Exemplu Bloc

Denumire proiect:

Bloc de locuinţe 2S+P+2M+12E

Beneficiar: Proiect: Faza:

P.T.

Data:

Structura de rezistenţă

BORDEROU DE PIESE SCRISE BORDEROU DE PIESE SCRISE .......................................................................................... 2 MEMORIU TEHNIC............................................................................................................... 3 1. DATE GENERALE ASUPRA OBIECTIVULUI PROIECTAT ........................................................... 3 2. TEMA DE PROIECTARE.......................................................................................................... 3 3. SOLUŢIA CONSTRUCTIVĂ ..................................................................................................... 3 4. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR ................................................................................................ 3 5. CALCULUL STRUCTURAL ..................................................................................................... 4 6. DIMENSIONAREA STRUCTURII .............................................................................................. 4 7. CONDIŢII DE TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ .................................................................... 4 MODELUL STRUCTURII ..................................................................................................... 5 CAIET DE SARCINI ............................................................................................................... 7 1. CONDIŢII GENERALE ............................................................................................................ 7 2. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ ........................................................... 10 3. CONDIŢII DE TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ .................................................................. 13 4. RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII ........................................................................... 16 5. ÎNTREŢINEREA CONSTRUCŢIEI............................................................................................ 16 DETALII TIPICE .................................................................................................................. 17 1. DETALII ALCĂTUIRE STÂLPI COMPUŞI OŢEL-BETON ........................................................... 17 2. DETALIU ÎMBINARE IPE400-RV........................................................................................ 18 3. DETALIU ÎMBINARE IPE240-AC ........................................................................................ 19 4. DETALIU ÎMBINARE CONTRAVÂNTUIRI HEB180-CE ......................................................... 20 5. DETALIU NOD CONTRAVÂNTUIRE – GRINDĂ....................................................................... 21 6. DETALIU NOD CONTRAVÂNTUIRE - STÂLP .......................................................................... 22 7. DETALIU GRINZI SECUNDARE COMPUSE OŢEL-BETON ........................................................ 23

MEMORIU TEHNIC 1. Date generale asupra obiectivului proiectat Obiectul proiectului "Bloc de locuinţe 2S+P+2M+12E" îl constituie un corp de clădire având destinaţia de bloc de locuinţe. Structura este amplasată în Braşov, pe str. Crişului nr. 18A, având un regim de înălţime de 2S+P+2M+12E. Suprastructura clădirii are o dimensiune în plan de 49,5x17,5 m. Înălţimea suprastructurii metalice la nivelul etajului 12 este de 51,4 m.

2. Tema de proiectare Datele temei de proiectare constând în desene generale de arhitectura şi parametri dimensionali au fost furnizate de către arhitect. Au fost furnizate următoarele planşe de arhitectură:
Secţiuni orizontale
Secţiuni transversale caracteristice
Faţade Obiectul contractului l-au reprezentat: stabilirea soluţiei constructive, analiza globală, reacţiuni pentru calculul infrastructurii, dimensionarea elementelor structurale şi soluţiile tehnice de realizare a structurii metalice (elemente structurale şi îmbinări), caiet de sarcini.

3. Soluţia constructivă Structura de rezistenţă este formată din cadre duale, formate din travei necontravântuite rigide şi travei cu contravântuiri centrice dezvoltate pe două nivele. În plan longitudinal contravântuirile sunt dispuse atât în cele două cadre perimetrale, cât şi în cele interioare. În plan transversal, contravântuirile sunt dispuse în cadrele perimetrale şi în două cadre interioare. Sistemul de contravântuiri din cadrele perimetrale este aparent. Grinzile principale de cadru sunt realizate din profile laminate, prevăzute cu conectori pentru împiedicarea flambajului prin încovoiere-răsucire. Grinzile secundare de planşeu sunt realizate din profile laminate în soluţie compusă oţel-beton. Conlucrarea spaţială a structurii este asigurată de efectul de şaibă rigidă a planşeului de beton armat. Stâlpii suprastructurii sunt realizaţi în soluţie compusă oţel-beton, din profile metalice laminate dispuse în cruce de Malta şi înglobate parţial în beton. La nivelul infrastructurii, stâlpii sunt înglobaţi total în beton.

