Expo Mosia Mogosoaia-Chitila PDF

 

Moș ia Mogoșoaia - Chitil a  Moșia reconstituire reconstituir e istorică și digitală

Echipa proiectulu proiectului: i: istoric de artă dr dr.. Oana Marinache fotograf Cristian Gache urbanist Andrei Popescu

Surse: fotografii din fondurile Arhivelor Naționale ale României, arhiva Jean Ghyka, colecții particulare

 

Înaintașii Domnitorului Gheorghe Bibescu Genealogii restrânse (Linia Maternă)  Constantin Brâncoveanu (1654 - 1714)  Maria

Safta Brâncoveanu (1686 Brâncoveanu (1686 - 1747)  1700 Iordache Creţulescu (? - 1746)

Constantin Creţulescu  Smaranda Florescu

Safta Creţulescu  ConstantinVăcărescu

Ecaterina Văcărescu  1794 Marele Ban de Craiova Dimitrie Bibescu (1772 - 1831)

Familia Bibescu-Basarab Brâncoveanu

Legendă descendențădirectă

  adopție căsătorie perioada de domnie fărădescendenți

Ecaterina Creţulescu  1774 Barbu C. Știrbei (1753-1813)

 

Înrudirea celor c elor 3 doamne doa mne Știrbey-Bibescu Genealogii restrânse

Constantin Brâncoveanu (1654-1714)  Domn al Ţării Românești (1688-1714)  Maria

Marele Ban Grigore Brâncoveanu (1776 - 1832) Safta Balș (1778 - 1857)

Maria Brâncoveanu (?-1837)  Grigore Băleanu (1770-1842)

Elena Brâncoveanu (1787-1809)  1803 Grigore Cantacuzino-Pașcanu (1779-1808)

o adoptă pe nepoata Saftei Balș

Constantin Brâncoveanu II (?-1714)  Ilinca Balș

Constantin Brâncoveanu III (1707-1762)  Maria

Zoe Mavrocordat (1805-1892) Doamna Ţării Românești  1842-1845  Gheorghe Bibescu (1802/1804 - 1873)

Alexandra Băleanu  Nicolae Văcărescu

Emanoil Brâncoveanu (1748-1811)  Zoe Sturdza

Legendă descendențădirectă

  adopție căsătorie perioada de domnie fărădescendenți

Maria Văcărescu (1815-1859) 1. Costache Ghica 2. Gheorghe Bibescu Doamna Ţării Românești  1845-1848

Elisabeta (Safta) (1805-1874) Doamna Ţării Românești  1849-1853, 1854-1856  Barbu Știrbey (1799 - 1869)

 

F amilia Bi Bibescu-Basarab bescu-Basarab Brânco Brâncoveanu veanu Genealogii restrânse

Ecaterina Văcărescu  1794 Marele Ban de Craiova Dimitrie Bibescu (1772 - 1831)

Barbu D. Bibescu Ştirbey   1821 Elisabeta (1799-1869) Cantacuzino-Paşcanu  1849-1853, 1854-1856 (1805-1874)

Gheorghe D. Bibescu (1802/1804-1873)  1842-1848

1825 Zoe Mavrocordat (1805-1892)

 1845 Maria Văcărescu (1815-1859)

Elisabeta/Safta

Dimitrie

Ioan/IancuBibescu (1813 - 1879)

(călugărit Damian) (?-1874)

 Anica Florescu (1817 - 1894) ≠

Maria (1845-1929)  1867 Marie Anatole Odon de Montesquiou-F Montesquiou-Fézensac ézensac (1836-1882)

Elisa (1825-1909)  1844 Ioan Filipescu

Sofia (1826-1851)

Ecaterina (1827-1866)  I. E. Florescu

Grigore Bibescu Brâncoveanu

Nicolae

George  

(1827-1886)

(1832-1890)  Louise Ney (1840-1893)

(1834-1902)  Valentine de Caraman - Chimay (1839-1914)

