Etapele Amprentarii Preliminare

 

LP 3 Amprenta preliminară

ETAPELE (TIMPII) AMPRENTĂRII PRELIMINARE Ene L. împarte faza amprentării amprentării preliminare preliminare în următoarele etape (timpi):

1. Preg Pregăt ătir irea ea pa paci cien entu tulu luii 2. Aleg Alegere ereaa i !erificare !erificareaa p"rtamprent p"rtamprentei ei (lingurii (lingurii uni!er#a uni!er#ale le #au lingurii lingurii #tan$ar$) #tan$ar$) %. Al egere rea aa mater ma terial ului $e amp ampre ntă &. Alege '"l"#i '"l "#ire rea unei teialulu teni nici cii anumi anu mite terentă $e amprenta ampre ntare re . In$ic In$ica*ii a*ii pe pentru ntru la+"rat la+"rat"r "r ,n !e$erea !e$erea c"nfec* c"nfec*i"năr i"nării ii lingurii lingurii in$i!i$ in$i!i$uale uale 1. Pregătirea pacientului Luarea amprentei se va face pe un câmp protetic sănătos. Amprenta Amprentarea rea este condiţionată de vindecarea plăgilor postextracţionale, postextracţionale, a plăgilor reultate din mici intervenţii c!irurgicale sau a eventualelor inflamaţii. 2. Alegerea #i !erificarea p"rtamprentei " amprenta preliminară se ia cu a#utorul unei portamprente numită lingur lingurăă universală sau lingură standard. " lingurile universale sunt prefa$ricate, existente în seturi de mărimi %i forme diferite. " sunt realiate din metal, material plastic sau mixte metalo"plastice. " sunt pline sau perforate, asigurând sistemul de retenţie pentru materia materialul lul de amprentă. " dacă sunt pline, retenţia va fi asigurată prin indiguirea marginil marginilor or cu $eni adeive tip leucoplast. " lingurile metalice preintă avanta#ul de a putea fi refolosite& " lingurile din mase plastice sunt confecţionate din diferite materiale, cum ar fi ră%ini acrilice,  polistiren, materiale materiale compoite, compoite, ră%ini policar$onate. policar$onate. 'i acestea preintă mărimi %i forme diferite. diferite. reintă avanta#ul de a putea fi retu%ate marginal prin %lefuire, pentru o cât mai $ună adaptare la câmpul protetic respectiv. Nu #e rec"man$ă acea#tă practică ,ntruc-t #e apreciază că nici"$ată n ici"$ată " lingură uni!er#ală nu p"ate ,nl"cui " lingură in$i!i$uală . Lingurile din mase plastice nu se pot sterilia.  E/AMEN PRA0TI0  Alegerea i !erificarea !erificarea lingurii uni!er#ale uni!er#ale va tre$ui să ţină seama de mărimea  onei de spri#in, de lă*imea arcadei %i lungimea  crestelor edentate. "principala condiţie a unei linguri universale este de a cuprinde în totalitate suprafaţa de spri#in a câmpului protetic. " mărimea lingurii: La mailar să se extindă vesti$ular până la ona de mucoasă pasiv mo$ilă iar posterior să a#ungă  până la %anţul pterigo"maxila pterigo"maxilarr %i să depă%ească depă%ească linia de reflexie reflexie a vălului palatin cu "* mm. La man$i+ulă tre$uie să cuprindă creasta edentată, extinându"se vesti$ular până la mucoasa  pasiv mo$ilă, mo$ilă, lingual până la la linia o$lică o$lică internă iar posterior să cuprindă cuprindă neapărat  ona  ona tu$erculului  piriform, până până la inserţia ligamentului pterigomandi$ular. pterigomandi$ular. - lă*imea  lingurii să fie în concordanţă cu lăţimea mailarului. entru aceasta, creasta edentată tre$uie să se plasee în mi#locul #g!ea$ului, iar între pereţii lingurii %i ona de spri#in tre$uie să existe un spaţiu de +" mm. Acest spaţiu este necesar pentru a asigura grosime suficientă materialului de amprentă. " marginile externe tre$uie să se situee în fundurile de sac vesti$ulare& " dacă totul este $ine "- lingură $ună. " " lingură prea #tr-mtă va fi considerată necorespunătoare, întrucât aceasta poate comprima mucoasa de pe re$ordul alveolar în timpul amprentării. " lingură #tan$ar$deplasarea prea largămucoasei , marginea se va plasa "mucoasa o$raului  /0A1  va  produce "distensia distensi a o$raului, depl asarea pasiv mo$ile "pe - altă lingură. lingură.

