Evolutia Terorismului International Din Perspectiva Mass-media

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale Programul de licenţă Economie și Afaceri Internaționale

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător ştiinţific Conducător ştiinţific  : CONF.UNIV.DR. Octavian-Dragomir JORA

Autor :  NICA Valentina Valentina

Bucureşti, 2018

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale Programul de licenţă Economie și Afaceri Internaționale

Evoluția terorismului internațional din perspectiva mass-media

Conducător ştiinţific : CONF.UNIV.DR. Octavian-Dragomir JORA

Autor :  NICA Valentina Valentina

Bucureşti, 2018

Cuprins

Abstract ............................................................................................................. ........................................................................................................................................................ ........................................... 1 Introducere ........................................................... .............................................................................................................................. ........................................................................................ ..................... 2 Date folosite ................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................. 3 1.

EVOLUȚIA TERORISMULUI ...............................................................  ........................................................................................................... ............................................ 4 1.1.

Definiții și istoric ale terorismului t erorismului internațional .......................................................................... 4

1.2.

Impactul economic al terorismului internațional .......................................................................... ......................................................................... 7

1.2.1.

Costurile terorismului ............................................................... ........................................................................................................... ............................................ 9

1.2.2.

Beneficiile de pe urma terorismului ................................................................... ................................................................................... ................ 11

1.3. 2.

Libertatea de exprimare în contextul terorismului ............................................................. ..................................................................... ........ 13

MASS-MEDIA ȘI TERORISMUL ................................................................................. ................................................................................................... ................... 15 2.1.

Old Media.................................................................... ................................................................................................................................... ............................................................... 18

2.2.

New media................................................................... .................................................................................................................................. ............................................................... 20

2.2.1.

Social media și deep web ................................................................................................... 22

3. ANALIZA UNEI SELECȚII DE ATENTATE TERORISTE DIN ANUL 1970 P NĂ ÎN PREZENT ȘI EXPUNEREA ACESTORA ÎN MASS-MEDIA MASS-MEDIA ........................................................ ................................................................ ........ 24 3.1.

Metodologie.................................................................................................. Metodologie............................ .................................................................................................... .............................. 24

3.2.

Încadrarea temporală a studiului ................................................................................................ 25

3.3.

Mediatizarea actelor de terorism între anii 1970-2000............................................................... 27

3.4.

Mediatizarea actelor de terorism din 2001 până în prezent ........................................................  ........................................................ 31

Concluzie ........................................................................................................... .................................................................................................................................................... ......................................... 41 Anexa 1 – Abrevieri ................................................................................................................ ................................................................................................................................... ................... 42 Anexa 2 – Grafice...................................... Grafice......................................................................................................... ................................................................................................. .............................. 43 Bibliografie ....................... ............................................................................................ .......................................................................................................................... ..................................................... 44

Abstract

Prezenta lucrare își propune să analizeze evoluția terorismului internațional din  perspectiva mass-media, mass-media, ca instrument de propagare al acestuia. Ipoteza principală se bazează pe subiectivitatea mass-media în încercarea expunerii prin mijloacele sale de comunicare a

atentatelor teroriste. Modul în care media, ca interlocutor între populație și datele unui eveniment, prezintă faptele, influențează percepția indivizilor asupra acestui fenomen. Ca rezultat, apar preconcenții precum catalogarea celor ce aparțin religiei musulmane ca fiind teroriști sau creând iluzia că teroriștii sunt de credință musulmană. Expunerea teoretică a teorismului și a mass-mediei este susținută de exemplele din studiul de caz care demonstrează cum modul de prezentare a știrilor, prin mijloacele ce au evoluat în timp, determină crearea unor  prejudecăți. În paralel, este urmărit modul în care terorismul și mass-media obțin avantaje reciproce: mesajele extremiste sunt transmise, așa cum s -a planificat, iar entitățile media au  profituri mai mari de pe urma urma acestora.

1

Introducere Terorismul reprezintă un fenomen care are impact negativ asupra vieții oamenilor la nivel global. De-a lungul timpului, el s- a dezvoltat în ceea ce privește amploarea și metodele de

manifestare, devenind atât de complex încât o singură definiție nu a fost general acceptată. Premisa de la care am plecat a fost descoperirea relaționării dintre terorism și mass-media, de-a lungul timpului. Canalele media au puterea de a gestiona modul în care popul ația percepe un atentat terorist, obiectivitatea de a prezenta fiecare atentat în multitudinea de evenimente globale

fiind o provocare pentru jurnaliști. Relația dintre terorism și media este una simbiotică. Teroriștii se bazează pe publicitatea gratuită pe care o primesc pentru a își transmite mesajele, iar mass -media profită de ratingurile ridicate pe care le oferă un astfel de eveniment. Media, fără să joace un rol voit în această ecuație, ajută indirect teroriștii să își atingă scopurile și obiectivele, teroriștii încercând să o media  beneficiază de rezultatele pe care care le aduc expunerile actelor folosească în avantajul lor, iar media beneficiază de terorism. Importanța temei rezidă în descoperirea influențelor  media asupra terorismului și viceversa, implicate într-o lume dinamică din punct de vedere al schimbării, care dorește acces

nelimitat la informație, într -un -un mediu din ce în ce mai tehnologiz at. Terorismul reprezintă o amenințare la adresa securității internaționale și implicit asupra fiecărui individ. Mass-media este

instrumentul de propagare principal al fenomenului, iar analizarea modului în care cele două se  potențează poate duce la descoperirea unor modalități de reducere a amenințărilor extremiste. Ipotezele secundare ce au fost testate în lucrare privesc prejudecățile bazate pe religie, etnie și naționalitate. Astfel, credința populară comună presupune că toți musulmanii sunt teroriști sau că toți teroriștii sunt musulmani. Aceste prejudecăți pornesc din cauza modului în care media expune incidentele de natură teroristă, iar în lucrare am analizat și această discrepanță de mediatizare. Motivul pentru care am ales această temă a fost interesul personal asupra înțelegerii

mai aprofundate a terorismului, a motivelor ce stau la baza atentatelor care ne înconjoară. Analizarea din perspectiva mass-media provine din pasiunea pentru acest domeniu și curiozității

asupra rolului pe care îl joacă în contextul amenințărilor teroriste la nivel internațional. Am împărțit lucrarea în trei capitole care să susțină ipotezele pe care le -am propus. Am realizat un scurt istoric al terorismului, precum și implicațiile acestuia în domen ii precum economia, asigurările și turismul. Legătura către următorul capitol este realizată prin subiectul libertății de exprimare în contextul terorismului. Prezentarea mass -media din al doilea capitol este susținută de exemple relevante tematicii. Studiul de caz îmbină cele două aspecte  teoretice,

 prezentând o selecție de atentate teroriste de -a lungul perioadei 1970-prezent, relevante din  punctul de vedere al impactului pe care l-au avut (număr ridicat de victime și/sau pagube 2

materiale) și a popularității lor în rândul populației. Astf el, fiecare caz este corelat cu un aspect al mass-media, în concordanță cu evoluția manifestării terorismului și nivelul de dezvoltare al mijloacelor media, în perioada temporală respectivă. Pe parcurs, am prezentat și cele patru

organizații teroriste cu cea mai mare activitate în prezent: ISIS, Boko Haram, Taliban și Al Qaida, ideologiile și acțiunile lor fiind principalii actori care animează scenele de luptă ale fenomenului. Consider relevantă implicarea lor deoarece modul în care fiecare își susține credințele prin mijlocul de manifestare al terorismului determină felul în care se derulează

 jocurile de putere dintre organizațiile teroriste și puterile statale.

Date folosite Datele folosite în această lucrare au la bază rapoarte din baza de date START (Study of Terrorism and Responses to Terror). Am ales o singură bază ca referință pentru a păstra unitatea datelor și statisticilor înregistrate întrucât diversitatea manifestări i fenomenului și diferențele în cuantificarea lui, precum și faptul că acesta nu are o definiție clară, conduc la interpretări diferite

ale unor evenimente și implicit în încadrarea lor ca acte de terorism. Studiile pe care le-am analizat au folosit aceast ă bază de date ca referință  pentru a evi ta greșelile în evaluarea statistică a terorismului. Indexul Global al Terorismului care este efectuat anual, precum și Trendurile Terorismului, lucrări pe care le-am analizat în cele ce urmează,  plus altele, au la bază referințe statistice generate de START și GTD (Global Terrorism Database). Definiția după care se

ghidează baza de date START, pentru încadrarea actelor de terorism este „amenințarea sau utilizarea forței în mod ilegal, de către actori non -statali, pentru a îndeplini un scop politic, economic, religios sau social, prin teamă, coerciție sau intimidare” 1. Perioada analizată începe din anul 1970, reprezentând momentul în care activitățile teroriste au început să capete formele de manifestare care continuă până în prezent și când date exacte au început să fie înregistrate pentru statistici în bazele de date menționate mai sus și încheindu-se în  prezent. Totuși, analiza se va rezuma  până  la anul 2016, uneori 2017 , date fiind studiile și resursele disponibile. Studiul se va concentra mai mult pe perioada 2001 - 2017, primul an

menționat fiind reprezentat de evenimentul de referință pentru mediatizarea terorismului. Atentatul terorist din 11 septembrie 2001 asupra Turnurilor Gemene din New York, Statele Unite ale Americii, reprezintă momentul în care terorismul a început să fie asociat cu islamismul.

1

 Global Terrorism Database - START. (2016). National Consortium for the Study of Terrorism and Responses to Terrorism (START). Global Terrorism Database. https://www.start.umd.edu/gtd 3

1. EVOLUȚIA TERORISMULUI

Definiții și istoric ale terorismului internațional

1.1.

Terorismul este un termen vast, care este supus mai multor interpretări : de la fenomen la un simplu construct cultural, de la un set de tactici p ână la un act simbolic și provocativ la violență. Într-o aglomerare de peste 900 de definiții din literatura de specialitate, se pot observa, totuși,

câteva direcții comune. Conținutul depinde de perspectivă și de interpretarea subiectivă, de catalogarea fenomenului. Analizând 109 definiții ale terorismului într -un studiu, Schmid și Jongman2 au descoperit ce concepte sunt folosite pentru definire și în ce măsură apar   acestea (procente). Referiri la violență și forță sunt cuprinse în 83,5% din cazuri; mot ivațiile politice în 65%; frica, din prisma terorii, în majoritatea de 51%; amenințările, 47%; efecte psihologice,

41,5%; discrepanța între victime și obiective, 37,5%; iar acțiunile organizate, planific ate, sistematice, în 32% dintre definiții. Originea termenului provine din limba latină, „terror, -oris” însemnând „groază, teroare”, iar

sufixul „isme” provine din franceză, referindu -se la „a practica”, astfel   cuvântul devenind „practicarea terorii”.  Dicționarul Oxford 3

definește terorismul ca fiind „utilizarea ilegală a violenței și intimidării,

în special împotriva civililor, cu scopul realizării de obiective politice.” .  Departamentul de stat al S.U.A. 4

îl definește ca fiind „violența premeditată, motivată de scopuri politice, săvârșită

împotriva unor obiective necombatante de către grupuri subnaționale sau agenți clandestini ai statului.” În Convenția arabă privind suprimarea terorismului5  din 1998, terorismul este definit ca:

„Orice act sau amenințare violentă , indiferent de motive sau scopuri, care are loc pentru a spori agenda criminală a unui individ sau a unei colectivități și care caută să instaureze panica în rândul oamenilor, cauzând frică prin rănirea acestora, sau punând viețile, lib ertatea sau securitatea lor în pericol sau căutând să cauzeze daune mediul ui înconjurător sau unor construcții

sau proprietăți publice sau private sau să le ocupe sau să le confiște sau  care caută să pericliteze resursele naturale.”, fiind o descriere pe care statele afectate în principal de fenomen au agreat-o de comun acord, în întregimea ei. 2 3

Schmid, A., & Jongman, A. (1988).  Political Terrorism: A New Guide to Actors, Authors, Concepts, Databases, Theories and Literature.

 Oxford Dictionary. Preluat de pe https://en.oxforddictionaries.com/definition/terrorism 4  Departamentul de stat al SUA. (1926). Preluat de pe https://www.state.gov/documents/organization/65464.pdf  5  Liga Statelor Arabe. (1998). Convenția arabă privind suprimarea terorismului . 4

Convenția Națiunilor Unite privind reprimarea finanțării  terorismului6 ,

din 1999, definește

terorismul ca fiind comiterea „oricărei alte fapte de natură să determine moartea sau vătămarea

corporală gravă a unui civil sau a oricărei alte persoane care nu participă direct la ostilități  într-o situație de conflict armat, când, prin natura sau contextul său, această faptă are ca s cop intimidarea  populației  sau constrângerea unui guvern ori a unei organizații internaționale să

îndeplinească sau să se abțină  de la îndeplinirea unui act oarecare.”. Vasile Simileanu se referă la terorism ca la un act de natură antiumană și îl definește ca fiind „înspăimântarea unei populații  prin acte de violență”7, de către structuri non -statale. Ca tipologie, trece de asemenea printr-o proliferare, ajungându-se la numeroase categorii în

care se manifestă: religios, etnic, politic, economic, identitar, de gherilă, intelectual, ciberterorism, informațional, psihologic, bioterorism, genetic8. Terorismul a trecut de-a lungul timpului printr-un proces de transformare, de la fenomene izolate ajungându- se la operațiuni  planificate, organizate și gestionate ca acțiuni militare. Toate acestea au pus în funcțiune toți

actorii militari globali, ducând la o securitate internațională fragilă. Din cauza amplorii pe care a căpătat -o fenomenul și prin pericolul pe care îl reprezintă, Silviu Neguț se referă la terorism ca devenind „cea mai spinoasă problemă globală, aflată în centrul dezbaterilor comunității internaționale”9. Terorismul este una dintre cele mai complexe amenințări ale secolului XXI, combinând actorii statali, extremiștii și alți actori non-statali, în numeroase conflicte politice sau care implică forță fizică. Astfel, devine una dintre cele mai puternice amenințări la adresa securităților naționale ale acestui secol. Terorismul este, de asemenea, un aspect cheie al războaielor civile, insurecțiilor și al conflictelor asimetrice, etnice, religioase sau ideologice. Acestea pot fi purtate de către indivizi singulari sau grupați, de către rețele de terorism ale actorilor non -statali, prin folosirea forțelor convenționale armate sau arme chimice. Se manifestă individual sau colectiv încă din antichitate, contribuind la accentuarea

contradicțiilor dintre popoare și   a conflictelor etnice sau religioase. În perioada Revoluției Franceze, terorismul era privit pozitiv din prisma regimului terorii al lui Maximilien de Robespierre, fiind folosit ca instrument de restabilire a ordinii. După Primul Război Mondial, a

început să fie o unealtă a regimurilor totalitare, culminând cu activitățile de reprimare naziste și fasciste, care au continuat  până în Al Doilea Război M ondial. După acest moment, presiunile de 6 7

Organizația Națiunilor Unite. (1999). Convenția Internațională privind reprimarea finanţării terorismului, Art. 2(1)(b).