Ramura Basarab Brâncoveanu

Legendă descendențădirectă

  adopție căsătorie perioada de domnie fărădescendenți

Zoe (1836-1858)  Gh. Gr. Cantacuzino „Nababul”

Alexandru (1842-1911)  Elena Costake-Epureanu  Helene Rey

Elena (1847-1883)  1866 Victor de Courval (1839-1891)

 

Urmașii Domnitorului Gheorghe Bib Bibescu escu ramura ramur a Basarab Brâncoveanu Genealogii restrânse

Grigore Bibescu Brâncoveanu (1827-1886)

Constantin (1875-1967)  EugenieAntoniades (1874-1917)  Nicola (Colette) Cesianu (1891-1968)

Grigore Ioan Matei (1913-2003)  Sofia-Elena Arion (1911-1989)

Legendă descendențădirectă

  adopție căsătorie perioada de domnie fărădescendenți

Marin Dumitru Petre Constantin (1920-1983)  Marina Ştirbey (1912-2001)

 Ralu Musurus (1847-1923)

Anna (1876-1933)  Mathieu de Noailles (1873-1942)

Ioan Marin Radu Mihai  (1921-1943)  Victoria de Casa Rojas

Ecaterina Elena (1878-1929)  Alexander de Caraman-Chimay (1873-1951)

Nicolae Gheorghe (1922-1944)

Clara Maria Elisabeta (1932-2009)

 

Constantin Brâncoveanu (1654-1714)

Domnitorul Constantin Constantin Brâncoveanu și ii săi - gravură Bustul domnitorului realizat de Rafaello Romanelli

 

1681 Ianuarie 28 şi Aprilie 7 Bivel postelnicul Constantin Brâncoveanu achiziţionează mai  întâii un teren cu un  întâ u n heleşteu hel eşteu

Buciumeni, fostă proprietate a lui

din Bucureşti contra moşiei Gostilele/Mostiştea. 1703 La întoarcerea din Turcia, Constantin Brâncoveanu

şi vad de moară (685 stânjeni) şi apoi un alt teren cu moară (685 stânjeni) Primii de la care cumpără sunt fraţii Radu logofătul şi Popa Iar, feciorii lui  Antonie;  Anton ie; următo u rmătoarele arele vânză vânzătoare toare sunt jupâneasa Rada şi nepoata

Radu Creţulescu. 1689 Iunie 7 Athanasie, egumenul Mănăstirii Mihai Vodă din Bucureşti, îi vinde moşia Gorganele (300 stânjeni). 1700 Ianuarie 4 Stanciu sin Simion şi feciorii lui îi vând lui

comandă o frescă cu momentele cheie ale reconrmării pe tron. 1709 Potrivit dispoziţiilor domnitorului, proprietatea ar  trebuit să revină ului său Ştefan: satul Mogoşoaia cu tot hotarul, casele de piatră, curţile, via,

ei, Ilinca. 1688 Septembrie 20 Se nalizează lucrările şi se snţeşte paraclisul curţii, cu hramul Sfântul Gheorghe. 1689 Februarie 20 Călugăriţa  Andriana  Andri ana - fosta jupân jupâneasă easă Rada - şi nepoata ei, Ilinca îi vând domnitorului Brâncoveanu alţi 400 de stânjeni din moşia

 Vodă o parte pa d e moşie de moşi e delucrările 163 stânjeni larte Chitila. Încep palatului, care va  inaugurat în 1702. 1702 Martie 24 Se adaugă moşia Străuleştii noi, cu vad de moară în apa Colentinei, primită la schimb de domnitor de la Macarie, ieromonahul Mănăstirii Arhimandritul/Târnava

heleşteul moara, moşiile de la Străuleşti,şiBuciumeni, Gorganele, Chitila. 1714 Moartea fulgerătoare a domnitorului şi a celor patru i precum şi conscarea averii au afectat şi patrimoniul familiei care se aa la Mogoşoaia, care a fost e furat, e distrus de trupele turceşti.

