Fenomenul Migratiei Si Criza Familiala

 

UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU UNIVERSITATEA FACULT FA CULTA ATEA DE ŞTIINŢE ŞT IINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRATIVE REŞIŢA SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ FENOMENUL MIGRAŢIEI ŞI CRIZA FAMILIALĂ 

-20095

 

Cuprin C!pi"#$u$ I% Mi&r!'ii$( ) !p(*"( &(n(r!$( 1.1. Definiţia termenului de mig migraţie raţie 1.2. Form Formee de migraţ migraţie ie 1.3. Tipo Tipologia logia migraţiei 1.4. Imi Imigraţi graţie/Emi e/Emigraţi graţiee 1.4.1. 1.4 .1. Scu Scurt rt iisto stori ricc al em emigr igraţi aţiei ei C!pi"#$u$ II% E+#$u'i! ,(n#(nu$ui i&r!'i(i .n Eur#p! 2.1. eriodi!area migraţiei "n Europa 2.2. #aracteristicile actuale ale migraţiei forţei de munc$ "n Europa 2.2.1. reocup$rile %niunii Europene pri&ind migraţia economic$ 2.3. 'igraţia rom(nilor "nainte de 1)*) 2.4. Fenomenul migraţiei rom(nilor dup$ 1)*) 2.4.1. %nde au plecat rom(nii dup$ 1)*) 2.4.2. #ine sunt cei care au plecat dup$ 1)*) din +om(nia 2.4.3. Factori care influenţea!$ fenomenul emigraţionist 2.5. Etapele principale ale fenomenul fenomenului ui emigr$rii "n perioada de dup$ 1)), 2.-. #onsecinţele fenomenului migraţiei C!pi"#$u$ III% Cri/! ,!i$i!$ 3.1. #ri!a. Delimit$ri conceptuale 3.2. Familia i rolul ei "n societate 3.2.1. Familia "n trecut i ast$!i 3.2.2. Funcţiile i modelele parentale pentru o un$ de!&oltare a copilului 3.3. #onsecinţele migraţiei asupra familiei 3.3.1. %rm$rile negati&e ale migraţiei asupra familiei 3.3.2. %rm$rile po!iti&e ale migraţiei asupra familiei 3.4. #onsecinţele migraţiei reflectate asupra copiilor  3.4.1. 0andonul familial 3.4.2. #opiii crescuţi prin coresponden corespondenţ$ ţ$ 3.4.3. #e pro&oac$ timpul c(t stau separaţi copiii de p$rinţii lor 3.5. #onsecinţele psiologice reflectate asupra copiilor  3.5.1. egli6area copiilor  3.5..2. 7ipsa controlului parental i comportamentul comportamentul de&iant 3.5.3. Delinc&enţa 6u&enil$ 3.-. Efectele directe i indirecte ale plec$rii p$rinţilor "n str$in$tate asupra re!ultatelor colare 3.-.1. Efectele migraţiei "n educaţie

C!pi"#$u$ IV IV%% S#$u'ii1C#n*$u/ii 4.1. Soluţii/#o Soluţii/#onclu!ii nclu!ii #apitolul 8. 0ne9$ Studiu de ca!

-

 

