Eticheta in afaceri

Cuprins Introducere I. Bazele etichetei în afaceri și regulile de aur 1.1 Bazele etichetei în afaceri 1.2 Regulile de aur ale bunelor maniere în afaceri 1.3 Aspecte practice ale bunelor maniere II. Aspecte internaţionale ale etichetei în afaceri 2.1 . Aspecte ale etichetei în afaceri – ELVEȚIA 2.2 Aspecte ale etichetei în afaceri- SUA 2.3 Aspecte ale etichetei în afaceri- Arabia Saudită Concluzie Bibliografie

1

Introducere Succesul afacerilor depinde de oameni. Ca orice truism adevărat, rămâne să ne descurcăm pe cont propriu. Amintindu-ne că lucrurile mici fac ca oamenii să se simtă mari (ca să nu spun că diavolul este în detalii), fapt mai mult decât adevărat în percepţia interpersonală, merită să mai zăbovim puţin timp discutând despre bunele maniere. Modul în care ne comportăm, comunicăm şi ne îmbrăcăm demonstrează respectul pe care îl oferim, dar şi îl cerem de la ceilalţi. Oamenii îşi formează rapid o părere despre noi tocmai din aceste elemente (preponderent vizuale) şi ele compun o imagine personală formată din atractivitate, încredere, agresivitate şi inteligenţă. Această imagine personală se formează cu mult înainte de a ne putea demonstra competenţa în mod real. Aceste elemente sunt importante atât la nivel personal, dar ele se leagă psihologic şi de cultura organizaţională căreia îi aparţinem şi o reprezentăm în fiecare moment al interacţiunilor cu ceilalţi. Chiar dacă aceste aspecte sunt importante pentru oamenii din vânzări, mult mai important este să conştientizăm că fiecare dintre noi oferă (vinde) sau cere (cumpără) ceva. Fie că suntem un competitor sau un aliat, reprezentăm o firmă, departament sau pe noi înşine, şi trebuie să o facem în modul cel mai plăcut. Miezul etichetei în afaceri se referă la a te simţi confortabil în jurul oamenilor şi să-i faci de asemenea, să se simtă confortabil cu tine în toate situaţiile sociale. De aici decurg multe alte aspecte importante: construirea relaţiilor, comunicarea interpersonală, branding-ul personal, auto-prezentarea, managementul conflictelor, etc. Fie că ocupăm o poziţie de entry-level într-o firmă, suntem o persoană care are contacte frecvente cu clienţii sau conducem propria afacere, câteva reguli utile pentru a dezvolta relaţiile personale cu ceilalţi.

2

I. Bazele etichetei în afaceri și regulile de aur 1.1 Bazele etichetei în afaceri Odată cu începutul existenţei sale sociale, umanitatea a impus norme de comportament în toate domeniile esenţiale ale vieţii: hrana şi îmbrăcămintea, relaţiile dintre sex, relaţiile dintre inferiori şi superiori, corespondenţa, primirea oaspeţilor etc. Comportamentul prescris în aceste ocazii a fost codificat în reguli precise; iar a nu le respecta înseamnă a te exclude din categoria ta socială. În toate timpurile, în toate tipurile de grupuri umane, politeţea a fost indispensabilă traiului în comun, chiar dacă obiceiurile diferă de la o ţară la alta. Până în etimologia cuvântului etichetă, în sensul cunoscut de toată lumea, este semnificativă din acest punct de vedere. Oricât de surprinzător ar părea, „eticheta” (cea ce se cuvine) are la origine o interdicţie. În parcul de la Versailles, grădinarul-şef al lui Ludovic al XIV-lea a aşezat inscripţii prin care cerea să nu-i fie călcat în picioare peluzele proaspăt însămânţate. Cum aceste inscripţii erau adesea ignorate de către nobilimea neatentă şi aflată, în paranteză să fie spus, în conflict cu regele, bietul om a obţinut din partea Majestăţii Sale un decret care prevedea respectarea „etichetelor”. Astfel, cuvântul a intrat în limbajul curent pentru a desemna o comportare conform unor norme. Eticheta - o ordine determinată, o totalitate de reguli, ce reglementează manifestările externe ale relaţiilor umane. Numeroase reguli nu mai au de mult nici o legătură cu faptele care le-au generat. Cine se mai gândeşte astăzi, scoţindu-şi pălăria, că reiterează gestul de ridicare a coifului prin care cavalerii, la sfârşitul unui turnir, îşi descopereau chipul spre a fi recunoscut de public. Eticheta nu se referă nemijlocit la metodele morale de regulare a comportamentului. Ea reglementează formele de comportare externe, impunând omului un anumit model de conduită. Doar bunele maniere constau 2/3 din logică şi bun simţ şi o treime din amabilitate. Pe parcursul evoluţiei sale, eticheta a pătruns în diferite sfere sociale: militar, bisericesc, regal, sportiv, în domeniul antreprenoriatului şi managementului – de afaceri. În cadrul firmei eticheta de afaceri depinde de stilul relaţiilor şi managementului caracteristic ei, de activitatea firmei, conducere şi tradiţii etc. Ea determină cum corect de procedat în relaţiile cu partenerii de afaceri, la înmânarea cărţii de vizită, la mesele de afaceri, în convorbirile directe şi prin 3

