Estetica Urâtului În Opera Lui Charles Baudelaire

 

Estetica urâtului în opera lui Charles Baudelaire

Poetul francez care a depăşit clişeele şi normele poetice în secolul al XIX-lea, Charles Baude Ba udelai laire, re, a răm rămas as în ist istori oriaa lite literat raturi uriii uni unive versa rsale le dre drept pt unu unull din dintre tre partiz partizani aniii est esteti eticii cii urâtului El afirma că frumosul modern este !izar, misterios şi caracterizat prin ciudă"enie, lucru care marchează întrea#a sa operă, fiind un poet sim!olist, dar şi premer#ător al modernismului $n eseu eseuril rilee sale sale de es este tetic tică, ă, Ba Baud udel elai aire re afirm afirmăă că arta arta este este o mn mnem emot oteh ehni nică că a frumos fru mosulu ului,i, doa doarr adu aduce cerea rea aminte aminte o poate poate con confirm firma a %arietat rietatea ea est estee nec necesa esară ră pen pentru tru ca frumosul să nu devină !anal, astfel încât ori#inalitatea devine o!li#atorie &otuşi, el face diferen"a dintre frumos şi uimitor, întrucât frumosul este mereu uimitor, dar uimitorul nu este întotdeauna frumos El crede în arta pură, adică frumuse"ea specială a răului, frumosul înlăuntrul în#rozitorului Baudelaire consideră critica drept ieşită din interiorul artei şi, deşi nu are niciun scop educativ pentru cei lipsi"i de talent artistic, ea este calea prin care artistul îşi poate construi un renume, renu me, astfel încât critic criticaa devi devine ne nece necesară sară pentru căpătare căpătareaa faime faimei,i, oricâ oricâtt ar fi de !lamată 'firmă preferin"a sa pentru critica pozitivă şi ela!orată special din punct de vedere stilistic, lucru datorat su!iectivită"ii artistice (us"ine că idealul este nu a!stractul, ima#inarul, ci ceea ce se concretizează în opera unui artist, oferind, astfel, materialitate idealului )etaliul împiedă atin#erea su!limului, astfel încât cel din urmă determină artiştii să revină la faza incipientă a artei, în care nu se punea  pre" pe amănunt amănunt $n viziunea estetică !audelairiană portretul poate fi e*primat prin istorie şi prin roman Prima posi!ilitate este caracterizată prin e*a#erarea amănuntului, lucratul cu minu"iozitate, este redată cu reli#iozitate forma modelului, cu toate că nu este e*clusă idealizarea Prin roman, portretul devine un ta!lou plin de spa"iu şi visare şi rolul principal revine ima#ina"iei, cu toate că uneori modelul portretului prin roman poate deveni mai real decât cel al portretului  prin istorie 'nalo#ia dintre decăderea moravurilor şi decăderea picturii este considerată de către Baudelaire drept o pre+udecată folosită de artiştii moderni drept scuză 'firmă că frumuse"ea, asemenea oricărui fenomen, este constituită dintr-o paradi#mă a eternului şi una a efemerului rumuse"ea modernă este reprezentată prin via"a ur!ană, dandsm, via"a ele#antă