Fara ochelari

Dr. Cristian Cârstoiu == Raport Exclusiv ==

6 Comportamente frecvente care î¡i deterioreazå rapid vederea

Autorul acestui material de informare a fåcut toate eforturile pentru a oferi cele mai precise ¿i corecte informa¡ii despre subiectul tratat aici. Autorul nu oferå nici o garan¡ie, sub nici o formå, a rezultatelor ob¡inute ca urmare a folosirii acestor informa¡ii de cåtre cititor. Autorul nu î¿i asumå nici o responsabilitate comercialå, medicalå sau de altå naturå fa¡å de cititorii acestui material sau cåtre o ter¡å parte. Autorul nu poate fi considerat responsabil pentru nici o pagubå ori stricåciune materialå, moralå sau de altå naturå, apårutå direct sau pe cale de consecin¡å, prin utilizarea informa¡iilor din acest material. Autorul nu pretinde ob¡inerea unor beneficii de naturå medicalå prin utilizarea informa¡iilor din acest material. Pentru orice problemå de naturå medicalå autorul recomandå ob¡inerea unui sfat competent de la un medic specialist. Con¡inutul ¿i proprietatea intelectualå a acestui material sunt protejate de legea dreptului de autor. Distribu¡ia acestui material este gratuitå, sub rezerva men¡ionårii sursei în forma “Material educa¡ional gratuit oferit de Dr. Cristian Cârstoiu – www.faraochelari.ro”.

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

Raport exclusiv:

6 comportamente frecvente care î¡i deterioreazå rapid vederea

Dragå prietene,

Ρi ofer gratuit aceast raport exclusiv pentru ca tu så po¡i beneficia de o vedere bunå, mul¡i ani de acum încolo. Nu conteazå dacå în prezent por¡i sau nu ochelari, calitatea vederii este, statistic vorbind, în continuå scådere. Pentru cei care utilizeazå mai multe ore pe zi computerul – ¿i faptul cå ai primit acest mesaj te include ¿i pe tine în aceastå categorie din ce în ce mai numeroaså – existå o serie de riscuri suplimentare pe care abia acum cercetåtorii le-au putut måsura. Este nevoie de mai mul¡i ani, pe un numår suficient de mare de subiec¡i, pentru a putea efectua o cercetare corectå din punct de vedere ¿tiin¡ific. Informa¡iile de mai jos au la bazå aceste studii. În plus, ca trainer al cursului “Fårå Ochelari” (www.faraochelari.ro) am identificat cele mai des întâlnite comportamente care au ca rezultat o afectare a calitå¡ii vederii. Ρi voi mai oferi ¿i una din tehnicile pe care le predau la cursul “Fårå Ochelari” care så te ajute så limitezi deteriorarea progresivå a vederii în continuare. De asemenea, vei gåsi în acest material exclusiv ¿i un test foarte simplu care î¡i va semnala prezen¡a astigmatismului (dacå este cazul) ¿i ce semnifica¡ie are acest lucru pentru tine. Så începem, deci!

2

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

1. Purtarea ochelarilor ¿i a lentilelor de contact Da, ¿tiu cå pare foarte ciudat. Dar te întreb: ai våzut vreodatå pe cineva care så poarte ochelari sau lentile de contact, ¿i dupå o vreme vederea så i se îmbunåtå¡eascå? Probabil nu. Regula este cå dupå o vreme trebuie så schimbi ochelarii, cu dioptrii mai mari. Nu ¿tiu pe nimeni så fi mers la un examen oftalmologic ¿i doctorul så-i spunå “Am ve¿ti bune! Vederea ¡i s-a îmbunåtå¡it ¿i o så-¡i prescriu ochelari cu o dioptrie mai pu¡in!” Iatå o serie de somitå¡i medicale care comenteazå acest aspect: “Lentilele divergente (n.ed.: cu “minus”, folosite pentru miopie) sunt cel mai frecvent utilizate, dar ele cresc stresul musculaturii oculare la vederea de aproape, ceea ce are ca rezultat direct progresia miopiei” Dr. B. May, OEP Publication, 04/2007, pp. 12-13