4. Evaluarea încărcărilor Structura de rezistenţă a clădirii este solicitată la următoarele încărcări:
încărcarea permanentă
încărcarea utilă
sarcini climatice din vânt şi zăpadă
acţiunea seismică. Încărcările permanente s-au stabilit in baza datelor furnizate de către arhitect şi beneficiar. Încărcările climatice corespunzătoare amplasamentului construcţiei s-au stabilit în

conformitate cu CR 1-1-3-2005 pentru zăpadă, respectiv NP 082-04 pentru acţiunea vântului. Acţiunea seismica s-a evaluat în conformitate cu normativul P100-1/2006. Încărcările utile sau stabilit conform STAS 10101/2A1-87. Combinaţiile de încărcări au fost alcătuite conform CR 0-2005. Structura a fost încadrată în clasa III de importanţă conform CR 0-2005 şi P1001/2006.

5. Calculul structural Calculul structural s-a realizat pe baza unui model spaţial cu ajutorul programului de calcul ETABS.

6. Dimensionarea structurii Dimensionarea structurii de rezistenţă s-a realizat în conformitate cu prevederile STAS 10108/0-78, NP 033-99, SR EN 1994-1-1 şi P100-1/2006. Normele Eurocode au fost folosite în baza ordinului MTCT nr. 620/29.04.2005. La dimensionarea structurii s-a avut in vedere respectarea condiţiei de rezistenţă şi a condiţiei de stabilitate corespunzătoare stărilor limită ultime, respectiv a deplasărilor admise corespunzătoare stărilor limită de serviciu.

7. Condiţii de tehnice de execuţie şi montaj Execuţia şi montajul structurii se realizează cu respectarea condiţiilor de calitate şi a toleranţelor precizate în normele în vigoare (STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 500/189, STAS 8600-79, C150-99, P100-1/2006, C56-85, P118-99, EN 1090-2). Responsabilitatea pentru urmărirea calităţii execuţiei conform normelor în vigoare şi desenelor de execuţie revine uzinei producătoare şi firmei care asigură montajul structurii, având obligaţia de a semnala cu promptitudine proiectantului eventualele abateri dimensionale faţă de proiect sau calitatea necorespunzătoare a materialelor utilizate, constatate în momentul recepţiei pe şantier. Proiectantul îşi declină orice răspundere în situaţia în care elementele metalice sunt executate sau montate necorespunzător, precum şi faţă de orice fel de modificare adusă structurii (sarcini suplimentare, goluri in elementele de rezistenţă) aduse ulterior realizării construcţiei, dacă nu au fost cuprinse în tema de proiectare iniţială şi nu s-au luat în considerare la proiectare. Pentru detalii suplimentare asupra condiţiilor tehnice de execuţie şi montaj se va consulta caietul de sarcini.

MODELUL STRUCTURII Calcul structural a fost realizat cu ajutorul programului ETABS. În Figura 1 este prezentată o vedere spaţială a modelului, iar în Figura 2 este prezentată o secţiune orizontală la nivelul etajului 1, împreună cu sistemul de coordonate utilizat. În Figura 3 şi Figura 4 sunt prezentate cadrele verticale caracteristice. Elementele structurii metalice au fost modelate cu elemente finite de tip bară. Masele structurii au fost concentrate la nivelul planşeelor de b.a., care au fost modelate cu elemente de tip placă, realizând un efect de şaibă orizontală. Sistemul de contravântuire este format din diagonale în X dispuse pe două nivele. În modelul structurii la acţiunea seismică au fost considerate atât contravântuirile întinse, cât şi cele comprimate. Figura 1. Vedere spaţială a modelului structurii

Figura 2. Plan etaj 1 şi sistemul de coordonate utilizat în model

Figura 3. Cadru Ax 1

Figura 4. Cadru Ax A

CAIET DE SARCINI 1. Condiţii generale 1.1. Prevederi generale Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la realizarea documentaţiei DDE, execuţia în uzină, pe şantier şi montaj, la controlul şi recepţia confecţiei metalice care face parte din investiţie. Execuţia, recepţia, depozitarea, atât în uzină cât şi pe şantier, transportul, ambalarea, montajul, vopsirea şi finisajul construcţiei şi a parţilor de construcţie metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor şi instrucţiunilor tehnice în vigoare şi prevederile prezentului Caiet de Sarcini. Prezentul Caiet de Sarcini nu suplineşte prevederile normativelor în vigoare ci le completează şi precizează anumite detalii şi modul de interpretare. Respectarea prevederilor normativelor în vigoare, cu aplicabilitate la lucrările de construcţii în toate fazele de execuţie şi montaj ale investiţiei, specificate sau nu în documentaţie şi prezentul Caiet de Sarcini, este obligatorie şi constituie baza recepţiei provizorii şi definitive a unor parţi din lucrare sau a ansamblului ei. Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu întregul personal de execuţie, în uzina şi pe şantier, referitor la proiect, normative, instrucţiuni tehnice şi prezentul Caiet de Sarcini în aşa fel încât fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrării sa cunoască perfect sarcinile ce le revin în respectarea condiţiilor tehnice de calitate a lucrării. 1.2. Normative de referinţă STAS 767/0 - 88

Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel. Condiţii tehnice generale de calitate.

