Exemple de bune practici

Coord. prof. Gheban Liliana prof. Bolog Rodica

prof. Cercel Ana Maria

PETRILA 2015

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Colectivul de redacție: Coord. Prof. Gheban Liliana Prof. Bolog Rodica Prof. Cercel Ana Maria – Col. Tehn. ”Dimitrie Leonida” Petroșani

Materialele acestea fac sunt o parte a activității desfășurate în cadrul Simpozionului Național ”Exemple de bune practici – Securitatea alimentației”. Simpozionul este curpins în proiecul județean CAEJ, poziția 38 Adresa : Scoala Gimnaziala ” I.D. Sirbu” Petrila Str. Tudor Vladiminescu, nr.6, Petrila, cod. 335800, Jud. Hunedoara e-mail : [email protected]

ISBN 978-973-0-20607-4

Participanţii îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul şi acurateţea materialelor prezentate.

Cuprins Securitatea alimentației......................................................................................................................................................5 Prof. înv. primar. Gheban Liliana -- Școala Gimnazială ”I. D. Sîrbu” Petrila....................................................................................5

Să trăim sănătos!................................................................................................................................................................7 Prof. înv. primar Urdă Elena, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Lespezi, comuna Gîrleni, jude țul Bacău ................................7 Învățător: Merlușcă Simona, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Lespezi, comuna Gîrleni, jude țul Bacău .................................7

Mâncăm sănătos pentru a fi sănătoși!............................................................................................................................11 Prof. Albu Adina-Corina, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Bacău..................................................................................11 Înv. Lăzărică Ramona- Mirela, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Lespezi, com. Gîrleni, jud. Bacău.....................................11

Alimentaţia corectă..........................................................................................................................................................15 Prof. Gheban Nora, Școala Gimnaziala I. D. Sîrbu Petrila.............................................................................................................15

Elevi, să consumăm sănătos !..........................................................................................................................................19

2

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Prof. înv. p. Chirilă Violeta, C.N.I. Carmen Sylva Petroşani –Hunedoara.......................................................................................19

Cărticica mea cu ghicitori................................................................................................................................................22 Prof. Prața Viorica ,C.N.I. „Carmen Sylva” Petroșani....................................................................................................................22

Exemple de bună practică privind abordarea orelor de educaţie pentru sănătate....................................................23 Prof. Chirilă Steluța Claudia-Șc. Gimnazială Petros.......................................................................................................................23

Exemple de bune practici-Stilul de viaţă sănătos..........................................................................................................27 Prof.înv.primar Colojvari Timea-Alice - Şcoala Gimnazială „I.D.Sîrbu” Petrila.............................................................................27

Siguranţa alimentară........................................................................................................................................................29 Prof. înv. primar Ghicioi Mariana, C.N.I. „Carmen Sylva” Petroşani.............................................................................................29

Alimentaţia sănătoasă......................................................................................................................................................31 Înv.Bugnariu Zenovia-Șc.Gimn. ”I.D.Sîrbu”Petrila........................................................................................................................31

Securitatea alimentației....................................................................................................................................................37 Scafariu Angela – Școala Gimnazială ”I.D.Sîrbu”Petrila................................................................................................................37

Expoziția de desene...........................................................................................................................................................40 Prof. inv. primar Zmău Maria - Şcoala Gimnazială „I. D. Sîrbu” - Petrila......................................................................................40

Siguranța alimentară și hrănirea corectă...................................................................................................................41 Prof.inv.presc.Costache Cristina – Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila .....................................................................................41

Alimentația și mișcarea....................................................................................................................................................43 Prof. înv.primar Brînzan Argentina - Colegiul Național „MIHAI EMINESCU” Petro șani.............................................................43

Alimentația corectă a școlarului mic..............................................................................................................................46 Prof. înv. primar: Molocea Viorica - Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncu și” Petrila ......................................................................46

Învăţăm să ne hrănim sănatos.........................................................................................................................................49 Prof.înv.preşcolar Turcu Catinca - Şcoala Gimnazială “I.D.Sîrbu”Petrila- struct Grădiniţa P.P şi P.N Nr.1.....................................49

Promovarea sănătăţii prin prevenirea consumului de droguri....................................................................................51 Prof. înv. primar Bianca Popescu, Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila .....................................................................................51

Importanţa consumării fructelor................................................................................................................................58 Prof. Olah Ionela Cosmina - Școala Gimnazială “I.D.Sîrbu” Petrila..........................................................................................58

Educaţia incluzivă în grădiniţă......................................................................................................................................61 Prof. inv. prescolar. Bălteanu Maria - Școala Gimnazială „ I.D.Sîrbu” Petrila ...............................................................................61

Sănătate de la toate...........................................................................................................................................................65 Prof. Preda Maria - Scoala Gimnaziala ,,I. D. Sirbu „ Petrila, Grădini ța PP. și PN. Nr. 1 ................................................................65

Sănătatea ca stare de bine................................................................................................................................................69 Konerth Cristina, Școala Gimnazială I.D.Sîrbu Petrila...................................................................................................................69

Importanţa alimentaţiei sănătoase................................................................................................................................71 Prof. Tirea Daniela – Şcoala Gimnazială „I. D. Sîrbu” – Struct. Şcoala Gimnazială Nr. 6 Petrila...................................................71 Prof. Tirea Ionel – Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila..................................................................................................71

Sănătatea, izvor de frumusețe.........................................................................................................................................75 Avram Mariana - Colegiul Național M.Eminescu Petroșani..........................................................................................................75

Beneficiile jocului pentru consolidarea la copii a deprinderilor de igienă alimentară..............................................77 Prof. Meraru Maria-Marcela - Școala Gimnazială ,,I.D.Sîrbu” Petrila – Grădini ța PN Nr.1 ...........................................................77

Alimentaţia sănătoasă- succesul şcolar...........................................................................................................................79 Prof. Înv. Primar. Tomuş Adriana - Şcoala Gimnazială „ Sfânta Varvara” Aninoasa.......................................................................79

Obezitatea și dezvoltarea personală................................................................................................................................81 Herțeg Liliana, Școala Gimnazială I.D.Sîrbu Petrila.......................................................................................................................81

Alimentaţia sănătoasă a şcolarului.................................................................................................................................84 Prof. înv. primar Nedesca Rodica Marioara - Şcoala Gimnazială ”Sf. Varvara” Aninoasa, Iscroni Structură..................................84

Impactul curei de slăbire asupra dezvoltării personale................................................................................................91 Herbei Corina Elena, Școala Gimnazială I.D.Sîrbu Petrila.............................................................................................................91

Tulburări comportamentale de risc nutrițional.............................................................................................................94 Dobre Marinela, Școala Gimnazială ”I.D.Sîrbu” Petrila.................................................................................................................94

Vreau să fiu sănătos..........................................................................................................................................................97 Birlut Elena - Grădinița P.P.Nr. 1-Struct. A Sc.Gim. I.D.Sirbu........................................................................................................97

Importanța alimentației sănătoase în activitatea sportivă..........................................................................................105 Prof. Andreica Emilia - Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncușiˮ Petrila........................................................................................105 Prof. Dănilă Gianina - Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncușiˮ Petrila.........................................................................................105

Substanțe toxice prezente în alimente...........................................................................................................................113 Prof. înv. primar Avram Carmen – Col. Tehn. ”C-tin Brâncușiˮ, Struct Șc. Gimn. Nr. 5 Petrila ....................................................113 Prof. înv. primar Vlaicu Elza Maria – Col. Tehn. ”C-tin Brâncu și ˮ, Struct Șc. Gimn. Nr. 5 Petrila ...............................................113

Gustul toamnei................................................................................................................................................................118 Înv. Costina Mariana - Școala Gimnazială ”Sfânta Varvara” Aninoasa.........................................................................................118

Alimentaţia sănătoasă a preşcolarilor..........................................................................................................................124 Prof. înv. preşc. Epure Mariana - Grădiniţa P.P. 3 Petroşani..........................................................................................................124

Sănătatea alimentației....................................................................................................................................................129 Prof. Damian Carmen - Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroșani........................................................................................129

3

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Alimentaţia sănătoasă a şcolarului...............................................................................................................................131 Prof. inv. primar Ciutre Mioara - Scoala Gimnaziala Nr. 3, Lupeni..............................................................................................131

Copilărie, sănătate, bucurie!.........................................................................................................................................134 Prof. Varga Otilia - Grădiniţa PP.Nr. 3 structura PP+PN Nr. 1Petroşani........................................................................................134

La grădiniţă şi acasă, numai hrană sănătoasă!............................................................................................................135 Prof. înv. preşc. Tutunaru Laura - Grădiniţa PP Nr.3 Petroşani.....................................................................................................135

Alimentația în lume........................................................................................................................................................138 Prof. Cercel Ana Maria – Colegiul Tehnc Dimitrie Leonida Petro șani..........................................................................................138

7 paşi pentru succes........................................................................................................................................................140 Balintoni Mirela - Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila................................................................................................140 Mitran Cecilia-Livia – Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila.........................................................................................140

Alimentația nesănătoasă, poluarea și stresul...............................................................................................................145 Prof.Paraschiv Camelia –Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Leonida” Petro șani......................................................................................145

Securitatea alimentaț iei Proiect educațional Prof. înv. primar. Gheban Liliana -- Școala Gimnazială ”I. D. Sîrbu” Petrila Argument Formarea de atitudini şi comportamente este rolul primordial al educaţiei. Formarea unor atitudini responsabile, cu impact pozitiv asupra viitorului este imperios necesar la orice vârstă, dar este mai benefică, dacă începem la vârsta şcolară. Dezvoltarea durabilă este orientarea globală în păstrarea calităţii vieţii pe tot globul. Formarea unor atitudini responsabile în acest sens în rândul elevilor este 4

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

preocuparea numărul unu în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Trebuie să conştientizăm că „lumea nu este a noastră, ci am primit-o cu împrumut de la nepoţi”. Deci trebuie să lăsăm şi lor un loc de trăit. Vom încuraja elevii să inițieze activități educaționale în domeniul securității alimentației. TITLUL PROIECTULUI: Securitatea alimentației SCOPUL : Formarea unei atitudini responsabile faţă de problemele lumii contemporane. OBIECTIVE : Cunoaşterea problemelor globale din secolul XXI; Dezvoltarea interesului faţă de problemelelumii contemporane; Promovarea în rândul elevilor a ideii de voluntariat în folosul comunităţii; Dezvoltarea disponibilităţii pentru dialog, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare; Dezvoltarea la elevi al unui comportament social activ şi responsabil; Dezvoltarea atitudinilor de protejare a mediului înconjurător; Dezvoltarea viziunii şi a gândirii sistemice, pentru a putea adopta un stil de viaţă sănătos ; Promovarea valorilor, atitudinilor şi a formelor de comportament care reflectă respectul pentru viaţă; Facilitarea gândirii critice, a abordării problemelor în mod critic, explorarea lumii într-un mod creativ, fără prejudecăţi. GRUPUL ŢINTĂ : elevi, cadre didactice , părinţi LOCUL DE DESFĂŞURARE : în sala de clasă , la bibliotecă, în mijlocul comunită ții, la magazinele alimentare, restaurante PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI :1noiembrie 2014 - 30 noiembrie 2014 PARTENERI: Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara- prof. Angela Suciu Primăria Oraşului Petrila-Primar- Ilie Păducel - Viceprimar- Vasile Jurca Agenți comercialiMedici de familieDSP –PetroșaniProtecția consumatoruluiDISEMINAREA PROIECTULUI: La sfârsitul proiectului se va realiza o prezentare PPT care va fi popularizata prin intermediul www.didactic.ro , mass mediei locale și prezentată în activitatea finală. Rezumatul proiectului și aspecte din timpul derulării vor fi prezentate pe pagina de web a școlii; Se vor colecta impresii ale elevilor, părinților, bunicilor, cadrelor didactice. 5

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

RESURSE :

2014-2015

a ) UMANE : cadre didactice, reprezentanţii comunităţii locale , medici, agen ți

comerciali, bibliotecară, copii, părinţi , invitaţi. b )MATERIALE : cărţi , albume , CD-uri , calculator ,diplome , reviste , alimente, ambalaje de alimente, etichete. REZULTATE AŞTEPTATE: Formarea unor atitudini responsabile la elevi; Asumarea de roluri şi responsabilităţi în viaţa socială de către elevi; Dezvoltarea gândirii critice la elevi; Implicarea elevilor, cadrelor didactice şi a părinţilor în activităţile organizate. EVALUARE -portofolii, CD-uri, desene, articole în mass media locală, broșura proiectului, revista proiectului; - aprecieri din partea invitaţilor ; - chestionare; - diplome. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI : - proiectul se bazează pe participare voluntară, astfel încât fondurile necesare sunt foarte mici iar activităţile sunt sustenabile - Școala noastră este Eco Școală, iar elevii participă cu drag la acțiunile de acest gen. ACTIVITĂŢILE

PROIECTULUI ,, SECURITATEA ALIMENTAȚIEI”:

Nr. Activitatea crt 1 „Securitatea alimentației” – Înţelegerea nevoii de a menţine şi îmbunătăţi calitatea vieţii Mese rotunde Întâlnire cu reprezentanți din partea Primăriei orașului Petrila, agenți comerciali, medici, părinți. 2. Prezentare Power Point despre „Securitatea alimentației-Marile probleme ale lumii”;

Loc de desfasurare Sala de clasă bibliotecă

3.

Sala de clasă bibliotecă

4.

-„ Sănătatea depinde de mine” –concurs de creaţie plastică, artă fotografică,creaţii literare Expoziţie Drepturile ingredientelor în alimentație -citirea etichetelor Campanie de informare (afișe, bannere, fluturași, desene) S.O.S. – MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – Acţiune de ecologizare 6

Sala de clasă bibliotecă

Sala de clasă bibliotecă

Termen

Cine raspunde

10 XI- Coordonatorii şi 21XI colaboratorii proiectului

10 XI- Coordonatorii şi 21XI colaboratorii proiectului 10 XI- Coordonatorii şi 21XI colaboratorii proiectului 10 XI21XI

Curtea şcolii 10 XIParcurile din 21XI apropiere

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

5.

“Un dar pentru cel sărac” Pachete pentru familii sărace

6.

Simpozionul ,, Exemple de bune practici”

2014-2015

1 XI24XI Biblioteca

21XI

Să trăim sănătos! Prof. înv. primar Urdă Elena, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Lespezi, comuna Gîrleni, județul Bacău Învățător: Merlușcă Simona, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Lespezi, comuna Gîrleni, județul Bacău Omul ocupat al secolului XXI nu mai dă importanță la ceea ce mănâncă, preferă să mănânce ceea ce se află pe piață, așa numitele „bombe calorice”, fast-food-uri, care s-au dovedit a avea efecte negative asupra metabolismului și provoacă creșterea excesivă în greutate dacă sunt consumate pe termen lung, dând naștere și altor afecțiuni, cum ar fi:asupra sistemului osos, a scheletului și asupra aparatului motor, în special asupra părții inferioare a corpului. Asupra sănătăţii şi stării noastre de bine,un impact semnificativ îl au percepția alimentaţiei şi alegerile pe care le facem cu privire la ce, cum și cât mâncăm. Trebuie să înţelegem faptul căstarea generală de sănătate şi longevitatea sunt datorate unei alimentaţii corecte şi sănătoase, ce nu trebuie să fie ocazionalăci trebuie integrată în stilul de viaţă al individului. Secretul este adoptarea unei alimentaţii variate, moderate şi echilibrate, care asigură o hrană necesară cu scopul de a menţine energia suficientă pentru organism, dar care să nu ducă la anemierea trupului şi a minţii. Din această cauză este absolut necesară evitarea, scoaterea din alimentația de zi cu zi a alimentelor fast-food, preparatelor bogate în grăsimi, consumului excesiv de cafea şi alcool şi să includă în alimentație ceea ce ne oferă natura cu atâta generozitate, adică: fructe şi legume proaspete din care putem face sucuri naturale. Alimentaţia pe care o consumăm trebuie să fie normocalorică, adică să aibă un conţinut format numai atâtea calorii cât sunt necesare organismului, acestea fiind influențate și de ritmul de consum pentru fiecare vârstă, de efortul fizic şi intelectual depus pe parcursul unei zile. Din punct de vedere științific, s-a demonstrat faptul că acele persoane care au un aport caloric mai redus şi un consum minim de alimente bogate în grăsimi au riscul mai puțin ridicat la a se îmbolnăvi de diferite tipuri de cancere şi de afecţiuni cardiovasculare în comparație cu persoanele care au un regim alimentar dezechilibrat. 7

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Cantitatea de alimente consumate într-o zi, se măreşte numai în situaţiile în care individul efectuează o activitate fizică mai intensă decât în trecut. Hrana consumată în exces este foarte dăunătoare pentru organism, fiind peste cantitatea care poate fi prelucrată de aparatul digestiv, care devine supraîncărcat şi suprasolicitat. La persoanele gurmande pot apărea diferite afecțiuni: se îngroașă ușor vasele sanguine, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, fiind factorii principali ai îmbătrânirii înainte de vreme, formarea de cheaguri de sânge,irigarea defectuoasă a creierului,creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor şi o suprasolicitare a inimii, aflată într-o continuă oboseală. Un adult care este sănătos, cu o activitate fizică și intelectuală moderată, care consumă zilnic în jur de 2.800-3.000 calorii, și are nevoie de aproximativ 70-80 grame proteine care însumează 300-400 calorii, 300-400 grame glucide care produc 1.200-1.600 calorii şi 80-100 grame lipide care formează 700-800 calorii. La acestea se adaugă și în jur de 500-800 grame fructe şi legume, care au rolul de a aduceorganismului necesarul zilnic de vitamine, minerale, glucide şi o parte din cantitatea de apă. Persoanele consumă mai multă hrană decât este necesar datorită educaţiei familiale defectuoase, unde a fost considerată absolut normală o alimentație dezechilibrată, bazată în special pe un aport suplimentar de carbohidrați și glucide. Studiile dovedesc că dacă unul dintre părinţi este supraponderal, există o probabilitate de 50% de a manifesta și copilul această problemă cu kilogramele suplimentare, iar în cazul în care ambii părinţi prezintă obezitate, riscul creşte până la 80%. Alimentația bogată în crudități(fructe și legume) asigură menţinerea unei greutăţi corporale în limite ideale, permite irigarea optimă a creierului, inimii şi arterelor, evită ateroscleroza şi intoxicarea celulelor. Fructele şi legumele sunt bogate în fibre de natură celulozică, care au rol în stimularea tranzitului intestinal şi, din această cauză, digestia lor se efectuează în circa 20-30 minute, fără ca acestea să fermenteze sau să putrezească pe căile digestive, evitându-se producerea de gaze, vărsături, arsuri, indigestii şi intoxicaţii la nivel sanguin. Făcând o paralelă, digestia cărnii se realizează într-un interval de 10-15 ore, lăsând multe toxine, constipaţii şi afecţiuni ale colonului în comparație cu cea a legumelor și fructelor, care durează 20-30 de minute. Vitaminele care sunt sintetice, fabricate în fabricile chimice, nu conţin compuşi sinergici (activatori şi aditivi coenzimatici, enzime) şi, din această cauză, nu pot lua locul vitaminelor naturale care sunt existente la nivelul plantelor. Fără vitaminele naturale aflate în grupele B, C şi E,ar grăbi procesul de îmbătrânire la adulţii ar fi vizibil încă de la o vârstă fragedă, de doar 25 de ani, astfel omul devenind o fiinţă suferindă şi foarte obosită. 8

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Alimentele pe care ar trebui să le evităm sau să le eliminăm din regimul nostru de via ță sunt: în primul rând grăsimile animale (slănină, şuncă, untură), mezeluri, afumături, conserve,carnea de porc şi peşte gras. Acestea sunt considerate a fi drept veritabile „otrăvuri ”şi „gunoaie”sau „bombe” care au un efect întârziat, ce odată introduse în corp, se declanşează diferite boli, cum ar fi: dispepsii, tuberculoză, apendicită, gută,enterite, febră tifoidă, dizenterie şi cancer. Ar trebui să se reducă din alimentaţie și următoarele alimente: prăjelile, sarea, laptele gras,pizza, biscuiţii,condimentele iuţi (piper, muştar) , produsele de patiserie şi dulciurile concentrate care solicită prea mult pancreasul, gogoşile, dulceţurile, cremele, ciocolatele, îngheţatele, şi nu în ultimul rând pâinea albă. Este foarte bine cunoscut faptul că atunci când se prepară pâine albă cu făină fină, 17 compuşi nutritivi naturali se pierd şi se adaugă în locul acestora cinci compuşi sintetici, printre care și E-urile, astfel, mărindu-se riscul de a se îmbolnăvi populația de cancer, diabet zaharat, ateroscleroză şi obezitate. Este indicată reducerea sau excluderea consumului din alimentaţie a zahărului alb, care este un produs industrial ce se obţine printr-o metodă tehnologică foarte complicată de rafinarea trestiei şi sfeclei de zahăr ce elimină un număr mare de vitamine, minerale, proteine asimilabile de organism, fibre şi alte substanţe utile în metabolism. În concluzie zahărul alb dezvoltă o serie de efecte negative asupra organismului, cum ar fi: inhibarea sistemului imunitar şi a hormonului de creştere, apariţia diabetului, a unor forme de cancer, a candidozei şi a cariilor dentare. Zahărul industrial „ajută” la sărăcirea organismul de potasiu şi magneziu, și constituie un factor care poate determina apariţia diferitelor boli:obezitate,

boli cardiovasculare (arterite) şi a unor reacţii

neurologice (oboseală, somnolenţă, ameţeli, nevroze, lipsa de voinţă, pierderea memoriei, impotenţă). Este importat pentru a ne menține sănătoși să respectăm mesele principale ale zilei. Micul dejun, pe care mulți dintre noi îl sărim, considerându-l neimportant, este esențial pentru a ne regla cantitățile de alimente de la celelalte mese și orele la care vom lua masa.După o noapte, moment în care facem un repaus alimentar, dar în care organismul nostru a continuat să funcţioneze, așadar a consumat energie, este necesar să mâncăm, asigurându-ne astfel o şansă mai mare prin care să rămânem sănătoşi şi prin care să prevenim aparițiaunei serii de afecţiuni. La persoanele care nu obişnuiesc să ia micul dejun se observă o creştere a incidenţei bolilor cardiovasculare. Indivizii care nu au obiceiul de a lua micul dejun în fiecare dimineță, prezintă un risc mai crescut decât restul populației de a acumula o serie de kilograme în plus, iar în rândulacelor persoane care prezintă obezitate, se regăseşte ca factor principal, lipsa micului dejun pe o durată foarte lungă. Din păcate, unii indivizi sunt obişnuiţi să îşi înceapă ziua bând o cafea, însă, este ideal să o savurăm după micul dejun. Aceasta are olul de a stimula metabolismul şi de a determina o 9

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

activitate mentală mult mai intensă pe parcursul întregii zilei.Cafeaua solubila este unul dintre exemplele de alimente adecvate pentru un stil de viață sănătos, pentru că aduce o cantitate importantă de antioxidanţi şi în acelaşi timp, o cantitate redusă în comparație cu alte alimente de energie. Pentru majoritatea dintre noi, hrana este reprezentată în principal doar de o sursă de plăcere – probabil care se afla cel mai aproape de noi. Pentru un număr restrâns de oameni, principala preocupare legată de alimentaţie și modul în care se realizează aceasta, este în care se ia în calcul aportul de energie adus organismului, respectiv conţinutul caloric al fiecărui preparat. Din păcate,în realitate, în majoritatea cazurilor în care se află cei maimulţi dintre oameni, problema cea mai gravă, nu constă doar în faptul că mănâncă prea multe calorii, ci și prin faptul că îşi asigură o cantitate prea mică de nutrienți importanţi, având ca efect faptul că organismul lor continuă să ceară permanent mai multă hrană. Trebuie să alegem acele alimente care au o densitate nutriţională mare şi să le evităm pe cele careau calorii goale, care aduc un aport foarte mare de energie, însă fără ca aceasta să fie însoţit de micronutrienţi importanţi. Toată lumea a auzit faptul că pentru a avea o viaţă sănătoasă sunt necesare minim 30 de minute de mişcare pe zi. Din păcate, de cele mai multe ori, programul nostru este atât de încărcat încât nu includemun mic răgaz pentru a face mișcare. Secretul este modul în care ierarhizăm priorităţile de-a lungul unei zile: în momentul în care vom înţelege că mişcarea este esen țială în viața noastră, în mod sigur vom găsi timp să o includem în rândul activităților obligatorii. Mişcarea poate însemna orice prin care putem consuma energie, de la deplasarea în mers, urcatul scărilor, până la grădinărit, muncă fizică. Un pas următor în traseul unei vieți sănătoase este să practicăm un sport, ceea ce înseamnă activitate fizică de intensitate moderată sau mare, care reprezintă o reală şansă prin care să ne menţinem într-o formă fizică dar și psihică și putem preveni o serie de afecţiuni medicale. Bibliografie: Jean-Marie Delecroix, J.-M., (2015), 200 de alimente care ne vor binele, București: Editura Rao Books: Olinescu, R. M., (2004), Totul despre alimentația sănătoasă, București: Editura Niculescu.

10

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Mâncăm sănătos pentru a fi sănăto și! proiect educațional interdisciplinar Prof. Albu Adina-Corina, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Bacău Înv. Lăzărică Ramona- Mirela, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Lespezi, com. Gîrleni, jud. Bacău Dezvoltarea societății a impus necesitatea introducerii conceptului de curriculum în educaţie. În sistemul de învăţământ românesc, termenul „curriculum” a început să fie utilizat după anul 1990, când au apărut primele elemente ale culturii curriculare. Reforma curriculară, prin efectele sale, pe termen mediu și lung, determină schimbări în toate subsistemele sociale. În construcţia şi implementarea unui curriculum, conținuturile educaționale au un rol primordial, deoarece conţinutul este bază ce ajută activităţile de învăţare să fie legate între ele, corelează cu obiectivele generale şi răspunde la întrebarea Ce se învaţă?. Elaborarea curriculum-ului presupune, gândirea şi structurarea situaţiilor de învăţare efectivă în care vor fi angrenaţi elevii, acţiune ce reclamă prefigurarea experienţelor de învăţare pe care aceștia le vor parcurge. Conţinutul oricărui curriculum va depinde de concepte, principii, generalizări, strategii, metode şi valori. În prezent, deoarece societatea a evoluat și evoluează, s-a renunţat la structurarea conţinuturilor numai pe discipline strict definite, trecându-se la abordările de tip disciplinar, de tip interdisciplinar, de tip tematic sau pluridisciplinar și de tip modular. ARGUMENT Abordarea curriculară de tip interdisciplinar reprezintă ruperea hotarelor disciplinelor și abordarea unor teme comune mai multor discipline. Rolul cadrului didactic este cel de modelator, facilitator și specialist. Din perspectiva proiectării interdisciplinare a învăţării şi a evaluării, proiectul prezintă următoarele avantaje: promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea achiziţiilor de la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a capacităţilor, deprinderilor şi atitudinilor/ valorilor; stimulează responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a temelor şi a mijloacelor de realizare; evaluează elevii în acţiune / în procesul de învăţare; pun accent pe identificarea/ formularea problemelor şi apoi pe rezolvarea lor; 11

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

angajează elevii în situaţii reale de viaţă; au semnificaţii practice, sociale, economice şi implicaţii în educaţia morală; deplasează accentul de la „a învăţa despre”, la „a şti cum”; promovează învăţarea prin contactul direct cu lucrurile (şcoala activă); încurajează autoevaluarea, gândirea, mai degrabă decât memorarea sau recunoaşterea unei informaţii; Prin derularea acestui proiect interdisciplinar, elevii îşi vor consolida, sistematiza şi îmbogăţi cunoştinţele despre o alimentație sănătoasă pentru a fi sănătoși. Proiectul se întinde pe o perioadă de 2 luni, pe parcursul căreia, elevii vor forma grupuri de câte 4 şi vor juca roluri ca: scriitor, matematician/ informatician, designer/ pictor și cântăreţ. Se va confecţiona de către elevii implicaţi, colaje, felicitări, ornamente, mini-tablouri simbolizând o alimentație sănătoasă, folosind materiale din natură sau materiale refolosibile. Elevii vor redacta creaţii literare în versuri sau în proză despre importanța fructelor și legumelor în sănătate, vor compune exerciţii şi probleme matematice folosind elemente specifice unei alimentații sănătoase. Derularea acestui proiect contribuie şi la educarea gândirii reproductive şi creative, inteligenţei, imaginaţiei, invenţiei şi spontaneităţii. În cadrul activităţilor propuse se vor aplica metode active pentru dezvoltarea gândirii critice. Gândirea critică este posibilă la orice vârstă şi dezvoltarea ei este un rezultat aşteptat al gândirii educaţionale actuale. Prin aceste activităţi se creează cadrul favorabil exprimării libere a tuturor copiilor, este stimulat spiritul de echipă, de adaptare a copiilor la nevoile de zi cu zi, afirmând o atitudine degajată, lipsită de emoţii, plină de prietenii. Acest proiect îi provoacă pe elevi să se implice afectiv şi efectiv în realizarea activităţilor, în căutarea şi sortarea materialelor necesare, în culegerea de informaţii şi curiozităţi din mediul înconjurător. SCOPUL Consolidarea, sistematizarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor despre rolul fructelor și legumelor în alimentația oamenilor; conştientizarea elevilor privind importanţa consumului de alimente sănătoase pentru a adopta un stil de viaţă sănătos. OBIECTIVE O1- să aplice cunoştinţele, noţiunile dobândite, la mai multe discipline: comunicare în limba română, matematică și explorarea mediului, arte vizuale și abilități practice, muzică și mișcare; O2- să prezinte caracteristicile fructelor și legumelor; O3- să precizeze care este importanța fructelor și legumelor pentru sănătatea oamenilor; O4- să compună exerciţii şi probleme folosind elemente specifice unei alimentații sănătoase; 12

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

O5- să realizeze colaje, felicitări, mini-tablouri, desene specifice unui stil alimentar sănătos; O6- să redea importanța fructelor și legumelor în sănătatea oamenilor, prin creaţii literare în versuri sau în proză; O7- să intoneze cântece ce au ca temă fructele și legumele; O8- să manifeste interes, cooperare, voinţă în cadrul grupului în realizarea produselor; O9- să utilizeze calculatorul în realizarea unor produse ale proiectului. REPERE ÎN EVALUARE cunoaşterea caracteristicilor fructelor și legumelor și importanța lor în alimentația oamenilor; înţelegerea semnificaţiei unei alimentații sănătoase pentru sănătatea noastră; creativitate în realizarea felicitarăilor, colajelor, ornamentelor, desenelor, colajelor, textelor literare în versuri şi în proză, exerciţiilor şi problemelor matematice; utilizarea calculatorului şi a Internetului în găsirea unor informaţii referitoare la tema abordată; implicarea elevilor în selectarea produselor proiectului; realizarea prezentării Power Point cu produse ale proiectului; stimularea autoevaluării / evaluării reciproce prin expunerea produselor activităţii. ABILITĂŢI ABILITĂŢI NECESARE ELEVILOR Microsoft Word deschiderea unui document tipărirea unui document Internet abilităţi de navigare Microsoft Power Point deschiderea unei prezentări

ABILITĂŢI DOBÂNDITE DE ELEVI salvarea unui document folosirea unui motor de căutare abilităţi de copiere a imaginilor, textelor tipărirea unui slide show

Descrierea sarcinilor şi a rolurilor pe care le vor avea elevii în cadrul grupei ce va realiza cercetarea DENUMIREA ROLULUI SCRIITOR MATEMATICIAN/ INFORMATICIAN

DESIGNER/ PICTOR

DESCRIEREA ROLULUI - crearea de scurte texte în versuri / proză pe tema dată; - selectarea unor texte din cărţi, reviste, enciclopedii, surse Internet conform tematicii abordate. - compunerea unor exerciţii şi probleme matematice utilizând în texe elemente specifice unei alimentații sănătoase - tipărirea unui document, deschiderea unui document, folosirea unui motor de căutare pe Internet, salvarea unui document, deschiderea unei prezentări. - realizarea de compoziţii tematice privind o alimentație sănătoasă - decorarea sălii de clasă folosind produsele confecţionate 13

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

MUZICIAN

2014-2015

- interpretarea unor cântece pe tema dată

FORME DE ORGANIZARE: pe grupe (câte 4 elevi); individual; frontal GRUP ŢINTĂ: 20 de elevi; părinţi RESURSE TEMPORALE: 2 luni : octombrie 2014 – noiembrie 2014 RESURSE MATERIALE: calculatoare, imprimantă, sursă Internet, consumabile, flipchart, markere, aparat foto digital, cd-uri, coli de hârtie, carton colorat, hârtie glace, panouri, hârtie creponată, lipici / aracet, materiale refolosibile, foarfece, blocuri de desen, acoarele, caiete, reviste, ziare, manuale, cărţi RESURSE FINANCIARE: autofinanţare PRODUSELE REALIZATE DE CĂTRE ELEVI: creaţii în versuri şi proză; exerciţii; probleme; compoziţii plastice; colaje; felicitări; ornamente; memorare, interpretare de poezii, cântece, prezentări Power Point a proiectului

BIBLIOGRAFIE: Basarab, N., (2008), Transdisciplinaritate - Manifest, Iași: Editura Polirom; Ciolan, L., (2008), Învățarea integrată, fundamente pentru un curriculum transdisciplinar , Iași: Editura Polirom.

Alimentaţia corectă Prof. Gheban Nora, Școala Gimnaziala I. D. Sîrbu Petrila În condiţile de sănătate există un echilibru între nevoile organismului de alimente, lichide şi aportul acestora, echilibru reglat pe căi nervoase, umorale şi întreţinut conştient de către om prin alimentaţie raţională . Alimentele consumate îndeplinesc în organism următoarele roluri: - asigură producerea continuuă de energie necesară organismului; - reprezintă sursa de material plastic pentru formarea celulelor noi, refac ţesuturile distruse în urma traumatismelor sau bolilor şi înoiesc ţesuturile cu celule tinere; - asigură rezistenţa organismului faţă de infecţii, reducând frecvenţa şi gravitatea bolilor; 14

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

- influenţează capacitatea de efort şi de muncă a omului ; - creşte capacitatea de adaptare a organismului la temperaturi ridicate sau scăzute ca şi la condiţile marilor altitudini; - influenţeză activitatea fiziologică a sistemului nervos, endocrin etc. Pentru a-şi indeplini aceste roluri, alimentele trebuie să conţină toţi factorii nutritivi de care organismul are nevoie; proteinele reprezintă factorii nutritivi cu rol plastic; glucidele şi lipidele sunt factori nutritivi cu rol energetic; apa este componenta indispensabilă vieţii care intră în alcătuirea tuturor organelor; sărurile minerale au rol în desfăşurarea funcţiilor vitale, iar vitaminele au rol de bicatalizator. Nici o alimentaţie nu conţine toţi factorii nutritivi în proporţii corespunzătoare. Raţia alimentară trebuie să cuprindă şi să asigure toţi factorii nutritivi în concordanţă cu vârsta, starea de sănătate, anotimpul, condiţiile de viaţă, muncă, sexul persoanei. Organismul copilului şi adolescentului se caracterizează printr-o creştere rapidă, având o rezistenţă mai scăzută faţă de diferiţi agenti patogeni. În copilarie şi adolescenţă necesităţile plastice şi energetice sunt mai mari decât în perioada vârstei adulte. Dacă adultului îi trebuie 1 gram de proteine pe zi pentru fiecare kilogram din greutatea corpului, adolescenţilor cu vârste cuprinse intre 12-18 ani le sunt necesare câte 2 grame proteine pentru fiecare kilogram greutate. În raport cu vârsta şi cu efortul depus, normele de consum energetic sunt diferite.La copii şi adolescenţi. -2200 kcalorii/zi între 7-9 ani -2500kcalorii/zi între 10 12 ani -2900kcalorii/zi la baieţii cu vârste între13-15 ani -3100kcalorii/zi la baieţii cu vârste între 16-19 ani -2500kcalorii/zi la fete între 13-19 ani La adulţi, normele de consum energetic sunt diferite: -3300kcal/zi în efort mediu-între20-25ani -3500kcal/zi în efort mare-între 20-25 ani -4500kcal/zi în efort foarte mare-între 20-25 ani -2500 kcal/zi în efort mic-între 26-60 ani -3000 kcal/zi în efort mediu-între 26-60 ani -3500 kcal/zi în efort mare-între 26-60 ani -4300 kcal/zi în efort foarte mare-între 26-60 ani Peste 65 ani nevoile energetice sunt de 2100 kcal. ALIMENTAŢIA COPILULUI ŞCOLAR(între 7-12 ani) 15

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Este deosebit de important şi asigură copiilor de vârstă şcolară o alimentaţie suficientă caloric şi echilibrată în factori nutririvi, iar alimentele să fie pregătite cât mai variat şi mai apetisant, condimentate moderat, evitându-se alimentele prea sărate sau prea iuţi. Se vor evita rentaşurile, alimentele prăjite în grăsime încinsă, se vor respecta orele de masă, regulile de igienă şi comportare în timpul mesei: spălatul pe mâini obligatoriu înainte de masă, spălatul pe dinţi după fiecare masă, mestecarea alimentelor un timp suficient pentru a uşura munca celorlalte segmente ale tubului digestiv. Se va acorda o deosebită atenţie micului dejun şi gustării de dimineaţă. Refuzul copilului de a mânca dimineaţa, motivat în diverse feluri, stă la originea unor tulburări nervoase ce se pot manifesta în timpul programului la şcoală sub forma durerilor de cap, ameţelii, emotivităţii excesive: acestea sunt consecinţa hipoglicemiei determinate de nerespectarea micului dejun. Nevoile copilului şcolar cu vârste cuprinse între 7-12 ani sunt de 60-70 cal/kgc /zi adică 2200 kcal pe zi .Din aportul caloric total , 13% se vor da sub formă de proteine, 32% lipide şi 55% glucide. Proteinele cu valoare biologică mare vor reprezenta 58-60% şi din acestea enumerăm: carne şi derivatele ei cca 100-130 g/zi laptele cca 500 ml/zi sau unul /zi. Raţia de grăsimi animale unt, smâmtână , frişcă va fi de 25-30g /zi, iar cea de grăsimi vegetale de 25-30g/zi . Necesarul de glucide va fi acoperit din pâine ce se va da în cantitate de 200-250g/zi făinoase, 45-50g/zi legumele care se vor da sub formă de cartofi 180-200g/zi rădăcinoase, 200g/zi legume verzi 300g/zi, leguminoase 10g/zi, fructe 300g/zi, se vor asigura 5 mese/zi cu următoarea repartiţie a caloriilor: dimineaţa 20%, la prânz 35-40%, seara 20% iar la gustări câte 10-15%. Necesităţile energetice, legate de activitatea de joc şi de mişcare a copilului, le satisfacem printr-un plus de substanţe zaharoase :miere de albină, fructe, făinoase etc. ALIMENTAŢIA ADOLESCENŢILOR Adolescenţa este perioada de trecere de la copilărie la starea de adult. Ea cuprinde intervalul dintre 13 şi 19 ani (din care 13-15 ani coincide cu perioada de pubertate), şi alta cuprinsă între 1619 ani perioada postpubertară. Adolescentul trece prin profunde transformări: se dezvoltă fizic, neuroendocrin şi intelectual cu repeziciune, toate funcţiile vitale se intensifică. În organism are loc o adevărată furtună metabolică şi endocrină.Nevoile energetice sunt de 2900 kcal/zi la fete şi 3300 kcal/zi la băieţii între 16-19 ani. Raportul la kgc/corp greutate ideală reprezintă cca. 55-60 cal/kgc/zi la băieti şi 55 cal/kgc/zi la fete.Ţinând seama că la vârsta adolescenţei au loc: procese de creştere, dezvoltare organică şi psihică, tinerii trebuie să consume alimente mult mai bogate în substanţe plastice şi energetice decît adulţii. 16

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Proteinele vor acoperi 13% din valoarea calorică a raţiei alimantare. Din cantitatea totală de proteine, cel puţin 56-60% vor avea valoare biologică mare, vor fi de origine animală. Grăsimile vor acoperi cca 31-32% din valoarea calorică globală. Din cantitatea totală, cca. 60% vor fi de origine animală. Glucidele vor acoperi cca 55-66% din valoarea calorică a raţiei zilnice. Acestea se vor da sub forma produselor cerealiere, a legumelor şi a fructelor şi mai puţin a dulciurilor concentrate. La mulţi dintre adolescenţi se remarcă practici dăunătoare în privinţa modului de alimentaţie: tendinţa de a mânca rapid alimente picante, sandvişuri, conserve, fripturi, peşte, evitând legumele, fructele, pâinea, făinoasele. Unii hotărăsc, să facă cure de slăbire care provoacă dezechilibre nutriţionale, tulburări digestive. Consumul excesiv de cafea şi băuturi alcoolice este un obicei frecvent la această vârstă. Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât la această vârstă adolescentul suferă profunde transformări psihice, care îl pun în dezacord de multe ori cu anturajul. Alimentaţia are în această perioadă un triplu scop; să furnizeze raţia de întreţinere, să furnizeze raţia necesară efortului fizic şi intelectual şi să furnizeze raţia necesară creşterii şi dezvoltării. Alimentaţia trebuie să fie bogată, foarte variată, diferită de cea a adulţilor. Proteinele vor proveni în mare parte din carne, peşte şi derivate în cantitate de cca. 180-200g/zi, lapte cca.400ml/zi brânzeturi cca.30-40g/zi, ouă cca.30-40g/zi. Restul cantităţii de proteine se va acoperi din alimentele de origine vegetală. Necesarul de lipide va fi acoperit pe seama grăsimilor de constituţie şi în completare, din grăsimile alimentare, unt sau alte grăsimi animale 25-30g, şi ulei 35-45g. Glucidele vor fi furnizate prin consumul de pâine 380-350g, făinoase 45-50g, legume şi fructe, şi anume: cartorfi 200-250g,rădăcinoase (ţelina, morcovi) 200-250g, legume verzi 250-400g şi leguminoase uscate 12-15 g/zi. Fructele se vor da în cantitate de 300-350g/zi. Alimentaţia trebuie să fie suficientă caloric şi din punct de vedere al factorilor nutritivi cât mai variată, bogată în carne, legume, fructe, lactate şi în acelaşi timp corcondanţa cu nevoile ce decurg din felul activităţii depuse. Nu se va face exces de făinoase, grăsimi gătite, mezeluri sau conserve. Se interzice cafeaua, tutunul, alcoolul,condimentele iuţi. În perioadele cu activitate intelectuală intensă (teze, examenele etc.) se va avea în vedere nu numai aportul de proteine cu valoare biologică ridicată; şi aportul unor elemente minerale ca fosfor, iod cu rol important în funcţiile sistemului nervos. Repartiţia caloriilor se va face în 4 sau 5 mese/zi, servite la ore fixe. Micul dejun trebuie să fie destul de consistent având în vedere că în cursul dimineţii solicitarea fizică şi psihică sunt maxime. Masa de seară se va servi cu cel puţin două ore înainte de culcare şi se vor evita mesele copioase, alimentele excitante sau cele care solicită prea mult tubul digestiv. 17

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Adolescentul va trebui sa-şi păstreze deprinderile de comportare igienică la masa dobândite în copilarie: spălatul pe mâini înainte de masă, mestecatul atent, spălatul pe dinţi după fiecare masă, evitarea consumului de apă sau alte băuturi în timpul mesei. Obiceiurile alimentare greşite căpătate la această vârstă pot sta la originea unor boli ca: obezitatea, ateroscleroza, diabetul zaharat, ulcerul gastroduodenal, formarea de calculi biliari. Se recomandă un consum alimentar variat, echilibrat din care să nu lipsească principalii constituienţi nutritivi, aproximativ 40 la număr. Să nu uitam ca fiecare din noi suntem rensonsabili de propria sănătate, pe care o vom avea după cum ştim să o îngrijim. Este necesar să se evite condimentele, acoolul, hanburgerii, fast food-urile, snack-urile bogate în calorii, consumul de produse excesiv de rafinate deoarece se îndepărtează din alimentul natural, o parte din constituienţi (de exemplu, în făina albă cantităţile de vitamină B1 şi E scad de 10 ori). Alimentele rafinate au modificat substanţial comportamentul alimentar al copiilor şi adolescenţilor. Alimentaţia raţională nu este echivalentă cu supralimentaţie sau cu alimentaţie la discreţie. Trebuie să fie un echilibru perfect şi continuu între conţinutul alimentelor în calorii, factorii nutritivi, nevoile alimentare în raport cu starea fiziologică şi condiţiile de mediu în care omul trăieşte şi munceşte. În unele ţări din U.E., peste 30% din copiii între 7-11 ani sunt obezi şi până la 20% din adolescenţii cu vârstă între 14-17 ani sunt supraponderali sau obezi. Un sfert din copii şi adolescenţii obezi vor fi vulnerabili la boli ca diabetul, afecţiuni cardiace şi alte boli cronice.

