Fericirea suferinta placerea si indiferenta - Radu Lucian Alexandru

Radu Lucian Alexandru  Fericirea,  Fericirea, suferinţa, plăcerea plăcerea şi „indiferenţa” „indiferenţa”

2013 © Copyright deţinut de Radu Lucian Alexandru. Alexandru. Toate drepturile rezervate. !"ail# radu.lucian.alexandru$g"ail.co" %e& page# radu!lucian!alexandru.&log'pot.ro (lu'traţia copertei# Radu Lucian Alexandru Alexandru

Al&a (ulia 2013

 Cuprins (ntroducere

)

1. *reciz+ri introductive

)

2. ,copurile cercet+rii

10

3. Te"a de cercetare

10

-. e'pre nece'itatea de"er'ului critic /n tiinţ+ i ilo'oie

11

-.1 *articularul i generalul

11

-.2 tica i tiinţa pozitiv+

13

-.3 Critica neiert+toare

1-

-.- *ro&le"e de traducere4 reor"ulare i interpretare

15

-.5 ezvoltarea 'piritului critic

16

5. 7"orul i ironia

18

(. 9ericirea la Ari'totel

1:

1. (ntroducere

1:

1.1 *recizare introductiv+

1:

1.2 Rezu"at

1:

1.3 Contextualizare

20

2. A'pecte ale eticii lui Ari'totel

22

2.1 ,copul i 'copurile

22

2.2 ;inele

2-

2.3 (ndivid i co"unitate

25

2.- *l+cerea

26

2.5 9ericirea

26

2.6 locul

2:

2.) =oralul i intelectualul

30

2.: Cu"p+tarea i vite>ia

31

2.10 ?nţelepciunea de "i>loc

32 3

Radu Lucian Alexandru

2.11 ,t+rile l+uda&ile "i>locii reco"andate de un /nţelept

33

2.12 *+rţile p'ihicului

35

2.13 =@nia4 vite>ia4 adev+rul

38

2.1- Cu"p+tarea /n general i cu"p+tarea ca "i>loc "i> loc "edie

3:

2.15 reptatea i egalitatea

-1

2.16 Alegerea

-2

2.18 *uţinul i lip'a

-5

2.1) Alegerea Alegerea "oral+ i virtuo'itatea

-6

2.1: Cul"ea "i>locie "edie

-8

3. Beericiţii lui Ari'totel#

-:

3.1 Copiii

-:

3.2 lu"eţii4 chelii i >uc+torii

51

3.3 9e"eile

52

3.- ,clavii

52

3.5 =uncitorii 'alariaţi4 agricultorii4 "eteugarii i negu'torii

55

-. Raţiunea4 cugetarea4 conte"plarea4 intelectul i /nţeleptul

5)

5. udai"onia

62

6. Concluzii

63

((. 9ilo'oia &uddhi't+ i pro&le"a 'uerinţei

65

0. A&'tract

65

1. Adev+rul de'pre 'uerinţ+

65

2. uDDha

66

3. iagno'ticul i trata"entul

68

-. orinţa

6:

5. Re/ncarnarea

82

6. Birvana

83

8. ,uerinţa trupea'c+ i cea 'uletea'c+

8-

). Calea cu opt &raţe

88

:. Concluzii

8)

-

Cuprin'

(((. *l+cerea lui picur 

)0

1. 7niver'ul

)0

1.1 Bi"ic4 ceva i orice

)0

1.2 Ato"ii i corpurile co"pu'e

)2

1.3 (ninitul

)-

1.- Corpurile i vidul

)6

1.5 ,ur'e de in'piraţie

)8

1.6 Cerul i p+"@ntul

)8

2. Eeii

))

3. ,uletul

:1

-. =oartea

:2

-.1 =oartea altora

:2

-.2 Tea"a de "oarte

:2

-.3 *rivaţia de 'enzaţie i 'o"nul

:-

-.- =oartea i naterea

:5

-.5 (dei pl+cuteF

:6

-.6 *er'pectiva propriei "orţi

:8

-.8 GBeH/nt@lnirea cu "oartea i ne"urirea

:)

-.) xi'tenţa "orţii

:)

-.: ?ncetarea deinitiv+ a uncţion+rii unui /ntreg 'i'te" exi'tenţial 100 -.10 Cauzele "orţii

101

-.11 Leg+tur+ Leg+tur+ i 'i"ţire

102

-.12 xperi"entarea /nceputului proce'ului "orţii

102

-.13 I"ul care nu cere neap+rat '+ tr+ia'c+

103

-.1- Leg+turi cu "oartea

105

5. *l+cerea i ericirea

106

5.1 *l+cerea lui Ari'tip

106

5.2 ,u"a tuturor pl+cerilor

10)

5.3 ,tarea de &ine

10:

5.- ;ucuria lui e"ocrit

110

5.5 9ericirea /nţeleptului torturat

111 111

5.6 Cele trei 'e"nale

112 5

Radu Lucian Alexandru

5.8 e'+t+rile 'enzuale

115

5.) *l+cere i 'au /nţelepciune G prudenţ+HF

116

5.: uta '+ de'p+rţi" gr@ul de neghin+ i '+ ace" pai 'erioi /n aprecierea la >u'ta valoare a /nţelepciunii anticilor i a conceptelor i realit+ţilor caracteri'tice unor repere "a>ore ale eticii cu" 'unt cele 'peciice ericirii4 'uerinţei i pl+cerii.

4.2 Etica şi „ştiinţa pozitivă” Atitudinea tiinţiic+ pre'upune atenţie "axi"+ la detalii4 a&ordare critic+ de'prin'+ de orice ele"ent "itic4 "etaizic i 'upranatural4 eectuarea de experi"ente riguroa'e  prin care '+ ie te'tate ipotezele e"i'e4 c+utarea activ+ a unor cazuri de inir"are a ace'tora4 aplicarea practic+ a rezultatelor cercet+rii... Gohn ,tuart =ill# „-lementul practic tre&uie în speţă să nu fie niciodată pierdut din vedere şi să fie folosit ca test pentru a judeca valoarea potrivită a măsurilor orientate către înfr'nerea dificultăţilor.” 2 H

Cerce Cercetar tarea ea 'erioa 'erioa'+ '+ /n do" do"eni eniul ul "o "oral ralei ei nu poate poate i de'pri de'prin'+ n'+ de carac caracter teri't i'tici icile le 'peciice tiinţei pozitive. a nu tre&uie '+ 'e piard+ /n 'peculaţii rupte de realitate 'au4 chiar "ai grav4 alate /n contradicţie cu evidenţa. G.. Roca# „"ondiţie a&solut indispensa&ilă a funcţionării şi e*istenţei raţiunii fiind e*istenţa concretă a datelor diverse. 3aţiunea ia doar naştere e*ercit'ndu$se tocmai asupra concretului dat.” 4 H

=ulţi vor&e'c de /nţelepciunea ilo'oilor antici /n condiţiile /n care 'unt 'uiciente dovezi care ne arat+ lip'a lor de /nţelepciune /n oarte "ulte do"enii J ei vor&e'c de'pre "ulţi dintre g@nditorii antici con'ider@ndu!i ilo'oi4 adic+ iu&itori de /nţelepciune4 c@nd ei de apt4 /n oarte "ulte cazuri i de oarte "ulte ori4 'unt doar iu&itori de conuzie4 'upericialitate4 incoerenţ+4 contradicţie i neadev+r.

6 =ill4 ohn ,tuart4 1::64  #espre li&ertate4 ditura "ine'cu4 ;ucureti4 p. 202. 8 Roca4 . .4 20104  -*istenţa traică4 ditura rinta4 Clu>!Bapoca4 p. )6.

13

Radu Lucian Alexandru

GIrtega M a''et# „#e%ilu%ia este fecundă şi poartă întotdeauna în sine un principiu de eli&erare. -ste o deşteptare amară, dar deşteptare.” 5H

?nţe ?nţele lepc pciu iune neaa anti antic+ c+ e'te e'te de oar oarte te "u "ult ltee ori ori doar doar o >oac >oac++ copi copil+ l+re rea' a'c+ c+ de!a de!a /nţele /nţelepci pciune unea4 a4 doar doar o /ncerc /ncercare are de "ulte "ulte ori ridico ridicol+ l+ de i"itare i"itare a /nţele /nţelepci pciuni unii4i4 iar entuzia'"ul inantil de ridicare /n 'l+vi a ace'tei /nţelepciuni a anticilor4 pe care unii /l aieaz+4 de "ulte ori nu ne arat+ dec@t c+ "intea ad"iratorilor e'te i ea &locat+ /n tot elul de conuzii i contradicţii 'i"ilare cu ale acelora pe care ei /i ad"ir+4 aproape /n "od necondiţionat... Teoriile "orale antice au o't create /ntr!un context cultural4 'ocial4 ecologic4 religio'4 i'toric4 tiinţiic4 arti'tic4 politic i "oral 'peciic lu"ii antice i a'tel de "ulte ori au o't inluenţate de greelile de apreciere a realit+ţii +cute de toţi anticii G'au doar de "a>oritatea lorH /n ace'te do"enii.

4.3 „Critica neiertătoare” Critica care inir"+ o teorie air"aţie propoziţie generalizatoare nu e'te o&ligat+ '+  pun+ o alt+ teorie /n locul celei pe care ea o dovedete ca iind eronat+. I&'ervaţiile e"pirice i argu"entele raţionale care arat+ c+ o teorie e'te al'+ tre&uie '+ ie adev+rate4 dar ele nu tre&uie '+ ie /ntotdeauna 'uicient de co"plete /nc@t '+ poat+ '+ conduc+ la con'tituirea unei teorii alternative celei criticate. Cu alte cuvinte4 tiinţa preţuiete oarte "ult i critica de dragul criticii i nu doar critica con'tructiv+4 pentru c+ ea ne a>ut+ uneori chiar oarte "ult '+ 'epar+" adev+rul de al' i aparenţa de realitate J i aceeai preţuire ar tre&ui '+ o arate i ilo'oia ace'tei critici acer&e4 acide4 necruţ+toare4 dac+ vrea '+ ie ceva "ai "ult dec@t o i'torie a ilo'oiei 'au dec@t o i'torie a a&eraţiilor ilo'oice. Gohn ,tuart =ill# „cest spirit critic, de controversă, at't de indispensa&il, dar at't de anevoie de căpătat, atunci c'nd lipseşte într$o societate, mi se pare o nenorocire, şi o a&surditate a&surditate să$l respinem, atunci c'nd ni se oferă în î n mod spontan.” 6H

Critica corect+ i neiert+toare ne a>ut+ '+ nu ne a"+gi" 'inguri cu al'e teorii4 re'pectiv '+ nu ne /nel+" 'inguri c+ a" i g+'it 'au c+ 'u'ţine" o teorie explicativ+ corect+ a unui

) a''et4 o'e Irtega M4 1:::4  )dei şi credinţe4 ditura tiinţiic+4 ;ucureti4 p. )5. : =ill4 ohn ,tuart4 1::64  #espre li&ertate4 ditura "ine'cu4 ;ucureti4 p. :1.

1-

(ntroducere

a'pect a'pect 'au altuia al realit+ţii4 realit+ţii4 "ai ale' /n condiţiile /n care acea't+ acea't+ critic+ 'coate la iveal+ iveal+ nenu"+rate pro&e e"pirice i argu"ente logice care inir"+ acea teorie. *rin ur"are4 progre'ul /n c+utarea i g+'irea adev+rului e'te nedezlipit de critic+ i critica e'te nedezlipit+ de c+utarea lui 'incer+ i de g+'irea lui J chiar dac+ nu /ntr!o or"+ a&'olut+4 ci doar /ntr!o or"+ relativ+ Gdar "ult "ai pro&a&il+ i reali't+ dec@t alteleH i chiar dac+ nu /n "od deinitiv4 ci doar p@n+ la pro&a contrarie...

4.4 Prole!e de traducere" re#or!ulare şi interpretare Acea't+ critic+ nu e'te /n'+ 'uicient '+ ie una 'upericial+4 gr+&it+4 expeditiv+ J ea tre&uie dezvoltat+ pe larg4 /n prounzi"e4 cu atenţie la detalii4 +r+ gra&+ i /ntr!o "anier+ c@t "ai co"plex+ pentru a!i putea produce c@t "ai &ine eectul ei curativ4 eectul de /nl+turare te"einic+ a erorilor pe care ea le con'tat+ /n aprecierea pe care unii 'au alţii o au a'upra dieritelor a'pecte ale realit+ţii. i pentru c+ /n ilo'oie ave" de!a ace cu air"aţii i negaţii de'tul de 'en'i&ile 'pre denaturare4 uneori chiar i la cea "ai "ic+ /ncercare de alterare a lor prin rezu"are 'au reor"ulare4 e'te &ine '+ olo'i" citate c@t "ai exacte i c@t "ai reprezentative pentru ideea 'upu'+ criticii pentru a nu al'iica poziţia criticat+ i pentru a per"ite o analiz+ critic+ c@t "ai detaliat+ a lor. e "ulte ori reor"ularea unor argu"ente prin rezu"area 'au prin explicarea lor Gpe /nţele'ul celor care n!o pricepH nu ace dec@t '+ denatureze i '+ "odiice4 uneori /n "od e'enţial4 conţinutul originar4 pe care pretinde c+!l expune /n "od idel. ?nainte de a purcede la de"er'ul critic e'te deci i"portant '+ ne a'igur+" c+ /nţelege" i c+ red+" c@t "ai idel ideea 'au teoria 'upu'+ criticii i ace't lucru /l pute" ace cel "ai  &ine4 de cele "ai "ai "ulte ori4 doar prin citarea exact+ a poziţiei poziţiei criticate. Acolo unde exi't+4 pro&le"ele de traduce4 /n "od evident4 pot ace ca ace't deziderat '+ ie de'tul de diicil de atin'4 traducerea iind de cele "ai "ulte ori de>a o pro&le"+ de interpretare. Acea't+ pro&le"+ poate i oarecu" dep+it+ prin con'ultarea "ai "ultor traduceri alternative i a "ai "ultor interpret+ri a ace'tor traduceri 'au a textelor originale4 re'pectiv  prin con'ultarea i redarea i a altor air"aţii +cute de autorul cercetat /n leg+tur+ cu 'u&iectul tratat Gcare pot '+ conir"e 'au '+ inir"e o anu"it+ interpretareH4 pentru a ne a'igura c+ red+" c@t "ai idel po'i&il poziţia pe care ur"eaz+ '+ o critic+". 15

Radu Lucian Alexandru

e "ulte ori e'te cazul c+ acea't+ poziţie e'te relativ conuz+ i chiar contradictorie J iar ace't lucru poate i revelat cel "ai &ine prin identiicarea i redarea unor citate elocvente care evidenţiaz+ acea't+ acea't+ 'tare de conuzie i neclaritate pe care poate '+ o ai&+ un anu"it text ilo'oic. (ndierent /n'+ de "odul de con'tituire a unui text4 odat+ creat i pu&licat4 el poate i 'upu' criticii exact /n or"a lui de expri"are4 pentru c+ eroarea greeala 'u&liniat+ de critic+ e'te tot eroare4 ie c+ e'te o eroare a autorului tradu'4 ie c+ e'te o eroare a celui care l!a tradu'4 ie a celui care l!a interpretat 'au rezu"at J iar erorile greelile tre&uie 'u&liniate pentru a i corectate4 indierent de or"a 'u& care 'e "anie't+. C@nd exi't+ pro&le"e de traducere pot ap+rea diicult+ţi /n a identiica poziţia autorului4 dar4 relativ independent de ace'te pro&le"e4 de "ulte ori4 a c+uta poziţia exact+ exact+ pe care un autor autor antic a avut!o /n leg+tur+ cu o pro&le"+ pro&le"+ 'au alta pare a i doar a c+uta o hi"er+# lip'a textelor originale /n unele cazuri4 "ultiplele proce'e de copiere i prelucrare prin care au trecut textele de!a lungul ti"pului i "ai ale'4 acolo unde exi't+4 expri"+rile 'upericiale4 incoerente4 neclare 'au contradictorii ac ca acea't+ poziţie4 de oarte "ulte ori4 '+ ie de'tul de greu de identiicat Gi uneori chiar i"po'i&ilH. e aceea4 de cele "ai "ulte ori4 nu tre&uie '+ ne l+'+" deloc uraţi de tentaţia de a ur"+ri o a'tel de hi"er+4 "ai ale' /n 'peranţa c+ vo" g+'i ceva care '+ >u'tiice i '+ explice erori evidente de apreciere a realit+ţii pe care le pute" con'tata /n anu"ite texte 'cri'e de G'au de'preH un autor preerat. 'te &ine a'tel4 ca uneori4 '+ ne concentr+" critic4 nu at@t pe un autor4 autor4 c@t pe or"a 'u& care ideile atri&uite unui autor au a>un' p@n+ la noi4 deoarece acea't+ or"+ ne inluenţeaz+ 'au poate '+ ne inluenţeze4 /n "od direct4 pe noi 'au pe alţii J i ea tre&uie analizat+ critic  pentru a nu per"ite eventualelor erori care Gdin dierite "otiveH 'unt prezente /n ea '+ ne induc+ /n eroare4 poz@nd 'u& or"a unor adev+ruri.

4.$ %ezvoltarea „spiritului critic” e"er'ul critic4 pe l@ng+ c+ are o utilitate exterioar+ /n identiicarea i corectarea erorilor altora4 are i o "are utilitate interioar+ care con't+ /n or"area i dezvoltarea /n noi a 'piritului critic J i din acea't+ per'pectiv+ orice pretext i orice "otiv a" avea  pentru a /ncepe un de"er' critic a'upra unei poziţii teoretice expri"ate oral 'au /n 'cri' e'te un pretext &ine venit care tre&uie ructiicat la "axi". 16

(ntroducere

Cel care 'e o&inuiete cu critica 'e o&inuiete cu exigenţa /n expri"are i /n g@ndire. G*op G*oppe per# r# „#ar „#ar pent pentru ru ca crit critic icaa să nu devi devină nă vor& vor&ăr ărie ie oal oală, ă, ea tre& tre&ui uiee să fie disciplinată. -ste foarte important important să învăţăm să vor&im şi să scriem pe c't c't de simplu şi de clar posi&il.”17H

Critica atent+ la detaliile unui text nu e'te chiar deloc de lep+dat4 chiar dac+ au trecut zeci de ani4 'ute de ani 'au chiar "ilenii de la ela&orarea lui i a'tel4 teoretic Gi uneori i  practicH4 l!au "ai a&ordat critic i alţii /naintea noa'tr+ J "ai /nt@i4 pentru c+4 de o&icei4 "a>oritatea ace'tor a&ord+ri critice reor"uleaz+ i denatureaz+ Guneori /n "od intenţionatH  poziţia pe care o critic+Q apoi4 pentru c+ ele4 de cele "ai "ulte ori4 'unt 'upericiale i gr+&ite i /n cele din ur"+4 pentru c+ o critic+ c@t "ai atent+ la text Gi "ai &ine di'tanţat+ de interpret+rile pe care alţii le!au +cut acelui textH poate de'coperi "ulte erori i nea>un'uri anterior nede'coperite4 re'pectiv in'uicient 'u&liniate. (ar /n "+'ura /n care ace'te critici 'e reg+'e'c i la alţi cercet+tori ai teoriilor i textelor re'pective ace't lucru nu poate dec@t '+ /nt+rea'c+ puterea de convingere pe care ace'te critici pot '+ o ai&+4 chiar dac+ argu"entul argu"entul autorit+ţii i al "ulţi"ii nu e'te /ntotdeauna un argu"ent prea conving+tor /n tiinţ+ i /n ilo'oie.

. !morul şi ironia Rolul u"orului i al ironiei4 al caricaturiz+rii i ridiculiz+rii4 dei nu e'te nici e'enţial i nici o&ligatoriu pentru un de"er' critic 'olid4 poate de oarte "ulte ori '+ ie unul oarte i"portant4 deoarece de "ulte ori acea't+ caricaturizare are puterea de a reduce poziţia analizat+ la ele"entele 'ale e'enţiale i a'tel de a /nl+tura aparenţele de 'eriozitate 'u& care 'e a'cunde4 uneori4 caracterul ei ridicol4 a&'urd 'au a&erant. Gav Gavril riliu iu L.# L.# „Plăcerea umoristică este o plăcere eminamente intelectuală, care se  poate asocia cu o înaltă atitudine de ordin ordin moral.” moral.” 11H

I glu"+ are de "ulte ori puterea de a ar+ta 'l+&iciunile de argu"entare ale unei poziţii /n "od "ult "ai clar dec@t ar putea '+ o ac+ o expunere 'erioa'+ a "otivelor de inir"are a acelei poziţii. ?n plu' e'te evident c+ unei glu"e4 de "ulte ori4 cel "ai potrivit e'te '+ i 'e r+'pund+ doar cu o alt+ glu"+...

10 *opper4 Sarl R.4 1::64  i%eria istoricismului 4 ditura All4 ;ucureti4 p. (. 11 avriliu4 Leonard4 1::64 ic tratat de sofistică4 ditura (R(4 p. 16).

18

Radu Lucian Alexandru

GCodo&an# NOP „istoria filosofiei autentice este şi istoria unor succesive recuperări şi  salvări ale principiului principiului ei ironic.” ironic.”1!H

9aptul c+ pe 'ea"a unei teorii air"aţii poziţii 'e pot ace glu"e nu e /n'+ "ereu un "otiv 'erio' de a inir"a acea teorie4 deoarece glu"a4 de "ulte ori caricaturiz@nd4 reduce i reor"uleaz+4 uneori /n "od intenţionat eronat4 poziţia pe care o caricaturizeaz+. ?n'+ dac+ glu"a i ironia cu pricina vine dup+ o expunere ela&orat+ a unor "otive 'erioa'e de inir"are a unei air"aţii teorii poziţii reprodu'e prin citarea textului /n care ea e'te expu'+4 atunci ea nu ace dec@t '+ rezu"e cu 'til nea>un'urile i erorile cuprin'e /n acea air"aţie teorie. Gxpre'ia cine r@de la ur"+ r@de "ai &ine poate avea relevanţ+ i /n ace't 'en'.H Gavriliu L.# „8n cele din urmă, însă, înţeleem întruc'tva că ju&ilaţia noastră în faţa capacităţii de demascare demascare a unui demers loic ilicit il icit este o ju&ilaţie a intelectului triumfător. triumfător.  cela care r'de, prin faptul însuşi că r'de, se identifică cu o intelienţă superioară, care înfr'ne înşelăciunea şi îi aplică o &inemeritată sancţiune.” 1(H

7"orul i ironia "ai au i avanta>ul c+ per"it o tratare ne/ncordat+ a unui 'u&iect i o deten'ionare a unei po'i&ile prea "ari 'eriozit+ţi4 +c@nd a'tel "ult "ai uoar+ darea la o parte a "ultor pre'upoziţii de adev+r &azate /n apt4 uneori4 doar pe argu"entul autorit+ţii autorit+ţii i al "ulţi"ii "ulţi"ii i nu pe pro&e evidente evidente i pe argu"ente argu"ente corecte din punct de vedere logic...

12 Codo&an4 Aurel4 20054  Filosofia ca en literar 4 ditura (dea e'ign U *rint4 Clu>!Bapoca4 p. )5. 13 avriliu4 Leonard4 1::64 ic tratat de sofistică 4 ditura (R(4 p. 180.

1)

I &ericirea la 'ristotel 1. "ntroducere 1.1 Precizare introductivă ?n acea't+ lucrare 'unt olo'ite uneori ca procedee de analiz+ ilo'oic+ "etode relativ con'acrate cu" ar i# ironia!curio'!ilo'oic+4 cini'"ul!te"perat Gilo'oicH4 'ceptici'"ul! nuanţat Gilo'oicH4 relativi'"ul!relativ!o&iectivat Gilo'oicH4 reali'"ul!raţional!e"piric i critica &ine!di'pu'+ ilo'oic Goarecu" hedoni't+H4 precu" i critica 'up+rat+ Gilo'oicH  pe derapa>ele unora de la &unul!'i"ţ i de la datele evidenţei. Adic+ toat+ a&ordarea e'te 'trict ilo'oic+4 chiar dac+ unii Gcu" ar veni Ari'totelH4 din exce' de zel4 au vrut '+ 'coat+ Gprint Gprintre re altele alteleHH >ocul >ocul Grelat Grelativu ivului luiHH i divert diverti'" i'"ent entul ul Grealu Grealului luiH4 H4 &ucuri &ucuriaa Gcopil Gcopil+ri +rieiH eiH i ru"u'eţea Ge"patieiH4 "unca Gr+'pl+tit+H i cultivarea Gp+"@ntuluiH din aria de cuprindere a ericirii i chiar dac+ alţii Gcu" ar veni Gteoretic i doar uneoriH Ari'totelH au vrut '+ eli"ine exagerarea Gironic+4 nete"+toare4 >ovial+H din cuprin'ul a&ord+rii virtuoa'e a aptelor G'peciice4 de exe"plu4 i interpret+rii unui text ilo'oicH prin reducerea orţat+ a tuturor virtuţilor la cu"p+tarea!"i>locie Gcare de "ulte ori nu"ai cu"p+tare nu e'teH.

1.2 (ezu!at 9ericirea pentru Ari'totel 'e reduce4 oarecu"4 la ericirea lui Ari'totel. Adic+4 pe de o parte4 el re'tr@nge Gde "ulte oriH relativ ar&itrar Gde'tul de dra'ticH 'en'ul nor"al o&inuit co"un Gpentru vre"ea 'aH al cuv@ntului eudaimonia Gericire4 re'pectiv# 'ucce'4 &og+ţie4 '+n+tate4 noroc4 pl+cere4 onoare4 &un+'tare4 'tare de &ine etc.H la un 'ingur 'en' relativ /ngu't i de'tul de conuz precizat J anu"e4 la ericirea /nţeleptului J care4 dei 'e /nv@rte preponderent /n >urul raţiunii cuget+rii Gde parc+ ceilalţi oa"eni nu ar raţiona i nu ar cugetaH4 /n cele din ur"+4 chiar i Ari'totel recunoate c+ de apt eudaimonia /nţeleptului nu 'e reduce doar la cugetare. GA'tel o &un+ parte din di'cur'ul

'+u reduce "ultiplele 'en'uri ale ericirii la unul 'ingur4 doar pentru a recunoate p@n+ la ur"+ c+ reducerea acea'ta nu e'te /nte"eiat+.H

1:

Radu Lucian Alexandru

*e de alt+ parte4 ericirea pentru Ari'totel nu e ericirea oric+rui o"4 ci doar a aceluia care are i calitatea de cet+ţean al unei cet+ţi G/n 'en'ul lui re'tr@n' 'peciic vre"ii J 'en' care exclude agricultorii4 "eteugarii4 negu'torii4 'alariaţii4 e"eile i 'clavii J adic+ "a>oritatea locuitorilor unei cet+ţiH4 deoarece el crede c+ doar cet+ţeanul poate avea acce' la virtute i a'tel la ericire. ar i virtutea cet+ţeanului propu'+ de Ari'totel e'te una oarte re'tr@n'+ J /n ea nu au loc4 de exe"plu4 cet+ţenii care 'e dedau la >ocuri i diverti'"ent4 cei care co"port@ndu!'e cu "+'ur+ aleg uneori extre"ele4 cei care 'unt lip'iţi de tea"+4 cei ironici4 cei l+ud+roi4 cei cal"i etc. J adic+4 "a>oritatea cet+ţenilor vre"ii lui. Copiii nu 'unt nici ei ericiţi. *rin ur"are4 "ai r+"@ne '+ ie ericit G/n 'en'ul pe care Ari'totel in'i't+ Gde cele "ai "ulte oriH c+ ar tre&ui '+!l ai&+ ace't ter"enH doar el i alţi c@ţiva ca el Ga'ta doar /n cazul /n care el 'e con'idera ericit J ceea ce nu e'te evident din textH. atorit+ ace'tor reducţioni'"e pute" deci 'pune c+ ericirea pentru Ari'totel e doar ericirea lui Ari'totel Gi poate nici "+car aceeaH. e cele "ai "ulte ori cuv@ntul ericire GeudaimoniaH e rupt relativ &rutal de 'en'urile 'ale o&inuite4 doar pentru a i l+'at '+  plutea'c+ relativ nedeter"inat nedeter"inat /n aerul conuz conuz i neclar al eticii lui lui Ari'totel. Ari'totel.

1.3 Conte)tualizare 9ericirea a'upra c+reia Ari'totel in'i't+ deci oarte "ult e'te cea pe care a" putea '+ o nu"i" ericirea /nţeleptului J ericire la care ace'ta e "ai /ndrept+ţit dec@t alţii4 iindc+4 zice Ari'totel4 /nţeleptul d+ prioritate raţiunii aţ+ de celelalte p+rţi con'titutive ale 'ale4 deoarece acea'ta ar i4 din per'pectiva lui4 partea cea "ai reprezentativ+ pentru o" i cea "ai &un+ din el. Ace't reducţioni'" p'ihic nu /nţelege /n'+ prea &ine aptul c+ raţiunea poate i i greit+4 c+ intelectul poate >udeca i eronat Gi deci4 c+4 /n general4 raţionarea nu e'te chiar aa de raţional+ pe c@t ar vrea '+ cread+ uniiHQ c+ el nu uncţioneaz+ /n vid4 ci /n relaţie 'tr@n'+ cu e"oţia4 'enzaţia4 "e"oria4 i"aginaţia4 intuiţia4 in'tinctul... i c+ '!ar putea '+ ie i alte ele"ente con'titutive cel puţin la el de i"portante i de reprezentative pentru u"anitate ca i raţiunea G g@ndirea cugetareaH4 ca de exe"plu4 co"unicarea prin cuvinte G+cut G+cut++ po'i&il po'i&il++ de corzi corzile le vocale vocaleH4 H4 "anipu "anipular larea ea co"ple co"plex+ x+ a ele"en ele"entel telor or "ediul "ediului ui /ncon> /ncon>ur+ ur+tor tor cu a>utor a>utorul ul "e"&re "e"&rele le 'uperi 'uperioar oaree con'ti con'titui tuite te a'te a'tell /nc@t /nc@t per"it per"it acea' acea't+ t+ 20

9ericirea la Ari'totel

"anipulare precu" i olo'irea uneltelor4 e"otivitatea oarte co"plex+ legat+ de o "i"i "i"ic+ c+ aci acial al++ oar oarte te dezv dezvolt oltat at++ i de o capa capaci cita tate te e" e"pa pati tic+ c+ "+ "+rit rit++ "o "ode dela lat+ t+ de caracteri'tici ale o"ului cu" ar i copil+ria prelungit+ Gcare4 printre altele4 avorizeaz+ /ntr! o oarecare "+'ur+ apariţia i dezvoltarea c+'+toriilor "onoga"e i a leg+turilor prounde de a"ilieH i relaţiile 'ociale co"plexe 'peciice ani"alelor care tr+ie'c /n grupuri oarte "ari. e'pre e'pre Anaxagora4 Anaxagora4 iogene' iogene' ne 'pune c+ „-l a fost discipolul lui na*imene şi cel dint'i care a pus raţiunea peste materie. "artea sa, care e scrisă plăcut şi cu măreţie, începe cu cuvintele următoare/ „9oate lucrurile erau amestecate la un loc; pe urmă a venit raţiunea şi le$a pus în r'nduială.” 1+

Lucrurile u"ane Gindividuale i 'ocialeH nu 'unt pu'e /n ordine doar de raţiune4 ci de "ulte alte cauze Gnevoia4 in'tinctul4 dorinţa4 voinţa4 experienţa4 experi"entul4 o&'ervaţia4 'enzaţia4 "e"oria4 e"oţia4 intuiţia etc.H4 iar lucrurile naturale nu uncţioneaz+ chiar aa raţional Gplaniicat4 intenţionat4 ordonatH cu" ar putea '+ cread+ unii. Adic+4 e'te evident c+ raţiunea e'te neputincioa'+ +r+ 'enzaţie4 +r+ in'tinct4 +r+ e"oţie4 +r+ "e"orie4 +r+ i"agin i"aginaţi aţiee etc. etc. Toate oate ace't ace'tea ea uncţi uncţione oneaz az++ &ine &ine doar doar /n cadru cadrull unu unuii /ntreg /ntreg organ organic ic ar"onizat /n care iecare ele"ent are rolurile 'ale &ine precizate4 +r+ de care tot /ntregul 'e  pr+&uete /n ruine. ruine. *ar"enide ţinea i el Gexagerat de "ultH la raţiune# „ai susţinea că sufletul şi raţiunea  sunt unul şi acelaşi lucru”10 :< „-l consideră raţiunea drept criteriu al adevărului şi declară sen%aţiile nesiure.” nesiure.”12 

?@A BCDA GmEdn GanH J nimic în e*ces H era /n'cri' pe rontonul te"plului lui Apollo de la eli4 iind oarte cuno'cut /n acele ti"puri. A'tel iogene' ne 'pune de'pre ,olon c+ „Se %ice că el ar fi spus cuvintele/ „Himic prea mult.”.”14  (ar de'pre 1- Laertio'4 Laertio'4 iogene'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. :5. 15  )&idem4 p. 2:1. 16  )&idem. 18  )&idem4 p. 8).

21

Radu Lucian Alexandru

,ocrat ,ocrate4 e4 ioge iogene' ne' ne pov pove' e'te tete te c+ „Fiind între&at în ce constă virtutea unui t'năr, răspunse/ „8n a nu depăşi măsura în nimic.”” 15. Aceeai gri>+ de a nu exagera o g+'i" i

la Ari'tip din Cyrene#  Fiicei sale rete rete îi dădea cel mai &un sfat, învăţ'nd$o să dispreţuiască lipsa de măsură.” 16

Conor"i'"ul la /nţelepciunea vre"ii 'e vede i /n tipurile de virtuţi principale pe care le con'ider+ Ari'totel 'pre analiz+ J care 'unt /n "are aceleai cu „cele patru virtuţi virtuţi cardinale recunoscute în epocă I înţelepciune, curaj, stăp'nire de sine, dreptate” !7 i cu

cele cele recuno recuno'cu 'cute te de *laton *laton## „Jirtutea desăv'rşită e de patru feluri/ 1K cuminţenia, !K dreptatea, (K curajul, +K cumpătarea.” !1 I dar i din "odul cu" el trateaz+ virtutea

dieritelor categorii 'ociale Gagricultori4 negu'tori4 'clavi4 'alariaţi4 cet+ţeni etc.H.

2. #specte ale eticii lui #ristotel  2.1 *copul şi scopurile „-*ist'nd însă multe acţiuni, arte şi ştiinţe, e*istă şi multe scopuri. Scopul artei medicale este sănătatea; cel al construcţiei de coră&ii, cora&ia; cel al strateiei, &iruinţa; cel al artei economice &oăţia.”!! „#acă e*istă deci un scop al acţiunii pe care îl vrem pentru el însuşi, iar celelalte numai de draul acestuia, şi dacă nu aleem toate pentru altceva I căci de altminteri aceasta ar mere mere la infinit şi vrerea vrerea omenească omenească ar fi oală şi %adarnică I atunci e vădit că un atare scop tre&uie să fie &inele şi cel mai mare &ine.” !(

Irice acţiune are Gi"plicit 'au explicitH mai multe scopuri  J nu doar unul# de exe"plu4 cel ce proe'eaz+ arta "edical+ poate '+ ur"+rea'c+ prin proe'ia 'a vindecarea &olii4 /nt+rirea '+n+t+ţii4 prevenţia &olii4 alinarea 'uerinţei4 cercetarea "edical+4 ai"a de a i doctor4 &og+ţia ce vine de aici4 cora&ia ce i!o poate cu"p+ra cu &anii din practicarea ace'tei arte Gcare /n practic+ duce nu doar la '+n+tate J ci din negli>enţ+ 'au necunoatere4 'au chiar din reavoinţ+ poate duce uneori chiar la &oal+ i la "oarteH. Arta "edical+ e

1)  )&idem4 p. 101. 1:  )&idem4 p. 110. 20 Ro''4 Ro''4 avid4 avid4 1::)4 1::)4 ristotel 4 ditura Ku"anita'4 ;ucureti4 p. 1:-. 21 Laertio'4 Laertio'4 iogene iogene'4 '4 1::84 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 pp. 1-5!1-6. 22 Ari'to Ari'totel tel44 20084 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. 1) G10:-aH. 23  )&idem.

22

9ericirea la Ari'totel

neutr+ aţ+ de 'copurile pentru care e olo'it+ J ea nu e un o" '+ >udece la ce va olo'i4 ci doar o "ulţi"e de cunotinţe "edicale adunate laolalt+ de cei ce 'e ocup+ cu "edicina. Acelai lucru e'te vala&il i pentru cel care con'truiete cor+&ii# 'copul '+u nu e'te '+ con'truia'c+ o cora&ie de dragul cora&iei4 ci de dragul avanta>elor pe care le poate o&ţine din acea't+ activitate# &ani4 hran+4 po'i&ilitatea de a naviga pe "are4 de a ace co"erţ4 de a  pe'cui4 de a tran'porta c+l+tori etc. Arta econo"ic+ /n "@inile unora ur"+rete &og+ţia4 /n ale altora 'ati'acerea nevoilor i dorinţelor4 /n ale unora ericirea i pl+cerea lu"ea'c+4 iar /n ale altora datoria aţ+ de renu"ele a"iliei .a.".d. Gi iecare din ace'te 'copuri e'te la r@ndul lui condiţionat Gi"plicit 'au explicitH de ur"+rirea altor 'copuri directe i indirecteH. urul '+u i 'uer+ un accident J "ai e de dorit4 /n ace'te circu"'tanţe4 ericirea pentru ea /n'+i Gdac+ ea duce4 /ntr!un ter"en "ai 'curt 'au "ai lung4 la 'uerinţ+HF 9ericirea care pune /n pericol 'upravieţuirea4 reproducerea4 dezvoltarea4 d+inuirea echili&rat+ a iinţei u"ane /i pierde rolul ei natural G/nceteaz+ '+ "ai ie o ericire i 'e tran'or"+ /n nenorocireH J lucru ce arat+ c+ chiar de  pare c+ ea e de dorit /n 'ine4 la o  privire "ai pround+ a'upra ei 'e poate vedea c+ de apt ea e de dorit pentru acţiunile cu care 'e /n'oţete Gce duc la prop+irea i extinderea vieţii# hr+nire4 ad+po'tire de inte"perii4  prevederea pericolelor4 pericolelor4 reproducerea reproducerea 'peciei4 'peciei4 dep+irea o&'tacolelor o&'tacolelor etc.H. 9ericirea nu a ap+rut /n uncţionarea p'ihicului u"an doar aa de dragul ca '+ ie i /n el ceva de dorit /n 'ine4 pentru ni"ic altceva4 ci >oac+ i ea un rol 'peciic /n "anie'tarea ar"o ar"oni nioa oa'+ '+ a iin iinţe ţeii u" u"an ane. e. Cara Caract cter eri' i'ti tici cile le ei J apt aptul ul c+ apar aparee doar doar /n anu" anu"ite ite circu"'tanţe i doar pentru 'curt ti"p J ar tre&ui '+ 'ugereze celor care o analizeaz+ cu atenţie c+ poate are i ea ceva roluri de >ucat /n vederea a altceva dec@t ea. i dac+ ne g@ndi" ca" care ar putea '+ ie rolul durerii /n organi'"4 a" putea deduce i care e rolul pl+cerii4 i dac+ a" cugeta puţin la rolul 'uerinţei p'ihice Gagitaţie4 nelinite4 'tre'4 'tare de r+uH4 a" de'coperi i care e rolul ericirii G&un+!di'poziţie4 linite4 relaxare4 'tare de &ineH J iindc+ e evident c+ ace'tea acţioneaz+ /n perechi J acolo unde durerea 28

Radu Lucian Alexandru

i 'uerinţa /"ping 'pre acţiunea care p+'treaz+ viaţa /n 'tare de uncţionare opti"+ i o ac capa&il+ de reproducere i dezvoltare4 pl+cerea i ericirea o atrag /n aceeai direcţie. I"ul e'te convin' '+ ac+ ce tre&uie i prin a"eninţ+ri i pedep'e Gdurere4 'uerinţ+H i prin atracţie i r+'plat+ Gpl+cere4 ericireH.

2., -irtutea einiţiile ericirii care nu o leag+ de 'u'ţinerea vieţii ar"onioa'e4 de reacerea ei i de dezvoltarea ei opti"+4 ci o la'+ /n aer4 ca iind cel "ai "are &ine 'au activitate virtuoa'+ J adic+ cele care deine'c ericirea ca iind &inele i &inele ca iind virtutea4 doar  pentru ca apoi '+ deinea'c+4 /n cerc vicio'4 virtutea ca iind &inele i &inele ca iind ericirea4 nu pot '+ duc+ nic+ieri4 dec@t la /nv@rtire /n >urul cozii. *ent *entru ru Ari' Ari'to tote tell „feric „fericir irea ea este este &inele &inele cel mai înalt” înalt”(2  , apoi „&in „&inel elee uman uman este este activitatea sufletului potrivită cu virtutea” (4 4 iar virtutea4 uneori4 e'te activitatea 'peciic+

o"ului care ace &inele G „9ot „9ot în -tica l$am definit pe omul virtuos/ omul care prin virtutea  sa, nu ia drept drept &ine dec't &inele a&solut” (5H4 iar alteori4 ce '+ vezi4 nu ne intere'eaz+ exact

ce e'te# „noi nu considerăm virtutea pentru a şti ce este ea, ci pentru a deveni virtuoşi” (6. I /ntre&are totui 'e pune de la 'ine aici# dac+ nu tii ce e'te virtutea4 cu" vei ti c@nd ai devenit virtuo'F (ar dac+ Gdin pur+ /nt@"plareH ai devenit totui virtuo' i /nc+ nu tii ce e'te virtutea J a'ta tre&uie c+ e de!a dreptul hazliu... Totui4 cu chiu cu vai4 c@teva indicii de'pre ce crede el c+ e'te virtutea ne d+ i Ari'totel# „Nn a&itus lăuda&il se numeşte însă virtute.” +7 GLat. a&itus 'e poate traduce prin#

con'tituţie4 caracter, fire, fel de a fi, stare, dispo%iţie Oa&ituală o&işnuităK  re'pectiv prin# a'pect exterior4 /n+ţiare4 /"&r+c+"inte.H NOP „virtutea ţinteşte spre mijloc” +1 „Prin urmare, virtutea este un mijloc, deoarece  ţine de esenţa ei să ţintească la ceea ceea ce$i la mijloc” +! „Jirtutea este deci un a&itus al aleerii, care ţine mijlocul sta&ilit pentru noi şi e determinat de raţiune şi anume aşa cum o&işnuieşte să$l determine un om intelient.” +( 36 Ari'to Ari'totel tel44 20084 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. 25 G10:8&H. 38  )&idem4 p. 26 G10:)aH. 3) Ari'to Ari'totel tel44 200:4 200:4 Politica4 ditura Antet4 9ilipetii de T@rg4 p. 106 G(loc "i>locii ii pro"ov pro"ovate ate de raţiun raţiunea ea /nţelepţilor unei epoci care ulterior 'e dovede'c a nu i nici l+uda&ile4 nici "edii4 nici raţionale i nici /nţelepte Ga 'e vedea /n ace't 'en' atitudinea "edie deter"inat+ de Ari'totel ca iind virtuoa'+ vizavi de 'clavi4 de e"ei4 de negu'tori etc.H. La acea't+  po'i&ilitate evident+ de reco"andare reco"andare greit+ 'e "ai adaug+ i aptul4 la el de evident4 c+ /n ieca iecare re epoc+ epoc+ 'unt 'unt "ai "ulţi "ulţi /nţel /nţelep epţi ţi care care >u'tii >u'tiic+ c+ 't+ri 't+ri Gdi'p Gdi'pozi oziţii ţii ha&itu ha&ituale aleHH l+uda&ile dierite i uneori chiar contradictorii J a'tel /nc@t4 de "ulte ori4 acolo unde unul vede un "i>loc 'au o "+'ur+ >u't+ altul vede o exagerare4 o lip'+4 o "+'ur+ relativ+ 'au ceva indierent Ga 'e vedea /n ace't 'en' chiar colile ilo'oice din antichitatea greac+# 'toicii4 cirenaicii4 'oitii4 cinicii4 'cepticii etc.H.

2. /i0locul ac+ eli"in+" a'tel reerinţele la raţiunea o"ului /nţelept4 ne r+"@ne deci ca 'igur doar aptul c+ ea e'te un "i>loc "edie /ntre dou+ extre"e J dar nu /ntotdeauna4 c+ci ne 'pune Ari'totel Ari'totel "ai departe4 virtutea e'te o perecţiune4 o de'toinicie J i ace'tea evident4  pro&a&il4 nu or i de'toinicia de "i>loc i perecţiunea de la "i>loc 'au perecţiunea "edie# „ici e de spus că orice virtute sau destoinicie face, pe de o parte, perfect ciar  su&iectul de care e leată, pe de altă parte dă operei operei lui perfecţiune” NOP „9ot aşa destoinicia calului face ca el însuşi să fie &un, şi să alere &ine, să poarte &ine călăreţul şi  să se ţină &ine în faţa duşmanului.”++

up+ deiniţiile de "ai 'u' G"i>loc plu' perecţiuneH rezult+ c+ virtutea de'toinicia  perecţiunea calului ar i '+ ţintea'c+ "ereu doar "i>locul Gdru"uluiH i '+ nu cu"va '+ alerge &ine4 ci doar "i>lociu Gnici prea repede4 dar nici prea /ncetH J nici '+ dea cu c+l+reţul de p+"@nt4 dar nici '+!l ţin+ prea conorta&il /n 'pate... up+ a'tel de deiniţii ale virtuţii perecţiunii de'toiniciei pro&a&il atletul care alearg+ cel "ai repede Gla oli"piad+H nu e prea virtuo'4 deoarece alearg+ prea repede Gadic+4 -- Ari'to Ari'totel tel44 20084 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. -3 G1106aH.

2:

Radu Lucian Alexandru

orice o" /nţelept ar vedea c+ el ca" exagereaz+ cu alergarea4 c+ nu e cu"p+tat /n alergareH i deci pre"iul pentru alergare virtuoa'+ ar tre&ui dat celui care trece linia de 'o'ire pe la "i>locul grupului de alerg+tori Gpentru c+ el4 ca un o" /nţelept ce e'te4 a tiut '+  p+'treze "i>locul i '+ nu exagereze alerg@nd prea repede 'au prea /ncetH. La el4 c@nt+reţul care c@nt+ prea &ine e'te pro&a&il ca" vicio'4 deoarece nu tie '+ ţin+ "i>locul "edia Gdup+ raţiune4 aa cu" e'te el ea deter"inat+ de un o" /nţeleptH J cel "ai &un c@nt+reţ4 c@nt+reţul virtuo' e'te deci cel care c@nt+ nici prea &ine4 nici prea r+u J c@nt+reţul care nu exagereaz+ cu c@ntatul... ,tarea Gdi'poziţia ha&itual+H l+uda&il+ de a 'ta la "i>loc i de a ur"+ri "i>locul "edia G+r+ a exageraH are /n'+ un nu"e de'tul de preci' J 'e nu"ete "ediocritate nu virtute J 'au cel "ult virtutea o"ului "ediocru4 virtutea celui care nu g@ndete 'ingur i ateapt+ '+ vad+ ce alege ca "edie pentru pentru el o"ul /nţelept4 ca apoi '+ /ncerce '+!l i"ite Gav@nd /n'+ o "are gri>+ '+ nu cu"va '+ ia'+ i el din greeal+ /n evidenţ+ cu cevaH...

2. /oralul şi intelectualul *oate ne l+"urete totui Ari'totel ce e cu virtutea!"i>loc4 dac+ ne d+ nite exe"ple de virtute Gnu luate dup+ deiniţiile lui ca" aeriene4 ci din tradiţia "oral+ re'pectat+ de conte"poranii '+iH# „#intre virtuţi numim pe unele dianoetice sau virtuţi ale intelectului,  pe celelalte virtuţi le numim etice sau morale. Jirtuţi intelectuale sunt înţelepciunea, intelienţa şi prudenţa, virtuţi morale dărnicia şi cumpătarea.” cumpătarea.” +0

?"p+rţirea de "ai 'u' e'te relativ ar&itrar+# de exe"plu4 de ce nu ar i prudenţa o virtute "oral+ "ai degra&+ dec@t una intelectual+F i apoi virtuţile "orale 'unt de apt i ele tot virtuţi ale intelectului raţiunii o"ului c+ doar el nu le!o g@ndi pe ace'tea cu "orala J cu"p+tarea i d+rnicia 'unt tot virtuţi intelectuale J ale intelectului4 pentru c+ el le >udec+ i el le 'ta&ilete conţinutul. i /n cele din ur"+ virtuţile intelectuale nu 'unt "oraleF ?nţelepciunea nu e'te "oral+F *rudenţa e'te a"oral+F (nteligenţa Gca virtuteH e'te i"oral+F... ?n plu'4 de exe"plu4 cel care are virtutea /nţelepciunii nu are auto"at i virtutea cu"p+t+riiF *oate i /nţeleptul necu"p+tat 'au cel cu"p+tat ne/nţeleptF  Bici dierenţierea dintre /nv+ţ+tur+ i o&inuinţ+ nu a>ut+ "ai "ult la dierenţierea "or " oral alul ului ui de int intel elec ectu tual al# # „#ac „#acăă prin prin urma urmarre, virt virtut utea ea este este îndo îndoit ită, ă, o virt virtut utee -5 Ari'to Ari'totel tel44 20084 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. 36 G1103aH.

30

9ericirea la Ari'totel

intelectuală şi o virtute etică, cea dint'i se iveşte şi creşte în primul r'nd prin învăţătură şi are de aceea nevoie de e*perienţă şi timp, cea etică însă o do&'ndim prin o&işnuinţă, de unde a primit şi numele” +2 

?nv+ţ+tura 'e do&@ndete i ea prin o&inuinţ+4 iar o&inuinţa pentru a 'e or"a are i ea nevoie de experienţ+ i ti"p J i e'te i ea o /nv+ţ+tur+4 pentru c+ e /nv+ţat+. *rin ur"a ur"are re44 i din din ace' ace't+ t+ per' per'pe pect ctiv iv++ G/nv+ G/nv+ţa ţare re J o&i o&inu nuin inţ+ ţ+H4 H4 die diere renţ nţie iere reaa /n virt virtut utee intelectual+ i "oral+ e'te relativ 'upericial+4 ca" gr+&it+ i relativ ar&itrar+.

2. Cu!pătarea şi vite0ia up+ ce decreteaz+ c+ virtutea e'te un "i>loc Go "+'ur+ "edie /ntre prea "ult i prea  puţinH Ari'totel ne 'pune c+ „cumpătarea şi vitejia pier printr$un prea mult şi prea puţin,  se păstrea%ă păstrea%ă însă prin ceva mijlociu potrivit.” +4  i adaug+ adaug+## „la cumpătare şi vitejie nu e*istă un prea mult şi prea puţin” +5.

 Bu e'teF Cu" nu e'teF  "ai puţin cu"p+tat Gadic+ oarecu" necu"p+tatH4 "ediu! cu"p+tat i oarte cu"p+tatV i &ine/nţele' cel virtuo'4 dup+ Ari'totel4 nu ar i cel oarte cu"p+tat Gc+ exagereaz+ exagereaz+ prin cu"p+tareH4 ci doar cel "ediocru!cu"p+tat4 "ediocru!cu"p+tat4 care are4 are4 dup+ vor&a /nţelepţilor4 "+'ur+ /n cu"p+tare. i la el e'te cu cel puţin!vitea puţin!viteaz z Gcu o vite>ie "ai "ic+H4 "ic+H4 cu cel viteaz pe >u"+tate >u"+tate Gcare e viteaz dup+ cu" zice /nţeleptulH i cu cel oarte viteaz Gcel deplin /n vite>ieH J c@tig+torul la virtute ar p+rea a'tel a i4 dup+ Ari'totel4 viteazul cu "+'ur+. ar nu e chiar aa J deoarece p@n+ la ur"+ 'e pare c+ viteazul e'te de apt un t@"pit# „Prin urmare, se va numi vitea% în înţeles propriu acela care în faţa unei morţi  lorioase şi a tot ce apropie deodată de moarte, deci mai ales în ră%&oi şi luptă, este fără teamă şi neclintit.”+6 „8n ce priveşte pe cei care reşesc aici prin e*aerare acela ce o face prin lipsă de teamă nu are un nume propriu” NOP „el va fi însă aşa ceva ca un ne&un sau t'mpit, dacă nu se teme de nimic” 07

eci viteaz /n /nţele' propriu e'te cel +r+ tea"+ J adic+ lip'it de tea"+ J iar cel lip'it de tea"+ e'te un t@"pit J concluzie logic+# viteazul e'te un t@"pit i vite>ia Guna -6  )&idem4 p. 38 G1103aH. -8  )&idem4 p. 3: G110-aH. -)  )&idem4 p. -5 G1108aH. -:  )&idem4 p. 63 G1115aH. 50  )&idem4 p. 6- G1115&H.

31

Radu Lucian Alexandru

din virtuţile "orale ad"i'e de Ari'totelH e'te de apt pentru el Gce!i drept doar uneoriH o "are t@"penie... G(at+4 printre altele4 unde a>ungi4 dac+ opui4 precu" Ari'totel4 ricii /ncrederea i nu lip'a ricii J adic+ vite>ia cura>ul Gpe de o parteH i prudenţa  prevederea Gpe de de alt+ parteH J aa cu" cu" e nor"alH.