 

" portamprentele prea lungi sunt incomode pentru $olnav, provocându"i disconfort, imposi$ilitatea realiării unor mi%cări funcţionale sau c!iar traumatisme la nivelul o$ra#ilor. " în condiţiile în care nu se găse%te o portamprentă de mărime corespunătoare, se va alege totu%i o lingură mai largă %i nu mai strâmtă. Această lingură poate fi ameliorată fie prin cramponare (dacă e metalică), fie printr"o amprentare cu stents. " lungimea lingurii să fie în concordanţă cu lungimea arcadei, La mailar marginea posterioară a lingurii va a#unge până la %anţul pterigo"maxilar pterigo"maxilar %i vălul  palatin, în timp timp ce marginea marginea anterioară anterioară se va insinua în fundul de sac vesti$ular, vesti$ular, la o distanţă distanţă de +" mm faţă de versantul vesti$ular al crestei. La man$i+ulă  lungimea va fi cuprinsă între inserţia ligamentului pterigo"mandi$ular %i acela%i reper frontal ca %i la maxilar. 2n alegerea lingurii tre$uie să acordăm deose$ită importanţă verificării acestor parametri. entru aceasta, su$ aspect practic se procedeaă în modul următor: " se ia lingura maxilară %i se introduce în cavitatea $ucală& " marginea posterioară a lingurii este plasată în fundul %anţului pterigo"maxilar (%anţ retrotu$eroi" tar), în timp ce marginea anterioară este ţinută la distanţă de creasta edentată. Apoi $olnavul apropie mandi$ula până la poiţia gurii u%or desc!isă iar marginea anterioară a lingurii va fi ridicată pe câmpul  protetic până la fundul de sac vesti$ular. vesti$ular. 2n timpul acestei acestei mi%cări creasta edentată edentată frontală tre$uie tre$uie să se  plasee în mi#locul mi#locul #g!ea$ului, #g!ea$ului, fără ca lingura lingura să sufere deplasări deplasări dinapoi"înainte. dinapoi"înainte. 2n caul unei linguri prea #curte, aceasta va aluneca înainte pe versantul vesti$ular al crestei edentate frontale %i va descoperi %anţul pterigo"maxilar, care care va rămâne în afara suprafeţei ce urmeaă să fie amprentată. Este o deficienţă gravă, care tre$uie remediată. 3unt două soluţii : ori se alege o altă lingură, mai mare, în caul în care lingura este %i strâmtă, ori se prelunge%te lingura în ona posterioară cu %tenţ, 4err, când lăţimea ei este corespunătoare. 5 lingură prea lungă are %i ea inconveniente: ori este împinsă prea mult înapoi %i în acest ca  provoacă senaţie de greaţă, vomă %i agitaţia $olnavului $olnavului în timpul timpul amprentării, amprentării, ori este împinsă împinsă prea mult înainte datorită tensionării ligamentului pterigo"mandi$ular, pterigo"mandi$ular, producând o amprentă inexactă, cu repere aproximative pentru regiunea frontală. 6acă este prea lungă renunţăm la ea.