EN 1090-1:2008

Execution of steel structures and aluminium structures - Part 1: Requirements for conformity assessment of structural components

EN 1090-2:2008

Execution of steel structures and aluminium structures - Part 2: Technical requirements for steel structures.

SR EN 25817/93

Îmbinări sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor.

STAS 767/2 - 78

Construcţii civile, industriale şi agricole. Îmbinări nituite şi îmbinări cu şuruburi de construcţii din otel. Prescripţii de execuţie.

SR EN 10025-1/2005

Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Condiţii tehnice de livrare

C 150 – 99

Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din otel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole.

SR EN 729-1,2,3,41996

Condiţii de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice.

SR EN 29692-1994

Sudarea cu arc electric cu electrodul învelit. Sudare cu arc electric în mediu protector şi sudare cu gaze prin topire.

SR EN 10020-94

Definirea şi clasificarea mărcilor de oţel.

SR EN 10002-1

Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea 1: Metodă de încercare la temperatura ambiantă.

SR EN 10021

Oţeluri şi produse siderurgice. Condiţii tehnice generale de livrare.

SR EN 10027-1

Sisteme de simbolizare pentru oţeluri. Partea 1: Simbolizarea alfanumerică; simboluri principale.

SR EN 10027-2

Sisteme de simbolizare pentru oţeluri. Partea 2: Simbolizarea numerică.

SR EN 10045-1

Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc pe epruvete Charpy. Partea 1: Metodă de încercare.

SR EN 10164

Oţeluri de construcţii cu caracteristici îmbunătăţite de deformare pe direcţie perpendiculară pe suprafaţa produsului.

STAS 10166/1-77

Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Pregătirea mecanică a suprafeţelor.

STAS 10702/1-83

Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Acoperiri protectoare. Condiţii tehnice generale.

STAS 10702/2-80

Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Acoperiri protectoare pentru construcţii situate în medii neagresive, slab agresive şi cu agresivitate medie.

STAS 10128-86

Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel. Clasificarea mediilor agresive

GP 111-04

Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel

SR ISO 9223:1996

Coroziunea metalelor şi aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Clasificare

SR EN ISO 129442:2002

Vopsele şi lacuri. Protecţia prin sisteme de vopsire a structurilor de oţel împotriva coroziunii.

GE 053-04

Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel.

GE 054-06

Ghid privind urmărirea în exploatare a protecţiilor anticorozive la construcţii din oţel. Măsuri de intervenţie

CP 012/1-2007

Cod de practica pentru producerea betonului

C28-83

Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel.

SR EN 1993-1-10

Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oţelului.

SR EN 10080:2005

Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton armat. Generalităţi

SR EN ISO 13918: 2008 Sudare. Bolţuri şi inele ceramice pentru sudarea cu arc electric a

bolţurilor SR EN ISO 14555: 2007 Sudare. Sudarea bolţurilor pe materiale metalice SR EN 15048-1: 2007

Asamblări cu şuruburi nepretensionate pentru structuri metalice. Partea 1: Cerinţe generale

SR EN 14399-3: 2005

Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 3: Sistem HR. Ansambluri şurub cu cap hexagonal şi piuliţă

SR EN 14399-6: 2005/AC: 2006

Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 6: Şaibe plate teşite

C133-82

Instrucţiuni tehnice privind îmbinarea elementelor de construcţii metalice cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate

1.3. Clasa de importanţă a construcţiei Structura se încadrează în clasa III de importanţă conform CR 0-2005 şi P100-1/2006. 1.4. Materiale În conformitate cu documentaţia PT, în elementele structurii de rezistenţă a clădirii se folosesc următoarele materiale şi organe de asamblare:
oţel S355 J2 Z15 (HEB500, HEA500, HEA360, HEA260, plăci de capăt t=25mm) conform SR EN 10025-1
otel S355 J2 (celelalte elemente)oţel, conform SR EN 10025-1
organe de asamblare (şurub+piuliţă+şaibă) de înalta rezistenţă pentru îmbinări pretensionate, conform SR EN 14399-3: 2005 (şuruburi şi piuliţe) şi SR EN 14399-6: 2005/AC: 2006 (şaibe)
organe de asamblare (şurub+piuliţă+şaibă) pentru îmbinări nepretensionate, conform SR EN 15048-1: 2007
beton C30/37 CEM II A / 0-16 / S3 la stâlpii compuşi oţel-beton, conform CP 012/1-2007
beton C20/25 / CEM II A / 0-16 / S2 la planşee şi scări din b.a. de la suprastructură, conform CP 012/1-2007
armatura PC52 conform SR EN 10080: 2005
conectori conform SR EN ISO 13918: 2008 Toate materialele utilizate la construcţia lucrării vor fi vor fi însoţite de certificate de calitate şi specificaţii tehnice în conformitate cu normele naţionale şi europene în vigoare, corespunzător cerinţelor specificate în proiect. Certificatele de calitate vor fi prezentate la recepţie în uzină a produselor laminate, respectiv la recepţia pe şantier, după care vor fi păstrate la executant şi beneficiar timp de 10 ani. Furnizorul lucrărilor este obligata sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200 - 500 tone livrate. Defectele de suprafaţa şi interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88. 1.5. Categoria de execuţie a lucrărilor de construcţii metalice Elementele structurii metalice se clasifică conform STAS 767/0-88 în categoria de execuţie B. Pentru elementele sudate, nivelul de acceptare al defectelor în conformitate cu SR EN 258171993 şi C150-1999 este marcat pe planşele cu detaliile de îmbinări.

2. Documentaţia tehnică de execuţie şi montaj 2.1. Documentaţia DDE Documentaţia DDE se elaborează de către proiectantul de specialitate, pe baza PT, prezentului caiet de sarcini şi a normelor tehnice în vigoare; se supune verificării de către verificatorul atestat MLPTL, atestat de către beneficiar. Documentaţia DDE va conţine piesele scrise şi desenate specificate în STAS 767/0-88. Documentaţia DDE va conţine următoarele informaţii:
Pentru zonele şi barele disipative, valoarea limitei de curgere fy,max care nu poate fi depăşită de materialul folosit efectiv la realizarea structurii, trebuie specificată şi notată în planurile de execuţie.
Categoria de execuţie pentru fiecare element în parte conform articolului 1.3. din STAS 767/0 - 88;
Pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusătură sudată în parte, nivelul de acceptare al sudurilor conform Instrucţiunilor tehnice C 150 - 99; Reprezentarea şi cotarea îmbinărilor sudate se va face în conformitate cu SR-EN 22553 – 1995 "Îmbinări sudate şi lipite. Reprezentări simbolice pe desene" şi STAS 735/2-87 "Notarea pe desen a procedeelor de examinare nedistructivă a îmbinărilor sudate". Proiectantul DDE nu poate modifica soluţiile tehnice şi specificaţiile din PT decât cu acordul proiectantului PT şi a verificatorului atestat. 2.2. Documentaţia tehnologică de execuţie în uzină Documentaţia tehnologică de execuţie în uzină, se realizează pe baza proiectelor PT şi DDE în conformitate cu prevederile din prezentul caiet de sarcini şi cu normele tehnice în vigoare. Furnizorul are obligaţia sa întocmească o documentaţie a tehnologiei de confecţionare, care să cuprindă operaţiile de debitare şi prelucrare a pieselor şi preasamblare în uzină. Modificări Întreprinderea care uzinează piesele metalice are obligaţia ca înainte de începerea uzinării să verifice planurile de execuţie. O atenţie deosebită se va da verificării tipurilor şi formelor cusăturilor sudate prevăzute în proiect. În cazul constatării unor deficienţe sau în vederea uşurării uzinării (de exemplu alte forme ale rosturilor, îmbinărilor sudate precum şi poziţia îmbinărilor), se va proceda după cum urmează :
pentru deficienţe care nu afectează structura metalică din punct de vedere al rezistenţei sau montajului (neconcordanţa unor cote, diferenţe în extrasul de materiale, etc.), uzina efectuează modificările respective, comunicându-le în mod obligatoriu şi proiectantului;
pentru unele modificări care ar putea afecta structura din punct de vedere al rezistenţei sau al montajului, va comunica proiectantului propunerile de modificări pentru avizul acestuia. Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabilă scrisă a proiectantului. Modificările mai importante se introduc în planurile de execuţie de către proiectant; pentru unele modificări mici acestea se pot face de către uzina executantă, după ce primeşte avizul în scris al proiectantului. Conţinutul documentaţiei După verificarea proiectului şi introducerea eventualelor modificări, uzina constructoare întocmeşte documentaţia de execuţie care trebuie sa cuprindă :