 Simileanu, V. (2004). Radiografia terorismului. București: Top Form. Mureșan, M., & Văduva, G. (2004).  Războiul viitorului, viitorul războiului . București: Editura Universității  Naționale de Apărare. 9  Neguț, S. (2015). Geopolitica. București: Meteor Press. 8

5

această natură au început să apară din partea sovietică , îndreptate către statele comuniste de atunci. În timpul Războiului Rece, comunismul se referea la terorism ca la o manifestare

revoluționară, legitimizând ace ste practici. Caracteristica cea mai pregnantă   a terorismului în ultimii aproximativ 50 de ani este schimbarea  progresivă în timp și pe regiuni. Evoluția este

ilustrată clar prin numărul crescător  de atacuri ce au avut loc începând cu anii 1970. Așa cum este evidențiat în graficul 1.1.  –   1, atacurile erau relativ frecvente la începuturile anilor 1970, cu mai puțin de 1 .000 de incidente anual, până  în 1977. Se observă o creștere de trei

ori mai mare a intensității până în 1979, asociată în mod spec ial cu niveluri ridicate de activitate în Europa de Vest și Statele Unite ale Americii.  47% dintre atacuri au avut loc în Europa de Vest, cu precădere în Regatul Unit (35%), Italia (22%) și Spania (19%) 10. În timpul anilor 1980, trendurile și locațiile terorismului s-au schimbat considerabil. Frecvența anuală a continuat să crească până la 5 .077 de atacuri în anul 1992. Această creștere bruscă a fost cauzată în mare  parte de un val de atacuri în America Latină. Mai mult de 55% dintre ele au avut loc în Ameri ca de Sud (31%) și în America Centrală și Caraibe (24%). După acest an, numărul ata curilor teroriste a scăzut drastic până în 1998. Motivul principal pentru această scădere a fost căderea Uniunii Sovietice în 1991. Multe organizații active în America Latină în anii 1980 erau grupări de stânga, cu orientări Marxist-Leniniste sau Maoiste. O tranziție puternică a început către anii

2000, către aproximativ 1 .500-2.000 atacuri în perioada premergătoare și după atacul din 11 septembrie 2001 îndreptat către Turnur ile Gemene din New York. Atacurile au sporit odată cu

invadarea Irakului de către S tatele Unite ale Americii și aliații săi, în 2003. Până în 2011, numărul total al atacurilor a atins numărul de 5 .065 – aproximativ același nivel ca în 1992. După acest prag, atacurile au depășit orice record. În 2013, numărul lor a ajuns la 11 .999, iar nivelul maxim istoric a fost atins în 2014, 16.860 de incidente. În 2015 au fost 14.852 de incidente, iar în 2016 –  13.48811.

10

 Backer, D., Bhavnani, R., & Huth, P. (2017).  Peace and Conflict. Routledge.  (2017). Global Terrorism Index. Institute for Economics & Peace.

11

6

Graficul 1.1. –  1. Numărul atacurilor  teroriste în lume 1970-2016

Sursa: START Database – numărul total de atacuri teroriste, indiferent de natura lor, global, exprimat în

mii.  Notă: Numărul total de atacuri în această perioadă: 170.350

1.2.

Impactul economic al terorismului internațional

Terorismul poate impune costuri pentru țara vizată prin numeroase modalități: distrugerea mediului și a infrastructurii, influențarea distribuției bugetelor statelor , relocarea dinspre investiții spre cheltuielile guvernamentale și anume creșterea cheltuie lilor în securitate în favoarea altor categorii, deturnarea inv estițiilor străine directe, limitarea comerțului, precum și alte efecte indirecte. Poate afecta, de asemenea, valoarea asigurărilor în general, scumpirea

măsurilor de securitate și creșterea sa lariilor muncitorilor din domeniile cu risc ridicat. Cu toate acestea, pentru majoritatea economiilor, consecințele economice ale terorismului sunt în general foarte modeste și pe termen scurt 12. Diversificarea economiilor mari le permite acestora să nu fie influențate la nivel macroeconomic și astfel să reziste terorismului, fără implicații majore în costuri. Astfel, țările dezvoltate pot folosi politicile monetare și fiscale pentru a contracara impactul economic advers pe ntru atacuri la scară largă. Ele își realocă resursele de capital și

muncă din sectoarele afectate, reușind să își revină într -un ritm mai rapid. Instituțiile bine dezvoltate amortizează de asemenea consecințele. Costurile imediate ale majorității atacurilor teroriste sunt localizate, astfel cauzând o substituire a activității economice departe de un sector vulnerabil al unor zone relativ sigure. Costurile pot fi ulterior relocate către capital și forță de muncă. Pe de altă parte, țările cu economii mici, care sunt expuse campaniilor teroriste s usținute,  prezintă consecințe macroeconomice de   rândul pierderilor la nivel de PIB per capit a și de 12

 Voinescu, G.-V. (2011). Impactul terorismului asupra economiei mondiale . București: Economică. 7

investiții străine directe nete 13. Unele sectoare pot fi afectate totuși mai mult ș i pe termen lung,  precum turismul, care suferă pierderi substanțiale din cauza propagării informației și

implementării fricii la nivel global. Începând cu anul 2001, impactul economic global al terorismului a prezentat trei puncte  principale corespondente valurilor istorice ale acestuia. Primul e reprezentat de evenimentul de la 11 septembrie din New York, care a produs pagube în valoare de 65 miliarde de dolari (cuantificare a morților , răniților și  distrugerilor). Această sumă exclude costurile indirecte asupra economiei Statelor Unite, care au fost evaluate între 0,7% și 1% din PIB -ul american sau

 până la 190 miliarde de dolari14. Al doilea moment este corespondent anului 2007, reprezentat de creșterea activității teroriste în Irak. Organizația care a avut cel mai mare impact atunci este AlQaida, alături de alte grupuri teroriste afiliate, iar tot atunci a crescut numărul trupelor de coaliție din țară. Din 2013, violențele din rândul terorismului au cre scut, în special din partea ISIS către Irak și Siria. Impactul economic crescut continuă până în 2016, culminând cu 104 miliarde de dolari în 2014. Impactul economic global al terorismul în 2016 a fost cuantificat la 84 milioane

de dolari americani. Această sumă, în ciuda aparenței, reprezintă doar un procent din impactul economic global al violenței per total, care a însumat 14,3 trilioane de dolari americani, în

același an menționat. Cu toate acestea, cifre le nu conțin ramificațiile pe care le poate avea terorismul, implicațiile sale indirecte și efectele asupra afacerilor, investițiilor și   costurilor asociate cu securitatea și măsurilor de combatere. Cele 84 milioane de dolari reprezintă o sumă cu 7 procente mai mică decât anul 2015 și cu 19% mai puțin decât vârful din ultima perioadă, atins în 2014.

Țările care suferă cel mai mare impact din cauza terorismului sunt cele situate în Orientul Mijlociu și Africa de Nord (regiunea MENA), Africa sub -sahariană și sudul Asiei. Irakul a avut cele mai mari costuri economice ca procent din PIB, cu 24%, în 2016. Afganistanul se află pe locul doi, cu 16,8% din PIB drept cheltuieli cauzate de terorism, restul țărilor având această valoare sub 10 procente. Țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare

Economică sunt cele care, în contrast, au început să fie mai puțin afectate de acest tip de evenimente, însă în aceste calcule nu sunt incluse și costurile asociate cu agențiile de inteligență care ar spori procentele cheltuielilor în țările dezvoltate din punct de vedere economic. Evaluarea costurilor terorismului le include doar pe cele global cuantificabile și comparabile,  prin urmare fiind o estimare conservatoare. Costurile care nu sunt calculate sunt cele precum: 13

Sandler, T., & Enders, W. (2008).  Economic consequences of terrorism in developed and developing countries: an overview.  Cambridge University Press. 14  (2017). Global Terrorism Index. Institute for Economics & Peace 8

cheltuielile privind lupta contra terorismului sau pentru combatarea violențelor extreme, costul de oportunitate în ceea ce  privește mutarea cheltuielilor din fondurile publice ale oricărui sector

către acoperir ea bugetelor pentru securitate. Un aspect ce nu poate fi cuantificat deoarece poate fi, într-adevăr, influențat de numeroși factori și nu poate fi estimat în ce măsură procentuală se

află fiecare dintre aceștia, este legat de implicațiile terorismului în domenii precum afacerile și investițiile, producția și turismul. Piețele financiare sunt și ele expuse degradării în fața activității teroriste. Primele afectate sunt companiile cu domeniu de activitate în turism, transporturi (în special cel aerian), industria

hotelieră și cea a asigurărilor. Indicele bursier al Egiptului avea cea mai solidă creștere din lume și a fost afectat major de atentatul terorist de la Sharm El -Sheikh din 2005. Zece ani mai târziu, în același oraș, prăbușirea unui avion , în urma unui atac efectuat de către ISIS, a condus la moartea tuturor celor 224 de pasageri ai zborului . După acest eveniment, turismul din această

destinație a scăzut cu peste jumătate de procente, devenind o zonă abandonată 15.

1.2.1. Costurile terorismului Actorii internaționali care sunt angajați în lupta antiteroristă au legiferat măsuri în numeroase  perioade istorice pentru a preveni întâmplarea a cât mai multe acțiuni teroriste. Costurile pe care

le implică variază în funcție de amploarea pe care o au, însă până ș i pentru a exista ca orga nizație teroristă implică nevoia de finanțare pe care statele care doresc combat erea terorismului, încearcă să o suprime. În cadrul ONU a fost ad optată Convenția internațională privind reprimarea  finanțării terorismului16 , în anul

1999, ce prevede toate aspectele prin care statele participante nu

trebuie să ia parte la acțiuni care să susțină direct sau indirect, acest fapt. Aceasta este întărită de alte convenții privitoare la anumite sectoare economice, precum: Convenţia pentru reprimarea capturării ilicite de aeronave (Haga, 16 decembrie 1970), Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate împotriva securităţii navigaţiei maritime (Roma, 10 martie 1988). Organizațiile teroriste se finanțează singure atunci când nu se află într -o zonă de conflict continuu, costurile fiind mai mici. Trei sferturi dintre atacurile din Europa între 1994 și 2013 au avut o valoare individuală până în 10.000 de dolari 17. Aceste costuri ce sunt asociate atacurilor

țin de transport, obținerea armelor și bombelor  și depozitarea implicită a lor, precum și 15

  Tingle, R. (2016). DailyMail.co.uk. Preluat în 2018 de pe http://www.dailymail.co.uk/news/article3523510/Sharm-El-Sheikh-appears-little-ghost-town-terror-attack-Russia-airliner-causes-lifeblood-tourists-stayaway.html 16 Organizația Națiunilor Unite. (1999). Convenția Internațională privind reprimarea finanţării terorismului, Art. 2(1)(b).  (2017). Global Terrorism Index. Institute for Economics & Peace.

17

9

comunicarea. Cele mai costisitoare categorii sunt cele care impun arme. Cel mai scump, din  punctul de vedere al costurilor, eveniment din zona OECD este și cel mai mediatizat:  atacul din 11 septembrie de la World Trade Center. El are o estimare de costuri între 400.000 și 500.000 dolari18. Atentatele cu bombă asupra trenurilor din 11 martie 2004   (la 911 zile de la atacul

menționat mai devreme, 9/11), de la Madrid, au avut costuri de 105.000 de dolari, finanțat în  principal prin trafic de droguri19. Pentru atentat s-au pregătit câțiva ani, locuind în zonă și

 pregătind strategia și armele, acțiuni care implică de asemenea costuri. O analiză econometrică realizată de către Rafi Melnick și Rafi Eldor, în 2006, a demonstrat că acoperirea media este principalul canal prin care terorismul produce daune economice. Efectele negative cauzate asupra economiei au crescut în acee ași măsură cu acoperirea media. În

cazul unui atac terorist, cu cât acoperirea mediatică a fost mai mare, cu atât a provocat mai multe  prejudicii economice, însă acest raport de influențare a scăzut în timp. Studiul concluzionează că achiziția acoperirii media pe care teroriștii o primesc în mod gratuit corespunde valori lor pe care marile companii le alocă pentru publicitate . Dimensiunea efectelor terorismului și asupra macroeconomiei este oarecum nejustifica tă față de resursele investite în producerea lor 20. Una

dintre posibilitățile pentru care terorismul funcționează este pentru că, aparent, ei au găsit modalitatea de a realiza prejudicii majore cu foarte mici „investiții”. Analiza a fost efectuat ă prin cuantificarea acoperirii media în costul de oportunitate al expunerii gratuite de care se bucură terorismul. Datele lor au arătat că influența asupra bursei nu a fost reprezentată de către o

anumită particularitate a atacului terorist, ci de către modul în care publicul, prin căile media,  percepe evenimentul. Raportul dintre terorism și acoperirea mediatică se extinde și către declinul  prețurilor din piața bursieră în acest mod.

18

 Terrorist Financing Staff Monograph - Appendix A: The Financing of the 9/11 Plot - Staff Investigation of the 9/11 Plot.  (2004). Preluat de pe CyberCemetery: https://govinfo.library.unt.edu/911/staff_statements/911_TerrFin_App.pdf 19  Reinares, F. (. (2010, 04 17). The Madrid Bombings and Global Jihadism . Preluat în 2018 de pe International Institute for Counter-Terrorism: https://www.ict.org.il/Article/1073/The-Madrid-Bombings-and-GlobalJihadism#gsc.tab=0 20  Melnick, R., & Eldor, R. (2006). Small Investment and Large Returns: Terrorism, Media and the Economy.  The Interdisciplinary Center Herzliya, 2-3. 10

1.2.2. Beneficiile de pe urma terorismului Industria asigurărilor beneficiază de pe urma unui atentat terorist și a propagării cât mai intense a acestuia în mass-media deoarece panica ce s- a creat în mintea cetățenilor îi va face să

fie mai precauți, în primul rând, iar după aceasta, să își ia măsuri de apărare și asigurare. Astfel,  pentru cetățenii ce au trecut printr -un astfel de eveniment, care s-au aflat în preajma unuia sau au auzit prin intermediul mijloacelor media, au tendința să apeleze la o asigurare care să îi acopere

în caz că incidentul se va repeta. Cu toate acestea , este dificil de estimat prețul unei asigurări împotriva a astfel de evenimente extreme deoarece probabilitatea ca el e să se mai întâmple este

ambiguă, iar potențialul pierderilor este nesigur 21. Piața asigurărilor poate acoperi cererea pentru asigurări împotriva atacurilor teroriste convenționale. Unele zone și structuri sunt excluse,  precum și atacurile coordonate majore, convenționale, non-conven ționale, cele biologice, chimice, nucleare sau cu bombe. Pentru aceste riscuri ridicate nu există o   capacitate  privată  pregătită financiar să facă față. Această îndatorire sensibilă cade sub tutela guvernelor. Țările au dezvoltat diferite sisteme de răspuns în fața provocărilor impuse de amenințările teroriste. Statele Unite, Australia și câteva țări europene au dezvoltat programe pentru acoperirea pagubelor  produse de către terorism. Alte țări nu au nicio bază sau vreo implicare din parte a guvernelor  pentru a acoperi aceste pagube. O cuantificare a impactului pe care îl aduce terorismul în

sectorul asigurărilor nu poate fi explicit deoarece nu există o cauzalitate directă între cele două. Cererea de asigurări de viață sau de călătorie pot fi influențate de numeroși factori ce pot avea sau nu legătură cu terorismul. Se poate lua în considerare și faptul că panica ce este creată de aceste evenimente lucrează în subconștientul oamenilor și o decizie de asigurare nu este întotdeauna exprimată în concordanță cu temerea eventualității unui eve niment terorist. Un sector care beneficiază de pe urma terorismului este reprezentat de mass- media. Știrile care prezintă cât mai multe elemente senzaționale sau dramatice atrag o și mai mare atenție a  publicului. Astfel, vânzările ziarelor sunt mai mari atunci când titlurile sunt de impact, ratingurile de la televiziuni cresc, aducând o audiență mai mare și mențin ându-i acesteia atenția  pe un timp mai îndelungat, articolele din mediul online sunt distribuite în număr mai mare, iar

 profitul companiilor media cresc în aceeași măsură. Până la obținerea profitului, mass-media este ajutată și prin primirea unor subiecte de interes general care să le acopere coloanele de știri zile întregi prin prezentarea faptelor și a consecințelor. Un eveniment terorist trezește interesul  populației la nivel mondial și determină oamenii să caute și mai multe informații despre eveniment, accesând diversele surse media. 21

  Kunreuther, H. (2002). The Role of Insurance in Managing Extreme Events: Implications for Terrorism Coverage. Business Economics. 11

Efectele asupra turismului Impactul terorismului asupra industriei turismului poate avea o mare amploare, având

efecte precum: distrugerea proprietăților private și publice, pierderea locurilor de muncă și creșterea șomajului (către o limită care nu mai este benefică), poate conduce la pierderea locuințelor, apariția deflației și multe alte efecte sociale și economice. Alte industrii care sunt afectate au legătură directă cu turismul: t ransporturile (în special companiile aeriene), industria hotelieră alături de restaurante și magazine. Relația dintre turism și terorism nu  poate fi exprimată în mod direct deoarece nu doar fenomenele extreme pot influența numărul de turiști dintr -o anumită perioadă, dintr-un anumit loc sau zonă . Cu toate acestea, implicațiile comune ale celor două aspecte sunt legate de deplasarea cetățenilor din diferite țări, folosind facilitățile de comunicare și transport moderne. Imaginea unei țări poate fi afectată pe termen lung din punctul de vedere al activității turistice atunci când terorismul se manifestă insistent. Implicarea turiștilor într -un atentat sau într-un act de răpire sau rănire directă produce un ecou considerabil mai mare în mass-media. Astfel, con flictul capătă amploare mondială, iar

mesajul pe care doresc să îl transmită ajunge peste granițe, în toată lumea. Tragedia se transformă dintr -un incident izolat într-un eveniment global. Turismul este simbolul capitalismului, iar țintirea unui loc turistic prezintă mai multe avantaje. Acesta reprezintă un atac direct asupra respectivului stat la nivel simbolic, dar are repercursiuni la nivel

economic de asemenea. Lovitura nu este numai directă, prin producerea de pagube, ci și indirectă prin producerea unei instabilități a comerțului exterior. Siguranța pe care o oferă un stat influențează decizia unei destinații de vacanță, iar odată cu intensificarea atentatelor, marile capitale europene au fost desconsiderate. În anul 2017, 46% dintre oamenii de afaceri

din întreaga lume, dar cu precădere din Regatul Unit, au afirmat că terorismul le -a afectat în sens negativ afacerea, dintre care 26% au raportat un impact semnificativ (Global Terrorism Index, 2017). În numeroase țări, turismul este o industrie cheie, iar imaginea unui atentat

sau a unei activități teroriste intense poate influența negativ acest sector. Cu toate acestea, un studiu efectuat în Italia, în 2016, a relevat că doar 18% dintre turiști iau în considerare doar destin ați pe care le consideră sigure, chiar dacă nu sunt aceleași cu

cele unde plănuiau să își petreacă vacanța  (Global Terrorism Index, 2017).

