Eroarea Moralitatii De ce cultivarea virtutilor Morale Este Gresita

Eroarea moralitatii - De ce cultivarea virtutilor morale este gresita ? articol de Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/

Cuprins Introducere 1. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Iisus 2. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Osho 3. Eroarea cultivarii virtutilor morale morale denuntata in mesajul mesajul lui Lao Tzu (Lao zi) Traduce Trad ucerea rea ana analitic litica( a( co conve nverge rgenta nta)) si ana analog logic ică (di (diver vergen genttă) a capitolului 17 17. Capitolul 17. 第十七章 dì shí qī zhāng Traduce Trad ucerea rea ana analitic litica( a( co conve nverge rgenta nta)) si ana analog logic ică (di (diver vergen genttă) a capitolului 18 18. Capitolul 18. 第十八章 dì shí bā zhāng Traduce Trad ucerea rea ana analitic litica( a( co conve nverge rgenta nta)) si ana analog logic ică (di (diver vergen genttă) a capitolului 38 38. Capitolul 38. 第三十八章 dì sān shí bā zhāng Bibliografie Introducere

 Toti ne ne dorim dorim sa avem avem de de a face face cu oameni, oameni, adica adica cu fiinte inzestrat inzestrate e cu virtuti morale morale autentice profunde, iar nu cu niste niste fiinte la care sub eticheta de oameni oameni se ascund rautatea, cruzimea, intoleranta si bestialitatea. bestialitatea. Accesul la valorile morale morale necesare convietuirii intr-un organism social (trib, uniune de triburi, tara, popor, natiune) a cunoscut doua cai: calea trezirii intemeiata pe prezenta constienta si calea impunerii unor norme prin conditionare ( frica-placere; pedeapsa-recompensa). Aceasta din urma cale de conditionare, de castrare sau de dresare ( numita educatie morala) nu a condus niciodata la valori morale autentice, ci la virtuti mimate, clonate, superficiale, fara radacina profunda in fiinta. O educatie morala morala aflata in slujba pastrarii imaginii despre sine este una aflata in slujba egoului (Service-to-Self orientation), care striveste si ucide tot, pt a se ridica pe sine deasupra celorlalti. Nici o educatie morala nu este morala fara o orientare autentica indreptata spre a fi in slujba celorlalti (Service-to-Other orientation), iar acest lucru nu este posibil fara o eliberare din falsul ego (trezire- eliberare din realitatea secunda a mintii). Iubirea autentica, care se petrece dupa eliberarea eliberarea din lumea umbrelor umbrelor (realitatea secunda) poate face sa dispara dualitatea eu-tu, poate sparge separarea egoului. O fiinta umana (sau o civilizatie) programata sa creada "ca unii se nasc stapani, iar altii sclavi", este una imorala (cultiva dubla morala), si actioneaza in directia autodistrugerii sale. Singura cale de actiune este sa ne eliberam din realitatea secunda, sa vedem unitatea noastr noastra a profun profunda da ( "toti "toti sunte suntem m unul" unul" ) si s ă deveni devenim m proprii proprii noştri noştri st ăpâni. pâni. Nu suntem suntem proprii noştri noştri stăpâni daca daca mintea mintea ( cu identificarile identificarile ei: credinte, credinte, conceptii) conceptii) vorbeste, gandeste, actioneaza si traieste in locul nostru, daca corpul si simturile ne dicteaza si sunt stapanii nostrii. ( cititi articolul " O realitate separata/ A Separate Reality" http://www.danmirahorian.ro/REALITATE-SEPARATA.pdf ; http://www.scribd.com/doc/27464855/) Eroarea educatiei morale a fost denuntata in toate traditiile spirituale autentice ca un surogat, ca pe o imbalsamare a mortilor, astfel incat acestia sa para vii ( treziti, animati de sentimente sentimente reale de iubire). iubire). In randurile de mai mai jos prezentam opiniile lui Iisus, Lao Tzu, Buddha si Osho . De ce orientarea catre morala, etica si echitate (confucianista, crestina, socialista) este eronata ? Fiindca este o orientare catre periferie (planul comportamentului este unul al efectelor) iar nu catre centru ( planul informational) De ce cultivarea virtutilor morale este gresita ? Fiindca o bunatate sau o mila de suprafata, sub care se afla rautatea sau cruzimea nu este decat o spoiala, care dispare la prima criza( de nervi, de furie), la primul conflict sau razboi. Fiindca punem carul inaintea boilor, boilor, efectul inaintea cauzei, darul inaintea altarului ? Cum putem corecta afisarea de pe ecranul unui calculator, daca ne ocupam de periferice ( daca ne preocupa imaginea) in loc sa ne ocupam de centru (programul care comanda acea imagine sau comportament eronat).

1. Eroarea Eroarea cultivarii cultivarii virtutilor morale morale denuntata denuntata in mesajul mesajul lui Iisus

Ce este mai de pret darul (cultivarea efectelor, virtutilor morale ) sau altarul ( cauza, ajun ajunge gere rea a la sur sursa sa - Împ Împărăţia cer cerur uril ilor or,, trez trezir irea ea)) ? Iisus a spus mergeti mergeti mai intai la altar si apoi veti veti afea efectele: darul ( fericirea, iubirea autentica) Matei 23.19 Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul(virtutile morale, efectele), sau alta altaru rull (Împ (Împărăţia lui lui Dum Dumne neze zeu, u, cau cauza za)) , care care sfin sfin ţeşte( eşte( gen genere ereaz aza) a) daru darul? l? Mate Mateii 6.33 6.33:: "Căuta utaţi mai întâ întâii Împ Împăr ăţia lui lui Dum Dumneze nezeu u (alt (altar arul ul)) şi nepr neprih ihănire nirea a Lui, Lui, şi toate aceste lucruri (daruri, haruri, virtuti) vi se vor da pe deasupra". Luca Luca 12.3 12.31 1 "C "Căuta utaţi mai mai întâ întâii Împ Împăr ăţia lui lui Dum Dumne neze zeu, u, şi toate toate aces aceste te lucr lucruri uri vi se vor vor da pe deasupra". Preocupati sa alerge doar dupa efecte ( imagine, aparente, periferie, avere, placeri efemere, succes) oamenii au neglijat sursa iubirii si fericirii autentice. Aceasta este eroarea comuna comuna a oamenilor oamenilor adormiti, lipsiti de constienta, a mortilor mortilor in viata la care face facea a refer referire ire si Iisu Iisuss (Ma (Mate teii 8.22 8.22 "Vin "Vino o dup după Mine Mine", ", i-a răspun spunss Iisu Iisus, s, "şi "şi las lasă mor morţii să-şi -şi îng îngro roap ape e mo morţii." ii." ). A cultiva valorile morale (iubirea, dreptatea, mila, credinta, cinstea) inaintea trezirii inseamna a cultiva fructele( efectele, periferia) inaintea cauzei lor (ajungerea la izvorul interior fiindca imparatia este "inlauntrul vostru")  Toate  Toate caile spirituale spirituale autentic autentice e apreciaz apreciază lumea lumea interioar interioară, lumea lumea cauzelor; cauzelor; locul locul unde unde dup după cum cum spu spune nea a si si Iisu Iisuss se afl află Imp Impăratia ratia lui lui Dum Dumne neze zeu u:

«Im «Impărăţia lui lui Dum Dumneze nezeu u nu nu vin vine e în în aşa aşa fel fel ca ca să izbe izbeas asccă priv privir iril ile. e. Nu se poat poate e zic zice: e: Uite ite-o aic aici! sau sau: "U "Uite ite-o acolo!" lo!" C ăci ia iată că Imp Imp ăr ăţia lui lui Du Dumnezeu zeu est este e în înl ăuntrul rul vostru"» (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)]. Lao Lao tzu tzu spu spune ne in cap capito itolul lul 47: 47: "F "F ăr ă s ă treci treci prag pragul ul uşii uşii,, poţi cuno cunoast aste e intre intreg g uni unive versu rsul; l; Fără să priv riveşti şti pe pe fere ferea astr stră, poţi ve vedea Calea lea Cerulu ruluii " Ce rezultate are educatia morala: morala: obtinerea unor unor virtutii false, mimate, mimate, superficiale, fara radacina , care dispar inecate in atrocitati si acte bestiale din prima clipa a unui razboi/ conflict. Unde conduce acest demers de neglijare a izvorului virtutilor autentice: la iubire falsa , la nefericire, la agravara crizei morale in care se zbate civilizatia terestra. Iisus s-a referit la neglijarea curateniei interioare si la preocuparea de a acoperi, de a polei, de a face curatenie de fatada: fatada: "Vai de voi, cărtu rturari şi Faris arise ei făţarnic rnici! i! Pentru că voi curăţiţi parte rtea de afară a paharu paharului lui şi a blidulu blidului, i, dar dar înăuntru untru sunt sunt pline pline de de răpire şi de necum necump pătare". tare". [Mat [Matei ei 23.25 Marc 7.4; 7.4; Luc Luc 11.39] "Fari "Farise seu u orb! orb! Cur Curăţă întâ întâii parte partea a din dinăuntr untru u a paha paharu rului lui şi a blid blidulu ului, i, pen pentr tru u ca ca şi part parte ea de de afa afarră să fie fie cu curat rată." [Mat [Mate ei 23. 23.26 26]] "Vai "Vai de voi, voi, cărtur rturar arii şi şi Far Faris isei ei făţarni arnici ci!! Pen Pentr tru u că voi voi sun sunte teţi ca ca mor morm minte intele le văruit ruite, e, care, care, pe dinaf dinafar ară se arat arată frumo frumoase ase,, iar iar pe din dinăuntr untru u sunt sunt pline pline de oase oasele le mor morţilor ilor şi de oric orice e fel fel de nec necur urăţenie enie." ." [Ma [Mate teii 23.2 23.27] 7] De ce se petrece aceasta virusare, aceasta confuzie intre cauza si efecte, aceasta pretuire a rezultatelor sau fructelor ? Din cauza orbirii, din cauza ca oamenii nu traiesc in contact cu realitatea , din cauza ca lumea lor separata este contaminata de minciuni, manipulari si dogme, care comanda ceea ce percep si gandesc. Din cauza ca cei care ar trebui sa-i lumineze sau sa-i instruiasca au alte interese decat eliberarea din realitatea scunda si trezirea la realitate. Ei traiesc in iluzia ca pot perpetua dualismul stapani- sclavi ( o eroare concepuala care inlantuie in mod egal si pe stapani) asa ca actioneaza pentru a conditiona, dresa, programa si castra fiintelor umane pentru a le exploata pe post de sclavi (masini umane robotizate): "Vai de vo voi, cărtu rturari şi Faris arise ei făţarnic rnici! i! Pentru că voi în închide ideţi oa oamenilor lor Îm Împărăţia ceru ceruri rilo lor: r: nici nici voi voi nu nu int intra raţi în ea, ea, şi nici nici pe cei cei ce ce vo vor să intr intre, e, nu-i nu-i lăsaţi să intr intre. e. [Matei 23.13] Pomul moralei se cunoaste dupa fructe : false virtuti, care nu au impiedicat atrocitatile din timpul razboaielor, care nu au adus fericirea , iubirea si bunatatea pe pamant: "Tot aşa, aşa, orice pom bun face face roade bune, bune, dar dar pomul pomul r ău face roade roade rele. "Pomul "Pomul bun nu poate poate face roade roade rele, nici pomul pomul r ău nu poate face face roade bune. bune. [Matei [Matei 7.17-18; Ier 11.19;Mat 12.33]] De aceea aceea Iisus ne recoman recomanda da sa ne păzim de cei cei care ne recomand recomanda a pomul pomul moralei moralei in loc loc de de cale calea a care care cond conduc uce e la la Imp Impăr ăţia lui lui Dum Dumne neze zeu u dinl dinlăuntr untrul ul nostr nostru: u: "Păziţi-v i-vă de proo prooro roci ci minc mincin inoş oşi. i. Ei vin vin la la voi voi îmbr îmbrăcaţi în în hai haine ne de oi, oi, dar dar pe din dinăuntr untru u sunt sunt nişte nişte lupi lupi răpitor pitori. i. IiIi veţi cuno cunoaşt aşte e dup după road roadele ele lor. lor. Cule Culeg g oam oamen eniiii stru strugu guri ri din din spi spini ni,, sau sau smoc smochin hine e din din mărăcini? cini? " [Matei 7.15- 16; Deut Deut 13.3;Ier 23.16;Mat 24.4-24;Marc 13.22;Rom 16.17-18;Efes 5.6;Col 2.8;2Pet 2.1-3; 1Ioan 4.1;Mic 3.5;2Tim 3.5;Fapt 20.29-30; Mat 7.20;Mat 12.33;Luc 6.43-44; ] Bunatatea este inascuta, un dar natural al oricarei fiinte umane care nu a fost inraita, corupta, programata sa se rupa de realitate si sa devina prizoniera in realitatea secunda, unde atotputernice sunt conditionarile, dogmele si conceptiile implantate si identificarile eronate. Cei ce predica morala isi imagineaza ca omul se naste rau, desi ei sunt cei care-l corup si-l invata minciuna si prefacatoria: "Cine "Cine este este omu omull acel acela a din dintre tre voi, voi, care care,, dac dacă-i cere cere fiul fiul său o pâin pâine, e, s ă-i dea dea o piat piatrr ă? Sau, Sau, dac dacă-i cere cere un pe peşte şte, să-i de dea un un şar şarp pe? D Dec eci, i, dac dac ă voi, voi, care care sunt sunte e ţi r ăi, şti şti ţi să daţi daruri daruri bune copiilor copiilor voştri, cu cu cât mai mai mult Tatăl vostru, vostru, care este în ceruri, va da luc lucruri ruri bun bune cel celo or ce ce I le le cer cer!! To Tot ce ce vo voiţi să vă fac facă vou vouă oamen amenii ii,, fa faceţi-le i-le şi vo voi la la fel; fel; căci în aceas aceasta ta este este cuprin cuprinssă Legea Legea şi Prooro Proorocii. cii. "[ Mate Mateii 7.9-12 7.9-12;; Luc 11.1 11.11-1 1-13]. 3].

Pentru oamenii care traiesc in minte ( captivi in realitatea secunda sau separata) adevarul ( vindecarea leprei, orbirii, etc) nu este inradacinat in realitatea sursa, ci este transformat intr-o umbra pe ecranul mental, care poate fi stearsa ori acoperita usor cu alte umbre (de catre cei in care a fost conditionat sa creada: parinti, preoti, autoritati) . Vulnerabilitatea la virusarea informationala a oamenilor, care sunt inca morti sau prizonieri in realitatea secunda l-a facut pe Iisus sa ceara celor pe care l-a vindecat "sa "sa nu spuna la nimeni", nimeni" , ca sa nu se intoarca boala (lepra; orbirea). "Şi un lepros s-a s-a apropiat apropiat de El, I s-a închina închinat, t, şi I-a zis: "Doam "Doamne, ne, dac dac ă vrei, poţi s ă mă cur curăţeşti eşti." ." Isus Isus a înt întin inss mân mâna, a, S-a S-a ati atins ns de el, el, şi a zis zis:: "Da "Da,, vre vreau au,, fii fii cur cur ăţit!" it!" Înda Îndattă a fos fostt cur curăţită lepr lepra a lui. lui. Apo Apoii Isu Isuss i-a i-a zis: zis: "Vez "Vezii să nu spui spui la nime nimeni ni;; ci ci dudu-te te de te arat arată preotu preotului, lui, şi adu adu darul, darul, pe pe care l-a l-a rându rânduit it Moise, Moise, ca ca m ărturie rturie pentr pentru u ei." [Matei 8. 2- 4 ; Marc 1.40 Mat 9.30; Marc 5.43;Lev 14.3-10;Luc 4.14; Inainte de Iisus religia fusese transformata intr-o modalitate modalitate de ocupare ocupare si de colonizare a constiintelor, care a insotit ocuparea teritoriilor si colonizarea popoarelor (stergerea identitatii lor). Dupa inlaturarea lui Iisus lucrurile nu s-au schimbat din moment ce acelasi tipar a continuat sa fie utilizat peste tot in sprijinul expansiunii colonialiste; de pilda Japonia ( revedeti perioada descrisa in cartea lui James Clavell si in filmul "Shogun"), "Shogun"), si pe cele doua continente ale Americii: "Vai "Vai de voi, voi, cărtur rturar arii şi şi Far Faris isei ei făţarni arnici ci!! Pen Pentr tru u că voi voi înc încon onju jura raţi mar marea ea şi pământu ântul, l, ca să fac faceţi un un to tovarăş de de cre cred dinţă ( pro prozzelit litism ism); şi, şi, după ce a ajuns to tovar ăş de de credi redin nţă, fac face eţi din din el un un fiu fiu al gheen heene ei, de dou ă ori mai rău dec decât ât sunt sunte e ţi vo voi în înşiv şiv ă. [Matei 23.15 ]

2. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in comentariul lui Osho la VB Osho- Moralitatea in traditia shivaita expusa in VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)] Nota DM: Despre utilizarea eronata a termenului TANTRA si motivul inlocuirii sale cu VB Osho Osh o folos foloseşte eşte for formu mullări de genu genull "ta "tantr ntra a zice/ zice/ spune spune/co /consid nsider er ă" , iar iar acest acest lucru lucru nu nu reprezi rep rezint ntă o exprim exprimare are confo conform rmă cu realita realitatea tea,, din momen momentt ce termenu termenull tantra tantra ( ca cart rte, e, tr trat atat at,, ca cale le,, şt ştii iin nţă , te tehn hnic ică, ţesătu turr ă) es este te in Oc Occi cide dent nt si sino noni nim m do doar ar cu "sexualitate "sexu alitatea". a". Aceasta Aceasta inţelegere a termenu termenului lui "tantra" "tantra" este fals fals ă şi pt textele textele care se refer referă doa doarr la medic medicin ină [ de pilda pilda textu textull de baza baza al medic medicinii inii tibet tibetane ane pe pe care-l care-l studiaza toti medicii se numeste "Cele patru tantra" si a fost predat de insusi Buddha / The basic text of Tibetan Medicine is called the "Four Tantras" and was taught by Buddha himself. All Tibetan physicians study it] sau pt textele care se referă num numai ai la tehnologia tehnologia navelor navelor spatiale si interdimension interdimensionale(vim ale(vimana) ana) [Vimana [Vimana  Tantra,, cunoscut  Tantra cunoscuta a si sub nume numele le de Vaimani Vaimanika ka Shastra] Shastra].. Un alt alt exemplu exemplu pt semnificatia termenului tantra il reprezinta "Pancha tantra" ( cinci carti) o carte tradusa in lb. romana romana de Theodor Theodor Simensky sub titlul: Panciatantra-"Cele cinci carti carti ale intelepciuni"( http://en.wikipedia.org/wiki/Panchatantra) Utilizarea termenului tantra nu are justificare nici in cazul VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava  Tantra)) ( Bibliografie  Tantra Bibliografie)) , care este un text al shivaismului nondualist din Kashmir, in care sunt expuse cele 112 metode de trezire sau de eliberare din realitatea secund ă ". In timpul timpul lecturii lecturii terme termenului nului "Tant "Tantra", ra", acesta trebu trebuie ie inţeles drept drept o prescurtare prescurtare pentru VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava Tantra) , o carte a "shivaismul nondualist din Kashmir" in care ne intalnim cu "STIINTA TREZIRII"( ştiinta transcederii sau sa u a elib eliber erării din din min minte te,, ca rea realit litat ate e sepa separa rattă). VB= Stiinta/calea expusa in VB Cuvântul Cuvân tul "tantra", "tantra", compus compus din două cuvin cuvinte te sanskrite: sanskrite: tanoti tanoti (extindere) (extindere) si trayati trayati (elibe (el iberare rare), ), est este e der deriva ivatt din rădăcin cina a ver verbal bală "ta "tan" n" (a ext extind inde, e, a pre prelun lungi) gi).. Ast Astfel, fel, cuva cu vant ntul ul "t "tan antr tra" a" po poat ate e în înse sem mna o do doct ctri rin n ă sa sau u şt ştii iin n ţă , în ca care re un unel ele e înv înv ăţătu turi ri su sunt nt continuate sau dezvoltate. A in ţelege termenul sanskrit "tantra" drept drept sexualitate este es te o ero eroar are e fii fiind ndccă se semn mnifi ifica caţia sa es este te : fir fir,, co cont ntinu inuit itat ate, e, urz urzea eall ă, tex textu turr ă, turră, suc succe cesi siun une, e, do doct ctri rin nă, tra trata tat, t, te text xt ca care re ex expu pune ne ac acea east stă do doct ctri rin n ă sa sau u ca cale le,, ţesătu tehn te hnic ică, st stiin iinţă. Se Semn mnifi ifica caţia de "t "trat ratat at", ", "s "stii tiint nta" a",, te tehn hnic ic ă sau te tehn hnol olog ogie ie , at atrib ribui uitt ă termenului sanskrit "tantra", "tantra", o intalnim in textele dedicate dedicate medicinii, energiilor subtile (prana, kundalini), centrelor energetice subtile (chakra) ori constructiei navelor nave lor spatiale spatiale si interdime interdimensionale nsionale num numite ite "vimana". "vimana". [ observa observa ţi c ă nu folosesc folosesc "sanscrit" "sansc rit" sau "casmir" "casmir" ca ca in lb. franceza, franceza, ci forma forma de transliterare transliterare oficial oficială a limbii sanskri san skrite te ( adic adică " sansk sanskrit rit", ", "Ka "Kashm shmir") ir")]. ].