telefon, în alte situaţii. Regulile etichetei în afaceri sunt generale în comunicarea internaţională de afaceri, cu toate că există unele particularităţi naţionale şi organizaţionale.

1.2 Regulile de aur ale bunelor maniere în afaceri Principiul cel mai important al bunelor maniere în afaceri este acela al atentei analizări a intereselor şi sentimentelor celorlalţi. Cu alte cuvinte, trebuie să demonstrezi prin tot ceea ce faci şi spui că ai la fel de multă grijă de persoana de lângă tine ca de tine însuţi. Aceasta nu înseamnă să nu fii dur sau practic atunci când este cazul. Nimănui nu îi plac şi nimeni nu îi respectă pe linguşitorii care îşi flatează mereu colegii şi partenerii de afaceri. Este mai corect să demonstrezi, prin felul în care te comporţi, că ai un sistem corect de valori personale, bazat pe respectul faţă de ceilalţi şi care se reflectă în tot ceea ce faci. Deci, dacă va trebui să rezolvi un conflict, să pui la punct un subaltern sau să concediezi pe cineva, modul în care o vei face va fi nu numai ferm şi corect, ci şi plin de înţelegere faţă de problemele lor personale. Dacă arăţi, prin felul în care te comporţi în afaceri, că ai grijă de sentimentele celorlalţi, acest lucru poate fi indicat de „IMPACT”, cuvânt care înglobează regulile de aurI integritate – acţionează onest şi sincer. M maniere – nu fi niciodată egoist, necioplit sau indisciplinat. P personalitate – comunică propriile valori, atitudini şi opţiuni. A apariţie – prezintă-te întotdeauna în cea mai bună lumină. C consideraţie – analizează-te din punctul de vedere al celuilalt. T tact – gândeşte înainte de a vorbi. Integritatea înseamnă să demonstrezi prin ceea ce faci şi spui că eşti o persoană onestă, sinceră şi de încredere. Reputaţia de persoană integră se câştigă greu şi se pierde foarte uşor. Integritatea este testată atunci când o persoană sau compania sa este provocată sau tentată să acţioneze mai puţin onest. O regulă de aur a comportamentului în afaceri este aceea că integritatea trebuie să fie deasupra oricărei îndoieli, căci nu se va putea ascunde în nici un fel lipsa acesteia. Manierele sunt acele tipare de comportament care îi indică persoanei cu care ai de-a face dacă se poate baza pe tine, că vei acţiona corect şi obiectiv atunci când face afaceri cu tine. Dacă acţionezi sau vorbeşti într-un mod rasist sau sexist sau dacă dai dovadă de lipsă de loialitate faţă de compania ta sau faţă de colegii tăi, atunci manierele tale vor fi considerate inacceptabile. Dar a evita aspectele

4

negative înseamnă a rezolva numai pe jumătate problema. Bunele maniere înseamnă, de asemenea să acţionezi eficient pentru a-l face pe celalalt să se simtă bine în cadrul relaţiei voastre. Propria ta personalitate reprezintă cea ce numai tu poţi oferi afacerii în care eşti implicat. Trebuie să urmăreşti mereu să faci totul pentru ca felul în care te comporţi să îţi ofere cea mai bună şansă pentru aprecierea calităţilor tale. De exemplu, poţi fi pasionat de afaceri, dar nu trebuie să fii lipsit de loialitate; pot fi amuzant, dar nu libertin în exprimare şi poţi să fii strălucitor, dar nu plictisitor. Apariţia (înfăţişarea) poate nu este cea mai bună calitate a ta, dar nu trebuie niciodată să fie un defect! Dacă eşti îngrijit, te îmbraci cu haine adecvate, stai în picioare sau aşezat într-o poziţie corectă şi te îngrijeşti din punct de vedere fizic, toate acestea vor constitui elemente-cheie în formarea şi păstrarea unei bune impresii în faţa partenerilor de afaceri. Consideraţia faţă de ceilalţi este principiul fundamental care subliniază toate bunele maniere în afaceri. Omul de afaceri care şi-a imaginat dinainte posibila reacţie a persoanei pe care urmează s-o întâlnească, căreia trebuie să-i scrie sau să-i telefoneze, poate imediat să o trateze cu mai multă grijă şi sensibilitate. Tactul este ultima, dar nu şi cea din urmă regulă de aur, deoarece el trebuie să fie un fel de „paznic”, care nu protejează de cuvinte şi acţiuni negândite. Tactul nu înseamnă doar să punem problemele neplăcute într-o manieră acceptabilă. Acesta implică analizarea atentă a intereselor celorlalţi şi abia apoi alegerea celei mai acceptabile forme de exprimare. Ceea ce trebuie să subînţelegi din această regulă de aur este că, atunci când ai dubii, nu trebuie să spui nimic!