12

1.3.

Libertatea de exprimare în contextul terorismului

Unul dintre drepturile fundamentale ale omului în orice comunitate civilizată este dreptul la

liberă exprimare. Cenzura și limitarea acestui drept nu sunt negociabile și nu sunt acceptate sub nicio for mă. Înfrângerea terorismului este una dintre prioritățile societăților democratice, devenind un aspect de interes public. Problema care se impune în contextul acestui fenomen este

dacă propaganda teroristă și discursurile ce conțin urme de împotrivire și ură asupra terorismului ar trebui să fie considerate ca fiind parte din libertatea de exprimare sau nu. În caz contrar, intervine subiectivitatea încadrării unui anumit subiect în categoriile de ură, de susținere sau de  pură prezentare  a faptelor , pentru a putea evalua implicațiile pe care cuvintele expuse le au asupra percepției audienț ei. Jurnaliștii și ceilalți actori din mass-media dețin responsabilitatea de a prezenta faptele într-o manieră corectă și curprinzătoare, având în același timp în vedere și

 protecția cetățenilor și protejarea intereselor guvernelor, precum și a securității teritoriale și naționale. Publicul este îndreptățit să aibă acces la informație, însă modul în care aceasta este  prezentată poate influența percepția asupra unui respectiv subiect sau eveniment. Autoritățile nu au dreptul să impună măsuri care să împiedi ce mass-media din a raporta subiecte despre terorism sau să influențeze modul în care se întâmplă acest fapt. Chiar dacă nu vin sub forma unor reglementări, mass-media trebuie să țină cont de responsabilitățile pe care le are față de audiența sa. Astfel, expunerea de imagini cu conținut sensibil sau șocant, mult prea detaliate a unor dezastre sau incidente ce s- au soldat cu decese și răniri, răspândirea de materiale fotografice sau video care arată explicit actele de terorism și care ar putea avea un efect  psihologic nedorit

asupra audienței, dar și care ar putea viola dreptul la viață privată și ar afecta demnitatea victimelor, nu ar trebui să fie prezentate către publicul larg22. În același timp, trebuie să aibă grijă să nu contribuie la diseminarea sentimentului de frică pe care actele de terorism îl cre ează și pe care teroriștii își doresc să îl amplifice prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. Dreptul la liberă exprimare nu îi poate împiedica pe teroriști să își exprime opiniile sau să își susțină cauzele și ideologiile prin difuzarea lor în media deoarece ar intra sub incidența

discriminării. Libertatea de exprimare a devenit o problemă reluată spre discuții în special după evenimentul terorist din 11 septembrie 2001 din New York. Acest moment a ridicat anumite

întrebări asupra securității internaționale din perspectiva expunerii unor astfel  de acte extremiste. Prin urmare, libertatea de exprimare a fost suspusă evaluării, rezultatul constând în adoptarea 22

Council of Europe. (2017).  Factsheet on anti-terror legislation. Preluat de pe Council of Europe: https://rm.coe.int/factsheet-on-anti-terror-legislation-final-rev1august2017/1680735d7f 13

unor noi legi care interzic discursuri ce sunt considerate „extremiste” sau care susțin terorismul.

Aceste noi legi au fost stipulate în diferite legislații, în diverse forme, expunerile mediatice fiind nevoite să se supună respectivelor reguli. În caz contrar, expunerea este înlăturată, de exemplu  prin blocarea sau chiar eliminarea unui site web. În ceea ce privește Uniunea Europeană,

secretele de stat și legile de securitate națională sunt folosite des împotriva jurnaliștilor și a surselor lor. Autoritățile au puterea de a conduce o supraveghere amplă, impunând bariere tehnice și administrative pentru păstrarea informațiilor. Toate sistemele sociale caută norme sociale sau etice care să satisfacă condițiile pentru supraviețuirea umană fără a ofensa ideologiile majore pe care unele societăți le -au ales. În consecință, în timp ce diferite sisteme sociale reacționează diferit la teroare în acord cu viziunea lor și a interesului propriu, nicio societate existentă nu poate fi indiferentă față de problemele

ridicate de către terorism. Activitățile de această natură au țintit către și chiar au profitat, de ideologia și religia comunităților din lume pentru a îș i justifica eforturile. Genealogia radicalismului religios a apărut din numeroase motive. Pe măsură ce presiunea regimurilor   politice de la putere și eșecurile ideologiilor s eculare ale respectivelor regimuri au început să fie supuse îndoielii, prezența radicalismului a fost considerată o soluție în lupta opresiunii și adversității cauzate de contextul politic. Singura alternativă a fost văzută ca fiind comiterea unor acte de terorism pentru a protesta față de regimul politic  din acel moment. Atitudinile privind utilizarea terorii și funcțiile pe care le servește terorismul pornesc de la convingerea că teroarea este singura cale de a aduce schimbări în societate.

Cenzura, în orice formă, este opusul oricăror valori democratice, nereprezentând o variantă reținerea de informații față de public întrucât se va ajunge la pierderea încrederii asupra onestității media și în afara aceste i sfere. Justificarea filosofică pentru reportajele complete asupra actelor teroriste nu înseamnă că jurnaliștii sunt liberi să publice orice vor. În fiecare caz, aceștia trebuie să cântărească valorile teoretice și filosofice deoarece la mijloc sunt vieți  ce pot fi afectate de modul în care aceștia procedează cu materialele și informațiile pe care le dețin . Ceea ce raportează poate avea un efect direct asupra victimelor, asupra modului în care acestea sunt tratate în captivitate, dar și în ceea ce le privește soarta. Teroriștii acordă o atenție mare asupra reportajelor de știri care sunt legate de ceea ce fac ei 23. Jurnaliștii au în mâini responsabilitatea vieților acelor oameni, în funcție de felul în care jonglează cu resursele pe care le au și deciziile  pe care le întreprind. În această ecuație se pot implica și guvernele care pot cere jurnaliștilor să

limiteze poveștile pe care le expun publicului din cauza implicațiilor de natura securității naționale, pericolelor ce apar în cadrul negocierilor în ceea ce îi privește pe ostatici. 23

 Anderson, T. (1993). Terrorism and Censorship: The Media in Chains  . Journal of International Affairs. 14

2. MASS-MEDIA ȘI TERORISMUL Terorismul poate fi privit ca un act de comunicare. Teroriștii au nevoie de media ca să transforme un atac într-un mesaj. Propagarea actelor teroriste este susținută de propaganda abilă a mijloacelor media, care au nevoie de răspândirea informațiilor pentru a-și îndeplini scopul. Mass media este produsul inevitabil al necesității de informare și comunicare într -o eră

modernă și tehnologizată. Ea este vitală politicii globale și succesului democrației, unei economii internaționale solide, iar în final ,  pentru atingerea păcii. În acest secol, este recunoscută drept a  patra putere în stat, având o vastă influență asupra fiecărui element din viața poporului care îi este subordonat. În societatea modernă, dreptul la informație al cetățeanului este unul dintre cele mai importante. Oamenii au o nevoie din ce în ce mai mare de informație , sursele sunt din ce în

ce mai numeroase, iar, inconștient, ei trec aceste date prin intermediul p ropriului filtru al  percepției și gândirii, pentru a produce în mintea individuală un anumit rezultat, un fapt. Influența acestui rezultat este dată de sursele la care apelează sau care ajung la indivizi, aici fiind o diferență importantă în funcție de situarea geografică; țara de origine; limba cunoscută; canalele de media consumate (presă scrisă, radio, televiziune, internet) și preferințele de divertisment care sunt legate de acestea (ce ziare și reviste sunt citite, ce posturi de radio sau

televiziune sunt urmărite în general, ce se urmărește pe internet) . Având în vedere aceste categorii, ele livrează o selecție de informație, din diferite domenii, în anumite măsuri și niveluri de calitate. Factorii care ulterior det ermină selectarea surselor sunt legați de educația care

diferențiază selectarea canalelor de distribuție a mijloacelor de manifestare media și a mediului în care trăiește individul. Manipularea media începe încă de la acces. Să fii privat de informație este primul tip de manipulare prin care se permite o modelare a opiniilor în baza necunoștinței de cauză. În contextul terorismului, mass media este folosită dintr-o postură negativă. Comunicarea media permite terorismului să își răspândească propaganda cu scopul de a manipula percepția  publicului asupra activităților teroriste prin justificarea cauzelor lor . Contextul media și facilitățile oferite de aceasta le oferă teroriștilor posibilități noi de comunicare internă (a grupării teroriste sau afiliaților acestei credințe), dar și expunere către un nou public cu potențial de aderare. Accesul facil la astfel de informații le permit acestora să recruteze în special tineri, fără a depune eforturi de convingere. Silviu Neguț afirmă că analiștii nu sunt optimiști în ceea ce privește suprimarea completă

a acțiunilor teroriste, nici măcar asupra diminuării intensității acestora, ci, din contră, se așteaptă la o intensificare cauzat ă de contextul economico -social al globalizării. Organizațiile teroriste și 15

credințele lor sunt susținute de climatul economic și politic ce cauzează migrații, de diferențele etnice și religioase care nu par să capete o formă mai tolerantă, securitatea națională și internațională care nu poate fi controlată în acest context, accesul la tehnologii noi cu un cost redus, facilitarea comunicării prin intermediul lor, dar și a tranzacțiilor cu arme și alte resurse necesare, „creșterea oportunităților și apetitul teroriștilor pentru publicitate, care le este oferită gratuit de o mass media în dezvoltare exponențială”24.

În aceste vremuri, o campanie politică e de neimaginat fără participarea activă  a massmedia. Peste noapte, cele mai obscure personaje pot deveni nume celebre. Toată această putere este valorificată din plin de către lumea terorismului. Dacă intențiile teroriste și puterea media

sunt clar statuate, același lucru nu poate fi afirmat și  despre atitudinea media în această privință. Mass-media este mijlocitorul indispensabil al mesajelor teroriștilor. Transmiterea lor în forma și în maniera dictată de către teroriști este un scop mult mai puțin important pentru ei decât

împlinirea actului pe care doresc să îl publice. Se poate vorbi despre o competiție reală de interese între obiectivitatea transmiterii unui mesaj și responsabilitatea socială pe care o poartă trusturile de presă care împrăștie informația către publicul larg. Mass-media deține capacitatea de a dirija opinia publică și de a o influența. Aceasta are  puterea de a crea etichete asupra unor culturi, religii sau zone  prin subiectivitatea și alegerea

subiectelor pe care le prezintă, precum și măsura în care o fac. Cea mai comună etichetă este  pusă asupra religiei musulmane, creând preconcepția precum că toți cei de această apartenență au înclinații extremiste. Mass-media prezintă extremismul și radicalismul ca valori și credințe ale statelor musulmane, însă adevărul este că grupările fundamentalist -islamice sunt mărginite de către societatea de care aparțin. O știre despre celebrarea unei victorii împotriva americanilor , în  percepția extremistă, va fi prezentată în favoarea unei mișcări de solidaritate a unui grup de mii de musulmani care blamează respectivul incident. Efectele unei astfel de manipulări sunt înregistrate atât la nivel național, cât și internațional. Această activitate are loc, totuși, sub anumite constrângeri care limitează dorința de obiectivitate și responsabilitate socială a unor trusturi de presă. Interesele economice primează, existând multe beneficii din promovarea dramelor colective și senzaționalului. Concurența unei piețe dinamice, pline de actori puternic i, îi

face pe jurnaliști să treacă peste multe considerente etice și ideologice pentru a căpăta o audiență cât mai mare.

24

 Neguț, S. (2015). Geopolitica. București: Meteor Press. 16

Mass-media și, în general, internetul, devin un catalizator al actelor de terorism.

Răspândirea ideologiilor radicale și chiar propaganda  terorii, precum și tehnici, informații despre  bombe și cum pot fi ele folosite, toate sunt informații ce se găsesc pe internet. Mass -media și teroriștii au aceleași interese  legate de expunere. Tero riștii colaborează și utilizează   media ca strategie, iar, pe de altă parte, media pune accent și publică activitatea grupărilor teroriste. Relațiile dintre cele două sunt parte din percepția comună și includ: agitație, îndoctrinare ,  propagandă și se concentrează pe informații interne și externe ale operațiilor teroriste.  Margaret Thatcher a spus într-un discurs de la Conferința American Bar Association din 1985 că „Trebuie

să încercăm să privăm teroriștii de oxigenul publicității mediatice de care depind.”, fiind încă din acea perioadă un factor de propagare al activității lor. Acest lucru nu presupune ca media să împărtășească valorile terorismului, însă media liberă depinde de societatea liberă și de relativa vulnerabilitate spre manipulare de către organizațiile teroriste.

Acoperirea mediatică a actelor de terorism Atacurile teroriste duc inevitabil la expunerea și comentarea lor în presă. Majoritatea atacurilor au loc în capitale sau orașe mari, uneori în preajma unor evenimen te politice (precum alegerile sau summiturile internaționale), pentru a fi în atenția multor surse media . Liderul organizației teroriste McKnight a spus că „Nu există o altă cale pentru noi. Acțiunile violente... sunt șocante. Noi vrem să șocăm oamenii de  pretutindeni... Este modul nostr u de a comunica cu oamenii.” (McKnight, 1974) Mass media beneficiază de atenția

sporită a publicului față de astfel de evenimente, se bazează pe dorința umană de a fi în  posesia informației, nevoie alimentată de natura extremă a unui atac terorist și de frica  provocată. Fără acoperirea media, actul terorist va fi cunoscut doar de apropiații victimelor atacului și a țării în care se întâmplă. Astfel, scopul de înspăimântare nu mai este îndeplinit deoarece audiența este una limitată.

Propaganda teroristă este considerată o formă a comunicării persuasive (Martin, 2012). Evenimentul unui atac terorist are un ecou din ce în ce mai răspândit imediat după  producerea lui. În câteva minute, știrea a ajuns ca Breaking News pe toate canalele de știri, toate site-urile prezintă situația, iar în online se răspândește grație fiecărui individ care

observă, reacționează, comentează, distribuie la rândul său. Dinamica media facilitează transmiterea aproape imediată a informațiilor și diseminarea fricii și panicii pentru  proximitate.