“Accentul pus pe recomandarea utilizårii lentilelor compensatorii ridicå o serie de probleme la reexaminarea ulterioarå a pacientului. Lentilele nu corecteazå ¿i nu servesc interesul pacientului. Lentilele divergente utilizate permanent produc insuficien¡å acomodativå (n.ed.: efort crescut pentru focalizarea pe obiectele aflate în apropiere) pânå când pacientul se obi¿nuie¿te cu noile lentile. În timp are loc cre¿terea miopiei ¿i ciclul se reia.” Dr. M.M.Birnbaum, Review of Optometry, 11/2006, pp. 84-87

Sunt perfect de acord cå ochelarii reprezintå o modalitate simplå de tratare a problemei de vedere, dar realitatea este cå ei nu sunt decât o protezå. Ei nu rezolvå problema de vedere, ci pur ¿i simplu o acoperå. Ochelarii sunt o re¡etå, ¿i, întocmai ca în cazul unui medicament, se poate face exces. Ochelarii trebuie utiliza¡i ca un instrument care så te ajute så-¡i recape¡i o vedere normalå, ¿i nu ca un factor agravant al vederii tale.

3

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

2. Cititul în condi¡ii necorespunzåtoare Sunt convins cå bånuiai acest lucru dar nu ¡i-ai pus niciodatå problema. Condi¡iile necorespunzåtoare sunt: lumina insuficientå, numårul mare de ore de citit continuu, ¿i cititul în pozi¡ie culcat, cu cartea oblic fa¡å de ochi. Cauza este stresul musculaturii externe a ochiului (mu¿chii care asigurå mi¿carea ¿i rota¡ia ochilor). Este senza¡ia de disconfort sau chiar de durere dupå mai multe ore de citit, studiu sau orice alta activitate vizualå prelungitå. Miopia (incapacitatea de avedea clar la distan¡å) afecteazå peste 20% dintre români. Miopia apare cel mai frecvent în ¿coalå, între clasa I ¿i clasa a VIII-a. Este deseori declan¿atå de o capacitate inegalå de focalizare a celor doi ochi, ceea ce for¡eazå excesiv unul dintre ochi. Prescrierea de ochelari nu rezolvå problema (am våzut mai devreme de ce) ¿i miopia progreazå pânå la terminarea facultå¡ii. Era informaticå, în care utilizarea continuå a calculatorului a devenit principalul mod de lucru pentru foarte mul¡i oameni, face ca acest ciclu vicios så continue ¿i dupå terminarea studiilor. Gânde¿te-te la cei pe care-i cuno¿ti ¿i care poartå ochelari. Cel mai probabil, ace¿ti oameni sunt: - cu educa¡ie superioarå (mul¡i ani de studiu); - au un job care necesitå multe ore la calculator; - au o meserie sau activitate care necesitå focalizarea privirii la distan¡å micå (stomatologi, electroni¿ti, etc. sau se joacå ore în ¿ir pe jocuri video fårå ca måcar så ridice privirea). Vederea de aproape face parte din via¡a noastrå de zi cu zi ¿i nu putem schimba asta. Ce po¡i face înså este så înve¡i så te adaptezi acestui stil de lucru – ceva ce majoritatea oamenilor nici nu-¿i pun problema.