 Rezumat 

 Prin prezentul demers al acestei lucrări intitulat „Fenomenul migraţiei şi criza  familială” am urmărit identificarea şi evidenţierea modificărilor esenţiale, prin care a trecut   familia şi consecinţele migraţiei părinţilor părinţilor în străinătate pentru un loc de muncă, asupra familiei în general şi asupra copilului în mod particular particular..  Am cuprins în partea de început câteva aspecte generale legate de termenul de migraţie.  n capitolele următoare am continuat cu o evoluţie a acestui fenomen de migraţie în !uropa, în  "omânia cu perioadele de dinainte de #$%$ şi după #$$&.  'ar în continuarea lucrării am su(liniat consecinţele pe care le are acest fenomen „migraţia”, asupra familiei, copilului şi tot ce ar ţine de o (ună creştere creştere,, dezvoltare şi formare a unui copil, dar să nu fie împiedicat de anumite efecte pe p e care le răspândeşte fenomenul migraţiei în societatea contemporană. n partea de final a llucrării ucrării de licenţă am ela(orat un studiu de caz în comuna )latina *+imiş ud.-araş)everin, structurat în două etape, prima etapă cuprinzând  aplicarea unor interviuri prin care am încercat sa aflu cauza migraţiei familiilor şi a mem(riilor  acestei comunităţi, în străinatate.  'ar în a doua etapă cu autorul studiului de caz am vrut să descoper consecinţele ce se trag în urma plecării în strainatate şi lăsarea copii copiilor lor acasă doar cu (unicii. -onsecintele sau răsfrânt nu doar asupra copiilor ci şi asupra întregii familii, în urma  părăsirii unui mem(ru sau doi din familie cu scopul de a munci întro întro ţară străină.

:

 

Cu+in"($( C(i(3 • • • • • • • • • •

 /igraţie )trăinătae  "omâni  /uncă -onsecinţe -opii  Pro(leme  Familia  Părinţii  0unici

Mi&r!'ii$( ) !p(*"( &(n(r!$( ; caracteristic$ important$ a populaţiei este deplasarea dintr ;ricine are dreptul s$ se deplase!e lier i s$ economice i non <

migr migraţ aţie ie ddef efin init iti& i&$$ G pple leca care reaa din din com comun unit itat atee f$ f$cu cut$ t$ cu in inte tenţ nţia ia ddee a nu mai re&eniB

<

migraţ raţie tem empporar$ ar$ G peri eriodic ic$$ sa sauu ne nepper erio ioddic$ c$..

c@ %ni %nitat tatea ea de migra migraţie ţie poat poatee fi pers persoan oana= a= familia familia sau un alt gru grupp local local.. Ant Antre re migraţia persoanelor i cea a familiilor diferenţ diferenţele ele nu sunt totdeauna nete. Dac$ se ia ca unitate de migraţie unitatea care decide s$ reali!e!e scimarea migratorie= se pot "nt(lni situaţii "n care "ntreaga familie decide s$ migre!e= dar din moti&e diferite= memrii ei p$r$sesc localitatea de origine pe r(nd. An cons conseci ecinţ nţ$= $= din din punc punctt de &ede &edere re al stas stasti tici cilo lorr of ofic icia iale le== se "n "nre regi gist stre rea! a!$$ e&enim e&e niment entee de migra migraţie ţie ind indi& i&idu idual$ al$== iar din din pun punct ct de &ed &edere ere so socio ciolo logic gic o migra migraţi ţiee familial$. ?Simona.= I.= St$nic$= p. 22 imigraţie i emigraţie. ?Tere!a Culai= p. 24@ Imigraţiile sunt intr$rile "ntr cunoaterea limii ţ$rii respecti&e= posiilitatea ridic$rii ni&elului de educaţie i calificare profesional$= accesul pe piaţa muncii= egalitatea de anse "n faţa legii= liertatea la religia pe care o are fiecare= s$ respecte cultura= legile i tradiţiile societ$ţii acces nelimitat la informaţiile legate de a&anta6ele integr$rii lorB respectarea drepturilor imigranţilorB descidere= toleranţ$B acceptul de a primi imigranţiB respectul faţ$ de tradiţia i cultura lor. #.1.# )curt istoric al emigraţiei

Emigraţia a a&ut o influenţ$ profund$ "n lumea secolelor al HIH .n"r(6ri> $(&!"( 4( i"u!'i i"u!'i!! .n *!r( "(-!i !,$!" $!

un #(n" 4!"> !4i* !"un*i *Bn4 !i r! 8#(r%  3a cum să nu, a fost groaznic. !ram la început de viaţă, viaţă de familie mă refer refer,, eram căsătorit de un an cu / şi mai apoi am rămas fără serviciu, îţi dai seama ce însemnă asta pentru mine, când eu îmi doream un copil, să îi pot oferi totul, eu nu mai aveam ce  sa îi ofer nici soţiei.  :i nu numai, dar rămăseserăm cu un singur venit  pensia tatălui meu. )i nu puteam om la ;< de ani sa mă duc sa cer (ani lui tata .Pentru că eu cum am terminat liceul miam câştigat singur e=istenţa.

