Femeia in Afaceri-proiect

Cuprins

Introducere 1. Noiuni teoretice 2. Principalele trsturi de personalitate ale femeii întreprinztor  3. Principii de baz privind inuta vestimentar a femeii întreprinztor  4. Dezvoltarea spiritului întreprinztor al femeilor din România 5. Dificulti întâmpinate de femeile întreprinztor  6. Diferene între brbaii i femeile întreprinztor  7. Analiz comparativ între Statele Unite ale Americii i România privind situaia femeii întreprinzator  8. Antreprenoriatul feminin câtig teren în România 9. Chinezoaicele, cele mai bogate femei din lume 10.Exemple de femei întreprinzator de succes din România Concluzii Bibliografie

Introducere

Ce este necesar pentru a reui în afaceri? Iat o întrebare care îi frmânt enorm pe cei care îi doresc foarte mult s intre în domeniul afacerilor. Nimeni nu poate s prescrie ingredientele care ar conduce cu certitudine spre reuit. Îns, este incontestabil faptul c fiecare om atribuie succesului un sens aparte, cel adecvat necesitilor sale la un moment dat  precum i scopurilor pe care i le propune s le ating. De aici deducem c, succesul variaz direct porporional în funcie de dimensiunile intereselor i r ealizarea scopurilor propuse în via. Mintea omului este programat s-i propun anumite scopuri i s încerce s le ating. Aceast trstur a fost denumit de I. P. Pavlov "Reflexul scopului",ca i instinct care împinge orice vietate spre cutarea a ceva nou - informaie nou, cunotine noi; de asemenea este forma de baz a energiei vitale din organismele noastre . Întreaga noastr existena, toat cultura noastr material i spiritual sunt realizate  prin contribuia acelor oameni care tind spre atingerea elurilor pe care i le-au propus (contient sau incontient) în via. De aceea e foarte important a ne lmuri, care sunt scopurile noastre pe termen scurt i lung. Acesta este, de altfel, un prim pas în demersul iniierii unei afaceri. Mult vreme afacerile erau un apanaj al brbailor. Iat îns c în ultimul timp i femeile s-au dovedit a fi cu adevrat întreprinztoar e.  Numrul femeilor întreprinztor a crescut simitor fa de perioadele trecute. Modificarea dramatic a vieii familiale i a activitii profesionale a fcut ca tot mai multe femei s se implice în afaceri. Femeile întreprinztor se deosebesc de celelalte femei prin aceea ca sunt mai înclinate s-i asume riscul, sunt mult mai hotrâte i mai ferme i au o dorina mai mare de a-i controla propriul destin.

1.Noiuni teoretice

Dac prin tradiie, brbaii erau cei aflai la conducerea unei companii i se ocupau în exclusivitate de cariera lor profesional, ignorând responsabilitile fa de familie, în  prezent situaia s-a schimbat. Dac în cea de-a doua jumtate a secolului al XIX-lea femeile i-au câtigat libertatea de a cunoate i de a se ridica pe scara social, în contextul actual au crescut considerabil ansele ca femeile s-i dezvolte o carier de succes. Studiile au artat c atât stilul masculin de conducere, cât i cel feminin pot fi la fel de eficiente. Femeile au început s ocupe poziii de conducere, s-i înfiineze propriile afaceri i, mai mult, sunt în stare s acorde importana cuvenit atât carierei cât i familiei. Drept dovad stau statiscile care ne arat c numrul acestor afaceri la conducerea crora se afl femei a crescut cu 103% în ultimii 10 ani. Cercettorii au descoperit unele variaii fiziologice la nivelul creierului, între cel al unui brbat i cel al unei femei. La diferenele naturale dintre brbai i femei se adaug, în mod cert, regulile sociale i stereotipurile culturale care produc ateptri diferite pentru fetele i bieii aflai în cretere, i în privinaopiunilor profesionale. Acesta este unul din motivele pentru care studiile indic faptul c discriminarea de gen în afaceri se manifest în continuare la nivelul societilor moderne; pentru a promova, ca femeie, într-o funcie de conducere trebuie s demonstrezi c eti mai bun decât un brbat aflat într-o funcie similar. Când se fac comparaii între manageri, de prea puine ori este pus accentul pe elemente de discriminare pozitiv. În timp ce brbaii au tendina de a comanda i a controla, tendina femeilor este aceea de a construi o echip i de a ajunge la o înelegere. Femeile manager au o analiz mai atent i prudent asupra riscurilor în afaceri. În România, înc de la sfâritul anilor '90 au aprut afaceri de succes realizate de femei, chiar dac ele nu au avut amplitudinea i succesul celor conduse de brbai. Dar a fost un început. Dac în timpul regimului comunist femeile i brbaii aveau în mod formal aceleai anse profesionale, în perioada imediat urmtoare atât femeile cât i brbaii au avut libertatea de a-i construi cariera pe care i-o doreau sau de a începe o afacere proprie. Pentru femei îns acest drum nu a fost totui la fel de uor, având în vedere, dublul rol, profesional i familial. În decurs de câiva ani, femeile din România au început s obin carierele dorite, dovedind c pot fi performante în domeniul în care activau. Multe dintre ele au început s ocupe poziii cheie, devenind manageri de departamente, directori de fir me. O parte dintre ele, au mers mai departe, i-au deschis propria firm. Au avut succes! În urma unor studii realizate de cercettori, în care au fost implicate femeile care au reuit s-i fac o carier de succes în diverse domenii, s-a constatat c, indiferent de ara din care provin, ele se lovesc de aceleai greuti. În mare parte, putem discuta de cinci mari  preocupri ale acestora: autenticitatea, relaiile, influena, flexibilitatea i propria motivaie. Aceste cinci direcii de dezvoltare sunt foarte importante pentru femeile care ocup  poziii de conducere în cadrul unei companii sau care doresc s iniieze propria afacere.