4

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

3. Utilizarea calculatorului Americanii descriu a¿a-numitul “Computer Vision Syndrome” – traducerea mea cea mai bunå a acestui termen ar fi “Sindromul Privitului la Monitor” ¿i care afecteazå între 50 ¿i 90% dintre utilizatorii PC-ului. Acest sindrom cuprinde: - Dureri de cap - Dificultå¡i de focalizare a privirii - Usturimi ale ochilor - Ochi obosi¡i - Tensiune ¿i durere ocularå - Uscåciunea ochilor - Vedere dublå sau înce¡o¿atå - Sensibilitate la luminå - Dureri la nivelul umerilor ¿i cefei. Fiecare orå petrecutå la calculator poate contribui la scåderea vederii. Utilizarea calculatorului duce la a¿a-numitul “stress al punctului de clar-aproape” – adicå punctul cel mai apropiat în care vederea este clarå. Focalizarea extensivå în zona aflatå în imediata apropiere a fe¡ei duce la solicitarea excesivå a anumitor mu¿chi ai ochiului, având drept consecin¡å tulburårile marcate cu bold în simptomele de mai sus. Uscåciunea ¿i usturimea ochilor are drept cauzå clipitul mai rar ¿i secre¡ia lacrimalå insuficientå. Lucrul la calculator fårå includerea în rutina zilnicå a câtorva obiceiuri simple poate duce la o afectare permanentå a calitå¡ii vederii. Iatå unul dintre ele: Regula 10-10-10 Dupå ce lucrezi la calculator 10 minute, prive¿te timp de 10 secunde un obiect aflat la 10 metri distan¡å. Fårå så intru în detalii de fiziologie a vederii, aceastå tehnicå simplå permite relaxarea acelor grupe musculare care sunt direct responsabile de apari¡ia ¿i progresia miopiei. Aceastå tehnicå atât de simplå î¡i poate proteja vederea mul¡i ani de acum încolo.

5

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

4. Lipsa nutrien¡ilor corespunzåtori ªtim cå o nutri¡ie adecvatå este necesarå pentru o via¡å lungå ¿i sånåtoaså. Ochii nu fac excep¡ie, mai mult, ace¿tia având nevoi speciale pentru a putea func¡iona satisfåcåtor. Mai jos sunt men¡ionate principalele vitamine de care ochiul are în mod special nevoie: Nutrientul esen¡ial nr. 1: Vitamina C 2006 ar fi putut fi numit “Anul antioxidan¡ilor”: peste 400 de studii au fost publicate numai în acel an în SUA (cu 50% mai mult ca în 2005) referitoare la rolul ¿i importan¡a antioxidan¡ilor; respectiv acele substan¡e care previn sau limiteazå oxidarea (adicå distrugerea) celularå. Vitamina C este cap de listå în rândul antioxidan¡ilor. Concentra¡ia ei în cornee ¿i cristialin este de 2-3 ori mai ridicatå decât în orice alt ¡esut al organismului. Lipsa de viaminå C duce la degradarea corneei ¿i a cristalinului ¿i favorizeazå apari¡ia cataractei. Suplimentarea nutri¡ionalå cu 600 mg/zi duce la reducerea riscului de cataractå cu 70%! Nutrientul esen¡ial nr. 2: Luteina Luteina este esen¡ialå pentru o vedere sånåtoaså. Împreunå cu un alt carotenoid, zeaxantina, sunt constituen¡i ai pigmentului galben aflat în structura retinei. Se gåse¿te în special în afine, dar ¿i în morcov, caise ¿i alte fructe ¿i legume viu colorate. Nutrientul esen¡ial nr. 3: Ginko biloba Ginko este una dintre cele mai vechi plante de pe Terra, având peste 150 de milioane de ani! Nici o surprizå, deci, cå este una dintre cele mai cercetate plante. Ginko este în primul rând un antioxidant foarte puternic, dar ajutå ¿i la cre¿terea fluxului de sânge spre retinå ¿i, mai ales, reduce deteriorarea retinei, cu o cre¿tere semnificativå a acuitå¡ii vizuale. Nutrientul esen¡ial nr. 4: Vitamina A Vitamina A este absolut esen¡ialå pentru buna func¡ionare a retinei, într-atât încât unele din sursele nutri¡ionale de vitaminå A chiar se numesc “retinoizi”. Cealaltå surså o reprezintå carotenoizii, care sunt ob¡inu¡i din fructele ¿i legumele galbene ¿i portocalii. Când bunica î¡i zicea så månânci morcovi pentru cå fac bine la vedere, avea dreptate! Deficitul de vitaminå A duce la scåderea vederii la întuneric, ceea ce duce la recomandarea suplimentårii alimentare cu aceastå vitaminå la cei care noaptea nu våd bine. Vitamina A mai ajutå ¿i la adaptarea la schimbarea luminozitå¡ii, previne apari¡ia cataractei, ¿i scade riscul de degenerare macularå (n.ed.: degradarea por¡iunii centrale a retinei, responsabilå de vederea detaliilor ¿i culorilor).

