fata inferkirà convexe. Ràdilcinii solitarä L. gibba L.

L. trisulea L. (L. trisulcata. Vulg. Lintifd, [loc alb]). FrunziOrele lanceolate, la urma petiolate, cele prolificate emuciat-colterente. R ddacini solitare. 0 Aprilie-Iunie. In apele stagnante submersa. Comund pretutindenea, cu deosebire in regiunea Danubialä. L. polyrrhiza L. (L. poliriz'a. Vulg. [Loc alb]). FrunzisOre subrotund-obovate. Rdda cind fasciculatd. GJ Aprilie-Maig. In apele stagnante natanta. Comund cu deosebire in Delta Dungrei. L. minor L. (L. mititicd. Vulg. [Loc alb]). FrunzisOre obo-

vate; pe ambele fete plane. Rdddcind solitard. 0 AprilieMaig. In apele stagnante natanta. Comund pretutindenea. L. fz;ibba L. (L. gibOsa. Vulg. [Loc alb]. FrunzisOre obovate, convexiuscule, pe fala inferiOrd spongios-convexe. R ad kind

solitara. c Aprilie-Maig. In apele stagnante: mai rara decat speciile precedente. Fain. [Loc alb] TYPILICEE.

Flori monoice, dispuse in spice compacte sad globulóse, cele mascule ocupand partea superióra a inflorescentei si cele femele partea inferiOra. Flori mascule numeróse, reduse la o stamina libera sag formate din 2-4 stamine reunite prin filamente i amestecate de sete sag de soldi dispusi fara ordine ; antere biloculare cu dehiscenta longitudinalä. Flori femele reduse la un ovarig super, unilocular. uniovulat, solitar sag apropiate douè eke dou i pärênd atunci bilocular, incunjurate de sete numerOse sag de 3-5 soldi dispusi fard ordine. Stil simplu, persistent. Fruct sub-

www.dacoromanica.ro

396

drupaeeg, indehiscent, unilocular, monoposperm, cu endocarp coriace. Semirge munite de un albumen carnos ineunjurand un embrion drept. Erburi perene, cu rizom tiritor, cre-

scend in apa" sag in mlastini. Tulpine simple sag ramOse. Frunze alterne, lineare, en nervure paralele, adesea invaginante. CONSPECTUL GENURILOR Typha L. Sparganium L.

1. Spic cilindriform 1.* Spice globóse

Genul Typha Tournef.

Typha Tournef. (Papura). Mori forte numerOse, dispuse in doué spice, unisexuate, fOrte compacte, cilindracee, super-

puse, contigul sag indepartate, invelite la inceput inteun spath fOrte caduc ; stamine MI-to numerOse, lipite 2-4 prin filamente, ineunjurate de numerOse filamente sterile ; fruct fOrte mic, aprOpe drupaceil, 'mutat pe un pedicel capilar, munit de lungi sete claviforme. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Spic masculin in continuitate en cel femenin T. latifolia L. 1.* Spic masculin indepartat de eel femenin.

2. Interstitiul intre ambele spice mal scurt de eat spicul masculin T angustifolia L. 2.* Interstitiul intro ambele spice egal de lung

cu spicul masculin ... ..

.

.

.

.

.

. T. stenop101a Fisch. et Meyer.

T. latifolia L. (P. en Rif late. Vulg. Paputh). Frunze lat lineare, mai lungi deck culmul infloritor. Spic cilindriform,

partea masculind in continuitate cu partea temenind. Filamentele la florile masculine de 3 ori mai lungi deck anterele, florile femenine nebracteate. Stigmat oblic, spatulatovat, acut. 24. Iulie-August. Ape stagnante si curgetOre: comunà in regiunea Dundrei si en deosebire in Delta. T. angustifolia L. (P. cu. foi inguste. Vulg. Paputh, [loc MN). Frunze ingust-lineare, mai lungi deck culmul inflori-

tor. Spic cilindriform, partea masculind indepartatd de

www.dacoromanica.ro

397

partea femenind. Filamentele la florile masculine de D 2 ori mai lungi deck anterele. Flori femenine cele mai multe cu bractee filiforme la virf subspatulat-dilatate. Stigmat elongat, angust-linear, lung-acuminat. 21. Iulie-August. In ape stagnante si curg6tOre : comuna In regiunea Dunarei i cu deosebire in Delta. T. stenophylla Fisch. et Meyer. (P. [Loc alb]). Frunze caulinare elongate, angust-lineare. $pic femenin la urmd cliptic, separat prin vu spafid nud egal de lung de spicul masculin. 21. [loc alb]. Rara in Delta Dunarei aprOpe de KaraOrm an.

Genul Sparganium Tournef.

Sparganium Tournef. (Sparganiu). Flori dispuse in capituli unisexuati, globulosi, superpusi i spatiati, lipsiti de spath ; stamine numerOse, libere, amestecate de soldi membranosi filiformi ; ovare libere sag reunite 2 câte 2, incunjurate fie-care de 3-5 solcri membranosi; fruct de ordinar sessil.

S. ramosum Huds. (S. ramos. Vulg. Buzdugan). Frunze la basä trigonale, cu laturile concave. Tulpind ramificatd. Stigmat linear. 21. Iulie-August. Prin blT, pe malurile apelor. Comunti cu deosebire in regiunea Dunarei. OBSERVARE.-S. simplex Huds. diferd prin frunzele cu laturi plane si tulpina simpla.

Fain. [Loc alb] AROIDEE.

Flori monoice, lipsite de periant, rar ermafrodite, munite de un periant cu 4-6 divisiuni, sessile si aglomerate in jurul unul ax simplu si carnos (spadice , incunjurat de un spath monofil, de ordinar invOrtit in cornet. Flori mascule de ordinar reduse fie-care la o singura stamina, amestecate cu florile femele sag mai adesea dispuse In inel deasupra acestora. Mori femele reduse fie-care la un ovariti super 2-3-locular, uni-pluriovulat; stil simplu sag nul. Fruct bacciform, indehiscent, mono-oligosperm. Seminte subglobulOse sag angulOse; albumen gros, carnos, fainos.Erburi perene cu rizom tiritor sag tuberiform-carnos. Frunze alterne, pa-

www.dacoromanica.ro

398

rend adesea tote radicale, cu nervuri anastomosate sag pa-. ralele. Genul Arum Tournef.

Arum Tournef. (Aron). Spath invertit in cornet; spadice umflat in mhiciuch la virf, nud sag munit de flori rudimentare in formã de filamente; flori unisexuate, lipsite de periant, formând la basa spadicelui doug inele superpuse, cel superior compus din flori mascule §i cel inferior din flori femele ; baced subglobulOsh, de colOre ro§ie, mono-oligoFrunze cordate sag sagitate cu nervuri anastospermd. mosate.

A. maculatuin L. (A. maculat. Vulg. Aron, Rodu-peimentului", CocosOieci, [loc alb]. Frunze hastat sagitate, concolore, ori brun-maculate. Spadice drept, claviform, mai scurt de-

ck spatul, clavul de 3 ori mai scurt decAt stipetele si5g. Spadice negru-purpurig. 21. Mali-1. Prin phdurile umbróse : intro Cocos §i Tiganca; la Alibeikioi pe muntele Consul. Fain. [Loc alb]. ORCHIDEE.

Flori ermafrodite, neregulate. Periant en 6 divisiuni petaloide, dispuse pe done renduri: 3 exteriOre intinse, erecte sag conivente, de ordinar in cased cu cele doue divisiuni interiOre §i superiOre, divisiunea interiOrd §i inferiOrd (label

fOrte diferith de cele-lalte, adesea prelungite in pinten la bash. Stamine 3, cu filamente reunite in colonh cu stilul gimnostern), cele dou6 laterale sterile, reduse la staminode, cea mijlocie fertild, a§edatâ deasupra stigmatului; anterd bilocularh, contenend un polen aglomerat in masse (masse pollinice) granulOse, pulverulente sag compacte-ceracee; masse polinice adesea munite la basa lor de o ghindura viscOsh. (retinaclu) liberä sail reunith cu cea vecind, chte-odath inchish inteo indoiturä a stigmatului (bursieulci). Ovarig in-

fer, unilocular, adesea rhsucit pe el insu§i, cu 3 placente parietale. Fruct capsular, polisperm, deschicienduse prin 3 valve care rernan aderente intro ele la virf i la bash ; seminte fOrte midi, cu testa lax ; albumen nul.Erburi perene, munite de bulburi §i de fibre radicale cilindrice sail forwww.dacoromanica.ro

399

mate numai din fibre, mai rar rizomatóse. Tulpina simplA,

frunzósä cel putin la basA, mai rar lipsitá de frunze

si

atunci munitä de soldsi alterni. Flori dispuse in spic. CONSPECTUL GENURILOR

1. Tulpina foliatd, frunze verzi. or une-ori maculate.

2. Label la bash' pintenat. 3. Label 3-partit or! 3-lobat.

4. Lacinia intermedie a lobului mai scurfa ori cel mult duplu atat de lungd cat periantul si neconvoluta.

5. Loculele (logele) anterelor conjuncti prin o bursiculd comung. 6. Masse polinice pe 2 retinacli separati . . . . Orehis L. 6.* Masse polinice pe 1 rectinaclu comun . . . . inactunptis Rich. 5.* Loculele (logele) anterelor fãrà bursicula . . Gymnmlenia R. Br. 4* Lacinia intermedie a labelului forte lungd si contorta Himantoglossum Sprgl. 3.° Label nedivis Platanthera Rich. 2.° Label la bash'. nepintenat. 7. Label biarticulat. 8. Ovariii stipitat, necontort. Label nedivis . . . Eplpaetis Rich. 8.° Ovariti sessil, contort. Label 3-lobat Cephalanthera Rich. 7.° Label nearticulat. 9. Label deflex Listera R. Br. 9.° Label erect Sturmia Rchb. 1.° Tulpina nefoliatk numal cu squame. 10. Label pintenat. Ovariii contort Limodorum Tourn. 10.* Label nepintenat. Ovariii necontort . . . Neottia L.

Genul Orchis Tournef.

Orchis Tournef. (Orchis). Periant cu divisiuni exterióre conivente sag intinse ; label prelungit in pinten, cu trei lobi mai mult sag mai putin profuncli, cel mijlocifl intreg, bilobat sag bifid ; retinacle libere inchise inteo bursiculä biloculará; ovarig rèsucit.Bulburi intregi sag palmate. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Tuberculi nedivl (intregi), ovat-globosi, ori oblong!.

2. Bractee 1-nervate. 3. Label 3-partit.

www.dacoromanica.ro

400

4. Lacinia intermedie a labelului dinainte dilatata si bifida.

5. Bractee mult mai scurte deck ovariul. 6. Laciniile laterale ale labelului drepte, iar lacinia 0. fusca Jacq. intermedie obcordata 6.* Laciniile laterale ingust-lineare ale labelului incurvate, iar lacinia intermedie bifida si con0. Simla Lam. forma cu cele laterale 5.* Bractee de jumdtate cat ovariul, on i mai lungi 0. variegata All. 3.' Label 3-lobat, lobii lati, scurti. 7. Lobul intermedia al labelului elongat, intreg, lobii laterali mai scurti, subrhombei 0. coriophora L. 7.* Lobul intermedift al labelului rotundat-ovat, nu 0. Morio L.

elongat

2.' Bractee 3-5-nervate. Pinten orisontal oil ascendent 0. palustris Jacq. 1.* Tuberculi palmati. Tulpina fistulósa 0. angustifolia Rchb.

0. fusca Jacq. (0. bruna. Vulg. Poroinic, [loc alb]). Label penicelat-punctat, tripartit, lacinii laterale lineare, cea intermedie dela basd mereli dilatatd obcordatd, mai adeseon cu

un dinte setaceil, lobi ovati subtruncati, eros-crenate.

Pintenii aprópe de 3 oil mai scurfi deceit ovarful. Laciniile periantului in partea superióra cuculiform-conivente, in partea inferiórd concrescente. Bracteele membranacee, 1-nervate mult mai scurte decal ovariul. Frunze oblonge. Tuberculi trip1icaT, globosi, nedivisati. Flori cu laciniile cuculate negre-purpuril cu puncte si mai intunecate, ori vercli §i cu puncte negre-purpurii, label alb oil deschis roseü, cu puncte purpuril hirsute. 21. Maiii-Iunie. In finetele din paBabadagh, Cocos, Tiganca, Cincarova, Baskioi, etc. o Simht Lam. (0. Simie. Vulg. [Loc all*. Label subvelutin punclat, tripartit, lacinii laterale angust-lineare, de

tot tntregi, incurbate, cea intermedie bifidd, cu un dinte linear interject, bifurcatiunile elongate, conforme cu laciniile lobilor laterali, i duplu atilt de lungi cat Ins* lacinia. Pintenil de jumatate cat ovariul. Laciniile periantului cuculiform-conivente, in partea inferithl concrescente. Braetee 1-nervate, membranacee, mult mai scurte decal ovariul. Frunze oblonge. Tuberculi nedivisati. Galea purpurascentàsura, labelul palid-purpurhl, ori alb, cu puncte mai intunecat purpurie. 4 Main. Pe colinele din regiunea silvatia (U. S.).

www.dacoromanica.ro

401

0. variegata All. (0. vargatd. Vulg. [Loc all*. Label punctat-glabru, tripartit, laciniile laterale oblonge, cea intermedie lat-obcordatd mai adese-ori cu o mucrond interjectd, tOte acut-dentate. Pinteni de jumdtate cat ovariul, oil i mai lung!. Laciniile periantului cuculiform-conivente, tOte ate-

nuat-acute, cele 2 mai intime putin mai scurte decat cel dorsal. Bractee membranacee, 1-nervate, de jundi late cdt ovariul or i mai lungi. Frunze oblonge. Tuberculi nedivisati. Flori palid-purpurii, label purpureil-punctat. 4 Maid. In finete i pdsune: intre Babadagh i Ienissala. 0. coriophora L. (0. Plosnitd. Vulg. [Loc alb]). Label semi-

trifid, dependent, lacinii subegale, cea medic oblongd, intrégd, cele laterale subrombec, mai scurte. Pinteni conic!, arcuati descendenti, de 2-3 ori mai scullf decat ovariul. Laciniile periantului cuculiform-conivente, acuminate. Bradlee membranacee, 1-nervate, egal de lungi cu ovariul, ori si mai lung!. Frunze linear-lanceolate. Tuberculi nedivisati. Galea bruniir purpurie, label la mijloc palid-rosu, cu puncte obscure purpurii, laciniile verdi, pe margin! rosietice. 4 Maiii-

Iunie. In finete : Rard pe langa Tiganca. 0. Norio L. (0. Morio. Vulg. Poroinic). Label 3-lobat, lobe lati, cel intermedid truncat-emarginat. Pinteni cilindriformi ori subclaviformi, orizontali ori ascendent!, subegali de lungi. cu ovariul. Laciniile periantului obtuse, tOte cuculiform-co-

nivente. Bractee 1-nervate, ori cele intime subtrinervate, egal de lungi cu ovariul. Frunze oblong-lanceolate. Tubercull duplicati, globosf, nedivisati. Flori purpurii. Variazd : cu for! saturat-violacee, purpurii, rosee i albe. 4 Aprilie-Maiii. In finete i pdsuni; comund intro Mamaia vi Gargalik, Cocos, Babagagh, Cincaroya, la Greci pe Tutuiatu, etc.

0. palustris Jacq. (0. palusta Vulg. [Loc alb]). Labe; 3lobed, lobil laterah rotundati, cel mediit profund emarginat,

egal de lung cu cei iaterali ori putin i mai lung. Pintent cilindriformi, orizontali, ori ascendenti, mai scurti cleat ovariile. Laciniile periantului oblonge, obtuse, cele laterale rpflecte. Bractee 3-5-nervate §i cele inferiOre deodatd §i yint5se. epic elongat, lax. Frunze lanceeig-lineare. Tupereuli ilediBrdndzci.Flora Dobrogel.

2G

www.dacoromanica.ro

402

visas!. Flori purpurii. 4 Maig-Innie. Prin finetele mltim5se

in regiunea Dundrei. 0. angustifolia Rchb. (0. cu foi inguste. Vulg. Poroinie, [loe a]b]). Label 3-lobat. Pinteni conic! cilindriformi, mai scurti decât ovariul. Laciniile laterale ale periantului in sus reflecte. Bractee 3-nervate i vindse, cele inferiOre egal de lungi cu florile, cele superióre mai scurte. Tulpind fistuldscly 4-5-foliatd. Frunze le inferiOre lanceolat-lineare, erect-patule,

cele superióre erecte, la virf plane, subcanaliculate. Tuberculi palm* Flori purpurii. [Loc alb]. In Delta Dundrei. Genul Anacamptis Rich.

Anacamptis Rich. (Anacamptis). Periant cu divisiunile exteriOre laterale fOrte intinse, cea mediand. erectd ; label lat trilobat, prelungit in pintene filiform, egaland sag intreand ovariul; retinacle reunite, inchise inteo bursiculd unilocu-

lard; ovarig r6sucit.Bulburi ovoide, intregi. A. pyramidalis Rchb.; (0. pyramidalis L. (A. pyramidald). Label semitrifid, la basd bilamelat, lobi oblong!, obtusi, egali,

do tot intregi. Pinteni filiformi, egal de lungi cu ovariul, ori si mai lune. Laciniile periantului ovat-lanceolate, cele

laterale patente. Bractee la basd. trinervate. Spic indesuit. Frunze lanceolat-lineare. Tuberculi nedivia T. Flori purpunil. 4 Maig-Iunie. In finete, pe colinele cu tuferisuri. Comunä In WO Dobrogea. Genul Gymnadenia Rich.

Gymnadenia Rich. (Gimnadenie). Periant cu divisiuni exterióre tOte intinse ; label lat, trilobat, prelungit in pintene

subtire, elongat, egaland saü intrecênd ovariul: retinacle libere, lipsite de bursiculd ; ovarig rdsucit.Bulburi palmate. G. conopsea R. Br. (G. [Loc alb]). Label trifid, lobi ovati, ob-

tusi. Pinteni filiformi, aprOpe de 2 ori mai lung'?" decal ovariul. Laciniile exteriOre ale periantului fOrte patente. Bractee 3-nervate, egal de lungi en ovariul ori §i mai lungi. Spic cilindriform, elongat. Frunze elongat-lanceolate. Tuberculi palmati. Flori purpurii, rare-ori. albe. 21. Iunie-Iulie. Variazd:

www.dacoromanica.ro

403

p. densiflora [loc alb]; G. concigera Rchb. Plantd mai robust5, flori mai mid, insä mai indesuite si mai numerOse, pinteni putin mai lungi decât ovariul si mai putin curbati. Pe langl Cincarova. Genul Himantoglossum Spreng.

llimantoglossunt Spreng. (Imantoglos). Periant cu divisiuni exterióre tOte conivente, in cased; label cu 3 lobi lineari, conturati in spirald in timpul preflorescentei, prelungit in pinten scurt; retinacle reunite, inchise intr'o bursiculd uniloculard ; ovariti rdsucit.Bulburi marl, ovoide, intregi. IL hircin um Rich.; Satyrium hircinum L.; Loroglossum hircinum Rich.; Orchis hircina Swartz. (I. ircin. Vulg. [Loc alb]). Label trilobat, lacinil lineare, cea intermedie forte lungd, subcontorth, cele laterale mult mai scurte, undulat-

crispate. Galea albinétd, in interior cu strie purpuril .si verdi, label verde-albinet cu puncte rosietice. 21. Maiii-Iunie.

In tuferisurile si pddurile de pe coline, rard. Genul Platanthera Rich.

Platanthera Rich. (Platanterd). Periant cu divisiuni laterale externe intinse, cea mediand erectd ; label linear-elongat, intreg, prelungit in pintene fOrte lung; retinacle libere, lipsite de bursicule; ovariii rësucit.Bulburi intregi. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Pintene 11/,-2 mai lung deck ovariul. P. bifolia Rich. 2. Loculele anterei paralele 2.' Loculele anterei in partea inferiOrd divaricate P. chlorantha Cust. P viridis Lind. 1.* Pintene forte scurt, scoliform

P. bitolia Rich.; Orchis bifolia L.; 0. bifolia p. brachyglossa \Vann; Habenaria bifolia R. Br. (P. bifolia. Vulg. [Loc alb]). Label nedivisat, linear. Pinteni de 11/2-2 oH mai

lungi decat ovariul. Loculele anterei paralele. Flori albe. Tuberculi duplicati, ovati, nedivisati. 21. Maiil-Iunie. Prin pa-

durile umbrOse: Consul, Cocos-Kisla, Tiganca, la Gred pe Tutuiatu, etc.

P. chlorantha Cust. (P. chlorantd. Vulg. [Loc all*. Label

www.dacoromanica.ro

404

nedivisat, linear. Pinteni do 2 ori mai lungi deck ovariul, filiform-subclavat. Loculele anterelor la virf alipite, In parka inferi6rd divaricate. Tubercull duplieati, ovati, nedivisati. Flori vercjii albe. i. Maiil-Iunie. In pdclurile umbr6se : intre Coco§ *i Tiganca. P. virhlis Lindl.; Coeloglossum viricle Hartm.; Orchis viridis Swartz ; Gymnadenia viridis Rich.; Habenaria viridis R. Br.; Peristylus viridis Lindl. (P. verde). Label linear, la virf tridentat, dintele intermediil forte scurt, cei laterali porecti. Pinteni f6rte scura, scotifornii. Periant cuculiform. Flori galbin-vercjil. 4 lunie. Finete umede. Rará pe langd Cincarova. Genul Epipactis Rich.

Eplpactis Rich. (Epipactidd). Flori in spic lax; periant en divisiunile exteriOre t6te putin conivente in cased ; label

fOrte Ingustat la mijloc, intreg sail subtrilobat, neprelungit in pintene; anterd liberd ; masse polinice reunite printr'un retinaclu comun ; ovarid stipitat, nerdsucit; rizom tiritor garnit de fibre radicale numerOse. E. palustris Crantz.; Serapias palustris Scop.; Serapias longifolia L. Syst. nat. (E palustrd. Vulg. [Loc alb]). Frunze lanceolate. Lamina labelului subrotundd, obtusti, egal de lungd en laciniile periantului. Flori cenu§iil-verdii, label alb, ro§n-striat. 4 Iunie. In finetile m14tinOse : in regiunea Deltei Dundrei. Genul Cephalanthera Rich.

Rich. (Cefalanterd). Flori in spic lax ; periant cu divisiuni -bite conivente; label trilobat, f6rte ingustat la mijloc, neprelungit in pintene; anterd liberd ; masse polinice bipartite reunite printr'un retinachi eomun ; ovarid sessil, rdsucit ; rizoin tiritor. Cephalanthera

C.

palleus Rich.; Serapias grandiflora Scop. Serapias

longifolia Huds.; S. lancifolia Roth. (C. [Loch alb]). Ovaritt glabru. Lacinia labelului cordatovatd, mai lath deck lungd.

Laciniile periantului tOte obtuse. Bractee mai lungi cleat ovariul. Frunze ovate, on ovat-lanceolate, acuminate, Flori

www.dacoromanica.ro

405 21. Maiii-Iunie. In pitla Tiganca si in muntil dela Greci.

gAlbinitt-albinete. Rcideicinci fibrdsci. :

Genul Lister R. Br.

Listera R. Br. (Listerd). FlorT verdiT, in spic lax si subtire; periant cu divisiuni externe tote conivente ; ovariü stipita% nerdsucit. (Restul ca in genul precedent).

L. ovata R. Br.; Ophrys ovata L.; Epipactis ovata All. (L. ovatd. Vulg. [Loc alb]). Tulpind bifoliatd, frunze oposite, ovate. Label linear bifid. Flori ver4iI. 21. Maiii-Iunie. In pdduri: comund. Genul Liparis Rich.

Liparis Rich. (Liparis). Flori in spic lax; periant cu divisiuni intinse ; label intreg, dirigiat in sus, de aceeasl inngirno ca i cele-lalte divisiuni. neprelungit in pintene; anterd

caducd, terminata printr'un apendice membranos ; masse polinice bipartite, cu lobi colaterali i cu dou6 retinacle; ovarid nerasucit.Bulburi 2, uncinate, juxtapuse. L. Loeselii Rich.; Sturmia Loeselii Rchb.; Ophrys Locselii L. (L. lui Loesel. Vulg. [Loc BIN). Tulpind triangulard, la basa bifoliatd, frunzele eliptic-lanceolate. Spic 3-8-flor, Label ovat, obtus, crenulat, de lungimea laciniilor periantului. FlorY galbine-verdii. 21. Iunie-August. In mlastinile spongiOse: in regiunea Deltei Dundrei. Genul Limodorurn Tournef.

Malodor= Tournef. (Limodor). Flori in spic lax; periantul cu divisiunile tOte conivente ; label oblong, intreg, contractat in unguiculd la basd, prelungit in pintene ; antend liberd; masse polinice intregi, reunite printr'un retinaclu comun ; ovariü nertsucit; rizom gros, tiritor. L. abortivum Swartz; Orchis abortiva L.; Serapias abortiva Scop. (L. abortiv. Vulg. [Loc alb]). Tulpind (scap) nefoliatd, vaginatd. Label ovat-undulat. Pinteni subulatl de lungimea ovariuldi. Intl-6ga planta palid-violacee. 21. MaiiiIunie. In ptduri: rand.

www.dacoromanica.ro

406

Genul Neottia Rich.

Neottia Rich. (Neottie). Flori decolorate, rosietice, dispuse

In spic dens ; periant cu divisiuni exteriOre t6te conivente in casca ; label neingustat la mijloc, gibos la basa, neprehingit in pintene, bifid, cu lobi divergenti; antera libera ; masse polinice reunite printr'un retinaclu comun ; ovariii sessil, nerasucit.Fibre radicale cilindrice, numerOse, fasciculate.