Toate operaţiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor începând de la debitare şi terminând cu expedierea lor. Tehnologia de debitare şi tăiere. Procesul tehnologic de execuţie pentru fiecare subansamblu în parte, care trebuie să asigure îmbinărilor sudate cel puţin aceleaşi caracteristici mecanice ca şi cele ale metalului de bază care se sudează, precum şi clasele de calitate prevăzute în proiect pentru cusăturile sudate. Preasamblarea în uzină, metodologia de măsurare a tolerantelor la premontaj.

Procesul tehnologic de execuţie pentru fiecare piesă trebuie sa cuprindă:
piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;
procedeele de debitare ale pieselor şi de prelucrare a muchiilor, cu modificarea clasei de calitate a tăieturilor;
mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor care se sudează;
tipurile şi dimensiunile cusăturilor sudate;
forma şi dimensiunile muchiilor care urmează a se suda conform datelor din proiect sau, în lipsa acestora, conform SR EN 29692/94 şi SR EN ISO 9692-2 :2000;
marca, caracteristicile şi calitatea materialelor de adaos: electrozi, sârme şi flexuri;
modul şi ordinea de asamblare a pieselor în subansamble;
procedeele de sudare;
regimul de sudare;
ordinea de execuţie a cusăturilor sudate;
ordinea de aplicare a straturilor de sudura şi numărul trecerilor;
modul de prelucrare a cusăturilor sudate;
tratamentele termice dacă se consideră necesare;
ordinea de asamblare a subansamblelor;
planul de control nedistructiv (Roentgen, gamma sau ultrasonic) al îmbinărilor;
planul de prelevare a epruvetelor pentru încercări distructive;
regulile şi metodele de verificare a calităţii pe faze de execuţie, cf. cap. 4 din STAS 767/0 - 88 şi prevederile prezentului caiet de sarcini. Regimurile de sudare se stabilesc de către întreprinderea de uzinare, pe îmbinări de probă, acestea se consideră corespunzătoare numai dacă rezultatele încercărilor distructive şi analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al normativului respectiv. Furnizorul este direct si singur răspunzător pentru întocmirea proceselor tehnologice de execuţie si sudare ale subansamblelor (care se executa în uzină), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca şi calitatea lucrărilor executate, în conformitate cu planurile de execuţie si prezentul Caiet de Sarcini. Procedura de sudare: Fişe tehnologice În vederea realizării în bune condiţiuni a subansamblelor realizate în serie, întreprinderea executantă va întocmi fişe tehnologice pentru toate tipurile de procedee de sudare utilizate la lucrare şi pentru toate subansamblele sudate conform procedurilor respective. La întocmirea fişelor şi procedeelor tehnologice se va avea în vedere respectarea dimensiunilor şi cotelor din proiecte, precum şi calitatea lucrărilor, în limita toleranţelor admise prin STAS 767/0 - 88 şi prin prezentul caiet de sarcini. Dimensiunile şi cotele din planurile de execuţie reprezintă cotele după sudarea subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevăzute ca atare în proiect, dimensiunile sunt date pentru o temperatură de + 20 °C.

