Eu Tac, Tu Taci, Ea Vorbeste - Victor Ion Popa

Eu tac, tu taci, ea vorbeste De Victor Ion Popa Durata 30 min Sotia : Pui pui, uii,puiii .. Mars de acolo ! Hai cu mama, pui pui pui pui... Heee, pacatele mele ca am ajuns sa vorbesc numai cu orataniile. Asa viata... ca imi vine sa ma duc in lume sa nu se mai auda de numele meu. Offf... Saraumana mana! Slava Sfintilor Mucenici si Sfantului parinte Daniel Starnicu, ca te-ai mai indurat a da si pe la casa noastra. Soacra: Iete, buna ziua. S: Saru-mana Soacra: am venit dupa cum mi-ai trimis vorba. S: sa mai am si eu cu cine schimba un cuvintel ca staaau singurica de dimineata pana seara si n-am cu cine scoate o vorba mama. Soacra: Cum asa? S: Asa viata nici la tronul necuratului n-as dori. Necum in casa oamenesca unde poti zice ca alta ne-ar fi cuvenirea din partea lui barbate-miu Soacra: da sigur... S: Da dumnealui, cum stiiL pleaca odata cu cantatul cocosului si daca da un ceas pe asasa la namiezi, infuleca in graba, isi face somnisorul pe unde apuca mai mult prin cei livada ori prin pod la fan si iar o purcede incotrova. Iar eu staaau na-i stanca iar el lemn de colo asteptand-ul pe dumnealui sa-si desclesteze gura si minunanduma ca la o deschidere a cerurilor cand ma invredniceste cu un cuvant. Soacra: nu mai spune S: Nu stiu ce-o fi mama, dar hotrat lucru: a buna nu-i. Pe zi ce trece se face tot mai posac. Incai de catava vreme parca i s-a legat limba de tot. Soacra: Vai de mine. S: Doamne pazeste si apara-ne Sfinte Trufine si voi ce 9 Mucenici din Cizac Soacra: Pai el nu-i prea vorbaret de felul lui, nora! S: Bine mama, fie cu zici, da’ cu boul din Soivan tot schimba o vorba, cu haita din ograda tot schimba o vorba. De ci adica sa tie mutanie numai cand paseste pragul casei si da cu ochii da mine nevrednica? Acu nu mai spun ca inainte a ne lua noi, eheee, invartea vorba... mai abitir decat invarte sapa la prasit. Soacra: Sa zicem ca asta-i altceva. Asa-i la dragoste. Mutul da de glas si narodul.... S: Asa-i mama, asa-i. Numai ca pe urma prea s-o rasucit deodata vrejul ca vartejul si i s-o infundat gatul cu uratul Soacra: Lasa ca stiu io. Ma rog si nu-i mai place de mine si cata la alta? Sa-mi spuie sa-mi iau bulendrele si pana seara m-am spalat de aici ca apa din oboi. Soacra; Da se poate una ca asta?... S: Daca ma tine, sa ma tina cu isi tine o romanul nevasta. Nu sa ma rada sat intreg ca in casa me nu se aude glas de om. Iaca de aceea m-am judecat sa te chem si sa ma jaluiesc dumitale. Poate ii spui o vorba sa il hotarasti intr-un fel. Ori ma lasa si plec ori sa isi iasa din vrasmasia asta. Soacra: Vrajmasie mama? S : Vrajmasie mama ! Ca altceva nu are ce sa fie, de vreme ce toata lumeea vorbeste si sta la palavre, iar in casa de cum pune ratesul, bombane. Pe urma porunceste: “mancare” cand se aseaza la masa. Si iar, zau ahh, cand a ispravit de mancat isi pune caciula pe cap si purcede iar prin sat. Off chiar o tine scumpa evasta in casa sa o hraneasca sa o imbrace si sa aiba dumnealui cui spune trei vorbe la zi, nu-i asa? Soacra: O fi trudit si el saracul. S: Trudit? Ha.. De ce trudit? Soacra : de munca. S : De munca ? De care munca mama? De stat la poarta si de facut cheremet cu oamenii? Asta-i munca dumnealui pe trei sferturi din an. Soacra : Dar de arat nu-i ? S : Haa, este. Trei zile pe an. Soacra : de samanat nu-i ?