Abhinavagupta a precizat destul de direct direct lipsa de identitate dintre tantra tantra si sexualitate atunci cand a afirmat: "Daca tantra ( textele din traditia shivaita nondualista nond ualista din Kashmir Kashmir ) ar fi avut ceva ceva de-a face cu sexualit sexualitatea, atea, atunci atunci m ăgarul (curul) meu mi-ar fi fost maestru "/"If Tantra would have something to do with sexuality, then my donkey (ass) would be my master "/« Si le tantrisme avait quelque chose à voir avec la sexualité, alors mon âne(cul) serait mon maître. » VB [ Vigyana Bhairava ( Vijnana Bhairava) ( Bibliografie Bibliografie)] )] evo evolue lueaz ază dinco dincolo lo de de dual dualita itate te,, însu însuşi şi punc punctu tull de ved vedere ere este este amor amoral. al. V ă rog rog s ă înţelege elegeţi acest aceste e cuvi cuvint nte: e: "moral", "moral", "imoral", "imoral", "amoral". "amoral". Înţelegem moralitatea, moralitatea, înţelegem imoralitatea imoralitatea,, dar, când când ceva este amoral, amoral, devine greu de de înţeles, deoare deoarece ce se afl afl ă dincolo dincolo de moralita moralitate te şi de imoralitate. Cale Calea a expu expusa sa in in VB este este amor amoral ală. Ince Incerc rca aţi să priv priviiţi astfe astfell lucr lucrur urile ile… … amor amoral al este este un medica medicame ment; nt; medic medicame amentu ntull nu este nici nici moral, moral, nici nici imoral. imoral. Dac Dac ă îl adminis administr tr ăm unui unui hoţ, îşi va va face face efect efectul ul şi-l şi-l va ajut ajuta; a; dac dacă îl admin administr istrăm unui unui sfânt, sfânt, se va petr petrece ece acelaşi lucru. 21 Medicamen Medicamentul tul nu va face nicio nicio deosebire deosebire între un ticălos şi un sfânt; nu poate poate spune: spune: "Ace "Acesta sta este este un ho hoţ, am să-l ucid ucid;; acest acesta a este este un un sfân sfânt, t, am am s ă-l aju ajut. t."" Medica Medicame mentu ntull este este un prod produs us al ştiin ştiinţei. Pent Pentru ru el, el, faptu faptull c ă eşti ho ho ţ sau sfânt sfânt este este lipsit lipsit de însem însemn nătate tate.. Stiin Stiinta ta expu expusa sa in in VB VB este este amor amoral ală. VB VB spun spune e că nu este este nevo nevoie ie de de mor morali alita tate te,, c ă nu este este nevo nevoie ie de de o anumit anumită morali moralitat tate. e. Dimp Dimpotr otriv iv ă, eşti eşti imo imoral ral pentru pentru c ă ai o minte minte foarte tulburat tulburată. Deci, VB nu poate poate începe începe prin a pune pune condi condi ţia ca, înainte de orice orice altc altcev eva, a, să devi deviii mor moral al şi abi abia a dup după acee aceea a să încep începii să pract practici ici [pre [preze zent nta a con consti stien enta ta care se afla la temelia ceor 112 metode de trezire expuse in] VB. VB spune spune că acest acest lucru lucru este este absu absurd. rd. O per perso soan ană este este boln bolnav avă, are are feb febrră, iar iar doc docto torul rul vine vine şi spu spune ne:: "Ma "Maii întâ întâii cobo coborâ râ ţi feb febra, ra, îns însănătoşi toşiţi-v i-vă; abia abia dup după acee aceea a vă pot pot da medic edicam amen entu tul. l."" Cam Cam aşa aşa se  întâmpl  întâmplă. Un hoţ vine vine la un un sfâ sfânt nt şi-i şi-i spun spune: e: "Sun "Suntt un un ho ho ţ. Spun Spunee-mi mi cum cum s ă fac fac s ă prac practic tic medit medita aţia?" ia?" Sfân Sfântu tull îi spun spune: e: "În "Întâ tâii şi-nt şi-ntâi âi nu nu mai mai fi ho ho ţ. Cum Cum s ă poţi pract practic ica a meditaţia dacă eşti hoţ?" Un alcoo alcoolic lic vine şi spune: spune: "Eu "Eu sunt sunt alcoolic. alcoolic. Cum pot face face să practic medita medita ţia?" Sfântul răspunde: "Prim rima condi ţie este ste s ă ren renunţi la la băutur ă; abia abia dup ă aceea po ţi  începe  începe să practici practici medita meditaţia." Aceste Aceste condi condiţii sunt sinucig sinucigaşe. aşe. Omul Omul este este alcoolic, alcoolic, iar hoţul este este imora imorall deoare deoarece ce mint mintea ea lor lor este este tulbur tulburat ată. Acestea Acestea sunt sunt cons conseci ecin n ţe ale unei min minţi tulburate, tulburate, dar dar lor li se spune: spune: "Mai "Mai întâi fă-te bine, bine, apoi apoi vei putea putea medita medita." ." Insă, în aces acestt caz, caz, cine cine ar ar mai mai avea avea nevoi nevoie e de medita meditaţie? Medi Medita taţia se se pra pract ctic ică în sco scopu pull vind vindec ecării. rii. Medit Medita aţia este este un un med medic icam amen ent. t. Stiint Stiinta a expu expusa sa in VB VB este este amoral amorală. Nu te întrea întreab b ă cine cine eşti. eşti. Este Este sufici suficient ent s ă fii om. om. Indiferent unde eşti, indiferent ce eşti, eşti acceptat. Aleg Alege e o tehn tehnic ică ce ţi se se pot potriv riveşt eşte, e, pune pune--ţi în în ea ea toa toatt ă ener energi gia a şi şi nic nicio ioda datt ă nu vei vei mai mai fi acelaşi.  Tehnicile  Tehnicile adev adevărate, autentic autentice e vor avea avea mereu mereu acelaşi acelaşi efect. efect. Dac Dac ă aş începe începe prin a pune pune cond condiiţii, aş dove dovedi di că folo folose sesc sc o pseu pseudo dote tehn hnic ică. Dac Dacă spun spun:: "Ma "Maii înt întâi âi trebu trebuie ie să faci faci ast asta, a, şi nu nu treb trebuie uie s ă faci faci asta asta,, dup după care… care…", ", aseme asemenea nea condi condiţii sunt sunt impos imposibil ibil de de îndep îndeplini linit, t, căci un hoţ îşi poate poate sch schimb imba a obiectivul, obiectivul, prada, prada, dar nu va va înceta înceta de a fi ho ţ. Un om lacom lacom îşi poate poate schimba schimba obiectul obiectul l ăcomiei, comiei, dar nu poate poate înceta înceta de a mai fi lacom. Îl pute puteţi forţa sau se poa poate te for forţa el însuşi, însuşi, dar dar şi aceasta aceasta va va avea avea la origine origine o anum anume e lăcomi comie. e. Dac Dacă i se prom promit ite e Raiu Raiul, l, poa poate te că ar înce încerc rca a să nu mai fie fie laco lacom m. Dar, Dar, de de fapt, fapt, acea aceasta sta este lăcomie comie prin excele excelen nţă. Raiul, Raiul, moksh moksha a – eliber eliberare area, a, sat-c sat-chithit-ana anand nd – existe existen nţa, conştii conştiin nţa, binecu binecuvân vântar tarea, ea, toat toate e vor deve deveni ni obiec obiectt al l ăcomiei comiei lui. lui. VB spu spune ne că nu pute putem m schi schim mba un un om om dac dacă nu îi dăm şi şi tehn tehnic icii adev adevărate rate prin prin car care e să poat poată înf înfăptui ptui sch schim imba bare rea. a. Doa Doarr pred predic icile ile nunu-ii sunt sunt de nic niciu iun n folo folos. s. Nimic nu se se schimbă. Iar acest lucru lucru se poate poate vedea vedea peste tot tot în lume.  Tot ceea ceea ce spune VB este este vizibil vizibil în întreaga întreaga lume lume – se pre predi dic că prea prea mul mult, t, se se face face prea rea mu multă moral rală, sun suntt pre prea a mu mulţi pre preo oţi şi predi redica cato tori ri.. Lume Lumea a înt întrea reag gă este este plină de ei şi, cu toate toate acestea, acestea, totul totul este este atât de urât şi de imoral. imoral. Ce se se întâm întâmpl plă de fapt? fapt? Dac Dacă aţi da spitale spitalele le pe pe mâna mâna predic predicato atorilo rilor, r, se va petrec petrece e ceva similar. similar. Se vor vor duce în spitale spitale şi vor începe începe să predice. predice. Şi fiecare bolnav bolnav va ajun ajunge ge să se sim simtă vino vinova vat. t. "Est "Este e vin vina a ta! ta! Ai crea creatt ace aceas astt ă boal boală. Acu Acum m tre trebu buie ie s ă o schimbi." Dacă spitalel spitalele e ar fi încr încredi edin nţate pred predicat icatoril orilor, or, care care ar ar fi condi condiţia acest acestor or spita spitale? le? Aceeaşi Aceeaşi ca ca a lumii lumii între întregi. gi. Pred Predicat icatori oriii predic predică şi predic predică încont încontinu inuu. u.

Le tot tot spu spun n oam oamen enil ilor or:: "Nu "Nu fiţi mân mânio ioşi! şi!", ", f ără îns îns ă a ofe oferi ri vreo vreo tehn tehnic ică. Şi Şi am am auz auzit it acest lucru repetat de atâtea ori, încât nici nu mai punem întrebarea: "Ce tot spui? Eu sunt furios, iar tu îmi spui, pur şi simplu, «Nu mai fi mânios». Cum aş putea? 22 Când Când sunt sunt furi furios os înse înseam amn nă că «eu» «eu» sunt sunt îns însăşi furi furia, a, mânia ânia,, şi şi tot tot ce g ăseşt seştii să îmi îmi spui este este «Nu mai mai fi mânios». mânios». In cazul acesta acesta tot ce ce îmi r ămâne este este reprimarea." reprimarea." Dar prin ea se va crea şi mai mai multă furie. Şi va va da naştere naştere în acelaşi acelaşi timp timp şi unui sent sentim imen entt de de vin vinov ovăţie, ie, deo deoar arec ece, e, dac dac ă înce încerc rc să mă schi schim mb şi şi nu nu reu reuşe şesc sc,, apa apare re un sen sentim timent de infe inferi rio orita ritate te.. Mă face face să mă sim simt vin vino ovat, vat, mă face face s ă mă sim simt inc incap apab abil il,, iat iată că nu sunt sunt în în sta stare re să îmi îmi con contro trolez lez mâni mânia! a! Nim Nimen enii nu nu poa poate te ieşi ieşi înv învin ing g ător! tor! Este Este nevoie de anumite arme, de anumite tehnici, deoarece furia este doar un semn c ă mint mintea ea este este tulbu tulburat rată. Sch Schim imb bă mint mintea ea tulbu tulbura ratt ă, şi atun atunci ci semn semnul ul va disp disp ărea. rea. Furia Furia nu face face dec decât ât să arat arate e ce ce se se afl află în inte interio rior. r. Sch Schim imb b ă ceea ceea ce este este în în ăuntru untru şi se se vor vor schimb schimba a şi manifes manifesttările exte exterio rioare are.. Deci, Deci, VB VB nu se preo preocup cupă de aşa-zisa aşa-zisa voast voastrr ă moralit moralitate ate.. Accentul deosebit care se pune pe moralitate este meschin, este degradant, este inuman. Dacă cineva vine vine la mine, mine, iar iar eu îi spun: spun: "Mai "Mai întâi întâi las lasă la o parte parte mânia, mânia, lasă la o parte parte sexul, sexul, las las ă la o parte asta şi asta", atunci eu sunt inuman. Ceea ce-i cer este imposibil. Iar acea aceast stă impo imposi sib bilit ilitat ate e îlîl fac face e pe pe om om să se sim simtă mărunt runt sufl sufle eteşt teşte, e, să se sim simtă mesch meschin. in. Ajunge Ajunge să se simt simtă inferior inferior;; se va simţi cobor coborât ât în în prop propriii riii ochi. ochi. Dacă va încerca încerca imposibil imposibilul, ul, se va va simţi ratat. ratat. Iar când când ajunge ajunge un un ratat, ratat, va fi convins convins că este păcătos. Predic Predicato atorii rii v-au v-au convin convins s pe toţi, au au convi convins ns într întreag eaga a lume lume că: "Sun "Sunte teţi nişte nişte păcătoşi". Aces Acesta ta este este un luc lucru ru bun bun pen pentru tru ei, deoa deoare rece ce,, dac dac ă nu sunt sunte e ţi conv convin inşi şi c ă sunt sunte e ţi păcătoşi, toşi, pro profes fesiu iune nea a lor lor nu-ş nu-şii mai mai are are rost rostul. ul.  Trebuie  Trebuie să fiţi păcătoşi; numai numai aşa bisericile, bisericile, templele templele şi mosche moscheile ile vor contin continua ua să prospere. Păcatele catele voas voastre tre sunt sunt succe succesul sul lor. lor. Păcatele catele voas voastre tre sunt sunt teme temelia lia celor celor mai impozan impozante te biserici. biserici. Cu Cu cât sunteţi mai mai vinovaţi, cu atât bisericile bisericile se îna înalţă tot tot mai mult. lt. Ele sunt sunt const constru ruite ite pe păcatu catull vostr vostru, u, pe pe vino vinov v ăţia voa voastr stră, pe pe com comple plexu xull vost vostru ru de de inferioritate. Şi au creat astfel un om inferior. VB nu se preo preocu cup pă de aşa-z aşa-zisa isa voast voastrr ă moral moralit itat ate, e, de for forma malit lităţile soci sociale ale etc. etc. Cee Ceea a ce nu înse înseam amn nă îns însă că VB vă înd îndeamnă să fiţi imo imorali rali,, nu! Tehnicil icillo lorr de trez rezire ire se pre preocup cupă atât tât de puţin de morali ralittate atea voas voastr tră, înc încât nu v ă înde îndeam amn n ă s ă fi ţi imo imorali rali.. VB vă dă nişt nişte e teh tehni nici ci şti ştiin inţific ifice e pen pentr tru u a vă schi schimb mba a min minte tea a şi, şi, oda odatt ă ce minte intea a a fost fost schi schimb mbat ată, se se va va sch schim imba ba şi cara caract cter erul ul vostr vostru. u. Odat Odată ce se schi schimb mbă fund funda a ţia structurii structurii voastre, voastre, întregul întregul edificiu se va modifica. modifica. Datorit Datorită acestei acestei atitudini atitudini amorale, amorale, VB nu nu a putu pututt fi tole tolerat rată de aşa-z aşa-zişii işii voşt voştri ri sfin sfinţi; toţi s-au ridicat ridicat împo împotriv triva a ei, deoarec deoarece, e, dac dacă VB reuşe reuşeşte şte în în ceea ceea ce-şi ce-şi propun propune, e, toat toate e acest aceste e absurd absurdit it ăţi ce se petrec în numele numele religiei vor trebui trebui să înceteze. înceteze. Pent Pentru ru că, iat iată: creş creşti tini nism smul ul a lupt luptat at mul multt ă vrem vreme e împo împotri triva va pro progr gres esul ului ui ştiin ştiinţific. ific. De De ce? ce? Pent Pentru ru sim simpl plul ul mo motiv tiv că, dac dacă prog progre resu sull ştii ştiin nţific ific se se afl află aco acolo, lo, în lum lumea mate materi rial ală, nu este este departe departe clipa când ştiinţa va p ătrunde trunde şi la nivel psihologic psihologic şi spiritual. spiritual. Deci Deci creştinismul creştinismul a începu începutt lupta lupta împotriva împotriva progresului progresului ştiin ştiinţei, deoarec deoarece, e, odat odat ă ce am  înţeles cum cum să transform transformăm materia materia cu cu ajutorul ajutorul anumit anumitor or tehnici, tehnici, nu nu suntem suntem departe departe de a descoperi descoperi acele acele tehnici tehnici prin care şi mintea mintea poate poate fi schimbat schimbată – deoarece deoarece mintea mintea nu este este decâ decâtt mate materie rie spirit spiritual uală. Iată ce propun propune e VB: VB: mint mintea ea nu este este decâ decâtt mate materie rie spiritu spiritual al ă; poate poate fi schim schimbat bat ă. Şi, odată ce mint mintea ea se se tran transfo sform rmă, se trans transfo form rmă şi lume lumea, a, lum lumea ea va va fi dife diferit rită, deoa deoarec rece e privi priviţi cu ochi ochiii min minţii. ii. Ved Vede eţi lum lumea aşa aşa cum cum o ved vede eţi pen pentr tru u că ave aveţi min minte tea a pe pe car care e o ave ave ţi. Schim Schimba baţi acest acest tip tip de min minte te şi ve veţi vede vedea a o lume lume cu tot totul ul dife diferit rită. Iar în abs absen en ţa minţii… iată! aceast aceasta a este este cea mai mai mare mare provoc provocare are pentr pentru u VB: să induc inducă o stare stare în care care nu exist există minte.23 Atun Atunci ci aţi privi privi lume lumea a fără inte interm rmed ediar iar.. In abse absen nţa mijlo mijloci cito torul rului, ui, int inter erme medi diaru arulu luii MINTEA REALITAT REALITATEA EA SECUNDA, SECUNDA, întâlniţi realitatea, realitatea, deoarece deoarece între voi şi realitate realitate nu se interpune interpune nimic. nimic. Şi atunci atunci nu mai apar apar distorsiuni. distorsiuni. Deci VB spune că, atunci atunci când când mintea mintea nu se mani manifest festă, vă aflaţi într-o într-o stare stare de de Bhaiva Bhaivara ra – o stare stare de nonmin nonminte, te, o stare în în care mintea mintea lipseşte. lipseşte. Pentru Pentru prima prima dat dată priviţi lumea, lumea, lumea lumea aşa cum este este ea. Dac Dacă minte intea a este este pre preze zent ntă, nu face faceţi altc altcev eva a dec decât să cont contin inua uaţi crea creare rea a unei unei lum lumi: i: veţi co contin ntinu ua să pune uneţi co condi ndiţii, ii, să face faceţi pro proie ieccţii. ii. De Deci, ci, mai mai înt întâi trec receţi de de la la sta stare rea a domin dominat ată de preze prezen nţa min minţii la acea acea stare stare în care care minte mintea a lipseşte lipseşte.. .. Iar Iar aceste aceste 112 112 meto metode de din din VB VB vă pot pot aju ajuta ta pe fieca fiecare re dint dintre re voi. voi. Poa Poate te c ă nu v ă este este util util ă o anu anum mit ă metod metodă. De aceea aceea Shiv Shiva a asoci asociaz ază mai mai multe multe metod metode. e. Alege Alegeţi-o pe cea cea care care vi vi se