17

Mijloacele media transformă atacurile teroriste într -un război psihologic care se însămânțează în mintea fiecărui individ expus la această informație, având un efect cu atât mai  puternic cu cât evenimentul s- a întâmplat mai aproape de zona în care locuiește sau se află în

momentul respectiv. Prin atragerea atenției, teroriștii încearcă să fie prezenți în media cât de mult timp se poate. Obiectivul lor es te să fie bine cunoscuți de către public, pentru a se ști de

existența organizației din care fac parte și a acțiunilor pe care le întreprind. Strategia lor  principală de a crea teamă în rândul populațiilor este să le intimideze pe acestea într -o manieră încât fie și doar posibilitatea unei amenințări de a deveni victimă a terorismului să provoace

frică. Vorbind despre de ce și cum media folosește terorismul, este clar că răspun sul pentru întrebarea de ce este ratingul. Alte motive pot juca un rol în această  privință, de asemenea, însă interesul și implicarea personală a jurnaliștilor și a responsabilității lor sociale este limitată deoarece terorismul este și el o știre și trebuie prezentat. În același timp, este un subiect care fascinează oamenii, rezultând   într-un număr mare de vizionări. Jurnaliștii au nevoie de public, precum teroriștii. Cu cât există un rating mai mare, cu atât veniturile din  publicitate sunt mai mari. Înclinația umană spre dramă poate duce către o acoperire peste saturație din partea ma ss media. Poveștile se concentrează pe aspecte emoționale, în principal.

2.1.

Old Media

Acoperirea mediatică asigurată de radio, televiziune și ziare are o influență ridicată asupra măsurii în care este împrăștiată informația și rapiditatea cu care se întâmplă aflarea ei de către un  public mai mult sau mai puțin numeros. Teroriștii folosesc mass-media pentru a reuși în acțiunile

lor. Informațiile prezentate și cunoștințele media devin cărămizi de temelie pentru strategiile lor. Acest vast acces permite învățarea mai ușoară și aderarea mai rapidă în a deveni terorist. Pe lângă utilitatea tehnică a mass -media ca unul dintre ingredientele strategiei teroriste de acțiune, alte media, precum internetul, sunt folosite de grupări radicale pentru a -și propaga ideologi ile. Organizațiile teroriste își aleg perioada de acțiune astfel încât să acapareze cât mai mult posibil din atenția media. Atenția pe care o primesc îi încurajează pe aceștia să continue cu atacurile. Dacă grupările teroriste intenționează să își maximizeze expunerea mediatică, ele ar putea acționa în viitorul apropiat pentru a profita de atenția care ar fi din ce în ce mai mare. Jurnaliștii și reporterii, precum și consumatorii de știri, sunt deja familiari cu agenda și operațiunile recente ale grupării, ceea ce face mai ușoară prezentarea unui nou atac. Ramurile media urmăresc un 18

anumit traseu sau o agendă, predeterminate, care odată aflate în prim- plan, este foarte probabil să

acapareze și mai multă atenție și să ocupe mai mult timp un loc în programele de știri.  Ganor întărește aceste argumente prin afirmația: „Te r oriștii nu sunt neapărat interesați î n moartea a trei sau treizeci sau chiar a trei mii de oameni. Mai degrabă lasă imaginația populației țintă să facă

această muncă pentru ei. De fapt, este foarte conjunctural pentru ca teroriștii să își atingă scopurile fără a face un singur atac; panica dorită ar pu tea fi produsă de difuzarea de amenințări și declarații –  prin radio, interviuri TV, clipuri video și toate metodele familiare de război  psihologic.”25. Puterea pe care media o dă ideologiei teroriste e suficient de mare și dacă rămâne

la nivel teoretic. O transmitere sistematică a acestui tip de gândire poate provoca suficientă teamă și panică, fără a fi necesare acțiuni, de care auditorul mesajelor se teme oricum, din cauza amenințărilor persistente. Audiența este captivată de ceea ce urmărește, aude sau citește în media. Dorința de senzațional îndreaptă atenția spre dramele umane, decât spre știrile brute. Acest deziderat  poate conduce la supra-acoperirea mediatică a activităților teroriste. De exemplu, la începutul anilor

1980, televiziunile americane precum NBC, ABC și CBS, au difuzat mai multe știri despre terorism decât despre șomaj, crime, sărăcie și povești discriminatoare. 26 Știrile atrag atenția mai mult spre aspectele emoționale decât spre statistici brute, se axează pe neobișnuit, știri alarmante și dramatice. În această direcție, este mai probabil ca media să încurajeze atacurile care pun în  pericol viața și proprietățile de valoare. Cu toate acestea, teroriștilor le este mai greu să se  promoveze prin intermediul old media. Propaganda pentru aceste unelte de comunicare necesită resurse financiare mai mari, precum și efo r turi mărite pentru organizarea ei. Spațiul publicitar de care ar beneficia este mai greu de ocupat în fața ș tirilor care sunt mai populare la momentul respectiv. Acoperirea mediatică televizată produce un impact mai emoțional decât în formă

 printată, deoarece forma de prezentare video impresionează mai mult audiența și oferă o  perspectivă reală și autentică. Ea hrănește mai multe simțuri , oferind o imagine de ansamblu audienței, fără a fi necesar din partea acesteia să folosească prea mult imaginația.  Televiziunea oferă informații în timp real, relatând chiar pe măsură ce se întâmplă evenimentele. Ziarele, pe de altă parte, relatează poveștile după ce s -a consumat întâmplarea și poate oferi cel mult fotografii.

Un studiu realizat de către Mark Goodman pe tema rolului mass -media în propagarea terorismului printr-o analiză Kenneth Burke (metodă calitativă de analiză a discursurilor, numită

și criticism retoric) a acoperirii mediatice după nouă atacuri teroriste majore și prin analiza 25

 Ganor, B. (2002). Defining Terrorism: Is One Man's Terrorist another Man's Freedom Fighter.  Routledge.   Nacos, B. (2000).  Accomplice or Witness? The Media’s Role in Terrorism. Current History, A Journal of Contemporary World Affairs. 26

19

invocării cuvintelor bune și rele, folosite inclusiv de către lideri, în discursurile acestora,  la care au adăugat și o analiză a termenilor ce țin de haos, demonstrează că modul în care mass -media  prezintă terorismul are impact asupra percepției publicului și a amplorii sentimentului de teroare  provocat de acestea. Mass-media are puterea de a alege ce cuvinte și ce valență au acestea pentru

a influența starea indusă asupra populației. Discursul mediatic poate fi îndreptat spre efectele negative și a pagubelor sau spre recăpătarea controlului și siguranței. Alegerea pozelor este de asemenea un element care po ate influența percepția publică, prezentând victimele sau forțele de

ordine care au grijă de situație.

2.2.

New media

Tehnologia este unul dintre factorii strategici  pe care teroriștii îl utilizează, iar în ceea ce

 privește internetul, aceștia îl folosesc la mai multe scopuri precum: recrutare, finanțare,  propagandă, training, incitare la comiterea actelor de terorism și adunarea și diseminarea informației. Pe lângă aceste beneficii, mai este folosit și la comunicarea internă și transmiterea de inf ormații, precum și ca suport de planificare a actelor, fiind o sursă de cunoștințe  tehnice.

Prin intermediul internetului au acces direct la publicare și pot controla (în măsura rigorilor internaționale impuse și care verifică conținutul) ceea ce postează, fără să mai fie dependenți de intermedierea jurnalistică. Pot acționa fără să fie afectați de cenzură din partea guvernelor,  beneficiind și de anonimitate în comunicare. Încă din anii 1980, internetul s -a dovedit a avea o dinamică ridicată a comunicării, fiind utilizat de o audiență din ce în ce mai mare la nivel global. Dezvoltarea continuă a tehnologiilor a creat o rețea cu expunere globală, cu bariere de intrare relativ mici. Acest lucru permite oamenilor să comunice și în mod anonim, rapid și eficient,  peste granițe, către o audiență nelimitată. Beneficiile tehnologiei internetului sunt numeroase, începând cu unicitatea platformei de distribuire a informațiilor și ideilor, care sunt recunoscute ca drepturi umane fundamentale. Una dintre atribuțiile principale folosite este diseminarea

 propagandei. Aceasta se manifestă prin oferirea de explicații, justificări, promovare, instrucțiuni  practice sau ideologice pentru întreprinderea activit ăților teroriste, mai exact, prin intermediul mesajelor virtuale, prezentărilor, conținutului audio și video, jocurilor. Social media deschide

accesul către un spațiu închis unde oamenii studiază religia de pe internet, iar astfel sunt expuși la diferite idei extremiste care ar putea să îi atragă 27. Tinerii pot fi influențați să se alăture unei cauze de această natură, astfel de medii fiind folosite ca instrumente de propagare și de generare de simpatizanți islamiști. 27

Olomojobi, Y., & Akinniyi, A. (2016).  Propagating E-Terrorism in a ‘Borderless’ World . 20

Experimentarea terorismului a trecut printr-un proces de adaptare, de schimbare, în acord cu

apariția noilor medii de comunicare. Acesta este rezultatul naturii dinamice a terorismului care exacerbează tipurile de amenințări impuse de terorism apărute grație dorinței de a întrece oficialii din securitate. Internetul a început să fie văzut ca un canal de propagare  pentru terorism încă de la fazele sale incipiente, dar a devenit o problemă majoră începând cu celebrul atac din 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii , când a început mediatizarea în masă. Teroriștii depind de mijloacele de comunicare puse la d ispoziție de către internet pentru a -și putea duce la îndeplinire obiectivele.

Terorismul electronic este un termen complex, care comprimă atât crimele computerizate, cât și pe cele cibernetice. Grație locului internetului în transmiterea informației, com portamentul terorist capătă o nouă formă în acest mediu. Utilizarea celor doi termeni pare să fie un  holism, însă cele două tipuri de crime reprezintă diferențe în modul de manifestare, chiar dacă obiectul este aproximativ același. Folosirea computerelor ca mijloc de atac în război datează încă din a doua jumătate a secolului XX, când se interceptau comunicațiile inamicului, se atacau rețelele de transmitere a informațiilor pentru a comite activitățile teroriste 28. Terorismul cibernetic este, pe de altă parte, „Un act criminal comis prin utilizarea facilităților calculatoarelor și telecomunicațiilor, rezultând în violență, distrugere și/sau întrerupere a serviciilor pentru a crea confuzie și incertitudine pentru o anumită populație, cu scopul de a influența u n guvern sau  populație să se conformeze agendei lor politice, sociale și ideologice.” 29. E-terorismul este, în contextul grupărilor teroriste islamiste, un aspect care nu este observat,

 pe partea de planificare și execuție a atacurilor deoarece majoritatea   utilizatorilor sunt neidentificabili. Prin intermediul internetului, mesajele extr emiste pot acționa ca un stimule nt  pentru oamenii ce au înclinații spre idei  radicale. Literatura de specialitate despre subiectul e-

terorismului analizează de obicei propaganda din mediul online a grupărilor islamiste. Sunt  puține dovezi care demonstrează modul în care oamenii sunt influențați de conținutul acestor mesaje și nu este clar care sunt consumatorii și audiențele acestei propagande. Ura este elementul care îi adun ă pe acești posibili doritori de a adera, în special ura împotriva unui segment din

 populația lumii, către musulmani, de cele mai multe ori, ducând la crearea sentimentului de islamofobie, din partea societăț ilor vest, în mod particular. Globalizarea a intensificat interdependența economică între țări, dar în același timp a  permis diferențierea mai aprofundată între anumite zone. Internetul este unul dintre principalii actori 28

(2009). Preluat de pe https://www.britannica.com/technology/computer/History-of-computing 29 Series, N. S. (2008). Responses to Cyber Terrorism. IOS Press.  History

of

Computing .

21

Encyclopaedia

Britannica:

care au permis ca lumea să intre într -o eră care accentuează inegalitățile de orice natură. Posibilitatea încărcării oricărui tip de informație evidențiază puterea pe care o capătă din ce în ce mai mult. El facilitează comunicarea între toți actorii lumii moderne, de la persoane individuale

 până la grupări și guverne. Olivier Roy plasează comunitatea musulmană într -o „umma” virtuală30. Tendința umană de  judecare a unui grup pe baza unor caracteristici comune au condus la plasarea comunității musulmane într -o „umma” religioasă căreia i se atribuie religia, portul și obiceiurile, cultura. Astfel, prezența aproape permanentă în culturile occidentale a teroriștilor

care apar îmbrăcați cu haine negre (sau chiar rochii) lungi, cu hijab sau burka pe cap, au condus la etichetarea celor astfel îmbrăcați ca o posibilă amenințare teroristă.

Schimbările rapide în tehnologie și evoluția internetului au supus organizaț iile teroriste să se adapteze la rândul lor. Internetul este folosit ca instrument islamist de propagare pentru a influența atât musulmanii, cât și non -musulmanii să inter iorizeze ideologiile terorismului și să

adere la credințele radicaliste.   Social media a devenit un agent de recrutare care ajută la amplificarea fenomenelor extreme de acest tip.

2.2.1. Social media și deep web În ultimii aproximativ 20 de ani, internetul a trecut prin multe schimbări și a avut parte de

inovații, în principal prin intermediul social media. Platformele care îl deservesc au oferit o îmbunătățire nu doar a comunicării, ci și a repertoriului de informație și de acces la ea. Facilitățile oferite de către platformele sociale online le permit teroriștilor  să își promoveze ideologia și aibă acces la o bază mare de posibili candidați. Ei își prezintă ideologiile și tratația obișnuită sub forma prieteniei ca re creează senzația unui sentiment de apartenență la scopul pe care aceștia îl evidențiază.  Social media este un mediu online cu utilizatori care pot participa, distribui și genera la rândul lor conținut pe platforme de socializare, bloguri, forumuri și în diverse lumi virtuale. De multe ori, mass media a reușit să rezolve situații și probleme pe care

mecanismele politice convenționale nu au reușit. Valoarea sa dinamică în penetrarea unor apărări și obturare a puterii în apărarea unui interes condamnabil, a fost demonstrată mereu 31. Teroriștii folosesc social media pentru a desfășura campanii ideologice subtile , secrete sau evidente. Aspectele din definițiile terorismului care joacă un rol aici se referă la  promovarea fricii, la intimidare și intervenirea în activitățile cotidiene ale societății.

30

 Roy, O. (2004). Globalised Islam: The Search for a New Ummah . Columbia University Press.  Emeksiz, E. E. (2012). The Media of Terrorism. John Jay the College of Criminal Justice.

31

22

Termenii Deep Web, Deep Net, Invisible Web sau Dark Web se refer ă la conținutul de pe

World Wide Web care nu este indexat de motoarele de căutare standard. Cel mai  profund strat al Deep Web este un segment cunoscut d rept Dark Web. Acesta are conținut care a fost ascuns

intenționat, incluzând informații ilegale. Obișnuitul Surface Web este considerat prea riscant  pentru teroriștii care caută anonimitate: pot fi monitorizați, urmăriți și găsiți. Pe de altă parte, pe Dar k Web, rețelele decentralizate și anonime îi ajută să evite descoperirea platformelor pe care ei le folosesc.

Teroriștii folosesc internetul pentru a disemina informația între ei, să recruteze, să împrăștie  propaganda, să strângă fonduri și să își coordoneze acțiunile și atacurile. Toată această activitate s-a mutat spre straturi mai adânci ale internetului. Toate materialele propagandei sunt stocate pe

Dark Web. Pe 15 noiembrie 2015, la două zile după atacurile de la Paris, ISIS a postat un mesaj în care discută despre site-ul lor oficial, Isdarat. Mesajul conținea un link către un servic iu Tor

(portalul prin care este accesată această zonă a internetului) pentru a arăta unde s -a mutat activitatea lor. În luna decembrie a acelui ași an, gruparea Al-Qaida a distribuit un manual de

securitate pentru browserul Tor, pentru a asigura anonimitatea celor care doresc să îl utilizeze 32. Teroriștii pot comunica într -o manieră mai sigură ca niciodată prin intermediul acestei facilități. Chiar dacă se presupunea de mult că atacurile teroriste sunt coordonate pe o rețea secretă, dovezi solide au fost obținute în 2013 când Agenția Națională de Securitate a Statelor Unite a interceptat comunicare criptată între liderul Al-Qaida Ayman Al-Zawahiri și Nasir Al-Wuhaysi, conducăt orul Al-Qaida din Yemen. Teroriștii pot folosi Dark Web pentru strângere de fonduri, transferuri de bani și achiziții ilegale de arme și explozibili, folosind monede virtuale precum Bitcoin și alte valute virtuale.