S : Este. Ale trei zile pe an. Soacra: de prasit nu-i? S: Este. I-a uite. 6 si cu 6 , 12 zile pe an. P e urma doua saptamani de secere. O saptamna coasa, cinci cules stiuletii si o saptamana culesul viei. E , ajungem v-asazica la doua luni pe an? Ajungem. Hai sa socotim si grijitul vitelor 2 luni ca sa faca patru. Mai aduna pentru livada jumatate de luna si tot atata pentru stup si ai incheiat. Sunt 5 luni? Asa-i or nu-i asa? Soacra: o fi, nu stiu,... ca eu n-am socotit. S: Apai dumneata n-ai socotit mamuca, dar eu am socotit si daca vrei iti arat socoteala facuta colea pe raboj ca sa vezi si dumneata ca nu-s nebuna sa ma iau dupa nazareli. Soacra; auoleu S: Dupa cum vezi munca nu-i de facut decat 5 luni, iar dumnealui dintr-o zi si nu vorbeste cu mine decat 6 cuvinte la zi. Unul dimineata cand pleaca, trei la amiaza si doua seara la cina. Ceea ce face la an tocmai 2190 der vorbe. Asa mi-o cocotit coana preoteasa cand m-am dus la parintele sa-i dau acatist pentu dezlegarea gurii lui barbate-miu Soacra: vai de mie S: Apai acu’ spune si dumneata mama: asta-i viata? 2190 de vorbe cand iaca numai acu’ de cand ai venit dumneata aici cred ca ti-oi fi spus vre-o 400 Soacra: asta-i adevarat. Ba poate si mai mult S: Asa, si ce ti-am spus? Mai nimic. Ca barbate-meu nu vrea sa stea de vorba cu mine si ca imi pare rau. Atata tot. Apai cate cuvinte ar trebui sa spun daca ar fi sa vorbim de toate, cum se cade sa vorbeasca omul cu nevasta lui, si nu sa steie la sfat. Si la urma urmei ce? Eu is femeie de sase vorbe pe zi? Soacra : asta hotarat, nu ! S ; Pai vezi ? iaca de aceea intaresc si zic: eu nu o mai pot duce asa. Nuu m-am maritat sa vorbesc singura toata ziulica nici nu ma sfadesc numai cu orataniile din ograda. Daca a avea acolo 10-15 copii sa zburde, sa tipe, in sfarsit... sa mai am si eu la cine striga si cui da o palma m-as mai lua. Offf daca Dumnezeu n-a vrut sa ma miluiasca si sa imi deie macar unul..., sa am si eu cui spune o vorba Soacra: eheei, lasa ca intelepciunea celui de sus stie ce face S ; Adevarat. Poate ca ar fi fost si nenorocit bietul copil Soacra : hotarat. La asemenea casa nici nu se putea altminteri. Amuti, amuti si el, dupa pilda lui taica-su, iar tot singura ai fi vorbit fiindca dupa cate inteleg eu aici sta la mijloc lucru necurat S: Hi ! ptu ptu ptu cruce de aur, Sfanta Eufemia si voi Sfintilor doftori fara de plata, lecuiti-ne. Valeu ! si care sa fie lucrul cel necurat mama ? Soacra; ei, care o fi n-am de unde sa stiu anume, da ne-om trudi si poate aflam. Ce-oi sti eu oi spune singura, iar ce n-oi stii ne-o spune baba Maranda de colea de peste drum. S: Baba Maranda? Vai de mine mama! Nu cumva crezi ca ne-a fermecat careva? Soacra; Eu nu pot crede nici asa, nici asa, fata mamii; asta-i numai un prepus, ca legatul cu farmece e de multe feluri si toate-s inselatoare de nu le poti afla cu usurinta. S; Off, off, off Soacra: De pilda, cand vrei sa duci la neintelegere barbatul cu nevasta farmeci urechea unuia dintre ei sa i se faca asa de simtitoare de nu mai sufera nimic din cate-s de auzit. S; Valeu! Soacra: V-asazica ca nici vorba celuilalt. S: Valeu! Ei sa stii ca asta-i mama! I-au fermecat urechea. Soacra; Dar uneori urechile nu primesc farmecele si atunci vrajeste gura unuia sa vorbeasca mai puti S: Asta-i , asta-i! Soacra: Or sa vorbeasca mai mult, or mai repezit, or mai aspru. S: Eee, asta n-are cum. Pai ce, doar n-ai sa spui acum ca eu vorbesc mult, or ca sunt repezita si aspra Soacra: Fereasca Dumnezeu! Cum sa spui eu asa ceva? S: Pai nu? A? Soacra: Numai ca ma intreb de n-o ffi el fermecat asa ca sa i se para vorba ta multa si aspra. S: Sa stii ca asa-i. Asta se poate. Soacra: vezi! Asa ca negresit trebuie sa il incerci ca sa ne dam seama cu ce fel de farmece e legat. S: Aha, aha, pricep. Da’ cum sa-l incerc?