Elevi, să consumăm sănătos ! Prof. înv. p. Chirilă Violeta, C.N.I. Carmen Sylva Petroşani –Hunedoara

Comportamentele sănătoase sunt învăţate social de către copii prin observarea şi imitarea adulţilor. Alimentaţia, practicarea exerciţiului fizic sunt comportamente care se învaţă din familie în perioada timpurie de dezvoltare şi au un rol definitoriu în dezvoltarea atitudinilor şi practicilor din perioadele ulterioare de dezvoltare şi din viaţa adultă relaţionate cu stilul de viaţă sănătos. La vârsta şcolară, copiii învaţă comportamente prin observarea şi imitarea adulţilor, îşi formează atitudinile faţă de comportamentele sanogene şi de risc. La această vârstă se for- mează şi reprezentarea stării de sănătate şi de boală. Părinţii şi adulţii care interacţionează di- rect cu copiii au un rol major în dezvoltarea comportamentelor sanogene cu rol protectiv asu- pra sănătăţii. 18

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Adulţii influenţează comportamentele adoptate de copii prin modelul pe care îl reprezintă. De asemenea, aceştia sunt principalii furnizori ai oportunităţilor de petrecere a tim- pului liber şi ai diversităţii alimentare. Părinţii ,cadrele didactice sunt cei care conturează pre- ferinţele copiilor şi atitudinile lor faţă de comportamentul alimentar, exerciţiul fizic şi com- portamentul sexual, prin întăririle şi recţiile aversive pe care le exprimă. Educaţia pentru sănătate la şcolari permite învăţarea comportamentelor sanogene şi integrarea lor în rutinele comportamentale. În sens larg, educaţia pentru sănătate este repre- zentată de toate experienţele de învăţare care conduc la îmbunătăţirea şi menţinerea stării de sănătate. În sens restrâns, educaţia pentru sănătate implică dezvoltarea abilităţilor cognitive, sociale şi emoţionale cu rol protector asupra sănătăţii şi dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos prin întărirea comportamentelor sănătoase şi reducerea comportamentelor de risc. Pentru şcolari , alimentele şi servirea mesei reprezintă o nouă oportunitate de a explo- ra şi de a culege informaţii. Comportamentul alimentar în această perioadă de dezvoltare se caracterizează prin: • curiozitate (întreabă de ce morcovii sunt portocalii, în loc să îi mănânce, sunt fascinaţi de noile aimente şi de modul de a le servi), • scop (colarii mănâncă când le este foame şi se concentrează asupra mesei şi refuză mâncarea când s-au săturat sau nu le este foame), • fluctuanţă (apetitul copiilor creşte după periade de activitate intensă şi scade când sunt obosiţi sau entuziasmaţi, preferinţele culinare se modifică de la o zi la alta), • dorinţa de companie (şcolarii doresc să mănânce împreună cu alţii şi copie, de multe ori, preferinţele alimentare a celor din jur) La vârsta şcolară copiii au abilităţile motorii suficient dezvoltate şi sunt capabili să meargă pe o tricicletă, să urce scările, să meargă pe vârfuri, să sară peste un obstacol, să arun- ce şi să prindă o minge, să se îmbrace singuri , să folosească foarfeca, să deseneze sau să pic-teze o figură. Activitatea fizică are un rol esenţial în dezvoltarea fizică, cognitivă şi socio-emoţională a copilului Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de activitatea fizică şi activităţile în aer liber reprezintă un bun predictor pentru practicarea sistematică a exerciţiului fizic în perioada următoare . Un important comportament preventiv care trebuie dezvoltat de timpuriu la copii este cel de autoigienă . Acest comportament trebuie înţeles în sens larg. Comportamentele de autoigienă vizează atât igiena propriului corp, cât şi a spaţiului de joacă sau de locuit.Programele educative pentru adulţi trebuie să dezvolte acestora abilitătea de a aplica regula conse- cinţelor 19

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

logice şi naturale şi de a modela prin propriu comportament, comportamentele de autoigienă a copiilor. • Recomandările pentru dezvoltarea comportamentului alimentar sanogen. • Educarea părinţilor în legătură cu principiile alimentaţiei sănătoase la adulţi şi la şcolari. • Educarea părinţilor în legătură cu rolul factorilor contextuali: disponibilitatea şi accesibilitatea alimentelor influenţează comportamentul alimentar al copiilor. • Educarea părinţilor în legătură cu normelor socio-culturale de gen ca factor de risc în dezvoltarea preferinţelor alimentare şi a comportamentului alimentar nesanogen la şcolari. • Întărirea comportamentelor alimentare sanogene la copii. • Identificarea surselor de întărire dincolo de alimente şi de comportametul alimentar (metodele de disciplină sunt separate de comportamentul alimentar): • Copiii nu sunt recompensaţi/gratificaţi cu alimente (dacă au făcut ceva bine, dacă sunt supăraţi, trişti). • Copiii nu sunt ameninţaţi cu retragerea unui aliment preferat.. • Preferinţele alimentare ale copiilor nu sunt pedepsite, ci redefinite prin controlul disponbilităţii şi accesibilităţii alimentelor. • Şcolarii participă la masă alături de adulţi şi sunt lăsaţi să aleagă din gama de alimente servită la masă. Sunt întărite alegerile sanogene. • Desertul trebuie considerat un aliment cu valenţe egale cu celelalte alimente servite sau feluri de mâncare. • Preferinţele alimentare ale şcolarilor trebuie respectate. Dacă şcolarii refuză să mănânce anumite alimente sau refuză să mai mănânce un anumit aliment, adultul nu trebuie să insiste, să forţeze sau să ameninţe copilul. • Controlul disponbilităţii şi accesibilităţii alimentelor. • Se recomandă folosirea termeniror de “alimente din care putem mânca mult” vs “alimente din care putem mânca puţin” atunci când învăţăm şcolarii despre alimentele sănătoase şi nesănătoase. • Servirea mesei are loc într-un spaţiu special amenajat (nu în orice zonă a casei) şi nu este combinată cu alte activităţi (vizionarea TV, coloratul, pictatul, cititul, jocul). • Recomandările pentru dezvoltarea practicării exerciţiului fizic: • Educarea părinţilor în legătură cu importanţa implicării active în activităţi fizice şi coparticiparea alături de copii. • Educarea părinţilor în legătură cu normele socio-culturale de gen ca factor de risc în dezvoltarea preferinţelor pentru tipul de activităţi de petrecere a timpului liber şi de relaxare. 20

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Bibliografie: 1.Învăţământ contemporan pe coordonate europene,Editura Nagard ,2006 ; 2.Druţă Maria Elena,Cunoaşterea elevului ,Editura Aramis,2004;

Cărticica mea cu ghicitori Prof. Prața Viorica ,C.N.I. „Carmen Sylva” Petroșani Foştilor mei elevi, acum absolvenţi de clasa a VI-a şi Mihaelei, diriginta lor, Trebuie să vă spun că sămânţa, din care a rodit această culegere de ghicitori, a fost o simplă muncă în echipă, desfăşurată cu foştii mei elevi, atunci elevi în clasa a IV-a. Totul a pornit de la o oră de cunoaşterea mediului, când, la sfârşitul unei unităţi de învăţare, despre vieţuitoare, am dat ca sarcină elevilor, pe grupe, să culeagă ghicitori despre vieţuitoare( animale domestice, animale sălbatice, păsări). Au fost foarte încântaţi, şi-au luat sarcina foarte în serios, şi în timpul alocat, fiecare echipă a realizat sarcina primită. Am adunat ghicitorile într-un dosar şi am intitulat dosarul „Cărticica mea cu ghicitori”. Entuziaşti, au zis „D-na, haideţi să o publicăm!”. „Da, ar fi o idee!”. Dar totul a rămas doar o idee. O idee care mai târziu nu mi-a dat pace. De câte ori nu aveam nevoie de câte o ghicitoare, fie la orele de limba română, la ora de ştiinţe, sau la alte discipline! Uneori nu aveam la îndemână ghicitoarea potrivită şi o compuneam. Şi aşa a luat „naştere” o culegere de ghicitori. Nu uitasem nici de datoria de onoare pe care o aveam faţă de foştii mei elevi! Sper ca această culegere să fie de un real folos colegilor mei, învăţători, şi chiar elevilor. Ghicitorile din lucrarea de care v-am povestit au un grad mediu de dificultate, fiind accesibile elevilor, începând cu clasa I şi continuând cu clasele mai mari. Am grupat ghicitorile pe domenii, gen: animale domestice, animale sălbatice, păsări domestice, păsări sălbatice, alte viețuitoare, arborii pădurii, legume și zarzavaturi, fructe, flori de grădină, fenomene ale naturii, părțile corpului omenesc, lucruri, anotimpurile, meserii, profesii, personaje din povești. Elevii mei au fost foarte mândri că au participat la realizarea unei cărți, fie ea chiar și de ghicitori.

21

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Exemple de bună practică privind abordarea orelor de educaţie pentru sănătate Prof. Chirilă Steluța Claudia-Șc. Gimnazială Petros I-am auzit adeseori, pe oamenii din jurul nostru urându-şi „Sănătate!”sau „Sănătate, că-i mai bună decât toate!” V-aţi întrebat vreodată de ce oamenii s-au oprit tocmai la sănătate şi nu la altceva? De ce, de exemplu, nu-şi urează în mod obişnuit „Veselie” sau „Înţelepciune” ori „Bogaţie”? Răspunsul e simplu: sănătatea este extrem de importantă pentru viaţa fiecăruia dintre noi şi nu poate fi înlocuită cu nimic. Omul nu poate fi înţelept dacă mintea îi e atinsă de o boală psihică; nu poate fi vesel, dacă îl chinuie o boală trupească; nu poate deveni nicicum bogat, dacă nu este pe deplin sănătos pentru a munci, cu perseverenţă, zi de zi. Pornind de la toate acestea am căutat să oferim elevilor noştri în cadrul opţionalului „Educaţie pentru sănătate”, dar şi în cadrul celorlalte discipline :limbă şi literatură română, ştiinţe, educaţie civică, teme şi activităţi prin care să le stârnim interesul şi conştientizarea asupra factorilor de risc ce le agresează în ultimul timp tot mai mult organismul, oferindu-le câteva soluţii prin care să preîntâmpine îmbolnăvirea sau să sporească starea de sănătate. În acest sens am ales pentru orele de educaţie pentru sănătate texte care să le satisfacă nevoia de lectură, imagini şi exerciţii dar şi jocuri didactice care să răspundă nevoilor vârstei şi îi antrenează in competiţie. Vă prezentăm câteva exemple de bună practică privind abordarea temelor din programa de ”Educaţie pentru sănătate” legat de tema: ”Mâncăm ca să trăim, nu trăim ca să mâncăm!” Am afişat la unul din panourile clasei o listă cu câteva reguli elementare pentru o alimentaţie sănătoasă si echilibrată, reguli propuse chiar de elevi. Am iniţiat un dialog pornind de la versurile următoare, în vederea prevenirii îmbolnăvirii pricinuită de nerespectarea regulilor de igienă personală: Dragi copii, mă ştiţi prea bine,

Gata să ne-mbolnăvească.

Deseori vă sfătuiesc Când veniţi bolnavi la mine

Şi pe fructe-s Vi şi Mi;

Eu cu drag vă îngrijesc.

Foarte adesea îi aflăm Iată deci, va trebui

Vi şi Mi pe mâini, vă spun

Fructele să le spălam!

Se aşază să pândească De nu-i apă şi săpun

La masa de dimineaţă 22

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

Cu lapte, unt şi dulceaţă

La şcoală ca apărare

Chiar şi miere dacă ar fi,

Ghiozdanul curat să avem

Când mănânci, nu te grăbi!

O batistă şi o cană

2014-2015

Doar din ea apă să bem! Cu uşurinţă au venit răspunsuri la întrebări ca: Cine sunt „Vi” şi „Mi” de care trebuie să te fereşti ca să nu te îmbolnăveşti? Enumeră câteva produse indicate pentru alimentaţia copiilor! Cum trebuie să fie alimentaţia în perioada eforturilor mai mari? De ce? Ce trebuie să mâncăm pentru a fi sănătoşi? Care sunt vitaminele şi rolul lor? Denumiţi câteva alimente bogate în vitamine, în săruri minerale! Deosebit de atractivă a fost şi propunerea de a realiza meniul pentru o zi (trei mese principale şi două gustări), cu atât mai mult cu cât s-a lucrat în echipe şi fiecare dintre ele a motivat alegerea făcută. Interesante şi de un real ajutor au fost si curiozităţile ştiinţifice legate de alimentaţia sănătoasă, dar şi impactul negativ pe care îl are nerespectarea regulilor de igienă alimentară asupra organismului uman prin provocarea unor boli ca hepatita. O altă temă care a plăcut elevilor noştri a fost „Trista poveste a drogurilor”. Activitatea s-a derulat pornind de la citatul: „Drogurile sfăşie societăţi,intensifică criminalitatea şi răspândesc boli, cum ar fi SIDA, distrugându-ne tinerii şi viitorul...În prezent se estimează că, în întreaga lume, există 190 milioane de consumatori de droguri.”(Kofi Annan), citat ce a reprezentat suportul pentru o dezbatere despre:Ce sunt drogurile? De ce consumă oamenii droguri? Cum îi afectează afectează drogurile pe cei care le consumă? Dar pe oamenii din jurul lor? Se consumă droguri în România? Cum aţi proceda, dacă vi s-ar oferi şi vouă droguri? V-aţi informa părinţii?Consideraţi ţigara un moft sau un drog? Am format apoi echipe de câte cinci elevi şi am cerut să realizeze afişe cu imagini culese din ziare, reviste, ale unor persoane care se droghează.Acestea au fost expuse la un panou,având titlul „Spunem NU drogurilor!” Am prezentat copiilor şi următoarele curiozităţi : -drogurile sunt de foarte multe feluri, ele putând fi inhalate, înghiţite sau injectate; -drogurile se scot din plante: macul de opiu(heroina), o specie de cânepă numită canabis, cocaina; -consumul de droguri dă dependenţă; -si tutunul este un drog; el dă multe boli, precum: tuberculoza, boli de cancer, de stomac, de ficat; -şi persoanele care nu fumează, dar se află în preajma celor ce fumează, se pot îmbolnăvi; 23

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

-cu secole în urmă, sultanul Murad al VI-lea şi şahul Persiei tăiau nasurile supuşilorlor, care fumau. Activitatea s-a încheiat cu un joc didactic „Procesul consumatorului de droguri”. Au fost aleşi inculpaţii, avocaţii apărării, avocaţii acuzării şi judecătorii. Am asistat la o avalanşă de pledoarii contra consumului de droguri,dovedind astfel că ştiu să spună un NU hotărât pentru a-şi proteja sănătatea sau chiar viaţa. La fel de antrenante sunt şi temele referitoare la educaţia pentru sănătatea mentală şi emoţională. Toate dimensiunile sănătăţii mentale sunt absolut necesare ca părţi ale vieţii cotidiene: modul în care oamenii se înţeleg în familie, la şcoală, la joacă, în cadrul comunităţii, modul în care fiecare îşi poate armoniza dorinţele, ambiţiile, capacităţile, idealurile, sentimentele şi conştiinţa pentru a putea face faţă cerinţelor vieţii. Una dintre pietrele de temelie pe care se bazează sănătatea mentală o constituie „conceptul de sine”. Acesta este alcătuit din mii de concepţii pe care le avem despre noi, unele pozitive, altele negative. Imaginea de sine poate fi înţeleasă ca o conştientizare a „cine sunt eu” şi a „ceea ce pot să fac eu.” Primele imagini despre sine pe care le dezvoltă copiii, nu sunt numai imagini despre corpul fizic, ci şi idei despre sine reflectate de persoanele care le sunt apropiate şi importante. Reflecţia pe care copilul o primeşte de la aceste persoane îi spune despre sine dacă este bun sau rău, iubit sau nu, agreat sau nu, plin de succes sau ratat. Prin interacţiunea socială cu acestea copilul ajunge să-şi construiască imaginea de sine, conceptul de sine. Oferim câteva exemple de activităţi sub formă de joc, prin care am căutat să realizăm o parte din dimensiunile legate de sănătatea mentală: autocunoaşterea; locul meu în colectiv; eu şi ceilalţi. Cine sunt şi cum sunt? a)Cercul de conversaţie - Copiii sunt dispuşi în cerc şi răspund învăţătorului, completând enunţurile date: Ceea ce prefer eu este.............; mi-ar plăcea să fiu...............; activitatea mea preferată este............; cred că numele meu semnifică...............; nu mi-ar plăcea să fac..............; sunt fericit când...........; sunt trist când...............; aş vrea să fiu mai..............; într-o zi sper să............... . Copiilor li se acordă acelaşi timp pentru a da răspunsul potrivit, precum şi libertatea de a nu răspunde, dacă nu doresc acest lucru, fiind „ocoliţi” fără a li se cere să-şi exprime opţiunea. Toate răspunsurile pot fi consemnate, eventual într-un album intitulat: „Cine sunt eu?” b)Expoziţia autoportretelor - Pe o foaie de hârtie, copilul va trasa silueta proprie şi va indica pe o etichetă ataşată mai târziu: numele şi câteva trăsături fizice, sufleteşti dar şi ce-i place să facă sau să înveţe la şcoală.Portretele vor fi expuse pe perete, pentru a putea înlesni copiilor să se cunoască mai bine pe ei înşişi şi între ei. 24

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

c)Jocul „Fântâna dorinţelor” - Copiii sunt aşezaţi în cerc şi îşi imaginează că se află pe marginea unei fântâni miraculoase ce îndeplineşte dorinţe. Exemplu: Dacă aş putea fi o altă vieţuitoare din lumea animală aş fi........, pentru că .........; Dacă aş putea fi o pasăre (o insectă, o floare, un copac, un instrument muzical, o casă, un aliment), aş fi..........., pentru că........... B)Eu şi ceilalţi Jocul „Familia de marionete” - Fiecare copil îşi confecţionează o familie de marionete, din care o figurină îl reprezintă. Copilul le dă un nume, descrie şi explică raporturile pe care le întreţine cu fiecare dintre membrii familiei. Interesant a fost imaginarea sărbătoririi unei zile de naştere a unuia dintre membrii familiei. Jocurile pe care le-am propus elevilor noştri i-au stimulat să se exprime, să comunice între ei, le-au dezvoltat sentimente de încredere şi toleranţă faţă de aproapele lor şi totodată ne-au oferit posibilitatea de a-i cunoaşte mai profund, de a le înţelege stările sufleteşti si de a-i ajuta. Să nu uitam că „sănătatea este cea mai de preţ avuţie” şi să le dăruim elevilor noştri, pe lângă cheia care deschide taina cititului şi scrisului, şi cheia care să-i îndrume spre un stil de viaţă sănătos ce le va premite să aibă, mai târziu, o viaţă productivă din punct de vedere economic şi social . BIBLIOGRAFIE Dumitrescu,Elena, Dumitrescu, Constanţa, „Educaţia pentru sănătate mentală şi emoţională-ghid metodologic pentru pregătirea cadrelor didactice”,Editura Arves,Bucureşti,2005 ,capitolul II; Ibric,

Elena,

Farcaş,Elena,Cati,

„Educaţie

pentru

sănătate-clasele

III-IV”,Editura

Erc

Press,Bucureşti, 2006, capitolele 12, 13; Poenaru, Michiela, „Minte sănătoasă în corp sănătos-sfaturi practice pentru copii”, Editura Coresi, Bucureşti, 2006,capitolele 3, 4; ***Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii, Programe Şcolare pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”;

Exemple de bune practici-Stilul de viaţă sănătos Prof.înv.primar Colojvari Timea-Alice - Şcoala Gimnazială „I.D.Sîrbu” Petrila

25

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Controlul greutăţii şi al alimentaţiei este un subiect de actualitate indiferent de vârstă, starea de sănătate sau de alţi parametri. Este esenţial să avem un control asupra alimentaţiei şi a modului de viaţă în general, pentru a avea un organism sănătos. Greutatea este punctul comun al multor procese care se desfăşoară în organism, influenţândule în mod pozitiv sau negativ: tranzitul intestinal, echilibrul hormonal, echilibrul metabolic, imunitatea, funcţionalitatea sistemului cardio-vascular şi a celui respirator. Obezitatea este un factor de risc cu greutate semnificativă pentru apariţia unor afecţiuni precum hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă, tulburările respiratorii, diabetul zaharat, steatoza hepatică, infarctul miocardic, cancerul, tulburări de fertilitate. O parte din această patologie generată de excesul ponderal se ameliorează sau poate chiar să dispară odată cu pierderea în greutate. Modul de viaţă echilibrat şi sănătos reprezintă o componentă extrem de importantă pentru realizarea prevenţiei, a protecţiei împotriva unor afecţiuni strâns legate de alimentaţie şi nu numai. Prevenţia înseamnă optimizarea modului de viaţă , iar prin aceasta se înţelege, în primul rând, o alimentaţie echilibrată, aleasă corect din punct de vedere cantitativ, dar şi calitativ şi, nu în ultimul rând, activitate fizică zilnică. Necesarul caloric zilnic variază în funcţie de vârstă, sex, greutate corporală, forma şi compoziţia corpului, statusul hormonal, activităţile zilnice. O persoană sedentară are un necesar caloric de 25 kcalorii pe kilogram (totalul situându-se între 1500 şi 1900 de kcalorii pe zi), iar o persoană activă, aproximativ 35 kcalorii pe kilogram (între 2100 şi 2700 de kcalorii pe zi). La copii, necesarul energetic raportat la greutate este mai mare, mai ales în primii ani de viaţă, fiind concentrat pentru creşterea şi dezvoltarea întregului organism. Acesta variază în funcţie de vârstă şi sex: 1300 de kilocalorii în primii trei ani de viaţă, 1700 de calorii între 4 şi 6 ani, 2400 între 7 şi 10 ani , 2800 între 15 şi 18 ani pentru băieţi, respectiv 2100 de kcalorii pentru fete. Caracteristicile esenţiale ale alimentaţiei sănătoase sunt moderaţia, diversitatea şi calitatea. Omul nu poate beneficia de o viaţă sănătoasă fără să adopte un mod sănătos de alimentaţie. Pentru organism, cele mai propice alimente sunt cele simple şi naturale. Alimentele neprelucrate de origine vegetală trebuie să ocupe un loc important atât în cadrul alimentaţiei persoanelor adulte, cât şi în alimentaţia copiilor. Este foarte important, pe de altă parte, să se acopere cerinţele organismului în toţi aminoacizii esenţiali, substanţe din care se formează toate proteinele din organismul nostru. De aceea este nevoie să se recurgă şi la sursele de alimente complete, dintre care cele mai sănătoase sunt peştii, ouăle şi lactatele, dacă sunt proaspete şi prelucrate cât mai simplu. 26

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Deoarece niciun aliment, fie el şi natural, nu este complet, raţiile alimentare trebuie alcătuite în mod variat, dar şi chibzuit. Nu este obligatoriu să se recurgă la o dietă strict vegetariană şi nici la una alcătuită exclusiv din cruditaţi căci acest mod de alimentaţie are neajunsurile ei. Însă o alimentaţie lipsită de orice naturaleţe, care, de altfel, şi-a dovedit pe deplin nocivitatea, ar trebui exclusă din alimentaţia oamenilor care urmăresc să fie şi să rămână sănătoşi. Considerăm că regulile unei alimentaţii sănătoase trebuie să urmărească un comportament alimentar chibzuit, simplu şi cât mai natural. Pentru un stil de viaţă sănătos este importantă însă şi activitatea fizică, ce creşte performanţele mentale prin creşterea fluxului de sânge bogat în oxigen în creier, fiind astfel bună pentru intelect şi sănătatea psihică, dar şi pentru sistemul osteoarticular şi cel muscular. Mişcarea de orice fel este binevenită pentru o bună funcţionalitate a organismului, fie că este vorba despre plimbări cu bicicleta în aer liber sau alergare, înot, dans sportiv, fotbal, baschet sau chiar orele de educaţie fizică de la şcoală. Sunt o mulţime de sporturi care ne pot îmbunătăţi memoria, condiţia fizică, imunitatea şi starea de spirit. Este necesară derularea unor campanii de informare şi educare a adulţilor şi a copiilor pentru abordarea unui stil de viaţă modern şi sănătos, subliniind importanţa celor două componente de bază: alimentaţia echilibrată şi exerciţiul fizic, în detrimentul unui mod de trai tradiţional şi sedentar, ţinând cont şi de faptul că o alimentaţie sănătoasă şi exerciţiul fizic regulat cresc speranţa de viaţă, conform dictonului „Mens sana in corpore sana.” În încheiere, câteva sfaturi pentru părinţi cât şi pentru copiii acestora în ceea ce priveşte stilul de viaţă sănătos: -să se acorde atenţie orelor de masă (să devină un adevărat ritual) şi să se ia masa într-un cadru liniştit, fără televizor sau calculator; -consumarea alimentelor cât mai naturale, provenite din surse alimentare bio; -prepararea hranei în casă pentru o zi, maxim două; -evitarea aditivilor alimentari, a grăsimilor artificiale, a zaharurilor rafinate şi a îndulcitorilor artificiali; -evitarea băuturilor răcoritoare sau energizante şi consumarea apei de izvor sau a ceaiurilor; -micşorarea porţiilor de mâncare „gigantice”; -evitarea localurilor de tip fast-food în favoarea meselor servite în familie; -să nu trăim într-o perpetuă „sărbătoare alimentară”, ci să conştientizăm importanţa zilelor de post alimentar. -adoptarea unui stil de gândire pozitiv; 27

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

-practicarea activităţilor fizice de orice tip; Omul modern trebuie educat în ceea ce înseamnă o promovare a stării de sănătate, stare necesară unei bune funcţionalităţi fizice şi psihice într-o epocă a vitezei. http://www.actualitatea-crestina.ro/wp-content/uploads/2014/03/AC032014_32.pdf http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_hrana_sanatoasa_si_hrana_nesanatoasa.html

Siguranţa alimentară Prof. înv. primar Ghicioi Mariana, C.N.I. „Carmen Sylva” Petroşani Dreptul la alimentaţie este cuprins în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din anul 1948 şi a fost reiterat în diverse ocazii, de pildă în cadrul Conferinţei Mondiale privind Alimentaţia din anul 1974 şi a Summit-ului Mondial privind Alimentaţia din anul 1996. Cu ocazia acestor evenimente, comunitatea internaţională s-a angajat să asigure securitatea alimentară pentru toţi şi să depună eforturi constante pentru eradicarea foametei. Scopul vizează reducerea, până în anul 2015, a numărului de persoane subnutrite la jumătatea nivelului înregistrat la acea vreme. Această ţintă a fost cuprinsă în Scopurile de Dezvoltare ale Mileniului (MDGs) formulate în anul 2000. În multe regiuni ale lumii s-au înregistrat progrese în acest sens, dar, în prezent, atingerea obiectivului stabilit pare imposibil de realizat. Odată cu criza alimentelor din 2007–2008, numărul persoanelor subnutrite a crescut, iar impactul crizei financiare ulterioare poate genera noi stagnări. Disponibilitatea terenului şi a reţelelor de apă, politica şi economia, toate joacă un rol-cheie şi se află în strânsă legătură. Există o puternică presiune în ceea ce priveşte terenul agricol, şi anume aceea de a produce mai multe alimente şi, prin urmare, de a transforma terenurile împădurite în teren agricol. Modificările climatice ameninţă să accentueze lipsa apei resimţită cel mai acut în regiunile în care există cea mai mare nevoie de apă, în timp ce clasa politică, prin măsuri de stimulare locală şi prin comerţul şi competiţia la nivel internaţional, exercită o mare influenţă în acest sens. Lipsa apei afectează productivitatea agricolă în diverse părţi ale lumii, cu precădere în Africa, iar din cauza supra-utilizării, s-a creat o penurie gravă şi iminentă de apă în zonele de producţie a alimentelor de bază.

28

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Securitatea alimentară se referă la disponibilitatea alimentelor şi la accesul oamenilor, uşor, la acestea. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte 3 problematici ale securităţii alimentare: -disponibilitate – cantitate suficientă; -acces – să existe suficiente resurse (economice şi fizice) pentru a avea alimentele corespunzatoare dietei individuale; -utilizare - de a fi avea suficiente informaţii despre nutriţie, apă şi igienă corespunzătoare. Alimentul are capacitatea de a cumula substanţe chimice poluante din mediu(contaminare întâmplătoare), la care se adaugă şi aportul suplimentar de compuşi chimici proveniţi din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată). Toxicitatea compuşilor chimici depinde de o serie de factori ca: -periodicitatea şi cantitatea de contaminant chimic vehiculat; -sinergismul sau antagonismul dintre

poluant chimic şi aliment; atenuarea sau accentuarea

toxicităţii poluantului, funcţie de modificările metabolice ale ţesutului animal sau vegetalv(alterare); -modificarea

proprietăţilor

senzoriale

şinutritive,

dobândind eventual

proprietăţi

(impurificare); -compuşi străini de natura alimentului (contaminanţi biologici, chimici, fizici) (degradare). Accidental, se pot produce îmbolnăviri din cauza: -ingerării de substanţe toxice (indigestie, prin consum în exces); -sensibilitate (anafilaxie, anticorpi); -intoxicaţii cu metale (As, Se, Pb s.a.) substanţe chimice (insecticide, pesticide, sodă); -zootoxine (se pot acumula în alimente marine); -substanţe produse de protozoare (dezinteria amibiană, gastroenterite); -infestarea cu helminţi, nematode (teniaza, trichinoza); -infecţii microbiene (bacterii şi fungi patogeni); -intoxicaţii (prezenţă toxine bacteriene şi fungice) şi se pot produce boli, ca: listerioza, bruceloza, tuberculoza. Bibliografie: internet http://www.ier.ro/webfm_send/5186 29

nocive

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Alimentaţia sănătoasă Înv.Bugnariu Zenovia-Șc.Gimn. ”I.D.Sîrbu”Petrila Alimentaţia, ca factor important al creşterii, dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate a copiilor, a devenit astăzi o ştiinţă, cunoscându-se cu exactitate cu ce şi cum trebuie să se hrănească aceştia, în funcţie de vârstă şi de natura activităţilor zilnice. Igiena alimentaţiei poate fi definită ca ramura igienei care se ocupă de prevenirea îmbolnăvirilor determinate de o alimentaţie necorespunzătoare şi de promovarea sănătăţii pe baza unei alimentaţii raţionale în funcţie de necesităţile fiecărui organism. Organismul uman prin procesul de alimentaţie preia din mediul înconjurător substanţele nutritive de care are nevoie şi pe care le transformă pentru o desfăşurare normală a activităţii metabolice. Omul modern, datorită multiplelor activităţi desfăşurate zilnic, acordă o importanţă redusă alimentaţiei, mulţumindu-se cu mese nesănătoase, constituite din semipreparate şi servite în cea mai mare grabă. Uită astfel că nevoia organismului de substanţe nutritive este continuă şi că lipsa acestora provoacă apariţia unor grave probleme de sănătate şi de luare în greutate. Omul nu poate beneficia de o viaţă sănătoasă fără să îşi însuşească un mod sănătos de alimentaţie. Pentru organism, cele mai propice alimente, sunt cele simple şi naturale. Este foarte important, pe de altă parte, să se acopere cerinţele organismului în toţi aminoacizii esenţiali, substanţe din care se formează toate proteinele din corpul nostru. În condiţiile stresului psihologic şi al celui climatic, specific lumii moderne dar şi a condiţiilor meteorologice de la noi (organismul omului, pe lângă schimbările bruşte intervenite de la o zi la alta, trebuie să suporte, în 6 luni, diferenţe de temperatură mai mari de 50 grade, ceea ce însemnă un stres enorm), alcătuirea unei diete pur vegetariene, care să aducă toţi aceşti aminoacizi indispensabili în limite optime, este aproape imposibilă. De aceea este nevoie să se recurgă şi la sursele de alimente cu proteine complete , dintre care, cele mai sănătoase sunt peştii, ouăle şi lactatele, dacă bineînţeles, sunt proaspete şi prelucrate cât mai simplu. Aceste surse, administrate în cantităţi optime, pot înlocui în totalitate carnea de pasăre şi de mamifere, precum şi derivatele ce rezultă din ele. Deoarece, după cum se poate observa în clasificarea alimentelor, niciun aliment, fie el şi natural, nu este complet, raţiile alimentare trebuiesc alcătuite variat, dar în mod chibzuit. Criteriile de clasificare a alimentelor sunt deosebit de variate. Din multitudinea de clasificări, am ales câteva mai concludente, pentru ca oricine să poată desprinde o idee în legătură cu această temă. 30

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

După origine, alimentele formează două mari categorii; hrană de natură vegetală, respectiv animală. Mai departe, fie hrană de origine vegetală, fie aceea de origine animală, se poate divide în mai multe grupe. Dintre clasificările mai cunoscute realizate după criteriul provenienţei, amintim aici, categorisirea alimentelor în 10 grupe principale, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. GRUPA

ALIMENTE CARE ALCĂTUIESC GRUPA

1 2 3

Carne şi derivatele din carne Lapte şi derivatele din lapte Ouă

4

Grăsimi alimentare (lipide vegetale şi animale)

5 6 7 8 9 10

Pâine şi făinoase Legume Fructe Dulciuri Băuturi nealcoolice Condimente Odată cu evoluţia societăţii, gama produselor alimentare s-a extins şi este extrem de complexă

în ceea ce priveşte compoziţia chimică, de la produsele ce reprezintă regnul vegetal la cele din regnul animal. Cu toată diversitatea pe care o prezintă, produsele alimentare se caracterizează prin trăsături comune, în limita fiecărei grupe, privind compoziţia chimică. În majoritatea produselor alimentare întâlnim nouă grupe principale de substanţe (principii nutritive): Apă; Săruri minerale; Glucide; Lipide; Protide; Acizi organici; Pigmenţi; Vitamine; Enzime. În legătură cu necesarul de substanţe nutritive, consumatorul le poate prelua în funcţie de următoarele criterii: vârstă, sex, masă corporală, înălţime, felul şi intensitatea activităţilor fizice depuse, condiţii de locuit, condiţii de mediu. 31

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Proteinele sunt substanţe complexe, formate din aminoacizi şi au rol plastic în construcţia celulară. Aminoacizii constituie cărămizile din care se construieşte o moleculă de proteină (fie ea de origine animală sau vegetală). Unii dintre ei pot fi sintetizaţi în organism, chiar dacă hrana nu-i conţine, dar există alţii pe care organismul nu-i poate sintetiza şi pe care omul îi ia din natură, odată cu alimentaţia; lipsa acestora din urmă din alimentaţia obişnuită a copiilor şi tinerilor (care trebuie să conţină proteine cu mare valoare nutritivă) poate aduce mari prejudicii sănătăţii lor. Toate celulele şi ţesuturile organismului, cu precădere în perioadele sale de creştere, conţin în structura lor proteine. Ele participă la sinteza enzimelor şi a celor mai mulţi hormoni secretaţi de glandele endocrine, prin mijlocirea cărora au loc majoritatea proceselor metabolice şi fiziologice. Sursele alimentare cele mai bogate în proteine sunt, dintre produsele animale: carnea, ouăle şi produsele lactate; dintre cele vegetale: soia, fasolea, mazărea, grâul, orezul, cartoful, etc. proteinele trebuie să reprezinte la un copil în perioada de creştere circa 16% din totalul raţiei calorice, adică 34 grame proteine pentru fiecare kilogram al greutăţii sale corporale. Lipsa sau insuficienţa proteinelor din alimentaţia copiilor duce la întârzierea creşterii (împiedicând totodată o bună dezvoltare a creierului şi a funcţiilor nervoase) şi la scăderea rezistenţei organismului la infecţii, deoarece proteinele sanguine conţin o fracţiune – gama globulină – cu rol în apărarea organismului împotriva celor mai multe boli provocate de microbi sau de viruşi. Vitaminele sunt substanţe organice prezente în cantităţi foarte mici în produsele alimentare, dar care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a proceselor biologice. Acestea nu pot fi sintetizate de organism, ca atare trebuie asigurate prin hrana zilnică. Sărurile minerale numite şi săruri organice se găsesc în produsele alimentare vegetale şi animale în cantităţi variate de 0,1…8,0%. Părţile vegetale aeriene ale plantelor şi părţile periferice ale boabelor, seminţelor sunt mai bogate în săruri minerale decât bulbii, rădăcinile şi tuberculii. Carnea animalelor bătrâne este mai mineralizată decât carnea animalelor tinere;la fel carnea slabă are mai multe minerale decât carnea grasă. Nevoia organismului uman de elemente minerale este acoperită în general printr-o alimentaţie echilibrată. Scopul principal al consumului de alimente îl constituie satisfacerea sau acoperirea necesarului zilnic de substanţe nutritive, dar atunci când în mediu există sau se produc anumite perturbări este posibil ca unele alimente să conţină agenţi nocivi omului(putem spune că alimentul nu are inocuitate) Unii dintre factorii care pot afecta inocuitatea alimentelor sunt aditivii alimentari (E-urile). Comparativ cu restul substanţelor, e-urile nu cresc valoarea energetică sau nutritivă a alimentelor în care sunt folosite. Ele au rolul de a prelungi perioada de păstrare şi de îmbunătăţire a calităţii unui aliment, în special aroma şi gustul. 32

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Consumul repetat de produse alimentare în compoziţia cărora intră aditivi sintetici poate duce la o slăbire a sistemului imunitar, la agravarea unor afecţiuni mai vechi şi la apariţia altora noi. O alimentaţie necorespunzătoare poate să ducă la o serie de îmbolnăviri cu caracter de masă: avitaminoze, rahitism, ateroscleroză sau să scadă rezistenţa organismului la infecţii, substanţe toxice. Cauzele care pot face ca alimentaţia să fie vătămătoare depind de: cantitatea, calitatea, digestia şi metabolismul alimentar, conţinutul în substanţe toxice, conţinutul în microorganisme patogene şi conţinutul în paraziţi. Nevoia zilnică de calorii la copii (cantitatea de calorii exprimă de fapt valoarea energetică a unui aliment sau a unei întregi mese) este variabilă cu vârsta, cu starea de sănătate sau de boală a organismului şi cu activitatea fizică şi psihică pe care o desfăşoară zilnic. Valorile medii ale necesarului de calorii, în funcţie de vârstă, de sex şi de activitatea desfăşurată sunt: 2 400 calorii/zi la vârsta de 7 ani; 3 100 calorii/zi la vârsta de 12 ani. Nevoile calorice sunt mai crescute la copii nervoşi sau hiperactivi, la cei cu stări febrile, cu tulburări de absorbţie digestivă a alimentelor sau la cei aflaţi în convalescenţă după unele boli; sunt în schimb mai reduse la copiii aflaţi în timpul fazei acute a multor boli sau la cei cu o viaţă sedentară. Copiii şi adolescenţii cheltuiesc mai multă energie decât adulţii. Raportate la înălţimea şi greutatea corporală, nevoile calorice la copii sunt mai mari decât la adulţi, din cauză că organismul lor este în creştere şi dezvoltare, iar pentru întreţinere (activitate cotidiană), nevoile organismului sunt de asemenea mari, consumul de energie fiind crescut la această vârstă în fiecare celulă, ţesut sau organ, metabolismul celular fiind mai rapid şi mai intens. Substanţele nutritive aduse de sânge la nivelul celulelor şi ţesuturilor (şi, dintre ele, mai ales glucidele şi grăsimile) sunt în parte arse pentru producerea energiei. O altă parte se depozitează ca rezerve (glucidele la ficat, grăsimile în ţesutul subcutanat); o ultimă parte se transformă în substanţe identice cu cele care intră în structura ţesuturilor şi organelor aflate în creştere. În afară de latura calitativă a alimentaţiei (calitatea principiilor nutritive şi echilibrul dintre ele în compunerea raţiei alimentare), nu trebuie neglijată nici latura ei cantitativă. Urmărirea celui de-al doilea aspect al raţiei este uşor de obiectivat, curba ponderală fiind indicatorul cel mai uşor de supravegheat, în creşterea şi dezvoltarea copilului. Dacă alimentaţia copilului este corespunzătoare calitativ nevoilor sale de creştere şi dacă nu există vreo cauză patologică de natură să împiedice creşterea corporală (stări cronice de boală precum: diabetul zaharat, enterocolita cronică, ulcerul gastric sau duodenal, cancerul), cântărirea copilului din timp în timp va indica o creştere continuă a greutăţii sale. Stagnarea greutăţii corporale sau dimpotrivă o creştere exagerată (mai ales dacă nu 33

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

este vorba de o permanentă supraalimentaţie) trebuie să atragă atenţia familiei şi, dacă fenomenul nu este întâmplător, ci persistent, să prezinte de îndată copilul la un control medical, pentru depistarea cauzelor şi îndepărtarea lor. Alimentaţia raţională a copilului include nu numai ce mănâncă el, sub aspect calitativ şi cantitativ, ci şi modul în care sunt pregătite alimentele pe care le consumă la masă şi pe care le dorim pregătite cât mai simplu şi cât mai dietetic posibil. De modul de pregătire şi de prezentare a alimentelor depind, în mare măsură, atât apetitul copilului, cât şi sănătatea aparatului său digestiv; o alimentaţie uşor dietetică şi alcătuită raţional protejează organismul de unele îmbolnăviri. Cumpătarea trebuie să fie o deviză permanentă, pe care părinţii să nu uite să o insufle copiilor în atitudinea lor comportamentală faţă de problemele vieţii şi cu deosebire faţă de această necesitate fiziologică vitală – alimentaţia. De la început trebuie să precizăm că, la copilul de vârstă şcolară, modificarea alimentaţiei, în sensul îmbogăţirii ei, nu se face prin desprinderea totală de alimentaţia perioadei precedente de viaţă.