2% Ai in*(r*!" u$"  .'i *!u"i 4( $u*ru .n '!r  3a, dar nu am gasit mare lucru, pentru că aveam doar >iceul Auto. Am găsit un post ca  şi şofer de tir, tir, dar soţiei nu ia plăcut această meserie, pentru că o considera foarte riscantă şi nu a fost de acord.

% C( !i #"rB" !i !p#i  ,!*i

::

 

 Am un văr care e plecat în )pania de ceva timp şi are o firmă de construcţii acolo. >am  sunat şi lam între(at dacă nu poate să mă ia şi ppee mine în ec7ipa lui, să lucrez şi eu cu el, pentru că aici în ţară rămăsesem fără serviciu. :i mia spus că pot să merg.

%Cu 'i-! ,#"  i(i 4(*i/i! 4( ! p$(*! .n Sp!ni! T(-!i T(-!i &Bn4i"  # i(i 8i p( M% !u nu )ă stăm prea mult să gândim asupra faptului dacă să plec sau nu, nu am stat prea mult   pe gânduri, pentru că noi pusesem mai din timp şi în calcul varianta de a lucra în  străinătate. 3a, vor(isem să mergem împreună, dar prima dată am zis să merg doar eu,  săi caut şi ei ceva de lucru şi când îi găsesc să vină şi ea.

:%Cu ! ,#" ip!*"u$ *u *#uni"!"(! 4( !*#$#> *u $i6!> *u (r+i*iu$  3a am plecat, nu mia fost uşor deloc sămi las soţia şi părinţii, dar c7iar nu aveam ce  să facem, tre(uia să o luăm întro parte. >a început nu mia fost greu pentru că am stat  împreună cu familia vărului meu. >a serviciu toţi colegii erau români, dar pe parcus am început să învăţ şi lim(a pentru a mă putea descurca la cumpărături sau la telefonia fi=ă de unde sunam acasă fiind mai ieftin.  3ar duminica după ce veneam de la (iserică şi ne puneam la masă, îmi venea să mor cât  de singur mă simţeam, deşi eram cu familia vărului meu în urul meu eu tot singur mă  simţeam, pentu că nu aveam familia mea de acasă.

% A 4ur!" u$" "ip -i &(8"i 4( $u*ru 8i #'i(i "!$(  3upă < luni, iam gasit şi ei de lucru, întrun supermar?et în care lucra şi nevasta vărului meu, la casă şi aveau nevoie de personal pentru a arana marfa pe rafturi.

;% M%> 4(*i !i (r 8i "u .n Sp!ni! 4up #'u$ "u> p(n"ru * .'i &i( 8i 'i( un $#* 4( un*%  3a, a(ia aşteptam să vină ziua aceea în care să mă sune şi să îmi spună să îmi fac (agaul şi să merg la el.

=%Ţi-! p$*u" (r+i*iu$ *( 'i $-!u &i"  @u mă interesa unde şi cum o să lucrez, lucrez, doar să pot merge şi eu la el, să fim împreună. împreună.

:*

 

9%M%> 'i( 'i-! ,#" &r(u *u $i6!  @u, pentru că acasă mă uitam la telenovele şi spaniola nu este o lim(ă grea, ci dimpotrivă mie mi sa parut c7iar frumoasă. 'ar când am început lucru, cu fetele de acolo imediat miam dat drumul.