Soacra: De pilda, uite chiar acus cand o veni sa pranzeasca, de cum o intra pe usa sa vorbesti incetisooor de tot. Daca vezi ca nu se schimba incerci altfel S: Cum adica? Soacra: uite; vorbesti mai tare si mai dulce... S: e da, da Soacra: iar daca nu isi schimba nici atunci purtarea, nu mai vorbi chiar deloc. S: Chiar deloc? Soacra: Chiar deloc. S; Si daca nu se schimba nici asa? Soacra: ei, om vedea. Atunci ma reped eu la baba Maranda si ne-o spune dumneaei ce-i de facut. S: Ei, si daca n-o fi fermecat in nici un fel si or fi altle la mijloc, ce-i de facut? Soacra: Tot la baba Maranda-i leacul. Atunci o pun sa-i faca farmece si sa-l lege. S: Saru-mana mama, saru-mana Soacra: iacata-l ca vine. Vorbeste incetosr de tot. S; Da, da, da,... Soacra; Bine ai venit baiete S: Bine ai venit barbate. Uite ca e si mama aici, a mai venit si dumneaei pe la noi sa ne mai intrebe de sanatate ca de, nu ne-am vazut de mult. Ai ca nici eu saraca de mine chiar ca nu am avut vreme sa ma reped pana la dumneaei cu masina... alaltaieri am avut de grija la oratanii , ieri toata ziulica am scuturat mere... ce sa mai vorbim. Aaaa, dar vad ca ti-e palaria uda; nu cumva ploua? Vai de mine si de mine sa stii ca iar se purced noroaiele ca nu mai putem scoate carul cu fan de pe deal. Apoi vezi ca am avut dreptate sa iti spun sa te duci alaltaieri, acum fanul era colea in fanar la adapost. Ce te uiti asa la mine? Ce? N-am dreptate.. hee , ba am, ba am cum am intotdeauna numai ca dumneata nu vrei sa recunosti si te tii mare unde te stii barbat si de, eu sunt o femeie proasta. Apai , iaca nu-i asa ? Poftim dovada Barbatul : Ce boscorodesti tu acolo, femeie ? Spune tare, sa inteleg si eu! S: Cum, n-ai inteles? B: Nu, ca nu-s ghicitor. Ca sa inteleg, trebuie sa aud. Eu n-am auzit un cuvant. S ; Nu-i asta mama. Trebuie cealalta incercare. Soacra; Vorbeste dulce, dulce de tot! S; Asa. Spuneam barbate ca, hi hi asa e daca te incapatanezi dumneata si te ti mare, ca numai dumneata esti destept adica si le pricepi pe toate, hihi. Ramane fanul in ploi si dam de paguba ca nerozii ca rada si cainii de gospodar ce esti. Ha, ihi, hih i B: A? Ce ti-a venit? Ce te strambi asa? Ce te-a apucat ? S: Nu e nici asta mama. Acuma tac. Soacra: Taci. Taci din gura B; N-auzi ce te intreb? Uite domne ca tace ! Na. Se vede ca nu ti-e bine pe ziua de azi. Mancarea! S: Hi, nici asta nu-i . fugi la baba Maranda mama. Soacra: hai ca ma duc. Dar tu taci, nu-i mai zice nici o vorba, intelegi? S: Las pe mine. Ca pamantul Soacra; asa, asa, asa. (iese) B: Mancarea n-auzi! S: Auoleu mama, si voi Sfimtilor 33 de Mucenici din Meletina, ascultati-l cum bate in masa si cum tipa la nevasta-sa. A, pai sa nu imi dau si eu drumul? Da’ ce-ti inchipui dumneata rogu-te? Ca am sa te mai indur multa vreme de rusinea maica-tii si am sa tac ca vita din jug? Iaca n-am sa mai tac. N-am sa mai tac si am sa spun tot ce am pe inima., sa ma racoresc si eu odata ca lumea. De-o viata intreaga sufar dar am rabdat si nu m-am