Necesarul zilnic de calorii la această vârstă variază între 1 700 şi 3 300, majoritatea acestora

fiind acoperite prin lapte şi derivate, carne şi preparate din carne, ouă, pâine şi alte derivate din cereale, zahăr şi produse zaharoase, grăsimi animale sau vegetale, legume, fructe, etc. Consumul de dulciuri face deliciul copiilor la această vârstă; şi nu este rău să li se dea dar cu moderaţie şi la timpul potrivit. Este preferabil ca necesarul de glucide să fie acoperit cu zaharurile din fructe şi mai puţin cu zaharuri superrafinate (zahăr, rahat, ciocolată, bomboane). Grăsimile trebuie să facă parte obligatoriu din alimentaţia şcolarului, dar cu moderaţia cantitativă şi mai ales cu selectivitate. Sunt preferabile grăsimile de origine vegetală, dar sunt necesare şi cele de origine animală (smântâna, untul). Băuturile nealcoolice (sucuri, siropuri, limonade din fructe, ceaiuri din plante) sunt permise şi chiar recomandate, dar cu moderaţie şi la momentul potrivit (nu înainte sau în timpul mesei, ci după masă). Modul de preparare a alimentelor pentru copiii şcolari se apropie mult de cel folosit în bucătăria adultului. Sunt contraindicate rântaşurile şi condimentele, alcoolul şi cafeaua; se recomandă reducerea consumului de alimente afumate sau excesiv de sărate (murături, peşte sărat). Ca repartizare a meselor la această vârstă se recomandă trei mese principale şi una, două gustări. Masa copilului trebuie pregătită apetisant, servită igienic, aspectuos şi într-un climat de linişte şi răbdare; în cazul refuzului total sau parţial al unor alimente, nu este recomandabil să se insiste şi să se forţeze copilul să le mănânce, pentru că, astfel, există riscul apariţiei unor reflexe fie 34

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

de vomă, fie de repulsie temporară sau chiar definitivă pentru unele alimente neagreate de el, dar impuse lui. Pentru întocmirea unui meniu complet şi corect , atât pentru copil, cât şi pentru adult se vor respecta următoarele recomandări: evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite. Spre exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine şi cu gem sau cu biscuiţi. La masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preparate preponderent din glucide (cereale) ca, de exemplu, supă de găluşte şi friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume; făinoasele vor fi înlocuite cu legume variate; evitarea la cină a mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot); se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite, numai dacă sunt prelucrate termic, în prealabil, prin fierbere sau sub formă de salamuri prăjite ori pregătite la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite; îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosirea de salate din crudităţi şi adăugarea de legume-frunze în supe sau ciorbe; interdicţia folosirii cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, cât şi a ouălor fierte (nesecţionate după fierbere). În sfârşit, nu este de neglijat plăcerea produsă copiilor de obiceiul mestecării gumei, atât pentru gustul ei iniţial plăcut cât şi pentru satisfacţia mestecării continue, mai ales în momentele de nelinişte sau de repaus. Dar guma de mestecat are şi unele implicaţii nefavorabile asupra stării de sănătate, în special asupra aparatului digestiv. Obiceiul mestecatului gumei este atât de larg răspândit încât este greu de combătut. De aceea, este recomandată moderaţia în consumarea gumei de mestecat: nu oricând, nu timp îndelungat şi nu în timpul unor activităţi fizice deosebite, în care apare riscul sufocării prin înghiţirea accidentală a restului de gumă. Consider că regulile unei hrăniri sănătoase trebuie să urmărească un comportament alimentar chibzuit, simplu şi cât mai natural. BIBLIOGRAFIE: Surse internet(www.referate.ro; referat.clopoțel.ro etc.)

35

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Securitatea alimentației Scafariu Angela – Școala Gimnazială ”I.D.Sîrbu”Petrila RAPORT DE ACTIVITATE TILTUL PROIECTULUI: ”SECURITATEA ALIMENTAȚIEI” COORDONATORII PROIECTULUI: prof. Zorilă Coculeana, prof. Gheban Liliana, prof. Ștefan Natalia, prof. Bolog Rodica, prof. Chința Cipriana, bibl. Scafariu Angela COLABORATORI: Dogaru Veta, Scafariu Corina, Irofti Mihaela, Bugnariu Zenovia, Popescu Bianca, Avram Fermina, Herțeg Liliana, Bumbac Teodora, Avram Cristian, Colojvari Timea, Herbei Corina, Zmău Maria, Tinca Mihaela, Gheban Nora, Cocotă Mariana, Biro Ana-Maria, Ardelean Nicolae, Dobrică Ramona, Barbu Elena, Costoiu Alina, Andei Beatrice, Mititelu Ana-Maria, Konerth Cristina, Ambruș Georgiana, Stoica Gherasim, învățătorii și diriginții de la Structură Școala Gimnazială Nr. 6 Petrila, educatoarele de la Grădinițele I.D.Sîrbu Petrila și PN 1 Petrila. LOCUL DE DESFĂȘURARE: în sala de clasă, la biblioteca școlii PERIOADA DESFĂȘURĂRII PROIECTULUI: 01.11.2014-30.11.2014 SCOPUL: Formarea unei atitudini responsabile față de problemele lumii contemporane OBIECTIVE: cunoaşterea problemelor globale din secolul XXI; dezvoltarea interesului față de problemele lumii contemporane; promovarea în rândul elevilor a ideii de voluntariat în folosul comunității; dezvoltarea disponibilității pentru dialog, relaționarea pozitivă cu ceilalți și cooperare; dezvoltarea la elevi al unui comportament social activ și responsabil; dezvoltarea atitudinilor de protejare a mediului înconjurător; dezvoltarea viziunii și gândirii sistematice, pentru a putea adopta un stil de viață sănătos; promovarea valorilor, atitudinilor și a formelor de comportament care reflectă respectul pentru viață; facilitarea gândirii critice, a abordării problemelor în mod ritic, explorarea lumii într-un mod creativ, fără prejudecăți. GRUP ȚINTĂ: elevi, cadre didactice, părinți. RESURSE: UMANE: cadre didactice, bibliotecara, reprezentanții comunității locale, copii, părinți, invitați, medici, agenți comerciali.

36

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

MATERIALE: cărți, albume, CD-uri, calculator, diplome, reviste, alimente, ambalaje de alimente, etichete, fructe, hârtie, culori. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR: Activitățile proiectului au început în sălile de clasă unde, elevii, împreună cu profesorii lor, au purtat discuții despre scopul și obiectivele proiectului. Elevii au realizat sub îndrumarea profesorului de desen și a învățătorilor și educatorilor desene și colaje reprezentative, sugestive care reflectă ce înseamnă un stil de viață sănătos dar și nesănătos, cu exemple de bune practici. Toate desenele au făcut subiectul unei expoziții realizată în biblioteca Școlii Gimnaziale I.D.Sîrbu Petrila. Elevii au fost invitați să urmărească apoi prezentări power point despre ce înseamnă un stil de viață sănătos, despre aportul de vitamine, proteine, calciu etc. pe care ni le luam din alimente, despre rolul mișcării și al igienei, purtându-se discuții și pe tema obiceiurilor proaste, în principal mâncatul la televizor sau în fața calculatorului și asupra efectelor negative pe care acesta îl aduce în timp. De asemenea s-a scos în evidență modul în care ne putem alege alimente potrivite, studiind etichetele. La finalul activităților, elevii au fost serviți cu variante sănătoase ale sticsurilor și chipsurilor, respectiv felii de mere, portocale și morcovi și au cântat cântece despre fructe și legume. EVALUAREA PROIECTULUI: Proiectul s-a bucurat de mult interes atât din partea elevilor cât și din partea cadrelor didactice. Toți s-au implicat activ în activitățile proiectului prin realizarea de desene, machete și portofolii, prin participare la simpozion, realizarea de referate. Elvii au fost recompensați cu diplome pentru cele mai bune desene.

IMAGINI DIN TIMPUL ACTIVITĂȚILOR

37

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

IMAGINE DIN TIMPUL SIMPOZIONULUI

Expoziția de desene Implicare – Participare Prof. inv. primar Zmău Maria - Şcoala Gimnazială „I. D. Sîrbu” - Petrila Activităţile extracurriculare completează în mod fericit activităţile la clasă. Purtăm discuţii cu elevii, lucrăm exerciţii, vizionăm diferite materiale, dar bucuria lor este şi mai mare când au ocazia să participe la activităţi în afara clasei, activităţi care depăşesc tiparul unei lecţii. În cadrul proiectului „Securitatea alimentaţiei”, împreună cu elevii clasei pregatitoare A, am iniţiat o serie de activităţi pe această temă. S-a plecat de la discuţii despre ce şi cum mâncăm. Am alcătuit împreună meniul zilei, care trebuie să respecte standardele de sănătate, apoi am realizat desene, alcătuind o cărticică. S-a insistat pe faptul că, fiind în perioada de creştere, este bine să respecte mesele principale ale zilei, pe diversificarea preparatelor, pe un consum zilnic de legume şi fructe.

38

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Activitatea s-a mutat apoi la biblioteca şcolii, unde au vizionat materiale, in care era subliniat faptul că, pentru a fi sănătoşi, trebuie nu numai să ne hrănim corespunzător, dar trebuie să respectăm şi regulile de igienă, să facem mişcare, să avem un program de odihnă bine stabilit. După aceea, elevii au lucrat în echipe şi au realizat colaje cu titlul „Coşul cu legume şi fructe”, cu care au participat la expoziţia organizată la biblioteca şcolii, alături de lucrările colegilor din celelalte clase. Aici au vizitat expoziţia, au cîntat şi au dansat, au fost serviţi cu fructe de doamna bibliotecar. Cu o săptamână înainte, în cadrul proiectului „Săptămâna legumelor şi fructelor donate”, au participat la colectarea de produse pentru familiile nevoiaşe, împreună cu toţi elevii şcolii. De fiecare dată, am încercat, împreună cu colegii, să implicăm cât mai mult familiile elevilor. Considerăm că aceste activităţi formează elevilor o conduită moral-civică care îi va ajuta pe tot parcursul vieţii, le dezvoltă sentimente de întrajutorare, compasiune şi toleranţă, le creşte stima de sine. De fiecare dată, ne bucurăm de bucuria pe care o manifestă familiile beneficiare şi mulţumim întotdeauna celor care s-au implicat. Ca o recompensă pentru participarea la aceste activităţi, elevii au primit diplome şi au fost felicitaţi.

Siguranța alimentară și hrănirea corectă Prof.inv.presc.Costache Cristina – Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila Experienta de cumparatori ne-a invatat deja ca ceea ce aflam de pe etichetele produselor alimentare este mai mult sau mai putin destinat pentru orientarea noastra si nicidecum o garantie a gradul de prospetime al produsului respectiv. In plus, din cauza larghetei cu care autoritatile din domeniul alimentar au permis introducerea mai multor ingrediente suspecte in compozitia produselor alimentare nici macar nu putem fi siguri ca ceea ce cumparam va fi si bun pentru sanatatea noastra sau a copiilor nostri. Nu putine sunt cazurile cand cumperi un produs cu data de valabilitate in regula si descoperi acasa ca, de fapt, produsul este alterat usor sau de-a dreptul stricat. In aceste conditii nu producatorii sau autoritatile sunt vinovate ci doar cei care comercializeaza aceste produse ei nerespectand intocmai instructiunile de depozitare fie din lipsa de spatiu fie din neglijenta si ignoranta. Alteori insa putem fi placut surprinsi de faptul ca unele produse de buna calitate si provenind de la producatori de prestigiu isi pastreaza toate calitatile nutritive si dupa expirarea datei inscrisa pe ambalaj. 39

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Un alt aspect de luat in seama atunci cand ne referim la siguranta alimentelor este si spalarea lor, indiferent cat de bine ambalate ar fi sau cat de proaspete ni le procuram. In special verdeturile si fructele trebuie bine spalate, iar coaja acestora ar fi bine sa o indepartam intotdeauna deoarece contine de multe ori pesticide si alte ingrasaminte in cantitati prea mari. Si spalarea adecvata a mainilor este recomandata de fiecare data cand gatim sau servim masa. In unele situatii chiar noi trebuie sa fim trasi la raspundere pentru ca tot noi sau membrii familiei noastre s-au imbolnavit din cauza nerespectarii conditiilor minime de igiena. In bucatarie trebuie sa alegem corect suprafetele de taiat alimentele pentru a preveni aparitia bacteriilor si a germenilor. Pentru carne, de exemplu, se recomanda mai degraba suprafete din lem de esenta tare, iar pentru zarzavaturi si legume numai bune sunt suprafetele din plastic special destinat acestei activitati. Prajelile in exces, partile carbonizate ale alimentelor preparate si folosirea repetata a uleiului de gatit sunt toate de evitat pentru a preveni cu succes aparitia indigestiilor, a bolilor cronice si asa mai departe. Curatenia suportului pentru farfurii si tacamuri este deosebit de importanta pentru siguranta noastra alimentara, iar ce detergent alegem sa folosim la curatarea acestora poate face diferenta intre un trai de calitate si o existenta de-a dreptul mizera. Una dintre cele mai periculoase conceptii cu privire la alimentatia zilnica este aceea promovata de bucatarii cu experienta, siguri pe sine, care refuza sa isi innoiasca tehnicile de gatit sau informatiile in plan nutritional. Acesti bucatari pot aduce multe deservicii persoanelor pentru care gatesc masa prin simplul refuz de a utiliza ingrediente ceva mai sarace in grasimi, de a reduce prajelile sau de a folosi mai rar faina alba, zaharul si sarea. Este deci necesar sa se tina pasul si cu recomandarile medicilor si sa se prepare mancarea in deplin acord cu normele de nutritie din prezent. O alta greseala a multor romani este legata de aportul marit de carbohidrati la dieta. De zeci de ani romanii exagereaza din acest punct de vedere, optand mereu pentru mese bogate in carbohidrati, fara proteine, dar condimentate cu maiestrie, pentru a starni pofta de mancare. In Occident, lucrurile stau exact invers, acolo evitandu-se constant carbohidratii la dieta, de asemenea un factor negativ, si introducandu-se alimente bogate in proteine. O dieta echilibrata va presupune insa aportul egal de proteine si carbohidrati, adica 33 la suta proteine, 33 la suta carbohidrati si restul de 34 la suta grasimi si alte nutrimente necesare organismului nostru. Controlul stiintific al portiilor la masa este un lucru dificil de realizat pentru fiecare familie de romani in parte din simplul motiv ca unii parinti ingaduie de obicei sa se consume mancare dupa bunul plac al fiecaruia, neexistand deci o preocupare reala din acest punct de vedere. Nu mai e de mirare sa descoperi si la noi multi copii si adolescenti supraponderali sau anorexici, care vor trage ponoasele ceva mai tarziu, ei putand avea probleme serioase pentru tot restul vietii. Mesele trebuie 40

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

servite la ore fixe, in conditii normale si portiile trebuie mereu supravegheate de catre parinti fiind total gresit sa acorzi libertate deplina copiilor in aceasta privinta. Nici servirea obligatorie a celor 3 mese principale pe zi nu se mai respecta de catre majoritatea romanilor, prea multi optand pentru aportul de stimulente si suplimente alimentare in defavoarea meselor pline de nutrimente si alegand sa serveasca o singura masa mai consistenta la sfarsitul zilei. Se schimba astfel in rau rata metabolica, organismul nu mai poate procesa corect nutrimentele si, chiar daca se ofera mancare de calitate in fiecare zi, tot vor aparea cu timpul probleme de sanatate. Lipsa exercitiului fizic sau macar a plimbarilor in aer liber combinata cu servirea haotica a meselor conduce garantat la dezechilibre de sanatate cu substrat alimentar si nici suplimenteleminune sau dietele de mare succes nu mai pot schimba mare lucru daca nu se reia programul normal de servire a meselor, de odihna si de exercitii fizice. Miscarea nu este destinata doar persoanelor supraonderale ci tuturor celor care doresc sa traiasca frumos, pana la adanci batranete, fara a experimenta probleme de sanatate grave. In sfarsit, mai trebuie inteles si faptul ca nu exista de fapt o dieta standard pentru fiecare persoana in parte, aici fiind nevoie si de implicarea noastra pentru a se gasi compromisuri viabile intre recomandarile generale ale nutritionistilor si propriile noastre preferinte in plan culinar. In mare, este util sa includem toata gama de nutrimente la dieta, sa discutam si cu medicul de familie despre eventualele interdictii in plan alimentar, dar in rest depinde doar de noi ca sa ne alimentam corect, la ore fixe si fara a face nici un exces. Motivatia unui corp armonios si sanatos si starea de bine care ne insoteste in asemenea conditii ar trebui sa fie de ajuns ca sa optam mereu pentru o alimentatie corecta din punct de vedere stiintific si bine echilibrata in nutrimente de calitate.

Alimentația și mișcarea Prof. înv.primar Brînzan Argentina - Colegiul Național „MIHAI EMINESCU” Petroșani

La baza vieții stau multiple prefaceri biochimice, ceea ce impune încorporarea din mediul înconjurător a anumitor substanțe. Acestea se găsesc în diverse produse naturale sau industriale care alcătuiesc hrana și care poartă denumirea genetică de alimente. În organismele vii alimentele 41

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

îndeplinesc trei roluri esențiale: energetic, plastic și catalitic. Rolul energetic constă în furnizarea energiei care rezultă din transformarea substanțelor alimentare. Energia dobândită astfel se exprimă în calorii și stă la baza tuturor proceselor fiziologice de la clipit, respirație, digestie până la cele musculare și intelectuale. Rolul plastic al alimentelor constă în asigurarea substanțelor necesare la refacerea țesuturilor uzate sau distruse precum și la formarea țesuturilor noi implicate în creștere. Rolul catalitic constă în activitatea unor compuși chimici aflați în alimente care intervin direct în asimilarea și dezasimilarea substanțelor conținute în hrană. Principalele substanțe alimentare sunt: proteinele, glucidele, vitaminele și sărurile minerale. Glucidele, grăsimile și proteinele sunt extrem de importante prin funcția lor plastică și de stimulare a unor funcții vitale și nu trebuie să lipsească din alimentație. Rol plastic mai au și grăsimile care formează depozite sub piele sau în diverse organe. Sărurile minerale au, de asemenea, rol plastic, calciul participând la formarea oaselor, iar fierul la sinteza hemoglobinei. Vitaminele a căror prezență este indispensabilă desfășurării armonioase a tuturor proceselor metabolice îndeplinesc rol catalitic. În tratamentul mai multor boli, alimentația joacă un rol extrem de important, regimul alimentar întrecând uneori ca importanță chiar medicamentele. Brânza de vaci, de exemplu, intervine activ în procesul de vindecare a hepatitei epidermice. Alimentul este factorul de mediu înconjurător cu cea mai mare influență asupra organismului uman. De felul în care este înțeleasă această realitate, alimentele pot avea o func ție pozitivă în menținerea sănătății sau dimpotrivă, pot să expună la îmbolnăviri. O alimentație rațională asigură existența și capacitatea de adaptare la acțiunea în continuă schimbare a factorilor din mediul înconjurător. Pentru acoperirea printr-o alimentație rațional organizată a tuturor nevoilor vitale ale organismului este necesar să se știe ce mâncăm, cât mâncăm, cum mâncăm și când mâncăm. Alimentația trebuie să fie completă, adică să procure organismului proteine, glucide, săruri minerale și vitamine în anumite proporții. Cum nici un aliment nu conține toate aceste substanțe în proporțiile corespunzătoare nevoilor organismului este necesară o alimentație variată, care să cuprindă toate cele 8 grupe în care sunt împărțite alimente în funcție de valoarea lor biologică și de substanțele pe care le conțin. Laptele și brânzeturile fac parte din prima grupa și constituie o sursă de proteine valoroasă de calciu și vitamine, fiind deosebit de necesare copiilor pentru dezvoltarea organismului la vârsta creșterii și pentru consolidarea rezistenței la condițiile nefavorabile. Laptele este necesar dar nu suficient, el fiind sărac în unele elemente (fier, cupru, mangan), în timp ce brânzeturile grase, consumate în cantități mari, favorizează hipercolesterolemia. 42

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Din grupa a-II-a face parte carnea, inclusiv cea de pește. Carnea este bogată în proteine valoroase și fier și are rol important în creștere. Stimulează activitatea nervoasă superioară. Ouăle se află în grupa a-III-a. Conțin proteine de înaltă valoare biologică, numeroase vitamine în cantități mari și grăsimi de calitate. Galbenușul conține 2% colesterol. În grupa a-IV-a sunt legumele și fructele, ele reprezentând principala sursă de vitamina C, conținând glucide, substanțe minerale și o mare cantitate de diverse substanțe aromatice. Nu pot acoperi necesarul energetic, fiind în același timp foarte sărace în proteine. Aceste alimente extrem de valoroase nu pot acoperi singure nevoile nutritive ale organismului uman. Grupa a V-a aparține cerealelor și leguminoaselor uscate, care reprezintă cea mai importantă sursă energetică datorită glucidelor pe care le conțin. Sunt de asemenea și o sursă importantă de vitamine din grupul B și C. Proteinele vegetale prezente în cereale și leguminoase uscate sunt inferioare calitativ în raport cu cele animale. Produsele zaharoase (dulciurile) se află în grupa a VI-a. Sunt o excelentă sursă energetică care se eliberează rapid în timpul efortului. Nu conțin vitamine, iar abuzul de dulciuri provoacă tulburări de nutriție. Consumate între mese sau înainte de culcare favorizează apariția cariilor dentare. Grupa a VII-a este a grăsimilor. Valoarea lor calorică este foarte ridicată. Sunt necesare în anotimpul rece și celor care depun efort fizic susținut. Grăsimile expun la obezitate. Grăsimile animale, spre deosebire de cele vegetale, sunt hipercolesterolemice. Dincolo de o alimentație sănătoasă, echilibrată, istoria societătii omenești consemnează prezența practicării exercițiilor fizice în viața socială a tuturor orânduirilor sociale. Mișcarea și alimentația constituie factori de menținere a sănătății. Mărturii ale culturii popoarelor antice, exprimate prin grafică, pictură, sculptură, opere literare sau științifice, înfățișează omul armonios dezvoltat, puternic, agil, rezistent și îndemanatic în mișcări, însușiri dobândite întotdeauna în urma practicării unui ansamblu de exerciții fizice, anume întocmit și exersat. Orientarea practicării exercițiilor fizice spre realizarea unor asemenea finalități este întâlnită de-a lungul tuturor stadiilor dezvoltării societății omenești, inclusiv în viața socială contemporană. Cu alte cuvinte întreaga evoluție a practicării exercițiilor fizice demonstrează că aceasta a constituit și constituie și în ziua de astăzi o activitate permanent orientată spre perfecționarea indicilor dezvoltării fizice a omului, a capacității de mișcare și nu în ultimul rând de menținere și întărire a sănătății. Prin exercițiile fizice practicate, omul zilelor noastre urmărește îmbunătățirea indicilor morfologici ai organismului ( musculatura și aparatul osteo - articular ), ai marilor funcții ( circulația și respirația ), ca elemente de bază a dezvoltării fizice pe de o parte și a capacită ții motrice a oamenilor, concretizată în priceperi și deprinderi motrice (diferite variante de mers, 43

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

alergare, sărituri și aruncări ) și în calitățile motrice ( viteză, îndemânare, rezistență, forță ), pe de altă parte. Se poate spune că exercițiul fizic practicat în mod organizat, la orele de educa ție fizică, cât și în mod independent, reprezintă prin conținut o activitate socială cu un real și puternic caracter biologic, contribuind într-un mod determinant la menținerea și întărirea sănătății. Fără a diminua cu nimic caracterul biologic al exercițiului fizic și al sportului, ca activități sociale, ele nu pot fi nicidecum înțelese ca îndeplinind numai funcții de ordin biologic, ci dimpotrivă și importante funcții educative, contribuind la formarea personalității omului. Exercițiile fizice exercită asupra corpului omenesc o serie de influențe binefăcătoare. Acestea au fost studiate și grupate după diferite criterii în: influențe locale și generale, imediate sau tardive, rapide sau lente, trecătoare sau stabile etc. Se consideră că împărțirea în efecte morfogenetice, fiziologice și educative este mai utilă. Aceste efecte au pentru oamenii sănătoși o valoare profilactică, iar pentru unele categorii de bolnavi, convalescenți și deficienți o valoare terapeutică apreciabilă. Efectul morfogenetic al exercițiului fizic este cu atât mai favorabil cu cât activitatea fizică începe mai timpuriu și continuă pe o durată cât mai lungă. Efectul benefic al exercițiului fizic se manifestă asupra elementelor constitutive ale aparatului locomotor, adică oase, articulații și mușchi. Această prezență, chiar dacă în unele stadii ale dezvoltării societății omenești avea un caracter mai restrâns, iar în altele mai larg, a fost permanent legată de ideea perfecționării omului din punct de vedere fizic și corporal, ca element important al societății, al pregătirii pentru exigențele vieții sociale. BIBLIOGRAFIE: 1. „ Și noi ce mai mâncâm?” , Gheorghe Mencinicopschi, editura Coreus, 2011 2. http://www.dietetik.ro/alimentatie-si-miscare/1644.htm 3. http://sanatatenaturala.3x.ro/rolul_alimentatiei_si_al_miscarii_in_mentinerea_sanatatii.htm

Alimentația corectă a școlarului mic Prof. înv. primar: Molocea Viorica - Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuși” Petrila Performanța școlară a unui copil din clasele primare este foarte mult influen țată de alimentatia corectă a acestuia și de activitatea zilnică. Micul dejun este foarte important. Unii școlari sunt pretențioși sau mici gurmanzi mofturoși când vine vorba de micul dejun, însă o mică gustare este sănătoasă pentru men ținerea energiei. 44

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Mâncarea servită în cantine trebuie să fie sănătoasă și gustoasă. Spre sfârșitul zilei, cina în familie este un moment important care merită împărtășit cu membrii familiei. Elevii au nevoie de un aport bogat de alimente pentru a avea o alimentație sănătoasă. Ca atare, trebuie să îi încurajăm în fiecare dimineață să ia micul dejun. Un somn odihnitor pe timpul nop ții, urmat de un mic dejun copios îl va ajuta pe școlar să fie activ și să se poată concentra la școală. Pauzele de masă din școli Unele școli pun la dispoziția elevilor cantine care ar trebui să aibă un meniu destul de variat, bazat pe cel puțin o masă caldă, câte o porție de fructe, salate, apă și sucuri necarbogazoase. Cu toate acestea, mâncarea pe care o alege copilul poate să fie destul de scumpă și bogată în calorii, însă cu o cantitate mică de substanțe nutritive. Una din opțiuni este ca elevul să aibă un pachețel de acasă, ca de exemplu: un sandviș cu branză topită, carne de pui, o frunză de salată verde și o cutie mică cu lapte. Pauza de masă – ce alimente trebuie evitate Alimentele care conțin mulți conservanți, adaos de zahăr si cele foarte sărate trebuie să fie consumate în cantități destul de mici. Printre alimentele pe care elevii trebuie să le evite în timpul pauzei de masă sunt: chipsuri, biscuiți dulci, batoane de musli sau batoane cu pandispan, batoane de fructe, fructe confiate sau jeleuri, energizante, sucuri și băuturi carbogazoase. Micile gustări din partea colegilor Gustările ocazionale oferite de colegi sunt destul de frecvente mai ales la această vârstă. Poți să îl lași pe școlar să mănânce aceste alimente ocazional, la petreceri, evenimente speciale sau alături de membrii familiei. Cel mai bine este să limitezi banii pe care îi cheltuie la școală sau în drum spre casă. Micile gustări ocazionale nu fac deloc rău. Însă consumate zilnic, vei afla că: nu sunt consumate suficiente alimente nutritive; copiii devin obezi și supraponderali; cheltui mulți bani – e mult mai economic să pregătești de acasă două sau trei sadvișuri ; pierzi ocazie să îl înveți pe elev care sunt cele mai sănătoase alimente. Cina în familie Pentru școlari, cina în familie este un bun prilej de a discuta și împărtăși activită țile din timpul zilei și evenimentele care au avut loc. Masa de seară în familie este cel mai potrivit moment pentru aceste discuții. Sugestii atunci când iei cina în familie: Fă loc discuțiilor libere în timpul mesei Înlatură cât de mult posibil elementele de distragere a atenției, cum ar fi televizorul, radioul sau telefonul Lasă-i pe copii să spună când s-au săturat și nu vă contraziceți în privința felului de mâncare 45

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Lasă-i pe copii să te ajute cu pregătirea mesei și la cumpărături Învață-i doar cateva reguli simple de nutriție, un exemplu ar fi ca laptele face oasele mai puternice Sănătatea e mai scumpă decît toate și uneori chiar și cei mai bogați oameni din lume suferă de boli incurabile. Din aceste boli 80% pot fi prevenite cu o alimentație corectă, deoarece alimentația corectă păstrează sănătatea noastră. În urma cercetărilor savanții au constatat că sănătatea omului cu 20 % depinde de eriditate, cu 7-10 % depinde de posibilitățile de îngrijire a sănătății, iar cu 50 % depinde de modul de viață al oamului. De aceea, se spune că cel mai principal lucru este să ne păstrăm sănătatea. Indiferent că suntem la cură de slăbire, că suntem vegetarieni sau că suntem gurmanzi trebuie să oferim corpului nostru surse de energie. Alimentația corectă nu este o dietă, este un mod de viață. Alimentația corectă presupune respectarea unor reguli. Nu avem voie să exagerăm cu ceva (cum ar fi dulciurile) și nici să excludem altceva (cum ar fi grăsimile). Asta fiindcă dezechilibrele slăbesc organismul și în timp chiar îl îmbolnăvesc. 1) Un regim alimentar sănătos presupune consumul unei diversităţi de alimente, asociate corect pe parcursul unei zile, nicidecum doar o singură grupă alimentară. Problema apare atunci cînd organismul nu primeşte substanţele nutritive pe care le ia dintr-un regim alimentar variat. Atunci cînd consumi câ teva zile doar o singură grupă de alimente, organismul nu primeşte toţi nutrienţii. De

aceea,

trebuie

să

urmărim

astfel

de

diete

doar

2-3

zile.

2) Nu mâncați repede. Atunci cînd mâncăm, informația despre săturare ajunge în creier peste câtva timp. De aceea nu trebuie să ne grăbim, trebuie să amestecăm bine mîncarea. 3) Trebuie să avem mese regulate. Mai bine să mănînci mai puțin, dar mai des, decât de două ori, însă foarte mult, ceea ce poate afecta nu doar figura, ci și sănătatea noastră. Alimentația regulată la o anumită oră contribuie la pofta de mâncare și la procesul digestiv. 4) Organismul uman are nevoie de proteine, grăsimi, glucide, substanțe biologice active – vitamine și minerale. Proteinele intră în componența tuturor celulelor, iau parte la formarea unor fermenți și intervin în desfășurarea tuturor proceselor vitale în organism. Proteinele alimentare se împart în 2 categorii: proteinele din ou, carne, lapte, pește și proteinele din cereale și legume uscate. Glucidele constituie o sursă importantă de energie în organism. Ele se împart în trei categorii: zahăr (zahăr, produse de patiserie, speciile dulci de fructe și pomușoare), celuloză ( sfeclă, morcov, nap, coaja cerealieră) și amidon (pîine, crupe, cartofi). Vitaminele și mineralele sunt necesare pentru creșterea și dezvoltarea normală a oaselor, sistemului nervos, mușchilor, sângelui, hormonilor și enzimelor. Mereu trebuie să avem grijă de sănătatea noastră. De aceea, cumpărând produse alimentare, trebuie să alegem produsele sănătoase care vor îmbogăți organismul cu substanțele necesare. 46

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Perioada școlii este cea mai potrivită pentru școlarii care vor să aibă o alimentație corectă, care vor să învețe despre alimentele sănătoase, despre reacțiile organismului la nutriție si despre activitățile sportive. Am putea spune că aceasta este perioada când școlarii încep să aibă activită ți sociale bogate, când au ceva bănuți în buzunar și încep să își aleagă propriul stil de viață.

BIBLIOGRAFIE: Ivan Aurel, ,,Medicina omului sănătos”, Ed. Medicala, București, 1993 Gheorghiu Alexandru, ,,Ce trebuie să știm pentru a fi sănătoși”, București, 1994

Învăţăm să ne hrănim sănatos Prof.înv.preşcolar Turcu Catinca - Şcoala Gimnazială “I.D.Sîrbu”Petrila- struct Grădiniţa P.P şi P.N Nr.1 DOMENIUL : Om şi societate DENUMIREA ACTIVITĂŢII : Activitate practică TEMA: Salata de legume GRUPA: „Albinuţelor” SCOPUL ACTIVIĂŢII: îmbogăţirea experienţei senzoriale ca bază a cunoştinţelor practice, pentru a fi capabili să se implice în realizarea acţiunilor trasate, valorificând deprinderile de lucru însuşite în vederea realizării salatei de legume. OBIECTIVE: - să recunoască fructele specifice anotimpului toamna; - să observe legumele utilizând experienţa senzorială: văz, miros, gust, tactil; - să distingă gustul fiecărui legume dintre cele observate; - să redea întrebuinţările şi calităţile fiecărei legume luate în parte şi în ansamblu; - să le sorteze după un anumit criteriu; - să reţină părţile componente ale legumelor observate: miez, sâmburi, codiţă; - să reuşască impreună cu educatoatea şi părinţi să taie legumele în feli ; - să aplice reguli de igienă cu privire la consumarea salatei de legume. 47

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

DESFĂŞUTAREA ACTIVITĂŢII: Copii au venit de acasă cu legume diverse: roşi, ardei, ceapă, usturoi, salată verde, morcovi, ceapă roşie, fasole verde, gulie, patrunjel, sfeclă. În cadrul activitătilor experienţiale pe parcursul săptamâni am observat, am cântat, am grupat după mărime, formă, culoare, am modelat,am pictat, am discutat despre rolul lor ăn sănătatea copilului , le-am gustat individual şi astfel ne-a venit idea de a le valorifica pentru un gust comun şi pentru o hrană sănătoasă. Am spălat legumele şi cu ajutorul cuţitelor de plastic şi a tocătorului sub supravegherea atentă a doamnei educatoare am tocat rând pe rând legumele imprăştînd mirosuri şi arome în toata clasa. Leam adunat pe toate într-un castron unde am pus sare, ulei, oţet şi cu multa poftă l-am servit aducându-ne aminte ca am învăţat că legumele nu trebuie să lipsească de la masă ca să putem creşte sănătoşi. ETAPELE ACTIVITĂŢI: I. SPALAREA LEGUMELOR ŞI MÂINILOR COPIILOR

II.OBSERVAREA LEGUMELOR ŞI EXPLICAREA ETAPELOR DE PREGĂTIRE A SALATEI

III.TOCAREA LEGUMELOR ŞI PREGĂTIREA SALATEI

48

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

VI. SERVIREA SALATEI – POFTĂ BUNĂ!!!

Bibliografie : Ecaterina adina Vrăsmaş, Educarea copilului preşcolar, edituraPro Humanitate,Bucureşti, 1999 Revista învăţăntului preşcolarnr.3,4 din 2007 SternH.H., Eucarea părinţilor în lume, editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,1992 Curriculum pentru învăţămăntul preşcolar 3-6 ani, 2008

Promovarea sănătăţii prin prevenirea consumului de droguri Prof. înv. primar Bianca Popescu, Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila Acţiunile de promovare a sănătăţii sunt orientate, pe de o parte, spre protejarea sănătăţii, fiind vorba despre acţiunile pe care le considerăm în mod obişnuit drept prevenire. În promovarea sănătăţii vorbim despre evitarea îmbolnăvirii înainte ca aceasta să se producă, iar pentru atingerea acestui obiectiv, se acţionează asupra mediului înconjurător (sănătatea mediului înconjurător, igiena alimentară) şi asupra individului (vaccinări). Pe de alta parte, promovarea sănătăţii include noţiunea de menţinere a sănătăţii. Este vorba aici despre creşterea nivelului de sănătate pozitivă a indivizilor. 49

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Conceptul de sănătate pozitivă cuprinde capacitatea fizică, capacitatea de a face faţă factorilor stresori, integrarea comunitară şi mulţi alţi factori, similari celor care sunt incluşi în scalele de măsurare a calităţii vieţii. Subliniem faptul că acţiunile de promovare a sănătăţii nu sunt derulate propriu-zis de către serviciile de sănătate clasice, ci multe dintre acestea, poate cea mai mare parte, sunt realizate de servicii care nu sunt definite ca servicii de sănătate: este vorba despre programe educative, de tineret, de servicii sociale, sportive, adresate mediului înconjurător, de promovare a femeii şi multe altele. În al treilea rând, refacerea sănătăţii reprezintă ansamblul de activităţi organizate ale serviciilor sanitare care sunt puse la dispoziţia populaţiei şi care acţionează coordonat în scopul recâştigării stării de sănătate, atunci când aceasta s-a pierdut şi a intervenit starea de boală. De ce se ajunge la consumul de droguri? Consumul de droguri nu este un fenomen nou, deşi a trecut prin diferite etape în care au variat semnificaţia şi modelele de consum. Uzul terapeutic, ritual şi social restrâns la anumite contexte şi perioade, care se caracteriză prin faptul că era un uz limitat şi controlat, s-a transformat într-un uz conform cu o societate care regăseşte în consumul diverselor tipuri de produse unul dintre pilonii săi fundamentali. Există ideea că se poate consuma din toate pentru a obţine tot: senzaţii noi, distracţie, confort şi eliminarea indispoziţiei. De asemenea, putem observa că anumite valori, în trecut asociate cu efortul şi responsabilitatea personale, precum prestigiul, recunoaşterea personală, imaginea socială, tind să se bazeze în ziua de azi pe obţinerea de bunuri strict materiale. Drogurile se prezintă ca un produs important în cadrul acestei societăţi de consum şi utilizarea lor este promovată prin prezentarea lor sub o formă facilă şi imediată de a obţine plăcere, relaxare, evadare, distracţie, înlesnirea contactului dintre persoane, împotrivirea faţă de norme şi, în definitiv, orice mesaj care reuşeşte să atragă atenţia potenţialilor consumatori. Familia, pe de altă parte, constată că se lărgesc opţiunile tinerilor, în aceeaşi măsură în care scade capacitatea sa de a stabili limite şi de a-şi exercita autoritatea. Acest fapt produce o criză care se manifestă printr-o tensiune ridicată şi o mare dificultate de a negocia, de a cădea la înţelegere cu adolescentul şi de a ajunge să stabilească un climat de comunicare eficace, cu limite care să contribuie la echilibrarea conduitei sale. Adolescentul tinde să caute autonomia şi independenţa, atât de necesare pentru afirmarea lui personală, prin împotrivirea faţă de o autoritate vagă, uneori permisivă, alteori intolerantă şi aproape întotdeauna protectoare. Consumul de droguri îi permite adolescentului de multe ori să se simtă diferit faţă de adult şi, în acelaşi timp, să îşi canalizeze în această direcţie dorinţa de a trăi experienţe, curiozitatea şi căutarea distracţiei. 50

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Grupul de persoane care se află în situaţii foarte asemănătoare îi permite să îşi dezvolte atitudini, valori şi stiluri de viaţă proprii şi, în acelaşi timp, împărtăşite cu persoane pe care le alege, reuşind să dispară percepţia de risc şi conştiinţa responsabilităţii, oferindu-i, în aceeaşi măsură, o mai mare siguranţă şi sprijin. În adolescenţă, consumul de droguri începe într-o perioadă de expansiune; viitorul este prezent, importante sunt locul şi momentul în care se află, adolescentul apreciază ceea ce este imediat, percepţia de risc este foarte scăzută şi organismul pare că este capabil să reziste la tot. Acest sentiment de invulnerabilitate îl face să subestimeze probabilităţile de a suferi o daună fizică şi schimbările de comportament. Adolescentul se schimbă şi de multe ori îi este greu să se recunoască chiar şi din punct de vedere fizic; îşi schimbă ideile cu rapiditate, ştie că nu este stabil, prin urmare efectele consumului nu au conotaţii negative şi îi nu creează temerile şi grijile pe care le pot produce asupra adultului. Factori de risc şi factori de protecţie Una dintre întrebările importante pe care şi le-a pus cercetarea asupra drogurilor a fost de ce unii indivizi ajung să le consume şi alţii nu şi de ce unii ajung să aibă probleme ce decurg din acest consum în timp ce alţii renunţă fără a suferi consecinţe majore. Concluziile la care s-a ajuns plecând de la aceste cercetări asupra factorilor de risc şi de protecţie au fost luate drept bază a programelor de prevenire care au încercat să aibă ca obiective diminuarea acestor condiţii de vulnerabilitate sau risc şi sporirea celor care protejează individul de consecinţele negative al consumului. Prin factor de risc se înţelege „o însuşire sau caracteristică individuală, situaţie sau context ambiental care măreşte probabilitatea de uz sau abuz de droguri”. Prin factor de protecţie înţelegem „o însuşire sau caracteristică individuală, condiţie situaţională sau context ambiental care inhibă, reduce sau atenuează probabilitatea de uz sau abuz de droguri”. Este important de observat că vorbim despre factori şi nu despre cauze, prin urmare acest lucru nu înseamnă că persoanele care se încadrează în unul sau mai mulţi factori de risc consumă sau vor consuma neapărat droguri; şi nici nu înseamnă ca cei care dispun de unul sau mai mulţi factori de protecţie sunt, din acest motiv, invulnerabili la consum, deşi se poate anticipa că va fi cu atât mai mare riscul sau protecţia, cu cât va fi mai mare concentraţia factorilor. Activități interactive destinate preșcolarilor și școlarilor mici (copii 4-8 ani) Riscuri pentru sănătate și dezvoltare fizică; Titlul: ”Să spunem NU substanțelor periculoase !” Obiective: - să învețe de ce este uneori util să spunem NU 51

