farma

Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti  Facultatea de Farmacie

MICROBIOLOGI E

Grosu Andreea Laura !eria ", #ru$a %

DEFI&I'IE(

Microbiologia reprezintă o ramura a biologiei, care se ocupa cu studiul mictoorganismelor unicelulare, invizibile cu ochiul liber si infuenta acestora asupra oanemilor si a altor organisme. Inițial, microbiologia studia numai procesele zice, chimice și biologice legate de activitatea microorganismelor, pentru a putea olosi pe cele utile și pentru a contracara procesele dăunătoare omului. În ultimele decenii, domeniul de studiu al acestei discipline sa e!tins pringenetica, biochimia și ziologia microorganismelor. Încă din antichitate, oamenii de știință credeau că e!istă niște ăpturi mici, ce puteau cauza maladiile. "e aceea, #n multe regiuni mai dezvoltate $%oma, &recia, semiții', e!istau norme igienice  oarte stricte. (umele unor boli $păstrate p)nă astăzi, de e!. numele antra!ului' au ost propuse #ncă de *ipocrate $ +-// # *r', #nsă studiul științic al microbiologiei sa dezvoltat mult mai t)rziu.Însă e!istența lor a ost demonstrată de abia c)teva milenii mai t)rziu, odată cu inventarea microscopului. 0stel, %obert *oo1e a ost primul, ce a susținut e!istența microorganismelor #n 2- #n lucrarea sa 3 Micrografa4. Însă #n 2/, 0nton van 5eeu6enhoe1 a ost primul care să descopere cu a7utorul microscopului primele microorganisme $bacterii' și să demonstreze e!istența lor. Iată de ce el este considerat de mulți oameni $)rintele micro*iolo#iei+

.În 289, A#ostino Bassi de Lodi a arătat că o boală a viermelui demătase este provocată de un microorganism, aceasta a ost prima oară  #n istoria biologiei, c)nd sa demonstrat că un microorganism poate provoca maladia altui organism. "oisprezece ani mai t)rziu, zicianul maghiar Ignaz :emmel6eis a ost primul ce a observat că doctorii spitalelor din ;iena răsp)ndeau inecții puerperile și ia obligat săși spele m)inile #nainte de naștere. ?+ aprilie 2/, c)nd  Anthonie van Leeuwenhoek   $2?  2/?' a transmis :ocietă@ii %egale de Atiin@e din 5ondra, un reerat Btiin@ic #n care sunt descrise microorganismele din mediul ambiant Bi care produc ermenta@ie. seruri ob@inute prin tratarea microorganismelor producătoare de boli. În diagnosticarea turbării se cunosc corpusculii #abe$ % &e!ri' Ioan (antacuzino > #ntemeietorul Institutului de microbiologie din %om)nia a contribuit cu importante studii #n imunologie, seroterapie. )raian S*vulescu a studiat, cu rezultate remarcabile, domeniul mucegaiurilor topatogene. ?

În domeniul bacteriologiei medicale sau remarcatD 6te2an &icolau, D+ Com*inescu, Constantin Levatidi, M+ Ciuc)+  

Microor#anismele produc biopolimeri cum ar  polizaharidele,

poliesterii sau poliamidele Microorganismele contribuie la biodegradarea deșeurilor casnice, industriale sau din agricultură. Cotențialul de biodegradare al unui microb depinde de natura deșeurilor. "eoarece deșeurile sunt deseori amestecate, pentru a elimina contaminarea sunt olosite amestecuri din mai multe specii de bacterii și ungi, ecare specice unui tip de deseu. a #nt)mpinat dicultați #n decursul anilor, mai ales datorită criteriilor care au ost luate #n considerare. 0ctualmente, pentru microorganisme, ca și pentru toate organismele vii, se olosește sistemul de clasicare al lui 5inne. Microorganismele sunt alături de toate celelalte organisme vii o componentă a bioserei. Microorganismele nu le găsim #n mod obișnuit #n natură ca specii izolate ele se organizează #n dependență de actori multipli, #n amestecuri de populații, orm)nd micro*ioceno4e, sau cum se mai numesc, micro*ionta+ "intre personalitățile secolelor nouăsprezece și douăzeci, care au avut și #ncă mai au un impact uriaș asupra civilizației noastre, probabil că cea mai mare a ost a lui Louis 1asteur. 0cest #nteiemător al 7tiintelor micro*iolo#ice sa născut #n ziua de :. Jtean, ?/ decembrie 28??, in "ole, regiunea Kura din Lranța. În domeniul știintelor microbiologice, Casteur a ost acela care a adus o contributie de geniu la imuni4area oamenilor.  :avantul rancez a arătat că păsările inectate de vechile culturi de holeră de pui nu erau aectate de culturi virulente. "e aceea, sa g)ndit că astel de orme atenuate, modicate prin oricare din metodele disponibile, puteau  olosite la imunizarea persoanelor. "in acest motiv, mai apoi, in7ectarea culturii devărsate de vite ia prote7at pe oameni de variolă. Casteur #nsuși a sugerat terminologia, propun)nd cuv)ntul vaccin pentru culturile atenuate si olosirea lor ca vaccinare. 'eoria ” #enera8iei s$ontane” > care venea din antichitate și care pretindea că #n orice moment din materie moartă, inertă, se poate naște materie vie, ba chiar și celule ori viețuitoare > este oarte veche. În Lranța anului 289E, proesorul zoolog Feli9 A+ 1ouc-et $28--28/?', din %ouen, publica un trat asupra generației spontante, #n care susținea că microbii se pot naște spontan din materia ără viață. 0sel, după Couchet, microbii berii se năsteau din proteinele orzului pus la ermentat sau din proteinele vegetale ale unei inuzii de )n. Clasi3carea