tanguit, doar doar te-oi vedea invoindu-te odata sa iti schimbi purtarile si sa vorbesti si dumneata ca lumea cu femeia cu care te-ai cununat in fata lui Dumnezeu. Apai asa urmezi dumneata porunca de la cununie, sa imi dai ocrotire cu tipat in fata maica-ti si cu pumnul in masa.. Da’ ce am ajuns eu , rogu-te? Sluga? Ori vita de jug sa te las in banii tai si sa ma vezi tu dupa cum ti s-o nazari? I-aca nu mai pot! Nu mai pot si gata! Tace omul cat tace, dar vine o vreme cand nu mai tace, asa sa stii tu. Si acuma de ce razi? Ha ha, de caraghioasa ce sunt, ca am ajuns sa te slugaresc. Pun, ca si meriti, de vreme ce nu m-am indeletnicit sa imi dezleg si eu gura ca sa intelegi ca n-ai sa iti faci dumneata mendrele cu una ca mine. Alfa acum barbate ca

am si eu gura. Asa! Si ce cotrobaiesti la mine? Ia, te poftesc sa nu pui mana ca asta nu-i treaba de dumneata. Spune ce doresti ca doar ai gura, de vreme ce poti tipa la nevasta-ta, si ti-oi da. B: Mancare; S: Aha, de asta stiu ca-s buna. Sa muncesc ca o roaba si sa imi scot ochii sufland la taciunii din vatra ca sa-ti gatesc, iar dumneata sa umblii creanga prin sat si sa iti strici vremea la taifasuri cu oamenii si cu strainii. Na! Mananca sa te saturi! Asta-i mancare de care iti place dumitale, ca doar pentru dumneata am facut-o. Eu, saraca de mine, nici nu m-am atins de ea. Ce te strambi asa? Nu-ti place? Ooo ce inseamna, unde-i fiarta de mina, ca altminteri si la “Platica” ma pot duce cu asemenea mancare buna. Numai ca dumneata prea colinzi dealurile, ca sa iti mai placa mancarea de acasa cum iti placea odata, ca nu iti ajungeau trei strachini si te lingeai pe degete pana si de fasole afumata. Aaaa, te-au fi hranit altele mai bine si acum vi colea sa imi faci mie sange rau. Daca-i asa, lasa strachina in pace! Cand ti se face foame pofteste de ti-o ia, ca ti-o las pe lita sa fie calda. Da’ acu’ lasa-ma in plata lui Dumnezeu ca cine face mancare mai bine ca mine.. B: Da mancarea femeie! S; N-o dau! Nici moarta n-o mai dau! La urma urmei am si eu obraz. N-oi mai rabda sa iti bati dumneata joc de mine pana intr-atata B: Da mancarea S:Nu intinde mana, ca odata ma supar si fac tandari strachina cu mancare cu tot. Ai inteles? B: Ptu, turbata... S: turbata?!... B: ramai sanatoasa cu strachina cu tot S: Ahh, lasa ca-ti arat eu! De acum incolo nu mai gusti tu mancare fiarta acasa barbate, am sa le pun la afumat sa nu le mai manance nici cainele B: Nici cainele S: Asa sa stii Soacra; vai de mine, dar ce s-o intamplat aicea domnule? S: ahh, bine ca te-ai intors mamuca! Sa fii si dumneata de fata si sa vezi cu ochii. Uite ce barbat am. Nici mancarea de-acasa nu-i mai place. Acu’ pleaca sa manance in straini sa ma faca de rasul satului ca nu-s vrednica a gati o bucata, iar daca ii spun ca nu se cade sa imi faca asta rusine, zice ca-s turbata. B: turbata S: oo, sting eu in ochiul cel drept, vezi-ma si da-mi o inima tare sa-l las si sa imi caut linistea la o calugarie si l a o reculegere, ca asa eu nu mai pot