2.1 „nţelepciunea de !i0loc” GNOP „urmea%ă în mod necesar că viaţa cea mai înţeleaptă va fi aceea care ţine această linie de mijloc, mulţumindu$se totdeauna cu po%iţia aceasta mijlocie, pe care fiecare este în stare să o ajună.” 01H

?nţeleptul e'te i el a'tel4 teoretic4 de trei eluri# "ai puţin /nţelept Gun el de /ncep+tor /n ale /nţelepciuniiH4 /nţeleptul!"edie Gcare nu tie nici "ulte4 nici puţine J ci doar c@teva i  &uneH i cel "ai /nţelept4 oarte!/nţeleptul Gcel care exagereaz+W cu /nţelepciunea i nu tie '+ p+'treze "+'ura /n /nţelepciuneH J virtuo' iind Gdup+ cei ce nu tiu '+ vad+ dec@t "i>loculH doar /nţeleptul "ediocru Gcare tie una i &un+ J c+ virtutea e numai o "edie i  &a'ta...H. G„virtutea este numai o medie între două e*treme” 0!H reptatea poate i i ea de trei eluri# "ai puţin+ dreptate Gdreptatea redu'+# doar uneori i doar pentru pentru uniiH4 uniiH4 dreptatea dreptatea!"edi !"edie e i dreptate dreptatea!exa a!exagera gerare re Gdreptatea Gdreptatea lip'it+ lip'it+ de "+'ur+ a celui care e prea drept J care vrea '+ ac+ dreptate /ntotdeauna i tuturor J cel care re'pect+ "ereu cu 'tricteţe legea dreapt+ /n 'piritul i /n litera ei i 'e &ate "ereu  pentru crearea i re'pectarea re'pectarea drept+ţiiH... Apoi Apoi c@nd c@nd 'e /ntrec /ntrec /n virtut virtute4 e4 dup+ dup+ nor"e nor"ele le lui Ari'to Ari'totel tel4 4 inteli inteligen genţa! ţa!red redu'+ u'+44 inteligenţa!"edie i inteligenţa genial+ evident c@tig+ inteligenţa!"edie Gpentru c+ ea 't+ cu"inte la locul ei i nu exagereaz+ cu inteligenţaH. G„)ar în eneral am putea spune că scema trinitară a viciilor şi virtuţilor este reşită;  fiecare virtute are doar un viciu opus ei; opusul cumpătării este necumpătarea, necumpătarea, cel al  enero%ităţii,  enero%ităţii, mescinăria; m'ndriei proprii proprii îi este opusă lipsa respectului respectului de sine, &unei dispo%iţii I proasta dispo%iţie, dreptăţii I nedreptatea.” 0(H

51 Ari'to Ari'totel tel44 200:4 200:4 Politica4 ditura Antet4 9ilipetii de T@rg4 p. 1-6 Gloc 'unt oarte "ulte lucruri care nu pot i con'iderate neap+rat virtuţi J de exe"plu4 tra'ul cu arcul la ţint+ G'pre "i>locul ţintei4 dup+ raţiune4 aa cu" reco"and+ un arca /nţeleptH e'te o di'poziţie ha&itual+ l+uda&il+ Gde uniiH care ţintete 'pre un "i>loc4 dar nu e neap+rat nici virtute!de'toinicie!perecţiune i nu e neap+rat nici o virtute "oral+ i 'au intelectual+ J "ai /nt@i4 pentru c+ arcaul '!ar putea '+ nu ni"erea'c+ "i>locul GţinteiH oric@t '!ar 'tr+dui4 chiar dac+ are o&inuinţa cu pricina i a'cult+ de in'tructorul /nţel /nţelept ept Gdin Gdin acea' acea't+ t+ per'pe per'pecti ctiv+ v+44 ţinti ţintirea rea 'pre 'pre un "i>loc "i>loc ar tre&ui tre&ui /nloc /nlocuit+ uit+ cu ni"erirea atingerea "i>locului ţinteiH... i apoi4 pentru c+ ţinta vizat+ de arca Gcu "i>locul ei 'peciicH '!ar putea '+ ie o victi"+ a unui co"porta"ent nedrept 'au vicio' al arcaului Gchiar dac+ /nţeleptul ce ghideaz+ tragerea Gdup+ raţiunea luiH ar putea '+ cread+ altcevaH. i "ai 'unt tot elul de alte di'poziţii ha&ituale l+uda&ile Gde uniiH care ţinte'c 'pre "i>loc i 'pre "edie4 +r+ a genera4 /n "od nece'ar4 acţiuni virtuoa'e... J ca de exe"plu4 cea 'peciic+ o"ului &eat care ţintete "i>locul dru"ului ca '+ nu cad+ /n anţ J care dei e uneori de l+udat Gnu &eţia4 ci o&inuinţa celui &eat de a ţinti 'pre "i>locul dru"ului4 pentru a evita anţulH i re'pectiv4 e /n acord cu ce reco"and+ uneori raţiunea /nţeleptului c+ruia /i place '+ &ea cu "+'ur+ Ga>ung@nd a'tel4 nici prea &eat G'+ nu 'e "ai poat+ "icaH4 dar nici prea treaz...H4 totui4 datorit+ aptului c+4 de "ulte ori4 /n ciuda eorturilor 'ale l+uda&ile de a ţinti "i>locul dru"ului4 &eţivul ni"erete de o&icei prin anţ... i re'pectiv4 aptului c+ "erg@nd pe "i>locul dru"ului ar putea '+ provoace vreun accident... acea't+ o&inuinţ+ l+uda&il+4 a unui &eţiv oarecare4 de a ţinti "i>locul dru"ului4 ne a>ut+ '+ vede"4 odat+ /n plu'4 c+ ţintirea l+uda&il+ a unui "i>loc4 "i> loc4 potrivit+ cu raţiunea unui /nţelept oarecare4 de oarte "ulte ori4 nu doar c+ nu e'te o virtute4 ci  poate i con'iderat+ chiar un viciu Gde procedur+ procedur+ /nţeleapt+...H. /nţeleapt+...H. ?n aceeai categorie a di'poziţiilor ha&ituale l+uda&ile ce ţinte'c "i>locul '!ar "ai  putea /n'crie i alte activit+ţi raţionale pe care le!ar putea reco"anda4 la o adic+4 un oarecare /nţelept4 ca de exe"plu# 'cri'ul doar pe "i>locul unui caiet Gca G ca '+ ie uor vizi&il i ca '+ nu tre&uia'c+ ulterior '+ exager+" cu 'cri'ul unor notiţe ad+ugate i /nghe'uite /n 5- NOP NOP „virtutea ţinteşte spre mijloc” I Ari'totel4 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. -- G1106&H.

33

Radu Lucian Alexandru

'u'ul 'au /n >o'ul paginiiHQ cititul doar de pe "i>locul paginilor unei c+rţi Gca '+ nu ne o&o'i" ochii4 ca '+ o citi" "ai repede i ca '+ nu ne pierde" vre"ea cu detalii inutileHQ 'o"nul din "i>locul zilei Gnece'ar odihnei de ru"u'eţeH 'au din "i>locul unui che Gcu capul pe "a'+4 nece'ar unei oarecare reaceri dup+ ce a" dan'at prea "ultHQ v@nzarea "erelor doar din "i>locul gr+"ezii de "ere Gca '+ "enţine" corpul /n activitate i '+ nu!l /nv+ţ+" cu lenea de a lua doar de dea'upra gr+"eziiH i de ce nu... chiar &+utul apei doar din "i>locul paharului Gcu paiulH4 z&orul cu avionul doar pe la "i>locul cerului G+r+ aterizare i +r+ decolare J ca '+ nu a>unge" la extre"eH4 eli"inarea din politic+ a o"enilor 'cunzi i a celor prea /nalţi Gpe "otiv c+ nu 'unt reprezentativi pentru "edia de /n+lţi"e a populaţieiH .a.".d. Ceea ce nu vrea '+ /nţeleag+ Ari'totel e'te c+ &inele virtutea nu e'te /ntotdeauna o "edie "i>loc J c+ el ea poate i uneori un "i>loc4 dar poate i i o extre"+ J 'au altel 'pu'4 c+ pentru uncţionarea opti"+ a unui /ntreg4 de cele "ai "ulte ori4 extre"ele 'ale 'unt cel puţin la el de i"portante ca i "i>locul '+u J de exe"plu4 extre"ele corpului corpului Gcapul4 "@inile i picioarele picioareleHH 'unt cel puţin la el de i"portante i"portante ca i "i>locul "i>locul corpului. (ar precizarea lui Ari'totel c+ "edia acea'ta e relativ+ la circu"'tanţe nu a>ut+  prea "ult4 deoarece e'te evident c+ de "ulte ori nu de "edii relative ave" nevoie4 ci chiar de extre"e... =i>locul "edia nu 'e 'uprapune /ntotdeauna pe'te &ine virtute J iindc+ &inele virtutea uneori e "i>loc4 alteori e "argine4 alteori e /ntreg Gi "i>loc4 i extre"eH i uneori e o proporţie exact+ Gcare nu e o "edie4 nici "argine4 nici /ntregH J cei vechi c@nd ziceau totul cu "+'ur+ ziceau cu "+'ur+ potrivit+ circu"'tanţei Gcare poate i o extre"+4 o "edie4 o proporţie4 un /ntregH i nu li"itau li "itau "+'ura la "edie "i>loc... *ute" 'pune4 deci4 c+ reducerea tuturor virtuţilor la o "edie Gchiar i relativ+H nu poate i dec@t o exagerare a lui Ari'totel4 pornind de la o oarecare proa't+ /nţelegere a "axi"elor "orale ale vre"ii 'ale...

3-

9ericirea la Ari'totel

2.12 „Părţile psi6icului” Ari'to Ari'totel tel /"part /"partee eno" eno"en enele ele p'ihic p'ihice e /n trei trei catego categorii# rii# afecte, facultăţi şi a&itus G'tare4 G'tare4 caracter caracter44 ire4 di'poziţie di'poziţie Gha&itual+H4 Gha&itual+H4 el de a iH# „#eoarece e*istă trei feluri de  fenomene psiice/ afecte, facultăţi şi acele însuşiri statornice pe care le numim a&itus, virtutea tre&uie să fie unul din acestea trei. "a afecte considerăm/ pofta, m'nia, frica, nădejdea, invidia, &ucuria, draostea, draostea, ura, dorul, elo%ia, mila, în eneral tot ce e leat de  plăcere  plăcere şi durere; durere; ca facultăţi ceea ce ne face sensi&ili pentru aceste sentimente, ceea ce ne face de e*emplu capa&ili să simţim m'nie sau durere, sau milă; ca a&itus, în sf'rşit, ceea ce face să ne purtăm potrivit sau nepotrivit în privinţa afectelor, cum ne purtăm de e*emplu nepotrivit cu privire la m'nie, este prea puternică sau prea sla&ă, potrivit însă, dacă ţine mijlocul nimerit, şi asemănător se pre%intă lucrurile pentru celelalte afecte.” 00 „#acă virtuţile nu sunt deci nici afecte, nici facultăţi, nu răm'ne dec't că sunt un a&itus.”02 

Tot ce e /n p'ihic e intercondiţionat /n uncţionare de activitatea 'peciic+ aectelor Ge"oţiilor4 'enti"entelorH4 acult+ţilor p'ihice Gde exe"plu4 acultatea de a 'i"ţi e"oţii 'au de a >udeca4 de a alege4 de a "e"ora4 de a contientiza4 de a percepe etc.H i a /n'uirilor 'tatornice nu"ite a&itus” G'tare caracter di'poziţie Gha&itual+H "od de a iH J i de aceea "ai ale' o activitate co"plex+ cu" e cea i"plicat+ de "anie'tarea unei virtuţi Gde exe" exe"pl plu4 u4 cu"p cu"p+t +tar are4 e4 d+rn d+rnic icie ie44 prud pruden enţ+ ţ+44 cura cura>H >H i"pl i"plic ic++ deop deopot otri riv+ v+ part partic icip ipar area ea conco"itent+ i a aectelor4 i a acult+ţilor4 i a /n'uirilor 'tatornice Gexpri"are care e ca" pro't alea'+4 deoarece i acult+ţile4 i aectele 'unt4 privite "ai cu atenţie4 /n'uiri 'tatornice ale o"uluiH. A reduce "anie't+rile 'peciice virtuţii doar la una din cele trei p+rţi "enţionate Gla ha&itu'H e'te doar a nu o /nţelege cu claritate Gpentru "anie'tarea virtuţii cu"p+r+rii ave" nevoie i de ghidarea pl+cerii i durerii4 i de percepţie4 i de contiinţ+4 i de  >udecat+4 i de a"intiri4 i de in'tinct etc. J pentru "anie'tarea unei virtuţi cu" e'te cu"p+tarea 'e pune /n "icare tot p'ihicul cu toate orţele lui J cu" ace de altel i  pentru celelalte activit+ţi activit+ţi ale 'aleH. 9iecare virtute are /nglo&at+ /n ea "anie'tarea conco"itent+ a unor e"oţii4 a unor raţiona"ente care le /n'oţe'c i a unor acţiuni 'peciice Gca '+ nu "ai po"eni" de 55 Ari'to Ari'totel tel44 20084 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. -2 G1105&H. 56  )&idem4 p. -2 G1106aH.

35

Radu Lucian Alexandru

GreHactivarea unor alegeri 'peciice4 a unor dierenţieri 'peciice4 a"intiri 'peciice etc.H J de exe"plu4 pentru eno"enul nu"it cura> ave" o e"oţie 'peciic+ Go 'tare e"oţional+ 'peci 'peciic+ ic+ cura>u cura>ului luiH4 H4 o anu"it+ anu"it+ "od "odali alitat tatee de a raţion raţionaa Graţion Graţiona"e a"ente nte 'peci 'peciic icee celui celui cura>o'H i acţiuni 'peciice cura>ului Gca '+ nu "ai vor&i" de a"intiri a'ociate 't+rilor anterioare /n care a" o't cura>oi4 de i"aginaţii 'peciice pentru ce vo" do&@ndi cura>oi iind etc.H. A eli"ina din virtute aectele Gtot ce e legat de pl+cere i durereH i acult+ţile Gceea ce ne ace 'en'i&ili pentru ace'te 'enti"ente# contiinţ+4 di'cern+"@nt4 percepţie4  >udecat+ etc.H /n'ea"n+ a eli"ina cea cea "ai "are parte din iinţa ei. (ar a o identiica doar  cu  cu un ha&itu'4 adic+4 cu ceea ce NneP ace '+ ne purt+" potrivit 'au nepotrivit /n privinţa aectelor4 /n'ea"n+ doar a nu /nţelege c+ ceea ce ne ace '+ ne purt+" potrivit aţ+ de aecte 'unt4 pe de o parte4 toc"ai acult+ţile G"e"oria4 di'cern+"@ntul4 percepţia4 raţiunea etc.H i4 pe de alt+ parte4 dieritele a'pecte ale p'ihicului produ'e de ace'te acult+ţi Gpe l@ng+ l@ng+ aecte aecte e"oţii e"oţii 'enti"ent 'enti"enteH# eH# a"intiri4 a"intiri4 alegeri4 alegeri4 percepţii4 percepţii4 raţiona"e raţiona"ente4 nte4 in'tincte4 in'tincte4 intuiţii4 dorinţe etc. GBu e'te deci oarte clar ce /nţelege aici Ari'totel prin 't+ri di'poziţii ha&ituale ha&itu'4 deoarece nu ne 'pune exact ce anu"e ne ace '+ ne purt+" potrivit aţ+ de aecte i nu ne d+ nici exe"ple4 cu" a dat /n cazul aectelor J dec@t dac+ /nţelege prin ha&itu' virtuţi Gde care ne d+ exe"pleH4 dar atunci 'e /nv@rte 'upericial /n cerc vicio' 'pun@nd c+ virtuţile 'unt un el de ha&itu' i ha&itu'!urile 'unt uneori virtuţi. Apoi dac+ pentru el p'ihicul 'e /"parte doar /n cele trei p+rţi "enţionate4 atunci ha&itu' ar tre&ui '+ cuprind+ /n "od nece'ar tot re'tul a'pectelor p'ihice /n aar+ de acult+ţi i aect aecte4 e4 adic+ adic+44 de exe"p exe"plu# lu# a"inti a"intiri4 ri4 proiec proiecţii ţii44 proiec proiecte4 te4 >udec+ >udec+ţi4 ţi4 alege alegeri4 ri4 perce percepţi pţii4i4 raţiona"ente4 in'tincte4 intuiţii4 dorinţe etc. J ceea ce nu reie'e /n "od clar din expunerea lui J iar dac+ prin a&itus 'e /nţelege el "od de a i GireH 'au caracter 4 pro&le"a r+"@ne la el de conuz+4 deoarece elul de a i al cuiva4 re'pectiv caracterul lui4 cuprinde toate tr+'+turile tr+'+turile p'ihice p'ihice relativ relativ 'ta&ile 'ta&ile care 'e "anie't+ /n co"porta" co"porta"entul entul '+u 'peciic58 J adic+4 printre altele4 inclu'iv acult+ţile i aectele.H aectele.H Iricu"4 chiar potrivit di'tincţiilor +cute de Ari'totel /ntre aecte4 acult+ţi i a&itus4 virtutea e'te i aect J dac+ aectul e'te4 aa cu" zice el4 ceea ce4 /n general4 e  leat  de  de 58 CAR CARAC ACTX TXR4 R4 caractere4 '.n. 1. Totalitatea tr+'+turilor p'ihice e'enţiale i 'ta&ile ale o"ului4 care 'e "anie't+ /n "odul 'peciic de a 'e co"porta al ace'tuia J NBP  #icţionar de neoloisme4 1:)64 9lorin =arcu i Con'tant =aneca4 ditura Acade"iei4 ;ucureti.

36

9ericirea la Ari'totel

 pl+cere i durere4 deoarece tot el ne 'pune c+ „virtutea etică are a face cu plăceri şi dureri.”05 „#ar cum de tot ce facem şi îndurăm e leată plăcerea şi durerea virtutea se va mişca în jurul plăcerii şi durerii.”06

Apoi4 unele din aectele aectele li'tate de Ari'totel ca atare Gdrago'te4 Gdrago'te4 &ucurie4 &ucurie4 "il+4 n+de>deH n+de>deH 'unt con'iderate de "ulţi ca iind virtuţi J ceea ce arat+ /ntrep+trunderea 'tr@n'+ cel puţin dintre aecte i ha&itu'. (ar dac+ "@nia4 dup+ Ari'totel4 Ari'totel4 nu tre&uie '+ ie nici prea tare4 tare4 nici prea 'la&+ Gci doar "edieH i la el 'tau lucrurile cu celelalte aecte4 atunci e de c+utat o invidie "edie4 o ric+ "edie4 o ur+ "edie Gnici prea puternic+4 nici prea 'la&+HF Bu pare deloc credi&il+ acea't+ a&ordare# "@nia4 rica4 invidia i ura nu 'unt 't+ri de dorit Gnici 'la&e4 nici tari i nici "edii ca inten'itateH J ele 'unt de evitat pe de!a!ntregul J i4 prin ur"are4 virtuţile opu'e lor Gde exe"plu4 cal"ul4 cura>ul4 &un+voinţa i iu&ireaH 'unt "ereu de dorit Gie c+ 'unt "ai 'la&e4 "ai puternice 'au "edii ca inten'itate de "anie'tareH J lucru recuno'cut de altel GuneoriH chiar de Ari'totel# „#ar nu orice acţiune sau orice afect cuprinde un mijloc, deoarece at't multe afecte, ca răuta răutatea tea,, neruşi neruşinar narea ea şi invidia invidia,, prec precum um şi multe multe acţiun acţiunii ca adulte adulterul rul,, furtul furtul şi omuciderea, cuprind în sine, ciar după numele lor, răutatea.” 27

2.13 /7nia" vite0ia" adevărul ei recunote el /n'ui cele de "ai 'u'4 tot nu 'e poate a&ţine de la l a a c+uta4 de exe"plu4 "i>locul "@niei J pentru ca '+!l g+'ea'c+ nu /n "@nia "edie "i>locie4 cu" era de ateptat4 ci ix /n &l@ndeţe# „Li la m'nie e*istă o e*aerare, o lipsă şi un mijloc. "um însă raiul aproape că nu are nici un nume pentru aceasta, vom numi pe omul care ţine mijlocul &l'nd şi apoi mijlocul &l'ndeţe. #intre e*treme să se ceme acela care are un  prea mult furios şi reşeala reşeala lui furie, cine are un prea puţin, să se ceme lipsit de m'nie şi  prea puţinul lipsă de m'nie.” m'nie.” 21

,e pare deci4 c+ Ari'totel era un pic coleric i c+ pentru el lip'a de "@nie Gcal"ulH pare '+ ie un viciu. I"ul virtuo' al lui Ari'totel tre&uie '+ ţin+ "@nia de "i>loc i '+ ie "ereu cel puţin "ediu!"@nio'. Totui4 Totui4 de ce '!ar nu"i "@nia acea'ta "edie &l@ndeţe4 nu 5) Ari'to Ari'totel tel44 20084 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. 3: G110-aH. 5:  )&idem. 60  )&idem4 p. -- G1108aH. 61  )&idem4 p. -6 G110)aH.

38

Radu Lucian Alexandru

 pare chiar deloc evident... Gc@nd pune &l@ndeţea /ntre cal" i urie4 Ari'totel 'are exact  pe'te "@nieH. Cu un a'tel de 'til de identiicare a "i>locului J ca" orice poate i "i>locul a orice. e exe"plu4 vite>ia 't+4 pentru Ari'totel4 la "i>loc /ntre ric+ i /ncredere Gnu 'e tie /n'+ exact de ce nu ar i /n loc de /ncredere4 de exe"plu4 convingere... 'au credinţ+4 'au 'peranţ+4 'au /ndr+zneal+ etc...H. Apoi4 dup+ el4 una din extre"e ar tre&ui '+ ie o exagerare i cealalt+ o lip'+ J ori /ncrederea Gnor"al+4 o&inuit+H nu pare a i nici o exagerare4 nici o lip'+. „9ot aşa e*istă la acţiuni o e*aerare, o lipsă şi un mijloc. Jirtutea se află deci în c'mpul afectelor şi acţiunilor, unde e*aerarea e reşită şi lipsa e dojenită, mijlocul însă do&'ndeşte laudă şi nimereşte ceea ce$i potrivit.” 2! „mijlocul este în toate lăuda&il, e*tremele însă nu sunt nici potrivite, nici de lăudat, ci  sunt de dojenit.”2(

Ari'totel continu+ deci cu exager+rile lui "i>locii J c+ci ce poate i "ai exagerat dec@t '+ 'pui c+ "i>locul "i>locul G/n generalH generalH e /n toate l+uda&il4 l+uda&il4 iar extre"el extre"ele e 'unt /ntotdeau /ntotdeauna na de do>enitF ?n exe"plele exe"plele de "ai 'u' cal"ul cal"ul i /ncreder /ncrederea ea ar i /ntotdeau /ntotdeauna na de do>enit Gdup+  p+rerea /nţeleapt+ a lui Ari'totelH. i tot dup+ p+rerea lui4 ar tre&ui pro&a&il '+ ie /ntotdeauna do>enite /nceputul i '@ritul unei pie'e de teatru Gi preţuit doar "i>locul eiH4 ar i de do>enit r+ul4 dar i &inele Gi preţuit doar ce 't+ la "i>loc /ntre &ine i r+uH4 ar tre&ui do>enit ur@tul4 dar i ru"o'ul Gi preţuit doar ce nu e nici ru"o'4 nici ur@tH .a.".d. J adic+4 pe an'a"&lu4 acea't+ ilo'oie e'te total aerian+ G+c@nd eorturi 'erioa'e '+ plutea'c+ relativ conuz+ /ntre p+"@nt i cer4 l+ud@nd aerul i do>enind i p+"@ntul4 i cerulH. „"u privire la adevăr, cel ce ocupă mijlocul să se ceme sincer şi mijlocul sinceritate.  #eformarea  #eformarea de partea prea prea multului să se ceme lăudăroşen lăudăroşenie ie şi cel ce o posedă lăudăros, lăudăros, cea de partea prea puţinului ironie sau neştiinţă prefăcută, persoana să se numească ironică.” 2+

A'ocierile de "ai 'u' 'unt un pic ca" orţate# cel care 'pune prea "ulte adev+ruri 'e nu"ete l+ud+ro' Gpentru c+ exagereaz+ cu adev+rulHF Cel care 'pune prea puţine adev+ruri 62  )&idem4 p. -- G1106&H. 63  )&idem4 p. -6 G110)aH. 6-  )&idem4 p. -8 G110)aH.

3)

9ericirea la Ari'totel

'e nu"e nu"et tee ironi ironicF cF Ge Ge "u "ult ltee ori ori iron ironia ia poat poatee 'pun 'punee "a "aii "u "ulte lte adev adev+r +rur urii dec@ dec@tt l+ud+roenia...H (ar cel 'incer e'te cel care 'pune adev+ruri nici "ulte4 nici puţineF Adic+ cel care nu exagereaz+ cu adev+rul e 'incerF GC@nd /i ceri cuiva '+ ie 'incer4 de o&icei4 nu a'ta /i ceri J '+ 'e a'cund+ dup+ coad+ J ci toc"ai di"potriv+# '+ 'pun+ adev+rul p@n+ la cap+t4 at@t c@t e4 "ult4 puţin 'au "i>lociuH. Iricu"4 e de'tul de ciudat+  deformarea  de partea prea "ultului4 /n cazul adev+rului J /n c+utarea i /n co"unicarea lui4 oare e'te de l+udat adev+rul 'pu' doar pe >u"+tateF Iare nu tre&uie '+ c+ut+" "ereu adev+rul!adev+rat4 de'coperit i 'pu' c@t "ai corect i co"plet cu putinţ+F G,pre deo'e&ire de Ari'totel4 Anti'tene4 de exe"plu4 tia '+ aprecieze cel puţin unul din avanta>ele adev+rului 'pu' /n aţ+4 +r+ ocoliuri# „Fii atent atent la ceea ce  spun duşmanii, căci, ei, cei dint'i, îţi descoperă descoperă reşelile.” reşelile.” 20H

(ar cel care "inte4 av@nd o lip'+ total+ de adev+r4 cu" 'e nu"eteF Ari'totel nu ne 'pune. ar toat+ lu"ea G/n aar+ de elH tie# "incino' J i viciul lui /nelarea "inciuna. locie4 dup+ cazH

65 Laertio'4 Laertio'4 iogene iogene'4 '4 1::84 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 1:6.

3:

Radu Lucian Alexandru

i nu a alege "ereu doar "i>locul J o&'e'ia "i>locului4 dac+ e'te purtat+ pe'te tot4 nu "ai e'te cu"p+tare4 ci 'e tran'or"+ /n necu"p+tare. reeala pe care o ace deci Ari'totel e'te "ai /nt@i c+ el reduce cu"p+tarea la cu"p+tarea ca "edie "i>loc Geli"in@nd din ea puţinul i "ultul J care pot i or"e la el de legiti"e ale cu"p+t+rii J &ine/nţele' /n circu"'tanţe potriviteH. Apoi4 /n al doilea r@nd4 el conund+ o or"+ particular+ Gcu"p+tarea!"edieH a unei virtuţi Gcu"p+tareaH cu toate virtuţile Giecare cu 'peciicul lorH. Adic+ el4 contient 'au incontient4 pare '+ con'idere orice or"+ de virtute ca o or"+ de cumpătare$medie . in acea't+ per'pectiv+ pute" chiar con'idera c+ dieritele virtuţi pe care el le analizeaz+ /n  -tica nicomaică 'e reduc de apt la una 'ingur+ J cea 'peciic+ cu"p+t+rii!"i>locii Giar de aici i 'e trag toate diicult+ţile /n analizarea coerent+ a celorlalte virtuţiH. e apt atunci c@nd a /"p+rţit virtuţile /n intelectuale i "orale el chiar a redu' virtuţile "orale doar la dou+ relativ /nrudite# cu"p+tarea i d+rnicia generozitatea. „"ăci cum s$a spus, darnic este cine împarte după măsura averii sale şi la locul  potrivit. "ine reşeşte reşeşte aici prin e*aerare e*aerare e un risipitor.” risipitor.” 22 

+rnicia poate i ri'ipitoare 'au zg@rcit+4 +r+ /n'+ ca pentru acea'ta '+ /nceteze a "ai i d+rnicie. (ar redu'+ la o d+rnicie!cu"p+tat+ ea devine "ai "ult o cu"p+tare dec@t o d+rnicie. A'tel pute" vedea clar4 /n ace't caz4 cu" reduce Ari'totel4 de exe"plu4 virtutea d+rniciei la virtutea cu"p+t+rii!"edie4 pretinz@nd4 evident /n "od ne/nte"eiat4 c+ d+rnicia  pentru a i d+rnicie ar tre&ui '+ ie cu"p+tat+!"i>lociu cu"p+tat+!"i>lociu Gc@nd de de apt 'ingura ei condiţie e'te e'te d+ruirea J de puţin4 de "ediu4 de "ult 'au de c@t "ai "ult cu putinţ+ a ceea ce poţi d+rui# vor&e &une4 'aturi4 /nv+ţ+turi4 "unc+4 &ani4 'pri>in "aterial etc.H. Aceeai tentativ+ de reducere la cu"p+tare!"i>locie o /ncearc+ el cu "ai toate virtuţile  pe care le analizeaz+ i a'tel el le condiţioneaz+ ace'tora calitatea de virtuţi de tran'or"area lor /n cu"p+tare de tip "i>loc "edie. La el /n'+ ca /n cazul d+rniciei i 'inceritatea4 de exe"plu4 r+"@ne 'inceritate4 chiar dac+ e puţin+4 "i>locie 'au "ult+ J iind totui cu at@t "ai &un+ cu c@t e "ai adaptat+ circu"'tanţelor Guneori e nevoie de "ai puţin+4 alteori de "ai "ult+ 'inceritateH. Iricu"4 a i 'incer4 e /nainte de toate a 'pune adev+rul J i chiar dac+ ace't adev+r e 'pu' printr!o ironie 'au printr!o laud+4 'au doar printr!o con'tatare relativ nei"plicat+ e"oţional4 tot 66 Ari'to Ari'totel tel44 20084 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. 85 G1120&H.

-0

9ericirea la Ari'totel

adev+r r+"@ne4 iar acţiunea prin care el e 'pu' tot 'inceritate 'e nu"ete Gindierent de cantitatea eiH. Ari'totel i!a pu' /n'+ a&lonul cu"p+t+rii ca "edie i pe'te 'inceritate i a'tel vrea '+ o reduc+ doar la o or"+  or"+ de cu"p+tare!"i>locie. La el procedeaz+ i cu vite>ia cura>ul i cu &l@ndeţea J /ncearc+ pe c@t /i 't+ /n  putinţ+ '+ le reduc+ ace'tora 'era lor legiti"+ de cuprindere i '+ le /nghe'uie /n a&lonul cu"p+t cu"p+t+ri +rii!"i i!"i>lo >locii cii.. ar e'te e'te evide evident nt c+ vite>i vite>iaa r+"@ne r+"@ne vite>i vite>ie e cura>4 cura>4 chiar chiar dac+ dac+ 'e conrunt+ cu un pericol "ai "are4 "ai "ic 'au doar cu unul "i>lociu i dac+ /n aţa lor ea nu 'i"te ric+. Apoi4 &l@ndeţea e'te evident c+ nu e o or"+ or "+ de "@nie G"edie 'au de alt elH i nici "@nia o or"+ de &l@ndeţe G&un+tateH... *rivirea tuturor virtuţilor prin ochelarii coloraţi ai cu"p+t+rii!"i>locii deor"eaz+ /nţelegerea "anie't+rii lor reale.

2.1$ %reptatea şi egalitatea Ari' Ari'to tote tell ne 'pun 'punee c+ „va fi drept cine ascultă de lei şi e prieten al ealităţii” 24  „ceasta, ilealitatea sau inealitatea, cuprinde orice nedreptate şi e comună oricărei nedreptăţi.” 25 „-alul este însă mijlocul între ceva prea mare şi ceva prea mic după proporţia aritmetică.”26

vident c+ egalul nu e'te "i>locul J el nu 'e al+ doar la "i>loc J c+ci i cele "ici  pot i egale /ntre ele4 i cele "ari pot i egale /ntre ele4 i la el i cele "i>locii J vede" din nou aici o tentativ+ a lui Ari'totel de a reduce i dreptatea la cu"p+tare!"i>locie olo'ind "edierea egalit+ţii redu'+ la "edie. (ar nedreptatea nu 'e reduce la ilegalitate i inegalitate. =ai /nt@i c+ pot i nedrept+ţi care nu /ncalc+ nici o lege4 de exe"plu4 pentru c+ nu e'te /nc+ o lege /n 'tatul re'pectiv pe care '+ o /ncalce J ace't lucru /n'+ nu /n'ea"n+ c+ ele nu 'unt nedrept+ţi. Apoi nedrept+ţile 'e pot ace chiar prin inter"ediul legii J "ai preci' prin legi nedrepte4 caz /n care a nu re'pecta ace'te legi poate i un act de dreptate4 chiar dac+ el e pedep'it de lege Gcel care a'cult+ de o lege nedreapt+ nu e'te un o" dreptH. C@t de'pre egalitate J evident nici ea nu e tot una cu dreptatea J uneori e >u't+ egalitatea4 alteori e >u't+ inegalitatea. 68 Ari'to Ari'totel tel44 20084 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. :6 G112:&H. 6)  )&idem. 6:  )&idem4 p. 102 G1132aH.

-1

Radu Lucian Alexandru

2.1, 'legerea locul ul "edia "edia Ari'totel Ari'totel ne 'pune 'pune c+ „ijlocul este cel între un a&itus reşit din două puncte de vedere, vedere, cel al e*aerării şi cel al lipsei; ea mai este însă mijloc şi întruc't ăseşte şi alee în afecte şi acţiuni mijlocul, pe c'nd reşelile în această privinţă stau în faptul că măsura dreaptă nu e atinsă sau e întrecută.” 47

Iare alegerea de care vor&ete Ari'totel g+'ete "i>locul /n interiorul unuia i aceluiai aect Gcu" pare c+ zice "ai 'u' c@nd 'pune c+ virtutea alege în aecteH 'au /n "i>locul "edia unor aecte e"oţii di'tincte Gadic+ alege  în aecte 'au  între aecteHF ac+ alege /n aecte4 adic+ /n interiorul4 '+ zice"4 al aectelor e"oţiilor 'peciice viciilor Gca de exe"plu# "@nie4 ric+4 invidie4 gelozie4 ur+4 tri'teţe4 rea!voinţ+H4 nu va g+'i /n ele dec@t tot un viciu Gindierent c+ 'e uit+ la extre"ele 'au la "i>locul lorH4 iar /n interiorul aectelor e"oţiilor 'peciice virtuţilor Gca de exe"plu# cal"4 &l@ndeţe4 cura>4  &un+tate4 iu&ire4 &ucurie4 drago'te4 "il+H4 /n "od 'i"ilar4 nu va g+'i de ale' dec@t "anie't+ri e"oţionale ale virtuţii Gexpri"ate cu o "ai "are 'au "ai "ic+ intensitateH. (ar c@nd alege  între aecte e"oţii are de ale' /ntre cele 'peciice viciilor i re'pectiv cele 'peciice virtuţilor Gindierent de intensitatea lor de "anie'tareH . ac+ aectul a&ordat 'u& per'pectiva unui prea "ult4 prea puţin 'au a ceva "ediu e'te4 de exe"plu4 tea"a4 "i>locul lui nu poate i dec@t tot o or"+ de tea"+. (ar a 'u'ţine c+ vite>ia e'te o or"+ de tea"+ ric+ e'te a nu /nţelege c+ vite>ia cura>ul e'te un cu totul alt aect dec@t tea"a rica4 di'tinct i opu' ace'tuia Gprin "anie'tare aectiv+ 'peciic+ i prin eecte 'peciiceH. ,au dac+ aectul "+'urat e'te "@nia4 "i>locul ei nu poate i dec@t tot o or"+ de "@nie. A 'u'ţine c+ &l@ndeţea e o or"+ a aectului nu"it "@nie e'te a nu G"aiH ti de'pre ce vor&eti. ac+ aectul "+'urat e'te 'inceritatea Gro'tirea adev+ruluiH4 extre"ele lui nu pot i dec@t or"e ale 'incerit+ţii J deci i cele propu'e de Ari'totel4 adic+ l+ud+roenia G*rea 'incerF *rea "ult adev+rFH i ironia G*rea puţin 'incerF *rea puţin adev+rFH ar tre&ui '+ ie tot or"e ale aectului 'peciic 'incerit+ţii J una tre&uind '+ ie 'inceritatea "axi"+ Gl+ Gl+ud ud+r +ro oen enia iaH H i ceal cealal alt+ t+ 'inc 'incer erita itate teaa "ini "ini"+ "+ Giro Gironi nia aH4 H4 iar iar la "i>lo "i>locc 't@n 't@ndd nu 'inceritatea!pur!i!'i"plu4 ci 'inceritatea!"edie. eci dac+ 'inceritatea /n general e o 80  )&idem4 p. -- G1108aH.

-2

9ericirea la Ari'totel

or"+ de virtute4 atunci toate or"ele ei de "anie'tare Gtoate or"ele de 'inceritateH 'unt virtuţi i nu vicii. ocur+ 'incer+...H. Tot aa4 dac+ aectul "+'urat e'te d+rnicia generozitatea4 extre"ele ace'tui aect nu  pot i dec@t tot or"e de generozitate G"ai "ult+ generozitate 'au "ai puţin+ generozitateH. ar a 'u'ţine c+ aectul 'peciic zg@rceniei Gavariţiei4 lipsei de enero%itate enero%itateH e tot una cu aectul 'peciic generozit+ţii e'te a "erge un pic prea departe4 iar aectul 'peciic ri'ipirii /"pr+tierii nechi&zuite nu 'e 'uprapune dec@t /nt@"pl+tor pe'te a d+rui altora Giind "ai 'peciic ur"+ririi necontrolate a potelor i pati"ilor propriiH. eci dac+ alegerea e'te de +cut /n interiorul unuia i aceluiai aect Gcu" 'ugereaz+ pe alocuri Ari'totelH4 aectele 'peciice virtuţilor vor r+"@ne virtuoa'e indierent de extre"ele 'au "edia lor de "anie'tare J iar /n aectele Ge"oţiileH 'peciice viciilor nu vor putea i g+'ite Gnici /n "edie4 nici la extre"eH a'pecte virtuoa'e. oar cel care are tendinţa '+ conunde aectele Ge"oţiile 'enti"enteleH unele cu altele Gi '+ treac+ oarecu" alandala de la una la altaH poate identiica virtutea cu alegerea unui "i>loc dintr!un aect Ge"oţieH oarecare G"ai ale' dac+ aectul re'pectiv e'te unul 'peciic viciilorH. Adic+# ie alegerea 'e ace /n interiorului aceluiai aect4 legat4 de exe"plu4 de un viciu Gprecu Gprecu" " ric+4 ric+4 "@nie4 "@nie4 tri'te tri'teţe4 ţe4 l+co"i l+co"ie4 e4 ne'inc ne'inceri eritat tatee etc.H4 etc.H4 re'pec re'pectiv tiv de o virtut virtutee Gde exe"plu# cura>4 cal"4 &ucurie4 cu"p+tare4 'inceritate etc.H i a'tel 'e alege un viciu "i>lociu i o virtute "i>locie4 ie alegerea 'e ace /ntre aecte dierite G'peciice4 pe de o  parte virtuţilor4 pe de alt+ parte viciilor J adic+4 de exe"plu4 /ntre ric+ i cura>4 /ntre "@nie i cal"4 /ntre l+co"ie i cu"p+tare4 /ntre ne'inceritate i 'inceritateH i atunci 'e alege unul din ele  şi nu media lor  Gnu   Gnu aectul care e'te a'ociat /n acelai ti"p i cu virtutea4 i cu viciul J adic+ ceva care e'te /n acelai ti"p i 'u& acelai raport i pl+cere4 i durere4 i 'uerinţ+4 i ericire4 adic+ la "i>loc /ntre ele J pentru c+ un a'tel de aect "ixt /n care 'unt /"pletite 'pre conuzie total+4 /n acelai ti"p i 'u& acelai raport4 dou+ aecte -3

Radu Lucian Alexandru

di'tincte i opu'e4 /nt@lnite undeva la "i>loc4 nu exi't+H J i oricu"4 nu acea'ta e'te natura virtuţii G'+ ie /n'oţit+ de aecte e"oţii a"e'tecate /n degringolad+4 +r+ di'tincţie /ntre cele pl+cute i cele dureroa'eH. dureroa'eH. Ari'totel nu e'te deci oarte clar /n ce privete natura ace'tei alegeri Gdin interiorul unui aect i 'au /ntre aecte di'tincteH. ei uneori ne 'pune c+ alegerea /n interiorul aceluiai aect Gde exe"plu4 cel 'peciic cu"p+t+rii 'au vite>iei4 'au cele 'peciice pentru r+utate4 neruinare i invidie J conor"  -tica nicomaică, 1174aH4 /n ce privete "ai "ultul4 "ai puţinul i "i>locul lui4 nu e'te

 po'i&il+ Giind /n'+ evident c+ acea't+ alegere e'te nu doar po'i&il+4 ci chiar oarte r+'p@ndit+ /n r@ndul celor ce caut+ i aleg intensitatea aectelor e"oţiilor pe care vor '+ le 'i"t+H4 alteori practic+ el /n'ui acea't+ alegere Gde exe"plu4 /n ce privete "@nia4 'inceritatea Gro'tirea adev+ruluiH i tea"a cu "ai "ultul4 "ai puţinul i "edia lorH. (ar /n ceea ce privete alegerea între aecte di'tincte el o practic+ uneori i pe acea'ta J dar de o "anier+ "anier+ de'tul de conuz+ conuz+ i de /ncurcat+. /ncurcat+. A'tel A'tel uneori uneori el co"par+ co"par+ inten'it+ţile inten'it+ţile dierite ale unui aect /ntre ele 'au cu o anu"it+ inten'itate a altui aect4 ca '+ aleag+ Guneori dup+ &unul lui placH ie pe un al doilea aect Gdec@t cel /n interiorul c+ruia are loc variaţia cantitativ+H4 ie pe unul din cele dou+ co"parate relativ ar&itrar G/n ceea ce privete inten'it+ţile lor 'peciiceH4 ie pe un al treilea aect di'tinct de ele Gadic+ ie co"par+ c@teva pere G"ai "ari4 "ai "iciH /ntre ele i apoi alege un "+r4 ie co"par+ c@teva pere cu un "+r i alege "+rul4 ie co"par+ "erele cu perele i alege pruneleH. e exe"plu4 co"par+ zg@rcenia cu ri'ipa doar ca '+ aleag+ d+rnicia... 'au co"par+ aectele 'peciice l+ud+roeniei cu cele 'peciice ironiei doar ca '+ aleag+ 'inceritatea4 'au co"par co"par++ cal"u cal"ul l Glip'a Glip'a de "@nieH "@nieH cu uria uria i alege alege &l@n &l@ndeţ deţea ea G'au G'au rica rica cu /ncrederea i alege vite>iaH... A'tel el calculeaz+ uneori tot elul de "edii /ntre "ere4 pere i prune i 'e laud+ apoi c+ a g+'it "edia "erelor... 7neori deci4 alegerea lui Ari'totel nu e'te /ntre un "ai "ult4 "ai puţin i o "edie a ceva anu"e GH J ci ea e'te /ntre un "ai "ult a ceva GMH4 un "ai puţin al altceva GEH i eventual o "edie a unui al treilea lucru GH J de exe"plu4 un "ai "ult al actului de a GteH l+uda Gl+ud+roeniaH4 un "ai puţin al actului de a &at>ocori GironiaH i o "edie a actului de a 'pune adev+rul G"+'urat+ i alea'+ /n "od 'incer!"ediu4 +r+ a exagera cu adev+rulH 'au4 de exe"plu4 'e pune /n &alanţ+ un "ai "ult al actului de a te "@nia GuriaH cu actul

--

9ericirea la Ari'totel

de a i cal" linitit relaxat Glip'it de "@nieH i cu a avea &un+tate Gc+ldur+ 'uletea'c+4  &l@ndeţeH. locul gr+"ezii aectelor Glocul unde 'e 'tr@ng aectele de "i>locH. a atrage prin "anie'tarea 'a acele aecte aecte 'peci 'peciice ice 't+ri 't+rii i 'enza 'enzaţie ţieii de &ine &ine Gpl+c Gpl+ceri erii4i4 ericir ericirii ii i 't+ri 't+riii de ar"oni ar"onie e nor"alitate Gde relaxare4 de linite4 de "ulţu"ire...HH opu'e acelor aecte e"oţii care 'e /n'oţe'c cu durerea i cu 'uerinţa Gagitaţia4 nelinitea4 'tre'ul4 r+"@ntarea etc.H4 adic+ evit+ extre"a r+ului GviciuluiH i caut+ extre"a &inelui GvirtuţiiH i nu ur"+rete nicidecu" vreo "edie "i>loc nici /ntre ace'te extre"e4 nici /ntre aectele lor 'peciice4 nici /n cadrul aectelor 'peciice viciului i nici "+car /n cadrul celor 'peciice virtuţii G/n cadrul c+rora uneori poate alege "i>locul4 iar alteori extre"eleH. A alege "+'ura "+'ura dreapt+ >u't+ nu e tot una cu a alege "i>locul "edia. 7na e una i alta e alta. =+'ura >u't+ poate i o "edie4 dar la el de &ine ea poate i i o "+'ur+ "axi"+ Gextre"+4 exagerat+H J i a'tel nu "ai poate i /ntrecut+ J 'au alteori poate i o "+'ur+ "ini"+ J care alege puţinul J 'au chiar o "+'ur+ care alege lip'a a ceva anu"e Gde exe"plu4 a viciuluiH. (ar ha&itu'!ul 'peciic cu"p+t+rii 'incerit+ţii cura>ului nu e tot una cu ha&itu'!ul Gelul de a iH 'peciic necu"p+t+rii "inciunii ricii ca '+ 'e poat+ 'pune c+ ele a"@ndou+ 'unt extre"e ale unuia i aceluiai ha&itu' Gel de a iH4 cel puţin nu /n acelai ti"p i 'u& acelai raport J i chiar dac+ /n ha&itu'ul!virtute 'au /n ha&itu'ul!viciu e'te un "ai "ult4 un "i>loc i un "ai puţin4 acea'ta nu /n'ea"n+ c+ datorit+ ace'tei "anie't+ri cantitative varia&ile ele /i 'chi"&+ calitatea lor 'peciic+ de virtute 'au viciu. GA co"para calitatea unui ha&itu' Gel de a iH J adic+ a virtuţii J cu cantităţile 'peciice unui alt  ha&itu'  ha&itu' J adic+ viciului Gcu "ai "ultul4 "ai puţinul 'au "edia luiH J e doar a co"para "ere cu pere...H

2.1 Puţinul şi lipsa e "ulte ori Ari'totel conund+ puţinul cu lip'a. =edia lui pare a i calculat+ /ntre "ai puţin puţin i "ai "ult4 "ult4 dar de apt4 de "ulte ori4 ori4 "ai  puţinul  aectului 4 teoretic  propu' ca reper pentru calculul "ediei4 di'pare iind /nlocuit /n locuit cu lipsa aectului  Gcu un alt aectH +c@nd a'tel calculul "ediei "i>locului i"po'i&il de eectuat.  ca i cu"  pentru a ala unde e "i>locul unui dru" Ari'totel ia ca reper4 pe de o parte4 parte4 "arginea lui din 't@nga i4 pe de alt+ parte4 lip'a dru"ului J altceva dec@t dru"ul cu pricina J de -5

Radu Lucian Alexandru

exe"plu4 un alt dru" din dep+rtate con'iderat relativ aleator ie /n ce privete "arginea 'a 't@ng+4 ie cea dreapt+4 ie /n leg+tur+ cu linia lui de "i>loc. Adic+ el 'ta&ilete "i>locul unui dru" +r+ a ţine 'ea"a nici de "arginea lui dreapt+ i nici de "i>locul 'ituat /ntre "arginile 'ale J rezult@nd a'tel o "edie "i>loc /ntre "arginea 't@ng+ a unui dru" i un alt dru" luat /n calcul J adic+4 ceva care ne 'coate cu totul de pe dru"ul "+'urat i ne tri"ite /n "i>locul c@"pului '+ &ate" c@"pii... Lip'a a ceva G"@nie4 ruine4 'inceritateH nu e deci acelai lucru cu prezenţa acelui ceva /ntr!o cantitate Gcu o inten'itateH c@t de "ic+ J lip'a "@niei nu e "@nie4 lip'a ruinii nu e ruine4 lip'a 'incerit+ţii nu e 'inceritate J lip'a unui aect e"oţie nu e o or"+ a acelui aect4 ci e un alt aect Gc@nd un aect di'pare Glip'eteH un altul /i ia loculH. A'tel "ai  puţinul 'au "ai "ultul dintr!un aect 'peciic viciului nu e un aect 'peciic virtuţii Gace'tea 'e exclud unele pe alteleH i nici aectul Ge"oţia 'enti"entulH care /n'oţete puţinul 'au "ai "ultul "anie't+rii unei virtuţi nu e'te un aect 'peciic unui viciu.

2.1 'legerea !orală şi virtuositatea Alegerea "oral+ de &a%ă Gcea 'peciic+ alegerii /ntre virtute i viciuH nu 'e ace deci /ntre inten'it+ţi inten'it+ţi Gcantit+ţi Gcantit+ţiHH 'peciice 'peciice unuia şi aceluiaşi  aect Ge"oţie 'enti"entH4 ci /ntre aecte diferite şi opuse  /n ceea ce privete relaţia lor cu pl+cerea ericirea Gunele Gcele 'peciice virtuţiiH 'e grupeaz+ /n >urul pl+cerii ericirii 't+rii de ar "onie nor"alitate4 iar celelalte Gcore'punz+toare Gcore'punz+toare viciilorH /n >urul durerii 'uerinţeiH. (ar dup+ ce 'e ace alegerea "oral+ de &az+ Gprincipal+H 'e poate ace i alegerea "oral+  secundară care con't+ /n a alege inten'itatea GcantitateaH cu care 'e va "anie'ta o virtute

'au alta. Ari'totel vrea deci '+ lege virtuositatea unui aect Gcalitatea lui de a 'e /n'oţi cu virtuteaH de inten'itatea "anie't+rii lui Gde cantitatea ace'tuia J "ult4 puţin4 "ediuH +r+ /n'+ a 'e'iza c+ acea'ta nu depinde de "anie't+rile 'ale cantitative Gla el cu" un o" r+"@ne o"4 chiar dac+ e 'cund4 "ediu 'au /naltH4 ci doar de p+'trarea calit+ţii e'enţei 'ale 'peciice G"edia /n+lţi"ii u"ane e'te la el de u"an+ ca i extre"ele pe &aza c+reia e'te ea calculat+H. l vrea deci '+ lege virtuo'itatea unui aect G unei e"oţiiH doar de inten'itatea "edie a "anie't+rii lui G eiH cantitative +r+ a o&'erva c+ acea'ta e'te la el de 'peciic+ G/n e'enţa ei calitativ+H i extre"elor ei de "anie'tare. -6

9ericirea la Ari'totel

Aectele 'peciice viciului 'unt deci alte aecte dec@t cele 'peciice virtuţii i chiar dac+ /n iecare caz ele au o pla>+ "ai "are 'au "ai "ic+ de variaţie a inten'it+ţii lor4 acea't+ variaţie Gcantitativ+H nu le 'chi"&+ calitatea lor 'peciic+. Iricine poate vedea la o analiz+ "ai atent+ a lor c+ ele 'unt di'tincte i opu'e Gca ziua i noaptea4 ca lu"ina i /ntunericul4 ca pl+cerea i durereaH4 iar identitatea lor e'enţial+ nu e'te "odiicat+ de variaţia inten'it+ţii lor interioare i nu e legat+ de vreo "edie a ace'tei inten'it+ţi Gla el cu" ziua!lu"in+ e'te zi i di"ineaţa4 i la a"iaz+4 i dup+!a"iaza i la el cu" noaptea e'te noapte i i"ediat dup+ ce 'e /ntunec+4 i la "iezul nopţii4 i /nainte de apropierea r+'+ritului 'oareluiH. =i>locul propu' ca iind definitoriu pentru deinirea Gcalit+ţii identit+ţii e'enţeiH virtuţii de c+tre Ari'totel e'te deci doar un "i>loc identitar ictiv Giluzoriu4 i"aginarH J el nu e de g+'it nici /n "i>locul unui aect 'peciic virtuţii4 nici /n cel 'peciic viciului J i nici /n "i>locul 'au "edia o&ţinut+ prin "+'urarea "ini"elor4 "axi"elor Gi "ediilorH unor aecte di'tincte Gadic+ nici în aecte i nici între aecteH aecteH J identitatea identitatea virtuţii 'e deinete deinete Gprintre alteleH prin "anie'tarea Gpuţin+4 "edie 'au "ult+H 'peciic+ aectului virtuţii con'iderat /n /ntregul '+u caracteri'tic i ace'tei identit+ţi i 'e opune cea 'peciic+ viciului Gcu variaţiile 'ale core'punz+toareH. Alegerea dintre virtute i viciu G/n an'a"&lul eiH nu i"plic+ deci nici GdoarH o "edie a virtuţii Go virtute!"edieH4 nici GdoarH o "edie a viciului Gun viciu!de!"i>locH4 nici o "edie /ntre virtute i viciu Go virtute!viciuH i nici o "edie /ntre ceva care nu e'te nici virtute i nici viciu J ea i"plic+ doar con'idera con'iderarea rea opoziţiei naturale naturale exi'tente exi'tente /ntre cele dou+4 dou+4 a eectelor G'enzitive4 aective4 raţionale4 acţionale4 'ocietale etc.H opu'e cu care ele 'e /n'oţe'c i alegerea /ntre ace'te eecte J 'peciice prezenţei virtuţii i lip'ei viciului G/n leg+tur+ cu a'pectul "oral luat /n calcul la un "o"ent datH4 re'pectiv prezenţei viciului i a&'enţei virtuţii.

2.1 „Cul!ea !i0locie8 !edie” *rin ur"are4 virtutea nu e'te un "i>loc "edie nici dup+ 'u&'tanţa ei Gidentitar+H i nici dup+ conceptul ei. Cuv@ntul grec DQRT GareteH 'e traduce traduce prin prin virtute Gav@nd i 'en'ul de &un+tate4 excelenţ+4 &+r&+ţie4 vite>ie4 eroi'"4 valoare4 caracter4 reputaţie4 glorie4 ai"+H. Cuv@ntul virtute Gcare potrivit  poate avea 'en'uri precu" cele de calitate,  perfecţiune, forţă morală, idealism eticH provine din lat. virtus J virtute4 calitate4 valoare4 -8

Radu Lucian Alexandru

"erit4 cin'te4 &+r&+ţie4 vite>ie J care vine de la r+d+cina lat. vir  J  J &ăr&at, erou, luptător  J  J i a'tel 'e poate vedea li"pede c+ "i>locul i "edia nu 'e /ncadreaz+ prea uor /n conceptul virtuţii Ggreceti4 ro"@neti i latineH. Ari'totel /n'+ avea o virtute a lui la care ţinea oarte "ult J virtutea!de!"i>loc# „#e aceea virtutea este mijloc după su&stanţa ei şi după conceptul ei esenţial; întruc't ea este însă lucrul cel mai &un şi săv'rşeşte toate &ine, ea este o culme.” 41

Cul"ea!adev+rat+ Cul"ea!adev+rat+ nu e'te un "i>loc 'au o "edie. a nu are dea'upra ei un "ai "ult dec@t ea4 c+ dac+ ar avea4 nu ar "ai i o cul"e J iar cul"ea "i>locie nu e chiar o cul"e Gcel puţin nu /n raport cu un "ai "ult dec@t eaH. *rin deiniţie "ai "ultul e'te prin' /n noţiunea de cul"e i de aceea "edia G "i>loculH i cul"ea de cele "ai "ulte ori 'e exclud reciproc4 iar c@nd 'e /nt@lne'c nu rezult rezult++ dec@t dec@t o cul"e cul"e "edie "edie G"edio G"ediocr+ cr+HH /ntrec /ntrecut+ ut+ cu "ult "ult de cul" cul"ile ile extre" extre"e e Gadev+ratele cul"iH J de exe"plu4 cul"ea "untelui e'te o extre"+4 nu un "i>loc J ea nu e 'ituat+ la "i>locul "untelui4 ci /n punctul lui cel "ai /nalt J adic+ unde el are cea "ai "are G "ult+H /n+lţi"e Giar cul"ea!"i>locie J cul"ea alat+ la "i>locul /n+lţi"ii unui "unte nu e'te cul"ea lui cea "ai /nalt+4 nu e de'+v@rirea apogeul /n+lţi"ea 'a "axi"+ Gadic+ virtutea 'a "axi"+H4 ci doar o cul"e "ediocr+ a 'aH. Cul"ea4 v@rul4 apogeul Gpunctul cul"inat J alat la nivelul "axi"alH e'te un  ma*im Gun cel "ai "ultH i nu o "edie 'au un "i>loc Gnici "ult4 nici puţinH. Cul"ea cul"ilor e a'tel aptul c+ cul"ea lui Ari'totel nu e'te cul"ea cul"ilor J adic+ cul"ea!cul"e!pe!&une Gv@rul J partea cea "ai /nalt+ a unui "unte 'au dealH4 ci e'te doar una din cul"ile de pe la "i>locul dealului "untelui Gadic+ cul"ea!"ediocrit+ţii cu virtutea ei aerent+H...

