Evaluarea Economica a Zacamintelor de Hidrocarburi

VANDRA VANDRA MI HAEL A

AN I I MASTER MASTER INGINERIE DE ZACAMANT ZACAMANT

EVALUAREA ECONOMICA A ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI

Facand de la inceput precizarea ca exactitatea cifrelor este relativa,rezervele pe categorii de combustibili este urmatoarea : combustibili fosili estimati la valoarea de 8000 G.t.c.c. din care: 88% carbuni, 5,2% titei, 4,7% gaze naturale, 1,3% sisturi bituminoase. Dupa unele aprecieri, 6050 G.t.c.c., carbune se gasesc in zacaminte cu grosimea stratului productiv sub 1200m, iar 870 G.t.c.c. lignit in zacaminte cu grosimea de peste 0.3m si adancimi sub 500m. Sub aspect calitativ se cunoaste: carbune brun superior  —   — antracit, antracit, Pci = 32.600-35.000 KJ/kg si huila Pci = 29.300-37.700 KJ/kg, lignit, Pci = 11.000-17.000 KJ/kg. Rezervele de combustibil solid din Romania sunt estimate la circa cir ca 600 bazine din care 10…15, ar putea avea rezerve de peste 1,5 G.t. Repartitia rezervelor de petrol este foarte neuniforma; Arabia Saudita 20,5%, Rusia 11,4%, Kuweit 9,9%, Iran 9,7%, Algeria 6,6%, SUA 5,4% etc. Rezervele de gaze naturale sub forma de gaz metan ( Pci = 41.860-44.400 KJ/mc ) si respectiv gaz de sonda ( Pci = 23.000-25.100 KJ/mc ) au o pondere de 80 mild. Mc, din care 35% in tarile de est, 26,4% in America si Europa Centrala, 18,3% in Orientul Mijlociu, etc. Romania se situeaza cu rezerve sub 1%, avand cunoscute bazinele din Campia Romana,, Podisul Getic cu gaze naturale si Ticleni, Boldesti, si Moreni cu gaze de sonda. Combustibilul nuclear sub forma oxidului de uraniu, uraniu, este estimat la 1 mil. tone, din care 8,5% in Europa Occidentala (Franta = 5,4%, Suedia = 1,3%, Polonia = 1,2%, SUA = 30%, Africa = 30%,…RO < 1%). Energia hidraulica dispune de un potential echivalent a 3,8  x 106 MW pana la 33 x 109  MW/an, din care amenajabil 45%, astazi existand amenajat numai 15…20%. Se  poate retine ca Elvetia, dispune de amenajari de 90% din potentialul apelor, Italia 72%, Franta 65,9%, Suedia 65,3%, Germania 58,6%, Norvegia 41,6%, restul intre 15…40%.

VANDRA MI HAEL A

AN I I MASTER INGINERIE DE ZACAMANT

Energia solara, transmisa este estimata la 10 11MW din care, 60% se reflecta de catre  paturile superioare, 11,5% reflectat si 9,5% absorbit de paturile inferioare, la sol ajungand mai putin de 20%, ceea ce echivaleaza cu 1 KWh/m.p., la o lungime de unda de 0,4…2,5 μm. Pentru evaporarea apei este folosita 16%, fotosinteza vegetatiilor terestre 3%, fotosinteza vegetatiilor subacvatice 0,16% si formarea combustibililor fosili 0,02%. Si totusi energia ajunsa pe pamant este de 30.000 ori energia electrica produsa de omenire intr-un an intreg. Astfel Sahara, care detine 0,45% din suprafata totala a continentelor, primeste in plina zi, o energie de 8..10 KW/m.p., suficienta pentru acoperirea necesitatilor unei populatii de 20 mild., la nivelul actual al consumului nord-american. Energia eoliana preocupa multe tari, printre care Franta, in care forta motrice a vantului reprezinta echivalentul a 800 KWh pana la 4000 KWh, iar in SUA, doua trilioane KWh. Energia mareelor disponibila este estimata la 10 9  MW, dar greu de amenajat. In Franta exista o centrala de 240 MW si proiecte pentru altele de 7..14000 MW. Energia geotermica este considerata ca avand rezerve de 50..60 mil. MW iar pana in anul 2000 se estimeaza instalarea a 16 mil. mc. echivalent petrol. Astazi Italia dispune de 400 MW, SUA 300 MW, Noua Zeelanda 200 MW, Mexic 75 MW, Japonia 33 MW si lista poate continua. Principalele dimensiuni ale pieţei mondiale a petrolului