La man$i+ man $i+ulă ulă , vom acorda importanţă cuprinderii tu$erculului piriform. 7nteresu 7nteresull este să punem în tensiune ligamentului pterigo"mandi$ular. 8arginea 8arginea posterioară va fi imediat în apropierea inserţiei ligamentului. 3e va apăsa %i în ona frontală %i se va urmări marginea externă a acesteia să se plasee în fundul de sac vesti$ular. vesti$ular. 6acă aceasta vine prea în faţă înseamnă că este prea lungă. " lăţi lă ţime mea: a: pl plas asăm ăm mi# mi#lo locu cull #g!e #g!ea$ a$ul ului ui pe pe mi#l mi#lcu cull cres creste teii ed eden enta tate te %%ii urmă urmări rim m da dacă că marg margin inea ea laterală se plaseaă în fundurile de sac. " dacă dacă se pla lase sea aăă pe pe ve versan rsanttul vest vestii$ul $ular este este pr preea scu scurrtă& " dacă se plaseaă pe o$ra#i, este prea lugă. " o llin ingu gură ră nepo nepotr triv ivit ită: ă: prel prelun ungi giri ri al alee llin ingu guri rii, i, ampr ampren entă tă cu %t %ten enţţ tra trans nsfo form rmat atăă în în  portamprentă, confecţionarea confecţionarea unei linguri individuale individuale în vederea unei noi amprente amprente preliminare sau amprenta cu proteele vec!i, dacă acestea au $aa corespunătoare (să cuprindă toată suprafaţa de spri#in). 6intre multiplele tipuri de linguri standard merită atenţie sortimentul imaginat de 3c!reinema9ers %i comercialiat su$ denumirea de 4lan ;ra? minute), se poate folosi gipsul sau %tenţul. @u se recomandă materiale elastice (elastomerii de sinteă aparţin pastelor siliconate deoarece  preţul de cost costcare estepreintă prea mare)& maconsistenţă re)& dacă ia totu%i amprentă ampre ntă vom folosi c!iturile, c!iturile, nu materialele materialele de amprentă  propriu"ise care cons istenţăsemare, mare , medie, fluidă. fluidă .

 

&. Tenica amprentării preliminare Tenica amprentării preliminare cu alginat " pregătire pregătireaa pacientului " aran#area în scaunul stomatologic& " explicarea pacientului în legătură cu anumite atitudini pe care tre$uie să le ai$ă în sensul unor mi%cări: supt, respiraţie pe nas, etc& " înainte de luarea amprentei, este "+ligat"rie t"aleta c-mpului pr"tetic cu #et de apă sau c!iar prin %tergere cu tampon de tifon, pentru îndepărtarea salivei vâscoase (o salivă aderentă dă amprente imprecise). imprecise). " după alegerea lingurii #tan$ar$, aceasta va fi făcută retentivă, în caul în care nu este prevăută cu sisteme proprii de retenţie. Astfel, Astfel, marginea lingurii (metalice) va fi tapetată cu " +an$ă $e leuc"pla#t, după care va fi $ine uscată. " alginatul #e pregătete de consistenţă vâscoasă %i nu fluidă. Este foarte importantă spatularea energ energică ică %i corectă, tot timpul contra pereţilor $olului, până dispare orice urmă din conglomerat %i pasta devine omogenă. Această Această manoperă nu va depă%i timpul de  minut. " aplicarea pa#tei ,n lingura u#cată se va face în cantitate optimă %i anume, cu u%oara depă%ire a marginilor lingurii. Apoi #uprafa*a materialului #e !a u$a cu apă i #e !a netezi cu $egetele , după care lingura se va introduce în gură. " în anumite situaţii clinice, în care apreciem că alginatul din lingură nu se poate insinua în toate onele câmpului protetic (palat înalt, creste retentive, !ernierea glandei su$linguale, etc), vom opri o cantitate de alginat %i o vom aplica în onaonele respective, respective, cu a#utorul unei spatule. " urmeaă centrarea lingurii pe #uprafa*a $e #pri3in %i apoi înfundarea până ce alginatul a#unge complet în fundul de sac vesti$ular. M-nerul lingurii !a fi fiat pe linia me$iană " ,nfun$area lingurii lingurii se poate face prin presiuni alternative în dreapta %i apoi în stânga, exercitându"se concomitent u%oare tracţiuni spre exterior ale o$raului, de partea în care are loc înfundarea lingurii. 4c"pul acestor mi%cări este de a se elimina aerul din %anţul vesti$ular, prec precum um %i de la nivelul palatului. " după înfundarea completă a lingurii, încep micările  de modela# pentru vesti$ul, pentru ona posterioară (la maxilar  mimarea fluieratului, stângerea stângerea $uelor, tracţiuni ale comisurilor înainte %i în #oc, tracţiuni ale  $uei superioare direct în #os  pentru frenul $uei $uei superioare  masa#e rotatorii rotatorii pe o$ra& nu se recomandă desc!iderea largă a gurii pentru că apofia coronoidă intră în spaţiu %i va co$orâ lingura "- amprentă incorectă) %i ona linguală (la mandi$ulă). " odată terminată funcţionaliarea, amprenta va fi menţinută pe câmp cu degetele operatorului, fără a se exercita nici un fel de presiune. Amprenta Amprenta va fi menţinută pe câmp până la pria materialului ( minute), plus * minute până la gelificarea completă. ;e ;e!nica !nica presupune doarea exactă a cantităţii de alginat. 5 cantitate prea mare poate compromite reu%ita amprentării prin refluarea excesului spre faringe, cu toate consecinţele sale. " #e mai p"ate utiliza te!nica de înfundare a lingurii începând cu ona posterioară %i terminând cu regiunea frontală.