81 Ari'to Ari'totel tel44 20084 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. -- G1108aH.

-)

9ericirea la Ari'totel

3. $%efericiţii& lui #ristotel  3.1 Copiii *ornind de la reducerea gr+&it+ a ericirii i virtuţii doar la 'era cet+ţeanului 'peciic unor cet+ţi greceti antice Gcel care e'te >urat i "e"&ru al adun+rii pu&liceH Ari'totel ace apoi tot elul de air"aţii pripite4 ca de exe"plu# exe"plu# „rta politică n$are nici o străduinţă mai mare mare dec't de a pune pe cetăţeni în posesia unor anumite însuşiri; anume de a$i face virtuoşi şi capa&ili şi dispuşi să făptuiască &inele.” :< „Li din aceeaşi cau%ă nici copilul nu este fericit, deoarece din pricina v'rstei el încă nu este în stare să fie activ în modul amintit, iar dacă uneori copiii sunt numiţi totuşi aşa, aceasta se spune în nădejdea că ei vor deveni în urmă. "ăci pentru fericire se cere, cere, cum s$a spus, virtute perfectă şi o viaţă plină.” 4!

eoarece nu doar cet+ţenii vizaţi de Ari'totel 'unt locuitorii unui 'tat4 arta politic+ Ga conducerii conducerii poli'ulu poli'ului i ca /ntregH /ntregH tre&uie tre&uie '+ ai&+ gri>+ '+ /nde"ne Gprin legi i prin alte "i>loaceH toţi locuitorii ei la +ptuirea &inelui J deci inclu'iv pe copii i "ai ale' pe copii4  pentru c+ oa"enii /i or"eaz+ Gprin /nv+ţ+tur+ i o&inuinţ+H anu"ite deprinderi virtuoa'e 'au vicioa'e4 dup+ caz4 "ai ale' /n ti"pul copil+riei i adole'cenţei. e aceea4 a zice c+ un copil nu poate avea o activitate virtuoa'+ 'au c+ el nu poate ace &inele e'te doar a nu /nţelege prea &ine natura ace'tor realit+ţi J e doar a nu ţine 'ea"a de aptul c+ pentru iecare v@r't+ a o"ului exi't+ o anu"it+ viaţ+ plin+ 'peciic+4 cu virtuţile ei aerente. i apoi dac+ nici copiii nu au voie '+ ie ericiţi  ericiţi dec@t aa ver&al i /n n+de>dea c+ vor i eric ericiţ iţii c@nd c@nd vor vor cre crete te "a "ari ri J ne pute pute" " /ntr /ntre& e&a4 a4 pe &un+ &un+ drep drepta tate te44 dac+ dac+44 dup+ dup+ deiniţiile lui Ari'totel4 e'te cineva ericitF *entru c+ cine dintre oa"eni 'e poate l+uda c+ deţine o virtute perect+F G?n aar+ de vreun ericit care nu prea tie pe ce lu"e tr+iete.H iogene' ne pove'tete de'pre *ittaco' c+#  „Nnui foceean care spunea că tre&uie să căutăm un om vrednic îi adresă adresă aceste cuvinte/ „#acă$l cauţi cu prea prea multă rijă, nu$l vei  ăsi niciodată.””4(

*oate c+ Ari'totel ar i putut '+ /nveţe4 de la *ittaco'4 c+ cel ce caut+ o"ul virtuo' ericit &un Go"ul vrednicH cu prea "ult+ gri>+4 nu!l va g+'i niciodat+... 82 Ari'to Ari'totel tel44 20084 20084 -tica nicomaică 4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 p. 30 G10::& J 1100aH. 83 Laertio'4 Laertio'4 iogene iogene'4 '4 1::84 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. )1.

-:

Radu Lucian Alexandru

oc4 di'tracţie i glu"+4 dar ace'ta nu e un "otiv pentru ca cei care 'e >oac+4 glu"e'c i 'e di'treaz+ '+ nu ie ericiţi /n circu"'tanţe 'peciice. 'peciice. 9ericirea nu vine doar din >oc i di'tracţie4 dar ace'tea 'unt o 'ur'+ i"portant+ pentru ericire i ar i a&'urd ca viaţa '+ nu ai&+ printre ţintele 'ale Gal+turi de "ulte alteleH >ocul4 glu"a i di'tracţia. Lui Ari'totel nu!i place /n'+ di'tracţia4 ci doar "unca 'erioa'+ Gnu e capa&il '+ vad+  >oaca din "unc+ i di'tracţiile ei 'peciice J dei chiar i pe vre"ea lui "unca unora Gdra"aturgi4 actori4 "uzicanţi4 poeţi etc.H con'ta /n a!i di'tra pe alţiiH# „Li mai pare că viaţa  fericită e o viaţă virtuoasă. ceasta însă este o viaţă de muncă serioasă, nu de joc vesel. Serio%itatea o numim doar mai &ună dec't luma şi veselia; şi activitatea părţii mai &une  şi a omului mai &un, o numim totdeauna de de asemenea serioasă.” 42 

?n general vor&ind 'eriozitatea nu e "ai &un+ dec@t ve'elia i nici ve'elia dec@t 'eriozitatea Gdei /n particular4 /n uncţie de ti"p i context4 una poate i "ai &un+ dec@t alta4 din anu"ite puncte de vedere 'peciiceH J iecare din ele /i au locul lor &ine 'ta&ilit /n cadrul "anie't+rilor atitudinale caracteri'tice vieţii u"ane i /ntre ele e &ine '+ 'e in'tituie "ereu un echili&ru dina"ic c@t "ai ar"onio'. Apoi de ce nu ar i po'i&il+ "unca ve'el+ i ve'elia "uncitoareF A i tot "ereu 'erio' i a nu ti ce e >oaca4 glu"a i ve'elia e "ai degra&+ o reţet+ pentru neericire dec@t pentru ericire. A exclude ve'elia4 &ucuria4 &una!di'poziţie dintre eectele virtuţii /n'ea"n+ doar a nu o cunoate cu adev+rat pe acea'ta...

85  )&idem4 p. 20: G1186&H. 86  )&idem4 G1188aH.

51

Radu Lucian Alexandru

3.3 &e!eile up+ Ari'totel Ari'totel e"eia tre&uie '+ 'e 'upun+ &+r&atului4 iindc+ ace'ta e "ai tare dec@t ea# „poi, masculul faţă de femelă este mai puternic, iar cealaltă mai plăp'ndă; cel dint'i domină, cealaltă se supune.” 44  Apoi ea tre&uie '+ 'e 'upun+4 iindc+ e ca" pro'tuţ+

'+r"ana i are g@ndirea un pic ca" indeci'+# „"ăci sclavul n$are deloc puterea de a  judeca, femeia o are, are, însă nedecisă, copilul copilul de asemenea, însă imperfectă.” imperfectă.” 45 NOP „9ot „9ot aşa  stau lucrurile l ucrurile cu virtuţile morale/ tre&uie să admitem că, desiur, desiur, toţi au o parte din ele, însă nu toţi în acelaşi mod, ci fiecare numai într$at'ta c't se cere pentru sarcina sarcina sa.” 46

Aadar4 Aadar4 e"eia nu poate i cet+ţean i4 prin ur"are4 r+"@ne i ea 'tr+in+ de virtute i ericire4 dar g@ndindu!'e Ari'totel puţin "ai &ine a a>un' la concluzia c+ parc+ un pic de virtute tot ar tre&ui '+ ai&+ i ea4 dar nu prea "ult+ G'+ nu i 'e urce la capH4 ci doar 'uicient+ pentru 'arcina 'a. La el 'tau tre&urile i cu 'clavii# „Li fiindcă am sta&ilit că sclavul este folositor pentru cele necesare, este vădit că el n$are nevoie dec't de puţină virtute, şi anume numai de at'ta c't să nu$şi părăsească tre&urile tre&urile fie din neînfr'nare, fie din lene.” 57

un' a>un' i el 'clav. 'clav. ?ţi tre&uie o "inte oarte redu'+ ca '+ air"i c+ anu"iţi oa"eni4 a>uni prin orţa /"pre>ur+rilor 'clavi4 /i pierd a'tel4 cu"va "agic4 calitatea de oa"eni i devin unelte i 'i"ple &unuri Gcu" ar i "o&ila din ca'+H# „"are este, aşadar, aşadar, natura şi rostul sclavului, )-  )&idem4 p. 151 Glocie4 Ari'to Ari'totel tel 'e pare pare c+ nu vede nici "+car "+car dierenţ dierenţaa dintre dintre un o" i o vit+# vit+# „)ar folosul  sclavilor se deose&eşte puţin de acela al vitelor, vitelor, căci şi unii şi altele ne dau cu corpul lor ajutorul pentru cele necesare necesare vieţii.” 55

i ne explic+ apoi i ce e virtutea drept+ţii pentru el# „S$a arătat că din natură unii  sunt li&eri şi alţii sclavi sclavi şi că este folositor şi şi drept ca ca aceştia să fie sclavi.” sclavi.”

9olo'itor i drept pentru cineF *entru ani"alul u"anoid nu"it po"po' 't+p@n i cet+ţ cet+ţea ean n care care 'e /"p+un /"p+uneaz eaz++ cu o p'eudo p'eudo!/n !/nţel ţelepc epciun iunee care care '+!i '+!i >u'tii >u'tiice ce a&uzu a&uzurile rile virtuoa'eF :< „totdeauna &iruinţa implică oarecare superioritate, aşa că se pare că violenţa nu este fără oarecare forţă morală” 56 :...<

Cei care vor '+!i g+'ea'c+ 'cuze lui Ari'totel pentru acea't+ eroare "a>or+ de g@ndire air"@nd c+ zicea i el cele de "ai 'u' doar pentru c+ pe antici nu i!a du' capul "ai "ult 'e /neal+4 deoarece chiar chiar el depune "+rturie c+ e'te la curent cu opinii ale unora care 'e opun 'claviei con'ider@nd!o nedreapt+4 doar c+ el le dezapro&+# „unii socotesc că dreptatea este &ună &unăvo voin inţa ţa Ocar Ocaree e*cl e*clud udee scla sclavi viaK aK,, iar iar alţii alţii că este este drep dreptt ca cel cel mai mai pute putern rnic ic să  stăp'nească”67 N...P

;ar&a ;ar&ari'" ri'"ul ul 'clava 'clavagi' gi'tt e'te e'te chiar chiar ridica ridicatt la rang rang de tii tiinţ+ nţ+ de c+tre c+tre /nţel /nţelept eptul ul Ari'totel# „ştiinţa stăp'nului constă în a şti să se folosească de sclavi.” :< „Ltiinţa de a c'ştia OsclaviK este însă deose&ită de celelalte două, ea nu este dec't arta de a purta ră%&oi la timp şi în mod util uti l Oori arta de a întocmi o v'nătoare v'nătoare de oameniK.” 61

?n rezu"at pentru /nţeleptul Ari'totel o anu"it+ categorie de oa"eni nu prea 'unt oa"eni J ci 'unt 'clavi din natur+4 unelte /n'uleţite4 'i"ple &unuri i un el de vite care nu au puterea de a >udeca. 'te evident /n'+ c+ aceti oa"eni nu 'unt 'clavi din natur+4 ci 'unt orţaţi '+ devin+ 'clavi 'u& a"eninţarea 'a&iei de unii oa"eni de )8  )&idem4 p. 8 G(4 ((4 8H. ))  )&idem4 p. : G(4 ((4 1-H. ):  )&idem4 G(4 ((4 18H. :0  )&idem4 pp. :!10 G(4 ((4 18H. :1  )&idem4 p. 11 G(4 ((4 23H.

5-

9ericirea la Ari'totel

tiinţ+ dec+zuţi din u"anitatea lor prin purtarea de r+z&oaie de /nro&ire ani"alic+ i prin  practicarea artei &e'tialice a v@n+torii de oa"eni. i nu 'unt nici unelte i nici &unuri /n'uleţite dec@t /n "+'ura /n care orice alt o" e'te o unealt+ i un &un /n'uleţit Gpentru cei care aleg '+!l trateze ca atareH4 iar vit+ care nu >udec+ nu e'te nici "+car acela care Gdin dierite "otiveH nu e capa&il 'au nu vrea '+ di'ting+ prea &ine /ntre o vit+ i un o". + ericirea "uncitorilor care /l ţin /n uncţiune4 ci doar a ad"ini'tratorilor tre&urilor  pu&lice Gnu"iţi4 doar ei4 cet+ţeniH.  ca" tri't+ ericirea ace'tui 'tat4 dac+ "area "a'+ a locuitorilor '+i nu au dreptul la ericire J ci doar "inoritatea care /i conduce politic. „#ar "onstituţia desăv'rşită nu va admite niciodată pe meseriaş printre cetăţeni.” 66 :5 Ari'to Ari'totel tel44 200:4 200:4 Politica4 ditura Antet4 9ilipetii de T@rg4 p. :: G(erul din cetate care d+ alar"a c@nd du"anul 'e apropie G'au intr+ /n cetateH J iar a nu ace di'tincţia acea'ta ele"entar+ nu poate i dec@t o dovad+ de 'o"nolenţ+ dup+ trezire. 122 Carrither'4 =ichael4 1::64  Zudda4 ditura Ku"anita'4 ;ucureti4 p. 8:. 123 A 'e vedea pentru dezvoltarea ace'tui ace'tui 'u&iect i Radu4 Lucian Alexandru4 200:4  -tica rmoniei4 ditura  L(B4 Clu>!Bapoca4 cap. "oţiile ca 'e"nale4 p. 2.2-.

68

Radu Lucian Alexandru

Apoi dac+ 'uerinţa e'te o &oal+ i naterea e'te o &oal+4 atunci i viaţa Gce reie'e din nater natereH eH e'te e'te o &oal+ &oal+ care care tre&uie tre&uie vind vindeca ecat+ t+ tratat tratat+ + de acet acetii 'o"n 'o"na"& a"&uli uli G&uddhitiFHV Cu ce o trateaz+ ei deciF J Cu "oartea4 cu Birvana Gcu  -*tincţia”VVV I  precu" /n a 'tinge o lu"@nare un ocH. J Ciudat+ "edicin+4 nu a" ce zice G'e poate /n'+4 c+ pe acolo4 pe la ei4 nu au auzit /nc+ de ur+"@ntul lui KippocrateVH... „Procesul trăirii este comparat cu arderea unui foc ... 9ratamentul constă în stinerea OnirvanaK focului...” 1!+

A vindeca viaţa prin uciderea ei e /ntr!adev+r o 'oluţie de"n+ doar de un "edic paranoic nu de unul '+n+to' la capV =erge '+r"anul &olnav /nchipuit Gcu" '+ nu"i" altel pe cineva &olnav de viaţ+FH la "edic '+ 'e vindece i ace'ta /i reco"and+ 'inuciderea G 'tingerea ocului din elHVVFF „Hu e*istă foc precum pofta, nici păcat precum ura, nici suferinţă precum e*istenţa corporală, nici fericire mai mare dec't -*tincţia.” 1!0

=edicina acea'ta &uddhi't+ pare a'tel '+ i de'coperit un el de  panaceu Gde leac univer'al &un la toate &olileH# J Te dor dinţiiF... J aV... J  din cauz+ c+ exi't+ 'uerinţ+ i /ţi doreti cevaV ar nu te i"pacienta4 exi't+ o 'oluţie G'+ nu te "ai doar+ dinţiiH J anu"e '+ nu!ţi "ai doreti ni"ic Gnici "+car '+ nu te "ai doar+ dinţiiH i '+ a>ungi la xtincţie... Acu" e drept c+ "oartea le vindec+ pe toate4 dar nici chiar aaV G,+!ţi doreti '+ te vindeci prin ea de &oli /nchipuite cu" e'te exi'tenţa corporal+ viaţa4 c+ chipurile a'tel vei a>unge la cea "ai "are ericire...H. e c@nd i pentru cine e extincţia cea "ai "are ericireF *ro&le"a nu e'te c+ exi't+ 'uerinţ+ durere /n exi'tenţa corporal+ J di"potriv+ acea'ta e chiar o &inecuv@ntare pentru viaţ+ J o a>ut+ '+ 'upravieţuia'c+ /n continuare prin aptul c+ /i 'e"naleaz+ pro"pt atunci c@nd vieţuirea 'a /i e'te pu'+ /n pericol Gde agenţi  patogeni4 de &oal+4 de a"eninţ+ri naturale J rig4 urtun+ etc.H J iar ei GvieţiiH nu!i r+"@ne r +"@ne dec@t '+ eli"ine G'au '+ 'e dep+rtezeH de ace'te a"eninţ+ri i 'uerinţa di'pare pentru "o"ent din pei'a> Gp@n+ c@nd apare ur"+toarea a"eninţare pe care ne!o va 'e"nala la el de pro"pt pentru a lua "+'uri /"potriva / "potriva eiH. 12- Ei""er4 Keinrich4 1::84 Filo%ofiile )ndiei4 ditura Ku"anita'4 ;ucureti4 p. 316 'upra. 9emeiurile Veii4 20014 ditura Kerald4 ;ucureti4 p. 136 Gaori'"ul 202H. 125 #ammapada $ 9emeiurile

6)

9ilo'oia &uddhi't+ i pro&le"a 'uerinţei

A vrea '+ eli"ini 'uerinţa ca eno"en p'iho!izic Gcu 'copuri &ine deli"itate i  preci'eH nu e o dovad+ dovad+ de /nţelepciune4 /nţelepciune4 ci una de lip'+ a ei.

4. Dorinţa  Bi 'e 'pune a'tel de c+tre /nţelepciunea &uddhi't+# „#eoare „#eoarece ce suferinţa suferinţa este  enerată de dorinţă, dorinţă, distruerea distruerea dorinţei atrae în mod loic dispariţia dispariţia suferinţei.” 1!2 

 evident pentru oricine c+ 'uerinţa nu e'te generat+ /n "od nece'ar de dorinţ+ 'ete  pot+ J de orice dorinţ+ 'ete pot+4 ci doar de acelea dintre ele care odat+ /ntreţinute 'ati'+cute duc la di'trugerea ar"oniei G'+n+t+ţii nor"alit+ţiiH organi'"ului individual i 'ocial Gdi'trugeri care ne 'unt 'e"nalate pro"pt de 'uerinţ+ durere pentru a ala de ele i a lua "+'uri /"potriva lorH. ,uerinţa nu e generat+ de 'ati'acerea 'etei 'au a oa"ei4 'au a nevoii de conort ter"ic4 de 'iguranţ+ etc.4 ci de reuzul nerodului G&uddhi't 'au de alt+ natur+H de a le 'ati'ace pe ace'tea /n "od ar"onio' G/n cantitatea cerut+4 la calitatea nece'ar+ i la ti"pul potrivit 'ati'acerii lorH. (ar di'trugerea ignorarea dorinţei 'etei potei nu duce la di'pariţia 'uerinţei4 ci di"potriv+# la "+rirea ei G/n pri"+ in'tanţ+H i /n cele din ur"+ la di'trugerea vieţii J cel care nu!i a't@"p+r+ 'etea Gnu &ea ap+H4 nu!i 'ati'ace potele Gnu "+n@nc+H4 prin aptul4 de exe"plu4 c+ nu!i "ai dorete '+ 'e "ite Gde 'u& un copac 'au altul pentru a i le 'ati'aceH "oare /n cele din ur"+. oar pentru logica 'inucigailor4 a di'peraţilor4 a depre'ivilor4 'ati'acerea dorinţelor i nece'it+ţilor pentru /ntreţinerea vieţii e'te o &oal+ de care vor '+ 'cape# „Foamea este cea mai rea dintre &oli; e*istenţa corporală este cea mai rea dintre  suferinţe.”1!4 

,unte" de acord c+ „... este întotdeauna fericit cel ce nu are de$a face cu nero%ii” 1!54 dar cu" '+!l nu"i" pe individul care a proerat pe gur+ air"aţiile de "ai 'u' de'pre oa"e i4 re'pectiv4 de'pre exi'tenţa corporal+F ?ntr!adev+r nerod e'te un cuv@nt care i 'e potrivete de "inuneV i nerodul ace'ta ne "ai 'pune Gpe principiul nu "ai "@nca c+ oricu" ţi 'e ace oa"e dup+ aceea4 nu "ai &ea ap+ c+ apoi o '+!ţi ie din nou 'ete .a.".d.H i ur"+toarele# 126 #ammapada $ 9emeiurile Veii 4 20014 ditura Kerald4 ;ucureti4 p. 181. 128 )&idem4 p. 138 Gaori'"ul 203H. 12) )&idem4 p. 13) Gaori'"ul 206H.

6:

Radu Lucian Alexandru

„Prin urmare, nu îndrăi nimic, căci este dureros să fi despărţit de ce$ţi este dra. Hu e*istă leături pentru cel care nu îndrăeşte nimic şi nu urăşte nimic.” 1!6

reit do"nule nerod# el are leg+turi cu indierenţa i ne'i"ţirea4 cu /"pietrirea ini"ii 'ale4 cu incapacitatea 'a patologic+ G/nn+'cut+ 'au do&@ndit+H de a 'i"ţi4 de a e"patiza4 de a tr+i Gprin e"patieH durerile 'uerinţele Gre'pectiv ericirile pl+cerileH altora i a'tel a 'e i"plica activ /n di"inuarea alungarea cauzelor lor Gre'pectiv a  participa cu &ucurie &ucurie la /"plinirile lorH. Leg+turile celui care nu /ndr+gete ni"ic i nu ur+te ni"ic 'unt evidente cu 'pitalele de  p'ihiatrie G'ecţia depre'ivi croniciH i "ai ale' cu "or"@ntul pe care 'e gr+&ete '+ i!l 'ape /nc+ /n viaţ+ iind pentru a 'e /ngropa /n el ca un ne!rod ce e'te Gca cineva /n care viaţa nu rodete4 /n care ea nu prinde rodH.  Bi 'e 'pune a'tel /n aori'"ele 212!216 din  #ammapada1(7 c+ din atracţie aecţiune ataa"ent dorinţ+ ne'aţ 'e ivete gri>a i rica i c+ cel eli&erat de atracţie aecţiune ataa"ent dorinţ+ ne'aţ nu cunoate gri>a i atunci de ce '+!i ie ric+F (at+ c+ /i 'pune" noi# '+!i ie ric+ c+ a "urit4 c+ a devenit un "ort viu Gun cadavru a"&ulantH4 o anto"+ neericit+ a ceea ce ar i putut '+ ie4 o u"&r+ de o" care pare c+ are viaţ+4 dar de apt nu "ai are. a# gri>a de a 'e "enţine eli&erat de ace'tea4 gri>a de a re'pinge ignora G/n loc '+ atrag+ dezvolte tr+ia'c+H4 gri>a de a nu 'e ataa Grica de ataa"ent4 de relaţii relativ dura&ile4 de leg+turi relativ 'ta&ile4 rica de iu&ire i d+ruire iu&itoareH4 gri>a de a nu dori Grica de dorinţ+4 ca i corolar al ricii 'ale de eecH4 gri>a de a i tot ti"pul '+tul J opu' ne'aţului J rica de ne/"plinire4 de i"perecţiune4 de parţialitate J cu alte cuvinte rica de viaţ+ J rica de a tr+i Gca un o" neeli&erat din /"&r+ţiarea vieţii4 pentru c+ G/nc+H e'te /n viaţ+H. Acea't+ indierenţ+4 ne'i"ţire4 lip'+ de aecţiune tinde '+ duc+ inevita&il la "+rirea "+rirea 'uerinţei 'uerinţei din 'ocietate 'ocietate prin tolerarea tolerarea r+ului# „8n mod tradiţional, &udiştii sunt 12: )&idem4 pp. 1-1!1-2 Gaori'"ul 211H. 130 )&idem4 pp. 1-2!1-3.

80

9ilo'oia &uddhi't+ i pro&le"a 'uerinţei

„liniştiţi” din punct de vedere vedere social şi politic sau „supuşi”, mereu mereu preătiţi să coe*iste cu cele mai crude reimuri.” reimuri.” 1(1

 Bi 'e 'pune apoi /n al doilea Bo&il Adev+r# „"are „"are este, este, o &iXXu, &iXXu, Ho&ilul devăr despre oriinea suferinţeiY #orinţa este cau%a care duce la reînnoirea e*istenţei, dorinţa condiţionată de plăcere şi desfătarea simţurilor, care$şi caută împlinirea c'nd ici, c'nd colo, dorinţa sen%uală, dorinţa de e*istenţă şi dorinţa de aniilare a e*istenţei.” 1(!

?n ace't adev+r ni 'e co"unic+4 dup+ cu" vede"4 care e'te cauza care duce la re/nnoirea exi'tenţei i nu care e'te cauza care duce la 'uerinţ+. Adev+rul Baterii ,uerinţei nu ne explic+ care e'te cauza 'uerinţei4 ci doar de ce GeventualH odat+ n+'cut+ viaţa4 ea 'e al+ /n continu+ "icare i tran'or"are Gaa cu" /i ade &ine unei vieţi iu&itoare de viaţ+ i nu de "oarte# 'tagnare4 ne"icare4 /nţepenire4 de'co"punereH. Apoi pute" /nţelege c+ dorinţa 'enzual+ Gde pl+cere 'exual+H duce uneori la re/nnoirea exi'tenţei Gla apariţia unei noi vieţiH4 dar ce nu /nţelege" e'te cu" ar putea '+ duc+ la re/nnoirea exi'tenţei dorinţa de anihilare a ei. Aici e ori una4 ori alta J doar dac+ evident individul po'edat de dorinţele 'enzuale a"intite nu e 'oţ de c+lug+riţ+ G mantis reliiosaH 'au nu e "e"&ru al unor altor 'pecii de vieţuitoare care 'e 'acriic+ pentru generaţiile ur"+toare. Iricu" i /n cazul lor J nu dorinţa de anihilare duce la re/nnoirea vieţii4 ci dorinţa de exi'tenţ+ Gprin ur"aiH ace a'ta J altel ei ar putea '+ 'e anihileze i /nainte '+ 'e apropie de /ndeletnicirile cele 'enzuale J i a'tel '+ le reuea'c+ pe &une dorinţa de anihilare a exi'tenţei 'peciei lorV I alt+ po'i&il+ or"ulare a ace'tui adev+r e'te ur"+toarea#  cesta este, o căluări,  devărul Haşterii Suferinţei. Suferinţei. #oar setea sau apria dorinţă :tana< dau naştere naştere e*istenţei repetate, repetate, doar ele sunt înlănţuite de poftele pătimaşe, doar ele caută plăceri noi, c'nd într$ un loc, c'nd în altul, adică setea pentru plăcerile simţurilor, setea de e*istenţă, setea de none*istenţă”.133

ac+ 'etea de nonexi'tenţ+ G dorinţa de anihilare a exi'tenţeiH /n logica &uddhi't+ duce la exi'tenţ+4 atunci cu 'iguranţ+4 /n aceeai logic+4 'etea de &ine duce la r+u i 'etea de trezire ilu"inare duce G'au a du' cel puţin /ntr!un caz oarecareH la ador"ire t@"pire 131 ,nelling4 ohn4 1::84 -lemente de Zudism 4 ditura RAI4 ;ucureti4 p. 65. 132 #ammapada $ 9emeiurile Veii 4 20014 ditura Kerald4 ;ucureti4 p. 180. 133 Conor" Carrither'4 =ichael4 1::64 Zudda4 ditura Ku"anita'4 ;ucureti4 p. ):.

81

Radu Lucian Alexandru

"ental "ental+V +V *lu' *lu' c+ /n logic logicaa cla'ic cla'ic+ + pute" pute" air"a air"a cu "ult "ult "ai "are "are /nte"ei /nte"eiere ere exact exact contrariul# anu"e c+ exi'tenţa d+ natere la dorinţ+ Gla dorinţa celui exi'tentVH. Apoi tre&uie '+ o&'erv+" c+ doar un ceretor &uddhi't ar putea crede c+ e capa&il ca /n loc '+ caute pl+ceri noi c@nd /ntr!un loc4 c@nd /n altul4 '+ nu "ai caute nici un el de  pl+ceri nici /ntr!un loc4 nici /n altul i /n loc '+ ai&+ 'ete pentru pl+cerile 'i"ţurilor '+ ai&+ 'ete pentru pl+cerile ne!'i"ţurilor Gne!'i"ţirilorHV

. $'eîncarnarea&  (lu"inatul ;uddha /i vede vieţile anterioare G/n ti"p ce vi'eaz+4 'u& copacul '+u4 vi'ul trezirii 'aleH4 dar nu pare a i capa&il '+ /nţeleag+ c+ dovezile 'ale pentru pro&area exi'tenţei vieţilor anterioare nu 'unt dec@t 'i"ple vi'e 'u& copaci4 'i"ple experienţe onirice care nu dovede'c exi'tenţa re/ncarn+rii4 ci doar exi'tenţa vi'+riiV Trezirea 'a pare a'tel '+ ie o trezire indian+ cla'ic+4 adic+ una pe >u"+tate +cut+4  pentru c+ el nu 'e dovedete a i capa&il '+ dep+ea'c+ iluzia re/ncarn+rii aruncat+ pe'te capetele neatente ale indienilor de c+tre cuceritorii arieni4 prin cla'a lor de &rah"ani i regi divini4 pentru a >u'tiica pueril Gcu vi'e de ador"it copiiH 'tatutul lor privilegiat /n 'ocietate i conda"narea nativilor 'upuilor la a!i 'lu>i ca i 'clavi4 pe "otiv c+ ar i greit /n vieţile anterioare4 precu" i p+c+lirea lor cu pro"i'iunea unor re/ncarn+ri viitoare /n regi dac+ 'unt cu"inţi i execut+ cu "axi"+ 'upunere ordinele 't+p@nilor. 't+p@nilor.  drept ca ;uddha4 aa pe >u"+tate trezit cu" era4 a +cut nite pai /nainte 'pre ieirea din acea't+ iluzie a vieţilor anterioare J prin dezapro&area ca'telor &azate pe natere i prin air"area c+ nu exi't+ 'ulete care '+ tran'"igreze4 dar nu a putut "erge  p@n+ la cap+t4 'pre a iei din iluzia indian+ a 'a"'arei. Bu a putut /nţelege nici "+car el c+ dac+ nu exi't+ vac+ care '+ intre i '+ ia'+ din gra>dul  'au M4 M4 atunci nu exi't+ nici o int intra rare re!ie !iei ire re 'a" 'a"'a 'aric ric+ + a vaci vaciii din din gra> gra>du duri ri 13- G/n unc uncţi ţiee de "e "eri rite tele le 'ale 'ale v+c+retiH... ar ce '+!i aci4 e greu cu logica G"ai ale' pentru iu&itorii de paradoxuri gratuiteH. i chiar dac+ pute" /nţelege re/ncarnarea ca iind doar un 'i"plu "it4 care4 aa cu" ne 'ugereaz+ Lucian ;laga4 'i"&olizeaz+ o 'ete de viaţ+ ininit+ 1354 nu pute" '+ nu 13- „He'nd realitatea „Sinelui” OnairatmWaK se ajune la acest parado*/ o doctrină care e*altă importanţa  faptei şi a „fructului” ei, răsplata faptei, neaă aentul „cel ce consumă fructul””  J conor" liade4 =ircea4 1:::4 )storia credinţelor şi ideilor reliioase4 ditura 7niver' nciclopedic4 ;ucureti4 p. 2:3. 135 „Setea de viaţă e nelimitată/ mitul reîncarnării este poate, în cele din urmă, e*presia setei de viaţă ce nu cunoaşte limite.”  J conor" ;laga4 Lucian4 1::-4 "urs de filosofia reliiei 4 ditura 9ronde4 Al&a (ulia4 p.

82

9ilo'oia &uddhi't+ i pro&le"a 'uerinţei

ar+t+" c+ perpetuarea ace'tui "it are con'ecinţe dintre cele "ai neericite /n 'ocietatea indian+ Gcea "ai i"portant+ iind >u'tiicarea 'egreg+rii pe ca'te a ace'tei 'ociet+ţi cu con'ecinţele de rigoareH.

+. %irvana Al treilea adev+r ne 'pune apoi c+ 'uerinţa /nceteaz+ dac+ dorinţa /nceteaz+. Iare 'e g@ndea i aici ;uddha la 'exF J  pro&a&il4 pentru c+ 'e pare c+ 't+tu'e pe 'ec ti"p de vreo a'e ani4 dup+ ce /i p+r+'i'e &ru'c a"ilia i copilul nou n+'cut ca '+ cutreiere prin  p+duri /n c+utare de treziri pe 'u& copaci#  "are este, o &iXXu 1(2  , Ho&ilul devăr despre despre încetarea suferinţeiY -ste stinerea cu desăv'rşire desăv'rşire şi încetarea încetarea dorinţei, renunţarea renunţarea  şi a&andonarea a&andonarea ei, eli&erarea eli&erarea şi detaşarea detaşarea de ea.” 1(4 

up+ /nţelepciu /nţelepciunea nea lui ;uddha4 ;uddha4 prin ur"are4 ur"are4 cel care renunţ+ renunţ+ la orice dorinţ+ dorinţ+ Gde exe"plu4 de hidratare4 de hr+nire4 de "icare etc.FH 'cap+ de 'uerinţ+F =ai greit de at@t nu putea '+ o ni"erea'c+ nici dac+ era /n continuare ador"it G'u& copacul luiH# J 'ituaţia 'e prezint+ exact pe do'# de a&ia dac+4 neericitul ceretor G&hiDDhuH4 va crede /n air"aţiile lui ;uddha i apoi va i reui cu"va Gnu ne pute" i"agina cu"4 cu excepţia c+ '!ar 'inucide izicH '+ 'cape de orice dorinţ+4 de a&ia atunci va vedea el ce e aceea 'uerinţ+ durere G'peciic+ oa"ei4 'etei4 ne"ic+rii4 /nţepenirii etc.H. ,oluţia in'inuat+ deci pentru 'c+parea de 'uerinţ+ Gpentru nerozii i ceretorii care vor '+ 'cape de eaH e'te 'inuciderea p'ihic+ Gi p@n+ la ur"+ izic+H venit+ din indierenţ+ i depre'ie Gdin lip'a de dorinţ+H# „Sf'rşitul drumului este asemuit în cele dint'i scrieri stinerii unei lum'nări, atunci c'nd aceasta nu mai are com&usti&il care care să o menţină aprinsă. ceasta este Hirvana.  )dentificarea  )dentificarea cu un sine a încetat; într$adevăr într$adevăr, toate impulsurile de a e*ista ca persoană persoană  I sau de a e*ista e*ista în vreun vreun fel I au încetat.” încetat.” 1(5

A'tel4 acea't+ nirvan+ GextincţieH e'te tot una cu "oartea J doar ignoranţii pot crede c+ poate exi'ta viaţ+ +r+ dorinţ+ G+r+ voinţ+ g@ndire acţiune /ndreptat+ 'pre 'u'ţinerea i dezvoltarea continu+ a vieţiiH i tinereţe +r+ de'+tarea 'i"ţurilor i +r+ 'ati'acerea 3:. 136 136 ;hiDD ;hiDDhu hu G/n pli pliHH re'pec re'pectiv tiv &hiD &hiDṣu G /n 'an'Drit+H 'an'Drit+H 'e traduce traduce prin c+lug+r c+lug+r &udi't4 &udi't4 dar literal &hiD &hiD ṣu /n'ea"n+ ceretor J cineva care tr+iete din cerit Gdin ce /i dau alţiiH. 138 #ammapada $ 9emeiurile Veii 4 20014 ditura Kerald4 ;ucureti4 p. 181. 13) ,nelling4 ohn4 1::84 -lemente de Zudism4 ditura RAI4 ;ucureti4 pp. )8!)).

83

Radu Lucian Alexandru

potelor i pl+cerilor G'enzuale 'au de alt+ natur+H. oar di'peraţii i depre'ivii nu /nţeleg ace't lucru J i a'tel /ncearc+ ca &ez"eticii '+ 'e 'inucid+ p'ihic G'+ nu "ai ai&+ nici o dorinţ+H +r+ '+ 'e 'inucid+ i izic# „-ste discuta&il dacă persoanele cu adevărat „neeoiste” care care nu au nici urmă de eo,  pot trăi. #esiur, #esiur, ne putem lipsi de identificarea identificarea cu eo$ul şi ne putem descide transeoticului, dar mă între& dacă eo$ul poate dispărea dispărea vreodată vreodată complet, at'ta timp c't oranismul oranismul psiofi%ic trăieşte pe păm'nt I sau dacă este într$adevăr de dorit aşa ceva.” 1(6

. $Suferinţa trupească şi cea sufletească&  ?n ace'te Bo&ile Adev+ruri Gar+tate4 dup+ cu" a" v+zut4 a i "ai "ult nite no&ile 'e"i!adev+ruri 'au pe alocuri chiar "inciuniH a" putut con'tata c+ toat+ 'uerinţa e &+gat+ de!a val"a /n ecuaţia "@ntuirii. ?n a&ord+ri ulterioare 'e /ncearc+ totui a 'e ace o di'tincţie /ntre 'uerinţa trupea'c+ i 'uerinţa 'uletea'c+ G"ental+H# „I Spune$mi, Haasena, cel ce nu mai renaşte este încercat de sen%aţii de durereY  I #e unele da, de de altele nu.  I "are sunt acesteaY  I Poate fi încercat încercat de suferinţe trupeşti, trupeşti, dar nu sufleteşti. sufleteşti.  I #e ceY  I #eoarece cau%a, condiţiile suferinţelor trupeşti nu a dispărut, în timp ce cau%a celor  sufleteşti a dispărut.” dispărut.”1+7

La el /n'+ cu" /n cazul 'uerinţelor trupeti cauza lor nu a di'p+rut dec@t parţial J anu"e cu privire la acele cauze ale lor pe care noi le pute" evita la voinţ+ i nu a di'p+rut cu privire la acele cauze ale lor pe care nu le pute" evita Gpentru c+ nu ţin de dorinţa apta noa'tr+ 'au nu ţin doar de eaH la el e'te i cu cele 'uleteti.  Belinitea4 agitaţia4 'tre'ul4 'uerinţa p'ihic+ apar atunci c@nd 'u'ţine" /n p'ihic raţiona"ente greite 1-1 Gcare4 printre altele4 duc i"ediat 'au pot duce /n per'pectiv+ la a"eninţarea Gexi'tenţei ar"onioa'e aH propriei vieţi4 re'pectiv a co"unit+ţii din care ace" parteH. Cauzele apariţiei i exi'tenţei ace'tor raţiona"ente greite /n propriul 13: )&idem4 p. 202. 1-0 ilinda$ Pana sau 8ntre&ările 3eelui ilinda 4 1::34 ditura (n'titutul uropean4 (ai4 p. )1. 1-1 A 'e vedea pentru "ai &una /nţelegere /nţelegere a raţiona"entelor greite Radu4 Lucian Alexandru4 Alexandru4 200:4  -tica  rmoniei4 d.  L(B4 Clu>!Bapoca4 cap. Ce /n'ea"n+ de apt c+ un raţiona"ent e'te greitF4 p. 2.22.

8-

9ilo'oia &uddhi't+ i pro&le"a 'uerinţei

 p'ihic 'unt4 "ulte din ele4 relativ independente de voinţa noa'tr+ J 'unt /nv+ţate +r+ di'cern+"@nt /nc+ din copil+rie i 'tocate /n 'u&contient 1-2  atept@nd prile>uri potrivite  pentru a 'e "anie'ta "anie'ta relativ auto"at4 'unt 'unt preluate din neatenţie neatenţie din 'ocietate 'ocietate i tot a'tel 'unt l+'ate '+ 'e "anie'te prin noi4 'unt cauzate i /ntreţinute de cunoaterea noa'tr+  parţial+ a lu"ii. Ace'te cauze Gi "ai ale' cunoaterea parţial+ a uncţion+rii "ecani'"elor lu"ii i vieţiiH 'e "enţin i dup+ ce 'e'iz+" leg+tura dintre 'uerinţa p'ihic+ i exi'tenţa unui raţiona"ent greit /n propriul p'ihic Gp@n+ la corectarea acelui raţiona"ent greit4 re'pectiv  p@n+ la apariţia Gindierent Gindierent de voinţa noa'tr+ noa'tr+ Gdin cauzele a"intite a"intite "ai 'u' i din alte cauzeH cauzeH aH alto altorr raţi raţion ona" a"en ente te gre greite ite /n prop propriu riull p'ih p'ihic icH. H. *rin *rin ur"a ur"are re44 la el el ca i /n cazu cazull 'uerinţelor trupeti i /n cazul celor 'uleteti ave" de!a ace i cu cauze pe care le  pute" evita Gţin@nd de voinţa noa'tr+H i cu cauze pe care nu le pute" evita "o"entan Gpentru c+ nu ţin exclu'iv de voinţa dorinţa noa'tr+H. Aadar4 pentru c+ g@ndirea noa'tr+ nu e'te 'trict a noa'tr+4 ci e'te /n "area ei "a>oritate "ereu cauzat+ inluenţat+ din de exterior Gprin actori de li"&+4 cultur+4 cunoa cunoater tere4 e4 tradiţ tradiţie4 ie4 ilo' ilo'oi oiee de viaţ+ viaţ+ etc.H4 etc.H4 niciod niciodat+ at+ cauze cauzele le 'ueri 'uerinţe nţeii noa'tr noa'tree 'uleteti nu pot i /n totalitate eli"inate Gdei e drept c+ pot i di"inuate /ntr!o de'tul de "are "+'ur+4 dac+ di"inuarea lor 'e coreleaz+ i cu di"inuarea cauzelor 'uerinţelor trupeti i 'ocialeH. ar4 cu" a" "ai tot 'pu'4 nu 'uerinţa e'te cea care tre&uie eli"inat+4 ci doar cauzele r+ului pe care apariţia ei /n noi ni le 'e"naleaz+. A'tel4 a 'pera 'au a dori ca /n cineva '+ nu "ai apar+ 'e"nalul 'uerinţei 'uleteti e a!ţi dori ca acel neericit '+ a>ung+ /n 'tadiul /n care nu "ai poate 'e'iza apariţia /n 'ine a unor raţiona"ente greite Gla el cu" cineva lip'it de capacitatea de a 'i"ţi durere izic+ nu "ai 'e'izeaz+ c@nd /i &ag+ "@na /n oc cu con'ecinţele de rigoareH4 a unor raţiona"ente care /l ac '+ realizeze acţiuni care duc la di'trugerea dezar"onizarea /"&oln+virea vieţii proprii. A dori '+ 'capi total de 'uerinţ+ Gizic+ 'au p'ihic+H e'te a dori '+ te 'inucizi4 a dori '+ renunţi la inor"aţiile care te ac capa&il '+ lupţi /"potriva actorilor care /ţi a"eninţ+ viaţa G/n ar"onieH i a'tel a te prede'tina la pierderea ace'teia 1-3. 1-2 )&idem4 cap. Leg+tura contient!'u&contient4 p. 2.18 i cap. Auto"ati'"ele p'ihice4 p. 2.1:. 1-3 A 'e vedea pentru pentru dezvoltare dezvoltareaa ace'tei ace'tei idei i Radu4 Lucian Alexandru4 Alexandru4 200-4 "ălătorie prin "onştiinţă 4 ditura =ega4 Clu>!Bapoca4 cap. a unei po'i&ile /nr@ngeri 'au dorinţa unei po'i&ile victorii4 'au vreo aecţiune pentru rudele c+zute 'u& 'a&ia du"anului .a.".d.H. i "ai 'unt i tupeiti aceti doritori de 'inucideri p'ihice +r+ "oarte izic+ ataat+# „9oţi „9oţi neio neio&ii &ii necon neconver vertiţi tiţi se lasă lasă pradă pradă plăce plăceril rilor or,, se ataşe ataşea%ă a%ă simţur simţurilo ilorr şi o&iectelor sensi&ile. -i se lasă duşi de curent. -i nu se pot eli&era de naştere, de &ătr'neţe, de moarte şi de suferinţă.” 1+0

Beghio&ii convertiţi4 o&'erv+" /n'+ noi4 'e vede trea&+ c+ /ncearc+ Gca neghio&iiH '+ nu ai&+ nici o pl+cere Glucru nu doar i"po'i&il4 dar i 'tupidHQ /nc+ /i olo'e'c 'i"ţurile Gv+z4 auz etc. J ce 'urpriz+VH4 pentru c+ 'unt ataaţi de ele Gi nu pot 'upravieţui +r+ eleH i de o&iectele lor J i cu toate ace'tea nici unul din aceti neghio&i convertiţi nu a 'c+pat vreodat+4 dup+ convertire4 de natere Gpropria lui natereH4 de &+tr@neţe Gdec@t dac+ a "urit de t@n+rH4 de "oarte i nici de 'uerinţ+ J i a'ta cu neghio&ul lor e /n runteV ,e vede a'tel clar din &iograia lui ;uddha Gat@ta c@t a "ai r+"a' ne"itizat+H c+ cel care a in'inuat G pretin'H c+ 'e poate 'c+pa de &oal+ i "oarte4 ca or"e ale 'uerinţei4 prin  parcurgerea unui unui proce' de ilu"inare ilu"inare vindecare oarecare oarecare nu a 'c+pat 'c+pat de ele4 cu toate teoriile i practicile 'ale cop+ci'tice Gde'coperite 'u& un copacH# „"au%a morţii a fost otrăvirea cu nişte alimente care mai înt'i l$au îm&olnăvit,  făc'ndu$l să s'nere%e s'nere%e şi să sufere I ceea ce el a îndurat cu acel curaj ce îl caracteri%a.”1+2 

?n plu' nu a reuit '+ /nl+ture /nl+ture durerea durerea nici din cei ce /l ur"au4 pentru c+ la "oartea "oartea lui „8n toate cele şase #irecţii a fost simţită şi e*primată o mare durere...” 1+4  1-- „I "are este scopul pentru care aţi părăsit lumea laicăY "are este pentru voi ţelul finalY  I Să încete%e suferinţa pre%entă şi să nu se mai nască alta/ iată scopul retraerii noastre din lume.  Hi&&ana a&solută/ iată ţelul nostru final.” J conor" ilinda$Pana sau 8ntre&ările 3eelui ilinda4 1::34 ditura (n'titutul uropean4 (ai4 p. 65. 1-5 ilinda$ Pana sau 8ntre&ările 3eelui ilinda 4 1::34 ditura (n'titutul uropean4 (ai4 p. 108. 1-6 ,nelling4 ohn4 1::84 -lemente de Zudism4 ditura RAI4 ;ucureti4 p. 3-. 1-8 )&idem4 p. 3-.

86

9ilo'oia &uddhi't+ i pro&le"a 'uerinţei

*entru cineva care pretindea c+ a de'coperit cu" '+ nu te "ai doar+ e de "irare ace't eect perver' J /n toate cele a'e direcţiiV Te!ai i ateptat ca "+car /n cazul lui4 durerea cu pricina '+ nu "ai ie 'au "+car '+ ie un pic "ai "ic+ G'+ nu ie aa "are i /n at@tea direcţiiVH.

. $,alea cu opt raţe&  Al patrulea Bo&il Adev+r ne 'pune cu" pute" 'c+pa de 'uerinţ+ J anu"e prin ur"area C+ii cu Ipt ;raţe Trepte or"at+ din trei co"ponente "a>ore# "oralitatea Gvor&ire corect+1-)4 acţiune corect+ i "i>loace corecte de traiHQ /nţelepciunea G/nţelegerea corect+ i g@ndirea corect+H i "editaţia Geort corect4 atenţie corect+ i concentrare corect+H# „stfel, vor&im despre un model de formare morală alcătuit din trei părţi const'nd în  practicarea  practicarea virtuţilor şi evitarea viciilor, viciilor, practicarea practicarea meditaţiei şi de%voltarea de%voltarea înţelepciunii.”1+6

unge" a'tel la aptul evident4 c+4 /n ciuda p+rerii lui picur4 univer'ul 'e 'chi"&+ "ereu i c+ a'tel el nu a o't totdeauna aa cu" e'te GaziH i nu va d+inui la el /n viitor4 ci /n alt el Gadic+ 'chi"&atH. 9aptul c+ teoretic a" deini univer'ul ca iind tot ce exi't+ i"plic+ /n "od auto"at aptul c+ nu ar "ai i ni"ic Gexi'tentH4 /n aara lui4 care '+!l 'chi"&e J dar nici nu are nevoie de ace't exterior inexi'tent ca i cauz+ a 'chi"&+rii lui4 deoarece 'chi"&area e'te Gi ace't lucru /l vede toat+ lu"eaH de>a /n interiorul lui...

1.2 „'to!ii” şi „corpurile co!puse” picur G/n Scrisoare către [erodotos H# N...P „unele corpuri sunt compuse, altele sunt elem elemen ente tele le din din car care$s e$s făcu făcute te aces aceste te corp corpur uri. i. ces ceste te elem elemen ente te sunt sunt inse inseca ca&i &ile le şi nescim&ătoare, nescim&ătoare, dacă tre&uie ca lucrurile lucrurile să nu piară în nefiinţă; atomii sunt destul de tari ca să re%iste c'nd lucrurile lucrurile compuse se desfac, din cau%ă că sunt de natura plinului şi nu  pot fi risipite nicăieri şi nicicum. #eci este necesar ca principiile lucrurilor să fie inseca&ile şi elementele naturale ale corpurilor.” 127

=a>oritatea corpurilor co"pu'e 'unt +cute din alte corpuri co"pu'e care 'unt ele"ente ale lor. I parte din ace'te ele"ente co"pu'e pot '+ exi'te cu "ult "ai "ult dec@t "ulţi"ile uncţional!organizate de ele"ente co"pu'e pe care ele le or"eaz+4 +r+ /n'+ ca acea'ta '+ /n'e"ne /n "od nece'ar c+ ele /n'ele nu ar putea i la r@ndul lor4 /n condiţii 'peciice4 de'co"pu'e /n ele"entele lor co"ponente Ga 'e vedea /n ace't 'en' ele"entele co"ponente ale ato"ului "odern din izic+H J prin ur"are4 "a>oritatea 160 Laertio'4 Laertio'4 iogene iogene'4 '4 1::84 1::84  #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 322 G4 -0 ! -1H.

)2

*l+cerea lui picur 

ele"entelor din care 'unt co"pu'e corpurile co"pu'e 'unt la r@ndul lor co"pu'e i a'tel pot i divizate ri'ipite dizolvate la r@ndul lor J i chiar dac+ durata de viaţ+ a ace'tor ele"ente co"pu'e G"ult "ai 'i"ple dec@t corpurile co"pu'e pe care le pot or"aH  or"aH poate i oarte lung+4 nu /n'ea"n+ c+ ea e'te ininit+... Apoi4 de ce ar tre&ui ca lucrurile '+ nu piar+ /n neiinţ+F =a>oritatea lucrurilor co"pu'e4 evident4 pier /n neiinţ+ atunci c@nd 'e de'co"pun /n ele"entele din care 'unt co"pu'e4 deoarece ele ca i lucruri corpuri co"pu'e cu o identitate uncţional+ i organizaţional+ 'peciic+4 pier din lu"e i ie' din exi'tenţ+4 /n raport cu identitatea lor iinţial+ integral!uncţional!organizatoric+ 'peciic+... i dac+ e evident c+ ele 'e pot de'co"pune diviza4 c+ ele pier /n neiinţ+4 de ce nu ar i la el de evident c+ "a>oritatea ele"entelor co"pu'e din care ele 'unt or"ate pot i i ele4 la r@ndul lor4 de'co"pu'e4  pierind a'tel /n neiinţ+ /n raport cu identitatea lor co"pu'+4 'ingura lor identitate real+ G/ntregul 'i'te"ul 'e or"eaz+ din p+rţi4 dar identitatea lui e dat+ /n "od e'enţial de "odul cu" ace'te p+rţi interacţioneaz+ 'tructural i uncţional /n "aniera 'peciic+ acelui /ntreg 'i'te"4 iar odat+ ce acea't+ identitate integral+ 'i'te"ic+ e di'tru'+4 acel /ntreg 'i'te" c+reia ea /i core'punde piere /n neiinţ+4 chiar dac+ p+rţile din care el a o't or"at continu+ '+ exi'te 'u& o or"+ 'au alta /n alte /ntreguri 'i'te"e...H. Aadar4 chiar dac+ 'unt anu"ite ele"ente de'tul de tari ca '+ rezi'te c@nd lucrurile co"pu'e 'e de'ac4 ace'te ele"ente nu 'unt /n "od nece'ar in'eca&ile Gde net+iat J care nu pot i t+iate J din lat.  secare  secare J a t+iaH4 re'pectiv indivizi&ile Ggr. atomos J indivizi&ilH J ci doar 'uicient de rezi'tente G tariH /nc@t '+ rezi'te dup+ ce lucrurile co"pu'e pe care ele le or"au 'e de'ac4 pentru a intra /n co"ponenţa altor lucruri co"pu'e4 pentru  perioada de ti"p G"ai lung+ 'au "ai 'curt+H pentru care ele vor rezi'ta +r+ '+ ie de'co"pu'e4 divizate4 ri'ipite4 dizolvate4 la r@ndul lor. Batura plinului 'olidului e'te deci o natur+ relativ+ la perioada de ti"p c@t acea natur+ poate rezi'ta a i plin+ 'olid+4 adic+ c@t ti"p nu e'te golit+4 re'pectiv de! 'olidizat+ 'au divizat+ de'co"pu'+ la r@ndul ei... Apoi dac+ ato"ii cu pricina chiar ar i ne'chi"&+tori din toate punctele de vedere Gde exe"plu4 i /n relaţie cu poziţia lor /n 'paţiu i /n ti"pH4 nu ar "ai putea exi'ta corpurile co"pu'e pe care ei '+ le or"eze4 care evident 'unt alate /n "icare relaţie4 or"@nd o 'tructur+ identitar+ "ic+toare i relaţionat+ Galat+ /n 'chi"&areH4 or"at+ din ele"ente 'chi"&+toare G"ic+toare4 relaţionate4 integrate 'chi"&+riiH. )3

Radu Lucian Alexandru

*rin ur"are ur"are44 prin princip cipiil iilee lucruri lucrurilor lor4 4 re'pec re'pectiv tiv pri"e pri"ele le /ncepu /nceputur turii ale lucrur lucrurilor ilor Gcon'iderate a'tel /n raport cu ti"puri i lucruri 'peciiceH 'unt /n "area lor "a>oritate diviz divizi&i i&ile le la r@ndul r@ndul lor4 lor4 neiind neiind enti entit+ţ t+ţii corpor corporale ale Gele"e Gele"ente nte corpor corporale ale natura naturaleH leH indivizi&ile4 ci doar oarte greu divizi&ile4 re'pectiv "ai greu 'au "ai uor divizi&ile Gdintr!un punct 'au altul de vedereH. C@t de'pre acele ele"ente care la un "o"ent dat nu  pot i divizate 'au nu 'unt divizate Gde natur+4 de tehnologie 'au de raţiunea u"an+H4 ele 'un 'unt t ind indiv iviz izi& i&ile ile doar doar p@n+ p@n+ la pro& pro&aa cont contra rarie rie...... i la el el e i cu in inin init itat atea ea univer'ului J el e'te ininit doar p@n+ la pro&a contrarie...