Petrolul este o resursă epuizabilă. Rezervele mondiale de petrol sunt repartizate foarte neuniform pe glob, majoritatea ţărilor atât dezvoltate, cât şi în dezvoltare fiind importatoare de ţiţei şi produse petroliere. Unul din elementele - cheie care este determinat de creşterea economică, dar şi pe care o poate determina, este petrolul. Rezervele petroliere

La momentul actual petrolul constituie resursa energetică de bază în sistemul consumului energetic mondial, ponderea petrolului în consumul de energie fiind în mediu de 39%, iar în unele regiuni ajungând şi la 60%. Resursele energetice nu sunt distribuite pe glob în mod egal. În special ele sunt concentrate în câteva regiuni de pe glob. În ceea ce privesc rezervele de petrol, este util de distins două mari categorii: este vorba de rezervele de petrol certe, adică ―cantităţile de petrol pe care cercetările geologice şi tehnice le estimează cu o certitudine rezonabilă că pot fi exploatate în condiţiile tehnologice şi economice a momentului‖ şi rezervele potenţiale, care n-au fost încă descoperite, dar cercetările geologice presupun existenţa lor. Evaluarea rezervelor depinde de tehnica de exploatare utilizată, ce arată  proporţia de ţiţei existentă în zăcăminte poate fi recuperată. De asemenea, evaluarea se face şi după criteriile tehnice, economice şi chiar după u nele interese personale. Conform unui raport al grupului petrolier British Petroleum (BP), rezervele mondiale de petrol au continuat să crească în 2003 pentru a se stabiliza la un nivel echivalent cu 40 ani de consum. Însă nu trebuie interpretate aceste cifre în mod categoric, rezervele sunt în mod regulat reevaluate şi

VANDRA MI HAEL A

AN I I MASTER INGINERIE DE ZACAMANT

reconstituite, ca urmare a noilor descoperiri sau progresului tehnologic în domeniul exploatării zăcămintelor petroliere. Cea mai mare concentraţie de petrol este în Golful Persic, ceea ce a transformat această zonă într-o ţintă strategică din partea Majorilor - companiile petroliere transnaţionale. În general, în Orientul Mijlociu sunt concentrate 63,3% din rezervele mondiale de petrol. Arabia Saudită deţine cele mai mari rezerve de petrol – 22,9%, Iranul se află pe poziţia a doua –  11,4%, urmat de Irak cu 10% din rezervele mondiale. Economia resurselor petroliere, a cărei rază de acţiune este globală, se situează prin aceasta sub constrângerea unei tot mai extinse concentrări, a monopolizării şi a globalizării. Companiile care erau odată internaţionale, acum devin corporaţii globale precum: British Petroleum(BP), ExxonMobil, TotalFinaElf, Shell, ChevronTexaco –  acestea sunt operatorii majori (sau Majorii) de pe piaţa mondială petrolieră. Evoluţia preţului petrolului

Concentraţia geografică de rezerve de petrol a dus la formarea unor organizaţii regionale. Cea mai cunoscută în acest domeniu este OPEC, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol. OPEC produce doar 40% din volumul total mondial de petrol, deţinând 77% din rezervele mondiale de petrol, spre deosebire de restul regiunilor şi ţărilor care produc 60%, însă rezervele lor se epuizează repede. Din acest punct de vedere, ţările OPEC sunt iarăşi într -o  postură mai bună decât celelalte ţări, în măsura în care durata de viaţă a zăcămintelor sale este mult mai mare. În anul 2003, ţărilor OPEC le-au revenit 55% din exportul mondial de petrol şi 27% de  produse petroliere în suma totală de 254,1 mlrd. dolari. Sarcina OPEC consta în elaborarea unei poziţii unice în scopul limitării influenţei marilor companii petroliere pe piaţă şi în scopul deţinerii unui anumit control pe piaţă. Cine deţine controlul, deţine şi puterea financiară. Iar preţurile la petrol sunt supuse unor fluctuaţii remarcabile în perioadele când pe piaţă se observă o insuf icienţă sau un surplus de produs. Preţurile produselor petroliere reflectă: • materia primă, ţiţeiul brut • transportul de pe câmpul de explorare spre rafinării • procesarea materiei prime în produse rafinate • transportul de la rafinării spre piaţa de consum • transportarea, stocarea şi distribuţia dintre centrele de distribuţie pe piaţă spre debuşeiele cu amănuntul sau consumatori • condiţiile de piaţă la fiecare stadiu de comercializare şi piaţa locală Preţul petrolului se formează şi în rezultatul a miilor de tranzacţii care au loc simultan în toată lumea, la toate nivelele reţelei de distribuţie de la producători la consumatori individuali. Piaţa petrolieră este în esenţă o licitaţie la nivel global –  cel mai mare licitator va câştiga oferta. La fel ca oricare licitaţie, totuşi licitatorul nu vrea să plătească prea mult. Când pieţele sunt puternice (cererea mare sau/ şi oferta este joasă), licitatorul tinde să plătească mult  pentru a deţine oferta. Când pieţele sunt slabe (cererea joasă şi oferta înaltă), licitatorul pote alege să nu ofere mai mult concurenţilor, aşteptând în schimb pe mai târziu posibilitatea