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

- să cunoască substanțele periculoase pentru sănătate - să exerseze refuzul substanțelor periculoase prin intermediul jocului Concepte cheie: Substanțele periculoase pot fi medicamente , detergenți, înălbitori, solvenți, adezivi, alcool, pe care copiii le pot găsi în casă și le pot înghiți din curiozitate, atunci când sunt lăsați nesupravegheați ; Cunoașterea acestora după aspect sau miros poate preveni intoxicarea Copiii vor deveni mai precauți atunci când vor găsi substanțe necunoscute Materiale necesare: Cartonașe cu cuvântul NU, pentru fiecare copil; Planșe, imagini, obiecte, reprezentări vizuale sau olfactive ale substanțelor periculoase; Planșe,

imagini, obiecte, reprezentări vizuale sau olfactive ale substanțelor sănătoase (fructe,

legume, sucuri,etc.) Desfășurare: Facilitatorul/educatorul le solicită copiilor să numească situațiile în care au spus NU. Apoi folosindu-se de exemplele oferite de copii, le explică de ce este util în anumite situa ții să spună NU. În continuare le explică diferența dintre substanțele ”sănătoase” și cele periculoase pentru sănătate, utilizând imagini reprezentative. În partea a doa a exercițiului, le împarte copiilor cartonașele și le explică ce scrie pe ele (pentru cei mai mici), rugându-i pe copii să le ridice atunci când educatorul indică substanțele nocive. Educatorul folosește alternativ imagini cu substanțe sănătoase și substanțe nocive. În funcție de numărul de copii participanți exercițiul poate fi frontal și individual, pentru a se asigura că to ți copiii au înțeles și au reținut. Prelucrare: Educatorul/facilitatorul îi roagă pe copii să facă un desen cu substanțe periculoase. Titlul: ”Efectele fumatului și ale alcoolului asupra sănătății” Obiective: - să descrie cel puțin trei efecte negative ale fumatului - să descrie cel puțin trei efecte negative ale consumului de alcool Concepte cheie: Majoritatea copiilor observă cum unii adulți din jurul lor fumează și beau alcool, având deja o opinie în legătură cu aceste comportamente; Copiii la această vârstă sunt foarte receptivi la informații care explică comportamentul adulților Materiale necesare: Planșe, imagini, obiecte, reprezentări vizuale sau olfactive ale tutunului și alcoolului; Planșă cu corpul uman și reprezentarea principalelor organe. 52

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Coli de hârtie și creioane colorate Desfășurare: Facilitatorul/educatorul le solicită copiilor să descrie situațiile în care au văzut adulți fumând sau bând alcool, rugându-i să-și exprime opinia cu privire la cele observate de ei. Apoi folosindu-se de exemplele oferite de copii, le explică efectele negative ale fumatului și consumului de alcool în cantități mari, utilizând reprezentarea corpului uman, pentru a indica și denumi organele afectate de fumat și alcool. Prelucrare: Educatorul/facilitatorul îi roagă pe copii să transmită un mesaj adulților care fumează sau beau alcool, realizând un desen sau un slogan. Activități interactive destinate școlarilor din învățământul primar și gimnazial (copii 9-13 ani) Riscuri pentru sănătate și dezvoltare fizică; Titlul: ”Efectele fumatului și ale alcoolului asupra sănătății” Obiective: - Să cunoască efectele fumatului și ale alcoolului asupra sănătății; - Să învețe/să exerseze abilități de refuz ; - Să înțeleagă conceptul de curiozitate în legătură cu experimentarea unor substanțe dăunătoare. Concepte cheie: Persoanele ce deţin puţine informaţii şi mânate de curiozitate pot întreprinde anumite „acţiuni” care mai devreme sau mai târziu le dăunează. în majoritatea cazurilor, tinerii încep să fumeze, să consume alcool şi alte droguri „din curiozitate”. Dacă întrebi persoanele care fumează sau beau alcool care este motivul pentru care au început să fumeze sau să bea, probabil răspunsul majorităţii va fi „din curiozitate”. Materiale necesare: Coli de hârtie Pixuri Patru exemplare din ”povestire” Desfășurare – dramatizarea unei situații Facilitatorul solicită 4 elevi pentru a fi personajele unei scenete. Personaje:Paul, Mariana, Nicu, Lucia şi George Restul elevilor sunt observatori Situaţie: Un grup de fete şi băieţi se reuneşte în parc şi comentează o anecdotă despre școala în care studiază. 53

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

GEORGE: Aţi aflat? Azi dimineaţă, am fost dat afară de la ora de matematică .... Dar, mă lasă rece! MARIANA: Tot timpul eşti pus pe şotii la școală .... Întreci măsura! Restul elevilor susţin părerea Marianei: Stăpâneşte-te! Ajunge! Nu crezi? GEORGE: Mai scutiţi-mă! Priviţi mai bine ce am furat de la mama (le arată o ţigară). PAUL: Omule, nu este legal. În plus, poveştile despre fumat sunt foarte triste. GEORGE: (punând ţigara la gură) Hai, lăsaţi-mă! E doar o ţigară ..... aşa, de probă. LUCIA: Joacă-te tu aşa, că începi cu una şi ..... MARIANA: Şi în plus, nu fac bine deloc!NICU: (foarte îngrijorat) Eu numai când o văd pe mama mea cum se chinuieşte să se lase de fumat ... LUCIA: Păi, dacă îl vezi pe tatăl meu .... te scoate din sărite! GEORGE: Ho....., cât scandal pentru o ţigară! PAUL: Dar tu, de fapt, de ce vrei să fumezi? NICU: Este foarte dăunător .... Să mergem, trebuie să-şi facă curaj să încerce! MARIANA: (pronunţând sentinţa) ....da, ca apoi să moară de cancer .... GEORGE: Hai, că acum voi sunteţi cei care întreceţi măsura! O să încerc una ... PAUL: Cum vrei, amice, faci cum crezi! Noi plecăm (îndreptându-se spre ceilalţi) Mergem la film? Facem o plimbare? .... Ştiu, un meci! Pleacă toţi cu excepţia lui George, care nu apucă să aprindă ţigara. LUCIA: Trebuie să pregătim petrecerea de mâine .... NICU: Ah! ... eu aduc CD player-ul ... George îi strigă, iar aceştia îi răspund fără a se opri din mers. Nu-i mai interesează ce va face George. GEORGE: (ridicând vocea): Bine, bine, dar nu vreţi nici măcar un fum? .... ca să ştiţi şi voi ce înseamnă .... LUCIA: Fum şi nicotină ... NICU: Şi gudron! ... Stai liniştit, ştim ce înseamnă! Prelucrare: Întrebări pentru ”actori”: Ce ați simțit în legătură cu personajul jucat? Ce părere aveți despre ”George”? Cum a fost să joci personajul ”George”? Întrebări pentru ”observatori”: V-ați identificat cu vreun personaj? De ce credeți că au refuzat ceilați tineri ”oferta” lui George? 54

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Mituri despre comportamentul de consum; Titlul: ” Consumul de tutun și alcool – între mit și realitate” Obiective: -Să identifice miturile legate de consumul de tutun și alcool; - Să cunoască realitatea în legătură cu efectele consumului de tutun și alcool la vârsta lor. Concepte cheie: Copiii sunt mult mai receptivi la informațiile primite de la egalii lor deși cel mai adesea acestea conțin dezinformări, exagerări sau chiar distorsionări ale realității obiective. Materiale necesare: Coli Pixuri Tablă/flipchart Desfășurare: Facilitatorul îi grupează pe elevi câte trei și îi roagă să dezbată și să încerce să combată câte un mit legat de tutun și alcool. Fiecare grup notează contraargumentele, urmând a fi discutate și clarificate în grupul mare, reunit. Mituri: Mama spune că fumatul o relaxează. Bunicul meu a fumat toată viața și a trăit 97 de ani. Tata spune că alcoolul te face să îți treacă răceala. Majoritatea copiilor de vârsta mea au fumat cel puțin o dată. Toți bem alcool la petrecerile aniversare ale colegilor și prietenilor mei. Prelucrare: Facilitatorul notează contraargumentele grupurilor pe tablă/flipchart. Ele se dezbat în grupul reunit. Bibliografie Dictionar de droguri, toxicomanii sidependente – Denis Richard, Jean-Louis Senon – traducere Dr. Gabriel Munteanu – Bucuresti - Ed. Stiintelor Medicale – 2007. Growing Up Drug-Free: Chapter 5: How To Teach Your Child About Drugs - A Parent's Guide to Prevention – 1998. 55

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Rules for an Effective Conversation -Think about what kind of communication will get your message about drugs and alcohol across effectively and always leave the door open for further conversations. - by Glenn Williams – 2000. www.emcdda.eu

Importanţa

consumării

fructelor

Prof. Olah Ionela Cosmina - Școala Gimnazială “I.D.Sîrbu” Petrila Fructele sunt cunoscute ca alimenmte care ne protejează de boli în mai multe moduri. Cresc pofta de mâncare prin suculenţa lor, aspectul atrăgător, savoarea și aroma stimulând apetitul. Sunt bogate în fibre și sărace în calorii. Conţin o mare cantitate de apă, fiind considerate purificatori ai sângelui. Constituie una dintre cele mai bune surse de vitamine și minerale. Sunt îndulcitori naturali pentru deserturile sănătoase (stafidele, curmalele). Reglează digestia și datorită fibrelor pe care le conţin, fructele produc un effect laxative. Au valoare energetică și ne ajută la menţinerea greutăţii corporale prin conţinutul redus în calorii și ridicat în apă. Pectina, component a unor fructe, are rolul de a reduce efectul colesterolului. Este bine să consumăm fructe în fiecare zi

2- 4 porţii pe zi ( o porţie= 1 fruct

proaspăt de mărime medie, jumătate cană fructe din compot, un sfert cană de fructe uscate, trei sferturi cană suc de fructe). Trebuie alese fructe sănătoase , fărăr pete, fără zbârcituri .Acestea trebuie spălate

bine cu apă, pentru a îndepărta bacteriile

și substanţele cu care au

fost tratate. Fructele pot fi păstrate prin conservare: compoturi, gemuri sau prin congelare. Fructele... aceste mine de aur bogate în vitamine, minerale şi fibre atât de necesare pentru ca noi să fim energici, în formă şi sănătoşi, indiferent de vârstă! 5 fructe pe zi sunt suficiente pentru a ne echipa corpul cu nutrienţii de care corpul are nevoie pentru a se feri de radicalii liberi care ne dau târcoale. Efectele pozitive ale consumului zilnic de fructe sunt demonstrate de numeroase studii ştiinţifice relevante. Printre acestea putem enumera: reducerea riscului de boli de inimă, infarct şi atac cerebral, protecţia împotriva anumitor tipuri de cancer, prevenirea obezităţii şi a diabetului, normalizarea tensiunii arteriale şi scăderea riscului de boli renale şi afecţiuni osoase etc. 56

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Pentru a şti care sunt fructele cu cel mai mare conţinut de vitamine am pregătit un top 5 al celor mai indicate fructe, în funcţie de beneficiile pe care le oferă organismului: Top 5 fructe bogate în: vitamina A, esenţială pentru menţinerea sistemului respirator, îmbunătăţirea vederii, menţinerea sănătăţii pielii şi a mucoaselor: pepene galben, caise uscate, papaya, mango, piersici. vitamina B6, importantă pentru menţinerea echilibrului psihic, ajută la înlăturarea oboselii, durerilor de cap şi stresului şi reglează colesterolul şi tensiunea arterială: fistic, alune de pădure, banane, avocado, nuci. vitamina C, cu o contribuţie importantă în prevenirea şi tratarea infecţiilor: măceşele, guavele, kiwi, papaya, portocalele. vitamina E ajută la funcţionarea normală a glandelor sexuale şi endocrine, oferă protecţie vaselor sanguine şi are efect anticancerigen: migdale, arahide în coajă, caise uscate, alune de pădure, fistic. Fructele sunt, de asemenea, resurse importante de minerale şi antioxidanţi, care ajută la hrănirea şi protecţia celulelor şi, implicit, a întregului orgasnim. Acestea se regăsesc din belşug în fistic (cea mai mare cantitate de zinc), roşii uscate (cea mai mare cantitate de licopen), smochine uscate (cea mai mare cantitate de calciu), caise uscate (cea mai mare cantitate de fier şi potasiu), migdale (cea mai mare cantitate de magneziu). Consumul de fructe este cel mai indicat ca o gustare între micul dejun şi prânz, sau după amiaza (între prânz şi cină), iar pentru a vă menţine dantura curată şi sănătoasă este recomandat consumul unui măr, de preferat în coajă, pentru a beneficia la maximum de vitaminele şi nutrienţii din aceste minuni ale naturii. Fructele proaspete sunt alimente de căpătâi pentru copilul tău, contribuind semnificativ la dezvoltarea armonioasă a acestuia şi, în acelaşi timp, la conturarea unei conduite alimentare corecte, care să prevină tulburările de alimentaţie şi obezitatea. Deşi pentru copii vor părea mult mai apetisante dulciurile din comerţ sau snacksurile nesănătoase, nu va fi greu să înlăturăm aceste tentaţii dacă vei introduce în alimenţia sa fructele încă din primii ani de viaţă. Astfel, în cazul micuţilor cu vârsta cuprinsă între 2 şi 6 ani este recomandat consumul a doua porţii de fructe , în timp ce copiii de peste 6 ani trebuie să consume trei porţii de fructe . Preșcolarii din grupa “Fluturașii Veseli “au învăţat despre importanţa consumării fructelor pline de vitamine. Cu aceasta ocazie d-na educatoare împreună cu preşcolarii grupei mijlocii au realizat o salată de fructe. S-au spălat fructele apoi le-am curăţat şi le-am tăiat cubuleţe. Le-am amestecat într-un bol şi am adăugat puţin zahăr. Când salata de fructe a fost finalizată fiecare copilaş din grupa “ Fluturaşii Veseli “ au mâncat cu poftă. 57

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Bibliografie: ”100 de alimente pentru o viaţă sănătoasă” - Veronique Liegeois , Editura Orizonturi “Miracolul crudităţilor” ,Editura Călăuza, Deva

Educaţia incluzivă în grădiniţă Prof. inv. prescolar. Bălteanu Maria - Școala Gimnazială „ I.D.Sîrbu” Petrila ,,Eu sunt copilul! Tu ţii în mâinile tale destinul meu.Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă , te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume". (Din ,,Child's Appeal”, Mamie Gene Cole) Fiecare copil este diferit şi special şi are propriile nevoi, fie că este sau nu un copil cu dizabilităţi.Toţi copiii au dreptul la educaţie în funcţie de nevoile lor. Educaţia incluzivă are ca principiu fundamental un învăţământ pentru toţi,împreună cu toţi, care constituie un deziderat şi o realitate ce câștigă adepți și se concretizează în experiențe și bune practici de integrare/ incluziune. 58

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Educația de tip incluziv este o educaţie de calitate, accesibilă şi care îşi îndeplineşte menirea de a se adresa tuturor copiilor, fără discriminare. În întreaga lume, din ce în ce mai mulți copii care provin din medii defavorizate urmează grădinițele, școlile primare sau gimnaziale.În cele mai multe țări se stipulează prin lege că toți copiii trebuie să beneficieze de educație. Grupul Român pentru Educație Incluzivă ( GREI) are ca obiectiv general conectarea României la eforturile internaționale în realizarea educației incluzive, susținerea și dezvoltarea modelului românesc și promovarea acestuia la nivel național și european. Principiile pe care GREI le promovează sunt simple, clare și de maximă generalitate: - fiecare copil este unic și valoros în cadrul sistemului de educație; -fiecare copil poate învăța; -politicile școlare sunt cele care trebuie să încurajeze mai curând ideea de școală pentru copil, decât cea de copil pentru școală; -încurajează dezvoltarea și susținerea serviciilor de sprijin în școală , pentru a oferi oportunită ți de dezvoltare tuturor elevilor, dar și pentru a forma și sprijini profesorii; - susțin parteneriatul educațional dintre profesori, părinți, elevi, alături de toți profesioniștii care dau valoare adăugată actului educațional; educație incluzivă înseamnă sprijin și educație pentru toți, grijă și atenție pentru fiecare. În acest sens, integrarea educativă vizează reabilitarea și formarea persoanelor cu nevoi speciale, aflate în dificultate psihomotorie, de intelect, de limbaj, psihocomportamentală, senzorială, printr-o serie de măsuri de natură juridică, politică, socială, pedagogică. În pedagogia contemporană există o preocupare intensă pentru găsirea căilor și mijloacelor optime de intervenție educativă, încă de la vârstele mici, asupra unei categorii cât mai largi de populație infantilă. Astfel, conștiința copiilor, de la cea mai fragedă vârstă, trebuie formată și dezvoltată , învățându-i pe aceștia că primirea copiilor ,,diferiți”, alături de toți ceilalți, trebuie făcută nu de dragul lor, în primul rând, și nu din milă pentru ei, ci pentru dreptul fiecărui individ de a participa la acțiuni comune pentru dezvoltarea lui ulterioară , pentru a contribui și el la dezvoltarea comunității în care trăiește. Argumentul acestui referat este tocmai ideea că incluziunea poate și este mai mult decât un discurs demagogic, declarativ; ea poate fi pusă în practică prin tehnici concrete de predare și adaptare curriculară individualizată, prin formarea și dezvoltarea conștiinței tuturor copiilor pentru accepțiunea diversitară de orice tip. Grădinița are ca scop crearea unui program coerent și coordonat de incluziune a copiilor preșcolari cu diferite dizabilități, de alte etnii, proveniență socială etc. și pregătirea celorlalți copii în vederea acceptării acestora alături de ei, fără diferențe de manifestare comportamentală sau verbală. De asemenea, se impune și implementarea unor strategii coerente de 59

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

dezvoltare a conștiinței și a comportamentelor copiilor în spiritul toleranței şi nediscriminării, a acceptării de șanse egale pentru toți copiii. Integrarea/ incluziunea poate fi susținută de existența unui cadru legislativ flexibil și realist, de interesul și disponibilitatea cadrelor didactice din școala de masă și din școala specială, de acceptul și susținerea părinților copiilor integrați, de implicarea întregii societăți civile , dar și de nivelul de relații ce se formează și se dezvoltă la nivelul clasei integratoare care se bazează pe toleranță și respect față de copilul cu probleme. Grădinița care îi receptează în colectivitatea sa pe c opiii defavorizați și își determină intern ,,direct și indirect”, atitudinea față de aceștia este alcătuită din: educatoare, părinți, copii, iar la nivel extern, societatea cu numeroase instituții și diverși factori media. O condiție esențială pentru reușita acestor acțiuni comune ale celor trei factori activi din grădiniță este existența unor relații de înțelegere, constructive care se realizează prin atitudini deschise, prin disponibilitate, printr-un ,,pozitivism” specific ce se cimentează cu voință și convingere. Educatoarea trebuie să cunoască deficiențele copiilor pe care îi va primi în grupăîn scopul înțelegerii acestora și pentru a-și putea modela activitățile, în funcție de necesitățile copiilor. Grupa în care va fi integrat copilul cu cerințe speciale va trebui să primească informa ții într-o manieră corectă și pozitivă despre acesta. Este foarte importantă sensibilizarea copiilor și pregătirea lor pentru a primi în rândurile lor un coleg cu dizabilități. Sensibilizarea se face prin stimulări: crearea și aplicarea unor jocuri care permit stimularea unor deficienţe ( motorie, vizuală, auditivă), ceea ce determină copiii să înţeleagă mai bine situaţia celor ce au dizabilităţi: prin povestiri, texte literare, prin discuţii, vizitarea/ vizita unor persoane cu deficienţe. Primirea în grupă a copilului cu cerinţe educative speciale, atitudinea faţă de el trebuie să păstreze o aparenţă de normalitate, copilul trebuind să fie tratat la fel cu ceilalţi copii din grupă. Conduita şi atitudinea educatoarei trebuie să demonstreze celorlalţi copii că i se acordă preşcolarului cu dizabilităţi. De aceea trebuie să exprime aceleaşi aşteptări şi să stabilească limite similare în învăţare ca şi pentru ceilalţi copii din grupă. Ea trebuie să îşi asume rolul de moderator , să promoveze contactul direct între copiii din grupă şi să direcţioneze întrebările şi comentariile acestora către copilul cu cerinţe educative speciale. De asemenea, trebuie să-i încurajeze şi să-i stimuleze ori de câte ori este nevoie pe aceştia, dându-le încrederea în forţelele proprii, în propria reuşită în acţiunile întreprinse, evidenţiind unele abilităţi sau interese speciale lor în dezvoltarea şi sprijinirea cărora trebuie implicate şi familiile copiilor. Copiii cu cerinţe educative speciale integraţi în programul grădiniţei trebuie să dispună de o bună colaborare între educatoare, părinţi, psihologi şi profesorul logoped. Părinţii sunt parteneri la educaţie pentru că deţin cele mai multe informaţii despre copiii lor. Relaţia de parteneriat între 60

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

părinţi şi grădiniţă presupune informarea părinţilor cu privire la programul grupelor, la conţinuturile şi metodele didactice, dar presupune şi întâlniri cu aceştia, participări la expoziţii, excursii, serbări, vizite, etc., în care sunt implicaţi proprii lor copii. Această relaţie a grădiniţei cu părinţii copiilor cu cerinţe educative speciale este necesară şi benefică, ea furnizând, informaţional, specificul dizabilităţii preşcolarului, precum şi date despre contextul de dezvoltare a acestuia. Părinţii informează grădiniţa şi despre factorii de influenţă negativă care ar trebui evitaţi ( fobii, neplăceri, stimuli negativi, atitudini care determină inhibarea / izolarea copiilor). Angajarea şi responsabilizarea familiei în educaţia copiilor este fundamentală pentru reuşita participării la programul instructiv- educativ al grădiniţei. La orice copil, în mod particular la copiii cu dizabilităţi, gradul de interes şi de colaborare a părinţilor cu grădiniţa este, cel mai adesea, proporţional cu rezultatele obţinute de aceştia. De aceea, putem afirma că familia este primul educator şi are cel mai mare potenţial de modelare. Grădiniţa are rolul de a sprijini familiile să aibă încredere în resursele proprii, să facă faţă greutăţilor cu care acestea se confruntă. Educaţia părinţilor şi consilierea acestora au un rol important în integrarea copiilor cu afecţiuni de natură psihică, emoţională ori de altă natură în grădiniţă. Rezultatele muncii pentru promovarea incluziunii, atât directe cât şi indirecte, faţă de partenerii educaţionali, părinţi, apar după intervale mari de timp şi sunt efectul unui exerciţiu asiduu, susţinut. Centrarea atenţiei educaţionale pe grupurile vulnerabile este un indiciu al nivelului de civilizaţie atins de o anumită societate şi aceasta impune căutarea unei noi formule de solidaritate umană, fapt ce are o semnificaţie aparte în societatea noastră. Grădiniţa este incluzivă printr-un curriculum flexibil şi deschis ce permite adaptări succesive. Nu copilul urmează curriculumul, ci acesta este un instrument menit să sprijine dezvoltarea lui, se adaptează nevoilor şi particularităţilor acestuia. Când spunem ,,grădiniţă incluzivă”, nu trebuie să ne ducem cu gândul la copiii cu CES, ci la fiecare copil în parte, pentru că fiecare are un ritm propriu de dezvoltare şi la un moment dat poate avea nevoie de anumite cerinţe speciale în ceea ce priveşte educaţia. Există, de asemenea, şi anumite situaţii de risc, în care educatoarea trebuie să cunoască trăirile şi comportamentele copilului, pentru a-l sprijini. Riscurile pot apărea din mediul socio-cultural din care acesta face parte, din relaţiile de familie care îi determină existenţa zilnică, precum şi modul de dezvoltare, din modelele formale educaţionale ce pot exercita un stres deosebit asupra copilului care nu corespunde ,,normalităţii” cu care ne-am obişnuit. O planificare nu poate porni aşa, tradiţional, ca altă dată, de la conţinuturi, ci de la personalităţile copiilor, de la caracteristicile şi particularităţile individuale. Pe de altă parte, grădiniţa, ca instituţie, nu poate face faţă singură cerinţelor multiple ale unui program eficient de 61

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

educaţie. Este nevoie de un parteneriat între grădiniţă- familie- comunitate, de o construcţie comună în folosul copilului, fără prejudecăţi, bazată pe respect reciproc, acceptare, toleranţă, indiferent de situaţia economică, socială sau educaţională a părinţilor. Educatoarea, la rândul ei, trebuie să răspundă diversităţii şi unicităţii fiecărui copil, să-şi orienteze pozitiv atitudinea, limbajul şi metodele pedagogice. Copilul preşcolar se află într-un proces de formare în care fiecare gest, fiecare cuvânt, fiecare privire din partea adulţilor care îl înconjoară poate să îi influienţeze imaginea de sine. Este foarte importantă atitudinea educatoarei la acţiunile copilului, apelativele, aprecierea pozitivă sau negativă, pentru a-i da copilului încredere în forţele proprii. Pentru a evalua copilul, educatoarea trebuie să aibă în vedere competenţele şi capacităţile educaţionale ale fiecărui copil şi să identifice: cum este fiecare; ce ştie fiecare; ce face fiecare; cum cooperează cu ceilalţi. În concluzie, pentru abordarea unei educaţii incluzive în grădiniţă, educatoarea trebuie să respecte următorii paşi: -să elaboreze un plan de dezvoltare a grădiniţei în care să se precizeze concret parteneriatul cu familia şi comunitatea; -să fie pregătit întregul personal al grădiniţei pentru a primi toţi copiii, fără discriminări; -să asigure un climat primitor şi deschis prin organizarea mediului educaţional cât mai eficient şi stimulator; -să aibă discuţii, în prealabil, cu copiii pentru a se accepta unii pe alţii, pentru a negocia, a colabora şi a lucra împreună; -să asigure un curriculum flexibil şi deschis la care să aibă acces şi părinţii; -să evalueze fiecare copil prin observaţie directă şi indirectă pentru a asigura participarea lui adecvată la activităţile curriculare; -să asigure accesul tuturor copiilor la programul grădiniţei, dar şi la modificările şi adaptările acestuia; -să asigure participarea tuturor familiilor la decizii şi acţiuni în favoarea tuturor copiilor; -să evalueze permanent şi periodic progresele pe care le fac toţi copiii, nu numai di punctul de vedere al achiziţiilor intelectuale, dar şi al relaţiilor sociale, al cooperării şi colaborării, al dezvoltării imaginii de sine şi încrederii în forţele proprii; -să elaboreze planuri individualizate, personalizate pentru copiii care au nevoie de sprijin în anumite componente ale dezvoltării şi la anumite momente; 62

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

-să ajusteze permanent curriculumul pentru a-l adapta la nevoile educative ale copiilor; -să realizeze un permanent schimb de idei, experienţe şi soluţii cu celelalte colege, din grădiniţă sau din alte instituţii, precum şi cu familiile copiilor. Bibliografie: -Ecaterina Vrăşmaş-,, Educaţia copilului preşcolar”, Editura ProHumanitas, Bucureşti, 1999; -Ecaterina Vrăşmaş-,,Introducere în educaţia cerinţelor speciale”, Editura Credis, Bucureşti, 2004.

Sănătate de la toate proiect didactic Prof. Preda Maria - Scoala Gimnaziala ,,I. D. Sirbu „ Petrila, Grădinița PP. și PN. Nr. 1 Grupa „Fluturasilor” –Nivel II Tema: „Când/cum și de ce se întamplă?” Subtema: „Gradina cu legume” Activități pe domenii experiențiale DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE Categoria de activitate: Educarea limbajului Subiectul activității: „Sanatate de la toate” Mijloc de realizare: joc didactic „Cubul legumelor de toamnă” Obiective de referință: -să participe la activități de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor Obiective operaționale: O1 - să descrie o legumă prin antrenarea analizatorului vizual (culoare, mărime); O2 - să sesizeze asemănările și deosebirile față de o altă legumă; O3 - să denu-measca obiecte cu care se asea-mana legumele; O4 - să enumere părțile componente ale roșiei: coajă, miez, sâmburi; O5 - să recunoască regulile de igienă cu privire la consumarea legumelor, respectându-le; O6 - să recunoasca necesitatea consumarii zilnice a unei legume; O7 - să recite conștient și expresiv, fără ajutor, o poezie despre legumele de toamnă. 63

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Mijloace de învățământ: coș cu fructe, cubul colorat Metode și procedee: explicația, exercițiul, demonstrația, metoda cubul Sarcina didactică: Să realizeze cerințele de pe fețele cubului. Reguli de joc: Fiecare copil răspunde pe rând conform cerinței primite ( 1 - descrie, 2 - compară, 3 asociază, 4 - analizează, 5 - aplică, 6- argumentează). Elemente de joc: surpriza, aplauzele. Bibliografie: MECT, „Curriculum pentru învățământul preșcolar”, Editura Didactica Publishing House, București, 2009  Taiban M., Nistor V., „Cunoștințe despre natură și om în grădinița de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979 Mîndru E., Niculae A., „Strategii didactice active”, Editura Didactica Publishing House, București, 2010 Obiective operaționale

Activități de învățare

Conținuturi esențiale

Introducerea în activitate se realizează prin introducerea elementului surpriză – cubul colorat, apoi se descoperă și celelalte materiale (intuirea materialului). Anunțarea temei și a obiectivelor: Astazi vom juca un joc care se numeste „Cubul legumelor de toamnă”. Explicarea și demonstrarea regulilor jocului: „Pe fiecare față a cubului e află câte o O1-să -exerciții sarcină: 1- descrie, 2 – descrie o de compară, 3 – legumă prin descriere a analizează, 4 – antrenarea unei asociază, 5 – aplică, 6 – analizatorulu legume argumentează. i vizual Arunc cubul înspre un (culoare, copil și care față a mărime); cubului rămâne O2-să -exerciții deasupra, acea sarcină sesizeze de sesizare trebuie să o rezolve. 64

Strategii didactice Metode și Mijloace de Evaluare procedee învățământ Conversația -coșul cu legume -cubul colorat Explicația Demonstrația Metoda cubul Exercițiul

Exercițiul Metoda cubul

-coșul legume -cubul colorat

cu Descrierea corectă legumelor.

Exercițiul Metoda

-coșul legume -cubul colorat

cu Sesizarea corectă a asemănărilor și deosebiri-

a

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

asemănările și deosebirile față de o altă legumă;

a asemănărilo r și deosebirilor dintre O3-să denu- legume measca -exerciții obiecte cu de care se asea- denumire mana de obiecte legumele; O4-să -exerciții enumere de părțile enumerare compo-nente a părților ale roșiei: componen coajă, miez, te sâmburi; O5-să -exerciții recunoas-că de regulile de recunoaște igienă cu re a privire la regulilor consumarea de igienă legumelor, respectândule; -exerciții O6-să de recunoasca recunoaște necesitatea re a consumarii necesității zilnice a de a unei legume; consuma legume O7-să recite conștient și expresiv, fără -exerciții ajutor, o de recitare poezie despre legumele de toamnă.

Se executarea jocului de probă pentru a vedea dacă preșcolarii au înțeles regulile, apoi se trece la desfășurarea propriu-zisă a jocului: Arunc cubul spre primul copil, spunând: „Cubul se rostogolește Și la ..(nume copil).. el sosește.” Copiii vor raspunde în funcție de cerința ce corespunde cifrei de pe una din fețele cubului: Descrie! „Ce este această legumă?” („o roșie de culoare roșie” / „un ardei de culoare galbenă” / „un cartof mare”) Compara! „Cum este cartoful acesta față de cartoful acesta acesta?” („e mai mare”) „Cum este ardeiul acesta față de ardeiul acesta?” („galben și mic”) „Cu ce altă legumă mai este rotundă așa ca varza?” („roșia”) Asociaza! „Cu ce seamană aceartă roșie?” („cu o minge, cu un măr”) „Cu ce seamănă ardeiul la culoare?” („cu o pară”) Analizeaza! „Din ce este alcătuită roșia”? („coajă, miez, semințe”) Aplica! „Arată cum spălăm legumele.” „Cum consumăm legumele? („în salată, 65

cubul

Exercițiul Metoda cubul Exercițiul Metoda cubul

Exercițiul Metoda cubul

Exercițiul Metoda cubul

Exercițiul

-coșul legume -cubul colorat -coșul legume -cubul colorat

2014-2015

lor dimtre legume. cu Denumirea corectă a obiectelor. cu Enumerarea corectă a părților componente.

-coșul legume -cubul colorat

cu

-coșul legume -cubul colorat

cu

Recunoașterea regulilor de igienă.

Recunoașterea necesității de a consuma legume.

Recitarea corectă a unei poezii.

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

în mâncare sau sub formă de murături”) Argumenteaza! „De ce trebuie să spălăm legumele înainte de a le consuma?” („au microbi și ne pot îmbolnăvi”) „De ce trebuie să consumăm zilnic legume?” („au multe vitamine și creștem sănătoși) În complicarea jocului copiii recită o poezie despre legumele de toamnă. În încheierea activității fac ultimele aprecieri asupra modului de comportarea al copiilor pe parcusul activității și împart stimulente.

Sănătatea ca stare de bine Konerth Cristina, Școala Gimnazială I.D.Sîrbu Petrila Dacă ne-am opri o clipă la înţelepciune poporului român am putea constata că , pornind de la simplu salut pe care şi-l adresează oamenii zilnic între ei, apar formulări ca: „Sănătate!”, „Mergi sănătos!”, „Hai noroc şi sănătate!”, „Să fiţi sănătoşi!”, „Să vă dea Dumnezeu sănătate!”, „rămâneţi sănătoşi!”, „Umblaţi sănătoşi!”, „ Bine-ai venit sănătos!”, „Bine te-am găsit sănătos!”, iar derivatele lor putând continua, sănătatea devenind necesară şi unică. În aceeaşi aceeaşi notă de subscriere a binelui cu sănătatea, sunt elocvente şi proverbele şi zicătorile care se remarcă prin mesaje ca: - Sănătatea e omare avere. (proverb arab); - Sănătatea e mai importantă ca obiceiurile religioase. (proverb indian); - Sănătatea e temelia bogăţiei. (proverb persan); 66

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

- Pentru omul sănătos în fioecare zi e sărbătoare. (proverb turc); - Medicul te vindecă de boală, dar nu şi de moarte; el e ca acoperişul care te apără contra ploii, dar nu şi contra trăznetului. (proverb chinezesc), toate regăsindu-şi chintesenţa în dictonul latin: „Mens sana in corpore sano”(Minte sănătoasă în corp sănătos). Pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sănătatea nu este condiţionată doar de absența bolii şi disfuncţia ei, ci se referă la un proces complex şi multidimensional, în care starea subiectivă de bine este un element fundamental. Componentele stării de bine sunt: a)-

acceptarea de sine – atitudine pozitivă faţă de propria persoană, acceptarea calităţilor şi

defectelor personale, percepţia pozitivă a experienţelor trecute şi viitoare; b)- relaţii pozitive cu ceilalţi – încredere în oameni, socialul, intim, nevoia de a primi şi a da afecţiune, atitudine empatică, deschisă, caldă; c)- controlul – sentimentul de competenţă şi control personal asupra sarcinilor, îşi creează oportunităţi pentru valorizarea nevoilor personale, face opţiuni conform cu nevoile proprii; d)- sens şi scop în viaţă – direcţionat de scopuri de durată medie şi lungă, experienţa pozitivă a trecutului şi relevanţa viitorului, convingerea că merită să te implici, curiozitatea; e)- dezvoltarea personală – deschidere spre experienţe noi, sentimentul

de valorizare

a

potenţialului propriu, capacitatea de autoreflexie, percepţia schimbărilor de sine pozitive, eficienţă, flexibilitate, creativitate, nevoia de provocare, respingerea rutinei. Concentrând larga definiţie dată de OMS sănătăţii ajungem la identificarea sa prin forma de: stare de bine din punct de vedere: psihic, somatic şi social al individului, fapt care determină a ne opri o clipă la ceea ce sublinia Athanasiu A. 1983, adică faptul că „Sănătatea este privită de către patolog ca o stare de integritate; de către clinician ca o lipsă de simptome, iar de către bolnav ca o stare de bien- etre(valetudo). Dacă P. Valeres scria că sănătatea este starea în care funcţile necesare se îndeplinesc „inevitabil sau cu plăcere”, putem să observăm cât de greu ne vine a da o definiţie stării de sănătate chiar dacă Iamandescu I. B. (2002), pare la îndemâna fiecărui individ - întâmpină dificultăţi reale cauzate în primul rând de posibilitatea evoluţiei „subterane” (asimptomatică în plan subiectiv şi la examenul clinic) a unor procese patologice care pot fi decelate doar cu mijloace paraclinice- fie ele simple, fie complicate . În al doilea rând, subiectivismul bolnavului face ca apariţia bolii să fie mai târziu înregistrată („bolnavi ignoranţi”), sau din contră, să fie semnalată în mod eronat ( „bolnavi închipuiţi” ) . Astfel ajungem să decodificăm sănătatea ca fiind circumscrisă celor trei elemente: 67

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

a)- sănătatea umană, Tudose Fl. (2000) poate fi considerată o stare înscrisă în perimetrul care defineşte normalitatea existenţei individului, semnificând menţinerea echilibrului structural al persoanei (în plan corporal biologic şi psihic conştient) atât în perspectiva internă ( a raportului reciproc al subsistemelor în conformitate cu sinteza ansamblului în raport cu normele generale ale speciei, ale vârstei, ale sexului), cât şi în perspectiva externă a echilibrului adaptativ dintre individ şi mediul său ambiant, concret; b)- sănătos psihic, este acela care trăieşte şi afirmă o stare de confort psihic într-o coerenţă şi globalitate care nu este sesizată nici un moment în mod fragmentar şi într-o continuitate care presupune o dominantă a sentimentelor posesive, constructive şi optimizate faţă de cele negative. Omul sănătos psihic este activ şi are plăcerea activităţii, o caută, este voluntar, vrea să se afirme, să se împlinească. El are un set de valori ierarhizate şi voluntare pe care le promovează. c)- sănătatea somatică, Iamandescu I. B. (2002) poate fi cuantificată pe baza unor indicatori care circumscriu statistic normalitatea ( morfologici, funcţionali, derol social). Putem spune că sănătatea presupune o perspectivă dinamică prin care se precizează modalităţile normal- sănătoase de structurare şi funcţionare a individului la diverse vârste, capacitatea sa de dezvoltare, maturare, independentizare, complexificare, precum şi capacitatea de a depăşi sintetic diversele situaţii reactive şi stresante. Bibliografie Athanasiu A. - Elemente de psihologie medicală, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1983 Iamandescu I. B. - Dimensiunea psihologică a practicii medicale, Ed. Infomedica, Bucureşti 2002 Tudose Fl. - O abordare modernă a psihologiei medicale, Ed. Infomedica, Bucureşti, 2000

Importanţa alimentaţiei sănătoase Prof. Tirea Daniela – Şcoala Gimnazială „I. D. Sîrbu” – Struct. Şcoala Gimnazială Nr. 6 Petrila Prof. Tirea Ionel – Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila

Pentru a beneficia de o viaţă sănătoasă omul trebuie să îşi însuşească un mod sănătos de alimentaţie. Pentru organism, cele mai propice alimente, sunt cele simple şi naturale. O alimentaţie sănătoasă înseamnă consumarea a diferite alimente aparţinând grupurilor alimentare de baza: 68

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

proteine, precum carnea, ouăle şi legumele; lactate; fructe şi legume; cereale, precum pâinea şi pastele făinoase; grăsimi şi dulciuri. Deşi pare simplu, nu este întotdeauna uşor să se stabilească un regim adecvat fiecarui individ. Uneori se consumă mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) şi se evita consumarea altora sau se opteaza pentru comoditate în defavoarea calităţii. Aproape 75 % dintre bolile de astăzi se datorează alimentaţiei nesănătoase şi a stilului de viaţă dezordonat. Modul în care te hraneşti, originea produselor, obiceiurile alimentare în general au o importanţă majoră în echilibrul organismului. Nutritioniştii americani recomandă pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate în fructe, legume, cereale şi produse lactate degresate. De asemenea, se recomandă atenţie la numarul de calorii consumate, pentru a reduce riscul apariţiei obezităţii, limitarea consumului de alcool şi eliminarea din alimentaţie a produselor cu un conţinut crescut de sare, grăsimi saturate, colesterol şi zahar. Activitatea fizică este o parte importantă a acestui regim. Un program de exerciţii fizice cu durata de 30 până la 90 de minute zilnic este suficient. Adoptarea unei diete sănătoase nu înseamnă regim alimentar; reprezintă o metoda de a îmbunatăţi sănătatea. Consumarea regulata a unei diete echilibrate, sărace în grăsimi saturate şsi bogate în cereale integrale, fructe, legume şi grăsimi bune (cum ar fi uleiul de masline) va reduce riscul apariţiei unor afecţiuni. Asocierea unui regim de viatţă activ cu o dietă sănătoasă, va înbunătăţi şi mai mult starea de sănătate. Exerciţiile fizice regulate reduc semnificativ riscul apariţiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, a accidentelor vasculare cerebrale, a obezitatii, a anxietatii şi a depresiei. Omul trebuie să-şi impună singur o alimentaţie sănătoasă, corectă şi raţională, fără constrângeri, dar şi fară abuzuri. Hrana, adica mâncarea şi băuturile pe care le consumă de câteva ori pe zi, e bine să fie echilibrată: nici excesivă, dar nici săracă în substanţe nutritive. Exista ceea ce se numeşte o sănătate a alimentaţiei. Corpul are nevoie, pentru a creşte şi căpăta energia necesară muncii şi învăţăturii, de alimente diverse, de substanţe nutritive, dar în cantităţi potrivite. Este recomandat, de către medicii nutriţionişti, câteva mese echilibrate, în care alimentele diferite se completează în meniul zilnic. Substanţele de bază din mâncare, absorbite sunt: proteinele, glucidele, lipidele. Proteinele sunt cele care construiesc trupul omului, găsindu-se în muşchi, oase, piele, creier, ficat, inimă. Oamenii le iau din alimentele de origine vegetală (fasole, mazăre, nuci, cereale, soia), dar nu trebuie să se exagereze cu consumul de proteine, ele trebuind să totalizeze doar 20% din alimentaţia zilnică. Un elev, aflat în creştere, are nevoie numai de 100 g de proteine pe zi.

