Fetele Tacerii de Augustin Buzura

Fetele tacerii de Augustin Buzura Roman social-politic, de analiza

Date despre autor si opera  Debutează în 1971 cu romanul ,,Absenţii”, Augstin Buzura.  Consideră creaţia ca un răspuns la evenimentele reale, de aceea proza sa a primit eticheta de politică.  El însuşi declara că scrie ,, dintr-o dorinţă de a spune exact ce ştiu, ce cred şi ce simt despre lumea în care trăiesc”.  Această directeţe determină caracterul subversiv al prozei lui Buzura.

Date despre autor si opera  Într-o notă informativă, reprodusă în Cartea albă a securităţii”1996, Buzura este citat în categoria scriitorilor ce se opun, într-un fel sau altul, liniei politice promovate de partid, refuzând sistematic să scrie despre evenimentele politice din ţară şi să combată propaganda posturilor de radio străine.

Receptarea critica  Atunci când critica îşi propune să definească formula epică a romanelor lui Buzura două sintagme revin frecvent: realism psihologic şi proză de analiză. În ,,Scriitori români de azi”, Eugen Simion o preferă pe aceasta din urmă plasându-l pe Buzura alături de Nicolae Breban.  Primul roman al scriitorului,,Absenţii” din 1970 se încadrează prozei existenţialiste. O dată cu ,,Feţele tăcerii” (1974) proza lui se politizează periculos denunţând erorile cooperativizării forţate şi dramele de conştiinţă provocate.Dacă am aplica noţiunile încetăţenite de Nicolae Manolescu în definirea tipologiei romanului am putea vorbi de o pendulare a prozei lui Buzura între doric şi ionic, între perspectiva obiectivă şi subiectivitatea psihologică.

Receptarea critica  Oricare dintre romanele lui Buzura este disputat de cele două tendinţe: este, pe de o parte, seismograful unei crize individuale de conştiinţă şi este, în acelaşi timp, un roman de moravuri sau de etalare a unei felii din realitatea crudă a perioadei comuniste.  Întrebat într-un interviu din 1972 ce înseamnă a vedea realist Buzura răspunde:,, înseamnă a fi o conştiinţă, o atitudine. Înseamnă a-ţi asuma conştient misiunea cea mai dificilă, de aprezenta realitatea cu mijloacele artei, cu tehnicile cele mai moderne sau mai adecvate structurii tale psihice, obiectului şi cerinţelor spirituale ale vremii(…). Acesta este realismul”.

Aparitie  Romanul ,,Feţele tăcerii” a fost publicat la trei ani după celebrele,, teze din iulie”, în 1974 care au înmormântat oficial mica liberalizare cultural ideologică din anii 1960.  Pe acest fundal romanul nu numai că se împotrivea noului îngheţ, ci punea integral sub semnul întrebării sensul şi alcătuirea societăţii comuniste româneşti.

Tema  este romanul social al unei drame colective.

Structura narativa  romanul este construit pe trei voci monologale.  Prima îi aparţine ziaristului Dan Toma ce realizează un reportaj de investigaţie despre cooperativizarea forţată a agriculturii din anii 1953-1954,mai precis face ancheta bătăliei sângeroase pentru colectivizarea satului ardelean Arini.

Structura narativa  Una din sursele sale este viitorul său socru, un fost instructor de partid, acum pensionar, Gheorghe Radu ( a doua voce automistificatoare) care este trimis în satul Arini unde ţăranii se împotriveau , la fel ca şi în alte părţi, cooperativizării fiind chiar violenţi şi răzbunători cu atât mai mult cu cât ăn zonă acţionau un grup de partizani înarmaţi, foşti legionari conduşi de ,,banditul” Sterian.

Structura narativa  A treia voce monologată îi aparţine lui Carol Măgureanu, supravieţuitor al acestui conflict,fiu de ţăran înstărit (chiabur)- acum bolnav în spital-care îi oferă ziaristului câteva amănunte uitate de bătrânul activist, din care acesta deduce că Măgurenii nu erau chiar ostili colectivizării şi deci, cu puţină răbdare tragedia ar fi putut fi evitată.

Temporalitatea narativa  avem un timp al povestirii care îl are în centru pe ziaristul Dan Toma şi un timp al evenimentelor povestite, ce aparţine celorlalte două voci narative.