Fernand Braudel Gramatica Civilizatiilor Vol 2

Gramatica Gramat ica civil civiliza izațiilor  Fernand Braudel

 (1902 – 1985) a fost un istoric istoric francez. A aarț inut curentului cunoscut

Fernand Braudel

dret Școala Analelor Analelor.. Fernan Fer nandd Bra Braude udell est estee ri rinn luc lucrar rarea ea  Mediteran  Mediterana a și lumea mediterane mediteraneană ană în timpul lui  Filip al II-lea II-lea  artizanul concetului de timi istorici. !n timii istorici" durata lun#$% timul cvasi%

imo&ill e care 'l analizeaz$ a desci imo&i desciss ersective ersective metodolo#ice metodolo#ice entru mulț i cercet$tori. cercet$tori. e la cartea lui Braudel concetul de durat$ lun#$ a devenit un toos 'n studiile de istorie. !n 19*9 este  u&licat$ a doua sa sintez$" Civilisatio Civilisation n matérielle matérielle,, économie et capitalis capitalisme me  (+,%+,--- sicles)" 'n care autorul autorul a&ordeaz$ a&ordeaz$ ro&lema ro#resul ro#resului ui civiliza civilizaț iilo iilorr descriind descriind la scar$ euroean$ euroean$ ș i aoi mondia mon dial$ l$ len lenta ta asc ascens ensiun iunee a cai caital talism ismulu uluii 'nc 'nce/n e/ndd cu st struc ructur turile ile cot cotidi idianul anului ui"" aoi cu ocurile scim&ului și 'n fine cu timul lumii. 3o 3oate ate studiile metodolo#ice ale lui F. F. Braudel sunt curinse 'n lucrarea Ecrits sur l’Histoir l’Histoiree. !n &una tradiție a #/ndirii franceze franceze moderne" moderne" entru entru autor civiliza civilizaț ia include cultura" cultura" ca un elemen ele mentt esen esențial și difere diferennțiat iator or.. 4re 4re deose&i deose&ire re de teror teroriil iilee din sa saț iul #erm #ermani anicc vare vare v$d 'n civili civ iliza zație o concreti concretizar zaree ractic$ ractic$ a culturi culturii" i" en entru tru Braud Braudel el civiliz civilizaaț ia orne orneș te de la un nucleu nucleu cultural e care 'l etinde aoi 'ntr%un comle disozitiv material material ș i sim&olic. Așada adarr civili civiliza zația #ruea #rueaz$ z$ azi azi societ societ$$ț i" state state"" cultur culturii ș i naț iuni iuni"" 'n virt virtute uteaa fatul fatului ui c$ eist$$ o serie eist serie de 'nrudiri 'nrudiri și coresond coresonden enț e 'ntre 'ntre entit$ entit$ț ile ce arti artici$ ci$ la la un sistem sistem de valori valori ș i de  &unuri culturale" de ractici și moduri de #/ndire secifice. 6odul de viaț $ este un element structural stru ctural al civiliza civilizațiilor iilor"" un nucleu al morfolo#iei morfolo#iei lor diferen diferențiale" mecanismul mecanismul eisten eistenț ial 'n care se roiecteaz$ tr$s$turile lor dominante.  3rec/nd de la sin#ular la lural" o dat$ cu ro#resul studiilor comarative de istoria civiliza civil izațiilor iilor"" recum recum și cu cu etindere etindereaa ractic$ ractic$ a interac interacț iunil iunilor or dintre dintre cultur culturii ș i civiliz civilizaaț ii difer diferite" ite" termenul terme nul de civil civiliza izație aun#e aun#e s$ do&/ndea do&/ndeasc$ sc$ ș i el un sens sens diferen diferenț iator iator"" rin rin care care suntem suntem invita invitaț i s$ 'nțele#em ele#em"" otrivit otrivit lui Braudel ansam&lul ansam&lul caracteris caracteristici ticilor lor e care le rezint$ viaț a colectiv$ colectiv$ a unui #ru sau a unei eoci. 7nul dintre cei mai rofunzi istorici ai eocii moderne" Braudel  rivește civilizațiile dret unit$ți vaste de viaț $" cu structuri secifice ș i dura&ile. !n aceast$

 rivinț$" sunt semnificative c/teva afirmaț ii ș i tezele lui Braudel cum ar fi ivilizaț iile 'nseamn$ sații" ivilizațiile sunt societ$ți" ivilizațiile sunt economii" ivilizațiile sunt continuit$ț i. Braudel consider$ c$ at/t termenul de cultur$" c/t ș i cel de civilizaț ie tre&uie scrise concomitent la sin#ular și la lural. /nd le scriem la ssin#ular avem 'n vedere sensul lor  antroolo#ic" c/nd le scriem la lural avem 'n vedere sensul istoric determinat. !n eoca modern$" rocesul difuziunii raid a valorilor ș i a tenolo#iilor a interconectat civilizaț iile" dar  nu le%a anulat articulatit$țile" deș i civilizația industrial$ de ti occidental tinde s$ devin$ modelul universal de civilizație. riza intern$ a lumii romane si atacurile mi#ratorilor au dus lar$&usirea lumii romane. !mletirea #/ndirii clasice cu crestinismul a dus la sintetizarea unei noi civilizatii euroene. ozițiile occidentalo%centriste au tendința de a rezenta alte culturi ș i civilizaț ii doar ca relici 'nt/rziate sau ca etae de$ș ite ale civilizaț iei occidentale" areciat$ dret sin#urul etalon și

reer universal. :la&or/nd o scar$ a temoralit$ț ilor istorice" e re#istrele rerezentate de

evenimente" conucturi și durate lun#i" Fernand Braudel" eonent al noii istorii" face ș i o ierarizare vertical$ a comonentelor unei civilizaț ii" ela&or/nd o #ramatic$ a lor" din comonente" relaț ii și activit$ț i distri&uite e aliere ș i secț iuni interdeendente. !n multilicarea timului rezent se $m&in$ o istorie a#itat$ și cu oscilaț ii #r$&ite" istoria evenimentelor" cu o istorie 'nde$rtat$ ce ne 'nsoțeș te cu aș i lenț i" istoria civilizaț iilor.