A "!" un pi* 4( +#r6! 8i *u prin'ii $ui S%C%> $(&!" 4( p$(*!r(! $#r .n Sp!ni!% 0% C( !'i i'i" .n #(n"u$ .n *!r( C% ! r! ,r (r+i*iu (r+i*iu 8i +-! pu * +r(!  p$(*( .n Sp!ni! )./. ce să simţim mamo, nea fost foarte greu, pentru că eu ştiam prin ce a trecut sora mea, mama lui vărul lui -. care a rămas singură aici o vreme, dar după aia au luato şi  pe ea.  3ar nu avem ce să facem noi, ei sunt tineri, îşi 7otărăsc singuri drumul, nu îi putem noi  săi oprim dacă asta a fost soarta să rămână fără serviciu, ce să facă să lucreze la  pământ, din pământ nu poţi să trăieşti în zilele de astăzi, nu e ca înainte vreme. vreme.

%V-!'i %V -!'i 4(*ur*!" &r(u 4in #(n"u$ .n *!r( ! p$(*!"  3a, pentru că el era singurul om în casă, ştii de ce spun asta pentru că tata lui are un 7andicap, îi lipseşte un picior, iar cu proteza se descurca foarte greu. Aşa de (ine şi de rău cum era serviciul de aici, la ora 1 era acasă şi ne auta la lucru de acasă. 3ar  acuma nu mai eu de una singură nu mă pot descurca cu tot.

2%C( !'i ,*u" .n #(n"u$ .n *!r( !'i r! in&uri -e sa facem, neau zis să nu mai lucrăm pamantul, acasă să ţinem doar păsări fără niciun alt animal, să dăm tot, că ei ne trimit (ani şi că o să ne descurcăm. Asta am şi  făcut, am dat tot pentru că eu nnuu puteam să mă descurc cu toate animalele, sunt (ătrână  şi eu şi nu sunt nici aşa de sănătoasă.  @ea fost greu, pentru că de când mă ştiu, câmpul nu a rămas nelucrat şi gradul gol.

%D!r nu +-!'i &Bn4i" 4!* rBn(! M% !*!> p#!"( + (r! .n"r-un ,($ 4( ! prin"r( "rini arecum, dar şi munca era muncă, veneau (ani, dar ţiam zis munca era muncă, pot să  spun că era foarte greu.

;% Ai .n"Bpin!" &r(u"'i $(&!" 4( $i6! +#r6i" !*#$# !*# $#  >a început mai greu ca la oricine, dar mai apoi am învăţat.

=% Cu ! ,#" ip!*"u$ *u *#uni"!"(! 4( !*#$# Cu un !$" "!"u" #*i!$ .n !$" '!r  @u mia fost uşor pentru început, pentru că nu cunoşteam nici lim(a, dar mai apoi miam dat drumul  încet, încet, miam facut şi ceva prieteni de acolo.  >egat de statutul social, pot să zic că acum ştiu, eram întro mare de oameni, necunoscuţi, nu mai eram fiul lui /., era doar ' şi atât.

9% CB" "ip !i "!" 4in*#$# !i !i $u*r!" 8i !$"*(+! !u 4#!r .n *#n"ru*'ii  @u am a m lucrat mult timp, cam 15 luni, apoi mam mutat, întrun alt loc, că ţiam zis îmi  făcusem cunoştinţe ştiam şi lim(a, aşa că mam mutat.

0% D( *( !i p$(*!" 4in *#n"ru*'ii  Pentru că îmi găsisem un loc de muncă mai (ine plătit şi eu asta aveam în cap în momentul acela, să îmi strâng ceva (ani, ca să îmi iau o maşină şi să mă întorc acasă.

% C( "( ,*(!  .'i 4#r(8"i  "( .n"#r*i !8! r(p(4( !*!  !ra foarte greu, îmi imaginam eu că nu e )pania )p ania floare la urec7e, dar nici c7iar aşa cum a fost.

2% D( *( pui !"!  n primul rând eram singur singur,, nu aveam pe nimeni, doar telefonul era singurul meu  prieten, când miera dor de ai mei îi sunam. "omânii până la urmă nu erau prieteni între ei, dacă îţi găseai un loc de muncă mai (ine plătit, imediat, începea invidia.