B: Buna ziua mama ( iese) Soacra: buna ziua mai baiete, dar incotro? B: asa mama, sa mai vorbesc si eu cu oamenii... S: Auziti-l, ai! Cica sa mai vorbeasca cu oamenii. Da’ ce, eu nu-s om? Cu mine de ce sa nu poata vorbi? Si nas zice daca as i o nevasta incruntata si hapsana, dar slava domnului ca-s blajuna, ooof s-i caut in coarne cum alta nu-i pe lume, doar doar l-oi mai imbuna si l-oi aduce la o impacare. Degeaba. Cum intra in casa odata se negureaza si se invrasmaseste. Adineaori numai cand a dat in mine, ahhh... Soacra: vai de mine, dar ce i-ai spus? S: Nimic mama. Ce era sa-i spun? Mai era chip sa spun ceva dupa ce-o tipat la mine si-o batut cu pumnul in masa? Doar de s-o infuriat ca ma cainesc si eu ca o biata femeie ce sunt, ... si sufar! Soacra: iac-asa, ee.... De vreme ce e fermecat... S: Cum fermecat? Nu cumva ai fost la baba Maranda? Soacra: am fost. S: A zis ca e fermecat? Soacra; daaaa, fermecat. Si inca fermecat inca rau de tot. S: Vai de mine si de mine. Ce s-o mai alege de noi? Baba nu stie sa-l dezlege? Soacra: n-are putere. puterea asta numai tu ai avea-o S: Eu? Atunci sa-l dezleg, dar ce trebuie sa fac? Soacra: Mai intai, zice baba, ca trei saptamani si trei zile si trei ceasuri de acum incolo sa nu mai iasa trantitura din mana ta in fata lu’ barbata-tu. Adica nici pa stare sa nu calci, nici lingura sa nu zvarli, nici apa sa nu torni de sus.

S; Eeee, pai asta-i lesne a face mama. Soacra: stai, stai ca n-am ispravit. Dupa aceea tot trei saptamani, trei zile si trei ceasuri , de cum il vezi pe barbata-tu ca vine sa te repezi la cova cu apa si sa iei o dusca in gura. S: Ahaa. Soacra; dar nici sa nu te vada, nici sa n-o inghiti or s-o lepezi cat e el de fata S: Valeu... Pai daca ma intreaba ceva si trebuie sa ii raspund? Ca doar ai vazut cum se supara cand nu-i raspund. Soacra; sigur, sigur. Dar cand te intreaba te chibzuiesti daca nu cumva poti sa ii raspunzi fara vorba. S: Cum fara vorba? Soacra; de pilda asa. Uite dai din cap asa, sau asa ori zambesti ori il mangai, in sfarsit... fara vorba de se poate. S: Dar daca nu-i chip fara vorba? Soacra: daca nu-i chip si nu-i chip, inghiti apa in trei inghitituri. Zici in gand “ in numele tatalui” si inghiti o parte, pe urma zici “ si al fiului” S: Si iar inghit o parte Soacra; asa... dupa aceea zici “si-al sfantului duh” si inghiti ce-o mai ramas. La urma zici “amin” si abia pe urma ii raspunzi. S: Aaaa, va sa zica tot am drept sa-i raspund.. Soacra: eee, negresit . ce mai? Numai sa numeri bine ca nu cumva sa treaca de zece vorbe. Altminteri ai stricat tot, iar se leaga vraja si trebuie sa o iei de la capat. S; Vaii, doamne fereste Soacra; acuma baba Maranda zice ca vraja se dezleaga si mai repede daca vorbele sunt mai putine si daca poti zambi cand le spui S: Sa zambesc.. ei, asta nu-i chiar asa de greu. Soacra: oo, sigur. De buna seama. Dar mai greu e altceva. Anume: de cate ori vine si de cate ori pleaca de acasa cu surtucul pe el, langa prag, sa-l stropesti cu putina apa