La întocmirea fişelor tehnologice se vor avea în vedere următoarele:
unităţile care execută îmbinări sudate de nivel B şi C trebuie să utilizeze proceduri de sudare calificate, conform SR EN 288-1,2,3-1995, SR EN 288-5,6-1996 şi SR EN 2887,8-1997.
Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu sudura al unităţii de execuţie, care răspunde pentru exactitatea şi conformitatea datelor obţinute, conform SR EN 719-1995.
Coordonatorul tehnic cu sudura ţine evidenţa procedurilor de sudare (WPS welding procedure specification) întocmite conform SR EN 288-2-1995.
Alegerea metodei de calificare conform SR EN 288 se face de către coordonatorul sudării, în concordanţă cu condiţiile impuse de STAS 767/0 – 88 pentru categoriile A şi B de construcţii.
Pentru verificarea procedurilor de sudare aplicate se vor efectua probe martor în condiţiile procesului de fabricaţie de către sudori stabiliţi de coordonatorul tehnic cu sudura. Condiţiile de calitate pentru încercări pe epruvete prelevate din probe martor sunt prevăzute în SR EN 288.
Procesul tehnologic de execuţie pentru subansamblele de probă, care va cuprinde şi tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzină şi avizat de către un inginer sudor certificat de către ISIM. După omologarea subansamblelor de probă se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de îmbinări în conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2003.
Procesele tehnologice de execuţie pentru subansamblele completate şi definitivate în urma execuţiei celor de probă, vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului, beneficiarului şi întreprinderii de montaj.
Pe baza proceselor tehnologice definitivate în urma încercărilor, inginerul sudor va extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" şi din standarde, toate sarcinile de execuţie şi condiţiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrările ce revin fiecărei echipe de lucru (sortare, îndreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate echipelor şi instruite conform acestora, astfel încât fiecare muncitor să cunoască perfect sarcinile ce îi revin. 2.3. Documentaţia tehnologică de execuţie şi montaj pe şantier Documentaţia tehnologică de execuţie şi montaj pe şantier a structurii, se realizează de către întreprinderea care execută montajul, pe baza documentaţiei PT şi DDE, a prevederilor din caietul de sarcini şi a normelor tehnice în vigoare. Montajul structurii metalice se va face pe baza unui proiect tehnologic, întocmit de către personal specializat din cadrul întreprinderii care face montajul sau la cerinţa acesteia de către firme specializate. Documentaţia tehnologică de montaj va cuprinde:
Măsuri privind depozitarea şi transportul pe şantier a elementelor de construcţie din oţel.
Organizarea asamblării pe tronsoane, pe şantier, a elementelor din oţel, cu indicarea mijloacelor de transport şi ridicat necesare.
Indicarea dimensiunilor a căror verificare este necesară pentru asigurarea realizării toleranţelor de montare impuse prin proiectul de execuţie şi prin prescripţiile tehnice.
Materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si regimul de sudare, planul de succesiune a executării sudurilor de montare, măsurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea în limitele admise a deformaţiilor şi eforturilor remanente produse prin sudurile de montare, prelucrarea ulterioară a suprafeţelor cordoanelor de sudură a elementelor solicitate dinamic. Modificările proiectelor de execuţie, în eventualitatea simplificării procesului tehnologic de montare, se vor face numai cu acordul prealabil, în scris al proiectantului şi investitorului.
Măsuri pentru execuţia îmbinărilor cu şuruburi pretensionate.








Verificarea cotelor şi a nivelelor indicate în proiect pentru elementele montate. Marcarea elementelor şi ordinare fazelor operaţiei de montare. Asigurarea stabilităţii elementelor din oţel în fazele operaţiei de montare. Planul operaţiilor de control în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie, a prescripţiilor tehnice. Metodele şi frecvenţele verificărilor ce trebuiesc efectuate pe parcursul şi la terminarea fazelor de lucrări de montare.

În cazul în care sunt prevăzute îmbinări sudate de montaj, pe şantier, se vor elabora fişe tehnologice pentru acestea, în conformitate cu procedura de la punctul 0 precedent.

3. Condiţii de tehnice de execuţie şi montaj 3.1. Prevederi generale Execuţia şi montajul structurii se realizează cu respectarea condiţiilor de calitate şi a toleranţelor precizate în normele în vigoare (STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 500/189, STAS 8600-79, C150-99, P100-1/2006, C56-85, P118-99, EN 1090-2). Se vor respecta toate tolerantele dimensionale, de forma şi poziţie prevăzute pentru montaj in STAS 767/0-88 şi EN 1090-2. Pentru eliminarea oricăror abateri se va executa premontajul uzinal. Montajul structurii se realizează prin şuruburi M27, M24 , M20, M16 gr 10.9, şi sudură de montaj de nivel C şi B de acceptare a defectelor conform normativului C150-99. În zonele afectate de sudura de montaj, se reface protecţia anticorosivă. La manipularea, transportul şi depozitarea elementelor executate se vor lua toate masurile pentru evitarea deformărilor locale sau de ansamblu ale acestora şi pentru evitarea avarierii protecţiei lor anticorosive. Eventualele zgârieturi in urma transportului şi montajului se corectează cu vopsea de retuş Protecţia la foc a structurii metalice va fi realizată în conformitate cu prescripţiile în vigoare şi în concordanţă cu cerinţele impuse de către arhitect şi beneficiar cu privire la finisajele clădirii. Eventualele zgârieturi in urma transportului şi montajului se corectează cu vopsea de retuş. 3.2. Toleranţe de montaj Tolerantele la execuţia asamblării elementelor de construcţii la montaj sunt cele din STAS 767 / 0 – 88, EN 1090-2 şi prezentul Caiet de Sarcini. Pentru asigurarea în toleranţele admise, se va asigura un control optic cu aparatură adecvată la montajul stâlpilor. Se atrage în mod deosebit atenţia asupra axării corecte a stâlpilor şi în mod special asupra verticalităţii. Verificarea toleranţelor de montaj se va efectua după montarea fiecărui tronson de stâlpi şi riglelor eferente. Se va alcătui un proces-verbal de recepţie a măsurătorilor în baza cărora se vor verifica toleranţele de montaj. Montajul tronsonului următor nu va putea începe decât după recepţia tronsonului curent.

