Evanghelia Lui Barnaba

 

Evanghelia lui Barnaba na islamică. Unii musulmani consid consideră eră versiunile supraviețuitoare ca fiind bazate pe texte suprimate ale primilor apostolilor. Unele organizații islamice citează această evanghelie în sprijinul punctului de vedere islamic asupra lui Iisus. Ac Aceas eastă tă lucrar lucraree nu ar tre trebu buii co conf nfund undată ată cu cărți cărțile le Epistola lui Barnaba și Faptele lui Barnaba.

1

Is Isto tori riee text textua uală lă

Cea mai veche atestare documentară a evangheliei lui Barnaba despre care se consideră în general că ar corespunde cu textul găsit în cele două manuscrise cunoscute este inclusă în manuscrisul Morisco BNM MS 9653 din Madrid, 1634  rie 1634 de  de Ibrahim al-Taybili în al-Taybili  în Tunisia. .[5] Înscris ti timp mpîn cecca. desc de scri e mo modu dull Ibrahim în ca care re Biblia prezice Tunisia venirea lui Mahomed lui  Mahomed,, textul vorbește despre “Evanghelia Sfântului Barnaba unde poate fi găsită lumină" ("y así  mismo en Evangelio de San Bernabé, donde se hallará la luz"). Prima relatare publicată despre această evanghelie datează din 1717, când o scurtă referire la textul în limba spani spaniolă olă apa apare re în De reli religione gione Moh Mohamedi amedica ca de Adriaan [6] Reland;; și apoi în 1718, într-o descriere mult mai deReland  irlantaliată a textului în limba italiană de către deistul către  deistul irlan[7] dez John dez Toland. Ambel  John Toland. Ambelee manuscrise, italian și spani George Sale în ol, sunt menționate în 1734 de către către George Sale în Discursul preliminar   (( The Preliminary Discourse), o prefață a Coranului. „Mahomedani au, de asemenea, o Evanghelie în limba arabă atribuită Sfântului Sfântului Barnaba, în care istoria lui Iisus Hristos este prezentată într-un mod foarte diferit de ceea ce găsim în adev adevăratele ăratele Evanghe Evanghelii lii și care este un corespondent al acelor tradiții pe care Mohammed le-a urmat  în Coranul său. Din această evanghelie, evanghelie, Moriscos  Moriscos[8] din Africa au o traducere în spaniolă; și există în biblioteca Prințului Eugen Prințului  Eugen de Savoia un Savoia  un manuscris de o anume vechime care conține o traducere în italiană a aceleiași evanghelii, realizată, se presupune, pentru a fi folosită de renegați. Ace Această astă carte nu pare a fi o falsific falsificare are originală a mahomedanilor, deși nu este nicio îndoială că aceșt aceștia ia au int interp erpol olatat-oo și au mod modifi ifica cat-o t-o as astf tfel el încât încât să serservească cât mai bine scopului lor, și, în special, în loc de „paracletus paracletus””[9] sau „ajutor” (sau „mângâietor”), ei au introdus în această evanghelie apocrifă cuvântul „periclyte”, care are sensul de faimosul sau ilustrul, prin acest lu-

Pagină din manuscrisul în limba italiană Evanghelia lui Barnaba este o carte care descrie viața