69

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Glucidele, adică substanţele dulci, sunt o sursă importantă de energie pentru copil şi adolescent, dar nici aici nu trebuie să se exagereze. Glucidele trebuie luate mai puţin din dulciuri (ciocolate, îngheţate) şi mai mult din fructele şi legumele proaspete, din cereale sau lapte. Lipidele se găsesc mai ales în grăsimi. Cu exceptia legumelor şi fructelor, toate produsele alimentare conţin grăsimi, mai mult sau mai puţin. Grăsimile (lipidele) se găsesc din belsug în: carnea de porc, în peştele gras (somn, crap, somon), în unt, smântână, brânzeturi grase, laptele natural. Sunt mai degraba preferate şi sănătoase grăsimile din produsele vegetale (nuci, arahide, uleiuri, mai ales uleiul de măsline). Vitaminele sunt substanţe esenţiale pentru creştere şi menţinerea stării de sănătate a tânărului. Se ştie că, în lipsa acestora, o persoană n-ar putea supravieţui decât câteva luni. De altfel, chiar cuvântul vitamine provine de la cuvântul latinesc vita, care înseamnă viaţă. Cele mai multe se află în verdeţuri, legume, fructe. În general, se cunosc peste 20 de vitamine, cele mai cunoscute fiind vitaminele A, B, C, D, K. Vitamina A favorizează o vedere bună, creşterea corpului. Se găseşte în unt, untură de peşte, galbenuşul oului, în rădăcini de morcov, în caise, roşii, piersici. Vitamina B este prezentă în nuci, fasole, ouă, ficat, lapte. În absenţa acestei vitamine, se produc în final tulburări, uscarea pielii, căderea părului, oprirea creşterii. Vitamina C contribuie la creşterea şi rezistenţa organismului. Se află în legumele sau fructele proaspete şi se distruge prin fierbere. Abundă în vitamina C: lămâile, portocalele, roşiile, măceşele, zarzavaturile. În absenţa ei se produce boala numită scorbut. Scorbutul duce la sângerarea gingiilor şi căderea dinţilor. Vitamina D favorizează creşterea oaselor. În lipsa ei, se produce boala numită rahitism (deformarea oaselor scheletului). Oasele rămân moi, fără a putea să susţină greutatea corpului. Este bine de ştiut că alimentele neprelucrate de origine vegetală trebuie să ocupe un loc important, atât în cadrul alimentaţiei persoanelor sănătoase, cât şi al celor bolnave. Doar aceste produse conţin materiale de balast (fibre) şi substanţe antioxidante, care ajută organismul să facă faţă stresului prevenind sau chiar vindecând o serie de afecţiuni. Este foarte important, pe de altă parte, să se acopere cerinţele organismului în toţi aminoacizii esenţiali, substanţe din care se formează toate proteinele din corpul nostru. În condiţiile stresului psihologic şi al celui climatic, specific lumii moderne dar şi a condiţiilor meteorologice de la noi (organismul omului, pe lângă schimbările bruşte intervenite de la o zi la alta, trebuie să suporte, în 6 luni, diferenţe de temperatură mai mari de 30 grade, ceea ce însemnă un stres enorm), alcătuirea unei diete pur vegetariene, care să aducă toţi aceşti aminoacizi indispensabili în limite optime, este aproape imposibilă. De aceea este nevoie să se recurgă şi la sursele de alimente cu proteine 70

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

complete, dintre care, cele mai sănătoase sunt peştii, ouăle şi lactatele, dacă bineînţeles, sunt proaspete şi prelucrate cât mai simplu. Aceste surse, administrate în cantităţi optime, pot înlocui în totalitate carnea de pasăre şi de mamifere, precum şi derivatele ce rezultă din ele. Deoarece, niciun aliment, fie el şi natural, nu este complet, raţiile alimentare trebuiesc alcătuite variat, dar în mod chibzuit. Alimentele supuse unor procese tehnologice intense îşi pierd nutrienţii cei mai importanţi. Tehnologiile industriale de rafinare a hranei, aduc cu sine deservicii importante sănătăţii omului, mai ales prin faptul că produsele rezultate devin foarte concentrate. Organismul omului nu este adaptat pentru a prelucra corespunzător alimentele hiperconcentrate. Substanţele care se concentrează peste măsură într-un aliment, dacă au şi un conţinut ridicat de calorii vor fi considerate de către organism, materiale de necesitate ulterioară, şi în consecinţă vor fi depozitate sub formă de grăsime. În acelaşi timp, cu cât un aliment se „aglomerează” mai mult în componentele sale principale, cu atât sărăceşte mai mult în alte principii, de multe ori, tocmai în acelea cu adevărat importante pentru organism. Dintre produsele alimentare concentrate, cele mai nesănătoase sunt: zahărul alb (rafinat), făina albă, uleiurile rafinate, sarea de bucătărie. Acestea, precum şi produsele derivate din ele, trebuiesc consumate cu mare prudenţă, mai ales de către persoanele care nu depun un efort fizic susţinut sau de către cei cu probleme de sănătate. Tehnologiile alimentare, cresc productivitatea şi stabilitatea produsului, dar această „siguranţă” poate fi, uneori primejdioasă: de pildă, margarina, este un preparat, care deşi se obţine din uleiuri vegetale, faţă de acestea sau faţă de unt, nu intră în râncezire Cu toate acestea, prin conţinutul mare de acizi graşi saturaţi, dar şi al altor compuşi nocivi, margarina se dovedeşte un aliment nesănătos. O altă problemă legată de procesarea tehnologică a hranei este prezenţa, uneori masivă, în produse a unor substanţe străine alimentului, compuşi binecunoscuţi sub denumirea de aditivi alimentari (E-uri). Nici prepararea culinară excesivă a alimentelor nu este recomandată, deoarece mulţi dintre compuşii bio esenţiali se distrug. Dacă fierberea excesivă conduce la sărăcirea alimentelor în nutrienţi, ceea ce poate produce carenţe organismului, prăjirea lor poate deveni în mod direct periculoasă sănătăţii. Atât bucătăria tradiţională cât şi cea modernă, cu abuzul ei de prăjeală în untură sau în ulei, cu adaosul sistematic de ceapă sau de usturoi, cu excesul de condimente iuţi sau acre, poate transforma uşor o alimentaţie echilibrată într-o cauză de îmbolnăvire. Majoritatea gastritelor, colecistopatiilor sau colitelor, se întreţin sau chiar se generează, din cauza unui mod nesănătos de preparare a alimentelor. Uleiurile şi alte lipide încinse, cu care se îmbibă prăjelile, 71

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

prelungesc cu mult digestia, irită mucoasa stomacului, conduc la formarea unor compuşi toxici care se elimină din organism şi chiar favorizează apariţia cancerului. Un alt mod de preparare necorespunzătoare a alimentelor, este acela realizat pe foc sau jar deschis, mai ales atunci când se foloseşte drept combustibil lemnul sau cărbunele. În acest caz, în alimentul care vine în contact direct cu flacăra sau cu radiaţiile calorice intense şi directe, se acumulează toxine asemănătoare cu cele existente în fumul de ţigară, poate chiar mai periculoase, prin faptul că absorbţia lor este mai mare şi directă. În concluzie, hrana conservată, congelată sau cea excesiv de gătită, poate fi, în cel mai fericit caz, neutră pentru om, oferind, eventual satisfacţie doar papilelor gustative. Nu este obligatoriu să se recurgă la o dietă strict vegetariană şi nici la una alcătuită exclusiv din crudităţi, căci de-a lungul istoriei locurilor în care oamenii se nasc, acest mod de hrănire nu a fost încetăţenit, iar pe de altă parte, şi acest mod de hrănire prezintă neajunsurile ei. Însă, o alimentaţie lipsită de orice naturaleţe, care de altfel şi-a dovedit pe deplin nocivitatea, ar trebui exclusă din meniul oamenilor care urmăresc să fie şi să rămână sănătoşi. Regulile unei hrăniri sănătoase trebuie să urmărească un comportament alimentar chibzuit, simplu şi cât mai natural. Pentru a fi sănătos, omul trebuie să consume şi alimente sănătoase. Pe lângă stilul de viaţă activ şi lipsa exceselor de orice fel, o dieta bazată pe alimente sănătoase contribuie din plin la buna funcţionare a organismului, la păstrarea tonusului bun şi la menţinerea sănătăţii fizice şi psihice. Bibliografie Ciocan M., Popa A. – Nutriţie şi dietetică, editura Junimea, 2005; http://Importanta_alimentatiei_sanatoase-14582.html; http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C3%A2ncare; http://www.culinar.ro; http://www.farmaciata.ro; P. Chirilă – Alimentaţia echilibrată a omului sănătos, Editura Naţional.

Sănătatea, izvor de frumusețe Avram Mariana - Colegiul Național M.Eminescu Petroșani 72

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

O alimentație sănătoasă ne ajută să avem un corp sănătos și armonios.O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă, bogată în vitamine.Criteriile de clasificare a alimentelor sunt deosebit de variate. După origine, alimentele formează două mari categorii; hrană de natură vegetală, respectiv animală. Mai departe, fie hrană de origine vegetală, fie aceea de origine animală, se poate divide în mai multe grupe. Luate împreună sau separat, aceste alimente au fost categorisite de-a lungul timpului, sub diverse forme, pe baza cărora s-au construit nenumărate diete. Dintre clasificările mai cunoscute realizate după criteriul provenienţei, amintim aici, categorisirea alimentelor în 10 grupe principale, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. . Alimentatia reprezintã domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrãneste într-un mod nesãnãtos, mãnancã prost si mult. Asa se face cã o persoanã din douã suferã de exces de greutate (depãsirea cu peste 10% a greutãtii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, în special asupra pãrtii inferioare a corpului. O hranã sãnãtoasã este o hranã proaspãtã, variatã, bogatã în substante vitale, alcalinã, cu multe vitamine, cu sãruri minerale si oligoelemente. Este recomandat ca de trei ori pe sãptãmanã sã nu se consume carne, aceasta fiind înlocuitã cu preparate din soia. Se recomandã hrana care nu a fost congelatã, conservatã, rafinatã, evitandu-se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zahãrul rafinat, fãina albã, uleiul rafinat, conservele. Reguli pentru o alimentaţie sănătoasă -se mãnancã încet, având timp suficient pentru consumarea mâncãrurilor, fãrã stres, fãrã întreruperi (ridicare de la masã pentru rezolvarea unor probleme), într-o atmosferã de calm şi linişte; -cu 15-20 de minute înainte de masa principalã se poate consuma o salatã sau un mic aperitiv, pentru a se micşora senzaţia de foame, mãrind saţietatea; -se mãnâncã pe sãturate, dar nu mai mult, chiar dacã mâncarea este foarte bunã si gustoasã; - se mãnancã la ore fixe; -nu se "sare" peste mese si nici nu se înlocuieşte masa cu o felie de pâine cu unt; -se mestecã mult şi bine, hrana trebuind fãrâmiţatã înainte de a se înghiţi, pentru a uşura munca stomacului; -nu se beau lichide în timpul meselor, deoarece digestia este mai dificilã, producându-se mai mult acid în stomac; 73

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

-dupã ora 17 nu se consumã mese îmbelşugate, bogate în proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore înainte de culcare nu se mãnâncã nimic; -se recomandã împãrţirea celor 3 mese principale în cantitãţi mai mici, în 5-6 mese pe zi; -se mãnâncã numai când apare senzaţia de foame, fiind interzisã consumarea alimentelor de plictisealã sau pentru omorârea timpului; -nu se mãnâncã cu lãcomie, iar porţiile de mâncare sã fie moderate; -este indicatã ţinerea postului o zi pe sãptãmânã, pentru eliminarea toxinelor şi odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, apã platã, sucuri naturale din fructe, ceaiuri. Sănătatea este cea mai de preț avuție a omului modern.Noi trebuie să ne trăim viața sănătos și să fim un exemplu pentru elevii noștri, să-i învățăm să respecte și să aplice încă din fragedă copilărie proverbul „ Minte sănătoasă în corp sănătos.”O alimentație sănătoasă stă la baza unei vie ți armonioase și constituie un izvor de frumusețe ,o viață plină de împliniri și bucurii,încununată de succese și realizări .Ducând o viață sănătoasă , vom putea deveni modele demne de urmat pentru elevii noștri care trebuie să aibă o alimentație sănătoasă și variată.

Beneficiile jocului pentru consolidarea la copii a deprinderilor de igienă alimentară Prof. Meraru Maria-Marcela - Școala Gimnazială ,,I.D.Sîrbu” Petrila – Grădinița PN Nr.1

J. Piaget spunea: „Când un copil se joacă, el pune în mișcare toată capacitatea sa de a stăpâni și influența realitatea.” Pornind de la acest citat, putem spune că jocul oglindește ceea ce se întâmplă în mintea și în sufletul unui copil, prin joc el se exprimă liber, reușind să înlăture toate barierele. Se mai spune despre joc că reprezintă munca depusă de copil, deoarece cea mai mare parte a activită ților desfășurate de un copil presupune activitate de joc. Astfel, prin intermediul jocului, copiii își îmbunătățesc experiența cognitivă, învață să manifeste o anumită atitudine – pozitivă sau negativă – față de ceea ce întâlnesc, își educă voința și, pe această bază formativă, își conturează profilul 74

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

personalității.Am folosit la grupa jocul ca mijloc de instruire și educare, de unde și denumirea de joc didactic pe care acesta o primește în literatura pedagogică de specialitate. Prin intermediul jocului didactic/activitate cu caracter practic-aplicativ ,,Sa facem compot!”domeniul om si societate, desfășurat în cadrul proiectului tematic ,,Toamna cea bogata”, am reusit, spun eu, sa le formez preșcolarilor deprinderea de ordine, curățenie, igienă alimentara si personală, într-un cuvânt de autoservire și independență. Am considerat ca jocul copilului răspunde în primul rând unei necesități biologice, dar și nevoii de socializare și relaționare cu ceilalți. Prin joc, copilul descoperă sensuri și utilități ale obiectelor, ale jucăriilor care îl înconjoară, de ce nu ale alimentelor, a unei alimenta ții bogate si sanatoase. După cum spunea Émile Planchard în lucrarea Introducere în pedagogie, „jocul copilului nu este numai o oglindă fidelă a personalității sale în formare…, ci poate fi utilizat și ca auxiliar educativ și chiar să servească drept bază a metodelor de predare în școlile preelementare și elementare”. Am oferit copiilor satisfacția deplinei libertăți, copiii au ales tema din mai multe titluri/propuneri de activitati practice, s-au asociat cu partenerii pe care i-au preferat, au identificat fructele, le-au denumit si au recurs la soluții pe care le-au apreciat pentru a fi necesare spre a duce la îndeplinire activitatea cerută, respectiv gatirea compotului. De asemenea, alegand aceasta tema am fost convinsa ca micutii pot să-și încerce competențele într-o direcție sau alta ( igienizarea mainilor, a instrumentelor de bucatarie, a fructelor inainte de gatire), ori să-și exerseze cu bună știință anumite deprinderi, care pot influența performanțele viitoare ( curatarea cojii, taierea bucatilor mari sau mici de pulpa de fruct, dizolvarea zaharului in apa, stergerea blaturilor, amestecarea cu polonicul fara a varsa zeama , umplerea paharelor etc) unele având chiar valoare competitivă. O altă particularitate a jocului ca formă de activitate instructiv-educativă este faptul că permite cultivarea spiritului de independență în efectuarea diferitelor acțiuni cu grad sporit de dificultate, ceea ce consider ca am exersat și realizat. Am condus, indrumat si reglat jocul din interior, cu implicarea catorva mamici, toate avand o poziție aparent absentă, îmbinand armonios acțiunea spontană și liberă a copiilor cu normele și direcțiile prioritare ale educației igienico-sanitare in gradinita. Jocul trebuie apreciat în grădiniță ca bază a conceperii întregii activități instructiv-educative, căci fără joc eforturile sunt zadarnice, formale și lipsite de o finalitate reală. Grădinița trebuie să asigure copilului cel mai bun start în viață și de aceea noul curriculum propune atingerea cunoașterii prin intermediul învățării experiențiale, practicată prin joc. In cadrul activitatii practice s-a insistat pe respectarea pasilor, a fazelor de lucru pentru obtinerea unui ,,compot delicios”. Accentul a cazut pe actiunile de spalare a mainilor, a fructelor, a veselei si tacamurilor. 75

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Organizarea spatiului destinat desfasurarii activitatii a tinut cont de asigurarea unui cadru optim pentru a trece cu usurinta de la o faza de lucru la alta prin armonie, lejeritate, acțiunile decurgând firesc unele din altele. Copiii au demonstrat ca si-au insusit regulile de comportare in colectivitate lucrand in armonie si buna dispozitie. Experiențele semnificative din punct de vedere emoțional pot fi exprimate, într-un mod mai confortabil și mai sigur, prin reprezentarea pe care o asigură fructele reale precum si vesela adevarata, nu cea utilizata zilnic în jocurile de rol. La finalul activitatii s-au exersat deprinderile de ordine/acuratețe in spatiul grupei, toti copiii contribuind la curatenia in sală. Nota generala a fost buna dispozitie, ,,compotul delicios” a adus bucurie, distracție, eliberarea de stări tensionale, agresiune, copiii fiind de fapt foarte activi și interesati de tot ceea ce au explorat (transformarea alimentelor/fructelor in procesul prelucrarii lor mecanice si termice). Prin respectarea rolurilor s-a oferit posibilitatea copiilor de a se pregăti pe ei înșiși, psihic, fizic/igienic, „exersând” prin joacă asigurarea securitatii alimenare. Consider ca activitatea si-a atins scopul propus, feedbackul primit din partea copiilor a fost real, ei fiind prprii lor indrumatori, si bucatari si clientidegustători ai produsului muncii lor in cofetaria din sala de grupa.

BIBLIOGRAFIE Gunter, Ernest ,,Hrana vie: o speranță pentru fiecare” – Ed. Venus București, Î.E.P. Știință 1996 * * Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţa de copii, aprobată prin O.M. nr. 4481/2000 și Noul Currriculum Național pentru înv. Preșcolar/ 2002 N.A.Geamănu, M. Dima, „Educaţia ecologică la vârsta preşcolară”, Supliment al Rev.Înv.Preşc., 2008; Olinescu, R.: „Totul despre alimentaţia sănătoasă”, Editura Niculescu, Bucureşti, 2000 Țugui, Ionel ,,Alimentația rațională și igienică a omului sănătos, București, 1982” Viezuină, V.: „Securitatea alimentară în lumina exigenţelor actuale”, în „Tribuna Economică”, nr.2/12 ian. 2000

76

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Alimentaţia sănătoasă- succesul şcolar Prof. Înv. Primar. Tomuş Adriana - Şcoala Gimnazială „ Sfânta Varvara” Aninoasa Alimentaţia, ca factor important al creşterii, dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate a copiilor, a devenit astăzi o ştiinţă, cunoscându- se cu exactitate cu ce şi cum trebuie să se hrănească aceştia, în funcţie de vârstă şi de natura activităţilor zilnice. În multe cazuri, părinţii şi în special mamele asociază noţiunea de copil sănătos cu cea de copil gras şi frumos. Pentru a-şi vedea copilul gras, unele mame sunt în stare să se abată în fel şi chip de la alimentaţia cumpătată pe care ar trebui s-o primească copilul în funcţie de vârstă, sex, efortul fizic şi intelectual solicitat, precum şi de sezon. Pentru menţinerea sănătăţii copilului şi pentru creşterea capacităţii sale de muncă fizică sau intelectuală este important ca alimentaţia zilnică, denumită mai corect raţie alimentară, să conţină toate cele trei principii alimentare de bază- proteine, glucide, grăsimi- dar şi vitamine, săruri minerale, fibre celulozice şi apă, în cantităţi suficiente şi într- un anume raport între ele. Copiii şi adolescenţii cheltuiesc mai multă energie decât adulţii. Raportate la înălţimea şi greutatea corporală, nevoile calorice la copii sunt mai mari decât la adulţi, din cauză că organismul lor este în creştere şi dezvoltare, iar pentru întreţinere ( activitate cotidiană ), nevoile organismului sunt de asemenea mai mari, consumul de energie fiind crescut la această vârstă în fiecare celulă, ţesut sau organ, metabolismul celular fiind mai rapid şi mai intens. O altă parte se depozitează ca rezerve ( gucidele la ficat, grăsimile în ţesutul subcutanat ); o ultimă parte se transformă în substanţe identice cu cele care intră în structura ţesuturilor şi organelor aflate în creştere. Alimentaţia raţională a copilului include nu numai ce mănâncă el, sub aspect calitativ şi cantitativ, ci şi modul în care sunt pregătite alimentele pe care le consumă la masă şi pe care le dorim pregătite cât mai simplu şi cât mai dietetic posibil. De modul de pregătire şi de prezentare al alimentelor depind în mare măsură, atât apetitul copilului cât şi sănătatea aparatului său digestiv; o alimentaţie uşor dietetică şi alcătuită raţional protejează organismul de unele îmbolnăviri. Consumul de dulciuri face deliciul copiilor la această vârstă; şi nu este rău să li se dea dar cu moderaţie şi la timpul potrivit. Este preferabil ca necesarul de glucide să fie acoperit cu zaharurile din fructe şi mai puţin cu zaharuri superrafinate (zahăr, rahat, ciocolată, bomboane). Grăsimile trebuie să facă parte obligatoriu din alimentaţia şcolarului, dar cu moderaţia cantitativă şi mai ales cu selectivitate. Sunt preferabile grăsimile de origine vegetală, dar sunt necesare şi cele de origine animală (smântâna, untul).

77

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Băuturile nealcoolice (sucuri, siropuri, limonade din fructe, ceaiuri din plante) sunt permise şi chiar recomandate, dar cu moderaţie şi la momentul potrivit (nu înainte sau în timpul mesei, ci după masă). Modul de preparare a alimentelor pentru copiii şcolari se apropie mult de cel folosit în bucătăria adultului. Sunt contraindicate rântaşurile şi condimentele, alcoolul şi cafeaua; se recomandă reducerea consumului de alimente afumate sau excesiv de sărate (murături, peşte sărat). Ca repartizare a meselor la această vârstă se recomandă trei mese principale şi una, două gustări. Masa copilului trebuie pregătită apetisant, servită igienic, aspectuos şi într-un climat de linişte şi răbdare; în cazul refuzului total sau parţial al unor alimente, nu este recomandabil să se insiste şi să se forţeze copilul să le mănânce, pentru că, astfel, există riscul apariţiei unor reflexe fie de vomă, fie de repulsie temporară sau chiar definitivă pentru unele alimente neagreate de el, dar impuse lui. Cumpătarea trebuie să fie o deviză permanentă, pe care părinţii să nu uite să o insufle copiilor în atitudinea lor comportamentală faţă de problemele vieţii şi cu deosebire faţă de această necesitate fiziologică vitală- alimentaţia. Bibliografie: Călin, Maria- Teoria educaţiei, Editura All, Bucureşti, 1966; Iulian, Mincu- Aimentaţia raţională, Editura Medicală, 1978

Obezitatea și dezvoltarea personală Herțeg Liliana, Școala Gimnazială I.D.Sîrbu Petrila Considerăm că cel mai important obiectiv pe care trebuie să-l avem în vedere atunci când facem referire la o persoană obeză, este acela de a-i diminua obsesia faţă de alimente, ceea ce declanşează o nouă atitudine însăşi despre filosofia vieţii, având a alege între: - a mânca pentru a trăi - a trăi pentru a mânca, determinându-i o atitudine pozitivă despre un nou comportament atitudinal nutriţional. Totodată, Ballentine R.(2007) educaţia conştientizării propriului organism, învăţarea tehnicilor de a face faţă stresului emoţional, descoperirea unor căi noi de autosatisfacţie şi creativitate, împreună cu stabilirea unor obiceiuri legate de activitatea fizică şi menţinerea unei diete echilibrate, simple, practice, bogate în primul rând în vitamine, minerale şi cantităţi crescute 78

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

de proteine, pot avea succes. Un astfel de program nu elimină mecanic sau automat excesul ponderal, dar creează condiţiile necesare pentru ca persoana obeză să depaşească faza „deprinderii de a fi gras”. Pentru că vorbim de elementul de educaţie, tot mai mult regăsim în şcoli, elevi care manifestă tendinţe de obezitate, deoarece lipsa unor identităţi serioase ale elementelor ce produc anomalii, lipseşte. Astfel, pornind de la ideile uneori preconcepute ale părinţilor de a le da de toate ca „nimic să nu le lipseasc, aşa cum mi-a lipsit mie” şi primul gând se îndreaptă direct spre mâncare, copilul ajunge a face notă discordantă cu cei de vârsta lui. Se mişcă mai greu, nu rezistă la efort, este somnoros, neatent, lisit de bucuriile vârstei, toate ducând spre profilarea unui disconfortcontinuu, ceea ce duce în timp, la creerea unui prototip social lipsit de idealuri şi realizări profesionale şi care raportează totul la hrană şi saţietate. În acelaşi context, lipsa exerciţiului fizic (scutit din şcoală ca să nu facă efort şi oricum e o pierdere de foame viitoarea persoană obeză va considera mişcarea o teroare, un supliciu, un efort maxim, începând încet să o reducă la minim, preferând în viitor munci statice (la birou, la calculator), ceea ce-i îngrădeşte nevoia de mişcare şi de revitalizare a organismului, care adoptă deja „tehnica melcului în mişcare”. Pentru această persoană, preocuparea pentru hrană, fără a avea acoperire în trebuinţa organică, face ca întregul comportament să fie diferit, deoarece ea se află într-o permanentă căutare, dezvoltând stări de anxietate, stres, nervozitate şi chiar boli nutriţionale ce pot ajunge şi pe un fond nervos apărute din nevoia stringentă a unor necesităţi biologice. Aceste persoane ajung să se simtă singure, să nu se raporteze la nimic, să-şi cultive anumite obiceiuri alimentare şi chiar în unele situaţii necontrolabile, să apară tentativele suicidare. În asemenea situaţii, persoanele obeze trebuie a fi ajutate de a conştientiza, aşa cum aminteam anterior, că de ele depinde dorinţa de a controla greutatea şi a lupta conştient cu hrana, cântarul şi gânbdirea negativă, fapte ce se vor reliefa asupra unui nou profil, atât psihic cât şi fizic. Astfel, din punctul de vedere al psihopedagogiei nutriţional, persoana obeză va trebui „să lucreze” la atitudinea şi comportamentul său faţă de actul nutriţional, pornind de la: a)- regularitatea servirii celor trei mese zilnice în aşa fel încât, urmate cu atenţie mărită şi conştientizat faptul că programul regulat micşorează obsesia pentru mâncare, interesul devine controlat şi psihicul reacţionează ca atare; b)- găsirea satisfacţiei în altceva decât în mâncare, fapt care duce la canalizarea eforturilor cognitive spre noi identităţi de exprimare: muncă, mişcare, artă, creaţie, imaginea de sine rămânând nealterată; 79

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

c)- aplicarea unor programe psihoterapeutice „modelate” după profilul de personalitate a persoanei obeze în cauză; d)- scăerea în greutate ca efect secundar al evoluţiei individuale, de aceea „lupta” se va da între a avea în plus sau în minus un număr de kilograme; e)- acceptarea pierderii în greutate ca un proces de descoperire în ideea în care devine mai subţire prin lipsa de kilograme, dar şi dacă poate face faţă conflictelor pe care o asemena situaţie le declanşează, atât la nivel fizic cât şi psihic, trecând peste ceea ce a declanşat etapa de supraalimentare. La aceste câteva elemente de reper pe care noi le considerăm ca preambul la ceea ce priveşte starea în sine, adăugăm remarcile lui P. Ballentine că, dacă persoana este pregătită să accepte aceste aspecte legate de modul în care a închis uşa semnalelor şi sentimentelor interioare, de modul în care tendinţa de a fi inactiv se corelează cu modul de gândire şi cu sentimentele, şi de aceea ce înseamnă pentru individ imaginea de sine ca „persoană grasă”, aceasta va deveni mai puţin suprasolicitată atât din punct de vedere psihic cât şi fizic, atunci implicarea personală va da roade prin scorul pozitiv scontat într-o asemenea situaţie, reliefat totul prin creşterea stimei de sine şi a calităţii vieţii personale. Şi-atunci, întorcându-ne la proverbul românesc „grasă şi frumoasă/ slabă şi urâtă” mai are rost discursul nostru expozitiv? Cu siguranţă da, atunci când nu se întrece măsura şi există cumpătare la bucatele mesei, neuitând că „Haplea” nu era iubit de nimeni, hainele stăteau „ca pe un gard”, iar cheile cămărilor erau bine ascunse şi păzite de chelărese. Şi toate acestea neuitând sfatul tânărului Pitagora (Dumitrescu R.–1996) care este atât de simplu şi înţelept „Veghează asupa bunei sănătăţi a trupului tău. Mănâncă, bea şi fă exerciţii cu moderaţie. Măsura ta cea dreaptă este aceea care te împiedică de a te moleşi. Şi obişnuieşte-te cu un regim curat şi sever”. Şi-ajungem astfel, în filosofia actului în sine, ca mintea să conducă trupul, ştiind că „lăcomia strică omenia”, adică rânduială întru tot şi toate dându-i în fapt, frumuseţe felului în care respectăm şi binecuvântăm hrana, rămânând sănătoşi şi rezistând astfel cu bună ştiinţă la „ispita unei bucături în plus”, care, de ce nu, poate începe ceva ce nu ne dorim, adcă: mai mult, mai greu şi istovitor de dus- grăsimea. Bibliografie Ballentine R. - Dietă şi nutriţie, Ed.Curtea Veche, Bucureşti, 2007 Dumitrescu R. - Taina longevităţii, Ed. Iri, Bucureşti, 1996 80

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Alimentaţia sănătoasă a şcolarului ,, Eşti ceea ce mănânci ... ,, Prof. înv. primar Nedesca Rodica Marioara - Şcoala Gimnazială ”Sf. Varvara” Aninoasa, Iscroni Structură

,, Alimentul este primul nostru medic… ,, (HIPOCRATE) Alimentaţia, ca factor important al creşterii, dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate a copiilor, a devenit astăzi o ştiinţă, cunoscându-se cu exactitate cu ce şi cum trebuie să se hrănească aceştia, în funcţie de vârstă şi de natura activităţilor zilnice. O alimentaţie sănătoasă ne scuteşte de multe vizite neplăcute la medic, ne ajută să prevenim boli sau să le tratăm pe cele existente. În multe cazuri, părinţii şi în special mamele asociază noţiunea de copil sănătos cu cea de copil gras şi frumos. Pentru a-şi vedea copilul gras, unele mame sunt în stare să se abată în fel şi chip de la alimentaţia cumpătată pe care ar trebui s-o primească copilul în funcţie de vârstă, sex, efortul fizic şi intelectual solicitat, precum şi de sezon. Suntem în total dezacord cu punctul de vedere al acestora, deoarece noţiunea de « gras » o exclude pe cea de « sănătos ». Astfel, prin diferite activităţi extracurriculare, încercăm să-i protejăm şi să-i învăţăm pe elevii noştri cum să se ferească de « monştrii » înveliţi în ambalaje atrăgătoare, care fac elementul multora din reclamele TV. Pentru menţinerea sănătăţii copilului şi pentru creşterea capacităţii sale de muncă fizică sau intelectuală este important ca alimentaţia zilnică, denumită mai corect raţie alimentară, să conţină toate cele 3 principii alimentare de bază – proteine, glucide, grăsimi – dar şi vitamine, săruri minerale, fibre celulozice şi apă, în cantităţi suficiente şi într-un anume raport între ele. Igiena alimentaţiei poate fi definită ca ramura igienei care se ocupă de prevenirea îmbolnăvirilor determinate de o alimentaţie necorespunzătoare şi de promovarea sănătăţii pe baza unei alimentaţii raţionale în funcţie de necesităţile fiecărui organism. Organismul uman prin procesul de alimentaţie preia din mediul înconjurător substanţele nutritive de care are nevoie şi pe care le transformă pentru o desfăşurare normală a activităţii metabolice. Omul modern, datorită multiplelor activităţi desfăşurate zilnic, acordă o importanţă redusă alimentaţiei, mulţumindu-se cu mese nesănătoase, constituite din semipreparate şi servite în cea mai 81

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

mare grabă. Uită astfel că nevoia organismului de substanţe nutritive este continuă şi că lipsa acestora provoacă apariţia unor grave probleme de sănătate şi de luare în greutate. Un alt factor determinant al îmbolnăvirilor îl constituie consumul excesiv de cafea, tutun şi alcool. Odată cu evoluţia societăţii, gama produselor alimentare s-a extins şi este extrem de complexă în ceea ce priveşte compoziţia chimică, de la produsele ce reprezintă regnul vegetal la cele din regnul animal. Cu toată diversitatea pe care o prezintă, produsele alimentare se caracterizează prin trăsături comune, în limita fiecărei grupe, privind compoziţia chimică. În majoritatea produselor alimentare întâlnim nouă grupe principale de substanţe (principii nutritive): Apă; Săruri minerale; Glucide; Lipide; Proteine; Acizi organici; Pigmenţi; Vitamine; Enzime. În legătură cu necesarul de substanţe nutritive, consumatorul le poate prelua în funcţie de următoarele criterii: vârstă, sex, masă corporală, înălţime, felul şi intensitatea activităţilor fizice depuse, condiţii de locuit, condiţii de mediu. Proteinele sunt substanţe complexe, formate din aminoacizi şi au rol plastic în construcţia celulară. Aminoacizii constituie cărămizile din care se construieşte o moleculă de proteină (fie ea de origine animală sau vegetală). Unii dintre ei pot fi sintetizaţi în organism, chiar dacă hrana nu-i conţine, dar există alţii pe care organismul nu-i poate sintetiza şi pe care omul îi ia din natură, odată cu alimentaţia; lipsa acestora din urmă din alimentaţia obişnuită a copiilor şi tinerilor (care trebuie să conţină proteine cu mare valoare nutritivă) poate aduce mari prejudicii sănătăţii lor. Toate celulele şi ţesuturile organismului, cu precădere în perioadele sale de creştere, conţin în structura lor proteine. Ele participă la sinteza enzimelor şi a celor mai mulţi hormoni secretaţi de glandele endocrine, prin mijlocirea cărora au loc majoritatea proceselor metabolice şi fiziologice. Sursele alimentare cele mai bogate în proteine sunt, dintre produsele animale: carnea, ouăle şi produsele lactate; dintre cele vegetale: soia, fasolea, mazărea, grâul, orezul, cartoful, etc. proteinele 82

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

trebuie să reprezinte la un copil în perioada de creştere circa 16% din totalul raţiei calorice, adică 34 grame proteine pentru fiecare kilogram al greutăţii sale corporale. Lipsa sau insuficienţa proteinelor din alimentaţia copiilor duce la întârzierea creşterii (împiedicând totodată o bună dezvoltare a creierului şi a funcţiilor nervoase) şi la scăderea rezistenţei organismului la infecţii, deoarece proteinele sanguine conţin o fracţiune – gama globulină – cu rol în apărarea organismului împotriva celor mai multe boli provocate de microbi sau de viruşi. Pentru asigurarea unei cantităţi optime de proteine, cu toate avantajele nutriţionale ale acestora, un adult sănătos, cu activitate obişnuită trebuie să consume 1,2…1,5 g proteine/kg corp/zi. Persoanele care antrenează consum ridicat de energie sau care lucrează în mediu toxic şi convalescenţii trebuie să consume 1,5…2 g proteine/kg corp/zi. Cantitatea recomandată de lipide pentru adolescenţi, persoane care antrenează un consum destul de ridicat de energie, este de 1,5…2 g/kg corp/zi, iar pentru adulţi este de 0,7…1 g/kg corp/zi. Cantitatea de glucide recomandată este de 4…8 g/kg corp/zi. Vitaminele sunt substanţe organice prezente în cantităţi foarte mici în produsele alimentare, dar care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a proceselor biologice. Acestea nu pot fi sintetizate de organism, ca atare trebuie asigurate prin hrana zilnică. Fructele şi legumele reprezintă cele mai mari depozite de vitamine, săruri minerale, glucide şi alte elemente indispensabile vieţii. Încă din antichitate reprezintă forma de bază a hranei umane, în lucrarea « Vedas » spunându-se că erau baza mâncării zeilor, iar în conformitate cu Coranul, cartea sfântă a musulmanilor, strugurii, curmalele, smochinele, măslinele şi rodiile sunt daruri din Rai. Întrucât se grăbesc să fie digerate, ele trebuie consumate cu cel puţin o jumătate de oră înainte de masă sau la trei ore după servirea mesei. Pot înlocui cu succes micul dejun sau cina, ajutând la detoxifierea organismului. Legumele nu trebuie neglijate deloc, datorită varietăţii de vitamine ce le conţin : A, B, C, D, E, K, PP. Conţinutul lor în săruri minerale le sporeşte valoarea alimentară. Având aceste beneficii, nu ar trebui să ne lipsească de pe masă proaspete sau gătite în orice fel. Sărurile minerale numite şi săruri organice se găsesc în produsele alimentare vegetale şi animale în cantităţi variate de 0,1…8,0%. Părţile vegetale aeriene ale plantelor şi părţile periferice ale boabelor, seminţelor sunt mai bogate în săruri minerale decât bulbii, rădăcinile şi tuberculii. Carnea animalelor bătrâne este mai mineralizată decât carnea animalelor tinere;la fel carnea slabă are mai multe minerale decât carnea grasă. Nevoia organismului uman de elemente minerale este acoperită în general printr-o alimentaţie echilibrată. Scopul principal al consumului de alimente îl constituie satisfacerea sau acoperirea necesarului zilnic de substanţe nutritive, dar atunci când în mediu există sau se produc anumite perturbări este 83

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

posibil ca unele alimente să conţină agenţi nocivi omului (putem spune că alimentul nu are inocuitate). Unii dintre factorii care pot afecta inocuitatea alimentelor sunt aditivii alimentari (E-urile). Comparativ cu restul substanţelor, e-urile nu cresc valoarea energetică sau nutritivă a alimentelor în care sunt folosite. Ele au rolul de a prelungi perioada de păstrare şi de îmbunătăţire a calităţii unui aliment, în special aroma şi gustul. Consumul repetat de produse alimentare în compoziţia cărora intră aditivi sintetici poate duce la o slăbire a sistemului imunitar, la agravarea unor afecţiuni mai vechi şi la apariţia altora noi. O alimentaţie necorespunzătoare poate să ducă la o serie de îmbolnăviri cu caracter de masă: avitaminoze, rahitism, ateroscleroză sau să scadă rezistenţa organismului la infecţii, substanţe toxice. Cauzele care pot face ca alimentaţia să fie vătămătoare depind de: cantitatea, calitatea, digestia şi metabolismul alimentar, conţinutul în substanţe toxice, conţinutul în microorganisme patogene şi conţinutul în paraziţi. Nevoia zilnică de calorii la copii (cantitatea de calorii exprimă de fapt valoarea energetică a unui aliment sau a unei întregi mese) este variabilă cu vârsta, cu starea de sănătate sau de boală a organismului şi cu activitatea fizică şi psihică pe care o desfăşoară zilnic. Valorile medii ale necesarului de calorii, în funcţie de vârstă, de sex şi de activitatea desfăşurată sunt: 2 400 calorii/zi la vârsta de 7 ani; 3 100 calorii/zi la vârsta de 12 ani. Nevoile calorice sunt mai crescute la copii nervoşi sau hiperactivi, la cei cu stări febrile, cu tulburări de absorbţie digestivă a alimentelor sau la cei aflaţi în convalescenţă după unele boli; sunt în schimb mai reduse la copiii aflaţi în timpul fazei acute a multor boli sau la cei cu o viaţă sedentară. O alimentaţie echilibrată, raţională, presupune ca 15-20% din cantitatea calorică globală a zilei să fie consumată la masa de dimineaţă, 5-10% la gustări (între mese), 40-50% la masa de prânz şi restul de 25-40% la cina copilului. Mesele copioase solicită un efort digestiv şi o mare încărcare vasculară (sângele este sustras din circulaţia generală şi adus în exces în circulaţia organelor aparatului digestiv şi anume în stomac, ficat, mezenter); ca o consecinţă imediată, apare irigarea deficitară a creierul şi implicit apariţia stării de somnolenţă, de moleşeală, de lene şi chiar lentoare în ideaţie. Copiii şi adolescenţii cheltuiesc mai multă energie decât adulţii. Raportate la înălţimea şi greutatea corporală, nevoile calorice la copii sunt mai mari decât la adulţi, din cauză că organismul lor este în creştere şi dezvoltare, iar pentru întreţinere (activitate cotidiană), nevoile organismului sunt de asemenea mari, consumul de energie fiind crescut la această vârstă în fiecare celulă, ţesut 84

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

sau organ, metabolismul celular fiind mai rapid şi mai intens. Substanţele nutritive aduse de sânge la nivelul celulelor şi ţesuturilor (şi, dintre ele, mai ales glucidele şi grăsimile) sunt în parte arse pentru producerea energiei. O altă parte se depozitează ca rezerve (glucidele la ficat, grăsimile în ţesutul subcutanat); o ultimă parte se transformă în substanţe identice cu cele care intră în structura ţesuturilor şi organelor aflate în creştere. În afară de latura calitativă a alimentaţiei (calitatea principiilor nutritive şi echilibrul dintre ele în compunerea raţiei alimentare), nu trebuie neglijată nici latura ei cantitativă. Urmărirea celui de-al doilea aspect al raţiei este uşor de obiectivat, curba ponderală fiind indicatorul cel mai uşor de supravegheat, în creşterea şi dezvoltarea copilului. Dacă alimentaţia copilului este corespunzătoare calitativ nevoilor sale de creştere şi dacă nu există vreo cauză patologică de natură să împiedice creşterea corporală (stări cronice de boală precum: diabetul zaharat, enterocolita cronică, ulcerul gastric sau duodenal, cancerul), cântărirea copilului din timp în timp va indica o creştere continuă a greutăţii sale. Stagnarea greutăţii corporale sau dimpotrivă o creştere exagerată (mai ales dacă nu este vorba de o permanentă supraalimentaţie) trebuie să atragă atenţia familiei şi, dacă fenomenul nu este întâmplător, ci persistent, să prezinte de îndată copilul la un control medical, pentru depistarea cauzelor şi îndepărtarea lor. Alimentaţia raţională a copilului include nu numai ce mănâncă el, sub aspect calitativ şi cantitativ, ci şi modul în care sunt pregătite alimentele pe care le consumă la masă şi pe care le dorim pregătite cât mai simplu şi cât mai dietetic posibil. De modul de pregătire şi de prezentare a alimentelor depind, în mare măsură, atât apetitul copilului, cât şi sănătatea aparatului său digestiv; o alimentaţie uşor dietetică şi alcătuită raţional protejează organismul de unele îmbolnăviri. Cumpătarea trebuie să fie o deviză permanentă, pe care părinţii să nu uite să o insufle copiilor în atitudinea lor comportamentală faţă de problemele vieţii şi cu deosebire faţă de această necesitate fiziologică vitală – alimentaţia. De la început trebuie să precizăm că, la copilul de vârstă şcolară, modificarea alimentaţiei, în sensul îmbogăţirii ei, nu se face prin desprinderea totală de alimentaţia perioadei precedente de viaţă.