potriveşte potriveşte mai bine. bine. Nu este este greu de descope descoperit rit care metod metodă vi se potriveşte potriveşte mai mai bine. 24 Aceste tehnici mici sunt atomice. Cei care fac doar lucruri mari nu ştiu nimic despre atom. atom. Veţi crede crede că o persoan persoan ă care care luc lucre reaz ază cu ato atom mi este este o per perso soan ană mică, ce luc lucreaz rează cu lucr lucrur urii mic mici, i, iar iar o perso persoan ană care care lucr lucrea eazză cu lucru lucruri ri mari mari va părea rea foa foart rte e mare mare.. Hitler a lucrat cu mase mari de oameni; Mao a lucrat cu mase mari de oameni. Iar Einstein Einstein şi Planck Planck lucrau lucrau în laborato laboratoarele arele lor cu unităţi infime infime de materie materie – cu partic particule ule de ener energie gie.. Dar, în în cele cele din urm urmă, înainte înainte de de cercet cercetările lui lui Einstei Einstein, n, politicienii politicienii nu nu erau erau decât decât nişte nişte impoten impotenţi. Ei lucrau lucrau la scar scar ă mare, dar nu nu cunoştea cunoşteau u secretul componentelor mici. Moral oraliş işti tiii ac acţione ioneaz ază înto întotd tdea eaun una a la la sca scarră mare, are, de de-a -a drep dreptu tull imen imens să. Şi ceea ceea ce ce fac fac pare pare a fi foarte foarte mare. mare. Ei Ei îşi dedic dedică viaţa mora moraliz lizării, cont controlu rolului, lui, samyam. Ei controle controleaz ază; întregul întregul edificiu pare foarte mare. mare. VB nu se preocup preocupă de aceast aceasta. a. VB este este preo preocup cupat ată de secre secretul tul de dime dimensiu nsiuni ni atom atomice ice din om, om, din minte mintea a omene omeneasc ască, din din conştii conştiin n ţa omene omeneasc asc ă. Iar Iar VB a dobân dobândit dit secr secrete ete atomic atomice. e. Acest Aceste e metod metode e sunt sunt metod metode e atomic atomice. e. Dac Dac ă le poţi ob ţine, ine, rezult rezultatu atull este este exploziv, cosmic. Mai este un aspect ce trebuie luat în considerare. Dacă spui: spui: "Cum "Cum este este posibil posibil ca print printr-un r-un exerci exerciţiu atât atât de simp simplu lu cine cineva va să ating ating ă ilum ilumin inar are ea? a?", ", o spui spui fără să prac practi tici ci exerc xerciiţiul. iul. Dac Dacă îl pract ractic ica aţi, nu ve veţi mai mai spun spune e că este este simplu simplu.. Pare Pare simplu simplu deo deoarec arece e vă este este transm transmis is numa numaii prin dou două sau trei trei pro propozi poziţii. ii. Cun Cunoa oaşt şte eţi for form mula ula ato atom mică? Dou Două sau sau trei trei cuvi cuvint nte, e, şi v ă este este tran transm smis isă. Dar, cu aceste aceste două sau trei trei cuvinte, cuvinte, cei care care le în ţeleg, cei care care le folosesc folosesc pot pot distr distrug uge e pământ mântul. ul. For Formu mula la este este foart foarte e mic mică.63-6 .63-64 4 Insp Inspira iraţi adâ adânc nc.. Spu Spune neţi: "Ah! "Ah! Ah!" Ah!".. Atin Atinge geţi cen centru trul, l, pent pentru ru o clip clipă simţi ţi împ împlin linire irea, a, şi totul totul este este feric fericire. ire. Fericire Fericirea a nu vine vine din din faptu faptull că vă aflaţi la munt munte, e, feric fericirea irea aceea aceea vine vine din din cen centru trull vostr vostru u pe care, care, dint dintr-o r-oda datt ă, l-a l-a ţi atin atins. s. Vă era era tea team m ă de oraş. oraş. Peste Peste tot în jurul vostru erau oameni, oameni, şi voi voi ţineaţi totul totul sub control. control. Nu putea putea ţi ţipa, nu putea puteaţi râde râde.. Ce neferic nefericire! ire! Nu putea puteaţi cânt cânta a şi dansa dansa pe strad stradă. Vă era teamă – unde undeva va,, dup după col colţ, era era un poli poliţist ist sau sau un un pre preot ot,, un un jud judec ecător tor sau sau un un polit politic ician ian,, sau sau un mora moralis list. t. Int Intot otde deau auna na exi exist stă cine cineva va dup după un col colţ, nu puteţi da dansa pe str stra adă. Bertran Bertrand d Russe Russellll a spus: spus: "Iub "Iubesc esc civiliza civilizaţia, dar am obţinut inut civil civiliza izaţia pl plătind tind un un pre preţ foarte foarte mare mare." ." Nu pute putem m dansa dansa pe strad stradă, dar merg mergem em la munt munte e şi, dintr dintr-od -odat at ă, dansăm. Suntem Suntem singuri, singuri, numai numai noi şi cerul, iar cerul cerul nu este este o închisoare. închisoare. Este numai numai o des desch chid idere ere,, o desch deschid idere ere vast vastă, inf infini inittă. Din Dintr tr-o -oda dattă, insp inspir irăm adâ adânc nc şi prin prin asta asta atin atinge gem m cen centr trul ul şi beat beatit itud udin inea ea.. Doa Doarr că nu durea dureazz ă mult. mult. Într Într-o -o or ă sau sau dou dou ă, staţiunea de munte munte dispare. dispare. Pute Putem m fi încă acol acolo, o, dar dar loc locul ul disp dispare are.. Rev Revin in griji grijile. le. Ince Incepe peţi să vă gând gândii ţi la la tele telefo foan ane e ce trebu trebuie ie date date,, la scris scrisor orii ce ce ar ar treb trebui ui scris scrise, e, vă gând gândiiţi că, dac dacă peste peste trei trei zile zile treb trebui uie e să vă înto întoar arce ceţi, e cazu cazull să face faceţi ara aranj njam amen ente tele le nece necesa sare re.. Abi Abia a aţi aju ajuns ns,, şi şi vă gândi gândiţi deja deja la plecare plecare.. Aţi reven revenit. it. in in minte minte.. Atinge Atingeţi centru centrul; l; nu nu respir respira a ţi doar doar la nivelul toracelui, acesta este secretul. Civiliza Civilizaţia, ed educa ucaţia, morali moralitate tatea, a, toate toate vbine e să pute puteţi ajun ajunge ge adâ adânc nc în cen centr tru, u, au cond condus us la la o resp respira iraţie sup superf erfic icial ială. Ar Ar fi bin altfel nu se poate respira adânc. 54 De aceea aceea se insistă atât de de mult pe puritate puritate.. Inainte de a începe începe aceste practici, practici, trebuie trebuie să fii pur. Puritatea Puritatea nu este un concept concept moral; moral; pentru pentru trezire, trezire, puritatea puritatea este esen esenţială deoare deoarece, ce, dac dacă te conc concent entrezi rezi asupra asupra celui celui de-al de-al treil treilea ea ochi ochi,, iar minte mintea a ta este este imp impur ură, imag imagina inaţia ta ta poate poate deve deveni ni per peric iculo uloas asă, peric periculo uloas asă atât atât pen pentr tru u tine tine,, cât cât şi pen pentr tru u al alţii. Dac Dacă te gând gândeşt eştii să te sinuc sinuciz izii sau sau sa sa uci ucizi zi pe cine cineva va,, dac dacă ai acea aceast stă idee idee în în min minte te,, este este dest destul ul să îţi imagi imaginez nezi, i, şi se va produc produce. e. Iată de ce se pune pune un un acce accent nt atât atât de de mare pe purificare. 80 CASTRAREA PRIN CONDITIONARE MORALA Castrarea- toate speciile care au creat organisme colective ( roi, furnicar) au recurs la castrarea membrilor membrilor acestor organisme prin feromoni feromoni (hetero hormoni; hormoni; hormoni externi). Civilizatia umana face acelasi lucru pe cale informationala . "Dar "Dar socie societa tate tea, a, edu educa caţia, ia, moral morala a au făcut cut mult mult r ău. Sun Sunte tem m sepa separa ra ţi de cen centru trull nostru sexual.

Imag Imagin inea ea desp despre re noi noi înş înşin ine e excl exclud ude e cen centr trul ul sexu sexual al.. Dac Dacă v ă cer cer să v ă imag imagin ina a ţi corpu corpul, l, veţi lăsa deo deopa parte rte orga organe nele le sexu sexual ale. e. De De acee aceea a mul mul ţi oame oameni ni sim simtt c ă orga organe nele le lor sexuale nu fac parte din corpul lor. De aceea se ascund atâta, de aceea nu sunt conştien conştienţi de centrul centrul lor lor sexual. sexual. Dacă ar veni la noi noi locuitorii locuitorii unei alte planete planete şi ne-ar ne-ar vedea, vedea, nu şi-ar da seama seama dacă avem avem sau nu un cent centru ru sex sexua ual. l. Dac Dacă ar auz auzii ce vorb vorbim im,, nu nu ar ar înţeleg elege e c ă exist există ceva ceva numi numitt sex. sex. Dac Dacă ar evo evolu lua a în soc socie ietat tatea ea noa noast strr ă, nu ar cred crede e c ă sexu sexull chiar chiar se  întâmpl  întâmplă. Am creat creat o scindar scindare. e. Exist Există o barie barierră, iar iar noi noi am tăiat centru centrull sexua sexuall din din noi noi înşine. înşine. Din Din cau cauza za sex sexul ului ui,, ne-am ne-am împ împărţit cor corpu pull în dou două. Part Partea ea de de sus sus este este,, în conc concep ep ţia noastr noastră, "sup "superio erioar ară", iar iar cea cea de de jos jos – "infe "inferio rioar ară" şi de conda condamn mnat. at. Deci Deci "de "de jos" jos" este este nu numai o localizare, dar şi un criteriu de apreciere, de evaluare. Nici Nici chi chiar ar voi voi înşi înşiv vă nu cred crede eţi că face face part parte e din din voi voi.. Dac Dacă cinev ineva a vă înt întrea reabă: "U "Unde anu anume te te sit situe uezi zi tu în corp corpul ul t ău?", u?", veţi ar ar ăta sp spre cap, deoarece este punctul cel mai înalt. De aceea spun brahmanii indieni: "Noi suntem capul, iar sudra (CASTA INFERIOARA), ceea ce nu se poate atinge, sunt picioarele." Picioarele sunt mai jos decât capul. Sunte Sunteţi, deci deci,, capul capul – nu sunte sunteţi şi picioa picioarele rele,, şi celela celelalte lte părţi ale ale corp corpulu ului; i; ele ele doar doar v ă apar aparţin, dar dar nu nu sunt sunt voi. voi. Chia Chiarr şi haine hainele le sunt sunt astfe astfell f ăcute cute încât încât să marche marcheze ze acea aceast st ă diviziune: unele pentru partea de sus a corpului, altele pentru partea de jos. Acest lucr lucru u nu nu fac face e dec decât ât s ă împa împart rtă corp corpul ul în dou dou ă. Est Este e o divi divizi ziun une e sub subti till ă. Partea Partea de jos nu este este parte din din voi. Atârn Atârn ă de voi –acesta –acesta este un un alt aspect. aspect. De aceea aceea este este gre greu u să folo folosi siţi cent centru rull sexua sexuall pent pentru ru cen centra trare. re. Dar, Dar, dac dacă reuşi reuşiţi, este este cel cel mai mai bun bun centru, centru, deoarece, deoarece, biologic, biologic, întreaga întreaga voastr voastră energie energie curge spre spre acel centru. centru. Conc Concen entr tra aţi-v i-vă asup asupra ra lui. lui. De câte âte ori ori sim simţiţi un un imb imbol old d sex sexua ual, l, conc concen entr tra a ţi-v i-v ă şi sim simţiţi cum cum ener energi gia a voa voast strră alun alunec ecă spre spre cent centru rull sexu sexual al.. 192 192 Acea Aceast sta a est este e deos deoseb ebir irea ea esen esenţial ială dint dintre re VB VB şi aşa aşa-n -num umit itel ele e înv învăţături turi mor moral alis iste te.. Educatorii Educatorii moralişti moralişti nu pot folosi folosi niciodat niciodată centrul centrul sexual pentru pentru transform transformare are – le este este team teamă. Şi, Şi, dac dacă cuiv cuiva a îiîi est este e tea team mă de ener energi gia a sex sexua uall ă, nu nu se se va va put pute ea tran transf sfo orma, rma, căci îno înoată, lu luptă împo împotr triv iva a cu curent rentu ului. lui. Este ste uşo uşorr să îno înot ăm în în dir direc ecţia cure curent ntul ului ui – nu nu face facem m altc altcev eva a dec decât ât s ă ne l ăs ăm purt purta a ţi de de el, el, s ă plut plutim im.. Şi, Şi, dac dac ă putem putem pluti pluti fără niciun niciun conflic conflict, t, atunci atunci putem putem folos folosii acest cent centru ru pentru pentru centra centrare. re. Oric Oricare are cent centru ru este este bun. bun. Pute Puteţi să vă crea creaţi al al ţi cent centri, ri, propr proprii… ii… nu este este nev nevoi oie e de de cei cei tradi tradiţionali. ionali. Toţi centrii centrii sunt sunt mijloac mijloace, e, mijlo mijloace ace de de centra centrare. re. Când Când sunte sunteţi centra centraţi, coborâţi automat în buric CENTRUL CENTRUL EXISTENTIAL . Conştientul centrat centrat se întoarce la surs sursa a orig origin inar ară. 193 193 Peste Peste tot tot în lum lume, e, aşaaşa-zi zise sele le înv învăţături, turi, civ civili iliza zaţia, cult cultura ura,, MORA MORALA LA au au ucis ucis iubi iubire rea a– iar acest acest lucru lucru a fost fost făcut în num numele ele iubirii iubirii.. Ei spun spun:: "Dac "Dacă iubi iubi ţi pe cineva cineva,, nu v ă supăraţi, nu vă înfuria riaţi – iubirea voastră este falsă dacă sunteţi furioşi. şi. Nu vă certa rtaţi, nu urâ urâţi." i." Bine Bineîn înţeles eles că pare pare log logic. ic. Dac Dacă iube iubeşti şti,, cum cum ai put putea ea urî? urî? Dec Decii tăiem parte partea a cu cu ura ura.. Dar, Dar, dac dacă tăiem iem par parte tea a cu cu ura ura,, iubi iubire rea a devi devine ne im impote potent ntă. Este ca şi când când unui unui om om i-am i-am tăia un un picio picior, r, apo apoii i-am i-am spun spune: e: "Mişc "Mişc ă-te, -te, alearg aleargă; acum acum eşti libe liberr să alergi. alergi."" Dar i-am i-am tăiat un un picior, picior, deci deci omu omull nu se mai poat poate e mişca. mişca. Iubirea şi ura sunt doi poli ai aceluiaşi fenomen. Dac Dacă exti extirp rpa aţi ura ura,, iub iubire irea a va va mur muri, i, va deve deveni ni impo impote tent ntă. Iat Iată de ce fiec fiecare are familie familie a dev deven enit it imp impot oten entt ă. Şi-atunci vă este teamă să vă manifestaţi. Când sunte ţi îndr ăgosti ţi, v ă este teamă s ă vă daţi dr drumul. 19 199 Dac Dacă daţi com complet let drum drumul ul mâniei niei,, vio violen lenţei, ura ura ascun scunss ă, înăbuşit uşită va ieşi ieşi la ivea iveall ă. Deci De ci o sili siliţi să rămână mereu ereu asc ascunsă. Undev ndeva, a, în adân adânccul vo vostru stru,, treb trebui uie e s ă lupt lupta a ţi  încontinuu  încontinuu.. Şi în acea aceast stă lupt luptă cont contin inu uă nu pute puteţi fi fi nat natur ural ali, i, spon sponta tani ni.. Prin Prin urm urmare, are, doar vă prefa reface ceţi că iub iubiţi. Vă prefa refacceţi, şi toat toată lum lumea ştie ştie aces acestt lucr lucru: u: soţia ştie ştie că vă prefa refacceţi, iar vo voi şt ştiţi că şi soţia se pref reface. To Toată lum lumea se se pre prefa facce. Iar Iar viaţa devi devine ne fals falsă. Dou Două lucr lucrur urii treb trebuie uie să face faceţi, pen pentr tru u a tran transc scen ende de mint mintea ea.. Mai Mai întâi întâi,, adânc adânciiţi-vă în med medit ita aţie, apo apoii ating atinge e ţi nivel nivelul ul nonnon-mi mint nte e din din voi. voi. Atunci ve veţi afl afla a iu iubire irea fără antagonism ism, fără poli opuşi. şi. Dar în acea acea iubire iubire nu va va fi emoţie, nu nu va va fi pasiun pasiune. e. Acea Acea iubire iubire va va fi t ăcută –o pace pace pro profund fundă fără nici nicio o und undă la supr supraf afa aţa ei. ei. Bud Buddh dha, a, Iisu Iisuss au au iub iubit it şi ei. ei. Dar Dar în ace acea iubi iubire re nu a exista existatt pasiune pasiune,, nu a exista existatt febr febr ă.

Febra vine din din cei doi poli opuşi; opuşi; febra vine din opozi opoziţia celor doi poli. Aceştia Aceştia sunt cei ce creeaz creează tensiun tensiunea. ea. Dar Dar iubirea iubirea lui lui Buddha, Buddha, iubire iubirea a lui Iisus Iisus sunt sunt fenome fenomene ne t ăcute cute STAREA POTENTIALA POTENTIALA SAU NEMANIFESTATA IN ACTIUNE PARADOXALA= NONNONACTIUNE, ACTIUNE, aşadar numai numai cei care au atins starea de nonminte nonminte le pot în ţelege. 200 "D.H. Lawrence, Lawrence, una una dintre dintre min minţile cele mai creato creatoare are ale timpului timpului său, era, era, cu sau fără ştiin ştiinţa lui, lui, un un adept adept al caii caii non nondua dualite lite expuse expuse in VB. VB. El a fost fost cond condamn amnat at în în Occiden Occident, t, cărţile sale sale au au fost fost inter interzise zise.. A avut avut multe multe proces procese e numa numaii pentr pentru u c ă a spus: spus: "Ene "Energ rgia ia sex sexua uallă este este sing singur ura a ene energ rgie ie,, iar iar dac dacă o con conda dam mnaţi, dac dacă o repr reprim ima a ţi, vă ridic ridica aţi împo împotri triva va unive universu rsulu lui. i. Şi Şi nu nu ve veţi fi fi nici niciod odat ată în stare stare să cuno cunoaşt aşte eţi înflo înflorir rirea ea,, manif manifes esta tare rea a supr suprem emă a ace acest stei ei ene energi rgii. i. Iar Iar dac dacă o rep reprim rima aţi, dev devin ine e urât urâtă – şi uit uite e cum aţi creat creat un cerc cerc vicios. vicios."" Preoţii, moraliştii, moraliştii, aşa-numi aşa-numiţii oameni oameni religioşi religioşi – papii, shankarach shankaracharya arya şi alţii – co condam ndamn nă şi tot tot con conda damn mnă sexu sexul. l. Spun pun că este este ceva ceva urât urât.. Iar Iar când când este repr reprima imat, t, devine devine urât, urât, întrîntr-ade adev văr. Dup După care care tot tot ei ei spu spun: n: "Iat "Iată! v-a v-am m spus spus adev adevărul. rul. Voi Voi înş înşiv ivă sunt sunte e ţi dov dovad ada. a. Priv Privii ţi!  Tot ceea ceea ce faceţi este urât, urât, iar iar voi ştiţi că este urât." urât." Dar Dar nu sexu sexull este este urât urât,, ci ci aceşt aceştii preo preoţi care care l-au l-au urâ urâ ţit. Odat Odată ce au au f ăcut cut din din el ceva ceva urât, urât, au dovad dovada a că au avut avut drept dreptate ate.. Şi, când când au au ace aceast ast ă dovad dovad ă, fac fac din din el el ceva ceva şi şi mai urât. Sex Sexul este este ene energie rgie ino inocent entă – via viaţă care are pu pulse lsează în voi, voi, exist xiste enţă vie vie în în vo voi. Nu o schi schilo lodi diţi! Lăsaţi-o i-o să se îna înalţe. Adică, sexu sexull treb rebuie să devină iub iubire ire. Care este ste difere feren nţa? Când Când minte intea a vo voastr astră este este axat axată pe sex, sex, atun atunci ci nu face faceţi dec decât ât s ă-l expl exploa oata ta ţi pe pe cel celălalt; lalt; cel celălalt lalt est este e num numai un un inst instrum rumen entt pe pe care care îlîl folo folosi siţi şi apo apoii îl aru arunc nca a ţi. Când sexul devine dragoste, dragoste, celălalt nu nu este este un un instrum instrument, ent, celălalt nu nu este este exploat exploatat; at; de fapt, fapt, nici nici nu nu mai mai este este celălalt. lalt. Când Când iubi iubi ţi, nu nu sunt sunte e ţi centra centraţi asupr asupra a prop propriei riei voastre voastre persoa persoane. ne. Mai degrab degrabă, cel celălalt devin devine e unic unic.. Şi nu mai este vorba despre exploatare – nu! Dimp impotriv rivă, am amând ândoi su sunteţi un uni ţi în într-o experie rien ţă profu rofun nd ă. Sunt Sunte eţi par parte tene neri ri întrîntr-o o exp exper erien ienţă prof profun und d ă, nu nu sun sunte teţi nici nici explo exploat atat ator orul ul,, nici nici exploatatul. Vă ajutaţi un unul pe pe celălalt lalt să intraţi în într-o r-o altă lume, a iub iubirii irii.. Sex Sexul este este exp exploat loata are. re. Iu Iubire birea a îns însea eam mn ă să vă mişc işca ţi împ împreu reun ă înt într-o r-o lum lume e dif dife erit rit ă. Dac Dacă ace aceast astă mişc işcare are nu nu est este e de de mo moment şi dac dac ă devi devine ne medit editat ativ ivă – ad adică dacă puteţi uita complet complet de voi, iar cel cel ce iubeşte iubeşte şi persoana persoana iubit iubită dispar, atunci atunci există num numai cas casca cada da iubi iubiri riii – atun atunci ci,, spun spune e Shi Shiva va,, via viaţa făr ă de sfâr sfârşi şit, t, via via ţa ete etern rnă este este a voas voastr tră.119 .119-1 -120 20 Ce înţeleg elege e VB VB prin prin pur purif ific icare area a min minţii, purit puritat atea ea min minţii, ca o cond condiiţie fundam fundament ental ală a prog progres resulu uluii viitor viitor?? Orice Orice s-ar s-ar înţelege elege în în mod mod obişnu obişnuit it prin prin purit puritate ate,, nu este este înţelesul elesul pe pe care care îl d ă VB. In mod mod obi obişn şnui uit, t, noi noi îm împăr ţim totu totull în în bun bun şi r ău. Acea Aceast stă împ împ ăr ţire ire po poate ate avea avea orice rice motiv motiva aţie. ie. Poat Poate e fi fi mot motiva ivatt ă de igie igien n ă, de de mor moral al ă sau de orice orice altc altcev eva, a, dar, dar, oricu oricum, m, noi noi împ împărţim via viaţa în bine bine şi şi rău. Şi, Şi, de de obic obicei ei,, de cât câte e ori ori vorbi vorbim m des despr pre e purit puritat ate, e, vrem vrem să spun spunem em bun bunătate tate – cal calit ităţile ile "rel "rele" e" nu ar treb trebui ui perm permis ise, e, în timp timp ce cali calitt ăţile ile "bun "bune" e" tre trebu buie ie să exist existe. e. Pentru VB, ac această împ împărţire în bu bun şi şi rău este ste fără sen sens. VB nu nu pri priv veşte şte via viaţa pr prin dihotomie, prin dualitate, prin diviziune. Şi-atunci, Şi-atunci, întreb întrebarea area "Ce înţelegem prin puritate puritate în VB?" este relevant relevant ă. Dac Dacă într întreb eba aţi un un sfâ sfânt nt,, ace acest sta a va va spu spune ne că mân ânia ia est este e rea rea,, sex sexul ul este este rău, lăcom comia este ste rea rea.. Dac Dacă îl înt între reba baţi pe Gurdj Gurdjief iefff , el el va spun spune e că nega negati tivis vismu mull este este rău, că oric rice em emoţie negativă este ste re rea şi şi o atitu itudine ine pozitiv itivă este ste bu bun ă. Dacă îi întreba întrebaţi pe jainişti, pe budişti, budişti, pe hinduşi, hinduşi, pe creştini, creştini, pe pe mahom mahomedan edani, i, ei vă vor da defi defini niţii difer diferite ite ale ale bine binelui lui şi şi ale răului ului – dar dar ei au num numai ai defi defini niţii. Ei numesc bune anumite lucruri, şi rele, alte lucruri. Prin urmare, pentru ei nu e greu să define defineasc ască puritat puritatea. ea. Tot Tot ce iau iau drept drept bun bun e pur, pur, şi tot tot ce iau drep dreptt r ău este impur. impur. Dar, Dar, pent pentru ru VB, VB, est este e o prob proble lem mă pro profund fundă. VB VB nu nu fac face e o împ împ ăr ţire ire sup super erfi fici cial ală într între e bun şi rău. Şi-atunci, ce este puritatea? VB spun spune e că a îm împărţi est este e im impur, pur, şi a tr trăi în în ned nediv iviz izar are e est este e pur purit itat ate. e. Deci, pentru VB, pu purit ritatea în însea seamnă ino inocenţă – in inocen ţă nedife iferen ren ţiată. Să luăm, de exem exemplu plu,, un un cop copil; il; îl num numim im pur. pur. Dar şi el cunoa cunoaşte şte mânia mânia,, lăcomia, comia, de de ce ce am spune spune că e pur? pur?