1.3 Aspecte practice ale bunelor maniere

Introduceri şi prezentări

 înaintea unei întâlniri sau a unui eveniment, împrospătaţi-vă memoria cu elementele personale despre oamenii cu care este posibil să vă întâlniţi  o regulă de bază spune că persoanele cu poziţii superioare sunt prezentate primele, dar ce facem când vream să prezentăm doi clienţi? O recomandare ar fi să prezentăm întâi persoana pe care o cunoaştem mai puţin, astfel cream un cadrul în care aceasta să se sită mai bine.

5

 pe lângă strângerea de mână, un „îmi pare bine că vă cunosc” sau „mă bucur că vă întâlnesc” spus cu entuziasm (şi cu un contact vizual) va întări apropierea,  dacă uitaţi numele unei persoane, aveţi mai multe variante de a trece peste acest moment (care se poate întâmpla oricui) 

în modul cel mai cald exprimaţi-vă bucuria că vă revedeţi şi întrebaţi ce a mai făcut de la ultima întâlnire (poate va oferi indicii utile pentru reîmprospătarea memoriei)

 continuaţi discuţia în mod cordial evitând folosirea oricăror nume 

prezentaţi întâi persoana pe care o cunoaşteţi. („Îl cunoşti pe Andrei Cristoiu, colegul meu?”). Prezentarea în această ordine va face ca persoana „necunoscută” să se prezinte singură

 ultima variantă (în cazul nereuşitei cu celelalte) este recunoaşterea blocajului mental.  Schimbul de cărţi de vizită urmează şi ea o strategie. Oferiţi întâi cartea dvs. de vizită şi cereţi apoi pe cea a partenerului. Excepţie cazul în care cealaltă persoană este superioară (cu cel puţin un nivel ierarhic), în acest caz aşteptaţi iniţiativa celeilalte părţi. Foarte important oferiţi o singură carte de vizită, altfel puneţi partenerul în situaţia de a deveni un broker pentru serviciile dvs.  dacă în timpul unei conversaţii vi se oferă o critică (chiar într-un mod constructiv) nu răspundeţi cu „îmi pare rău” sau „am înţeles”. Veţi fi mai respectaţi dacă răspundeţi cu un „mulţumesc, mi-aţi spus ceva la care merită să mă gândesc mai mult” sau „mulţumesc pentru feedback”

La telefon:

 întotdeauna returnaţi apelul. Chiar dacă încă nu aveţi răspunsurile cerute de apelant, explicaţi ce faceţi în legătură cu informaţia cerută sau îndrumaţi spre o persoană care poate oferi informaţiile. 

în cazul în care închideţi telefonul, redirecţionaţi apelurile sau activaţi şi configuraţi mesageria vocală cu informaţii legate de perioada cu care veţi reveni cu un apel.

 când iniţiaţi un apel, identificaţi-vă şi oferiţi informaţii cu privire la natura apelului, astfel veţi fi puşi mai uşor în legătură cu persoana căutată. 6



când sunteţi apelati rostiţi-vă numele, răspundeţi cu căldură (şi dacă se poate cu entuziasm) chiar dacă sunteţi întrerupt, persoana de la celălalt capăt al firului nu are de unde să ştie acest lucru.

 nu pierdeţi prea mult timp cu apelurile nesolicitate. Atenţie totuşi, înainte de a închide aflaţi ce anume dorea interlocutorul şi scuzaţi-vă în mod politicos (lumea e mică şi niciodată nu ştiţi dacă nu veţi avea vreo legătură cu acea persoană/firmă)