1.3 In#initul picur G/n Scrisoare către [erodotos H# „Nniversul e infinit, căci ceea ce$i finit are o e*tremitate, iar e*tremitatea unui lucru se înţelee în raport cu altul deose&it de el, \ dar universul nu este considerat în raport cu altceva ]. #e aceea, neav'nd e*tremitate, e*tremitate, nu are nici limită şi deoarece deoarece n$are limită, va fi infinit.”121

Argu"entaţia de "ai 'u' e'te de genul inorogul e un cal cu corn /n runte4 deoarece calul cu corn /n runte e un inorog J adic+ e circular+# univer'ul e ininit4 pentru c+ nu are li"it+ extre"itate G/n raport cu altceva dierit de elH i nu are li"it+ extre"itate G/n raport cu altceva dierit de elH4 pentru c+ e ininit... a pornete de la o deiniţie care nu 'e &azeaz+ pe evidenţ+ J deinirea univer'ului ca iind acel lucru care nu e'te con'iderat /n raport cu altceva nu poate porni de la evidenţa /n >urul no'tru a nici unui a'tel de lucru J deoarece aici toate 'unt /n raport cu altceva i  pot i con'iderate /n raport cu altceva... ?n plu' univer'ul G/nţele'4 de exe"plu4 ca iind 'u"a lucrurilorH e'te con'iderat /n raport cu altceva Gdec@t elH J anu"e cu ele"entele lui co"ponente... /n relaţie cu care el e'te li"itat J 'u"a unor lucruri ele"ente co"ponente inite nu poate i ininit+ J ci init+ exact de nu"+rul i natura ele"entelor care co"pun acea't+ 'u"+... Gceea ce pare a i oarte "ult 'au i"en' de "ult ca 'u"+ nu e nicidecu" ininit4 ci doar oarte "ult /n raport cu ceva "ai puţin...H. I alt+ traducere po'i&il+ a textului lui picur ar i ur"+toarea# „Suma „Suma lucrurilo lucrurilorr este infini infinită. tă. #eoar #eoarec ecee cee ceeaa ce este este finit finit are are o e*tr e*tremitate emitate şi e*tr e*tremitate emitateaa a orice orice este este diferenţiată numai prin comparaţie cu altceva. #ar suma lucrurilor nu este diferenţiată filos ofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 pp. 322!323 G4 161 Laertio'4 Laertio'4 iogene'4 iogene'4 1::84 1::84  #espre vieţile şi doctrinele filosofilor  -1H.

)-

*l+cerea lui picur 

 prin comparaţie cu nimic altceva/ deci, din moment ce nu are nici o e*tremitate, e*tremitate, nu are nici o limită; şi deoarece deoarece nu are nici o limită, tre&uie să fie nelimitată sau infinită.” 12! N...P

,u"a GtuturorH lucrurilor e'te dierenţiat+ de o alt+ 'u"+ prin co"paraţie cu ceva J de exe"plu4 cu lucrurile din care e'te alc+tuit+ acea't+ 'u"+ J i prin co"paraţie cu dierite 'u"e ale c@torva lucruri... eci4 dac+ ceea ce e'te init Gre'pectiv4 ceea ce are o extre"itateH e'te dierenţiat prin co"paraţie cu altceva Gcu alt init G alt+ extre"itateH4 re'pectiv cu un ipotetic ininit din care initul cu pricina ace parteH4 tot aa4 i ceea ce ar i teoretic ininit e'te dierenţiat de init prin co"paraţie cu ace't init4 care e'te4 teoretic4 altceva dec@t el... A dierenţia 'au a nu dierenţia prin co"paraţie cu altceva nu e'te deci un criteriu 'erio' de a ar+ta c+ acel lucru e'te init 'au ininit4 deoarece /n a"&ele cazuri ace'te calit+ţi 'unt con'iderate ca atare prin co"paraţie cu altceva Gdec@t eleH... Apoi4 ceea ce4 prin a&'urd4 nu e'te con'iderat /n raport cu altceva G dierenţiat prin co"paraţie cu altcevaH nu e totui /n "od nece'ar ininit4 ci 'e poate4 la el de &ine4 '+ ie init i li"itat4 chiar dac+ nu e con'iderat dierenţiat /n raport co"paraţie cu altceva Gel ar putea i4 de exe"plu4 un init +r+ co"paraţie i +r+ raport cu altceva la el de a&'urd ca i un ininit +r+ co"paraţie 'au raport cu altcevaH... Adic+ lip'a de co"paraţie i de raport Ga ceva cu altceva J de exe"plu4 a initului cu ininitul 'au a ininitului cu initulH exi't+ doar /n i"aginaţia celor lip'iţi de i"aginaţie i oarte puţin atenţi la lu"ea co"paraţiilor i raporturilor relaţiilor pe'te tot prezente Ginclu'iv /n ipotetica ininitate a lu"iiH. 7niver'ul ,u"a lucrurilor4 zice deci picur4 e ininit i +r+ extre"itate4 pentru c+ el nu e'te con'iderat /n raport cu altceva... A&'olut orice di'cur' /n'+4 deci i di'cur'ul de'pre ceva nu"it univer'4 e con'iderat /n raport cu altceva... 9aptul c+ ceva nu e'te con'iderat Gde c+tre cinevaH ca iind /n raport cu ceva G'au altcevaH nu e'te un argu"ent 'erio' c+ el chiar nu e'te /n raport cu acel ceva altceva. Ipinia de'pre ceva tre&uie dierenţiat+ de exi'tenţa acelui ceva4 care pentru a i dovedit+4 tre&uie '+ ie perceput+ /n "od direc directt 'au 'au indire indirect ct Gi nu con' con'ide iderat+ rat+ indepe independe ndent nt de perc percepţ epţia ia interi interioa oar+ r+ i exterioar+H. 162 ^ain, te sum of tins is infinite. For _at is finite as an e*tremitW, and te e*tremitW of anWtin is discerned onlW &W comparison _it sometin else. Ho_ te sum of tins is not discerned &W comparison _it anWtin else/ ence, since it as no e*tremitW, it as no limit; and, since it as no limit, it must &e unlimited or infinite.^ I Laertio'4 iogene'4 1:254  Vives of te -minent Pilosopers 4 Loe& Cla''ical Li&rary4 Li&rary4 4 -1 GJ 'ur'a# http'#en.iDi'ource.orgiDiLive'othe"inent*hilo'opher';ooDH.

)5

Radu Lucian Alexandru

9aptul c+ ceva nu ar avea4 /n "od teoretic4 nici o leg+tur+ raport relaţie cu ceva deo'e&it de el nu /n'ea"n+ /n "od nece'ar c+ el nu are o li"it+ li"it + extre"itate. xtre" xtre"ita itatea tea "argin "arginea ea nu e'te e'te doar doar exte exterio rioar+ ar+ J ea poate poate i i inter interioa ioar+ r+ J extre"itatea unui lucru nu 'e /nţelege doar /n leg+tur+ cu altul deo'e&it de el. Li"itele "arginile extre"it+ţile pot i dierenţiate i /n leg+tur+ relaţie cu interiorul acelui lucru4 deli"it@ndu!l pe ace'ta.

1.4 Corpurile şi vidul (ar c+ extre"itatea unui lucru corp nu 'e /nţelege doar /n raport cu altul deo'e&it de el e ar+tat+ chiar de picur o propoziţie "ai 'u'4 c@nd /"parte univer'ul /n corpuri i vid 'paţiu loc. Adic+ li"itele corpurilor nu 'unt deli"itate doar /n raport cu interiorul lor 'au doar /n raport raport cu alte corpuri4 corpuri4 ci i de 'paţiul 'paţiul vidul locul /n care exi't+ ace'te ace'te corpuri4 care e ceva deo'e&it de lucrul corpul care 'e "ic+ prin el J dei nu e oarte clar4 dac+ nu e i el la r@ndul lui un corp lucru "ai in4 prin care 'e "ic+ alte lucruri corpuri "ai gro'iere Gla el cu" 'e "ic+ petii prin ap+4 +r+ ca apa '+ ie vid+ de corpuri co"ponente 'peciiceH. NOP „universul consistă din corpuri şi din vid.” 12( „#acă n$ar fi vidul şi spaţiul, pe care le mai numim şi natură impalpa&ilă, corpurile n$ ar avea nimic în care care să e*iste şi prin care să se mişte aşa cum vedem clar că se mişcă.” 12+

 clar c+ corpurile 'e pot "ica i prin alte corpuri Gpalpa&ile 'au i"palpa&ile4 vizi&ile 'au invizi&ileH i c+ deci ele ar avea totui ceva /n care '+ exi'te i prin care '+ 'e "ite chiar i /n lip'a ipotetic+ a 'paţiului vidului con'iderat ca iind ceva cu totul dierit de un corp lucru J locul 'paţiul "ic+rii unui corp poate i i un alt corp4 iar ceea ce pentru unii pare a i vid gol4 de apt4 'e poate dovedi a i de'tul de plin... Apoi aptul c+ ceva Gde exe"plu4 univer'ulH nu ar avea4 ipotetic4 un raport cu altceva Gdeo'e&it de elH ne!ar ar+ta doar c+ el e /nchi' /n el i nu c+ el nu ar avea nici o li"it+... J &a chiar di"potriv+# ne!ar putea ar+ta4 de exe"plu4 c+ el e li"itat de aptul c+ nu are nici un raport cu altceva deo'e&it de el... 'au altel 'pu'4 c+ ar i li"itat '+ ai&+ raporturi doar cu el /n'ui...

163 Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 322 G4 3:H. 16- )&idem G4 -0H.

)6

*l+cerea lui picur 

1.$ „*urse de inspiraţie” *ierre Kadot# „-picur propune o e*plicaţie a lumii care împrumută mult din teoriile „naturaliste” ale presocraticilor, în mod special din aceea a lui #emocrit” 120 N...P

Cicero# NOP „eu îl consider şi pe -picur elev al lui #emocrit, anume ciar în domeniul  fi%icii. -l face unele modificări, ciar multe dacă vrei, vrei, dar în majoritatea ca%urilor şi în cele mai însemnate el reproduce reproduce opiniile lui #emocrit.” 122 

(on ;anu# „#upă -picur, sistemul atomist e sinurul în măsură să procure o imaine autentică, i%&ăvitoare, asupra lumii. Pe linia lui Veucip şi #emocrit, el afirmă caracterul necre necreat at şi imperi imperisa& sa&il il al naturi naturii, i, struct structura ura ei atomic atomicăă leată leată de e*iste e*istenţa nţa vidulu vidului, i, infinitatea spaţiului şi timpului, e*istenţa unui număr infinit de lumi, constituirea lor din v'rtejuri iniţiale de atomi.”124 

1., Cerul şi pă!7ntul iog iogen ene' e'44 de'p de'pre re pic picur ur## „:-s „:-ste te evid eviden entt deci deci că el cons consid ider erăă că şi lumi lumile le sunt sunt  pieritoare,  pieritoare, după cum părţile lor sunt supuse scim&ării. 8n altă parte spune că păm'ntul  pluteşte pe aerudecat iind din per'pectiva 'enzorial+ 'peciic+ unui o&'ervator a ace'tui corp. Tot aa corpul unei iinţe exi't+ /nainte de "oartea ei4 dar exi't+ pentru o vre"e i dup+ "oartea ei J corpul ei deci 'e /nt@lnete cu "oartea 'a i o experi"enteaz+. =oartea e'te un eno"en co"plex care nu poate i redu' la non!exi'tenţ+4 pentru c+ el exi't+ i produce eecte directe i evidente /n exi'tenţ+.

4. ncetarea de#initivă a #uncţionării unui 5ntreg8 siste! e)istenţial a e'te deci "ai cur@nd 'chi"&area 'chi"&area unei or"e 'peciice 'peciice unui an'a"&lu an'a"&lu exi'tenţia exi'tenţiall i /nlocuirea ei cu o alt+ or"+ J de exe"plu4 /nlocuirea or"ei organizate uncţional4 la nivelului nivelului unui /ntreg /ntreg ar"onio' ar"onio' coordonat4 coordonat4 cu or"a 'peciic+ 'peciic+ unui /ntreg /ntreg anarhic4 anarhic4 alat /n dezo dezorg rgan aniz izar aree i de'c de'co" o"pu pune nere re J a" a"&e &ele le or or"e "e iin iindd /n "o "odd evide evident nt or" or"ee ale ale exi'tenţei4 iindc+ ele exi't+4 chiar dac+ nu conco"itent... 100

*l+cerea lui picur 

xpre'ia "ai corect+4 din acea't+ per'pectiv+4 ar i nu c+ ceva "oare 'au c+ /nceteaz+ '+ exi'te4 ci c+ acel ceva 'e 'tric+ de tot i /i /nceteaz+ deinitiv uncţionarea4 /n or"a 'a Gintegral+ 'i'te"ic+H opti"+4 'peciic+4 de uncţionare. Con'iderat+ din ace't punct de vedere4 or"ularea lui picur Glegat+ de relaţia dintre exi exi't 'ten enţ+ ţ+ i " "oa oarte rteH H ar pute puteaa i core corect ctat at++ a't a'tel el## C@t C@t ave" ave" o anu" anu"it it++ or" or"++ uncţional+4 &ine organizat+ i ar"onio' coordonat+ exi't+" ca /ntreg uncţional4 iar dezorganizarea4 di'uncţionalitatea4 'tric+ciunea4 anarhia nu exi't+ ca tr+'+turi glo&ale /n ace't /ntreg J c@nd /n'+ acea't+ di'uncţionalitate 'e in'taleaz+ Gdin cauz+ c+ anu"ite p+rţi corporale e'enţiale nu "ai pot Gdin dierite "otiveH '+ participe la 'u'ţinerea uncţionalit+ţii /ntreguluiH nu "ai exi't+" ca /ntreg uncţional4 dar exi't+" ca /ntreg di'uncţional alat /n proce' i"ediat i "ediat de de'co"punere i degradare4 parţial+ 'au total+. ,au altel 'pu'# 7n proce' /ntreg 'i'te" exi't+ pentru o vre"e i e'te uncţional Gdin anu"ite puncte de vedereH J adic+ tr+iete i e'te '+n+to' J p@n+ c@nd 'e /nt@lnete cu anu"ite cauze care /i aecteaz+ grav uncţionalitatea Gadic+ cu actori cauzatori de "oarte4  precu" &oli4 accidente etc.H4 apoi exi't+ pentru o vre"e ca proce' /ntreg 'i'te" di'uncţional &olnav alat pe "oarte Gdin aceleai puncte de vedereH dup+ care exi'tenţa 'a4 cu identitatea 'a 'i'te"ic+ integral+ 'peciic+ /nceteaz+ '+ 'e "ai "anie'te G"oareH /n cadrul unui proce' 'peciic de di'trugere i degradare treptat+ a uncţionalit+ţii 'ale integrale Gprin proce'ul 'peciic "orţii 'aleH. I&'erv+" aici cu" uncţionalul 'e /nt@lnete direct cu cauzele di'uncţionalit+ţii dup+ care devine neuncţional J cauzele di'uncţionalit+ţii ac deci trecerea de la uncţionalitate la di'uncţionalitate J tot aa cu" cauzele "orţii ac trecerea de la viaţ+ la "oarte.

4.1 Cauzele !orţii i aa cu"4 de exe"plu4 un ro&ot uncţional nu poate i /n acelai ti"p i uncţional i neuncţional G/n acelai ti"p i din acelai punct de vedereH4 dar uncţional iind 'e poate /nt@lni i poate experi"enta 'enzorial cauze care pot duce la di'uncţionalitatea 'a total+ J tot aa4 viaţa din o"4 /n /ntregul ei4 nu poate i con'iderat+ c+ exi't+ i c+ nu exi't+ G/n acelai ti"p i din acelai punct de vedereH4 dar4 /n viaţ+ iind4 o"ul 'e poate /nt@lni cu cauze ce!i pot produce "oartea Gdin punctul de vedere 'peciic din care el a o't con'iderat anterior ca iind /n viaţ+H.

101

Radu Lucian Alexandru

Ace'te cauze ale "orţii ac leg+tura dintre viaţ+ i "oarte la el cu" cauzele 'tric+rii unui ro&ot ac leg+tura dintre uncţionalitatea i di'uncţionalitatea 'a. i aa cu" ro&otul care vrea '+ r+"@n+ uncţional poate i tre&uie '+ evite cauzele unei  po'i&ile di'uncţionalit+ţi doar dac+ con'ider+ c+ 'tricarea 'a poate avea o leg+tur+ cu el i poate reprezenta ceva pentru el Gceva indezira&ilH4 tot aa4 o"ul care vrea '+ r+"@n+ /n viaţ+ poate i tre&uie '+ evite cauzele "orţii doar dac+ con'ider+ c+ "oartea 'a poate avea o leg+tur+ cu el Gprin actorii care4 /ndeo&te4 ac leg+tura dintre viaţ+ i "oarteH i poate reprezenta ceva pentru el Gceva de evitatH. GI&'erv+" deci c+ actorii care deter"in+ "oartea cuiva exi't+4 re'pectiv pot exi'ta4 c@t ti"p el exi't+4 i toc"ai de aceea tre&uie ca el '+ evite pe c@t po'i&il /nt@lnirea cu ei...H

4.11 4.11 ?egătură şi si!ţire pic picur ur G/n  a*ime fundamentaleH# „!. oartea nu are nici o leătură cu noi, căci trupul, după ce s$a risipit în elementele lui, nu mai are simţire şi ceea ce nu are simţire simţire nu are nici o leătură cu noi.” 162 

A 'u'ţine c+ ceea ce nu are 'i"ţire nu are nici o leg+tur+ cu noi G'au c+ e'te ni"ic  pentru noiH /n'ea"n+ doar a 'u'ţine o a&'urditate J 'unt o gr+"ad+ de lucruri care nu au 'i"ţire Gpietre4 "unţi4 ape etc.H i care au evident o "are leg+tur+ cu noi4 iind uneori ceva de'tul de i"portant pentru noi. Apoi4 "ai 'u'4 'e pare c+ picur 'u'ţine c+ dup+ "oarte el nu "ai are nici o leg+tur+ 'enzorial+ cu ceva4 pentru c+ nu "ai 'i"te ni"ic4 dar pro&le"a nu e'te ceea ce 'i"te dup+ ce "oare de'pre "oarte Gre'pectiv4 /n viziunea lui4 de'pre ceea ce nu 'e "ai 'i"te dup+ ce nu "ai 'i"ţiH4 ci ceea ce el 'i"te /n leg+tur+ cu ea4 i "ai ale' cu cauzele ei po'i&ile4 /n ti"p ce el e capa&il de 'i"ţire4 /n viaţ+ iind.

4.12 E)peri!entarea 5nceputului „procesului !orţii” ?n ace't 'en'4 de exe"plu4 /nţeleg@nd "oartea nu doar ca /ncetarea 'enzaţiilor Gpentru c+ a'tel ea nu 'e dierenţiaz+ prea &ine de 'o"nul pround +r+ vi'e cu /ncetarea 'enzorial+ care /i e'te 'peciic+ ace'tuiaH4 ci i ca /ncetarea uncţiilor vitale Gde exe"plu4 /ncetarea &+t+ilor ini"ii i a "ic+rii pl+"@nilorH pute" con'tata c+ uneori /nceputul proce'ului "orţii poate i experi"entat 'enzorial /n ti"p t i"p ce 'e produce4 deoarece creierul 1:6 Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 3-2 G4 13:H.

102

*l+cerea lui picur 

"ai poate uncţiona c@teva 'ecunde 'au zeci de 'ecunde i dup+ /ncetarea &+t+ilor ini"ii i a "ic+rii pl+"@nilor. pl+"@nilor. Iricu" a" con'idera expre'ia "oartea Gaa /n generalH nu are nici o leg+tur+ cu noi4 re'pectiv4 "oartea G/n generalH e'te ni"ic pentru noi4 ea nu poate i 'u'ţinut+ dec@t de cineva care nu e'te prea atent la "odul de "anie'tare al eno"enului nu"it "oarte i la leg+turile "ultiple pe care el le are cu viaţa.

4.13 „@!ul care nu cere neapărat să trăiască” picur G/n Scrisoare către enoiceus H# „Mmul înţelept nici nu cere neapărat să trăiască viaţa, nici nu se teme de încetarea ei.” 164  NOP „nu socoteşte încetarea încetarea vieţii ca un rău.” 165

I"ul /nţelept care nu cere neap+rat '+ tr+ia'c+ i care nu ia "+'uri pentru evitarea /ncet+rii vieţii Gprintre altele4 iindc+ nu 'e te"e de /ncetarea eiH4 deoarece nu 'ocotete /ncetarea vieţii ca un r+u4 nu are cu" '+ tr+ia'c+ prea "ult4 iind evident c+ el nu  preţuiete viaţa4 ci acea'ta acea'ta /i e'te cel "ult indierent+. 9iindc+ el nu vede un &ine /n viaţ+ i un r+u /n "oarte 'coate "orala i din viaţ+4 i din "oarte J dar ace ace't de"er' doar /n "od teoretic4 deoarece /n "od practic ace tot ce e'te e'te nece'a nece'arr Gtot Gtot ce e de neap+ neap+rat rat++ tre&ui tre&uinţ+ nţ+HH ca '+ tr+ia' tr+ia'c+# c+# el neap+ neap+rat rat re'pir+4 re'pir+4 neap+rat &ea ap+4 neap+rat "+n@nc+4 neap+rat 'e erete de accidente4 pericole4 inte"perii etc. J evit+ pe c@t poate conlictele4 r+z&oaiele4 oa"etea Gprintre altele4 evit@nd '+ ac+ politic+ i c+ut@nd '+ 'e /ngri>ea'c+ de averea 'a etc.H J v+z@ndu!'e a'tel c@t 'e  poate de clar Gdin aptele luiH c+ el cere neap+rat '+ tr+ia'c+ viaţa i c+ el4 /n practic+4 con'ider+ viaţa ca iind un &ine i /ncetarea ei un r+u J un r+u pe care caut+ '+!l evite prin apte evident rupte de teoria lui nu prea /nţeleapt+... Iricu"4 nici "+car picur nu prea credea c+ /ncetarea vieţii nu era un r+u# „Li mai rău 'ndeşte acela care spune c$ar fi fost mai &ine să nu ne fi născut şi odată născuţi să trecem c't mai dera&ă prin porţile lui [ades. #acă într$adevăr într$adevăr el e convins de ceea ce spune, de ce nu părăseşte viaţaY )$ar fi uşor să facă acest lucru, dacă ar fi convins cu tărie. #acă vor&eşte numai în r's, vor&ele lui sunt nesă&uite în lucruri care nu admit  luma.”166

1:8 Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 3-0 G4 126H. 1:) )&idem. 1:: )&idem G4 126!128H.

103

Radu Lucian Alexandru

ac+ e &ine c+ picur '!a n+'cut i odat+ n+'cut nu a trecut c@t "ai degra&+ prin porţile lui Kade'4 atunci /n'ea"n+ c+ viaţa e &un+ i /ncetarea ei e'te p@n+ la ur"+ un r+u ceea ce ne arat+ c+ picur nu prea voia '+ ie /nţelept i a'tel '+ nu 'ocotea'c+ Gdup+  propriile lui vor&eH /ncetarea vieţii ca un r+u Gci '+ 'ocotea'c+ acea't+ /ncetare ca iind un &ineH... Apoi4 pro'tul Ga 'e citi /nţeleptul lui picurH care nu cere neap+rat '+ tr+ia'c+ i care nu 'ocotete /ncetarea vieţii ca un r+u  #acă într$adevăr el e convins de ceea ce spune, de ce nu părăseşte viaţaY )$ar fi uşor să facă acest lucru, dacă ar fi convins cu tărie.”

Cel care nu cere neap+rat '+ tr+ia'c+ nu prea are cu" '+ tr+ia'c+4 pentru c+ viaţa cere de la el acţiuni pe care el tre&uie neap+rat '+ le ac+4 dac+ vrea neap+rat '+ tr+ia'c+... (ar dac+ nu vrea neap+rat '+ tr+ia'c+4 atunci nu va ace neap+rat ace'te acţiuni pro viaţ+ i atunci4 "ai devre"e 'au "ai t@rziu4 neap+rat va "uri4 din lip'a eectu+rii unor acţiuni  proprii 'peciice4 neap+rat neap+rat nece'are pentru pentru ca el '+ tr+ia'c+. tr+ia'c+. (ndierenţa aţ+ de &inele vieţii e'te un r+u pentru ea J a 'u'ţine c+ nu vrei neap+rat '+ tr+ieti e tot una cu a 'u'ţine c+ nu vrei neap+rat '+ "+n@nci4 '+ &ei ap+4 '+ te ereti de urtun+4 de rig4 de c+ldur+ dogoritoare etc. i c+ dac+ 'e /nt@"pl+ '+!ţi pice /n gur+ "@ncare i ap+ e &ine4 dac+ nu e la el de &ine4 pentru c+ tu nu vrei neap+rat '+ tr+ieti... Acea'ta nu e cale de /nţelepciune4 ci e doar cale de ani"alizare ne'i"ţit+ i de indierenţ+ deziderativ+ i"po'i&il+... J Cine pe cine "inte c@nd zice4 atunci c@nd /i e'te oarte oa"e4 c+ el nu vrea neap+rat '+ "+n@nceQ 'au c@nd /i e'te oarte 'ete4 c+ el nu vrea neap+rat '+ &ea ap+Q 'au c@nd tre"ur+ de rig din toate /ncheieturile4 c+ el nu vrea neap+rat c+ldur+F CineF... GA... ti"#... vreun ne&un Gcu tendinţe 'inucigaeH i picur J dar 'e pare c+ el vor&ete nu"ai /n r@' i vor&ele lui 'unt ne'+&uite /n lucruri care nu ad"it glu"a...H pic picur# ur# „"unoaşterea siură a acestor lucruri ştie să raporte%e orice preferinţă şi aversiune la asiurarea sănătăţii trupului şi a liniştii spiritului, deoarece acesta este  scopul unei vieţi vieţi fericite.”!77

Iare ce "otiv ar avea o"ul /nţelept care4 dup+ picur4 nu cere neap+rat '+ tr+ia'c+ viaţa i care nu 'ocotete /ncetarea vieţii ca un r+u '+ vrea '+ tr+ia'c+ o viaţ+ ericit+F ac+ el chiar nu cere neap+rat '+ tr+ia'c+ viaţa4 cu at@t "ai puţin va cere el '+ tr+ia'c+ neap+rat viaţa ericit+... Ace't nu cere neap+rat '+ tr+ia'c+ viaţa e cale 'igur+ 200 Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 3-0 G4 12)H.

10-

*l+cerea lui picur 

'pre a nu a'igura /n "od neap+rat '+n+tatea trupului i linitea 'piritului... Apoi cel care nu 'ocotete /ncetarea vieţii ca un r+u /n "od nece'ar ar tre&ui '+ nu 'ocotea'c+ nici /ncetarea '+n+t+ţii trupului 'au a linitii 'piritului ca un r+u J &a chiar viaţa neericit+ i!ar ap+rea ace'tuia cu nece'itate ca neiind un r+u... Cel care nu cere neap+rat ni"ic Gnici '+ "oar+4 nici '+ tr+ia'c+H nu vrea neap+rat nici '+ ie ericit 'au neericit...

4.14 „?egături cu !oartea” *rin ur"are4 "oartea avea o 'ea"+ de leg+turi evidente cu picur Gleg+turi prin care ea era ceva pentru el4 altceva dec@t ni"ic4 i datorit+ c+rora el putea '+ 'i"t+ 'e'izeze exi'tenţa i "odul ei de "anie'tareH4 ca de exe"plu# "oartea altora4 /nt@lnirea cu "oartea Gaptul c+ o"ul e "uritorH4 per'pectiva "orţii4 cauzele "orţii4 proce'ul "orţii4 experi"entarea /nceputului proce'ului "orţii4 /n+ptuirea /n "od neap+rat a unor acţiuni pentru p+'trarea vieţii i evitarea "orţii 'ale4 datorit+ con'ider+rii ei practice ca iind un r+u. Conuziile lui picur4 /n leg+tur+ cu "oartea4 'unt date4 printre altele4 de conuzia dintre dintre non! non!ex exi't i'tenţ enţ+ + i "oart "oarte e44 dintre dintre priva privarea rea de 'enzaţ 'enzaţie ie i " "oar oarte te44 dintre dintre exi'tenţa unei leg+turi cu ceva i dotarea cu 'enzaţie 'en'i&ilitate a acelui ceva4 dintre exi'tenţa unei leg+turi i 'e'izarea 'i"ţirea acelei leg+turi Gexi't+ "ulte leg+turi pe care4 din dierite "otive4 "otive4 noi nu le 'e'iz+" la un "o"ent datH4 dintre /ncetarea /ncetarea 'enzaţiilor 'enzaţiilor i /ncetarea unor uncţii organice vitale Gca de exe"plu4 a &+t+ilor ini"iiH i dintre o 'i"p 'i"plit litat atee teor teoret etic ic++ 'pec 'pecii iic+ c+ " "orţ orţii ii i real realit itat atea ea extr extre" e" de co"p co"ple lex+ x+ 'pec 'pecii iic+ c+ proce'ului "orţii...

105

Radu Lucian Alexandru

. Plăcerea şi fericirea $.1 Plăcerea lui 'ristip ac+ /n ce privete concepţia 'a ato"ic+ a'upra lu"ii4 picur /i e'te puternic /ndatorat lui e"ocrit4 /n leg+tur+ cu viziunea 'a de'pre pl+cere el e'te puternic /ndatorat lui Ari'tip din Cyrene Gk -35 J k 356 /.e.nH# 9. Cople'ton# „Li ristip şi -picur au vă%ut în plăcere sensul vieţii, iar în am&ele şcoli atenţia este îndreptată către viitor, către ci&%uire, către o „măsură” în ce priveşte  plăcerile şi durerile.” durerile.”!71

Ari'ti Ari'tipp 'u'ţi 'u'ţinea nea44 /n acord acord cu "orala "orala ti"pul ti"pului4 ui4 "+'ur "+'ura a G/n pl+ce pl+cereH reH i ur"+ri ur"+rirea rea intere'ului i olo'ului /n >udecarea i >u'tiicarea virtuţii# NOP „cel mai &un lucru e să te stăp'neşti şi să nu cede%i plăcerilor, plăcerilor, iar nicidecum să nu u%e%i de fel de ele.” !7! „Se mai spune că ristip, fiind între&at ce lucruri ar tre&ui să înveţe copiii aleşi, răspunse/ „celea care care le vor folosi fo losi c'nd vor fi mari.” ” !7( „Prudenţa, spun ei, e un &un, deşi n$o dorim pentru ea însăşi, ci din pricina urmărilor ei; leăm prietenie prietenie din motive motive interesat interesate, e, întocmai cum preţuim preţuim o parte parte a corpului corpului at'ta timp c't o folosim” !7+ N...P

un'urile la care 'unte" expui la un "o"ent dat i noi tre&uie '+ lu+" i"ediat act de apariţia lui4 lu@nd "+'urile care 'e cuvin pentru /nl+tu /nl+turar rarea ea ace'to ace'torr peric pericole ole44 di'tru di'truger gerii 'au nea>u nea>un'u n'uri4 ri4 prin prin acţion acţionare areaa de o "a "anie nier+ r+ reparatorie4 de nor"alizare 'au de dezvoltare care ne e'te i ea i"ediat 'e"nalizat+ prin recepţionarea 'e"nalului de pl+cere ericire... ac+ deci picur /nţelege prin pl+cerea pe care el o 'ocotete ca iind 'copul vieţii a&'en a&'enţa ţa totală şi definitivă a 'uerinţei din corp J adic+ a>ungerea la un punct /n care 'uerinţa '+ nu "ai apar+ deloc G'+ nu "ai apar+ /n leg+tur+ cu nici o /"pre>urare rea 'au nociv+ nociv+ pentru &una 'a uncţionar uncţionareH eH J atunci atunci el practic nu!i dorete Gla el cu" e cazul cazul unor &uddhitiH dec@t ceva r+u pentru &una 'a uncţionare. ac+ 'uerinţa i durerea nu ar "ai apare deloc /n organi'"4 indierent de actorii di'tructivi care ar acţiona a'upra ace'tuia4 a" i /n "are pericol de a ignora acţiunea ace'tor actori i4 prin ur"are4 de a le per"ite '+!i continue ne'tingheriţi i 'au ne'e'izaţi di'trugerea lor. ac+4 de exe"plu4 'enzaţia dureroa'+ de oa"e4 'ete4 rig etc. nu ar "ai apare deloc /n noi4 ar di'pare 'e"nalul care ne arat+ c+ ceva ne lip'ete Gde exe"plu4 hrana4 apa4 conortul ter"ic etc.H i ne!ar predi'pune la ignorarea nece'it+ţii eectu+rii unor acţiuni Gde hr+nir hr+nire4 e4 hidrat hidratare are44 prote> prote>are are ter"ic ter"ic++ etc.H etc.H care care 'unt 'unt vitale vitale pentru pentru &un &unaa noa'tr noa'tr++ uncţionare. i tot aa4 dac+4 prin a&'urd4 'uletul Gp'ihiculH ar a>unge eectiv '+ nu "ai ie tul&urat de a&'olut ni"ic G&un 'au r+u pentru elH4 el ar a>unge practic incapa&il de a 'e "ai orienta printre nece'it+ţile e'enţiale continu+rii vieţii i '!ar apropia cu pai repezi de "oarte... Gialog /ntre Toruatu'4 Toruatu'4 ap+r+tor al doctrinei lui lu i picur4 i Cicero# „ „#eloc, spuse 9orbuatus, toţi cei lipsiţi de durere se află într$o stare de plăcere şi consider că aceasta este suprema stare de plăcere.” „"onsideri deci că împărtăşesc aceeaşi plăcere at't cel care îi amestecă altuia vinul

11-

*l+cerea lui picur 

îndulcit cu miere, fără a suferi de sete, şi cel însetat care &ea vinulY” ” !16

Cicero# „-ste vor&a de fapt de două sensuri, nu numai de două cuvinte. Nnul se referă la viaţa lipsită de durere, altul la cea însoţită de plăcere. Joi nu încercaţi numai să desemnaţi două situaţii at't de deose&ite cu un sinur termen, ceea ce aş putea admite, ci vreţi totodată să reduceţi două situaţii la una sinură, ceea ce este imposi&il. -picur, care le acceptă pe am'ndouă, ar fi tre&uit să ţină seama de fiecare, fiecare, ceea ce face de fapt, dar nu le$a desemnat cu termeni deose&iţi.” !!7H

$. „%es#ătările senzuale” C@t de'pre air"aţia c+ pl+cerea Gcare e'te 'copul vieţiiH nu ar cuprinde /n ea pl+cerile ce con'tau din de'+t+ri 'enzuale 2214 picur nu prea e'te coerent cu 'ine# iogene'# iogene'# NOP „în tratatul tratatul său e'pre 'cop  -picur se e*primă în aceşti termeni/ „Hu  ştiu cum să concep &inele, dacă suprim plăcerile ustului, plăcerile se*uale, plăcerile urecii urecii şi ale formelor frumoase.”

!!!

?n aar+ de pl+cerile po"enite "ai 'u' de c+tre picur 'e pot g+'i i alte pl+ceri /n leg+tur+ cu care poate i conceput &inele4 dar pl+cerea e'te doar unul din criteriile  po'i&ile de apreciere ale &inelui4 al+turi4 de exe"plu4 de alte criterii4 cu" ar i cele 'peciice oric+rui 'cop &un4 re'pectiv oric+rui "i>loc &un de olo'it pentru atingerea unui 'cop &un pe care ni!l propune" '+!l atinge" la un "o"ent dat... ?n uncţie de 'copul propu'4 dintr!o anu"it+ per'pectiv+4 anu"ite "i>loace 'unt "ai  &une dec@t altele pentru a!l atinge i deci ace'te 'copuri i "i>loace po'i&ile ne dau dierite criterii dup+ care pute" aprecia &inele 'peciic unei acţiuni. intr!o intr!o per'pectiv+ per'pectiv+ 'peciic+4 'peciic+4 orice 'cop poate i apreciat apreciat ca iind de apt i un "i>loc  pentru atingerea altui 'cop J i a'tel4 orice 'cop i orice "i>loc4 con'iderat a i &un4  poate i olo'it ca i criteriu criteriu de apreciere a &inelui... &inelui... ;inele e'te relativ la criteriile olo'ite pentru aprecierea ace'tui &ine J ceea ce e'te  &ine /n anu"ite circu"'tanţe poate i r+u /n altele J toc"ai de aceea nu pute" '+ ne li"it+" >udecata la un 'ingur criteriu de apreciere a &inelui4 adic+ la con'iderarea unui 21: Cicero Cicero44 1:)34 1:)34 #espre supremul &ine şi supremul rău 4 ditura tiinţiic+ i nciclopedic+4 ;ucureti4 p. 8- G((4 18H. 220 )&idem4 p. 86 G((4 20H. 221 ?n conor"itate conor"itate cu Laertio'4 Laertio'4 iogene iogene'4 '4 1::84  #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 3-1 G4 131H. 222 Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 315 G4 6H.

115

Radu Lucian Alexandru

'ingur el de &ine4 a unui &ine a&'olut... J ci tre&uie '+ >udec+" "ereu &inele i r+ul /n uncţie de ti"p i circu"'tanţe4 +r+ /n'+ a nega exi'tenţa unor criterii repere "a>ore care ne pot >alona >udecata J cu" ar i uncţionalitatea4 ar"onia4 pl+cerea4 ericirea4 utilitatea4 corect corectitu itudin dinea ea Gde exe"pl exe"plu4 u4 preve preveder derea ea corect corect+H4 +H4 raţio raţional nalita itatea tea4 4 'uprav 'upravieţ ieţuir uirea4 ea4 'ocia&ilitatea4 'i"patia4 dezvoltarea4 li&ertatea4 dreptatea4 iu&irea4 cunoaterea4 puterea4 ru"u'eţea4 adev+rul etc. i chiar in'i't@nd pe pl+cere pentru aprecierea unui &ine relativ &azat pe ea4 nu tre&uie '+ uit+"4 pe de o parte4 c+ uneori &inele poate i conceput i ca opu' pe "o"ent unor  pl+ceri4 de exe"plu4 /n vederea altor pl+ceri 'au a altor avanta>e J i4 pe de alt+ parte4 c+  pl+cerea nu e'te un &ine &ine /n 'ine4 ci e'te i ea doar un &ine relativ J 'au 'au altel 'pu'4 c+ i ea e &un+ GiH /n vederea a altceva dec@t ea...

$. Plăcere şi8 sau 5nţelepciune =8 prudenţă>< T. at+ te"porar4 de exe"plu4 de "anie'tarea unor lip'uriH... iogene'# „-picur spune că virtutea sinură este insepara&ilă de plăcere.”

22:

ac+ prin aptul c+ virtutea ar i in'epara&il+ de pl+cere picur /nţelege c+ orice act virtuo' tre&uie /n "od nece'ar '+ ie /n'oţit de pl+cere i c+ nu poate exi'ta pl+cere +r+ virtute i virtute +r+ pl+cere4 pentru c+ virtutea e'te in'epara&il+ de pl+cere i unde o 22) Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 3-2 G4 13)H. 22: )&idem.

11)

*l+cerea lui picur 

g+'i" pe una o g+'i" i pe cealalt+ J el doar reduce virtutea la pl+cere i pl+cerea la virtute i le conund+ pe cele dou+ /ntre ele. ,!ar putea da "ulte exe"ple de acte con'iderate virtuoa'e de unii Ga te /"potrivi unui tiran4 a 'pune un adev+r pe care "ai ni"eni nu vrea '+!l aud+ etc.H care nu doar c+ nu le!au produ' celor care le!au realizat o prea "are pl+cere4 ci chiar le!au adu' nepl+cere 'au chiar durere... i tot aa pot i date "ulte exe"ple de pl+ceri care 'e /n'oţe'c cu acte con'iderate de "ulţi ca neiind chiar aa de virtuoa'e Galcooli'"4 pro'tituţie4 dependenţ+ de droguri etc.H... Apoi4 dac+ prin aptul c+ virtutea ar i in'epara&il+ de pl+cere4 picur vrea '+ 'pun+ doar c+ virtutea ar tre&ui '+ 'e orienteze dup+ pl+cere J i '+ o ia /n con'iderare /n "anie'tarea 'a J ea e'te datoare '+ ac+ acelai lucru i vizavi de durere4 i de alte a'pecte ale realit+ţii precu" utilitatea4 utilit atea4 ericirea4 uncţionalitatea4 prevederea corect+ etc. Toruatu'# „-picur, care era după părerea voastră dedat plăcerilor, afirmă cu tărie că nu e*istă viaţă plăcută dacă nu trăieşti înţelept, cinstit şi drept şi că nu poate e*ista viaţă înţeleaptă, cinstită şi dreaptă, dacă ea nu este plăcută.” !(7

picur pare '+ nu /nţeleag+ prea &ine c+ dei /n "are /nţelepciunea i dreptatea 'e /nt@lne'c de cele "ai "ulte ori cu pl+cerea /n ur"+rirea unor 'copuri co"une Gde "ulte ori altele dec@t o&ţinerea pl+cerii 'au a /nţelepciuniiH4 acea't+ 'uprapunere de intere'e nu 'e realizeaz+ totui /ntotdeauna Gviaţa /nţeleapt+ i dreapt+ nu e'te /ntotdeauna nici lip'it+ de orice durere i nici tr+it+ doar /n pl+cere4 iar unele pl+ceri ale vieţii nu 'unt /ntotdeauna /nţelepte 'au drepteH i c+ atunci c@nd ele intr+ /n conlict4 uneori e'te &ine ca pl+cerea '+ ai&+ /nt@ietate4 iar alteori /nţelepciunea. *l+cerea i /nţelepciunea 'unt doar in'tanţe relative ale iinţei4 care per"it o orientare orientare relativ+ relativ+ a ei prin realitate4 realitate4 cu condiţia condiţia '+ ie >udecate >udecate /n uncţie de circu"'tan circu"'tanţe ţe c@t "ai exacte i dup+ c@t "ai "ulte i "ai clare criterii de apreciere4 care '+ per"it+ realizarea unei c@t "ai &une alegeri4 /n uncţie de datele de care di'pune" la un "o"ent dat. 7neori 'e pare /n'+ c+ chiar i adepţii lui picur /nţeleg c+ /nţelepciunea nu e'te legat+ /ntotdeauna de pl+cere# Toruatu' oruatu' Gvor&ind Gvor&ind de'pre de'pre doctrina lui picurH# picurH# „#ar survin momente în care este o&liatorie îndeplinirea unor anume îndatoriri sau se impun anumite necesităţi şi tre&uie s upremul rău 4 ditura tiinţiic+ i nciclopedic+4 ;ucureti4 p. 230 230 Cice Cicero ro44 1:)34 1:)34 #espre supremul &ine şi supremul 62 G(4 58H.

11:

Radu Lucian Alexandru

refu%ate plăcerile şi nu tre&uie respinse durerile. 8nţeleptul face o astfel de aleere, înc't respin'nd respin'nd anumite plăceri do&'ndeşte altele mai mari sau suport'nd anumite dureri dureri evită altele mai aspre.” !(1

$.1 /ultiplicitatea şi co!ple)itatea picur G/n  a*ime fundamentaleH# „"'n „"'ndd plăc plăcer erea ea e pre% pre%en entă tă,, at't at't timp timp c't c't e neîntreruptă, nu e*istă nici durere, nici tristeţe, nici am'ndouă împreună.” !(!

*l+cerea nu e una 'ingur+ J ci 'unt "ai "ulte tipuri de pl+ceri care nu 'e pot conunda  prea uor una cu alta. e aceea4 atunci c@nd o pl+cere e prezent+ nu e prezent+ toat+  pl+cerea po'i&il+ Gpl+cerea /n generalH4 ci doar a anu"it+ pl+cere particular+. i chiar dac+ durerea particular+ opu'+ ei nu exi't+ conco"itent cu ea4 ea poate exi'ta /"preun+ cu ea4 /n "od alternativ Gde exe"plu4 pe parcur'ul proce'ului de 'ati'acere a unei nevoi J c@nd4 de exe"plu4 'enzaţia de durere 'peciic+ 'etei4 re'pectiv cea caracteri'tic+ pl+cerii de a ne 'ati'ace 'etea4 ne /"&ie /"preun+4 /n "od alternativ4 '+ &e" paharul p@n+ la und i '+ nu ne "ulţu"i" doar cu o 'ingur+ /nghiţitur+H. Apoi e &ine dac+ '!ar ace o di'tincţie clar+ /ntre durerea legat+ de tre&uinţele corpului Gde exe"plu4 oa"e4 'ete4 rig etc.H i durerea legat+ de 'uerinţele p'ihice Gcu" ar i tri'teţea4 "@nia4 rica4 'tre'ul4 nelinitea etc.H4 pentru c+ a'tel /nţelege" oarte &ine c+ cineva4 de exe"plu4 poate re'i"ţi pl+cerea de a "@nca i durerea 'uerinţa de a!i i 'ete ca" /n acelai ti"p /n care ar 'i"ţi4 de exe"plu4 i durerea provenit+ de la o lovitur+ la  picior4 i pl+cerea pl+cerea ericirea &ucuria unei a"intiri legate de "o"entul c@nd c@nd a >ucat ot&al i a "arcat un gol 'au 'uerinţa e"oţional+ 'peciic+ unei tri'teţi a"+r+ciuni legate de a"intirea celui care l!a lovit intenţionat /n ti"pul ti "pul "eciului... Realitatea "anie't+rii pl+cerilor i durerilor4 a 'uerinţelor i ericirilor4 nu e 'i"pli't+4 ci co"p co"ple lex+ x+44 iar iar die dierit ritel elee tipu tipuri ri de 'ue 'ueri rinţe nţe dure dureri ri re'i" re'i"ţit ţite4 e4 la un "o "o"e "ent nt dat4 dat4 aproxi"ativ /n acelai ti"p4 tre&uie luate pe r@nd i rezolvate pe r@nd... Grne't ,tere# NOP „-picur „-picur a su&stitui su&stituitt unui &ine a&stract, a&stract, a&ia sesi%a&i sesi%a&ill de su& vălul  speculaţiilor metafi%ice, concepţia unui &ine real, viu, personal, la îndem'na tuturor şi pe care nimeni să nu$l poată pune la îndoială. Scopul vieţii e plăcerea I spune -picur” !((

NOPH 231 )&idem4 p. 53 G(4 33H. 232 Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 3-2 G4 13:H. 233 ,tere4 rne't4 1::)4  #in istoria doctrinelor morale, ditura *oliro"4 (ai4 p. 118.

120

*l+cerea lui picur 

*a'ul +cut de cirenaici i de epicureici4 de a lua 'erio' /n con'iderare pl+cerea4 /n luarea deciziilor lor "orale4 e'te un pa' pe dru"ul cel &un4 dar el nu tre&uie a&'olutizat i nici dog"atizat...

+. %evoile şi dorinţele ,.1 /7ncăruri" onoruri şi statui picur G/n a*ime fundamentale H# „!6. #intre dorinţele noastre, unele sunt fireşti \şi necesare; altele sunt fireşti], dar nu sunt necesare, iar altele nu sunt nici fireşti, nici necesa necesarre ci se dator datorea ea%ă %ă numai numai unei unei părer părerii ilu%or ilu%orii. ii. :-picu :-picurr consid consideră eră ca fireşt fireştii şi necesare necesare dorinţele care suprimă durerea, durerea, ca de e*emplu, &ăutura, c'nd suntem însetaţi; pe c'nd prin dorinţe fireşti, dar nu necesare, el înţelee pe acelea care numai diversifică  plăcerea,  plăcerea, fără să caute să înlăture suferinţa, ca de e*emplu m'ncărurile scumpe; prin dorinţ dorinţele ele car care nu$s nu$s nici nici fireşt fireşti, i, nici nici necesa necesarre el înţele înţeleee cele cele referit eferitoar oaree la coro coroane ane onorifice şi la o&ţinerea unei statui+4 'pre deo'e&ire de picur4 picur4 '+ ac+ nu unul4 nu doi4 ci ix 5 GcinciH copii4 pe care apoi nu doar c+ i!a p+r+'it4 dar nu a vrut nici '+!i la'e /n 'ea"a "a"ei i a a"iliei ace'teia4 pe "otiv c+ acea'ta i!ar i r+zg@iat4 iar a"ilia ei ar i +cut din copiii lui nite "ontri# „9otuşi este neîndoielnic că, mai mult dec't de orice, acest demers mi$a fost dictat de dorinţa de a le evita un destin de o mie de ori mai rău, şi desiur inevita&il pe orice altă cale. Puţin mai nepăsător de$aş fi fost faţă de ce urmau să devină, ar fi tre&uit, în situaţia dată, cum nu eram în stare să$i cresc eu însumi, să$i las în seama mamei lor, lor, care i$ar fi ră%'iat, şi a familiei ei, care ar fi scos din ei nişte monştri. Va 'ndul acesta mă cutremur cutremur  şi acuma.”!+6 „8mi dădusem într$adevăr copiii la "asa "opiilor Uăsiţi; mai era nevoie de altceva ca  să facă din mine un un tată denaturatY” denaturatY” !07

,e pare c+ "ai era nevoie de ceva J nu era 'uicient doar c+ i!a a&andonat4 c+ i!a dat la Ca'a Copiilor +'iţi Gde Rou''eau prin ca'a proprieH4 "ai tre&uia ca el '+ nege chiar c+ ar i avut vreodat+ copii# „8n timp ce stăteam la masă, fata cea mai mare, care e măritată  şi ravidă, s$a apucat să mă între&e, între&e, aşa din senin şi privindu$mă privindu$mă cu atenţie, dacă am avut vreodată copii. )$am răspuns, roşind p'nă$n v'rful urecilor, că această &ucurie nu mi$a  fost ără%ită.”!01

?ntre a nu avea copii deloc4 cu" reco"and+ picur4 i a!i ace doar 'pre a!i a&andona4 cu" a procedat Rou''eau4 o"ul /nţelept poate /nţelege i el4 ca orice o"4 pe de o parte4 2-) Conta4 u'tiicat# picur G/n a*ime fundamentaleH# „(1. ustiţia naturală este un contract înceiat între oameni cu scopul de a nu se vătăma unii pe alţii şi a nu fi vătămaţi de alţii.” !00 „((. Hu e*istă o justiţie a&solută, ci numai un contract înceiat între oameni, din oarecare teritorii, în relaţiile lor reciproce pentru a nu vătăma şi a nu fi vătămaţi.” !02 

Rou''eau4 /ncerca '+!i >u'tiice uneori pornirile 'ale anti!civilizaţie prin aptul c+4 dup+ p+rerea 'a4 el nu a o't +cut pentru 'ocietatea civilizat+# „"onclu%ia pe care pot s$o tra din aceste cuetări este că n$am fost niciodată făcut pentru societatea civili%ată, în care totul e constr'nere, o&liaţie, datorie, şi că firea mea independentă m$a făcut întotdeauna incapa&il de înfr'nările necesare celui care vrea să trăiască împreună cu oamenii.”!04 

i a'tel4 Rou''eau preera4 uneori4 '+ vi'eze Gla independenţa 'aFH dec@t '+ g@ndea'c+ Gte"eiurile prounde ale dependenţei 'ocialeFH# NOP „visarea mă odineşte şi mă distrae,  'ndirea  'ndirea mă o&oseşte şi mă întristea%ă; întotdeauna a 'ndi a fost pentru mine o îndeletnicire anevoioasă şi lipsită de farmec.” !05 I chiar dac+ /n alte /"pre>ur+ri /nţelegea

i el i"portanţa contractului 'ocial# 252 ;anu4 (on4 1:)04  Filosofia elenismului ca etică4 ditura tiinţiic+ i enciclopedic+4 ;ucureti4 p. 85. 253 Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 33) G4 11:H. 25- )&idem G4 121&H. 255 Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 3-5 G4 150H. 256 )&idem. oinar sinuratic sinuratic4 ditura 258 Rou''e Rou''eau4 au4 ean! ean!ac acue' ue'44 200 20064 64 Jisările unui oinar ditura (n'titutul (n'titutul Cultural Cultural Ro"@n4 Ro"@n4 ;ucureti4 p. 6:. 25) )&idem4 p. 81.

130

*l+cerea lui picur 

„#in clipa c'nd cineva va spune despre tre&urile pu&lice „ce$mi pasă”Y tre&uie să  socotim statul ca fiind pierdut.” pierdut.”!06

Ace'tor porniri /ndreptate /"potriva vieţii politice 'au /"potriva 'ociet+ţii civilizate li 'e poate r+'punde4 printre altele4 c+ NOP „&inele comun e pretutindeni evident şi nu cere dec't &un$simţ ca să fie înţeles.” !27

. 6nţeleptul  iogene' ne tran'"ite c+ /nţeleptul4 /n viziunea lui picur4 „Se va înriji de averea sa  şi de viitor. viitor. 8i va plăcea viaţa la ţară. Ja ţine piept loviturilor soartei şi nu$şi va părăsi niciodată un prieten. Ja acorda numai at'ta atenţie reputaţiei sale, c't să nu fie tratat cu dispreţ. Se va desfăta mai mult dec't ceilalţi oameni la ser&ările pu&lice. 8nţeleptul va ridica statui. 8i va fi totuna dacă va avea \ avere ] sau nu.” !21

ac+ /nţeleptului epicurian chiar /i va i totuna dac+ va avea m avere  'au nu4  pro&a&il c+ /i va i de'tul de diicil '+ 'e /ngri>ea'c+ cu" 'e cuvine de averea 'a i de viitor. C@t de'pre aptul c+ el 'e va de'+ta "ai "ult dec@t ceilalţi oa"eni la 'er&+rile  pu&lice pro&a&il c+ ace't lucru 'e datoreaz+ datoreaz+ aptului c+ lui /i plac ace'te 'er&+ri pu&lice4 chiar dac+ zice el c+ nu prea dorete '+ ia parte la viaţa politic+ Gevident pu&lic+H J &a "ai "ult J acea't+ dorinţ+ de de'+tare 'upli"entar+ aţ+ de ceilalţi '!ar putea '+ ie chiar o co"pen'are incontient+ pentru retragerea lui de la participarea la 'er&+rile pu&lice 'peciice vieţii politice. G(on ;anu# „Va ristotel, „clasicul”, prietenia e su&ordonată lui „%oon politiXon”. Va  -picur,  -picur, în elenism, prietenia prietenia e un su&stitut su&stitut al unui %oon „antipolitic”.” „antipolitic”.” !2!H

. Prietenia picur G/n a*ime fundamentaleH# „!4. #intre toate &unurile pe care ni le preăteşte înţelepciunea, ca să ne asiure fericirea de$a lunul întreii vieţi, cu mult cel mai important este do&'ndirea do&'ndirea prieteniei.” !2( 25: Rou''e Rou''eau4 au4 ean!ac ean!acue ue'4 '4 200 20014 14  #espre contractul social sau Principiile dreptului politic 4 ditura ditura =ondero4 ;ucureti4 p. 103. 260 )&idem4 p. 111. filosofil or 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 33) G4 120a ! 261 Laertio'4 Laertio'4 iogene'4 iogene'4 1::84 1::84  #espre vieţile şi doctrinele filosofilor  121&H. 262 ;anu4 (on4 1:)04  Filosofia elenismului ca etică4 ditura tiinţiic+ i enciclopedic+4 ;ucureti4 p. 83. 263 Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 3-- G4 1-)H.

131

Radu Lucian Alexandru

iogene' Gde'pre picurH# „vem „vem o mulţime de mărturii care să dovedească neîntrecuta neîntrecuta &unăvoinţă a filosofului nostru faţă de toată lumea” !2+ NOP

NOP „&unătatea faţă de slujitori, dovedită şi de condiţiile testamentului său şi de faptul că şi sclavii erau luaţi ca mem&ri ai şcolii, cel mai de seamă dintre ei fiind sus$numitul  Ws; şi în eneral, eneral, &unăvoinţa lui faţă de lumea întreaă.” întreaă.” !20

picur 'e pare c+ era prieteno' cu toat+ lu"ea. i e de re"arcat u"anitatea lui picur4 "ai ale' /n "odul cu" i!a tratat pe 'clavi4 'pre deo'e&ire de alţii Ga 'e vedea4 de exe"plu4 cazul lui Ari'totelH care au ar+tat4 uneori4 aţ+ de ei o atitudine nu toc"ai de"n+ de un ilo'o.