 

Satul Mogoșoaia 

 

Brânco veanu (1776-1832) Grigore Brâncoveanu (1776 -1832) Safta Balș (1778 - 1857)

1730 Văduva domnitorului-martir domnitorului-martir,, Marica Brâncoveanu reintră în posesia Mogoşoaiei, dar familia nu mai întreprinde nicio refacere în secolul al XVIII-lea, dimpotrivă, călătorul autriac Sulzer arma că Nicolae Brâncoveanu a dispus distrugerea distrugerea portretelor portretelor înaintaşilor săi. 1821 Pandurii au devastat palatul marelui ban Grigore Brâncoveanu şi i-au ars vasta bibliotecă. Văduva sa, Safta Balş Brâncoveanu a întreprins lucrări de refacere la paraclis.

1849 Aprilie 26 Băneasa Safta Brâncoveanu întăreşte icei sale adoptive, Doamnei Zoe Brâncoveanu Bibescu, moşia Mogoşoaia,, cu toate trupurile şi Mogoşoaia cătunele ei, apoi iilor ei.

 

Familia Bibescu

Zoe Brâncoveanu (1805-1892)

Gheorghe Bibescu (1802/4-1873)

1848-1849 Pe parcursul şantierului de la palatul său de vară de la Băneasa, domnitorul domnitorul Gheorghe Bibescu dispune trimiterea unor meşteri saşi pentru restaurarea palatului de la Mogoşoaia.

 

Familia Bibescu

 

Familia Bibescu

Grigore, George și Nicolae

Grigore

Grigore și Ralu

Grigore

Grigore

1857 Epitropia averii Doamnei Zoe Brâncoveanu le achită icelor ei câte 8000 galbeni, a şaptea parte din valoarea totală a moşiei Mogoşoaia (56000) şi dispune ridicarea planului moşiei. Cei patru proprietari ai moșiei sunt conrmați prinții Bibescu: Grigore, Nicolae, George și Alexandru. 1859 Se realizează delimitarea moşiilor Mogoşoaia-Chitila de către inginerul C. N. Râmniceanu şi aăm şi suprafeţele moşiilor: Mogoşoaia avea 5532 pogoane, iar Chitila avea 1278 pogoane. 1864 S-au împroprietărit clăcaşii şi inginerul Ch. Kertsch a realizat planul şi hotărnicia terenurilor cedate.

 

Nicolae Nico lae Bib Bibescu escu (1832-1890)

Prințul Nicolae Bibescu, soția sa,  Hélène Louise Ney d’ Elchingen și mama acesteia

 

1877 Prinţul Bibescu se împrumută cu suma de 550000 lei de la Creditul Funciar Rural, ipotecând moşiile. 1878 Ianuarie 2 Prinţul Alexandru Bibescu iese din indiviziune, vânzând partea sa din moşie fratelui Nicolae Bibescu. Mai 12 Prinţul Grigore Basarab Brâncoveanu Brâncoveanu vinde şi el partea sa fratelui său, Nicolae Bibescu. Septembrie 11 Ministerul de Finanţe eliberează actul de vânzare pentru moşia Chitila-Zalhanaua, adjudecată adjudecat ă în 1869. 1869 Aprile 5 Prinţul Nicolae Bibescu cumpără la licitaţie, pentru suma de 160000 lei, moşia Chitila/  Zalhanaua. 1873 - 1874 Inginerul conductor Birnstingl a coordonat lucrările de la Chitila - Mogoşoaia, antreprenor fiind Stefan Schwab: „Zidulu de  îm  împre prejmu jmuire ire excut at în an anul ul 18 1873 73-1 -187 874, 4,larep repar araţi aţia a magaziei de ex la cutat Zalhana, pod-stăvilaru eleşteu de la Zalhana, pod de feru în parcu, reparaţia  în cu curt rte e [a] [ a] cl clădi ădiri rilor lor ec econ onomi omice ce şi alt alte[ e[le le], ], executat[e] în 1874”. 1875 Nicolae Bibescu face un schimb de 15 pogoane cu vărul său, Alexandru B. Ştirbey de la Buftea. 1875-1876 Prinţul Nicolae Bibescu are meritul de a  îninţat la Chitila prima fabrică de zahăr din România.