N. Nidus avis Rich.; Neottidium Nidus avis Schlechtd.; Epipactis Nidus avis All. (N. Cuib de pasare. Vulg. Trinji). IntrOga planta brunie. Tulpinci fistulOsà farei frunzr, numal cu squamele alterne. Spic multiflor. Bractee mai lungi de cat pedicelele. Label elongat, la yid mai lat, 2-lobat. Ovariii Oros. 21 Maiii-Iunie. In padurile umbr6se : Cincarova, Tiganca, Cocos. [Loc alb] CONSPECTUL GENURILOR

1. Laciniile periantului téte egal de lungi Leucolum L. 1.* Laciniile periantului neegall de lungi, cele 3 exteriiire mai lungi, cele 3 interióre mai scurte . . Galanthus L.

Genul Leucoium L.

Leueoium L. (Leucoiti). Periant campamilat, lipsit de tub, cu 6 divisiuni ovale, aprOpe egale, lipite la basä. Stamine 6, inserate pe discul epigin ; filamente scurte ; antere erecte, cleschiclêndu-se in t6tà lungimea lor prin doué crdpaturi, neapiculate la via Stil de ordinar claviform si mai rar filiform ; stigmat simplu. Capsula'. carnOsa cu 3 valve loculidde. Seminte globulOse. L. aestivuni L. (L. de vara. Vulg. Gitiocei bogari). Spat multiflor. Stil filiform-clav at. Flori albe, laciniile periantului la virf verzi. 2. Maiii. In finetele umede : in Delta Dullard pana la Sulina.

www.dacoromanica.ro

407

Genul Galanthus L.

Galanthus L. (Galant). Fl Ore solitard terrninald, inchisä intr'un spath monofil; periant campanulat, lipsit de tub, cu 3 divisiuni externe intregi, marl, semi-intinse, cele 3 interiOre emarginate, erecte, pe jumdtate mai scurte ; capsuld cärmisà, 3-valvd ; seminte subglobulose. CONSPECTUL SPECIILOR I. Frunze lineare, plane G. nivalis L. I.* Frunze angust-oblonge, plicate, plicile paralele cu marginile G. plicatus M. B.

G. nivalis L. (G. nival. Vulg. Ghiocei [loc alb]). Scap 1flor. Frunze lineare, carinate, plane. Cele 3 lacinii exteri-

6re ale periantului albe, mai lune, cele 3 interiOre mai scurte. 4 Februarie-Martie. In pAdurile umede : fOrte comun.

G. ',Heaths M. B. (G. plicat. Vulg. Ghiocei). Frunze angust-oblonge, plicate, plice paralele cu marginile. Flori ca la G. nivalis L. 4 Februarie-Martie. In pAdurile umede, impreund cu specia precedentd, fOrte comun. [Loc alb] CONSPECTUL GENURILOR

1. Laciniile limbuluI periantului alternativ 3 reflecte si 3 erecte Iris L. 1.* Laciniile limbului periantului tote erecte Crocus L.

Genul Iris L.

Iris L. (Iride). Flori regulate ; periant cu divisiuni exteriOre reflexe, cele interiOre erecte ; stamine aplicate pe fata extcrnd a stigmatelor, acestea fOrte marl, petaloide; capsuld coriace, cu. 3-6 unghiuri ; seminte mai mult sail mai putin comprimate.Rhizom gros, cdrnos, articulat ; tulpind nodorOsa, frunzOsä; frunze ensiforme, equitante.

www.dacoromanica.ro

403

.

CONSPIICTUL SPECHLOR 4. Laciniile exterióre ale periantului pe fata internA la basa indesuit-pèrósä (barbulate). 2. Tulpind bi-multiflora. Flori galbine I variegata L. 2.* Tulpiná 1-flora. Frunze mai lungi cleat tulpina. Flori violacee I pumila L. 1.* Laciniile exterieire ale periantului nebarbulate.

3. Flori albinete cu vine violacee

.

3.* Floe galbine . [Loc albi

I Pseudo-graminea Schor. I Pseudo-Acorns L. I suaveolens Boiss.

I. yarlegata L. (I. vargatg. Vulg. Stinfin, Stinjinel). Laciniile periantului oblong-obovate, cele interiOre spre basd mered atenuate, cele exteridre la basa internd rose (barbulate). Frunze ensiforme, falcate, subegal de lungE.

ct tulpina multiflord. Spate erbacee. Flori galbine, laciniile exteriOre cu vine brune purpurii, ori negre-purpuril elegant depicte. 4 Maiii-Iunie. Prin tuferisurile i pAdurile de pe colinele uscate i erbOse : Comund la Demirkioi, Malcod', Babadagh, etc. I. pumila L. (I. mititicA. Vulg. Stinjinel, Rd(i,cdre). Laciniile periantului oblong-obovate, cele exteridre la basa internd indesuit-perOse (barbulate). Frunze ensiforme, mult nzai .lungi deceit tulpina 1-flord $i forte scurtd. Tubul periantului exsert. Flori violacee, deschis-albastre ori albe. 4 Prin finetele uscate de prin stepe, pe colinele aride si prin locurile stincOse i erbOse din munti: muntele Consul, la Greci pe Tutuiatu, pe langA Constanta. Variazd: Lutea M. B. Pe langd Constanta inipreund cu specia gemind.

I. Psendo-graininea Schor.; L graminea Heuff.; I Sintenisii Janka. (I. lui Sintenis). Lamina laciniilor exteridre ale periantului nebarbulatd, apendiciformA, ovatA, mult mai 'scurtd decAt unguicula dilatatd. Ovariul hexagon. Frunzele ensiforme, lineare, rigide, glauce, pe timpul inflorirei de 2 ori mai lungi decAt tulpina ancipitA, 1-3-flori. PlantA mai robustd decat I. graminea L. Tulpind de 60 centim. i mai

www.dacoromanica.ro

409

inaltd. Flori mai marl. Lamina albineta, cu vine violacee. 4 Maid-Iunie. Prin tuferisurile din locurile aprice, la Teke. I. Pscudo-Acorus L. (I. Acor-neadevérat. Vulg. Stinjini gal-

bini, Stinjini de balta). Laciniile periantului cele exteriOre ovate, lat unguiculate si la basa internd nebarbulate, cele interióre lineare, mai anguste si mai scurte deck laciniile stigmatului. Frunze ensiforme, lanceolat-lineare, subegal de lungi

cu tulpina rotunda §i multiflord. Florile galbine, laciniile exteriOre in locul barbulei cu o maculd ros-galbind si cn vine negre, ori negre-purpurii elegant depicte. IunieJulie. In balti si ape stagnante. Comun cu deosebire in regiunea Danubiald si in Delta Dundrei. 21-

I. suaveolens Boiss. [Loc alb]. In stepele uscate: intro Kiu-stendje §i Cernavoda. Genul Crocus L.

Crocus L. (*ofran). Flori regulate ; periant petaloid, campanulat, cu tub fOrte elongat, cu clivisiunile externe putin. mai lungi deck cele interne, tOte intinse erecte. Stamine erecte. Stil filiform, fOrte elongat si ndscênd aprOpe din bulb ; stigmate cdrnOse, obconice, sapate la yid intr'o micd cupd denticulatd pe margini sail spintecate in lacinii. Capsuld membram5sd, triqud. Seminte subglobulOse.Bulb solid. CONSPECTUL SPECI1LOR 1. Spatul florel 1-foliat. Flori aurri I.' Spatul florel 2-foliat. 2. Gfitul periantului glabru

C. moeslacus Ker.

2.* Mtn' periantului vilos

C. Pallas!' M. B. C. sulfureus Ker.

[Loc alb]

C. variegatus Hopp.

et Hormel'.

C. moesiaeus Ker.; C. aureus Fl. graec.; C. luteus Roch. (C. moesiac. Vulg. Sofran galben). Spat 1-foliat. Periant aurantiac, campanulat, laciniile subegale. oblong obtuse, gâtul nud. Scap strimt-vaginat. Stigmat trifid, de 3 oH mai scurt, decat limbul periantului. Laciniile periantului erecte, spre .partea superiOrd dilatate denticulate. Frunze desvoltate de()data cu florile, lineare. Fibrele tunicelor radicale filiforme,

www.dacoromanica.ro

410

paralele. Flori aurii.

71.

Aprilie-Maig. Comun pretutindeni :

Cincarova, etc.

C. variegatits Hoppe et Hornsch. (C. vargat. Vulg. &fran veirgat, [loc alb]). Spat 2-foliat. Gâtul periantului glabru.

Stigmat 3-fid aprOpe de 2 ori mai scurt deck limbul periantului. Laciniile periantului erecte, spre partea superibril mai late, denticulate off incise. Fibre le tunicilor radicale valide, reticulate, anastomosante, areolele ovate ori subrotunde. Flor palid-cerulee, gâtul gdlbinifi. 21. FebruarieMartie. In stepe si prin finetele din pAduri fOrte comun. C. Pallasii M. B. (C. lui Pallas). Spat 2-foliat. Ghtul periantului vilos. Stigmat 3-fid, truncat. Tuniciie radicale mem-

branacee, solute in fibre subtile, paralele si in partea superiOra anastomosante. Frunze le desvoltate mai Vardig deck flOrea. 21. [Loc alb]. In stepele din regiunea australd cdtre mare, la Murfatlar, Kara-Nasib, etc. C sulfurcus Ker. [Loc alb]. In finetele din pkluri la Cincarova, impreunti eu forma albiflor i en Cr. moesiacus Gris.

Fain. [Loe alb] LILIACEE.

Flori ermafrodite. Periant cu 6 divisiuni petaloide, dispuse pe 2 rênduri, libere sag connate in o parte a lungimei lor. Stamine 6, opuse divisiunilor periantului si inserate pe receptacul sad pe tubul periantului; antere biloculare, introrse. Ovariil super, cu 3 loge multiovulate; stigmate 3, distincte sag reunite. Fruct capsular, cu 3 loge polisperme sag oligosperme, cu dehiscenta loculicid6. SOrnenta cu testa fragil ; albumen earnos, invOlind obisnuit embrionul. Erbuff perene, munite de bulburi sag de rizome. Frunze intregi, opuse sag verticilate. CONSPECTUL GENURILOR 1. Periant 6-partit, la basil contras in un tub pediceliform

Asparagus L.

I.' Periant 6-fid on 6-dentat. 2. Periant cilindriform-tubulos 2. Periant campanulat

www.dacoromanica.ro

Polygonatum Tournef. Convallaria L.

411

Genul Asparagus Tournef.

Asparagus Tournef. (Sparangä). Flori dioice prin abortare ;

periant campanulat, cu 6 divisiuni putin connate in tub la basä ; stamine 6, libere, inserate la basa divisiunilor periantului; bawd globul6sä, rosie cu 3 loge 2-sperme.Tu1pinA ,erectg, f6rte ramOsä ; frunze alterne, reduse la soldi mernbrans* la subsuOra carora nasc ramuri foliiforme, setacee, lasciculate. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Frunze si rarnurele de tot glabre. 2. Tubul periantului mult mai scurt deck limbul A. tenuifollus Lain. 2.* Tubul periantului de 2 ori mai lung dealt A. collinus Schur.

limbul

1.* Rämurele rnal mult mai putin scabre. 3. Peduncull 2 din sus de mijloc articulati. 4. Antere eliptic-oblonge putin mai scurte deeSt filamentele

.1.

triehophyllus Bung

4." Antere subcordat-oblonge de jumatate mai A. po13p1iyl1us Stev. scurte decat filamentele S." Peduncull masculini 4-5 din jos de mijloc articulati, iar femeninii 2 la mijloc articulati A. verticillatus L.

A. tenuifolius Lam.; A. sylvaticus W. Kit. (A. cu f6; subIirL Vulg. Umbra iepurelui). TulpinA erbacee, rotund5, erectä. Ramuscule (frunze) fasciculate, capilare, deinzpreund cu rd-

Inurelele de tot glabre. Tubul periantului fOrte scurt, mult mai scurt decAt limbul. Peduncull solitari, elongati, sub virf articulati. Antere ovat-cordate ori subrotunde mult mai scurte decat filarnentele. 74. Maiil-Iunie. In paduri i prin tuferisurile din stepe. Comun pretutindenea. OBSERVARE. - A. officinalis L. diferà pnin tubul periantului, care e i prin anterele oblonge, ce

numai de jumätatea lungimel limbului sunt egal de lungi cu filamentele.

A. collinus Schur. (S. de coline. Vulg. Umbra iepurelu). Tulpinä inaltA, divaricat-ramificatd. Ramuscule (frunze) se-tacee, drepte, acute deimpreund cu rdmurelele de tot glabre.

Tubul periantului la florile fernenine de 2 oil mai lung de (At limbul. Peduncull erecti patuli, verticilati egal de lungi

www.dacoromanica.ro

412

cu tubul periantului. Antere de 2 ori mai scurte decat filamentele. 4 Maitt-Iunie. Impreunä crt specia precedenta si mai comun Inca. A. trichophyllus Bunge. (S. [Loc alb]). Tulpind erbacee,.

debilä, flexuósa. Ramuri forte patente, arcuat-ascendente ori refracte. Rarnuscule (frunze) fasciculate setacee, drepte oil arcuate. Pedunculi 2 din sus de mijloc articulati. Antere eliptic oblonge, la virf mucronulate, putin mai scurte cleat filamentele. 71. [Loc alb]. Pe Vermul marel, pretutindenea.

A. polyphyllus Stev ; A. scaber Brign.; A. amarus Dc.; A. marinus Rchb. (S. polifila.Vulg. Umbra iepurelui). Tulpina erbacee, rotunda, erecta. Ramuri rotunde, striate, scabre. Reimurelele deimpreund cu ramusculele (frunzele) setiforme, mucronate fasciculate si striate, pe unghiur'i denticulat-scabre._

PeduncuU ingeminag deasupra de mijloe articulag. Tubul periantului numai de jumatate cat limbul. Antere oblonge ori subcordat-oblonge, mucronate subegal de lungi cu filamentele. 4 [Loc alb]. Pe Ormul märel pretutindenea si in Delta. In padurea dela Kara-Orman.

A. verticiliatus L. (A. verticilat). Tulpind erbacee, scandent/. Ramuscule (frunze) linear-subulate, mucronate, acute,.

triangulare, pe margini si pe carind scabre, pe ramuri cate

8 ori mai =lie pe raimurele cate 3 oft i solitare. Peduncull 1-flori reflexi i mat lungi deat fldrea, cel masculini cate 4-5, sub mijloc, eel femenini ingeminati, la mijloc Orticulatt 4 fLoc alb]. Prin tuferisurile din stepe i pe marginea padurilor. Comun Ifl tOta Dobrogea. Genul Polygonatum Tournef.

Polygonatum Tournef. (Poligonat). Flori ermafrodite ; periant lung tubulos-cilindric, cu 6 dinti scurf ; stamine inserate la mijlocul tubului; bacce globulOse cu 3 logo 2 sperme.. Tulpind simplä, erecta, arcuata la virf ; frunze alterne. CONSPECTUL SP ECIILOR.

1. Frunze amplexicaule glabre P. ittlgare Desf. 1." Frunze scurt petiolate pe fate infericiri la nervure petiolate P. latifolium Red.

www.dacoromanica.ro

413

1'. vulgare Desf.; P. anceps Moench.; P. officinale All.; P. glaberrimunt C. Koch.; Convallaria Polygonatum L. (P. comun. Vulg. COda-cocosului). Tu Ipind angularii. Frunze amplexicaule, alterne, ovat-oblonge, off eliptice, obtusiuscule, glabre. Pedunculi axilari, 1-2-flori, deimpreund cu staminele glabri. Filamente de lungirnea anterelor inserate deasupra mijlocului tubului corolci. 4 Maiii-Iunie. ln pädurile umbrOse: Tiganca, Cocos, etc. P. latifolium Red.; Convallaria latifolia Jacq. (P. cu frunze late. Vulg. Códa-cocosului). Tulpiná angulard. Frunze scurt

petiolate, alterne, ovate, acuminate, pe fata inferiórei la nervure, asemenea si, pedunculif axilari, 1-4-flori pubescente. Stamine glabre. 4 Maiii-Iunie. In paduri. Forte comun. OBSERVARE.-P. multiflorum Mönch.; Convallaria multiflora L., di-

fell prin tulpina rotunda, prin frunzele amplexicaule, glabre si prin filamentele p6r6se.

Genul Convallaria L.

Convallaria L. (Convalarie). Flori ermafrodite; periant cam-

panulat-globulos, cu 6 dinti scurti, intinsi; stamina inserate 1a basa periantului; bacce globulOse, cu 8 loge 2-sperme.

Scamp nud; frunze tOte radicale, incunjurate la basã de

mai multe tece membranOse; flori in racern terminal. C. majalis L. (C. de maiii. Vulg. Ldcrdmidre, Mcirgdriteirele, Sufietele, Georg*, Cercelusi, Flórea turculuti). Peduncul radical, nud, semirotund. Flori campanulate, racem6se, nutante, albe. 4 Aprilie-Mail In paduri, fOrte comun. CONSPECTUL GENURILOR.

1. Periant 6-fil or 6-partit. 2. Stigmat 3-lobat, sessil 2.* Stili presenti.

Tulipa L.

a. Stil la yid trifid

, Fritillania L. . 8,* Stil nedivis eu stigmat simplt; oil eel mult subtrilobat. 4. reduncuji articulati. F. Filamente la basä mai late acoperind ovariul . . Aspbodelus L. b.* Filameate inguste neacoperind ovariul . . . . Phalangium L.

4.* Pedunculi nearticulati.

(Anthericum).

www.dacoromanica.ro

414

6. Flori in racem, orl in corymb, on 7. Stamine inserate pe receptacul.

i

solitare.

8. Antere incumbente (dorsifixe) 8.* .Antere erecte (basifixe)

Ornithogalam L. Gagea Salisb.

7* Stamine inserate la basa foliólelor periantului Sell la L. 6.* Flori umbelate ori in capituli globosi, inainte de inflorire invelite in un spat membranaceil Anima L. 1.* Periant globos-ovat ori cilindriform, limb forte Hawaii Tourn. scurt, 6-dentat [Loc alb]

Neetaroseordium.

Genul Tulipa Tournef.

Tnlipa Tournef. (Lalea). Periant campanulat, cu divisiuni libere pand la bash ; stamine hypogine ; stigmat sessil, cu 3

lobi grosi; capsuld oblong* trigona, cu loge polisperme; seminte discoide.Plantd bu1b6sa, flOre mare, solitard, terminalh. T. Biebersteiniana Schult.; 7'. sylvestris L. p. minor Ledeb.

(T. hit Biebersteiri. Vulg. Lalea de pcidure). Tulpind 1-flora, fOrte rar 2-florg. FlOrea inainte de inflorire nutantd. Foli6-

lele interiOre ale periantului delmpreund cu staminele la bash barbulate. FlOrea pe partea externa deschis galbina, pe cea internd mai intensiv galbina. 2. [Loc alb]. In muntele petros de langd Testemel fOrte copios. OBSERVARE. - T. sylvestris L. are flOrea mai mare si este pe ambele fete de colóre deschis-galbinA.

Genul Fritillaria L.

Fritillaria L. (Fritilarie). Periant campanulat, cu 6 divisiuni libere, caduce, munite de o foveold nectariferd la basd. Stamine 6, aderente la basa divisiunilor, cu antere fixate de filament prin fata lor internd i deasupra basei lor. Stil elongat, subelaviform. Stigmat 3-fid. Capsuld trigond sad mai rar hexagona. Seminte comprimate, membranOse pe marplecate inaintea antesei.

Fr. tenella M. B. var. latifolia Uechtr. [Loc alb].

121- Maid.

In phdurea munt6sd aprOpe de Cincarova impreund cu Symphituni taurieum.

www.dacoromanica.ro

413

Genul Asphodelus L.

Asphodelus L. (Nsfodel). Periant en 6 divisinni intinse. Stamine alternativ mai scurte, hypogine; filamente dilatate la basd si ciliate, arenat-aseendente. Capsuld membranOsdcoriace, trigond. Seminte triquetre, cu testa crustaceg, negriciOse-marochinate. Flori albe (in speciile nOstre); peduncull articulati. A. Melts L.; Asphodeline lutea Rchb. (A. galbin. Vulg. [Loc alb]). Frunze subulate, trigonale, striate, netede, la basd dilatate in o vagina membranacee. Tulpind de tot simpld, munità cu vagine de frunze panâ la racem. Flori indesuite.

Bractee subegal de lungi cu florile galbine.

'4 Maig. Pe

colinele petrOse de lângd Teke si Testernel. Genul Phalangium L.

Phalangium Tournef. (Falangiu). Periant intins, cu divisiuni 3-nerviate, connate la basd intr'un tub forte scurt ; stamine inserate la basa divisiunior periantului; stil filiform; capsuld subglobulosa, cu logo oligosperme; seminte angulOse, punctuate rugOse. Plante en partea subterand fibrOsti; flori albe, clispuse in racem simplu sag ramos. Ph. ramosum L.; Anthericum ramosum [loc alb]. (F. ramos. Vulg. [Loc alb]). Frunze lineare, canaliculate, erecte. Tulpind färd frunze, ramificatd; maT inaltd decat frunzele. Flori in paniculd en ramuri indepartate. Stil drept. 94. Iunie-Inlie. In finetele uscate din paduri: Dobromir, Babadagh, Karvan, Rejepkuns. OBSERVARE.-A. Liliago L. diferä prin tulpina sa simpla (nerainificatA) si prin stilul declinat.

Genul Ornithogalum Tournef.

Ornithogalum Tournef. (Ornithogal). Periant intins, en di-

visiuni libere pând la basd; stamine hypogine, sag inscrate la basa divisiunilor periantului, cu filamente aplanate §i dilatate la basd; stil filiform ; capsuld trigond, en loge polisperme; seminte globose sag angulOse.Plante bulbOse;

www.dacoromanica.ro

416

flori albe sag gdlbil, munite de bractee membranóse, reunite in racem sad in corimb pauciflor. CONSPECTUL SPECIILOR.

I. Filamente nedentate. 2. Flori in racemi elongati 2.* Flori corymbóse.

3 Pedunculi patenp 3* Peduncull orizontali-patenp 3.** Pedunculi divaricat-refracti 1.* Filamente dentate

0. pyrenalcum L. 0. tenuifolium Guss. 0. umbellatum L. 0. refractum W. Kit. 0. Boucheanum Ascher.

0. pyrenaicum L.(0. pirenaic. Vulg. [Loc alb]). Racem elon-

gat multiflor. Pedunculi patenti, cei fructiferi alipiti de pedunculul comun. Bractee ovat lanceolate mereg atenuate in o acumind. Folidlele periantului linear-oblonge. Stil egcl do lung cu staminele. Ovarig oval, la basd si la virf egal rotundat. Frunze glance, profund canaliculate. Flori alb:nete. FoliOlele periantulni pe partea externd cu o strie glaucdverde. Florile uscate detreo in colOre gMbinie.% Iunie-Iulie. La Redgepkuns, Mangalia, prin finete i locuri cultivate. 0. tenuifolium Guss. (0. cu frunze subtiri. Vulg. [Loc alb]) Dori corymtidse. Peduncull floriferi i fructiferi sub un unghig semidrept patenti, cel inferiori mai lungi. FoliOlele perigonuhil, oblonge, acute. Stamine nedentate. Frunze filiforme, flaccide, verdi, notate cu o linie medio albd, adese-ori si ciliate. Flori albe cu o strie dorsald verde 21 Maid. Campuri sterile si locuri aride si petrOse. FOrte comun in ste-

pele de la Constanta, Medgidia, Periclia, la Baskioi pe muntele Sepelgin. 0, umbellatum L. (0. umbelat. Vulg. [Loc alb]). FMK corymbOse. Pedunculii inferiori fructiferi orizontal patenti cu fructul ascendent. FoliOlele periantului albe, oblonge, obtuse. Stamine nedentate. Frunze lineare, canaliculate, glabre, cu o strie medie albd. i Aprilie-Maig. Finete, paini, ampuri sterile, agrii: Periclia, etc.

0. refractum W. Kit. (0. rèsfrins. Vg. [Loc alb]). Flori corymbOse. pedunculiI inferion dela scap divaricat-refracti cu fructul ascendent. Bractee abia ceva mai lungi deceit pe-cinema FoliOlele periantului albe, oblonge, obtuse. Sta-

www.dacoromanica.ro

417

mine nedentate. Frunze lineare, canaliculate, glabre, cu o strie medie alba. Aprilie-Maig. Stepe, locuri aride: pe langd Constanta i mai pretutindenea. 0. Boucheanum (Kunth) Aschers.; 0. chloranthum Saut. (O. lui Bouché. Vulg. [Loc alb]). Mori apropiat-racemóse, 21.

pe timpul inflorirei orizontale, mai thrdig. unilaterale §i pen-

dule. Stamine tOte 3-dentate alternativ de jumdtate mai scurte.Dintii laterall la filamentele mai lungi de lungimea anterelor ori §i mai scurte. Ovariii oblong, la virf obtus, neumbilicat, de lungimea stilului. PediceliT pe timpul inflo-

rirei de 2 ori mai scurtl decat ovariul. Frunzele pe acest timp In partea supremd vesteclite. Florile pe partea internd albe, pe cea externd foliOlele aü o strie latd intens verde. 21. Aprilie-Maig. In finetele din päduri. FOrte comun: la Greci pe muntele Fratele-Tutulatului. Genul Gagea Salisb.

Gagea Salisb. (Gagee). Periant cu divisiuni de ordinar in-

tinse, libere pând la basd; stamine hipogine sad inserate la basa divisiunilor periantului; stil filiform; capsuld trigond, cu loge oligosperme; seminte subglobulOse. Plantd cu partea subterand compusd din 2 sag mai multi tuberculi invéliti printr'o tunicd comund; Dori galbine, venate de verde, in cime munite de bractee filiforme. CONSPECTUL SPECIILOR.

