Evaluarea Geositurilor Din Cheile Turzii Si Cheile Tureni

 

Evaluarea geositurilor din Cheile Turzii si Cheile Tureni   Cuprins: 1.Introducere

1.1 Ob 1.1 Obie iect ctiv ivel elee lucr lucrar arii ii 1.2 Propuneri 2. Cadrul natural 3. Potentialul turistic 4.Metodologia 5.Concluzii 6.Bibliografie

 

1.Introducere Există trei tipuri de văi sau sectoare de văi nguste! c"ei# defileuri# canioane. $iferenta ntre ele constă n lungi%ea sectorului respectiv# ad&nci%ea 'i unifor%itatea sau alternanta rocilor (dure 'i %ai %oi) străbătute de r&u# sau alternanta ngusti%ilor 'i lărgi%ilor de vale.  

Deinitii. Cheia este un %ic sector de vale si%ilară unei adevărate despicături tăiată de un r&u ntr*o

rocă dură unitară. Este extre% de ngustă# functie 'i de volu%ul apei# cu versanti abrupti (verticali# c"iar n surplo%bă)# proveniti dintr*un acela'i tip de rocă (obi'nuit calcare %asive# %ai rar cristalin# roci vulcanice# c"iar gresii 'i conglo%erate). +n lungul c"eii nu există un dru%  practicabil# dec&t construit de o%. C"eile se găsesc n %unte# n ,ubcarpati ,ubcarpa ti sau# %ai rar# n  podi'uri for%ate din roci vec"i# ridicate recent# sau travers&nd trav ers&nd bare de roci dure. ,unt foarte atrăgătoare pentru turi'ti 'i pentru realizarea de bara-e "idro. +n lungul unei văi există una sau c"iar %ai %ulte c"ei (exe%ple# valea &%etului sau /eoagiului# valea /aldelor 'i altele). Deileul este o vale ngustă# ca %edie# %ult %ai lungă 'i %ai co%plexă dec&t c"eia0

străbate roci diferite# at&t dure c&t 'i %ai %oi# care i%pun o alternantă de sectoare nguste (c"ei)# cu sectoare %ai largi (bazinete sau depresiuni)0 exe%ple# $efileul $unării# Oltului '.a. $e obicei# defileurile străbat transversal un ntreg lant %untos# o ra%ură i%portantă# sau un %asiv# n ti%p ce c"eia retează o %ăgură sau o bară ngustă de roci dure. Există 'i defileuri care nu au bazinete n interiorul lor# fiind un fel de c"ei foarte lungi 'i obi'nuit %eandrate0 exe%ple# $efileul ăpu'ului 'i cel al Cavnicului. Canionul este# obi'nuit# un defileu %ult %ai lung 'i ngust pe toată lungi%ea sa# %ult %ai

ad&nc (depă'e'te circa 1. %)# retează cel %ai des strate dispuse relativ orizontal# av&nd durită3i# grosi%i 'i culori foarte diverse ce i%pun versan3i de o %are varietate a %icrofor%elor# dispuse adesea n trepte0 exe%plu# Colorado# lung de 456 7% 'i ad&nc de 1.819 %. :neori se folose'te acest ter%en 'i pentru unele defileuri din o%&nia# %ai ales pentru defileurile lipsite de  bazinete interioare. ;par# n %od nor%al# 'i for%e de tranzitie ntre c"ei# defileuri 'i canioane# căci natura nu e geo%etrică. +n o%&nia# c"eile 'i c"iar defileurile sunt o frecventă obi'nuită# n Carpati 'i c"iar n ,ubcarpati# dar %ai putin n podi'uri 'i $ealurile 7%# de'i r&ul ce a creat valea se nu%e'te ?ă'date# afluent de st&nga al ;rie'ului# cu care confluează %ult n a%onte de =urda# la satul Corne'ti. C"eia =urzii este tăiată ntr*o cul%e de calcar -urasic# din extre%itatea nordică a Mun3ilor =rascăului# nu%ită Cul%ea Petre'tilor (sau Cul%ea Buru*=ureni)# o cul%e netedă# pe alocuri c"iar plată# dar carstică# naltă de @*@9 %. Este interesant de a%intit că altitudinea albiei la intrarea n c"ei este de circa 5@ % 'i scade# după circa 1.2@ %# lungi%ea c"eilor (M. Cocean)# la circa 54 %0 deci o pantă de circa 41A0 (/rigore M. indică nsă o lungi%e de 4#9 7%)0 n a%onte de c"eie (n $epresiunea Petre'ti)# panta este foarte redusă# putin peste #5A.