2. Principalele trsturi de personalitate ale femeii întreprinztor 

Condiii de mediu ± cele mai multe femei sunt ceva mai în vârst decât brbaii atunci când încep afacerile (35-40 ani, fa de 25-30 ani). De asemenea i educaia este ceva mai diferit, brbaii având cu predilecie o pregtire tehnic. Grupuri de sprijin ± brbaii apeleaz mai întâi la sprijinul consilierilor (avocai, contabili) i apoi la soie. Femeile apeleaz în schimb mai întâi la sfatul soului, apoi al  prietenilor apropiai i numai dup aceea la specialiti. De asemenea, femeia mai apeleaz la sprijinul diferitelor asociaii comerciale i grupuri feministe. Domeniul afacerii ± în timp ce femeile tind s înceap afaceri în special în domeniul serviciilor i al comerului cu amnuntul, brbaii intr mai degrab în afaceri în domeniul industriei, construciilor i al tehnologiilor de vârf. În consecin, afacerile deinute de femei sunt adesea mai mici, iar venituri mai sczute decât cele ale brbailor. Totui, oportunitile de afaceri pentru femei au o tendin de cretere fr precedent întrucât domeniul serviciilor  înregistreaz o accentuat tendin de dezvoltare. Specialitii apreciaz c cele mai importante trsturi de personalitate i abiliti pe care trebuie s le ai pentru a te lansa întro afacere i pentru a avea succes, sunt:  energia - puterea de a iniia o afacere, de a înfiina o firm i de a o conduce; aceasta implic vigoarea, spiritul de iniiativ, ambiia de a reui, simul reponsabilitii, tenacitatea  abiliti mentale - concretizate în inteligen, capacitate de analiz i sintez, gândire creativ  cunotine de specialitate - cunotine tehnice în domeniul afacerii alese, cunotine de marketing i cunotine manageriale  abiliti de comunicare ± capacitatea de a comunica eficient în afaceri reprezint un element esenial pentru a gestiona o afacere de succes. Comunicarea managerial reprezint o funcie a conducerii care face cunoscut rezultatul deciziilor mangeriale i stabilete un climat de înelegere între cei care transmit informaiile i cei care le primesc.  capacitate de cizional ± capacitatea de rezolvare a disfuncionalitilor, responsabilitatea de a aloca resurse i capacitatea de a negocia care se realizeaz prin iniierea de activiti, de strategii i tactici care s conduc la schimbare. Aceste aptitudini i abiliti pot fi dobândite prin educaie sau experien. În plus, femeile pot beneficia de avantajele intuiiei, o resurs insuficient cunoscut, dar invocat atât de des încât a devenit o tem des întâlnit în literatura de specialitate. Intuiia reprezint abilitatea de a obine acel gen de cunoatere la care nu putem ajunge prin interferen sau observaie, raiune sau experien. Astfel, ea este în mare parte o surs original, independent a cunoaterii, care nu poate fi obinut prin celelalte surse. Intuiia le ajut pe femei s rezolve  problemele într-un mod mai creativ prin care accept mai uor ideile celor din jur.  Nu în ultimul rând, abilitatea de a obine rezultate este i ea la îndemâna femeilor întro lume modern care a depit paradigmele de genul ³o femeie nu lucreaz, nu face afaceri, nu ...´. Tocmai aceast ultim abilitate sprijinit acum de o societate deschis i modern ajut femeile s-i demonstreze c se pot face remarcate în domeniul antreprenoriatului.