microor#anismelor



Centru medici, concluziile lui Couchet sunau descura7ator. :e acredita ideea după care microbii, care complicau orice operiație chirurgicală, se nășteau spontan din protinele plantelor din )n. Ji cum nu putea e!ista operație care să nu genereze și detritusuri celulare, nașterea postoperatorie, era inevitabilă $o atalitate'. (așterea spontană a unor microorganisme vii din materia moartă, susținută de Couchet, ataca și ondul teoriei ermentațiilot a lui Casteur, deoarece sugera că germenii $dro7diile' lactici, acetici provin din sucul care ermentează și nu 4cad din aer4, cum susținea Casteur. În dilemă, 0cademia de Jtiințe a oerit un premiu substanțial pentru cel care va răspunde, o dată pentru totdeaunaD exist* ori nu exist* !enerare spontan* de microor!anisme direct din materia +*r* via,*-

Crin e!periențe de o mare ingeniozitate, Casteur a reușit să dovedească aptul că un asemenea proces este imposibil, că orice microb se naște dintrun 4părinte anterior4, ceea ce conrma at)t aserțiunea Omne vivum ex ovo, c)t și Omnis cellula e cellula $ #n ond, bacteriile sunt celule'. Casteur ia răspuns lui Couchet prin e!periențe simple, ușor de vericat. În primul r)nd, el a demonstrat că inuzia pe care Couchet o introdusese #n balonul steril, conținea spori de ciuperci microscopice.. Într adevăr, Casteur a putut să arate că temperatura de 2-- G, la care era supusă inuzia de )n de către Couchet, nu este capabilă să ucidă sporii de microorganisme. "e abia la 2?- G se poate spera acest lucru. Centru a demonstra #n modul cel mai convingător că microorganismele din baloanele lui Couchet porvin din aer $sau din )nul ținut prealabil in aer', Casteur a luat o serie de baloane ce conțineau un mediu putrescibil și lea modelat, la facără, g)tul 4 ca de lebădă4, adica #n așa el #nc)t asta să acă curburi. Nriciul de la capăt era oarte mic $2? mm diametru'. 0 sterilizat prin erbere o parte din aceste baloane, ca să se asigure că #n mediu nau rămas cumva microorganisme vii. 0lte baloane lea #ncălzit doar p)nă la 2-- G, așa cum ăcea Couchet. 0poi a lăsat toate aceste baloane #ntrun mediu ără curenți de aer. "in cauza deschiderii permanente a g)tului baloanelor, aerul putea intra nestingherit #n recipiente $ condiție pe care o cerea Couchet, căci el atribuia aerului proprietatea miraculoasă de a stimula generația spontană'. 0cest aer era perect normal. În schimb, din cauza prelungirii, 4#n ormă de g)t de lebădă4 a recipientului, praul din atmoseră #ncărcat cu germeni, nu putea pătrunde din cauza curburii care prote7a interiorul balonului de curenți. Culberile ne se depuneau in primul cot al g)tului curbat. %ezultatul e!perienței ia adus victoria incontestabilă lui Casteur. Gonținutul recipientelor cu g)tul de lebădă, bine sterilizate, a rămas +

nealterat.