6

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

Nutrientul esen¡ial nr. 5: Vitamina E Vitamina E are în primul rând ac¡iune antioxidantå ¿i previne cataracta; suplimentarea cu vitaminå E a dietei zilnice reduce la jumåtate riscul acesteia. Combina¡ia cu vitamina C este eficientå împotriva efectelor nocive ale radia¡iilor ultraviolete. Principala surså de vitamina E se aflå în legumele cu frunze verde-închis (spanac) dar ¿i avocado, uleiul de måsline sau de porumb, ¿i soia.

Mineralele Pe lângå vitamine, un rol foarte important îl au o serie de minerale: crom, zinc ¿i seleniu. Acestea au la nivelul ochiului concentra¡ii de 2-5 ori mai mari decât în alte ¡esuturi ale organismului. Modificarea obiceiurilor alimentare – trecerea spre fast food ¿i mâncåruri procesate industrial – creazå un dezechilibru în aportul corespunzåtor cu aceste minerale. Mai mult, reducerea aportului de carne de vitå în contrapartidå cu carnea de pasåre (de¿i beneficå din multe alte puncte de vedere) reduce aportul de seleniu ¿i crom ¿i înlocuirea acestuia din urmå cu vanadiu, datoritå compozi¡iei diferite a alimenta¡iei ierbivorelor fa¡å de påsåri. Cum rolul acestui material nu este de a face o detaliere extensivå a nutri¡iei ochiului, ma voi opri aici referitor la acest subiect.

5. Efortul excesiv de a vedea Stresul muscular exercitat asupra sistemului vizual atunci când nu vedem clar, poate duce în timp la probleme majore de vedere. Obiceiul de a miji ochii când citim în luminå slabå sau text foarte mårunt duce la tensiune muscularå, durere de cap ¿i iritarea ochilor. Prin numai câteva exerci¡ii simple, po¡i invå¡a så te eliberezi de stressul vizual, så î¡i relaxezi musculatura ocularå ¿i så î¡î tonifici mu¿chii responsabili de focalizare.

7

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

6. Lipsa exersårii vederii Ca orice parte a corpului, ¿i ochii pot fi antrena¡i. O serie de exerci¡ii special concepute pot så inverseze ciclul deteriorårii vederii ¿i så îmbunåtå¡eascå uneori spectaculos claritatea vederii. Iatå premizele acestor exerci¡ii: a. Datoritå stresului continuu asupra sistemului vizual, utilizårii ochelarilor ¿i a procesului de îmbåtrânire, vederea slåbe¿te. b. Programul de antrenare a vederii ajutå la întårirea ¿i cre¿terea flexibilitå¡ii musculaturii implicate în acest proces. c. O serie de exerci¡ii de numai 10-15 minute de 2 ori pe zi permite stimularea ¿i energizarea componentelor ochiului de o manierå care n-ar putea fi niciodatå realizatå în mod normal. d. În numai câteva såptåmâni, uneori chiar zile, vei constata îmbunåtå¡irea vederii ¿i î¡i vei sim¡i ochii mai puternici. Obiectele din jurul tåu vor apårea mai bine conturate ¿î culorile mai vii. e. O datå ce vederea s-a îmbunåtå¡it, va trebui så faci exerci¡iile doar de câteva ori pe lunå pentru a men¡ine performan¡a vizualå. f. Vei descoperi 8 tehnici speciale care sunt esen¡iale în prevenirea deteriorårii vederii ¿i în men¡inerea unei vederi optime în anii care vor urma. Aceste exerci¡ii stimuleazå to¡i mu¿chii ochiului într-un mod care nu poate fi niciodatå atins în activitatea zilnicå. Cu ajutorul acestor exerci¡ii vei putea: 1. Så î¡i îmbunåtå¡e¿ti vederea dacå este nevoie sau så ¡i-o men¡ii dacå acum vezi bine; 2. Så economise¿ti sute sau chiar mii de lei pe consulta¡ii la oftalmolog, pe ochelari sau lentile de contact sau opera¡ia laser; 3. Så previi deteriorarea progresivå a vederii; 4. Så reduci miopia, astigmatismul sau prezibitismul; 5. Så vezi mai bine noaptea; 6. Så reduci efectul negativ al utilizårii calculatorului. Regula 10-10-10 pe care ¡i-am spus-o mai devreme este un punct bun de start pentru îngrijirea vederii. Dacå nu inversezi ciclul negativ care duce la agravarea continuå a tulburårilor de vedere, pe termen lung vederea va deveni din ce în ce mai slabå. Acest lucru poate fi realizat prin folosirea continuå, zi de zi, a tehnicilor ¿i exerci¡iilor din programul „Fãrã ochelari”.

