Colecţia elevului de nota 10
Exerciții recapitulative pentru clasele I-VIII
Exerciții recapitulative pentru clasele I-VIII Raport special Educațional, 2015 Autor: Colectivul Colectivul de profesori ai RENTROP & STRATON ISBN: 978-606-672-632-0 © 2015 Portal Învățământ Manager produs: Andreea Peștișan Manager Departament Editorial: Răzvan Tănase Director Creaţie: Cristina Straton Manager DTP: Mirela Vasilescu Corectură: Elvira Panaitescu Manager Producție: Simona Morărescu Foto copertă: Bigstockfoto Lucrare Lucra re edita editată tă de: de: Porta Portall Învățăm Învățământ ânt – Part of RENT RENTROP ROP & STRATO STRATON N Group (recunoscut CNCSIS conform Deciziei nr. 284/2007)
Preşedinte: George Straton Director General: Octavian Breban Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.
Serviciul Clienţi Clienţi – Tel.: 021.209.45.45; Fax: Fax: 021.408.28.99; E-mail: E-mail:
[email protected] Puteţi consulta şi alte lucrări editate de Human Media la www.portalinvatamant.ro 5 1 7 0 C U D E P A R
Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1, sector 5, București
Exerciții recapitulative pentru clasele I-VIII Raport special Educațional, 2015 Autor: Colectivul Colectivul de profesori ai RENTROP & STRATON ISBN: 978-606-672-632-0 © 2015 Portal Învățământ Manager produs: Andreea Peștișan Manager Departament Editorial: Răzvan Tănase Director Creaţie: Cristina Straton Manager DTP: Mirela Vasilescu Corectură: Elvira Panaitescu Manager Producție: Simona Morărescu Foto copertă: Bigstockfoto Lucrare Lucra re edita editată tă de: de: Porta Portall Învățăm Învățământ ânt – Part of RENT RENTROP ROP & STRATO STRATON N Group (recunoscut CNCSIS conform Deciziei nr. 284/2007)
Preşedinte: George Straton Director General: Octavian Breban Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.
Serviciul Clienţi Clienţi – Tel.: 021.209.45.45; Fax: Fax: 021.408.28.99; E-mail: E-mail:
[email protected] Puteţi consulta şi alte lucrări editate de Human Media la www.portalinvatamant.ro 5 1 7 0 C U D E P A R
Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1, sector 5, București
De ce ai nevoie de Colec!ia elevului de nota 10 – Exerci!ii recapitulative pentru clasele I-VIII?
Din punctul de vedere al programelor !i manualelor !colare, dificult"#ile cele mai mari sunt întâmpinate de elevi în raport cu receptarea diferitelor tipuri de texte !i, mai ales, de producere a altor tipuri tipur i de texte. Cum accentul la clas ", de cele mai multe ori, se centreaz" pe însu!irea no#iunilor de gramatic", cele legate de literatur " r "mân întotdeauna deficitare !i necesit" munc" suplimentar ", atât din partea elevilor, cât !i a profesorului. De$i includ reguli $i teorii dificile, de multe ori chiar plictisitoare, limba $i literatura român", dar $i matematica reprezint " discipline obligatorii pentru înv"%"mântul preuniversitar. Din acest motiv, venim în ajutor elevilor cu propuneri de exerci#ii pentru clasele I – VIII, care s " îi ajute s" recapituleze rapid regulile gramaticale, teoriile literare, dar $i exerci%iile matematice care le provoac " nepl"ceri în timpul anului $colar. Î%i promitem: și gimnazial • recapitularea rapid " a no%iunilor deja dobândite în înv"%"mântul primar și • fixarea regulilor gramaticale de baz " ale limbii române • explicarea utiliz"rii cratimei în orice context • perfec%ionarea abilit"%ilor matematice • lectur " rapid" $i pl"cut" • teste practice la Limba Român ", Matematic", Limba Englez" $i &tiin%ele Naturii, preg"titoare pentru Evaluarea Na%ional" pentru clasele a II-a, a IV-a IV-a $i a VI-a + rezolv"rile aferente • teste de Limba Român " $i Matematic" pentru clasa a VIII-a • rezumate $i comentarii literare pentru clasa a VIII-a • no%iuni de sintax" $i teorie literar " pentru gimnaziu • în%elegerea unui text la prima vedere.