3. Principii de baz privind inuta vestimentar a femeii întreprinztor 

Exist câteva principii de baz privind inuta în general i cea vestimentar, în special o inut sobr, formal, conservatoare. La locul de munc, atât pentru brbai cât i pentru femei, stilul clasic i convenional rmâne întotdeauna cel mai potrivit, fiind recomandat i în domeniul afacerilor: Pentru femei la locul de munc, inuta sobr i de bun gust înseamn: - taioare, fuste clasice sau rochii cu croial clasic, simpl; o femeie este atrgtoare la birou atunci când este îmbrcat în rochie potrivit, în bluze moi, feminine, fuste i pulovere de diverse combinaii i atunci când îi ³supravegheaz´ atent, discret, aspectul exterior; - înclmintea va fi aleas cu mult grij: pantofi de bun calitate, asortai cu geanta, întotdeauna curai, bine lustruii cu tocuri nu prea înalte i în foarte bun stare; la locul de munc, la coal nu este deloc recomandat s se foloseasc înclminte excentric; ciorapii vor fi de culoarea pielii, fr modele, nedantelai, nebrodai cu flori sau cu alte figuri, deoarece vor iei în eviden i vor atrage, în permanen atenia; dresul va fi bine întins pe  picior, având grij s nu fac cute; - accesoriile purtate vor fi întotdeauna discrete, ele neavând rolul de a atrage vdit atenia asupra fizicului; poeta întotdeauna în stare bun, trebuie bine organizat, pentru a evita scotocitul prin interiorul ei, aspect ce d o imagine cu totul neprofesional; poeta nu va fi inut la vedere, nu va fi expus i mai ales nu va fi lsat pe mas pe birou pe scaun, atunci când se prsete încperea; - bijuteriile purtate vor fi în general simple, silenioase; bijuteriile zgomotoase sunt nu numai iritante, dar distrag atenia; în nici un caz nu se ³amestec´ bijuteriile de aur cu cele de argint; este recomandabil s se poarte un singur inel, mai deosebit, sau dou piese mici: un colier de  perle i o pereche de cercei vor crea o inut adecvat unui cadru sobru, de afaceri; - machiajul va fi cu totul discret, sprâncenele vor fi permanent aranjate, îngrijite; O inut sobr, adecvat presupune un aspect îngrijit, plcut; o privire succint at ent ³de la cap la picioare´, înainte de a pleca la birou, trebuie s urmreasc, în principal: - tunsoarea, linia prului poate fi la mod, fr exagerri îns; aceasta presupune un pr bine aranjat, curat, pieptnat, în permanen periat; barba i mustile trebuie bine îngrijite i în  permanen tunse; fardul de pleoape i rimelul nu se folosesc la birou, ca i genele false,  pudra aurie; - mâinile vor fi permanent curate, iar crema de mâini bine aplicat; unghiile curate i manichiurate sunt tot atât de importante pentru inuta unui brbat ca i pentru a unei femei, lacul folosit pentru unghii trebuie s aib o culoare plcut; - atunci când pantofii au o culoare neobinuit, culoarea rochiei va fi obinuit, neiptoare sau se va purta un costum uni; o femeie care poart pantofi moderni, de calitate superioar, cu tocuri potrivite sau joase demonstreaz c are gândul de a face treab, c poate merge oriunde este nevoie de ea; Ca regul general, trebuie evitat, pe cât posibil, s se poarte hainele strâmte; la birou nu trebuie purtate veminte care se potrivesc numai pentru ocazii i din materiale pretenioas e: satin, brocard, catifea, lamé etc.

4. Dezvoltarea spiritului întreprinztor al femeilor din România

În vederea dezvoltrii antreprenoriatului feminin în România, s-a elaborat Programul  Naional Multianual pe perioada 2005- 2011 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici i mijlocii. Programul are ca obiectiv promovarea unui sistem formativ care s faciliteze mobilitatea femeilor pe piaa forei de munc i dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în scopul implicrii lor în structuri economice private, în contextul problemelor  legate de meninerea echilibrului dintre obligaiile familiale i cele profesionale i a  prejudecilor existente la nivel local. În acest sens, programul urmrete: - stimularea auto-angajrii; - dezvoltarea capacitii i a spiritului antreprenorial în rândul femeilor; - folosirea optim a capitalului uman oferit de potenialele femei întreprinztor; - creterea gradului de informare despre importana antreprenoriatului în rândul femeilor; - creterea numrului de femei întreprinztor în cadrul comunitii de afaceri; - dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaterea i gestionarea optim a resurselor, în vederea adaptrii rapide la rigorile determinate de globalizarea pieelor i de integrarea României în Uniunea Europeana; - stimularea înfiinrii de noi întreprinderi mici i mijlocii, precum i îmbuntirea  performantelor economice ale microîntreprinderilor existente, prin creterea gradului de  pregtire a personalului acestora; - accesul egal la economia bazat pe cunoatere. Programul se deruleaz în 4 etape, astfel: Etapa I: Organizarea campaniei de informare, denumit Ä Zilele femeilor antreprenor", care are ca aobiective: - prezentarea structurilor asociative ale femeilor antreprenor din România; - prezentarea surselor de finanare ale sectorului IMM; - prezentarea activitilor ce se vor derula în cadrul Programului pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor; - promovarea modelelor de succes ale femeilor antreprenor din România; - organizarea de mini-expoziii având ca tem realizrile femeilor întreprinztor pe plan local. Etapa a II- a: Organizarea i desfurarea cursurilor de pregtire antreprenorial  privind: - formalitile privind înregistrarea i funcionarea societilor comerciale, persoane fizice, asociaii familiale, societi cooperative; - elaborarea planului de afaceri, procedura general de creditare i solicitare de garanii pentru creditul solicitat; - noiuni de contabilitate primara (bilan , balan, Nota de Intrare-Receptie, factura, chitan); - managementul financiar al întreprinderii; - noiuni de marketing; - importana implementrii standardelor de calitate; - surse de finanare pentru sectorul întreprinderilor mici i mijlocii. - accesare surse i platforme electronice de informare ± e-government, Agenia Naional  pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie, Ministerul Economiei i Comerului, Ministerul Finanelor Publice, etc.;

- prezentarea asociaiilor femeilor de afaceri i serviciile pe care acestea le asigur Etapa a III a: Elaborarea i publicarea brourilor: Managementul afacerilor ± noiuni de baza, Legislaia român comentat privind înregistrarea firmelor, a persoanelor fizice autorizate i a asociaiilor familiale i societilor cooperative, Marketing i dezvoltarea afacerilor, Ghidul ÄMici idei de afaceri´ i Ghidul ÄStructurile asociative ale femeilor din România i practica internaional´. Etapa a IV a: Derularea unui sondaj privind antreprenoriatul feminin în România, utilizând intervievarea prin telefon asistat de calculator i publicarea rezultatelor sondajului. Beneficiaz de prevederile acestui program femeile care au cetenie român i care au vârsta  peste 18 ani i sunt absolvente a minim 8 clase.