Ce este este pur în cop copililărie? Inocen Inocenţa! In mintea mintea copilu copilului lui nu exist există divizar divizare. e. Cop Copilul ilul nu este ste co conşti nştien entt de de vre vreo o îm împărţire ire în în bin bine e şi şi rău. Dec Deci, i, ace aceast astă inco inconş nşti tien enţă este ste inoce inocen nţă. Chiar Chiar dac dacă este este fur furio ios, s, cop copilu ilull nu nu îşi îşi pune pune în în mint minte e să fie furio furios. s. Este Este pur pur şi simplu simplu un un act, act, se întâmp întâmpllă. Iar când când furia furia dispa dispare re – dispare dispare pur pur şi simplu simplu.. Nu rămâne mâne nimic în urma urma ei. Copilul Copilul este din din nou acelaşi, acelaşi, ca şi când nu nu ar fi fost furios furios niciodat niciodat ă. Purita Puritatea tea nu a fost fost atins atinsă; purit puritate atea a a r ămas mas aceea aceeaşi. şi. Deci, un copil este pur deoarece nu are minte. Cu cât mintea mintea câştig câştigă teren, cu cu atât copilul copilul va deveni deveni impur. impur. Furia nu va va mai fi spo spontan ntană, ci ci del delib iber erat ată. Une Uneo ori, ri, co copilu pilull îşi îşi în înăbuşă mânia nia – dac dacă sit situaţia nu îi perm permit ite e să o man manif ife este. ste. 127 127 Este nevoie nevoie de mult multă fineţe! Este Este apro aproape ape imposi imposibil bil să recuno recunoşti şti o fiint fiinta a trezit trezita( a( care care a trecu trecutt dinco dincolo lo de dualita dualitate) te).. Sfin Sfin ţii sau înţelep elep ţii obişnu obişnuii ţi sunt sunt uşor uşor de recu recunos noscut cut,, deoa deoare rece ce se călăuzes uzescc dup după acel acelea eaşi şi sta stand ndar arde de şi def defin iniiţii, dup după acee aceeaş aşii mor moral alit itat ate e ca şi voi. Un om om trezit trezit este este mai mai greu greu de recun recunosc oscut ut şi pentr pentru u c ă el transc transcend ende e toate toate diviz diviz ările. rile. Aşadar, Aşadar, în întreaga întreaga istorie istorie a uman umanit ităţii nu se cunoaşte cunoaşte nimic despre oamenii oamenii treziti. treziti. Nu se men menţione ioneaz ază nim nimic, ic, nu exis existtă nici nicio o inf infor orma maţie scr scris isă desp despre re ei, ei, toc tocm mai pen pentr tru u că sunt sunt atât atât de greu greu de recu recunos noscut cut.. 129 Via Viaţa est este e o sing singur ură mişc mişcar are, e, iar iar în în mom momen entu tull în care care defi define neşt ştii cre creez ezii înv învălmăşeal şeală, confuz confuzie ie RUPE RUPERE RE DE REALIT REALITATE ATE,, pentr pentru u că defini definiţiile sunt sunt moarte moarte,, iar via viaţa este este o mişcare vie. vie. Prin urmare, urmare, definiţiile sunt întotdeau întotdeauna na false. Lao Tzu a spus: "Def "Defin inir irea ea cree creeaz ază nona nonade dev văruri ruri,, aşa aşada darr nu nu da daţi def defin iniiţii. ii. Nu Nu spun spune eţi ce este este bin bine e şi ce este este rău." u." Confuci Confucius us a replica replicat: t: "Ce "Ce spui? spui? Şi atun atunci, ci, cum cum pot fi oame oamenii nii căl ăuziţi şi con conduşi? duşi? Cum pot primi învăţătură? Cum Cum pot pot fi făcuţi mor moral alii şi buni buni?" ?" Lao Lao Tzu Tzu a răspun spuns: s: "A încerca încerca să faci pe pe altcineva altcineva bun bun este, este, în ochii mei, un păcat. Cine Cine eşti eşti tu să cond conduc uci? i? Cine Cine eşti eşti tu să călăuz uzeş eşti ti?? Şi, Şi, cu cât cât sun suntt mai mai multe ulte călăuz uze, e, cu at atât ât este este mai mult multă conf confuz uzie ie.. Las Lasă pe fiec fiecar are e în în pac pace. e. Cine Cine eşti eşti tu?" Atitud Atitudine inea a DE CONTRO CONTROLL pare pare pericu periculoas loasă. Este Este peric periculo uloas asă! Societatea Societatea nu nu poate poate fi întemeiat întemeiat ă pe astfel astfel de atitudini. atitudini. Conf Confuc uciu iuss cont continu inuă să între întrebe be,, iar iar Lao Lao Tzu Tzu spun spune: e: "Natura "Natura este suficie suficient ntă, nu nu este este nevoi ne voie e de mora moralitat litate. e. Natu Natura ra este este spon spontan tană. Natura Natura este este sufi suficie cient ntă, nu este este nevo ne voie ie de de legi legi im impuse puse,, de de dis disci cipl plin ină impu impus să. Ino Inoce cen nţa est este e suf sufic icie ient ntă; nu nu este ne nevoi voie e de mora moralitat litate. e. Natura Natura este spontan spontană, natura natura este sufici suficient entă. Nu este este nev nevo oie de de legi legi imp impus use, e, de de o dis disci cipl plin ină impu impus să. Ino Inocen cen ţa este este suf sufic icie ient ntă. Cunoaş Cunoaştere terea a nu nu este este necesa necesarră." Confuci Confucius us s-a s-a întor întorss foarte foarte ned nedume umerit. rit. Mai Mai mult multe e nop nop ţi la rând rând nu nu a putu pututt s ă doarm doarm ă. Discipolii Discipolii săi l-au întrebat: întrebat: "Spune-n "Spune-ne e ceva despre despre întâlnire. întâlnire. Ce s-a s-a întâmplat?" întâmplat?" Confucius Confucius a răspuns: spuns: "Lao Tzu Tzu nu este om, om, este un perico pericol, l, un dragon. dragon. Nu este om. om. Nu merge ergeţi nic nicio ioda dattă în locu locull în care care se afl află el. el. De De fie fieca care re dat dat ă când când auzi auziţi de Lao Lao Tzu Tzu,, fug fugiţi din din loc locul ac acela. la. Pe Pentru că vă va zăpăci de de to tot mi mintea." Iar acest acest lucru este este adevărat, deoarece deoarece preocu preocuparea parea taoismulu taoismuluii autentic si si a VB este aceea de a transcende mintea. De a dizolva, de a anula mintea. Mintea Mintea trăieşte ieşte prin prin defini definiţii, legi, legi, disci disciplin pline; e; minte mintea a este o ordin ordine. e. Insă, reţineţi, VB nu este este dezor dezordin dine; e; este este un aspe aspect ct foarte foarte subt subtilil ce trebui trebuie e în ţeles. eles. Confucius Confucius nu îl putea putea înţelege pe pe Lao Tzu. Dup Dup ă plecarea plecarea lui Confuciu Confucius, s, Lao Tzu a izbucn izbucnit it în râs râs şi a râs râs cu poft poftă, iar disci discipo polii lii săi l-au întreb întrebat: at: "De "De ce râzi râzi aşa? aşa? Ce s-a  întâmplat?"  întâmplat?" Se spun spune e că Lao Lao Tzu Tzu ar fi răspun spuns: s: "Mint Mintea ea este este o uria uriaş şă ba bari rier eră în cale calea a înţelegerii! elegerii! Chiar şi mintea mintea unui Confuci Confucius us este o barier barier ă. Nu a putut să mă înţelea eleag gă de delo loc c şi tot tot cee ceea a ce va spu spune ne des despr pre e min mine e se ba baze zeaz ază pe acea aceast stă neîn ne înţeleg eleger ere e. El cred crede e că va crea crea ordine ordine în lume lume. Nu poţi crea crea ordin ordine e în lume lume.. Ord Ordine inea a este este calit calitat atea ea lăuntri untric că a lum lumii, ii, este este iner ineren enttă, este este intrinse intrinsec că; este este mereu mereu aco acolo. lo. Când Când încerci încerci să faci faci ordine ordine,, produc produci, i, de fap fapt, t, dezordine." CONTROLUL/ ACTIUNEA PRODUCE PRODUCE REACTIUNEA 130 După care a adăugat: "El crede crede că eu produc produc dezordine, dezordine, dar, în realitate, realitate, el el este cel cel ce creea creeaz ză dez dezord ordine ine.. Eu sunt sunt împ împotr otriva iva oric oricărei form forme e de ordin ordine e impu impus să, pen pentru tru că eu cred cred în disc discip iplin lina a spon spontan tană, care care vine vine de de la la sine sine şi creşte creşte auto automa mat. t. Nu treb trebuie uie să o impui impui." Şi VB priveşte lucrurile tot în modul acesta.

Pent Pentru ru VB, VB, ino inoce cen nţa este este spont spontan aneit eitat ate, e, sahaja sahajata ta – să fii tu însu însu ţi făr ă nici nicio o opre opreliş lişte te,, pur pur şi sim simpl plu u să fii tu însu însuţi, să creşti creşti ca un copa copac. c. Nu copa copacu cull gr grădinii dinii tale tale,, ci ci copa copacu cull pădurii urii tale tale,, car care e creşt reşte e spo spontan ntan;; nu căl ăuzit, zit, deoa eoarece rece căl ăuzir uzire ea est este e gre greşi şitt ă. Pentru VB, orice control este o greşeală. Fără să fiţi contro;ati, călăuziţi, f ără să fiţi direcţionaţi, fără să fiţi motivaţi, pur şi simplu să creşteţi. Lege Legea a int inter erio ioar ară este este sufi sufici cien enttă; nu nu est este e nev nevoi oie e de de nic nicio io alt alt ă lege lege.. Şi, Şi, dac dac ă ave ave ţi nevo nevoie ie de vre vreo alt altă leg lege, asta asta nu înse înseam amn n ă decâ decâtt că nu v ă cuno cunoaş aşte teţi leg lege ea int inte ern ă, că aţi pierdu pierdutt contac contactul tul cu ea. ea. DOAR DOAR ROBOT ROBOTII AMNEZI AMNEZICI CI CARE CARE SI-AU SI-AU UITA UITAT T PROGRAMUL AU NEVOIE DE LEGI, INTERDICTII Deci,, cee Deci ceea a ce ce est este e rea reall nu nu poa poate te fi impu impus. s. Real Realit itat atea ea este este c ă treb trebui uie e să v ă reg reg ăsiţi echil chilib ibru rul, l, să vă mişc işcaţi din din nou nou spr spre e ce centru ntru,, să reve reveni niţi aca acassă, pe pentru ntru a re recâşt câştig iga a adev adevărat rata lege lege inte interi rio oară. Dar, pentru moralitate, pentru religii – pentru aşa-numitele religii –, ordinea treb trebui uie e impu impus să, bun bunăta tate tea a treb trebu uie să fie fie impu impus s ă, de unde undeva va de sus, sus, de unde undeva va din din af afar ară. Relig eligii iile le,, pre prece cep pte tele le morale rale,, pre preo oţii, ii, pap papii ii con conside siderră că răul vă de deffineş ineşte te înc încă de la înce începu putt – reţine ineţi ace acest st luc lucru. ru. Ei nu cred cred în bun bunătate tatea a omu omulu lui; i; nu nu cred cred în bun bun ătate tatea a înn înn ăscut scut ă a omului. Ei cred că sunteţi răi şi, dacă nu vă învaţă să fiţi buni, nu puteţi fi buni; dacă bunătatea nu vă este impusă din afară, nu are cum să vină dinăuntru. Deci, Deci, pentru pentru preo preoţi, pent pentru ru oame oamenii nii religio religioşi, şi, pent pentru ru mora moralişti lişti,, sunte sunteţi răi de la natură. Bunătatea este o disciplină impusă din afară. Sunte Sunteţi haos, haos, şi ei trebuie trebuie să aduc aducă ordine ordinea; a; ei sunt sunt cei cei care care vor aduce aduce ordin ordinea. ea. Numai Numai că ei sunt cei care au transform transformat at lumea în dezordin dezordine, e, haos, confuzie confuzie,, într-o casă de nebuni, nebuni, deoarece deoarece ei sunt cei cei care, de de secole secole şi secole, fac fac ordine ordine şi disc discip ipli line neaz ază. IN LOC SA VA ARATE CALEA DE A VA REINTOARCE ACASA, CALEA CATRE PROGRAMUL SURSA - DE FRICA CA VETI REDEVENI LIBERI, OMNIPOTENTI PRIN ACCESUL LA FUNCTIONAREA DIVINA -NICI EI NU INTRA NICI PE ALTII NU-I LASA SA INTRE PE POARTA CATRE INDUMNEZEIREAu fost fost nişt nişte e înv învăţători tori at atât ât de buni buni [PRE [PREO OŢI, OAME OAMENI NIII REL RELIG IGIO IOŞI ŞI,, MORALIŞTII], încât elevii lor au ajuns la nebunie. VB cr crede în bunătatea voastră înnăscută; reţineţi această diferenţă. VB VB spune că toţi oame oamenii nii se se nasc nasc bun buni, i, că bun bunătatea tatea voa voast strr ă este este un un lucr lucru u natu natural ral.. Asta Asta este este!! Sunt Sunte eţi deja deja bun buni! i! Ave Aveţi nevo nevoie ie de de o cre creşt şter ere e nat natur ural ală, nu nu ave aveţi nevo nevoie ie să vi se se impu impun nă ceva ceva;; iat iată de ce nim nimic ic nu este ste lu luat drept rept r ău. Dac Dac ă exist xistă mânie ânie,, sex sex şi lăcomi comie, e, VB VB spun spune e că şi ele ele sun suntt bun bune. e. Singu Singurul rul lucru lucru care care lipse lipseşte şte este este că nu sunte sunteţi orie orient nta aţi spr spre e voi voi înşi înşiv vă, cen centr tra aţi în în voi voi înşi înşiv vă; de de ace aceea ea nu vă pute puteţi fo folosi losi de toat toate e acestea. Mânia Mânia nu nu este este rea. rea. Probl Problem ema a este este că voi nu v ă aflaţi în interio interior, r, şi atun atunci ci mâni mânia a cree reează hao haos. Dac Dacă sunt sunte eţi pre preze zen nţi aco acolo lo,, în în in interi terio or, mânia ânia devi devine ne energ nergie ie s ăn ătoas toasă, mân mânia ia devi devine ne sănătate tate.. Mân Mânia ia se tran transfo sform rmă în ener energie gie şi dev devine ine bun bună. Oric Orice e este este acol acolo o est este e bun. VB cred crede e că bun bunătate tatea a înn înnăscut scută se afl află în toat toate. e. Totu Totull est este e sfâ sfânt nt,, nim nimic ic nu este este lips lipsit it de sfin sfinţenie enie şi nimic nimic nu este este rău. [ Don Don Miguel Miguel Ruiz Ruiz "TOT "TOTUL UL ESTE ESTE PERFE PERFECT" CT" ] Pent Pentru ru VB, VB, nu nu exi exist stă diav diavo ol, ci num numai exis existe ten nţă divin ivină. Religii Religiile le nu pot pot exista exista fără diavol diavol.. Ele au nevo nevoie ie de Dumne Dumnezeu zeu,, dar au nevo nevoie ie şi de diav diavol ol.. Nu vă lăsaţi indu induşi şi în în ero eroar are e de de fap faptu tull că în tem templel plele e lor lor îl ved vede eţi num numai ai pe Dumnezeu Dumnezeu.. Diavolul Diavolul se ascunde chiar chiar în spatele acelui acelui Dumnezeu Dumnezeu din temple, temple, c ăci nici nicio o rel relig igie ie nu poat poate e exi exist sta a fără el. el.  Trebuie  Trebuie să existe ceva de de condam condamnat/CU nat/CULPABILI LPABILIZAT, ZAT, trebuie trebuie s ă existe ceva ceva împotriv împotriva a căruia ruia să lupt luptăm, ceva ceva ce treb trebuie uie distr distrus us.. IN IN NUM NUMEL ELE E IUB IUBIR IRII1 II131 31 ACCEPTAREA Nu se acce accept ptă totalita totalitatea tea EXISTEN EXISTENTA/ TA/ FIINTA FIINTA UMANA UMANA,, ci numai numai păr ţi din din ea. ea. Este Este un luc lucru ru fund fundam amen enta tal. l. Nici Nicio o relig religie ie nu vă acce accept ptă în tot totali alita tate te,, sunte sunte ţi acce accept pta a ţi doar doar par parţial. Religiil Religiile e spun: spun: "Acc "Accept eptăm iubire iubirea a ta, ta, dar dar nu accept acceptăm şi ura ura ta. ta. Distr Distruge uge ura." De AICI AICI se naşte naşte o prob problem lemă, căci, dacă distrug distrugem em comple complett ura, ura, distrug distrugem em şi iubire iubirea a– ele nu sunt sunt două lucruri separate separate.. CI DOUA POLARIZ POLARIZARI ARI CONTRARE CONTRARE ALE ALE ACELEIASI ACELEIASI ENERGII