Necesarul zilnic de calorii la această vârstă variază între

1 700 şi 3 300, majoritatea acestora fiind acoperite prin lapte şi derivate, carne şi preparate din carne, ouă, pâine şi alte derivate din cereale, zahăr şi produse zaharoase, grăsimi animale sau vegetale, legume, fructe, etc. Consumul de dulciuri face deliciul copiilor la această vârstă; şi nu este rău să li se dea dar cu moderaţie şi la timpul potrivit. Este preferabil ca necesarul de glucide să fie acoperit cu zaharurile din fructe şi mai puţin cu zaharuri superrafinate (zahăr, rahat, ciocolată, bomboane). 85

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Grăsimile trebuie să facă parte obligatoriu din alimentaţia şcolarului, dar cu moderaţia cantitativă şi mai ales cu selectivitate. Sunt preferabile grăsimile de origine vegetală, dar sunt necesare şi cele de origine animală (smântâna, untul). Băuturile nealcoolice (sucuri, siropuri, limonade din fructe, ceaiuri din plante) sunt permise şi chiar recomandate, dar cu moderaţie şi la momentul potrivit (nu înainte sau în timpul mesei, ci după masă). Modul de preparare a alimentelor pentru copiii şcolari se apropie mult de cel folosit în bucătăria adultului. Sunt contraindicate rântaşurile şi condimentele, alcoolul şi cafeaua; se recomandă reducerea consumului de alimente afumate sau excesiv de sărate (murături, peşte sărat). Ca repartizare a meselor la această vârstă se recomandă trei mese principale şi una, două gustări. Masa copilului trebuie pregătită apetisant, servită igienic, aspectuos şi într-un climat de linişte şi răbdare; în cazul refuzului total sau parţial al unor alimente, nu este recomandabil să se insiste şi să se forţeze copilul să le mănânce, pentru că, astfel, există riscul apariţiei unor reflexe fie de vomă, fie de repulsie temporară sau chiar definitivă pentru unele alimente neagreate de el, dar impuse lui. Pentru întocmirea unui meniu complet şi corect, atât pentru copil, cât şi pentru adult se vor respecta următoarele recomandări: evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite. Spre exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine şi cu gem sau cu biscuiţi. La masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preparate preponderent din glucide (cereale) ca, de exemplu, supă de găluşte şi friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume; făinoasele vor fi înlocuite cu legume variate; evitarea la cină a mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot); se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite, numai dacă sunt prelucrate termic, în prealabil, prin fierbere sau sub formă de salamuri prăjite ori pregătite la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite; îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosirea de salate din crudităţi şi adăugarea de legume-frunze în supe sau ciorbe; interdicţia folosirii cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, cât şi a ouălor fierte (nesecţionate după fierbere). 86

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

În ultimii ani s-a impus în rândul elevilor o modă, agreată chiar şi de unii adulţi, dar şi dezagreată de alţii: anume, moda „gumei de mestecat”. Iniţial, guma de mestecat s-a folosit în scopul realizării unui masaj asupra gingiilor, cu rol benefic asupra circulaţiei sanguine în gingii şi chiar şi în pulpa dintelui. Rolul ei binefăcător a fost constatat în multe cazuri de paradontoză, boală a adulţilor severă şi extrem de răspândită în lume, caracterizată prin devitalizarea progresivă a dinţilor şi, în final, prin căderea lor. Se susţine, de asemenea, că obiceiul de a mesteca gumă ajută fumătorilor să se lase mai uşor de fumat, deşi ne îndoim de faptul că substituţia se poate realiza aşa de uşor şi mai ales definitiv. Unii cercetători susţin că mestecatul gumei ar avea o acţiune sedativă nervoasă, egală cu a unor medicamente (napoton, meprobamat). În sfârşit, nu este de neglijat plăcerea produsă copiilor de obiceiul mestecării gumei, atât pentru gustul ei iniţial plăcut cât şi pentru satisfacţia mestecării continue, mai ales în momentele de nelinişte sau de repaus. Dar guma de mestecat are şi unele implicaţii nefavorabile asupra stării de sănătate, în special asupra aparatului digestiv. Masticaţia continuă a gumei duce la creşterea exagerată a cantităţilor de salivă secretată de glandele salivare (până la 800-1 000 ml/zi). Cantitatea mare de salivă înghiţită realizează, mai ales la copii, distensia stomacului şi diluarea fermenţilor din sucul gastric, astfel încât digestia- şi în special cea a proteinelor- se perturbă. Este de menţionat şi faptul că necesitatea înghiţirii frecvente a salivei produse în exces duce concomitent şi la înghiţirea unei cantităţi mai mici sau mai mari de aer, care umple şi destinde stomacul, declanşând eructaţia zgomotoasă (eliminarea bruscă a aerului). Şi sucul gastric creşte sub influenţa mestecatului continuu al gumei, ajungând la 3 000-4 000 ml/zi. Paralel cu creşterea cantităţii de suc gastric, creşte şi aciditatea lui, deci potenţialul iritativ asupra mucoasei gastrice şi intestinale duce la apariţia de gastrite, gastro- duodenite sau chiar ulcere. Obiceiul mestecatului gumei este atât de larg răspândit încât este greu de combătut. De aceea, este recomandată moderaţia în consumarea gumei de mestecat: nu oricând, nu timp îndelungat şi nu în timpul unor activităţi fizice deosebite, în care apare riscul sufocării prin înghiţirea accidentală a restului de gumă. Pentru că s-a incriminat posibilitatea creşterii incidenţei cariilor dentare pe dinţii acoperiţi de resturi de zahăr rezultate din gume de mestecat, s-a creat un tip de gumă, tot dulce, dar care nu are adaos de zahăr, ci un edulcorant (îndulcitor) sintetic. 87

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Unele persoane susţin că nu există mâncăruri „ rele”, doar mâncăruri pe care să le consumăm cu moderaţie. Ei bine nu e chiar aşa...! Dacă ar fi să întocmim un top al mâncărurilor nesănătoase, care nu au nicio valoare nutritivă şi pe deasupra mai şi oferă organismului o doză „sănătoasă” de toxine, am enumera: gogoşile, cartofii prăjiţi, chipsurile, băuturile carbogazoase, cremvurştii şi alte mezeluri, margarina, guma de mestecat, etc., alimente care abundă în arome, conservanţi, grăsimi, nitriţi şi nitraţi, e-uri şi alte otrăvuri. Să nu neglijăm toate aceste aspecte, să cultivăm o educaţie pro sănătate la elevii noştri, prevenind toxiinfecţiile alimentare, disconfortul gastric, bolile parazitare, hepatitele, etc., prin respectarea unor norme igienice şi reguli sănătoase de alimentaţie. Să nu uităm că „ sănătatea este totul, dar fără sănătate totul este nimic...” (Schopenhauer)

Impactul curei de slăbire asupra dezvoltării personale Herbei Corina Elena, Școala Gimnazială I.D.Sîrbu Petrila De ce-şi doresc oare femeile atât de mult să slăbească? Cochetând cu ideea am putea pleda pentru: frumuseţe, interes, imagine de sine, reuşită, recunoaştere şi mult, foarte mult,succes, pentru că a fi vedetă, star sau o „tipă cu fiţe”, dă bine în/ la lume întotdeauna. Desigur că o asemenea interpretare poate fi „la modă”, dar de fapt ea ascunde: frustrări, neîmpliniri, refulări, conduite de risc comportamental, abandon, carenţe afective, toate „înghesuindu-se” în trei cuvinte: cură de slăbire, fără drum de întoarcere. Asemenea persoane ajung a desconsidera însăţi sănătatea trupească şi sufletească pe care o au, dorindu-şi altceva. Acest altceva, poate, şi are implicaţii, practic, impactul ce-l declanşează asupra unor procese cognitive, este observabil: Astfel: - scade puterea de concentrare; - mecanismele învăţării slăbesc; - inteligenţa, prin rezolvarea unor situaţii problemă se diminuează; - scade puterea de atenţie; - se pierd elemente specifice legate de limbaj şi comunicare; - scade interesul pentru viaţă în general şi calitatea ei în special; - apar carenţele afective pe un fond al disconfortului psihosocial; 88

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

- sunt dereglate procesele metabolice normale, iar lista poate să rămână deschisă deoarece, fiecare dintre noi ne trăim în mod propriupersonal

şi

mai

puţin

conştient,

efectele distructive ale unei cure de slăbire ce nu este

supravegheată de un nutriţionist şi care, nu ne face nici mai buni, nici mai tineri, deştepţi şi frumoşi, ci din contră. De aceea, chiar dacă adolescentele caută idolul/ modelul fiind într-o permanentă dorinţă de a trăi clipa şi momentul fără a investi în viitorul lor ce presupune o minte şi un trup sănătos, e necesar a le conştientiza întregul carambol pe care-l presupune o necontrolată cură de slăbire. În primul rând, au de suferit trăsăturile de caracter care devin a se limita la „slabăînfometată- trebuie să arăt bine” şi până la apariţia elementelor de personalitate dizarmonică ce pot începe de la anorexie. În al doilea rând se manifestă carenţele unei instabilităţi afective ce declanşează comportamente inadecvate, scăzând nepermis de mult, stima şi imaginea de sine, dezechilibrul psihic fiind foarte aproape. Şi-n al treilea rând, dar nu şi ultimul, raportarea la ceilalţi prin relaţiile de integrare în comunitate şi societate, se află într-o permanentă fluctuaţie, marginalizarea şi pierderea identităţii propriei persoane fiind foarte aproape, iar consecinţele inimaginabile câteodată, ajungând chiar până la suicid sau tentativă suicidară. Numărătoarea poate continua, important fiind de a găsi modalitatea/ strategia de a stopa astfel de manifestări ce-şi au „acoperire” doar în stări distructive. Astfel, dacă reuşim a determina persoanele în cauză a conştientiza că: a)- e necesar un control permanent al actului nutriţional; b)- îşi pun în pericol sănătatea; c)- există o frumuseţe interioară care „eclipsează” învelişul exterior al trupului; d)- trebuie să înveţe a se accepta aşa cum sunt (să se iubească); e)- sunt unice şi irepetabile; f)- frumuseţea exterioară este

trecătoare şi că cea interioară primează;

g)- nu trăiesc pentru a mânca; h)- au o personalitate puternică, atunci identitatea lor revine la normalitate iar factorii amintiţi în capitolele anterioare: ereditatea, mediul şi educaţia îşi vor spune pregnant cuvântul, ameliorând substanţial alte situaţii create. 89

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Dacă este uşor a înţelege, accepta şi educa o persoană „dependentă” de cura de slăbire? A spus cineva, da? Cu siguranţă că nu, important este ca cel/ cea în cauză: 1)- să doreasă a fi ajutat; 2)- să accepte situaţia/ ajutorul; 3)- să nu se considere singur/ă, ştiind întotdeauna că are dreptul la încă o şansă, că stă în puterea sa a dori şi a voi a avea în continuare o viaţă sănătoasă, fără stresul cântarului, nefiind singură în despărţirea de nesocotita şi neînţeleasa cură de slăbire, cu care nu era nevoie să se întâlnească. BIBLIOGRAFIE Ballentine R. - Dietă şi nutriţie, Ed. Curtea veche, Bucureşti, 2007 Enăchescu C. - Tratat de psihopatologie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000 Hart A. - Sănătate şi energie, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

Tulburări comportamentale de risc nutrițional Dobre Marinela, Școala Gimnazială ”I.D.Sîrbu” Petrila Anorexia- „moda” adolescenţei Caracteristică mai ales perioade de preadolescenţă şi adolescenţă (12- 18 ani), uneori şi la persoanele adulte, anorexia mentală este identificată sub următoarele forme: a)- o tulburare care se caracterizează prin: - percepţia distorsionată a imaginii propriului corp, în sensul în care persoanele cu această tulburare se văd supraponderale indiferent de cât de slabe sunt; - ideea osesivă privind greutatea şi frica obsesivă de a nu se îngrăşa; - comportamentul alimentar specific care include regimuri drastice, hipocalorice, pentru a-şi menţine greutatea sub nivelul normal; - greutatea trebuie să fie mai mică decât 85% din greutatea minimă normală; 90

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

b)- tulburare a conduite alimentare caracterizată printr-un refuz mai mult sau mai puţin sistematizat de a se alimenta intervenind ca mod de răspuns la conflictele psihice. c)-este refuzul alimentării, care din punct de vedere psihologic poate să apară ca o consecinţă a unui conflict actual cu anturajul, în special cu mama, cât şi teama de abandon, culpabilitatea legată de trezirea sexualităţii, toate putând semnifica nostalgia trecutului şi dorinţa de a reveni la situaţia infantilă. Toate aceste elemente de identitate, converg spre acelaşi punct care se materializează, legat de persoana în cauză, de existenţa unui conflict decalnşat în timp şi întreţinut sub varii aspecte ce declanşează o conduită de risc comoprtamental din punct de vedere nutriţional. Conflictul apare pe fondul unor neînţelegeri a rolurilor din familie (până unde părinte, până unde copil), a statusurilor sale, cât şi a crizelor de personalitate, sub forma identităţii, scăzând stima de sine şi încredere, fiind consecinţa perceperii personale a copilului. Larousse (1998), surprinde faptul că, încă de la naştere, copilul se află prins într-o relaţie cu mama care se înscrie între trebuinţă şi solicitare. Obiectul alimentar care satisface trebuinţa este şi obiectul unei solicitări de iubire din partea mamei- doică. Copilul pretinde să fie hrănit şi iubit în acelaşi timp în care mama îl iubeşte şi-i cere de asemenea să absoarbă hrana pe care i-o pregăteşte. Din moment ce dorinţa copilului se inserează între trebuinţă şi cerinţă, întemeindu-se pe o lipsă, copilul poate fi determinat să respingă hrana, refuzând să răspundă cererii excesive a unei mame care confundă hrana cu iubirea, sau căreia îi place prea mult să hrănească din neputinţa de a nu putea iubi. Fiind într-o permanentă căutare, adolescentul intensifică conflictul cu familia, refuzând hrana şi implicit apariţia anorexiei nervoase este consecinţa. Doreşte să arate altfel, să scape de perioada „grăsuţă” şi atunci pur şi simplu refuzul hranei, combinat cu medicamente şi excesive exerciţii de mişcare, declanşează în final, dizarmonia (vomă, greţuri, dureri stomacale, slăbit necontrolat), moment în care persoana în cauză se identifică deja cu anorexicul. Pericolul apare atunci când slăbitul este scăpat de sub control, iar implicarea actului în sine, din punct de veder psihologic, este dezolant, deoarece declanşează stări ce influenţează negativ întreaga conduită a persoanei în cauză, ea dovedind în anumite situaţii, momente şi de labilitate psihică. Face astfel un ritual din mâncare (dacă există) folosind bucăţele foarte mici pe care le mestecă îndelungat dorind a-şi alunga senzaţia de foame chiar dacă aceasta există şi persistă, negând din start orice urmă de argument logic asupra pericolului la care se expune voit. În asemena situaţii, intervenţia se va face atât prin terapie medicamentoasă cât şi psihoterapeutică. Legat de cea din urmă componentă, se va lucra mult şi cu familia, chiar 91

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

separând persoana de ea, pentru a stinge conflictul existent, aplicând apoi un program psihoterapeutic centrat pe client, care va conştientiza pericolul din punct de vedere al sănătăţii, în care se află, cât şi aplicarea psihoterapiilor scurte: cognitivcomportamentală, suportivă, ţinând cont de persoana în cauză. Întregul demers terapeutic trebuie conştientizat de către persoana în cauză, ajungând a înţelege sub toate aspectele, implicarea sa la menţinerea sub control a bolii, acolo unde s-a declanşat deja, cât şi a prevenţei prin susţinerea medico- psiho- socială din partea tuturor celor interesaţi de a trece cu bine de „furcile candine” ale preadolescenţei şi adolescenţei, vor fi aproape, încurajând-o şi salvându-i în extremis, identitatea. Bulimia- rezultanta crizei. În „oglindă” cu anorexia, bulimia întâlnită la preadolescenţă şi adolescenţă e definită ca: a)- tulburare de comportament caracterizată prin accese incredibile de foame excesivă, cu absorbţie masivă şi neîntreruptă de mari cantităţi de hrană, urmate de vomismente provocate sau de adormire. b)-apetit excesiv care îl face pe subiect să mănânce în mod exagerat. c)- tulburare a alimentaţiei caracterizată prin ingestia episodică, de scurtă durată, a unor cantităţi excesive de mâncare, asociată cu tendinţa la supracontrol al greutăţii corporale şi tulburarea imaginii propiului corp. Bulimia apare ca o acumulare permanentă de hrană/ alimente, cauzalitatea fiind stresul, incapacitatea de acomodare la o situaţie, conflicte, neraportarea la ceilalţi, fiind chiar considerată o conduită „de descarcerare”. („mentalizare a conflictului”- Jeican R. (2001). Apare în stările depresive, angoase, frică de a se îngrăşa, scăderea stimei de sine, declanşând conflicte la nivelul familiei, adolescentul dezvoltând o conduită de risc alimentar, mâncat pe furiş, furt de alimente, ascuns pentru a mânca, boala ducând în timp la izolare şi dificultăţi de adaptare socială. Posibile de a deveni bulimice sunt şi femeile între 40 şi 50 de ani care trec printr-o criză de identitate dublată de una a statusului social, ceea ce creează o debusolare a întregului organism, hrana reprezentând pentru ele „refugiu”, rezolvarea problemei pe care nu vrea să o conştientizeze. Pornit de la un simplu „ronţăit permanent”, la un mestecat de gumă în neştire, evadarea în mâncare ca o salvare lamentabilă, este foarte aproape de declanşarea bolii. În fond, bulimia poate fi considerată o conduită de risc alimentar ce declanşează, indiferent de vârsta bulimicului, anacronism comportamental ce afectează echilibrul vieţii persoanei aflate în cauză. De fapt, alături de anorexie, bulimia „rupe” echilibrul, declanşând anomalia şi boala. Ca şi anorexia, bulimia se tratează psihoterapeutic prin conceperea unui 92

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

program personalizat al clientului în cauză, recomandat fiind terapiile cognitiv- comportamentale ce vor viza: a)- schimbarea conduitelor alimentare; b)- reducerea factiâorilor de stres; c)- schimbarea atitudinii bolnavului faţă de conduita alimentară; d)- creşterea stimei de sine. BIBLIOGRAFIE Enăchescu C. - Tratat de psihopatologie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000 Jeican R. (2001)- Psihiatrie pentru medicii de familie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca

Vreau să fiu sănătos Birlut Elena - Grădinița P.P.Nr. 1-Struct. A Sc.Gim. I.D.Sirbu UNITATEA: GRADINITA P.P.NR. 1-Struct. A Sc.Gim. I.D.Sirbu LOCALITATEA Petrila, JUDETUL Hunedoara PROPUNATOARE:BIRLUT ELENA NIVEL: II CATEGORIA DE ACTIVITATE: EDUCATIE PENTRU SOCIETATE FORMA DE ACTIVITATE: EDUCATIE PENTRU PROTECTIE PERSONALA MIJLOC DE REALIZARE: JOC DIDACTIC

TIPUL

DE

ACTIVITATE:

INTER/TRANSDISCIPLINARA,

DE

CONSOLIDARE

SI

SISTEMATIZARE A CUNOSTINTELOR Obiectiv fundamental: Educarea in spiritual respectului fata de propria sanatate, in spiritual protejarii mediului inconjurator si al cunoasterii factorilor de mediu cu care interactioneaza si care pot influenta starea de sanatate. Obiective operationale: la sfarsitul activitatii, prescolarii vor fi capabili: 93

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Cognitive: OC1: sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala, precum si reguli de securitate personala; OC2: sa cunoasca si sa aplice reguli referitoare la igiena personala; OC3: sa cunoasca sis a aplice reguli privind protectia vietii proprii si a celor din jur, a mediului inconjurator; OC4: sa cunoasca factorii de influenta a starii de sanatate. Motrice: OM1: sa-si dirijeze efortul oculo-motor spre centrul de interes vizat de educatoare; OM2: sa foileteza materialul in conditii de igiena si securitate; OM3: sa-si reprime dorinta de a efectua miscari inutile in timpul activitatii; OM4: sa invete sa astepte intr-o sarcina ce implica asteptare. Afective: OC1: sa-si exprime impresiile si trairile proprii despre natura si protejarea acesteia prin intermediul cantecului, poeziei, desenului.

G1: - “CENTRUL DE CERCETARE A ALIMENTELOR” Resurse materiale: Conserve, sucuri, dulciuri, bani. G2: - “CENTRUL DE CERCETARE A NATURII – PLANTE” Resurse materiale: legume, fructe, zarzavaturi, flori, ciuperci, castane, conuri de brad, ghinda, bani. G3: “CENTRUL DE CERCETARE A NATURII – ANIMALE” Resurse materiale: animale domestice, salbatice, pasari, pesti, insecte, bani. G4: “CENTRUL DE CERCETARE A NATURII – FENOMENE METEOROLOGICE” Resurse materiale: imagini reprezentand fenomene ale naturii, termometru, umbrela, haina de ploaie. G5: “CENTRUL DE CERCETARE A VESTIMENTATIEI” Resurse materiale: haine groase si subtiri, palarie, sapca, ochelari de soare, ghete, sandale, slapi. G6: “CENTRUL DE CERCETARE A JUCARIILOR SI JOCURILOR” Resurse materiale: margele, foarfece, ace, cutite, chibrituri, detergenti, prelungitor, computer. G7: “CENTRUL DE CERCETARE A MEDICAMENTELOR” 94

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Resurse materiale: cutii cu medicamente, siringi, ceaiuri, soropuri, bani. G8: “CENTRUL DE CERCETARE A BAZELOR SPORTIVE” Resurse materiale:echipament sportive, patine, minge, role. STRATEGII DIDACTICE: Metode si procedee: conversatia, conversatia euristica, explicatia, demonstratia, brainstorming, ciochinele, problematizarea, jocul de rol. Elemente de joc: surpriza, aplauze, reguli de joc. Resurse temporale: 30-35 minute. Resurse bibliografice: “Metodica predarii mediului inconjurator”, “Instruire si educatie moderna in invatamantul prescolar contemporan” (G. Paslaru – Editura Grafit – Bacau), Aplicatii ale metodei proiectelor (Milena Ciubotaru), “Laborator prescolar”, Revista “Initial” – Editura Egal – Bacau. Organizarea activitatii: amenajarea centrelor de cercetare, pregatirea vestimentatiei adecvate vanzatorilor, inspectorilor pentru protectia consumatorilor, doctorului, instructorului sportive, vrajitoarelor “Fum” si “Foc”, paznicului de la ZOO.

EDUCATOAREI

COPIILOR

1. Captarea Prezint copiilor globul atentiei pamantesc, pun intrebari referitoare la semnificatia culorilor. 2. Actualizarea Lansez o serie de intrebari cunostintelor referitoare la vietuitoarele care traiesc pe Pamant si la fenomenele care caracterizeaza clima terestra, la relatiile de interdependenta ce se stabilesc intre acestea. 3. Anuntarea Anunt tema activitatii si temei si a denumirea jocului didactic, obiectivelor subliniind rolul educativ pe care aceste activitati il au, importanta cunoasterii modului in care factorii de mediu influenteaza starea de sanatate a oamenilor. 95

Iau act de artificial propus. Recunosc Observatia globul pamantesc, explica Conversatia semnificatia culorilor. Raspund solicitarilor.

Brainstorming

Asculta explicatiile.

Explicatia

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

4. Prezentarea Prezint „Centrele de continutului cercetare”, explic regulile jocului, recomand aprecierea raspunsurilor corecte prin aplauze. Voi demonstra desfasurarea jocului. „inspectand” primul Centru, unde copiii fac cumparaturi, platesc, verifica termenele de garantie, primesc bonuri de casa. 5. Desfasurarea Numesc pe copiii care vor activitatii deveni pe rand vanzatori, cumparatori, inspectori. Acestia primesc indicatii privind: modul de consum al produselor; modul de utilizare al jucariilor, modul in care fenomenele pot influenta starea de sanatate a organismului, conditiile in care pot avea un animal in casa, modul in care trebuie ingrijit, modul in care medicamentele pot deveni periculoase, pericolul reprezentat de apa, foc, electricitate. Voi sublinia faptul ca daca vor sa fie sanatosi, trebuie sa deprinda aceste comportamente de protectie, de precautie.

2014-2015

Intuiesc materialul didactic, denumesc produsele, numara banii, platesc, iau bonuri. Asculta indicatiile inspectorilor de la Protectia Consumatorului.

Copiii interpreteaza roluri de cumparatori, vanzatori, inspectori, paznic ZOO, farmacist, doctor, instructor sportiv. In functie de rolul primit: denumesc obiecte, recunosc imagini si le descriu, numara bani; stabilesc relatii de cauzalitate intre fenomene, obiecte, actiuni si persoane; indica modul corect de folosire al unor aparate, ustensile, obiecte, jucarii; indica modul adecvat de consum al unor produse alimentare, legume, fructe. Pornesc de la intuirea unei imagini pentru a discuta tot ce stiu in legatura cu acest lucru. Recita poezia „Nu uitati” de S. Mihnea Recita poezia „Vreau sa cresc voinic” de Dan Faur Interpreteaza cantecele „Tot ce e pe lume” „A venit, iar, toamna!” – pretext pentru a enumera obiectele de vestimestatie potrivite unei zile ploioase. Recompenseaza raspunsurile cu Asez pe jos „balti”, pe care aplauze. sunt lipite cifre de la 1-10, in timp ce copiii canta cantecul „A venit, iar, toamna!”

96

Demonstratia Conversatia euristica Jocul de rol

Conversatia

Jocul de rol

Problematizare a

Ciorchinele

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

6. Obtinerea performantei

7. Feed-back

2014-2015

Propun ca varianta jocul Copiii privesc cifra de pe paleta pe „Descopera imaginea”: care le-o voi arata, sar balta cu aceeasi 2 3 4 5 cifra scrisa pe ea, deschid fereastra, raspund la intrebarile 7 8 9 10 apoi educatoarei. Sub fiecare dintre aceste cifre, sunt desenate urmatoarele imagini: O periuta de dinti; Apa si sapun; Un schior; Legume si fructe; Dulciuri; O imagine pe plaja; O imagine dintr-un parc de distractii; O imagine la ZOO; Un aragaz; O sursa de electricitate. Voi pune intrebari referitoare la: importanta igienei dentare; importanta igienei corporale; importanta sportului pt. Copiii executa jocul, raspund fortificarea starii de sanatate; intrebarilor, inteleg ca exista diverse necesitatea spalarii acestora pericole la care se pot expune. inainte de consum; necesitatea cunoasterii Pun intrebari care le pot satisface termenului de garantie inainte curiozitatea si primesc raspunsuri care de consum; le inlatura nelamuririle si eventual, pericolul care il pot constitui teama nejustificata. apa si soarele; importanta de a urma instructiunile atunci cand folosesc un aparat; pericolul care il pot reprezenta animalele; folosirea supravegheata a aparaturii electrocasnice; pericolul care il poate constitui apropierea de surse de electricitate. Propun ca varianta jocul „Ghici – Ghici”. Pe jos, se afla broscute pe care sunt lipite cifre de la 1-10. Sub broscute, se afla plicuri in care sunt ghicitori referitoare la continutul activitatii. 97

Copiii numara in gand bataile din palme, alearga si aduc broscutele, asculta ghicitorile, raspund, merg la loc. Aplauda.

Explicatia

Problematizare a

Conversatia euristica

Evaluare parcurs

de

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

8. Evaluarea activitatii

9. Retentia 10. Transferul

11. Incheierea activitatii

2014-2015

Bat din palme de un numar de ori, copiii numara in gand, dau raspunsul, alearga si aduc broscuta cu acelasi numar. Intra in sala vrajitoarele FUM si FOC. Provoaca un scurt dialog cu copiii, ii intreba daca ar vrea sa se joace cu ele.

Copiii remarca provocarea vrajitoarelor, inteleg ca jocul cu ele este periculos. Motiveaza. Explica modul in care vor evita pericolele ce-i pot pune viata sau sanatatea in pericol. Voi cere copiilor sa numeasca Raspund intrebarilor. titlul activitatii, al jocurilor varianta. Voi cere copiilor sa se Se capaciteaza pentru o proxima gandeasca la alte cauze care activitate pot afecta starea de sanatate a organismului. Pregatesc copiii pentru o proxima activitate si anume, importanta plantelor medicinale si efectele curative ale acestora. Propun copiilor sa paraseasca Interpreteaza cantecul si parasesc sala sala de grupa interpretand de grupa. cantecul „Lumea copiilor”

“Nu uitati” – de S. Mihnea Zilnic cu o periuta,

Caci sunt bune, sunt gustoase

Dintii curata-i usor,

Si hranesc.

Ca de n-o faci, ei se strica

Mainile de-ti sunt murdare

Si te dor.

Cand mananci, te-mbolnavesti,

Fructe si legume multe

Spala-te mai des pe ele

Sa mananci, iti folosesc,

Si-o sa-mi multumesti. 98

Formarea gandirii critice Evaluarea finala

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

Ce voios esti cand faci baie

Fa gimnastica si jocuri

Si curat esti, ca un crin,

Si alearga cat esti mic,

Fa in orice saptamana,

Daca vrei ca sa cresti mare

Una... cel putin!

Si voinic.

“Vreau sa cresc voinic” - Dan Faur Daca vreau sa cresc voinic,

Toata lumea e a mea

Fac gimnastica de mic.

Cand m-asez jos pe podea,

Trec in pas alergator,

Asta-i doar la inceput...

Voios sar intr-un picior,

Ia priviti cat am crescut!

Ma opresc, respir usor,

Daca vrei sa cresti voinic,

Intind bratele si zbor!

Fa gimnastica de mic!.

“Prietenii” – de Dan Faur Dis-de-dimineata

Sa te mangai pe-ndelete,

Trei prieteni ma rasfata:

Cu sapun si cu burete.”

Apa, peria, sapunul,

Vine-apoi si periuta...

Mi-s prieteni toti ca unul.

Dar deodata si dispare.

Apa-mi zice: „Vin’ la mine

Unde-o fi? Pai, se da huta,

Sa te spal cum se cuvine,

Peste dinti, voioasa tare.

Cand vremea e frumoasa, Sta-n cuier, inchisa-n casa. Insa ploaia daca vine, O desfac si-o iau cu mine.

99

2014-2015

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

Boabele, niste margele, In ciorchini stau frumusele. Must gustos din ele fac, Copiii il beau cu drag.

E un mester iscusit Ce cu iarna a venit. In fiecare dimineata, Pune-n geamuri flori de gheata.

( Gerul ) Prin vai, trece suierand, Frunze pan’ la cer urcand Si cand pleaca la plimbare, Pomii i se-nchina-n cale.

( Vantul ) Dupa ploaie el apare, Ca un pod scaldat in soare. Culori vii el impleteste, Toata lumea il priveste. ( curcubeul ) Cand apare el pe cer, Stelele se sting si pier.

Are toarte, oala nu e, Are sa, dar nici cal nu e, Alearga fara benzina 100

2014-2015

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Desi nu e nici masina. Si pe drum si pe carare, Doar pe sa te ia-n spinare!

Dupa ploaie, nu-i mirare, Stau umbrele mici la soare!

Face hamuri, totusi n-are, L-ati ghicit de-ndata oare?

Galbena sau alba, Pe o ata-ntinsa, E la gura-aprinsa.

Importanța alimentației sănătoase în activitatea sportivă Prof. Andreica Emilia - Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncușiˮ Petrila Prof. Dănilă Gianina - Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncușiˮ Petrila

Nutriţia trebuie să asigure atât sursa de energie şi de substanţe plastice, cât şi o serie de alte cerinţe ca: creşterea rezistenţei fizice, accelerarea perioadei de reabilitare, creşterea posibilităţilor de adaptare a organismului la activitatea intensă a muşchilor şi la condiţii speciale (clima, altitudine, s.a.), reglarea greutăţii (slăbirea sau îngrăşarea la atleţii grei şi, respectivzlazaruncătoriizdezciocan). 101

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Aceste particularităţi impun ca normele igienice de alimentaţie raţională să fie respectate cu mai multă stricteţe decât în alte cazuri.

.

Dincolo de necesarul caloric specific, strict dependent de consumul energetic din cursul efortului fizic, sportivul mai are nevoie şi de o cantitate adecvată şi echilibrată de factori nutritivi de bază: vitamine, proteine, lipide, minerale, glucide, apa. Se va avea grijă de asemenea să se acopere pierderile importante de sodiu şi de potasiu prin transpiraţie, mai ales în cazul când sportivul face eforturi la temperaturi înalte. Important pentru sportiv din punct de vedere al echilibrului acido-bazic este cel din primele 15-20 de minute de după efort, atunci când organismul trebuie să combată acidoza produsă în timpul competiţiei. Pentru a putea combate acest impediment este recomandat să asimileze băuturi alcaline, tocmai pentru a obţine acest efect.

.

Repartizarea alimentelor în cursul zilei se va face în funcţie ţi de efortul depus. Astfel micul dejun trebuie să fie substanţial dar nu prea abundent, ştiindu-se că efortul cel mai intens este depus în prima parte a zilei. Dacă exercitiul sportiv continuă şi după-amiază, prânzul va fi alcătuit din alimente uşor digerabile şi cu volum mic. Principala

masă va fi cea de seară, la terminarea

exercitiului fizic. Aceasta se va servi însă cu cel puţin

două ore înainte de culcare pentru a se

asigura un somn liniştit, odihnitor. Sunt situaţii speciale (maraton, ciclism, canotaj) când sportivul depune eforturi fizice o perioadă de timp mai îndelungată. Aceasta înseamnă că sportivul trebuie aprovizionat în decursul întregii perioade a efortului cu alimente semilichide sau lichide usor digerabile, dar bogate

în

factori nutritivi ca: bulionul de carne, supele de zarzavat, cremele de legume, sucurile de fructe, budincile de orez, fructele uscate, ciocolata etc.

.

În aceste situaţii încercaţi să evitaţi lipidele şi proteinele în cantitate crescută. Pentru potolirea setei sunt foarte bune sucurile naturale de fructe (portocale, lamâi, mere, roşii) şi apa minerală. Având în vedere pierderile de lichide şi de sodiu prin transpiraţie, se vor adminstra la o raţie de 6 000 calorii, cca. 6 litri de lichide dintre care 2/5 vor proveni din apa conţinută în alimente, iar restul se va completa cu apă ingerată ca atare sau odată cu sucurile, supele etc. Clorura de sodiu se adaugă în apă, în concentraţie de 0,2 - 0,5% sau în casete, în cantitate de 2-3cgcpeczi . Multe competiţii impun sportivilor un barem în ceea ce priveşte greutatea corporală, prin urmare menţinerea greutăţii este o problemă ce face parte din antrenamentul sportivului. Aceeaşi problemă se pune şi în timpul antrenamentului, este recomandabil ca în perioada de antrenament regulat să se evite variaţiile de greutate. În cazul unor sporturi se indică o reducere a greutăţii sub cea limită. Astfel sunt : boxul, luptele greco-romane, formula 1. Alteori din contră, se impune 102

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

creşterea greutăţii corporale fie pe seama masei musculare (aruncătorii de greutăţi), fie pe seama grăsimilor de rezervă (înnotători de cursă lungă). O atenţie deosebită în alimentaţia sportivilor trebuie acordată rolului vitaminelor în sport. Mulţi medici sportivi

recomandă administrarea unor cantităţi mari de vitamine pentru obţinerea

unor rezultate sportive deosebite. Nu este o soluţie salvatoare, iar “dopajul” cu aşa ceva poate da reacţii adverse. Dacă ar fi să facem o comparaţie între necesarul de vitamine ale unui sportiv cu cel al unui “sedentar”, putem spune că sportivii au nevoie de un supliment de vitamine, dar aceasta nu justifică doparea lor, care nu e numai inutilă, dar poate deveni şi dăunătoare. Astfel, vitamina B1 administrată în cantitate mare (pe cale bucală sau parenteral) poate da accidente ; vitamina B12 în doze mari provoacă alergie; vitamina C administrată timp îndelungat în cantităţi crescute poate provoca acidoza, fenomene de gastrită sau de insuficienţă suprarenală; vitamina B6 data în exces provoaca tulburări nervoase cu fenomene de incoerenţă. De aceea vitaiminoterapia la sportivi trebuie să fie o polivitaminoterapie în doze echilibrate, cu păstrarea raportului optim între vitamine. Depăţirea cantităţilor menţionate anterior nu este nici necesară şi nici indicată, în concluzie, scopul măsurilor nutriţionale luate în cazul sportivilor este să le menţină forma în limitele unei alimentaţii raţionale echilibrate. Importanţa alimentaţiei corecte pentru activitatea sportivă Existenta tuturor organismelor vii este legată nemijlocit de schimbul de materii cu natura înconjurătoare. Acest schimb poartă numele de metabolism. Toate procesele vitale precum şi toate activităţile pe care le realizează omul în timpul vieţii se efectuează pe baza unor cheltuieli energetice. Elementele care acoperă necesităţile energetice se găsesc în mediul extern şi poartă numele de alimentaţie. Prin aliment se întelege orice produs care introdus în organism serveşte la menţinerea proceselor vitale, asigură creşterea şi refacerea celulelor, precum şi activitatea depusă, fără a fi dăunător sănătăţii, ci, dimpotrivă, contribuie la întărirea ei. Alimentele sunt alcătuite dintr-o serie de substanţe sau factori nutritivi. Principiile alimentare sunt substanţe bine definite din punct de vedere chimic, care au un anumit rol în organism în ceea ce priveşte nutriţia. Principiile alimentare indispensabile omului sunt : proteinele, lipidele, glucidele ( hidrocarbonatele ), săruri minerale, vitaminele şi apa. Din punct de vedere al rolului pe care-l îndeplinesc în organism, ele se împart în două grupe : energetice sau calorice şi protectoare sau de întreţinere. Din prima grupă fac parte glucidele şi lipidele. Grupa a doua poate fi divizată în doua subgrupe şi anume : - cu rol plastic (de refacere), în care intră protidele şi unele săruri minerale (Ca, Cl, K, etc.) 103

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

- cu rol catalitic (reglarea unor reacţii chimice), în care vitaminele, unele săruri minerale (cupru, cobalt, iod etc. ) şi apa. Metabolismul propriu-zis reprezintă transformările ce au loc în celulele vii pe seama substanţelor nutritive, prin care se formează, se reînnoieşte protoplasma celulară şi se furnizează energia necesară desfăşurarii acestor procese şi fenomenelor biologice. El se produc în două faze şi anume : - una constructivă (anabolism) - celulară distructivă (catabolism). Anabolismul reprezintă fenomenul de asimilare a substanţelor nutritive din alimente şi încorporarea lor în formele proprii organismului uman. Catabolismul reprezintă faza de dezasimilare şi degradare a substanşelor încorporate sau a celor care intra în structura corpului şi la care se face apel pentru eliberarea energiei necesare fenomenelor vitale, adaptării la condiţiile variate ale mediului extern, activităţii depuse etc. Prin alimente organismul primeşte din mediul înconjurător atât materialul necesar pentru creşterea şi refacerea celulelor, cu alte cuvinte pentru elaborarea substanţelor proprii (rolul trofic sau plastic al alimentelor), cât şi energia necesară acestor sinteze şi desfăsurării proceselor biologice (rolul energetic). Raţia alimentară reprezintă cantitatea de alimente necesare unui om în 24 de ore, pentru menţinerea sănătăţii şi satisfacerea nevoilor energetice şi plastice. Regimul alimentar reprezintă o succesiune de raţii alimentare pe o perioada mai mare de timp, care să asigure omului o bună nutriţie necesară vieţii şi activităţii depuse. Raţia şi regimul alimentar trebuie să fie raţionale şi corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ. De aceea ele trebuie să satisfacă nevoile organismului atât în factori nutritivi plastici şi energetici, cât şi în factori biocatalitici. Trebuinţele acestea sunt mult mai crescute la un sportiv decât la un om obişnuit. Menţionăm că factorii nutritivi trebuie aduşi în anumite proporţii pentru a nu produce tulburari prin exces sau insuficienţă. Alimentaţia raţională este aceea care satisface pe deplin toate nevoile cantitative şi calitative ale organismului, ţinând seama de particularităţile sale fiziologice, de efortul depus şi de condiţiile de mediu în care se desfăşoară. Ea conţine toate substanţele trofice, energice şi catalitice necesare. Alimentaţia raţională nu este echivalentă cu supraalimentaţia şi nici cu consumul exagerat al unor alimente (în special carne) cum au tendinţa să creadă şi să facă unii sportivi, antrenori sau conducatori de loturi. Sub aspect calitativ, consumul exagerat al unor substanţe alimentare produce tulburări digestive şi ale PH-ului intern. Astfel excesul de proteine mai ales din carne, acidifiază mediul 104

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

intern şi duce la instalarea colitei de putrefacţie, cu o autointoxicare a organismului şi o obosire a lui. Consumul de glucide în exces provoacă instalarea colitei de fermentaţie. O cantitate de zaharuri simple are şi alte inconvenienţe pentru organism. Ele se absorb foarte repede şi trec în sânge, dând naştere la hiperglicemie, care provoaca o hiperexcitabilitate nervoasă. Se produce, de asemenea, tulburarea funcţiei pancreasului. O parte din aceste zaharuri se elimină prin urină, lucru nefiresc deoarece s-a depăţit capacitatea organismului de a le metaboliza. Excesul de grăsimi duce la fenomene de acidoză în organism, pentru că acestea nu mai pot fi arse până la CO2 şi apă şi rămân în faze intermediare de acizi graşi, care se acumulează. Consumul exagerat de grăsimi de origine animală provoacă o încarcare grasă a ficatului şi o creştere a colesterolului din sânge, care se depune în pereţii arterelor, dând naştere la arteroscleroză şi ateromatoză. Caracterul raţional al alimentaţiei este dat de concordanţa şi echilibrul permanent între conţinutul în calorii (aspectul cantitativ) de pe o parte şi nevoile alimentare ale organismului pe de altă parte. În felul acesta se realizează echilibrul nutritiv al organismului, ca o consecinţă a echilibrului alimentar. Echilibrul nutritiv face apt organismul sportivului pentru un randament neuromuscular maxim, ca urmare a unei alimentaţii raţionale, în care metabolismul se desfăşoară normal. Echilibrul alimentar arată că alimentele din care se compune raţia zilnică sunt cele mai bune atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ, creând organismului un echilibru nutritiv perfect. Nerespectarea echilibrului alimentar precum şi a unor reguli igienice elementare duce la dezechilibru nutritiv şi la o serie de tulburari şi chiar îmbolnăviri. Raţia alimentară a sportivului În timpul activităţii depuse, atât în producţie cât şi în efort sportiv, organismul cheltuieşte energie. Pierderea aceasta este în funcţie de mai mulţi factori. În efortul sportiv cheltuiala este legată de ramura sportivă practicată, de natura efortului respectiv (caracter, durată, intensitate), condiţiile de mediu şi de perioada de pregătire în care se află sportivul. Pentru a putea face faţă efortului şi pentru a-şi menţine starea de sănătate, sportivul trebuie să-şi refacă pierderile suferite pe seama unei raţii alimentare corecte. După cum am arătat mai înainte prin raţie alimentară se întelege cantitatea de alimente necesare în 24 de ore. Pentru ca o raţie alimentară să fie corect alcătuită, ea trebuie să satisfacă mai multe cerinţe igienice, dintre care menţionăm: să refacă integral pierderile energetice ale organismului; 105