din gura S; auu, va sa zica trebuie sa am mereu apa in gura!? Soacra: firest. Cum ai raspuns, iei ar apa in gura ca tu nu ai voie sa pui nici o intrebare,. Dar uite ce zic eu: cred ca n-ai sa il poti stropi pe haine decat daca ai sa il ajuti la imbracat si la dezbracat. Si ai sa te faci ca il scuturi S; Adevarat. Asa vine chiar mai lesne. Soacra: asa, asa. Si mamuca, daca le-oi tine eu pe toate crezi ca se dezleaga farmecul? Soacra: eee, de vreme ce spune baba Maranda nu mai incape vorba. S: Hiii, vinee Soacra; i-a apa in gura S; Am luat B; eee am venit sa imi iau surtucul. Nu,.. lasa, asa nevasta ca il iau eu si singur. Multamesc, multamesc. Asa... acuma nu mai imi pasa de ploaie. Prin asta nu trece apa. Apai... ma duc S; Du-te barbate, du-te B : Sa mai .. de... cu oamenii. Daca e nevoie de mine da o fuga la Ion ca io la el ma duc. Eee , ce.. buna ziua. (aparte) Iote-te comedie (iese) S: Offf, sfanta mahrama domnului.. asemenea minune nica credeam ca pot ajunge Soacra: care minune fata? Care minune? S; eeee, cum care minune mama? Da pai dumneata nu vazusi? Soacra; ce sa vad? Ca o avut dreptate baba Maranda? S; Lasa asta, ca nici nu mai este de vorbit. Dar nu l-ai vazut cum vorbea? Soacra; ba l-am vazut... numai nu pricep unde-i minunea de care vorbesti S; Of cum unde-i , mama? Dar dumneata nu intelegi ca eu nu l-am mai vazut zambind de nu mai tiu minte. Soacra: Ahaa... asa. Si oare nu iti mai place acuma? S: Da’ pai cum sa nu-mi placa! Bata-l norocu de barbat. Doar cu zambetul mi-a intors mie capul de am capatat drag de el. Cu zambetul si cu strugareata dintre dinti mi-a cucerit dumnealui inima. Si cand l-am vazut adineaori ca isi mangaie mustata si s-o aratat pe la ochi asa o lumina, nu stiu cum parca o sucit vremea

inapoi si ne-am intors la timpul horei cand era dumnealui flacau si zandarea ciurda fetelor ca sa ma prida mai tare la hora. Doamne pe cat era de frumos..... si tare-i mai placea sa joace cu mine si sa m avada ametita. Apoi asta-i minune mamaaaa, minune adevarata, daca poate ea baba Maranda sa dezlege farmecele cat ai bate din palme. Soacra: stai femeie, nu te pripi. Astea cred eu e numai de aratare cum ti-e rasplatita ascultarea. Dar tu sa nu uiti ca trebuie sa ti randuielile toate cu ti le-am spus. Altminteri din trei saptamani faci trei luni S; D-apai mama, daca as stii ca toate ies cu zambete ca adinaori poate sa fie si trei ani, ca nu m-oi supara. Ce? E de gluma? I-a gandeste-te si dumneata ce mi-a spus adineaori. Mi-o spus chiar si multamesc, cum inca nu mi-au auzit urechile de la dumnealui inca de cand il stiu. Aii, se intoarce Soacra: ia apa in gura! S: Iaca iau. B: Eee, iaca m-am intors. Nu.. lasa, lasa nevasta ca il scot eu. Multamesc, multamesc. Soacra: te-o intors ploaia din drum? B: Nuu. S-a mai potolit, da... Soacra: da’ ce, nu era Ion acasa? B: Era.. era, numa’ ca tot taclale si taclale cu strainii .. pana la urma ti se face lehamite. Soacra: adevarat, adevarat. Pai ce acasa nu-i bine? B: Bine. Nici vorba