Relig Religiil iile e spu spun: n: "Iţi acc accep epttăm lin linişt iştea ea,, dar dar nu îţi acc accep epttăm mân mânia. ia."" Dist Distru ruge geţi mân mânia, ia, şi vă dist distru rug geţi cal calit itat ate ea de de a fi viu. viu. Atunc tuncii ve veţi fi fi lin liniş işttiţi, dar dar nu nu ve veţi mai mai fi în viaţă – ve ve ţi fi morţi. Acea Acea linişte linişte nu este este via viaţă, este este numai numai moar moarte. te. Relig Religiil iile e vă împa împart rt înto întotd tdea eaun una a în în dou două: răul şi divi divinu nul. l. Ele acce accept ptă divin divinul ul şi sunt sunt  împotriva  împotriva răului – răul trebuie trebuie distrus. distrus. Deci, Deci, dac dacă cineva cineva le urmeaz urmează cu adev adevărat  învăţăturile, va ajunge ajunge la concluzia concluzia că, în moment momentul ul în care care îl ucide ucide pe diavol, diavol, îl ucide ucide şi pe Dumnezeu. Dar, Dar, de fapt fapt,, nim nimen enii nu nu le le urm urmea eazz ă cu adev adevărat; rat; nim nimen enii nu nu poa poate te s ă fac fac ă asta, asta, pent pentru ru că învăţătura însăşi este absurdă. Şi-atunci ce face toat ă lumea? Toat ă lumea mime imează, înş înşal ală. Ia Iată de ce exi exist stă atât atât de mult ult ă ipo ipocriz crizie ie.. Ac Aceast eastă ipo ipocrizi rizie e a fost fost provo provoca cattă de relig religie ie.. Nu puteţi fa face ce ceea ce ce re religia vă învaţă să faceţi, şi şi de deveni ţi ip ipocriţi. Dacă urma ţi preceptele, muriţi; dacă nu le urmaţi, vă simţiţi vinovaţi că vă lipseşte sentim sentiment entul ul religio religios. s. Deci Deci ce este de făcut? cut? Mintea Mintea cea cea viclea viclean nă ajunge ajunge la la un comp comprom romis. is. Din gur gură, este de acord acord şi spune spune:: "Te urm urmez", ez", dar dar fac face e tot tot ceea ceea ce vrea vrea s ă fac facă. Ve Ve ţi con conti tinu nua a să fiţi mân mânio ioşi, şi, veţi con conti tinu nua a să fac faceţi se sex, ve veţi fi fi şi şi în în co continu inuare laco acomi, dar ve veţi co continu inua să spu spune ţi că l ăcomia este este rea, rea, sexul sexul este este rău, mâni mânia a este este rea rea – toate toate sunt sunt păcate. cate. Aceasta Aceasta este ipocrizie. ipocrizie. Intreaga Intreaga lume lume este este ipocrită, niciun om om nu este onest. onest.  TOATA  TOATA LUMEA LUMEA ESTE ESTE FRACTURAT FRACTURATA/RUP A/RUPTA TA /NEVROZA /NEVROZATA TA Dac Dacă nu dispa isparr rel relig igii iile le care are de determ termin ină ace aceast astă rupt ruptur ură inte interi rio oară, ac aceast astă DEZBINARE/ RUPERE FRACTURARE/STARE SCHIZOIDA, niciun om nu poate fi onest. Pare Pare cont contrad radict ictor oriu, iu, căci toat toate e rel relig igiil iile e ne ne înv înva a ţă s ă fim oneşt oneşti, i, dar dar ele ele sunt sunt fund funda a ţia pe care se îna înalţă necinst inste ea. Ele vă fac necinst instiiţi; deoarec rece ele vă înv învaţă să fac faceţi luc lucruri imposibile, imposibile, lucruri pe care care nu le pute puteţi face, face, voi sunteti sunteti obligati obligati sa sa va prefaceţi. VB vă accept acceptă în tota totalita litate, te, VB spun spune: e: sau sau accep accepţi în totali totalitat tate, e, sau sau resp resping ingii în totalitate; totalitate; nu exist există cale de de mijloc. mijloc. Un om este este un întreg, întreg, un tot tot unitar. unitar. Nu-l Nu-l po ţi  împărţi. Nu poţi spune: spune: "Nu accept accept asta", c ăci ceea ce respingi respingi este este legat legat organic organic de ceea ce accepţi. Lucrurile stau cam aşa… Corpul meu este aici. Vine Vine cine cineva va şi şi spune spune:: "Iţi acce accept ptăm circu circula laţia sân sânge gelui lui,, dar dar nu acc accep eptt ăm zgom zgomot otul ul pe pe care care îl fac face e ini inim ma ta. ta. Nu acce accept ptăm bătaia taia cont contin inu u ă a ini inim mii tal tale. e. Acce Accept ptăm cir circu cula la ţia sâng sângel elui ui tău. Este ste în în re regulă, est este e sil sile enţioa ioasă." Dar sângel sângele e trece trece prin prin inim inima a mea, mea, iar iar bătăile ei ei sunt sunt legat legate e de circula circulaţia sânge sângelui; lui; de aceea îmi îmi bate inima. inima. Deci, ce ce s ă fac? Inima Inima mea şi sângele sângele meu sunt sunt legate legate organic. organic. Ele nu nu sunt sunt dou două lucruri, sunt un singur singur tot. tot. Deci, De ci, fie mă acce accept pta aţi în tota totalit litat ate, e, fie mă resp respin inge geţi în tota totalit litat ate, e, dar dar nu încer încerca ca ţi s ă mă împ împărţiţi, deo deoar arec ece e ve veţi face face un sacr sacril ileg egiu iu,, un un foar foarte te mar mare e sac sacri rile legi giu. u. Dac Dacă veţi cont contin inua ua să cond condam amn naţi bătăile ile inim inimii ii mele, ele, voi voi înc începe epe s ă-mi -mi cond condam amn n şi eu bătăile inimii. Dar Dar sâng sângel ele e nu nu va mai mai pute putea a circ circul ula a şi, f ăr ă asta asta,, nu nu voi voi pute putea a trăi. Dec Deci, i, ce ce ne rămâne de făcut? Rămân ânem em aşa aşa cum cum sun sunte tem m, dar dar cont contin inu uăm să spun spunem em altceva, ce nu suntem, ce nu putem fi . Nu este greu de înţeles cum cum sunt legate intre ele ele BATAILE BATAILE INIMII INIMII şi circula circulaţia sângelui, sângelui, dar dar este este greu de văzut cum cum sunt sunt legate legate dragostea şi ura. Ele sunt sunt una. una. Când Când iubi iubiţi pe cine cineva, va, ce ce face faceţi? Este Este o singur singură mişcare mişcare,, ca atunc atuncii când când expira expiraţi. Când Când iubi iubiţi pe cine cineva, va, ce face faceţi? Ieşi Ieşiţi în întâm întâmpin pinare area a perso persoane aneii iubite iubite,, este este ca o respir respira aţie care care iese. iese. Când Când urâţi pe cinev cineva, a, este este ca şi când când respira respiraţia se  întoarce.13  întoarce.132 2 Când Când iubi iubiţi, sun sunte teţi atr atraş aşii de de o anum anumit ită pers persoa oan nă. ATR ATRAC ACTI TIE E Când Când urâ urâţi, simţiţi rep repul ulsie sie.. RES RESPI PING NGER ERE E Atrac Atracţia şi şi repu repulsi lsia a sunt sunt dou două mome moment nte e ale ale ace acele leiaş iaşii mişc mişcări. Atrac Atracţia şi repulsi repulsia a nu sunt sunt dou două lucruri lucruri diferite diferite;; nu le pute puteţi separa. separa. Nu se poa poate te spun spune: e: "Ai "Ai voie voie să trag tragii aer aer în piep piept, t, dar dar nu ai voi voie e să îl sco scoţi afar afară, sau sau invers, invers, ai voie voie să expiri, expiri, dar nu ai voie voie să inspiri. inspiri. Ai voie voie numai numai una una din cele cele dou două. Fie Fie insp inspiri iri,, fie exp expiri iri.. Nu ai ai voie voie să le faci faci pe pe amân amândo dou uă." Dar Dar cum cum poţi ins inspi pira ra,, dac dacă nu poţi exp expir ira? a? Iar dac dacă nu ai voie voie s ă urăşti, şti, nici nici nu poţi iubi. VB spune: spune: "Acc "Accept eptăm omul omul în totalit totalitate ate,, deoarec deoarece e omul omul este o unitat unitate e organic organic ă."  TOATA  TOATA EXISTENTA EXISTENTA ESTE DIVINA DIVINA

Omul Omul este este o unit unitate ate,, nu po poţi renun renunţa la nimic nimic.. Şi aşa şi trebui trebuie e s ă fie, deoarec deoarece, e, dac dac ă omul omul nu este este o unitate unitate organ organic ică, atunci atunci nici nici univers universul ul nu poate poate fi o unitat unitate e organic organic ă. Omul Omul este culmea culmea acestei acestei unităţi organice. organice. Piatra Piatra de de pe drum drum este este o unitate unitate.. Pomul Pomul este este o unit unitat ate. e. Flo Floare area a şi păsările rile sun suntt uni unittăţi. Tot Totul ul este este o unit unitate ate,, deci, deci, de ce nu nu şi omul? Iar Iar omu omull este este culm culmea ea – o unit unitat ate e măreaţă, un un com compl plex ex org organ anic. ic. Din care nimic nu poate fi negat. VB spu spune ne:: "Te "Te acce accept ptăm aşa aşa cum cum eşti. eşti. Dar Dar ast asta a nu nu înse înseam amn n ă c ă nu este este nevo nevoie ie de de schi schimb mbar are, e, asta asta nu înse înseam amn nă că înce încete tezi zi a creş creşte te.. Dim Dimpo potr triv ivă, îns însea eamn mnă c ă treb trebui uie e să acce accept ptăm teme temelia lia creş creşte terii rii." ." Acu Acum m ave aveţi posib posibili ilita tate tea a să creşt creşte eţi, dar dar cre creşte ştere rea a nu va va mai fi o alegere. Creşter Creşterea ea nu dă loc aleg alegeril erilor, or, este este lipsit lipsită de alege alegeri, ri, este este în afara afara aleger alegerii. ii. Priviţi! De exemp exemplu, lu, când când un buddh buddha a dobândeşt dobândeşte e iluminarea, iluminarea, ne întreb întreb ăm: "Unde "Unde a dispărut mânia mânia lui lui –unde?" –unde?" A cunoscut cunoscut mânia, mânia, a cunoscut cunoscut sexul, deci deci unde unde au disp dispărut rut toat toate e astea astea?? Unde Unde sunt sunt?? Unde Unde a disp dispărut rut l ăcomi comia a lui? lui? Unde Unde este este?? Acum Acum nu mai mai vedem vedem mânie mânie în el. el. După ce a dobân dobândit dit ilumi iluminare narea, a, nu mai mai g ăsim mâni mânie e în el. Pute Puteţi recunoa recunoaşte şte nămolul molul din din lotus? lotus? Lot Lotusu usull creşte creşte în mâl. mâl. Dac Dacă nu aţi văzut zut nic nicio ioda dattă lotu lotusu sull cres crescâ când nd în în mâl mâl şi şi prim primii ţi o flo floar are e de lotu lotus, s, nu nu v-a v-arr putea putea trece prin minte minte că frumoasa frumoasa floare floare de lotus a crescut crescut în mâlul mâlul de pe fundul fundul unui iaz? O ALTA FORMA DE EXISTENTA A ACELORASI ATOMI DIN DIN NOROI 133 Doar cu câteva câteva zile zile în urmă citeam Confesiunile Confesiunile lui lui Jean-Jacques Jean-Jacques Rousseau Rousseau.. Este o carte carte rar rară. Este Este prima prima carte carte din lume lume în care care autor autorul ul se dezv dezvăluie pe sine sine  însuşi. Orice păcate ar fi comis, comis, orice imoralitat imoralitate, e, el se deschide, deschide, se dezgole dezgoleşte, şte, se prezint prezint ă golgol-go golu luţ. Dar Dar dac dacă citi citiţi Con Confe fesi siun unil ile e lui lui Rou Rouss ssea eau u nu ave aveţi cum cum să nu sim simţi ţi cât cât de mult îi place; place; se simte extaziat. extaziat. Vorbind Vorbind despre păcatele sale, sale, despre imoralitate imoralitatea a sa, el se simte extaziat. Pare Pare că savure savureaz ază totul. totul. La încep început, ut, în intro introduc ducere ere,, Roussea Rousseau u spune: spune: „Când „Când va veni veni ziua ziua Judec Judecăţii de Apoi, Apoi, îi voi voi spune spune lui Dumn Dumneze ezeu u Atotpu Atotputern ternicu icul: l: «Nu«Nu-ţi face face griji griji în în leg legătur tură cu mine mine.. Cite Citeşte şte acea aceast stă cart carte e şi vei vei şti şti tot totul. ul.»" »" Înainte de el nimeni nu s-a confesat cu atâta sinceritate. Iar la sfârşitul sfârşitul cărţii spune: spune: „Dumnez „Dumnezeule eule Atotp Atotputernic uternic,, Dumnezeu Dumnezeule le Etern, Etern, împlineşte împlineşte-mi singura dorin rinţă. Am mărtu rturis risit totul; acu acum las lasă mul ţime imea uriaş riaşă să se aprop ropie şi să-mi asculte lte confesiunile." Deci, Deci, pute putem m să presup presupune unem m că el a mărturisit rturisit şi fapte fapte pe care care nu nu le-a le-a com comis. is. Se Se simt simte e extaziat extaziat şi savureaz savurează totul. totul. S-a identificat. identificat. Nu exist există decât decât un singur singur păcat pe pe care care nu îlîl recuno recunoaşte aşte – acela acela de a se se identi identifica fica.. S-a identificat identificat cu cu fiecare păcat pe care care l-a comis comis sau pe care nu nu l-a comis, comis, iar acesta este singurul singurul păcat pentru pentru cei care cunosc cunosc în profunzim profunzime e modul modul în care care func func ţioneaz ă mint mintea ea ome omene neasc ască. 240 240 O să vă pove poveste stesc sc o anec anecdo dottă din din viaţa lui lui Nag Nagarj arjun una. a. CARE CARE ILUST ILUSTRE REAZ AZA A EFEC EFECTU TULL  TRANSFORMA  TRANSFORMATOR TOR AL AL PREZENTEI PREZENTEI CONSTI CONSTIENTE ENTE CARE CARE VINDECA VINDECA HOTIA HOTIA - CEEA CEEA CE NU POATE FACE MORALA Nagarjuna Nagarjuna a fost unul unul dintre dintre cei mai mari mari maeştri maeştri pe care i-a dat vreodat vreodată India – de calibrul lui Buddha, al lui Mahavira şi al lui Krishna. Nagarjuna era un geniu. Din punct de vedere vedere intele intelectu ctual, al, nu se com compar pară cu nimen nimenii din din lume lume;; rareo rareori ri se întâm întâmpl pl ă s ă aibă cineva cineva un intele intelect ct atât atât de p ătrunz trunz ător. tor. Trece Trecea a print printr-u r-un n oraş, oraş, printr printr-o -o capital capital ă, şi umbla întotdeauna gol. Regina Regina care care dom domnea nea în acel acel regat regat era era o credin credincio cioas asă, o adept adept ă a lui, lui, o devota devotatt ă care care  îl iubea iubea pe Nagarjun Nagarjuna. a. Acesta Acesta a ajuns la palatul palatul ei şi a cerut de de mâncare. mâncare. Avea o strachi strachin nă de lemn lemn în care care prime primea a mâncare mâncare atun atunci ci când când cerşea cerşea.. Regina Regina i-a i-a spus: spus: "D ămi mie mie ace acest st vas vas;; am am să-l păstre strezz ca ca pe pe o reli relicv cvă de pre preţ; am am pen pentr tru u tin tine e alt alt vas. vas. Poţi să-l iei iei pe pe ace acela la." ." Nagarju Nagarjuna na a spus: spus: "Bine!" "Bine!" Celălalt vas era un un vas vas de de aur, aur, bătut cu piet pietre re pre pre ţioase; ioase; era un vas foarte scump. Nagarjuna nu a spus nimic. In mod obişnuit, un sannyasin nu l-ar fi luat, ar fi spus: "Nu "Nu pot pot să mă atin ating g de aur." aur." Dar Dar Naga Nagarju rjuna na l-a luat luat.. Dacă într într--adevăr au aurul rul es este numai numai noroi, noroi, atunci atunci de ce să facem o deoseb deosebire? ire? EGALITATE MENTALA . Chiar Chiar şi regin regina a a sim simţit că nu era era bine. bine. S-a S-a gând gândit: it: "De "De ce? ce? Ar fi trebu trebuit it să refuze. refuze. Doar Doar este un mare sfânt! De ce a luat un lucru atât de valoros, când este gol, nu are haine, nu are nimic al lui? De ce nu s-a împotrivit?" Dacă Nagarju Nagarjuna na ar fifi refuzat refuzat să ia vasul, vasul, atunc atuncii regina regina ar fi insis insistat tat,, l-ar fi rugat rugat,, şi asta asta ar fi făcut-o cut-o să se simt simtă mai mai bine bine.. Naga Nagarju rjuna na l-a luat luat şi a plec plecat at..