Iisus us Hris Hristos tos și ca care re pret pretin inde de a fi scri scrisă să de disc discip ipol olul ul lui lui lui Iis Iisus, Barnaba Iisus,  Barnaba care,  care, în această lucrare, este prezentat ca fiind unul dintre cei dintre cei 12 apostoli. apostoli. Se cunoaște existența a din secolul al XVIdoar două manuscrise două manuscrise,, ambele datate din secolul lea,, unul scris în limba lea în  limba italiană și italiană  și altul în limba în  limba spaniolă.. Cu toate că manuscrisul spaniol este cons lă considerat iderat acum pierdut, pierd ut, ttextul extul a supravie supraviețuit țuit numai întrîntr-oo transcriere parXVIII-lea.. Evanghelia Evanghelia lui Barnaba are țială din secolul din secolul al XVIII-lea aproximativ aceeași lungime ca și cele patru evanghelii canonice puse împreună, detaliind mai mult lucrarea lui Iisus de răspândire răspândire a învățăturilo învățăturilorr sale. În unele aspecte cheie, Evanghelia lui Barnaba este în conformitate cu interpretareaa islamic interpretare islamicăă a originii creștinismului și creștinismului și în contradicție cu învățăturile Noului Testament. Această evanghelie este considerată de către majoritatea academicienilor, inclusiv creștini și unii musulmani (cum ar fi Abbas el-Akka el-Akkadd), ca fiind fiind o pseudoepigrafie târzie;[1] cu toate acestea unii academicieni sugerează ca ar pu-

tea conține fragmente lucrare apocrifă anterioaei pretind că profetul lor fost prezis sub [3] sau [4] ), cru aceasta fiind semnificația luia Mohammed în acest arabă;nume, și că ră (probabil gnostică (probabil  gnostică,,[2]dintr-o ebionită sau diatessaronică  diatessaronică redactată mai mult pentru a fi în concordanță cu doctri- astfel ar justifica pasajul din Coran în care Iisus Hristos 1

 

2

 

ar fi afirmat în mod oficial venirea lui sub celălalt nume al său, Ahmed, care este derivat din aceeași rădăcină ca Mohammed și are aceeași origine.[10]” Traducerea lui Sale a textului Coranului a devenit versiu-

8 REF REFERI ERINȚE NȚE ȘI NO NOTE  TE 

nuscrisele grecești din colecția Barocciană din Biblioteca Bodleian, despre care a speculat că ar putea fi un citat din această evanghelie pierdută. Ulterior, alți savanți care au examinat textele italiene și spaniole nu au fost în măsură să identifice citatul la care făcea referire Toland.[12]

3

Origini

Unii cercetători ai lucrării susțin originea ei italiană, [13] menționând fraze din Evanghelia lui Barnaba care ar fi foarte asemănătoare cu expresii folosite de Dante de  Dante[14] și sugerând că autorul evangheliei a împrumutat din lucrările lui Dante, ei iau prefața versiunii spaniole în sprijinul acestei concluzii.[15] Alți cercetători au remarcat o serie de similitudini textuale între pasajele Evangheliei lui Barnaba și dive diverse rse texte dintre o serie de de vernaculare  vernaculare armonioase medievale târzii a târzii a celor patru Evanghel Evangheliiii caengleza eza medi mediee, în oland olandez ezaa me medi die, e, dar mai maiale aless nonice noni ce (în engl  în italiana medie) despre care s-a speculat speculat că toate derivă din versiunea pierdută Vetus pierdută  Vetus Latina Latina a  a Diatessaronului [4] Sirianul.. Dacă ar fi adevărat, acest lucru ar lui Tatian lui Tatian Sirianul sprijini, de asemenea, originea italiană a evangheliei.

Icaonă cu Barnaba

nea nea sta standa ndard rd a ace acestu stuia ia în lim limba ba en engle gleză; ză; și grație grațiedif difuză uzării rii acesteia, precum și a  Discursului preliminar , o conștientizare a existe existenței nței Evanghelie Evanghelieii lui Barnabas s-a răspândit la scară largă în cercurile academice; lucru care a dus la maimu mai multe lte înc încer ercă cări ri zad zadarn arnic icee de a găs găsii origin original alul ul în lim limba ba arabă menționat de Sale. Cu toate acestea, în descrierea sa a Evangheliei în  Discursul preliminar , Sale s-a bazat  în pedereferințe refnotificarea erințe de mâna a doua (de exe exemplu, mplu, spreîntregime deosebire lui Sale, termenii specifici Paraclet  sau  sau periclyte nu se găsesc în mod explicit în textul ambelor versiuni, deși termenul  periclyte  este tradus  în arabă într-una din notele marginale ale manuscrisu manuscrisului lui italian). După pr pregătirea egătirea Discursului preliminar , manuscrisul spaniol cunoscut a ajuns în posesia lui Sale.