E-mail:

 treceţi informaţii specifice legate de conţinutul mesajului în linia de subiect. Un „bună” sau „doar pentru tine” nu ne va diferenţia mesajul la destinatar.  Începeţi emailul cu elemente de construire a raportului personal şi apoi cu cele strict tehnice („îţi mulţumesc pentru rapiditatea cu care ai răspuns” sau „sper că ai avut un week-end plăcut”)  Folosiţi doar un singur tip de caracter, eventual 1-2 formatări (normal şi italic sau bold)  Păstraţi un stil relativ formal. Chiar dacă mesajul este între colegi, el diferă stilistic de cel între prieteni. Deci evitaţi „pe cai”, „pune pe ţeavă documentul”, etc.  nu forwarda-ţi mesajele înainte de a trece în revistă conţinutul. De asemenea ştergeţi rândurile care nu privesc noul destinatar  în cazul unui reply la întrebare, copiaţi întrebarea şi răspundeţi la ea. Nu daţi doar un „da/nu” sau un răspuns sec, acest lucru poate genera confuzie destinatarului.  folosiţi formule de adresare şi de încheiere. Chiar dacă aceste elemente apar automat (în cazul semnăturilor email), nu uitaţi că relaţionaţi cu o persoană nu cu un calculator. Un „sper să ne auzim cât mai curând” sau „Am să fiu plecat până joi, dar dacă doreşti să mă contactezi, o poţi face la 1234”  nu scrieţi doar cu majuscule. Ori veţi părea prea leneş pentru a introduce textul în mod corect, ori (mult mai grav) veţi include elemente de confuzie la starea emoţională a destinatarului (majusculele pot fi decodificate şi ca un ordin)

7

Întreruperi

 evitaţi cât mai des să-i întrerupeţi pe ceilalţi. Deşi majoritatea managerilor se simt confortabil cu întreruperea activităţii angajaţilor, nu uita-ţi oprirea şi reluarea activităţilor întrerupte cere timp şi efort suplimentar din partea celuilalt. Dacă este urgent, spuneţi cât mai concis ce a veţi de spus şi arătaţi consideraţie pentru persoană.

Consultanţii

 pentru un consultant sau musafir care lucrează pentru dvs., oferiţi toate informaţiile sau daţi referinţe complete despre persoanele care o pot face. Nu este doar curtoazie ci evitaţi şi costuri inutile pentru compania dvs. date de timpul în plus petrecut pentru a opera eficient.  oferiţi aceleaşi condiţii de lucru pentru consultant ca şi pentru alţi angajaţi cu un rol similar. Astfel, evitaţi ca angajaţii sau consultantul să se simtă în mod inadecvat (sub/supraapreciat ).  oferiţi ocazia consultantului/musafirului să interacţioneze cu angajaţii, să simtă „realitatea” organizaţiei şi nu-l izolaţi. Tratându-l astfel evitaţi crearea unor suspiciuni din partea celorlalţi.  asiguraţi consultantului/musafirului o persoană care să-i ofere suport, să-l prezinte altor persoane sau pentru a rezolva problemele logistice.

8

II. Aspecte internaţionale ale etichetei în afaceri

2.1 . Aspecte ale etichetei în afaceri – ELVEȚIA Elveţia, ţară formată din 26 de cantoane autonome, administrativ împărţite în peste 3000 de comune, acestea având la rândul lor un grad crescut de autonomie.Populaţia de 7,3 milioane persoane este formată din etniile germană, franceză şi italiană. Din punct de vedere al dimensiunilor culturale, cea mai ridicată valoare o are masculinitatea, care denotă o polarizare crescută între cele două sexe,bărbaţii având o tendinţă mai pronunţată spre competiţie şi asertivitate.Dimensiunea individualism, de asemenea de o valoare mai ridicată decât mediaeuropeană, indică independenţa şi prioritatea familiei faţă decolectivitate. Scorul scăzut al distanţei faţă de putere descrie o populaţie în care puterea este distribuită mai uniform între membri societăţii. Dimensiunea scăzută a evitării incertitudinii descrie existenţa a puţine legi, dar şi a unei populaţii de o natură mai introspectivă, care nu are manifestări evidente ale emoţiilor.