Un hoţ l-a văzut trecân trecând d prin prin oraş oraş şi s-a gândit gândit:: "Omu "Omull acesta acesta nu va fi în stare stare s ă-şi păstrez streze e vasu vasul, l, mai mai mult mult ca sig sigur ur că cinev cineva a i-l i-l va fur fura. a. Aşa Aşa gol gol cum cum e – cum cum poat poate e s ăşi ape apere re vasu vasul, l, dac dacă cine cineva va înce încear arccă să i-l i-l fur fure? e?"" Dec Deci, i, s-a s-a lua luatt dup după el.. el.... ho hoţul a  început  început să-l urmărească pe Nagarjun Nagarjuna. a. Naga Nagarj rjun una a st stătea tea în în afa afara ra oraş oraşul ului ui,, înt întrr-o o vec veche he măn ăstir stire, e, sing singur ur;; măn ăstir stirea ea era era în în ruine. A intrat, a auzit auzit paşi în urma lui, dar nu le-a acordat acordat nicio nicio aten ţie, nu s-a uitat înapoi, înapoi, deoarec deoarece e s-a gândi gândit: t: "Prob "Probabi abill vine dup după vasul vasul de cerşi cerşit, t, nu dup dup ă mine; mine; cine cine ar veni veni dup după mine mine,, că doar doar nim nimen enii nu m-a m-a urm urmat at nic nicio ioda datt ă print printre re ace aceste ste ruine ruine?" ?" A intr intrat. at. Hoţul a rămas mas în afara afara zidur zidurilo ilorr şi a aştep aştepta tat. t. Văzând zând că nu apar apare, e, Naga Nagarju rjuna na a aruncat vasu vasull afa afarră. Ho Hoţul nu nu put putea ea să înţelea eleag gă: "Ce "Ce fel fel de de om om est este e ace acest sta? a? E gol gol,, are are un vas vas atât atât de pre preţios ios şi şi îlîl aru arun ncă afar afară!" Aşa că l-a l-a înt întreb rebat: at: "Po "Pot să int intru? ru? Aş Aş do dori s ă vă  întreb ceva." Naga Nagarju rjuna na i-a răspun spuns: s: "Am "Am aru arunc ncat at vasu vasull afa afarră, aşa aşa că poţi intr intra a – l-am l-am aru arunc ncat at pent pentru ru a te aju ajuta ta să intri. intri. Sunt Sunt pe cale cale să-mi -mi fac fac somn somnul ul de dup dup ă-mas -masă. Dac Dacă aş fi ado adormit rmit,, ai ai fi fi int intra ratt dup după vas, vas, dar nu te-ai te-ai fi întâ întâlnit lnit cu cu mine. mine. Deci Deci,, intr intr ă." Hoţul a intrat intrat şi a spus: spus: "De "De ce ai ai aruncat aruncat un un vas atât atât de de preţios? Eşti Eşti un înţelept elept atât atât de mare, mare, eu nu nu sunt sunt decâ decâtt un hoţ; nici nici nu nu merit merit s ă stau stau în fa ţa ta." ta." Nagarjuna i-a spus: "Nu "Nu te te îng îngri rijo jora ra,, to toţi sun sunte tem m hoţi. Ve Vezi zi--ţi de de tre treab abă, nu nu te te mai mai gândi gândi la asta, asta, nu mai mai pierde pierde vrem vremea ea cu lucr lucruri uri lipsi lipsite te de impor importan tanţă." EGALITATE MENTALA Hoţul a răspun spuns: s: "Un "Uneo eori, ri, uitân uitându du-m -mă la oam oamen enii ca ca tine tine,, mint mintea ea mea mea tân tânje jeşte şte s ă afle afle cum ai atin atinss aceas aceasttă stare. stare. Eu Eu sunt sunt un un ho hoţ; mi mi se pare pare impos imposibil ibil s ă pot atinge atinge şi eu o astf astfel el de de stare stare.. Dar Dar sper sper şi mă rog rog ca ca într într-o -o zi zi să fiu şi eu în sta stare re să arun aruncc un lucr lucru u atât atât de de pre preţios. ios. 265 265 Inva Invaţă-mă ceva eva. Am fost fost la mulţi înţelep lepţi, sunt sunt un hoţ bine bine-c -cun uno oscut scut,, toat toat ă lum lumea m ă cunoaşte. Cu toţii îm îmi spun spun:: «Re «Renu nun nţă la hoţie, ie, şi num numai ai dup după acee aceea a te vei vei pute putea a apu apucca de medit edita aţie.» ie.» Dar Dar ast astaa-ii impo imposi sibi bil, l, nu nu mă pot pot lăsa de hoţie, ie, dec decii nu nu mă pot pot apu apuca ca de medi medita ta ţie." ie." Naga Nagarj rjun una a a spu spus: s: "Dac "Dacă cine cineva va îţi spu spune ne să renu renun nţi la la hoţie pent pentru ru c ă altf altfel el nu te vei vei pute putea a apuc apuca a de med medita itaţie, ie, omul omul acel acela a nu ştie ştie nimi nimicc desp despre re med medita itaţie. Ce Ce leg leg ătur tur ă are medita itaţia cu ho hoţia? ia? Nu Nu au au nic nicio io leg legătur ă. De Deci, continu inu ă s ă faci aci ce ceea ce ce ai ai f ăcut şi şi până acum. Iţi vo voi da da o te tehnică de me medita ita ţie; ie; po po ţi s ă o pr pract actici. ici."" EROAREA PUNERII MORALEI/ PORUNCILOR INAINTEA CENTRARII Hoţul a răspun spuns: s: "Acu "Acum m se se par pare e că vom vom put putea ea lucr lucra a împ împre reun ună. Dec Decii pot pot să-mi -mi co contin ntinui ui profesi profesiune unea a de hoţ? Ce tehn tehnic ică îmi îmi dai? dai? Te Te rog rog să-mi -mi spui spui ime imedi diat at!" !" Nagarju Nagarjuna na a spus: spus: "Tre "Trebui buie e doar doar s ă rămâi mâi conştie conştient. nt. Atunc Atuncii când când furi ceva ceva,, fii conştient conştient de ceea ceea ce faci. Atunci Atunci când spargi spargi vreo cas casă, fii pe deplin conştien conştient. t. Atunci Atunci când spargi vistieria, fii conştient. Atunci când furi ceva din vistierie, fii conştient. F ă totul conştient. Indiferent cu ce te îndeletniceşti, nu este treaba mea, nu m ă inter interese eseaz ază. Şi Şi vin vino o îna înapo poii la mine mine dup dup ă cinc cincisp ispre reze zece ce zile zile,, dar dar num numai dac dacă ţi-ai i-ai practicat profesiunea. Prac Practic tică-ţi pro profe fesiu siune nea a de de ho hoţ vrem vreme e de de cin cinci cisp spre reze zece ce zile zile:: fă ce făceai ceai şi îna înain inte te,, dar dar fă toate toate aces aceste tea a pe pe dep deplin lin conşt conştie ient. nt."" In cea de-a de-a treia treia zi, hoţul a revenit revenit şi i-a spus: spus: "Cinc "Cincisp ispre reze zece ce zile zile îns însea eamn mnă mult mult prea prea mult, mult, iar iar tu tu eşti eşti un ins care care mă poat poate e păc ăli. Cu tehn tehnica ica dat dată de tine tine,, să fiu perfe perfect ct conşti conştient ent,, nu pot pot fura. fura. Am fost la palat palat în ultime ultimele le trei trei nop nopţi. Am ajun ajunss în visti vistierie erie,, am desc deschishis-o, o, am văzut o mul mul ţime de de odoar odoare e  în faţa mea mea şi am devenit devenit perfect perfect conştient conştient:: am devenit devenit ca o statuie a lui Buddha. Buddha. Nu am mai putut continua; mâna mea nu s-a putut mişca; tot ce era în vistierie mi se părea lipsit de importanţă. M-am întors o dată şi încă o dat ă. Ce s ă fac?  Tu mi-ai mi-ai spus spus că abandonar abandonarea ea profesiunii profesiunii mele nu este este necesar necesară, dar se pare că metoda ta presupune acest lucru." Nagarjuna Nagarjuna a spus: spus: "Nu mai mai veni la mine. mine. Acum ai posibilitatea posibilitatea să alegi. Dac Dacă vrei vrei să con contin tinui cu cu pro proffesiu siune nea a ta ta de de ho hoţ, uit uită de med edit ita aţie. ie. Dac Dacă vre vrei să medite itezi, renunţă la hoţie. ie. Po Poţi să aleg legi." i." Ho Hoţul a spus: "M"M-ai pu pus în în dificu dificultate ltate.. In ultim ultimele ele zile zile am am aflat aflat ce înseam înseamn nă să fii viu. viu. Când Când am pleca plecatt prim rima dat dată de la pa pala latt fără să fur ceva ceva,, m-am -am sim simţit ca un reg rege, nu ca un hoţ. In aceste aceste zile am fost fost atât atât de de feric fericit, it, încâ încâtt acum acum nu mai mai pot pot să renun renunţ la meditaţie. M-ai păcălit; acum iniţiază-mă, fă-mă discipolul tău. Nu mai are rost rost să continu continui, i, trei trei zile mi-au mi-au fost fost de ajun ajuns." s."

Orice Orice ai face, face, dac dacă eşti conşti conştient ent,, devin devine e medi medita taţie. Ince Incearc arcă să conşt conştien ienti tize zezi zi ide ident ntifi ifica care rea a – dev devin ine e med medit ita a ţie. Dacă faci faci acest acest lucru lucru FIIND FIIND ABSENT ABSENT în mod mod incon inconştien ştient, t, atun atunci ci este este un mare mare păcat. cat. Cu to toţii vă identif identifica icaţi cu multe multe lucruri lucruri:: "Asta "Asta este este a mea, mea, aia aia este este a mea…" mea…" Vă identif identifica icaţi. "Ace "Aceasta asta este este ţara mea, mea, aceasta aceasta este este na na ţiunea iunea mea, mea, acesta acesta este drapelul meu…" Dacă cineva cineva arunc aruncă steagu steagull ţării voastre voastre pe jos, deven devenii ţi furioşi furioşi – ce face omul omul acela? acela? Nu ave aveţi nicio nicio na naţiune iune şi toa toate te ste steag agur urile ile na na ţiona ionale le sunt sunt mitu mituri. ri. Ne Ne juc juc ăm cu ele precum precum copiii copiii cu maşinu maşinuţele; ele; sunt sunt ca nişte nişte juc jucării. Dar pute puteţi fi ucişi ucişi sau sau pute puteţi ucide ucide pentru pentru ele; ţări pot fi distruse, distruse, ţări pot fi ridicate ridicate pentru că cineva a insultat insultat un steag. steag. Şi nu este este decâ decâtt o buca bucatt ă de pânz pânză. Ce se întâ întâm mplă? Vă ide identifi tifica caţi cu cu el. el. Acesta Acesta este este tipu tipull de ident identific ificare are inco inconştie nştient ntă. Acest Acest lucru lucru este este un păcat. cat. Pent Pentru ru ast astăzi, zi, ajung ajunge. e. 266 266 Singure, învăţăturile despre morală nu vă pot aj ajuta, dacă nu aveţi şi şi o metodă cu ajutorul căreia să vă schimbaţi conştiinţa interioară. Numai atunci nu veţi mai fi duali: duali: veţi deveni deveni un singur singur tot. tot. Animalul Animalul este un un tot unitar; unitar; la fel este şi un sfânt. Omul este dual [CA IANUS CEL CU DOUA FETE- UNA INDREPTATA SPRE TRECUTANIMAL ANIMALITA ITATETE- SI ALTA ALTA SPRE SPRE VIITO VIITORR- DIVINI DIVINITAT TATE] E] pentr pentru u c ă se situeaz situează undeva undeva între între cele două, între un animal animal şi un sfânt sfânt – sau, am putea putea spune, spune, între între Dumnezeu Dumnezeu şi un câine. Omul Omul este este la mijlo mijloc. c. Înăuntru untru este este câin câine; e; în în afa afarră pret pretind inde e că e Dum Dumne neze zeu. u. Acest Acest lucru lucru creeaz creează tensiun tensiuni, i, ango angoas asă şi totul totul devine devine fals. fals. Aţi putea să decădeţi şi să deveni deveniţi anima animale; le; şi şi aţi fi fi mai mai aute autenti ntici, ci, mai mai fireşt fireşti, i, decât decât în în pos postura tura de om. Dar prin prin asta asta aţi pierde pierde foarte foarte mult mult – aţi pierde pierde posibilitatea posibilitatea de a deveni deveni Dumnezeu. Animalul Animalul nu poate poate deveni deveni Dumnezeu Dumnezeu,, pentru că el nu are ce transcen transcende. de. Reţineţi, animalul animalul nu poate poate deveni deveni Dumne Dumnezeu zeu deoarece deoarece,, în cazul cazul lui, nu este este nimic de transfo transforma rmat. t. Anima Animalul lul e împ împăcat cu cu el însuşi; însuşi; nu nu are prob problem leme, e, nu cuno cunoaşte aşte stări conflic conflictua tuale, le, nu are ce transc transcend ende, e, o barier barieră dincol dincolo o de care s ă treac treacă. Anima Animalul lul nu este nici măcar conştient, conştient, el este firesc inconştient inconştient.. Dar animalul animalul ESTE autentic, autentic, chiar chiar dacă nu este este conşt conştient ient de de acest acest lucru. lucru. Nici Niciun un an anim imal al nu poat poate e să mint intă; ace acest st lucru este imposibil. Dar nu pentru pentru că animalele animalele au un grad grad înalt de de moralitate; moralitate; ele ele nu mint mint deoarece deoarece ele nu sunt sunt conştiente conştiente de faptul faptul c ă poate poate exista falsitate falsitate.. Ele Ele nu nu au au cum cum să fie fie dec decât ât ad adev evărate, rate, da darr ace acest st ad adev evăr nu nu se se dato datore reaz ază alegerii alegerii lor; de fapt, este este ceea ce le men menţine într-o stare stare de sclavie. sclavie. Un anima animall nu are cum cum să fie altfe altfell decât decât adev adevărat; rat; dar asta asta nu este este alege alegerea rea lui: lui: pur pur şi simplu simplu el nu are are cum cum să alea aleag gă. Pent Pentru ru el nu exist există alter alterna nativ tivă; el el nu nu poa poate te fi dec decât ât el  însuşi. Nefiind Nefiind conştient conştient de faptul că poate poate alege, alege, nu are cum cum s ă o facă. Omul, Omul, îns însă, cuno cunoaşte aşte aces aceste te posi posibilit bilităţi. Omul Omul poate poate fifi fals. fals. Asta Asta este este dezv dezvolt oltare are!! Asta Asta este este evol evolu uţie! Omul poate fi necinstit, aşadar poate fi şi cinstit, poate fi fals sau poate fi firesc. Omul are posibilitatea posibilitatea de de a alege. alege. Animalele Animalele nu pot alege; alege; ele nu nu au cum s ă fie altfel altfel decât naturale, naturale, fireşti, fireşti, adevărate. Este Este de fapt fapt sclavia, sclavia, nu libertate libertatea a lor. 288 De ce? ce? Şi cum cum să ajung ajungii să-l cun cunoş oşti? ti? Nimen Nimenii nunu-ţi va va spu spune ne.. Deo Deoare arece ce toat toată lumea lumea este ste pre preg gătit tită num numai să etic etiche hete teze ze:: bu bun sa sau rău. Acea Aceast stă etic etiche hettare are pro provo voac acă nefericire, nefericire, ne ne face face viaţa iad. iad. Deci De ci,, un un lu lucru cru de de re reţinut inut – pe pentru tru ori orice ce căutător, tor, un căutător tor ade adev v ărat, rat, ace acesta sta est este e lucr lucrul ul fun funda dam menta entall ce ce tre trebu buie ie re reţinut inut:: rămâne âne ţi la fapt fapte, e, înce încerc rca a ţi s ă le cun cunoa oaşt şte e ţi. Nu lăsaţi societatea să vă oblige să trăiţi după ideologia ei. Nu vă priviţi pe voi înşivă prin ochii altora altora.. Ave Aveţi şi voi voi ochi, ochi, nu nu sunte sunteţi orbi. orbi. Şi mai mai ave aveţi şi fapte faptele le vie vieţii voast voastre re inter interioa ioare. re. Folo Folosi siţi-vă ochii ochii!! Asta Asta înse înseam amn nă a cer cerce ceta ta fapte faptele. le. Şi, dac dacă face faceţi aces acestt luc lucru, ru, atun atunci ci nu va mai mai fi nicio nicio prob problem lemă. Dar, Dar, atunci atunci când când cinev cineva a face face acest acest lucru, lucru, uneor uneorii se simte simte r ău şi nu este este în largul largul s ău. Veţi sim simţi ac acest est luc lucru num numai dacă nu aţi în înţele eles fap fapttele; le; nu nu v ă sim simţi ţi bin bine e pe pentru tru c ă este ste o repr reprim imar are e subt subtil ilă. Şti Ştiţi dej deja a că mânia ânia este ste un un luc lucru r ău. Dac Dacă v ă spu spun s ă cerc cercet eta aţi acest acest lucru lucru,, veţi cerce cerceta ta num numai ai în în scop scopul ul ren renun unţării. rii. Renu Renun n ţarea area este este aco acolo lo,, mereu ereu prez prezen enttă în minte intea a vo voastr astră. A fost aici un om om în vârstă, un om de şaizeci şaizeci de ani. ani. Era un om foarte foarte credincio credincioss – nu era un simp simplu lu cred credinci incios, os, era era tipul tipul de lide liderr religio religios. s. El înv învăţase mul mulţi oameni oameni şi scrisese multe cărţi. Era un campion campion al moralei, moralei, dar acum, acum, la vârsta vârsta de şaizeci de ani, ani,

a venit venit la mine mine şi mi-a mi-a spus: spus: "Tu "Tu eşti eşti singuru singurull om căruia îiîi pot spune spune adev adevăratele ratele mele mele proble probleme me.. Cum Cum pot pot să mă desco descoto toro roses sescc de sex? sex?"" Şi eu care îl auzisem auzisem vorbind vorbind despre despre nefericirea nefericirea pe care care sexul sexul o atrage dup dup ă sine! Scri Scrise sese se cărţi, îşi îşi tor tortu tura rase se fiii fiii şi şi fiic fiicel ele. e. Dac Dacă vre vreţi să tort tortur ura aţi pe pe cin cinev eva, a, mora morali lita tate tea a este ste cea cea mai bună meto etodă – cea cea mai uşoa şoar ă. Imediat Imediat îi creezi creezi acel acelei ei perso persoane ane un un sentim sentiment ent de de vinov vinovăţie. Este tortur tortura a cea cea mai mai subtil subtilă. Vorbi Vorbiţi despre despre brah brahmac machar harya ya şi ve veţi crea crea un sentim sentiment ent de vinovăţie, deoarece deoarece este atât atât de greu greu s ă fii un brahmach brahmachari, ari, un celibatar celibatar pur. pur. Este foarte foarte greu, iar când vorbeşti despre brahmacharya, şi cel cu care vorbeşti nu poate fi aşa, se simte vinovat. Deci De ci,, aţi cre creat at sent sentim ime entu ntul de vino vinov văţie; ie; acu acum vă pute puteţi tort tortur ura a vic victi tim ma. L-a L-a ţi f ăcut cut pe pe celălalt lalt să se sim simtă degra egrada dat, t, să se sim simtă infe inferi rio or. Acum Acum nu se se va va mai sim simţi bin bine e în în pielea lui. Dup După fiecare act sexual, sexual, se va simţi vinovat. vinovat. Se va gândi mereu la brahm brahmach achary arya a şi nu va şti şti ce să facă. Mintea Mintea lui lui se va gândi gândi mereu mereu la la brahma brahmacha charya, rya, iar corpul corpul lui va fi activ sexual. sexual. Atunci, Atunci, va fi pornit pornit împotriva împotriva corpului corpului său. Se va gândi: gândi: "Eu nu sunt sunt corpu corpull meu. meu. Aces Acestt corp corp este este ceva ceva foarte foarte rău." Şi, odat odată ce aţi creat creat sent sentim imen entu tull de vino vinov văţie în în cin cinev eva, a, a ţi otr otrăvit vit o min minte te,, a ţi dist distru russ-o. o.29 294 4 Oric Orice e ai const construi ruitt în nume numele le rel relig igiei iei,, mor morali alittăţii, cult cultur uriiii este este o struc structu turr ă fals falsă, la la supr supraf afa aţa pământ ântului lui – do doar o fa falsă faţadă. Ade Adev văratu ratull om om se se asc ascu unde nde în în su subter bteran an.. Deci animalul animalul din din tine nu este este foarte foarte depart departe; e; faţada ta este este doar doar superficia superficiall ă. Cineva te insult insultă: dispare gentlem gentlemanul, anul, apare apare animalul. animalul. Gentlemanu Gentlemanull este doar de supraf suprafa aţă; vulca vulcanul nul se afl află în imedi imediata ata apropie apropiere. re. În orice orice mome moment nt poat poate e fi adus adus la supraf suprafa aţă, iar când când erup erupe, e, intel intelige igen nţa ta, mora moralita litatea tea ta, ta, religia religia ta, lucru lucrurile rile care care te te plaseaz plasează, cum se zice, zice, deasupra deasupra animalelor animalelor pur pur şi simplu dispar. dispar. Când realul realul se impune, impune, falsul dispare. dispare. Numai Numai atunci când când realul se întoarce întoarce sub p ământ, mânt, reapare falsul. Când Când eşti furios, unde este mintea mintea ta, unde este conştiin conştiin ţa ta, unde este moralit moralitate atea a ta? ta? Unde Unde sunt sunt jur jur ămintele mintele pe care le-ai le-ai făcut de atâtea atâtea ori – c ă: „De „De acum acum nu mă voi voi mai mai sup supăra nici niciod odat ată?" Cân Când d apare apare furia furia,, ele ele disp dispar ar pur pur şi şi simpl simplu. u. Cân Când d sup supărare rarea a s-a s-a reîn reînto tors rs în în peşt peşter era a sa, sa, în peşt peşter era a sa subt subter eran ană, înce începi pi să regr regre eţi. Ace Aceii prie priete teni ni falş falşii s-a s-au u str strân ânss din din nou. nou. Înce Încep p să vorb vorbea easc scă, să cond condam amne ne şi s ă plănuia nuiasc scă viitorul, dar în viitor se va întâmpla din nou acelaşi lucru: când furia revine, umbrele dispar. Conşt Conştiin iinţa ta în ace acest st mom momen entt e doa doarr o umb umbrr ă. Nu e un lucru lucru rea real; l; nu nu are are subs substa tan n ţă. Poţi face face un jur jurământ mânt de de brah brahma mach char arya ya,, de cas castit titat ate e – nu are are nici nicio o impo importa rtan n ţă pent pentru ru instinc instinctul tul tău sexual. sexual. Inst Instinct inctul ul sexual sexual merge merge pur pur şi simplu simplu sub sub pământ, mânt, iar iar când el revine revine,, jurămintele mintele tale tale de brah brahmac machary harya, a, de casti castitat tate e se vor vor dovedi dovedi a fi f ăcute cute din lucruri foarte efemere. Nu pot înfrunta realitatea.Deci acestea sunt cele dou ă atitud atitudini. ini. Poţi fie să reprim reprimii sexul sexul – şi atunc atuncii nu vei trece trece nicio niciodat dată dinco dincolo lo de el –, fie poţi folosi folosi energia energia sexual sexuală într-un într-un mod mod creativ. creativ. Nu îi spui „nu", ci ci un „da" convins, convins, profund; profund; nu o îngropi îngropi în subteran subteran,, în adâncuri, adâncuri, ci construieşti construieşti din ea ea o structur structur ă la supraf suprafa aţa pământu mântului. lui. Şi atunc atuncii vei vei fi un om adev adev ărat. rat. Evide Evident, nt, va va fi dific dificil; il; de de aceea aceea aleg alegem em cale calea a mai mai uşo uşoară. E mai uşo uşor să ai o str struc uctu turr ă fals falsă, pen pentr tru u că nu este este nevo nevoie ie de nim nimic. ic. Un Un sin singu gurr luc lucru ru e nec neces esar ar:: să te amăgeşt geşti, i, asta asta e tot tot.. Dac Dacă te poţi am am ăgi, gi, poţi cre crea a cu cu mar mare e uşu uşuri rin nţă o str struc uctu turr ă fals falsă. Nu Nu se se va va sch schim imba ba nim nimic, ic, dar dar vei vei mer merge ge  înainte  înainte crezând crezând că totul totul s-a schimba schimbat. t. Este Este uşor uşor să cree creezi zi o iluzi iluzie. e. Să cree creezi zi o rea realit litat ate e este este o sar sarci cin nă dific dificililă, este este greu. greu. Dar Dar merit merită, pentru pentru că, odat odată ce ai creat creat ceva ceva cu cu ener energii gii reale, reale, structu structura ra ta nu poate poate fi zdru zdrunc ncin inat ată. Dac Dacă sexu sexull este este la sup supra rafa faţa pământu ântulu lui, i, atu atunc ncii poţi crea crea ceva ceva din din el – de exemp exemplu, lu, iubire iubire.. Dacă sexul sexul este este transfo transforma rmat, t, devin devine e iubire; iubire; dac dac ă este este reprima reprimat, t, devine ur ură. Înce Începe pe să îţi fie fie tea team mă de iubi iubire re,, dac dacă repr reprim imii sexu sexul. l. O per perso soan ană care care a rep reprim rimat at sexu sexull se va teme întotdeauna de dragoste, deoarece, din momentul în care apare dragostea, dragostea, urmeaz urmează sexul. sexul. Dragoste Dragostea a ţine de suflet, suflet, sexul sexul ţine de trup, şi nu i se poat poate e per perm mite ite dra drago gost stei ei să apar apară, căci dup după ea va urm urma sexu sexul. l. Va Va fi chia chiarr unde undeva va apro aproap ape, e, dup după col colţ. Aşa Aşa că o per perso soan ană care care a repr reprim imat at sexu sexull nu poat poate e fi iubito iubitoare are.. Sar put putea ea să o arat arate, e, s-ar s-ar put putea ea să se pre prefac facă a fi foa foarte rte iubit iubitoa oare, re, dar dar nu nu poat poate e fi , pent pentru ru că îi est este e atâ atâtt de de fric frică. Nu Nu te te poa poate te atin atinge ge cu o mân mân ă iubi iubito toare are,, din din cauz cauz ă c ă teama teama se află acolo. acolo. Mâna iubitoare iubitoare se poate poate dovedi dovedi în orice mome moment nt a fi o atingere atingere sexu sexual ală, aşa aşa că se va tem teme; e; nu îţi va va pe permit rmite e să o at atingi ingi.. Poate aduce aduce multe multe argumente, argumente, dar adev adev ăratul motiv motiv este teama teama – teama de instinctul instinctul pe care l-a reprimat. Şi va fifi pli plin nă de ură, pen penttru că oric rice ene energ rgie ie rep reprim rimată se răsto stoarnă şi se înto întoar arcce la la natu natura ra sa orig origina inarră.