VANDRA MI HAEL A

AN I I MASTER INGINERIE DE ZACAMANT

scăderii de preţ. În mod general, preţul ţiţeiului este stabilit de condiţiile cererii şi ofertei pe piaţa globală. Oferta de petrol La ora actuală se observă o reorientare şi a strategiilor companiilor internaţionale de acaparare a zăcămintelor prin cumpărarea rezervelor de petrol încă neextrase. Investiţiile şi diferenţierea tehnologică sunt principalele lor arme în lupta concurenţială din acest sector, care în ultimul timp redevine deosebit de tentant graţie şi preţului favorabil tranzacţiilor.

Etape operationale in cercetarea zacamintelor Lucrari geologice

In cele ce urmeaza vom prezenta cateva repere in ceea ce priveste descoperirea, cercetarea, evaluarea si valorificarea unui zacamant. Trebuie spus de la inceput ca aceasta munca este extrem de laborioasa si minutioasa, extrem de costisitoare, mai ales in zilele noastre si poate dura zeci de ani. Cercetarea geologica cuprinde ansamblul lucrarilor necesare cunoasterii cantitatii si

calitatii rezervelor, a conditiilor geologice si tehnico-economice de valorificare a unui zacamant. Activitatea geologica are un spectru foarte larg. Ea cuprinde: 1.

cercetari fundamentale;

2.

asistenta tehnica in valorificare.

1.

Studi i si cer cetari geologice fun damental e 

Aceste studii stabilesc orientarea cercetarilor in etapele urmatoare si prin urmare, au importanta si valoarea lor. Acestea cuprind urmatoarele etape operationale: a.

pregatire;

 b.

cartare;

c.

prospectiune;

d.

explorare;

e.

exploatare.

a. Pregatirea 

Este extrem de importanta si incumba un volum mare de munca. Ea consta in:

VANDRA MI HAEL A

-

-

AN I I MASTER INGINERIE DE ZACAMANT

se aduna si se sintetizeaza tot materialul vechi, existent (arhive etc.); se obtin informatii de la localnici. Cu alte cuvinte se fac deplasari pe teren si se iau informatii, relativ simple, despre anumite ―fenomene‖ sau ―curiozitati‖ intalnite de acestia (ex.― pietre stralucitoare‖, ―foc aprins continuu‖, ―legende  privind existenta unor harti vechi, mostenite dar nevalorificate‖). Orice localnic, dar cu precadere ciobanii, primarul, batranii pot da asemenea informatii; se intocmesc sectiuni geologice pe baza datelor care se cunosc; in final se intocmeste un proiect geologic, foarte bine documentat si mai ales argumentat, pentru simplu motiv ca urmeaza a se da fonduri, adica a se investi.

b. Car tar ea geologi ca 

Aceasta cartare are ca scop principal cunoasterea geologica in ansamblu a teritoriului (perimetrului avizat in urma proiectului geologic). Concret, se efectueaza studii complexe, se intocmesc harti geologice (la diferite scari: 1:50.000; 1:25.000, 1:10.000; 1:5.000 etc.), se evidentiaza zonele de perspectiva pentru acumulari de substante minerale utile si in final, daca rezultatele sunt pozitive, se estimeaza rezerve de prognoza in vederea elaborarii  programelor de prospectiune. Cartarea geologica reprezinta in fapt, prima etapa a  prospectiunii. Ea se face la diferite scari, functie de scopul urmarit. c. Prospectiunea   are ca scop:

-

identificarea zacamintelor;

-

descrierea conditiilor geologice generale ale acestora;

-

evidentierea zonelor de oxidatie a minereurilor metalifere;

-

obtinerea de date orientative pentru evaluarea rezervelor si pentru cunoasterea conditiilor preliminare de valorificare.

Prospectiunea poate fi: geologica, geofizica, geochimica, hidrogeologica, geotehnica etc.. La toate aceste tipuri de prospectiune se pot utiliza metode de prospectiune prin: -

lucrari miniere usoare: dezveliri, santuri, puturi, galerii de mica amploare;

-

foraje (de mai mica adancime).

 Prospectiunea geologica cuprinde cercetari la suprafata si in subteran. Ea se

efectueaza prin observatii directe, masuratori sau determinari cu busola in l ucrari miniere si foraje, precum si studii si analize de laborator. Aceste observatii pot avea caracter de prospectiune preliminara sau de detaliu.