Prezentare În ultimii ani, stilul conservativ al elveţienilor s-a mai relaxat, ţinuta casual fiind tot mai frecventă. Totuşi, la întâlnirile de afaceri (mai ales cu străini) managerii elveţieni se vor îmbrăca tot formal, de aceea este indicatsă vă conformaţi acestui stil. Hainele, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei sunt de culori mai estompate(în special în zonele germane). Sacourile fine de lână, cu cămăşi (asortate cu cravate simple), tricouri albe şi pantofi negrii bine lustruiţi, constituie ţinuta de bază a bărbaţilor. Pentru femei, costumele şi fustele de lungime mai conservative sau cu pantaloni. Bijuteriile, chiar şi ceasurile elveţiene,trebuie să fie elegante, dar simple şi discrete. Deşi bine îmbrăcaţi, ţinuta este modestă, orice imagine ostentativă a bogăţiei nefiind apreciată.

Salutul

9

Salutul standard este strângerea mâinilor, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. În zonele franceze sau italiene, puteţi observa destul de des sărutul pe obraz şi îmbrăţişări între cei apropiaţi. Pentru străini acest salut este nerecomandabil. În cadrul prezentărilor, adresaţi-vă cu numele de familie, precedat de funcţia sau un alt element al statusului, până în momentul în care sunteţi invitat să utilizaţi doar prenumele. Pentru o întâlnire formală pregătiţi-vă suficiente cărţi de vizită (scrise în engleză), acestea fiind oferite tuturor celor pe care îi întâlniţi, nu doar partenerului de discuţie. Recomandabil este să treceţi funcţia dvs., eventual şi anul fondării companiei (elveţienii apreciază stabilitatea şi tradiţia), dar nu au o obsesie pentru titlurile academice.

Punctualitate Elveţienii sunt probabil cel mai punctual popor din lume. Acest aspect se referă atât la începerea întâlnirilor formale (întotdeauna programate dinainte)cât şi la terminarea acestora. Recomandabil este să veniţi la ora agreată, nu înainte (deoarece partenerul dvs. de afaceri ar putea fi nepregătit) şi nici într-un caz mai târziu (chiar şi cinci minute pot fi interpretate ca o ofensă). Programul de lucru este între orele 7.30 şi 17.30, fragmentat de un interval de 2 ore pentru prânz (de la ora 12.00 la 14.00). Evitaţi programarea unor întâlniri în lunile de vacanţă (iulie şi august),în zilele de sărbătoare (diferite pentru cele 26 de cantoane!) sau de 1 august(ziua naţională a Elveţiei). În ceea ce priveşte întâlnirile informale sau invitaţiile acasă, aţi putea veni cu 15 minute mai târziu (în zona germană) şi chiar cu 30 de minute după ora programată în celelalte zone.

În public Elveţienii fac o distincţie clară între viaţa profesională şi cea privată. Astfel,ei au nevoie de o perioadă mai lungă pentru a se apropia în mod personal. Pentru a construi o relaţie personală, calităţile care vă vor ajuta pentru aceasta sunt modestia, sinceritatea, responsabilitatea, onestitatea, disciplina personală şi stabilitatea emoţională. Ca să nu fiţi surprinşi de o remarcă la un comportament nepoliticos,evitaţi: 10

–

Să ţineţi mâinile în buzunare în timp ce vorbiţi,

–

Să nu oferiţiun loc în autobuz/tramvai unui bătrân,

–

Să bateţi un coleg cu palma pe spate,

–

Nu „marcaţi”cu degetul mare în aer când vreţi să arătaţi ceva.

Discuţii formale Elveţienii de etnie germană trec de obicei direct la subiectul discuţiei,pe când cei francezi şi italieni preferă încălzirea atmosferei prin discuţii „mărunte”. Indiferent de zona din care provin, elveţienii privesc afacerile în modul cel mai serios, umorul nefiind apreciat în acest context. În acest mediu conservativ, elveţienii evită riscul. Astfel, ei au nevoie de multe informaţii şi argumente pentru a accepta o propunere. În plus,datorită importanţei tradiţiei şi eficienţei, inovarea este mai puţin spontană şi este precedată de o atentă planificare. Specific culturii elveţiene, mai ales în mediul organizaţional este combinaţia între stilul decizional autocratic şi cel consensual. Deşi, aparent un paradox, el descrie procesul de luare al deciziei de către persoanele de la nivelul ierarhic superior, simultan cu acordul tuturor celor afectaţi de decizie. În acest mod se evită dezarcordurile şi eventualele conflicte, plus angajamentul efectiv a tuturor membrilor implicaţi. De aceea este foarte important să cunoaşteţi persoanele din punct de vedere al funcţiei, autorităţii şi experienţei,acest lucru nefiind întotdeauna uşor datorită imaginii de modestie pe care o afişează aceste persoane.