Colec#ia elevului de nota 10 – Exerci #ii recapitulative pentru clasele I-VIII este realizat " din urm"toarele produse educa %ionale, din colec%ia RENTROP R ENTROP & STRA STR ATON: Dic%ionar 1.000 cuvinte scrise cu cratim" www.cuvintecucratima.rs.ro Capcanele Gramaticii $i Literaturii Române www.memorator-limbaromana.rs.ro Memorator Gramatic" www.memorator.rs.ro Memorator Matematic" Gimnaziu www.memorator.rs.ro Culegere de teste rezolvate pentru clasa a II-a www.culegeri-teste.rs.ro Culegere de teste rezolvate rezolv ate pentru clasa a IV-a www.culegeri-teste.rs.ro Culegere de teste rezolvate pentru clasa a VI-a www.culegeri-teste.rs.ro Culegere de teste rezolvate pentru clasa a VIII-a www.culegeri-teste.rs.ro
Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe funcții. Utilizările cratimei : – permanent (dă-l, s-a dus, ți-l dă, du-o etc.) – accidental (de-abia, de abia; n-am, nu am ) : – între cuvinte; – în interiorul cuvintelor; – în interiorul unor abrevieri. : – cuvinte pronunțate fără pauză; – unele interjecții identice repetate accidental; – anumite prefixe pe baza derivatului; – prefixele: ne- și – re -, prep. de , de la baza cuvântului care începe cu î-, atunci când se produce re -, căderea acestuia; – componentele compuselor cu un grad mediu de sudură. Ale unor locuțiuni și ale structurilor cu anumite substantive + adjective posesive; – articolul hotărât enclitic sau desinența de unele cuvinte greu flexionabile; – formatul final al numerelor ordinale, fracționare, de nume numeralul ralul cardinal corespunzător scris cu cifre; – componentele unor abrevieri. : – silabele unui cuvânt pronunțat sacadat; – segmentele unui cuvânt în cazul despărțirii acestuia la capăt de rând. Cratima nu este precedată sau urmată de blanc [ ] ,,Uneori, una și aceeași cratimă poate cumula mai multe funcții; de exemplu pe lângă marcarea calității de compus poate nota și atașarea unui element gramatical sau/și producerea du cerea unor fenomene fonetice (la sfântu-așteaptă, ucigă-l-crucea) ” (Precizări în DOOM 2, 2005, pag. XL). : a) scrierea cuvintelor compuse: drum-de-fier, floarea-soarelui, argint-viu, Gura-Humorului, Roșioriide-Vede b) scrierea pronumelui personal forma neaccentuată: (mă, mi, te, ți, vă, vi, -i, i-, le, li, ne, ni) când se rostește împreună cu altă parte de vorbire (verb, substantiv, adjectiv, adverb etc.)
Acesta poate fi scris: – înaintea unui cuvânt: i-am dat, l-am văzut, te-ai dus, iată-mă etc. – intercalat: datu-i-ați, ad-o-ncoace, dându-mi-se, jucatu-v-ați etc. – la sfârșitul unui cuvânt: spune-mi, cheamă-i, luând-o, aduceți-vă aminte etc.
www.portalinvatamant.ro
c) scrierea pronumelui reflexiv ale cărui forme sunt identice cu cele ale pronumelui personal cu deosebirea că acțiunea verbului se răsfrânge asupra subiectului: (mi (îmi), ți (îți) ne, vă, mă, te) și forme proprii accentuate: sie, sieși, sine, și ne accentuate: și, își, se. Exemple: du-te, încheie-ți, plângându-și, s-a ivit, se-mpletesc, legănându-se, mă-ntâlnesc, ș-arătat, să-și termine etc. d) scrierea formelor scurte ale verbului :-s, s-, -i, i-. Exemple: totu-i alb, nu-s silitori, tare-s supărat, s-au dus, gândindu-s-au e) scrierea formelor inversate ale timpurilor compuse: ple-cat-au de dimineață, pleca-vom toți, ducem-aș și eu f) contopirea într-o silabă a două cuvinte dintre care: – pronume personal + pronume personal: Ea-i spune mamei sale.