32

  Weimann, G. (2016). Terrorist Migration to the Dark Web . Preluat în 2018 de pe Terrorism Analysts: http://www.terrorismanalysts.com/pt/index.php/pot/article/view/513/html 23

3. ANALIZA UNEI SELECȚII DE ATENTATE TERORISTE DIN

ANUL 1970 PÂNĂ ÎN PR EZENT ȘI EXPUNEREA ACESTORA ÎN MASS-MEDIA

3.1.

Metodologie

Lucrarea de față în partea teoretică a prezentat  contextul de manifestare a conceptelor de

terorism și mass-media, supuse analizei prin relatarea cronologică a evoluțiilor lor și a ramificațiilor acestora. Ulterior, s-a concentrat pe aspectele comune ale celor două, legătura fiind dată de modul în care se realizează acoperirea mediatică   a terorismului prin diverse medii de manifestare ale acesteia. Cercetarea este în primul rând una de natură calitativă, studiind evoluția

terorismului și a mass-media în paralel. Studiul va fi susținut de date statistice pentru a putea compara perioadele temporale izolate și pentru a putea cuantifica manifestarea și impactul terorismului. În interpretarea fenomenului, în special din perspectivă media, nu științifică,

realitatea este supusă subiectivității umane și a setului de valori al fiecărei entități mediatice care  prelucrează faptele reale. Tehnica utilizată este una nestructurată, conținând analiza unor documente, studii și statistici. Studiul își propune să fie o cercetare corelațională între terorism și mass-media pentru a evidenția interdependența lor. Pentru a evita efectuarea unei erori ecologice33 (trasarea unor prejudecăți asupra unei întregi populații, bazat e pe câteva caracteristici comune unor indivizi), am luat în analiză atentate teroriste din diverse zone geografice în reperele temporale selectate.

Expunerea mediatică a a ctelor de terorism, prin selectivitatea sa asupra răspunsurilor la întrebările  ce, când și cât, determină formarea unor etichete conform cărora majoritatea musulmanilor sunt teroriști și invers, majoritatea teroriștilor sunt musulmani. Această

 preconcepție reprezintă ipoteza principală, care se bazează pe o eroare ecologică de frecvență comună și nu poate fi modelată decât de intervenția mediatică, fiind principala mo dalitate de acces la informație  pentru majoritatea populației.  Mass-media mai creează și alte preconcepții  precum: țările musulmane sunt conduse prost și se află într -o stare permanentă de haos și conflict, liderii islamici conduc și actele de terorism, religia islamică este una a terorismului și extremismului și încurajează violența. Adevărul este statuat în cărți, articole științifice și statistici, accesibile unui segment mai mic din populație   care depune un efort în sensul 33

Ess, C., & Sudweeks, F. (2001). Culture, technology, communication: towards an intercultural global village . SUNY Press. 24

descoperirii de date, efort pe care îl realizează un procent mic dintre aceștia . Mass-media, în

schimb, oferă informații fără să i se ceară în mod explicit, iar din motive de încredere ș i ignoranță, este crezut   orice este prezentat prin intermediul ziarelor, radio ului, televiziunii și internetului. Cauzalitatea poate fi stabili tă temporal doar prin succesiunea întâmplărilor.  Este

necesar ca un atac terorist, de exemplu, să aibă loc, ca mai apoi el să fie mediatizat și să se formeze o opinie și ulterior, prin persistență, să se formeze anumite tipare. Cele două se  potențează reciproc, fiecare profitând de pe urma celeilalte, terorismul de publicitatea gratuită, iar mass-media de ratingurile ridicate. Afirmațiile se bazează pe un studiu bibliografic complex

 pentru a conferi o înțelegere amplă și o cunoaștere suficientă a subiectelor analizate pentru a furniza un cadru teoretic c are să susțină aplicabilitatea analizată în cele ce urmează. Această

acumulare de cunoștințe permite crearea unui studiu explicativ care să evidențieze relațiile cauzale ale ipotezei mai sus menționate. Pentru a susține ipoteza, este necesară analizarea un or multiple studii de caz și compararea acestora.

3.2.

Încadrarea temporală a studiului

Terorismul este o formă de manifestare pe care diferite grupări îl interiorizează și îl practică într-un mod propriu. El se întinde la nivel multinațional, având numeroase ramificații concretizate prin intermediul bazelor de antrenament, depozitelor pentru arme, centrelor economice sau de informare . O astfel de amploare nu poate fi stopată prin arestarea unui lider, eliminarea unor fanatici sau prin strategii politice sau militare.

Prezumția populară comună, în prez ent,  precum că actele politice și/sau ideologice de violență sunt cel mai probabil legate de credințele islamice nu reprezintă un adevăr demonstrat sau care să fie susținut încă de la începutul apariției fenomenului. Multe cărți scrise înainte de 11 septembrie 2001 nu aveau deloc mențiuni către Islam sau jihad, urmând ca opinia populară să se formeze în această direcție grație originii organizațiilor care s -au declarat responsabile pentru marile atacuri teroriste începând cu acea dată 34. Cel mai popular tip de terorism este cel de origine arabă. Manifestarea terorismului nu își are originile doar în lumea arabă, nu este  predefinit de către etnie, naționalitate sau religie. Alte popoare prezintă și ele diverse fațete ale fenomenului, precum japonezii , unde sinuciderea este considerată un gest de jertfă supremă și

reprezintă o onoare pe ntru cel care săvârșește actul. Majoritatea actelor teroriste (96% dintre ele în anul 2016) se întâmplă în țările caracterizate de niveluri ridicate ale terorii fie în domeniul 34

 Canter, D. (2009). The Multi-Faceted Nature of Terrorism: An I ntroduction . 25

 politic, fie în cel e implicate în conflicte armate și provoacă 99% 35 din totalul de decese în urma fenomenului.

Impactul pe care îl are terorismul poate fi măsurat în număr de incidente și/sau în număr de victime. Mass-media reacționează la ambele  variante, însă senzaționalul pe care aceasta îl caută

 poate proveni din frecvența sporită a atentatelor sau din gravitatea cuantificată în  decese și răniți. Având în vedere faptul că peste 10.000 de incidente se întâmplă anual, totuși, acestea sunt răspândite în diverse teritorii ale lumii, iar frecvența nu aduce o atenție ridicată asupra știrilor. Pe de altă parte, un singur incident major, cu zeci sau chiar sute de victime, provoacă panică în rândul populației, trezește interesul acesteia către informație, iar senzaționalul are un succes imens.

Grafic 3.2.- 1.

Incidența termenilor mass-media și new media în cărțile indexate de către Google,

între anii 1940 și 2008

Sursă: Google Books36 

Graficul demonstr ează că termenul de new media a început să fie folosit mai intens, urmând o ascensiune progresivă, înce pând cu anul 1993. Astfel, putem considera anul 1993 ca

fiind reperul în care new media a început să fie utilizat ca termen pentru a cuprinde și rolul internetului în propagarea informației. Cu toate acestea, având în vedere avansul tehnologic rapid și dezvoltarea noilor medii de comunicare, cât și evoluția manifestării fenomenelor extremiste, separarea analizei se va face între anii 1970- 2000 și 2001-prezent.

35

 (2017). Global Terrorism Index. Institute for Economics & Peace.  Google Books. (1940-2008). Preluat în 2018 de pe https://goo.gl/Z8w7pi

36

26

3.3.

Mediatizarea actelor de terorism între anii 1970-2000

O  primă ilustrare media semnificativă în perioada de timp selectată este una dramatică  a unui atac terorist, cea a masacrului asupra atleților israelieni de către teroriștii  palestinieni Black

September, la Jocurile Olimpice de la München din vara anului 1972. Se estimează că aceste evenimente au fost expuse la televizor în toată lumea către o audiență de peste 500 de milioane de telespectatori. În ciuda faptului că jocurile erau în plină desfășurare, subiectul s-a mutat rapid

către criza ostaticilor, care urma și a contribuit la ratinguri și mai ridicate decât erau deja având în vedere marele eveniment în cadrul căruia s -a desfășurat preluarea. De asemenea, Black September a beneficiat de un prim public numeros care urmărea deja Jocurile Olimpice, în toată lumea. Majoritatea trusturilor media concurează să acapareze o cotă de piață cât mai mare în

ceea ce privește audiența și astfel să obțină și mai multe venituri din publicitate. Pentru a sta  profită de interesul ridicat al publicului pentru întâmplările diferite și dramatice. În primele trei săptămâni din cadrul crizei ostaticilor din Teheran, din 1979, toate canalele de televiziune americane au obținut o creștere de 18% a ratingului. Această valoare le -a adus și o creștere a venitului anual de 30 milioane de dolari pentru fiecare procent de audiență care a crescut 37. Pe de altă parte, poate fi cazul în care cei responsabili de ce se întâmplă în zona media să nu fie complet conștienți, în această fugă după audiență și profit, de implicațiile politice pe care le au acțiunile lor. În exemplul situației de la Teheran, canalele de televiziune au transmis constant și au pus accentul în mod disproporționat pe soarta ostaticilor și au insinuat lipsa capacității administrației de a controla situația. În relația dintre terorism și mass-media intervin și actori precum guvernele și agenții de securitate. Obiectivele forțelor de ordine în situațiile ce privesc terorismul sunt opuse sau chiar în conflict cu cele ale mass- media. Cea din urmă dorește să obțină și să prezinte cât mai multe

informații pentru a menține atenția publicului și astfel să câștige cât mai mult din r atinguri. Pe de altă parte, agenții securității sunt îngrijorați de protecția vieții cetățenilor, impunerea legii,  prinderea criminalilor, judecarea lor și prevenirea altor crime. În timpul unui asediu asupra ambasadei Iraniene la Princes Gate, Londra, în 1980, poliția Metropolitană a insistat în mod  particular asupra secreției în ceea ce privește recuperarea ostaticilor de către SAS. Cu toate acestea, o echipă de filmare a sfidat instrucțiunile poliției și a reușit să îi filmeze pe salvatori în

37

Wilkinson. (1997). The Media and Terrorism: A Reassessment. Terrorism and Political Violence . 27

timp ce escaladau pereții ambasadei. Dacă acele imagini ar fi fost transmise live la televizor, întreaga operațiune de salvare ar fi putut fi compromisă 38. Printre primele evenimente care au făcut clară simbioza dintre terorism și mass -media a fost deturnarea avionului TWA Flight 847 în Beirut, din 14 iunie 1985. Media, televiziunea în  particular, a fost principalul canal de comunicare dintre teroriști și guverne. În timpul deturnării,

răpitorii au organizat interviuri televizate cu ostaticii și au ținut prima conferință de știri televizată împreună cu aceștia. Ei au fost răscumpărați, iar schimbul a avut loc într-un hotel. Suma de bani implicată în tot acest proces nu este cunoscută, dar se speculează că este vorba de sute de mii de dolari. Unul dintre ostatici, americanul Robert Stethem ce lucra în marină, a fost ucis de către răpitori, iar alte zeci de vieți au fost în pericol, ceea ce au făcut din poveste una și mai interesantă pentru media, prin dramatismul ei 39. În interviuri, teroriștii îi puneau pe cei capturați să citească despre propaganda lor, justificările acțiunilor, atacuri și ofense  asupra guvernelor și președinților, să facă amenințări, uneori și într -un limbaj inadecvat eticii media,  pentru a fi un instrument prin care ei să își transmită dorințele și ideologiile. Imaginea ostaticilor are un impact emoțional puternic asupra audienței și în special asupra familiei și cunoscuților celor în cauză, alături de publicul larg care începe să se identifice și să empatizeze cu cei captivi. Acest instrument e o parte din jocul pe care îl folosesc în mass- media, care îi ajută la întărirea

fricii și creșterea încrederii în seriozitatea amenințărilor pe care le propun. Schmid demonstrează cum teroriștii au folosit acest eveniment pentru a obține o publicitate amplă. Canalul NBC a acordat nu mai puțin de două treimi din timpul lor total de știri acestei crize a sorții ostaticilor americani, petrecute în cele șaptesprezece zile de răpire. Ostaticii au primit de zece ori mai multă atenție decât teroriștii în acoperirea mediatică din această perioadă. Sondajele publice au arătat că 89% dintre americani au fost mulțumiți de modul în care media a gestionat această situație 40. În acest caz , teroriștii nu și-ar fi putut duce la îndeplinire scopul, mesajele lor neavând o

modalitate prin care să fie transmise și să aibă un impact ridicat asupra unei audiențe mari locale, dar și mondiale.  Extremiștii se ocupă și de realizarea materialelor de propagandă precum  pamflete, surse audio și conținut video (de la casete până la forma virtuală în prezent). Cas etele,  prin anii 1980, se transmiteau în public, prin moschei sau se vindeau în magazine de specialitate. Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden, a profitat de aceste modalități de împrăștiere a

 propagandei și de însămânțare a terorii. Liderul organizației a încercat să transmită mesajele sale  prin discursuri care erau plictisitoare pentru audiență. În apropierea mileniului trei, televiziunea a

început să se dezvolte din ce în ce mai mult, apărând televiziuni locale independente care puteau 38

 Anderson, T. (1993). Terrorism and Censorship: The Media in Chains  . Journal of International Affairs.  Ibidem38 40  Schmid, A., & Jongman, A. (1988).  Political Terrorism: A New Guide to Actors, Authors, Concepts, Data Bases, Theories and Literature  . North-Holland Publishing. 39

28

transmite conținut fără cenzura guvernelor respective. Lansată în 1996 , Al Jazeera a fost una dintre remarcantele canale de televiziune care a reprezentat o unealtă a teroriștilor.  Bin Laden a continuat să transmită declarații video, în special în zonele islamice, nereușind, totuși, să capteze atenția prin această metodă. Atentatul de la stația Port-Royal din RER B, ce a avut loc pe 3 decembrie 1996, în Paris,

Franța, s-a manifestat prin explozia unei bombe care a dus la moartea a patru persoane și rănirea a altor 128. Isabelle Garcin- Marrou analizează raportarea evenimentului în trei co tidiane franceze: Libération, France- Soir și Le Monde. Zilele ulterioare se concentrează, evident,

relatărilor asupra subiectului. Acoperirea mediatică în acest caz se reflectă prin ocuparea  primului loc și implicit a primei pagini a ziarelor, alături de detalieri specifice și numeroase fotografii. Publicația Libération acordă atentatului primele cinci pagini, în ziua imediat următoare. Prima pagină este conturată de o fotografie sugestivă, iar următoarele patru dezvăluie un dosar, în cadrul rubricii de „Eveniment”. France-Soir și Le Monde, pentru aceeași zi, consacră trei pagini 41. Prin analiza elementelor de bază ale discursului jurnalistic (titlul, fotografiile, schemele narative), Isabelle Garcin-Marrou constată că societățile occidentale contemporane sunt unele în esență mediatice, iar jurnaliștii sunt cei care dețin responsabilitatea

individuală de a alege ce și modul în care vor fi prezentate evenimentele din sfera terorismului. Astfel, fiecare publicație are tendința de a prezenta evenimentele într -un anumit stil care tinde spre obiectivitate sau dramatism. Lib ération și Le Monde fac referire la un atentat care s-a