Octombrie 12 Prinţul George Bibescu vinde fratelui său Nicolae partea sa din moşii. Noi, sub-iscăliţii, declarăm: „Că am vândut cu preţul mai sus arătat părţile noastre împreună cu bonurile rurale, iubitului nostru frate prinţului Nicolae Gh. Bibescu, care în viitor va rămânea singur stăpân şi proprietar al moşiei Mogoşoaia,, cu păduri, clădiri, mobili şi în ne toate Mogoşoaia mişcătoarele şi nemişcătoarele după această moşie  întru toată întinderea hotarelor ho tarelor sale. Semnaţi: Basaraba de Brancoveanu G. G. Bibescu  Alexandru Bibescu B ibescu N. G. Bibescu”

 

Nico Nicolae lae Bib Bibescu escu (1832-1890)

 

Nico Nicolae lae Bib Bibescu escu (1832-1890)

 

Moșia Mogoșoaia-Chiti la  Mogoș oaia-Chitila 

 

1884 Ianuarie 5 Banca României câştigă denitiv moşia Mogoşoaia-Chitila, suprafaţa ei ind la acea dată de 5640 pogoane, din care 3000 pogoane de pădure şi lăstare, preţul ind de 1523000 lei. 1885 Prinţul Grigore Basarab Brâncoveanu preia şi creanţa ipotecară de la vicontele de Courval, devenind practic proprietarul palatului şi a celor 63 de pogoane din jur. Prinţul Nicolae, în înţelegere cu fratele său, Grigore, trăitor în străinătate, păstra totuşi fabrica şi terenul de 18 pogoane, palatul şi terenul aferent. 1886 Martie Nicolae Bibescu obţine despăgubiri de 50000 lei pentru daunele provocate de Bancă prin secarea heleşteului din cătunul Mogoşoaiei, al cărui proprietar rămăsese, situaţie conrmată denitiv de către Tribunalul Ilfov în 1886. 1889 Martie 18 Banca României vinde o porţiune de 705 pogoane din Mogoşoaia lui Constantin G. Movilă. 1890 La moartea prinţului Nicolae Bibescu, văduva sa, Hélène, este nevoită să scoată la vânzare palatul şi terenul aferent, de 63 de pogoane.

 

Moșia Mogoșoaia 

 

 V  Vii l a E l c h i n g e n , c a s a d e o a s p e ț i

1883 Februarie 15 Prinţul Nicolae semnează cu fratele său mai mare, prinţul Grigore Basarab Brâncoveanu Brâncoveanu un act de ipotecă asupra moşiei Mogoşoaia-Chitila şi a fabricii de zahăr, pentru acoperirea datoriilor sale de 723562 lei, pe termen de 15 ani, cu o dobândă de 8%. Moşiile Mogoşoaia-Chitila-Zalhanaoa erau deja afectate de ipotecile lui Oppler, ale Creditului Funciar Rural şi ale vicontelui de Courval, pădurea de la Chitila, palatul şi grădina de la Mogoşoaia fuseseră şi ele ipotecate lui Oppler şi lui Courval, fabrica de zahăr doar lui Oppler, pădurea Mogoşoaiei lui Courval.  În acest an regăsim în presă o descriere a celor c elor două reşedinţe reşe dinţe de la Mogoşoaia: Mo goşoaia: palatul palatu l brâncovenesc brâncoven esc era „un corp principal de zid învelit cu ardoase, cu mai multe camere, cu galerie și o terasă, curtea acestui corp principal se aă îngrădită cu zid”, iar Vila Elchingen, construită de un arhitect străin necunoscut pentru familia Nicolae Bibescu, descrisădin astfel: „În curte se aătoto în casă începută dede zid,  în douălui etaj etaje e și neterminată, netermi nată,era compusă mai multe mult e camere, c urte curte un grajd gr ajd zidînvelită înv elit cu învelit cu ardoase, tin ichea, tinichea, un șopron învelit cu trestie și o casă cu mai multe camera pentru servitori, învelite cu ședrile.”