cand ai liniste Soacra: dar ce miroase aicea? Nora, nora B: A ars Soacra: nu nu, mai degraba a afumat. S-o afumat, nu-i asa? Pacat. B: Nu-i nimic. Cu-i i-e foame mananca. Mie chiar imi place cand fasolea e asa, un pic afumata. Are un gusr asa mai... eee, ia sa vedem... aa nu, nu e afumata tare, tocmai cat trebuie. Zau, e asa cum spun. Iaca, gusta si tu nevasta. Ia. Gusta Soacra: gusta B: N-ui buna? Uite, poftim ca sa iti dovedesc ca nu ai de ce te amara, toarna colea in strachina. Ei ahhh, ce bie miroase. Satul sa fii si te face sa mananci. Da’ unde... e da, asta cautam. Multamesc. Mamaliga cautam. Asa sa tot manance omul Soacra : cum vad io nu s-o afumat prea tare B: Pai n-am spus io? Ba e chiar mai buna asa. Ia mama, ia vino colea sa gusti. Soacra; iaca vin, vin ca mi-ai facut o pofta... vai de mine si de mine B; asta-i mancare de soi. Ee nu-i vorbe, ca e si potrivita din untura, din costita, cu marar. A? N-am dreptate mama? Soacra: ai mama, ai. B: Are dumneaei un mestesug mare Soacra; are, are. B: Acuma... acuma numai ceva mai lipseste. I-a ghiceste si tu ce. S: Varza B: Asa.... varza, ia da-o incoa, asa. Ca si varza asta... imm ca buna e. Zama ca spirtul nu alta. Eee, une-i gospodina priceputa, apai gospodina este. Pai ce ama, ce, nu am drept sa spun asa? Soacra: ai, ai baietul mamii, ai! S: Ia, ia nu ma mai lauda B; Pai nu te laud io, te lauda varza. Nu-i asa mama? Soacra: da chiar , sa stii ca o facut o varza B: Si apoi, chiar daca te-as lauda eu... oare sa n-am dreptul? Nu esti nevasta mea? Si nu trebuie sa tiu la tine odata ce te-am luat si te porti frumos? Un barbat trebuie mereu sa stea in harta cu femeia lui? Ba nu zau,.. acyma data vorbim.. i-a spune si tu S; Ba sa fereasca dumnezeu sa mai iasa sfada si sa.. hiii 10 B: Iaca asta e vorba mare, ma nevasta. Mare si frumoasa. Daca mai spui una la fel, apoi fac o pozna cum nu s-a mai vazut pe lume, mai spui? Hai ,ia , hai.... ia spune, zau S; Nu ca-i de rusine.. B: apai daca e de rusine,... na ( o pupa)

S: Stai binisor mai barbate . pai se poate una ca asta B; hai bine, bine S: Valeu mamaaa, ce ma fac eeu acum ca am scapat o vorba peste zece? Soacra: vai de mine si de mine. Repede apa in gura si ia-o de la capat, ca s-a stricat! Dar de acum incolo baga de seama ce faci ca pe urma nu mai implinesti timpul cat e haul. Ai inteles? S; Am inteles mama. Dar daca ma ie in brate, cum dumnezeu sa nu gresesc? Pai uite-te si dumneata la el. Aista-i om batran ? ca parca-i flacau. Si mi-a drag de el si de strungareata aceea intre dinti. I-a, mai numara daca poti B: Da’ ce susotiti dumneavoastra acolo, rogu-va? Soacra; i-a apa in gura. S: Ii spuneam ca vreau sa ma duc acasa. Vad ca o stat ploaia si nadajduiesc sa se indrepte vremea de acum incolo B: sa dea dumnezeu Soacra; eee, ce sa mai dee ca o si dat. Nu vezi ca o iesit soarele? B: Drept. Numai sa nu vina cativa nori sa intunece iar cerul. Soacra: de-acu poa’ sa vie. Odata ce apuca soarele sa biruie, ii risipeste de zici ca nici nu au fost