*1

 

 Asta în loc să fim uniţi că eram în minoritate, din contră şi acolo se mâncau românii între ei.  n al doilea rând, locul al doilea de muncă, a fost groaznic, acolo miam terminat şi  sănătatea, lucram doar noaptea, încărcam tiruri cu pui congelaţi, dar era plătit foarte (ine ,iar ziua mai făceam şi altceva, pe la câmp. % CB" 4( r(p(4( "(-!i .n"#r .n '!r   3ar repede, au a u trecut aproape 1 ani, tot am amânat de la o lună la alta, (a îmi făcusem acte, apoi miam luat maşină, după aceea acum să vin să nu aduc şi ceva (ani pentru ai mei şi uite aşa sau făcut 1 ani printre străini. :i tot aşa până la un moment dat, când mi am găsit şi pe viitoarea mea soţie 3.

% CBn4 "(-!i #"rB" *u !4(+!r!"  "( .n"#r*i%    Am zis la un moment dat da t gata, la fel şi prietena mea a 7otărât că se întoarce să îşi dea licenţa la facultate şi să îşi caute şi un serviciu. 'ar eu să îmi termin liceul sămi caut şi un post, să ne căsătorim şi să formăm o familie acasă în "omânia.

In"(r+iu NR%  D!"! %0%20097 I"#ri*u$ ,!i$i(i in"(r+i(+!"(%%%% Sunt o familie din comuna Slatina 4up !*(!" p(ri#!4 4( *u"!r( 8i 4( !8"(p"!r( ! unui $#* 4( un*  Am luat o 7otărâre foarte grea pentru viaţa mea, de tată, soţ şi cap c ap al familiei, care de ceva timp, nu produceam nimi nimicc pentru ami într întreţine eţine famili familia. a.  /am vor(it cu soţia mea şi am zis să meargă ea cu contract în Bermania la cules de căpşuni.. /ia fost gre căpşuni greuu că a tre tre(uit (uit să o las pe ea să plece, să munceasc munceascăă în altă ţară, dar eu nu puteam pleca, pentru că avem în casă doi (atrani părinţii mei şi nu puteam să las casa şi câmpul doar în gria lor.  n al doilea rând sezonul căpşunelor este c7iar atunci când tre(uie să punem în pământ   şi asta e muncă de (ăr(at să lucrezi cu tractorul şi nu aavea vea cine să plece la camp dacă  plecam eu în locul ei. Asa că mai greu, mai uşor neam împărţit şi am ales să plece ea să  facă un (an.

% Cu !'i i'i" ip!*"u$ 8#! 4up *( #'i! ! p$(*!"  $u*r(/( .n "r!in!"!"( Broaznic a fost pe lângă că eram învăţat, să plecăm împreună la câmp, eram singur, apoi mai veneau nunţi ,(otezuri, la care eram c7emaţi, nu mai plecam niciunde, pentru că de unul singur eram ca un prost. -e să îţi mai spun, fata mea, a fost un dezastru  pentru mine, plecarea ei.  Plecam la (iserica sau altundeva, nu ştiam de unde să îmi iau un lucru, ce să mai zic,  parcă eram un om fără cap.

:% Cu !'i *#ni4(r!"> p$(*!r(! #'i(i $! un*> *! p( un +(ni" u6"!n'i!$ !u # pi(r4(r( 4( !$"! p!r"(  3a, (ună între(are venea un (an , dar şi eu fără soţia mea eram un om pierdut.

*3

 

% Cu !'i +!/u" i(8ir(! 4in !*(!" pr#6$( in&ur !*!1#'i! p$(*!"7  Am duso cam < ani aşa, cu plecat Cvenit, dar îmi era din ce în ce mai greu, şi mie şi ei şi la copii, pentru că aveau nevoie de o mamă, nu doar de (anii ce îi trimitea.  Aşa că după ce am mai pus ceva deoparte, miam făcut acasă o covăcie şi mam apucat   să le fac la oameni porţi, uşi din fier, fier, pentru că eu în uzină am fost sudor, sudor, şi au început să vină (ani, încet, încet......