1. Radácind compusa din 3 bulbl orizontali neinfäsurati de o tunica comuna G. pratensis Schult 1.* Radacina compusa din 1-2 bulbi infasurati de o tunica comuna. 2. Frunze radicale numal 1. 3. Umbela numal cu o frunzil lanceolat-spatacee includend pedunculul cornun 3.* Umbela cu 2 frunze. 4. Frunza radicald planã, linear-lanceolata 4* Frunza radicald linear* canaliculata 2.* Frunze radicale 2. Planta vihisa [Loc alb]

G. minima Schult.

G. lutea Schult. G. pusilla Schult. G. saxatills Koch. G. taurica Stev.

G. pratensis Schuh.; G. stenopetala Rchb. (G. de finete. Vulg. [Loc alb]). Frunzd radicald solitard, lineard, la basd Brándzd. Flora Dobrogel.

27

www.dacoromanica.ro

418

si la virf atenuatd, pland, acut-carinatd, cele florale 2 opuse. Pedunculi glabri, simpli, deflorati patenti spre tote laturile. Bulbi 3 orizontali, cei din anul curent clavat-stipitati. Flori

galbind. 4 Aprilie-Maill. In agrii si arve. Comund pretutindenea. G-. minima Schult.; Ornithogalum minimum L.; (G. fOrta

mica. Vulg. [Loc alb]). Frunzd radicald solitard, erectd iinearà, pe ambele fete pland oil sub canaliculata, cea florald spatacee, lanceolatd, la basd incluclênd pedunculul comull al umbelei pedunculate 1i consistând din 2-5 flori. Pedunculii partiali simpli on ramificati, glabri. FoliOlele .periantului linear-lanceolate, acuminate. Bulb ovat. Flori galbine. 9.4 Aprilie-Maiii. In tuferisuri si in finetile din pdduri: comun pretutindenea. G. lutea Schult.; Ornithogalum luteum p. L.; 0. sylvatieum Pers. (G. galbina. Vulg. [Loc alb]). Frunzd radicald solitard, erectd, linear-lanceolatd, abrupt-acuminatd, pland, acut-carinatd ; frunze florale 2, subopuse. Pedunculii partiali, simpli,. umbeliformi, glabri. FoliOlele periantului oblonge, obtuse. Anterele oblonge. Bulb ovat, solitar. Flori galbine. 4 Aprilie-Maiii. In paduri, comun pretutindenea. G. pusilla Schult.; Ornithogalum pusillum Schmidt. (G. rnititicd Vulg. [Loc alb]). Frunza radicald solitard, erecta, ingust-lineard, atenuat-acutd, canaliculatd; frunze florale 2, sub-opuse, cea inferiOrd mai mare, convolutd, spatacee. Urn-

beld sessild, 2-6-flora. Pedunculi partiali simpli, urnbelati, glabri. FoliOlele periantului lanceolate, obtuse. Antere subrotunde. Bulb ovat, solitar. Flori galbine. 4 Martie-Aprilie. In locuri aren6se si petrOse din pAduri. Comund pretutindenea.

G. saxatilis Koch. (G. de stinci). Frunze radicale 2, filiforme, canaliculate, cele caulinare alterne, lanceolate, acuminate ori si terminate in un virf elongat si filiform. Flori terminale mai adese-ori solitare.FoliOlele periantului oblong-

lanceolate, obtuse, la basa lor dimpreund cu tulpina i cu marginea frunzelor vilOse. Ovarifl oblong-obovat, subretus,. cn laturile convexiuscule. Bulb subrotund. Flori galbine. 21Martie. Pe stincile subumede : in muntii stincost dela Maleoci i In alte locuri frequentä.

www.dacoromanica.ro

419 61. taitrica Stev. [Loc alb]. aprope de Akpunar.

21.

[Loc alb]. Rard in stepe

Genul Scilla L.

Seil la L. (Scild). Periant intins, cu divisiuni libere pAnâ la basd ; stamine hypogine, inserate la basa divisiunilor periantului; capsuld obovatd, cu loge oligosperme; seminte

subglobulóse en rafeg proeminent sag cu umfldturd ariliformd.Plante bulbOse ; florI in racem simplu, terminal. S. bifolia L. (S. en done' frunze. Vulg. Viorele). Bulb bifoliat, frunze patente, orl recurbate, lanceolat-lineare, canaliculate si convolute in un virf rotund. Scap rotund. Pe-

duncull ere* Bractee lipsese. Mori albastre.

21.

Martie-

Aprilie. In tuferisuri i pddurl: cam umede, viI, semdndturf, etc. Forte comund pretutindenea, chiar i en flori albe. Genul Allium L.

Allium L. (Alia). Periant campanulat sag stelat, cu divisiuni libere sag putin connate la basd ; stamine inserate la basa divisiunilor periantului, cu filamente dilatate sag putin reunite la basd ; stil filiform, ginobasic ; capsuld trigond, deprimatd in centru, en loge 1-2-sperme; seminte angulose, marochinate. Plante de ordinar bulbOse; Hort in umbeld simplt, adesea globulOsd, inchisd inteun spat inaintea antesef. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Frunze tote radicale lung-petiolate. Tulpina nefoliath

P. urcinum L.

1" Tulpina cel putin pfind la mijloc foliatA, frunze amplexicaule.

2. Filamente nedentate.

3. Stamine mai scurte deck periantul. Flori purpuril. 4. Spatul bivalv, mucronat 4* Spat bivalv, mm dintre valve forte lung rostratd 3* Starnine mai lungi deck periantul. 5. Florl galbine 5." Flori rosee. 6. Stamine putin mai lungi deck periantul . . . . 6.* Starnine de 11 ,-2 ori mar lungi decat periantul

A. moschatum L. A. paniculatum L.

A. ilavum L.

A. inseam W. Kit. A. Steveni Willd.

www.dacoromanica.ro

490

2.* Filamentele cele 3 interióre tricuspidate. 7. Frunze plane. 8. Umbeld capsuliferd 8.* Umbeld bulbiferal 7.* Frunze semi-rotunde.

A. rotundum L A.. seorodoprasum L.

9. Cuspidele intermedift anterifer de 2 ori mai scurt

..... A.

splmerocephalum L. dealt articulul sett inferior . 9* Cuspidele intermediii anterifer egal de lung cu articulul séu inferior, on i ceva mai lung. . A. guttatum Stev.

A. ursinum L. (A. ursin. Vulg. Leurdel, Aid de pcidare). Raddcind bulbOsa. Tulpind fdrd franze, triangulara. Frunze radicale lung petiolate, eliptic-lanceolate. Spat 1-valv, bitrifid, persistent. Umbeld capsulifera, fastigiata, laxa. Sta-

mine nedentate, mai scurte decat periantul. Flori albe.

2.

Aprilie-Maiii. In pädurile umbróse si umede : fOrte comun, cu deosebire in Dobrogea septentrionald: Cocos, Tiganca, UrlOia, etc.

A. moschatum L.; A. setaceum W. Kit. (A. moscat). Tulpind

rotunda, in partea inferiOra foliatd, frunzele setaceii-subu-

late, rotunde, sulcate, august si profund canaliculate, pe margini ciliat-scabre. Spat bivalv, mucronat. Umbeld laxd,

capsuliferd. &amine cu 1 3 parte mai" scurte decdt periantul, tOte simple. Tunica bulbului in urma la virf reticulatfibrOsd. Flori albe cu o strie dorsald purpurie. 4 Iulie-August. Pe colinele uscate i stincóse: la Sarighiol, intro Malcom si Kalika. A. paniculatnm L. (A. paniculat. Vulg. [Loc alb]). Tulpina rotunda, pand la mijloc foliata ; frunze ingust-lineare, semi-

rotunde, canaliculate nu fistulose. Spat bivalv, persistent, o valvd fOrte lung rostrata. Umbeld capsulifera. Stamine ne-

dentate, mai scurte deceit periantul. FoliOlele periantului acutiuscule. Flori deschis-rosee. 2 Iunie-Iulie. Pe colinele uscate: comun in mai tOta Dobrogea. Variazd:

3. longispathum Red. Diferd prin frunzele pe fga inforidrä striate si pe margini scabriuscule, apoi prin foliOlele periantului, ce sunt la via truncate si mucronate. In fine. %ele nesipOse din Delta Dundrei, in insula Leti. A. Ilavum L. (A. galbin. Vulg. [Loc alb]). Rddacind bul-

bósa. Tulpind rotunda, pana la mijloc foliata. Frunze liwww.dacoromanica.ro

421

neare, medulOse, (la planta v;ue), de tot netede, pe partea inferiOra convexe, pe cea superiórá adese-on putin canaliculate, cu marginile obtuse. Spatul bivalv, persistent, una din aceste valve lung rostrata. Umbela capsuliferä. &amine

nedentate, la urmei de 2 ori mai lungi deceit periantul. Folic& le periantului truncate orl retuse. Flori galbene. [Loc alb]. Pe colinile aprice si petrOse : intre Medgidia si Cernavoda ; Mangalia, Beilic. A. fuse= AV. Kit. (A. negricios. Vulg. [Loc alb]). Tulpind rotunda', pand la mijloc foliata ; frunze lineare fOrte subtil carinate, pe fata inferiOra angulate. Spath bivalv, persistent, dintre care una fOrte lung rostrata'. Umbelei capsuliferd,

efustl. &amine nedentate, pufin mai lungi deceit periantul. FoliOlele periantului oblong-eliptice, concave, obtuse si emarginate. Florl albinet-verdii, orl rosietice cu o strie dorsald verde. Iulie-August. In padure aprOpe de Cincarova, rar. 24.

OBSEIWARE.

Difera deA. oleraceum L. eu deosebire prin urnbela

capsuliferd (la A. oleraceum L. este urnbela bulbiferà).

A. Steveni Wild. (A. lui Steven). Bulhi solitari ori agregap', ovat-cilindriforml, truncatl, tunica. intréga. Tulpina in

partea inferiOra foliata, frunze linear-subulate, rotunde, pe fata superiOrd canaliculate. Umbeld globOsd, indesuità. Spat bivalv, una maT scurta, ceia-lalta numal ceva pand si de 3 orl mai lunga decat umbela. FoliOlele periantuluI ovate, oil ovat-lanceolate, acute Oil acuminate, fOrte rar obtusiuscule mucronulata Filamente tdle simple, subegale, de 11 2-2

ori mai lungi decal periantul. Mori rosietice orl albe. 4 [Loc alb]. In finete la Tulcea, in muntii dela Greci. Variaza :

p. nzittor Uechtr. [Loc alb]. In muntii dela Sarighiol, pe colinele petrOse dinspre Gavgagia; colinele calcare dela Akpunar.

A. rotundum L. (A. rotund. Vulg. [Loc alb]). Tulpina rotunda, pana la mijloc foliata. Bulb format din bulbile numerOse si incluse in o tunica. Frunze plane. Umbelei capsuliferei, sub-globOsa, pedunculii lateral): mult mai scurtl. FoliOlele periantulul pe dos scabre. Antere incluse nu atat de lungi cat periantul. Fila»tentele 3 interiOre tricuspidate,

cuspidele intermediii anterifer de 3 ori, mai seurt deceit www.dacoromanica.ro

422

articulul sai inferior. Flori purpurii.

21. Iunie-Iulie. Comun in tOtd. Dobrogea. A. Scorodoprasum L. (A. Scorodopras. Vulg. [Loc alb]). Tul-

pind panà la mijloc foliatd, frunze plane pe margini scabre. Umbeld bulbiferd. Stamine mai scurte decdt periantul, cele

alterne tricuspidate, cuspidele inter»zedifi anterifer de 2 ori, mai scurt decal articulul sa inferior. Flori negre-purpuril. 'll, Iunie-Iulie. In finete, rar. A. sphaerocephalum L.; A. veronense Poll. (A. sferocefal.

Vulg. [Loc alb]). Rdddcind bullAsd. Tulvind panel la mijboo foliatd. Frunze semirotunde, pe partea superiord profund canaliculate, fistulose. Umbeld capsuliferd, globosd, la urmd subconicd. FoliOlele periantului cu o carind netedd. Antere exserte ; filamentele 3 interióre tricuspitate, cuspidele intermedin anterifer de 2 ori mai scurt decal articulul sai inferior. Flori purpurii. 21. Iunie-Iulie. Comun in WO Dobrogea, chiar si in Delta. A. tmttatum Stev. (A. [Loc all]). Ráddcind bullAsd. Tulpind pand la mijloc foliatd ; frunze semirotunde, pe partea superiOrd profund canaliculate, fistulóse, scabre. Umbeld &bosh', multiflord. Foliólele periantului eliptic-oblonge, obtusiuscule, pe dos la mijloc stropite cu puncte purpuril. Stamine aprOpe de 2 ori mai lungi decat periantul, neciliate, cele 3 interióre tricuspidate, cuspidele intermediii anterifer mai scurt decal cele laterale, insci egal de lung cu articu-

lul sai inferior, ori fi ceva mai lung. 4 Prin finetile din locurile nésipOse, stepe si de prin munti si *chiar din regiunea maritimd : in Delta Dundrei in insula Leti si in stepele nësipóse de pe langa Karakioi, etc. Genul Muscari Tournef.; Muscari Tournef. (Muscari). Periant ovoid-globulos sag urceolat, cu 6 dinti scurti, intinsi in Mail; stamine incluse,

cu filamente scurte, inserate pe tub; stil filiform, scurt; capsuld trigond, cu loge disperme ; seminte subglobulOse. Plante bulbóse; flori in racem terminal. CONSPECTUL SPECIILOR.

1. Flori tote indesuite 1.* Flori inferióre fertile dephrtate.

www.dacoromanica.ro

M. racemosum Mill.

423

2. Dintil periantului forte muff, de colóre tdciunosa

2.' Dintil periantului reeurbati, de colóre albinéta'-verde

N.

M. tenuillorum Tausch.

M. eomosmn (Mill.) Tausch.

.

racemosum Mill.; Hyacinthus racemosus L. (M. racemos.

Vulg. Cépa-ci6rei). Flori ovate, nutante, indesuite, cele supreme erecte, neutre; dintii periantului albi. Frunze lineare. canaliculate, arcuat-recurbate, flaccide. Flori saturat albastre, pruinOse. 21. Aprilie-Maiii. In vii, agrii, stepe. FOrte comund pretutindenea. M. tenuiflorum Tausch. Hyacinthus comosus Jacq. non L. (M. tenuiflor. Vulg. Cépa-ciOrer). Florile inferi6re fertile de-

partate, orizontal-patente; dintii periantuldi angular cilindriform forte seurg, de colOre teiciundsd, gura constrinsä subinchisä. Florile superi6re neutre, apropiate, comOse; periant cilindriform ori claviform egal de lung cu pedicelele ori pi ceva mai lung. Frunze lineare, canaliculate. Periantul florilor fertile de colOre albinetà-verde, al florilor neutre, deimpreunä cu virful scapuldi i cu pedicelele de colOre arnetistind. 11 [Loc alb]. In finetele din páduri: Intre Tristeni i Cilik, etc. M.

comosum (Mill.) Tausch.; Hyacinthus comosus L. (M. co-

mos. Vulg. Cépa-ci6rea Florile inferi6re fertile depa Hate, orizontalpatente ; dinii periantului angular i cilindriform obovat recurbaci, albinef-ver4i, gura deschisa ; florile superiOre neutre, apropiate, com6se, periant mic, subglobos, claviform ori cilindriform, de 4-6 ori mai scurt deceit pedicelele. Frunze lineare, canaliculate. Periantul florilor fertile de colOre ametistind. 94. Maiii-Iunie. In agrii, vii i stepe, fOrte cornun pretutindenea. Genul Nectaroscordium.

Nectaroscordium [Loc alb]. (Nectaroscordiu). N. bulgaricum Janka. (N. bulgaric). [Loc alb]. In regiunea

silvaticã fOrte comun: intre Nicolitel, Handierca si Cerna; in locurile umbrOse i umede dela monastirea Cilik.

www.dacoromanica.ro

424

Fain. [Loc alb]. COLCIHCACEE.

Flori ermafrodite, rar poligame, regulate. Periant cu 6 divisiuni petaloide, aprópe egale, dispuse pe 2 rênduri, libere sau connate intr'un tub Angust i elongat. Stamine 6, inserate la ga.tul periantului sag la basa divisiunilor sale; antere biloculare, extrorse. Stile 3, libere sag reunite la basâ. Ovarig super, cu 3 carpele lipite intre ele prin sutura yentraM. Seminte cu testa membranos ; albumen gros, cArnos sag cartilaginos, invélind un embrion subcilindric. Erburi perene, cu tulpina cateodata fOrte scurtà näscênd dintr'un rizom saü dintr'un bulb cArnos. Frunze alterne, amplexieaule. CONSPECTUL GENURILOR.

1. Periant infundibuliform, tub elongat, 6-fid 1. Periant 6-sepal

Colchicum L.

Veratrum L.

Genul Colchicum Tournef.

Colchicum Tournef. (Colchic). Periant infundibuliform, cu divishini connate intr'un tub fOrte subtire i fOrte lung, pa-

rand cä nasce din bulb; stamine inserate la gatul periantuldi; stile libere, filiforme, fOrte elongate.

Bulb ovoid,

comprimat deoparte, inv'elit de o tunicA brund; tulpind fOrte scurtd; frunze tOte radicale. C. bulboco(liohles M. B. C. bulbocodioid. Vulg. Breindugi). Antere oblonge (brune). Bulb multiflor i multifoliat; frunze lat-lineare, pe margini scabre. 21. In stepe. Comun pretutindenea. C. spec. (C. parvuli Ten. proximum). Genul Veratrum Tournef.

Veratrum Tournef. (Veratru). Periant cu 6 divisiuni li-

bere, sessile si persistente. Stamine 6, inserate la basa divisiunilor; antere reniforme, deschidendu-se transversal in 2 valve ce se intind pe acelas plan. Stile 3, divergente. Plante nebulbOse, en tulpind erectd, destul de lung5. frundOsá.

www.dacoromanica.ro

425

V. nigrum L. (V. negru Vulg. Sterigdie [loc alb]). Raceme paniculate, tomentOse. Laciniile periantului eliptice, de tot intregi, fOrte patente, egal de lungi en pedicelele. Bractee mai scurte deck pedicelele. Frunze le inferi6re lat-eliptice, pe fata inferiOra rubescente. Flori negre-purpurii. 21. Iu lie-

August. In finetele din paduri: pe langa Babadagh i Gincarova. Fam. [Loc alb]. JUNCACEE.

Flori ermafrodite, rar unisexuate, regulate. Periant cu 6 divisiuni libere, scariOse-glumoide, persistente, dispuse pe 2

rênduri. Stamine 3-6, opuse divisiunilor periantului §i inserate la basa lor pe receptacul ; antere biloculare, introrse. Stil shnplu; stigmate 3, filiforme. Ovarig super, sessil, format din 3 carpele. Fruct capsular, 3-locular, eu 3 valve, cu dehiscenta loculicidd §i cu loge polisperme, safl unilocular, 3-sperm. Seminte cu testa membranos, adesea prelungit in apendice la virf sag la basä ; albumen gros, carnos cu embrionul fixat la basa sa. Erburi anuale sad perene. Frunze invaginante la basd, plane, canaliculate sag cilindrice, presentand cate odata umflaturi spatiate in forma de noduri, cand tote radicale, cand nule §i reduse atunci la tece. Floe, solitare sad apropiate in glomerule formand prin reuniunea lor o cima sag tin corimb, munite de una sad mai multe bractee la basa inorescentelor. CONSPECTUL GENURILOR. 1. Capsula 3.1ocu1arà. Serninle numerOse 1.* Capsulà 14oculark 3-spermd

Juneus L. LIU Ila De.

Genul juncus Tournef. Juncus Tournef. (June). Capsula cu 3 loge polisperme, des-

chidêndu-se in 3 valve munite fie-care pe partea lor mediand de o despartitura ce 'Arta semintele pe marginea sa interna. Frunze cilindrice, canaliculate sag comprimate, glabre, nodorOse sag nu, cate-odatä reduse la tece; inflorescenta in corymb sag in panicula terminala sad parend laterala din causa bracteei ce insotesce inflorescenta 0 care pare a continua tulpina.

www.dacoromanica.ro

426

CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Planta cu tulpine fertile si sterile fail noduri, incluse la basd de vagini foliifere si nefoliifere.

2. Capsuld mucronatii de lungimea perigonului J. maritimus Lam. 2.* Capsuld acuminatd de doues or mai lungd decat perigonul J . acutus L. I.* Planta numai cu tulpine fertile, Med tulpine

sterile, in locul acestor din urmá cu fasciculi de fol sterile. Tulpine foliate. 3. Tulpine articulate. Frunze caulinare loculosfistulóse . J lamprocarpus Ehrh. 3.* Tulpine nearticulate. Frunze nelacunos-fistulose.

4. Foliólele perigonului forte obtuse. 6. Foliólele perigonului pe jumdtate mai scurte J. bulbosus L decfit capsula sub-globósa 5.* FoliOlele perigonului egal de lungi cu capsula oblong-ovald si sub-triangulard . . . J. Gerardi Lois. 4.' Folióle le perigonului acuminate. 6. Flori solitare si departate J. butonius L. 6.* Flori chte 2-3 fasciculate .1 hybridus Brof.

J. maritimus Lam. (J. maritim. Vulg. [Loc alb]). Cu lm. (tul-

ping) nud (fárd frunze). Frunze radicale rotunde, punginte, färd noduri. Antheld decompusd, erectd. FoliOlele perigonului lanceolate, cele exteri6re acute, cele interi6re obtuse, intregi. Capsuld ehpticä, mucronatd, egal de lungd CU perigonul. 21. Iu lie-August. In locurile umede si mldstinOse din regiunea maritima.

J. acutus L. ? (J. ascutit. Vulg. [Loc alb]). Cu lm nud. Frunze

radicale rotunde, punginte, fdrd. noduri. Antheld supradecompositd, conglobatä. Foli6lele perigonului cele exteriOre lanceolate, obtusiuscule, carinate, cele interiOre ovate, forte obtuse si profund emarginate. Capsuld subrotund-ovatd, acuminatd de 2 ori mai lungd deceit perigonul. 2 Intre Babadag i Mangalia.

J. lamprocarpus Ehrh.; J. aquaticus Roth.; J. adscendens Host.; J. articulatus a. p. L. (J. [Loc alb]). Cu Im 2-3 foliat, deimpreund cu frunzele si cu vaginile rotund compres. Frunze le loculos-fistuldse, disepimentele pe parka externd

www.dacoromanica.ro

427

vizibile, articula netecli or't la planta uscatd fOrte subtilstriari. FoliOlele perigonului egal de lungi, drepte, la yirf mucronulate, cele exterióre acute, cele interiOre obtuse, tOte mai scurte deck capsula ovat-lanceolatd i mucronatd. Anthela terminald decompusd, patentd ori divaricatd. 21. Iu lie-

August. In biliti si locuri umede, la lenikioi, 'intro Balabancea i Akpunar.

Variazd cu capitulii mai pa1ii i mai negriciosi, apoi: p. fluitans. Cu lm pe paraie elongat i fluitant (J. lamprocarpus a. Meyer), iard dupd scurgerea apei dacd culmul este procumbent i radicant (J. lamprocarpus T. Meyer). J. bulbosus L. J. compressus Jacq. (J. bulbos. Vulg. [Loc all*. Cu lm compres, la mijloc 1-foliat. Frunze le radicale si cea caulinard lineare, canaliculate. Antheld terminald cornpusd, ramuri erecte, rdmurele corimbOse. FoliOlele perigonului oval-oblonge, fOrte obtuse, aprOpe numai de jumdtatea lungimei capsulef subglobOse. Stil 'Inca numai de jumdtatea lungimei ovariului. 2. In locurile umede i nesipose mai pretutindenea. J. Gerardi Lois. (J. lui Gerard. Vulg. [Loc all*. Cu lm subrotund, la mijloc 1-foliat. Frunze le radicale si cea caulinard lineare, canaliculate. Antheld terminald, compusd, ramuri erecte, rdmurele corymbOse. Folifdele perigonului ovat-oblonge, fOrte obtuse, mai egal de lungi cu capsula oblongovald i sub-trigonald. Stil de lungimea ovariului. JulieAugust. In regiunea maritimd: intre Mangalia i Constanta, la Mamaia, etc. J. butonius L. (J. [Loc alb]). Cu lm foliat, frunze setacee, la basd canaliculate. Ramurile anthelei elongate, bifide, erecte. .21.

Flori solitare, depdrtate. FoliOlele perigonuldi lanceolate acuminate, mai; lungi deceit capsula oblongd i oblusd. C.) Iu lie-August. In locurile urnede mai cu sOrrià din regiunea rn aritim d.

J. hybridus Brof.; J. bufonius L. p. fasciculatus Koch Synops.; J. mutabilis Say. (J. ibrid. Vulg. [Loc alb]). Cu lm

foliat. Frunze setacee, la basd canaliculate. Ramurile anthelei elongate, bifide, erecte. Flori cate 2-3 fasciculate. Foli-

(Vele perigonului lanceolate, acuminate, mai lungi cleat capsula oblonga i obtuid.

2 4.

In regiunea maritimd.

www.dacoromanica.ro

428

Genul Luzula D C.

Luzula DC. (Luzuld). Capsuld uniloculard, cu 3 valve lipsite de despàrtituri; s'eminte 3, inserate in fundul capsulet Frunze plane, graminiforme, adesea pOrOse. (Restal ca in genul Juncus). CONSPECTTJL SPECIILOR 1. Anterele deflorate de 3 ori mai lungi deck filarnentele. Spice pedunculate subcernue . . L. campetris Do. 1. Anterele deflorate de 2 oH mai lungi decht filamentele Spice erecte L multillora Lej. .