5. Dificulti întâmpinate de femeile întreprinztor  Între brbaii i femeile întreprinztor exist diferene de personalitate. De asemenea, i educaia acestora difer. În plus, femeile întâmpin o serie de dificulti pecare brbaii nu le au în mod obinuit. Bncile i alte instituii financiare sunt mai conservatoare în a a corda împrumuturi femeilor întreprinztori. O explicaie este faptul c unele bnci atribuie trsturile întreprinztorilor de succes în special brbailor. Un alt motiv este acela c femeile într în afaceri îndeosebi în sfera serviciilor i comerului cu amnuntul i aceste domenii au dificulti mai mari de a obine împrumuturi decât cele din sfera produciei. Femeile întreprinztor întâmpin o dificultate în plus i prin faptul c tr ebuie s se ocupe i de problemele familiale. Unele cercetri relev faptul c exist o legtur direct între satisfacia înafaceri i fericirea familial. În plus, femeile întreprinztori au o mai mare satisfacie în munc decât cele care sunt manageri, satisfacie generat de posibilitatea de a-i controla propriul destin.

6. Diferene între brbaii i femeile întreprinztor  Dei trsturile caracteristice ale brbailor i femeilor întreprinztor sunt în general foarte asemntoare, femeile întreprinztor difer de brbai sub urmtoarele aspecte: motivare, motive, surse de finanare, pregtire, caracteristici de personalitate, condiii de mediu, grupuri de sprijin, domeniul afacerii. Motivare. Brbaii sunt motivai s se implice în afaceri de dorina de a-i controla  propriul destin, independen. Aceasta poate rezulta din dezacordul pe care îl au cu efii lor  sau din sentimentul c ei pot face mai bine anumite lucruri. Femeile, în schimb, tind s fie mai motivate de nevoia de împlinire rezultat din frustrarea la locul de munc provocat de lipsa  posibilitilor de promovare i de manifestare a talentului. Motive. Atât brbaii cât i femeile au motive similare de a se implica în afaceri. i unii i alii au în general un interes puternic i o experien bogat în domeniul afacerii în care doresc s intre. Totui, pentru brbai, tranziia de la vechea ocupaie la intrarea în afaceri este adesea facilitat când afacerea este o dezvoltare a activitii curente, un domeniu înrudit sau un

hobby. Femeile, pe de alt parte, prsesc fostul loc de munc adesea cu un sentiment de frustrare profund i cu un entuziasm deosebit pentru noua afacere, fr a ine cont prea mult de experien, fcând tranziia cumvamai dificil. Surse de finanare. Între brbai i femei exist o mare diferen în c e privete sursele de finanare. În timp ce brbaii apeleaz pe lâng sursele personale de finanare i la bnci comerciale, investitori sau împrumuturi personale, femeile se bazeaz, de regul, pe activele  personale i pe economii. Aceasta pentru c femeile obinmai dificil împrumuturi decât  brbaii. Pregtire. i în domeniul pregtirii exist diferene semnificative între br bai i femei. Dei ambele grupuri tind s aib experien în domeniul afacerii lor, brbaii aumai mult experien în producie i, în general, în domeniile tehnice. Din contra, cele mai multe femei au o experien de administraie, care este limitat la niveluri medii de management, în special în domeniul serviciilor. Caracteristici de personalitate. Cele mai multe caracteristici de personalitate sunt similare atât brbailor cât i femeilor întreprinztori. i brbaii i femeile sunt energici, independeni, sociabili. Totui, brbaii sunt adesea mai încreztori în ei i mai puin flexibili i tolerani decât femeile, ceea ce poate duce la existena unor stiluri de management foarte diferite.

7. Analiz comparativ între Statele Unite ale Americii i România privind situaia femeii întreprinzator  În cadrul revoluiei antreprenoriale mondiale, femeile reprezint o component esenial. Ele joac un rol crucial în actuala economie antreprenorial bazat pe cunoatere i reformeaz viitorul prin creterea accelearat a numrului de noi afaceri înfiinate. Interesul major al femeilor pentru antreprenoriat reprezint un potenial uria pentru crearea de bunstare i progres economic. Acest potenial poate fi pe deplin fructificat doar în condiiile creterii accesului la educaie antreprenorial i a înelegerii superioare a modului de depire a barierelor din calea dezvoltrii gândirii i aciunii antreprenoriale. Creterea numrului de afaceri desfurate de femei i contribuia lor la dinamizarea economiei sunt indiscutabile i acceptate pe scar larg, dei impactul complet al firmelor lor nu este ineles în toate aspectele sale. Una dintre principalele surse de date statistice referitoare la afacerile deinute de femei la nivel mondial este Centrul pentru Cercetarea Afacerilor Femeilor (Center for  Women¶s Business Research). Conform datelor publicate de acesta, la începutul anului 2005, în S.U.A. existau circa 10,6 milioane de afaceri deinute de femei, reprezentând 47,7 % din totalul firmelor private existente în S.U.A. Practic, la începutul lui 2005, una din 11 femei era   proprietara/co-proprietara unei afaceri, iar afacerile lor private reprezentau aproximativ  jumtate din totalul firmelor existente în SUA. De altfel, în aceast ar, afacerile deinute de femei au constituit un element major în evoluia economic a ultimelor decenii. Femeile întreprinztor constituie o for motrice atât sub aspect numeric cât i al veniturilor  realizate. Ele au generat în 2004 vânzri de peste 1100 de miliarde de $ i au asigurat un loc de munc pentru 7,2 milioane de persoane, la nivel naional. Între 1997 i 2005, procentul