3.3. Îmbinările sudate Sudurile de şantier se vor executa numai cu sudori autorizaţi, cu scule, dispozitive şi utilaje corespunzătoare, luându-se toate masurile necesare pentru asigurarea calităţii îmbinărilor sudate. Nivelul de acceptare al defectelor îmbinărilor sudate este C în conformitate cu normativul C150-99, cu excepţia sudurilor marcate cu nivelul de acceptare B. 3.4. Îmbinările cu şuruburi Îmbinările cu şuruburi folosite la montajul structurii metalice sunt de două tipuri, indicate pe planşele cu detaliile de îmbinare:
Îmbinări nepretensionate. Suprafaţa pieselor în contact nu necesită pregătiri speciale, având aceiaşi protecţie anticorosivă ca şi elementul care se îmbină. Organele de asamblare pentru aceste îmbinări trebuie să fie conform SR EN 15048-1: 2007. Alternativ, acestea pot fi aprovizionate conform SR EN 14399-3: 2005 (şuruburi şi piuliţe) şi SR EN 143996: 2005/AC: 2006 (şaibe).
Îmbinări pretensionate. Înainte de asamblare, suprafaţa pieselor în contact se va sabla şi proteja prin pulverizare cu produse pe bază de aluminiu sau zinc, care să asigure un coeficient de frecare de cel puţin µ = 0.4 (suprafaţă clasa B conform EN 1090-2). Organele de asamblare pentru aceste îmbinări trebuie să fie conform SR EN 14399-3: 2005 (şuruburi şi piuliţe) şi SR EN 14399-6: 2005/AC: 2006 (şaibe). Pretensionarea îmbinărilor se va efectua în conformitate cu normativul C133-82. Acesta conţine prevederi doar pentru şuruburi negre, slab lubrifiate, realizate conform STAS 8796/0-77 şi STAS 8796/1-80. În cazul în care şuruburile de înaltă rezistenţă folosite la montaj sunt lubrifiate cu alte sisteme (de ex. MoS2), pretensionarea şuruburilor poate fi efectuată conform EN 1090, funcţie de tipul de lubrifiere a şuruburilor. Pentru îmbinările pretensionate se vor întocmi procese verbale de verificare, pe baza modelului din C133-82. 3.5. Sudarea conectorilor Conectorii de pe stâlpi şi tălpile grinzilor se vor suda prin tehnologia "arc tras" - ciclu lung cu inel ceramic, conform SR EN ISO 14555. Rezistenţa îmbinării sudate trebuie să fie cel puţin egală cu rezistenţa tijei conectorului. 3.6. Protecţia anticorosivă Protecţia anticorosivă a elementelor structurii metalice de rezistenţă se va stabili în conformitate cu GP 111-04, GE 053-04 şi GE 054-06. La stabilirea soluţiei de protecţie anticorosivă se va considera o durabilitate ridicată (R - peste 15 ani) conform GP 111-04. Clasa de corosivitate a elementelor structurii de rezistenţă este prevăzută în următorul tabel: Elemente structurale Clasa de corozivitate conform SR ISO 9223 şi SR EN ISO 12944-2 Elemente aparente (exterioare) ale structuri: stâlpi, grinzi şi contravântuiri din cadrele contravântuite din C3 axele 1, 4, A şi J Grinzi şi contravântuiri care nu sunt înglobate în C2 beton din parcările de la subsolurile 1 şi 2 Stâlpi, grinzi şi contravântuiri aflate în interiorul C1 clădirii în partea de suprastructură