Conversaţii de afaceri la masă Deşi relaţiile profesionale sunt complet separate de cele personale,elveţienii acceptă condescendent şi discuţiile la masă, în special prânzul şi cina. La cină, participarea partenerului de cuplu este destul de comună, astfel,este recomandabil să evitaţi subiectele despre afaceri până în momentul în care gazda abordează acest subiect. Dacă sunteţi invitaţi acasă la un elveţian,consideraţi acest fapt drept o onoare. Aşteptaţi până sunteţi invitat să luaţi loc. Gazda vă va invita să luaţi loc la mijlocul mesei. 11

Cadouri recomandabile: cărţi de artă, obiecte reprezentative zonei din careproveniţi, o sticlă de vin, coniac sau whisky de calitate, flori (exceptând crizantemele, crini albi sau trandafiri roşii) sau ciocolata de calitate. În nici un caz nu oferiţi cadouri scumpe sau ostentative, aceastăgenerozitate fiind percepută drept mită. Nerecomandate sunt cuţitele sau alte obiecte ascuţite, acestea simbolizând „tăierea”unei relaţii apropiate. După vizită, trimiteţi gazdei o notă de mulţumire scrisă de mână.

2.2 Aspecte ale etichetei în afaceri- SUA Dimensiunile culturale ale SUA sunt caracterizate de un grad foarte ridicat de individualism și un scor redus la orientarea pe termen lung, fapt ce determină flexibilitatea, independența și orientarea spre noi oportunități. Datorită masculinității crescute, există diferențieri legate de sex, barbatii încă dominând structurile de putere. Societatea americană funcționează cu mai puține reguli, un control mai redus și cu o toleranța ridicată la idei și credințe diferite, fapt confirmat de un scor redus al evitării incertitudinii. În general, statele de pe coasta de est sunt mai conservatoare și mai formale în maniere și îmbrăcaminte decât cele din vest. Cultura muncii este deosebit de dezvoltata, valorile principale fiind: onestitatea, competitia, punctualitatea și succesul prin muncă. Prezentarea În orasele mari, bărbații poarta costume de culoare închisă îi crăvata. Culoarea cama șii poate fi alba (pentru intalnirile formale) sau albastru deschis (pentru cele mai putin formale). Pentru o înfățișare mai conservatoare, femeile poartă de asemenea un costum închis la culoare. În concluzie, daca vă îmbrăcați mai conservator, cel puțin prima impresie va fi bună.

12

Salutul Strângerile de mână durează între 3 și 5 secunde și sunt ferme. Mențineți contactul vizual în timpul salutului și al discuției, deoarece este perceput drept un semn al sincerității, încrederii și al interesului. Strângerea de mână este uzuală atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Îmbrățițarea și contactul fizic sunt doar pentru prieteni sau familie. Distanța standard între persoane este de 0,6 m. O distanță mai mica poate genera disconfort. Contactul vizual cât mai des este perceput drept sinceritate, deși nu ar trebui să fie prea intens. De obicei, americanii trec foarte repede la folosirea prenumelor, aceasta fiind o normă culturală care reflectă mai mult stilul informal de afaceri decât intimitatea. Adresa ți-vă cu "Miss" femeilor necasătorite și cu "Mrs." femeilor căsatorite. Dacă nu cunoașteți starea civilă a doamnei ii ve ți spune Ms. (propuntat miz). Întrebați fără grijă cum se pronunță un nume. Punctualitate Sintagma "time is money" s-a nascut în SUA acum peste 200 de ani, deci punctualitatea este foarte importantă. De asemenea, aceasta subliniază și initiativa proprie, dorinta de autorealizare, rapiditatea în luarea deciziilor, asumarea de riscuri și exploatarea oportunităților. Întîlnirile de afaceri Stabilirea întîlnirilor de afaceri se face din timp. Discut țile pot începe cu întrebări legate de activitatea profesională. Complimentele sunt foarte des vehiculate, iar simțul umorului este apreciat, mai putin legat de teme precum: religia, etnia sau autodeprecierea. Ca valoare decizională, banii constituie cel mai important argument. Statusul, protocolul sau alte formalități au un rol mai puțin important decât în alte culturi. Americanii nu se tem de a spune un "Nu" direct dacă nu sunt de acord cu ceva, fapt care îi deranjează pe străinii neobi șnuiti cu acest stil. O altă caracteristica este persistența, fapt dat de credința că exista soluții pentru fiecare problemă. Chiar și în cazul unor negocieri aflate în impas, vor continua să exploreze cât mai multe opțiuni. Discuții de afaceri mai puțin formale pot avea loc în timpul prânzului sau chiar la micul dejun și cină. În aceste întalniri predomină conversatiile sociale, fiind un prilej folosit mai mult pentru cunoaștere și construirea raportului personal. Americanii par deranjati de perioadele de tacere și deseori continua să vorbească doar pentru a nu se lăsa liniștea.