1-. ,oncluzii  picurianul *hilode"o'4 /n  PapWrus [erculan [erculan4 ne 'pune c+# „`eii nu sunt de temut,  oartea nu tre&uie tre&uie să ne înfricoşe%e,  Zinele e uşor de do&'ndit   3ăul, uşor de suportat.” suportat.”!22 

*rintre altele4 /n leg+tur+ cu doctrina lui picur4 'e pot o&'erva ur"+toarele# =oartea e'te ceva i picur '!a /nt@lnit cu ea4 zeii nu!' chiar ni"ic4 dar 'unt doar i"aginari4 &inele nu e "ereu chiar aa uor de +cut4 iar r+ul4 de "ulte ori4 nu e chiar aa de uor de 'uportat 'au de de evitat...

26- )&idem4 p. 315 G4 :H. 265  )&idem4 p. 315!316 G4 10H. 266 Kadot4 *ierre4 1::84 "e este filosofia anticăY 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 150.

132

I„Indi#erenţa” stoicilor -. Precizări introductive @nd @ndir irea ea 'toi 'toic+ c+ e'te e'te44 /n prea prea "u "ult ltee locu locuri ri44 necl neclar ar+4 +4 cont contrad radic icto torie rie44 inco incoer eren ent+ t+44 'upericial+ i radicali't+4 incapa&il+ de a 'e'iza nuanţele reale ale vieţii. 'te o&'edat+ de "oarte i de indierenţa aţ+ de viaţ+. e "ulte ori 'e al+ /n poziţia de a ace air"aţii a&'urde 'au de!a dreptul ridicole. *rin ur"are4 dac+ /n paginile ur"+toare e'te tratat+ uneori cu ironie i u"or4 acea't+ atitudine e'te generat+ de aptul c+ ilo'oia 'toic+ incit+4 de oarte "ulte ori4 replica u"orului ilo'oic. (ar dac+ uneori anu"ite air"aţii 'toice 'unt a'pru criticate4 acea't+ critic+ e'te >u'tiicat+ de aptul c+ acele air"aţii 'e al+ 'ituate relativ departe de orice relaţie cu realitatea4 iar analiza lor critic+ poate /nl+tura o eventual+ luare /n 'erio' a ace'tor air"aţii G enunţuri opinii aori'"eH4 care nu ar putea '+ duc+ dec@t la r+t+cire "ental+ i 'uerinţ+ izic+. loace Gprietenul Gprietenul 'toicului 'toicului e'te un "i>loc c+tre &ineH4 &ineH4 ei ar putea putea oarte &ine '+!i con'idere i ca 'cop la un "o"ent dat. La el4 /ncrederea4 li&ertatea4 actele virtuoa'e pot i deopotriv+ i 'copuri de atin' G/nt+rit4 dezvoltatH i "i>loace de olo'it  pentru atingerea altor altor 'copuri Gnu doar 'copuri 'copuri cu" le con'ider+ con'ider+ 'toiciiH... La el cu" o virtute oarecare Gcu"p+tarea4 Gcu"p+tarea4 prudenţa...H poate i i "i>loc4 i 'cop4 tot aa i priet prieteni enia a 'au 'au li&er li&ertat tatea ea pot i i ele „&unuri de natura mijloacelor şi de natura  scopurilor”...

?"p+rţirile 'toice de "ai 'u' 'unt deci relativ ar&itrare i orţate i a'tel /i duc pe 'toici la a ace air"aţii ca cele de "ai >o'# „Va fel cu relele, unele sunt scopuri, altele mijloace :< #uşmanul tău şi răul ce ţi$l  face sunt mijloace; consternarea, consternarea, umilirea, sclavia, tristeţea, disperarea, disperarea, supărarea supărarea prea mare şi orice acţiune vicioasă sunt scopuri.” !5!

Iare pentru cine 'unt 'copuri tri'teţea4 di'perarea4 'clavia i 'up+rarea prea "areF 2)1 )&idem Gloc... ,+ l+'+" /n'+ ace'te l+"uriri G/n nevoie de l+"urireH i '+ trece" la alte conuzii 'toice# „8n eneral, e*istă &unuri sufleteşti amestecate, de e*emplu/ faptul de a avea copii reuşiţi reuşiţi sau a avea o &ătr'neţe fericită.” !5(

eci copiii GreuiţiH4 dup+ ce '!au n+'cut4 au reuit peror"anţa de a deveni din &unuri exterioare exact &unuri 'uleteti i /nc+ unele a"e'tecate... Cu ceF Cu o &+tr@neţe ericit+V eci a i ericit el /n'ui Gcel puţin la &+tr@neţeH a a>un' p@n+ la ur"+ pentru 'toic un &un 'ulete'c Gpuţin a"e'tecat4 dar /n e'enţ+4 totui4 un &un 'ulete'cH4 dei lui i 'e p+rea la un "o"ent dat Gpro&a&il prin r+t+cirile tinereţiiH c+ nu ar i. ,e pare /n'+ c+ la &+tr@neţe le!a venit "intea la cap i ericirea /n 'ulet chiar i 'toicilor... ar '+ vede" ce "ai ziceau ei prin tinereţe Gpro&a&il pe la gr+diniţ+H# „:65< #intre &unurile sufleteşti, unele sunt deprinderi, altele dispo%iţii, pe c'nd altele nu sunt nici deprinderi, nici dispo%iţii. Jirtuţile sunt dispo%iţii, în timp ce reali%ările  profesionale  profesionale sunt deprinderi, deprinderi, iar acţiunile, ca ca atare, atare, nu sunt nici una, una, nici alta.” !5+

Realiz+rile proe'ionale Gde exe"plu4 o ca'+ pentru zidar 'au o carte pentru 'criitorH ne! a" atepta '+ ie G"+car o parte din eleH &unuri exterioare4 dar iat+!le i pe ele GdoarFH &unuri 'uleteti. (niţial &unuri 'uleteti erau doar virtuţile i actele conor"e cu virtutea4 dar aici au devenit &unuri 'uleteti toate acţiunile4 ca atare Gchiar dac+ zic 'toicii c+ ele nu 'unt nici deprinderi4 nici di'poziţiiH. eci4 dup+ capul 'toicilor4 virtuţile nu 'unt4 'u& nici un chip4 deprinderi4 ci doar di'poziţii4 dar ele nu 'unt nici acţiuni4 ca atare4 deoarece ace'tea GchipurileH nu pot i nici deprinderi Gacţiuni deprin'e4 ca de exe"plu# "er'ul4 'cri'ul4 vor&itul etc.H i nici di'poziţii Gorice ar "ai i i ele pentru 'toiciH... Ce noroc /n'+ pe ei c+ acţiunile4 ca atare4 'unt &unuri 'uleteti i c+ „Mrice &un sufletesc, spun ei, este oportun, o&liatoriu,  profita&il, folositor folositor,, comod, frumos, frumos, avantajos, merită merită a fi dorit şi drept.” drept.” !50...

2)3 )&idem Gul o&ţinut prin do&@ndirea lor i4 prin ur"are4 i!ar i indierente i virtuţile care /l a>ut+ '+ do&@ndea'c+ ace't olo' indierent Gcare nu e'te olo'itor pentru elH. Ce '+ "ai ac+ el cu virtuţile olo'itoare4 dac+ ele4 p@n+ la ur"+4 ur"+4 nu 'unt 'unt olo olo'i 'ito toare are44 ci ind indi ier eren ente te Gduc Gduc@n @ndd la o&ţi o&ţine nere reaa unor unor ol oloa oa'e 'e indierenteH. ac+ viaţa4 '+n+tatea4 '+n+tatea4 orţa4 orţa4 'l+&iciun 'l+&iciunea4 ea4 "oartea4 "oartea4 &oala i!ar i cu adev+rat adev+rat indierente indierente 'toicului Gadic+4 dac+ prin a&'urd4 conor" criteriilor lui de di'cri"inare4 nici nu i!ar olo'i cele con'iderate4 /ndeo&te4 olo'itoare i nici nu i!ar d+una cele con'iderate4 de "ai toat+ lu"ea4 d+un+toareH4 atunci prudenţa4 cu"p+tarea4 cura>ul4 >u'tiţia i!ar deveni i ele /n "od auto"at indierente4 deoarece a'tel ele devin lip'ite de con'i'tenţ+ intern+ i de 'cop de "anie'tare clar i preci' deli"itat J ele ar r+"@ne a'tel doar cuvinte goale de conţinut4 /n lip'a leg+turilor directe i indirecte pe care ele le au cu 'tarea de '+n+tate4 cu 2)6 )&idem4 p. 2-0 Glocit >udecat+ valoric+ i "oral+4 pre'upune di'cri"inarea dint dintre re &ine &ine i r+u4 r+u4 pre' pre'up upun unee i"pli i"plica care reaa i nu apat apatia ia44 'i"ţir 'i"ţirea ea i nu ne'i ne'i"ţ "ţir irea ea44 'en'i&ilitatea i nu in'en'i&ilitatea4 intere'ul i nu dezintere'ul4 acţiunea energic+ i nu indolenţa4 gri>a i nu nep+'area J adic+ preerinţa Gprin caracteri'ticile ei 'peciice# i"plic i"plicare are44 'i"ţire 'i"ţire44 'en'i& 'en'i&ilit ilitate ate44 intere' intere'44 acţiu acţiune4 ne4 gri>+H gri>+H44 prin prin deini deiniţie ţie44 'e ca" opu opune ne indierenţei Gapatiei4 ne'i"ţirii4 in'en'i&ilit+ţii4 dezintere'ului4 indolenţei4 nep+'+riiH. A 'pune de'pre unul i acelai lucru4 /n acelai ti"p i 'u& acelai raport c+ /ţi e'te i indierent i preerat e aproape ca i cu" ai 'pune4 din aceeai per'pectiv+4 per'pectiv+4 c+ el e'te i &un i r+u.  Bu poţi '+ preeri un lucru4 dac+ nu!l g+'eti ca iind "ai valoro'4 "ai i"portant i "ai &un dec@t pe un altul Gdintr!un punct de vedere 'au din altulH J dar el ca '+ ie "ai  &un tre&uie '+ ie "ai /nt@i &un Gi nu indierentH. ,toicul vrea /n'+ '+ uncţioneze cu "intea conuz+4 +r+ a dierenţia cu" 'e cuvine /ntre preerinţ+ i indierenţ+ i a>unge a'tel4 de exe"plu4 '+!i ie indierent ce "+n@nc+4 dar '+ preere "erele aţ+ de pere 'au prune... =intea lui uncţioneaz+ teoretic pe principiul „mi$e indiferent, dar nu ciar...” Ga 'e citi "i!e indierent4 indierent4 dar nu "i!e indierent.. indierent...H. .H. Acea't+ Acea't+ „indiferenţă$nu$ciar$ind „indiferenţă$nu$ciar$indiferenţă$ci$ iferenţă$ci$  preferinţă”  preferinţă” nu "ai are ni"ic de!a ace cu indierenţa i aproape totul cu preerinţa. 1-2

(ndierenţa 'toicilor 

(ndierenţa lor Gaţ+ de '+n+tate4 viaţ+4 &oal+4 "oarte...H 'e dovedete a i doar una ictiv+4 i"aginar+4 introdu'+ /n doctrina lor4 doar pentru a!i crea 'inguri contradicţii "entale inutile. „ai departe ei susţin că nu poate fi considerat ca &un lucrul pe care poţi să$l foloseşti  şi în &ine şi în rău, or &oăţia şi sănătatea sănătatea pot fi folosite şi spre spre &ine &ine şi spre spre rău.” !54 

Argu"entul de "ai 'u' nu are con'i'tenţ+. Iare prudenţa4 cura>ul i >u'tiţia nu  pot i olo'ite i ele i 'pre &ine4 i 'pre r+u r+u Gdintr!un punct 'au altul altul de vedereHF Cel ce /nţelege c+ &inele e'te relativ /nţelege c+ /n lu"e nu exi't+ nici un &ine a&'olut care '+ ie &un &un dup dup++ toate toate criter criteriil iilee po'i&i po'i&ile le de >udeca >udecat+. t+. Irice Irice exi't+ exi't+ Gvirtu Gvirtute te44 viciu viciu4 4 acţiune4 olo' etc.H poate i con'iderat ca iind &un dintr!un punct de vedere i r+u din alt punct de vedere. i oricu"4 &og+ţia i '+n+tatea nu pot i olo'ite i 'pre &ine4 i 'pre r+u4 /n acelai ti"p i 'u& acelai raport Gdup+ aceleai criterii de >udecat+H4 a'tel c+ ele 'unt &une dintr!o anu"it+ per'pectiv+ i rele din alt+ per'pectiv+ J la el ca virtuţile 'au ca viciile... =arc Aureliu Aureliu G arcus  arcus urelius urelius ntoninus uustus  !2 aprilie 1!1 e.n. I 14 martie 157 e.n. H 'u'ţinea c+# „oarte şi viaţă, cinste şi necinste, durere şi plăcere, &oăţie şi  sărăcie, de toate lucrurile acestea pot să ai&ă parte fără deose&ire, deose&ire, at't oamenii &uni, c't  şi cei răi, căci ele nu sunt în sine vrednice vrednice nici de cinste, nici de ocară, adică, în realitate, nu sunt nici &une, nici rele.”!55

Argu"entul de "ai 'u'4 redu' la e'enţa lui4 arat+ a'tel# din "o"ent ce at@t oa"enii  &uni4 c@t i cei r+i4 pot '+ ai&+ parte at@t de &ine Gdac+ viaţa4 cin'tea4 pl+cerea i  &og+ţia nu 'unt &une4 atunci ce e'te &unFH4 c@t i de r+u Gdac+ "oartea4 necin'tea4 durerea i '+r+cia nu 'unt rele4 atunci ce e'te r+uFH4 /n'ea"n+ c+ lucrurile &une i cele rele nu sunt în sine vrednice nici de cinste, nici de ocară, adică, în realitate, nu sunt nici &une, nici rele.” G*e 'curt# ac+ o"ul G&un 'au r+uH poate avea parte de lucruri &une

i rele4 /n'ea"n+ c+ lucrurile re'pective nu 'unt nici &une4 nici releVFH. ,au altel or"ulat# in "o"ent ce i oa"enii al&i i cei negrii pot vedea i culoarea al&+ i pe cea neagr+ /n'ea"n+ c+ ace'te culori nu 'unt nici de natura al&ului i nici a negrului.... 2)8 Laertio'4 iogene'4 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 2-0 Gat cu nor"+ /ntreag+ care ace i ore 'upli"entare i care de apt nu ia nici o pauz+ de la 'erviciul r+ului... i care4 /n plu'4 nu poate ace &inele nici "+car din greeal+ J un r+u! +c+tor care nu ace pauze i nu cunoate &inele 'u& nici o or"+F... ar un o"  &unF... 7nul care orice ar ace e &ine Gindierent de ceea ce ace i din ce per'pectiv+ e  >udecat &inele luiHF I"ul prin natura 'a e'te i &un4 i r+u4 nu /n acelai ti"p i 'u& acelai raport4 dar natura 'a "oral+ cuprinde /n ea ca potenţialitate i &inele4 i r+ul J iar acea't+ potenţialitate e'te actualizat+ la un "o"ent dat4 "ai "ult 'au "ai puţin4 'pre o direcţie 'au 'pre alta J dar nici un o" &un nu e'te &un /n "od a&'olut i nici un o" r+u nu e'te r+ul a&'olut J iar a nu /nţe /nţele lege ge rela relativ tivul ul "o "oral ralei ei i nuan nuanţe ţele le vieţ vieţii ii e'te e'te doar doar a te pier pierde de /n 'oi 'oi'" '"ee i  paralogi'"e care ie /ţi de"on'treaz+ de"on'treaz+ r+utatea r+utatea Grelativ+H4 ie pro'tia pro'tia Grelativ+H... ,toicul pictet G00 I 1(0 e.n. H 'u'ţinea c+  „(. #acă vrei să fii &un, convine$te mai înt'i că eşti rău.” !56... Iare4 dup+ 'toici4 &un+tatea izvor+te din r+utate Gconvingerea

c+ eti r+uHF... *oate un o" care '!a convin' pe 'ine c+ e'te r+u de elul '+u Gcare e'te convin' de r+utatea 'aH '+ ac+ &ineleF G,+ ac+ altceva dec@t acţiunea natural+ Gr+ulH ce izvor+te din ceea ce el e'te convin' c+ e'te Ganu"e4 r+utateHFH... 2): 2): pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aurel Aureliu' iu'44 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 3) Gpictet4  Framente4 3H.

1--

(ndierenţa 'toicilor 

*e aceeai logic+ 'toic+ oare cel care 'e convinge c+ e'te &un4 datorit+ ace'tei convingeri4 'e va apuca i"ediat '+ voia'c+ '+ ie r+uF... Ce are una cu altaF Ce leg+tur+ direct+4 'uicient+ i nece'ar+4 e'te /ntre convingerea c+ e noapte i dorinţa '+ ie ziF GConvingerea c+ e noapte poate coexi'ta i cu dorinţa '+ ie /n continuare noapte...H (ar dac+ unii ar zice c+ nu poţi '+!ţi doreti dec@t ceea ce eti convin' c+ nu ai4 li 'e poate r+'punde c+ poţi oarte &ine '+!i doreti '+ ai /n continuare ceea ce de>a ai... Air"aţia lui pictet pare a i con'truit+ pe logica ur"+toare# ac+ vrei '+ ii r+u4 convinge!te "ai /nt@i c+ eti &unV... adic+ incit+ la o conuzie inutil+ /ntre &ine i r+u. Convingerea vine de o&icei de la nite o&'ervaţii i argu"ente 'olide# cel care e convin' c+ e &un are pro&a&il i argu"ente pentru a!i 'u'ţine acea't+ convingere4 printre care4 la loc de cin'te4 cu 'iguranţ+ 'e al+ i acerea de &ine +cut+ /n trecut i "ai ale' /n prezent  J oricu" nu /n viitor J el e'te convin' Gacu"H c+ e'te &un Gacu"H i nu e convin' c+ va i  &un c@ndva... c@ndva... *rin ur"are4 cel care vrea '+ ie &un i /n viitor tre&uie '+ /nceap+ '+ ie &un /n prezent i '+ con'tate c+ e'te &un prin eectele &une Ginterioare i exterioareH pe care le produc g@ndurile i acţiunile 'ale J i pornind de la ace'te eecte '+ 'e conving+ c+ e'te &un i '+ ac+ /n continuare &inele... ac+ /n'+ va /ncerca '+ 'e conving+ c+ e'te r+u Gcu" 'ugereaz+ pictetH4 va tre&ui '+! i aduc+ argu"ente pentru 'u'ţinerea unei a'tel de convingeri i a'tel va i tentat '+ ac+ r+ul 'pre a 'e convinge c+ e'te r+u... *recizarea c@t de c@t corect+ ar i4 /n ace't caz4 ur"+toarea# Con'tat+ G/n loc de convinge!teH c+ eti r+u G/n raport cu anu"ite iinţe4 'ituaţii4 a'pecte4 /n anu"ite "o"ente 'peciice de ti"pH prin con'tatarea eectelor negative ale ace'tei r+ut+ţi Gdurere4 'uerinţ+...H i apoi dorete!ţi '+ ii &un i '+ aci ce e &ine pentru a o&ţine a'tel eectele  pozitive ale acerii acerii de &ine Gpl+cere4 linite4 ericire4 ericire4 relaxare4 "ulţu"ire...H. "ulţu"ire...H. pictet continu+ /n'+ cu expri"+rile 'ale conuze# „41. "'nd te năpusteş năpusteşti ti cu ameninţări ameninţări şi violenţe împotriva împotriva cuiva, adu$ţi aminte să$ţi  spui că eşti totuşi &un. Hu vei mai săv'rşi nici o &rutalitate şi vei trăi viaţa fără mustrări de conştiinţă, fără să dai socoteală cuiva.” !67

2:0 2:0 pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aureliu'4 Aureliu'4 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 ;ucureti4 pp. -)!-: Gpictet4  Framente4 81H.

1-5

Radu Lucian Alexandru

Aici pictet /ncearc+ oare '+ 'e conving+ c+ e'te &un ca '+ devin+ &unF Gi nu cu" ne 'punea "ai /nainte G Framente4 3H J '+ 'e conving+ c+ e'te r+u ca '+ devin+ &unFH Iare el zice c+ atunci c@nd eti r+u Gcuprin' de a"eninţ+ri4 violenţe i n+pu'tiriH '+!ţi 'pui c+ eti totui &un G/n acele "o"enteHF... *@n+ la ur"+ 'e pare c+ 'toicului pictet /i e'te indierent ce /ncearc+ '+ 'e conving+ J dac+ 'e convinge c+ e r+u4 e &ine4 dac+ 'e convinge c+ e GtotuiH &un4 iar+i e &ine... Irice convingere ar adopta 'e pare totui c+ el ca" /ncearc+ '+ ac+ lucrurile oarecu"  pe do'#  fiind  relativ  relativ indierent Gaţ+ de &ine i r+u J adic+ /n 'tarea /n care nu e'te nici &un Gci doar vrea '+ ie &unH4 nici r+u Gnu e convin' c+ e'te r+uHH el /ncearc+  să se convină c+ este r+u ca '+ devin+ &un i iind r+u /ncearc+ '+ 'e conving+ c+ este

&un ca  să devină  &un Gi '+ nu!i ac+ un r+u &rutal contiinţei 'aleH /n loc '+ con'tate realitatea 'peciic+ unui "o"ent dat Gc+ e r+u 'au &unH /n uncţie de eectele re'i"ţite i apoi '+ ia "+'urile ce 'e i"pun 'pre 'chi"&area ace'tor eecte prin 'chi"&area acţiunilor din care ele au rezultat Gdac+ ace't lucru e'te po'i&ilH. La pictet 'e o&'erv+4 a'tel4 tendinţa de a nu dierenţia oarte clar /ntre e"oţii4 dorinţe4 raţiona"ente GconvingeriH i percepţii Gcon'tat+riH... I"ul poate '+!i 'i"t+ e"oţional r+uta r+utatea tea4 4 poate poate '+!i '+!i con'ta con'tate te percep perceptiv tiv eecte eectele le i poate poate '+!i '+!i dorea dorea'c+ 'c+ &un+ &un+tat tatea ea G'peciic+ unor raţiona"ente corecte concretizate /n acţiuni &uneH +r+ ca ace'te a'pecte '+ 'e exclud+ unele pe altele4 dar i +r+ ca ele '+ 'e 'uprapun+ /n "od nedierenţiat i conuz4 precu" /n cazul celui care privete 'upericial i /n gra&+ realitatea p'ihic+ i izic+ /n care 'e "anie't+...

4. 6nţelesuri ale indiferenţei şi indiferentului  „9ermenul „indiferent” are două înţelesuri/ primul arată lucrurile care nu contri&uie nici la fericire nici la nenorocire, nenorocire, ca &oăţia, loria, sănătatea, forţa şi cele asemănătoare, asemănătoare, căci e cu putinţă să fii fericit şi fără acestea.” !61 „8n cu totul alt sens sunt numite „indiferente” lucrurile care nu sunt de natură a st'rni nici dorinţa şi nici aversiunea, de e*emplu faptul că numărul firelor de păr de pe cap e par  sau impar, impar, sau că ţii deetul deetul drept drept sau îndoit.” !6!

2:1 Laertio'4 iogene'4 1::84 1::84 #espre vieţile şi doctrinele filosofilor 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 2-0 Goac+ /n cuvinte precu" intoleranţ+4 inacce'i&il4 incoerent4 incon'i'tent4 inutil 'au indivizi&ilH poate c+p+ta /n uncţie de context tot elul de 'en'uri J de exe"plu4 indierenţa la olo' /nţelea'+ eti"ologic ca +r+ dierenţ+ G adiaforh adiaforha a indiffer indifferentia entiaH aţ+ de olo' poate /n'e"na4 pe de o parte4 /n'ui olo'ul Gceea ce nu 'e di'tinge de elH i4 pe de alt+ parte4 ceva care nu aduce un olo' cuiva Gdintr!o per'pectiv+ 'au altaH4 dar poate /n'e"na i un reuz de a ace o dierenţ+ /ntre cele olo'itoare i cele neolo'itoare. (ndierent /n'+ de 'en'urile indierenţeiG!+r+!dierenţ+H i ale indierentelorG!nu! chiar!indierenteH viaţa4 '+n+tatea4 &og+ţia4 re'pectiv "oartea4 &oala4 '+r+cia... nu 'unt indierente /n raport cu olo'ul 'au cu ericirea4 din oarte "ulte puncte de vedere Gindierentele lor nu!i la'+ indierenţi nici "+car pe 'toici.H e cele "ai "ulte ori4 cel indierent Gaţ+ de cele indierenteH e'te deci doar cel care nu prea ace dierenţe4 di'tincţii4 deo'e&iri clare i exacte. (ncapacitatea lui de a dierenţia e'te ca" tot una cu incapacitatea lui de a di'cri"ina Ga deo'e&i4 a 'epara4 a dierenţia4 a di'tinge4 a di'cerneH. Iri4 cel indierent Gaţ+ de indierenteH4 dac+ nu e capa&il '+ ac+ deo'e&iri atente i detaliate4 nu poate di'tinge corect nici /ntre &ine i r+u4 iar cel care di'tinge /ntre ace'tea dou+ nu "ai e'te indierent G+r+ dierenţ+H4 pentru c+ e capa&il i dornic '+ ac+ deo'e&iri i dierenţieri detaliate i preci'e Gde exe"plu4 /ntre ceea ce contri&uie la ericire4 re'pectiv la nenorocire 'au /ntre ce e'te olo'itor i ce nu e'te olo'itor4 la un "o"ent datH.

1-:

Radu Lucian Alexandru

+. 8inele şi non;inele ung+ la indierente  J  din per'pectiva olo'ului G>udecat /n 150

(ndierenţa 'toicilor 

acelai ti"p4 'u& acelai raportH lucrurile 'unt ie olo'itoare4 ie neolo'itoare Gnon! olo'itoareHQ din cea a daunei4 'unt ie d+un+toare4 ie ned+un+toare Gnon!d+un+toareH. Apoi4 neolo'itoarele nu 'unt tot una cu cele d+un+toare Gprintre neolo'itoare 'e al+ i ned+un+toare4 nu doar d+un+toareH i nici olo'itoarele nu 'unt tot una cu ned+un+toarele Gprintre ned+un+toare 'e al+ nu doar lucruri olo'itoare4 ci i lucruri neolo'itoare4 dintr!un anu"it punct de vedereH. La el e i cu criteriul ericirii J aplicat4 el ar /"parte lucrurile G iinţele acţiunileH /n cele care produc ericire i cele care nu produc ericire Gre'pectiv4 /n cele care 'unt ericite i cele care 'unt non!ericite neericiteH J /n categoria celor care nu produc ericire 'e al+ deopotriv+ i cele care produc 'uerinţ+4 i cele care nu produc 'uerinţ+4 dar nu produc produc nici nici erici ericire re G/n categ categori oriaa celor celor non! non!er erici icite te 'e al+ al+ deopo deopotriv triv++ i cele cele 'uerinde4 i cele care nu 'unt nici ericite4 nici 'uerinde...H. 'uerinde...H. Adic+4 /"p+rţirea /n &ine i r+u Gnon!&ineH +cut+ dup+ acelai raport criteriu Gi /n acelai acelai ti"pH nu "ai la'+ loc pentru apariţia4 apariţia4 /n ur"a /"p+rţirii4 /"p+rţirii4 a ceva care '+ nu ie nici  &ine4 nici r+u Gnon!&ineH Gnon!&ineH J indierentele 'unt 'unt ie rele4 pentru c+ nu produc &inele G'unt G'unt ne!  &une4 nu 'unt &uneH4 ie &une4 pentru pentru c+ nu produc produc r+ul Gnu 'unt releH.... releH.... ?"p+rţ ?"p+rţire ireaa lu"ii lu"ii /n inter interior ior i non!i non!inte nterio rior r Gexte Gexterio riorH rH44 exi' exi'ten tenţ+ ţ+ i non! non! exi'tenţ+ Ginexi'tenţ+H4 viaţ+ i non!viaţ+ G"oarteH4 realitate i non!realitate GirealitateH J adic+4 /n  opo%iţii universale mutual e*clusive” Gcon'iderate /n acelai ti"p i 'u& acelai raportH J adic+4 /n A i non!A J nu la'+ loc pentru exi'tenţa unor realit+ţi 'peciice lu"ii care '+ nu ie nici A4 nici non!A J 'au altel 'pu'4 /"p+rţirea lu"ii în două nu poate duce la apariţia prin acea /"p+rţire a trei p+rţi. ac+ lu"ea e'te /"p+rţit+ dup+ un anu"it criteriu /n A i non!A4 din per'pectiva aceluiai criteriu4 nu "ai e'te loc pentru un al treilea ele"ent 4 care '+ nu ie nici A i nici non!A... (ar dac+ potrivit unui criteriu oarecare o "ulţi"e dat+ e'te /"p+rţit+ /n A4 ; i  Gcare '+ nu ie nici A i nici ;H4 atunci atunci A nu 'e al+ /n raport cu ; /n opoziţie opoziţie univer'al+ univer'al+ "utual exclu'iv+ Gnon!A nu e'te ;H J A nu!l exclude doar pe ;4 ci i pe  G; nu e'te identic cu non!A4 ci non!A cuprinde deopotriv+ deopotriv+ /n 'ine i pe ;4 i pe H. e exe"plu4 /"p+rţirea ructelor /n "ere4 pere i4 re'pectiv4 alte ructe ne 'pune c+ "erele i perele nu 'e al+ /n opoziţie univer'al+ "utual exclu'iv+. ?"p+rţirea /n'+ /n "ere i non!"ere produce o a'tel de opoziţie i atunci nu "ai e'te po'i&il '+ exi'te printre ructe ceva care '+ nu ie nici "ere i nici non!"ere. 151

Radu Lucian Alexandru

;inele ;inele i r+ul r+ul Gnon!& Gnon!&ine ineleH leH 'e al+ al+ /n'+ /n'+ /n raport raport de opoz opoziţi iţiee univer univer'al 'al++ "utual "utual exclu'iv+ Gceva nu poate i i &un4 i r+u Gnon!&unH din aceleai per'pectiveH i a'tel nu e  po'i&il ca un a'pect al realit+ţii >udecat dup+ unul i acelai criteriu4 /ntr!un "o"ent 'au altul de ti"p4 '+ ie /"p+rţit /n &ine4 non!&ine Gr+uH i ceva care nu e'te nici &ine4 nici non!  &ine Gr+uH4 adic+ indierent indierent aţ+ de &ine i non!&ine Gr+uH. ?"p+rţit /n dou+4 apte nu e'te patru plu' trei plu' ceva care nu e'te nici patru i nici trei  J ci apte e'te doar patru plu' trei 'au doi plu' cinci4 'au unu plu' a'e etc. J apte /"p+rţit /n dou+ p+rţi nu d+ trei p+rţi... l poate duce la apariţia a trei p+rţi doar dac+ e'te /"p+rţit /n trei J chiar i atunci /n'+4 nu 'e poate pretinde de'pre a treia parte4 c+ dac+ apte ar i /"p+rţit doar /n dou+ p+rţi4 acea't+ a treia nu ar ace parte din nici una din cele dou+... *rin *rin ur"ar ur"are4 e4 la el el cu" cu" nu exi' exi't+ t+ ind indie iere rent nte e aţ+ aţ+ de inte interio riorr i non! non!in inte terio riorr GexteriorH 'au aţ+ de exi'tenţ+ i non!exi'tenţ+ Ginexi'tenţ+H4 'au aţ+ de viaţ+ i non! viaţ+ G"oarteH4 'au aţ+ de real i non!real GirealH4 'au aţ+ de co"unicare i non! co"unicare Gneco"unicareH4 'au aţ+ de cunoatere i non!cunoatere GnecunoatereH Gadic+ lucruri a'pecte care '+ nu ie nici interioare i nici non!interioare GexterioareH4 nici exi'tente i nici non!exi'tente Ginexi'tenteH4 nici /n viaţ+ i nici /n non!viaţ+ G"oarteH4 nici nici reale reale i nici nici non non!re !reale ale Girea Gireale leH4 H4 nici nici co"uni co"unica& ca&ile ile i nici nici non non!co !co"un "unica ica&il &ilee Gneco"unica&ileH4 nici cuno'cute i nici non!cuno'cute Gnecuno'cuteH J >udecate din aceleai puncte de vedereH4 tot aa4 nu exi't+ lucruri a'pecte care '+ nu ie nici &une4 nici rele Gnon!&uneH J indierente aţ+ de &ine i r+u Gnon!&ineH J >udecate 'u& unul i acelai raport4 /n acelai ti"p...  Apoi4 la el cu" cineva poate i dincolo de un &ine 'au de un r+u oarecare4 dar nu dincolo de orice &ine i de orice r+u4 tot aa4 el poate i indierent4 la un "o"ent dat4 aţ+ de un &ine 'au de un r+u oarecare Gde exe"plu4 &og+ţie 'au '+r+cieH4 dar nu poate i indierent aţ+ de orice &ine i orice r+u J adic+ cel care e'te indierent4 la un "o"ent dat4 aţ+ de un &ine G'au de un r+uH particular4 nu poate i indierent aţ+ de &ine G'au aţ+ de r+uH luat /n general... *oate exi'ta a'tel o atitudine de indierenţ+ aţ+ de un &ine Gcare con'ider+ un &ine ca iindu!i indierent J o atitudine care4 de exe"plu4 tie c+ o acţiune e'te &un+4 dar nu  purcede la eectuarea ei4 iindu!i a'tel pe "o"ent indierent+H i poate exi'ta o atitudine

152

(ndierenţa 'toicilor 

de indierenţ+ aţ+ de un r+u Gcare con'ider+ un anu"it r+u ca iindu!i indierent4 pe "o"entH. (ndierentul nu exclude &inele i r+ul. Cineva poate '+ tie4 de exe"plu4 c+ ceva e'te r+u  pentru el i totui '+ nu ia "+'uri i"ediate /"potriva ace'tui r+u4 ca i cu" i!ar i indierent+ acţiunea r+ului cu pricina. (ndierenţa are "ai "ereu ace't caracter de ignorare voit+4 de ne&+gare /n 'ea"+4 de ug+ din aţa lu+rii unei decizii /n avoarea &inelui 'au a r+ului... 'au Gdac+ o a'tel de decizie e'te luat+4 atunciH de ezitare /n a acţiona4 de a"@nare a punerii /n "icare a unor apte coerente cu decizia luat+. (ndierentul e'te a'tel4 "ai "ereu4 ie doar o ug+ de lu"e4 o ug+ de re'pon'a&ilitate4 o ug+ de decizie4 o ug+ de di'cri"inareQ ie o ug+ de acţiune i apt+ coerent+ cu deciziile i di'cri"in+rile +cute... Apoi4 atitudinea de indierenţ+4 chiar dac+4 la un "o"ent dat4 apreciaz+ unele lucruri con' con'id ider erat atee &un &une e 'au 'au rel rele e44 dint dintr! r!un un anu" anu"it it punc punctt de vede vedere re Gde Gde exe" exe"pl plu# u# discriminarea  olo'uluiH4 ca iind lucruri relativ indierente Gchiar dac+ ele pot i con'iderate &une 'au releH din alt punct de vedere Gde exe"plu#  acţiunea concret+ i"ediat+ de ur"+rire a olo'uluiH4 poate '+ nu ie indierent+ c@nd e apreciat+ din  per'pectiva /"p+rţirii /n &ine i r+u4 realizat+ dintr!un al treilea punct de vedere Gde exe"plu# dorinţa de a ace ceva cu olo'H... eci4 indierenţa aţ+ de cele con'iderate ca iind indierente poate i 'ocotit+4 la r@ndul ei4 ca iind &un+ 'au rea4 dintr!un punct 'au altul de vedere J i prin exten'ie indierentele la care 'e reer+ acea't+ indierenţ+ vor i 'ocotite i ele &une 'au rele rele... ... e exe"pl exe"plu4 u4 'e pare pare c+ pentru pentru 'toic 'toic pare4 uneori4 uneori4 un lucru lucru &un  a con'idera '+n+tatea ca iindu!i indierent+ Gnici &un+4 nici reaH 'au a con'idera acea't+ '+n+tate!indierent+ ca iind &ună4 re'pectiv mai &ună dec@t &oala!indierent+ i a'tel a o preera G/n raport cu &oalaH... C@nd 'toicii apreciaz+ unele indierente ca ind preera&ile4 ei 'chi"&+ criteriul de  >udecat+ dup+ care au 'ocotit acele lucruri ca iind indierente J adic+4 dup+ unul i acelai criteriu4 acelai lucru4 /n aceleai circu"'tanţe4 nu prea poate i4 /n acelai tip4 i indierent4 i preera&il...

153

Radu Lucian Alexandru

. "ndiferenţă sau preferinţă: e'pre e'pre indierenţa indierenţa i preerinţa 'toic+ (. ;anu air"+ ur"+toarele# ur"+toarele# „Jiaţa socială e  pre%entă  pre%entă cu solicitările ei. "ei care printre printre indiferente, practică pe cele prefera&ile, prefera&ile, cei ce le practică în mai mare măsură dec't alţii, lucr'nd spre folosul umanităţii vor fi, deşi încă non$virtuoşi, totuşi la r'ndul lor, prefera&ili.” !62 

,toicul g@ndete deci pe &aza "axi"ei ur"+toare# Te preer4 dar /"i eti indierentV4 dar nu g@ndete prea pround ca '+ vad+4 de exe"plu4 pe de o parte4 dac+ poţi preera ceva ce /ţi e'te indierent Gadic+4 dac+ nu cu"va indierenţa ca" exclude preerinţa4 la el de natural cu" cercul exclude p+tratulH i4 pe de alt+ parte4 ce 'e /nt@"pl+ dac+ Gprin a&'urdH4 coexi't@nd /"preun+4 indierenţa intr+ /n conlict 'pontan cu preerinţa... e exe"plu4 /n cazul /n care /nţeleptul 'toic preer+ ceva4 dar nu o&ţine ceea ce preer+4 ci cu totul altceva... Ce ace el atunciF ,e "ulţu"ete4 re'e"nat4 cu ceea ce i 'e d+F Adic+ cu indiferenţa Gaţ+ de preerinţ+HF...

Cu alte cuvinte4 dac+ are de ale' /ntre preerinţ+ i indierenţ+4 care din ace'tea dou+  pri"eaz+F Ce va alege el# preerinţa 'au indierenţaF *ove'tire exe"pliicativ+# J Ce '+ v+ dau do"nule 'toicF GLa piaţ+.H  J *reer ridichile4 dar /"i e'te indierent ce!"i daţiV... *reer '+ ie ietine4 dar /"i e'te indierent preţulV...  J 9oarte &ine atunci4 do"nule *orticV... *oti" nite urziciV... ore de 305 ;anu4 (on4 1:)04  Filosofia elenismului ca etică4 ditura tiinţiic+ i nciclopedic+4 ;ucureti4 p. 10).

162

(ndierenţa 'toicilor 

interpretare i de /nţelegere a lu"ii. 9ilo'oii care ac deci greeala de a conunda raţiunea cu p'ihicul i 'au p'ihicul cu o"ul 'unt departe de a /nţelege4 chiar /ntr!o "ic+ "+'ur+4 "ecani'"ele de acţiune ale p'ihicului4 re'pectiv identitatea integral+ a o"ului. Ace't reducţioni'" ne/nte"eiat iind de"a'cat4 apare i"ediat ca iind total a&erant+4 pe de o  parte4 ruperea &rutal+ a iinţei u"ane /n g@ndire g@ndire i re'pectiv acţiune acţiune Gi punerea ace'tor ace'tor dou+ ipo'taze /n opoziţie i excludere reciproc+H i4 pe de alt+ parte4 de'prinderea la el de neinteligent+ a g@ndirii i acţiunii u"ane de contextul natural!&iologic!'ocial!cultural /n care 'e "anie't+. Raţiunea i 'au intenţia voinţa o"ului nu apare din neant i nu 'e "anie't+ /n paralel cu re'tul realit+ţii 'peciic u"ane4 de o "anier+ total independent+ de re'tul con'titutiv al o"ului i de cadrul exi'tenţial /n care el iinţeaz+. e aceea4 e'te evident c+ actele i eveni"entele /n care ne al+" anga>aţi 'unt >udecate di'cri"inate la el de natural ca i intenţiile4 g@ndurile4 a"intirile4 intuiţiile4 dorinţele4  percepţiile4 anteziile4 e"oţiile e"oţiile i 'enti"entele de care ele 'unt /n'oţite /n'oţite /n "anie'tare. 9+c@nd o di'tincţie clar+ /ntre >udecat+ di'cri"inare i o&iectul 'u&iectul care e'te 'upu' ace'tei >udec+ţi di'cri"in+ri pute" vedea oarte li"pede c+ chiar dac+ >udecata di'cri"inarea ca proce' p'ihic are loc /n p'ihic G 'ulet interiorH4 pe de o parte4 ace't  proce' nu e'te rupt de exterior4 iind inluenţat /n de'+urarea lui G/n "od direct 'au indirectH de dierite a'pecte exterioare G>udec+ţile altor oa"eni4 contextul 'ocial4 inluenţe "ateriale etc.H i pe de alt+ parte4 o&iectele 'u&iectele 'upu'e >udec+ţii di'cri"in+rii o"ului nu 'e li"iteaz+ doar la interiorul 'uletul p'ihicul lui 'au doar la o parte din ace't interior Gde exe"plu4 doar la >udecarea raţiona"entelor 'au intenţiilorH4 ci ace'te o&ie o&iect cte e 'u& 'u&iect iectee 'e extin xtindd /n "o "odd natu natura rall 'pre pre oric oricee real realit itat atee cu care o" o"ul ul interacţioneaz+... ;a "ai "ult chiar# pentru ca >udecata o"ului '+ ie c@t "ai /n acord cu real realita itate teaa ea tre&u tre&uie ie '+ ia /n con' con'id ider erar aree c@t c@t "a "aii "u "ult ltee din din a'pe a'pect ctel elee Ginte Ginterio rioar aree i exterioareH 'peciice unei 'ituaţii >udecate la un "o"ent dat. e aceea >udecarea raţiona"entelor Gi /"p+rţirea lor /n &une i releH e'te la el de natural+ ca i >udecarea altor oa"eni 'au a aptelor i eveni"entelor Gi /"p+rţirea lor /n  &une i releH. I"ul nu e'te che"at de natur+ '+ >udece doar ceea ce depinde de el la un "o"ent dat G'au doar ceea ce 'e al+ /n capul '+uH4 ci i "ulte alte lucruri care nu depind de el /ntr!un "o"ent 'au altul... ,era de cuprindere a >udec+ţii lui nu 'e poate reduce practic niciodat+ 163

Radu Lucian Alexandru

doar la ceea ce depinde de el 'au la ceea ce el crede c+ depinde de el4 deoarece4 printre altele4 o"ul nu poate '+ 'e >udece corect pe 'ine4 dac+ nu >udec+ conco"itent i lu"ea /n care 'e "anie't+ i din care ace parte... 'te evident c+ pute" '+ ace" o 'eparaţie /ntre >udecata noa'tr+ i acţiunile noa'tre J dar acea't+ 'eparaţie nu e'te nici radical+4 nici total+ J ace'te dou+ a'pecte ale iinţei J raţiunea i acţiunea J 'e condiţioneaz+ reciproc /n exi'tenţ+ i uncţioneaz+ intercondiţionat cu "ulte "ulte alte alte a'pect a'pectee ale realit+ realit+ţii# ţii# perce percepţi pţia4 a4 "e"oria "e"oria44 e"oţiil e"oţiile4 e4 acţiun acţiunile ile celor celorlal lalţi4 ţi4 contextul cultural i ecologic etc. A 'upra!'i"pliica realitatea co"plex+ a uncţion+rii  p'ihi'"ului i izicului u"an nu poate '+ ne duc+ prea departe /n /nţelegerea /ntregului  p'iho!izic care e'te o"ul i a realit+ţii care e'te lu"ea /n care el el 'e expri"+ exi'tenţial. exi'tenţial. A 'pune c+ doar raţiunea depinde de noi i c+ trupul no'tru uncţioneaz+4 aa4 dup+ capul luiQ a air"a c+ eveni"entele 'ociale la care particip+" nu depind /ntr!o oarecare "+'ur+ de noi4 nu denot+ o atitudine prea atent+ la l a realitatea /ncon>ur+toare. 'te adev+rat c+ >udecata noa'tr+ depinde /ntr!o oarecare "+'ur+ de noi i c+ ea poate i corect+ 'au greit+ J dar &inele i r+ul nu 'tau doar /n >udecat+4 ci 'tau deopotriv+ i /n e"oţie4 i /n intuiţie4 i /n vor&ire4 i /n "e"orie... i 'tau de a'e"enea i /n acţiunile noa'tre i ale celor din >ur. A reduce "orala doar la ceea ce depinde de noi e'te4 pe de o parte4 doar a nu /nţelege  partea "a'iv+ a "oralei care nu depinde de noi Gde exe"plu4 acea parte care ne preced+  &iologic G"anie'tat+ prin r+'pun' /nn+'cut la 'ti"ulii de durere i pl+cere4 prin acţiuni in'tinctuale4 prin activit+ţi intuitive etc.H i cultural Gprin nor"ele "orale ale 'ociet+ţii4  prin nor"ele ei religioa'e4 prin tradiţiile i cutu"ele 'ociet+ţii .a.".d. J preexi'tente venirii noa'tre /n lu"eHH4 iar pe de alt+ parte4 e'te doar a nu /nţelege c+ &inele i r+ul nu '!au n+'cut odat+ cu noi i nu vor "uri la "oartea noa'tr+ i a nu pricepe c+ ace'te concepte nu 'unt /nchi'e exclu'iv doar /n "intea noa'tr+ i c+ ele nu 'unt exclu'e din "intea celorlalţi i4 prin ur"are4 din 'ocietate. Apoi4 &inele i r+ul 'unt doar cuvinte +r+ conţinut4 dac+ nu 'e precizeaz+ criteriul dup+ care ace'te concepte 'unt pu'e /n relaţie cu ceva anu"e J ori a re'tr@nge din &urt+ aria &inelui i a r+ului doar la cuprin'ul 'peciic pentru raţiune i intenţie i a nu preciza clar criteriul 'au criteriile dup+ care >udec+ţile 'au intenţiile 'unt con'iderate a i &une 'au rele e'te doar a eectua o acţiune ilo'oic+ +r+ 'en' i +r+ "iz+ real+. oar dup+ ce 'e 'ta&ilete criteriul 'au criteriile di'cri"in+rii4 acea'ta devine po'i&il+. 16-

(ndierenţa 'toicilor 

Care e'te deci criteriul dup+ care 'toicul apreciaz+ ceva Gdin interiorul 'au exteriorul '+uH ca iind &un 'au r+u4 'au indierentF Conor"itatea cu natura e 'uicient de vag+ ca '+ nu 'pun+ ni"icV u'tiicat+ Gnici "+car de criteriul  propu' de 'toiciH4 deoarece e oarte di'cuta&il+ "+'ura /n care raţiona"entele i intenţiile dorinţele noa'tre depind de noi i doar de noi J adic+ "+'ura /n care a" putea '+ le nu"i" ale noa'tre. *rez *rezen enţa ţa inl inlue uenţ nţel elor or &iol &iolog ogic ice4 e4 ecol ecolog ogic ice4 e4 'oci 'ocial ale4 e4 cult cultur ural ale4 e4 con> con>un unct ctur ural alee /n deter"inarea intenţiilor dorinţelor noa'tre ne arat+ c+ ele 'e al+ /ntr!o oarecare "+'ur+ 'u& inluenţa4 de "ulte ori cov@ritoare4 a ceea ce nu depinde GdoarH de noi. ;inele G'au r+ulH apreciat ca atare de cineva4 de cele "ai "ulte ori4 nu e'te at@t rezultatul >udec+ţii lui4 c@t al prelu+rii din exterior a >udec+ţii altora4 >udecat+ prezent+ /n aţa aţa lui lui prin prin tradi tradiţi ţie4 e4 prin prin cutu cutu"+ "+44 prin prin reli religi gie4 e4 prin prin o&i o&inu nuin inţ+ ţ+44 prin prin recl recla" a"+4 +4 prin prin  per'ua'iune4 prin prin con'tr@ngere "ai "ult "ult 'au "ai puţin vizi&il+. vizi&il+. e exe" exe"pl plu4 u4 dori dorinţ nţel elee i inten intenţii ţiile le relig religio ioa' a'ee ale ale 'toi 'toici cilo lorr grec grecii anti antici ci coin coinci cidd G'urpriz+VFH cu cele ale religiei greceti 'peciic+ ti"pului lor. ungl+ ani"alic+ /n care ieca iecare re /i ur"+re ur"+rete te inten intenţii ţiile le lui &une &une total total indi indiere erent nt la dureri durerile le i pl+cer pl+cerile ile celorlalţi. I a'tel de concepţie "oral+ co"plet auti't+ neag+ /n "od a&'urd /n'ui caracterul de iinţ+ e"ina"ente 'ocial+ Gcultural+4 politic+H 'peciic o"ului. ei Eenon 'e pare c+ chiar a predicat /nte"eierea unei a'tel de Repu&lici lip'ite de repu&lic+4 cei "ai "ulţi 'toici '!au +cut pur i 'i"plu c+ nu v+d acea't+ con'ecinţ+ i"ediat+ a reuzului lor inantil de a >udeca &inele i r+ul din 'ocietate G/n ace't 'en' un exe"plu &un de 'toic lip'it de 'toici'" anarhic e cel al lui =arcu' Aureliu' 'au cel al lui ,enecaH. ar chiar i Eenon4 dac+ ar i tr+it i nu"ai o zi /n repu&lica lui lip'it+ de repu&lic+4 poate '!ar i convin' i el de gravitatea 'ocial+ a a&eraţiilor 'ale ilo'oice. „(5. #upă cum nu se propune niciodată un ţel ce nu poate să fie atins, tot astfel nu e*istă în univers natura răului.” (72 

,unt de'tui ne&uni Gde exe"plu4 pictetH care /i propun ţeluri ce nu pot i atin'e J ca de exe"plu4 '+ /ncerce '+ 'e de'prind+ de r+u GviciuH i '+ tr+ia'c+ conor" naturii G&ineluiH4 dei ei zic c+ natura r+ului nu exi't+ J adic+4 dac+ r+ul ar lip'i cu de'+v@rire din univers Gi4 prin ur"are4 inclu'iv din o"4 ca parte a univer'uluiH4 cu" pretinde pictet4 ar i i"po'i&il '+ nu tr+ieti conor" naturii &inelui4 indierent dac+ ai i virtuo' 'au vicio' G'au cel puţin ar i i"po'i&il '+ tr+ieti conor" naturii r+ului viciului4 pentru c+ acea'ta zic ei c+ nu e*istă...H GCople'ton 9. # „#at fiind că stoicii au susţinut că divinitatea le ordonea%ă pe toate în cel mai &un mod posi&il, ei au tre&uit să e*plice e*istenţa răului din lume sau cel puţin să$l armoni%e%e cu „optimismul” lor.” (74 H 306 306 pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aurel Aureliu' iu'44 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 20 Gpictet4  anualul 4 3)H. 308 Cople'ton4 9redericD4 200)4 )storia filosofiei ) Urecia şi 3oma4 ditura ALL4 ;ucureti4 p. 3-:.

168

Radu Lucian Alexandru

C@t de'pre a&eraţia c+ nu exi't+ /n univer' G/n nici un elH natura r+ului Gviciului4 activit+ţii releH4 chiar i un 'toic care /ncerca '+ 'cape de ceea ce el zicea c+ nu exi't+ Gr+u4 viciuH '!ar i putut prinde la un "o"ent dat de ridicolul unei a'tel de air"aţii Gdac+ g@ndirea 'erioa'+4 coerent+4 necontradictorie4 necontradictorie4 reali't+ nu i!ar i! ar i o't ca" indierent+4 d@nd de prea "ulte ori i"pre'ia c+ o a'tel de g@ndire nu prea /i 't+ /n putere 'toiculuiH.

1-. "nteriorul şi e>teriorul  pictet vrea uneori '+ 'e detaeze co"plet G /n "od auti'tH de lu"ea din aar+ aţ+ de care el vede o ruptur+ total+4 /"potriva oric+rei evidenţe contrare# „Fiindcă tre&uie să ştii că nu este deloc uşor ca să$ţi păstre%i în acelaşi timp şi o voinţă în acord desăv'rşit cu natura şi preocuparea preocuparea stăruitoare pentru lucrurile din afară, ci că este a&solut o&liatoriu, dacă ţi$este 'ndul la una din acestea, să nelije%i în întreime întreime pe cealaltă.” (75

Batura nu 'e al+ deloc /n lucrurile din aar+ Gde exe"plu4 /n lucrurile Go&iectele4 activit+ţile4 eveni"enteleH exi'tente /n natur+HF e c@nd i de ce '!ar /nchide natura exclu'iv doar /n interiorul 'toiculuiF... 7n 'toic care vrea '+ ie /n acord de'+v@rit cu natura Gorice ar "ai /n'e"na acea'ta  pentru elH tre&uie deci oare  să nelije%e în întreime orice orice „preocupare stăruitoare” Gin'i' Gin'i'ten tent+4 t+4 per'ev per'evere erent+ nt+44 er"+4 er"+4 'tator 'tatornic nic+4 +4 dura&i dura&il+H l+H pentru pentru oricar oricaree din „lucrurile” Go&iectele4 acţiunile4 "uncile4 pro&le"ele4 eno"enele4 /nt@"pl+rile4 aptele4 eveni"enteleH care care exi't+ exi't+ „în afara sa” FV Ge exe"plu# re'ur'e de hran+ i ap+4 re'ur'e "ateriale i energe energetic tice4 e4 haine4 haine4 unelte unelte44 locuin locuinţ+4 ţ+4 in'tal in'talaţi aţii4i4 "i>loac "i>loacee de tran'p tran'port ort44 'tarea 'tarea "ediulu "ediuluii /ncon> /ncon>ur+ ur+tor tor44 eno"e eno"enel nelee natur naturale ale cu potenţ potenţial ial di'tru di'tructi ctivv4 acţiu acţiunil nilee altor altor iinţe iinţe din vecin+tate4 "uncile eectuate de alţi oa"eni /n intere' 'ocial4 activit+ţile i aptele celor apropiaţi Gde exe"plu4 ale copiilor4 p+rinţilor4 'oţiei4 prietenilor etc.H4 pro&le"ele altor "e"&rii ai 'ociet+ţii cu care 'toicul intr+ /n contact direct J i re'pectiv4 pro&le"ele 'ociale4 politice4 econo"ice ale co"unit+ţii 'tatului /n care el tr+iete Glegate de dru"uri4 'paţii i activit+ţi ad"ini'trative4 hale i activit+ţi de producţie4 depozite4 'paţii i activit+ţi co"erciale etc.H4 /nt@"pl+rile i eveni"entele a"iliale4 'ociale4 politice4 culturale etc. cu i"pact direct a'upra vieţii 'toicului .a.".d.H

30) 30) pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aureli Aureliu'4 u'4 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 12 Gpictet4  anualul 4 1:H.