Stâlpii de la subsoluri care sunt complet înglobaţi în beton NU se protejează anticorosiv. La stâlpii înglobaţi parţial în beton protecţia anticorosivă se va aplica doar la partea metalică care nu se află în contact cu betonul. Se va acorda o atenţie deosebită protecţiei interfeţei exterioare dintre profilul metalic şi beton (de ex. prin chituire). Organele de asamblare (şuruburile, piuliţele şi şaibele) folosite la îmbinarea elementelor structurale din clasa de corozivitate C3 şi C2 se vor fi galvanizate. 3.7. Ordinea de turnare a betonului Pentru limitarea efectelor încărcării neuniforme a componentelor stâlpilor compuşi oţel-beton (profilului metalic, betonul şi armătura) se impune limitarea solicitării stâlpilor în faza de montaj. Din acest considerent, turnarea planşeelor se va efectua obligatoriu la un interval de minim 2 (două) săptămâni după armarea şi betonarea stâlpilor compuşi oţel-beton de la nivelele inferioare planşeului în cauză. 3.8. Controlul execuţiei Firma care execută lucrarea va asigura prin organe competente, controlul tehnic neîntrerupt al operaţiunilor de asamblare şi montaj şi recepţia asamblării fiecărui subansamblu sau element, atât la sol cât şi la montaj. Controlul operaţiunilor de asamblare şi montaj se vor face vizual şi prin măsurători dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma şi calitatea cordoanelor de sudura de la îmbinarea fiecărui element, respectarea toleranţelor la asamblare şi a celor de montaj . Lucrările de montaj şi de sudare pe şantier vor fi urmărite şi recepţionate, pe faze de execuţie, de un delegat permanent al clientului. 3.9. Protecţia muncii şi PSI La execuţia şi montajul structurii metalice se vor respecta toate instrucţiunile de protecţia muncii şi PSI aflate în vigoare la data respectivă. Principalele acte normative sunt următoarele:
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
Hotărârea nr. 1146/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
Hotărârea nr. 1048/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipelor individuale de protecţie la locul de muncă;
Hotărârea nr. 1091/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
Norme generale de protecţia muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) nr. 578/1996 şi Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 5840/1996;
Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii şi confecţii metalice, emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42);
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaj construcţii, emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);
Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat, emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7);
Norme specifice de protecţia muncii pentru manipularea, transportul prin purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57);







Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime, emise prin Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12); Ordonanţa nr. 60 din 1997. N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI. Norme tehnice P 118/83.

4. Recepţia lucrărilor de construcţii Recepţia construcţiilor se va efectua în conformitate cu C 56 - 85. În timpul execuţiei lucrării se vor reţine toate documentele necesare întocmirii cărţii construcţiei, respectiv: proiectul care a stat la baza execuţiei, dispoziţiile de şantier emise pe parcursul executării lucrării, procesele verbale de recepţie calitativă şi de lucrări ascunse întocmite pe parcursul execuţiei, precum şi certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de încercări, etc. Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului. La recepţia lucrărilor de construcţii se vor verifica: corectitudinea executării îmbinărilor sudate, precum şi corectitudinea asamblării tronsoanelor metalice pe şantier. La recepţia lucrărilor se vor prezenta şi documentele de calitate şi specificaţiile pentru materiale şi elementele structurale. Se va verifica corectitudinea executării protecţiei anticorosive la construcţiile metalice.

5. Întreţinerea construcţiei În timpul exploatării, beneficiarul va urmări ca elementele construcţiilor să nu fie încărcate peste limitele admise în proiect. Depunerile de praf industrial vor fi înlăturate la intervale regulate astfel încât acestea să nu depăşească limitele admise. Înlăturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program întocmit în acest sens de beneficiar. Periodic se va face o verificare tehnică a stării construcţiei. După evenimente cu caracter excepţional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va face în mod obligatoriu verificarea stării tehnice a construcţiei.

DETALII TIPICE 1. Detalii alcătuire stâlpi compuşi oţel-beton

2. Detaliu îmbinare IPE400-RV

3. Detaliu îmbinare IPE240-AC

4. Detaliu îmbinare contravântuiri HEB180-CE

5. Detaliu nod contravântuire – grindă

6. Detaliu nod contravântuire - stâlp

7. Detaliu grinzi secundare compuse oţel-beton