Fisa de Lectura-prefata

-Fisa de lectura‘Prefata’ Turdor Arghezi Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu) s-a nascut in data de 21 mai 1880, in Bucuresti, debutand la varsta de numai 16 cu proza “ Din ziua de azi” in revista ‘Liga Ortodoxa’ condusa de Alexandru Macedonski care, alaturi de Anton Pann, Charles Baudelaire si Edgar Allan Poe au influentat semnificativ creatiile sale. Scriitorul modernist publica in anul 1931 volumul “Cartea cu jucarii’ din care face parte opera “Prefata” in care ii sunt transpuse gandurile referitoare la cautarea cunoasterii in lumea copilariei, depasirea limitelor prin joc, si adoptarea unei mentalitati libere, iesite din tipar, ce nu depinde de tactici,reguli sau obligatii. Incipitul creatiei prezinta circumstantele in care au luat nastere ideile, intr-un cadru familial, structura “intr-o zi,pe inserat” punctand generalitatea situatiei. Intra in prim-plan motivul familiei, diversitatea de varste nuantand faptul ca participarea la joc nu depinde de etapa vietii in care te afli, aceasta accesibilitate a activitatii depinzand nu doar de scopul de a te destinde, ci si a celui de a crea, de a te dezcatusa de realitate, termenul ‘Sa mintim’ facand referire la imitarea universului, nu la actul propriu-zis. In aceste imprejurari s-a creat actul prezentat “Si facuram si-o prinsoare,/Cine poate scri mai iute / Stihuri vreo cateva sute / Si ne-am asternut pe scris.” Din aceste versuri se deduce ca opera data este arta poetica, procedeul de a crea fiind privit ca pe un joc ce are la baza pura curiozitate tipica varstei fragede. Specific acestul joc sunt competitia ‘Am citit in adunare,/ Ce scrisese fiecare,/ Si din toate,vrea nu vrea,/S-a

ales povestea mea.”,comunicarea, dar si miza “Partea mea,intradevar, Impartind un mar cretesc;” (marul reprezentand legaura directa dintre om si divinitate). In a doua parte a creatiei se pune accent pe relatia dintre lector si scriitor , scopul adresarii fiind de a schimba mentalitatea ca o opera reusita este ambigua, complexa, posedand un registru variat de procedee artistice, dorind sa inalte frumusetea simplismului in ochii cititorului. “Domnule,care citesti/Multe alte povesti,/Mai frumoase si mai scrise, [...] C-am cazut in saracie.” Urmatoarele versuri reprezinta un indemn direct adresat lectorului de a patrunde in lumea jocului pentru a se dezvolta sufleteste, pocedeul fiind de a imprumuta obiceiuri specifice varstei in care prezenta in universul imaginatiei este naturala, (“cu cartea dezvatata,/Mergi nitel de-a busile.” ). Aceasta ideologie nu este ,insa, aprobator privita in ochii societatii, lucru ce explica alternativa descrisa “Poti inchide usile,/ De ti-e teama si rusine/ Sa te faci de ras ca mine” de a evita eventuale confruntari, nu doar cu aceasta, ci si cu realitatea. Incheierea ironica “Eu cum vezi, incet, incet,/M-am facut analfabet.” sugereaza continuarea drumului catre redobandirea copilariei, depasind momentul in care dezasimileaza scrisul si cititul. Limbajul folosit este accesibil , pentru ca mesajul creatiei sa fie usor receptat de catre lector. Titlul este alcatuit din substantivul comun nearticulat “Prefata” reprezentand un cuvant introductiv pentru opera data ,totodata, punand in evidenta simplicitatea acesteia. In concluzie opera “Prefata” de Tudor Arghezi transmite lectorilor mesajul de a se desprinde de obiceiurile impuse de varsta, societate sau de orice alte canoane ce au la baza un referent real,prin joc pentru a intra intr-o stare pura, credula,specifica varstei fragede, menita sa te inalte pe planul metafizic, depasind concretul si tot ce tine de acesta.