creterii firmelor deinute de femei a fost aproape dublu fa de totalul creterii firmelor  din SUA (42,3 % fata de 23,3%). De asemenea, numrul persoanelor angajate în aceste firme a crescut cu 0,4%, iar vânzrile anuale au crescut cu 4,4%. Aceste firme sunt în continu expansiune, extinzându-se de la sectoarele tradiionale (servicii, comer etc) ctre industrii netradiionale, precum construcii (cu o cretere de 30% în perioada de referin), transporturi, comunicaii i utiliti publice (cretere de 28,1%), servicii în domeniul agricol (cretere de 24,3%). În România, dezvoltarea antreprenoriatului în general i a celui feminin ca parte component, joac un rol important în contextul integrrii rii în UE, constituind o real  provocare, în condiiile în care, abia dup 1990, s-a pus problema recrerii i dezvoltrii   proceselor antreprenoriale, dup decenii de economie centralizat. Datele statistice, relativ srace în privina femeilor întreprinztor, arat c acestea sunt puternic implicate în sectorul  privat din România. Rezultatele unei anchete panel de tip longitudinal conduse începand cu 1995 de Institutul Naional de Statistic, a relevat faptul c ponderea companiilor conduse de femei reprezint aproximativ 38% din total. Asemenea situaiei din alte ri i în România femeile se regsesc, totui, preponderent în poziia de angajate i nu de angajatoare. Studierea femeilor deja întreprinztoare, inclusiv a celor potenial întreprinztoare,constituie componente fundamentale ale oricrui demers de consolidare a legturii dintre inovaie, cretere economic i revitalizare, atât de importante pentru prosperitatea unei ri. În  pofida faptului c un numr în cretere de cercettori încearc s evidenieze rolul femeilor  întreprinztor i caracteristicile acestora, subiectul continu s fie insuficient explorat din  punct de vedere tiinific, în special în domeniul economic. Tema antreprenoriatului feminin este, în prezent, dominat de cercetri realizate în economiile mature, în special în cele din SUA i Europa. În fapt, cea mai mare parte a literaturii economice referitoare la femeile întreprinztor  aparine cercettorilor americani, care au evideniat în studiile lor creterea substanial a numrului femeilor întreprinztor i contribuia lor la creterea economic a S.U.A. i la crearea de locuri de munc. Dinamica afacerilor lor este atent monitorizat de organisme  publice i private, interesate în dezvoltarea de proiecte de cercetare cu o vizibilitate ridicat.

8. Antreprenoriatul feminin câtig teren în România Companiile conduse de femei în România beneficiaz de o cretere de 39%, mult mai rapid decât cele manageriate de brbai, cu un procent de dezvoltare de doar 31%. Dei relativ mic, diferena este semnificativ, se arat într-un studiu realizat al CEBR (Centre for  Entrepreneurship & Business Research), companie de consultan i cercetare în afaceri. Studiul CEBR a analizat antreprenoriatul feminin pe coordonate demografice, socioculturale i antreprenoriale, construind un profil al femeii de success în afaceri. Ca premise în dezvoltarea studiului, s-a artat c înfiinarea noilor companii este esenial pentru dezvoltarea economic a unui stat, firmele noi generând locuri de munc i contribuind la îmbuntirea imaginii regionale. Nivelul antreprenorial variaz îns de la un stat