A "!" 4( +#r6! 8i *u n(+!"! $ui %P> *u %M% 8i i-! rpun 8i (! $! *B"(+!  .n"r(6ri% ;% Cu ! ,#" #(n"u$ .n *!r( !'i !,$!" * #'u$ nu !i $u*r(!/ Breu, foarte foarte greu, cum să îţi zic, mă gândeam doar la copii pentru că ne ttre(uiau re(uiau (ani  să îi ţinem în şcoala, acasă cum te intorci tot (ani, iar dacă nu vin, de unde să tot dai. :i :i miera greu când îl vedeam cum se consumă în el, pentru că nu găsea nimic, unde mergea nu îl opreau.

=% Cr(4('i * ! (ri"!" !*ri,i*i !*ri,i*iu$ u$ ,*u"> * !'i "!" !"B"! "ip ,r *#pii> p(n"r p(n"ruu un +(ni" '$ g(ndeam atunci c$ sunt mari i ne "nţeleg i cred c$ au i f$cut * 4#ri'i  p$(*!'i 4(,ini"i+  @oi nu, copiii poate, dar ce să facem aici, să venim acasă, cu ce să trăim, acolo de (ine de rău lucrăm amândoi, avem acte, avem un venit, dar aici ce sa facem....D % V-!'i V-!'i &Bn4i" $! *#pii> * !*#$# # ! $( ,i( u$" !i 6in(> 6in(> nu  Acum pentru început, nu, dar mai apoi cu siguranţă că o să ai(ă un alt viitor decât în  ţară.

% Nu +-!'i pu .n"r(6!r(! .n"r(6!r(! * ( p#i6i$  ,i( *#piii *#piii !r&in!$ !r&in!$i/!'i i/!'i !u "r!"!'i *u # #!r(*!r( in4i,(r(n' $! $! 8*#!$ p(n"ru * nu !u un($( *un#8"in'(  @u cred, mai sunt copii de români acolo la şcoală şi nu am auzit a fi vreunul 

 " marginalizat  A "!" 4( +#r6 8i *u unu$ 4in"r( *#pii> *u 6i!"u$ * (r! !i !r(% :% P#'i !-i pui> "( r#&> *( pr(r( !i 4( ,!p"u$ * p$(*!'i *u "#'i .n Sp!ni!  3a, eu mă (ucur, pentru că suntem cu ei tot timpul, nu mai stăm doar cu (unica, care nu mai e în viaţă.

% H'i p$!*( !*#$#  3a, îmi place foarte mult...

;% D( *(  mi place, marea e aproape, mergem vara foarte des la plaă, au atâtea o(iceiuri, cu tauri, e frumos. =% D!r 4( 8*#!$ *( p#'i  .i pui -u şcoala o să îmi fie un pic mai greu, că o să tre(uiască să o luăm de la capăt cu tot mă  gândesc.

#$" Nu # -'i ,i( 4#r 4( *#$(&i> pri("(nii "i 4( !i*i 4in '!r  0a da, da , dar nu am ce să fac, dacă acolo e mama, tata şi sora mea, cu ei tre(uie să merg  mai departe.

20% C( #  i(i *u "in( 4( !i*i> .n &!n4u$ "u> .n Sp!ni! An primul r(nd casa "n care am crescut= prietenii cu care m$ 6ucam pe strad$= pe unica i at(t.

**

 