 

Pala alatul tul Mogoș Mogoșoaia  oaia 

Prinţul Nicolae a înălţat palatul brâncovenesc, a extins aripa din dreapta, integrând şi elemente de la palatul de a modicat ancadramentele şi a introdus de pe faţada dinspre lac. TotlaelPotlogi, a avut iniţiativa construirii unor sere ferestrelor metalice (pavilion cu treibalconaşele corpuri), realizate de antreprenorul francez Herbeaumont Ainé.

 

Monumentul Monu mentul funerar 

1898-1899 Monumentul funerar din parcul de la Mogoşoaia a fost construit de către Marie Nicole Bibescu şi primul soţ al acesteia, Nicolae Iulian, proiectul ind semnat de Societatea Română de Construcţiuni şi Lucrări Publice. Monumentul este inscripţionat cu numele familiei Nicolae Bibescu, cu toate acestea urmaşii săi direcţi odihnesc în alte cimitire, nu la Mogoşoaia. Doar prinţul Nicolae şi soţia sa, Louise-Hélène Bibescu au fost înmormântaţi aici.  Aici odihnesc odihn esc prinţul George G. Bibescu Bibes cu (1834-1902) (1834 -1902) şi ş i soţia sa, Marie Ma rie Henriette Henri ette Valentine (1839-1914 (183 9-1914), ),  în cinstea cărora s-au aşezat aş ezat şi plăci comemorative pe exteriorul cavoului. Alături de ei a fost adus şi  înmormântat şi primul u al cuplului, cuplu lui, mort în î n străinătate, străinăta te, George G. Bibescu Bibe scu (1878-1879) (187 8-1879)..  În timpul celui de-al doilea război mondial s-au s-a u prăpădit cei doi fraţi aviatori, avi atori, ii prinţului Constantin Basarab Brâncoveanu: Mihai (1921-1943)soţia şi George (1922-1944), deeste plăcile deomagiată mormântpe deterasa pe terasă. Prinţesa Elisabeth Bibescu (1898-1945), diplomatului Antonamintiţi Bibescu, şi ea monumentului.

 

Fabrica de zahăr-Chitila 

1879 N. Bibescu se împrumută de la fabricantul de bere Wilhelm Hoefflich (Oppler) cu 6 0000 lei, pe 6 ani, de cu 700 o dobândă de 10% pe an, ipotecând fabrica de la Chi tila, moşia de la Mogoşoaia şi pădurea pogoane. 1881 Nicolae Bibescu vinde pădurea tânără de pe o suprafaţă de 600 de pogoane. 1882 Încep să se arate creditorii neplătiţi, unul dintre aceştia ind comerciantul Ch. L. Zerlendi, care pretindea vânzarea recoltei de sfeclă pentru recuperarea împrumutului de 17000 lei aur. Nicolae Bibescu se împrumută cu suma de 358000 lei de la vicontele de Courval, cumnatul cumnatul său. 1898 Fabrica a revenit prinţesei Elena Clara Bibescu, care a creat o societate anonimă, valoarea imobilelor de la aceadar datăşi ind de 1250000 lei. care Soţulprelungeşte ei, Dimitrie Cesianu, şi investiţii din Ulterior, partea Băncii Marmorosch Blank, din partea statului, facilităţileatrage pe următorii 15 ani. pe terenul de 218 pogoane, au fost construite dependinţe şi locuinţe pentru cei 700 de angajaţi (1929).