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

să cuprindă toate substanţele alimentare de bază (protiene, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale şi apa); să refacă uzura celulelor şi ţesuturilor organice (rol plastic); să cuprindă alimente de bună calitate (cu mare valoare nutritivă), uşor asimilabile, cu aspect, gust şi miros plăcute şi în cantitate suficientă, pentru a da senzaţia de saturaţie. Pentru a realiza o raţie alimentara calitativ superioara trebuie ca principiile calorigene (proteine, lipide, glucide) să se găsească într-o anumită proporţie. Astfel, din raţia calorică, proteinele trebuie să reprezinte 12 – 15%, lipidele, 25- 30 %, iar glucidele, 55 – 60% . În acelaşi timp se cere ca proteinele de origine animală să reprezinte cca 60% din raţia de proteine faţă de cele vegetale care trebuie să se găsească într-o proporţie de 40 %, iar lipidele de origine animală, 70 – 75 %, faţă de cele vegetale, 25 – 30 %. Proporţia de grăsimi vegetale, sub forma uleiurilor, trebuie neaparat respectată, avându-se în vedere rolul lor în funcţia biligenetică a ficatului. Această funcţie trebuie să se realizeze perfect, pentru ca sportivii să poată consuma cantităţi mai mari de alimente. În acelaşi timp, prin conţinutul lor în acizi graşi nesaturaţi, grăsimile vegetale ajută la digerarea celorlalte grăsimi. Pentru a se prevenii înfiltrarea cu grăsimi a ficatului, este bine ca în raţia alimentară a sportivilor să predomine grăsimile lipotrope (lipoizi, complexe fosforate), care se găsesc în lapte şi derivatele sale, în ouă, peşte, nuci, alune, etc. De aceea, grăsimile antilipotrope (de porc, berbec, miel etc.), trebuie să se găsească într-o cantitate mică în raţia sportivului, mai ales în timpul concursurilor. Cunoscându-se valoarea fiecărui aliment, ele trebuie combinate în mod raţional, pentru a-l ajuta pe sportiv să obţină performanţe bune şi să-şi menţină greutatea corporală optimă. Valoarea alimentelor care compun raţia alimentară se apreciază prin conţinutul lor în principii alimentare şi prin efectul caloric produs (numărul de calorii mari pe care le degajă). Regimul alimentar al sportivului în diferite perioade de activitate Întrucât activitatea sportivă se efectuează pe perioade lungi de timp (perioadele de antrenament ), alimentaţia sportivului trebuie alcătuită în funcţie de aceste perioade de pregătire. Regimul alimentar al sportivului nu trebuie să reprezinte o succesiune mecanică a unor raţii şi meniuri tip, ci trebuie alcătuit ţinându-se seama de unele aspecte, dintre care amintim doar valoarea alimentelor, posibilităţile de aprovizionare în anumite sezoane şi regiuni, particularităţile individuale (greutate, sex, vârstă) etc. La stabilirea regimului alimentar al sportivului nu trebuie uitate următoarele aspecte:

106

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

1. Sportivul nu efectuează efortul fizic pe baza alimentelor ingerate imediat înaintea acestuia decât în mică măsură. Aceasta se realizează mai ales pe baza rezervelor făcute în organism cu mult înainte. 2. Pentru realizarea efortului neuromuscular necesar unei activităţi sportive de calitate este nevoie de o bogată irigare sanguină a organelor intens solicitate în efort, în dauna organelor nesolicitate, cum este cazul tubului digestiv, care trebuie lăsat în repaus (este vorba de aşa numitul „conflict dintre muşchi şi stomac”) 3. După cum adaptarea organismului la programul de antrenament se face în timp, treptat, tot aşa trebuie făcută şi adaptarea la un regim alimentar modificat. De aceea, în cazul unor deplasări în alte zone climatice, deosebite de cele de la noi (Olimpiada de la Melbourne, Campionatele mondiale de volei din Brazilia, Olimpiada de la Tokio etc.) în care este nevoie de o modificare substanţială a regimului alimentar, adaptarea organismului la noua alimentaţie trebuie efectuată treptat, mai din timp, pentru prevenirea unor tulburari digestive ce pot apărea. In acest scop, condiţiile climaterice deosebite trebuie cunoscute cu mult timp înainte, pentru ca atât pregătirea, cât şi alimentaţia să fie adaptate acestor condiţii. 4. Coeficientul de asimilare diferă nu numai după natura alimentului, ci şi după fiecare individ în parte. Un sportiv poate asimila un aliment în întregime pe când altul, în mai mică măsură. Acestea duc la concluzia că nu se poate concepe folosirea unui regim alimentar tip, care să asigure maximum de randament pentru toţi sportivii. Este nevoie de o individualizare a alimentaţiei. În general din punct de vedere al nevoilor energice, se pot stabili trei mari perioade în alcătuirea regimului alimentar al sportivului, ca şi în cazul antrenamentului: A. Perioada pregătitoare; B. Perioada de întreceri (competiţională); C. Perioada de refacere şi odihnă (de recuperare a forţelor organismului). În perioada pregătitoare regimul alimentar trebuie să satisfacă cheltuielile necesare muncii depuse în producţie la care se adaugă necesarul energetic pentru susţinerea efortului sportiv, în medie 300500 de calorii pentru fiecare oră de antrenament. În această perioadă, alimentaţia trebuie să corespundă atât sub aspect cantitativ, prin consumarea unor cantităţi suficiente de alimente, cât şi sub aspect calitativ, prin furnizarea principiilor alimentare de baza, în cantităţile şi procentele corespunzătoare. Se urmăreste ca printr-un regim alimentar adecvat să se formeze în organismul sportivului rezervele energetice de care va avea nevoie în timpul concursului. Alcoolul

107

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Prin unele date ştiinţifice, literale sau artistice la alcoolism, acesta a însoţit omenirea făcând parte integrată din viaţa societăţii omeneşti. Consumul de alcool este păstrat sub formă “laică” chiar şi în zilele noastre în timpul unor mese festive; petreceri; etc. Paracelsus este socotit primul care a dat numerele de Alckhool substanţei volatile obţinute la distilarea vinului. Cel mai vechi document scris care conţine referiri la vin şi la bere este considerat a fi papirusul lui Eber scris în anul 1500 î.e.n. şi care conţine şi prescripţii medicale. Consumul de alcool este în scrierile lui Homer, Herodot, Aristotel şi Platon. În tratamentul său asupra rănilor Hipocrate remarca folosirea pansamentelor cu vin cu excepţia rănilor articulare. Medicii, filozofii, preoţii şi sciitorii au recunoscut dubla faţă a băuturii alcoolice : ” fermenţi de reconfortare “, bucurie dar şi mizerie şi deacadenţă. Alcoolicii sunt băutori excesivi, a căror dependenţă de alcool este considerată fie o tulburare mintală, labilă, fie manifestări ce afectează sănătatea lor fizică şi mintală, relaţiile lor cu alţii şi bunul lor comportament social şi economic. Ei trebuie să fie supuşi unui tratament. Unele persoane care beau şi nu au probleme, nu sunt alcoolici. Alcoolismul este o maladie psihologică, alcoolicul fiind bolnavul care îţi pierde libertatea de a se abţine de la alcool adică devine dependent de alcool. Alcoolismul cronic reprezintă o toxicomanie cu caractere particulare. La alcoolismul cronic se ajunge atunci când un individ nu se poate abţine de la alcool 24 de ore şi imposibilitatea acestuia de a-şi controla ingestia de alcool “obsesia alcoolică”. Alcoolul este considerat a patra problemă de sănătate după bolile cardiovasculare, bolile mintale şi cancerul. Efectele fumatului asupra sănătăţii omului Fumatul este cunoscut de acum 300 de ani dar a început să se răspândească după cel de-al doilea război mondial în toate ţările lumii. S-a stabilit că în lume la ora actuală fumatul este răspunzător pentru mai mult de 1 milion de decese anual. În ultimii 40-50 de ani a fost dovedit tot mai clar că tutunul conţine substanţe nocive (canceroase şi iritante) . Cunoscuta ţigară exercită acţiuni multiple asupra fumătorului însuşi cât şi asupra celor din jur. Tutunul are o compoziţie complexă. În frunze se găsesc diverse componente chimice: celuloză, proteine, amidon, steroli, minerale, etc., dar veţi putea spune că aceşti compuşi se mai găsesc şi în alte plante, dar tutunul are ca substanţe specifice nicotina şi isoprenoizii (hidrocarburi nesaturate). Multă vreme s-a crezut că nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului şi într-adevăr este o otravă foarte puternică, o doză de 5 mg de nicotină fiind suficientă pentru a omorî un câine în câteva clipe prin paralizia nervilor motori, iar una de 60 mg este la fel de eficientă pentru om. 108

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Nicotina este un lichid incolor în clipa extragerii dar în contact cu aerul şi lumina se colorează în brun. Are un gust amar şi iritant, iar mirosul este slab la rece şi asfixiant la căldură. Prin ardere tutunul îşi modifică compoziţia iniţială dând naştere la noi substanţe: o întreagă mixtură de gaze, vapori necondensaţi, şi substanţe particulare variabile. Oxidul de carbon este un componet foarte nociv al combustiei tutunului. Concentraţia lui variază după modul în care este fumat astfel: 2% în fumul de pipă, 3-4% în fumul de ţigară şi în trabuc atinge valoarea de 6%. Hemoglobina formeză cu acesta un compus stabil, făcând astfel ca hemoglobina astfel combinată să devină inutilizabilă pentru transportul de oxigen. Cei mai periculoşi factori din fumul de ţigară sunt substanţele cancerigene şi cocangerigene care se găsesc în aerosolii produşi de fumul de ţigară şi care poartă denumirea generală de gudroane.

BIBLIOGRAFIE: Drăgan Ioan, „Sănătatea – o performanţă?”, Editura Albatros, Bucureşti, 1980; www.google.ro.

Substanțe toxice prezente în alimente Prof. înv. primar Avram Carmen – Col. Tehn. ”C-tin Brâncușiˮ, Struct Șc. Gimn. Nr. 5 Petrila Prof. înv. primar Vlaicu Elza Maria – Col. Tehn. ”C-tin Brâncușiˮ, Struct Șc. Gimn. Nr. 5 Petrila

Caracteristică pentru produsele alimentare este marea diversitate de factori care pot influen ța calitatea igienică, putând distinge, într-o succintă clasificare, substanțe toxice naturale, diferite boli parazitare, boli infecțioase transmisibile prin consumul de alimente, toxiinfecții alimentare, micotoxine secretate de o gamă largă de mucegaiuri, substanțe chimice de contaminare sau poluare etc. Principalele substanțe toxice din alimente, care reduc sau chiar anihilează inocuitatea acestora, pot fii sintetizate în următoarele grupe: 109

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Substanțe antinutriționale care se găsesc în mod natural în alimente și care au capacitatea de a reduce potențialul nutritiv al hranei consumate. Până în prezent, au fost puse în eviden ță următoarele efecte ale substanțelor antinutriționale: ● intervin în digestia proteinelor, micșorând utilizarea acestora de către organism; în această grupă se includ: inhibitorii tripsinici din albușul de ou, colostru, lapte, leguminoase; fitohemaglutinele din diverse leguminoase, gosipolul din făina semințelor de bumbac, saponinele din banane, orez, muștar alb etc. Din punct de vedere nutrițional, lipsa aminoacizilor esențiali conduce la carențe care se manifestă prin diverse stări patologice. ● interferează utilizare substanțelor minerale, favorizând eliminarea lor; această grupă cuprinde: alimentele cu conținut ridicat de fibre, acidul fitic și fitații, acidul oxalic, substanțe cu acțiune antitiroidiană; ● intervin în asimilarea glucidelor ( anti-amilaze) ; se regăsesc în porumb, cartofi, leguminoase, grâu; ● inactivează vitaminele sau diminuează activitatea acestora: antagoniști naturali ai vitaminei B6, acid ascorbic- oxidaza, anti- niacina, antibiotina, tiaminaza etc. Pentru ca produsele alimentare să ajungă la consumator cu un grad ridicat de inocuitate, este necesar să se găsească cele mai adecvate procedee tehnologice de inactivare sau îndepărtare a substanțelor cu caracter antinutritiv care se găsesc în mod natural în materile prime alimentare, sau care se pot forma în procesele de conservare și prelucrare. Substanțele cu caracter toxic care se găsesc în mod natural în produsele alimentare, printre care: aminoacizi și compuși înrudiți cu acțiune toxică, amine biogene și produși înrudiți, metilxantinele, substanțe fenolice ( fenoli, acizi fenolici, aldehide și cetone fenolice, eteri fenolici, taninuri, gosipol, flavonoide), alcaloizi ( atropină, hiosciamină, hioscină, cafeină, teobromină, teofilină), toxinele din ciuperci otrăvitoare (specia Amanita), excesul de vitamina A etc. Efectele pe care aceste substanțe le au asupra organismului, atunci când sunt consumate în exces, sunt următoarele: aminoacizii toxici produc încetinirea creșterii și leziuni ale țesutului renal; aminele biogene produc leziuni cardiace, acționează asupra glandei suprarenale, determină creșterea tensiunii arteriale; alcaloizii din plante produc tulburări gastrointestinale, vomă, diaree, leziuni hematolitice; toxinele din ciupercile otrăvitoare produc tulburări nervoase, vomă, diaree și decesul. Produși toxici care contaminează sau se formează în produsele alimentare, în procesele de conservare și prelucrare: nitrozaminele, hidrocarburi policiclice condensate, azotați și azotiți. 110

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Nitrozaminele se formează în produsele alimentare în timpul unor tratamente termice: prăjire, frigere, afumare. În literatura de specialitate există informații numeroase privind apariția produșilor nitrozaminici într-o gamă largă de produse alimentare: derivate din carne prelucrată cu azotați și azotiții, băuturi nealcolice, bere, făină, uleiuri vegetale, brânzeturi. Fiind componente naturale ale solului, azotații și azotiții pătrund – prin intermediul furajelor și al apei- în organismul animalelor și de aici în alimentația umană. La preparatele din carne, azotații și azotiții se utilizează în mod curent pentru menținerea culorii roz- roșie și pentru efectul lor bacteriostatic și chiar bactericid asupra clostridiilor, prelungindu-se astfel durata de păstrare a produselor. Hidrocarburile policiclice aromate contaminează alimentele pe multiple căi. Poluarea aerului este una din cele mai importante căi de contaminare: gazele, praful, particolele de funingine dispersate de curenții de aer afectează cerealele, legumele, fructele. Majoritatea cercetătorilor confirmă încărcarea mai mare a produselor vegetale comparativ cu cele de origine animală. În plus, tehnologia de afumare și mai ales tehnologia producerii și purificării fumului au o importan ță deosebită în fenomenul de poluare. Evitarea instalaților primitive de afumare în favoarea generatoarelor de fum cu instalații de răcire și purificare micșorează semnificativ contaminarea, mai ales în cazul preparatelor protejate prin membrane. Micotoxinele sunt metaboliți ai mucegaiurilor cu o structură chimică mai mult sau mai pu țin cunoscută, care au capacitatea de a modifica structuri biologice anormale, cu efecte degradante atât la om, cât și la animale. Aceste toxine pot fi conținute în sporii de mucegai, în mucegai sau de cele mai multe ori eliminate în substratul de creștere ( alimente). Micotoxinele

sunt deosebit

de toxice pentru ficat,

fiind puternic

hepatotoxice,

hepatocancerigene (în special aflatoxinele- Aspergillus Flavus) și mutagene. Pesticidele reprezintă denumirea generică a tuturor substanțelor chimice folosite pentru combaterea dăunătorilor. Întrucât pesticidele utilizate în prezent nu au o acțiune selectivă absolută, pentru substanțele chimice din această categorie s-a propus și denumirea generică de ,, biocide”. Contaminarea produselor alimentare cu pesticide poate fi directă, prin tratamentul unor materii prime vegetale care se consumă direct sau indirectă prin intermediul dozelor reziduale din sol, apă, aer sau prin transferul pesticidelor la animale, respectiv la materile prime de origine animală prin intermediul furajelor și a apei. În prezent, se constată că pe plan mondial un număr din ce în ce mai mare dintre cele mai frecvent cumpărate produse alimentare, consumate sub formă naturală sau după prelucrare industrială, sunt contaminate cu doze apreciabile de reziduuri de pesticide: produsele de origine animală (carnea, grăsimea și organele, sunca, laptele, produsele lactate, untul, carnea de pasăre, 111

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

ouăle, produsele de pește), pâinea și produsele făinoase provenite din grâu și porumb, produsele vegetale proaspete ( morcovii, cartofii, tomatele etc.) sau cele conservate prin prelucrare industrială. Reziduurile au fost decelate chiar și în produsele dietetice sau destinate hranei copiilor ( în special pe produse din morcovi). Având însă în vedere permanenta lor acțiune asupra organismului uman, ele pot provoca intoxicații cronice, având efecte alergenice, neurotoxice, teratogene, cancerigene. De aceea, o deosebită importanță prezintă atât măsurile practice împotriva prezenței lor în alimente, cât și stabilirea consumului zilnic de pesticide admisibil pentru om și a nivelurilor maxime admisibile ale rezidurilor de pesticide. Metale grele și metaloizi cu potențial toxic ( mercur, cadmiu, plumb, cupru, zinc, staniu, arsen). Contaminare produselor alimentare cu metale grele este o consecință a folosirii de insecticide și fungicide ce conțin aceste elemente chimice în compoziția lor, a poluării apelor interioare sau a mărilor și oceanelor în care trăiesc diferite specii de animale acvatice, a folosirii unor utilaje neadecvate în procesele tehnologice, a depozitării produseleo în recipiente metalice sau a tratării animalelor și a consumului de apă sau furaje contaminate. Poluarea cu metale grele de densitate mare și cu metaloizi toxici reprezintă o amenin țare reală- apa, aerul, alimentele constituind frecvent căi de încărcare a organismului datorită procesului intensiv de industrializare. Poluarea produselor vegetale prin intermediul apei se face fie prin folosirea la irigații a apelor reziduale poluate, fie prin intermediul pulberilor emise de industrile prelucrătoare sau de industrile generatoare de energie.Alimentele de origine animală sunt poluate de regulă prin consumul de furaje poluate sau prin capacitatea lor selectivă de a concentra din mediu astfel de poluanți. Aditivii alimentari În funcție de scopurile tehnologice pentru care sunt utilizați, principalele grupe de aditivi alimentari sunt: substanțe organoleptizante, substanțe modificatoare de proprietăți, substanțe antioxidante și sinergetice etc. Utilizarea aditivilor se face pe principiul substanțelor admise. Tipul aditivilor permisi și nivelul dozelor zilnice admisibile ( DZA) fac obiectul reglementărilor la nivel național și internațional, cu impact deosebit asupra securității alimentare. Toți aditivii sunt testați din punct de vedere toxicologic, cu scopul de a stabili cantitatea zilnic tolerabilă pentru persoanele care consumă zilnic, pe termen lung, produse conținând aditivi. Pe baza acestei valori determinate și a obiceiurilor de consum se poate deduce concentrația admisibilă a unui anumit aditiv într-un anumit aliment. Utilizarea aditivilor alimentari- compuși extrem de controversați – implică un anumit risc determinat de efectele toxice pe care a aceștia le pot exercita, în condițile în care industria înclină 112

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

către folosirea lor pe scară cât mai largă, iar consumatorii sunt din ce în ce mai avizați cu privire la efectele lor nocive de tip cancerigen, teratogen, embriotoxic. Unii consumatori suferă de alergii alimentare, prin urmare pot avea reacții specifice față de anumiți aditivi. În această direcție, etichetarea corespunzătoare – în particular - și reglementarea adecvată, restrictivă chiar în domeniul aditivilor alimentari joacă un rol deosebit în evitarea unor îmbolnăviri, dar și în respectarea uno condiții de natură cultural – religioasă. Microorganismele patogene producătoare de boli sau parazite; pot pătrunde în organismul uman prin apă, produsele alimentare, contactul direct cu persoane infectate sau cu obiecte folosite de aceste persoane. Microorganismele patogene acționează asupra organismului uman prin toxinele ( exotoxine, endotoxine) pe care le secretă. Gradul de patogenitate foarte variabil se exprimă prin incidența îmbolnăvirilor, gravitatea îmbolnăvirilor și frecvența deceselor. Datorită microorganismelor patogene, consumatorul de produse alimentare poate contacta fie o boală microbiană transmisibilă de la animale (tuberculoza, antrax, bruceloza, colibaciloza, febra aftoasă) fie o toxiinfecție alimentară. Ambalaje din material plastic Folosirea materialelor plastice în industria alimentară comportă riscul de a transfera substanțe toxice potențial prezente în acestea. Astfel, în procesul de fabricație a unor materiale plastice se utilizează stabilizatori pe bază de plumb, cadmiu, staniu – substanțe nocive pentru organism. Substanțele toxice pot proveni din plastifianții utilizați pentru a mări stabilitatea peliculei de plastic. Cedarea unor compuși ai materialelor plastice în alimente depinde de natura substan ței plastice și a alimentului, dar și de durata și condițile de păstrare a alimentelor. Antibiotice și hormoni de creștere Tendința de a administra antibiotice și hormoni în hrana animalelor în scopuri zooeconomice, în scop profilactic sau de tratament, încorporarea accidentală și adăugarea de antibiotice pentru conservarea produselor au amplificat posibilitățile poluării alimentelor de origine animală. Pentru a evta riscul prezenței reziduurilor în alimentele destinate consumului uman – având în vedere implicațile generate de abuzul în utilizarea antibioticelor – este necesar ca utilizarea lor să fie controlată cât mai strict, să se oprească administrarea furajelor ce conțin antibiotice cu suficient timp înaintea sacrificării, să se limiteze dozele terapeutice și profilactice și să nu se autorizeze pentru administrare în hrana animalelor decât antibiotice care nu sunt folosite în terapia umană și a animalelor. Organismele abilitate desfășoară în mod regulat evaluări în vederea punerii în evidență a prezenței lor în hrana umană. În ceea ce privește hormonii de creștere, unele state au interzis 113

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

folosirea lor și importurile de produse de origine animală obținute de la animale tratate cu aceste substanțe. Bibliografie Patrick Holford, ,,Cartea nutriţiei optimeˮ, Ed. All, 2007; Gheorghe Mencinicopschi, ,,Noua ordine alimentarăˮ.

Gustul toamnei Înv. Costina Mariana - Școala Gimnazială ”Sfânta Varvara” Aninoasa În cadrul Proiectului Educațional Local „ Frumusețiile și bogățiile toamnei” desfășurat în școală,

elevii clasei I de la Școala Gimnazială Iscroni– Aninoasa au derulat pe

parcursul

săptămânii 27-31 octombrie 2014 , activitatea „ Gustul toamnei”. Activitatea a avut ca scop stimularea interesului elevilor pentru păstrarea sănătății individuale printr-o alimentație sănătoasă și formarea unor deprinderi igienico- sanitare care să promoveze un trai sănătos și să prevină anumite boli. Obiectivele urmărite pe parcursul derulării activității au fost acelea de a consolida cunoștințele elevilor despre fructele și legumele toamnei, caracteristicile acestora și importanța lor în alimentația de zi cu zi; de a forma un stil de via ță sănătos elevilor printr-o alimentație echilibrată: consumarea fructelor și legumelor în stare proaspătă, prepararea unei salate de legume și consumarea ei în clasă alături de colegi. În derularea activității s-au implicat toți elevii clasei . Aceștia au adus din gospodăriile lor mere, struguri, gutui și nuci pe care le-au împărțit colegilor. Astfel că pe parcursul a patru zile din săptămână elevii au mâncat în pauza mare câte un fruct : luni-mere, mar ți-gutui, miercuri-struguri, joi–nuci, pe care le-au spălat în prealabil. În a cincea zi din săptămână elevii au venit pregăti ți de acasă cu trei legume preferate. În clasă,individual, au preparat câte o salată de legume, au degustat de la ceilalți colegi, au apreciat gustul, au felicitat pe cel mai bun bucătar și au servit apoi individual salata preparată . Pe parcursul activității elevii au mai realizat piramida alimentelor, au întocmit un meniu pentru o zi și au purtat o dezbatere despre modul în care trebuie păstrate fructele și legumele pentru a se păstra proaspete o perioadă mai lungă de timp . 114

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Elevii au aflat astfel că fructele și legumele sunt fundamental necesare într-o alimentație sănătoasă. Regula de bază este consumul a cel puțin cinci fructe și legume diferite, în fiecare zi. De preferat este ca fructele să fie consumate în starea lor naturală, iar legumele să fie preparate astfel încât să-și păstreze proprietățile . Activitatea a fost însoțită de ghicitori despre fructe și legume , precum și cântece specifice. Elevii au participat cu bucurie la activitate în fiecare zi, le-au plăcut fructele și legumele degustate și au hotărât să mai repete activitate și la sfârșitul primăverii. Consider că prin această activitate elevii au înțeles cât de important este să avem o alimenta ție sănătoasă în formarea unui trup sănătos. Având un corp sănătos , avem o minte sănătoasă, puterea și capacitatea de a munci– de a învăța și un comportament civilizat. Specialiștii afirmă că alimentatia poate avea un rol important în modul în care functionează creierul, implicit și în modul în care te comporți. Eliminarea dulciurilor și snacks-urilor dim alimentația elevilor și înlocuirea lor cu fructe și legume îi fac mai liniștiți , mai cuminți. PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ Data : 30. 10 .2014 Clasa : I Propunător: Costina Mariana PROIECT :Frumusețile și bogățiile toamnei Tema: Salata de legume Scop: Cunoaşterea regulilor de igienă; Formarea deprinderii de a spăla legumele înainte de a le consuma; Respectarea indicaţiilor reţetei culinare pentru a obţine salata de legume. Obiective operaţionale: O1 – să identifice (Diana) și să denumească (Didi) legumele de primavară; O2 – să cunoască etapele ȋn realizarea salatei O3– să spele legumele înainte de prepararea salatei O4–să taie/rupă legumele Tipul lecţiei: Formare de priceperi si deprinderi Resurse materiale: planşă cu legume de primăvară, legume proaspete: salată verde, ceapă verde, ridichi, castravete, roșii, castron pentru salată, sare, cuțite, furculițe, boluri. 115

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

Resurse procedurale:

2014-2015

Conversația, explicaţia, demonstraţia, exercitiul aplicativ, munca

individuală. Desfăşurarea lecţiei Nr. Etapele lecţiei crt 1. Moment organizatoric 2.

3. 4.

5.

Conţinutul activităţii

Evaluare

- Pregătirea sălii de clasă în vederea desfăşurării activităţii; - Pregătirea materialului didactic necesar activității; Verificarea - Profesorul va prezenta, pe rȃnd, materialele cunoștințelor pregătite pentru activitate şi îi roagă pe elevi să le și asigurarea identifice şi/sau să le denumească (legume, bol, elementelor sare); ancoră -Folosindu-se de planșe pe care sunt reprezentate legumele, profesorul va expune motivul pentru care acestea sunt consumate de către oameni Anunţarea Elevii sunt anunţați că vor prepara o salată de temei și a legume. obiectivelor Formarea şi Ȋmpreună cu elevii, se stabilește modul de exersarea preparare al salatei: priceperilor -se spală legumele -se rup ȋn bucăți mici frunzele de salată și de ceapă verde și se taie ridichile, castraveții și roșiile - se amestecă toate legumele ȋntr-un castron -se presară sare Se cere elevilor să se spele pe mȃini ȋnainte de ȋnceperea activității; -Elevii vor trebui să urmeze pașii prezentați anterior de profesor pentru a prepara salata. -După preparare, elevii vor porționa salata ȋn boluri; Elevii vor primi sprijin fizic pe parcursul activităţii, dacă este cazul; Încheierea Se fac aprecieri individuale şi colective despre activităţii modul de lucru al elevilor; Se anunță elevii că pot servi salata de legume; Se anunţă pauza.

TITLUL PROIECTULUI: Frumusețile și bogățiile toamnei ECHIPA DE PROIECT: Coordonator: Înv. Costina Mariana 116

Se consideră reușită: identificarea/denumirea cȃt mai multor produse; Menținerea voluntară a atenției;

Se consideră reuşită: - identificarea de către elevi a modului de preparare al salatei; - ruperea de către elevi a frunzelor de salată și ceapă verde, ȋn bucăți mici; - utilizarea cuțitului fără sprijin fizic, pentru a tăia ridichile și castravetele;

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Membrii: Prof. Martin Dorina Prof. Oanță Adriana Prof . Nedesca Rodica ARGUMENT Toamna este anotimpul atâtor schimbări şi modificări în natură, dar şi în viaţa copiilor deoarece se îndreaptă cu paşi repezi spre un nou an şcolar. Într-o lume în care valorile nu îşi mai cunosc identitatea, într-o epocă modernă în care televizorul şi calculatorul sunt mult mai tentante pentru copii decât lectura unei cărţi, învățătoarea are datoria să îndrume paşii nesiguri ai elevilor în tărâmul minunat al cărţilor. În ultimii ani s-a observat o scădere a interesului pentru lectură ,iar lipsa de interes a părinţilor este totală. De aceea consider că şcoala trebuie să le trezească interesul pentru lectură şi dragostea pentru citit. Toamna ne farmecă prin bogăția de culoare, prin căldura gingașă a soarelui și ropotul răcoros al ploilor, prin aromate și savuroase fructe de toamnă. Toți cei care iubesc culorile toamnei, foșnetul frunzelor ruginii, vuietul vântului și jocul picăturilor de ploaie,sunt invitați printre cei mici,acolo unde din împărăția bătrânului AN, Zâna Toamnă coboară zglobie, încărcată cu roadele pământului, pentru : -

o degustare de fructe îmbietoare, must;

-

a vorbi de sănătate, că-i mai bună decât toate;

-

a învăța cum și unde să ne jucăm, pe unde să ne plimbăm în zilele când soarele de toamnă ne

surâde vesel; -

a cânta și recita, pentru a mulțumi toamnei pentru bogăția de culoare și roadele ce ni le

dăruiește. Proiectul propus urmăreşte transformarea reală a elevilor în actori principali ai demersului educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală, sociocomportamentală. SCOP: -cunoșterea specificului toamnei, conștientizarea importanței acesteia prin bogăția de roade pe care le oferă; -stimularea interesului pentru păstrarea sănătății individuale, prin formarea unor deprinderi ingienico-sanitare care să promoveze un trai sănatos și prevenția bolilor; -readucerea în atenția școlarilor a normelor de circulație rutieră și a locurilor permise pentru joc, plimbări și alte activități recreative; 117

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

-antrenarea calităților interpretativ-artistice în vederea prezentării unor spectacole cu ocazia unui anumit eveniment. - cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, formarea unui tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii. OBIECTIVELE PROIECTULUI: Să stimuleze şi să promoveze capacităţile creatoare ale elevilor prin organizarea de expoziţii care să conţină compoziţii literare, eseuri, lucrări plastice; Să atragă efectiv elevii în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, conducând la creşterea numerică şi calitativă a acestor activităţi. Să conducă la conştientizarea afectivităţii de grup ca suport al prieteniei Să contribuie la identificarea propriilor valori şi a grupului/comunităţii din care fac parte Să promoveze dezvoltarea aptitudinilor literar- artistice; Să consolideze cunoștințele despre anotimpul toamna, fructele și legumele ce se găsesc în acest sezon și caracteristicile acestora (formă, culoare, gust,miros); Să formeze un stil de viață sănătos elevilor: alimentație echilibrată, consumul fructelor în stare proaspătă, practicarea exercițiului fizic; Să

reactualizeze cunoștinetele cu privire la regulile de circulație, locul pe unde se traversează și

unde este permisă joaca, semnele de circulație. GRUP ŢINTĂ : Elevii clasei pregătitoare, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a, clasa a IV-a PERIOADA: 13 octombrie –31 noiembrie 2014 LOCUL DE DESFĂȘURARE: Școala Gimnazială Iscroni RESURSE: - umane : cadre didactice, elevi - materiale : cartoane, coli colorate, frunze, fructe, legume, recolte de toamnă -financiare : tombole, sponsorizări de la părinți ACTIVITĂŢI DE INFORMARE: -întâlniri periodice între coordonator şi elevii implicaţi în proiect; STRATEGIA DE REALIZARE: observaţia, analiza, lucru individual, pe grupe şi în perechi 118

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

EVALUARE: - modalităţi de evaluare: compuneri literare, eseuri, poezii, desene, costume portofoliul, proiectul acordarea unor diplome pentru lucrările, desenele, portofoliile ce se remarcă prin originalitate analiza activităţilor independente; valorificarea potenţialului creativ al copiilor şi al cadrelor didactice; - rezultate aşteptate: implicarea a cât mai multor elevi în activitate cunoaşterea valorilor personale şi toleranţa elevilor faţă de valori diferite de propriile lor valori CONŢINUTUL PROIECTULUI: CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR Săptămâna

Denumirea activităţii

13-17 oct.

Bogăţia toamnei -Pictură. Colaj. Expoziţie de lucrări Parfum de -Compuneri toamnă Eseuri Poezii Imagini - toamna -Fructul preferatGustul toamnei servirea lui în pauza mare -Învățăm să preparăm o salată după rețetă -Prezentare de Serbare costume: ,,Toamna tematică fermecată,, - Cântece – poezii scenete

20-24 oct.

27-31 oct.

10-14 noiembrie

Mod de realizare

119

Forma organizare

de

Loc desfăşurare

Individual, frontal Individual, frontal

Sala de clasă

Individual, frontal

Sala de clasă

Individual, frontal

Sala de clasă

Sala de clasă

de

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Alimentaţia sănătoasă a preşcolarilor Prof. înv. preşc. Epure Mariana - Grădiniţa P.P. 3 Petroşani

Rata de creştere a obezităţii la copii şi adolescenţi este atât de accentuată, încât astăzi Organizaţia Mondială a Sănătăţii vorbeşte de o obezitate epidemică, cu consecinţe grave, atât pentru sănătatea fizică cât şi cea psihică. Comportamentele alimentare nesănătoase, cum sunt consumul zilnic de hrană de tip fast-food, dulciuri, sucuri carbogazoase, gustări bogate în grăsimi de origine animală, reprezintă, din ce în ce mai mult, un stil de viaţă. În ciuda unor evidenţe, care atestă efectul benefic asupra sănătăţii al consumului de fructe şi legume, majoritatea copiilor consumă aceste produse mult sub cantitatea recomandată de specialiştii în nutriţie. Viaţa sedentară a multor copii, numărul crescut de ore petrecute în faţa computerului, consolei de jocuri sau a televizorului, sunt factori de risc pentru supragreutate şi obezitate. Schimbările de mediu induse de urbanizare, reţele extensive şi confortabile de transport, mecanizarea şi automatizarea muncii, accesul larg la alimente procesate termic, globalizarea produselor fast-food, preţuri accesibile şi marketing agresiv pentru comercializarea lor, au contribuit la crearea unui mediu favorabil evoluţiei spre obezitate. Copilul obez tinde să devină un adult obez, iar adultul obez are o speranţă de viaţă mai scurtă decât cel normo-ponderal, suferă de mai multe boli cronice, în special diabet şi boli cardiovasculare, are o calitatea vieţii mai precară. Comportamentul alimentar la preşcolari Micul dejun, servit regulat, este o componentă importantă a alimentaţiei sănătoase, care, la rândul ei, este un factor fundamental în stilul de viaţă sănătos. Micul dejun contribuie la cantitatea şi calitatea de nutrienţi necesar desfăşurării optime a activităţii. Dincolo de aceste aspecte, există studii care evidenţiază o relaţie semnificativă între luarea micului dejun şi performanţa şcolară. În ciuda acestor beneficii, se constată că renunţarea la masa de dimineaţă este din ce în ce mai frecventă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Omiterea acestei mese influenţează negativ nu doar sănătatea, dar şi funcţiile cognitive ale copilului (atenţie, memorie, decizie) reducând capacitatea de a folosi oportunităţile de învăţare oferite de mediul educaţional. Prin specificul programului grădiniţei, atât copiii grupelor cu program prelungit, cât şi cei din grupele cu program normal servesc micul dejun, la grădiniţă. Din acest punct de vedere, problema nu o reprezintă constanţa servirii micului dejun, ci calitatea acestuia, la copiii ce frecventează programul normal. În anul şcolar trecut, când am preluat grupa mică, am observat o serie de comportamente alimentare nesănătoase: din cei 25 de copii, cam o treime aveau la pachet dulciuri, 120

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

de genul croissantului cu ciocolată, a napolitanelor, a ciocolatei, însoţite, uneori, de un fruct. Explicaţia oferită de părinţi, făcea referire la faptul că aceşti copii serveau micul dejun acasă, prin urmare, la pachet aveau doar o gustare dulce. Pe de altă parte, aproape 70% dintre copii aveau, în sticla din ghiozdănel, lichide dulci, carbogazoase. Consumul de băuturi răcoritoare carbogazoase a crescut substanţial la nivel mondial în ultimii ani, acestea fiind o sursă importantă de zahăr adăugat. Băuturile carbogazoase sunt considerate „bombe calorice goale”, de substanţe nutritive valoroase pentru organism, sau „calorii lichide”, deoarece, prin conţinutul mare de zahăr, aportul caloric este foarte crescut. Aportul nutritiv nu numai că nu există, dar consumul de astfel de băuturi poate inhiba aportul ulterior de alimente nutritive. Consumul crescut de sucuri şi de dulciuri este în general asociat cu o sănătate orală deficitară în adolescenţă şi cu un risc crescut pentru creşterea în greutate. Consumul de fructe şi legume Recomandările curente, privind alimentaţia copiilor şi adolescenţilor, atrag atenţia asupra necesităţii fundamentării acesteia, pe consumul de fructe şi legume, seminţe integrale, produse lactate cu conţinut scăzut de grăsime, peşte şi carne slabă. Se subliniază de asemenea importanţa reducerii consumului de grăsimi saturate, zahăr şi sare. Un consum redus de fructe şi legume determină creşterea riscului pentru boli cardio-vasculare şi unele forme de cancer. A fost demonstrat că creşterea consumului de fructe şi legume este un factor important de optimizare a sănătăţii şi de reducerii a riscului pentru bolile mai sus menţionate. În ce-i priveşte pe copiii grupei mele, urmare a observării comportamentelor alimentare, a discuţiilor cu copiii şi cu părinţii acestora, am constatat că mai puţin de o treime dintre copii consumau zilnic, cel puţin un fruct; proporţia copiilor care consumau, zilnic, cel puţin o legumă netratată termic, era chiar mai mică. Dar, ceea ce era îngrijorător, erau copii, în grupă, care nu consumau deloc fructe şi legume. Practici alimentare în familie Comportamentul alimentar sănătos presupune învăţarea şi practicarea în familie a unor obişnuinţe pozitive. Aceste comportamente se referă la: frecvenţa micului dejun şi a cinei împreună cu membrii familiei; numărul de mese, pe zi; frecvenţa servirii gustării şi a prânzului în timpul vizionării programelor TV sau a jocului la computer; frecventarea restaurantelor fast-food; reguli privind servirea mesei în familie. Urmare discuţiilor purtate cu părinţii, dar şi a informaţiilor primite de la copii, am constatat că, în majoritatea familiilor, singura masă a zilei, servită împreună cu toţi membrii familiei, este cina şi, în 121

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

câteva cazuri, un prânz târziu, după ora 16, la sosirea părinţilor de la serviciu. În general, copiii se află în grija bunicilor şi servesc prânzul singuri, sub supravegherea acestora sau împreună cu aceştia. Cât priveşte numărul de mese, pe zi, calitatea acestora şi prezenţa sau absenţa unor reguli acestea sunt aspecte care au legătură cu programul părinţilor, dar şi cu normele şi valorile, dar şi cu statusul socio-economic al familiilor. Pentru un număr mare de familii consumul de alimente sănătoase, (de genul pâinii şi pastelor făinoase integrale), este prea costisitor. Cât despre frecventarea restaurantelor fast-food, această practică este relativ frecventă şi este percepută ca o ieşire plăcută, din rutină. Asocierea zilnică a gustărilor şi/sau prânzului cu urmărirea programelor TV sau cu activitatea la computer este destul de frecventă, nu doar în rândul copiilor, ci şi printre părinţii acestora. În esenţă, în rândul familiilor şi, implicit, al copiilor, se practică frecvent comportamente de risc privind alimentaţia. Pe cale de consecinţă, sunt recomandabile intervenţii de modificare a comportamentelor alimentare nesănătoase, mai întâi la adulţii din familiile copiilor, pentru ca rezultatele să se reflecte în stilul de viaţă al copiilor. Măsuri de remediere a comportamentelor alimentare nesănătoase Un plan de intervenţie presupune promovarea şi implementarea unor strategii de reducere şi prevenţie a comportamentelor alimentare defectuoase, atât la nivelul grupei de copii, cât şi în rândul părinţilor. Ca membru al Centrului de Resurse pentru Educaţie şi Dezvoltare, în proiectarea activităţii de consiliere parentală, am inclus şi întâlniri de grup, între părinţi şi psiholog, în cadrul cărora au fost dezbătute subiecte legate de calitatea vieţii copilului, prin asigurarea unei alimentaţii sănătoase. Cât priveşte proiectarea activităţii didactice şi a celei de consiliere parentală, am elaborat proiecte tematice şi proiecte educaţionale, ce abordează obiceiurile alimentare sănătoase. Redăm, în continuare, graficul activităţilor, din proiectul Alimentaţie pentru o viaţă sănătoasă: PĂRINŢI Nr. Crt. 1.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE Să cunoască consecinţele unei alimentaţii nesănătoase, compuse din dulciuri, chipsuri, mezeluri, pâine albă, produse fastfood, lichide dulci, carbogazoase etc., asupra sănătăţii copilului. Să

cunoască

legătura

CONŢINUTURI

FORMA DE RESP. REALIZARE Cunoştinţe, atitudini şi Şedinţă cu practici părinţii- aplicare parentale privind chestionar de nutriţia nevoi ♠ Ce obiceiuri alimentare are copilul? Acţiune prin ♠ De câte ori pe zi, CRED- întâlnire mănâncă copilul? cu medicul de ♠ Cum obişnuieşte să Prezentare 122

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2.