13

Conversații de afaceri la masă Discuțiile de afaceri pot începe de la micul dejun, chiar și de la ora 7 de diminea ța. În zilele de weekend, afacerile se pot discuta și la brunch (o combinație între micul dejun și prânz, undeva între orele 11-12). Atenție la consumul de alcool, unele companii acceptă acest lucru în timpul prânzului, dar majoritatea nu. Dacă sunteți invitați la un prânz într-un restaurant, gazda s-ar putea să se ofere să plătească. Dacă nu o face, fiți pregătiți să vi-l plătiți singur sau în mod egal. În majoritatea localurilor este interzis fumatul. Acolo unde acest lucru este permis, cereți totuși acordul celorlalți. Subiecte de discuție care construiesc raportul interpersonal sunt: locul de muncă, călatoriile, mâncarea, filmele, afacerile, sportul (fotbal american, baschet, golf - un loc în care se și discuta afaceri). Până cînd cunoasteți bine persoana evitați subiecte ca religia, politica sau alte aspecte delicate (avort, rasism). "Eticheta" bacșișului La restaurante, bacșișul standard este de 15% din valoarea consumației, oferit direct chelnerilor. Pentru localurile mai scumpe acest procent poate creste până la 20%. La hotel, valorile bac și șului sunt de 1 dolar pe bagaj, aceeași sumă fiind oferită și cameristei pentru fiecare zi de ședere. Pentru servicii speciale se pot oferi portarului între 5 și 10 dolari.

2.3 Aspecte ale etichetei în afaceri- Arabia Saudită Arabia Saudită este o monarhie și ocupă cea mai mare parte din Peninsula Arabă. Popula ția este de peste 25 de milioane, 100% de religie musulmană. Străinii trebuie să se supună legilor musulmane, care prevăd închisoarea pentru consumul anumitor produse: alcool, carne de porc și narcotice. Cultural, Arabia Saudită este similara altor țări arabe, caracterizate de distanța mare față de putere (sistem de caste, acceptarea neconditionata a liderilor și tratamentul lor special) și evitarea relativ ridicată a incertitudinii (reguli specifice și clare create de cei care au puterea), rezistența la schimbare. Individualismul de valoare medie descrie societatea arabă drept una colectivistă, de grup, atașata unei familii extinse și în care loialitatea față de grup este foarte importantă. Salutul Există mai multe forme de salut. Între prieteni, un mod mai traditional de salut constă în strângerea mâinii drepte simultan cu punerea mâinii stângi pe umărul drept și sărutul pe cei doi obraji. Recomandabil este să imitați partenerul. Salutul se poate prelungi cu o conversa ție despre diverse 14

generalitati. Respectul pentru cei varstnici îl aratați prin a-i saluta întai pe acestia. Înainte de întîlniri, incercați să memorați cât mai corect numele persoanelor și modul în care vă adresați lor. Prezentare Chiar dacă este cald, acoperiti-vă întotdeauna umerii, abdomenul și coapsele. Arabii așteaptă de la străini un standard de modestie, dar nu să îmbrace hainele locale (poate fi chiar o ofensă). La întalnirile de afaceri, bărbații trebuie să poarte sacou, camașă cu maneci lungi, închisă până la gât. Trebuie evitate bijuteriile vizibile, mai ales în jurul gâtului. Femeile se vor îmbracă mai modest, mânecile care acoperă cotul sunt obligatorii, iar pantalonii nu sunt recomandați. Pentru intrarea într-o moschee, femeile trebuie să poarte o eșarfă pe cap. Punctualitate A ajunge la timp la o întîlnire este un fapt foarte apreciat. Conversatii de afaceri la masa Mesele de afaceri se țin, de obicei, în cadrul restaurantelor. Dacă relația va evolua, invita ția la masă ar putea fi pentru acasă. Socializările au loc între bărbați sau dacă sunt incluse și femei, atunci se vor ține în camere separate. Ținuta este conservatoare, iar la intrarea în casă vă descalțați. Cadourile nu sunt necesare, dar sunt apreciate. Evitati să admirați prea mult un obiect, gazda dvs. s-ar putea considera obligată să vi-l ofere. Daca vi se ofera un cadou este nepoliticos să refuza ți. So ției nu i se aduc cadouri deoarece poate fi interpretat ca un gest romantic. La masă nu cereți bauturi alcoolice, dar puteți să acceptați dacă vi se oferă. Oricat ar fi de dificil, nu refuzați mîncarea oferită, chiar dacă sunt ochi de oaie (considerate o delicatesa).