 

Surorile Bibescu

Dimitrie Cesianu (1853-1898) Clara Elena Bibescu (1870-1945) (marcată în fotograa de sus), căsătorită Cesianu, apoi de Belloy  1891 Noiembrie 13 Se încheie convenţia dintre prinţesa Ralu Basarab Brâncoveanu, văduva prinţului Grigore şi tutora copiilor lor minori, pe de o parte şi Marie Nicole Bibescu şi cumnatului acesteia, Dimitrie Cesianu (căsătorit cu Clara Elena Bibescu), pe de altă suma parte,de prin care lelei.cedează asupra pentru 150000 Creanţaipoteca ipotecară viza Mogoşoaiei palatul, dependinţele şi terenul înconjurător.

 

Nicole le Bibescu (1862-1955) Marie Nico

1894-1895 Ca urmare a succesiunii Doamnei Zoe Brâncoveanu, Nicole Bibescu (căsătorit (căsătorită ă Iulian) rămâne datoare pe următorii 3 ani pentru despăgubire despăgubirea a minorilorMarie Brâncoveanu cu suma de 150000 lei, pentru care ipotechează din nou moşia şi palatul de la Mogoşoaia.

 

Nicole le Bibescu (1862-1955) Marie Nico

Cel de-al doilea soț al Mariei Nicole Bibescu,   Alexandru Darvari

1895 Decembrie 3 Are loc o nouă tranzacţie între Ralu Brâncoveanu, în numele copiilor ei, şi Marie Nicole Iulian: Ralu Brâncoveanu înaintează suma de 70000 lei pentru plata condamnării Jay şi răscumpărar răscumpărarea ea unor acţiuni la Baia de Aramă, urmând ca ulterior să mai primească alţi 20000 lei de la Marie Nicole. 1896 IulieEvloghie 6 Nicolae Iulian, soţul Mariei prin casa bancară Gheorghie suma deNicole, 135000transferă lei datoraţi prinţesei Ralu Brâncoveanu.

 

George Valentin Bibescu (1880-1941)

 

George Valentin Bibescu (1880-1941)

1911 Noiembrie 7 Marie Nicole Darvari vinde proprietatea de la Mogoşoaia vărului ei, prinţul George Valentin Bibescu Proprieta Proprietatea tea 35 ha de Moşogoaia a fost evaluată 350000 careîncât prinţul a achitat un avans 150000 lei. În de următorii 10laani vor  plătite ratele anualelade 20000lei, lei,din astfel prinţul Bibescu intră înde posesie deplină abia în data de 6 martie 1922.

 

George Valentin Bibescu (1880-1941) 1913 Decembrie George Valentin Bibescu cumpără Moşia Chitila,  jumătate din lotul l otul III al moştenitori moştenitorilor lor Movilă, pentru preţul de 1200000 lei, proprietatea ind ipotecată la Creditul Funciar Rural. 1920-1926 Lucrările sunt coordona coordonate te de nepotul familiei Bibescu, arhitectul George Matei Cantacuzino (1899-1960). La 24 martie 1925 prinţul George Valentin îi donează proprietatea soţiei sale, în semn de recunoaştere a eforturilor ei anciare şi artistice. 1941 La moartea prinţului Bibescu, terenul proprietății era de 36 ha, ind evaluat la 4.320.000 lei.  În plus, moșia moș ia mai cuprindea: cupri ndea: 155, 18 ha teren arabil; 41,50 ha baltă; 29 ha grădini; 5,5 ha vie; 5,5 ha livezi; 19 ha islaz; toate valorând 19819000 lei. Clădirile administrative la acea dată erau următoarele: casa administrației, casa argaților, casa logofătului, casa pădurarilor, casa vierului, crama și pivnița viei, o magazie, o moară, lăptăria, 2 pătule, 2 grajduri.