L. campestris Dc.; Juncus campestris L.; J. nentorosus

Host. (L. de camp. Vulg. [Loc alb]). Spice ovate, umbelate

sessile si pedunculate, acestea din urmâ mai tardid subcernue. Foliblele perigonului accuminate, mai lungi cleat capsula subrotundd, obtusd i mucronatd. Anterele deflorate de 3 ori: mai lungi decal filamentele. Frunze pe margini p'erOse, la urmd glabre. 21- Martie-Maid. Pdsuni, finetele

de pe coline, locuri inculfe, pretutindenea. L. multiflora Lej.; L. erecta Desv.; L. campestris p. Do. Fl.; L. campestris ;3. nemorosa Meyer ; L. intermedia Spen.;

Juncus multiflorus Ehrh.; J. erectus Pers.; J. intermedius Thuill. (L. multiflord. Vulg. [Loc alb]). Spice ovate, umbelate; sessile si pedunculate, pedunculi striati. FoliOlele perigonului acuminate, mucronate, mai lungi deck capsula subrotunda, obtusd si mucronatd. Anterele deflorate de 2 ori ma lungi decal fllantentele. Frunze pe margini perOse la urind glabre. Spice brune-lucitOre. [Loc alb] Maid-Iunie. Comund in regiunea silvaticd. : in pAduri la Tiganca si Greet Fain. [Loc alb] CYPERACEE.

Floe]: ermafrodite sail unisexuate, solitare la subsudra unui sold unicarenat gluma), dispuse in spic sad in spicule. Periant nul, sad representat prin squamule, sete sad un Invli solzos, sacciform, deschis la vOrf utriculd) care incunjórä ovariul, cresce cu el si simuldzd un pericarp. Sta-

www.dacoromanica.ro

429

mine 2-3, cu antere biloculare, dehiscente longitudinal. Stil simplu, terminat prin 2-3 stigmate plumóse. Ovarig super, unilocular, uniovulat. Fructul este o achend, indehiscentä, monospermd, cu epicarp dur, testaceg. Albumen fdinos, fOrte gros, lateral in raport cu embrionul. Erburi anuale sad perene. Tulpind (culm), adesea simp1, plink rotunda sag triquetrd, lipsità de umfldturi nodorOse. Frunze tristice, lineare-graminiforme, cu nervure paralele, cu técd necropata, de ordinar lipsite de liguld. CONSPECTUL GENURILOR.

1. Flori ermatrodite. 2 Spice distice. 3. Glume tote florifere, ori 2-3 infime mai mici si sterile. ()perils L. 3.* Glume infime 3-6 mai mici sterile Sehoenus L. 2.* Spice imbricate pe tote laturile Seirpus L. 1.* Flori unisexuate. Fructul inchis in utriculd Carex L.

Genul Cyperus Tournef.

Cyperus Tournef. (Ciper). Spicule multiflore, in fascicule

sessile sag pedunculate, reunite in capitul sag in corimb terminal, munite la basd de bractee foliacee. Flori ermafrodite ; soldi numerosi, aprOpe egale, tOte fertile sag cele 2 inferiOre singure sterile, regulat imbricate pe 2 rênduri opuse; stigmate glabre ; sete hypogine nule; achend obovatd, trigond-subcomprimatd. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Rad'acind fibrósa. 2. Stigmate 2. Glume gàlbinii C. flaveseens L. 2.* Stigmate 3. Glume ncgre-brune C. fuseus L. 1.* Rddãcind repentd. Glume rosietice. Stigmate 3 C. glomeratus L.

C. flaveseens L. (C. gdlbinig. Vulg. [Loc alb]). Antheld descompusd. Capituli subrotundi, pedunculati i sessili. Spicule lanceolate, compres-plane. Glume oblong-ovate, indesuit im-

bricate. Stig»tate 2. Nucula subrotund-obovatd, compresd. Involucrul subtrifoliolat, mai lung deck umbela. Retddcind fibrOsd. Glume de colóre ga1binie, cu o strie dorsald verde, care dispare inaintea v1rfuluI. 94. [Loc alb]. In locurile

www.dacoromanica.ro

430

umede i nésipOse; pe malul marei in dunele dela Mamaia,

in Delta la Kara-Orman. C. fawns L. (C. negricios). Anthela subdecompusa. Capituff subrotundi, pedunculati §i sessili, la virful ramurilor mai lungi eke 2-3. Spicule lineare, compres-plane. Glume oblong-ovate, la urma patule i ceva departate. Stigmate 3. Nucula eliptica, la ambe capete atenuatd, acut-trigonalä. In_ volucru subtrifoliolat, mai lung decat umbela. Radeicind fibrósci. Glume negre-brune, cu o strie dorsala lath verde, escurinte in un apicul. C) Iulie-August. In locuri mlä§tinOse: in Delta Dunarei la Kara-Orman. Variazd: p. virescens [loc alb].; C. virescens Hoffm. Glume brunii cu o carind verde, oil palide cu o strie brund pe langa Carina verde. In aceleasi locuri cu specia gemina. C. glomeratus L.; C. australis Schrad. (C. glomerat. Vulg. [Loc alb]). Antheld decompusd. Spice fOrte indesuit imbricate, globose si ovale, sessile *i pedunculate, Cate 3 la virful ramurilor mai lungi. Spicule lineare, acute, comprese. Glume lineare, ro§ietice cu carina verde. Stigmate 3. Nucula oblonga, 3-angulara. Involucru fOrte lung. Radcicinci repenici. 74. Iulie-Septembre. Pe malurile apelor: in regiunea Dunarel.,

aprOpe de Malcoci. Genul Schoenus L.

Schoenus L. (Schen). Flori ermafrodite, dispuse in spicule

pauciflore §i formand un spic oval si dens. Soldi florali 5-6, distici, carenati; cei superiori, i cate odata cea superiOra singura, fertila ; cele 3-4 inferiOre mai mid decat cele superiOre. Stil filiform, caduc; stigmate 3, pubescente. Disc nul; sete hypogine 1-5 denticulate. Inflorescenta incunjurata do doue" bractee. Sch. nigricans L. (S. negricios). Culm rotund, nud. Foliola

exteriOra a involucrului oblic ascendenta. Sete hypogine subnule (mai adese-ori lipsesc). Frunze subulate, de V, atit de lungi cat culmul. Spicule negre-brune. 71. [Loc alb]. In dunele de la Mamaia.

www.dacoromanica.ro

431

Genul Scirpus Tournef.

Seirpus Tournef. (Scirp). Spicule solitare, terminale sag mai mult sag mai putin nnmerOse i dispuse in corimb terminal sag lateral. Flo''l ermafrodite; soldi imbricati din tOte partile, eel 2 inferiori sterili, mai marl' deck eel* superiori; sete hypogine putin numerOse si incluse, rar nule; stil nearticulat ; achend triquetrá, mucronatd sag nu dela basa stilului persistent, dar neurnflatd. CONSECTUL SPECIILOR.

1. Stil la basd dilatat i articulat cu ovariul. Nucd coronatá cu basa persistentti a stilului. Stigmate 2 1* Stil nearticulat cu ovariul. Stigmate 3. 2. Inflorescentà in aparenta lateralä, fiind-ca folióla mai lunga a involucrului este erectä i aratà a fi o continuare a culmului. 3. Inflorescentd fasciculat-paniculata 3.* Inflorescentd compusa din capituli forte indesuit-compacti i globosi . . . . 2.* Inflorescenth terminald. Foliólele involucrului mai multe

.

Sc. palustris L

Sc. lacustris L. Se. Holosehoenus L.

Se maritimus L.

Se. palustris L.; Heleocharis palustris R. Br. (S. de mlastind.Vulg. [Loc alb]). Spicul terminal, solitar, oblong. Glume

acutiuscule, cea infimd nu mai mare, infdsurând cu basa sa jumdtatea spiculului. Stigmate 2. Nucd obovatd, compresa, netedá, brund, pe margini rotundat-obtusä. Basa stilului remanent ovatä. Culm rotund, subcompres. Rhizomd repentd. 4 Iulie-August. B â1i, mlástini, malurile lacurilor. Comun pretutindenea. Sc. lacustris L. S. de lacuri. Vulg. [Loc alb]). Culm rotund. Antheld compusd, in aparentd laterald. FoliOla mai mare a involucrului erectd. Spicule fasciculat-agregate, fasciculi pedunculati i sessill. Glume netede, fimbriate, mucronat-emarginate. Stigmate 3. Nucd. trigonala, netedd. Sete hypogine retrors-aculeolate. Virful anterelor scurt barbulat. 4 Iunie-Tulie. BAlti, ape stagnante si lin curgOtOre comun pretutindenea. www.dacoromanica.ro

430

Sc. Holosehaenus L.; Isolepis Holosehaenus R. et Sch. (S. Holoschen). Cu lm rotund. Anthelä in aparentã laterald. FoliOla mai mare a involucrului erectà, elongatil. Capituli fOrte indesuiti compactl, globoO, sessill i pedunculati ; peduncull simpli on compu§1. Glume truncate, mucronate. Stigmate 3. Nuch glabrà. Sete hypogyne lipsese. Frunze semirotunde, canaliculate. 2 Iulie-August. In regiunea maritimA

prin dunele de pe malul märel pretutindenea, chiar §i in Delta Dunärei. Variazd: a. vulgaris [loc alb].; Se. Bolosehoenus L. Culm inalt de la 50-95 cent. Antheld compush ; p. australis [loc alb].; Sc. australis L. Culm mai mic, mai subtil. Capituli fOrte mid, unul sessil, solitar, altii putin pedunculati. T. romanus [loc alb].; Se. romanus L.; Holosehoenus au-

stralis Rchb. Culm mai mic. Un capitul mai mare, ori cu unul sag doi capituli mai midi §i pedicelati. Sc. maritimas L. (S. maritim. Vulg. [Loc alb]). Culm triangular, foliat. Antheld compush, terminald. Spicule fasciculate, pedunculate §i sessile. FoliOlele involucrului plane. Glume la vêrf mucronate §i bifide, lacinulele acute, denticulate. Stig»tate 3. Sete hypogine, retrors-hispide. RAdilcind tuberos nodorOsà. 21. Iulie-August. In regiunea maritimd §i marginea mla§tinilor §i a baltilor, intre Medgidia §i Cernavoda. Variazh : p. macrostachys [loc alb]; Sc. macrostachys Willd. Spicule

mult mai marl, pand la 3 cent. lune. Forma cu 2 stigmate constitue : Sc. digynus Gork. Genul Carex Micheli

Carex Michell (Carice). Flori unisexuate, reunite in spice monoice sail androgyne, mai rar dioice ; soldi mai multi sail

mai putin numero§i, imbricati pe mai multe rênduri ; stamine 2-3 ; ovariü inchis intr'o utriculd deschisd la virf pentru trecerea stilului ; sete hypogine nule ; stil indivis, caduc, nearticulat, nici ingropt la bash, terminat prin 2-3 stigmate; achen6 lenticularà sag trigonh. Inchish in utricula crescuth §i simuland un pericarp. www.dacoromanica.ro

433

CONSPECTUL SPECIILOR 1. Stigmate 2. (Vignea). 2. Spicule in partea superiOrà masculine, in cea inferiOra femenine. Ràdãciná cespitósà fär5. C . muricata L. stoloni . 2." Spicule in partea inferiOrd masculine, in cea superiOrd femenine. . . C. Schreberi Schrank. 3. Rddäcind repentd cu stoloni elongati . C remota L. 3* Radacind cespitOsá fard stoloni 1.* Stigmate 3. (Acone).

4. Fruct nerostrat, or! cu un rostru forte scurt si rotund. b. Bractee nevaginante or! cele infime forte scurt C. praecox Jacq. vaginante. Rddäcin5. stoloniferá b.* Bractee vaginante. 6. Fruct pubescent. Spic rnasculin solitar. RádilC. digItata L. cind cespitOsd 6.* Fruct glabru. Spice masculine mai adese-ori C. glauca Scop. 2. Rdddcind stolonifera

4.* Fruct rostrat, rostru marginat, la virf bidentat, dinti scurti porecti. V. Bractee lung vaginante. Spic masculin 1. C. syhatica Huds. 8. Marginea rostrulut neteda, glabrà 8." Marginea rostrului serrulat-scabrd. 9. Spice le femenine t6te exsert pedunculate. Spice C . depauperata Gord. cu 2-6 flore 9" Spice le femenine superiOre, sessile. 10. Fruct obsolet nervat. 11. Fruct ventricos-trigonal. Spice cu 6-12 flori. Raddcind stoloniferä, emitãnd une-ori culmi solitart Glume albinet-vercli C. Michelii Host. 11." Fruct elipsoid ori subglobos. Spice multi-

flore. Rddäciná repentd si indesuit cespit6s5.. Ginnie negrii 10." Fruct nervat. RädAcind cespitOsä

C. brevicollis Dc. C. distans L.

4." Fruct rostrat, rostru rotund or! compres, marginat, bicuspidat or! bidentat, dintil patuli.

12. Bractee nemarginate, ori scurt vaginante. Cu lin erect angular, pe anguli scabru.Fruct glabru. 13. Spice masculine 1. Spice femenine lung pedunculate i pendule C. Pseudo-Cyperus L. 13." Spice masculine 2-5.

14. Fruct compres, subtrigonal. Spice mascuBrandzd.Flora Dobrogel.

28

www.dacoromanica.ro

434 C. acutiformis Ehrh.

line 2-3

1 4.* Fruct ovat-conic de ambele laturi convex Spice masculine 3-5

C. riparia Curt.

C. muricata L.; C. spicata Huds.; C. contigua Hoppe ; a canescens Leers. non L. (C. muricat. Vulg. [Loc alb]). Spie compus, indesuit ori la basd intrerupt. Spiculele in partea superiOrd masculine, in cea inferiOrd femenine. Stigmate 2. Fructe squarOse, cele inferióre mai orizontal-patente, lanceolat-ovate, plan-convexe, acuminate in un rostru pe margini indesuit serrulat-scabru, fdrd nervure off obsolet nervate. Glume acuminate, mai scurte decdt fructul. Culm pe anguli in partea superiOrd scabru. Reiddcind indesuit cespitosei, fdrd stoloni. 21. Maiii-Iunie. In finete §i pdduri. Comun pretutindenea. Variazd: 13. virens [loc alb]; C. virens Lam. Glume mai palide, spie adese-ori mai elongat i intrerupt, bractea foliacee mai lungd. decal spicul. C. Schreberi Schrank. (C. lui Schreber). Spic compus. Spicule sub-5, alterne, indesuite, drepte, ovat oblonge, in partea inferibrd masculine. Stigmate 2. Fructe erecte, de lun-

gimea &mei, oblong-ovate, plan-convexe, mai dela basd incepênd pe margini serrulat-ciliate §i acuminate in un ro stru bifid. Rdddcind repentd cu stoloni elongari. Spicule inctunecat-brune. 21. Maiii-Iunie. Pdpni uscate, locuri n'esipOse: comun pretutindenea. C. remota IA. (C. [Loc alb]). Spice compuse. Spicule alterne

in partea superiOrd femenine, in cea inferiOrd masculine, spiculele infellibre 3-4 depdrtate, tote simple off rareori ceI infim compus. Bracteele spiculelor inferiOre mai lungi deck culmul. Stigmate 2. Fructe erecte, plan comprese, ovate §i acuminate in un rostru bidentat §i serrulat-scabru, mai lungi deck glumele. Culm gracil, debil, arcuat-nutant. Ráddcind indesuit-cespitOsd, fdrd stoloni.

C. praecox Jacq.; C. montana Poll. non L. nec Leers. (C. precoce. Vulg. [Loc alb]). Spic masculin solitar, spice femenine 1-3, apropiate, oblong-ovate, cel infim adese-ori pe-

dunculat. Bractee en margini membranacee, amplexicaule, on i cea infimà vaginantd. Stigmate 3. Fructe obovate, tri-

www.dacoromanica.ro

435

gonale, scurt rostrate, cu gura subemarginatd, pub escente. Glume cu o nervurd excurinta mucronulate. Cu lin erect. Rdddeind stoloniferd. 21. Martie-Aprilie. Pasuni uscate, coline inculte, pe langa drumuri. Comun pretutindenea. C. digitata L. (C. digitak). Spic masculin solitar, sessil; spice femenine subtiri, lineare, putin departate, pedunculate, fructifere laxiflore. PedunculT inclusl in bractee membranacee, vaginante i oblic truncate. Stigmate 3. Fructe obovate, tri-

gonale, forte scurt rostrate, la gurd subemarginate, pubescenic egal de lungi, cu glumele. Radacind fibrOsa, cespit6sa. Cu lm floriger cu frunze fOrte micY, frunzele radicale lipsesc, insa frunzele fasciculilor sterili lungi si cam late. 24 Aprilie-Maiii. In regiunea silvatica, prin locurile umbrOse, pretutindenea. C. glauca Scop.; C. recurva Huds. (C. glauca). Spice masculine sub 2, spice femenine 2-3, indepartate, cilindriforme, cu florl indesuite, lung pedunculate, la urind pendule. Dractea foliacee, cele inferiOre seurt vaginante. Stigmate 3. Fructe eliptice, obtuse, cu un rostra fOrte scurt i subemarginat, apiculate, compres-convexe, scabriuscule, Vara nervure. Cu lm

neted. Frunze pe margin): scabre. Radacind stolonifera. .24 Aprilie-Maiii. In finetele umede: in Delta Dundrei. C. sylvatica Huds. (C. de padure). Spic masculin terminal, solitar, spice femenine 4, departate, lung pedunculate, pendale, lineare, laxiflore. Bractee foliacee, elongat-vaginante. Stigmate 3. Fructe eliptice, trigonale, glabre, de tot netede si acuminate in un rostra linear, marginat, bifid, pe margin') glabru. Cu lm neted. Frunze lat-lineare. Ligula opusa frunzelor aprOpe lipsind. Spice palide. 74. [Loc alb]. In regiunea silvaticd prin locurile umbrOse, comund pretutindone a.

C. depanperata Good.; C. triflora Schkuhr. (C. [Loc alb]). Spic masculin solitar, spice femenine mai adese-ori 3, depärtate, exsert pedunculate, erecte, cu eke 3-6-flort Bractee vaginante, foliacee, mult mai lungI decdt spicul respectiv, subegal de lung)" cu cuhnul. Stigmate 3. Fructe eliptic-obovate, trigonale, turgide, glabre, subit contrase in un rostra linear, elongat, pe margin): serrulat-scabru, dinainte plan, la virf scarios i bilobat, mullinervate, nervure aprOpe 30,

www.dacoromanica.ro

436

prominuli. Midäcind fibrOsA. 4 Maiti-Iunie. In regiunea silvaticA, cornunA pretutindenea. C. Niche lii Host. (C. lui Michel). Spic masculin solitar, spice femenine 1-2, depArtate, eliptice, inclus-ori cel inferior exsert

pedunculate, erecte, cu ate 6-12 fort Bractee vaginante, subegal de lungi cu spicul respectiv, malt mai scurte depat culmul. Stigmate 3. Fructe obovate, ventricos-trigonale, glabre, subit acuminate in un rostru linear, elongat, pe margini serrulat-scabru, dinainte plan si la virf acut bifid, obsolet nervate. RAdAcind stoloniferA. Spice palide. 21. In padurile din regiunea septentrionala, comunA. C. brevicollis DC.; C. rhyeoea7pa Heuff. (C. [Loc alb]). Spic masculin solitar ; spice femenine 1-3, depArtate, oblonge, exsert pedunculate, erecte, cu multe flori. Bractee vaginante subfoliacee, mai scurte decat spicul respectiv, on i. si cea inthud egald de lunga cu spicul se'il. Stigmate 3. Fructe gla-

bre, oil si putin puberule, nervate, elipsoidee, ori subglo-bose, in un rostru linear, pe margini serrulat scabru si la virf acut, bifid, moral atenuate ori si subit acuminate. Rhizomci repentei, indesuit cespitOsa. 21. [Loc alb] Pe muntele B eschtepe.

C. distans L. (C. [Loc alb]). Spic masculin solitar, spice femenine mai adeseori 3, erecte, oval-oblonge, cu flori inde-

suite, tote fOrte departate, cea infirnA exsert pedunculatd. Bractee lung vaginante, cea infimq foliacee si mai lungA de cat spicul. Stigmate 3. Fructe ovate, trigonale, subinflate, dinainte planiuscule, acuminate in un rostru bind, drept si pe margini serrulat-scabru, glabre, nervate, nervurele laterale ceva mai proeminuli. Glume ovate, obtuse si terminate in o mucronA scabrA. Culm glabru. Ligula oposità foliacee, oblongd. RAdácinA cespitOsA. Dintil rostrului fructului pe laturea interiOrA muniti cu spinuti fOrte mArunti. 21. Maiii-Iu-

nie. Prin finetele si pdsunile umede cu deosebire din regiunea maritlinA. C. Psendo-Cyperus L. (C. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Spic

masculin solitar, spice femenine 4-6, lung pedunculate, pendule, cilindriforme, cu flori indesuite. Bractee foliacee, scurt rare-ori mai lung vaginante. Stigmate 3. Fructe ovat-lanceolate, in un rostru bicuspidat atenuate, nervate, glabre. Glume

www.dacoromanica.ro

437

linear-subulate, scabre. Calm acutangular, pe angull scabru.

Spice palid-verdl. 4 Iunie. Prin mlastinf i pe marginea apelor. Comund, cu deosebire in regiunea Danubialà. C. aeutiformis Ehrh.; C. paludosa Gord. (C. [Loc alb].Vulg. [Loc alb]). Spice masculine 2-3, glume inferiere obtuse; spice femenine 2-3, cilindriforme, erecte, cu florI indesuite, sessile orl pedunculate, glume acuminate orl cuspidate. Bractee fo-

liacee, nevaginante. Stamine 3. Fructe ovate orI oblongovate, comprese, subtrigonale, nervate, in un rostru scurt si bidentat acuminate, glabre. Cu lm acutangular, pre angull

scabru. 4 [Loc alb]. Prin mlastinI i pe malurile apelor. Comunà cu deosebire in regiunea Danubiald. C. riparia Curt. (C. [Loc alb]. Vulg. Rogol). Spice masculine 3-5, terminale, glumele lor cuspidate ; spice femenine 3-4 cilindriforme, erecte, indesuite, sessile ori pedunculate, glumele lor cuspidate. Bractee foliacee, nevaginante. Stigmate 3. Fructe ovat-conice, cu marginile rotundate, de ambele laturi convexe, fin multinervate i prelungite in un rostru scurt i acut-biden tat, glabre. Culm acutangular, pe anguli scabru. 21. [Loc alb] Prin mlatinT. Comun pretutin dent Fam. [Loc alb]. GRAMME.

Mori ermafrodite sag unisexuate, dispuse in spicule, ace-

ste compuse din una sag mai multe flori coprinse intro done bractee glume) car! pot lipsi ctite-odatd ; fie-care flere

este invelitd de doi solch (glumele) opusl, inegalf, dintre earl unul este inserat decât celalalt. Periant nul sag format din 2-3 mid soliji glumelule) membranosi. sad carnost. Stamine 3, rar 2 sag 6, cu filamente capilare si en antere biloculare dorsifixe i oscilante, de ordinar incombante, dehiscente longitudinal. Ovariti super, unilocular, uniovulat; stig-

mate 2, rar 1 sag 3, deordinar plumese. Fruct uscat earyopsd), indehiscent, monosperm, cu pericarp subtire; albu-

men fainos, fOrte gros, lateral in raport cu embrionul. Erburi anuale sag perene. Tulpind (rutin) rotunchte, fistulesti,

noduresA. Frunze alterne, constituite dintr'un limb ingust, en nervure paralele i dintr'o teed crepata, imbrgisand tulwww.dacoromanica.ro

438

pina intr'o mare intindere; téca munità la partea sa superiórd de un apendice membranos ). CONSPECTUL GENURILOR

1. Flori monoice, cele masculine terminale racemos-paniculate, cele femenine in un spadice invélit in vagini foliacee Zea L. 1.* Flori ermafrodite ori polygame. Inflorescenta

o paniculd ori un spic. 2. Spiculele tote, on i numai din parte, pedicelate, insä nici odata sessile in escavatiu-

nile on pe dintii pedunculului comun. 3. Spicule la articulii spicului ori a panieulei articulate ingeminate (eke 2), una sessila, alta pedicelat5.

4. Spicule ermafrodite, sessile, cele masculine pedicelate. tote lineare. Spicile digitate ori in panicule verticilate Andropogon L. 4.* Spiculele ermafrodite sessile, ovate ori ovatlanceolate, la virf 3-dentate, cele masculine pedicelate. Spicile in panieule Sorghum Pers. 3.* Spiculele mai mult sail mai putin lung pedicelate, 1-flore, ori 1-flore si cu un rudiment de 1 flóre superiOril, ori si de 2 flori infeHone.

5. Spiculele despre dos compresse. 6. Gluiná 3-valva, valva inferiOrd mai mica. 7.. Spiculele la basil Ea% involucru. 8. Spicile digitate Digitaria Scop. 8.* Spicile paniculate. 9. Panicul 5. formatti din spice unilateral compuse Spicule aristate Echinoehloa P. B. 9.* Panicula rOspanditd, cernud. Spicile nearistate nicum L. 7.*' Spicule la basil cu un involucru set ,s . . , Setaria P. B. 6.* Gluma 2-valvii.

10. Flórea cartilagined nearistatá mai mare . . . Milium L. 10.* Flórea cartilagined aristata mai mare, arista decidud

Piptatherum P. B.

5.* Spiculele despre laturi comprese. 11. Spiculele 1-flore, la basil cu un rudiment paleaceu de 2 flori inferiSre Phalaris L. 11.* Spiculele 1-flore, oH 1-flore ment de o Hone superiOrd.

i

cu un rudi-

12. Stigmat filiform emerginte din virful florei.

www.dacoromanica.ro

439 13. Glurneld 1-valvA 13.* Glumela 2-valvd.

Alopecurns L.