 

" înfu înfund ndar area ea lin lingu guri riii în reg regiu iune neaa fron fronta tală lă va va fi aso asoci ciat atăă înto întotd tdea eaun unaa cu îînd ndep epăr ărta tare reaa %i tracţionarea $uei înainte, pentru a permite eliminarea aerului acumulat în această onă %i pătrunderea materialului până în fundul de sac vesti$ular. ;otodată, ;otodată, surplusul de material va reflua prin culoarul vesti$ular spre regiunea frontală. Această te!nică preintă riscul apariţiei $ulelor de aer pe palat sau incompleta amprentare a fundului de sac vesti$ular frontal, în caul unui practician mai puţin experimentat experimentat.. " ,n$epărtare  ,n$epărtareaa amprentei se face printr"o singură mi%care mi%care în sens vertical, fără $asculare antero"  posterioară sau sau tentative de rotaţie a mânerului mânerului pentru a preveni modificările modificările dimensionale. dimensionale. entru a u%ura u%ura desprinderea,, mai întâi se vor depărta o$ra#ii %i $ua, apoi se vor face tracţiuni prin aplicarea degetelor pe desprinderea marginea amprenteiamprentei amprentei, , în regiunea premolară, cât %i pe mâner. " c"ntr"lul  urmăre%te: " în primul rând redarea integrităţii integrităţii onei de spri#in, fără minusuri sau deficienţe ale centrării. " marginile amprentei tre$uie să fie de grosime uniformă %i nedesprinse de lingură %i foarte important să sc!iţee modela#ul funcţional. " în caul în care marginile amprentei sunt prea groase %i nemodelate sau sunt prea su$ţiri %i nu a#ung până în fundul de sac vesti$ular, vesti$ular, se repetă amprenta. " se repetă %i când există porţiuni ale lingurii neacoperite cu material, $ule sau goluri de aer care ar duce la imperfecţiunea modelului. " acela%i lucru se face %i în defecţiuni de centrare, care îm$racă diferite aspete: o parte a marginii e prea groasă %i nemodelată funcţional, în timp ce pe partea opusă, marginea se preintă  prea su$ţire& pe o parte s"a exercitat exercitat o presiune presiune mai mare decât pe cealaltă& cealaltă& mânerul llingurii ingurii nu coincide cu linia mediană a maxilarului& în regiunea frontală marginea amprentei e mult prea groasă %i muc!ia crestei nu se găse%te în mi#locul #g!ea$ului. Amprenta cu alginat nu permite c"recturi prin a$ăugarea unui n"u #trat $e alginat5 ea #e !a lua $in n"u. " amprenta  corespunătoare !a fi #pălată cu apă curentă, după care se va trasa cu creionul c!imic conturul de mucoasă pasiv mo$ilă. " se trimite la la$orator acoperită cu un er!et ume$, după care va fi turnată în interval de ? minute. " înaintea turnării se recomandă cufun$area amprentei ,ntr6" #"lu*ie $e #ulfat $e p"ta#iu 27 pentru c-te!a minute cu #c"pul $e a c"ntracara efectul ini+it"r al f"#fatului tri#"$ic re#tant $in alginat a#upra prizei gip#ului. 3e o$ţine în felul acesta un model cu o suprafaţă netedă %i dură. 6 am-narea turnării i men*inerea ,n apă a amprentei un timp ,n$elungat pr"$uce m"$ificări !"lumetrice imp"rtante. 