Sexu Sexull se mişc mişcă uşor uşor către dra drago goste ste;; aces acesta ta est este e cursu cursull natur natural. al. Dac Dacă îl vei vei opri, opri, dac dacă vei vei crea crea obsta obstaco cole le în în cal calea ea sa, va deve deveni ni ur ur ă. Deci Deci aşaaşa-zi zişii şii tăi sfin sfinţi şi aşaaşa-zi zişii şii tăi profe profeso sori ri de de mor moral ală, dac dacă prive priveşti şti adân adâncc în în ei, ei, vei vei desc descop oper erii că sunt sunt plin plinii de de ur ur ă. 422 422-423 Sup Supărare rarea a ta ta e rep repri rim mată, tri trist ste eţea ta e rep repri rim mată, chi chiar ar şi buc bucur uria ia ta e rep repri rima matt ă. Omul Omul,, aşa aşa cum cum est este, e, este este o fii fiin nţă repr reprim imat ată. Nu Nu are are voie voie s ă fac fac ă nim nimic, ic, tre trebu buie ie doar doar să urmeze urmeze regulile. regulile. Nu este este un agent liber, ci ci doar doar un sclav re ţinut, iar întreaga întreaga societate societate este o mare mare închisoare. închisoare. Zidurile Zidurile sunt sunt foarte subtile: subtile: sunt sunt ziduri ziduri de sticlă, transparente. Nu le poţi vedea, dar sunt acolo şi pretutindeni. Moralitatea ta, cultura ta, religia ta sunt ziduri. Sunt transparente, nu le poţi vedea, vedea, dar, dar, ori de câte câte ori ori vrei vrei s ă treci treci de ele, ele, eşti arunc aruncat at înapo înapoi. i. Aceast Această stare stare mintal mintală este este nevr nevroz oza. a. Într Întreag eaga a societ societate ate este este bolnav bolnavă. De De acee aceea a insist insist atât atât de mult mult asup asupra ra medit medita a ţiei iei hao haotic tice. e. Elibe Eliberea reazz ă-te, -te, expri exprim m ă, manif manifest estă tot tot ce ce ţi-a impus impus societa societatea tea,, toat toate e situ situa a ţiile care care ţi-au fost fost impus impuse e cu cu for for ţa. Manifes Manifestt ă-le, elibere elibereaz ază-te de de ele, ele, treci treci printr-o printr-o stare stare de cathar catharsis. sis. Muzi Muzica ca ajut ajută. Odată ce poţi arunca arunca tot ceea ceea ce a fost reprimat reprimat în tine, tine, vei vei deveni deveni din nou natural natural,, firesc, vei vei fi din din nou nou un copil. copil. Şi, cu acel acel copil, copil, multe multe posibilit posibilităţi se pot pot deschide. deschide. Cu Cu tine totul este închis. Doar când devii din nou un copil, doar atunci pot fi transformate energiile energiile tale. tale. Atunci Atunci eşti eşti pur, inocent, inocent, şi cu cu acea acea inocen inocenţă şi puritate puritate transfo transformare rmarea a devi devine ne posi posibi billă. Energii Energiile le perv pervert ertite ite nu pot pot fi transfo transforma rmate. te. Este necesar necesară energia energia natura naturall ă, spont spontan an ă. De aceea aceea insist insist atât atât de mult pe manifest manifestarea area lucrurilor: lucrurilor: astfel astfel încât încât s ă po ţi arunca arunca afar afară societ societate atea. a. Soci Societa etatea tea a intr intrat at în în tine tine foarte foarte adânc adânc.. Nu te-a te-a l ăsat nic ăieri; ieri; a intrat intrat în tine tine de pret pretuti utinde ndeni. ni. Eşti o fort fortăreaţă, iar iar socie societat tatea ea a intrat intrat în tine tine de pretu pretutin tinde deni ni.. Poli Poliţia sa, sa, pre preo oţii săi au făcut cut mult multe e pent pentru ru a te fac face e un sclav sclav.. Nu eşti eşti liber, liber, iar omul omul poate poate obţine ferici fericirea rea doar doar când când devine devine libert libertate ate total totală. Pent Pentru ru ca tu să devi deviii libe liberta rtate te tota totall ă, înt între reag aga a soc socie ieta tate te treb trebui uie e aru arunc ncat at ă afar afar ă din tine, tine, dar dar ast asta a nu nu îns însea eam mnă că vei vei dev deven enii anti antiso socia cial. l. Oda Odatt ă ce arunc aruncii socie societat tatea ea afar afar ă, odat odată ce dev deviiii conşt conştien ientt de liber liberta tate tea a ta pur pur ă din din inte interio rior, r, po po ţi tr ăi cu soc socie ieta tate tea; a; nu nu e nevoie nevoie să fii anti. anti. Dar atunci atunci societatea societatea nu nu mai mai poate poate intra în tine. tine. Te po po ţi mişca în în ea, poţi acţiona iona în ea, dar atunci atunci întrea întreaga ga situa situa ţie va va deve deveni ni doar doar o psiho psihodram dramă – joci joci un un rol. Iar Iar în acest acest caz caz socie societat tatea ea nu te te poate poate ucide, ucide, nu nu poate poate s ă fac ă din tine tine un un sclav; sclav; acţionezi ionezi conştien conştient. t. Cei care care devin devin antisoc antisociali iali arat arată pur şi simplu simplu că sunt sunt lega legaţi de aceeaşi aceeaşi societ societate ate..  Toate  Toate mişcările antisociale antisociale din Occident Occident sunt reac reacţionare, nu revolu revolu ţionare. ionare. Reac Reacţionezi ionezi la acee aceeaşi aşi socie societat tate, e, dar dar în în manie manierr ă invers inversă. Stai Stai în în cap, cap, asta asta e tot. tot. Execu Execuţi shirsha shirshasan sana a – pozi poziţia statu statului lui pe pe cap –, dar dar eşti acee aceeaşi aşi perso persoan ană. Indifer Indiferent ent asupra a ce ce insistă societatea, societatea, tu faci faci exact exact contrariul, contrariul, dar tu urmezi urmezi în continua continuare re societatea. Asta nu va ajuta. Dacă eşti anti anti,, nu vei vei fi niciodat niciodată dinco dincolo lo de socie societat tate, e, vei vei fi întotde întotdeaun auna a o parte parte din ea. Dacă societatea societatea moare, moare, tu vei vei muri. Gândeşte-t Gândeşte-te e la ceea ce ei numesc numesc acum acum în Occiden Occidentt estabi estabilish lishme ment nt – socie societat tatea ea instiu instiutit tită – şi socie societtăţile alte alternat rnative ive de de hippi hippie, e, yippie yippie sau al alţii. Ele Ele exist există ca o parte parte a acestu acestuii estabi estabilishm lishment ent.. Dacă estabil estabilishm ishment ent-- ul dispare, dispare, ele nu vor vor fi nicăieri. Nu pot exista exista de ele singure; singure; sunt sunt doar doar reac reac ţii. Nu poţi crea crea o soci societ etat ate e de hip hippi pie e de sine sine st stătătoar toare e. Hippie Hippie pot pot exista exista doar doar ca societa societate te alterna alternativ tivă împreu împreun n ă cu un estab estabilis ilishm hment ent – doar doar ca o reac reacţie. Societ Societăţile lor lor nu pot pot exist exista a indepe independe ndent. nt. Deci Deci,, oricât oricât de mult mult ar ar crede crede că sunt sunt inde indepen penden denţi, nu nu sunt sunt indepe independe nden n ţi. Esta Estabili bilishm shment ent-- ul ul este este sursa sursa lor, lor, viaţa lor. Odat Odată ce estabilishm estabilishmentent- ul ul nu mai mai este acolo, acolo, vor fi deruta deruta ţi, nu vor vor şti unde unde s ă mear mearg gă şi ce ce să fac facă. Tot Tot ceea ceea ce ce fac fac e dict dictat at de de esta estabi bilis lishm hmen ent. t. Se Se man manife ifest st ă  împotriva  împotriva lui, lui, dar direcţiile, instruc instrucţiunile sunt sunt date date de estabilishme estabilishment. nt. 461 461 Dac Dacă esta estabi bili lish shme ment nt-u -ull spu spune ne păr scur scurt, t, tu poţi ave avea a păr lun lung. g. Dar, Dar, dac dac ă nu e nic niciu iun n estabil estabilishm ishment ent,, atunc atuncii ce e de făcut? cut? Dacă estabil estabilishm ishment entul ul spune spune puritat puritate, e, tu tu po ţi fi murda murdar. r. Dar, Dar, dac dacă nu exist există niciun niciun estabi estabilishm lishment ent şi nicio nicio agita agitaţie despre despre puritat puritate, e, tu tu eşti eşti pe nic nicăieri ieri.. Dacă estabilismen estabilisment-ul t-ul spune spune una, tu po poţi face alta – chiar opusul opusul –, dar dar urmezi urmezi estabilisment-ul. Deci antisoc antisocialii ialii nu sunt sunt revolu revoluţionari. Sunt reac reacţionari, un un produs produs şi o parte parte a acele aceleia iaşi şi soci societ etăţi – acei aceia a care care s-au s-au mişca mişcatt împ împot otriv riva a ei ei din din amărăciune ciune.. Un meditator, un sannyasin, nu este antisocietate, este dincolo de societate. Nu este  împotriva  împotriva estabilism estabilismentulu entului, i, dar nici nici pentru pentru el el – nu îl ia în serios, serios, nu îi acordă impo import rta anţă. Şti Ştie e că este ste do doar o pie piess ă de teat teatru ru;; se se miş mişcc ă în el ca un un acto actor. r. Şi, Şi, dac dacă te poţi mişc mişca a în socie societa tate te ca un acto actorr pe scen scen ă, nu te va atin atinge ge nicio nicioda datt ă; r ămâi mâi dinc dincolo olo de ea. Aşadar, nu fi împotriva ei, nu fi pentru ea.

Dar cum poţi face face asta? asta? O poţi face face numa numaii după ce ai ai arunc aruncat at din din tine tine socie societat tatea. ea. Dacă este este acol acolo, o, sunt sunt două căi desch deschise ise pentru pentru tine: tine: o urme urmezi zi sau sau mergi mergi împotr împotriva iva ei. Dar eşti eşti legat de ea; ea; eşti într-o într-o sclavie. sclavie. Mai Mai întâi întâi trebuie trebuie să te cure cureţi de societat societate e şi vei deveni, deveni, pentru prima prima dată, o individualitat individualitate. e. Acum nu eşti asta, asta, eşti doar o unitate unitate socială. Când Când soci societ etat atea ea este este arun arunca cattă în afar afară, cân când d înt între reag aga a sa sa pre preze zen n ţă este este arun arunca catt ă în afar afară, eşt eştii îna înapo poii în în cop copil ilăria ria ta: ta: ai deve deveni nitt ino inoce cent nt.. Şi Şi acea aceast stă inoc inocen enţă este este mai profun profund dă decât decât aceea aceea a copilul copilului, ui, deoar deoarece ece cunoşt cunoştii c ăderea, derea, iar acum acum te-ai te-ai ridicat ridicat.. Este o înviere. Ai experimentat, ai cunoscut întregul nonsens. Acum eşti pur din nou. Aceast ă puritate devine templul pentru divin. Odată ce po poţi ar arunca societatea afar ă din tine, f ăr ă am ăr ăciune, f ăr ă a merge  împotriva  împotriva sa şi fără a fi implicat implicat în nicio reacţie… dacă poţi pur şi simplu simplu să arunci arunci societatea din tine, divinul poate intra în tine. Cu soci societ etate atea a în înăuntr untru, u, divin divinul ul va r ămâne mâne afar afară; cu cu soc socie ieta tate tea a afar afară, div divin inul ul poa poate te intra intra – deoa deoarece rece divinu divinull înseam înseamn nă existe existen nţă. Socie Societat tatea ea este este un un fenom fenomen en uma uman, n, local local.. Exis Existe ten nţa est este e mai mai mar mare, e, est este e infi infini nittă. Nu este este preo preocu cupa patt ă de om, om, mora morall ă, trad tradii ţii, ii, este ste pre preo ocupată de înse înseşi şi rădăcinil inile e fii fiin nţei.  Trebuie  Trebuie să fii dincolo dincolo de societate, societate, nu nu împotriva împotriva ei, ţine minte. minte. Iar Iar aceast aceast ă metod metod ă haot haotic ică te aju ajuttă. Este Este cath cathar arsi sis. s. 462 462 VB nu este un concept moral. Nu este este nici nici mora moral, l, nici nici imora imoral. l. Este Este amo amoral. ral. Este Este o ştiin ştiinţă, iar ştiinţa nu este este moral morală sau imoral imorală. Moralitatea Moralitatea ta şi conceptele conceptele privind privind comportame comportamentul ntul moral moral sunt nesemnificative pentru VB. VB nu este este preocu preocupat pată de mod modul ul în care care ar ar trebui trebui să se comp comport orte e cineva; cineva; nu nu o preocu preocup pă idealu idealurile rile.. O inte interese reseaz ază ceea ceea ce este, este, ceea ceea ce eşti tu. Distinc Distincţia trebu trebuie ie  înţeleasă foarte bine. Moralit Moralitate atea a se preocu preocup pă de ideal idealuri, uri, de de cum ar ar trebui trebui să fii, de de ce anum anume e ar trebui trebui să fii. Prin Prin urmare, urmare, moralitate moralitatea a condam condamn n ă, de fapt. Nu eşti eşti niciodat niciodat ă la nivelul nivelul idealului, idealului, aşa aşa că eşti eşti con conda dam mnat. nat. Mo Morali ralita tate tea a cre creea eazz ă un sent sentim imen entt de de vin vinov ovăţie. ie. Nu po ţi fi niciod niciodat ată idealul idealul;; rămâi mâi întot întotdea deauna una în urmă. Lacun Lacuna a va va fi mereu mereu acolo, acolo, pentru pentru c ă idealul idealul este imposibil, imposibil, iar prin moralita moralitate te devine devine şi mai imposibil. imposibil. Idealul Idealul se află în viitor, iar iar tu eşti aici, aşa cum cum eşti tu, şi tot tot faci compara comparaţii. Nu eşti eşti niciodat niciodată omul omul perfect; perfect; mereu mereu ceva ceva lipseşte. lipseşte. Şi atunci atunci sim simţi vina; vina; simţi autoc autocond ondamn amnare area. a. VB este împotriva împotriva autocondam autocondamn n ării deoarece condamn condamnarea area nu te poate transforma transforma niciodată. Cond Condam amna nare rea a nu nu poa poate te decâ decâtt să gene genere reze ze ipoc ipocri rizi zie. e. Ince Incerc rcii s ă te pref prefac aci, i, s ă arăţi că eşti ceea ceea ce ce nu eşti. eşti. Ipoc Ipocrizia rizia înse înseam amn nă că tu eşti eşti omul omul real, real, nu cel cel ideal, ideal, dar dar te pre prefac faci, înce încerc rcii să arăţi că eşti eşti cel cel ide ideal al.. Şi Şi se se pro produ duce ce o rup ruptu turră în tine tine,, ai ai un un chi chip p fals. Se naşte naşte omul omul ireal, iar VB este de de fapt o căutare a omulu omuluii real, nu a celui celui ireal. Moralitatea, Moralitatea, virtutea virtutea genereaz generează, necesarment necesarmente, e, ipocrizia. ipocrizia. O face în mod inevitabil. inevitabil. Ipocriz Ipocrizia ia este este mereu mereu alături turi de virtute virtute,, de moral morală. Este o parte parte din din aceasta aceasta,, umbra umbra ei. Poate Poate părea rea parad paradox oxal al,, pent pentru ru că mora moralişt liştiiii sunt sunt cei cei care care con conda damn mnă cel cel mai mai mult mult ipocriz ipocrizia ia şi, de fapt fapt,, ei sunt sunt creato creatorii rii ei. Iar Iar ipocrizia ipocrizia nu nu poate poate disp dispărea de pe pe p ământ mânt dacă nu dispa dispare re şi moralit moralitate atea. a. Ele coe coexis xisttă, sunt sunt dou două aspec aspecte te ale ale acel aceleia eiaşi şi mone monede de.. Moralit Moralitate atea a îţi dă idealu idealul, l, iar iar tu nu eşti idealu idealul; l; de de acee aceea a ţi se dă idealu idealul. l. Atun Atunci ci începi începi să simţi că greşeşti, dar că această greşeală este firească, naturală. Iţi este dată.  Te naşti naşti cu ea ea şi nu mai mai poţi face nimic nimic în privinţa asta. asta. Nu o mai mai poţi transfo transforma rma;; nu e aşa de uşor. uşor. Tot ce mai mai poţi face face este este s ă o reprim reprimi; i; asta e uşor. Sunt Sunt dou două lucr lucrur urii pe pe car care e po poţi să le faci faci.. Po Poţi să cree creezi zi un chip chip fals fals,, po po ţi pre preti tind nde e că eşti ceva ceva ce nu nu eşti. Asta te te salveaz salvează. Atunci Atunci te po po ţi mişca mai mai uşor în societate, societate, mai mai convenabil. 545 Iar Iar în tine tine treb trebuie uie să repr reprim imii realu realul, l, pen pentr tru u că nu poţi impu impune ne irea irealul lul decâ decâtt dac dac ă real realul ul este reprimat. reprimat. Prin urmare, urmare, realitatea realitatea coboar coboară tot mai mult mult în subconştient, subconştient, iar irealul irealul devi devine ne conşt conştien ientu tull tău. Parte Partea a ire ireal ală devi devine ne domi domina nant ntă, în în tim timp p ce ce part partea ea real real ă se retrage. Eşti divizat, divizat, şi, cu cât te prefaci mai mai mult, cu atât mai mai mare va fi distan ţa ce desparte cele cele dou două fragme fragmente nte din tine. tine. Copilul se naşte ca un un tot unitar. De aceea orice orice copil este aşa de frumos. frumos. Frumuse ţea vine vine din întreg întreg.. Copilul Copilul nu nu are nicio nicio lacu lacun nă, nicio nicio ruptur ruptură, nicio nicio diviza divizare, re, nicio nicio fragmentare fragmentare.. Copilul este este unul, un un tot. In el nu exist exist ă real şi ireal. Copilul Copilul este real, real, autentic. autentic. Nu poţi spune că acel copil copil este este moral. moral. Copilul Copilul nu estenici estenici moral, moral, nici imoral. imoral. Din momentul momentul în care devine devine conştient, conştient, se produce produce o ruptur ruptur ă. Şi atunci copilul copilul începe