întâmplat în urmă cu 18 luni în același loc și astfel titlul de pe prima pagină este „Întoarcerea terorii”, iar pentru celălalt ziar, ca subtitlu apare „Întoarcerea coșmarului”. Prima publicație oferă date informaționale, care explică ceea ce s-a întâmplat fără a da valențe subiective și interpretări de valoare asupra impactului, precum oferă și un aspect istoric, dată fiind repetiția locul ui incidentului. Pe de altă parte, France -Soir se referă la eveniment ca la un „coșmar” și evidențiază impactul negativ pe care acesta l- a avut prin explicitarea împrejurărilor, desfășurării și

victimelor. Le Monde relatează două zile mai târziu despre ate ntat, pe 5 decembrie, oferind o analiză mai amplă prin prezentarea situației anchetei, declarații ale victimelor, despre bombă și măsurile de securitate luate ulterior. Ziarul și -a luat libertatea de a interpre ta evenimentele și de a oferi o opinie asupra modului de reacționare în locul audienței. În ceea ce privește fotografiile, Libération oferă o prezență a momentelor în care victimele sunt salvate și ajutate și a oficialilor  politici care țin discursuri despre situație, oferind încredere populației. France-Soir , în antiteză cu

rațiunea demonstrată anterior, apelează la aspectul emoțional și își susține titlurile prin dramatismul pozelor, arătând o victimă, o tânără, în stare de șoc.  Legat de schemele narative, Le 41

Garcin-Marrou, I. (2005).  Media vs. Terorism. București: Tritonic. 29

Monde și Libération oferă o expunere descriptivă a atentatului și a teroriștilor, abordând și implicarea autorităților. France-Soir evidențiază dezastrul, sancțiunile pentru autorii atentatului,  precum și victimele pe care le prezintă în acest stadiu tragic, iar pe autorități le blamează radic al  pentru modul de implicare în această situație. Prin urmare, popularitatea unui anumit ziar și cota sa de piață poate influența modul în care audiența percepe același atentat. O reacție de cauzalitate se poate crea și aici, în sens invers. Audiența poate căuta ziarul care are titlurile și pozele mai dramatice și astfel să îl propulseze pe acesta față de cele obiective. Într-o societate deschisă, caracterizată de libertatea media, este imposibil de garantat că

eforturile forțelor de ordine anti-teroriste și operațiunile acestora vor fi sigure în fața activității media sau că nu există niciun pericol ca acestea să fie afectate sau chiar compromise. Soluția rezidă în asigurarea faptului că ceea ce prezintă media reprezintă o parte a răspunsului poliției din cadrul campaniilor teroriste și că e inclus în planul lor de gestionare a crizelor. În practică,

media poate distribui anunțuri și avertismente din partea poliției, precum și instrucțiuni de comportament în cazul situațiilor de urgență. Încadrarea mediatică a terorismului este înșelătoare deoarece unele atacuri nu sunt deloc prezentate în mass- media, pe nicio platformă, iar unele atacuri zonale precum cele din Sri Lanka nu sunt considerate. Tigrii Tamili pentru Eliberarea Eeelam-ului este o organizație de gherilă, înființată în 1976, care a controlat părțile de nord și est

a Sri Lanka. Ei au condus un stat de facto cu propriul guvern în acele zone. Stăpânirea a durat  până în 2009, când trupele armate ale Sri Lanka au recuperat teritoriile. În timpul acestei operațiuni, întreaga armată civilă, cât și conducerea Tigrilor Tamili, au fost uciși. Era considerată cea mai sângeroasă organizație teroristă din lume 42, fiind și singura care a reușit să asasineze doi șefi de stat: în 1991, pe premierul Indiei, Rajiv Ghan di, iar în 1993 pe președintele din Sri Lanka, Ranasinghe Predamasa . În 2006, Uniunea Europeană a adăugat organizația pe lista celor interzise. Cu toate acestea, mediatizarea evenimentelor menționate nu a avut un ecou puternic în

societățile occidentale. Între 1980 și până pe 10 septembrie 2001, înainte d e atacul emblematic de la New York, 15 incidente au reprezentat 71% din toate articolele din New York Times pe respectivele incidente teroriste. 85% dintre evenimentele teroriste au fost menționate în mai puțin de cinci articole din ziarele din Statele Unite ale Americii 43. Creșterea semnificativă a atenției acordate tero rismului a

început după 11 septembrie 2001, atacul asupra Turnurilor Gemene din New York.

42

 Britannica, T. E. (2015). Britannica. Preluat în 2018 de pe https://www.britannica.com/topic/Tamil-Tigers  Chermak, S., & Gruenewald, J. (2006). The Media’s Coverage of Domestic Terrorism . JQ: Justice Quarterly.

43

30

3.4.

Mediatizarea actelor de terorism din 2001 până  în prezent

Evoluția percepției americanilor despre un posibil atac terorist a scăzut din 2002 până în 2013, ceea ce indică o liniștire a sentimentului de panică în rândul populației . În acest context, în

2015, jumătate din populația SUA a afirmat că guvernul reușește destul de bine să lupte împotriva amenințărilor terorismului44. După șocul din 11 septembrie, populația a fost mulțumită că un atac de asemenea anvergură nu a mai avut loc pe teritoriul țării lor.  La începutul anului 2018, americanii consideră terorismul ca fiind doar un procent în importanța pro blemelor pe care le înfruntă Statele Unite ale Americii  în prezent 45, păstrând totuși în top, pe locurile doi, trei și  patru, probleme legate de imigrație, rasă și etică și religie. Aceste elemente intră într-o anumită măsură sub incidența subiectului terorismului, fiind probleme sociale care îi influențează frecvența. Întărirea prejudecăților asupra unor anumite grupe de oameni, în funcție de particularitățile acestora, este realizată prin intermediul mas s-media și prin felul în care aceasta transmite informația. Subiectivitatea în alegerea subiectelor și a importanței, precum și a modului de  prezentare și dimensiunea pe care le -o conturează, contribuie inevitabil la crearea și susținerea unor stereotipuri, urmările fiind marginalizarea și etichetarea tuturor celor care au ceva în comun

cu cei care sunt considerați teroriști. Atacurile teroriste primesc o acoperire mediatică de cinci ori mai mare dacă autorul este musulman, conform The Independent. Musulman ii au produs doar 12,4% dintre atacurile din Statele Unite ale Americii, dar acoperirea media primită de acestea  printre toate celelalte a fost de 41,4%46. Astfel, audiența nu percepe realitatea, ci va avea

impresia că jumătate dintre atacuri sunt cauzate de musulmani, provocând teamă față de cei care aparțin acestei religii. Media are puterea de a multiplica un eveniment în mințile audienței sale, lăsând ca imaginația acestora să continue să construiască restul detaliilor și preconcepțiilor. În cazul a două atacuri, primul organizat de către doi musulmani, iar cel de -al doilea de către un om de rasă albă, fiecare rezultând cu trei, respectiv șase decedați, au primit o acoperire media de

20% și respectiv 3,8%, din totalul expunerii pe cinci ani ( între 2011 și 2015). Evenimentele în cauză sunt atacul din 2013 de la maratonul din Boston și  masacrul din 2012 de la templul Sikh

44

  Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/378633/respondents-perceive-us-governmentreducing-threats/ 45   Statista. (2018). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/323380/public-opinion-on-the-most-important problem-facing-the-us/ 46  Kentish, B. (2017, Iulie 3). Terror attacks receive five times more media coverage if perpetrator is Muslim, study  finds. Preluat de pe The Independent: https://www.independent.co.uk/news/world-0/terror-attacks-media-coveragemuslim-islamist-white-racism-islamophobia-study-georgia-state-a7820726.html 31

din Wisconsin. Deși al doilea eveniment s-a soldat cu de două ori mai multe decese,  primul a  primit de 5,2 ori mai multă atenție media doar pentru că atacatorii au fost de religie musulmană. Atentatul terorist din 11 septembrie 2001 este cel mai cunoscut la nivel global din cauza

numărului de victime pe care l -a realizat, impactului pe care l-a avut, prin faptul că a țintit către un simbol american și a expunerii mediatice de care a beneficiat. A fost primul caz extrem care s-a mediatizat intens și care a pus multe semne de întrebare în industria jurnalismului. Etica și responsabilitatea socială au fost puse în balanță cu interesul financiar și datoria de jurnalist de a  prezenta faptele. În cazul 9/11, televiziunea ABC a decis să nu difuzeze imagini cu persoane care

se aruncă de pe clădiri sau care suferă în ultimele lor clipe și au încurajat și alte televiziuni să facă același lucru, înclinând spre un simț etic ridicat . Această reținere a fost realizată din considerente de respect pentru victime și pentru a nu provoca un impact psihologic prea intens în rândul audienței. De asemenea, aces t standard s- a menținut și pe viitor, nepublicând propaganda altor organizații, precum ISIS, arătând execuțiile publice pe care acestea le întreprind. Cu toate acestea, sinuciderile de la Turnurile Gemene sau execuțiile extremiștilor sunt părți importante din poveștile evenimentelor, astfel de informații nu pot fi ascunse de public, cum de altfel nu acesta era interesul. Impactul pe moment poate fi mai intens, fiind singurul aspect pe care îl

 poate reglementa vigilența media. Prezentarea intensă a crimelor rare, precum cele provocate de terorism. într-o măsură mai mare decât crimele normale , precum omorurile domestice, creează

impresia că acelea mai rare sunt de fapt comune. Aceste fapte afectează percepția publicului asupra ratei de crime actuale și măsura în care se întâmple diversele tipuri de crime. Federalii americani au descoperit ulterior evenimentului că frecvența mesajelor  online a avut o creștere semnificativă în august, oprindu -se brusc la două zile după atacul din 11 septembrie. Chiar dacă mesajele au fost criptate, frecvența a putut fi măsurată, iar o asemenea coincidență de creștere în utilizare și stopare nu poate fi întâmplătoare. După arestarea unui soldat al grupării, Abu Zubaydah, acestuia i s- a analizat calculatorul pe care au fost găsite mesaje criptate trimise

 pe un site protejat de parolă47. Conturile pe care aceștia și le fac sunt, evident, false, pentru a rămâne cât mai anonimi în lumea unde totul este la un click distanță. Au fost găsite și mesaje stenografiate ale căror înțeles îl  cun oșteau doar organizatorii grupării , din cauza codului folosit. Acesta este un indiciu clar că membrii Al -Qaida au gestionat organizarea atacului prin intermediul internetului, fiind un element crucial implicat în succesul lor. Astfel de analize sunt efectu ate de către agențiile de informații, fără să existe anumite etaloane după care să fie

evaluate sau previzionate posibile situații asemănătoare. 47

Mazzoleni, G. (2005).  E-terrorism: The powerful weapon of Islamic Jihad.  Preluat de pe Research Gate: https://goo.gl/Y8jsoo 32

Al-Qaida își scrie istoria încă din 1988, creată de Osama bin Laden, însă odată cu atacul din 11 septembrie 2001, organizația a devenit ținta unor coaliții de guverne care, conștiente de

 puterea ei de distrugere, au început să îi afecteze influența și să țintească asupra liderilor ei. Ea s a adaptat prin descentralizare, structurându- se în facțiuni regionale sau francize. Acestea atacă

diferite țări din toată lumea cu scopul de a determina forțele militare vestice să reacționeze agresiv. Al-Qaida susține că această strategie va conduce la crearea unei armate de susținători care vor contribui la eradicarea factorilor externi din țările cu majoritate musulmană, să purifice

guvernele din Orientul Mijlociu și să stabilească un adevărat stat islamic care să fie guvernat de o sharia salafistă. Salafismul este un fenomen, o mișcare, ce se referă la un trend islamic care susține întoarcerea către pietate și către principiile Salafului (primele trei generații ale

comunității musulmane, opuse Khalafului, care cuprinde următoarele generații) pentru înțelegerea corectă a islamului 48. Pentru coordonarea atacului din 11 septembrie 2001, soldații Al-Qaida au putut strânge informații despre zboruri și orarul lor, au comunicat în timp real și au

împărtășit informații. Doi dintre cei care au deturnat avioanele au căutat un hotel în Florida care să aibă acces nelimitat la internet pe tot  timpul zilei. Ei l-au folosit pentru a-și cumpăra bilete de avion, să fure numere de Securitate Socială și să obțină permise de conducere false. Teroriștii au făcut toate aceste procese în locuri publice și au trimis mesaje prin mailuri necriptate. Însă, mesajele trimise de ei erau transmise și prin stenografie, adică includerea de mesaje ascunse în fișiere grafice. Codurile pot fi ascunse ca fotografii, hărți, detalii tehnice și direcții. Aceste mesaje sunt ascunse pe pagini de internet la care pot avea a cces doar utilizatorii care dețin  parola. Însuși Osama bin Laden, călătorind într -un convoi de autoturisme, printre ele s- a aflat și

o camionetă media, echipată cu sateliți și antene radio pentru a recepționa știrile și a observa acoperirea mediatică a eve nimentului în timp real. După eveniment, liderul organizației  încerca să își comunice mesajele prin discursuri, însă mediatizarea lor nu era completă sau la timp. Lipsa de rezultate îi producea acestuia frustrare, un curier Al- Qaida afirmând că de fiecare dată când

 bin Laden îi dădea o înregistrare, îi spunea cât de importantă e misiunea lui de a o transmite și cum de această dată, musulmanii din toată lumea vor asculta în sfârșit, precum și de importanța livrării înregistrării către oamenii potriviți. Un studiu49 realizat asupra acoperirii mediatice pe durata a patru ani după evenimentul din 11

septembrie 2001 a concluzionat că Al -Qaida atacă sistematic mai mult atunci când acoperirea din  partea știrilor este mai mare. Datele provin din cele patru mari televiziuni de știri din Statele Unite ale Americii (CNN, NBC, CBS și Fox). Magnitudinea este sesizabilă, astfel încât fiecare 48

Salafism.   Brown, J. (2009). Preluat de pe Oxford Bibliographies: http://www.oxfordbibliographies.com/view/document/obo-9780195390155/obo-9780195390155-0070.xml 49   Jetter, M. (2017). Terrorism and the Media: The Effect of US Television Coverage on Al-Qaeda Attacks . IZA Institute of Labor Economics. 33

minut din prezentarea unei acțiuni Al -Qaida într-un program de știri de   treizeci de minute încurajează în medie aproximativ încă un  atac în următoarele șapte zile. Rezultatele sugerează că atacurile nu sunt amânate dacă acoperirea mediatică este mai mică, dar mai degrabă se poate observa o scădere netă în numărul atacurilor. Proiectarea evenimentului s-a concentrat pe terorismul islamic și aportul său de vină. Povestea portretizează religia musulmană ca fiind

radicală și nemiloasă. Media creează stereotipuri și le susține, le montează și le dezvoltă în mintea audienței, fapt ce ajută la conturarea poveștilor și creșterea audiențelor pe ba za unora deja existente. Prin intermediul acestora se poate sugera teama doar la impulsul unor anumite stimulente de prejudecare la care oamenii reacționează în mod subconștient, dar activ. Media

generează două perspective de judecare a atacurilor: cel ma i des, au fost prezentate în contextul unui act de război, dar au fost înfățișate și drept crime 50. Mulți telespectatori aleg să combine aceste două variante, vizualizând victimele atacului precum victime ale unor crime, nu ca accidente de război. Cu toate acestea, ei consideră că atacatorii ar trebui omorâți în cadrul  bătăliei. Această concepție duce la individualizarea victimelor și la gruparea atacatorilor, ca părți în cadrul războiului, divagând de la realitate. Un exemplu în care s-a dorit manipularea mass-mediei este cazul lui Tayseer Allouni, un

corespondent Al Jazeera, care afirmă că a fost supus unei presiuni psihologice intense în cursul unui interviu obținut cu Osama bin Laden, în octombrie 2001. Jurnalistului i s -a dat o listă de întrebări impuse, iar instrucțiunile au fost de a publica integral interviul sau va fi hărțuit. Al Jazeera a hotărât să nu difuzeze interviul deoarece circumstanțele în care acesta a fost condus nu îndeplinesc limita minimă de obiectivitate ș i profesionalism necesare jurnalismului de calitate 51.