– pronume demonstrativ + pronume personal: Aceasta-mi place. – pronume interogativ + pronume personal: Cine-mi spune adevărul? – pronume nehotărât + verb: Toate-s corecte. – adverb + pronume personal: Unde-l duc? – Prepoziție + articol nehotărât: Amintirile de-o vară. – conjuncție + pronume personal: Vino că-ți voi da. : a) adjective posesive de substantive determinând grade de rudenie sau de relație socială: maicămea, vecină-ta, bunică-mii, taică-tău, maică-mii, bătrânu-său, nevesti-mii; b) se pune cratimă între conjuncția și cuvintele care încep cu: a, î, o, u (se pierde astfel o silabă): : Am un caiet și o carte. Și-mprejur se auzeau zgomote. Și-atunci au pornit la drum. A fost în excursie și-un prieten. Și-ncepe să cânte. c) între cuvântul (pronume negativ) și cuvinte cu care se rostește împreună: : n-aud / nu aud nu-i trebuie / nu îi trebuie nu-ncepe / nu începe n-ați citit / nu ați citit n-are / nu are n-am / nu am n-ai / nu ai n-aveți / nu aveți d) între cuvântul și alte cuvinte cu care se rostește împreună sau cuvinte ca pronumele: îți, își, îmi: : c-am ajuns / Spune-i că am ajuns. c-aș încerca / Poate că aș încerca. că-ți arată / Crezi că îți arată? că-mi trebuie / Spune-i că îmi trebuie. că-și amintește / Auzi că își amintește.
www.portalinvatamant.ro
e) între cuvântul și alt cuvânt din care s-a omis vocala sau din : : să-l păcălească / Vrea să-l păcălească. s-ajungi / Vrei să ajungi acasă? să-mparți / Vrei să împarți cu el? s-o văd / Doresc să o văd. f) cuvinte care încep cu î sau cu prepoziția în și se rostesc împreună cu cuvântul precedat: : A fost odată ca-n povești. Mircea însuși mână-n luptă. Vijelia-ngrozitoare. (M. Eminescu, Scrisoarea III) Cratima se mai folosește: 1. În propoziție, când un cuvânt repetat formează o unitate. : Gânduri-gânduri trec prin mintea mea. Încet-încet a părăsit ședința. Cete-cete de copii au plecat cu colinda. 2. În interorul unor expresii formate din două cuvinte. : În pădure se auzi dintr-o dată trosc-pleosc! Ici-acolo se zărește un ochi de pământ. Nitam-nisam s-a supărat pe mine. 3. Între două numerale care arată un număr aproximativ. : Am așteptat trenu-n gară două-trei ore. I-am oferit mamei trei-patru panseluțe. Suntem în grup vreo patru-cinci copii. 4. În cuvinte care arată limitele unei distanțe.
www.portalinvatamant.ro
Numeralul CAPCANĂ: Diferitele valori: substantivală, adjectivală, adverbială Explicaţii:
Numeralul este partea de vorbire flexibilă care exprimă numărul obiectelor sau ordinea prin numărare. Felul numeralelor: cardinal: propriu-zis: unu, trei, douăzeci, trei mii şase sute douăzeci şi trei etc. colectiv: amândoi, ambii, tustrei etc. fracţionar: doime, treime, doi supra cinci etc. multiplicativ: îndoit, întreit, înzecit, însutit, înmiit etc. distributiv: câte unul, câte trei, câte zece etc. adverbial: o dată, de trei ori, de zece ori etc. ordinal: primul, întâiul, al doilea, al zecelea, al douăzecilea etc. În enunţuri, numeralul nu apare niciodată cu valoarea de numeral, efectiv, ci are alte valori, împrumutate, practic, de la alte părţi de vorbire: 1. Valoare substantivală: numeralul se comportă ca un substantiv, are cazuri şi funcţii sin‐ tactice la fel ca el. Exemplu: Trei au venit acasă.