S"u4iu$ 4( *!/ *! "r!"(&i( 4( *(r*("!r( Studiul de ca! este doar una dintre diferitele metode de a efectua cercet$ri "n domeniul tiinţelor sociale. Folosirea studiilor de ca! "n scopuri de cercetare r$m(ne unul dintre cele mai  pro&ocatoare eforturi eforturi depuse "n domeniul ti tiinţelor inţelor sociale% #a strategie de cercetare= studiul de ca! este de multe ori folosit pentru a contriui la cunotinţele noastre cu pri&ire la indi&i!i= grupuri= organi!aţii= societate= politic$ i alte forme "nrudite. Deloc surprin!$tor= aceasta a fost o strategie comun$ de cercetare "n  psiologie=  psiolog ie= sociologie= ti tiinţe inţe politice= asist asistenţ$ enţ$ social$. e scurt= metoda permite cercet$torilo cercet$torilorr s$ e9trag$ caracteristicil caracteristicilee e&enimentelor din &iaţa &ia ţa rea real$= l$= cum ar fi cic ciclur lurile ile din &iaţa &iaţa ind indi&i i&idu dual$= al$= pro proces cesele ele or organ gani!a i!aţio ţional nalee i manageriale= scim$rile din &ecin$t$ţi= relaţiile internaţionale i maturi!area industri industriilor. ilor. ot e9ista studii de ca! > catolic$

•

Etnie> rom(n$

2% Pr Pr(/ (/(n (n"!r "!r(! (! pr pr#6 #6$( $(( (ii An urma plec$rii "n str$in$tate ?Spania= Torelanca@ a p$rinţilor= lui 8. I. 0 r$mas acas$ "n gri6a unicilor "n &(rst$ de 5: de ani unica i unicul "n &(rst$ de -* de ani. 8.I. a r$mas "n gri6a unicilor pentru a 15 iulie 1):1= Slatina comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> c$s$torit$

)3

 

Studii> 7iceul edagogic #aransee ;cupaţia actual$> "n agricultur$ ?"n Spania@ Fiul> 8.I. Data i locul naterii> 1* noiemrie 1))5= #aransee Domiciliu> comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> nec$s$torit Studii> Ocoala Leneral$ cu clasele I 13 august 1)41= Slatina c$s$torit Studii> 4 clase ;cupaţia actual$> pensionar  Cunica> C.'. Data i locul naterii> 12 iulie 1)4*= Slatina comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> c$s$torit$

)4

 

Studii> 4 clase ;cupaţia actual$> casnic$

%enitul &amiliei > &enitul net 3,, lei/lun$.  'ur(ele enitului > pensia unicului ?C.I.@ i alocaţia copilului ?8.I.@  Alte per(oane care contri)uie la )u*et > p$rinţii trimit lunar ani "n 6ur de 1,, de euro.  Locuin+a, prop  proprietate rietate pri pri&at$ &at$ a famili familiei. ei.  Num!r camere> 4 camere.  Num!r per(oane> 3 persoane. ;ser&aţii medicale rolemele medicale semnificati&e sau cronice> ine9istente #ontactul cu sistemul de s$n$tate mintal$> ine9istent. Vudecat$ practic$ ?re!ol&area prolemelor i ailit$ţilor de a se descurca@.

S"u4iu 4( *!/ 2% Istoric social

% D! D!"( "( 4( i4(n i4(n"i "i,i ,i*!r *!r(3 (3 a. um umee i pre prenu nume> me> C.0 C.0.. ii C C.T .T..  . 8(rsta>12 ani i 1111 ani c. Se9 Se9ul> ul> fem femini inine ne i mas mascul culin in d. 0dres 0dresa> a> #o #om. m. Slat Slatina ""nn coala ge general neral$$ clasel claselee a 8< 8 ca cato toli lic$ c$ . Etni Etnie> e> rrom om(n (n$$

)5

 

2% Pr Pr(/ (/(n" (n"!r !r(! (! pr pr#6 #6$( $(( (ii C.0. i C.T. sunt doi fraţi= fata "n &(rst$ de 12 aniori i $iatul de 11 ani. 0mii fac coala "n com comuna una Slatina c$s$torit Studii> Ocoala rofesional$ ;cupaţia actual$> constructor "n Spania  'ama> C.'. Data i locul naterii> 3 august 1)::= Slatina comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> c$s$torit$ Studii> 1, clase "n comuna Slatina C.0. Data i locul naterii> 12 septemrie 1)):= #aransee Domiciliu> comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> nec$s$torit$ Studii> Ocoala Leneral$... ;cupaţia actual$> < Fiul> C.T. Data i locul naterii> 1- feruarie 1))*= #aransee Domiciliu> comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> c$s$torit Studii> Ocoala Leneral$...