CNN a obținut caseta și a difuzat părți din interviu, încălcând, în viz iunea Al Jazeera, un acord anterior între cele două organizații media. Disputa dintre cele două canale pare a fi rezolvată în  prezent, CNN lansând un website în arabă, iar Al Jazeera testând dublarea în engleză pentru

audiența americană. Pakistan a trecut printr-o criză între  martie 2007 și februarie 2008, fiind impusă starea de

urgență, constituția a fost suspendată, politicianul Benazir Bhutto a fost asasinat, cenzura media impusă și alegeri generale efectuate 52. Pakistan este o țară în curs de dezvoltare care încearcă să instituie norme democratice în contextul dificil al structurilor autoritare. Instrumentele media sau dovedit esențiale în această situație, în special cele digitale și platformele noilor media, care

au influențat comportamentul și acțiunile civice prin facilitarea comunicării, diseminării 50

 Edy, J., & Meirick, P. (2007). Wanted, Dead or Alive: Media Frames, Frame Adoption, and Support for the War in Afghanistan. Journal of Communication. 51  Biernatzki, W. (2002). Terrorism and Mass Media. Communication Research Trends. 52   Yusuf, H. (2009). Old and New Media: Converging During the Pakistan Emergency . Center for Future Civic Media. 34

informației și organizării în comunitate. Vulnerabilitatea și caracterul influențabil al mijloacelor media a fost demonstrat în acest caz. Pervez Musharraf , președintele de atunci al Pakistanului, a

cerut operatorilor de televiziune să blocheze transmiterea tuturor canalelor de știri locale și străine, cu excepția celor deținute de către compania statului, Pakistan Television Corporation. Manipularea media a mers până la unele incursiuni la anumite televiziuni private. Polițiștii au efectuat un raid asupra sediului Aaj TV pentru a le confisca echipamentul, iar Geo TV-ului li s-

au tăiat căile de comunicare, ambele fiind televiziuni private 53. În acest context a avut loc atentatul cu bombă din 18 octombrie 2007 din Karachi, Pakistan. A fost îndreptat către parada de automobile care o aducea pe fosta prim-ministru Benazir Bhutto din exil, aceasta fiind asasinată

două luni mai târziu. Atacul a provocat 180 de decese și peste 500 de răniți, majoritatea celor afectați fiind membrii ai partidului din care Benazir Bhutto făcea parte, Pakistan Peoples Party 54. Expunerea mediatică a evenimentului a fost afectată pe termen scurt, agenții responsabili de  prezentarea obiectivă a evenimentelor fiin d cenzurați și având multe impedimente în realizarea misiunii lor. Astfel, prin controlarea de către stat a informațiilor pe care publicul le primește, infor mația nu a fost precisă. Responsabilă de această acțiune este organizația teroristă Taliban,

care operează în principal în Pakistan și Afghanistan. Talibanul e la origine un grup reacționar care combina jihadul cu luptele teritoriale. Ei au preluat controlul Afghanistanului în 1996, liderul lor declarându-se șeful statului, susținând un emirat islamic. La intervenția NATO din

2001 aceștia au fost alungați, însă au încercat să preia controlul în continuare, fără reușită. Expunerea în mass- media este deseori unul dintre scopurile extremiștilor. În primăvara anului 2012, Mohamed Merah a omorât șapte persoane împușcându-le,  pe durata a două

săptămâni. El a mărturisit că fost instruit de către o facțiune care aparține Al -Qaida. După ultimul atac, a fost localizat, iar în orele până să îi fie înconjurată locuința și să fie împușcat de către poliție, a realizat un clip de 24 de minute în care a pus imagini de la pregătirile sale , crimele  pe care le-a comis și cum a reușit să scap e fugind cu motocicleta. L-a trimis pe un stick USB prin

 poștă către al-Jazeera, televiziunea din Qatar. El s e aștepta la difuzarea clipului deoarece, susținea că se prezentau oricum deja „masacre și bombe și lucruri asemănătoare”. Al -Jazeera nu a publicat nimic deoarece nu aducea nimic nou, informativ sau folositor, dar și pentru că ar fi

încălcat codul lor de etică 55. Decizia canalului a fost una generală, de a reduce violența diseminată de către grupările militante islamiste, care ajunseseră la un nivel f ără precedent. Noile tehnologii permit răspândirea propagandei cu ușurință, prin încărcarea unor imagini sau clipuri în 53

 Musharraf

Imposes

Tough

Curbs

on

Pakistani

Media .

(2009). Preluat de pe VOA News:

https://www.voanews.com/a/a-13-2007-11-03-voa20/336606.html 54  Revolvy. (2008). Preluat de pe 2007 Karsaz bombing: https://www.revolvy.com/main/index.php?s=2007%20Karsaz%20bombing 55   Burke, J. (2016).  How the changing media is changing terrorism . Preluat de pe The Guardian: https://www.theguardian.com/world/2016/feb/25/how-changing-media-changing-terrorism 35

mediul online. ISIS este una dintre grupările care profită de aceste medii de manifestare,

videoclipurile lor conținând execuții ale muncitorilor și jurnaliștilor din societăț ile vestice,  presupuși spioni, homosexuali și multe altele. Toate modalitățile crude prin care ei realizează aceste omoruri pot apărea mai mult sau mai puțin cenzurate pe internet, accesibile de pe orice dispozitiv. Accesul este posibil în funcție de interes, căutările intense sau cunoștințele și

asumarea riscului de a naviga pe deep web, pot duce și la vizionarea în direct a astfel de cazuri. Ele se pot dovedi traumatizante pentru cel ce vizionează sau poate duce la c oruperea acestuia de a se alătura ideologiei și practicilor pe care le observă. Poate exista situația nefericită în care implicarea într-un astfel de mediu poate transforma un vizitator virtual într- o victimă reală, prin

urmărirea sa electronică pentru a ajunge la identitatea sa adevărată. Cel mai ridicat nivel înregistrat al terorismului a fost atins în 2014 când activitatea a

crescut cu 80% față de anul 2013, de la 18.111 atacuri la 32.685. În același trend ascendent se află și numărul de decese provocat, care a crescut de nouă ori față de anul 2000 56. Boko Haram (cunoscut și drept Grupul Poporului Sunnei pentru Predică și Război Sfânt) a început să fie mai violent după moartea liderului fondator în 2009. În 2010, noul lider a declarat jihad guvernului nigerian și Statelor Unite ale Americii. Organizația a omorât peste 20.000 de oameni până în  prezent și a provocat deplasarea a altor 2,6 milioane. Traducerea Boko Haram este „Educația vestică este interzisă”, iar în 2014 și -a schimbat afilierea de la Al-Qaida la ISIS, an în care a fost cel mai mortal grup terorist (6.644 de decese provocate de Boko Haram față de 6.073 de către ISIS57). Împreună, ISIS și Boko Haram au provocat peste jumătate din decesele totale cauzate de

terorism în 2014. Tendința grupării este de a ținti civili (cazul a 131 din 192 de atacuri), însemnând 70% dintre morțile provocate de aceasta. Celelalte ținte sunt instituțiile militare și religioase, precum atacul asupra moscheii din Maiduguri, unde au murit 22 de oameni. Înainte, majoritatea atacurilor aveau la bază arme (48% în 2014), însă au început să se concentreze pe

explozibili și bombe (27% în 2016). Aproape patru din cinci atacuri din 2016 au fost atentate  prin sinucidere, cu unul din cinci comise de femei.

The Independent numește masacrul de la Camp Speicher ca „cea mai groaznică atrocitate a ISIS”58. În incidentul din 12 iunie 2014, ISIS a omorât aproximativ 1.700 de cadeți ai Forțelor Aeriene din Irak , numărul nefiind clar din cauza faptului că cercetările au început abia în marti e

2015 după ce guvernul a recăpătat controlul asupra orașului Tikrit, unde acesta a avut loc . Soldații organizației teroriste i-au separat pe cadeții șiiți și pe cei care nu erau musulmani pentru 56

 (2015). Global Terrorism Index. Institute for Economics & Peace.  Ibidem56 58  Cockburn, P. (2017). Camp Speicher massacre: Retracing the steps of Isis's worst-ever atrocity . Preluat de pe The Independent: https://www.independent.co.uk/news/world/middle-east/camp-speicher-massacre-isis-islamic-statetikrit-air-academy-iraq-a8040576.html 57

36

a nu-i omorî pe cei sunniți. Masacrul de la Camp Speicher a avut loc la câteva zile după ce ISIS a

 preluat controlul asupra Mosul. Evenimentul este plin de semnificații, omorurile având loc într -o zonă în care Saddam Hussein a construit palate pentru el și familia sa, lângă râul Tigru. Unul dintre locurile acestea era prezent și într -un video de propagandă al ISIS, exceptând faptul că

acum se mai observa doar copacul, pământul nefiind vizibil de numeroasele corpuri ale victimelor. Pentru a putea evidenția originea atacului, au pus și un steag negru al lor în fundal. ISIS își are originile în Irak și Siria, apărând în 2014 ca o filială a Al -Qaida. Cele două au rupt oficial legăturile din cauza faptului că Al -Qaida nu era de acord cu atacurile agresive împotriva civililor ale ISIS. Organizația își dorește să cucerească zona cunoscută sub denumirea de Levant, care cuprinde: Irak, Iordania, Libia și Siria. ISIS a înregistrat acțiunile întreprinse în acea zi, încercând să lanseze cât mai multe imagini. Ei le transmit în timp, periodic, pentru a susține senzația de teamă pentru o perioadă cât mai îndelungată pe seama unui singur eveniment. Însă clipurile care se găsesc pe YouTube sunt publicate de către agențiile de știri, precum Al Jazeera, sunt cenzurate într-o anumită măsură pentru a nu prezenta imagini șocante sau explic ite. De

asemenea, materialele se concentrează pe imaginile post -eveniment în care victimele sunt salvate sau recuperate, în care forțele de ordine acționează pentru a insufla încredere populației în astfel de situații.

Grafic 3.4.  –  1.

Grafic 3.4.  –  2.  Care

 Numărul de atacuri

este probabilitatea

teroriste ce au avut loc în Suedia între

 pe care o văd respondenții că un atac

2000 i 2016

terorist va avea loc în Suedia în următorii cinci ani

Sursa: START Database

Sursa: www.statista.com

37

Aceste grafice demonstrează că percepția asupra probabilității întâmplării unui atac terorist a crescut, considerabil în 2014, ajungând la 49% procent din populație care consideră că este foarte sau destul de probabil acest fapt, în ciuda faptului că nu au fost incidente directe care

să influențeze această opinie, în Suedia. Începând cu 2015, percepția a crescut în conformitate cu evenimentele care au avut loc. În 2017, după incidentul din 7 aprilie, 42% dintre respondenți sunt foarte sau destul de îng rijorați cu privire la o posibilă viitoare experiență de aceeași natură,

iar 31% sunt indiferenți, restul tinzând să nu fie deloc 59. Atacul din Paris la 13 noiembrie 2015 a fost cel mai îngrozitor atac din acel an. El a rezultat

în 137 de morți și 368 de decese, responsabilă fiind organizația teroristă ISIS. Împrejurarea unui astfel de atac terorist poate provoca sentimente de dispreț față de atacatori, dezvoltând și simțul

naționalist al populației atacate. În 2015, 78% dintre britanici au susținut că sunt  foarte sau destul de îngrijorați cu privire la eventuala întâmplare a unui atac 60. După evenimentele din noiembrie 2015 de la Paris, britanicii susțineau în măsură de 60% lansarea unui atac aerian asupra Siriei, ca răspuns la cele întâmplate 61, producând ur ă și cultivând un sentiment de răzbunare în mințile acestora. 50% dintre ei susțineau și implicarea trupelor britanice împotriva ISIS, în același context62 sau să se implice alături de alte țări, precum Franța și SUA (59%) 63. Un singur astfel de eveniment poate conduce la formarea unei opinii generale a unei populații care să se întoarcă

împotriva atacatorului, mai exact, a provenienței sale, transformând terorismul într -o luptă geopolitică. Aproximativ 40% se află pe ambele talere ale balanței în ceea ce privește încrederea  pe care cetățenii o acordă în capacitatea de prevenire ca un atac similar celui de la Paris să aibă loc și în UK 64. 67% consideră și că e inevitabil ca un astfel de atac să se repete și în UK 65. După atacul din 7 aprilie 2017 din Stockholm,  Suedia, când un camion a intrat în oamenii aflați pe trotuar, cauzând 4 morți și 15 răniți, populația norvegiană a început să se îngrijoreze asupra securității naționale. Balanța este echilibrată, aceștia susținând în măsură de 41,5% că le este mai teamă că un act terorist se poate întâmpla în Norvegia sau într -o țară învecinată, iar

59

  Statista. (2017). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/707189/survey-on-the-perceived-threat-of-anew-terror-attack-in-sweden/ 60  Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488048/worry-about-terror-attacks-in-britain-uk/ 61   Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488079/support-for-british-air-strikes-in-syriaresponse-to-paris/ 62  Statista. (2015 Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488092/support-for-british-ground-troops-againstisis/ 63  Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488094/support-for-british-ground-troops-withother-countries-against-isis/ 64  Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488127/confidence-in-britains-security-services preventing-attacks-uk/ 65   Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488159/perceived-inevitability-terrorist-attackuk-similar-to-paris/ 38

44,5% susțin opusul66. În  Norvegia, această perioadă a anului 2017 a pus terorismul pe locul trei în rândul temerilor din următoarele șase luni ale cetățenilor țării, după economie și sănătate, fiind urmat de imigrare și securitatea angajării 67, deși din 2011 nu a mai avut loc un atac direct în teritoriul acestei țări. Jurnaliștii, atunci când nu mai dispun de informații din surse consacrate, apelează și la unele neconvenționale, majoritatea originare din țările care se află mai aproape de centrele de acțiune. Cel mai relevant exemplu este Al Jazeera, televiziune din Qatar. Ea are un punct de vedere care a

fost descris ca „mentalitatea fundamentală a naționalismului islamic și ant i-americanismului”68 Televiziunea este blamată în numeroase rânduri că încearcă să normalizeze terorismul. În cadrul a două atacuri  asupra ambasadei franceze din Burkina Faso, care s-au soldat cu 16 morți și 80 de răniți pe 2 martie 2018 , Al Jazeera, descriindu-i  pe responsabilii ce aparțin Al -Qaida nu ca fiind „teroriști”, ci ca cei „pe care autoritățile îi descriu ca fiind teroriști” 69. Astfel, noile tehnologii le  permit teroriștilor să își prezinte propaganda într -o formă interactivă și mai atractivă , având  posibilitatea de a combina texte, fotografii sau imagini grafice, clipuri video și sunet. Utilizatorii  pot vizualiza sau chiar descărca resursele pe care ei le pun la dispoziție. În 2004, toate grupările teroriste și-au conturat o prezență în mediu l online printr-un website, pe care le și traduc în mai multe limbi70. Ei construiesc și pagini pentru anumite categorii de public, în funcție de vârstă, de

exemplu, existând chiar și unele dedicate copiiilor. O altă sursă de informații este DEBKAfile care oferă acoperire media și analiza terorii globale, de cele mai multe ori fiind prima sursă care le prezintă. Este un website independent fondat în anul 2000 de către o echipă de jurnaliști și furnizează știri despre securitate, spionaj și analize strategice. Au prezentat informa ții despre programul nuclear iranian și legăturile cu Coreea de Nord; expansiunea Al- Qaida către nordul și estul Africii, cât și spre Siria; recentele

tensiuni teritoriale din zona arabă; ascensiunea radicalismului islamic; schimbările în alianțele din Orientul Mijlociu; trendurile legate de petrol și energie și noi tactici și arme militare. Site-ul oferă conținut atât în engleză, cât și ebraică , cu informații relevante pentru respectivii cititori. DEBKAfile este popular în special în Statele Unite ale Americii , precum și în Orientul Mijlociu

și Europa. Serviciul de știri este prezent pe rețelele de socializare: Facebook, cu aproximativ 66

 Statista. (2017). Retrieved from https://www.statista.com/statistics/701142/survey-on-grown-fear-of-terrorism-innorway-after-attack-in-sweden/ 67   Statista. (2017). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/708290/survey-on-worries-about-the-next-sixmonths-in-norway/ 68  Krimsky, G. (2002). The View from Abroad: The Foreign Media Are Covering the War on Terror through Lenses That Differ Dramatically from Those Used by Their American Counterparts . American Journalism Review. 69   Glubb, S. (2018).  Al Jazeera Arabic slammed for ‘normalizing terrorism’ over Burkina Faso attack coverage . Preluat de pe Arab News: http://www.arabnews.com/node/1259936/media 70  Weimann, G. (2004). Terror on the Internet: The New Arena, The New Challenges . Preluat de pe United States Institute of Peace: https://www.usip.org/events/terror-internet-new-arena-new-challenges-0 39

21.000 de aprecieri, însă activitatea s -a redus considerabil pe pagină în ultimul an; Twitter, cu 10,9 mii de urmăritori, postând zilnic știrile de pe site; LinkedIn, YouTube și Google+. Website-

urile (cel în engleză și cel în ebraică) au peste trei milioane de vizite unice lunare, conform similarweb.com. Lupta contra terorismului în mediul online  beneficiază de anumite resurse de căutare și

alertă prin care conținutul poate fi controlat pentru evitarea propagării extremismului. Aceste restricții pot fi aplicate în măsura în care încalcă drepturile omului sau care prezintă informații sau imagini cu caracter explicit care nu sunt considerate a fi în acord cu normele sociale legate

de conținutul explicit privind violența. Biroul Federal de Invest igații american (FBI), a folosit  un sistem numit DCS1000 (fost nume: Carnivore) care este destinat monitori zării comunicărilor electronice. El a funcționat din 1997 până în 2001, când a fost înlocuit cu NarusInsight, un

software comercial, un sistem de supraveghere în masă. Acesta poate urmări toată activitatea realizată pe internet a unui utilizator specific, având capacitatea de a urmări un anumit aspect, în funcție de posibilitățile legale (poșta electronică, cumpărături online și altele). Datele pe care sistemul le poate extrage sunt personale și nu pot fi descoperite fără un ordin judecătoresc care să  permită intruziunea. Există un program numit Magic Lantern care se comportă precum un virus

trojan, ce decriptează mesajele de comunicare ale utilizatorului atacat. FBI a recunoscut existența acestuia, însă neagă utilizarea lui 71. Puzzle Palace este pseudonimul celui mai sofisticat și  puternic sistem anti-terorism și de receptare a comunicațiilor, permițând investigarea și

monitorizarea a milioane de mesaje online și telefonice în fiecare zi.