trei – numeral cardinal propriu‐zis, simplu, cu valoare substantivală, cazul nominativ, su‐ biect. Valoare substantivală pot avea următoarele tipuri de numerale: – numeralul cardinal propriu-zis: Au răspuns doi. – numeralul colectiv: Tustrei au reuşit. – numeralul fracţionar: Lipseşte o pătrime. – numeralul distributiv: Veneau câte trei. – numeralul ordinal: Al doilea a câştigat. 2. Valoare adjectivală: numeralul cu valoarea adjectivală determină un substantiv cu care se acordă în gen, număr şi caz. Funcţiile sintactice ale numeralului cu valoare adjectivală sunt cele ale adjectivului. Exemplu:
Două fete au lipsit. două – numeral cardinal propriu‐zis, simplu, cu valoare adjectivală, se acordă cu substan‐ tivul fete, feminin, nominativ, atribut adjectival.
www.portalinvatamant.ro
Valoare adjectivală pot avea următoarele tipuri de numerale: – numeralul cardinal propriu-zis: Patru elevi au întârziat. – numeralul colectiv: Ambii prieteni mi‐au răspuns. – numeralul multiplicativ: Munca înzecită i‐a adus rezultate. – numeralul distributiv: Am avut de rezolvat câte zece probleme pe zi în vacanţă. – numeralul ordinal: Al treilea elev a citit compunerea expresiv. 3. Valoare adverbială: numeralul cu valoare adverbială arată o caracteristică a acţiunii ex‐ primate de verb, deoarece se comportă ca un adverb şi determină un verb. Exemplu:
El a muncit înzecit pentru a‐şi recupera paguba. Valoare adeverbială pot avea numeralele: – numeralul multiplicativ: Pentru că nu a ştiut o regulă, a scris‐o apoi de trei ori. – numeralul adverbial: Ar trebui să plouă înzecit ca să nu mai fie secetă la vară.
www.portalinvatamant.ro
Morfologia este partea gramaticii care studiază forma cuvântului, modificările formei şi ale conţinutului, valorile gramaticale exprimate prin formele cuvântului. Morfologia urmăreşte cuvântul sub aspectul variaţiei formei sale (al flexiunii) pentru exprimarea diverselor categorii gramaticale, prin opoziţie cu sintaxa, care studiază combinarea cuvintelor şi funcţiile pe care acestea le iau în cadrul combinaţiilor, propoziţiilor, frazelor.
Partea de vorbire care se declină şi denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, acţiuni, stări etc. a. după înţeles
– comune (masă, şcolar, prieten) – proprii (Maria, Venus, Arad) b. după alcătuire – simple (casă, om)
– compuse (prin contopire: untdelemn; prin alăturare: zi-lumină) a) masculin – un la singular, doi la plural (un băiat – doi băieţi) b) feminin – o la singular, două la plural (o fată, două fete) c) neutru – un la singular, două la plural (un tablou, două tablouri).
singular – denumeşte un obiect (elev, şcoală) plural – denumeşte mai multe obiecte (elevi, şcoli)
cu forme numai la singular (nume de materii, însuşiri, stări sau ape, munţi, persoane, locuri –
grâu, var, Siret, Traian) – cu aceeaşi formă şi la sigular şi la plural (pui, tei, unchi, învăţătoare, nume) – cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munţi – icre, Iaşi, Balcani). (pântece/pântec) sau (boli/boale) sau cu înţeles diferit (coarne/corni/cornuri)
cu acelaşi înţeles
(a căror formă de singular are înţeles de plural): – substantive simple (primare): hoardă, herghelie, stol, turmă, trib etc.
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
www.portalinvatamant.ro
2
www.portalinvatamant.ro
3
www.portalinvatamant.ro