2

Mențio Menționăr nării anteri anterioar oaree

4

Analiză

5

Teme eme re reli ligi gioa oase se

6

Anac Anacro roni nism smee

7

Persp Perspecti ective ve isl islamic amicee

8

Ref Referinț erințee și no note te

[1]  Joosten, Jan Jan (1  (1 ianuarie 2002). „The Gospel of Barnabas and the Diatessar Diatessaron”. on”.  Har Harvard vard Theological Theological Re Review view 95 (1): 73–96. [2] Ragg, L & L (1907).  The Gospel of Barnabas. Oxford. xiv. ISBN xiv.  ISBN 1-881316-15-7 [3] Cirillo, Luigi; Luigi; Fremaux, Michel Michel (1977). Évangile de Barnabé . Beauchesne. pp. 202 [4] Joosten, Jan (1 ianuarie 2002). „The Gospel of Barnabas and the Diatessar Diatessaron”. on”.  Har Harvard vard Theological Theological Re Review view 95 (1): 73–96.

O “Ev “Evang anghe heliliee după după Bar Barnab nabas” as”es este te menți menționa onatt în dou douăă lisliste creștine timpurii de lucrări apocrife:  Decretum Gelasianum în latină[2] (secolul al 6-lea), precum și în  Lista celor Șaizeci de Cărți , o listă greacă din secolul a 7-lea.

[5] Wiegers, Wiegers, G.A. (April–June (April–June 1995). 1995). „Muhammad „Muhammad as the Messiah: A comparison of the polemical works of Juan Alonso with the Gospel of Barnabas”.  Biblitheca Orientalis LII (3/4): 274.

Aces Aceste te John listeErnest sunt co conside nsiderate indepe independenți. ndenți. În Grabe a  arate găsitmartori o cuvântare necunoscută 1698, John 1698, Grabe a lui Iisus,[11] atribuită Apostolului Apostolului Barnaba, printre ma-

[6] Fremaux, Fremaux, Mic Michel hel;; Cirillo, Cirillo, Lui Luigi gi (1999).   Évangile de Beaauc uche hessne ne.. pp. pp. 14 Ii IissBarnabé 2nd Edn revised . Be bn=9782701013893

 

 

9.2 Per Perspecti spective ve islam islamice ice [7] Ragg, L & L (1907).  The Gospel of Barnabas. Oxford.  ISBN 1-881316-15-7 lxv-lxxi. ISBN lxv-lxxi.

•

3

  The Gospel of Barnabas  in recent research, research, by Jan Slomp, a former missionary to Pakistan

[8] Inițial Moriscos erau numiți musulmanii musulmanii care au fost fforor  F.P. Cottere Cotterell, ll, ""The The Gospel of Barnabas Barnabas"" Vox Evanțați să se convertească la creștinism mai degrabă decât să  gelica 10 (1977): 43-47. fie uci uciși și sau sau ex expul pulzaț zații din dinSpa Spaniași niași Portu Portuga galilia, a, la începu începutul tul anilor 1500. Cu timpul termenul a fost folosit folosit într-un sens peiorativ, aplicat acelor catolici suspectați de a practica în 9.2 Pe Perspec rspectiv tivee islamic islamicee secret învățăturile Islamului •

•

[9] Paracle Para clett avocat (Greacă: (Greacă : παράκλητος παράκ λητος, Latină: Latină: Paraclet Para cletus) us) înseamnă sau de ajutor. În, creștinism, termenul de Duhul Sfânt face referire cel mai des la Paraclete. [10] Sale, George (1877).  The Koran: Preliminary Discourse. Frederick Warne. pp. 79. ISBN 79. ISBN 0-524-07942-0