14. Valve le glumelor carinate, egale, mai lung! decAt glumelele Ph learn L. 14.* Valve le glumelor carinate, neegale, mai scurte

deck glumelele Crypsis Ait. 12.* Stigmat insident pe un stil lung, aspergili-

form si emerginte sub virful florel. Glumele Auguste, patente Cynodon Rich. 12." Stigmat plumos i emerginte la basa florei Stili scurti ori lipsesc. 15. Glurnele i glumelule aristate Poi, pogon Desf. 15.* Nurnal glumelele aristate, glurnele nearistate. 16. Glumelele la bash' färà fasciculi de peri. Glu-

mela inferiórà forte lung aristatd Stipa L. 16.* Glumelele la basá cu fasciculi de per!. 17. Fasciculii de peri forte scurti Agrostis L. 17.* Fasciculii de per! mai lung! deck diametrul transversal al glumelei CalamaaTostis Roth. 11." Spicule le bi-multiflore, cele inferióre rareori neutre ori masculine, cea supremd uneor! tubescentd. 18. Stigmat aspergiliform emerginte sub virful flOrel.

19. Spicule le multiflore, flórea inferiórd masculind ori neutrA, denudatd, celealalte ermafrodite si invélite de peel elongati . . . . Phragmites Trim 19.* Spicule le 3-flore, cele 2 flori inferiOre masculine triandre, cea superiórà ermafroditá diandrä Ilierochloa Gmel. 18.* Stigmat plumos emerginte la basa flórei 20. Spicule le bi-multiflore, florile mutice, flórea inferiórA, or! ambele flori inferióre ermafrodite, inclulênd 1-2 flori neperfecte . . . . Melica L. 20.* Spicule le bi-multiflore, florile tote ermafrodite.

21. Glumela inferiórá pe dos compresd si earlnatA.

22. Glumele cat spicul de lungi. Inflorescenta Koeleria Pers. indesuità 22.* Glumele mai scurte deck spicul. 23. Vaginele frunzelor la gurá nebarbulate. 24. Florile ovate ori lanceolate, mutice, decidue deimpreunA cu articulii axe!. 25 Paniculd unilaterald. Spicule le insidente pe

www.dacoromanica.ro

440 Selerochloa P. B.

pedicele forte scurte si ingrosate

25.1 Paniculd egal disparsà. Spicule le pedicelate Poa L.

24.1 Florile ovate, scurt aristate. Inflorescenta . . Dactylis L. lobatà , 23.* Vaginele frunzelor la gurd barbulate . . . Eragrostis P. B. 21.1 Glumelele pe dos rotundate, nu carinat-comprese.

26. Stigmat inserat cdtre virful ovariului pe

Brornus L.

partea anteriórg.

26.* Stigmat inserat dare virful ovariului. 27. Glumela superiord pe margini pectinat-seBrachypodium P. B. tósá 27.1 Glumela superióra pe margini subtil ciliatd, insd nu pectinat-setós5.. 28. Glumela inferiórd la bash'. auriculat-cordath. . Briza L. 28.* Glumela inferióra la basd nu auriculat-cor-

data.

29. Spiculele oblonge, acute. Stigmat necolorat . Festuca L. 29.* Spiculele cilindriforme, mutice. Stigmat alG13 cella R. Br. binet 2. Spiculele tOte sessile pe dintii pedunculului comun, nici unul pedicelat. 30. Spiculele cAte 2-3 la articulii pedunculului comun.

31. Spiculele 1-flore cu un rudiment setiform de

de o a doua flóre. Ambele valve ale glumelor dinaintea spiculelor, nu oposite . . . Ilordeum L. 31.* Spiculele multiflore, off si uniflore si cu un rudiment scuteliform de o a doua flOre. Ambele valve ale glumelor dinaintea spiElymus L. culelor 30.* Spiculele solitare, multiflore Valvele glumelor oposite 32. Glumelele la virf 2-4-dentate, dintii aristati. Spiculele 3-4-flore

,Egilops L.

32.* Glumelele la virf nedentate 33. Spiculele tri-multiflore. Glumelele ovate

.

Triticum L.

33.* Spiculele 2-flore, cu un rudiment de o a doua flóre. Glumele subuliforme

Sec. le L.

Genul Zea L.

Lea L. (Zea). Spicule mascule biflore, in paniculd terminald ; spicule femele uniflore, in spice axilare inv6lite de

mai multe bractee foliacee ; stil 1, filiform, fOrte lung; cariopsd neteda, subglobuldsd-reniformd.

www.dacoromanica.ro

441

Z. Mays L. (Z. Porumb. Vulg. Porumb, Popuvoiii, Cueu-

ruz). Frunze le de tot intregi, pe margini scabre. Culmul inalt. Florile masculine in paniculd terminald, cele femenine in spice indesuite, axilare si invélite de vagine foiOse. Cultivat. Genul Andropogon L.

Andropogon L. (Andropogon). .Spicule comprimate prin

spinare, geminate, unul sessil cuprindênd 2 foil, cea superiord ermafroditä si cea inferiOrd redusd la un solz, cealaltd pedicelatd masculd sag neutrd ; spicule reunite in spice lineare formând o paniculd digitatd ; glume aprOpe egale ;

glumela superiOrd a florel ermafrodite lung aristatd, cu aristd geniculatd ; cariopsd oblongd comprimatd prin spinare, necanaliculatd. CONSPECTUL SPECIILOR 1 Spicele digitate, chte 5-10 . 1.* Spicele paniculate, ramurile paniculei verticilate.

A. Ischaemuin L. A. Gryllus L.

A. Ischaemum L.; A. angustifolius Sm. (A. Ischemum. Vulg.

Sadina). Spicele 5-10, digitiform dispuse. Glumele striate, valva inferiórd a spiculului ermafrodit dela basa pand aprOpe

la mijloc p6rosa, iar a spicululca masculin glabrd. Pedunculul comun deimpreund cu pedicelele përOse. 4 Iulie-August. FOrte comun pretutindenea : Babadagh, Ienissala, Mangalia, etc.

A. Gryllus L.; Chrysopogon Gryllus Trin. (A. [Loc all*. Ramurile paniculel simple, verticilate. Spicele cate 3, terminale, laterale lipsesc. Pedicelele la basd barbulate. 21. Iunie-

Julie. FOrte abundentd prin stepe si prin finetele de prin pAdurile din locurile uscate. Ienissala. Genul Sorghum Pers.

Sorghum Pers. (Sorg). Spicule geminate sag ternate, uniflore, unul sessil si cu flOre ermafrodità, celalalt sag celelalte dou'd pedicelate si cu flOre masculd, nudd la basa lor, formând to"te prin reuniunea lor o paniculd ramOsd. Glumele florel ermafrodite 2, aprOpe egale, cartilaginOse, mu-

www.dacoromanica.ro

442

tice ; cea inferiOrd tridentatd. Glumela inferiOrd membranósd, concavd, ascutitd, muted; cea superiórd mai scurtd, bifidd la virf, mulled sail prevklutd de o aristd in fundul divisiunel. Glumelule nule. Stamine 3. Stile 2, terminale; stig.

mate aspergiliforme intindêndu-se sub virful florel. Cariopsd &beà i liberd, ovald, comprimatá prin spinare, convexa pe fete, necanaliculatd. S. vuIgare Pers.; Holcus Sorghum L. (S. comun. Vulg. [Loc alb]). Paniculd ovat-oblongd, indesuità. Spiculele ermafrodite obovate, cele masculine oblong-lanceolate, fOrte scurt pedicelate. lidddcind fibrOsà. 0 Iulie-August. Cultivat. Sorghum halepense Pers. [Loc alb]. Intre Kara-Nassib gi Tatar-Gargalik ; intre Balabancea si Tiganca ; intre Isaccea Tulcea. Genul Digitaria Scop.

Digitaria Scop. (Digitarie). Spicule comprimate prin spinare, scurt pedunculate, reunite in spice filiforme unilaterale formând o paniculd digitatd ; glume fOrte inegale, eea inferiOrd fOrte mica sail nuld, cea superiOra mutica ; flOrea inferiOrd cu o singurd &meld muticd; cariopsd convexa pe spinare, munitd de o depresiune pe fata interna. (Restul ca in genul precedent). D. sanguinalis Scop.; Panicum sanguinale L.; Paspalum sanguinale Scop.; Dactylon sanguinale Vill.; Syntherisma vulgare Schrad. (D. [Loc alb]). Spicile subcinci, digitate, erecte-patule. Frunzele deimpreund cu vaginele subpdrOse. Spiculele oblong-lanceolate. Glumela fhirei neutre glabrd, pe margini pubescentd, pe nervura laterald cea mai extremd fdrd cilil. j Iunie-Septembre. Pretutindenea. Genul Echinochloa P. B.

Eehinoehloa P. B. (Echinochlod). Spicule comprimate prin spinare, scurt pedunculate, dispuse in spice unilaterale formilnd prin reuniunea lor o paniculd ; 2 noel in fie-care spicul, cea superiOrd ermafroditä, cea inferiOrd masculd sail neuträ ; glume fOrte inegale, cea superiOrd mucronata saü aristatä ; glumelele florei superiOre cartilaginOse ; glumela

www.dacoromanica.ro

443

inferiOrd a florei sterile, mucronata safl. aristatd; cariopsd comprimatd prin spinare, planà pe fata anteriOra. E. Crus Galli P. Beauv.; Panieum Crus Galli L. (E. Loc alb]). Spicile alterne i oposite, compuse, lineare. Spicule le apropiate, aristate. Pedunculul comun la basd 5-angular. Variazd cu florile neutre scurt on i lung aristate. 0 JulieAugust. Forte comund pretutindenea. Genul Panicum L. Panicum L. (Panic). Spicule comprimate prin spinare. Glume fOrte inegale, cea superiOrd mai mare, mucronatd. Fl Ore er-

mafroditd insotità de 2 glumele (flOrea neutrd) dintre care -cea inferiOrd este mucronatd. Glumelele florel fertile cartilaginOse.Spicule pedunculate, dispuse in o paniculd fOrte rambsd. P. miliaceum L.; P. Mi lium Pers. (P. miliaceil. Vulg. [Loc alb]). Spicule le paniculate, panicula réspAnditd, cernud. Foile lanceolate, deimpreund en vaginele perOse. Valve le glumelor acuminat-mucronate, 7-nervate. Cariopsele netede, luci-

Ore. 0 Vara. Prin locurile nOsipOse cu deosebire din recriunea meridionald a Dobrocrei. tr, Genul Tragus Hall.

Tragus Hall. (Trag). Spicule comprimate prin spinare, pedicelate, reunite in paniculd spiciformd ; 2 flori in fie-care spicul, cea superiOrd ermafroditd, cea inferiOrd neutrd ; glumà unicd (super.), fOrte mica ; glumela florei neutre unicd, coriace, acoperitd pe spinare de 5-7 rênduri de spini; glumelelo flora ermafrodite, netede ; cariopsd convexd pe amendoue, fetele, necanaliculate. T. racemosus Hall.; Cenehrus raeemosus L.; Lappago racemosus -Mild. (T. racemos. Vulg. [Loc alb]). Culmuri numerOse, difuse, ramOse : frunze scurte, rigide, ciliate ; spicule la sfir§it fOrte patente. 0 lunie-lulie. C:Ampuri i locuri nOsipOse. FOrte comund pretutindenea. Genul Setaria P. B.

Setaria P. B. (Setarie). Spicule comprimate pnin spinare,

incunjurate la basd de mai multe sete scabre, reunite in www.dacoromanica.ro

444

spic dens; 2 flori in fie-care spicul, cea superiórd ermafroditd, inferiOrd masculd sail neutrd ; glume inegale, mutice; glumele aprOpe egale, coriace, rugose, cea inferiórd muticd_ sail aristatd; cariopsd ovald, comprimatd prin spinare. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Paniculä spiciformA indesuità, nu lobath. 2. Denticulii setelor involucrului reversi 2.' Denticulii setelor involucrului erecti 1.* Paniculd spiciformä discompusa, lobatá

S verticillata P. B. S. virldis P. B. S. germanica P. B. ,

.

.

S. vertieillata P. Beauv.; Panicunt verticill«tum L.; Pentsalon verticillatum R. Br. (S. verticilatd. Vulg. Mohor, [loa alb]). Paniculd spiciformti, cilindriformd, indesuitti, la basd adeseori intreruptd. Involucrul scabru, denticulil setelor reveW, (indreptati in jos). Glumelele florilor ermafrodite aprOpe netede. Iulie-August. Prin locurile cultivate fOrte comund.

S. viridis P. Beauv.; Panicum viride L. (S. verde. Vulg. Mohor [loc alb]). Paniculd spiciformd, cilindriformä. Involucrul scabru, denticulii setelor indreptafi: in sus. Glumelele florilor ermafrodite aprope netede, egal de lungi cu glumela flora neutre. Iulie-August. In locurile cultivate fOrte comund. S. germaniea P. Beauv. (S. germ pied). Paniculd spiciformd,

discompusci, lobctti Involuerul inal scurt ori 5si numai ceva mat lung deccit spiculele; setele in partea superiOrd scabre, denticulif indreptati inainte. Peduncul coniun cu peri" lungi hirsut. Glumelele florilor ermafrodite aprOpe netede. 0 [Loc alb]. Cultivatd i adesea subspontanee. OBSERVARE. S. italica P. B. diferà prin involucrul ce este de 2 oil mai lung cleat spiculele.

Getml Millium Tourn.

:Mum Tourn. (MeiiI). Spicule comprimate prin spinare, uniflore, reunite in paniculd ramOsd ; flOre sessild ; glume egale, concave, mutice; glumele coriace, mutice, cea inferiOrâ lucitOre, ovald, rotunclitd pe spinare, cea superiOrd concavd, emarginatä ; cariopsd ovald, comprimatd prin spinare.

www.dacoromanica.ro

445

CONSPECTUL SPECIILOR. M. effusum L. 1. Radkind repentà. Culmul glabru 1. Raddcind fibrósä. Culmul la virf scabriuscul M. veruale M. B.

L. elfusum L. (M. [Loc alb]). Cu lm neted, glabru. Frunze

lat-lineare. Paniculd laxd, ramuri semiverticilate, la urrnd fOrte patente. Glume ovate, obtusiuscule, 3-nervate, asperiu-

scule, egal de lungi cu flOrea. Raddeind repentei. In Dobrogea septentrionald (?). M. vernale M. B. (M. vernal). Cu lin la virf scabriuscul. Paniculd laxd, ramuri 5-2 scabriuscule patente. Glume ovate, obtusate, 3-nervate, asperiuscule, putin mai lung): dealt flOrea. Planta' anuald. Radeicind fibrOsei. In Dobrogea septentrionald.

Genul Piptatherum P. B.

Piptatherum P. B. Piptater). Spicule pedicelate, comprimate prin spinare, convexe pe amêndou6 fetele, cuprinclênd

o flOre ermafroditd §i formand prin reuniunea lor o paniculd. Glume 2, mai lungi &cat flOrea, rotundite pe spinare, concave, aprOpe egale, membranOse, mutice. Glumeld infe-

riOrd coriace, lucitOre, imbrdtiOnd pe cea superiOrd prin marginile sale, munitä de o aristd articulatd la basa sa §i fOrte caducd. Glumela superiOrd egald cu cea inferi6r5, binerviatd, intrOgd. Glumelule 3, intregi. Stamine 3; antere nude la virf. Stile 2, terminale, fOrte scurte ; stigmate plumOse, intinclêndu-se la basa floret Cariopsd liberà, dar strins

inchisd in [loc alb], glabrd, oblongd, comprimatd prin spinare, putin comprimatä pe fata internd, care este munitd de un slab sulc longitudinal. P. holciforme R. et Sch.; Miliuin holeiforme Spr. (P. holciform). Paniculd laxd, ramuri ingeminate, f6rte lung nude, flaccide, oH cernue. Glume lanceolate, acute, mai lungi decat glumelele, dispars pilosiuscule. Aristile exserte de 2 ori mai lungi decat glumele. Frunzele plane, scabre, cele ale culmului lat-lineare, cele basilare mai ânguste. Liguld elongatd. Iidddcind fibrOsä, cespitOsd. 2t [Loc alb]. Pe muntele Consul.

www.dacoromanica.ro

446

Genul Phalaris L.

Phalaris L. (Falaridd). Spicule comprimate prin lature. Glume egale, eu carenrt aripatd. Flóre ermafroditä insotita la basd de 1-2 glumele (nor"' rudimentare) in formd de soldi. Glumela superiOra a fiord cu o singurd carend. Spicule dispuse In o paniculd spiciformd densd. Ph. arundinacca L.; Daldingera arundinacea Fl. d. Wett.; Digraphis arundinacea Trin. (F. arundinacee). Paniculd patenth.% Spicule fasciculat indesuite. Glumele nearipate. Fl Orea

ermafroditd glabrd, cele sterile p'eróse. [Loc alb]. In Dobrogea septentrionald. Genul Alopecurus L. Alopecurns L. (Alopecur). Spicule .uniflore, comprimate la-

teral, reunite in spic dens; glume aprOpe egale comprimatecarenate, mai mult sait mai putin reunite la basa; glumela unicd, aristatà deasupra basei; cariopsd ovald, comprimata lateral, necanaliculatd. CONSPECTUL SP ECIILOR.

1. Aristele glumelelor de 2 ori mai lungi deck glumele

1.* Aristele glumelelor incluse in glume .

.

.

A. pratensis L. A. nigricans Horn. (non Koch).

A. pratensis L. (A. de finete). Culm erect, glabru. Paniculd spiciformd, cilindriforma, ramurile paniculel purtdnd cdte 4-6 spicule. Glumelele din jos de mijlocul lor concrescute,

la virf drepte, vilos ciliate. Rhizomd oblied, scurtd, oil scurt-stoloniformd. Aristele inserate deasupra basei glumelelor, genieulate, de 2 ori mai lungi decdt glumele. Spicule numai putin negriciOse. 21. Maig-Iunie. In finetele fertile. FOrte comund pretutindenea. N.B. Forma cu rhizoma stoloniforma, lung repenta, constitue A. nigricans Koch (non Horn).

A. nigricans Horn. (non Koch). (A. negricios). Culm erect, glabru. Paniculd spiciformd, cilindriformd, obtusd, ramurile

paniculm purtând &ate 4-6 spicule. Glumelele din jos de

www.dacoromanica.ro

447

mijlocul lor concrescute, in un virvut acut si divergent atenuate, vilos-ciliate, ceva mai lungi decdt fh5rea oblic-truncatd. Aristele inserate putin sub mijlocul glumelelor, aprópe drepte si incluse in gluine. Spicule la maturitate negre. 21. In mlastinile dela Medgidie. Genul Phleum L. Ph leum. L. (Fled). Spicule uniflore, cdte-odatd biflore, una

din flori fiind atunci rudimentard, comprimate lateral, dispuse in spic compact; ghillie egale, mucronate, cu mult mai lungi cleat flórea; glumele mutice; cariopsd oblongd, cornprimatd lateral, necanaliculatd. Ph. Boehmeri Wib.; Phalaris phleoides L.; Chilochloa Bockmeri P. Beauv. (F. lui Boehmer). Paniculd spiciformd, cilindriformti. Glumele linear-oblonge, oblic truncate, acuminatmucronate, comprese, pe dos hispid-ciliate, ori scabre. La

basa glumelei superhlre un pedicel rudimentar. Rddacina cespit6s 0. produce culmi fertili si deodatd i fasciculi sterilf de frunze. 2 Iunie-Iulie. Prin finetile din pdduri, comuna. Genul Crypsis Ait.

Crypsis Ait. (Cripsidd). Spicule uniflore, comprimate lateral, reunite in spic dens; glume egale saü mai scurte decat flórea ; glumele membram5se, mutice; coriopsd ovald, coin-

primatd lateral, necanaliculatd. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Culmi rotundi simpli. Inflorescenta" paniculate, panicule spicate, oblong-cilindriforme,

nude. Flori triandre C. alopecurohles Schrad. 1.* Culmi subcornpresl, ramificati. Inflorescentd paniculata, la basa. involucrata. 2. Panicule emisferice. Florl diandre C. aculeata Ait. 2.* Panicule oval-oblonge. FlorI triandre . . C. schoenohlcs Lam.'

Cr. alopccuroides Schrad.; Heleochloa alopecuroides Host.. (C. alopecuroidd. Vulg. [Loc ON). Culna sinipli, rotundiori.

Paniculd spicatd, oblong-cilindrifornici nud. Flori triandre. Glumela superiOrà 2-nervatd. 0 Iulie-August. In locurileumede din regiunea Dundrei pretutindenea. www.dacoromanica.ro

448

Cr. aculeata Ait.; Schoenus aculeatus L.; Phleum schoemides Jacq.; Agrostis aculeata S cop.; Heleochloa diandra Host.; (C. aculeatd. Vulg. [Loc alb]). Cu lmi ramificafi, subcompresi. Paniculd spiciformd, emisfericd infundatci in involucrul foliaceü. Flori diandre. Glumela superiOrd 1-nervatd, carinatil. 0 Iu lie-August. In locurile umede si sdrate; pe te'rmurile lacurilor sdrate Sino6 i Razim; prin dunele dela Mamaia si din Delta Dundrel la Kara-Orman. Cr. schoenoides Lain.; Phleum schoenoides L. [non Jacq.]; Spartina phleoides Roth.; Heleochloa schoenoides Host. (C. schenoidd. Vulg. [Loc alb]). Cu lmi ramifieari, subcompresi. Paniculd spiciformd, oval-oblongd, la basd inclusei in vagina supremd. Flori triandre. Glumela superiOrd 2-nervatd. C) Iu lie-August. In locurile urnede i subsalse din regiunea Dundrei, frequentd. Genul Cynodon Rich.

Cynodon Rich. (Cinodon). Spicule uniflore cu rudimentul unei al doilea flori, comprimate lateral si reunite in spice lineare, unilaterale, formând o paniculd digitatá ; glume aprópe egale, carenate, mutice ; glumele egale, cea inferiOrd unicarenatd, muted, cea superiOrd bicarenatd bidentatd ; cariopsa oblongd, comprimatd lateral, necanaliculatd. C. Dactylon Pers.; Panicum Dactylon L.; Digit aria stolonifera Schrad.; Dactylon officinale Vill.; Paspalum umbellatum Lam. (D. Dactilon. Vulg. [Loc alb]). Spice 3-5 digitate. Glumele glabre, subciliate. Frunzele pe fata inferiOrd p6rOse. Stolom prostrati.

21.

Iulie-August. Campuri nésipOse,

pe langd drumuri i ziduri, locuri cultivate. Forte comun pretutindene a. Genul Polypogon Desf.

Polypogon Desf. (Polipogon). Spicule pedicelate, comprimate prin lature, cuprinend o flOre errnafroditd i formând prin reuniunea lor o paniculd spiciformd. Glume 2, cu mult

mai lungi deck flOrea, carenate, aprOpe egale, intregi si obtuse sail stirbate la virf, munite de o aristä inseratd in stirbdturd sail putin dedesubtul virfului. Glumela inferiOrd

www.dacoromanica.ro

449

membramisg, &bra la basa sa, oblongil, carenatil pc spinare, intrégg, aristatg sub virf; glumela superiOrO mai mica, bicarenatg. Glumelulo 2, intregi, glabre. Stamine 3. Stigmate

aprOpe sessile, plumOse, intinclêndu-se la basa flora Cariopsd liberä, glabrg, ovoid-oblongg, cu sectiune transversala aprOpe orbicularg, munita de un side pe fata interng. P. monspeliense Desf.; Alopecurus monspeliensis L.; A. paniceus Lam. (non L.); A. aristatus Huds.; Agrostis panicea Willd.; Phleum crinitum Schreb. (P. de Montpelier). Paniculg indesuit lobatg. Valve le ghnnelor oblonge, hirt-scabre,

din virf scurt-emarginat i obtus-bilobat aristate, arista de 3 ori mai lungg decat valva. Flori tocmai sub virf aristate. Radacing fibrOsä. 21. [Loc alb]. In locurile nésipOse i umede:

prin dunele de pe Ormul mitre la Constanta, Tuzla, etc. Genul Stipa L.

Stipa L. (Stipa). Spicule uniflore, reunite in panicula ; Mine

stipitatá; glume aprOpe egale, mai lungi deck fldrea, atenuate in un lung acumen canaliculat ; glumela inferiOrg coriace, cilindricg, invêrtitg §1 invelind pe cea superiOrg, terminatg la virful ski printr'o lungg aristg articulatá i rèsucitg 111 partes sa inferiOrg ; antere bärbOse la virf ; cariopsg subcilindrica, comprimatg lateral, putin canaliculata pe fata intern!. CONSPECTUL SPECTILOR 1. Arista in cea mai mare parte plumósa. 4.* Arista peste tot &bra

S pennata L. S eapIllata L.

S. pennata L. (S. penatd. Vulg. [Loc alb]). Paniculd la basil

inclusg in vagina frunzei supreme. Aristile fOrte lungi, ingenunchiate, plumOse, dela basg pang la t , parte a lungimei glabre. Glumela inferiOrg in partea din jos cu 5 Unit Prin stepele i locurile uscate din mai sericee. tOta Dobrogea forte comung. S. eapillata L. (S. [Loc alb]. Vulg. Novara). Panicula in basg inclusg in vagina frunzel supreme. Ariste forte lungi, ingenunchiate, peste tot glabre. Glumela inferiOrg in partea Drándzii. Flora Dobroger.

2

www.dacoromanica.ro

450

din jos cu 5 linli sericee.

21.

Maig-Iunie. Prin stepe pretu-

tindenea. Genul Agrostis L.

Al;rostis L. (Agrostida"). Spicule uniflore, comprimate late-

ral, reunite in panicula ramdsa; glume carenate, inegale, mai lungi &eat flOrea; glumele inegale, membranOse, cea inferiOrd carenara, trunchiatd i dentata la virf, mutica sag aristata, cea superiOra forte mica sail nuld ; stamine 1-3 ; stile fOrte scurte ; cariopsa fusiforma, putin canaliculata pe fata interna. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Glumele mutice, ori forte rare-ori scurt aristate. Pedicelul rudimentar la basa glumelei superiore lipsesce A. alba L. 1.* Glumele lung aristate. La basa glumelei superiOre un pedicel rudimentar A. Spica veal L.