la altul, îns indiferent de ar, studiul CEBR a indicat faptul c, dei antreprenoriatul feminin este un trend în cretere, majoritatea firmelor antreprenoriale sunt înfiinate de brbai. Astfel, sondajul efectuat pe un eantion 1.547 de subieci au relevat un fapt interesant: în timp ce femeile se implic mai mult în activiti care preced demararea unei afaceri, 9,58% fa de 6,53%, brbaii domin numrul celor care încep efectiv o afacere. Excepia este capitala Bucureti, unde 58% femei fa de 48% brbai dovedesc spirit antreprenorial în crearea propriei afaceri. De altfel, analiza geografic a artat c antreprenoriatul ia amploare cu precdere în Bucureti i zonele sud-centrale ale României. De ce îi doresc femeile propria afacere? Decizia de a înfiina o companie nu este dat numai de vârsta, educaia, studiile superioare i experiena precedent, ci i de existena unor modele antreprenoriale pozitive în cercul de prieteni sau în familie, 38% dintre femeile chestionate declarând c vor demara o afacere proprie, având cunoscui în domeniul antreprenorial. Evident, procentul se reduce în cazul femeilorcare au înfiinat deja o firm. Studiul a mai relevat faptul c în familiile în car e exist prini antreprenori exist o  posibilitate mai mare cai copiii s se implice în activiti de antreprenoriat. Analitii CEBR au considerat îndreptit categorizarea antreprenorilor în  poteniali, noi i proprietari de IMM-uri deja implicai în afacere. Antreprenorii poteniali sunt cei care au în vedere înfiinarea unei afaceri. Dei aici nu sunt diferene mari în  privina sexelor, potenialul întreprinztor femeie ar e vârsta medie de 35 de ani, experien de lucru medie de aproximativ opt ani, ceea ce difer fiind doar pregtirea studiilor  manageriale, 70% dintre brbai având un background în management, spre deosebire de 62% din femei. Motivaiile unei noi afaceri sunt multiple: creterea veniturilor, dorina de a deveni propriul ef, câtigarea independenei financiare.  Noii antreprenori sau cei care au demarat o afacere în ultimii doi ani au o vârst medie de 34 de ani, neexistând diferene prea mari în acest sens, decât în cazul motivaiei începerii afacerii. Astfel, femeile aleg înfiinarea unei companii ca alternative contra omajului sau  pentru a continua tradiia de familie. Dei noii antreprenori declar o pregtire în management inferioar potenialilor antreprenori, 51% în comparaie cu 70%, femeile se arat mai dispuse s investeasc timp i efort în desrvârirea pregtirii manageriale. Proprietarii de IMM-uri care opereaz pe pia de peste 2 ani au o vârst superioar, de 37-38 de ani i o experien de munc de aproximativ 11 ani. Studiile superioare i  pregtirea managerial sunt îns mult mai importante pentru femei, 78% din acestea deinând studii superioare i 57% urmând cursuri de manager, procent mai r idicat decât în cazul brbailor, de 76%, respectiv 54%. Brbaii îns se concentreaz pe experiena  propriu-zis, de 12 ani de munc, puin mai mare decât a femeilor, precizeaz studiul CEBR. Asigurarea unui statut social, respectul antreprenorial i influena exemplelor de success în afaceri reprezint variabile de percepie a mediului de afaceri românesc. Interesant este faptul c femeile indic mai des ca exemplu antreprenorial tot o femeie, preferabil i mama, în timp ce mai muli brbai indic tatl sau un exemplu masculin. Pentru ambele sexe, îns, taii par a fi o surs de inspiraie, chiar i pentru femei. Exemplele antreprenoriale îi pierd din substan în cazul firmelor deja înfiinate. Cum arat îns afacerile create de femei? Studiul a artat c firmele conduse de femei sunt mai tinere cu aproximativ 2 ani, sunt finanate din propriile resurse, creditele bancare înregistrând un numar redus, iar 47% din companiile iniiate de femei au proprietar unic, în

79% din cazuri femeile ocupându-se i de management. Femeile proprietari i manageri rmân îns mai puine în comparaie cu brbaii manageri: 80% fa de 86%. Alt rezultat a indicat faptul c femeile au o cot puin mai ridicat de participare în firmele co-propriete, de 75%, în general afacerile fiind de dimensiuni mici, în familie, numrul iniial de angajai find mai mic în cazul femeilor, de 3 angajai la 4. Totui, femeile se implic mai mult decât brbaii în afaceri internaionale, 13,2% din produsele create de femei fiind adresate exportului, în timp ce doar 13,14% din produsele  brbailor ajung la export, ceea ce arat, din punct de vedere statistic, potenialul femeii antreprenor. În firmele în co-proprietate, femeile au o cot medie de participare de 75%. În medie, unul sau doi ali membri ai familiei sunt co-proprietari în firmele pe care femeile le au în co proprietate cu familia. Femeile tind s înfiineze afaceri de dimensiuni mai mici decât cele înfiinate de  brbaii întreprinztori. Considerând drept criteriu de mrime a afacerii numrul iniial de angajai, acesta este de 3 angajai în cazul femeilor i 4 în cazul brbailor. CEBR - Centre for Entrepreneurship & Business Research realizeaz studii i cercetri în arii de interes precum antreprenoriatul i afacerile i, de asemenea, ofer servicii de consultan pentru companii i decideni strategici. Analizele CEBR sunt publicate în  prestigioase reviste internaionale.