3.

4.

cauzalitate dintre efectele produse, în timp, de o alimentaţie nesănătoasă, asupra organismului copilului şi, implicit, asupra evoluţiei sale cognitive şi psihoemoţionale.

Să asimileze cunoştinţe, atitudini şi practici parentale privind rolul alimentaţiei sănătoase şi al exerciţiului fizic, în dezvoltare copilului. Să adopte, în familie, comportamente alimentare corecte: mese regulate şi frecvente în familie, interdicţia servirii mesei în faţa televizorului sau a computerului.

servească masa? ♠ Ce tipuri de lichide bea? Cunoştinţe, atitudini şi practici alimentare în familie ♠ Care este frecvenţa meselor în familie? ♠ Dacă, şi cât de des, copilul serveşte masa, în faţa televizorului sau al computerului? ♠ De câte ori, într-o săptămână, copilul mănâncă alimente nesănătoase: dulciuri, chipsuri, cartofi prăjiţi, pâine albă, produse fastfood? ♠ De câte ori, într-o săptămână, are copilul, în sticluţă, la grădiniţă, lichide dulci, carbogazoase? Dar apă? ♠ diferitele categorii de alimente şi nutrienţii; ♠ consecinţe, pe termen mediu şi lung, asupra calităţii vieţii copilului; ♠ sănătate orală deficitară în adolescenţă, risc crescut pentru creşterea în greutate. ♠ De câte ori, într-o săptămână, copilul mănâncă alimente sănătoase: fructe, legume, lapte, peşte, pâine integrală? ♠ De câte ori, într-o săptămână, are copilul, în sticluţă, la grădiniţă, apă? ♠ cantitatea şi calitatea de nutrienţi, necesare desfăşurării optime a activităţii; ♠ influenţa asupra funcţiile cognitive ale copilului (atenţie, memorie); 123

2014-2015

material tematic Postare materiale Educ. tematice la centrul CRED Medic Psiholog

Acţiuni prin CRED: întâlniri Educ. studii de caz jocuri interactive Medic Prezentare material tematic- Psiholog psiholog, educatoare Acţiune prin CRED- întâlnire cu un prof. de educatie fizică Rezultatele testului de

2014-2015

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

♠ influenţa asupra evaluare scăderii riscului obezităţii motricităţii şi a bolilor asociate; ♠ obiceiuri alimentare sănătoase, asociate cu exerciţiul fizic, asigură calitatea vieţii copilului.

a

COPII Nr. Crt. 1.

2.

3.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE Să înţeleagă necesitatea consumului de fructe şi legume, lapte, peşte, în detrimentul dulciurilor, chipsurilor, mezelurilor, cartofilor prăjiţi; Să înţeleagă necesitatea consumului, zilnic, de pâine integrală, în detrimentul pâinii albe, şi al apei, în detrimentul lichidelor dulci, carbogazoase

Să respecte practicile alimentare corecte, în familie: numărul şi frecvenţa meselor luate în familie, interdicţia servirii mesei în faţa televizorului/ computerului

CONŢINUTURI ☼ Ce înseamnă „viaţă sănătoasă”? ☼Ce putem face pentru a fi sănătoşi? ☼ Ce sunt vitaminele? ☼ Din ce alimente luăm vitamine? ☼ Cum putem grupa alimentele? ☼ Care sunt alimentele sănătoase? ☼ Care sunt alimentele nesănătoase? ☼ Cât de importantă este apa, pentru viaţa omului, a vieţuitoarelor, în general? ☼ Unde mâncăm, când suntem acasă? ☼ Care sunt mesele principale ale unei zile? Când se aşează, la masă, toţi membrii familiei? ☼ De ce ar trebui să stea, la masă, toţi membrii familiei? ☼ De ce n-ar trebui să mâncăm în faţa televizorului sau a computerului?

FORMA DE REALIZARE „La grădiniţă şi acasă, Numai hrană sănătoasă!” Piramida alimenteloract. demonstrativă Pregătim salată de legumeactivitate comună copii-părinţi, bunici Reţete de la mămici, tătici, bunici, Pentru mari şi pentru mici.”concurs pe echipe mixte copii-părinţi, bunici

RESP. Educ. Părinţii

Educ. Părinţii

Adevărat-fals!Educ. concurs interactiv copii-părinţi, bunici Părinţii Un meniu hazliu!concurs de creaţie literară Confecţionarea unor imagini, jucării, personaje, din legume şi fructe!- activitate comună copii-părinţi, bunici

BIBLIOGRAFIE Comportamente de sănătate la copiii si adolescenţii din România: comportament alimentar şi activitate fizică, (Studiu HBSC/WHO, 2010),- Cluj- Napoca

124

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Sănătatea alimentației Săptămâna Educației Globale la Leonida Prof. Damian Carmen - Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroșani

Argument ,, Sănătatea necesită cunoașterea constituției omului și puterea diferitelor alimente, atât naturale cât si cele făcute de om. Dar consumarea acestora nu este suficientă pentru a fi sănătos. Este nevoie de exerciții fizice, ale căror efecte trebuie de asemenea cunoscute.Combinatia acestor două lucruri: consumul de alimente si exercitiile fizice compun regimul de via ță, acordând o atenție adecvată anotimpului, schimbărilor vânturilor, vârstei individului și situației personale. Daca există o carență alimentară sau lipsa exercițiului fizic, corpul se va îmbolnăvi.” (Hipocrate, anul 480 I.C.) Pentru că tema pentru Săptămâna Educației Globale 2014 este “Securitatea alimentației” am ales ca în proiectul nostru de anul acesta să punem accentul pe sănătatea hranei. Denumirea proiectului

Sănătatea alimentației

Scopul proiectului Formarea deprinderii unei alimentații echilibrate la elevi pentru o viață sănătoasă Obiective: Dezvoltarea atitudinilor de sănătate a alimentației Cunoașterea celor patru grupe de alimente necesare dezvoltării unui organism sănătos Educarea elevilor în spiritul securității alimentației Promovarea valorilor, atitudinilor care reflectă respectul pentru viață Grupul țintă:

elevi de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroșani, membrii clubului

IMPACT Leonida Activități: Prezentări ppt Sănătatea alimentației Scurt moment teatral despre opt alimente necesare organismului Concurs “Preparate sănătoase” Colectare de alimente pentru elevi din familii sărace Rezultate așteptate Implicarea elevilor, a profesorilor în activități 125

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Asumarea de responsabilități de către elevi Înțelegerea importanței unei alimentații echilibrate și sănătoase pentru a avea un organism sănătos Formarea unor atitudini responsabile la elevi Modalități de evaluare a proiectului Pentru evaluare au fost luaţi în calcul indicatorii :date statistice despre activităţile desfășurate, discuţii, dezbateri pe marginea proiectului, realizări ale proiectului, obstacole în derularea proiectului, vizibilitatea şcolii în cadrul comunităţii, numărul beneficiarilor ( 45 de participanți la acțiunea principală și încă 200 de beneficiari din elevii școlii care au participat la seminarii realizate de către oelevii organizatori) numărul de cadre didactice participante la activităţile din cadrul proiectului( 12 cadre didactice) Beneficiari Membrii clubului IMPACT Leonida 12 Elevi și profesori ai Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroșani (245) Activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare Diseminarea activităţilor din proiect printre elevii și părinții elevilor din liceu Articole în ziarele locale

Alimentaţia sănătoasă a şcolarului Prof. inv. primar Ciutre Mioara - Scoala Gimnaziala Nr. 3, Lupeni 126

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Alimentaţia, ca factor important al creşterii, dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate a copiilor, a devenit astăzi o ştiinţă, cunoscându-se cu exactitate cu ce şi cum trebuie să se hrănească aceştia, în funcţie de vârstă şi de natura activităţilor zilnice. Pentru menţinerea sănătăţii copilului şi pentru creşterea capacităţii sale de muncă fizică sau intelectuală este important ca alimentaţia zilnică, denumită mai corect raţie alimentară, să conţină toate cele 3 principii alimentare de bază – proteine, glucide, grăsimi – dar şi vitamine, săruri minerale, fibre celulozice şi apă, în cantităţi suficiente şi într-un anume raport între ele. În majoritatea produselor alimentare întâlnim nouă grupe principale de substanţe (principii nutritive): Apă; Săruri minerale; Glucide; Lipide; Protide; Acizi organici; Pigmenţi; Vitamine; Enzime. Nevoia zilnică de calorii la copii (cantitatea de calorii exprimă de fapt valoarea energetică a unui aliment sau a unei întregi mese) este variabilă cu vârsta, cu starea de sănătate sau de boală a organismului şi cu activitatea fizică şi psihică pe care o desfăşoară zilnic. Valorile medii ale necesarului de calorii, în funcţie de vârstă, de sex şi de activitatea desfăşurată sunt: 2 400 calorii/zi la vârsta de 7 ani; 3 100 calorii/zi la vârsta de 12 ani. Nevoile calorice sunt mai crescute la copii nervoşi sau hiperactivi, la cei cu stări febrile, cu tulburări de absorbţie digestivă a alimentelor sau la cei aflaţi în convalescenţă după unele boli; sunt în schimb mai reduse la copiii aflaţi în timpul fazei acute a multor boli sau la cei cu o viaţă sedentară. O alimentaţie echilibrată, raţională, presupune ca 15-20% din cantitatea calorică globală a zilei să fie consumată la masa de dimineaţă, restul de

5-10% la gustări (între mese), 40-50% la masa de prânz şi

25-40% la cina copilului.

127

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Necesarul zilnic de calorii la această vârstă variază între 1 700 şi 3 300, majoritatea acestora fiind acoperite prin lapte şi derivate, carne şi preparate din carne, ouă, pâine şi alte derivate din cereale, zahăr şi produse zaharoase, grăsimi animale sau vegetale, legume, fructe, etc. Consumul de dulciuri face deliciul copiilor la această vârstă; şi nu este rău să li se dea dar cu moderaţie şi la timpul potrivit. Este preferabil ca necesarul de glucide să fie acoperit cu zaharurile din fructe şi mai puţin cu zaharuri superrafinate (zahăr, rahat, ciocolată, bomboane). Grăsimile trebuie să facă parte obligatoriu din alimentaţia şcolarului, dar cu moderaţia cantitativă şi mai ales cu selectivitate. Sunt preferabile grăsimile de origine vegetală, dar sunt necesare şi cele de origine animală (smântâna, untul). Băuturile nealcoolice (sucuri, siropuri, limonade din fructe, ceaiuri din plante) sunt permise şi chiar recomandate, dar cu moderaţie şi la momentul potrivit (nu înainte sau în timpul mesei, ci după masă). Ca repartizare a meselor la această vârstă se recomandă trei mese principale şi una, două gustări. Masa copilului trebuie pregătită apetisant, servită igienic, aspectuos şi într-un climat de linişte şi răbdare Pentru întocmirea unui meniu complet şi corect , atât pentru copil, cât şi pentru adult se vor respecta următoarele recomandări: evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite. Spre exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine şi cu gem sau cu biscuiţi. La masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preparate preponderent din glucide (cereale) ca, de exemplu, supă de găluşte şi friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume; făinoasele vor fi înlocuite cu legume variate; evitarea la cină a mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot); îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosirea de salate din crudităţi şi adăugarea de legume-frunze în supe sau ciorbe; Să nu uităm nici o clipă că ,,sănătatea este cea mai depreţ avuţie’’şi să le oferim elevilor noştri pe lângă cheia care deschide taina cititului şi scrisului şi cheia care să le ofere un stil de viaţă sănătos.

BIBLIOGRAFIE 128

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Programe şcolare pentru disciplina opţională ,,Educaţie prntru sănătate’’- 2004 –ED. de M.E.C.; Programul naţional de educaţie pentru sănătate în Şcoala Românească – Caietul participantului Ed. M.E.C. şi Fundaţia Tineri pentru Tineri; Educaţia pentru sănătate în Şcoala Românească – Ed. de M.E.C.; Stil de viaţă sănătos – Ed. de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti şi Ministerul Sănătăţii; Stilul de viaţă şi sănătatea – Ed.B.B.C. Europe; Activităţi transdisciplinare – Ghid pentru învăţători- Mirela Mihăiescu, Aniţa Dulman, Claudia Mihai, Ed. Radical 2005 .

Copilărie, sănătate, bucurie! Prof. Varga Otilia - Grădiniţa PP.Nr. 3 structura PP+PN Nr. 1Petroşani

Îmi aduc aminte de copilărie, de bunica şi de duminicile când tăia câte o găină sau gâscă, o gătea ca nimeni altcineva pe lume şi apoi prânzeam cu toţii fericiţi. Bunica a fost pentru mine nu numai o mamă, ci şi reazemul de care am avut nevoie mult timp după ce nu am mai fost copil. Bunica făcea zilnic mămăligă pentru noi, şi acesta a fost preparatul pe care l-am încercat prima oară. În plus, obişnuiam să merg la culesul ciupercilor, şi făceam asta destul de des, cu ceilalaţi copii. Eeei, bunica ştia să facă o mulţime de preparate din ciuperci, iar când ajungeam acasă eu le curăţam şi le spălam dându-i-le să le gătească. În fiecare sâmbătă dimineaţa, bunica cocea pe vatră cinci pâini mari pentru tot restul săptămânii , iar nouă , nepoţilor , ne cocea trei colăcei pe care-i mâncam cu unt de casă. Era ca o sarbatoare. În fiecare dimineaţă în bucătăria bunicii mirosea a ceai de mentă. Când veneam de la scăldat, mergeam la cuibarul găinilor de unde ne luam ouă proaspete şi apoi le prăjeam cu cârnaţ şi carne din garniţa cu untură. Apoi mergeam în grădina şi luam câte o roşie mare şi ceapă verde şi mâncam cu o poftă de nedescris. Am aşternut aceste amintiri din casa bunicilor pentru a evidenţia hrana sănătoasă şi ecologică pe care o mâncam copil fiind. Cred că ar trebui să-i obişnuim şi pe copiii noştri cu acest trai sănătos . Şi putem începe prin a-i duce la sursa mâncării sănătoase. În acest sens, împreună cu un grup de părinţi şi copii am făcut o excursie la o gospodărie ţărănească unde aceştia au putut să cunoască sursa unor alimente sănătoase şi să guste aceste alimente în forma lor naturală, ceea ce i-a inspirat să încerce ceva nou. Apoi într-o activitate realizată cu părinţii am preparat tot felul de reţete de salate şi sandwichuri hazlii din legume , produse lactate , ouă . "Dacă vor ajuta la alegerea alimentelor sau la prepararea mâncării, copiii vor fi mai dispuşi să le şi mănânce"-spune Ellen Albertson, un dietetician renumit din Boston, Statele Unite. 129

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

O modalitate excelentă de a le stimula copiilor interesul pentru mâncăruri noi este aceea de a-i implica şi pe ei în deciziile pe care le luaţi. Mai precis, atunci când faceţi cumpărăturile luaţi-i şi pe ei şi lăsaţi-i să vă ajute şi încercaţi să cumpăraţi alimente sănătoase şi ecologice. Dacă aţi încercat toate modalităţile de a-i face pe copiii dvs. să mănânce mai sănătos, nu uitaţi că trebuie chiar dvs. să fiţi un model pentru copii. "Dacă aveţi o dietă dezechilibrată, nu vă aşteptaţi ca proprii copii să mănânce mai sănătos" spune E.Albertson.

La grădiniţă şi acasă, numai hrană sănătoasă! proiect educaţional Prof. înv. preşc. Tutunaru Laura - Grădiniţa PP Nr.3 Petroşani ARGUMENT Rezultatele cercetărilor recente au schimbat percepţia asupra copilului, accentuând tot mai mult competenţele şi aptitudinile copilului ca persoană şi importanţa recunoaşterii faptului că un copil trebuie să fie recunoscut ca atare de toţi adulţii care îl înconjoară: în familie, în comunitate sau în societate. 130

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Un concept important fără de care nu am putea vorbi nici de creştere, nici de dezvoltare este acela de îngrijire. Îngrijirea reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse de părinţi, bunici, educatori sau comunitate, în vederea asigurării sănătăţii, nutriţiei, dezvoltării psiho-sociale şi cognitive a copilului. Îngrijirea copilului presupune un răspuns adecvat pentru nevoile sale fundamentale: protecţie, alimentaţie, asistenţă medicală, dragoste şi afecţiune, interacţiune şi stimulare, securitate. SCOP Educarea unui comportament alimentar sănătos, respectiv învăţarea şi practicarea în familie a unor obişnuinţe pozitive. OBIECTIVE STRATEGICE Identificarea tipului (tipurilor) de probleme legate de practici alimentare nesănătoase, în familiile copiilor; Identificarea, mobilizarea potenţialilor aliaţi, în rândul specialiştilor (medici, psihopedagogi, consilieri educaţionali), în raport de nevoile beneficiarilor (părinţi, copii); OBIECTICE OPERAŢIONALE Copiii: Să înţeleagă necesitatea consumului de fructe şi legume, lapte, peşte, în detrimentul dulciurilor, chipsurilor, mezelurilor, cartofilor prăjiţi; Să înţeleagă necesitatea consumului, zilnic, de pâine integrală, în detrimentul pâinii albe, şi al apei, în detrimentul lichidelor dulci, carbogazoase; Să respecte practicile alimentare corecte, în familie: numărul şi frecvenţa meselor luate în familie, interdicţia servirii mesei în faţa televizorului/computerului. Părinţii: Să cunoască consecinţele unei alimentaţii nesănătoase, compuse din dulciuri, chipsuri, mezeluri, pâine albă, produse fastfood, lichide dulci, carbogazoase etc., asupra sănătăţii copilului; Să asimileze cunoştinţe, atitudini şi practici parentale privind rolul alimentaţiei sănătoase şi al exerciţiului fizic, în dezvoltare copilului; Să cunoască legătura de cauzalitate dintre efectele produse, în timp, de o alimentaţie nesănătoasă, asupra organismului copilului şi, implicit, asupra evoluţiei sale cognitive şi psihoemoţionale; Să adopte, în familie, comportamente alimentare corecte: mese regulate şi frecvente în familie, interdicţia servirii mesei în faţa televizorului sau a computerului. BENEFICIARI: 131

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Copiii Părinţii copiilor Educatoarele RESURSE UMANE: Specialişti (psiholog Iuga Nadia, medic primar Hărău Gheorghe, educatoare, părinţi. RESURSE MATERIALE:Cărţi de specialitate, pliante, broşuri tematice, mijloace audio-vizuale, copiator, consumabile etc. REZULTATE AŞTEPTATE: Îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor, sub aspectul sănătăţii, dezvoltării lor fizice, cognitive, psihoemoţionale, sociale; îmbunătăţirea calităţii practicilor parentale legate de alimentaţia sănătoasă. ANALIZA SWOT PUNCTE TARI Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii Proiectul pentru Educaţie Timpurie Incluzivă Centrul CRED are locaţia în grădiniţă Educatoarea grupei este membru CRED Interesul manifestat de părinţi, pentru acest proiect OPORTUNITĂŢI Postarea materialelor informative pe blogul CRED şi pe cel al grupei Contracte de parteneriat educaţional cu psiholog, logoped, medic pediatru, profesor de ed. fizică

PUNCTE SLABE Probabilitatea absentării de la întâlnirile de lucru, cu specialiştii, a părinţilor, care au program de lucru încărcat şi inflexibil Lipsa materialelor şi a mijloacelor necesare (vezi toner şi topuri hârtie pt. imprimarea materialelor tematice) AMENINŢĂRI Activitate care solicită efort intens Activitate care necesită mult timp, în afara orelor de program

OBIECTIVE STRATEGICE Identificarea tipului (tipurilor) de probleme legate de practici alimentare nesănătoasă, în familiile copiilor Nr. Acţiuni derulate Crt. 1. Informarea familiei/părinţilor cu privire la iniţierea proiectului de promovare a educaţiei parentale ca parte a sistemului de educaţie timpurie. 2. Prezentarea informaţiei tematice. Identificarea nevoilor de consiliere a părinţilor, în legătură cu practicile alimentare nesănătoase. 3. Identificarea disponibilităţii de timp a

Forme de Responsabili Resurse realizare de timp Şedinţă cu părinţii Educ.

Şedinţă cu părinţii Educ. Aplicarea unor chestionare de nevoi Discuţii Educ.

132

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

părinţilor şi proiectarea tematicii şi a individuale, de activităţilor. grup, cu familiile copiilor Identificarea, mobilizarea potenţialilor aliaţi, în rândul specialiştilor (medici, psihopedagogi, consilieri educaţionali), în raport de nevoile beneficiarilor (părinţi, copii) Nr. Acţiuni derulate Crt. 1. Discuţii tematice informative, directe şi prin corespondenţă (on-line).

2.

Forme de Responsabili realizare Discuţii Educatoarea individuale, de grup, cu familiile copiilor Realizarea unor parteneriate, cu Întâlniri de Educatoarea instituţii şi persoane cu potenţial lucru educativ pentru educaţia părinţilor.

Resurse de timp

BIBLIOGRAFIE : 1.Cerghit , I., Neacşu, I, Negret-Dobridor , I.,Panisoara, I.-O.-„Prelegeri pedagogice ” , Editura Polirom, Bucureşti 2001 2.,, Educaţie pentru o viaţă sănătoasă ” – coordonator dr. Liliana Leon 3. Programul educaţional „ Decizia e a mea ” 4.Ghiduri pentru consumatori editate de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor

Alimentația în lume Prof. Cercel Ana Maria – Colegiul Tehnc Dimitrie Leonida Petroșani În lume există mijloace suficiente pentru alimentarea celor 6000 de milioane de persoane. În ciuda acestui fapt, multe persoane nu au acces la suficiente alimente pentru a se bucura de o via ță sănătoasă. Organizatia Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) a publicat o listă de 82 de țări sărace de un risc special. Aceste țări sunt dintre cele care înregistrează cele mai rapide creșteri ale populației, care, în plus, au un sistem productiv ineficient și care au nevoie de mijloace pentru a importa alimentele ce le lipsesc.

133

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

În țările sărace, în special în cele în care populația este într-o creștere rapidă, foametea și malnutriția devin probleme grave. Se estimează că 2000 de milioane de persoane suferă de malnutriție și deficiențe nutriționale. Mai mult de 840 de milioane de persoane - femei și copii în mare parte - suferă de malnutriție cronică. Toți anii reunesc 18 milioane de persoane, în special copii, ce mor de inaniție și de boli cauzate de malnutriție. Succesul mondial asupra alimentației din 1996 a reținut atenția internațională în ceea ce privește securitatea alimentară - accesul tuturor persoanelor la "alimente nutritive pentru a avea o viață sănătoasă și activă", în comun acord cu FAO. Tendințele neliniștitoare ale producției agricole și ale actualelor politici ale comerțului internațional ridică întrebări asupra posibilității ca producția și distribuția alimentelor să se îmbunătățească sau nu cu rapiditatea necesară pentru a se pune la același nivel cu creșterea populației și a atinge scopul de securitatea alimentației. În anii '60 s-a reușit ca aprovizionarea mondială cu alimente să se mențină la ritmul cre șterii populației. Datorită noilor tehnologii agricole, cele mai bune varietăți de semințe și irigațiile revoluția verde - aprovizionarea cu alimente a crescut. În același timp, în multe țări în dezvoltare folosirea de anticoncepționale a crescut considerabil și fecunditatea a scăzut rapid. Dar între 1985 și 1995, în 64 de țări din 105 studiate de către FAO creșterea producției alimentare a fost mai mică decât creșterea populației. Africa produce acum aproape cu 30% mai puține alimente pe persoană decât în 1967. Mai mult, tentativele de a satisface cererea în creștere a alimentelor conduce lumea la folosirea excesivă a surselor. În mare parte, țările în curs de dezvoltare cultivă practic aproape tot solul arabil. În unele zone, terenurile fertile se exploatează fără a le da timp să se regenereze. Aprovizionările cu apa dulce se degradează sau epuizează. Producția industiei de pește a scăzut. Aceste tendințe fac de fiecare dată mai dificilă satisfacerea necesităților alimentare ale lumii. Pentru a câștiga cursa alimentelor nu este suficientă creșterea producției agricole. Este indispensabilă popularizarea sistemelor de planificare familială. Mai mult, promovarea educației și serviciilor sanitare este esențială pentru a îmbunătăți mersul bun al lumii și promova astfel productivitatea și utilizarea susținută a surselor. Pentru a deține securitatea alimentară se cere de asemenea distribuirea de alimente mai bune, abordarea nevoilor micilor agricultori și creșterea productivității agricole în timpul în care se conservă terenurile și resursele de apa.

http://www.eumed.net/ecorom/II.%20%20%20Populatia%20si%20necesitatile %20sale/3%20alimentatia.htm 134

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

7 paşi pentru succes Balintoni Mirela - Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila Mitran Cecilia-Livia – Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila

Organismul nostru nu funcţionează ca un balon pe care îl umflăm sau îl dezumflăm după cum avem chef. Slăbitul, mai ales prin diete foarte restrictive şi de durată, nu face decât să ducă la un dezechilibru major al metabolismului şi, culmea, în final kilogramele pierdute pe cântar să fie doar în mică măsură din grăsimea de depozit. Corpul nostru dispune de 125.000 de calorii stocate astfel: 80-85 % în rezervele adipoase, restul sânge, ficat, muşchi, etc. Această rezervă este total utilizabilă şi asigură o supravieţuire de 40 zile fără nici un aport alimentar. Din acest motiv slăbitul prin metode extreme nu este unul corect, se face majoritar prin deshidratare şi topirea muşchilor iar scopul nostru este să scăpăm de grăsime. Orice dietă este percepută de organism ca o ameninţare, iar când această ameninţare este repetată apare adaptarea metabolică, o reacţie defensivă concepută ca o strategie de supravieţuire şi care constă în încetinirea metabolismului, astfel încât să fie nevoie de mai puţin „combustibil” pentru a ţine toate mecanismele în bună funcţionare. Cu alte cuvinte , cu cât îi dăm mai puţin, cu atât corpul nostru se obişnuieşte să cheltuiască mai puţin şi nu mai slăbim nici chiar cu o dietă super-restrictivă de 700800 calorii/zi. Nu s-a inventat încă un medicament eficient în tratamentul obezităţii care să oprească depunerea de grăsimi indiferent de aportul alimentar, sau care să ajute la diminuarea rezervelor existente. Tristul adevăr este că dieta reprezintă în prezent unicul tratament al kilogramelor în plus, deoarece în afară de apă orice aliment are calorii şi, deci, poate îngrăşa. Pasul 1-De la ce plecăm şi unde vrem să ajungem Înainte de a porni la drum trebuie să facem o evaluare corectă a situaţiei în care ne aflăm şi să definim foarte clar obiectivele pe care vrem să le atingem. Avem nevoie de un cântar, un centimetru şi foarte mult curaj. De asemenea ar trebui şi un set de analize, orice valoare ieşită din normal fiind 135

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

un motiv în plus să perseverăm în hotărârea noastră. Şi dacă nu pentru sănătate, pentru ce altă cauză mai bună ne-am chinui atât? Pasul 2-Cu ce începem şi când? Nu putem trece dintr-odată de la o alimentaţie haotică la o dietă echilibrată şi să ne fie uşor. Dar „orice învăţ are şi dezvăţ”, aşa că trebuie să dăm organismului posibilitatea de „a învăţa” obiceiuri corecte şi alegerile sănătoase, astfel încât plăcerile culinare să reprezinte în final ceea ce trebuie să ne placă. Vechile obiceiuri alimentare trebuie înlocuite cu altele noi , care devin obişnuinţă. Nimic mai surprinzător decât o indigestie de la un anumit produs alimentar după ce 3 luni aţi mâncat dietetic: organismul ne semnalizează că nu mai poate face faţă atacurilor gastronomice, pentru că nici măcar nu mai secretă enzimele necesare digestiei acestora. Antrenamentul sau perioada de încălzire nu are ca scop pierderea în greutate, ci doar înlocuirea obiceiurilor proaste alimentare cu altele noi, fundamentale pentru reuşita unei cure de slăbire şi care vor fi respectate ulterior toată viaţa: -respectarea unui program cu 3 mese principale pe zi care să păstreze noţiunea de dimineaţă, prânz şi seară la o distanţă de maxim 5-6 ore între ele şi cu un interval de minim 3 ore de la ultima masă până la culcare. -acordarea unui interval de 15-30 minute pentru fiecare masă, în care să nu se desfăşoare nici un alt fel de activitate (TV, PC, telefon, citit). -eliminarea ronţăielilor dintre mese, fie că sunt dulci sau sărate. Este de departe obiceiul cel mai greu de schimbat. Avem nevoie să bem lichide, însă nu trebuie să mestecăm nici măcar o alună. -renunţarea la produsele de tip fast-food, prăjeli, sosuri cu maioneză, tocături şi în general, la orice mâncare al cărei conţinut şi mod de preparare nu ne sunt cunoscute. -renunţarea în familie la uleiul de gătit şi la toate produsele ce implică folosirea acestuia, cu excepţia a 1-2 linguriţe de ulei crud pentru salate. Gătiţi cât mai simplu, la cuptor, la grătar, fiert, înăbuşit, la aburi, cu multe condimente. -nu pregătiţi în casă şi nu cumpăraţi produse de cofetărie sau patiserie. Conţinutul lor caloric este foarte mare şi nu au ce căuta într-o alimentaţie sănătoasă. Încercaţi să nu consumaţi zahăr şi folosiţi îndulcitori până vă obişnuiţi cu gustul lor. -nu consumaţi băuturi răcoritoare cu zahăr şi nici alcool. Se foloseşte ceai, cafea, apă de orice fel. -trataţi fructele ca pe dulciuri, limitaţi-vă la un fruct pe zi şi evitaţi sucul de fructe, chiar dacă nu are adaos de zahăr. Fructele îngraşă, cresc apetitul şi nu ţin de foame.

136

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Se poate consuma: carne slabă de orice fel, produse lactate slabe, peşte, ouă, făinoase şi cereale, orez, legume cât mai multe, toate gătite simplu. Nu vă feriţi de ciorbe şi supe, folosiţi sucul de roşii ca bază pentru mâncăruri. Durata antrenamentului trebuie să fie 3-4 săptămâni Pasul 3-Obiectivele dietei Pierderea în greutate presupune o restricţie calorică, astfel încât echilibrul dintre aportul şi consumul de energie să fie negativ, iar organismul să fie nevoit să consume din depozitele de grăsime. Necesarul caloric mediu pentru menţinerea greutăţii este de 1800-2000 de calorii la femei şi 22002500 de calorii la bărbaţi. În momentul în care vrem să slăbim acest aport caloric trebuie redus, însă trecerea de la o alimentaţie bogată la regim restrictiv trebuie făcută treptat. Organismul nostru se adaptează rapid la un aport redus şi scade cheltuielile de energie şi metabolismul bazal; astfel, apare fenomenul de obişnuinţă, şi încetinirea procesului de slăbire. Pentru a evita acest risc se începe cu o dietă relativ largă, şi pe măsură ce greutatea scade, restricţiile vor fi din ce în ce mai severe. Se limitează doar aportul de carbohidraţi şi grăsimi, nu şi cantitatea de proteine. Există 3 categorii de restricţii calorice: -pentru a slăbi mai puţin de 7 kg: 1250 calorii femei şi 1500 calorii bărbaţi -pentru a slăbi 7-19 kg; 1500 calorii femei şi 1750 calorii bărbaţi -pentru a slăbi mai mult de 20 kg: 1750 calorii femei şi 2000 calorii bărbaţi Ritmul de pierdere în greutate îm mod corect, fără a pune sănătatea în pericol, este de 0,8-1,5 kg/săptămână. Viteza de pierdere în greutate variază în funcţie de greutatea de pornire; astfel, un obez va slăbi mult mai repede decât un supraponderal pentru că „are de unde”, iar kilogramele „costă” diferit. Slăbitul este din ce în ce mai greu pe măsură ce avem mai puţine kilograme de pierdut, deci nu se începe cu diete foarte restrictive. Scăderea în greutate nu se face numai din grăsime, ci şi prin deshidratare, topirea masei musculare şi a depozitelor de glicogen din ficat. Ordinea acestor procese este următoare: deshidratare, pierderea de masă musculară, topirea grăsimilor. Pasul 4- Principiile dietei

137

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

Un regim de slăbit trebuie să conţină toate cele 3 grupe de nutrienţi: glucide, lipide şi proteine în proporţii adecvate, să asigure necesarul de vitamine, minerale şi apă şi să aibă o valoare calorică inferioară necesarului zilnic al organismului. Prin urmare dieta va fi: -hipo-proteică pentru că proteinele calmează bine şi pe timp îndelungat foamea, nu cresc glicemia, deci au efect slab de producţie de insulină; chiar şi în cantităţi mari surplusul se transformă greu în grăsime (1g proteine= 4 calorii) -hipo-glucidică pentru că glucidele au aport caloric important (1 g glucide= 4 calorii), cresc glicemia, determină eliberarea de insulină şi favorizează liposinteza. Sunt esenţiale pentru metabolismul grăsimilor (lipidele ard în focul glucidelor), şi sunt singurul suport energetic al creierului, deci nu trebuie să lipsească din alimentaţie. -hipo-lipidică pentru că lipidele au aport caloric important (1 g lipide= 9 calorii), excesul se depune uşor în depozite, mai ales în prezenţa glucidelor, sunt esenţiale pentru absorbţia vitaminelor liposolubile şi pentru sinteza de enzime şi hormoni. -bogată în fibre pentru că legumele au aport caloric redus, calmează foamea, previn constipaţia, sunt bogate în săruri minerale şi vitamine. -fără alcool, pentru că are un aport caloric important (1 g alcool= 7 calorii), virează metabolismul spre sinteza de grăsime de depozit şi produce deshidratare (pierderea apei). Din punct de vedere practic dieta nu trebuie să conţină o listă de alimente interzise, ci o listă bogată de alimente permise şi în ce cantităţi. Din punct de vedere psihologic trebuie evitată cântărirea alimentelor şi numărarea caloriilor, cel mai simplu fiind ca alimentele să se împartă 3 categorii: 1-ce pot fi consumate la liber: carne slabă, peşte, legume proaspete, lapte şi iaurt degresat, brânzeturi slabe. 2-permise în cantitate limitată dar obligatorii: amidon şi făinoase (pâine, orez, paste, porumb), legume cu amidon (cartofi, mazăre, fasole), mezeluri slabe, ouă, brânzeturi fermentate, unt şi ulei vegetal, fructe. 3-interzise: grăsimi, tocături, patiserie, dulciuri, alcool. Pasul 5-Premiaţi-vă Respectarea unei diete nu este simplă, nici plăcută, iar prelungirea ei pe o perioadă de câteva luni poate deveni de-a dreptul chinuitoare. Nu trebuie să fie un supliciu, nu trebuie să fie experienţă negativă în care să se acumuleze doar frustări şi renunţări, de aceea este nevoie de acordarea zilnică a unui moment de plăcere. Condiţia este ca în restul zilei să se respecte dieta , să nu se trişeze iar „premiul” să fie în jurul orei de 16,30-17,00, în afara meselor. 138

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

În cursul după-amiezii are loc în organism o descărcare fiziologică de insulină care scade glicemia şi ne dă poftă de mâncare, de dulce în special. În plus, pentru cei care iau masa de seară spre ora 19,00-20,00, intervalul de la masa de prânz depăşeşte 5 ore şi s-ar putea să vi se facă foame pe la 17,00. Este posibilă o gustare compusă la alegere: puţină ciocolată, o cupă de îngheţată, un baton de cereale, o cremă de vanilie mică, iaurt de fructe, 1 fruct sau, pentru cei ce preferă gustul sărat un pumn de alune sau seminţe. Premiul zilnic vă poate crea satisfacţia de a mânca în continuare, fără să puneţi în pericol dieta, puţin din lucrurile care vă plac. Nimic nu este interzis, cu condiţia ca această „trataţie” să fie de dimensiuni reduse şi consumată înainte de ora 18,00 pentru a avea timp să scăpăm de excesul de calorii până la culcare. Pasul 6- Evaluarea şi monitorizarea rezultatelor După primele 3 kilograme pierdute se numeşte că am început cu adevărat să slăbim şi tot slăbit se numeşte şi dacă „se duc” doar 0,5 kilograme pe săptămână. Viteza scăderii în greutate este diferită de la o persoană la alta şi chiar de la o lună la alta în cazul aceleiaşi persoane. Slăbitul poate fi: rapid- prin deshidratare şi dietă proteică lent- la cei care au mai urmat cure de slăbire în paliere-8-10 zile în care se stagnează în trepte- 3-4 zile de stagnare Indiferent de aceste „piedici” dieta trebuie continuată. Măsurarea greutăţii se face odată pe săptămână, dimineaţa. Cel mai important este ca linia scăderii în greutate să aibă un profil uşor descendent sau chiar orizontal; este esenţial să nu existe zone în care greutatea să crească nici măcar cu 0,5 kg. Dacă trec mai mult de 2 săptămâni de stagnare în care, deşi respectaţi dieta, acul cântarului nu se mişcă înseamnă că metabolismul s-a obişnuit cu respectiva restricţie calorică şi trebuie să trecem într-o etapă superioară (restricţie suplimentară de 250 de calorii). Pasul 7- Stabilizare şi menţinere Dacă s-a ajuns la greutatea dorită nu înseamnă că efortul s-a terminat: urmează încă 2-3 luni în care rezultatele trebuie menţinute cu atenţie pentru a preveni reîngrăşarea. Imaginea corporală are nevoie de timp pentru a fi schimbată, deci noua formă va fi luată ca referinţă şi memorată abia după 3 luni de greutate constantă. Dieta hipo-calorică care s-a folosit în perioada de slăbire va fi treptat îmbogăţită, până când se ajunge la valoarea normală de 1800-2000 de calorii aport zilnic. 139

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

O dietă echilibrată este regimul de întreţinere pe viaţă, trebuie să continuaţi să aplicaţi principiile sănătoase de alimentaţie zi de zi dacă vreţi ca kilogramele în plus să nu se mai întoarcă niciodată. Evitarea grăsimilor, prăjelilor, zahărului, mâncatul cu măsură, prezenţa celor 3 mese principale fără alte „ciuguleli” suplimentare sunt reguli de bun simţ care trebuie să constituie în final un mod de viaţă. Cea mai bună metodă pentru menţinerea siluetei este sportul, activitatea fizică ne modelează armonios corpul, ne ajută să fim în tonus, iar cele câteva zeci de calorii consumate zilnic prin mişcare ne permit să ne relaxăm în privinţa rigorii aportului alimentar.

Bibliografie: 1. Dan Cristescu, Carmen Sălăvăstru, Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu, Bogdan Voiculescu, Manual de Biologie, clasa a XI-a , Editura Corint, Bucureşti, 2008 2. Ştefania Pelmuş Giersch, Amalia Florina Toma, Manual de Biologie, clasa a XI-a, Editura CD Press, Bucureşti, 2007 3. Mihaela Bilic, Trăiesc, deci mă abţin, Editura Coreus Publishing, Bucureşti ,2007

Alimentația nesănătoasă, poluarea și stresul Prof.Paraschiv Camelia –Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Leonida” Petroșani

Ficatul, rinichii şi colonul sunt cele mai importante organe care acumuleaza toxine, blocând apoi funcționarea normală a organismului. Ficatul are de îndeplinit pâna la 500 de funcții, având un rol cheie în transformarea subsțantelor chimice în substanțe ne-toxice. Aceste transformări sunt realizate cu ajutorul unor enzime secretate de ficat cu rol în minimalizarea gradului de toxicitate al substanțelor. Ca să ne putem proteja corespunzător de aceste toxine care ne invadează permanent organismul, ficatul trebuie să fie în perfectă stare de funcționare. Datorită faptului că acesta joacă nenumărate roluri în a ne proteja sănătatea, când este supraâncărcat, pot apărea anumite probleme de sănatate legate de funcțiile acestuia: nivel scăzut de energie, dereglarea glicemiei sau dereglari hormonale. Chiar

140

Exemple de bune practici:”Securitatea alimentației” - Școala Gimnazială ”I.D. Sîrbu” Petrila

2014-2015

anumite dereglări hormonale sunt răspunzătoare de supraîncărcarea ficatului. O varietate de toxine suprimă funcționalitatea enzimelor produse de ficat. Alte organe importante care captează toxinele, dar care au de asemenea canale prin le pot elimina, sunt rinichii - organe vitale în procesul de detoxifiere a organismului. Rolul principal al rinchiilor este excreția, realizată prin filtrarea sangelui, eliminarea prin urin a substanțelor inutile sau dăunătoare produse de organismul propriu sau luate din mediul exterior. Însă dacă aceste organe nu mai fac față și sunt supraîncărcate cu substanțe nocive, toate aceste funcții pe care în condi ții optime le îndeplinește, acum vor fi încetinite sau chiar blocate. Cel de-al treilea organ important în acest proces de detoxifiere este colonul. O vorbă medicală ne spune că "sănătatea începe de la colon". Afirmația pornește de la faptul că acest organ este principalul canal de detoxifiere al organismului. Îngrijorările privind protejarea și găsirea unor metode de curățare a colonului pornesc de la faptul că mai mult de 20% din populație suferă de constipație și de sindrom al colonului iritabil, mai ales că de multă vreme în alimentația noastră fibrele nu ocupă un rol important. Alimentele procesate precum făina sau orezul, produsele de tip fast-food sau mâncarea semi-preparată duc la inhibarea procesului normal de detoxifiere al organismului. Astfel de produse sunt sărace în fibre și conțin doze importante de substan țe nesănătoase cum sunt conservanții sau grăsimile saturate. Toate acestea contribuie la îngreunarea funcționalității colonului. Foarte multe boli se declanșează din cauza unui colon nesănătos, datorită faptului că toxinele stagnează în organism și se inmultesc. O cură periodică de detoxifiere revigorează și redă organismului puritatea și echilibrul intern ajutându-l să fie mai sănatos, improspătat și energizat. Energia furnizată organismului ar trebui să provină 60-70%din glucidele din cereale, fructe, legume și zarzavaturi, 20-30% din lipide și 10-12% din proteine. O alimentație sănătoasă implică reducerea consumului de alimente bogate în colesterol (carne-în special carnea roșie, slanină, unt, margarină de consistență crescută,smântână,gălbenuș de ou). S-a demonstrat că un aport crescut de grăsimi crește riscul bolilor de inimă ,al vezicii biliare, al unor tipuri de cancere și al obezității. Cel mai potrivit pentru organism este un consum moderat (