16)

(ndierenţa 'toicilor 

Begli>area /n /ntregi"e a tuturor preocup+rilor 'tatornice pentru lucrurile din aar+ nu poate duce dec@t la di'uncţionalit+ţi "a>ore de integrare 'ocial+ G/n contextul caracterului puternic 'ocial al o"uluiH i la o uncţionare deectuoa'+ a propriului 'i'te"  p'iho!corporal al iinţei u"ane G/n contextul nece'it+ţii evidente a exi'tenţei unor preocup+ri 'tatornice pentru lucruri din aar+ Gcu" 'unt 'ur'ele de hran+ i ap+4 ad+po' ad+po'tul tul44 'ur'el 'ur'elee de conor conortt ter"ic ter"ic44 a'pect a'pectele ele care care a'igur a'igur++ 'igura 'iguranţa nţa44 '+n+ta '+n+tatea tea i  prote>area vieţii etc.H nece'are pentru realizarea i "enţinerea unei uncţionalit+ţi opti"e a ace'tui 'i'te"H. ,u'ţinerea 'pre "anie'tare doar a preocup+rilor ne'tatornice G'pontane4 repede trec+toare4 "oturoa'e4 lip'ite de orice ur"+ de per'everenţ+H pentru lucrurile din aar+ nu e o caracteri'tic+ de &az+ a o"ului creator de civilizaţie i cultur+4 ci ea e caracteri'tic+  poate doar ani"alelor ani"alelor '+l&atice aiurite... aiurite...  clar c+4 de prea "ulte ori4 rotiţele "entale ale lui pictet nu prea 'e roteau cu" tre&uie i c+4 a'tel4 air"aţiile 'ale 'unt uneori "ult "ai apropiate de ne&unie dec@t de ilo'oie J i ace't lucru /l recunoate oarecu" chiar i el# „16. #acă vrei să faci prorese, îndură cu resemnare să fii socotit neci&%uit şi ne&un, din cau%a dispreţului tău pentru lucrurile din afară.” (76

,toicul GpictetH vrea deci '+ ac+ progre'e c@t "ai "ari /n ne&unie i a'tel el disp disprreţui eţuieş eşte te oric oricee lucr lucruu Go&i Go&iec ect4 t4 activ activit itat ate4 e4 "u "unc nc+4 +4 rezu rezult ltat at al "u "unc ncii ii44 pro& pro&le le"+ "+44

/nt@"p /nt@"plar lare4 e4 eveni" eveni"ent entHH alat alat eecti eectivv /n aara aara 'a Gre'pe Gre'pecti ctivv4 orice orice lucru lucru Ga'pe Ga'pect ct al exi'tenţeiH pe care "intea lui vrea '+!l ţin+ Gpe &aza unor >u'tiic+ri4 de "ulte ori4 evident ne/nte"eiateH /n aara 'a...HV A'tel4 el nu nu"ai c+ devine aproape total neolo'itor 'ociet+ţii co"unit+ţii /n care tr+ie tr+iete te Gdispreţuind  lucru lucrurile rile i lucr+ lucr+rile rile G "un "uncil cile e activi activit+ţ t+ţile ile eveni" eveni"ent entele ele /n+ptuirile realiz+rileH din aara lui nece'are &unei ei uncţion+riH i c+reia cu a'tel de atitudini 'olip'i'te4 auti'te4 de"ente nu poate '+!i creeze dec@t daune4 dar el /i e'te a'tel neolo'itor d+un+tor i 'iei... ?n plu'4 contrar preţuirii 'ale teoretice pentru natur+4 el devine4 a'tel4 i co"plet neputincio' /n natur+ Gp+dure4 >ungl+ etc.H unde di'preţul '+u pentru propria viaţ+4 '+n+tate i pentru alte cele din aar+ l!ar duce la "oarte /ntr!un ti"p oarte 'curt... e unde 'e vede oarte clar c+ el vrea de apt '+ 'e 'inucid+4 dar nu prea tie cu" '+ i!o 'pun+ 30: )&idem.

16:

Radu Lucian Alexandru

i nici nu prea are cura>ul '+ o ac+. ,toicul GpictetH e'te a'tel doar un 'inuciga ratat4 un o" cu "intea ruinat+ pe >u"+tate4 un "ort p'ihic care /i ateapt+ re'e"nat "oartea corporal+. ,toicul /i air"+4 uneori4 o credinţ+ oar&+ /n nite propoziţii de o&icei rupte de realitatea evidenţei J care a'tel4 /n "are parte4 'unt incoerente4 'upericiale4 contradictorii i chiar a&erante i hilare J propoziţii pe care le repet+ ca un pro't care e'te incapa&il '+ /nţeleag+ pro'tia pe care o 'pune. ,inucigaul 'toic g@ndete doar /n al& i negru4 +r+ nuanţe nuanţe44 +r+ +r+ detal detalii4 ii4 +r+ +r+ repere repere reale4 reale4 +r+ +r+ viaţ+ viaţ+ i oarecu oarecu" " aproap aproapee total total lip'it lip'it de di'cern+"@nt... „9re&uie să fii un sinur om, fie &un, fie rău. 9re&uie sau să$ţi desăv'rşeşti partea c'rmuitoare c'rmuitoare a celor din tine însuţi, sau să porţi rijă numai celor din afara ta” (17 :...<

I a'tel de dihoto"ie "utual exclu'iv+ e'te total ne>u'tiicat+. e'+v@rirea p+rţii c@r"uitoare a celor din tine /n'uţi nu nu"ai c+ nu exclude gri>a pentru cele din aara ta4 ta4 dar chiar chiar o pre'up pre'upun unee cu nece'i nece'itat tate. e. ac+ ac+ interi interioru orull 'toicu 'toicului lui nu co"uni co"unic+ c+ cu exteriorul4 nu conlucreaz+ cu el i nu 'e adapteaz+ aţ+ de cele din exterior4 el nu "ai are a 'e de'+v@ri dec@t /n 'olip'i'"4 auti'" i de"enţ+... „8n alt cip însă, nu vei ajune la un asemenea ecili&ru, dacă nu te vei smule din mijlocul celor ce nu stau în puterea noastră şi nu vei pune &inele şi răul numai în cele ce (11  sunt în tăria noastră.” noastră.”(11

,!ar putea 'u'ţine c+ &inele i r+ul 'unt doar  /n  /n interior4 deoarece aprecierea lor /n relaţie cu ceva 'au altceva ţine de >udecat+ raţiune i acea'ta e'te interioar+. Acea't+ atitudine e'te greit+ din "ai "ulte puncte de vedere. =ai /nt@i c+ vor&ele vor&ele conceptele conceptele ideile Gca de exe"plu4 exe"plu4 &ine4 &ine4 r+u4 r+u4 'u' 4 >o'4 al&4 negru4 re'pectiv ca'+4 eleant4 o"H i >udec+ţile raţiona"entele propoziţiile nu 'unt doar /n interiorul 'toicului4 ci i /n interiorul celorlalţi oa"eni4 care /n'+ pentru 'toic con'tituie un exterior ca oricare altul... i prin ur"are4 pretenţia ca aprecierile de &ine 'au r+u '+ 'e circu"'crie4 pentru 'toic4 doar la interiorul '+u nu are nici un 'uport real. Apoi ace'te cuvinte concepte concepte idei nu au 'en' prin ele /n'ele J ele ac tri"iteri4 reerinţe 'pre alte cuvinte i "ai ale' 'pre realit+ţi din aara li"&a>ului J cu alte cuvinte4 ele 'unt 310 )&idem4 pp. 22!23 Gpictet4  anualul 4 -0H. 311 )&idem4 p. 2- Gpictet4  anualul 4 -2H.

180

(ndierenţa 'toicilor 

'e"ne care tri"it 'pre ceea ce e'te 'e"nalizatQ 'unt nu"e care tri"it 'pre ceea ce e'te nu"itQ 'e"niicanţi care tri"it 'pre ceea ce e'te 'e"niicat. A'tel cuv@ntul conceptul &ine4 "anie'tat ca i cuv@nt interior Gidee interioar+ never&ali never&alizat+H zat+H44 ace tri"itere ie 'pre realit+ţi din interiorul interiorul p'ihicului p'ihicului Graţiona"ente Graţiona"ente  >udec+ţi &une corecte4 percepţii &une corecte etc.H4 ie 'pre realit+ţi exterioare p'ihicului Gacţiuni eveni"ente &une utile olo'itoareH4 ie Gi ace'ta e'te cazul cel "ai de' /nt@lnitH 'pre a"&ele realit+ţi Ginterioare i exterioareH deopotriv+ J de exe"plu4 un raţiona"ent e'te &un4 dac+ e'te ur"at de o acţiune &un+... 'au o >udecat+ prevedere e'te &un+ corect+4 dac+ ea e'te conir"at+ de realizarea e"piric+ a aptelor prev+zute de acea >udecat+  prevedere... La el cu" cuv@ntul conceptul cal G&unH G'au o" G&unHH nu are o exi'tenţ+ 'trict interioar+4 de 'e"n pur +r+ nici o reerinţ+ exterioar+ p'ihicului4 acelai lucru 'e /nt@"pl+ i cu vor&ele conceptele de &ine i r+u. i aa cu" calul i o"ul nu 'e al+ doar /n interiorul 'toicului4 la el4 nici &inele i r+ul nu 'e al+ doar /n interiorul lui. Acel Acela aii lucr lucruu 'e /nt@ /nt@"p "pl+ l+ i cu alte alte cuvi cuvint nte e conc concep epte te care care au o cono conota taţi ţiee "a "aii interioar+4 ca de exe"plu4 cele de 'uerinţ+ Gp'ihic+H4 durere4 e"oţie 'au cele de utilit utilitate ate4 4 olo' olo'4 4 valoa valoare re etc. etc. e exe"pl exe"plu4 u4 e"oţi e"oţia a i 'ue 'uerin rinţa ţa nelin nelinit itea ea interioar+ nu 'unt doar cuvinte interioare J ele ac tri"itere 'pre o 'tare corporal!p'ihic+ oarte co"plex+ care 'e "anie't+ /n acte corporale i 'ociale 'peciice i /n plu' o"ul  poate 'e'iza prezenţa prezenţa e"oţiei i nelinitii nelinitii i /n ceilalţi oa"eni. (ar c@nd vor&ete de utilitate 'au olo' e'te evident c+ 'toicul Gcel puţin /n practic+H nu ace reerire la un olo' 'trict ver&al G'trict interior4 raţionalH4 ci la unul care ia /n con'iderare corpul '+u4 a"ilia 'a i 'ocietatea /n care 'e "anie't+ Gadic+ pe cele din aara 'aH J +r+ ace'te reerinţe olo'ul cu pricina /i pierde aproape orice 'e"niicaţie real+ ce ar putea '+ ie a'ociat+ cu ideea de olo'... *rin ur"are4 ca '+ aprecieze ceva Gun raţiona"ent4 un apt etc.H ca iind &un 'au r+u tre&uie '+ exi'te "ai /nt@i ceva care '+ poat+ i apreciat ca atare... Iri4 "ai /nt@i c+ nu toate lucrurile exi'tente 'unt interioare i apoi c+ aprecierea &un+t+ţii 'au r+ut+ţii celor interioare interioare nu depinde depinde doar de alte lucruri lucruri interioare interioare4 4 ci "ai ale' de lucruri exterioare exterioare lor Gde eectele exterioare pe care acele lucruri interioare Graţiona"ente4 e"oţii4 dorinţeH le genereaz+ /n aar+H. 181

Radu Lucian Alexandru

Ca 'toicul '+ aprecieze un cal ca iind al& 'au negru4 acel cal tre&uie '+ exi'te pe undeva. undeva. Iri4 "ai /nt@i c+ nu toţi caii 'toicului 'toicului exi'tau exi'tau doar /n interiorul interiorul '+u J practic practic el "ai putea avea GuneoriH i cai exteriori J i apoi c+ aprecierea culorii cailor '+i exteriori nu depindea at@t de culoarea cailor '+i i"aginari GinterioriH4 c@t depindea de culoarea eectiv+ a cailor '+i exteriori. Aa cu" aprecierea al&ului i negrului cailor nu depinde doar de interiorul 'toicului Gc+ atunci ar i conda"nat '+ tr+ia'c+ /n de"enţ+ total+ i auti'" co"plet purt@nd /n capul '+u doar cai verzi pe pereţi i ni"ic altcevaH4 tot aa4 aprecierea &inelui i 'au r+ului 'peciic unei acţiuni Ginterioare i 'au exterioareH nu depinde doar de interiorul lui4 pentru c+4 oric@t ar vrea4 el nu e 'ingur pe lu"e G'au "ai preci' 'pu'4 interiorul lui nu e'te rupt G/n totalitateH de lu"ea lui exterioar+H. (dentiicarea unui &ine G r+uH /n lu"ea interioar+ G/n g@ndireH nu exclude exi'tenţa &inelui G r+uluiH i /n lu"ea exterioar+ G/n acţiunea proprie4 /n acţiunea celorlalţi oa"eni 'au /n alte acţiuni ale naturiiH4 &a di"potriv+# /l pre'upune i /l i"plic+4 el or"@nd &aza de reerinţ+ i criteriul cel "ai i"portant de >udecat+ al &inelui G r+uluiH interior... interior... ;inele interior i &inele exterior 'e coreleaz+ i 'e i"plic+ unul pe altul. 7n &ine interior care produce r+u exterior G/n acţiuneH e'te un non!'en' la el de a&'urd ca a unui "+r care produce non!"ere Gprune4 cai'e4 gogoari...H. Calitatea unei g@ndiri &une 'e 'ta&ilete GiH pe &aza acţiunilor exterioare &une pe care care ea le genere genereaz az+. +. A'tel A'tel o g@ndi g@ndire re &un &un+ + care care produc producee /n "od direct direct &oal+ &oal+4 4 '+r+cie4 ignoranţ+4 'l+&iciune e'te &un+ doar /n i"aginaţia unora care ignor+ /n "od intenţionat Gde exe"plu4 prin indierenţ+ i lip'+ de acţiune /ndreptat+ 'pre eli"inarea ace'tor a'pecte din viaţa celui ce le re'i"teH realitatea /n care 'e "anie't+. La el cu" e'te un &ine G r+uH /n g@ndurile noa'tre4 'ocotit /n uncţie de eectele interioare i exterioare &une G releH pe care el le provoac+4 la el exi't+ un &ine G r+uH /n acţiunile noa'tre Gpornite din g@ndurile noa'treH4 'ocotit /n uncţie de eectele interioare i exterioare4 "entale i corporale Ginor"aţionale4 energetice i "aterialeH &une G releH4 pe care ace'te acţiuni le provoac+ G/n raport cu noi4 re'pectiv cu celelalte iinţeH... G,toicul ,eneca G + î.e.n. I 20 e.n. H vedea4 uneori4 i el leg+tura 'tr@n'+ care exi't+ /ntre conte"plaţie i acţiune# „vem o&iceiul să spunem că a trăi potrivit cerinţelor naturii 182

(ndierenţa 'toicilor 

este &inele suprem. Hatura ne$a creat pentru am&ele moduri de viaţă/ contemplaţie şi acţiune.”(1! „"ontemplaţia nu se face fără acţiune, nici acţiunea fără contemplaţie.” (1(H

A ignora realitatea exterioar+ G din aar+H con'ider@nd!o indierent+4 di'preţuind! o i eli"in@nd ictiv din ea &inele i r+ul Gpe l@ng+ c+ e'te o acţiune pur egoi't! 'oli 'olip' p'i' i't+ t+ care care excl exclud udee exi' exi'te tenţ nţaa unui unui alt alt di'c di'cer ern+ n+"@ "@nt nt >ude >udec+ c+to torr /n aa aara ra ta ta i relaţionarea "oral+ dintre dieritele iinţe capa&ile de >udecat+H e doar a ignora /n "od r+uvoitor 'au ne&une'c natura i e'enţa &inelui i r+ului interior Gdin g@ndireH4 care nu exi't+ prin 'ine i doar pentru 'ine4 ci /n inti"+ i direct+ relaţie cu exteriorul Gcu acţiunea corporal+4 'ocial+4 econo"ic+ etc.H. Ceea ce depinde de tine 'e al+ /n 'tr@n'+ relaţie cu ceea ce nu depinde de tine i cele dou+ a'pecte4 de oarte "ulte ori4 nu au o relaţie ix+4 ci una /n continu+ "icare care /i "ut+ "ereu li"itele de contact Gi de dierenţiereH /n uncţie de iecare alegere pe care o ace" la un "o"ent dat. e exe"plu4 dac+ anticii credeau c+ anu"ite &oli le erau date i c+ nu depindeau de ei4 ulterior '!a v+zut c+ prin c@teva "ini"e "+'uri de igien+ care depindeau de ei 'ur'a "ultor &oli putea i de "ulte ori evitat+. e a'e"enea4 '!a putut con'tata c+ prin acţiuni politice er"e i &ine intenţionate '+r+cia Gextre"+H poate i "ult di"inuat+ 'au chiar eli"inat+ dintr!o 'ocietate civilizat+. La el i 'clavia4 inegalitatea 'exelor .a.".d. Cu alte cuvinte4 ceea ce depinde de noi nu 'e re'tr@nge doar la g@ndirea noa'tr+ Gacea'ta iind continuat+ inti" "ai ale' /n acţiunea noa'tr+H4 iar /n interiorul g@ndirii Gdorinţei4 raţiunii...H ceea ce depinde de noi variaz+ "ereu /n uncţie de propriile alegeri4 dorinţe i voinţe... Apoi4 g@ndirea noa'tr+4 la o analiz+ "ai atent+4 'e vede clar c+ depinde4 de cele "ai "ulte ori4 "ult "ai "ult de exterior Gde credinţele tradiţiile o&iceiurile nutriţionale4 ve'ti"entare4 lingvi'tice4 co"porta"entale4 religioa'e4 p'ihologice4 ilo'oice4 econo"ice4  politice i arti'tice exi'tente /n 'ocietate /n "o"entul "anie't+rii ace'tei g@ndiri J adic+ de valorile a"iliale4 co"unitare i 'ociale care 'unt 'peciice 'ociet+ţii /n care ea 'e "anie't+ la un "o"ent datH dec@t de interior# g@ndirea individului e'te /n pri"ul r@nd o g@ndire 'ocial+...

312 ,eneca4 Luciu' Annaeu'4 1:)14 Scrieri filo%ofice alese 4 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 1:0. 313 )&idem4 p. 1:3.

183

Radu Lucian Alexandru

GChiar i unui 'toic4 precu" =. Aureliu4 /i e'te evident+ GuneoriH leg+tura pround+ exi'tent+ exi'tent+ /ntre individ i 'ocietate 'ocietate## „8nsă unde se află ţelul suprem, se află şi &inele şi  fericirea  fericirea fiecăruia. Zinele unei fiinţe raţionale se află cuprins în societatea omenească. "ăci este demult definitiv demonstrat că suntem născuţi pentru socia&ilitate.” (1+H

11. Pasiunea( apatia şi indiferenţa „Pasiunea, aşa cum o defineşte `enon, este o mişcare neraţională şi contra firii a  sufletului sau un impuls ce creşte creşte în mod e*aerat. [ecaton, în tratatul său e'pre

 pa'iuni , , "artea a ))$a, şi `enon, în lucrarea sa cu acelaşi acelaşi titlu, spun că e*istă patru enuri de pasiuni/ durerea, durerea, frica, pofta şi plăcerea. plăcerea. -i mai susţin că emoţiile sunt judecăţi” (10 :...<

 Bu 'e tie exact din ce antezii eroice au dedu' 'toicii aptul c+ durerea i rica 'unt pa'iuni4 iindc+ e de'tul de greu de g+'it o"ul care '+ ie at@t de pa'ionat de durere i de ric+ /nc@t '+ vrea '+ le experi"enteze pe el /n'ui c@t "ai pa'ional cu putinţ+. i de unde au tra' ei concluzia c+ durerea i pl+cerea 'unt neraţionale iraţionale i contra irii GnenaturaleHF ac+ le!ar i 'tudiat "ai atent4 ar i v+zut c+ e chiar pe do'# 'unt oarte raţionale Gpot i explicate raţional i au un rol raţional de /ndeplinit /n /ntregul u"anH i 'unt pentru ire Gnaturale4 iretiH... i cu" adic+ e"oţiile 'unt >udec+ţiF Adic+ pentru 'toici expre'ia c+ cineva are e"oţii e tot una cu a zice c+ acel cineva 't+ i >udec+F "oţiile au leg+tur+ cu  >udec+ţile raţiona"entele4 raţiona"entele4 dar nu sunt >udec+ţi... iogene' ne "ai 'pune de'pre 'toici c+ „#upă ei, înţeleptul e lipsit de pasiuni.” (12  L+'@nd la o parte aptul c+ un o" care '+ ie total lip'it de durere4 pl+cere4 pot+ 'au ric+ Gadic+ de pa'iuni /n accepţiunea 'toic+H nu exi't+ nic+ieri i nici nu prea poate exi'ta vreodat+4 dac+ totui4 prin vreo /nt@"plare neericit+4 ar apare un a'tel de o"4 el nu ar prea putea '+ ie uncţional /n natur+ i 'ocietate4 deoarece durerea4 pl+cerea i pota dorinţa 'unt p+rţi con'titutive oarte i"portante pentru &una adaptare4 orientare i uncţionare a o"ului /n "ediul /n care el 'e "anie't+ la un "o"ent dat. Apoi4 pa'iunea pa'iunea Ggr. Ggr.  patos Bg  J pa'iune pato'H /nţelea'+ Gconor" H ca i 'enti"ent puternic4 aecţiune inten'+4 dorinţ+ arz+toare4 intelect entuzia't J e'te "ereu un 31- Aureliu4 =arc4 20064 "ătre sine însuşi4 ditura udecate prin acţiuni4 prin dorinţe4 prin raţiune4 prin "e"orie etc.Q acţiunile prin eecte4 prin utilitate4 prin coerenţ+4  prin /"plinire4 prin reacţii 'ociale 'ociale etc.H. GCo"te!,ponville# „-picurienii şi stoicii, cu toată măreţia lor considera&ilă, mi se par  puţin domatici sau e*aeraţi. Să spunem spunem că ei simplifică simplifică e*cesiv viaţa.” ((4 H

R+ul i &inele 'unt a'pecte ale exi'tenţei care nu 'tau a'cun'e doar prin anu"ite zone privilegiate ale realit+ţii Gdoar /n intenţie 'au doar /n dorinţ+4 'au doar /n raţiune4 'au doar /n 'ocietate4 'au doar /n acţiune etc.H J r+ul i &inele 'unt concepte generale4 univer'ale4 care4 dintr!o per'pectiv+ 'au alta4 'unt in'erate /n /ntregul cuprin' al realului J de aceea di'cri"inarea /ntre &ine i r+u nu 'e poate opri nici ea doar la di'cri"inarea /n interiorul unor zone /ngu'te ale naturii4 "ai ale' dac+ ele 'unt rupte /n "od &rutal i total ne>u'tiicat de celelalte zone cu care interacţioneaz+ /n "od i"plicit 'au explicit. R+ul nu e'te doar /n noi 'au doar /n aara noa'tr+4 el nu e'te doar /n 'ulet "inte 'au doar /n trup4 'au doar /n lucruri J prezenţa lui Gatunci c@nd ea 'e "anie't+H  poate i con'tatat+ /n orice parte a realit+ţii... i la el e'te i cu &inele. ,unt >udec+ţi rele  pentru "inte i lucruri rele pentru trup tr up i 'unt a'pecte rele pentru 'ocietate J iar a reduce r+ul doar la interior i /n interior doar la o parte a lui4 de exe"plu4 doar la intenţie G"oral+H4 nu /n'ea"n+ dec@t a ignora co"plexitatea /ntregului Gindividual!'ocial!naturalH /n care ne "anie't+" capacitatea di'cri"inatorie a iinţei. 338 Co"te!,ponvi Co"te!,ponville4 lle4 AndrQ AndrQ elu"eau4 elu"eau4 eanQ eanQ 9arge4 Arlette4 Arlette4 20084 "ea mai frumoasă istorie a fericirii 4 rupul editorial ART4 ART4 ;ucureti4 p. 33.

1)-

(ndierenţa 'toicilor 

Cunoaterea Gintenţiei &uneH i acţiunea G&un+H nu 'unt unul i acelai lucru# de exe"plu4 un 'toic oarecare ar i putut '+ vad+ G&ineH4 la un "o"ent dat4 c+ chiar dac+ tia G&ineH cu" '+!i potolea'c+ G&ineH oa"ea i chiar dac+ voia '+ ac+ G&ineH ace't lucru4 /ntr!o anu"it+ /"pre>urare neavora&il+ GreaH4 'e putea /nt@"pla '+ nu g+'ea'c+ i"ediat o 'ur'+ G&un+H de hran+ G&un+H /n prea>"a 'a...

14. "ndiferenţa şi intenţia *ierre Kadot precizeaz+ ur"+toarele G/n leg+tur+ cu di'cri"inarea "oral+ i intenţia 'to 'toicil icilor orH# H# „Put „Puteem defi definni deci opo% po%iţia iţia într întree domeni meniul ul „mo „moralu alului” lui” şi cel al „indiferentului”. stfel, va fi moral, adică &un sau rău, ceea ce depinde de noi şi va fi indiferent indiferent ceea ce nu depinde de noi. Sinurul lucru ce depinde de noi este în fond, intenţia noas noastr trăă mora morală lă,, sens sensul ul pe car care îl dăm dăm even evenim imen ente telo lorr. "e "eea ea ce nu depi depind ndee de noi noi corespunde corespunde înlănţuirii necesare a cau%elor şi efectelor, efectelor, adică destinului, evoluţiei naturii şi acţiunii altor oameni. stfel sunt indiferente viaţa şi moartea, sănătatea şi &oala, plăcerea  şi suferinţa, frumuseţea şi ur'ţenia, puterea şi slă&iciunea, &oăţia şi sărăcia, no&leţea şi oriinea umilă, carierele politice, pentru că niciuna nu depinde de noi.” ((5

e ein iniţ iţia ia 'u&i 'u&iec ecti tiv+ v+ a 'toi 'toici cilo lorr 'coa 'coate te prac practic tic "o "ora rala la /n aar aaraa "o "ora rale leii J dac+ dac+ indi indiere erentu ntul l 'e opu opune ne "oral "oralei ei i dac+ dac+ indi indiere erentu ntul l cuprin cuprinde de viaţa viaţa i "oarte "oartea4 a4 '+n+tatea i &oala4 &og+ţia i '+r+cia .a.".d.4 "orala Gindividual+ i 'ocial+H r+"@ne +r+ o&iect de activitate J ea r+"@ne a'tel '+!i privea'c+4 oarecu" aiurit+4 doar propriile ei intenţii "orale rupte total de contextul Ginterior i exteriorH /n care apar. C@nd pui /n opoziţ opo ziţie ie "oral "oralul ul Gdi'cr Gdi'cri"i i"inar narea ea /ntre /ntre &ine &ine i r+uH r+uH cu eric ericire ireaa i 'ueri 'uerinţa nţa 'au cu pl+cerea i durerea4 'au cu viaţa i "oartea4 /i iei practic "oralei ca" orice criteriu 'olid de apreciere a &inelui i r+ului J iar o "oral+ +r+ criterii 'olide de di'cri"inare "oral+ "ai e'te "oral+ doar cu vor&a... e exe"plu4 ce ar "ai i >u'tiţia /ntr!o 'ocietate 'toic+ /n care acţiunile altor oa"eni nu 'unt nici &une4 nici rele J /n care ace'te acţiuni nu 'unt "orale4 ci 'unt indierente >udec+torului che"at '+ le >udeceF a nu ar i dec@t o lip'+ total+ de >u'tiţie dreptate G'ocial+H aplicat+ de ne!>udec+tori4 neche"aţi '+ >udece G'au che"aţi '+ nu  >udeceH acţiunile altor altor oa"eniV

33) Kadot4 *ierre4 1::84 "e este filosofia anticăY 4 ditura *oliro"4 (ai4 pp. 15:!160.

1)5

Radu Lucian Alexandru

eci4 /n cazul 'toicilor4 nu "ai vor&i" nici "+car de intenţia >u'tiţiei4 nici "+car de intenţia de a ace dreptate G'ocial+H4 ci vor&i" doar de opu'ul ace'teia# de intenţia in>u'tiţiei i de intenţia toler+rii explicite a nedrept+ţii G'ocialeH4 re'pectiv a ignor+rii ei Gprin indierenţ+ aţ+ de eaH. (ntenţia 'toic+ e'te a'tel rupt+ &rutal de acţiune# 'toicul nu  prea intenţioneaz+ '+ acţioneze4 el intenţioneaz+ doar '+ nu acţioneze Gprin trupul '+u4 adic+ izic4 re'pectiv 'ocialH J adic+ el are doar intenţia de a nu intenţiona G'+ realizeze nici o acţiune izic+4 "aterial+H. ,u'ţin@nd4 total /"potriva evidenţei4 c+ '+n+tatea 'au &oala lui nu depinde i de el4 c+  &og+ţia 'au '+r+cia lui nu depinde i de el4 c+ pl+cerea 'au 'uerinţa lui nu depinde i de el4 'toicul tr+iete /ntr!o lu"e anta'tic+ /n care cuv@ntul depinde Gde elH nu prea "ai are nici un 'en'... (ntenţia lui plutete ane'teziat+ printr!un vid de intenţie Gacţional+H i a'tel /i  pierde i ea conţinutul# ce "ai e'te intenţia care nu intenţioneaz+ G"aiH ni"icF (ntenţia indierent+ la viaţ+ i "oarte nu "ai e'te intenţie cu 'en' de viaţ+... (ntenţia dorinţa de a ace G /ntreprinde realizaH ceva4 care nu dorete '+ /ntreprind+ G ac+ realizezeH ni"ic cu trupul '+u i ni"ic /n raport cu acţiunile celorlalte iinţe4 nu "ai e'te intenţie G"oral+H4 ci e'te ne&unie curat+4 iar locul ei e'te doar la o'piciu i nu /n colile de ilo'oie... Apoi a t+ia &rutal lu"ea /n dou+# /n interior G'ulet4 "inteH i exterior i a exila copil+rete de'tinul4 legile naturii i /nl+nţuirea nece'ar+ a cauzelor i eectelor doar /n ext exteri erior or d+ dova dovad+ d+ dac+ dac+ nu de ina inanti ntili li'" '" cron cronic ic44 atun atunci ci cel cel puţi puţinn de o pro' pro'ti tiee GneHilo'oic+ care cu greu poate i /nţelea'+ i acceptat+ ca dovad+ de g@ndire de la o iinţ+ u"an+ G'toic+ 'au altelH. Legile i natura Gcauzele i eecteleH guverneaz+ toat+ realitatea nu doar o parte a ei# intenţia o"ului 'e 'upune propriilor ei legi de intenţionare i tuturor legilor p'ihice i izice care acţioneaz+ a'upra naturii u"ane. ac+ /n exterior exi't+ a'tel un de'tin i un i"placa&il 'peciic4 el exi't+ /n "od v+dit i /n interior# 'uletul G"entalulH nu  plutete aerian dea'upra legilor naturii i /n aara lor J ci e'te 'upu' lor deopotriv+ cu trupul i cu tot co'"o'ul /n care 'e "anie't+. i a'tel o"ul e'te la el de capa&il de o alegere "oral+ interioar+ pe c@t e'te de capa&il de o alegere "oral+ exterioar+ i e'te la el de indierent aţ+ de exterior pe c@t poate i de indierent aţ+ de interior...

1)6

(ndierenţa 'toicilor 

Apoi4 indierentul poate i &un i 'au r+u G/n uncţie de circu"'tanţeH J i de aceea4 a 'coate indierentul /n aara &inelui i r+ului i a!l pune /n opoziţie cu "orala e'te doar o a&'urditate 'toic+ printre "ulte alte a&'urdit+ţi de aceeai natur+. (ndierenţa 'toicului Gaţ+ de indierenteH depinde de elV Gl o alege4 el o 'u'ţine4 el i!o i"agineaz+.H *rin ur"are4 a 'u'ţine c+ indierenţa lui Gaţ+ de indierenteH nu depinde de el4 de dierenţierea pe care el o ace /ntre &ine i r+u4 de aprecierea pe care el o ace a'upra utilit+ţii practic+rii indierenţei Gaţ+ de &og+ţie i '+r+cie4 de exe"pluH e'te doar a nu /nţelege clar lucrurile care depind de el. Ceea ce va i indierent indierent Gpentru Gpentru noiH depinde depinde uneori /n "are "+'ur+ de noi. 9iindc+ intenţia de a i indierent aţ+ de  'au aţ+ de M depinde uneori de g@ndirea 'toicului4 acea't+ indierenţ+ Gaţ+ de '+n+tate i &oal+ etc.H nu!i "ai e'te indierent+ J ea depinde /n "od direct de el# dac+ el va hot+r/ c+ '+n+tatea lui /i e'te indierent+4 atunci '+n+tatea /i va deveni oarecu" indierent+4 dar ea va continua '+ depind+ /n "are "+'ur+ de el i de indierenţa lui intenţional+ aţ+ de ea. e'p+rţirea celor care depind de 'toic de cele care nu depind de el e'te deci "ult "ai co"plicat+ dec@t poate "intea lui 'i"pl+ i 'i"pli't+ '+ priceap+. ,toicul nu e capa&il dec@t dec@t de o privire privire 'uper 'uperici icial+ al+ a'upra a'upra inten intenţie ţiei i i indi indiere erente ntelor lor44 chiar chiar dac+ dac+ ele con'tituie pentru el ele"ente de &az+ ale doctrinei 'ale4 ceea ce ne arat+ c+ 'toicul e'te  preocupat "ai degra&+ de /"p+rţiri relativ ar&itrare dec@t de analize atente ale /"p+rţirilor  pe care le ace. ... „intenţia noastră morală, sensul pe care îl dăm evenimentelor”   core'punde unei /nl+nţ /nl+nţuir uirii nece'a nece'are re a cauze cauzelor lor i eecte eectelor lor Gnatu Gnaturale rale4 4 'ocial 'ociale4 e4 indivi individua duale4 le4 re'pec re'pectiv tiv culturale4 p'ihologice4 religioa'e etc.H i prin ur"are4 la o analiz+ atent+ a ace'tei intenţii4  pute" con'tata c+ c+ de cele "ai "ulte "ulte ori ea depinde doar doar /ntr!o "ic+ "+'ur+ "+'ur+ de noi... (ntenţia teoretic+ a 'toicului de a i indierent aţ+ de lucruri i aţ+ de acţiunile celorlalţi 'e concretizeaz+ /n'+ practic /n chiar inver'ul unei a'tel de intenţii Gprintre alţii4 'toicii au contri&uit "a'iv la exe"pliicarea incoerenţei ilo'oiceH. Kadot ne 'pune a'tel c+ „Stoicul acţionea%ă întotdeauna „su& re%ervă”, dar acţionea%ă, ia parte la viaţa  socială şi politică.” ((6 N...P „cţionea%ă nu în interes propriu, material sau ciar spiritual, ci într$un mod de%interesat, de%interesat, în serviciul comunităţii umane.” (+7 33: Kadot4 *ierre4 1::84 "e este filosofia anticăY 4 ditura *oliro"4 (ai4 p. 161. 3-0 )&idem.

1)8

Radu Lucian Alexandru

Trec@nd pe'te aptul c+ e greu de g+'it un 'toic coerent cu indierenţa lui ver&al+4 acea't+ indierenţ+ tran'pu'+ /n practic+ ca i dezintere' i dezintere'are poate ace ca" orice4 dar "ai puţin '+ aduc+ 'ervicii co"unit+ţii u"ane... Celui c+ruia nu!i pa'+ de propria '+n+tate cu" /i va p+'a de '+n+tatea altuiaF Celui c+ruia /i e'te indierent+ propria viaţ+ cu" /i va p+'a de viaţa altuiaF Ce 'ervicii poate aduce cineva co"unit+ţii u"ane4 dac+ acea't+ co"unitate /i e'te indierent+ J dac+ lui /i e'te indierent dac+ /n ea e'te >u'tiţie 'au in>u'tiţie4 dac+ oa"enii 'unt &olnavi 'au '+n+toi4 dac+ tr+ie'c 'au "or4 dac+ 'unt /n durere 'au nuF... ,erviciul de a intenţiona ceva +r+ nici o con'ecinţ+ acţional+F ,erviciul de a intenţiona "oral '+!i ie indierent+ acţiunea proprie i acţiunea celorlalţi oa"eniF ,erviciul ne&uniei G'toiceH /n acţiuneF i oricu"4 ce 'cuz+ via&il+ /i poate g+'i un 'toic coerent cu indierenţele 'ale pentru a!i >u'tiica acţiunea acţiunea "oral+ /n olo'ul olo'ul co"unit+ţi co"unit+ţiii u"ane u"ane c@nd el nu are 'paţiu "oral  pentru trup i u"anitateF u"anitateF  Beput@nd '+ aplice acţiunilor politice i acţiunii 'ociale a indivizilor caliicativul de &ine i 'au r+u Gacţiune &un+ i 'au acţiune reaH4 ci doar pe acela de indierent Gacţiune indierent+H4 'toicul4 prin 'erviciul lui indierent "oral4 are teoretic an'e egale de a ace &ine 'au r+u... ,erviciul '+u iind +cut +r+ >udecat+ G"oral+H /ndreptat+ 'pre exterior Gi ignor@nd o  &un+ parte din propriul '+u interiorH e'te practic un 'erviciu +cut cu" 'e ni"erete J datul cu &anul /nainte de orice 'erviciu +cut u"anit+ţii ţine la el4 practic4 loc de di'cern+"@nt 'ocial. Cu" poate cineva avea gri>+ de alţii Ga"ilial4 politicH4 de &inele altora 'au de &inele co"un4 dac+ el pretinde c+ ace'ta /i e'te indierent 'au chiar "ai r+u uneori J anu"e c+ ace't &ine nu depinde  nici "+car /n "ic+ "+'ur+ de elF

1))

(ndierenţa 'toicilor 

1. 6ndatoririle indiferente (on ;anu ;anu ne 'pune 'pune c+# c+# „#at fiind că tot ceea ce nu intră su& imperiul Zinelui este  pentru stoic de ordinul ordinul indiferentului, s$ar părea că el urmea%ă să$şi inter%ică orice fel de anajare e*terioară. 9oţi stoicii, pornind de la `enon, îşi dau seama că o asemenea  pretenţie  pretenţie teoretică teoretică ar fi e*cesivă. -i nu întorc întorc spatele vieţii sociale şi ca atare consimt să accepte ceea ce repre%intă consecinţele necesare ale vieţii colective, în speţă anumite îndatoriri.”(+1

 Bu e'te deloc evident c+ 'toicii realizau c+ pretenţia lor teoretic+ la indierenţ+ ar i o't exce'iv+. ?n ond4 dac+ ar i realizat ace't lucru4 puteau ie '+ renunţe la ea /n /ntregi"e4 ie '+ o reor"uleze de aa natur+ /nc@t '+ poat+ deveni c@t de c@t coerent+ cu  practica i cu re'tul teoriei. ar nu au reor"ulat deloc iu&ita lor indierenţ+ i"aginar+ Gaţ+ de indierentele 'coa'e de ei /n aara "oraleiH... Le era oarte drag+ i de dragul ei au preerat '+ ie incoerenţi i incon'ecvenţi. ?ndatoririle 'toice 'unt 'coa'e deci din p+l+rie doar prin iuţeal+ de vor&+ i ne&+gare de 'ea"+ Gilo'oic+H pe principiul "agico!ilo'oic 7ite indierenţaV... Bu e indierenţaV... G7ite ceva indierentV... Bu e indierentV...H. *entru c+ dac+ exteriorul i anga>area exterioar+ le!ar i cu adev+rat indierent4 re'pectiv re'pectiv indierent+ indierent+ G"oralH4 G"oralH4 la el le!ar le!ar i i /ndatori /ndatoririle rile aţ+ de 'ocietate 'ocietate 'au "+car  punerea lor /n practic+... (ar o /ndatorire indierent+ ce el de /ndatorire "ai e'teF GCe datorie /ndatorire o&ligaţie anga>a"ent ar "ai avea un 'toic aţ+ de cel de la care a /"pru"utat o 'u"+ de &ani4 dac+ i!ar i cu adev+rat indierent dac+ /i "ai d+ 'au nu &anii /napoi creditorului '+uFH ac+ /ndatoririle aţ+ de 'ocietate ar i cu adev+rat indierente 'toicului care le!ar avea4 lui i!ar i indierent dac+ i le /ndeplinete 'au nu Gnu ar ace ni"ic concret ca '+ i le /ndeplinea'c+ /ndeplinea'c+H4 H4 iar dac+ nu i!ar i indierente indierente44 ar tre&ui tre&ui '+ ac+ ceva ceva "ai degra&+ dec@t ni"ic i a'tel ar aprecia ca iind &un+ acţiunea /ndeplinirii unei /ndatoriri J >udec@nd a'tel G/n raport cu &inele i r+ulH o acţiune trupea'c+ proprie4 re'pectiv o acţiune 'ocial+... Iricu" ar i4 /ndeplinirea unei /ndatoriri ie nu e'te indierent+ aţ+ de di'cern+"@ntul 'toicului Gcare aplic@nd!o /ntr!un el "ai degra&+ dec@t /n alt el e'te o&ligat '+ aleag+ /ntre GacţiuniH &une i 'au rele exterioareH4 ie e'te indierent+4 dar atunci nu "ai prea e'te 3-1 ;anu4 (on4 1:)04  Filosofia elenismului ca etică4 ditura tiinţiic+ i nciclopedic+4 ;ucureti4 p. 110.

1):

Radu Lucian Alexandru

/ndatorire datorie o&ligaţie anga>a"ent 'arcin+ Gcel puţin pentru el J el nu e'te o&ligat '+ ac+ ceva "ai degra&+ dec@t ni"ic 'au ceva "ai degra&+ dec@t altceva4 dac+ cu adev+rat /i e'te indierent ceea ce ace /n G'au i 'e ace de c+treH exteriorH. Idat+ ce 'u'ţine indierenţa aţ+ de ceea ce!i i"agineaz+ c+ nu depinde de el 'toicul e'te o&ligat '+ devin+ incoerent i contradictoriu cu 'ine4 /n pri"ul r@nd4 deoarece  prin acea't+ 'u'ţinere el devine4 /n i"aginaţia 'a4 un ne'i"ţit 'ocial care totui 'i"te 'ocial i un indierent care nu e'te indierent... i /n al doilea r@nd4 deoarece a'tel el 'e treze trezete te /n contra contradic dicţie ţie cu realita realitatea tea 'a corpor corporal+ al+ i 'ocia 'ocial+ l+ i"edia i"ediat+ t+ care4 care4 /n ciuda ciuda i"aginaţiei 'ale4 depinde /n "are "+'ur+ Guneori chiar cov@ritorH i de el... ,toicul 'e &locheaz+ a'tel 'ingur /n opoziţii ictive i /n incoerenţe de'tul de uor de evitat4 dac+ el ar evita4 din 'tart4 negarea evidenţei prin /"p+rţirile 'ale orţate Gde exe"plu4  prin /"p+rţirea gr+&it+ i &rutal+4 'upericial+ i relativ neg@ndit+4 pe care el o ace /ntre cele pe care el le con'ider+ c+ depind4 re'pectiv c+ nu depind de elH i prin retragerea ne/nte"eiat+ i i"aginar+ a &inelui i r+ului din lu"e doar 'pre interiorul '+u. Aplicarea exclu'ivi't+ a atri&utelor de &ine i r+u doar la o anu"it+ parte a 'uletului G"inţiiH J anu"e doar intenţiei J con'iderat+ ca iind 'ingura care depinde de noi4 /i reduce 'toicului "oralitatea la un 'olip'i'" "oral pur "ental4 care plutete "ai "ult prin i"aginaţie dec@t prin realitate. 7niver'ul 'toic e'te "agic!copil+re'c prin excelenţ+# u vreau ca eu '+ iu &un i lu"ea '+ ie &un+V ne 'pune el cu elan inantil4 ar nu"ai at@tV Adic+4 doar vreau intenţionez dore'cV... ore'c i cu a'ta &a'taV... Ce e &inele4 ce e eu4 ce e lu"ea4 ce e vreau... J nu intr+ /n'+ prea 'erio' /n 'era preocup+rilor 'ale copil+re'c!ilo'oice. Lu"ea "ental+ a 'toicului plutete relativ nedeinit+ 'u& conducerea ver&al+ a unei voinţe de &ine r+t+cit+ pe undeva /ntre el i lu"e Gprintre ni'caiva cuvinte ilo'oice "+reţe J &ine4 virtute4 olo'4 indierente4 datorie etc.H i pierdut+ printre c@teva iguri de copil &o'u"lat Gcare 'e crede4 pe "o"ent4 rupt de e"oţii4 de acte4 de 'ocial etc.H4 iind "ai pe punctul de a 'e reg+'i pe 'ine /ntr!un auti'" deplin in'talat pe'te copil+ria 'a Ga'telH neericit+... ,toicul ,toicul Gi"aginarH Gi"aginarH e'te a'tel4 uneori4 uneori4 doar un el de poet de gr+diniţ+ gr+diniţ+ care ateapt+ '+ vin+ z@na er"ecat+ Gzeii 'au /nţeleptul 'uper"an 'toicH cu &agheta ei "agic+ '+!i rezolve practic pro&le"ele lui exterioare i pe cele ale 'ociet+ţii4 dei e'te4 chipurile4 indierent aţ+ de ele... 1:0

(ndierenţa 'toicilor 

1+. 8o)ăţia şi sărăcia pictet# „1(. Himeni nu este iu&itor iu&itor de avere avere,, iu&itor iu&itor al plăcerii, plăcerii, dornic dornic de faimă sau leat de cele omeneşti, dec't numai cel încinat viciului.” (+!

Cu 'iguranţ+ c+ 'toicul =arc Aureliu putea '+ ie con'iderat ca iind un in' oarte dedat viciului4 dac+ ar i o't >udecat dup+ aptele 'ale i dup+ criteriile lui pictet# el nu i!a donat averea Gca '+ arate practic c+ o di'preţuiete i nu o iu&eteH4 a "@ncat "@nc+ruri  pl+cute /n loc '+ "+n@nce doar urzici u'tur+toare i dureroa'e i nu a renunţat la uncţia de /"p+rat4 lucru care /n "od inevita&il /i aducea o ai"+ de'tul de con'idera&il+ /n vre"ea 'a... Apoi e greu de priceput cu" el 'au orice alt o" '!ar putea dezlega de cele o"eneti... Cele o"eneti 'unt prin deiniţie egale cu viciulF Gudec+ "ai deloc vor&ele aruncate /n lu"e...  Boroc c+ nu l!a &+gat ni"eni /n 'ea"+ cu adev+rat G/n apte4 nu /n vor&eH J nici "+car di'cipolul 'au vicio' =arc Aureliu... picte pictet# t# „Mri dacă te$ai născut în sărăcie, de ce nă%uieşti să te îm&oăţeşti şi mai dera&ă nu te împaci cu sărăciaY” (+(

?ntre&area lui pictet e'te pe "odelul Iare de ce nu 'e /"pac+ l+"@ndul cu oa"eaF 'au Iare de ce nu 'e /"pac+ al&ina i urnica cu ce "+n@nc+ pe "o"ent i /i "ai ac provizii pentru iarn+ adun@nd a'tel &og+ţieF... ,au i "ai tare# ac+ te!ai n+'cut /n ignoranţ+4 de ce nu te /"paci cu ignoranţa acea'taF Ge ce /ncerci '+ /nveţi o li"&+4 nite tradiţii4 o&iceiuri4 co"porta"ente4 inor"aţii etc.FH... Iare pentru c+ o i vreo utilitate olo' /n &og+ţie4 /n a't@"p+rarea oa"ei4 /n realizarea de provizii pentru zile negre4 /n cunoaterea realit+ţii /n care te "anietiF Iare o"ul nu n+zuiete '+ 'e /"&og+ţea'c+4 pentru c+ e'te un olo' de'tul de "are /n /"&og+ţirea "ental+ Geducaţional+4 cultural+4 arti'tic+4 inor"aţional+ etc.H4 "aterial+ GavereH4 'ocial+ Gai"+H .a.".d.F

3-2 3-2 pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aureli Aureliu'4 u'4 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 3: Gpictet4  Framente4 13H. 3-3 3-3 pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aureli Aureliu'4 u'4 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. -1 Gpictet4  Framente4 23H.

1:1

Radu Lucian Alexandru

*unerea ericirii /n opoziţie cu &og+ţia G/n genereH nu e o "icare oarte i'teaţ+ din  partea lui pictet... i nici punerea ericirii pe acelai plan cu '+r+cia# „"ăci „"ăci oricine, oricine, în sărăcie îşi poate petrece petrece în cip fericit viaţa şi foarte rar, rar, în &oăţie şi onoruri.” (++

,+r+cia nu aduce /n "od i"plicit ericirea... i a'ta chiar i un 'toic ar i putut '+ o tie...

1. 7iaţa şi moartea „"um faptul de a ne fi născut n$a depins de deci%ia noastră, viaţa nu este un Zine. -a aparţine celor indiferente, întocmai ca sănătatea, puterea, puterea, &oăţia, onorurile. Stoicul ce ar milita pentru ele, ori, &olnav fiind, sau sărac, s$ar simţi tul&urat, şi$ar trăda doctrina.” (+0

oar un ilo'o aerian G'toic 'au de alt+ natur+H ar putea '+ 'pun+ c+ '+n+tatea4 puterea 'au &og+ţia nu depind4 de "ulte ori4 /ntr!o "are "+'ur+ de noi# de eorturile pe care noi le ace" pentru a ne p+'tra i /nt+ri '+n+tatea4 puterea i &og+ţia. i la el e i cu viaţa J ea nu 'e "enţine de la 'ine J apariţia ei nu a depin' de hot+r@rea noa'tr+4 dar "enţinerea i continuarea ei depinde4 clip+ de clip+ i zi de zi4 de deciziile pe care noi le lu+" i de acţiunile pe care noi le ace" Gdac+ re'pir+"4 dac+ &e" ap+4 dac+ "@nc+"4 dac+ ne eri" de inte"perii i de accidente .a.".d.H. i apoi doar un ne'i"ţit Gla propriu4 nu la iguratH nu '!ar 'i"ţi tul&urat4 &olnav iind4 'au '+rac... Actul Actul de a "a'ca ne'i"ţirea dup+ o p'eudo!doctrin+ ilo'oic+ Gdup+ o colecţie deirat+ de contradicţii i incoerenţe evidenteH nu poate '+ duc+ pe ni"eni prea departe /n viaţ+... ,ene ,eneca ca## „"ine nu ştie cum să moară, nu va şti să trăiască. 8nainte de toate, să micşorăm însemnătatea vieţii şi să o socotim printre lucrurile lipsite de preţ.” (+2  „şa cum spunea "icero ladiatorii nu ne sunt pe plac, pentru că ei r'vnesc cu orice cip să$şi păstre%e viaţa. )$am înţelee dacă am vedea că o dispreţuiesc.” (+4 

I"ul care di'preţuiete viaţa4 a>unge '+ ie di'preţuit de viaţ+. i'preţul aţ+ de viaţ+ nu  poate duce dec@t la "oarte4 &oal+ i durere... Acea't+ Acea't+ atitudine care 'ocotete viaţa ca iind  printre lucrurile lipsite de preţ”  poate declana /n 'toic doar o virtute "or&id+4 care /n realitate e'te un viciu grav de atitudine aţ+ de viaţ+ i iinţ+4 o virtute care nu poate conduce dec@t 'pre o 'tare de "ort viu 'peciic+ unuia care4 dei /n viaţ+ iind4 'e vrea a 3-- )&idem4 p. 3: Gpictet4  Framente4 1-H. 3-5 ;anu4 (on4 1:)04  Filosofia elenismului ca etică4 ditura tiinţiic+ i nciclopedic+4 ;ucureti4 p. 10:. 3-6 ,eneca4 Luciu' Annaeu'4 1:)14 Scrieri filo%ofice alese 4 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. :6. 3-8 )&idem.