A. alba L. (A. alba. Vulg. [Loc ON). Paniculti florifera oblong-conica, ramuri orizontal-patente, ramurelele indreptate

in jos spre laturea ramurilor, In cele fructifere contrase. Ramurile si pedicelele scabre. Liguld oblonga. Frunze tOte lineare, plane. Spicule mutice, ori uncle rareori scurt-aristate. Pedicelul rudinientar la basa glumelei superidre lipsesce. 24. Iunie-Iulie. In pasuni i finete: comuna pretutindenea.

A. Spica wail L.; Apera Spica venti P. Beauv. (A. Spicu vintului. Vulg. [Loc alb]). Paniculd ampla. Glumela inferi-

óra sub virf aristald, arista drépta ori subflexuOsa, de 34 ori, mai lungd decal glumela. Antere linear-oblonge. La basa glumelei superiOre ?In pedicel rudimentar. 0 IunieJulie. In locun nésipOse si petrOse. Comuna pretutindenea. Genul Calamagrostis Adans.

Calamagrostis Adans. (Calamagrostida). Spicule comprimate lateral, uniflore, sag cu rudimental unei al doilea flori, reunite in panicula ramOsa ; flOre incunjurata la basa de

pen de aceeasi lungime ca si ea sag mai lungi decat ea ; www.dacoromanica.ro

451

glume carenate aprOpe egale, cu mult mai lungi decal flórea; glumele inegale, cea inferiOrd carenatd, trunchiatil sail den-

tatd la virf, munitd pe spinare de o aristd dréptd ; cariopsà lineard-oblongd, comprimatd prin spinare si putin canaliculath' pe fata internd. C. epigeios Roth. (C. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Paniculd striatd, patentd, glomerat-lobatd. Glume lanceolate si terminate in un virf subulat si compres. Peril mai lungi &ea glumelele. Arista glumelei inferiOre provenitóre de la mijlocul dosului drOptd. Rädticind repentd. 21. Iulie-August. Prin tuferisuri §i pe malurile Dundrei. Comund. Variazd :

3. densiflora Ledeb. Panicu1

Ingustä, indesuitd. Pe ma-

lul Dundrei la Rassova. Genul Phragmites Trin.

Phragmites Trin. (Fragmites). Spicule comprimate lateral reunite In paniculd ramósd, diffusd ; 3-7 flori in fie-care spiral, cea inferiOrd masculd i nudd la basa, celelalte erma-

frodite, incunjurate la basd de pert lungi; glume inegale, carenate, mai scurte deck florile ; glumela inferiOrd subulatd, intrégâ, mulled ; stile elongate ; cariopsd forte midi, subfusiformd, necanaliculatd.

Ph. connnunis Trin.; Arundo Phragnates L. (F. comund. . Paniculd efusd. Spicule cu 4-5 Bon. Frunze lat-Eneare, pe margini scabre. Florile mai atdt de marl, cat peril din jur. Paniculd de colOre negriciOsd. August-Septembre. Prin mlastinile si pe malurile apelor. Vulg. Trestle, SEW

21.

FOrte comund in tOta. Dobrogea. Variazd :

;3. flavescens [loc alb]; Arundo isiaca Sieb.; Armulo Phragmiles var. flaveseens Cust. Spicule de colOre gälbinie. La portita. (US). Genul Hierochloa Gmel.

llierochloa Gmel. (Ierochlod). Spicule pedicelate, comprimate prin lature, convexe pe amêndou6 fetele, cuprindênd trei flori, dintre care cele dou6 inferiOre mascule si munite

www.dacoromanica.ro

452

de 3 stamine, cea superiórd ermafroditd i neavênd decat 2 stamine, formând prin reuniunea lor o paniculd. Glume 2, carenate, egale. Glumele 2; cea inferiOril intreg6, carenatä

muticd sail aristatd sub virf ; cea superkird bicarenatá in florile mascule, unicarenatd in flórea ermafroditd. Glumelule 2, oblonge, glabre. Stile 2 ; stigmate plumOse, intindêndu-se la virful floret Cariopsd glabrd, liberä, oblongd, putin comprimatã prin lature, necanaliculatd.

IL odorata Wahlbrg.; II. borealis R. et Sch.; Holcus borealis Schrad.; H. repens Host. (I. mirositóre. Vulg. [Loc alb]). Paniculd divaricatd. Pedicele glabre. Florile ermafro-

dite mutice, cele masculine sub virf forte scurt aristate. Rilddcind repentrr. 4 Maid-Lillie. Stepe, câmpuri, etc. Comund pretutindenea. Genul Melica L.

Meliea L. (Mehra). Spicule ovoide, pe urind comprimate lateral, reunite in thyrs spiciform sail in paniculd ; 2-4 MO in fie-care spicul, cele 2 inferiOre ermafrodite, cele superiOre rudimentare ; glume inegale, membranóse, aprOpe egale cu florile; &melã inferiOrd intrégra, cartilaginOa muticel, rotundita pe spinare; cariopsfi elipticä, munitil de un stile longitudinal pe fata internd. CONSPECTUL SPECIILOR

1. Glumela inferiórd dela basd pand la yid indesuit ciliat-vilósd M. eiliata L. I." Glumela inferiórii neciliat-vilosa. 2. Paniculd unilaterald, laxd. Spicule 2-flore, dintre care numal una este perfecta M. imillora Retz. 2.' Paniculd indesuitd, spiciformil. Spicule sub-3flore, dintre earl dou6 perfecte M. altissima L.

M. ciliata L. (M. ciliatd. Vulg. [Loc alb]). Paniculd spiciformd, egald. Glumela inferidra dela margini panel la virf incleswit FlOrea neutrd oblongd. 21. Maiii-Iunie. Locuri petrOse i stincOse. Mai pretutindenea: Constanta pe malul mdrei dela vii; Mangalia, intre Medgidia i Cernavoda ; Ienissala, etc. M. million Retz.; ill. Lobelii Vill.; M. nylons Poll. non L.

www.dacoromanica.ro

453

(M. uniflord. Vulg. [Loc alb]). Paniculd laxd, unilaterald; ra-

muff lungi si patull, cele inferibre mal adeseorf numai 2 spiculf purtând. 'Spicule erecte, ovate, cu 2 fiori dintre care numal una per fectd. Glume nebarbulate. Frunze plane. Ligule opuse frunzelor, acuminate, subherbacee. 71. Iunie-Iulie. In pddurile umbrOse. Pretutindenea. OBSERVARE. - M. nutans L. diferä prin spiculele el ce sunt cu 3 florI, dintre care 2 perfecte, i prin ligula truncatti forte scurth.

31. altissima L. (M. forte inaltd. Vulg. [Loc alb]). Paniculd indesuità, spiciforma, unilaterald, la basd intreruptd. Spicule oblong-lanceolate, rotundiOre, nutante, sub-3-flore, flOrea a 3-a neperfectd. Glume nebarbulate. Frunze lat-lineare, deimpreund cu vaginele scabre. Rhizomd repentd. 21. TunicIu lie. Tuferisurf din locuri stincOse: la Demirkiol, etc. Genul Koeleria Pers.

Koeleria Pers. (Kelerie). Spicule comprimate lateral, dispuse in thyrs spiciform safl ramos; 2-5 flori in fie-care spicul ; glume carenate, inegale; glumela inferiOrd carenatd Intrégä safl bidentatd, mulled saü aristatá ; aristd dréptd, setacee ; stile fOrte scurte ; cariopsd oblongd, pland pe amendone fetele, necanaliculatd. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Frunze inferióre ciliate 1.* Frunze tOte glabre i neciliate . .

[Loc alb]

K. cristata Pers. K. glauca DC. K. brivis Stev.

K. cristata Pers. (K. crestatd). Paniculd spiciformd, la basd intreruptd. Spicule 2-4-flore. Glumela inferiOrd acuminatd, muticd orf mucronatd. Frunze plane, cele inferidre ciliate. Vaginele frunzelor vestedite nedivise. 4 Iunie-Iulie. Pe colinele aride, in finetele din pdduri. Comund pretutindenea, K. glanca DC. (K. glaucd). Paniculd spiciformd, la basd. intreruptd. Spicule 2-3-flore. Glumela inferiOrd obtusiusculd muticd, on cu o mucronuld hnpositd pe virful obtus. Frunze plane, glabre. Vaginele frunzelor vestechte nedivise. 21. Iunie-Iulie. In stepe fOrte comund si pe colinele nCsipóse din Delta Dundrel. Variazd:

www.dacoromanica.ro

454 p.

brachystaehya Uechtr. et Sint. [Loc alb]. In peninsula

.Kaleh aprOpe de Kara-Nasib. K. brevis Stev. [Loc alb]. Genul Sclerochloa P. B

Sclerochloa P. B. (Sclerochlod). Spicule scurt pedicelate, cuprindênd 3-5 flori ermafrodite, comprimate, alterne, aplicate oblic contra axului prin margine §i formand un racem spiciform subunilateral. Glume 2, fOrte inegale, carenate, mai scurte deck florile ; cea inthriOrd mai micd, trinerviatO; cea superiOrd cu 7 nervure. Glumela inferiOrd ob1ong6, carenatil, trunchiatd sag emarginatd la virf ; glumela superiOra trunchiatd i intrégd la virl, bicarenatd cu carene subaripate i ciliate, glumelule oblic ovale, dentate la virf, glabre. Stamine 3; antere scurte, ovale. Stile fOrte scurte ; stigmate terminale, apropiate, plumose. Cariopsa glabrd §i iibern, oblong-trigond, pland pe fata internd, contractatd in plisc bifid.

S. darn P. Beauv.; Cynosurus durus L.; Poa dura Scop.; Eleusine dura Lam.; Festuea dura Will.; Sessleria dura Kunth. (S. durd. Vulg. [Loc alb]). Paniculd ovatd, unilateralä, indesuitd, rigidA, compusä din spice scurte, care pOrtá cdte 3-5 spicule ; spicule fOrte scurt pedicelate, oblonge, 3flore. Glumela inferiOrd linear-oblongO, nervatd, obtusd ori eniarginatä, mai adeseori scurt mucronatd. liddacind fibrOsd. 21. [Loc alb]. Locuri aride i petrOse : la BaOdoi pe muntele Sepelgin. Genul Poa L.

Poa L. (Pod). Spicule comprimate lateral, 2-multiflore, dispuse in paniculd ramOsd ; glume erbacee, putin inegale, mai scurte decdt florile; glumela inferiOrd carenatà, intrOgd, mutied ; stil scurt; cariopsä oblongd-trigond, putin deprimatd, necanaliculatä pe fata internd. CONSPECTUL SPECIILOR.

1. Calm ancipit-compres. Eadiicinä repentä cu stoloni P. compressa L. elongati

www.dacoromanica.ro

455

1.* Cu lin necolupres, ori numai putin compres (nu insä ancipit-compres). 2. Ramurile inferióre ale paniculei solitare, oft' ingemanate.

3. Ramurile paniculei la urind deflexe. Plantä anualá. P. annua L. 3." Ratnurile paniculei erecte on patente. Plantd peP. bulbosa L. renald 2.* Ramurile inferióre ale paniculei cate 4-5 semiverticilate (la P. nemoralis L. cdte 2-5). 4. Ligula vaginelor frunzelor superióre oblongá, acutd Ráddcinii fibrósä fãrã stoloni . P. trivialis L. 4' Ligula vaginelor frunzelor superióre scurtS, on subulatä.

5. Vagina frunzelor superióre mult mai lungii decât frunzele, acoperind nodurile culmului. Rd:di-wind P. pratensis L. repentä cu stoloni elongati 5." Vagina frunzelor superióre mai scurth decdt frunzele i neacoperind nodurile culmului. Raddcind cespitósä §i scurt stoloniferd P. nemoralis L.

P. compressa L. (P. comprimatg. Vulg. [Loc alb]). Paniculd

patentà, subunilateralg. Pedunculi scabri, cel inferiori mai adeseori cat() 2, rareori eke 5. Spicule ovate oblonge 5-9flori, florile pe dos si pe margini spre basà pubescente, libere ori cu puting Lang subcoherente, obsolet-nervate. Culmul ancipite-compres, la bash procumbent. Rddeicind en stoloni, elonyari, repentd. [Loc alb]. In Dobrogea septentrionalà. P. amnia L. (P. anuald.

[Loc alb]). Ramurile paniculei subunilaterale si divaricate, glabre, solitare ori; ingemanate, la uring deflexe. Spicule ovate, 3-7-flore; flori glabre off pe caring i pe margini cu o linie pubescentg, alba.

Ligulele superiOre oblonge. Cu lint' compresi, uneori decumbenti, la bash' radicanti i stoloniformi. Niddcina. fibrósa. 0 In locuri cultivate si inculte, pe langg drumuri i prin jurul locuintelor. Pretutindenea.

P. bulbosa L. (P. bulb6s6). Paniculd erectg, patentg; ramuri solitare or alto doue, scabre. Spicule la virful ramurilor indesuite, ovate, 4-6-flore ; florile oblong-lanceolate, pe

margini si pe dos indesuit pubescente i coherente prin land copi6sd si lung protrahendg. Frunze anguste-lineare. Ligule t6te oblonge, acute. Reidcicina fibrdsei §i cespit6s6.

www.dacoromanica.ro

456

(intufdsatd). Cu lm la basd adeseori bulbiform-ingrosat. 4 Variazd :

(3. vivipara. Mori transformate in muguri foliacd. Finete, pasuni, locuri aride. Comund pretutindenea. P. trivialis L. (P. triviald). Paniculd patentd. Ramuri scabre, cele inferidre cdte 5. Spicule ovate, mai adese-ori 3flore ; florI elevate-5-nervate, glabre, la basá obsolet p6r6se. Vagine subcomprese, scabre. Ligula vaginelor superiOre oblongd, aculd. Reiddeind fibrOsd, fdrd stoloni. 4 [Loc alb]. Dobrogea septentrionald. P. pratensis L. (P. de finete). Paniculd patentd. Ramuri scabre, cele inferidre mai adeseori cdte 5. Spicule ovate 3-

5-flore; flori pe dos si pe margini indesuit pubescente si cu o land lungd conjuncte, 5-nervate, nervure proe»tinente. Culm i vagine glabre, vagina supremã mult mai lungd de cat frunza sa. Ligula scurtd, truncatd. Reiddcind cu stoloni elongali repentd. 4 Maiillunie. Finete, pdsuni, etc. Comund pretutindenea. Variazd :

[3. angustifolia Smith. Frunzele radicale complicat-ori convohit-setacee. P. nemoralis L. a. vulgaris Koch. (P. de codri). Paniculd

patentd Ramuri scabre, cele inferióre ate 2-5. Spicule ovatlanceolate, verdi, 2-flore (la alte varietdti cate 3-5 flori); flori obsolet-nervate, pe margini i pe dos pubescente. Culmi subtirI debili, deimpreund cu panicula nutanti. Vagina su-

prentd mai scurtd decdt frunza sa, ligula forte scurtd, aprOpe lipsind. Radticind cespitOsd scurt stoloniferd. Uno on spiculele sunt numai 1-flore, cu Ufl pedicel capituliform steril pentru flOrea a doua. 21. [Loc alb]. In pAdurea dintre Tiganca si Cocos. Genul Dactylis L.

Dactylis L. (Dactilidd). Spicule comprimate lateral, dispuso in paniculd ramOsd, unilaterald, cu 3-5 noel in fie-care spicul ; glume inegale, carenate, mucronate, inequilaterale mai scurte decal, florile ; &meld inferiórd carenatd, intrOgd sati emarginatd, mucronatti, aristatd, cea superiórd bicarenatd,

www.dacoromanica.ro

457

ciliatä pe carene; stile scurte ; cariopsd oblongd subtrigond, comprimatd, eanaliculatd pe fata internd. CONSPECTUL SPECIILOR 1. RAdAcind cespitósd farà stoloni

1.* Rddficind cu stoloni elongati si prostrati

.

D. glomerata L. D. littoralis Willd.

D. glomerata L. (D. glomerata. Vulg. [Loc alb]). Glumela inferiOrd 5-nervatei. Reidelcina cespitósä, feirci stoloni. 21Iunie Iulie. In finete i pádiiri. Comund pretutindenea. D. littoralis Willd. (D. [Loc alb]). Glumela inferidrd .9-11nervatei. Reiclacind cu stolonE elongqi: i prostralL 21. Iunie-Iulie. In nésipurile maritime : in peninsula Kaleh aprOpe de Kara-Nasib. Genul Eragrostis P. B.

Eragrostis P. B. (Eragostida). Spicule comprimate lateral, 3-multiflore, dispuse in paniculd fOrte ramOsd ; liguld inlocuità prin fascicule de perf radianti ; glume membranOse, carenate, mai scurte decdt florile; glumela inferiOrd ventric6s4, carenatd, obtusd, muticd ; cariopsd ovoidd sag globulOsd, nesulcatd, putin deprimata pe fata internti. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Ramurile paniculei solitare orl ingemânate . . E. poaeohles_P. B. 1.* Ramurile infime ale paniculei semiverticilate, cdte 4-5

E. pilosa_P. B.

E. poaeoides P. Beauv.; E. minor Host.; E. poaeformis Linlq Poa Eragrostis L. (E. poeoidd. Vulg. [Loc alb]). Ramurile paniculei solitare ori ingemilnate. Spicule lanceolat-lineare, 8-20-flore ; MA' obtuse, provedute CU o nervurd laterald validd. Vagine la gurd barbulate. Rddilcind fibrOsà. 0 Iulie-August In locurI cultivate, câmpuri arenOse, pe langä didurile locuintelor. Comund pretutindenea. E pilosa L.; Poa pilosa L. (E. pérOsd). Rainurile infime ale paniculei semiverticilate, cede 4-5. Spicule lineare, 5-12flore; flori acutiuscule, provedute cu o nervurd laterald debild. Vagine la gurd barbulate. IlAddcind fibrOsd. GD Iulie-

www.dacoromanica.ro

458

August. Locuri cultivate, câmpuri arenOse, locuri subsalse, etc. Comund pretutindenea. Genul Bromus L.

Bromus L. (Brorn). Spicule 3-multiflore, cilindrice, pe urmä forte comprimate lateral, dispuse in paniculd ramOsä ; glume inegale; glumeld inferiOrd fusiformd-subulatd, carenatd, bi-

fida' sail bidentatd, aristatd putin dedesubtul virfului, rar mutica ; stigmate sessile sail subsessile, cariopsd aderentd de glumela superiOrd, oblongd, canaliculatd, terminatä la virf printeun apendice vilos. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Gluma inferiórá 7-nervatà. 2. Paniculd erectd, defloratà contrasä. Spicule, frunze i vagine pesróse B. monis L. 2.* Paniculd patentd. Spicule glabre. 3 Ariste porecte. Glumela inferiórà mal lunga

deck cea superióra B. eommutatus Schrad. 4. Panicuth deflorath unilateral-nutantä. Ariste divaricat reflexe B. patulus M. et Koch. 4* Panicula. flaceiclä, nutanth. Ariste contort-divaricate B. squarrosus L. 1.* Gluma inferiórd 1-nervatA, cea superióra. 3ner vata. 5.

Glumela superiórd pe margini forte scurt pubescentä.

.

6. Glumela inferiórä aristath, arista maT scurtà deck glumela. Paniculd flaccid-nutantii. Vaginele inferióre i frunzele hirsute B. asper Murr. 6.* Glumela inferióra' muticd, ori forte scurt ari staid. Panicula erecth. Frunze glabre . . . . B. inermis Leyss. 3.` Glumela superiórti pe margini cu sete rigidule ciliata. Spicule lung aristate. B. sterilis L. 7. Culm glabru 7.* Cuhn spre virf pubescent B. teetorum L.

B. mollis L. (B. mOle. Vulg. [Loc Paniculd erectd, defloratd contractd. Spicule ovat oblonge, 2n6le perOse, rare-

ori subglabre. Mori lat-eliptice, fructifere cu marginile imbricat acoperendu-se. Glumela inferiOrd 7-nervatd, sand marginea deasupra mijlocului un unghiu obtus, mai

www.dacoromanica.ro

459

lungd deck cea superidrä. Ariste porecte, cam de lungimea glumelei. Vagine si frunze pèróse. Locuri inculte intro Machi si Greci. B. eonmiutatus Schrad. (B. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Paniculd patentei, la urmei nutana Spicule oblong-lanceolate, glabre. Mori eliptic-oblonge, fructifere cu marginile imbricat acoperêndu-se. Glumela inferiórá 7-nervath, infatosand marginea deasupra mijlocului un unghia obtus, mai lungri deck cea superiórLi. Ariste porecte, cam de lungimea ginmelei. Vaginele inferióre péróse. [Loc alb]. Dobrogea septentrionald. OBSERVARE.

B. commutatus Schrad. si B.racemosus L. ad intre sine

mare asemänare. B. commutatus Schrad. are panicula dupd inflorire laxii, iar glumela superiórii e linear-oblongd cu marginile aprópe paralde si numai la basd mai ingustatit. B. racemosus L. are panicula dupd inflorire contrasd (tocmal ca la B. monis L.), lard glurnela superhird e linear-obovatd, Angustandu-se dela virf mere' spre basd.

B. patulus Mert. et Koch. (B. [Loc albj.Vulg. [Loc alb]). Pani-

euld patentä, defloratä unilateral nutantg. Spicule lanceolate. Mori eliptic-lanceolate, fructifere cam depártate. Glumela inferibrá 7-nervath, infatosand marginea deasupra mijlocu-

lui un unghiü obtus, mai lungã deck cea superiórg. Ariste la maturitate divaricat-reflexe. Vagine si frunze péróse. d' Maiii. In stepe pretutindenea. B. squarrosus L. (B. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Paniculd patentd si deodatä flaccid-nutantä. Spicule oblong-lanceolate. Glumela inferiOrd 7-nervatA, infgosdnd marginea deasupra mijlocului un unghiti obtus, mai 1ung6 deck cea

superiórg. Aristele in stare uscatd contort-divaricatc

d'

Maiii-Iunio. In stepo si locuri mlristinóse. Comund pretutindenea.

B. asper Murr. (B. aspru. Vulg. [Loc alb]). Panicula ramificata, I laccid-nutantd. Spicule linear-lanceolate, 7-9-flore;

flori linear-lanceolate, acute. Glumela inferiOrd din virful

fOrte scurt bidentat, aristatei si mai lungd deceit arista, 5-nervath, cele 2 nervure intermediare obsolete, cea superiOr6 pe margini subtil pubescent-ciliatd. Vaginele i,iferidre si s

frun:ele hirsute. 4 Iunie-Iulie. In padurile cu deose-

bire din regiunea maritim:I. si septentrionala. www.dacoromanica.ro

460

B. inermis Leyss.; Festuca inermis DC.; F. speciosa Schreb.;

F. Leysseri Mönch. (B. nearmat). Panicuki egald, crectd_ Ramurile inferiOre Cate 3-6. Spicule linear-lanceolate. MN. lanceolate. Glumela inferiOrd la virf fOrte scurt subden-

tatd nearistatd, din emarginaturd mucronatá on i fortescurt aristatd, 5-7-nervatd, cea superiOrd pe marginf subtil pubescent-ciliatd. Frunze glabre. 21. Iunie-lulie. Pe marginea

finetelor si a drumurilor, coline inculte. Comund pretutindenea (aprOpe de Rassova, de MarnaiakioI, Constanta, intre Alibeikiol, Babadag i lenissala, etc.). B. sterilis L. (B. steril). Paniculd laxd, la urmd nutantd.. Ramurl elongate, la virf pendule. Spicule oblonge, la virf mai late. Mori linear-subulate. Glumela inferibrd din virful bipartit aristat d ; aristele drepte, mai lungi decal glumela, glumela superiOrd pectinat-ciliatd. Culm glabru. [Loc alb]. Dobrogea septentrionald. B. tectorum L. (B. de acoperisuri). Paniculd penduld, sub-

unilaterald. Spicule lineare, la urnici spre OW mai late. FlorI lanceolat-subulate. Glumela inferiOrd din virful bipartit aristatd ; aristele egal de lungi en ylumela ; glumela superi6rd pectinat-ciliatd. Culm spre virf pubescent G) MaidIunie. Câmpurl, zidurf, etc. Comun pretutindenea. Variazd: In Dobrogea septentrionald la f3. lejostarhys [Loc alb]. Cerna (U.S.). Genul Brachypodium P. B. Braehypodium P. B. (Brachipodiu). Spicule multiflore, fOrte

scurt pedunculate, solitare in escavatiuni ale rachisuluf, maf intdia cilindrice, pe urmä lineare lanceolate, comprimate, aplicate prin una din fetele lor contra rachisului i chspuse in spic distic; glume inegale, lanceolate, plurinerviate, maf

scurte deck florile ; &meld inferiOrd lineard-lanceolatd, equilaterd, muticd safl aristatd; cariopsd lineard oblongd, convexa pe spinare, canaliculatd pe fata internd, terminatd prin un apendice vilos. B. sylvatienm R. et Sch. (B. de padure. Vulg. [Loc alb]). Spic distic, nutant. Spicule numerOse, aristate ; aristele florilor superiOre mai lungf deck glumelele. Frunzele plane,

www.dacoromanica.ro

461

lanceolatlineare, flaccide. Rädácind fibrOsA. A Iu lie-August.

In pAduri. Intre Cocosjiganca-Balabancea. OBSERVARE. Br. pinnatum P. Beauv. diferä prin aristele mai scurte (leek glumelele i prin radticina repenta.

Genul Briza L.

Briza L (Brizd). Spicule-comprimate lateral. 3-multiflore, dispuse in paniculd laxd si ramOsd ; glume aprópe egale, membranOse, concave, mai scurte deck florile ; &meld inferiórd ventricosd, necarenatd, obtusd, muticd; cariopsd nesulcatd, convexd de o parte, concavd de ceialaltd, aderenth de glumela superiOrd. B. media L. (B. mijlocie. Vulg. [Loc alb]). Paniculd erectd, patenth. Spicule subcordat-ovate, 5-9-flore. Ligula forte scurta, truncatd. 4 Iunie-Iulie. Prin finetele din pAduri. Pe langd Cincarova si Redjepkuns.