VANDRA MI HAEL A

AN I I MASTER INGINERIE DE ZACAMANT

 Prospectiunea geochimica se efectueaza pentru cercetarea elementelor utile levigate

in conditii de oxidare, la zacamintele situate la  Prospectiunea geochimica se efectueaza pentru cercetarea elementelor utile levigate

in conditii de oxidare, la zacamintele situate la (mai la) suprafasa. Cu alte cuvinte se intocmesc, in conditiile prelevarii unor probe de sol (pedogeochimie) si chiar de roca (litogeochimie), harti cu aureole geochimice ale elementelor considerate utile.  Prospectiunea geofizica se bazeaza pe proprietatile fizice ale rocilor. Din acest punct

de vedere ea paote fi gravimetrica (densitate), magnetometrica (magnetism), electrometrica (conductivitate electrica), seismica(seismicitate), radiometrica (radioactivitate). Aceasta prospectiune furnizeaza informatii asupra conturului, adancimii corpului de substante minerale utile (s.m.u.) si a compozitiei rocilor inconjuratoare. Celelalte doua tipuri de prospectiuni dau informatii privind caracteristicile geotehnice ale rocilor (duritate, alterabilitate, grad de rezistenta la compresiune etc.) sau caracteristici hidrogeologice (grad de fisurare, permeabilitate, dizolvare, existenta acviferelor etc.). In cadrul lucrarilor de prospectiune se mai pot executa: -

cercetari tehnologice de preparare in faza de laborator;

-

analize fizico-chimice de laborator pe esantioane;

-

verificarea rezervelor de categoria C1

-

determinarea conditiilor preliminare de valorificare

In final, in urma acestor date colectate se intocmeste unraport de prospectiune de detaliu sau in cazuri extrem de favorabile un raport de explorare preliminara. d.

Explorarea 

Aceasta faza are ca scop fundamentarea deciziei privind oportunitatea valorificarii unui zacamant. Pe baza ei se proiecteaza si se executa lucrari de investitii in vederea punerii zacamantului in exploatare, calculandu-se printre altele rezerve de categoria A, B, C. Explorarea poate fi: -

preliminara;

-

de detaliu (promovare de rezerve, clasificari);

VANDRA MI HAEL A

-

AN I I MASTER INGINERIE DE ZACAMANT

de extindere (in timpul exploatarii).

Explorarea se realizeaza cu lucrari miniere si foraje de suprafata si in subteran, eventual separat si/sau impreuna. Acest lucru se realizeaza in functie de gradul de cunoastere urmarit precum si in functie de anumiti factori mai importanti, precum: -

 factorii geologici:

-

forma si grosimea zacamantului (variatiile acestora);

-

dimensiunile zacamantului;

-

gradul de tectonizare al corpului de zacamant.

-  factorii tehnici-minieri: -

relief;

-

adancimea la care este situat zacamantul;

-

proprietatile fizico-chimice ale substantei minerale utile si ale rocilor inconjuratoare.

-

factorii economici:

-

importanta s.m.u.;

-

existenta cailor de comunicatie;

-

posibilitatea de alimentare cu apa si energie electrica;

-

existenta fortei de munca etc..

Explorarea cu foraje este de regula indicata la zacamintele sub forma de masiv sau stratiforme cu inclinare mica sau medie. Explorarea prin lucrari miniere este indicata pentru: -

zacaminte tabulare (filoane, lentile, strate) cu inclinare medie sau mare situate la adancimi convenabile; verificarea datelor obtinute prin foraje.

Explor area pr eli min ara (EP): 

VANDRA MI HAEL A

AN I I MASTER INGINERIE DE ZACAMANT

-

se stabileste orientativ conturul, forma si structura corpului de s.m.u.. Se estimeaza cantitativ si calitativ potentialul de rezerve si a volumului copertei;

-

se efectueaza cercetari tehnologice de preparare in faza pilot, iar de la caz la caz, in faza de laborator;

-

se pot executa lucrari intr-o retea corespunzatoare unor rezerve de categorii inferioare. Se calculeaza rezerve de categoria C 1 si eventual C2.

Ex plor area de detali u (E D)  are ca obiectiv:

-

clarificarea structurii geologice, formei si conturul zacamantului, cantitatea si calitatea rezervelor; se pot furniza date tehnico-economice de valorificare;

-

lucrarile explorarii de detaliu incep pe o portiune cunoscuta zacamantului (mai  precis pe o portiune care va intra prima in exploatare);

-

se executa lucrari de cercetare pentru prepararea pilot (se construieste chiar o uzina de preparare). Se calculeaza rezerve de categoria A+B, B+C 1 etc..

Bibliografie

www.wikipedia.com www.sgsgroup.ro