În cadrul unei întîlniri mai lungi, conversația poate fi întreruptă, iar persoana poate parasi sala pentru 15-20 de minute pentru rugăciunile zilnice (arabii se roagă de cinci ori pe zi, la ore) Persoana care pune cele mai multe întrebări este probabil cea mai puțin importantă, iar persoana cu puterea decizională este mai probabil să fie tăcută și să observe. "Eticheta" bacșișului Majoritatea restaurantelor includ în nota de plată și bacșișul. Dacă aceasta sumă nu este trecută pe notă, chelnerul se va mulțumi cu 10% din valoarea consumației. 15

Același procent poate fi oferit și pentru serviciile hotelului și ale coaforului. Șoferul taxiului nu așteaptă un bacșiș de la dvs. în mod special, dar va rotunji în sus suma pe care o datorați.

Concluzie În viaţa societăţii se manifestă o strânsă interdependenţă între subsistemele ce o alcătuiesc – politic, economic, social, moral. Ca urmare, în procesul de tranziţie pe care îl parcurgem, criza din economia mondială se întrepătrunde cu o puternica criză morală. De aceea, soluţia ieşirii din criza economică şi politica a societăţii moldoveneşti o reprezintă: întoarcerea la valorile morale sănătoase şi promovarea lor în toate mediile sociale şi prin toate mijloacele disponibile. În Moldova prima reformă ce trebuie facută este, nu reforma politică şi economică, ci reforma morală prin promovarea unui sistem de valori sănătos cu un standard moral şi etic înalt.Iar, în prezent, strategia promovată de forţele politice pentru depăşirea crizei economice ar trebuisă ţină seama de această interdependenţă între morala şi mediul economic. În SUA importanţa eticii pentru manageri a fost reflectată atunci cand „ManagementAccounting”, jurnalul ce aparţine de Institute of Management Accountants, a scos un număr special despre etică, în 16

iunie 1990. Doua concepte majore s-au desprins din acel număr:- şcolile de afaceri (universităţile) trebuie să-i facă pe studenţii săi conştienţi de dimensiunea eticăa deciziilor cu care se vor confrunta în lumea afacerilor; - firmele de afaceri trebuie să admită că stabilirea unor standarde de comportament etic pentruangajaţii lor este importantă pentru succesul financiar.Roger B. Smith, fost presedinte si director executiv la General Motors, a afirmat ca"practicarea eticii inseamna pur şi simplu o afacere bună".Această lucrare a fost scrisă în speranţa de a servi drept ghid al comportamentului corectîn afaceri. Este destinată persoanelor care doresc să iniţieze în în viitor noi afaceri sau să activezeîn cadrul unor companii. La fel poate fi de real folos persoanelor care deja sunt implicate înafaceri, propunîndu-le un suport teoretic şi anumite recomandări practice, în vederea majorăriinivelului calitativ al businessului. Eticheta înfăţişează raporturile dintre persoane şi se raportează la regulile de conduită saude comportament, ajutând la bună desfăşurare a relaţiilor din societate în general şi la desfăşurareanormală a activităţii de afaceri în special. Eticheta priveşte ansamblul de reguli convenţionale dec omportament decent în viaţa de zi cu zi, în societate şi în cadrul vieţii publice.

Bibliografie

1. Radu, Ion. Introducere în psihologia contemporană, Sincron, Cluj, 1991 2. Pârvu, Ilie. Filozofia comunicării, Editura Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”, Bucureşti, 2001 3. Sălăvăstru, Constantin. Discursul puterii, Institutul European, 1999 4. Dan Crăciun, Vasile Morar, Vasile Macoviciuc, „Etica afacerilor”, Editura Paideia, Bucureşti, 2005 5. Zig Ziglar, „Arta vânzării”, Editura Amaltea, Bucureşti, 2002 6. Prof.univ.dr. Dan CRACIUN “ Etica în afaceri” București 2003 7. Ianoşi, Ion, Moralităţi. Idei inoportune, Editura „Cartea Românească“, Bucureşti, 2004 8. Ioan Mihăilescu, Elite politice-elite economice, Revista de Sociologie nr. 2004 9. Morar, Vasile, Moralităţi elementare, Editura Paideia, Bucureşti, 2004 10. Zamfir, E., Zamfir C. (coord.), Politici sociale. România în context european, Editura Alternative, Bucureşti, 1995

17

18