1:2

(ndierenţa 'toicilor 

i "ort G"ental i izicH4 dorindu!i '+ nu trudea'c+ pentru viaţ+ Giindc+ ea e'te pentru el un lucru +r+ preţH# „ai înainte de orice, să nu trudim pentru lucruri fără preţ, sau care nu aduc nici un folos.” (+5

Cel care nu trudete pentru viaţ+4 nu poate r+"@ne prea "ult /n viaţ+4 pentru c+ viaţa nu 'e "enţine de la 'ine4 ci tre&ui /ntreţinut+ cu un eort "ai "are 'au "ai "ic Gdup+ /"pre>ur+riH. :< „dacă priveşti nesf'rşitele înt'mplări potrivnice ca şi cum li s$ar înt'mpla altora, vei fi la adăpost înainte ca ele să te do&oare.” do&oare.” (+6

Acea't+ atitudine de ignorare voit+ a realit+ţii /n care tr+iete nu poate '+!l ac+ pe 'toic dec@t '+!i ignore propria viaţ+ Gceea ce i 'e /nt@"pl+ lui4 nu altoraH i /nc+ /n "od inutil4 deoarece /nt@"pl+rile nu 'e duc /n trea&a lor doar pentru c+ 'toicul 'e ace c+ nu le vede i 'e "inte pe 'ine c+ ceea ce i 'e /nt@"pl+ lui 'e /nt@"pl+ de apt altuia. ac+ o"ul nu trudete pentru viaţ+ i nu e'te atent la ce i 'e /nt@"pl+4 lui i altora G+c@nd di'tincţie /ntre ace'te dou+ eluri de /nt@"pl+riH4 el nu poate '+ ie olo'itor nici  propriei vieţi i nici vieţii 'ociale. 'ociale. C@nd /i cere o"ului4 deopotriv+4 '+ ie olo'itor vieţii G'ociale i individualeH i4 re'pectiv4 '+ o trateze G 'ocotea'c+H ca pe ceva lip'it de preţ4 ,eneca 'e pare c+ nu 'e'izeaz+ contradicţia exi'tent+ /ntre cele dou+ tipuri de cereri# „Hu cer cerem altce altceva va omului omului dec't dec't să fie folosi folositor tor societ societăţi ăţii. i. #acă #acă poate, poate, într întreii eii  societăţi, dacă nu, măcar măcar unei părţi din ea. ea. #acă nici aceasta aceasta n$o poate înfăptui, să$i ajute atunci pe cei apropiaţi. Sau, în sf'rşit, să fie de folos pentru el însuşi.” (07

Gug Gugen en Cize CizeD# D# „8n orice ca%, stoicismul pre%intă contradicţii complicate, deoarece doctrina doctrina Porticulu Porticuluii tinde concomite concomitent nt spre spre un individuali individualism sm e*acer&a e*acer&at,t, care care predic predicăă autodesăv'rşirea în i%olare, şi spre umanismul autentic/ căci, deşi înţeleptul n$are nevoie de nimeni nimeni pentru pentru ecili& ecili&rul rul prop propriu riu;; stoici stoiciii recoma ecomandă ndă solida solidarit ritate ateaa între între oamen oamenii şi întrajutorarea reciprocă.” (01H

pictet# „#acă îţi îm&răţişe%i copilul sau femeia spune$ţi că cel pe care$l îm&răţişe%i este un om, căci astfel, dacă moare, nu te vei tul&ura.” (0! 3-) )&idem4 p. ::. 3-: )&idem4 pp. :8!:). 350 ,eneca4 Luciu' Annaeu'4 1:)14 Scrieri filo%ofice alese 4 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 1)). 351 pictet4 anualul Q =arcu' Aureliu'4 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. etc.H4 c@nd le practici4 'pune!ţi c+ ace'tea 'unt trec+toare i a'tel4 dac+ la un "o"ent dat vei a>unge '+ tr+ieti vicio'4 nu te vei tul&ura.... pictet nu realizeaz+ c+ pe o" nu!l tul&ur+ doar aptul c+ e"eia 'au copilul '+u e'te "uritoare4 re'pectiv "uritor 'au aptul c+ ea el "oare la un "o"ent dat4 ci /l tul&ur+4 "ai ale'4 toate con'ecinţele Ge"oţionale4 'en'uale4 "ateriale4 'ociale etc.H care decurg dintr!un a'tel de eveni"ent. Apoi4 cel pe care nu!l tul&ur+ Gnici "+carH "oartea celor dragi4 de ce i!ar "ai /"&r+ţia pe acetiaF Ca '+ ceF... Ce '+ le arate prin /"&r+ţiarea 'aF C+ nu!i pa'+ dac+ 'unt vii 'au "orţiF  Bu le!ar ar+ta "ai &ine indierenţa indierenţa 'a aţ+ de de ei4 dac+ nu i!ar "ai /"&r+ţia deloc4 dac+ dac+ nu i!ar "ai "@ng@ia4 dac+ nu i!ar i! ar "ai con'ola la greu4 dac+ nu i!ar a>uta la nevoieF =otivul netul&ur+rii /n aţa "orţii lor nu uncţioneaz+ la el /n aţa /"&r+ţi+rii4 "@ng@ierii4 a>utor+riiF e ce '+ 'e tul&ure el cu o /"&r+ţiare 'au cu o "@ng@iere4 'au cu eortul unui a>utor4 dac+ cei care le pri"e'c pe ace'tea 'unt oa"eni i "uritoriF... Ace't "otiv "ortuar du' p@n+ la cap+t4 de un 'toic con'ecvent cu o&'e'iile 'ale "or&ide4 nu poate '+ duc+ dec@t la r+ceal+ 'uletea'c+4 la indierenţ+ e"oţional+4 la ne'i"ţire 'enti"ental+ i /n cele din ur"+ chiar la incapacitatea de a "ai ace ceva de o "anier+ "otivat+ de e"patie 'au 'i"patie J c+ci orice ar ace J acea acţiune 'au acel lucru 'unt de'tinate /n cele din ur"+ "orţii Gdi'trugerii4 G di'trugerii4 di'pariţieiH... i indierent pentru cine le! ar ace4 i indierent de intenţia i raţiona"entul pe care '!ar 'pri>ini /n acţiunea 'a4 acel cineva4 acea intenţie4 acel raţiona"ent4 "oare i el ea la un "o"ent dat... Chiar i tr+irea /ntr!o relativ+ lip'+ de tul&urare are un '@rit... ac+ tii dinainte c+ durerea e'te dureroa'+ i c+ ea are un '@rit4 nu te va "ai durea atunci c@nd ea va apare la un "o"ent datF ac+ tii c+ /n'etarea e'te nepl+cut+ i c+ ea are un '@rit4 nu vei "ai 'i"ţi nepl+cerea ei 'peciic+ c@nd vei i /n'etatF... Ce leg+tur+ cauzal+4 nece'ar+ i 'uicient+4 exi't+ /ntre a ti c+ oa"enii 'unt "uritori i 'i"ţirea Gi"aginar+ aH netul&ur+rii la "oartea celor drai F... ei exi't+ o leg+tur+ /ntre 'u'ţinerea unui raţiona"ent greit /n p'ihic i apariţia unei 'uerinţe neliniti p'ihice4 acea't+ leg+tur+ e'te i"ediat+ J nu tre&uie '+ te co"porţi cu un o" /n viaţ+ ca i cu" ar i "ort c+ atunci nu o '+ te liniteti4 ci chiar di"potriv+# o '+ te tul&uri4 neiind /n acord cu realitatea... 1:-

(ndierenţa 'toicilor 

Apoi4 apariţia "orţii Gunui apropiatH tre&uie '+ tul&ure4 '+ trag+ un 'e"nal de alar"+4 '+ 'e"nalizeze c+ cel care a 'uerit "oartea a o't inluenţat de o 'erie de actori cauzatori ai "orţii Gprintre care '!ar putea nu"+ra# accidente "ortale4 agenţi patogeni4 condiţii neigenice4 actori nocivi de "ediu4 du"ani4 ani"ale '+l&atice etc.H care ar tre&ui cercetaţi4 /nţelei i evitaţi pe viitor de cei r+"ai /n viaţ+4 dac+ ei vor '+ evite "oartea4 pe c@t le 't+ /n putinţ+. „ murit fiul altuia, sau femeiaY Hu este nimeni care să nu spună că este un eveniment eveniment  firesc pentru orice om. #ar dacă$i moare cuiva, unul din ai săi, îndată se vaită/ „Jai „Jai mie, c't sunt de îndurerat”” îndurerat””(0(

Apariţia /ndurer+rii la "oartea cuiva Gdin ai '+iH e'te dintr!o anu"it+ per'pectiv+ un eveni"ent la el de ire'c ca i "oartea care a declanat!o. i ea e'te cu at@t "ai "are cu c@t c@t cel cel care care "o "oare are /i e'te e'te "a "aii apro apropi piat at celu celuii /nd /ndur urer erat at J acea acea't 't++ prop propor orţio ţiona nare re a /ndurer+rii e'te tot un eveni"ent ire'c natural nor"al o&inuitV Beire'c neo&inuit ar i ca acea't+ proporţionare a inten'it+ţii durerii '+ nu apar+... =oartea 'e vede altel din dep+rtare i de aproape J dar /n a"&ele cazuri ea produce de o&icei /ndurerare i dureri i e &ine '+ ie aa ca viaţa '+ tie '+ 'e erea'c+ pe c@t  po'i&il de ea4 erindu!'e erindu!'e de actorii cauzali cauzali care o deter"in+ '+ 'e "anie'te. vitarea "orţii e'te pentru viaţ+ un eveni"ent oarte ire'c i 'i"ţirea /ndurer+rii la "oartea altei vieţi ace parte din 'ti"ularea ei 'pre a evita4 pe c@t /i 't+ /n putere4 "oartea 'a i a altora. „17. Pe oameni îi tul&ură nu lucrurile în sine, ci părerile pe care şi le fac cu privire la lucruri. #e e*emplu, moartea în sine, nu este o primejdie, fiindcă nici lui Socrate nu i s$a  părut astfel; dar fiindcă opiniile asupra morţii o consideră un pericol, în acestea stă de  fapt pericolul.”(0+

Ipiniile unuia cu puternice tendinţe 'inucigae4 cu" a o't ,ocrate /n "o"entul conda"n+rii 'ale Gcare i!a ale' /ntr!o oarecare "+'ur+ conda"narea la "oarte prin iritarea intenţionat+ a >uriului care!l >udeca4 care a ale' /ntre po'i&ilitatea evad+rii i "oarte din nou "oartea i care apoi a ale' /ntre "oartea provocat+ de alţii i 'inucidere4 'inuciderea G&@nd 'ingur otravaHH4 nu 'unt de luat /n con'iderare prea 'erio'4 dec@t exact pe do' J i anu"e4 ca 353 353 pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aurel Aureliu' iu'44 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 1: Gpictet4  anualul 4 38H. 35- )&idem4 p. : Gpictet4  anualul 4 10H.

1:5

Radu Lucian Alexandru

argu"ent c+ opiniile care con'ider+ c+ "oartea nu e o pri"e>die 'unt periculoa'e4 deoarece duc la gr+&irea /nt@lnirii cu ea... i /n ace't 'en'4 orice 'toic con'ecvent cu 'ine i cu a'tel de argu"ente de 'inuciga 'au cu altele de ace't gen4 i"ediat dup+ ce le!ar 'coate pe gur+ ar tre&ui '+ 'e 'inucid+ 'au "+car '+ nu "ai ac+ nici cel "ai "ic eort pentru a evita "oartea4 care4 chipurile4 pentru ei4 nu e'te o pri"e>die. *e oa"eni /i pot tul&ura i lucrurile i p+rerile de'pre lucruri4 dar "ai ale' lucrurile. e exe"plu4 pe cineva /no"etat din lip'+ de "@ncare nu!l tul&ur+ at@t p+rerea lui de'pre "@ncare i de'pre lip'a ei4 c@t /l tul&ur+ aptul c+ nu "+n@nc+4 iindc+ nu are ce '+ "+n@nce G'uerinţa i tul&urarea 'peciic+ oa"ei nu e'te o p+rere4 ci e'te la el de real+ ca i p+rerea de'pre acea't+ 'uerinţ+H. *ro&le"a lui pictet Gi a altor 'toiciH e'te c+ 'u& titulatura general+ de tul&urare 'unt l+'ate '+ 'e "anie'te 'pre conuzie4 prin lip'+ de dierenţiere clar+4 pe de o parte4 durerea izic+ i 'uerinţa p'ihic+ i4 pe de alt+ parte4 'e"nalul de tul&urare Gdurere4 'uerinţ+H i ceea ce el 'e"nalizeaz+ Gun pericol4 o greeal+4 o acţiune di'tructiv+ eectuat+ a'upra lorH4 adic+ actorul exterior i 'au interior care genereaz+ prin acţiunea lui di'tructiv+ apariţia acelei tul&ur+ri 'e"nalizatoare. *ericolul "orţii4 atunci c@nd e'te4 't+ "ai ale' /n lucruri i a&ia apoi /n p+reri J dar i c@nd 't+ "ai ale' /n p+reri Gca cele 'inucigae ale unor 'toiciH nu p+rerea 'ingur+ /i aduce 'toicului pieirea4 ci lucrul 'peciic care /i cauzeaz+ eectiv "oartea Gotrava4 o &oal+4 o ar"+ etc.H. e exe"plu4 p+rerea de'pre pericolul reprezentat de apropierea de un tigru G'au de un du"an /n r+z&oi4 'au de o gloat+ /nt+r@tat+ la o >udecat+H i de iritarea lui voit+ +r+ nici o intenţie de a 'e ap+ra /n caz c+ /l atac+4 nu ucide direct 'toicul ce are vreo p+rere oarecare de'pre pericolul cu pricina J ci tigrul G du"anulH tre&uie4 de o&icei4 '+ ac+ trea&a de lovire di'trugere Gadic+ lucrul activitatea acţiuneaH din care apare pericolul real al "orţii. *eric *ericol olul ul de a nu vede vedeaa 'au 'au de a igno ignora ra peri perico colu lull real real din din cauz cauzaa unor unor p+r p+rer erii 'inucigae4 rupte de realitate4 e'te /n'+ oarte prezent pentru acel 'toic care a"eţit de prea "ulte conuzii /ntre p+reri i lucruri conund+ vor&ele i p+rerile cu aptele4 acţiunile4 lucrurile i iinţele la care ace'te p+reri ac reerire Gchiar dac+ teoretic 'u'ţine c+ vrea '+ di'ting+ /ntre eleH. 1:6

(ndierenţa 'toicilor 

„12. Hiciodată şi în nici o oca%ie să nu$ţi spui/ „m pierdut aceasta”, ci „m dat$o înapoi.”.  murit copilaşulY copilaşulY V$am dat înapoi.  murit femeiaY  fost dată înapoi. ki$a fost răpită ţarinaY Hicidecum, ai dat$o şi pe aceasta înapoi. #ar cel care mi l$a smuls e un răufăcător "e te interesea%ă din moment ce acela care ţi le dăruise, ţi le$a cerut înapoiY  Pentru c't timp ţi$l dă, înrijeşte$l ca pe proprietatea proprietatea altuia, întocmai cum se înrijesc drumeţii de anurile unde poposesc.” (00

,toicul de care vor&ete pictet e'te pro'tul perect J e'te victi"a perect+# orice r+u+c+tor poate '+!i ia a&'olut tot ce are i pro'tul 'toic Gnu!i pute" zice altel4 /n contextul celor 'u'ţinute de el "ai 'u'H o '+ con'idere c+ tot ce i '!a luat a o't dat /napoi nu"ai el tie cui... GEeilor z"eilorF R+u+c+toruluiF...H i prin ur"are4 nu va c+uta '+!i recupereze &unurile luate i nu va da /n >udecat+ r+u+c+torul J lu"ea 'toicilor e'te  paradi'ul hoţilor i t@lharilor... t@lharilor... i apoi ţarina cu pricina 'toicul a luat!o de la r+u+c+torF GCa '+ poat+ '+ i!o dea /napoiFH i dac+ nu a luat!o de la el4 cu" i!o i! o poate da /napoi ace'tuiaF i ce hangiu de'toinic ar i un a'tel de 'toic iu&itor de /napoiereF J ?n "axi" o '+pt+"@n+ G/ngri>indu!'e de hanul '+u ca de proprietatea altuiaH /i va di'pare din han tot ce are4 iindc+4 cu 'iguranţ+4 vor veni de'tui clienţi care '+!i /napoieze la ei aca'+ paturile4 'caunele4 "e'ele etc. de prin han. ,ingura "e'erie care i 'e potrivete 'toicului cu n+rav de /napoiere G"ental+FH ar i aceea de ceretor care "+n@nc+ doar ceea ce pri"ete +r+ '+ cear+... C@t de'pre pla'area copilului i e"eii /n aceeai categorie cu ţarina J i anu"e4  printre propriet+ţile indierente 'toicului4 care 'e dau cu uurinţ+ /napoi Gde exe"plu4 r+u+c+torilor care i!ar r+pi 'pre 'clavie 'au celor care i!ar ucideH... acea'ta indic+ 'pre o i"agine de ne&unie co"plet+ pe care doar nite ne'i"ţiţi dui r+u de tot cu 'orcova ar  putea '+ o con'idere ilo'oie... ilo'oie... „ki$au risipit untdelemnul, îţi este furat vinulY Spune$ţi că un astfel de preţ cumpără calmul desăv'rşit, deplina linişte a spiritului. Himic nu se do&'ndeşte pe ratis.” (02 

,e pare totui c+ toat+ averea 'toicului autentic poate i do&@ndit+ pe grati' J o poţi lua Gţi!o poţi /napoiaH cu "axi"u" de cal" i deplin linitit c+ nu vei p+ţi a&'olut ni"ic din partea lui... 355 355 pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aurel Aureliu' iu'44 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 11 Gpictet4  anualul 4 16H. 356 )&idem Gpictet4 anualul 4 1)H.

1:8

Radu Lucian Alexandru

( '!a luat deci 'toicului toat+ averea i toat+ "@ncareaF Ge exe"plu4 de c+tre 'clavul lui.H Bu!i ni"ic# o '+ "oar+ ericit Gde oa"eH# „"ăci este prefera&il să mori de foame,  fără teamă însă şi fără riji, dec't să trăieşti în &elşu dar cu sufletul tul&urat şi e  prefera&il  prefera&il ca sclavul tău să să fie rău dec't să să fii tu nefericit.” (04 

,toicul e'te deci un "are "a'ochi't J el nu poate i ericit4 dac+ nu i 'e ace r+u# /i pl+tete ericirea prin 'uportarea r+ut+ţilor care i 'e ac de c+tre ceilalţi J &a /nc+ acea't+ r+utate a celorlalţi lui /i aduce deplina linite a 'piritului... ac+ acea'ta nu ar i o g@ndire de"n+ doar de un de"ent4 atunci ar i de r@' de!a dreptul...

1. ?sesia morţii  I&'e'iile "ortuare 'unt o caracteri'tic+ general+ a 'toicilor4 dar dintre toţi 'toicii ele 'unt oarte vizi&ile "ai ale' /n cazul lui =arc Aureliu4 care4 /n cartea 'a "ătre sine însuşi 4 ace oarte "ulte reeriri la "oarte J i /nc+ unele de'tul de "or&ide G&oln+vicioa'e4 ne'+n+toa'eH# „Za încă, moartea nu este numai un efect al naturii, ci este ciar o acţiune &inefăcătoare pentru natură.” (05

?n logica de "ai 'u'4 pro&a&il c+ GuneoriH pentru Aureliu4 viaţa nu era doar un eect al naturii4 ci poate chiar o acţiune r+u+c+toare a naturiiVF... :< „să aşteptăm cu inima împăcată moartea, şi să nu vedem în ea altceva dec't de%ar de%arear earea ea corpului corpului în elementele elementele primordiale primordiale din care care este alcătuită alcătuită orice orice fiinţă vieţuitoare.” (06

Celui c+ruia pl+cerea i durerea /i 'unt indierente Gnici &une4 nici rele J conor"4 de exe"plu4 "ătre sine însuşi 4 ((4 10H ar tre&ui teoretic '+!i ie indierente indierente i /"p+care /"p+carea4 a4 i ne/"p+careaQ i ateptarea4 i acţiunea J i a'tel4 la el de &ine4 conor" cu indierenţa 'a ver&al+4 ar putea '+ acţioneze Gnu '+ atepteH cu ini"a ne/"p+cat+ G'au /"p+cat+H ie pentru prevenirea "orţii4 ie pentru gr+&irea ei. 7nui indierent practic doar /nt@"plarea i!ar ţine loc de raţiune i di'cern+"@nt... „Priveşte „Priveşte timpul imens dinapoia dinapoia ta şi un alt infinit înaintea ta "e deose&ir deose&iree mai este aici între unul, ce a trăit trei %ile şi între altul, care a vieţuit trei vieţi de omY” (27 358 )&idem Gpictet4 anualul 4 18H. 35) Aureliu4 =arc4 20064 "ătre sine însuşi4 ditura a... ung@nd4 nu '+ o /nţeleag+4 ci '+ o ucid+. i nu prea vor '+ vad+ cu" uncţioneaz+ viaţa4 ci vor '+ o rup+4 '+ o 'parg+4 '+ o taie ca ea '+ nu "ai poat+ uncţiona.  ca i cu" ar dez"e"&ra toate p+rţile unui car4 le!ar arunca /ntr!o parte 'au alta i pe ur"+ ar zice# a... 'au altel 'pu'4 c+ ţi!ai dori  să nu$ţi mai doreşti nimic  G/n aar+ de ceea ce de>a aiH J ceea ce ar /n'e"na4 pe de o parte4 c+

/ţi doreti o i"po'i&ilitate Ganu"e ca dorinţa ta '+ nu 'e 'chi"&e deloc pe viitorH i4 pe de alt+ parte4 c+ /ţi doreti ca dorinţa ta '+ nu vizeze /n nici un el 'chi"&area intenţionat+4 'chi"&area pe care tu '+ o aci /n lu"e prin propria ta acţiune /ndreptat+ 'pre 'chi"&area unei 't+ri de apt prezente la un "o"ent dat... G ca i cu" ţi!ai dori "ereu '+ tii nu"ai ceea ce tii la un "o"ent dat i ni"ic "ai "ult J adic+ '+ nu aci nici un eort voit  'pre  'pre a cunoate "ai "ult dec@t cunoti /n prezent...H (ar a!ţi dori  să învină, numai cel care care învine cu adevărat” 4 /n pri"ul r@nd4 e de'tul de greu4 pentru c+ de "ulte ori nu ştii cine o '+ /nving+ cu adev+rat. ?n al doilea r@nd4 o a'tel a'tel de dorinţ+ te predi'pun predi'pune4 e4 uneori4 uneori4 'pre adoptarea adoptarea unei atitudini atitudini amorale Gindierente aţ+ de "oral+H4 deoarece 'u'ţinerea unei a'tel de dorinţe /n'ea"n+ '+ renunţi la orice dorinţ+ de i"plicare "oral+ /n vreo &+t+lie conruntare /ntrecere Gnu!ţi doreti ca unul 'au altul dintre co"&atanţi G&un 'au r+uH '+ /nving+ J i a'tel nu iei parte activ la a 'pri>ini nici o parte din conlict G&un+ 'au reaH4 ci doar con'taţi care din ei /nvinge i at@tH. i /n al treilea r@nd4 o a'tel de dorinţ+ te!ar duce4 alteori4 la un co"porta"ent imoral 4 deoarece ar /n'e"na  să$ţi doreşti4 de exe"plu4 r+ul i viciul4 doar pentru c+ ace'tea '! ar ni"eri '+ /nving+ cu adev+rat /ntr!o /"pre>urare 'au /n alta... „105. #acă vrei să trăieşti o viaţă lipsită de neca%uri, consideră evenimentele ce urmea%ă să survină, la fel de ireversi&ile ireversi&ile ca şi cele petrecute petrecute deja.” +7!

Ce leg+tur+ nece'ar+ i 'uicient+ e'te /ntre a con'idera /n "od a&'urd c+ viitorul e tot una cu trecutul G/ntre con'iderarea eveni"entelor petrecute de>a ca iind la el de -02 -02 pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aureli Aureliu'4 u'4 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 5) Gpictet4  Framente4 15)H.

212

(ndierenţa 'toicilor 

irever'i&ile ca cele care 'e vor petreceH i a tr+i o viaţ+ lip'it+ de necazuriF... i ce 'e /nt@"pl+ dac+4 printre cele ce ur"eaz+ '+ 'urvin+4 va i i o viaţ+ cu ceva necazuri4 dup+ "intea 'toicului4 irever'i&ile i petrecute de>a Gdei ele /nc+ nu '!au petrecutHF u'tiţiar+H concretizat+ /n "uţenie t+cere iu&itoa iu&itoare re de 'igur 'iguranţ anţ+Q +Q 'u'ţin 'u'ţinere ereaa Gteore Gteoretic tic++ aH di'tru di'truger gerii ii in'tit in'tituţi uţiilo ilorr >udici >udiciare are44 educaţionale4 religioa'e etc. ale 'tatuluiQ tr+irea relativ /nt@"pl+toare prin prezent4 +r+ vreo dorinţ+ G'erioa'+H de 'chi"&are "oral!'ocial+ Gprezent+ 'au viitoareHQ conundarea viitorului cu trecutul .a.H nu e de "irare dac+ un a'tel de 'peci"en u"an e greu de /ng+duit /ntr!un 'tat uncţional oarecare# „#acă voi lua toate statele la r'nd, nu voi ăsi măcar unul să$l poată înădui pe înţelept, sau în care înţeleptul să$şi poată îndura traiul.”+7(

Iricu"4 ca '+ ie /ng+duiţi /n vreun 'tat aceti /nţelepţi ar tre&ui "ai /nt@i '+ exi'te4 ori chiar un 'toic dintre cei "ai i"portanţi4 cu" e ,eneca4 recunoate c+ el nu e /nţelept Gcono Gconor" r"  #espre  #espre viaţa fericită, ur e'te unul din pri"ii  pai pe calea 'pre o&ţinerea unei li&ert+ţi 'au alteia Gpentru cei care 'unt lip'iţi de eleH i4 re'pectiv4 re'pectiv4 'pre prote>area i /nt+rirea propriei li&ert+ţi. =arc Aureliu# „Vasă$te fără împotrivire în voia soartei şi ra&dă să fii împletit de către ea în leăturile care$i plac ei.” +72 

,toici ,toici'"u '"ull Gro"an Gro"anHH e'te e'te unu unull care care /ncura /ncura>ea >eaz+ z+ "oral "oralaa 'clav 'clavulu ului4 i4 re'e"n re'e"nare area4 a4 nep+'area4 /"p+carea cu realit+ţile 'ociale i politice G&une i releH ale vre"ii. Gugen CizeD# „cest fost sclav care era -pictet n$a ela&orat o filo%ofie revoluţionară, ci şi$a pus 'ndirea în sluj&a intereselor intereselor )mperiului 3oman.” +74 H

picte pictet# t# „şadar, cel care vrea să fie independent nici să nu r'vnească, nici să nu respină respină ceva din cele ce stau în puterea altora. #acă nu face astfel, în mod o&liatoriu, devine sclav.” +75

Radicalizarea4 vederea doar /n al& i negru4 'peciic+ lui pictet i altor 'toici4 'e poate o&'erva i /n citatul de "ai 'u'# /ntre independenţ+ i 'clavie 'toicul nu "ai e'te -0- Co"te!,ponv Co"te!,ponville4 ille4 AndrQ AndrQ elu"eau4 elu"eau4 eanQ eanQ 9arge4 Arlette4 Arlette4 20084 "ea mai frumoasă istorie a fericirii 4 rupul editorial ART4 ART4 ;ucureti4 p. 3-. -05 ,enecaQ ,enecaQ ,@ntul Augu't Augu'tin4 in4 200-4  #espre fericire 4 ditura Ku"anita'4 ;ucureti4 p. 22 GLuciu' Annaeu' ,eneca4 #espre viaţa fericită, (i dec@t '+!i dea de "@ncare 'toiculuiH. Cel care nu caut+ '+ inluenţeze /nt@"pl+rile aa cu" vrea el o '+ a>ung+ la -10 -10 pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aureli Aureliu'4 u'4 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 10 Gpictet4  anualul 4 13H.

216

(ndierenţa 'toicilor 

voia /nt@"pl+rilor4 care vor ace cu el ceea ce ele vor dori Gi de o&icei /nt@"pl+rile nu "or de gri>a de a!i ace  ace 'toicului viaţa linitit+H. „10. Mrice te$ar înt'mpina în viaţă, aminteşte$ţi să te concentre%i asupra ta însuţi şi să cauţi să afli ce putere îţi e de folos, împotriva evenimentului respectiv. :< #acă o trudnică muncă ţi$e dat să înduri, ai la îndem'nă ră&darea. ră&darea. 8mpotriva unei jiniri, vei ăsi resemnare resemnarea. a. #acă te vei o&işnui astfel nu te vor încătuşa nicic'nd încipuirile.” +11

*entru cineva care nu caut+ ca /nt@"pl+rile exterioare '+ 'e de'+oare aa cu" vrea el Gco Gconor nor" "  anualul 4 13H 13H a c+ut c+utaa totu totui i '+ olo olo'e 'ea' a'c+ c+ o put puter ere e /"po /"potr triv ivaa unui unui eveni"ent /nt@"plare arat+ /n pri"ul r@nd o doz+ con'i'tent+ de incoerenţ+. A olo'i o putere Ginterioar+H /"potriva unui eveni"ent GexteriorH e'te a vrea ca acel eveni"ent '+ 'e de'+oare cu" vrea 'toicul i nu altel. e exe"plu4 /n'oţit de r+&dare i nu de iritare4 de re'e"nare i nu de atitudine activ+ i de"n+ etc. J i /n'oţit4 de a'e"enea4 de toate eectele exterioare pe care ace'tea le produc a'upra "er'ului eveni"entului re'pectiv J /ntr!un el 'e de'+oar+ un eveni"ent exterior care e'te /nt@"pinat cu r+&dare i re'e"nare i altel dac+ e /nt@"pinat de revolt+ i de luare de atitudine... R+&darea i re'e"narea nu 'unt doar "odalit+ţi de g@ndire i nu r+"@n +r+ ur"+ri concrete /n exterior. le 'unt "ereu /n'oţite de acţiuni concrete G'peciice4 de exe"plu4  pentru "unca r+&d+toare i a'cultarea re'e"nat+H care inluenţeaz+ /n "od direct "er'ul /nt@"pl+rilor# apta nu poate i de'p+rţit+ /n "od artiicial de g@ndirea care o conduce... le 'unt inti" relaţionate i a'tel a!ţi 'chi"&a g@ndirea e'te4 de cele "ai "ulte ori4 i a!ţi 'chi"&a apta ce decurge din ea... e aceea4 a vrea '+ g@ndeti /ntr!un el e i a vrea '+ acţionezi /ntr!un el 'peciic Gi a'tel '+ inluenţezi "er'ul eveni"entelor /ntr!un anu"it "od i nu /n altulH J inluenţarea eveni" eveni"ent entelo elorr interi interioa oare re Gdorin Gdorinţe4 ţe4 g@ndu g@nduri4 ri4 raţion raţiona" a"ent ente.. e...H .H /n'ea" /n'ea"n+4 n+4 /ntr!o /ntr!o "+ "+'ur 'ur++ vari varia& a&il+ il+44 i inlu inluen enţa ţare reaa "o "odu dului lui de "a "ani nie e't 'tar aree a celo celorr exte exterio rioar aree Ga apt aptel elor or i eveni"entelor 'ociale4 de exe"pluH. e aceea4 cel care nu vede leg+tura acea'ta inti"+ i oarte puternic+ doar crede c+ nu 'e la'+ /nc+tuat de /nchipuiri. Gac+ "unca trudnic+ G'au >ignireaH e'te o /nchipuire4 atunci i r+&darea G'au re'e"nareaH e tot o /nchipuire. i dac+ ner+&darea i lip'a de re'e"nare 'unt /nchipuiri4 atunci i r+&darea i re'e"narea 'unt tot /nchipuiri.H -11 )&idem4 pp. 10!11 Gpictet4 anualul 4 15H.

218

Radu Lucian Alexandru

?n plu'4 ugind de /nc+tuarea /nchipuirilor4 'toicul cade ix /n &raţele 'claviei reale izice. Cel care /i ra&d+ >ugul r+"@ne un &ou4 cel care 'e re'e"neaz+ /n aţa >ignirii adu'e de cel care!l exploateaz+ i!l &at>ocorete devine Gdac+ nu e'te de>aH 'clav /n "od aptic4 nu GdoarH /nchipuit. ,u& ace't a'pect4 o'tul 'clav pictet 'e pare c+ nu a o't capa&il '+ propov+duia'c+ dec@t "entalitatea de 'clav. G*ro'tule 'tai linititV Trage la >ugV Ra&d+ i re'e"neaz+!teV...H re'e"neaz+!teV...H „du$ţi aminte că eşti interpretul rolului dorit de maestru. :< "ăci datoria ta este să interprete%i rolul ce ţi s$a dat, într$o pre%entare c't mai potrivită, dar să aleaă acest rol  stă în puterea puterea altuia.”+1!

,clavul 'toic la'+ deci pe alţii Gpe "ae'tru4 pe 't+p@nH '+!i aleag+ rolurile pe care '+ le  >oace4 deoarece deoarece ie nu e capa&il4 capa&il4 ie nu vrea '+!i >oace >oace propriul rol pe pe 'cena lu"ii...

21. ,oncluzii  G(on G(on ;anu ;anu## „Planul sistemic/ e vor&a acum de rupturile stoice, antidialectice, între atitudine şi eveniment, între intenţie şi act şi :< între viaţa privată şi cea socială. "iar viaţa interioară e ciuntită prin juularea laturii ei pasionale şi, în ansam&lu, împovărată de fatalismul Voos$lui cosmic. 8şi spune cuv'ntul aici vi%iunea nondialectică asupra li&ertăţii, i%olată ilu%oriu de sfera necesităţii.”+1(H

?n concluzie4 actele i eveni"entele depind /ntr!o "+'ur+ "ai "are 'au "ai "ic+ de noi Gi ale noa'tre4 i ale celorlalţiH4 iar indierenţa aţ+ de r+ul generat de unele din ace'te acte nu ace dec@t '+!l a>ute pe ace'ta '+ crea'c+ i '+ 'e /n"ulţea'c+4 lucru 'u&liniat chiar i de 'toicul ,eneca# „Mrice rău se înrădăcinea%ă ad'nc dacă nu e stăvilit îndată ce se iscă.” +1+

in acea't+ per'pectiv+ indierenţa 'toic+ aţ+ de actele celorlalţi Gcon'iderate G con'iderate de 'toic ca iindu!i indierenteH nu nu"ai c+ nu e'te "oral+4 dar e'te chiar pround i"oral+ /n e'enţa ei. veni"entele i actele interioare Gintenţii4 g@nduri4 percepţii4 e"oţii etc.H nu depind doar de noi4 ci "ai ale' de contextul cultural!'ocial!natural!i'toric!lingvi'tic!"oral!etc. /n care ne "a "ani nie't e't+". +". e aceea aceea44 dac+ dac+ cele cele exter exterioa ioare re ar i indi indiere erente nte4 4 pe "otivu "otivull unei unei -12 -12 pic picte tet4 t4  anualul Q =arcu' =arcu' Aurel Aureliu' iu'44 "ătre sineQ 1:884 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 1- Gpictet4  anualul 4 2-H. -13 ;anu4 (on4 1:)04  Filosofia elenismului ca etică4 ditura tiinţiic+ i nciclopedic+4 ;ucureti4 p. 120. -1- ,eneca4 Luciu' Annaeu'4 1:)14 Scrieri filo%ofice alese 4 ditura =inerva4 ;ucureti4 p. 3.

21)

(ndierenţa 'toicilor 

 pre'upu'e independenţe radicale aţ+ de noi4 atunci i cele interioare ar i4 de cele "ai "ulte ori4 la el de indierente din acelai "otiv J dar a'ta doar pentru cineva care ar g@ndi c@t de c@t i ar ti ce e aceea coerenţ+ de idei... G?n ulti"+ in'tanţ+ indierenţa Gat@t c@t e po'i&il+H aţ+ de exterior nu poate i dec@t o indierenţ+ aţ+ de interior...H Re'tr@ngerea tupei't+ a po'i&ilit+ţii aplic+rii atri&utului de &ine G'au de r+uH doar la unele dintre a'pectele interioare Gintenţie4 raţiuneH4 pe "otivul i"aginar al dependenţei 'tricte a "oralei doar de 'toic4 nu are nici o >u'tiicare raţional+ J &a "ai "ult chiar J dac+ acea't+ re'tr@ngere e'te ur"at+ p@n+ la cap+t /n con'ecinţele ei teoretice i practice4 ea nu duce dec@t la contradicţie4 conuzie i incoerenţ+4 care invit+ "anie'tarea r+ului4 hao'ului i indierenţei ne'i"ţite nu doar /n Gi aţ+ deH 'ocietate4 natur+ i ceilalţi4 ci i /n Gi aţ+ deH 'ine!/n'ui...  Borocul 'toicilor a o't doar doar acela c+ nu prea prea au practicat indierenţa indierenţa pe care uneori uneori au  predicat!o aţ+ de indierente G'+n+tate4 &oal+ .a.".d.H i /n acte '!au "ulţu"it '+ ac+  ac+ i ei ca" aceleai apte virtuoa'e pe care le con'iderau ca atare cele "ai "ulte din ilo'oiile antichit+ţii.

21:

Radu Lucian Alexandru

Concluzii 1. 'ezumat  I"ul antic i cel conte"poran au aceeai 'tructur+ i "odalitate p'ihic+ de uncţionare ar"onioa'+4 /n cadrul c+reia ericirea i 'uerinţa au4 printre altele4 i rolul de 'e"nale  p'ihice care ne indic+ prezenţa /n p'ihic a unor raţiona"ente corecte4 re'pectiv re'pectiv greite4 la el cu" prezenţa durerii i4 re'pectiv4 a pl+cerii indic+ acţiunea a'upra corpului a unor actor actorii neavo neavora& ra&ili ili &un &unei ei lui uncţi uncţion+ on+ri ri Gacto Gactori ri di'tru di'tructi ctivi4 vi4 peric periculo uloiH iH44 re'pec re'pectiv tiv avora&ili ar"oniz+rii Greacerii ar"oniei di'tru'eH. ?n antichitate4 dup+ cu" a" v+zut4 /n cazul lui Ari'totel4 al &uddhi'"ului 'au al 'toicilor ace't rol i"portant de 'e"nal pe care /l are de >ucat ericirea4 re'pectiv 'uerinţa4 de "ulte ori4 dac+ nu era trecut total cu vederea4 atunci cel puţin '!a putut vedea c+ el era in'uicient contientizat i /nţele'4 conduc@ndu!i a'tel4 uneori4 pe unii antici4 la concluzii a&erante de genul nece'it+ţii eli"in+rii dorinţei 'au 'peciice c+ut+rii tran'cenderii4 deta+rii i indierenţei aţ+ de pl+cere i durere Gatitudini caracteri'tice pentru unii  &uddhiti i 'toiciH. I a'tel de poziţionare /n raport cu dorinţa4 cu durerea i4 re'pectiv4 re'pectiv4 cu  pl+cerea4 din "ultiple puncte de vedere4 nu poate i dec@t nociv+ pentru &una uncţionare a iinţei u"ane... picur i cirenaicii au o atitudine "ai conce'iv+ aţ+ de pl+cere4 /n ti"p ce Ari'totel tinde '+!i piard+ ericirea prin nite 'paţii a&'tracte ca" aerian precizate... *e ur"ele /ndatoririlor 'toice4 re'pectiv a olo'ului cla"at Gde oarte "ulţi autori antici4 printre care i Ari'tip4 Ari'totel4 picur4 Eenon .a.H ca i criteriu de apreciere a  &inelui '!a "anie'tat4 pe pe de o parte4 datoria datoria lui Sant4 re'pectiv re'pectiv curentul utilitari't... 9ericirea4 9ericirea4 'uerinţa4 'uerinţa4 pl+cerea pl+cerea Gi durereaH durereaH i4 re'pectiv re'pectiv44 indieren indierenţa ţa Gdetaa Gdetaarea4 rea4 de'prindereaH aţ+ de ele au con'tituit i vor con'titui /n continuare te"e unda"entale ale eticii i "oralei4 iecare din ele av@nd de >ucat un rol &ine precizat /n &una uncţionare  &iologic+4 p'ihologic+4 p'ihologic+4 'ociologic+ i ecologic+ a o"ului. o"ului. *rin lucrarea de aţ+4 con'ider c+ a" adu' un plu' de lu"in+ /n cercetarea ace'tor repere "a>ore ale "oralei Gantice4 "oderne i conte"poraneH care poate '+ a>ute la o "ai &un+ /nţelegere a "ecani'"elor 'peciice "oralei GpracticeH i eticii GteoreticeH...

220

Concluzii

2. $6nţelepciunea& antică =ulţi dintre conte"porani au tendinţa de a!i idealiza pe unii 'au pe alţii din ilo'oii antici i a'tel 'unt predi'pui '+!i /nţelepţea'c+ pe avoriţii lor cu "ult "ai "ult dec@t e cazul... i trec prea uor cu vederea "arile nea>un'uri ale g@ndirii lor i au tendinţa de a expune i de a analiza cu o prea "are &un+voinţ+ 'i'te"ele lor doctrinare. ac+ ne preace" /n'+ c+ nu vede" eroarea4 incoerenţa4 contradicţia4 neclaritatea4 r+utatea4 acolo unde ele exi't+ /n "od evident4 ele nu vor di'p+rea de la 'ine4 ci4 de cele "ai "ulte ori4 vor r+"@ne pe loc4 av@nd tendinţa '+ 'e /nt+rea'c+ i '+ 'e "ultiplice4 exact  prin ace'te prezent+ri prezent+ri i analize p+rtinitoare4 'upericiale i i gr+&ite +cute a'upra a'upra lor. lor. Atitudinea critic+ i hiper!critic+ are /n'+ o "ult "ai "are utilitate pentru progre'ul tiinţei i ilo'oiei J dulceg+riile i co"plezenţele4 /n cel "ai &un caz4 pot duce doar la 'tagnarea ace'tui progre'...  Cei "ai "ulţi ilo'oi antici4 nu doar c+ nu erau /nţelepţi4 dup+ "ulte din 'tandardele tiinţiice i "orale al vre"ii noa'tre4 dar ei nu erau /nţelepţi nici "+car dup+ "ulte din 'tandardele valorice general con'iderate de 'ociet+ţile /n care ei '!au "anie'tat... xagerarea4 exce'ul4 a'ceti'"ul extre"4 ignorarea evidenţelor4 pierderea /n vor&e +r+ 'en' 'unt c@teva din caracteri'ticele ce coner+4 de "ulte ori4 pretin'ei lor /nţelepciuni4 dac+ nu o or"+ /nrudit+ cu a&'urdul4 atunci cel puţin una /nrudit+ cu ridicolul i hilarul. Reproducerea necritic+ a pro'tiilor Gtiinţiice4 "orale4 &iologice4 'ociologiceH antice  poate ar+ta o oarecare erudiţie /n cunoaterea ace'tor pro'tii4 dar ea nu poate ar+ta  prezenţa4 /n cel care o aieaz+4 a unei g@ndiri care 'e "ai i g@ndete la ceea ce reproduce... Care e'te olo'ul ce reie'e din 'tudiul a dierite 'i'te"e doctrine expuneri ilo'oice  propu'e de un ilo'o 'au altul dac+ nu identiic+" greelile lui4 dac+ nu /nv+ţ+" din ele i dac+ nu le co"&ate" 'uicient de "ult /nc@t4 pe c@t po'i&il4 ele '+ nu 'e "ai repete nici /n noi i nici /n cei c+rora le atrage" atenţia a'upra ace'tor greeli de percepţie4 raţiune i acţiuneF 7nii ar putea '+ 'pun+ c+4 de cele "ai "ulte ori4 /nţelepciunea antic+ cuprinde4 pe l@ng+ l@ng+ c@tev c@tevaa "ini"e "ini"e conex conexiun iunii cu realita realitatea tea44 doar doar "ult+ "ult+ pro'ti pro'tie e ignora ignoranţ+ nţ+ netii netiinţ+ nţ+ aduna adunat+ t+ gr+"a gr+"ad+ d+ i a'cun' a'cun'++ dup dup++ ceva ceva &une &une intenţ intenţii ii44 dup dup++ c@teva c@teva a&u a&ulaţ laţii ii i anta'"e 'peciice locului i ti"pului i dup+ "ulte 'alturi a&rupte prin logic+4 prin  percepţie i prin e"oţie. e"oţie. 221

Radu Lucian Alexandru

ac+ i!a" 'pune ace'tei /nţelepciuni poezie de gr+diniţ+4 pro&a&il c+ a'tel a" "ai /ndep+ /ndep+rta rta din greuta greutatea tea pro'ti pro'tiei ei ignora ignoranţe nţeii care care o apa'+ apa'+44 +c@nd +c@nd!o4 !o4 a'tel a'tel44 nu doar doar i"practica&il+ i rupt+ de aproape orice relaţie cu evidenţa concretului4 ci4 "ai ale'4 "ult "ai apropiat+ de regi'trul co"icului i a&'urdului dec@t de cel al 'eriozit+ţii4 raţionalit+ţii i reali'"ului. Alţii ar putea '+ 'u'ţin+ c+ /nţelepciunea antic+ e'te "ai "ereu doar o glu"+ proa't+ +cut+ la adre'a /nţelepciuniiQ un de"er' care "ai degra&+ a co"pro"i' /nţelepciunea /n ochii pu&licului dec@t a a>utat la a o ace pe acea'ta de dorit pe o 'car+ "ai larg+Q o activitate intelectual+ pierdut+ prin la&irintul a&'tractului de'prin' a&rupt de concret4 care a "enţinut prea "ult "intea u"an+ /n angoa'ele ani"alice 'peciice 'piritului anatic credincio' unor tradiţii pro'teti4 /n loc '+ o a>ute '+ p+ea'c+ prin critic+ progre'i't+ 'pre 'e"nalizarea i corectarea c@t "ai gra&nic+ a unor erori "a>ore de >udecat+ i acţiune G"oral+4 politic+4 econo"ic+4 tiinţiic+4 arti'tic+ etc.H. i tot aa4 unii ar putea '+ ai&+ uneori i"pre'ia4 parcurg@nd cu atenţie4 /n "od c@t "ai o&iectiv4 o&iectiv4 "ulte din textele de /nţelepciune antic+4 c+ acea'ta e'te4 de oarte "ulte ori4 at@t de 'upericial+ i de goal+ de conţinut /nc@t nu e de "irare dac+ cineva ar con'idera c+ ea  pare a i "ai degra&+ degra&+ dovada unei unei lip'e de g@ndire4 dec@t a unei prezenţe prezenţe a ei... Care e'te progre'ul teoretic i practic adu' de di'cur'ul etic al lui Ari'totel4 ;uddha4 picur4 Eenon 'au alţi 'toiciF J e "ulte ori4 el e aproape negli>a&il 'au egal cu zero# c@nd nu reproduce nite evidenţe ale cunoaterii co"une4 el tinde '+ 'e piard+ pe 'ine /n 'peculaţii +r+ cap i coad+ care /l ac '+!i piard+ &unul 'i"ţ pe care4 de "ulte ori4 cunoaterea co"un+ /l are... ar e chiar "ai grav de at@t J uneori4 unii din ei Gca de exe"plu4 Ari'totelH au /nt+rit G/n loc '+ corectezeH o parte din greelile "orale ale 'ociet+ţilor /n care '!au "anie'tat G'clavagi'"ul4 inegalitatea de gen4 dierenţa de cla'+ etc.H4 iar alteori unele din /nv+ţ+turile "orale ale unora din ei i!au /"pin' G"ai ale' pe &uddhiti i pe 'toiciH 'pre o rupere de lu"e4 'pre o ignorare a r+ului din ea4 'pre o evadare i"aginar+ /n anta'ticul unei lu"i lip'ite de 'uerinţ+ i dorinţ+... e "ulte ori etica J /nţelea'+ ca i relecţie a'upra "oralit+ţii co"une J nu a  +cut dec@t '+ pervertea'c+ cu "axi"+ ne'i"ţire &unul!'i"ţ4 logica i datele oerite de percepţia e"piric+ i"ediat+.

222

Concluzii

GSolaDo'Di# NOP „nici o &analitate nu e at't de &anală înc't sensurile ei să nu fie din c'nd în c'nd provocate şi contestate de filosofi.” +10H

G%ittgen G%ittgen'tein 'tein## „Filo%oful este acela care tre&uie să lecuiască în el multe &oli ale intelectului înainte de a putea ajune la noţiunile simţului comun.” +12 H

(nterpretarea eronat+ a originii4 "anie't+rii i 'copurilor acţiunilor "orale Gde "ulte ori ori 'c+p 'c+pat atee excl exclu' u'iv iv prin prin ceva ceva t+r@ t+r@"u "uri ri div divin ine e44 ant anta' a'tic tice4 e4 non non!e !e"p "piri irice ce 'au 'au a&'tracteH nu doar c+ le!a +cut pe ace'tea relativ i"practica&ile4 dar /n "+'ura /n care '! au g+'it unii naivi care '+ /ncerce '+ le pun+ /n practic+ G/n acord cu ace'te interpret+ri eronateH4 acea't+ /ncercare a lor nu le!a adu' dec@t 'uerinţ+ inutil+4 cauzat+ de /n'uirea necritic+ a unor conuzii i contradicţii evidente pentru orice "inte dotat+ cu o "ini"+ luciditate "oral+... Celor care cred c+ aceti unii i alţii po"eniţi "ai 'u' exagereaz+ caracterul caracterul negativ al /nţelepciunii antice i ignor+ cu &un+ tiinţ+ progre'ele nota&ile +cute de ea4 '!ar  putea '+ li 'e r+'pund+ c+4 chiar dac+ poate un pic exagerat+4 o a'tel de prezentare negativ+ nu ace dec@t '+ co"pen'eze oarte puţin aţ+ de tonele de propagand+ pozitiv+ +cute de!a lungul 'ecolelor ace'tei /nţelepciuni antice J propagand+ care nu '!a 'iit '+ &age 'u& pre4 '+ ignore i '+ g+'ea'c+ tot elul de explicaţii hilare i &izare pentru a!i  >u'tiica4 /nţelepciunii antice4 derapa>ele i 'c+p+rile4 exager+rile i anteziile4 erorile i ororile... i tot aa4 ar "ai putea '+ i 'e r+'pund+ ace'tei o&iecţii c+ /nţelepciunea 'e cunoate dup+ roadele ei J ori dac+ co"par+" roadele "orale4 politice4 econo"ice4 educaţionale i "ai ale' tehnice i tiinţiice ale /nţelepciunii antice cu cele ale /nţelepciunii tiinţei "oderne i "ai ale' conte"porane4 ne apare evident aptul c+ /nţelepciunea antic+ nu e'te dec@t o glu"+ la adre'a /nţelepciunii4 care nu >u'tiic+ /n nici un el po'tularea vreo unei epoci de aur 'peciice antichit+ţii... G.. Roca# „#in toate punctele de vedere din care omul a privit p'nă a%i e*istenţa, cel preconi%at de ştiinţa po%itivă s$a dovedit mai eficace. #ovadă re%ultatele o&ţinute de aceasta în domeniul realităţii fi%ice.” +14 H

i li 'e "ai poate r+'punde criticilor criticii /nţelepciunii antice c+ doar prin critic+ acea't+ /nţelepciune a o't dovedit+ /n oarte "ulte a'pecte ale ei ca iind oarte -15 SolaDo'Di4 Le'zeD4 1::84  [orror etapWsicus4 ditura ALL4 ;ucureti4 p. 101. -16 %ittgen'tein4 Ludig4 20054  8nsemnări postume 161+ $ 16014 ditura Ku"anita'4 ;ucureti4 p. :2. -18 Roca4 . .4 20104  -*istenţa traică4 ditura rinta4 Clu>!Bapoca4 p. 1)-.

223

Radu Lucian Alexandru

ne/nţeleapt+ i a o't dat+ la o parte pentru a ace loc progre'ului i /nţelepciunii reale4 nu i"aginare. Critica a +cut po'i&il progre'ul i ea /l va ace po'i&il /n continuare# /nc+ "ai r+"@n a'cun' a'cun'ee i in'ui in'uicie cient nt critic criticate ate prea prea "ulte "ulte teze teze nocive nocive G"oral G"orale4 e4 ilo'o ilo'oic ice4 e4 religi religioa' oa'e4 e4  politice etc.H inventate prin antichitate4 expirate /nc+ /nainte de a i inventate4 care4 /n ciuda caracterului lor a&erant4 /i ac /nc+ 'i"ţite eectele negative Gdog"atice4 anatice4 agre'ive4 ignoranteH4 toc"ai datorit+ unor analize 'upericiale i a lip'ei unor dez&ateri critice 'erioa'e +cute a'upra lor i /n leg+tur+ cu ele... G%ar G%ar&u &urto rtonn B.# B.# „cce „ccepta ptare reaa necrit necritică ică a ideilo ideilorr altor altor persoa persoane ne duce duce la stana stanare re mentală.”+15H

3. $*tica #rmoniei& +16 ?n ceea ce privete "orala G&inele virtutea pl+cerea ericirea /nţelepciunea utilitatea datoria legea li&ertatea dreptatea valoarea raţionalitatea uncţionalitatea etc.H privit+ /n general4 acea'ta nu poate i dec@t relativ+ la criteriile de apreciere a "oralit+ţii G&inelui virtuţ virtuţii ii erici ericirii rii /nţele /nţelepci pciuni unii i utilit utilit+ţi +ţii i datori datoriei ei legii legii li&ert+ li&ert+ţii ţii drept+ drept+ţii ţii valori valorii i raţionalit+ţii uncţionalit+ţii etc.H unui act 'au altuia. ?n ce priv prive ete te /n'+ /n'+ "e "eca cani ni'" '"el elee natu natura rale le c+ro c+rora ra le 'unt 'unt 'upu 'upu'e 'e die dierit ritee a'pe a'pect ctee i"portante pentru uncţionarea iinţei u"ane4 cu" 'unt eno"enele 'peciice raţiunii4 e"oţiei4 pl+cerii4 durerii4 ericirii 'au 'uerinţei4 ace'tea 'e de'+oar+ dup+ legi cauzale  &ine precizate care care uncţioneaz+ +r+ gre /n cazul unui unui organi'" u"an u"an care 'e "anie't+ "anie't+ /n cadrul unor para"etrii opti"i de uncţionare. e exe"plu4 durerea4 ca 'e"nal care indic+ c+ ceva nu uncţioneaz+ cu" tre&uie4 c+ exi't+ un nea>un' Glip'+ pericol actor nocivH pe care tre&uie '+!l /nl+tur+" J 'u& or"ele ei 'peciice de "anie'tare Gca de exe"plu4 oa"ea4 'etea4 'enzaţia de rig4 e&ra4 durerea de cap4 durerea de 'to"ac4 durerea cauzat+ de o lovitur+4 de o t+ietur+4 de o ar'ur+4 de o ap+'are puternic+4 de un 'ti"ul vizual 'au 'onor alat ca inten'itate pe'te anu"ite li"ite accepta&ile etc.H J 'e "anie't+ /n acord cu legi de apariţie i "anie'tare oarte exacte Glegi care /i deter"in+ apariţia4 inten'itatea4 durata /n ti"p etc.H. -1) %ar&urton4 Bigel4 1:::4 "um să 'ndim corect şi eficient 4 ditura Trei4 ;ucureti4 p. 13). -1: *entru dezvoltarea ideilor expu'e /n ace't 'u&capitol4 /n leg+tur+ cu ericirea4 cu 'uerinţa p'ihic+4 cu raţiona"entele corecte i cu cele greite4 a 'e vedea Radu4 Lucian Alexandru4 200:4  -tica rmoniei 4 ditura  L(B4 Clu>!Bapoca.