  Evanghelia lui Barnaba Barnaba

10 Vezi și •

[11] Cirillo, Luigi; Luigi; Fremaux, Michel Michel (1977). Évangile de Barnabé . Beauchesne. pp. 244 [12] Ragg, L & L (1907).  The Gospel of Barnabas. Oxford.  ISBN 1-881316-15-7 xlvi. ISBN xlvi. [13] Cirillo, Luigi; Luigi; Fremaux, Michel Michel (1977). Évangile de Barnabé . Beauchesne. pp. 88 [14] Ragg, L & L (1907).  The Gospel of Barnabas. Oxford. pp. xi. ISBN xi.  ISBN 1-881316-15-7 [15] Ragg, L & L (1907).  The Gospel of Barnabas. Oxford. xii. ISBN xii.  ISBN 1-881316-15-7

9

Legă Legătur turii exte extern rnee •

•

 Lonsdale & Laura Ragg,  The Gospel of Barnabas, Oxford: Clarendon Press, 1907.  ISBN 1-88131615-7.. 15-7   R. Blackhirst, “The Medieval Medieval Gospel of Barnabas”: Barnabas”: Full text of the Italian ms of  Gospel of Barnabas, (in English), with supple supplementary mentary material and photographs •

•

•

•

 Preface of the Spanish manuscript   Bibliography

 Blackhirst, “Was there an early Gospel of Barnabas?"   History as a Literary Weapon:The Gospel Gospel of Barnabas in Muslim-Christian Polemics Oddbjørn Leirvik: a histor historic ical al sur surve veyy of bot bothh Chr Chris istia tiann and Islam Islamic ic per per-spectives.

9.1 Pe Perspe rspecti ctive ve creș creștine tine •

•

  Samuel Green Green argues  argues that the Gospel is a 14thcentury Islamic forgery.  Answering The  Extracts ofoss Cres Cr esce cent nt from in th thee the Ligh Li ghtpreface t of th thee Cr Cros s (Norm (Norman anIslam: L. Gei Geisle slerr and Abdul Saleeb)

  Mesia (film (film din 2007)

 

4

 

11 TEXT AND IMA IMAGE GE SOURCES, CONTR CONTRIB IBUTORS, UTORS, AND LICENSES 

11 Text Text and and ima image ge source sources, s, contri contributor butors, s, and lice licenses nses 11.1 11.1 Text •

  Mihai Andrei, Ter  Evanghelia Evanghelia lui Barnaba Sursă:  https://ro.wikipedia.org/wiki/Evanghelia_lui_Barnaba?oldid=9975595    https://ro.wikipedia.org/wiki/Evanghelia_lui_Barnaba?oldid=9975595 Contribuitor Contribuitori:  i:  Mihai raflorin, BreakBot, XXN-bot și Anonim: 1

11.2 11.2 Im Imag ages es •

  Fișier:Barnabas.jpg   Sursă:    https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Barnabas.jpg   Licență:    Publ Public ic domain   ConIcone ne Bizantin Bizan tinoo com co m mai maiss de 1000 anos   Artist origi tribuitori:    Ico original:  nal:    Necunoscut ?   Contribuito Contribuitori:  ri:   ? Ar?  Ar  Fișier:Barnabas_italian.jpg Sursă:   https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/c/c9/Barnabas_italian.jpg Licență:  https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/c/c9/Barnabas_italian.jpg Licență:   ?  tist original:  ?  ?   Fișier:Trevisani_baptism_christ.JPG   Sursă:    https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a7/Trevisani_baptism_christ.JPG   Public domain  domain   Contribuitor http://www.1st-art-gallery.com/Francesco-Trevisani/The-Baptism-Of-Christ,$-$1723.html  Artist  Licență:  Public Contribuitori:  i:    http://www.1st-art-gallery.com/Francesco-Trevisani/The-Baptism-Of-Christ,$-$1723.html Artist  original:   Francesco Trevisani

11.3 11. 3 •

Con Conten tentt li licen cense se

  Creative Commons AttributionAttribution-Share Share Alike 3.0