6upă îndepărtarea amprentei preliminare din cavitatea $ucală se ridică pro$lema evidenţierii limitelor marginale marginale ale câmpului protetic, care urmeaă să marc!ee limitele (lungimea) lingurii individuale. Aceste Aceste limite, a%a după cum se %tie, urmeaă să se extindă până la ona de mucoasă pasiv mo$ilă. racticienii începători confundă deseori această onă de mucoasă pasiv mo$ilă cu adâncimea fundului de sac vesti$ular. în realitate, realitate, mucoasa pasiv mo$ilă se găse%te la  "* mm distanţă de fundul de sac vesti$ular. 2n caul unei $une funcţionaliări funcţionaliări a amprentei preliminare %i a unui te!nician experimentat, experimentat, trasarea pe amprentă a onei de mucoasă pasiv mo$ilă nu este o$ligatorie: ea se poate trasa direct pe modelul preliminar. Bondiţia pentru adoptarea acestei conduite este realiarea unei amprente preliminare foarte $ine funcţionaliată, pentru a se putea pune cu u%urinţă în evidenţă #ocul formaţiunilor mo$ile de la periferia câmpului protetic. în felul acesta, pe modelul preliminar te!nicianul dentar experimentat se va putea orienta cu u%urinţă, trasând în la$orator limitele suprafeţei de spri#in, economisind în felul acesta timpul  petrecut în ca$inet. ca$inet. 6eseori lingurile lingurile individuale individuale realiate în acest fel nu mai au nevoie de retu%ări. rof. Ene (Cucure%ti) recomandă în orice împre#urare delimitarea conturului marg marginal inal pe amprenta  preliminară.. Ea se face cu a#utorul  preliminară a#utorul unui creion creion c!imic astfel: astfel: La maxilar se ocolesc cu câte o linie tu$eroităţile, se însemneaă poiţia foveelor palatine %i se unesc cele trei repere printr"un traseu arcuit, caracteristic, su$ formă de acoladă. La nivelul vesti$ular depisteaă aproape înocolind aproape,frenurile limita dintre mucoasa fixă %i cea mo$ilă, care se%anţului transpune printr"o se linie continuădin pe amprentă, laterale %i frenul $uei

 

superioare. La mandi$ulă, traseul de delimitare tre$uie să includă tu$erculii piriformi până la inserţia ligamentului pterigo"mandi$ular, pterigo"mandi$ular, vesti$ular vesti$ular vom avea ca reper mucoasa pasiv mo$ilă iar lingual inserţia  plan%eului (frontal) (frontal) %i linia linia o$lică internă internă (lateral). (lateral). 6upă trasarea limitelor, amprenta amprenta se trimite la la$orator împreună cu fi%a, pe care mai notăm indicaţiile ce le considerăm necesare, în caul în care nu există un sistem de lucru de#a presta$ilit. 3e poate nota materialul din care se vor confecţiona lingurile individ individuale, uale, poiţia mânerului lingurii %i a $utonilor de  presiune, realiarea realiarea lor la distanţă distanţă de model sau în contact, contact, folieri pe model model în anumite anumite one, gravare la ona A! sau lingual central etc.