71

  Weimann, G. (2016). Terrorist Migration to the Dark Web . Preluat în 2018 de pe Terrorism Analysts: http://www.terrorismanalysts.com/pt/index.php/pot/article/view/513/html 40

Concluzie Prin analiza relației dintre atentatele teroriste selectate și expunerea lor în diversele canale ale mass- media, studiul a evidențiat necesitatea propagării mesajelor extremiste și modul

în care se efectuează transmiterea. S -a observat importanța influenței mass-media în raportarea unui eveniment de natură teroristă, selectivitatea și subiectivitatea, alături de modul de  prezentare. Organizațiile teroriste s -au adaptat și au profitat de fiecare nou mijloc al mass -media,  pe parcursul evoluției tehnologiei și a digitalizării. În prima perioadă analizată (anii 1970-2000) au predominat radioul, presa scrisă și televiziunea, medii ce aparțineau în întregime unor entități mediatice care hotărau ce și cât să expună.   În plus, poate interveni cenzura politic ă chiar și asupra trusturilor de presă private, ceea ce determină împlinirea succesului mediatic așteptat din  partea teroriștilor sau nu. În perioada începând cu anul 2000 și până în prezent, dezvoltarea mediilor online de distribuire a informației au permis ca teroriștii să poată fi în postura de inițiatori a ceea ce vor să transmită. Prin intermediul website-urilor și rețelelor de socializare, ei au controlul asupra diseminării oricărui tip de informație doresc.  Terorismul electronic este una dintre marile provocări ale democrației, atentând la integritatea statelor contemporane și la

siguranța cetățenilor. Platformele le oferă teroriștilor acces fără granițe la orice tipar de individ își doresc pentru a putea produce teamă sau chiar pentru a recruta noi adepți. Comunicarea internă este facilitată de straturile secrete ale internetului unde pot păstra anonimatul și pregăti atacurile fără ca guvernele să afle. Asocierea principală a terorismului cu religia musulmană sau cu etnia arabă este susținută inițial de originea marilor organizații teroriste, care se află în Orientul Mijlociu. Ulterior, în special după atentatul asupra Turnurilor Gemene de la World Trade Center, mass -media a început să asocieze și să axeze pe terorism în știrile prezentate. Crearea un ei povești care să aibă la bază un personaj tipic ajută la construirea pe termen lung a discursului mediatic și la creșterea atractivității subiectului. Prin această metodă, nu doar teroriștii câștigă o expunere ridicată a mesajelor pe care le doresc trans mise și, implicit, contribuie la îndeplinirea obiectivelor lor, ci și mass-media își sporește câștigurile pe baza acestor evenimente.

Terorismul și mass-media au evoluat în simbioză, fiecare beneficiind de facilitățile celeilalte. Mass-media poate exista f ără terorism, însă cel din urmă nu ar mai avea un impact și

un ecou internațional atât de puternic fără toate canale de distribuție media sau fără platformele găzduite de internet. Modul în care media hotărăște să abordeze subiectul terorismului poate influența în primul rând felul în care percepe populația fenomenul și fiecare incident individual,

cât și intensitatea și modul de manifestare al acestuia.

41

Anexa 1 –  Abrevieri

ABC –  American Broadcasting Company CBS –  Columbia Broadcasting System CNN –  Cable News Network FBI –  Federal Bureau of Investigation GTD –  Global Terrorism Database GTI –  Global Terrorism Index ISIS* –  Islamic State of Iraq and Syria MENA –  Middle East and North Africa  NBC –  National Broadcasting Company ONU – Organizația Națiunilor Unite OECD –  Organisation for Economic Co-operation and Development SAS –  Special Air Service START –  Study of Terrorism and Responses to Terror

*Organizația se numește în arabă , în alfabetul latin fiind al-Dawlah al-Islāmiyyah fī al-ʿIrāq wa al-Shām, cu abrevierea arabă Dāʿash sau Daesh. Al -Sham nu are un corespondent exact în engleză sau română și se referă la zona geografică din Orientul Mijlociu care corespunde cu „Greater Syria”. Cel mai apropiat termen este Levant, un teri toriu geografic care se suprapune cu zona în cauză, cuprinzând țările următoare: Cipru, Israel, Iordania, Liban, Palestina, Siria și Turcia. Astfel, se ajunge la acronimul ISIL (The Islamic State of Iraq and the Levant) care este mai cuprinzător. Totuși, d enumirea de ISIS (The Islamic State of Iraq and Syria) este mai uzuală, intrând în vocabularul internațional sub această formă, dată fiind creșterea activității militare în războiul civil din Siria din 2012. Există, de asemenea, referiri și doar ca Stat Islamic. Sursa: Is It ISIS or ISIL? Preluat de pe Encyclopaedia Britannica https://www.britannica.com/story/is-it-isis-or-isil

42

Anexa 2 –  Grafice

Graficul 1.1. –  1. Numărul atacurilor teroriste în lume 1970-2016 –  pagina 6

Incidența termenilor mass-media și new media în cărțile indexate de către Google, între anii 1940 și 2008 –  pagina 25 Grafic 3.2.- 1.

Grafic 3.4. –  1. Numărul de atacuri teroriste ce au avut loc în Suedia între 2000 și 2016 - pagina

36

Grafic 3.4. –  2. Care este probabilitatea pe

care o văd respondenții că un atac terorist va avea loc

în Suedia în următorii cinci ani  - pagina 36

43

Bibliografie

1. Terrorist Financing Staff Monograph - Appendix A: The Financing of the 9/11 Plot - Staff Investigation of the 9/11 Plot . (2004). Preluat de pe CyberCemetery: https://govinfo.library.unt.edu/911/staff_statements/911_TerrFin_App.pdf 2.  Revolvy. (2008). Preluat de pe 2007 Karsaz bombing: https://www.revolvy.com/main/index.php?s=2007%20Karsaz%20bombing 3.  History of Computing . (2009). Preluat de pe Encyclopaedia Britannica: https://www.britannica.com/technology/computer/History-of-computing 4.  Musharraf Imposes Tough Curbs on Pakistani Media.  (2009). Preluat de pe VOA News: https://www.voanews.com/a/a-13-2007-11-03-voa20/336606.html 5. (2015). Global Terrorism Index.  Institute for Economics & Peace. 6. (2017). Global Terrorism Index.  Institute for Economics & Peace. 7. Anderson, T. (1993). Terrorism and Censorship: The Media in Chains.  Journal of International Affairs. 8. Backer, D., Bhavnani, R., & Huth, P. (2017).  Peace and Conflict. Routledge. 9. Biernatzki, W. (2002). Terrorism and Mass Media. Communication Research Trends . 10. Britannica, T. E. (2015).  Britannica. Preluat în 2018 de pe https://www.britannica.com/topic/Tamil-Tigers 11. Brown, J. (2009). Salafism. Preluat de pe Oxford Bibliographies: http://www.oxfordbibliographies.com/view/document/obo-9780195390155/obo-9780195390155-0070.xml 12. Burke, J. (2016). How the changing media is changing terrorism.  Preluat de pe The Guardian: https://www.theguardian.com/world/2016/feb/25/how-changing-media-changing-terrorism 13. Canter, D. (2009). The Multi-Faceted Nature of Terrorism: An Introduction. 14. Chermak, S., & Gruenewald, J. (2006). The Media’s Coverage of Domestic Terrorism.  JQ: Justice Quarterly. 15. Cockburn, P. (2017). Camp Speicher massacre: Retracing the steps of Isis's worst-ever atrocity.  Preluat de  pe The Independent: https://www.independent.co.uk/news/world/middle-east/camp-speicher-massacre-isisislamic-state-tikrit-air-academy-iraq-a8040576.html 16. Council of Europe. (2017). Factsheet on anti-terror legislation. Preluat de pe Council of Europe: https://rm.coe.int/factsheet-on-anti-terror-legislation-final-rev1august2017/1680735d7f 17. Departamentul de stat al SUA. (1926). Preluat de pe https://www.state.gov/documents/organization/65464.pdf 18. Edy, J., & Meirick, P. (2007). Wanted, Dead or Alive: Media Frames, Frame Adoption, and Support for the War in Afghanistan. Journal of Communication . 19. Emeksiz, E. E. (2012). The Media of Terrorism.  John Jay the College of Criminal Justice . 20. Ess, C., & Sudweeks, F. (2001). Culture, technology, communication: towards an intercultural global village. SUNY Press. 21. Frey, B. S., & Rohner, D. (2006). Blood and Ink! The Common-Interest-Game Between Terrorists and the Media. Institute for Empirical Research in Economics - University of Zurich , 23. 44

22. Ganor, B. (2002). Defining Terrorism: Is One Man's Terrorist another Man's Freedom Fighter.  Routledge. 23. Garcin-Marrou, I. (2005).  Media vs. Terorism. București: Tritonic. 24. Global Terrorism Database - START. (2016).  National Consortium for the Study of Terrorism and  Responses to Terrorism (START). Global Terrorism Database. https://www.start.umd.edu/gtd.

25. Glubb, S. (2018). Al Jazeera Arabic slammed for ‘normalizing terrorism’ over Burkina Faso a ttack coverage. Preluat de pe Arab News: http://www.arabnews.com/node/1259936/media 26. Goodman, M. (2016). The Role of the Media in the Propagation of the Terrorist Agenda.  International  Journal of Management & Social Sciences , 21. 27. Google Books. (1940-2008). Preluat în 2018 de pe https://books.google.com/ngrams/graph?content=New+media%2Cmassmedia&year_start=1940&year_end=2008&corpus=15&smoothing=3&share=&direct_url=t1%3B%2CNew %20media%3B%2Cc0%3B.t1%3B%2Cmass%20-%20media%3B%2Cc0 28. Jetter, M. (2017). Terrorism and the Media: The Effect of US Television Coverage on Al-Qaeda Attacks.  IZA Institute of Labor Economics. 29. Kentish, B. (2017, Iulie 3). Terror attacks receive five times more media coverage if perpetrator is Muslim,  study finds. Preluat de pe The Independent: https://www.independent.co.uk/news/world-0/terror-attacksmedia-coverage-muslim-islamist-white-racism-islamophobia-study-georgia-state-a7820726.html 30. Krimsky, G. (2002). The View from Abroad: The Foreign Media Are Covering the War on Terror through Lenses That Differ Dramatically from Those Used by Their American Counterparts.  American Journalism  Review. 31. Kunreuther, H. (2002). The Role of Insurance in Managing Extreme Events: Implications for Terrorism Coverage. Business Economics. 32. Liga Statelor Arabe. (1998). Convenția arabă privind suprimarea terorismului. 33. Martin, L. J. (2012). The Media's Role in International Terrorism.  Maryland: College of Journalism, University of Maryland. 34. Mazzoleni, G. (2005).  E-terrorism: The powerful weapon of Islamic Jihad.  Preluat de pe Research Gate: https://goo.gl/Y8jsoo 35. McKnight, G. (1974). The Mind of the Terrorist.  Michael Joseph. 36. Melnick, R., & Eldor, R. (2006). Small Investment and Large Returns: Terrorism, Media and the Economy. The Interdisciplinary Center Herzliya , 2-3. 37. Mureșan, M., & Văduva, G. (2004).  Războiul viitorului, viitorul războiului. București: Editura Universității  Naționale de Apărare. 38.  Nacos, B. (2000). Accomplice or Witness? The Media’s Role in Terrorism. Current History, A Journal of Contemporary World Affairs. 39.  Neguț, S. (2015). Geopolitica. București: Meteor Press. 40. Olomojobi, Y., & Akinniyi, A. (2016). Propagating E- Terrorism in a ‘Borderless’ World. 41. Organizația Națiunilor Unite. (1999). Convenția Internațională privind reprimarea finanţării terorism ului,  Art. 2(1)(b).

42. Oxford Dictionary. (2018). Preluat de pe https://en.oxforddictionaries.com/definition/terrorism 45

43. Reinares, F. (. (2010, 04 17). The Madrid Bombings and Global Jihadism . Preluat îb 2018 de pe International Institute for Counter-Terrorism: https://www.ict.org.il/Article/1073/The-Madrid-Bombingsand-Global-Jihadism#gsc.tab=0 44. Roy, O. (2004). Globalised Islam: The Search for a New Ummah.  Columbia University Press. 45. Sandler, T., & Enders, W. (2008).  Economic consequences of terrorism in developed and developing countries: an overview.  Cambridge University Press. 46. Schmid, A., & Jongman, A. (1988). Political Terrorism: A New Guide to Actors, Authors, Concepts, Data Bases, Theories and Literature.  North-Holland Publishing . 47. Schmid, A., & Jongman, A. (1988). Political Terrorism: A New Guide to Actors, Authors, Concepts, Databases, Theories and Literature. 48. Series, N. S. (2008). Responses to Cyber Terrorism. IOS Press. 49. Simileanu, V. (2004). Radiografia terorismului. București: Top Form. 50. Statista. (2002-2013). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/257613/fear-of-terrorist-attacks-inthe-united-states/ 51. Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488094/support-for-british-ground-troopswith-other-countries-against-isis/ 52. Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488127/confidence-in-britains-securityservices-preventing-attacks-uk/ 53. Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488092/support-for-british-ground-troopsagainst-isis/ 54. Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/378633/respondents-perceive-usgovernment-reducing-threats/ 55. Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488159/perceived-inevitability-terroristattack-uk-similar-to-paris/ 56. Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488177/possibility-of-stopping-isis-uk/ 57. Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488048/worry-about-terror-attacks-in britain-uk/ 58. Statista. (2015). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/488079/support-for-british-air-strikes-insyria-response-to-paris/ 59. Statista. (2017). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/708290/survey-on-worries-about-the-nextsix-months-in-norway/ 60. Statista. (2017). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/701142/survey-on-grown-fear-ofterrorism-in-norway-after-attack-in-sweden/ 61. Statista. (2017). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/707189/survey-on-the-perceived-threatof-a-new-terror-attack-in-sweden/ 62. Statista. (2018). Preluat de pe https://www.statista.com/statistics/323380/public-opinion-on-the-mostimportant-problem-facing-the-us/ 63. Tingle, R. (2016). DailyMail.co.uk . Preluat în 2018 de pe http://www.dailymail.co.uk/news/article3523510/Sharm-El-Sheikh-appears-little-ghost-town-terror-attack-Russia-airliner-causes-lifeblood-touristsstay-away.html 46