9. Chinezoaicele, cele mai bogate femei din lume Peste 50% din cele mai bogate femei din lume provin din China, potrivit "Raportului Hurun", ce conine informaii despre cele mai bogate chinezoaice care i-au fcut averile prin munca lor. Cele mai bogate trei femei din lume care i-au fcut singure avere provin din China i înc 11 chinezoaice se afl în primele 20 de locuri din Lista Hurun a miliardarelor. Averea lui Zhang Yin, în vârst de 53 de ani, care i-a înfiinat o companie de reciclare a deeurilor din hârtie, este estimat la 5,6 miliarde de dolari, fiind cea mai bogat femeie-întreprinztor din lume. Dup ea se afl Wu Yajun, de 46 de ani, care deine compania Longfor Property, având o avere de 4,1 miliarde de dolari. Pe locul al treilea este Chen Lihua, de 69 de ani, care deine compania Fuhua International i a crei avere personal a fost estimat la 4 miliarde de dolari. Alte întreprinztoare de top, dar nu din Asia, sunt spaniola Rosalia Mera, proprietara Casei de mod Zara, care are o avere de 3,5 miliarde de dolari, i înc dou colege de breasl, Doris Fisher, patroana Gap, situat pe locul 8 în top, i Giuliana Benetton, patroana companiei Benetton, pe locul 11. Americanca Oprah Winfrey, vedeta de televiziune, ocup locul 9, cu o avere estimat la 2,3 miliarde de dolari.  Nandani Lynton, de la China Europe International Business School din Shanghai, care a studiat factorii ce stau la baza incredibilului progres al femeilor chineze, a observat c acestea sunt i cele mai ambiioase femei din lume, dar i cele mai harnice, muncind în medie 72 de ore pe sptmân. Potrivit unui studiu al Centre for Work-Life Policy din New York, 76% din femeile din China aspir la funcii înalte, în timp ce numai 52% din americance a u asemenea aspiraii.

Emanciparea profesional i financiar a chinezoaicelor se datoreaz i eliminrii discriminrii între sexe. "Mao a fcut o remarc uimitoare câ nd a spus c femeile vor stpâni o jumtate de cer, iar de atunci s-a tiut c toate femeile din China vor munci", a mai spus Lynton.

10.Exemple de femei întreprinzator de succes din România Cristina

Grigores cu- este managerul unei firme ce se ocup cu furnizarea de soluii

complete în tehnologia apei: soluii pentru piscine, spa-uri, saune, accesorii pentru a cestea, dar i staii de potabilizare i epurare. Afacerea a fost început de la zero ca firm de inginerie în domeniul consultanei i proiectrii reelelor de alimentare cu ap. În faza de iniiere a afacerii s-a confruntat cu problema major a lipsei fondurilor care nu i-a dat  posibilitatea achiziionrii unei aparaturi tehnologice moderne. În 1995 firma a stabilit un  parteneriat de afaceri cu o firm american în urma cruia a beneficiat de un program de training în SUA pentru IMM-uri. În cadrul acestui program, a vizitat mai multe companii fabricante de pompe i accesorii pentru piscine. Dac în prezent compania furnizeaz soluii complete în tehnologia apei (soluii pentru piscine, spa-uri, saune, accesorii pentru a cestea, dar i staii de potabilizare i epurare), pe viitor firma îi propune s ofere produse i servicii la standarde europene, meninându-i poziia de lider pe care a câstigat-o. Este  preocupat de tot ceea ce este inovator în domeniu, motiv pentru care an de an îi îmbogete oferta de produse. Mariana G uzg- administreaza un grup de trei firme ce activeaz în domeniul

 pasmanteriei, firme care au crescut pas cu pas pentru a ajunge s se completeze i s se dezvolte reciproc. La momentul actual afacerile sunt în cretere, având deja o istorie proprie: în decembrie 2006 societatea va împlini zece ani de la realizarea primului metru de band elastic. Preocuparea permanent pentru cerinele pieei a permis s se ajung în prezent la un nomenclator de peste 2000 de articole. Planurile pe termen scurt includ certificarea standardelor de calitate privind protecia mediului. De asemenea se dorete concentrarea ateniei asupra politicilor de personal, motivarea i instruirea angajailor. Un alt obiectiv de realizat este participarea la târguri internaionale de profil i extinderea contactelor cu  partenerii din strinatate. Strategia pe termen lung a companiei are în vedere extinderea numrului de reprezentane în ar i diversificarea gamei de produse. Narciza Nedelcu- este managerul unei afaceri prospere în domeniul maselor plastice

 pe care a reuit s o dezvolte în ciuda a numeroase dificulti pe care le-a întâmpinat iniial. Ceea ce a determinat-o pe doamna Nedelcu s înfiineze o firm care are ca activitate domeniul maselor plastice, a fost dorina de a-i continua activitatea într-un domeniu cunoscut care îi oferise satisfacii profesionale. Dup o perioad de trei ani, în care s-a confruntat cu diverse probleme de ordin profesional i personal, doamna Nedelcu a

reuit s pun bazele unei afaceri prospere pe o pia în continu cretere. Pe viitor,  Narciza Nedelcu dorete extinderea afacerii i pe domeniul de extrudare (folie, tevi),  precum i personalizarea produselor fabricate. Un alt obiectiv este dezvoltarea grupului de firme, din care face parte i înfiinarea unei firme de construcii, a unei firme de paz i  protecie i una de tâmplrie de aluminiu. Firma are 60 de angajai în prezent, iar împreun cu restul firmelor ajunge la 80 de angajai. Gabriela Ciubotariu ± este managerul unei firme de producie tipografic, domeniu

în care lucreaz cu pasiune începând din anul 1990 i în care a devenit o veritabil specialist. La începutul activitii, când lucra împreun cu un asociat, cumprarea unui spaiu mai mare i achizitionarea de utilaje performante s-au realizat cu ajutorul unui împrumut substanial de la bnci care aveau pe atunci dobânzile foarte mari. Una din  problemele cu care s-a confruntat în faza de început a afacerii a fost neîncrederea oamenilor în tipografiile private i funcionarea pe o pia incert. Cu toate acestea, afacerea a mers foarte bine, bazându-se pe calitate i pe preuri mici, fapt ce a generat creterea numrul de clieni i al investiiilor. Georgiana Pogonar u - este general manager la Romcolor 2000, firm ce ocup locul