Genul Festuca L. Festuea L. Spkule cilindrice, pe urmd comprimate lateral, 2-multiflore, dispuse in paniculd ramOsd ; glume inegale, mai

scurte decat florae ; &meld inferiOrd semicilindricd, convexã pe spinare, necarenatd, ascutitd, intrégd, muticd sad prelungitd in o aristd scurth ; cariopsd oblongd, glabrd, Camaliculath, aderentã de glumela superiOrd. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Ligula frunzelor biauriculatà. Frunzele tote filiforme, setacee oH subsetacee. Glumele aristate. 2. Aristele glumelelor de 5-4 oH mai scurte dealt glumelele. Frunzele subsetacee oH capilare F ovina L. 2.* Aristele glumelelor de jumatate mai scurte deck glumelele. Frunzele setacee, stricte ori recurbate F durinscula L. I. Ligula frunzelor torte scurta si neaurieulata. Frunzele tOte plane. Glumelele mutice ori sub virf mucronate . . . . F. pratensis Huds.

. ......

F. ()Tina L. (F. oilor). Paniculd oblongd ort ovat-oblongd, pe timpul inflorirei patentä. Ramurile paniculei solitare, or.'"

www.dacoromanica.ro

462

cate 2, cele infime aprópe de 3 ori mai scurte decat panicalla, mai adeseori iardsi ramificate. Spicule mid indesuite, 3-5 flore, eliptice, orl oblong-eliptice. Glume neegale, cea inferiOra 1-nervatd, numai jumdtate atat de lunga cat cea superiOra 3-nervata. Glumele lanceolate, lung acuminate, cea inferiOrd obsolet 5 nervata, aristatd, arista de 3-4 ori mai scurtd. Cu lm erect, rotund, sub panicula mai mult saü mai putin angulat, si tot aid scabru on pubescent, rareori glabru, Frunze tote .subsetacee, off. capilare (in diametru 0.4-0.5 m/m),

verdi, scabre on scaberule, tiaccide, nepruinóse. Liguld biaurieulatd. Rdddcind fibrdsci. Maiii-Iunie. In finetele§i pasunile uscate. Comund. in Oa Dobrogea. F. duriuseula L. (F. duriusculd.). Paniculà scurta, ovat-oblonga, cam indesuita, erecta, mai adeseori cu ramuri solitare, dintre care cele inferióre cu cate 3-6, iar cele superiore cate 1-2 spicule, pe timpul inflorirei patente, iara dupa aceea alipiti de pedunculul comun primar, bleat panicula apare a fi spiciforma i egal de grOsa. Spicule eliptic-oblonge, mai marl ca la F. ovina L., verdi off palid-violacee, 5-8-flore. Glumele netede, glabre, obsolet 3-5-nervate, la virf 11.

scull bidentate, aristate, arista numai de jumdtate mai scuntd, rareori mai lungd. Culm greet, rotund, in partea superiOrd neegal angulat, mai adeseori firm on rigid. Frunzele tOte complieat .setacee, mai grOse ca la F. ovina L. (in diametru 0.7-0.8m al )7 verc,h ori glaueescente, striete ori recuthate, cele radicale scabriuscule. Lignld biauriculatd. Rdddcind fibrOsd. Maig-Iunie. Coline uscate, finete si pasum: in peninsula Kaleh (U S); intre Macin i Gred (?). F. pratensis Huds.; F. elation L.; Bromus elation Koch.; B. pratensis Spr.; Schoenodorus pratensis R. et Sch. (F. de finete. Vulg. [Loc alb]). Panicula unilaterald, contrasa, pe timpul inflorirei patenta. Ramuri scabre, ingemdnate, din121.

tre care una fOrte scurld cu un singur spicul, iand alla racemOsd cm 3-4 spicule. Spicule lineare, 5-10-flore. Glumele obtuse. Glumela inferiord 5-nervatd, la virf denticulatd, mu-

tica, ori sub virf mucronata. Ovariul glabru. Frunzele planer lanceolat-lineare. Liguld fOrte scuntd. [Loc alb]. In finete etc. Comuna pretutindenea.

www.dacoromanica.ro

463

Genul Glyceria R. Br.

Glyceria R. Br. (Glycerie). Spicule mai intdi cilindriee, pe urmd putin comprimate lateral, dispuse in racem ramos sag spiciform ; 3-11 florI ermafrodite in fie-care spicul ; glume

forte inegale, mai scurte deck florile ; glumela inferiOrd convexd pe spinare, intrégd sail dentatá la vêrf, cu 5-7 nervure ; cariops5. ob1ongii, pland pe o fatà, convexil pe ceialand, cu sag fgrá sulc. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Rädäcind repentd. Flori 7-nervate, nervure valide, proeminente G. speetabilis M. et Koch 1.* Rädäcina. fibrósd. Flori olosolet 5-nervate G. convoluta Fr.

G. speetabilis Mort. et Koch.; G. aquatica Wahlbrg non

Presl.; Poa aquatica L.; P. altissima Monch. (G. [Loc alb]. Vulg. [Loc alb]). Paniculd egala", rèspanditg, fOrte ramificatd. Spicule 5. 9-flore, Dori obtuse, 7-nervate, nervure valid pro-

eminente, despre laturi comprese. Frunzele tOte lanceolatlineare, plane, pe margini scabre. Rdddeind repentd. 21. Iulie-August. Po mahirile apelor, prin locurile mld§tinOse Comunâ en deosebire in regiunea Danubiald. G. convoluta Fr. (G. [Loc alb]). Ramurile paniculeY erect patente semiverticilate, scabriuscule, eke 4-5, neegale, cele mai' lune cu timpul expanse. Spicule 2-8-flore, lorile cam depärtate, linear-oblonge, truncat-obtuse, obsolet-5-nervate. Glume ovat-lanceolate, acute. Rgdacinil fibrOsà. Frunze glaucescente, cele mal multe convolute. Ligule oblonge. 2i. Pe

lIngil baltile din regiunea littoreA aprope de Constanta pe malul baltei dela TabdcArie. Genul Hordeum Tournef.

Ilordeum Tournef. (Orz). Spicule uniflore cu rudimentul pediceliform a unesi al doilea flori, plan-convexe, reunite

eke 3 in excavatiunile rachisului §i dispuse in spic dens ; glume aprOpe egale, lanceolate, subulate, a§eclate in acela plan ca i flOrea ; glumela inferiOrd lanceolatd, convexd pe

www.dacoromanica.ro

464

spinare, aristata eel putin in spiculul median al fie-carui grup; cariopsä oblonga, convexa" pe spinare, plan i sulcata pe fata interna. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Spicule tote ermafrodite 1." Spicule le laterale masculine

H. vulgare L. 11. maritimmu. With.

11. vulfore L. (0. comun. Vulg. Orz). Spicule tote ermafrodite, fructifere dispuse in 6 serii, dintre care douë de

0 Cultivat. H. Illaritimum With. (0. maritim). Spic compres, conic. Spi-

ambele laturi sunt mai proeminente.

cule laterale masculine, tote aristate. Glumele tuturor spiculelor scabre, cele interh5re ale spiculelor laterale subulatPrin locurile semilanceolate, celelalte setacee. 0

nësipOse i subsalse din regiunea maritima: in Peninsula

Kaleh aprOpe de Kara-Nasib. Genul Elymus L.

Elymus L. (Ellin). Spicule plan-convexe, bi-multiflore, reunite Cate 2-3 in excavatiunile rachisului si dispuse in spic dens; glume lanceolate, aprOpe egale, mutice ori aristate, aseclate in acelas plan ca i flOrea ; glumelä inferioril lan.ceolata, acurninata, convexa pe spinare, mutica sail aristata;

eariopsa convexa pe spinare, lat canaliculata pe fata internä. CONSPECTIJL SPECIILOR. I. Spicule ingemdnate, 1-flore, cu un rudiment de o a doua flóre. Planta anualil . . . . E. crinitas Schreb. 1." Spicule câte 4, 4-flore. Plantei perenala . . E. sabulosus M B.

E. crinitus Schreb. (E. [Loc alb]). Frunzele plane, pe fata superiOra vilOse. Vagine glabre. Spic erect. Spicule ;Ingeindnate 1-flore, cu un rudiment de o a doua flOre. Glume drepte, linear-subulate, aristate. Glumela inferiOra scabra, aristata, arista mult mai lungd deal glumela. Planta anuald. 0 Maiit. In pOsunile uscate din muntil stincosi dela Greci, rara. www.dacoromanica.ro

465

E. sabulosus M. B. (E. de nésipuri). Frunze le la urmd con-

volute. Spic elongat, indesuit. Spicule cate 4, 4-fore, mai lungi deck intermediile pedunculului comun. Glume latlanceolate, acuminate, glabre, nervate, subegal de lungi cii florile, in partea inferiOrd pubescente, iard spre virf glabre, nervure pe dos 2-3 convexe §i proeminule. Plana perenaa '21.

[Loc alb]. In regiunea maritimd prin dune pretutindenea. Genul ZEgilops L.

jEgilops L. (Egilops). Glume equilaterale, rotundite pe spi-

nare, necarenate; &meld inferiórd necomprimatd lateral la yid. (Restul ca la Tritieum). E. cylindrica Host.; ...E. caudata L. (E. cilindricd). Spic cilindriform, elongat, strict, cornpus din 5-11 spicule. Glume

glabre, uniaristate, aristele spiculelor inferióre abreviate, ale celor terminale fOrte lungi. Glumela inferiOrd tridentatd,

dintele intermedig escurinte in o mucrond ori in o aristd fOrte scurtd, dintii laterali obtusiusculi. [LoQ alb]. Mait-Iunie. P4uni nèsipOse, stepe, locuri aride : la Constanta, rard. Genul Triticum Tournef. Triticum Tournef. (Grdfi). Spicule plan-convexe, solitare In excavatiunile rachisului, reunite in spic dens; 2-5 flori

in fie-care spicul, cele superidre mascule; glume egale, ventricOse, plurinerviate, carenate, trunchiate sag rotundite la virf, mai scurto deck florile ; giumeld inferiOrd inequilaterd, ovald, fOrte concavii, ventricOsii, mucronatä sag aristatä; cariopsä obscur tri-tetragond, ingust sulcatd pe fata internd, neapendiculatd. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Spicule ventricos-turgide. Spic tetragonal . . T. satirum Lain. 1.* Spicule nu ventricos-turgide. 2. Spic distic. 3. Spicule sub-hflore. Itaddcinii repentä. 4. Valvele glumelor oblonge, 5-7 nervate, forte obtuse off truncate T interinedium Host. 4. Valvele glumelor lanceolate si acuminate, 5nervate T repens L. 3.* Spicule 5-10-flore. Valvele glumelor 9-nervate. Brand:a. Flora Dobrogel.

80

www.dacoromanica.ro

466 T. elongatum Host. Rddäcind fibrOsa", cespitösii 2.* Spic compres-distic. Spicule pectinat-patente T. cristatum Schreb. Valve le glumelor 3-nervate

T. satiymn Lam.; T. vulgare Vill. (G. cultivat. Vulg. Grail). Spid tetragonal, imbricat, pedunculul comun tenace. Spiculele mai adeseori 4 flore. Glume ventriedse, ovate, truncate, mucronate, sub -OH comprese, dosul rotundat-convex, nervura obtus-proeminula. Fructo libere. 0 Iunie. Cultivat. T. intermedium Host.; T. glaucum Desf.; T. junceum Host. non L. (G. intermediar. Vulg. [Loc alb]). Spic distic. Spicule

sub-5-f ore, apropiate, cele inferiOre putin departate. Valvele glumelor oblonge, 5-7-nervate, fOrte obtuse ori truncate,

de jumatate mai scurte deck spicul. Mori forte obtuse, mutice ori aristate. Pedunculul comun setulos-scabru. Frunzele pe fata superióra cu punctuli acuti i solitari, scabriuscule, mai imbatranite convolute. Radacina repenta. 4 Iunie-Iulie. Comund pretutindenea.

T. mem L. , (G. tiritor. Vulg. Fir). Spic distic. Spicule sub-5-flore. Valvele glumelor 5-nervate, lanceolate, acuminate. Flori acuminate oil obtusiuscule, mutice on aristate. Pedunculul comun mai adese-ori scabru. Frunzele pe fata

superiOra cu punctuli acuti si solitari, mai mult sad mai putin scabre. Raddcind repenta. 4 Iunie-Iulie. Comuna pretutindenea. Variaza : n.

arvense [loc alb]; Agropyrum firmum Prsl. Flori mu-

tice, obtuse. p. dumetorum [loc alb]; Triticuni dumetorum [loc alb]. Flori mucronate. y. Leersianum [loc alb]. Triticum Leersianum [loc alb].

Flori aristate. T. clongatum Host.; T. rigidum Schrad. (GrAil elougat. Vulg. [Loc alb]). Spic distic. Spicule 5-10.flore, cele infer-Ore depärtate, cele superióre apropiate. Glume oblonge, 0nervate, lat truncate si forte obtuse, de jumatate cat spicul. Mori fOrte obtuse, mutice. Pedunculul comun setos-scabru. Frunze pe fata superiOra fOrte scabre cu setuli solitari. Rddacinci fibrOsd, cespitOsd, nird stoloni. 4 Iulie-August. Prin nOsipurile din regiunea maritimA : dunele dela Constanta, Tuzla, Man galia, etc. www.dacoromanica.ro

467

T. eristatum Schreb.; T. imbricatum M. B.; Agropyrum cristatum P. B. (G. crestat. Vulg. [Loc alb]). Spic oval ori oblong, cornpres, distic. Spicule linear-lanceolate, glabre ori hispide, tri-multiflore, pectinat-patente. Valve le glumelor 3-

nervate subulate, deimpreund cu glumelele scurt aristate. Pedunculul comun flexuos, scabru. Frunze le deimpreund cu vaginele glabre ori pubescente. Radacina fibrOsd si deodatd si stoloniferd. Maig-Iunie. In stepe si pe malurile inalte ale Dundrei (Kakurleni (U S); in locuri petrOse si calcare : la Constarna cdtre vii, intre Medgidia si Cernavoda, la Baskiol pe Sepelgin, intre Tulcea si Malcoci, etc. Genul Secale Tournef.

Seeale Tournef. (Secard). Spicule plan-convexe in excavatiunile rachisului, reunite in spic dens ; 2 flori in fie-care spicul cu rudimentul pediceliform a unel a treilea flori; glume aprOpe egale, subulate, 1-nerviate, mai scurte deck florile; glurnela inferi6rd inequilaterd, lanceolatd, acuminatd, mutied sag aristatä ; cariopsd oblongd, convexd pe spinare, in-

gust sulcatd pe fata interna, terminatâ la virf printeun apendice vilos. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Peduncul comun tenace. Glume abia ori nuS eereale L mai scurt aristate 1.* Peduncul comun fragil. Glume lung aristate. S. fragile M. B.

S. eereale L. (S. cultivatä. Vulg. Secard . Culm erect, fo-

liat, sub spic vilos. Peduncul comun tenace. Glume mai scurte deck spicul, abia ori numai scurt aristate. C) Iunie. Cultivat pretutindenea. S. fragile M. B.; S. silvestre Host.; S. campestre Kit. (S. fragild. Vulg. [Loc alb]). Culm erect, pand la virf vaginat, sub spic vilos. Pecluncul comun fragil, spic matur articu-

lat dehiscent. Glume linear-subulate, lung aristate, aristá de 2-3 ori mai lungd deck lamina glumei. Glurnela inferiOrd forte lung aristatd, arista sa de 5-6 ori mai lungd de-cat lamina. [Loc alb]. In locarile n'esipOse din regiunea ma-

ritimd si din Delta Dundrei; intre Macin si Greet

www.dacoromanica.ro

CRYPTOGAITE VASCULARE Fam. [Loc alb] F1LICREE.

Sporangi aseciati de ordinar pe fata inferilird a frunzelor si apropiati in grupurl (sori) rotunde sad ovale, sag in linii drepte sag curbe, nude sag acoperite de o membrand in-

dusie), fixatä lateral sag prin centru, sessili sag pedicelati, mai totdeauna incunjurati de un inel elastic vertical sag oblic, deschidêndu-se regulat sail neregulat ; sport forte nurnerosi in fie-care sporange, ovali cu o singurà striatiune,

sag tetraedri-globulosi cu 3 striatiuni radiante la virf.Erburl perene (in regiunea nOstrà), cu rizom scurt sag mai mult sag mai putin elongat, adesea mai mult sag mai putin sublemnos. Frunze (fronde) mai mult sag mai putin divisate, rar intregi, cu petiol (raehis) de ordinar munit la basa sa de soldi membranosi, sag de pert scariosi, invêrtite in cdrjal in prefoliatiune (in regiunea nOstrà). CONSPECTUL GENURILOR.

1. Sorii nici indusiati, nici acoperiti: de marginea involutà a frunzelor. 2. Frunzele pe ambele fete glabre, ori si pe fata inferiór5. pubescente

Polypodhim L.

2.* Prunzele pe fata inferióra acoperite cu peri paleacei indesuit imbricati, sub care sä and ascunst sorh Nothoclacna R. Br. 1.* Sorii indusiati, ori acoperiti de marginea revolutà a frunzelor.

www.dacoromanica.ro

469

3 Sorit indusiati. 4. Sorii lineari, oblongl ori semilunari. 5. Frunze le simple, oblonge, la basil cordate Sorii linearI in seril paralele Scolopendrhun Smith. 5.* Frunze le 1-3-penate. Indusiul afipt la marginea exteriórd a sorilor, là cea interiórà liber. Aspleahnn L. 4.* Sorii subrotundi on orbiculari.

6. Indusiul afipt la centrul sorilor Aspidium R. Br. 6.* Indusiul afipt la marginea sorilor . Aopteris Bernh. 3.* Sorii acoperiti de marginea membranacee a frunzelor

Pteris L.

Genul Polypodium Tourn, f. Polypodium Tournef. (Polypodiu). Son rotuncliti, lipsitY do indusig, imprdstiati safl dispusi in serif regulate.

P. vnlgare L. (P. comun. Vulg. [Loc alb]). Frunzele (WO circumferinta lanceolate, penatipartite, pinule dela basil spre virf mereil descrescênd, apropiate, alterne, linear-oblonge, nedivise, subserrulate. SoriT biseriali. Stipitele glabru. 21. Iunie-Iulie. [Loc alb]. Prin ceepiiturile stincilor : in pAdure la Admacia (US.), pe muntele Consul 1Ing Alibeikiol i in muntil dela Greci (Tutuiatu, etc.). Genul Nothoclaena R. Er.

Notholaena R. Br. (Notoclend). Sori dispusi in o linie marginald continud saü intreruptil, lipsiti de indusiu si cu totul acoperiti de setele sail peril soldosi aT frondei. Fronde bipinnatip artite. N. Maranthae R. Br.; Gimnogramma Maranthae Mat.; Ce-

terach Maranthae DC.; Acrostichum Maranthae L. (N. Maranthei). Frunzele bipenate, pinulele linear-oblonge, obtuse, pe fata inferiórd cu peri paleacei indesuit imbricate, intregi, ori cele imfime la basd lobulat penatifide. Stipitele paleaceiipOros. [Loc alb]. Prin locurile stinaise din muntii dela Greet (virfu Tutuiatuliii) i pe stincile din virful muntelui Consul Genul Scolopendrium Sm.

Seolopendrhun Sm. (Scolopendriu). Sori lineari, elongati,

paraleli, oblic transversali intre nervura mediand si marginea liinbului, acoperiti de un indusifl membranos care se deschide in mijlocul sëü dupd o linie longitudinala. www.dacoromanica.ro

470

S. officinarinn Swartz ; S. rulgare Symons; Asplenium Scolopendrium L. (S. oficinal. Vulg. Limba vecina ; Limba cerbului, .Kavalnie). Frunzele lanceolate, al oblong-lanceolate, la bash cordate. [Loc alb]. Prin pic1uri1e stinecIse si umbrOse din munti. Forte rarg. Genul Asplenium L.

Asplenium L. (Aspleniu). SorT linearl sad oblongi, Irnpr-

sciati pe nervurele secundare, acoperitt de un indusid linear sad oblong, fixat prin marginea sa marginalh, liber pe marginea sa internh (corespunqênd nervurei) care sh re'sfringe in afarh. CONSPECTUL SPECIILOR. 1. Trunzele penate. 2. Frunzele simplu penate. Stipitele si petio-

lul comun brun si lucitor

A. Triebonumes L.

2.* Frunzele 2-3 penate. 3. Frunzele dupd configuratiune deltoideb-ob-

longe. Indusiul pe marginl intreg

.

.

. A. Adianthum nitrrum L

3.* Frunzele dupd configuratiune triangular-

ovate. Indusiul pe margini lacerat fimbriat A. Rata muraria L. .

1.* Frunzele composite din 2-4 folióle petiolate

A. septelutriouale Sw.

A. Trichomancs L. (A. [Loc alb]). Frunzele duph configuratiune lanccolat-lineare, spre ambele capete mai Angustate, simplu penate, pinule ovale i subrotunde, repande si erenulate, la bash truncate orT subeuneate. Stipitele glabru. PeVolul comun cu o margine angusta scariOsh i denticulatä. Stipitele si cu petiolul comun brun si lucitorid. 24- Vara. Prin crAphturile stineilor calcare : la milnAstirea Cocos (Oglinda); In muntif dela Greci (Tutuiatu). la Baskioi pe muntele Sepelgin ; la Alibeikiol pe muntele Consul, etc.

OBSERVARE. - A. viride Mids. diferà prin petiolul comun care este

färà marginl scarióse si care deodata cu stipitele in partea sa superióra este verde (si nu brun).

A. Adianthum nigrum L. (A. Adiant negru). Frun:ele dupei con figuraf bine deltoideii-oblonge, acuminate, lucitóre, bipe-

www.dacoromanica.ro

471

nate, la basei subtripenate, pinulele dela bash spre virful frunzel mereil descrescênd, penilile ovate, acut-serrate, spre bash cuneate §i do tot intregi, cele superiOre confluente. In41118iu1 pe margini -intreg. '4 Vara. FOrte rara la Cincarova (US.).

A. Ituta muraria L. (A. Ruth de ziduri). Frunze le dupii configurafiune triangular-ovate, bi-tripenate, penilile ovate on oblong-obovate, intregi ori sublobate, dinainte crenulate. Indusiul pe margini lacerat-fimbriat. 2i Vara. Comuna pe stincile calcare. Sepelgin, Ienissala, Adam-Klysi. A. septemtrionale Swartz ; Acrostichum septemtrionale L.; Scolopendrium septemtrionale Roth.; A croptenis septemtriowale Link.; Blechnum septemtrionale Wallr. (A. septentrional). Frunzele lung stipitate, fie-care compush din 2-4 foliOle petiolulate, foli6lele lineare ori linear-lanceolate, la bash detot intregi, pe margini 1-2-dentate, dintil 1inear, iara la virf neegal incis-tridentate. `21- Vara. Pe stincile calcare din munti: muntele Consul ; la Greci pe Tutuiatu, la Coco§ pe Oglinda. Genul Aspidium R. Br.

Aspidium. R. Br. (Aspidiu). SorT rotuncli, imprhsciati sag

clispu0 in sera regulate, acoperiti de un indusig orbicular, peltat, fixat numal prin centrul se'd §i liber de jur imprejurul s6g. CONSPECTUL SPECIILOR 1. Penile frunzelor linear-lanceolate, penilile de tot

intregI on

i repande, cele fertile cu mar-

girdle revolute

A. The]) pterls Sw.

1.* Penile frunzelor lanceolate, penilile denticulate, cele f ructif ere nerevolute A. Mx mas Sw.

A. Thelypteris Swartz; Polystiehum Thelypteris Roth.; Polypodium Thelipleris L. (A. Thelipter). Frunzele neglandu16se, penate, penile linear-lanceolate, penatipartite, penilile oblonge, acutiuscule, de tot intregi ori §i repande, la frunzole fertile marginea revoluth. Soril in discul penilelor biseriati, la urma confluenti. Rhizomä repenta. df Iulie-August. FOrte comuna in regiunea alhiv. Dunarei §i mai cu s6rnd in Delta la Kara-Orman.

www.dacoromanica.ro

472

A. Filix mas Swartz ; Polystielium Fi lix »zas Roth.; Poly-

podium Filix mas L.; Lastrea Filix mas Prsl. (A. Feriga masculd. Vulg. Ferigd, [loc alb]). Frunze le dupd configuratiune eliptic-oblonge, penate, penile lanceolate, acuminate, penatipartite, penilile glabre, ori pe fata inferiOrd la costa

medie dispars paleacee, oblonge, obtuse oil subtruncate, alipit-la virf insa neegal-denticulate, denticulii mullet Soril biseriall ocupdnd discul penilelor dela basd pand preste jumdtate. Stipitele deimpreund cu petiolul comun paleaceg. 4 Iulie-August. Rara in regiunea silvaticd la UrlOia i la Greci pe Tutuiatu. Genul Cystopteris Bernh. Cystopteris Bernh. (Cistopteridd). Sorl oblongi-subrotuncji

sail suborbiculari, imprasciati sag dispu0 in serif regulate, acoperiti de un indusig subtire, fOrte fugace, lanceolat sad subreniform, fixat prin una din marginile sale de nervurd, liber pe marginea sa marginald. C. fragilis Bernh.; Polypodium fragile L. (C. fragilg). Frun-

zele bipenate, dupd configuratiune oblonge orl lanceolate,

párechea infimd a penilor mai scurtd decdt cea ce imediat urmOzd mai sus, penilele inferiOre lobulat-penatifide orl la basä penat partite, lobulii obovati, ovati, orl oblongovati, denticulatl ori dentati, dintil acutiusculi. 4 Vara. Rard pe stinel la Greci pe Tutuiatu. Genul Pteris L.