8

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

Ce trebuie så ¿tim despre astigmatism Spuneam la începutul materialului cå î¡i voi pune la dispozi¡ie un test foarte simplu care poate indica prezen¡a astigmatismului. De¿i este posibil så nu ai astigmatism, la cursurile „Fårå ochelari” am constatat cå aproximativ 35% dintre participan¡i aveau un astigmatism semnificativ, fårå så ¿tie. Din acest motiv li se prescriseserå ochelari care nu corectau ¿i astigmatismul, ceea ce le afecta vederea pe termen lung, dupå cum vom vedea în continuare. Mai întâi înså, så vedem ce este astigmatismul. Prin astigmatism se în¡elege o tulburare a vederii care se manifestå prin focalizarea neregulatå a imaginii pe retinå (în mai multe puncte); cauza este o deformare a corneei, care nu mai are formå perfect sfericå, ci u¿or ovalizatå.

Astigmatismul: Imaginea se focalizeazå neregulat pe retinå. Corec¡ia se face cu lentile cilindrice.

În cazul astigmatismului, chiar dacå imaginea se formeazå pe retinå, ea nu este clarå, aparând „dublatå” sau cu un halou, spre deosebire de miopie sau prezbitism unde imaginea apare „în cea¡å”. Figurile de pe pagina urmåtoare sunt exemplificative în acest sens. Corec¡ia astigmatismului se face cu lentile cilindrice, diferite de cele sferice necesare în cazul miopiei sau prezbitismului. Existå bineîn¡eles posibilitatea unei tulburåri de vedere combinate, în care astigmatismul poate coexista alåturi de miopie sau prezbitism. În acest caz, corec¡ia cu ochelari se face cu lentile mixte, sfero-cilindrice. Atunci când astigmatismul, de¿i prezent, nu este diagnosticat, tendin¡a opticianului este de a recomanda lentile sferice de dioptrii mai mari. De exemplu, la un prezbitism de +2 D ¿i un astigmatism de 1 D, opticianul va recomanda ochelari de +3 D sau chiar mai mult. Aceastå prescrip¡ie este incorectå ¿i în timp va accentua problemele de vedere.