întâi în domeniul maselor plastice. Pe lânga reuitele profesionale, Georgiana Pogonaru face  parte din "Leading Women Entrepreneurs of the World", este membr a "Asociaiei Internaionale a Femeilor" i o mam care se bucur de doi copii minunai. conduce Class Mobexpert. Ea a mai obinut premiul pentru "Cea mai bun femeie de afaceri" în anul 2005. Firma pe care o reprezint, Mobexpert, se afl pe  primul loc în domeniul produciei de mobilier. Camelia crede c tot ce a construit pâna acum o face s se simt împlinit. A terminat Facultatea de Medicin, iar în 1993 a intrat în afaceri alturi de soul ei. Cu toate c în viaa profesional norocul îi surâde, pe plan personal lucrurile nu stau tocmai roz. Camelia înc se reface dupa desprirea de fostul sot, Dan ucu. Camelia

ucu

-

directorul executiv Musette, conduce cu succes brand-ul Musette, o marca foarte îndragita în România. Construit de la zero în doar 5 ani, acum afacerea Cristinei a ajuns la o cifra de 12 milioane de euro. Poate credei c este de ajuns, dar nu pare suficient. Musette se concentreaz acum pe extinderea i pe piaa italian. Cristina se dedic trup i suflet acestei meserii, o practic cu o mare pasiune i declar c nimic nu îi face  plcere mai mare decât s-i vad "copilaii" în picioarele femeilor din România. Cristina

Bâtlan

-

Concluzii Succesul nu este un fenomen care vine pe neateptate. Pentru a reui trebuie s munceti foarte mult i s ai anumite caliti indispensabile reuitei. Indicatorii referitori la trsturile de personalitate care definesc o femeie manager  de succes sunt: perseverena, seriozitatea, implicarea i corectitudinea, informarea i  pregtirea antreprenorial continu. Perseverena se dovedete a fi calitatea esenial necesar unei femei manager care i-a propus s-i dezvolte propria afacere. Indicatorii tradiionali ai succesului, referitori la obinerea unui profit cât mai mare i la dimensiunea afacerii desfurate sunt privii diferit de femeile într eprinztor. Importana banilor i obinerea de bunuri materiale nu reprezint un indicator al succesului, succesul se afl în strâns legtur cu generarea unei imagini pozitive a afacerii realizate a crei pies de rezistent este încrederea.. Sydney Abordarea comparativ a afacerilor de succes gestionate de femei manager din România reprezint un punct de reper în stabilirea principalelor ateptri i dificulti cu care se poate confrunta o femeie care dorete s îi realizeze propria afacere. Studiile indic faptul c femeile care încep o afacere îi doresc s obin independen financiar, dar mult mai important este s aib controlul asupra propriului destin. Chiar dac volumul de munc este de obicei foarte mare, faptul c au posibilitatea de a-i planifica singure timpul în funcie de  prioriti, face acest inconvenient secundar. De fapt, multe femei declar c le place s munceasc i prefer afacerile altor tipuri de activiti. Trebuie remarcat faptul c multe femei manager subliniaz nevoia de provocare creativ i stimularea inventivitii. De asemenea, multe femei identific nevoia de ³a face o diferen³,³a schimba ceva³ în comunitile lor. Dei puine din femeile întreprinztor sunt cu adevrat mulumite ca i angajate, cele mai multe îi prsesc locul de munc pentru ca nu le sunt satisfcute anumite ateptri  profesionale. Multe femei menioneaz c pentru a se lansa în afaceri au nevoie de vocaie, oportuniti i proiecte, stimulare i încurajare, libertatea de a-i programa timpul i activitile, libertatea de a-i gestiona aspectele familiale, mediu de lucru personalizat, alinierea etic dintre munc i valori personale, relaii colegiale amiabile, un flux permanent de învare i dobândirea respectului din partea clienilor i colegilor. Pe calea antreprenoriatului, multe femei descoper i dezvolt ³propriul drum³, o nou viziune asupra vieii i propriei persoane. Este o experien covâritoare car e poate fi sintetizat astfel: ³Învei s nu priveti în urm i s nu regrei. Doar continui i crezi în ceea ce faci³.

Bibliografie

Chipea

Florica - Femeia în contextul schimbrii, Editura Universitii din Oradea, 2000;

Driga Otilia, Gonzales L. Esteban (CEBR) - Antreprenoriatul feminin în România, Centrul

 pentru Cercetare în Antreprenoriat i în Afaceri, 2007; Grunberg Laura, Ioana Borza, T heodora-Eliza Vcrescu - Cartea neagr a egalitii de

anse între femei i brbai în România, Editura AnA, Bucureti, 2006; Pasti Vladimir - Ultima inegalitate, Editura Polirom Colecia Studii de gen, Iai, 2003; Vduva Sebastian - Antreprenoriatul, Editura Economic,Bucureti, 2004; www.wall-street.ro www.jurnalul.ro