22-

Concluzii

,enzaţia de oa"e4 de exe"plu4 /nţelea'+ ca o 'enzaţie de durere 'uerinţ+4 apare /n leg+tur+ cu "ecani'"ul de hr+nire i are o or"+ 'peciic+ uor di'cerna&il+ de durerea 'peciic+ 'enzaţiei de 'ete 'au celei de e&r+4 'au celei de ar'ur+ J iecare din ace'te or"e di'tincte de "anie'tare a 'enzaţiei de durere iind legate de 'ti"uli 'peciici care le deter"in+ apariţia4 re'pectiv inten'itatea4 durata i di'pariţia. Aceleai a'pecte le pute" con'tata i /n cazul pl+cerii# varietatea pl+cerilor4 variaţia inten'it+ţii i duratei lor4 cauzarea apariţiei i di'pariţiei lor de c+tre 'ti"uli i actori 'peciici .a.".d. ?nţelea'+ ca 'e"nal care ne indic+ c+ 'unte" pe dru"ul cel &un /n corectarea unui nea>un'4 /n 'ati'acerea unei nevoi4 /n evitarea acţiunii unor actori di'tructivi4 pl+cerea indic+ "ereu i 'pre altceva dec@t ea J anu"e 'pre acele uncţii organice /n leg+tur+ cu care ea apare Ghr+nire4 hidratare4 aco"odare ter"ic+4 percepţie4 reproducere etc.H i a c+ror uncţionare opti"+ i"plic+4 /n cazul proce'elor ciclice4 luarea unor "+'uri ciclice de reacere a unei anu"ite ar"onii uncţionale di'tru'e te"porar4 de o&icei4 prin acţiunea unor actori ce deter"in+ apariţia unei lip'e Gde hran+4 ap+ etc.H. urerea acea'ta izic+ corporal+ organic+ i pl+cerea core'pondent+ ei Gpe un anu"it 'eg"ent de uncţionare al organi'"uluiH nu 'unt /nv+ţate Gla coal+H4 nu 'unt un  produ' al culturii 'au al "oralei. le apar cu precizie4 dup+ legi 'peciice de "anie'tare4 /n prezenţa unor 'ti"uli 'peciici care le deter"in+ apariţia4 inten'itatea4 durata4 di"inuarea i di'pariţia J iar ace'te legi e &ine '+ ie cuno'cute i 'tudiate prin o&'ervarea atent+ a "ecani'"elor lor de "anie'tare. ,tudierea i /nţelegerea ace'tor legi naturale i adaptarea la ele ace "ai "ult pentru acţiunea "oral+ dec@t o "ie de 'peculaţii "etaizice +r+ cap i coad+ a'upra unor te"e ale "oralei i eticii. Acea't+ corelaţie exi'tent+ /ntre apariţia i "anie'tarea a'upra unui organi'" a unor 'ti"uli i actori dureroi Gproduc+tori de durereH i apariţia i "anie'tarea durerii e'te una legic+ la nivelul iziologiei u"ane i ea poate i o&'ervat+ direct4 prin con'tatarea  perceptiv+ a unor evidenţe... evidenţe... a e'te deci "ai "ult o pro&le"+ de o&'ervare o&'ervare dec@t una de interpretare raţional+... 9+c@nd o di'tincţie didactic+ i practic+ nece'ar+ /ntre durere Gizic+ corporal+J legat+ de "ecani'"ele izice corporale 'peciice uncţion+rii o"uluiH i 'uerinţ+ Gp'ihic+ J legat+ de "ecani'"ele uncţion+rii p'ihiculuiH4 re'pectiv /ntre pl+cere i ericire ericire i atri&uind atri&uind44 /n principal4 principal4 'uerinţei 'uerinţei i ericirii ericirii o leg+tur+ leg+tur+ preponde preponderent+ rent+ cu 225

Radu Lucian Alexandru

uncţionarea p'ihicului Ga raţiona"entelor4 e"oţiilor4 intuiţiilor etc.H i /nţeleg@nd c+ aa cu" corpul uncţioneaz+ dup+ legi preci'e de organizare i "anie'tare4 tot aa4 nici p'ihicul "intea4 nu uncţioneaz+ la /nt@"plare Gdup+ capul eiH4 ci tot dup+ nite legi 'peciice4 pute" /nţelege oarte &ine c+ 'uerinţa p'ihic+ G'enzaţia de nelinite4 agitaţie4 'tre'4 angoa'+ etc.H e'te la nivel p'ihic echivalentul a ceea ce durerea e'te la nivel izic corporal4 adic+ un 'e"nal c+ ceva nu e'te /n regul+ /n uncţionarea  p'ihicului J anu"e4 c+ de exe"plu4 ace'ta e'te 'upu' acţiunii unor prevederi eronate4 unor raţiona"ente greite4 unor intuiţii al'e etc. G'te evident+ leg+tura oarte puternic+ exi'tent+ /ntre izic corporal i p'ihic "inte G/ntre 'i'te"ul nervo' i celelalte 'i'te"e ale iinţeiH4 de aceea4 de'p+rţirea lor 'trict+ a&'olut+ nu e'te po'i&il+ J dar o de'p+rţire didactic+ i relativ+ &azat+ pe dierenţe 'peciice e'te po'i&il+ i chiar nece'ar+.H Acea't+ 'uerinţ+ p'ihic+ 'e "anie't+ la nivel concret 'u& or"e 'peciice4 cu" 'unt4 de exe"plu# 'enzaţia de tea"+ Gric+4 o&ie4 groaz+H4 de "@nie Giritare4 nervozitate4 ur+H4 de tri'teţe G'up+rare4 depre'ieH etc. J adic+ prin ceea ce 'e pot nu"i e"oţii negative i4 re'pectiv4 re'pectiv4 'enti"ente negative. Cu" durerea 'e"nalizeaz+4 /n "o"entul apariţiei ei4 exi'tenţa4 /n acelai "o"ent4 a acţiunii unui actor di'tructiv4 re'pectiv lip'a unei acţiuni nece'are pentru continuarea uncţion+rii opti"e a corpului4 tot aa4 acea't+ 'uerinţ+ p'ihic+ Gconcretizat+ printre altele4 "ai ale' /n e"oţii i 'enti"ente negativeH ne indic+ c+ ave" /n p'ihic "inte G/n  partea de 'ot progra"areH4 exact /n "o"entul c@nd o 'i"ţi"4 raţiona"ente di'tr di'truct uctive ive4 4 re'pe re'pecti ctivv c+ ne lip'e' lip'e'cc raţiona raţiona"e "ente ntele le corec corecte te nece'a nece'are re uncţi uncţion+ on+rii rii ar"onioa'e a p'ihicului i a /ntregului organic din care el ace parte -20.  Bici acea't+ 'uerinţ+ p'ihic+4 re'pectiv ericirea core'pondent+ core'pondent+ Gcore'punz+toare Gcore'punz+toare 'i"ţirii unor e"oţii i 'enti"ente pozitive /n "o"entul corect+rii raţiona"entelor greite prin 'u'ţinerea rul+rii /n p'ihic a unor raţiona"ente corecte din per'pectiva  &unei uncţion+ri a p'ihicului p'ihicului i a /ntregului exi'tenţial exi'tenţial 'peciic u"anH u"anH nu e'te /nv+ţat+4 /nv+ţat+4 ci ea apare la el de legic i de natural /n p'ihic4 precu" pl+cerea i durerea apar /n relaţie cu uncţionarea corpului izic. -20 *entru 'u&linierea leg+turii exi'tente /ntre e"oţii i raţiona"ente cogniţii a 'e vedea i i pre"i'ele pe care 'e &azeaz+ terapia cognitiv+ J a 'e vedea /n ace't 'en'4 printre altele4 de exe"plu4 ;rin'ter4 *hilippe4 20024 9erapia conitivă4 ditura Teora4 ;ucureti.

226

Concluzii

Raţiona"entul corect '!ar putea expri"a 'u& "ulte or"e4 dar pro&a&il cea "ai i"portant+ e'te cea 'peciic+ unei atept+ri prevederi corecte a con'ecinţelor unei acţiuni J adic+ un raţiona"ent G+cut de o&icei /n vederea prevederii unor condiţii viitoare 'au /n vederea con'tat+rii unor condiţii trecute 'au prezenteH poate i con'iderat corect4 dac+ ceea ce 'e 'u'ţine prin el4 /n relaţie cu viitorul chiar 'e va /nt@"pla4 re'pectiv dac+ ceea ce 'e 'u'ţine prin el /n relaţie cu trecutul 'au prezentul '!a /nt@"plat eectiv 'au 'e realizeaz+ eectiv /n prezent -21. 9actorul core'pondenţ+ cu realitatea Gadev+rul core'pondenţ+H e'te deci deci'iv /n con'truirea unui raţiona"ent corect. e unde tie trupul '+ tran'"it+ 'e"nalul de durere 'peciic unei lovituri atunci c@nd ne lovi" /ntr!un loc 'peciicF in experienţele trecute 'peciice /ntregii linii evolutive a 'peciei noa'tre care au contri&uit la or"area i ixarea "ecani'"elor 'enzoriale actuale. Tot aa aa organ organi'" i'"ul ul no'tru no'tru tie tie c@nd c@nd '+ tran'"i tran'"it+ t+ 'e"nal 'e"nalee 'peci 'peciice ice de 'uer 'uerinţ inţ++  p'ihic+4 re'pectiv re'pectiv de ericire /n circu"'tanţe circu"'tanţe 'peciice. ,e poate con'tata o leg+tur+ evident+ /ntre ericirea expri"at+ 'u& or"a a dierite e"oţii 'enti"ente pozitive Gcal"4 &ucurie4 elan4 entuzia'"4 relaxare4 linite4 "ulţu"ire4 iu&ire4 cura> etc.H i &unul "er' al vieţii individuale Gcorporale i p'ihiceH4 re'pectiv 'ociale Go"ul iind4 evident4 evident4 /ntr!o /ntr!o "are "+'ur+4 "+'ur+4 o iinţ+ iinţ+ 'ocial+ 'ocial+ /nc+ de la apariţia apariţia 'peciei din care el ace parteH i ecologice Giinţa u"an+ "anie't@ndu!'e /ntr!un context ecologic 'peciic de care depinde4 /n oarte  oarte "are "+'ur+4 &una 'a uncţionareH. Ace'te "anie't+ri clare4 'evere4 legice 'peciice ericirii i 'uerinţei Gp'ihiceH4 re'pectiv pl+cerii i durerii GcorporaleH iind evidente i "anie't@ndu!'e la orice o" '+n+to'4 ace'ta poate '+ le ia /n con'iderare 'pre a anticipa i prevedea cu "axi"+  pro&a&ilitate4 re'pectiv pentru a /nţelege4 "odul 'peciic de "anie'tare al pl+cerii durerii i ericirii 'uerinţei J lu@nd a'tel "+'urile nece'are di"inu+rii la "axi"  po'i&il a apariţiei4 a inten'it+ţii i duratei 'peciice durerii corporale i 'uerinţei  p'ihice i "+'urile nece'are pentru eli"inarea lor prin /nl+turarea acţiunii actorilor nocivi nocivi4 4 'e"nal 'e"naliza izat+ t+ de apariţi apariţiaa ace'to ace'torr 'e"n 'e"nale ale J +r+ +r+ /n'+ /n'+ a /ncerc /ncercaa '+ eli"in eli"inee deinitiv i univer'al "anie'tarea 'e"nalului de durere4 re'pectiv de 'uerinţ+4 cu uncţia lor 'peciic+. -21 A 'e vedea /n ace't ace't 'en' i Radu4 Radu4 Lucian Lucian Alexand Alexandru4 ru4 200:4 200:4  -tica rmoniei4 ditura  L(B4 Clu>!  Bapoca4 capitolul Ce /n'ea"n+ /n'ea"n+ de apt c+ un raţiona"ent e'te greitF.

228

Radu Lucian Alexandru

Ace'tea au rolul lor &ine precizat /n &una uncţionare a organi'"ului J anu"e ele au o uncţie de 'e"nalizare a unui pericol Gde exe"plu4 de extindere a unei di'trugeri prezenteH4 a unei lip'e Gde exe"plu4 /n 'ati'acerea ciclic+ a unei nevoiH4 a acţiunii unui actor nociv G>udecat+ greit+4 &oal+4 lovitur+4 ar'ur+ etc.H... i prin acea't+ 'e"nalizare ele ne per"it a>ut+ incit+ '+ lu+" i"ediat "+'uri concrete de eli"inare a pericolului4 lip'ei 'au acţiunii actorului nociv... Tot aa4 'e"nalul de pl+cere4 re'pectiv ericire4 ne indic+ c+ 'unte" pe dru"ul cel &un /n re'taurarea unei ar"onii 'peciice uncţion+rii opti"e a organi'"ului J la el cu" 'i"ţirea 't+rii de nor"alitate Gnici pl+cere4 nici durere4 nici ericire i nici 'uerinţ+H ne indic+ c+ pe "o"ent 'eg"entul pentru care e'te 'i"ţit+ acea't+ 'tare de nor"alitate4 re'pectiv /ntregul exi'tenţial care 'unte"4 uncţioneaz+ +r+ pro&le"e la acei para"etri nor"ali Gopti"iH de uncţionare4 care /i 'unt 'peciici. Acea't+ 'tare de nor"alitate4 acea't+ 'enzaţie de ar"onie e'te deci a treia 'tare 'enzitiv+ prezent+ /n trup i /n p'ihic J i ea apare c@nd nu exi't+4 pe "o"ent4 nici un nea>un' de 'e"nalat prin durere4 re'pectiv 'uerinţ+ Gp'ihic+H4 re'pectiv c@nd nu 'unte" /n cur' de eectuare a nici unei acţiuni de reacere4 re!echili&rare4 re!ar"onizare a iinţei /n ur"a /nt@lnirii cu ace'te nea>un'uri Greacere 'e"nalizat+ prin pl+cere4 re'pectiv ericireH. Ace'te trei 't+ri 'enzaţii 'unt oarte uor de dierenţiat /ntre ele J 'e"nalele de durere 'uerinţ+4 re'pectiv pl+cere ericire av@nd4 /n condiţii nor"ale4 o durat+ de "anie'tare4 "ai redu'+ dec@t cea 'peciic+ 'i"ţirii 't+rii 'enzaţiei de nor"alitate ar"onie. G*entru un o" '+n+to'4 care nu e'te aectat de o &oal+4 de o lip'+ acut+ 'au de un accident "a>or4 durerea 'uerinţa4 re'pectiv pl+cere ericirea apar4 /n cele "ai "ulte cazuri4 ca 'e"nale de 'curt+ durat+ i de "ic+ inten'itate.H Aadar4 Aadar4 pentru cine /i dorete 'tarea 'enzaţia de ericire4 re'pectiv 'tarea 'enzaţia de pl+cere 'au 'tarea 'enzaţia de nor"alitate ar"onie pot i indicate acţiuni 'peciice4 cuno'cute de toat+ lu"ea. i la el e cu cel care vrea '+ evite pe c@t po'i&il 'tarea 'enzaţia de durere corporal+4 re'pectiv de 'uerinţ+ p'ihic+# odat+ ace'tea ap+rute pentru a!i 'e"naliza contactul cu un actor nociv &unei 'ale uncţion+ri Galat /n interiorul i 'au /n exteriorul '+uH el tre&uie '+ caute '+ "ini"izeze inten'itatea lor i '+ reduc+ c@t "ai "ult durata lor de "anie'tare prin luarea unor hot+r@ri er"e4 i"ediate4 de /nl+turare a acţiunii ace'tui 22)

Concluzii

actor nociv a'upra 'a i prin eectuarea unor acţiuni 'peciice /n ace't 'en'. Gac+ "+'urile "+'urile nu 'unt luate la ti"p4 durerea durerea Gcorporal Gcorporal+H +H i 'au 'uerinţa 'uerinţa Gp'ihic+ Gp'ihic+H H vor va crete /n inten'itate4 ar+t@nd a'tel agravarea 'ituaţiei prin extinderea acţiunii acelui actor nociv4 re'pectiv "+rirea potenţialului '+u di'tructiv4 /n lip'a unei acţiuni de contrare i de eli"inare /nl+turare a "anie't+rii lui /n relaţie cu noiH.

4. 8inele şi răul. $StareaA senzaţia de ine& şi $stareaA senzaţia de rău&  ,uerinţa i ericirea4 re'pectiv durerea i pl+cerea4 ca 'e"nale4 'unt &une pentru uncţionarea opti"+ a corpului i p'ihicului u"an... ,uerinţa i durerea pot i con'iderate /n'+ i rele4 dac+ prin acea'ta /nţelege" c+ tre&uie evitat+ pe c@t po'i&il apariţia4 re'pectiv "anie'tarea lor inten'+ i de durat+4 prin evitarea contactului cu actorii care le declaneaz+ de o&icei acea't+ apariţie4 re'pectiv "ani "a nie e't 'tar aree J "a "aii ale' ale' /n cazu cazull act actor oril ilor or pert pertur ur&a &ato tori ri ai ar" ar"on onie iei i care care nu au o "anie'tare ciclic+. *entru aceti actori cu o ciclicitate previzi&il+ Glegaţi4 de exe"plu4 de ciclul de 'ati'acere a nevoilorH durerea 'peciic+ lor G"anie'tat+ 'u& or"a 'enzaţiei de oa"e4 'ete4 rig etc.H e'te o realitate cotidian+4 care tre&uie li"itat+4 atunci c@nd apare i at@t ti"p c@t 'e "anie't+4 la o inten'itate i o durat+ "ini"+4 prin /nl+turarea  pro"pt+ a lip'urilor Gde hran+4 hran+4 ap+4 conort conort ter"ic etc.H 'e"nalate de ea. e exe"plu4 't+rile 'enzaţiile de tea"+ ric+4 de "@nie 'au de tri'teţe Ge"oţiile negative 'peciice ace'tor a'pecteH 'unt &une /n 'en'ul c+ 'e"nalizeaz+ prezenţa /n noi a unor raţiona"ente greite 'peciice i a acţiunilor rele care le /n'oţe'c. *e de alt+ parte4 ele 'unt rele /n 'en'ul c+ nu 'unt 't+ri 'enzaţii pl+cute Giind or"e ale 'uerinţei p'ihiceH i nici nu 'unt ceva care '+ ie de dorit a 'e "anie'ta de'4 cu inten'itate i pe o durat+ /ndelungat+4 ci di"potriv+ J "anie'tarea lor /n noi e &ine '+ ie evitat+ la "axi" po'i&il4 iar apariţia /n noi4 la un "o"ent dat4 a ace'tor e"oţii negative G'peciice ricii4 "@niei4 tri'teţii etc.H tre&uie contientizat+ cu pro"ptitudine i apoi e &ine '+ lu+" "+'urile nece'are pentru a le reduce inten'itatea i durata i pentru a le /nl+tura /ndep+rta opri "anie'tarea lor alar"ant+ /n p'ihic prin /nl+turarea /ndep+rtarea c@t "ai gra& gra&ni nic+ c+ a act actori orilo lorr noc nociv ivi i per peric icul ulo oi i 'e"n 'e"nal aliz izaţ aţii de prez prezen enţa ţa lor lor J adic adic++ a raţiona" raţiona"entel entelor or greite greite Gatept+ril Gatept+rilor or al'e4 al'e4 iluziilor iluziilor44 'peranţel 'peranţelor or dearte4 dearte4 credinţelo credinţelorr dog" dog"at atic icee etc. etc.HH i a acţ acţiu iuni nilo lor r co"p co"por orta" ta"en ente telo lorr rele rele gre greit ite e pe care care ace' ace'te te raţiona"ente le declaneaz+ i le 'u'ţin /n "anie'tare Gi care a'tel ne /"piedic+ '+ 22:

Radu Lucian Alexandru

/nl+tur+" G'au '+ evit+" /nt@lnirea cuH acţiunea unor actori Gindividuali4 G individuali4 'ociali4 zoologici4 ecologici4 cli"aterici etc.H nocivi periculoi pentru &una uncţionare a /ntregului p'iho! corporal 'peciic iinţei u"ane i a 'i'te"ului 'ocio!ecologic /n care ea 'e "anie't+H.  Bu e de dorit o 'ituaţie /n care "anie'tarea "anie'tarea lor Ga tri'teţii4 ricii4 "@niei etc.H ca  semnale de alarmă '+ ie co"plet i deinitiv /nl+turat+4 ci doar una /n care apariţia i "anie'tarea

ace'tor 'e"nale e'te evitat+ la "axi" po'i&il4 re'pectiv redu'+ ca inten'itate i durat+ i /ndep+rtat+ /nl+turat+ oprit+ pe "o"ent i pe o perioad+ "axi" po'i&il+ de ti"p4 prin evitarea reducerea /ndep+rtarea actorilor nocivi periculoi a c+ror prezenţ+ G/n noi 'au /n aara noa'tr+4 /n leg+tur+ cu noiH ele ne!o 'e"nalizeaz+... 'e"nalizeaz+... 7n 'i'te" de alar"+ nu tre&uie di'tru' eli"inat J e nevoie doar de evitarea reducerea oprirea 'e"nalelor de alar"+ pe care el le tran'"ite la un "o"ent dat Gpentru a ne anunţa exi'tenţa4 /n aria lui de acoperire4 a unui pericol4 a unei lip'e 'au a unei acţiuni nocive d+un+toare pentru uncţionarea opti"+ a exi'tenţei "anie't+rii /n leg+tur+ cu care 'i'te"ul de alar"+ e'te 'etat '+ uncţionezeH prin luarea unor "+'uri  preventive de evitare4 re'pectiv a unor "+'uri pro"pte i eiciente de /nl+turare4 a pericolelor lip'urilor 'e"nalizate de re'pectivele 'e"nale de alar"+. xi'tenţa unui co"plex de 'i'te"e de 'e"nalizare care pot tran'"ite 'e"nale de avertizare alert+ alar"+ atenţionare4 re'pectiv 'e"nale care '+ indice uncţionarea /n  para"etrii opti"i i 'e"nale care '+ indice prezenţa unui proce' activ de reacere a uncţion+rii opti"e dup+ deran>area ei la un "o"ent dat e'te extre" de i"portant+ pentru  &una uncţionare a 'i'te"elor exi'tenţiale u"ane4 ani"ale 'au 'ociale Gi de "ulte ori i a celor tehnic!uncţional!co"plexe4 ca de exe"plu# auto"o&ile4 calculatoare4 in'talaţii indu'triale etc.H. *l+cerea i durerea4 re'pectiv ericirea i 'uerinţa4 re'i"ţite eectiv de iinţa u"an+ la nivel 'enzorial Gintern i extern4 corporal i p'ihicH nu 'unt "ai deloc o pro&le"+ de interpretare4 ci doar una de con'tatare i4 din acea't+ per'pectiv+4 ca" acelai lucru  pute" '+!l 'pune" de'pre 'tarea 'enzaţia de &ine4 re'pectiv de'pre 'tarea 'enzaţia de r+u. ?n "+'ura /n care leg+" &inele de 'tarea de &ine i r+ul de 'tarea de r+u4 "anie't+rile lor 'peciice 'unt uor de dierenţiat una de alta.

230

Concluzii

ac+ /n'+ &inele G r+ulH e'te apreciat dup+ alte criterii4 atunci el e'te relativ la criteriile de >udecat+ pe care le olo'i" pentru a!l aprecia J /n ace't caz interpretarea  >uc@nd un rol "ai 'e"niicativ 'e"niicativ dec@t 'i"pla 'i"pla con'tatare... A'tel4 de'prin'e de reperul preci' 'peciic 't+rii 'enzaţiei de &ine4 re'pectiv 't+rii 'enzaţiei de r+u4 &inele i r+ul 'e relativizeaz+ /n uncţie de ti"p4 'paţiu4 circu"'tanţe i criterii de >udecare. i a'tel4 ceea ce e'te con'iderat de unii4 uneori4 ca iind un &ine4 GalteoriH poate i con'iderat de alţii ca iind un r+u i ceea ce e'te con'iderat de unii ca iind &un /n anu"ite circu"'tanţe poate i con'iderat4 tot de ei4 ca iind r+u /n alte circu"'tanţe. A'ta nu /n'ea"n+ /n'+ c+4 pentru u"anitate /n general4 nu ar exi'ta un "ini" con'en'4 "+car /n ceea ce privete tr+'+turile de &az+ ale &inelui Glegate4 de o&icei4 de 'tarea de  &ine4 re'i"ţit+ ie ca pl+cere i 'au ericire4  ericire4 ie ca 'tare de nor"alitate ar"onie4 re'pectiv de a'igurarea acelor condiţii de uncţionare opti"+ a iinţei u"aneH 'au ale r+ului Glegat4 de o&icei4 de 'tarea de r+u4 re'i"ţit+ ca durere corporal+ i 'au 'uer 'uerinţ inţ++ p'ihic p'ihic+ +44 re'pec re'pectiv tiv44 legat legat de proa't proa'taa uncţi uncţiona onare re a indivi individul dului ui Gdator Gdatorit+ it+ ne'ati'a ne'ati'acerii cerii opti"e a unor nevoi i 'au acţiunii acţiunii unor &oli4 lip'uri4 actori actori nocivi nocivi etc.H i 'ociet+ţii Gproa't+ organizare i coordonare4 lip'+ de 'iguranţ+ i de protecţie 'ocial+4 dez&inare etc.HH. A'tel &inele e'te legat de o&icei de pl+cere i de ericire4 re'pectiv de actorii eectivi4 interiori Gp'ihici i corporaliH i exteriori4 care genereaz+ apariţia /n noi a ace'tor 'e"nale de refacere i 'au dezvoltare a ar"oniei proprii J dar el e'te legat i de 'tarea de ar"o ar"onie nie  nor"a nor"alita litate te44 adic+ adic+ de con't con'tata atarea rea "anie "anie't+ 't+rii rii opti"e opti"e a uno unorr actor actorii ce menţin4 pe "o"ent4 ar"onia 'i'te"ului exi'tenţial nu"it o"4 pe dieritele 'ale paliere de

"anie'tare Gindividual4 'ocial4 ecologicH i /n leg+tur+ cu dierite 'i'te"e i 'u&'i'te"e organizatorice i uncţionale din care el e'te con'tituit la nivel corporal 'au la nivel p'ihic. ,tarea 'enzaţia de &ine e'te o 'tare pe care o pute" 'i"ţi 'enzorial4 care nu e chiar aa de relativ+ i de 'u&iectiv+ pe c@t ar putea '+ cread+ unii Goricu"4 nu "ai "ult dec@t ar  putea i 'u&iective durerea 'au pl+cereaH. a 'e poate con'tata i "+rturi'i cu "axi"+ 'iguranţ+ prin expre'ii 'incere core'punz+toare unei 't+ri de apt4 ca de exe"plu4 "+ 'i"t  &ine... La el i 'tarea de r+u... e aceea4 conceptele de &ine i r+u pot '+ ie inti" legate de 'tarea 'enzaţia de &ine4 re'pectiv de 'tarea 'enzaţia de r+u. 231

Radu Lucian Alexandru

Relati Relativita vitatea tea &ine &inelui lui e'te e'te dat+ dat+ de relati relativit vitate ateaa deini deinirii rii indivi individua duale le 'au 'au 'ocial 'ocialee a exi'tenţei 'ale /n leg+tur+ cu aprecierea valoric+ i dezira&ilitatea unor actori4 re'pectiv cu re'pingerea i reuzul altor actori. in acea't+ per'pectiv+4 'ingura regul+ e'te aceea c+ e'te &ine ceea ce un individ 'au o co"unitate alege '+ nu"ea'c+ ca iind &ine4 aduc@nd /n ace't 'en' argu"ente i >u'tiic+ri "ai "ult 'au "ai puţin conving+toare. C@nd &inele e'te de'prin' de 'tarea 'enzaţia de &ine4 el devine o 'i"pl+ pro&le"+ de dicţionar4 de nu"ire a ceva 'au altceva cu un nu"e 'au altul dup+ &unul plac al individului i 'au al co"unit+ţii care ace acea nu"ire deinire. ?n uncţie de criteriile propu'e pentru acordarea atri&utului de &ine apare i 'e "anie't+ un &ine 'peciic. Cel care 'ta&ilete pl+cerea ca iind un &ine va con'idera &un orice actor care /i  produce pl+cere. pl+cere. Cel care 'ta&ilete c+ utilitatea utilitatea e'te un &ine va aprecia ca iind &un+ &un+ orice acţiune pe care el o con'ider+ ca iind capa&il+ '+ produc+ vreo utilitate oarecare G"ai pl+cut+ 'au "ai nepl+cut+ pentru el 'au pentru alţiiH. Cel care 'ta&ilete c+ puterea G controlulH e'te un &ine va /nţelege prin &ine tot ceea ce!i per"ite creterea /n putere G controlH4 de o "anier+ relativ indierent+ aţ+ de utilitate 'au pl+cere. A'tel4 ceea ce e'te &ine dintr!un punct de vedere poate i r+u din alt punct de vedere 'au /n alte circu"'tanţe de ti"p ti "p i 'paţiu. udecat /n'+ din aceleai puncte de vedere G'u& aceleai raporturiH ceva nu poate i i &un4 i r+u4 r +u4 /n acelai ti"p. *l+cerea e'te "ai "ult 'au "ai puţin pl+cut+ de iecare dat+ c@nd apare. urerea e'te "ai "ult 'au "ai puţin dureroa'+ de iecare dat+ c@nd o re'i"ţi". Tot aa 'tarea 'enzaţia de &ine e'te &ine!venit+ de iecare dat+ c@nd o experi"ent+"... C@nd 'unt con'iderate ilo'oic4 la nivelul unui a&'tract rupt de aproape orice contact cu concr concretu etul4l4 pl+c pl+cere erea a44 eric ericire irea4 a4 ar"o ar"onia nia i &inel &inele e pot lua cele cele "ai ciudat ciudatee /n+ţi /n+ţi+r +rii Gde"o Gde"on't n'tr@n r@ndd a'tel a'tel relati relativita vitatea tea extre" extre" de 'u&ie 'u&iecti ctiv+ v+ a con'id con'ider+ er+rii rii lor a&'tracteH. C@nd /n'+ ace'tea 'unt redu'e i legate de 'enzaţia de pl+cere4 de 'tarea 'enzaţia de ericire i4 re'pectiv4 de 'tarea de ar"onie nor"alitate Gre'pectiv4 c@nd ace'tea 'unt legate pe an'a"&lu cu 'enzaţia 'tarea de &ineH4 a&'tractul devine de'tul de concret i relativul de'tul de &ine precizat i de'tul de clar deli"itat /nc@t '+ per"it+ eli"inarea "ultora dintre conuziile i ne/nţelegerile care pot '+ apar+ /n leg+tur+ cu pl+cerea4 ericirea4 ar"onia i &inele iinţei.

232

Concluzii

G,artre# „-*emplu/ construcţia unui flotor implică adevărul principiului lui rimede.  3eciproc,  3eciproc, adevărul principiului lui rimede implică verificarea verificarea sa prin construirea unui  flotor.  flotor. Ntilul învăluie adevărul, adevărul învăluie utilul. )deea nu este niciodată pur  practică şi nici pur pur teoretică/ teoretică/ ea este practico$teore practico$teoretică tică sau teoretico$practică.” teoretico$practică.” +!!H

;inele ;inele 'enzorial 'enzorial G&inele G&inele 'i"ţitH 'i"ţitH uneori uneori nu e tot una cu &inele a&'tract4 a&'tract4 dar ace't ace't &ine 'enzorial G'tarea de &ineH e'te4 de cele "ai "ulte ori Gi /n condiţii de uncţionare '+n+toa' '+n+toa'+ + opti"+ a iinţei iinţei u"aneH4 u"aneH4 un reper reper "ult "ai 'igur i "ai clar al &inelui &inelui dec@t oricare altul... R+t+cit+ prin a&'tract "orala etica poate a>unge uneori la a avea leg+turi de'tul de 'la&e cu realitatea 'enzorial+. eter"inat+ /n concret i ghidat+ de reperul pe care /l con'ti con'titui tuiee 'tare 'tarea a 'enzaţ 'enzaţia ia de &ine &ine G/nglo G/nglo&@n &@ndd /n ea 'tarea 'tarea de pl+ce pl+cere re44 re'pec re'pectiv tiv ericire i re'pectiv de ar"onie nor"alitateH i de reperul 'peciic core'punz+tor 't+rii 'enzaţiei de r+u G"anie'tat+ ca i 'enzaţie de durere corporal+4 re'pectiv de 'uerinţ+ p'ihic+H ea poate c+p+ta r+d+cini 'olide pe care 'e poate ulterior "anie'ta /n li"itele vocaţiei 'ale J a'igurarea unei uncţionalit+ţi opti"e a 'i'te"ului corporal!p'ihic u"an i a celui 'ocial!ecologic /n care ace'ta 'e "anie't+4 pentru ca apoi4 uncţion@nd la  para"etri opti"i4 o"ul '+!i poat+ atinge dierite alte 'copuri Gdec@t a'igurarea ace'tei uncţion+ri opti"eH pe care el i le poate propune Goarecu"4 /n plu' aţ+ de eaH.

. 7irtutea *entru a /nţelege c@t "ai &ine conceptul de virtute Gca de exe"plu# cura>4 prevedere4 cal"4 cu"p+tare4 iu&ire etc.H pute" '+ "enţion+" Gprintre dierite alte co"ponenteH ur"+toarele trei co"ponente "a>ore ale ei# e"oţiile i 'enti"entele pozitive cu care o anu"e virtute 'e a'ociaz+Q raţiona"entele corecte care /n'oţe'c "anie'tarea acelor e"oţii i 'enti"ente i acţiunile &une prin care 'e concretizeaz+ acele raţiona"ente corecte i e"oţii pozitive. (denti (dentiic ic@nd @nd ace'te ace'te trei trei co"pon co"ponent entee "a "a>ore >ore ale virtuţ virtuţii ii Graţi Graţiona ona"e "entu ntull corec corect4 t4 e"oţia pozitiv+ i acţiunea &un+H pute" /nţelege c+ virtutea e'te un eno"en co"p co"ple lexx care care nu 'e redu reduce ce nici nici doar doar la raţ raţiu iune ne i raţ raţio iona na"e "ent nte e44 nici nici doar doar la e"otivitate i e"oţii4 nici doar la acţiune i apte J ci ea cuprinde /n e'enţa ei toate ace'te co"ponente Gi "ulte altele4 ca de exe"plu# 'enzaţia percepţia corect+4 -22 ,artre4 ean!*aul4 20064 devăr şi e*istenţă 4 ditura Be"ira4 ;ucureti4 p. 3).

233

Radu Lucian Alexandru

"e"oria &un+4 voinţa de &ine4 "otivaţia intenţia pozitiv+ etc.H lucr@nd /"preun+ /n cadrul unui "ecani'" 'peciic virtuţii4 potrivit unor legi 'peciice de "anie'tare4 care duce la atingerea4 reacerea 'au p+'trarea Gdup+ caz aH 't+rii de &ine Gcon'tituit+ din co"ponentele 'peciice 't+rii 'enzaţiei de pl+cere4 't+rii de ericire i4 re'pectiv4 re'pectiv4 't+rii 'enzaţiei de ar"onie nor"alitateH i la &una uncţionare a 'i'te"ului corporal!p'ihic u"an. Atingerea Atingerea i "enţinerea ace'tor 't+ri Gde &ine i4 re'pectiv4 re'pectiv4 de &un+ uncţionareH /i per"it apoi iinţei u"ane '+!i ur"+rea'c+ i '+!i ating+ i alte 'copuri4 ca de exe"plu4 educa educaţia ţia4 4 cerce cercetar tarea ea44 creaţ creaţia ia44 >ocu >ocul4 l4 'port 'portul ul44 di'tr di'tracţ acţia ia44 "unca "unca etc. etc. G;ine/nţele' /n'+ c+4 dintr!o anu"it+ per'pectiv+4 ace'te alte 'copuri 'e dovede'c a avea o contri&uţie i"portant+ la /nt+rirea reacerea "enţinerea 't+rilor de &ine4 re'pectiv de &un+ uncţionare... J i din ace't punct de vedere pute" con'tata o intercondiţionare a 'copurilor &une pe care i le poate propune o"ul la un "o"ent dat.H e cele "ai "ulte ori4 o"ul ur"+rete '+ o&ţin+ 'tarea de &ine general4 a'ociat+ /n condiţii de '+n+tate &unei 'ale uncţion+ri pe an'a"&lu4 dar /n particular4 particular4 el4 de "ulte ori4 conund+ Gprin raţiona"ente greiteH cauzele care genereaz+ legic Go&iectivH 'tarea de r+u4 re'pectiv de proa't+ uncţionare4 cu acele cauze care genereaz+ legic Go&iectivH 'tarea de &ine4 re'pectiv &una uncţionare a iinţei 'ale. A'tel4 uneori4 unii oa"eni /i propun '+ 'i"t+ lucruri relativ i"po'i&il de 'i"ţit Gcu" ar i o ericire ne/ntrerupt+ 'au di'pariţia uncţiei 'e"nalizatoare a durerii Gdi'pariţia totală  şi definitivă a oric+rei ur"e de durereH4 'au o virtute rupt+ /n "od &rutal de e"oţii i

acţiuni etc.H care dac+4 prin a&'urd G'au din alte cauzeH4 ar i 'i"ţite4 nu ar ace dec@t '+ deregleze /n "od grav &una uncţionare  uncţionare a organi'"ului u"an. Ia"enii lip'iţi de "aturitate "ental+ p'ihic+ -23  /i dore'c '+ ating+ tot elul de lucruri4 't+ri i tr+iri a&ulatorii 'au au i"pre'ia i"aginar+ c+ chiar tr+ie'c /ntr!un univer' anta'tic J ei cultiv+ a'tel /n p'ihicul lor tot elul de raţiona"ente greite4 de "ulte ori 'peciice credinţei dog"atice -2-4 care /i ac '+ ignore realitatea evident+ pentru a tr+i i"aginar /n lu"i anta'tice populate cu zG"Hei i "agie adev+rat+4 lu"i lip'ite de legi naturale i pu'e /n "icare de legile 'upranaturale 'peciice &a'"elor4 legendelor4 "iturilor i povetilor de ador"it copii G"ariH. -23 A 'e vedea /n ace't ace't 'en' i Radu4 Radu4 Lucian Lucian Alexand Alexandru4 ru4 200:4 200:4  -tica rmoniei4 ditura  L(B4 Clu>!  Bapoca4 capitolul Adeizarea *'ihic+. *'ihic+. -2- A 'e vedea /n ace't ace't 'en' i Radu4 Radu4 Lucian Lucian Alexand Alexandru4 ru4 200:4 200:4  -tica rmoniei4 ditura  L(B4 Clu>!  Bapoca4 capitolul Raţiona"entele greite 'peciice credinţelor dog"atice4 precu" i Radu4 Lucian Alexandru4 200:4 itul credinţei4 ditura  L(B4 Clu>!Bapoca.

23-

Concluzii

Aceti oa"eni neatenţi la "er'ul real al lu"ii /n care tr+ie'c reduc uneori4 /n i"aginaţia lor "etaizic+4 toat+ iinţa u"an+ la o 'ingur+ co"ponent+ a ei Gde exe"plu4 la raţiune4 identiicat+4 de "ulte ori4 /n "od i"plicit 'au explicit4 cu ne&uloa'a 'peciic+ noţiunii de 'ulet-25H 'au ignor+ GteoreticH eno"enul 'peciic "orţii Gcare dup+ "intea lor nu are nici o leg+tur+ cu eiH4 'au /ncearc+ '+ aieze o indierenţ+ Gla el de teoretic+4 re'pectiv la el de nociv+ c@nd devine i practic+H aţ+ de '+n+tate i &oal+4 viaţ+ i "oarte4 '+r+cie i &og+ţie etc. Goctrinele "orale 'peciice lui Ari'totel4 lui ;uddha4 lui picur 'au 'toicilor prezint+ nu"eroa'e nea>un'uri J o parte din ele le!a" ar+tat /n lucrarea de aţ+4 propun@nd4 "ai "ereu4 o per'pectiv+ care nu doar arat+ o greeal+4 ci propune i o corectare a ei...H G*opper# „Principiul corectării necontenite a reşelilor constă în metoda de a căuta necontenit reşelile şi de a le corecta din timp pe cele mici sau pe cele care a&ia încep să apară.”+!2 H

+. Scopurile vieţii  C@nd vor&i" de &ine /n general nu vor&i" de un &ine 'upre"4 de un &ine a&'olut 'au de un &ine ulti" Gcare '+ ie 'copul vieţii u"aneH4 ci vor&i" de un &ine relativ 'au4 "ai &ine zi'4 de un &ine condiţionat de or"a# ac+ vre" '+!l o&ţine" pe  G'tare4 o&iect o&iect etc.H4 etc.H4 con'idera con'ideratt de noi4 din dierite "otive4 ca iind un &ine4 &ine4 atunci e nece'ar nece'ar '+ g@ndi" /ntr!un anu"it el Gcu e"oţiile aerente ace'tui el de g@ndireH J adic+ '+ identiic+" e"piric i raţional cauzele i aptele reale care chiar ne a>ut+ '+ atinge" o&iectivul pe care ni l!a" propu' '+!l realiz+"4 con'ider@ndu!l po'i&il de realizat J i '+ acţion+"4 /n conor"itate cu ace'te g@nduri g@nduri raţiona"ente i cu ace'te realit+ţi e"pirice4 e"pirice4 /ntr!un "od 'peciic... up+ ce 'e 'ta&ilete o or"+ c@t "ai exact+4 "ai clar+ i "ai &ine deli"itat+ a ace'tui &ine relativ condiţionat4 de o&icei4 el poate i atin' Gdac+ e'te po'i&il de atin' i pro&a&il '+ ie atin'H pe "ai "ulte c+i Gde g@ndire4 'i"ţire i acţiune relativ dieriteH4 evident adaptate contextului /n care 'e "anie't+ J c+i care4 de "ulte ori4 /"&rac+ or"a unor c+i  &+t+torite4 a unor c+i c+i cuno'cute ca iind relativ 'igure i eiciente eiciente de "ai toat+ lu"ea... lu"ea... -25 *entru *entru c@teva c@teva clari clariic+ ic+ri ri /n leg+tu leg+tur+ r+ cu 'ule 'uletul tul a 'e vedea Radu4 Radu4 Lucian Lucian Alexan Alexandru dru44 200 200:4 :4  Houa Mrdine 3eliioasă4 ditura  L(B4 Clu>!Bapoca4 capitolul ,uletul nu e'te altceva dec@t p'itruvi'ul. -26 *opper4 Sarl R.4 1::64  i%eria istoricismului 4 ditura All4 ;ucureti4 p. (.

235

Radu Lucian Alexandru

ore4 di'tincte i dierite4 intr+ /n conlict unele cu altele4 pentru "o"ent4 /n uncţie de circu"'tanţe4 dintre ace'te 'copuri "a>ore Gpl+cerea4 ericirea4 ar"onia4 uncţionalitatea opti"+4 utilitatea4 li&ertatea4 dreptatea4 creativitatea4 /n"ulţirea4 'upravieţuirea4 'iguranţa4 puterea etc.H o"ul poate i tre&uie '+ aleag+ nite 'copuri 'copuri 'au un 'cop prioritar prioritar44 care odat+ atin'4 dac+ nu duce auto"at auto"at i la atingerea atingerea altor 'copuri "a>ore4 e'te &iat i apoi 'e trece la atingerea altui 'cop prioritar Gdintre cele "a>ore i "inore pe care iinţa u"an+ e'te nevoit+ 'au /"pin'+ de natura ei legic+ 'peciic+ '+ le ur"+rea'c+ 'au pe care ea dorete '+ le ur"+rea'c+4 chiar dac+ dorinţa 'a nu 'e "anie't+ 'u& or"a unei nevoi 'au nece'it+ţiH... I"ul vrea '+ realizeze i tre&uie '+ realizeze "ultiple acţiuni /n exi'tenţa 'a J uneori de'tul de dierite ca 'cop... ar cu" nu le poate realiza pe toate deodat+ el e'te nevoit '+!i 'ta&ilea'c+ nite priorit+ţi de "o"ent4 re'pectiv vala&ile pentru o perioad+ "ai 'curt+ 'au "ai lung+ de ti"p4 i o ordine de atingere a ace'tor priorit+ţi Ge nevoit '+!i 'ta&ilea'c+ nite 'copuri "a>ore i nite 'copuri "inore de atin' pe viitor i apoi '+!i 'ta&ilea'c+ /n raport cu ele priorit+ţi de "o"ent i de per'pectiv+ adaptate circu"'tanţelorH. circu"'tanţelorH. Atingerea ace'tor 'copuri propu'e4 de o&icei4 nu e'te /n'+ nici total+ i nici deinitiv+ J dorinţa atingerii unui 'cop i atingerea lui eectiv+4 de cele "ai "ulte ori4 e'te ciclic+ i 'e "anie't+ 'u& or"a unor acţiuni te"porare i locale particulare i a unor rezultate 'peciice lor care au aceeai natur+. A'tel ericirea i pl+cerea propu'e4 uneori4 ca 'cop "a>or Gi 'au prioritar4 la un "o"ent dat4 aţ+ de alte 'copuri "a>ore 'au "inoreH nu pot nicidecu" '+ ie continue i deinitive J ci prin natura lor 'peciic+ ele nu 'unt dec@t te"porare4 di'continue i  particulare G'peciice anu"itor 'eg"ente de uncţionare a iinţei J de exe"plu4 pentru 'i'te"ul dige'tiv4 pentru cel tactil4 pentru cel vizual4 pentru cel reproduc+tor4 pentru 'i'te"ul p'ihic etc.H.  relativ i"po'i&il Gi de'tul de ridicolH '+!ţi propui '+ 'i"ţi /n acelai "o"ent toate pl+cerile i toate ericirile Ge"oţiile pozitiveH de care e'te capa&il+ iinţa u"an+. Ace'tea vin pe r@nd i variaz+ /n cantitate i inten'itate4 /n or"+ i 'peciicitate. *lu' c+4 236

Concluzii

de o&icei4 ace'te 'e"nale de pl+cere i4 re'pectiv4 ericire 'e"nalizeaz+ reacerea te"porar+ i particular+ a ar"oniei unui anu"it 'eg"ent al iinţei G'peciic hr+nirii4 hidrat+rii4 'exului4 raţion+rii etc.H i a'tel pretenţia de a le "enţine deinitiv /ntr!o or"+ co"plet+ e'te oarecu" echivalent+4 de exe"plu4 cu pretenţia de a "@nca odat+ pentru totdeauna i re'pectiv cu aceea de a "@nca practic tot ti"pul Gpentru a re'i"ţi pl+cerea actului de a "@ncaH 'au de a &ea un pahar de ap+ care '+ ne hidrateze toat+ viaţa4 re'pectiv de a &ea /n continuu ap+ G'au alte licoriH pentru a 'i"ţi "ereu pl+cerea de a &ea ap+ G'au alte &+uturiH... Irgani'"ul no'tru are cicluri de uncţionare4 corporal+ i p'ihic+4 /n care pl+cerea ericirea4 durerea 'uerinţa i4 re'pectiv4 'tarea de ar"onie nor"alitate au un rol i un loc &ine deter"inat de "anie'tare...  Bu exi't+ un &ine 'upre" care '+ ie vala&il tot ti"pul4 ti "pul4 indierent de circu"'tanţe4 i  pentru toate a'pectele iinţei4 ci doar un &ine relativ Gcon'iderat ca atare dup+ criterii "ai 'u&iective 'au "ai o&iective de apreciere valoric+H care e'te vala&il te"porar4 /n anu"ite circu"'tanţe 'peciice i pentru anu"ite a'pecte de "anie'tare ale iinţei. C@nd /i realizeaz+ &ine uncţia pe care o au de /ndeplinit /n uncţionarea opti"+ a organi'"ului i durerea4 i pl+cerea 'unt la el de &une ca i 'tarea de ar"onie nor"a nor"alita litate te J iecar iecaree 'e"na 'e"naliz liz@nd @nd apariţi apariţiaa i "anie "anie'ta 'tarea rea uno unorr actori actori 'peci 'peciici ici /n interiorul i /n exteriorul no'tru. Apariţia pl+cerii i a ericirii poate i denaturat+ de la "anie'tarea ei nor"al+ prin intervenţia unor actori precu" alcoolul i drogurile 'au 'u& acţiunea unor &oli care produc deregl+ri ale uncţion+rii lor nor"ale J cu eecte nocive de "ulte ori "a>ore i evidente. Ace't lucru ne arat+ c+ pl+cerea i ericirea nu 'unt de dorit doar /n 'ine Gadic+  pentru 'enzaţia lor 'peciic+H4 ci "ai ale' pentru ceea ce ele 'e"nalizeaz+ atunci c@nd tran'"it un 'e"nal corect Gcare nu e'te denaturat de &oal+ 'au droguriH J i anu"e4 c+ ace" acţiunile nece'are4 la un "o"ent dat4 pentru a reace re'taura &una uncţionare a organi'"ului. ar nici inver'ul ace'tei 'ituaţii nu e'te "ai de dorit J i anu"e4 ca virtutea Gadic+4 /n  principal4 g@ndirea4 'i"ţirea i acţiunea acţiunea de reacere4 de dezvoltare 'au de "enţinere "enţinere a &unei uncţion+riH '+ nu ie /n'oţit+ deloc de pl+cere i 'au ericire 'au de ar"onie Gci  poate chiar de durere durere i 'uerinţ+H. 'uerinţ+H. 238

Radu Lucian Alexandru

ei uneori acea't+ 'ituaţie poate '+ apar+ Gde exe"plu4 atunci c@nd 'unte" o&ligaţi '+ alege"4 pe "o"ent4 /ntre dou+ rele pe cea "ai puţin rea J de exe"plu4 /ntre a /nl+tura o durere cronic+ i a evita o durere de "o"ent "o"ent c@nd c@nd "erge" "erge" la denti'tH4 denti'tH4 ea nu con'tituie con'tituie regula general+ a relaţiei dintre virtute i pl+cere ericire ar"onie. ?n condiţii de '+n+tate i de nor"alitate virtutea Gadic+4 "ai ale'4 g@ndirea4 'i"ţirea i acţiunea con'iderate ca iind &une pentru noi4 /n vederea o&ţinerii 'au reacerii4 'au "enţinerii4 'au dezvolt+rii Gdup+ caz aH 't+rii de &ine Ga pl+cerii4 a eric ericirii irii i4 re'pe re'pecti ctivv4 /n 'pecia 'pecial4l4 a 't+rii 't+rii de ar"oni ar"onie e nor"a nor"alita litate teHH i de &un+ &un+ uncţi uncţiona onare reHH e'te e'te inti" inti" legat+ legat+ de evita evitarea rea pe c@t c@t po'i& po'i&il4 il4 re'pec re'pectiv tiv de di"inu di"inuare areaa inten'it+ţii i duratei durerii 'uerinţei la "ini"ul po'i&il Go alar"+ tre&uie '+ 'une doar  p@n+ e luat+ /n 'ea"+H i de eli"inarea /nl+turarea "anie't+rii lor te"porare i locale4  prin /nl+turarea pro"pt+ Gprin acţiuni 'peciiceH a acţiunii actorilor nocivi Gacţiune nociv+ 'e"nalizat+ de "anie'tarea durerii 'uerinţeiH. ore 'au "inore Galtele dec@t cele 'trict legate de "enţinerea4 reacerea 'au dezvoltarea ace'tei &une uncţion+ri i oarecu" /n plu' aţ+ de ea J de exe"plu4 c+l+toria4 explorarea4 cercetarea4 >oaca4 di'tracţia4 creaţia etc.H pe care i le  poate propune iinţa noa'tr+4 la un "o"ent dat4 /n uncţie de anu"ite circu"'tanţe 'peciice... 23)

Concluzii

?n "are4 iinţa care uncţioneaz+ la para"etri opti"i /i poate explora i realiza linitit+ dorinţele a'piraţiile vi'ele... Cea care nu uncţioneaz+4 la un "o"ent dat4 la aceti  para"etri e o&ligat+ '+ lupte4 "ai /nt@i de toate4 pentru a!i 'ati'ace nevoile nece'it+ţile o&ligaţiile... ,copurile ,copurile vieţii 'e "ic+ "ereu "ereu /ntre nevoi i dorinţe4 dorinţe4 /ntre nece'it+ţi nece'it+ţi i a'piraţii4 a'piraţii4 /ntre o&ligaţii i vi'e4 "anie't@ndu!'e a'tel /n 'era &inelui relativ &ine precizat G'peciic+ 't+rilor 'enzaţiilor de &ine Gcaracterizate prin pl+cere i 'au ericire 'au prin 'tarea de nor"alitate ar"onieH i4 re'pectiv4 &unei uncţion+ri a iinţei u"ane pe dieritele 'ale co"ponente i /n an'a"&luH4 /n aria de cuprindere a virtuţilor Gadic+4 /n principal4 a raţio raţiona" na"ent entelo elorr corec corecte te44 e"oţii e"oţiilor lor poziti pozitive ve i acţiu acţiunil nilor or &un &une e care care ur"+re ur"+re'c 'c realizarea "enţinerea reacerea dezvoltarea ace'tor 't+ri de &ine i4 re'pectiv4 re'pectiv4 de &un+ uncţionareH i /n arealul de expri"are al actelor exi'tenţiale care pornind de la 't+rile de &ine i4 re'pectiv4 de &un+ uncţionare pot con'trui4 pe &aza lor i /n relaţie cu ele4  prezenţa u"ani't+4 u"ani't+4 tiinţiic+ i arti'tic+ a iinţei prin lu"e... lu"e...

23:

Radu Lucian Alexandru

 +iliogra#ie  8ilio)rafie primară Ari'totel4 1::64 #e anima. Parva naturalia4 ditura tiinţiic+4 ;ucureti. Ari'totel4 20084 -tica nicomaică4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg4 *rahova. Ari'totel4 200:4 Politica4 ditura Antet4 9ilipetii de T@rg4 *rahova. Aureliu4 =arc4 20064 "ătre sine însuşi 4 ditura !  Bapoca. !Bapoca. %ar&urton4 Bigel4 1:::4 "um să 'ndim corect şi eficient 4 ditura Trei4 ;ucureti. %ittg %ittgen' en'tei tein4 n4 Ludi Ludig4 g4 200 20054 54  8nsemnări postume 161+ $ 1601 4 ditura ditura Ku"anita' Ku"anita'44 ;ucureti. Ei""er4 Keinrich4 1::84  Filo%ofiile )ndiei4 ditura Ku"anita'4 ;ucureti.

 8ilio)rafie secundară ;adiou ;adiou44 Alain4 Alain4 200 200)4 )4  anifest pentru filosofie4 ditura (dea e'ign U *rint4 Clu>!  Bapoca. ;erg'on4 Kenri4 20024  -neria  -neria spirituală4 ditura =eridiane4 ;ucureti. ;laga4 Lucian4 1::64 U'ndire maică şi reliie 4 ditura Ku"anita'4 ;ucureti. ;laga4 Lucian4 20034  #espre  #espre conştiinţa filo%ofică4 ditura Ku"anita'4 ;ucureti. Co"t!,ponville4 Andr4 1::)4  ic tratat al marilor virtuţi virtuţi4 ditura 7niver'4 ;ucureti. Co"te4

Augu'te4

1)-24

 #iscours

sur

lesprit

positif 4

e!&ooD

G'ur'a#

http#cla''iue'.uac.cacla''iue'C http#cla''iue'.uac.cacla''iue'Co"teaugu'tedi'c o"teaugu'tedi'cour'e'pritpo'itii'cou our'e'pritpo'itii'cour'e' r'e'  pritpo'iti.pdH. e'carte'4 Ren4 200-4  3euli de îndrumare îndrumare a minţii. editaţii despre despre filo%ofia prima4 ditura Ku"anita'4 ;ucureti. e'carte'4 Ren4 20114  #espre  #espre pasiunile sufletului sufletului 4 ditura Antet4 9ilipetii de T@rg. "piric "piricu'4 u'4 ,extu'4 ,extu'4 20014  -*punere  -*punere a filosofiei sceptice4 ditura Antet  *re''4 9ilipetii de T@rg. a''et4 o'e Irtega M4 1:::4 "'teva lecţii de metafi%ică 4 ditura Ku"anita'4 ;ucureti. audin4 audin4 *hilippe *hilippe Gcoord.H4 Gcoord.H4 1::54 1::54  arile reliii4 ditura Irizonturi i ditura Lider4 ;ucureti. lotz4 u'tave4 1::24 "etatea reacă 4 ditura =eridiane4 ;ucureti. Ka&er" Ka&er"a'4 a'4 rg rgen4 en4 200 20004 04 "onştiinţa morală şi acţiunea comunicativă 4 ditura All4 ;ucureti. 2-3

Radu Lucian Alexandru

Su"ar4 Sri'han4 1::)4  Ntopianismul 4 ditura u ,tayle4 ;ucureti. Lao Ei4 1:::4 "artea despre despre tao şi virtuţile sale 4 ditura tiinţiic+4 ;ucureti. Lavelle4 Loui'4 1::84  Panorama doctrinelor doctrinelor filosofice4 ditura Ti"pul4 (ai. Le ;ihon4 Chri'tine4 1:::4  arile pro&leme pro&leme ale eticii4 (n'titutul uropean4 (ai. Le ,enne4 Ren4 1:3-4 M&stacle et valeur 4 ditura 9ernand Au&ier4 Au&ier4 *ari'. Le ,enne4 ,enne4 Ren4 Ren4 1:1:-84 84 9rait de morale nrale 4 *re''e' 7niver'itaire' de 9rance4 *ari'. Lyotar yotard4 d4 ean!9 ean!9ran rancoi coi'4 '4 200 20034 34 "ondiţi "ondiţiaa postm postmode odernă rnă// rapor raportt asupr asupraa cunoa cunoaşte şterii rii 4 ditura (deea e'ign U *rint4 Clu>!Bapoca. =arcu'e4 Ker&ert4 1:884 Scrieri filo%ofice4 ditura *olitic+4 ;ucureti4 cap. Contri&uţii la critica hedoni'"ului4 pp. 136 J 186. =u'c+4 ali4 qoa Stra4 ditura Kerald4 ;ucureti. *etrovici4 (on4 1::24  )ntroducere  )ntroducere în metafi%ică4 ditura Agora4 (ai. *etrovici4 (on4 1::84  Filosofi contemporani contemporani4 ditura ara"ond4 ;ucureti. *laton4 1:)64 3epu&lica4 GIpere vol.