Nevis L. (Pteridd). Sori lineari, dispu§1 in serie continu6. cu marginea segmentelor, acoperiti de un indusig continuu cu marginea segmentelor, liber pe laturea sa intern6. P. aquilina L. (P. aquilind). Frunzele tripenate, penilile oblong orl linear-lanceolate, obtuse, marginile revolute, intree, cele infime penatifide. 21. Vara. FOrte rard: in Deltd la Kara-Orman.

Fam. [Loc alb] EVISETICEE. Sporangi toti, asemenea, membrano§I, uniloculari, deschic]endu-se printr'o crepaturd longitudinalä, a§eljati la fata in-

www.dacoromanica.ro

473

ferióra a unor receptacule in forma de sol41 peltati, pediMap, dispusi pe mai multe verticile apropiate in forma de con sail de spic la virful tulpinei sag a ramurilor. Spori membranosi, liberi, subsferici, muniti fie care la basa lor de 2 filamente (elaterii) dispuse in cruce i dilatate in spatula la extremitatile lor libere, invertite in spirald in jurul sporului sub influenta umidit5tei, desvalindu-se cu elasticitate prin useaciune. Erburi perene, terestre sail crescend in ap5, cu rizom elongat, tiritor, adesea ramos; tulpine fistulose, articulate, munite en o despartitura transversala la fie-eare nod, sepate de sulcuri profunde aprOpe netede, simple sail ramOse, totdeauna prevklute la noduri de tece membranOse, dentate la virf si formate din atiltea foliOle connate cilti dinti sunt, interiOre in raport cu ramurile cdnd acestea exista, ramuri verticilate, asemenea cu tulpina, dar en sulcuri tot-deauna mai putin numerOse, esind dintr'o mica téeä ce nasce la basa fie-cdrui sulc din téca tulpinei ; epiderma aeoperita de stomate dispuse in serif regulate. Genul Equisetum Tournef.

Equisetum Tournef. (Equiset). Caracterele familief. CONSECTUL SPECIILOR.

1. Tulpinile fructifere neconforme cu cele sterile; cele fructifere precoce. 2. Vaginele tulpinelor mai scurte decal internodiile, cu 8-12 dinti, adeseori coherentL Tul-

pinele sterile cu 8-12 ramuri verticilate, ramuri 4-angulare i vaginele lor cu 4 dintL E. amuse L. 2.* Vaginele tulpinelor fructifere de lungimea internodiilor, cu 20-40 dinti, Tulpinele sterile

cu 20-40 ramuri verticilate, i vaginele lor cu 4-5 dinti E Telinateja Ehrh. 1.* Tulpinele fructifere conforme cu cele sterile si ambele coetanee.

3. Tulpinele suprateranee anuale, fructifere si sterile de tot simple, oil la internodiile medie si superióre ramificate. Spic obtus . . E. limosum L. 3.* Tulpinele suprateranee perenale, fructifere si sterile dela bash' pânil cátre mijloc ramifi-

cate, ramuri solitare oH 2-9 verticilate, de comun forte lungi. Spic acuminat-mucronat. E. rmnosissimum Desf

www.dacoromanica.ro

474

E. arvense L. (E. [Loc alb]). Tulpind fructiferd precoce, fOrte simpli. Vaginele turbinat-tubulOse, pe partea superiórd scariOse, cu aprOpe 8 dinti lanceolati, acuti, din parte coherenti. Tulpina stern mai tArcliti desvoltatá verticilatramificatg, ramuri 4-angulare, simple ori cafe odatd érd0: ramificate. Vaginele acestora 4-dentate. Spic obtus. 2 Aprilie-Maid. In totd Dobrogea. Variazd :

p. ne)norosum A. Br. Tulpind sterild erectd, mai inaltit in partea inferiórà in distantä lungd nudd (fdra ramuri), ramuri fOrte lungi, orizontal-ori recurbat-patente, simple ori

6r41 putin ramificate. [Loc alb]. In p.adurele umede din regiunea silvaticd. E. Telmateja Ehrh.; E. eburneum Roth. (E. [Loc alb]). Tulpind fructiferd precoce, fOrte simplä. Vaginele turbinat-tubulOse, pe partea superiOrd scariOse, 20-40-dentate, dintil subulat-setacel. Tulpina sterild mai tarditi desvoltatd, verticilat-ramificatd, ramuri simple. Vaginele acestora 4-5-dentate. Spic obtus. [Loc alb]. Milndstirea Cilick. E. limosum L. E. [Loc alb]. Tulpinele fructi fere si sterile eonforme, fOrte simple ori ramificate, cu 10-20 strie super-

iar ii stare uscatà profund striate. Vaginele cilindriforme, strimte, la virf putin mai lärgite, 10-20-dentate, dintil lanceoiati-subulati, fOrte angust membranaceil margificiale,

nati. Ramuri simple, 5-6-angulate. Vaginele acestora 5-6-dentate'. Spic obtus. Vara. [Loc alb]. In tOtd Dobrogea. E. ramosissimum Desf.; E. ramosum Sch. (E. fOrte ramos, Vulg. [Loc alb]). Tulpinele fructifere fi sterile conforna, 8-15 costate, cOstele fárd linie dorsald impresd. Ramuri soMare, ori elite 2-9 verticilate. Vaginele convex-costate, ale r24.

ramurilor turbinate, Inf4urtind numai lax internodiul, 6-8dentate, dintii la mijloc convexi §i cu o linie impresd, ori §i 4-striati §i terminati cu o acumind inpositä, lanceolat-subulata §i membranacee. Spic acuminat-mucronat. [Loc alb]. In regiunea Danubiald inferiOrä. Fain. [Loc alb]. SALVINUCEE.

Sporangi de douè feliuri, unit' mai marl-, formând spori fe-

www.dacoromanica.ro

475

mell macrospor0, altii mai mid formând spori masculi (mi-

crospori), produ0" de o portiune diferentiata a unel frunze care se indoesce in jurul lor si-I invglesce in o capsuld cu totul inchisà, numitd sporocarp. Sporocarpi 4-8, (in regiunea nóstrd) purtati cdtre basa fie-cdrei frunze submergiate, scurt pedicelati, globulosi, membranosi, muniti en 9-14 cOste,

meridiane, ce corespund atkor canale aerifere sdpate intre cele douil strate celulare ce compun pdretele, putin vilosi

pe fata externd, si prev6duti de stomate pe cea internd, uniloculari i indehiscenti. Din fundul sporocarpului se ridied pand cdtre centru o coh5nd umflatd in mdcined, care pOrta sporangii la virf. Aceési frunzd pórtd de odatd sporocarpi cu microsporangi i sporocarpi en macrosporangi; cei d'intAi cuprind microsporangi numerosi, sferici si lung pedicelati ; cei de al doilea nit contin deck un mic numèr de macrosporangi ovoidi i scurt pedicelati. Microsporangii cuprind fie-care 64 de microspori tetraedrici, viritl intr'o substantil gelatinOsà invirtosatu, dar impregnatd de aer, si formând ast-fel o singurd massd. Macrosporangii nu contin fie-care deck un singur enorm macrospor, incunjurat de asemenea de o pëturd gelatim5s6, resistentd i éräsi silpatd de vacuole pline de aer (cpispor), cu mult mai grosa la virf deck pretutindenea aiurelea, si care sd crapd acolo In 3 valve.Plante erbacee, perene, aquatice, inotand liber pe suprafata apelor stagnante, cu rizom subtire, cu frunze verticilate eke 3 la fie-care nod; cele 2 superiOre la inceput involutate, ovale, intregi, i scurt petiolate, IntinOnduse in aer la suprafata apel; cea inferiórd sd implantd vertical si sd divide inteo tufd de segmente inguste prev&jute de peri lungi absorbanti, ludnd astfel aspectul i indeplinind chiar rolul unel rtiddcini cu radicelele sale, de vreme ce sunt en totul lipsite de rd&Acina (in regiunea nóstrii). Fiind-cd verticilele alternézd, fata dorsald a tulpinei pórtil 4 rênduri de frunze aeriane, ashnilatóre, i fata sa ventrald 2 rênduri de frunze aquatice, absorbante. Genul Salvinia Michel.

Salvinia Michel. (Salvinie . Caracterele familiei.

www.dacoromanica.ro

476

S. natans Hoffm.; Marsilia nalans L. (S. innotdtdre). Frunzele eliptice, obtuse, pe fata superiórd stelat-hispidule. Spo-

rocarpiile glomerate, inserate cdtre basa fie-cdrei frunze submergiate radiciforme. Plantd liberd natantd pe apd. sl. Iunie-August. [Loc alb]. In regiunea aluv. Dobrogei, mar en séma in Delta Duntirei fOrte abundentd (US.).

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL rag.

Prefafa de Sabba Stefaneseu Preiniarea opera Raportul Contisiunii Fain. II. Berberidee

V

Ix 1

Genul Berberis L. * Leontice L

2

Fam. III. Nympheacee Genul Nymphaea L. A

Fam. IV.

3

Nuphar sm.

Papaveracee Genul Papaver T

Glaucium Tourn ... Chelidonium Tourn.

4

..

5.

a

Fam. V. Fumariacee Genul Corydalis DC. Fumaria Tourn.

7 8

Fain. VI. Crucifere

a

Genul Hesperis L. Nasturtium R. Br. Dentaria Tourn. Arabis L Diplotaxis DC.

Brassica L Sinapis L. Barbarea R. Br. Erysimum L Sisymbrium L Conringia Rchb.. Alliaria Adans Syrenia Andrz

13 .

15.

16 17 18 1()

20 21

23 2.4

Turritis L Crambe Tourn Cakile Tourn

www.dacoromanica.ro

27,

478 Pag. 26

Genul Chorispora DC Raphanus L Rapistrum Boerh Euclidium R. Br Isatis L. Iberis L. Lepidium L.

27 28

99

Thlaspi Dill. Carnelina Crantz Cochlearia L

30 31 32

Alyssum L Berteroa DC . Meniocus Desv

95

Erophila DC Draba L. Lunaria L. Peltaria L. Senebiera Poir Capsella Vent

36

37

Bunias L ........ Clypeola L Neslia Desv. ......... .

Calepina Desv

Farn. VIT.

Cistinee

..

.

.

38 39

.

40

Genul Helianthemum Tournet

Farn. VIII. Violariee Genul Viola Tournef

Fain. IX.

Resedacee Genul Reseda Tournef.

Fam. X.

Droseracee

41 42

45 46 47

Genul Aldrovanda Monti

Fain. XI. Frankeniacee

48

Genul Frankenia L

Fam. XII.

Polygalee

49

Genul Polygala Tournef.

Fain. XIII. Caryophyllee Genul Dianthus L. Gypsophila L. Saponaria L Cucubalus Tournef Silene L. Agrostemma L. Lychnis Tournef Viscaria Roehl

www.dacoromanica.ro

50 52 55 36 57

63 9

479 Pag.

....

Genul Melandrium Roehl . Githago Desf. . Buffonia Sauvage Cerastium L. Alsine Wahl.

Moehringia L. ..........

63.

64

6G 68-

.

Holosteuna L

Spergularia Pers. Arenaria L Stellaria L Malachium Fr.

.

69

.

70 71

.

Paronychiacee

Fain. XIV.

72

.

Genul Paronychia Tournef Herniaria Tournef Scleranthus L. =

73.

Fain. XV. Portulacaceo Genul Portulaca Tournef

.

Fain. XVI. Tamariscinee

......

73

78.

Genul Tamarix Desv.

Fain. XVII. Hypericinee

77

Genul Hypericum Tournef

Fain. Malvacee

78.

Genul Lavatera L Althaea L.

,

7a 80

Alcea DC. Ma lva Tournef

81

Hibiscus L. Abutilon Gaertn.

82'

Fain. Tiliacee Genul Tina Tournef

Fain. Linee Genul Linurn Tournef

Fam. Acerinee

83-

..

84

85

Genul Acer Tournef

86-

Fain. Ampelidee

87

Genul Vitis Tournef

Fain. Geraniacee Genul Geranium Tournef Erodiutn L'Hérit

88 91

Fain. Zygophylleo

92.

Genul Zygophyllum L. Tribuhis L

.

.

Fain. Rutacee .

www.dacoromanica.ro

.

93

480 Pag. 94 95

Genul Haplophyllum Juss. Peganum L. Dictamnus L

Fam. Celastrinee

16

Genul Staphylea L. Evonimus Tournef

97

Fain. Rhamnee Genul Paliurus Tournef Rhamnus L.

98

D

Fain. Terebintacee

99 100

Genul Rhus L.

Fam. Papilionacee . Genul Genista Tournef Cytisus L. Ononis Tournef Vida Tournef Ervurn L. Lathyrus Tournef Orobus L. Coronilla Tournef Onobrychis Tournef

102 103 104 105 109 110 112 113

114 113

Oxytropis DC.

Astragalus Tournef Galega Tournef Glycyrrhiza L.

120

Colutea L. Lotus L. Dorycnium Tournef Trifolium Tournef Medicago Tournef Melilotus Tournef Trigonella L

191

122 123 128 131 132

Fain. Rosacee. Genul Amygdalus Tournef Prunus Tournef Spiraea L. Rubus Tournef Geum L Potentilla L. Fragaria Tournef Rosa Tournef Poterium L. Pyrus Tournef Cotoneaster Medik Crataegus L

133 134

136 137 138 143

.

www.dacoromanica.ro

145 146 147

481 Pa g.

Genul Sorbus Tournef

148

Fam. Cucurbitacee Genul Cucurbita L Cucumis L. Bryonia Tournef . Ecbalium C. Rich

149

.......

D

150

D

......

Fain. Onagrariee Genul Epilobium L.

.

CEnotheta L. Circa ea Tournef

.

. .

Trapa L .

Fain. Haloragee

151 153

. 154

.

.

.

.

D

Genul Myriophyllum Vaill

Fam. Lythrariee

155 156

Genul Lythrum L.

Fam. Crassulacee

167

.

Genul Crassula L. Sempervivum L Sedum Tournef

158

Fam. Saxifragee

159

Genul Saxifraga L Ribes L

160

D

Fam. Umbelifere Genul Eryngium Tournef Sanicula Tournef Daucus Tournef Orlaya Hoffm Caucalis Tournef Turgenia Hoffm Torilis Adans Scandix Tournef Anthriscus Hoff m Echinophora L Ferulago Koch Tordylium Tournef Peucedanum Tournef Heracleum L Pastinaca Tournef Siler Scop . Levisticum Koch Angelica Tournef Conium L. Cachrys L Chaerophyllurn Tournef

163 164

165

166 167 .

168

169 171 172

173

.

..

174

31

Breindth. Flora Dobroges.

www.dacoromanica.ro

482

Genul Physocaulus Tausch . Foeniculum Tournef . Enante Tournef. . t Seseli L. Pimpinella L Trinia Hoffrn. Apium Hoffrn. Bupleurum Tournef

.....

.

Pag. 175 176

179 180 >.

181 182

Cicuta- L Falcaria Riv. .

Sium Tournef Berula Koch Lophosciadium

183

Fam. Composee Genul Cichorium Tournef Scolymus L Lapsana Tournef Hypochceris L. Tragopogon Tuurnef Scorzonera Tournef Podospermum DC Picris Juss Leontodon L Lagoseris M. B. Chondrilla Tournef . Taraxacum Hall

168

..

189

191 192

...

Lactuca Tournef ......... Mycelis Cass Sonchus Tournef

Centaurea L . Centrophyllum Neck

Jurinaea Cass. Carduus L Cirsium Tournef Cousinia Cass.

www.dacoromanica.ro

.

191 195 196 n

Mulgedium Cass .. .. Crepis L Hieracium Tournef Echinops L. Onopordon Vaill Carlina Tournef Xeranthemum Tournef Bidens Tournef Lappa Tournef Crupina Cass.

.....

193

198

200 203 204 .

.....

205 206 207 215 216 217 218 219

483 Pflg.

Genul Leuzea DC Senecio Tournef Petasites Tournef Eupatoriurn Tournef Linosyris Lob. Filago Vail!. Helichrysurn Gaertn . Gnaphalium L o

Micropus L. Carpesium L Artemisia Tournef Tanacetum Tournef Tussilago Tournef Pyrethrum Tournef Leucanthemum Tournef Matricaria Tournef Doronicum Tournef Solidago L Pulicaria Gaertn Conyza Less . Inula L. Corvisartia Mêrat Aster Tournef Erigeron L.

219 990 222 223

224 224 225

.

*

*

229

230 231 232 233 234 237

238

Achillea Vail. o

Anthernis L. Helianthus L.

241 242

Fain. Dipsacee Genul Dipsacus Tournef o Cephalaria Schrad Scabiosa L Cnautia Coult. D

243 244 245 246

Fain. Valerianee Genul Valeriana Tournef Valerianella Tournef

247

D

Fain. Rubiacee Genul Crucianella L. u Rubia Tournef o Asperula L. o Galium L.

Farn. Caprifoliacee

248 249 250 251

256

Genul Adoxa L Viburnum L a Sambucus Tournef

Fain. Loranthacee

257

258

www.dacoromanica.ro

484 Pag. 258 259

Genul Viscurn Tournef D

Loranthus L

Fam. Cornacee

D

Genul Cornus Tournef

260

Fam. Araliacee

a

Genul Hedera Tournef

D

Fam. Ambrosiacee

261

Genul Xanthium Tournef

Fain. Campanulacee

D

262

Genul Phyteuma L Campanula Tournef D

Farn. Oleacee Genul Ligustrum Tournef Syringa L Fraxinus L. » Jasminium Tournef D

Fam. Asclepiadee

a

263 265 266 0

a

267 0

Genul Periploca L. » Vincetoxicum Medic

268

Cynanchurn L.

269

a

Fain. Apocynee

0

a

Genul Apocynum L. a

Vinca L.

270

Fam. Gentianacee

0

Genul Limnanthernum Gmel. » Gentiana Tournef a Erythraea Reneaulme

Fam. Convolvulacee . Genul Convolvulus Tournef a Cuscuta Tournef . .

Farn. Boraginee Genul Tournefortia L a He liotropium Tournef a Echium Tournef a »

a »

a 0 O O

a O

Nonnea Medik Puhnonaria Tournef Lithospermum Tournef Cerinthe Tournef Onosma L. Borago Tournef Simphytum Tournef Asperugo Tournef

Echinospermum Sw Cynoglossum Tournef

www.dacoromanica.ro

271 *

a

272 273 274 276 277 a

278 279 280 a

281 D

282

283 a

284 285

485 Pag. 285 297 283

Genul Anchusa L O

Myosotis Dill. Roche lia Rchb

Fain. Solanee Genul Physalis L » Solanum Tournef Lycopersicurn Tourn

289

290

Capsicum L. Hyosciamus Tournef » D

Nicotiana L.. Petunia Juss Datura L

.

.

. ....

290 291

Fam. Scrophularinee

292

Genul Verbascum Tournef. . . a Scrophularia Tournef » Gratiola L » Linaria Tournef 9 Digitalis Tournef . Veronica Tournef a Melampyrum Tournef a

.

.

295 296

298 303 304 305

Euphrasia L Odontites Dill.

Fam. Orobanchee Genul Orobanche Lathraea L. Phelipaea Tournef D D

.

.

.

Fam. Labiacee Genul Lycopus Tournef n Salvia Tournef » Mentha Tournef Sideritis L Marrubiurn Tournef riganum Tournef Thymus Tournef . Satureia Clinopodium L. Calarnintha Tournef Larnium Tournef » Leonurus L. Phlomis L »

.......

307 308

310 313 314

D D

.

...... ... ..

D

D D

9

»

315 »

316 0

317 319 a

S tachys L. . Ballota Tournef

320 322

Prunella L Galeopsis Tournef

323

Glechoma L.

www.dacoromanica.ro

0

486

Genul Nepeta L. Chaiturus Host. * » Betonica Tournef

Pag. 324 325 326

.

S cut el laria L 1)

» »

Ajuga L. Phleboanthe Tausch Teucrium L.

Fain. Verbenacee Genul Verbena Tourna

Fain. Lentibulariec

32B .

329

330 331 331

Genul Utricularia L.

Fam. Primulacee

332

Genul Lysimachia Tournef Anagallis Tournef 6 Androsace Tournef I Satnolus Tournef

333 334 335

F am. Globulariee Genul Globularia Tournef

Fain. Plumbaginee Genul Statice Wild

Fam. Plantaginee

336 6

388

Genul Plantago Tournef

Fain. Salsolaceo Genul Salicornia Tournef Suaeda Forsk . Halimocnemis Mey Salsola Gaertn a Polycnemum L » Kochia Roth D Beta Tournef Chenopodium Tournef » Blitum Tournef Atriplex Tournef Ceratocarpus Buxb. Eurotium D

D

341 342 1

343 344 345 346 347 349

350 351

352

Fam. Amaranthacee Genul Amaranthus Tournef

Fain. Polygonee Genul Rutnex L. s Polygonum Tournef

Fain. Daphnoidee Genul Passerina L.

Fam. Santalacee

www.dacoromanica.ro

353 354 357

360 361

487 Pag.

Genul Thesiurn L.

361

Fam. Ceratophyllee

36:2

Genul Ceratophyllum L.

363

Fam. Eleagnee

1

Genul Elaeagnus L 0 Hippopha6 L

361 »

Fam. Aristolochiacee

365

Genul Aristolochia Tournef » Asarum Tournef

b

366 366

Fain. Euphorbiacee Genul Euphorbia L. 1 Mercurialis Tour nef

367

372

Fani. Urticacee Benth et Hook.

a

Genul Urtica Tournef * Parietaria Tournef . IHmus Tournef * Celtis Tournef Ficus Tournef » Morus Tournef 0 Humulus L. a Cannabis Tournef

373 374 375 376 *

D

Fam. Juglandee

377 D

378

.

Genul Juglans L.

*

Fain. Cupulifere

1

Genul Carpinus Tournef Corylus Tournef Fagus Tournef 9 Quercus Tournef O

379 380

O

0

Fain. B etulacee

*

382

.

Genul Alnus Tournef

*

Fain. Salicinee

0

Genul Salix Tournef Populus Tournef D

Fain. Gnetacee

.

383 385 1

Genul Ephedra L

386

MONOCOTYLEDONATE.

Fain. Hydrocharidee

387

Genul Hydrocharis L a Stratiotes L.

Fain. Alismacee

a

388 a

Gennl Sagittaria L 1 Alisma L.

www.dacoromanica.ro

389 a

488 Pag.

Fam. Butomee

389 390

Genul Butomus Tournef

Fain. Joncaginee Genul Triglochin L

Fam. Naiadacee .

391

Genul Potamogeton Tournef Ruppia L.

393

Zanichellia Michel li

Zostera L.

Fam. Lemnacee

794

.....

Genul Lemna L.

Fam. Typhacee

.

Genul Typha Tournef Sparganium Tournef

.

.

.

Fam. Aroidee

Genul Arum Tournef ........

Fam. Orchidee

..... .

.........

Genul Orchis Tournef Anacamptis Rich Gymnadenia Rich. Himantoglossum Spreng » Platanthera Rich Epipactis Rich Cephalanthera Rich. Listera R. Br. Liparis Rich Limodorum Tournef » Neottia Rich P

.

.

395 396 397

398 399 402 403 404 405

.

406

Fam Genul Leucoium L »

Galanthus L .

407

Fam. Genul Iris L. . Crocus L.

Fam. Liliacee Genul Asparagus Tournef Polygonatuna Tournef Convallaria L Tulipa Tournef Fritillaria L.

Asphodelus L. ........ Phalangium L Ornithogalum Tournef Gagea Salisb

www.dacoromanica.ro

409 410 411 412 413 414

.. 415 417

489

Genul Scilla L. A O

9

Pag. 419

Al limn L

Muscari Tournef Nectaroscordium

Fain. Colchicacee

0

422 423 424

Genul Colchicum Tournef Veratrum Tournef

Farn. Juncacee

a D

425

Genul Juncus Tournef Luzula DC

Fam. Cyperacee Genul Cyperus Tournef Schoenus L. » Scirpus Tournef O

»

Carex Micheli

Fain. Graminee . Genul Zea L Andropogon L. Sorghum Pers. A

0

428 428 429 430 43J 432 437 440 441

A

a

Digitaria S cop.

»

Echinochloa P. B. Panicum L Tragus Hall. Setaria P. B.

A

Mi Ilium Tourn.

A A

»

O

O A

O

I)

8 A

A

O

» A

O O

»

a O

a I)

a

a

Piptatherum P. B. Phalaris L. Alopecurus L Phleum L. Crypsis Ait . Cynodon Rich.

Polypogon Desf Stipa L. Agrostis L Calamagrostis Adans Phragmites Trin. Hierochloa Gruel. Melica L Koeleria Per s Sclerochloa P. B.

Poa L Dactylis L.

Eragrostis P. C Brornus L Brachypodium P. B.

www.dacoromanica.ro

442 I)

443 A A

444 445 446 »

447 A

448 A

449 450 0

451 D

452 453 454 D

456 457

. 458 460

490

Genul Briza L . Festuca L. a Glyceria R. Br. 9 Hordeum Tournef a Elymus L. a JEgilops L. a Triticum Tournef 1

Seca le Tournef

Pag. 461 461 463 a D

465 9

467

CRYPTOGAME VASCULARE.

Fam. Filicacee Genul Polypodium Tournef 9 Nothoclaena R. Br Scolopendrium Sin. a Asplenium L. i Aspidium R. Br D

a

Cystopteris Bern 11

a

Pteris L

Farn. Equisetacee Genul Equisetum Tournef

Fain. Salviniacee Genul Salvinia Michel

www.dacoromanica.ro

468 469 a

a

470 471 472 D

472 473

474 475

GRE$ELI DE TIPAR Pagina 20 22 26 28 45

343

In Inc de

Rindul 15

27 7

5 11

17 si

18

acuata cuniformd cuniform matica cn Halimoenemis

www.dacoromanica.ro

SI se citdscii

arcuata conforma conform mutich cu Halimocnemis

www.dacoromanica.ro