!ig 1 C"eile =urzii# $efileul ?ă'datelui# C"eile =urenilor# C"eile ($efileul) Buru

/". Mă"ăra 'i I. Popescu*;rge'el# 1664)

(după

 

Mai există o particularitate a cursului ?ă'datelui0 după ce iese din c"eie are o luncă scurtă (pe la 52 %) 'i o pantă lină de circa #@7%# apoi cote'te brusc 'i oarecu% anor%al spre dreapta (sud) 'i se ncătu'ează ntr*o altă c"eieD# nu%ită 'i $efileul ?ă'datelui2 # de data aceasta %ult %ai -oasă (partea superioară a cu%penei st&ngi are ca% 9@*99 %). ;cest defileu este extre% de %eandrat# av&nd @ 7% lungi%e# săpa3i n roci eruptive  ofiolite (fig. 2)0 aici# din nou panta este %are (coboară de la 52 % la 45 %# confluenta cu ;rie'ul). +n acest defileu sunt rupturi de pantă 'i cascade (ntre care cascada Ciuca'# de 9 %# la baza căreia bălte'te lacul Ciuca'). ;cest defileu# n principiu# nu este vizitat de turi'ti# cei care vin pentru C"eile =urzii nici nu l observă.

!ig 2

C"eile =urzii 'i $efileul ?ă'datelui

 

eveni% la C"eia =urzii# spre a a%inti geneza ei# dar 'i a defileului# pe cale epigeneticăD. Pentru aceasta# trebuie să specifică%# %ai nt&i# că n a%ontele r&ului ?ă'date# spre $ealurile Feleacului# există for%atiuni %ult %ai noi 'i %ai %oi# tortonian* sar%atiene 'i situate la nălti%i %ai %ari (de exe%plu# $ealul Peana are >42 %# unde apare 'i un petic de cristalin# sau $ealul ;gri'ului > %)# for%atiuni care acopereau initial 'i cul%ea calcaroasă a C"eilor =urzii0 ba c"iar# peste ofiolitele defileului se  păstrează ncă petice de tortonian. ;ceste for%atiuni s*au depus# de către %area sar%atică# sar %atică# ntr*o etapă c&nd Muntii ;puseni# nivelati n prealabil de Pediplena Carpatică 'i c&nd se nivelau ,uprafatele Medii Carpatice# suferiseră# n parte# 'i o %i'care de cobor&re0 ca ur%are# toate %arginile blocului apusean erau acoperite de apele tortonian*sar%atiene 'i apoi c"iar de cele panoniene. " #entiune i#portant$! nainte de extinderea apelor lacustro*%arine peste

%arginile ;pusenilor# ace'tia aveau către exterior alte reliefuri dec&t cele de azi# alte cul%i (do%inant din calcare groase# 'isturi cristaline# sau ofiolite)# uneori 'i alte văi0 toate acestea au fost total fosilizate prin depunerea acestor noi sedi%ente. Odată cu noile ridicări (neotectonice# de după sar%atian*panonian) văile din arealele %ai nalte s*au extins peste noile %argini ale ;pusenilor pe directia de nclinare a noilor strate sedi%entare. ,*au produs două aspecte "idrografice i%portante! ad&nciri epigenetice4 n %o%entul c&nd albiile noilor văi au atins unele vec"i cul%i for%ate din roci dure (calcare# 'isturi cristaline# olistolite) 'i# n al doilea r&nd# s*au produs re%anieri "idrografice prin captări. Printre altele# se pare că# c"iar valea superioară a Iarei# n avale de localitatea