9

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

Astigmatism orizontal

Astigmatism vertical

www.faraochelari.ro

Astigmatism oblic

Astigmatism multifocal

Miopie, hipermetropie sau prezbitism în diverse grade

Normal

Normal

Miopie, hipermetropie sau prezbitism combinate cu astigmatism – variante Normal De ce se întâmplå acest lucru? Aminte¿te-¡i atunci când opticianul î¡i pune lentile de corec¡ie pentru a identifica ce tip de lentile ai nevoie, te întreabå “E clar acum?”. Or, neclaritatea imaginii poate avea douå forme de manifestare: “în cea¡å” sau “dublat” – vezi imaginile exemplificative de mai sus. Tu chiar dacå nu vezi “în cea¡å”, dar vezi “dublat” råspunzi “Nu, nu e clar” pentru cå într-adevår, tu nu vezi clar. În acest moment, opticianul î¡i va da lentile mai puternice, dar tot sferice. Evident, pentru cå tu vezi mai aproape textul (acesta este rolul lentilelor sferice), îl vei vedea mai clar ¿i la un moment dat vei spune “Da, acum våd clar”; înså aceastå claritate nu este datå de compensarea astigmatismului, ci de simplul fapt cå textul de pe optotip este “mai aproape” de tine ¿i deci îl vezi mai mare. Consecin¡a este o for¡are inutilå a ochilor pentru acomodarea la privirea prin lentilele care sunt prea puternice – de aici durerea de cap, de ochi, starea de obosealå ¿i de multe ori imposibilitatea de a purta ochelarii mai mult timp de-a lungul zilei.

10

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

Cum po¡i ¿ti dacå ai astigmatism? Este foarte simplu: printeazå aceastå paginå ¿i prive¿te rozeta cu câte un singur ochi, de la 20, 40 ¿i 60 cm. Acoperå ochiul celålalt cu mâna; este important så nu “strângi” ochiul pentru cå vei tensiona ¿i musculatura din ochiul deschis ¿i imaginea va fi distorsionatå. Dacå vezi unele linii mai groase decât altele, sau dublate, sau întreaga rozetå pare dublatå, atunci ai astigmatism. Direc¡ia liniilor îngro¿ate sau dublate este axul astigmatismului.

11

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

Dacå ai astigmatism, este important så-¡i dai seama în ce måsurå acesta afecteazå calitatea vederii tale. Pentru asta, î¡i recomand un test la fel de simplu precum cel cu rozeta. Printeazå optotipul de pe paginile urmåtoare; este în format A3 ¿i este conceput så fie våzut de la 3 m. Pentru simplitate, l-am separat în douå jumåtå¡i A4 care trebuie printate ¿i lipite una peste alta. Depårteazå-te la 3 m de optotip, acoperå un ochi cu mâna, ¿i identificå ce rând vezi clar cu ochiul liber, fårå ochelari. Apoi, pune mâna cealaltå în dreptul ochiului liber, având degetele u¿or råsfirate; prive¿te optotipul prin spa¡iul dintre douå degete (încearcå diferite distan¡e între mânå ¿i ochi ¿i diferite mårimi ale spa¡iului dintre degete pânå ob¡ii cea mai bunå claritate a imaginii pe optotip). Noteazå ce rând vezi clar acum. Pune degetele orizontal, vertical ¿i la 45°. Diferen¡a de claritate între privitul cu ¿i fårå mâna cu degetele råsfirate este datå de astigmatism. Vei remarca faptul cå imaginea are claritatea cea mai mare în situa¡ia în care degetele tale sunt orientate pe acela¿i unghi cu liniile care påreau îngro¿ate când ai privit rozeta. Dacå ai descoperit cå ai astigmatism, por¡i ochelari în prezent, dar nu ai lentile cu

A

B

C

Verificarea astigmatismului: A. Orizontal; B. Vertical; C. Oblic. Un ochi este acoperit complet, iar celålalt ochi prive¿te optotipul printre degete.

componentå cilinidricå, este timpul så te duci la optician ¿i så-¡i refaci ochelarii. Sau, po¡i participa la cursul “Fårå ochelari” unde vei învå¡a o serie de exerci¡ii care pot så rezolve definitiv astigmatismul, fãrã så mai fie nevoie vreodatå de ochelari.

Devino o resursâ de informare: då acest material mai departe prietenilor tåi! 12

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

13

© Dr. Cristian Cârstoiu 2009

www.faraochelari.ro

14