Cunicul> C.I. Data i locul naterii> ) martie 1)45= Slatina comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> c$s$torit Studii> * clase ;cupaţia actual$> pensionar  Cunica> C.I. Data i locul naterii> 13 feruarie 1)42= Slatina c$s$torit Studii> 4 clase ;cupaţia actual$> casnic$

%enitul &amiliei > 8enit net -,, lei  'ur(ele enitului > pensia unicului= -,, lei i alocaţia copiilor   Alte per(oane care contri)uie la )u*et > p$rinţii plecaţi "n Spania S pania  Locuin+a> proprietate pri&at$  Num!r camere>  Num!r per(oane> 4 persoane ;ser&aţii medicale........................... rolemele medicale semnificati&e sau cronice> ine9istente #ontactul cu sistemul de s$n$tate mintal$> ine9istent. Vudecat$ practic$ ?re!ol&area prolemelor i ailit$ţilor ailit$ţilor de a se descurca@

))

 

S"u4iu 4( *!/ %

% D! D!"( "( 4( i4 i4(n (n"i "i,i* ,i*!r !r(3 (3  . ume i prenume> D.'. c. 8( 8(rrsta> sta> 11 ani ani d. Se9u Se9ul> l> mascu asculi linn e. 0dr 0dresa esa>> #o #om. m. Sl Slati atina< na dii> ""nn curs de a asol& sol&ire ire a liceu liceului lui spo sporti& rti& ddin in Ti Timio mioara ara g. r roofesie < . +e +eli ligi gia> a> orto ortodo do9$ 9$ i. Etnie> ro rom(n

2% Pr(/(n"!r(! pr#6$((i D.'. este un $iat "n &(rst$ de 11 ani din comuna Slatina comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> c$s$torit Studii> 7iceul 0gricol din 7ugo6 ;cupaţia actual$> lucr$tor la c(mp ?0ustria@ 'ama> D.I. Data i locul naterii> ) mai 1)-*= Slatina comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> c$s$torit$ Studii> 1, clase asol&ite ;cupaţia actual$> mena6er$ $tr(ni ?0ustria@

Fiul> D.'. Data i locul naterii> 2* iulie 1))2= #aransee Domiciliu> comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> nec$s$torit Studii> "n curs de asol&ire a liceului sporti& din Timioara

Cunicul> D.'. Data i locul naterii> 21 iunie 1)3-= Slatina comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> c$s$torit Studii> coala profesional profesional$$ ;cupaţia actual$> pensionar  Cunica> D.0. Data i locul naterii> 1: mai 1)4,= Slatina comuna Slatina comuna Slatina rom(n$ Starea ci&il$> c$s$torit$ Studii> 4 clase ;cupaţia actual$> casnic$ 8enitul familiei> &enit net  ),,, lei Sursele &enitului> unicul pensionar. 0lte persoane care suplimentea!$ &enitul> p$rinţii trimit s$pt$m(nal ani. 7ocuinţa> proprietate pri&at$.  um$r camere> 4 camere  um$r persoane> 3 persoane persoane ;ser&aţii medicale rolemele medicale semnificati&e sau cronice> ine9istente #ontactul cu sistemul de s$n$tate mintal$> ine9istent. Vudecat$ practic$ ?re!ol&area prolemelor i ailit$ţilor ailit$ţilor de a se descurca@

C#n*$u/ii D.'. a sc$pat cu totul din m(na unicilor i a p$rinţilor care sunt plecaţi "n str$in$tate. Dar "n ca!ul lui nu mai treuia s$ spun c$ a sc$pat c$ este un copil "n &(rst$ de 1: ani este aproape un ma6or= dar totui pot s$ m$ pronunţ i aa pentru c$ a sc$pat un pic de la drumul pe care ar treui s$//JJJ ttp>//JJJ.muncains .muncainstrainatate.anofm.ro/ trainatate.anofm.ro/popula