 

Martha Bibescu Bibescu (1886-1973) (188 6-1973)

Proiecte de prefacere a curții și clădirilor de la Mogoșoaia 1912 - 1916 Martha Lahovary, Lahovary, soţia prinţului Bibescu, apelează la arhitectul italian Domenico Rupolo (18611945) pentru restaurar restaurarea ea vechiului palat brâncovenes brâncovenesc c şi transformar transformarea ea Vilei Elchingen în casă de oaspeţi/  viitoare reşedinţă a icei ei, Valentina Ghika-Comăneşti (1903-1976). „Am urmărit, timp de douăzeci de ani, cu cea mai mare pietate față de comorile arhitecturale și artistice ale Țării și mai presus de toate față de memoria sfântăpalatului a lui Constantin Vodă Brîncoveanu, ctitor Neamului, ai cărui urmași și moștenitori suntem, restaurarea Brîncovenesc de la Mogoșoaia și al totodată a Sfîntului locaș drept Paraclis Domnesc, care se găsește în incinta grădinilor noastre.”

 

Bibescu (1886-1973) Martha Bibescu (188 6-1973)

 

E xprop xproprieri rieri 1945-1949 1943 Martha Bibescu a început şi nanţat proiectul de restaurare a picturii bisericii brâncoveneşti, intrând însă în conict cu Ministerul Cultelor pentru că lucrările nu erau realizate de un expert autorizat. Lucrările erau cu atât mai urgente, cu cât cutremurul din 1940 afectase şi construcţia construcţia.. Cel angajat de prinţesă cu operaţiunile de curăţare şi restaurare parţială se numea Oreste Simonetti.

1945 Aprilie 7 Curtea domnească brâncovenească, formată din palat, paraclis, ecarete, bucătăria boltită şi cadrul ei natural - parc, terase, grădină şi livezi, pădure de salcâmi - devin monumente istorice, o ultimă încercare a prinţesei Marthei Bibescu de a salva proprietatea.  În 1945 proprietatea avea 363 ha 6204 6 204 m.p. 1946 Aprilie 1 Comisia de reformă agrară admitea contestaţia icei sale,  Valentina Ghika-Comăneşti, Ghika-Co măneşti, prin pri n care nu se puteau expropia 50 ha formate din terenul arabil (33 ha) şi incinta palatului. La 1 septembrie aceasta mai câştigă o altă etapă, salvând şi balta de 30 ha de la expropriere, pe considerentul că se aa în incinta parcului, monument istoric. 1948 Iunie 30 Se expropriază expropriază 308 ha 6449 m.p. teren din zona MogoşoaiaChitila, dinde proprietatea Valentinei Ghika-Comăneşti.

 

E xprop xproprieri rieri 1945-1949 1949 Proprietatea este expropriată  în totalitate totalitat e și se inventariază inven tariază pe numele Valentinei Ghika Comănești: 24,50 ha teren arabil, 3 ha pomi fructiferi, 3,50 ha vie, 0,30 ha pepiniere ha administrație plantații de protecție, pomi, o casă1 de și locuință a administrat administratorului, orului, locuințele personalului, 2 grajduri ruinate, 1 cocină porci, 1 saivană oi, 1 magazie de cereale, 2 pătule porumb, 1 lăptărie, 2 remize mașini, 1 atelier, 1 cuptor uscat fâneț, 1 siloz. Tot cu aceeași ocazie, pe numele Marthei Bibescu sunt inventariate: 74 ha teren, din care 3 ha perimetrul reședinței,, 30 ha parc, 8 ha pomi, reședinței 3 ha plantații de protecție și 8700 m.p. locuri și case.

 

Perioada comunistă 

 Anii '50 La Mogoșoaia sunt s unt expuse lucrările l ucrările sculptorul sculptorului ui Cornel Corn el Medrea (1888-1964 (18 88-1964)) și se amenajează amen ajează o Casă de creație pentru scriitori.

 

Perioada comunistă 

 

Perioada comunistă 

 

Reconstituiri digitale

 

Reconstituiri digitale

 

Reconstituiri digitale

 

Reconstituiri digitale

 

Reconstituiri digitale

 

Reconstituiri digitale