să se comp comport orte e în modur modurii ireale, ireale, nenat nenatura urale, le, nefire nefireşti, şti, pentr pentru u c ă îi este este din ce ce în ce mai greu să rămână real. ineţi min minte te că aces acestt luc lucru ru se întâ întâmp mpllă inev inevit itab abil il,, pen pentr tru u că fam familia ilia treb trebui uie e să fac fac ă Ţine regu reguli li,, părin rinţii treb trebui uie e să impu impun nă regu reguli li.. Cop Copil ilul ul treb trebui uie e să fie fie civi civili liza zat, t, educ educat at,, să aib aibă manie maniere, re, să fie culti cultivat vat;; altfel altfel va fiim fiimpos posibil ibil pentr pentru u un copil copil să se mişte mişte în socie societat tate. e.  Trebuie  Trebuie să i se spun spună: "Fă asta, nu nu fă asta". Şi, atunci atunci când când spunem spunem "f ă asta", real realita itate tea a copi copilul lului ui s-ar s-ar put putea ea să nu fie preg pregătită pent pentru ru ast asta. a. S-ar S-ar pute putea a s ă nu fie real. real. S-ar S-ar pute putea a să nu exist xiste e în în copi copill o dori dorin nţă real reală s ă fac facă ace acel luc lucru ru.. Şi Şi cân când d spu spune nem m: „Nu „Nu fă asta şi şi nu nu fă ailalt laltă", ss-ar putea ca ca na natura copilu ilului lui să vrea rea să o fac fac ă. Condam Condamn năm realul realul şi impun impunem em ireal irealul, ul, pentr pentru u c ă irealul irealul va fifi mai folosi folosito torr şi mai conv conven enab abilil într într-o -o soci societ etat ate e ireal ireală. Când Când toa toatt ă lumea lumea este este fals falsă, realu realull nu este este convenabil. Un copil real va avea dific dificult ultăţi în soc societ ietat ate, e, pen pentr tru u că între întreag aga a soci societ etat ate e este este ireal ireală. Este Este un cerc cerc vicio vicios. s. Ne Ne naşte naştem m într într-o -o soc societ ietat ate, e, dar dar pân până în prez prezen entt nu a exist existat at înc înc ă, pe p ământ mânt,, vreo vreo societate societate reală. Este un cerc cerc vicios! Un copil copil se naşte într-o într-o societate, societate, societat societatea ea este deja acolo cu regulile regulile ei fixe, cu regulam regulamentele entele,, comportam comportamentele entele şi moralit moralit ăţile pe care care co copilu pilull treb trebui uie e să le înv înve eţe. Când creşte, va deveni fals. Apoi va avea şi el copii, la rândul lui, şi va contribui la transformarea transformarea lor în chipuri chipuri false, false, şi aşa mai depart departe. e. Ce să facem? facem? Nu pute putem m sch schim imba ba soci societ etat atea ea.. Sau Sau,, dac dacă încer încercc ăm să schim schimb b ăm soc societ ietate atea, a, noi noi nu nu vom mai mai fi , când aceasta aceasta se va fi schimba schimbat. t. Ar dura o eternita eternitate. te. Ce s ă facem? facem? Indi Individ vidul ul poa poate te deve deveni ni con conşti ştien entt de de ace aceas astt ă ruptu rupturr ă inte interio rioar ar ă, poat poate e înţeleg elege e că realul a fost reprimat reprimat şi irealul irealul a fost impus. Aceasta Aceasta este durerea, durerea, suferin suferinţa, iadul. Nu poţi ob obţine ine vre vreo o sat satis isfa faccţie prin prin irea ireal, l, pent pentru ru că prin prin irea ireall nu nu po poţi ob obţine ine dec decât ât satisfa satisfaccţii ireale ireale,, este este firesc. firesc. Num Numai ai prin prin real real po poţi avea avea satisfa satisfaccţii reale reale.. Prin Prin real real poţi atinge atinge realitat realitatea, ea, poţi atinge atinge adev adevărul. Prin Prin ireal ireal po poţi atinge atinge doar doar şi mai mai mult multe e haluci halucina naţii, iluzi iluzii, i, visuri, visuri, iar iar prin prin visur isurii te te po poţi am amăgi, gi, dar dar nu poţi fi fi nic nicio iod dată sati satisf sfăcut cut. De exem exemplu plu,, în vis, vis, dac dacă ţi-e sete sete,, po poţi visa visa că bei bei ap apă. Aces Acestt luc lucru ru va fi util util şi conve convenab nabil, il, visul visul poate poate contin continua. ua. Dacă acest acest vis vis în în care care visezi visezi că bei apă nu are loc, loc, somnul somnul va fi întrerupt. întrerupt. Setea este real reală. Ea ar întrerupe somnul, somnul, somnul somnul ar fi deranjat. deranjat. Visu isul est este e un un aju ajuto tor, r, îţi dă senz senza aţia că bei bei ap apă. Dar Dar apa apa est este e fa falsă. Set Setea ea este este doar doar păcălită, nu este îndepărtată. Poţi continua să visez visezi, i, dar dar set setea ea rămâne mâne acol acolo, o, repr reprim imat ată. Asta Asta nu se întâ întâmp mpllă numa numaii în somn somn,, ci ci în între întreag aga a via viaţă. Cau Cauţi luc lucru ruri ri prin prin pers person onal alit itat atea ea irea ireallă, car care e nu exis existtă, est este e doar doar o faţadă. Dac Dacă nu le obţii, vei vei fi nefe neferic ricit; it; iar dacă le ob obţii, tot tot nefe neferic ricit it vei vei fifi . Dac Dacă nu le ob ob ţii, nefe neferic ricire irea a va fi mai mai mic mică, e bine bine de ţinut inut minte. minte. Dac Dacă le obţii, ii, ea ea va va fifi mai mai adân adânccă şi mai mai mare. are.54 546 6 Psiholo Psihologii gii spun spun că din cauza cauza ace aceste steii person personalit alităţi ireale ireale noi noi nu mai mai vrem vrem de de fapt fapt să atin atinge gem m ţelul elul – nu nu vrem vrem nicio nicioda dattă să-l atin atinge gem m –, pent pentru ru c ă la atin atinge gerea rea ţelul elului ui frustrarea este majoră. Trăiţi în în speranţă, puteţi continua să trăiţi în speranţă. Speran ranţa este ste un vis. is. Nu vă atingeţi nicio iciod dat ă ţelul, lul, aşa că nu v ă da ţi nicio iciod dat ă sea seama că scop scopul ul este ste fal fals. s. Un om om sărman rman care care se zbat zbate e pen pentr tru u bog bogăţii este este mai mai fer feric icit it în acea aceast stă lupt luptă, pen pentr tru u că în ea exis existtă spe speran ranţă. Iar Iar într într-o -o pers person onal alit itat ate e ire ireal ală num numai sper speran anţa mai mai cons consti titu tuie ie feri ferici cire re.. Dac Dacă omul omul cel cel sărac rac se se îmb îmbo ogăţeşte eşte,, el el îşi îşi va pier pierde de sper speran anţa. Cons Consec ecin inţa natu natural rală va fi fi frust frustrar rarea ea.. Bog Bogăţiile iile vor vor fi acol acolo, o, dar dar sat satisf isfac acţia va lipsi. lipsi. Ţelul va fi atins, dar, de fapt, nimic nu s-a întâmplat. Spe Speran ranţele ele lui lui sunt sunt năruit ruite. e. Di Din n ac aceast eastă cauz auză, cân când d o so societ cietat ate e de devin vine îns înstt ărit rit ă, se se dereg reglea lează. Dac Dacă Amer Americ ica a est este e atâ atâtt de de der dereg egla lattă ast astăzi, zi, ace aceas asta ta este este pent pentru ru c ă sper speran anţele ele ei ei sunt sunt  împlinite,  împlinite, ţelurile au fost fost atinse, atinse, iar acum amăgirile nu nu mai mai au loc. loc. Deci, Deci, dacă în Amer Americ ica a gene genera raţia mai mai tân tânără se revo revolt ltă împo împotr triv iva a ţelur eluril ilor or gene genera raţiei iei mai mai bătrân trâne, e, este pentru pentru că aceste aceste ţeluri s-au dovedit dovedit a fi aiureli. În India India este este de neco neconce nceput put aşa ceva. ceva. Nu Nu pute putem m conc concepe epe ca tine tinerii rii s ă devin devin ă s ăraci, raci, hipp hippy, y, pent pentru ru că aşa aşa vor vor ei. ei. Să vrei vrei să fii fii sărac? rac? Este Este de neco neconc ncep eput ut.. Noi Noi înc înc ă avem avem spe speran ranţă. No Noi spe sperăm spre spre viito itor, spe sperăm că ţara va fi bogată, înt într-o r-o bun ă zi, şi atu atunci va fi un rai. Raiul Raiul este este mereu mereu preze prezent nt în în sper speran anţă. Din cauz cauza a aces aceste teii perso persona nalit lităţi ireale ireale,, oric orice e ai  încerca,  încerca, orice orice ai face, face, orice orice ai vedea vedea devine devine ireal. ireal. VB spune că adevărul ţi se poate poate  întâmpla  întâmpla doar doar dacă eşti legat legat din nou de de real. Dar trebuie trebuie s ă fii foarte foarte curajos curajos cu cu tine  însuţi, pentru pentru a te conecta conecta din nou nou la real, real, pentru pentru că irealul este este comod, comod, este este atât atât de culti cultiva vat, t, iar iar min minte tea a voast voastrră este este atâ atâtt de cond condii ţiona ionatt ă, încâ încâtt vi se se va face face fric fric ă de rea real. l. 547

VB spu spune ne să iei iei via viaţa natu natura ral; l; nu nu fi ire ireal. al. Sexu Sexull exist există ca pos posib ibili ilita tate te pro profu fund ndă, o mare mare poten potenţialitate ialitate.. Foloseşt Foloseşte-l! e-l! Ce Ce e rău în a fi feric fericit it prin el, el, în a te bucu bucura ra de el? el? In realitate realitate,, toate toate moralit moralităţile sunt sunt împotriv împotriva a fericirii. fericirii. Când Când cineva cineva e fericit, avem senza senzaţia că ceva ceva nu e în ordine ordine.. Când Când cineva cineva e trist, trist, totu totull e bine bine.. Tr ăim într într-o -o soci societ etate ate nevro nevroti ticcă, în care care toa toattă lume lumea a este este trist tristă. Cân Când d eşti eşti trist, trist, toat toat ă lumea lumea este este feri ferici cittă, pen penttru că toat toată lum lumea îţi po poate ate îm împ ărtăşi sent sentim imen ente tele le.. Câ Când eşt eşti fe ferici ricitt, to to ţi ceila ceilallţi sunt sunt dezo dezorie rient nta aţi. Ce Ce să fac facă cu tine? tine? Priv Priveşt eşte e chi chipu pull cuiva cuiva care care te te com compătime timeşt şte. e.54 548 8 VB spun spune e să fii real real,, să fii aute autentic ntic cu tine. tine. Fericire Fericirea a ta nu este este rea; rea; e este ste bună. Nu este este un păcat! cat! Doar Doar tris triste teţea este este păcat, cat, doar doar a fi fi nef nefer eric icit it e păcat. cat. A fi fer ferici icitt este este o virt virtut ute, e, pen pentr tru u că o per perso soan ană feric fericit ită nu va va cre crea a nefer neferici icire re în în ceila ceilall ţi. Doar Doar o perso persoan ană ferici fericittă poat poate e fifi fund funda aţia pen pentru tru feric fericire irea a celo celorla rlall ţi. In al doile doilea a rând rând,, cân când d spu spun n că VB nu este este nici nici moral morală, nici nici imor imoral al ă, vre vreau au s ă spun spun c ă VB este, este, în princ principiu ipiu,, o ştiin ştiinţă. Se preoc preocup upă de tine tine şi de ceea ceea ce eşti tu. Cu alte alte cuvint cuvinte, e, VB VB nu nu înce încearc arcă să te tran transfo sforme rme,, dar, dar, în în fapt fapt,, te transfo transform rmă prin prin realit realitate ate.. Dife Difere ren nţa dint dintre re mag magie ie şi ştiin ştiinţă este este ace aceea eaşi şi ca dife diferen renţa dint dintre re mor morali alita tate te şi şi VB. ......... Odat Odată cunosc cunoscut, ut, realu realull poate poate fi transfo transforma rmat. t. Odat Odat ă ce ştii ce este este electr electricit icitate atea, a, ea poa poate te fifi schim schimba battă, tran transfo sform rmat ată, folo folosit sită. Un mag magici ician an nu nu ştie ştie ce ce este este electr electricit icitate atea. a. Dar, Dar, fără a cuno cunoaşte aşte electr electricit icitate atea, a, el îşi propun propune e s ă transfo transforme rme,, se gândeşte gândeşte să modifice! modifice! Asemen Asemenea ea tipuri tipuri de de profe profeţii sunt pur şi simplu simplu false – sunt iluzii. Moral Moralita itate tea a est este e ase aseme mene nea a mag magiei iei.. Con Conti tinu nuă s ă vorbe vorbeasc ască despr despre e omu omull per perfe fect ct,, făr ă a şti ce este omul omul –omul real. real. Omul perfect perfect rămâne un un vis. Este folosit folosit doar doar pentru a-l a-l condamna condamna pe omul omul real. Omul Omul nu ajunge niciodat niciodat ă om perfect.54 perfect.549 9 Acesta Acesta este unul unul dintre mesajele mesajele de baz bază din orice orice cale autentica autentica de trezire. trezire. Este Este foarte dificil dificil de conceput, conceput, pentru pentru c ă este absolut absolut nonetic, nonetic, nonmoral. nonmoral. Nu voi spune spune imoral, imoral, deoarece deoarece orice cale autentica autentica de trezire trezire nu este preocupat preocupată de moralitate moralitate şi imoralitate. In trezire trezire sunt irelevante moralitatea şi imoralitatea. Acest mesaj este pentru pentru a te ajuta să TRECI dincolo dincolo de puritate puritate şi impuritate impuritate,, chiar dincolo dincolo de divizare, divizare, dincolo de dihotomie, dualitate. Existen Existenţa nu este este dual duală, este este una, una, şi toat toate e diferen diferenţierile ierile sunt sunt creat create e de om om – toate toate diferen diferenţierile, ierile, ţineţi mint minte. e. Diferen Diferenţierile, ierile, aşa cum sunt, sunt, sunt sunt create create de om. om. Bine Bine-r -rău, pur-impur, pur-impur, moral-imor moral-imoral, al, virtute-păcat: toate toate aceste concepte concepte sunt create create de om.Sunt om.Sunt atitudini ale omului; nu sunt reale. Ce este impur şi ce este pur? Depinde de interpretarea ta. Ce este imoral şi ce este moral? Depinde de interpretarea ta. Nietzsche Nietzsche a spus spus undeva undeva că moralitatea moralitatea este este interpreta interpretare. re. Deci De ci ceva ceva poat poate e fifi mor moral al în acea aceast stă ţară şi imo imoral ral în ţara veci vecin nă, cev ceva a poa poate te fi moral moral pentru un mahomedan şi imoral pentru un hindus, moral pentru un creştin şi imoral pentru un jainist. Sau Sau ceva poate poate fi moral pentru pentru genera ţia mai veche şi imoral pentru gene genera raţia mai mai tân tânără. Depi Depind nde; e; este este o atitu atitudin dine. e. In In princ princip ipiu, iu, este este o fic fic ţiune iune.. Un fap faptt este un fapt, pur şi simplu; nu este nici moral, nici imoral, nici pur, nici impur. Imag Imagin ina aţi-v i-vă pământu ântull fără oame oameni ni.. Ce Ce ar ar fi fi pur pur şi ce ce ar ar fi fi impu impur? r? Tot Totul ul ar exis exista ta,, ar ar fi fi – pur şi simplu "ar fi ". Nimic nu va fi pur şi nimic nu va fi impur; nimic nu va fi bun şi nimic nu nu va fi rău. Cu omul, omul, apare mintea mintea.. IAR Mintea Mintea divide. divide. Spune: Spune: "una" este este bun ă şi "alt "alta" a" este este rea. rea. Ace Aceast astă divi diviza zare re gen genere ereaz ază nu numa numaii împ împ ăr ţirea irea la nive nivell de lume lume;; acea aceast stă divi diviza zare re cree creeaz ază o divi diviza zare re,, o împ împărţire, ire, şi în cel cel car care e divi divide de.. Dac Dacă împa împarrţi, şi tu eşti eşti divi diviza zatt în în ace acea a îm împărţire, ire, şi nu nu po poţi tra trans nsce cend nde e div diviz izar area ea inte interi rioa oarr ă dac dac ă nu uiţi diviz divizare area a exte exterio rioar ară. Oric Orice e faci faci lumi lumiii ţi-ai i-ai făcut cut şi ţie însu însuţi. Naropa, Naropa, unul dintre dintre cei mai mai mari maeştri maeştri de Siddha Siddha Yoga, Yoga, spune: spune: "Cât de mic mic ă, de un milime milimetru tru dac dacă este diviz divizare area, a, şi iadul, iadul, şi raiul raiul se desp despart art"" – o divizare divizare cât cât de mic mică! Dar continuăm să divizăm; continuăm s ă etichet ăm, s ă condamn ăm, s ă justific ăm. Prive Priveşte şte fapt faptul ul gol gol al al exist existen enţei şi nu nu îi mai mai pun pune e etic etiche hete te.. Doar Doar atu atunc ncii învăţăturil turile e REFERIT REFERITOAR OARE E LA TREZ TREZIRE IRE pot fi înţelese. elese. Nu Nu spune spune bun sau rău; nu nu îţi aduce aduce minte mintea a  în JOC . În mome momentul ntul în care îţi IMPLICI IMPLICI mintea mintea în ORICE fapt, fapt, ai ai creat o fic ţiune. Acum nu mai mai este un fapt, nu este este o realitate: realitate: este proiec proiec ţia ta. Iar sutr sutra a spune: spune: Puritat Puritatea ea alto altorr învăţături turi este este impur impurita itate te pent pentru ru noi. noi. In realita realitate, te, nu considera nimic pur sau impur. Purit Puritat atea ea altor altor învăţări este este impu impurit ritat ate e pen pentr tru u noi. noi. VB spu spune ne:: "Ce "Ceea ea ce este este consi conside derat rat pur pur – o virtu virtute te – în alte alte înv înv ăţături turi este este un p ăcat cat pentru noi, deoarece conceptul lor de puritate divide. INTRODUCE PE USA DIN SPATE MINTEA SI CONCEPTUL CONTRAR CONTRAR Pentru ei, ceva ceva devine impur." Dac Dacă num numeşti eşti pe cine cineva va sfân sfânt, t, ai crea creatt un un păc ătos. tos. Va trebui trebui ca altu altunde ndeva, va, altcinev altcineva a să fie condam condamnat nat,, c ăci sfânt sfântul ul nu poate poate exista exista f ăr ă păcătos. tos. Aşad Aşadar ar,, urm urmăriţi abs absur urdi dita tattea efo efortu rturilo rilorr no noast astre: re: ne ne to tot st str ăduim uim să-i

dist distru ruge gem m pe pe păcătoşi toşi,, ne ne gâ gândim ndim,, spe sperrăm la la o lum lume un unde nu vo vor mai mai fi p ăc ătoşi toşi – doar doar sfin sfinţi. Ceea Ceea ce este ste un nons nonse ens, căci sfin sfinţii nu pot pot ex exista ista f ăr ă păcătoşi toşi.. Su Sunt doar ceal cealal alttă faţă a unei uneia a şi acel acelei eiaş aşii mon moned ede. e. Nu poţi dis distr trug uge e do doar o faţă a moned onedei ei,, ambe ambele le feţe exi exist stă. Păcătoşii şii şi sfi sfin nţii su sunt parte arte a ac acelu eluiaşi iaşi înt între reg g. Dac Dacă dist distru rug gi păcătoşii, şii, din lum lume vo vor di dispărea rea şi şi sfi sfin nţii. ii. Da Dar nu nu te te te teme; la lasă-i să disp ispară, de deoarec rece nu s-au dovedit a fi utili. Păcătoşi toşiii şi şi sfi sfin nţii fac fac part parte e dint dintrr-o o sing singur ură inte interp rpre rettare, are, o sin singur gură atit atitud udin ine e faţă de lume, prin care care spunem: spunem: "Asta e bine, asta e r ău." Şi nu nu po poţi spun spune e "Asta "Asta este este bine" bine",, dac dacă nu spui spui şi şi "Ast "Asta a este este r ău". u". Răul este este nece necesa sarr pentru pentru a defi defini ni binele binele.. Deci Deci binele binele depin depinde de de rău, virtut virtutea ea depin depinde de de păcat, cat, iar sfin sfinţii sunt sunt impo imposi sibi bili li;; nu pot pot exista ista fără păcătoşi toşi.. Aşad Aşada ar, sfin sfinţii tre trebuie buie să le fie fie rec recunoscători păcătoşilo şilor; r; nu ar pu putea exista sta făr ă ei. Se afl ă în rel rela ţie cu ei, în compara comparaţie cu cu ei şi, şi, oricâ oricâtt i-ar i-ar conda condamna mna pe păc ătoşi, toşi, sunt sunt parte parte a aceluia aceluiaşi şi fenom fenomen. en. Păcătoşi toşiii ar pute putea a dis disp p ărea rea din din lum lume do doar cân când d dis dispa parr sfin sfinţii – nu nu îna înain inte te;; iar iar p ăcatu catull nu va exista exista acolo acolo unde unde nu exist există conceptul conceptul de virtute virtute.. VB spune spune că faptul faptul este este real real şi interp interpret retare area a este irea ireallă. Nu interp interpret reta. a. In realit realitate ate,, nu considera nimic pur sau impur. De ce? Deoarece puritatea şi impuritatea sunt atitud atitudinil inile e noastr noastre e impus impuse e asupr asupra a realit realităţii. 668-6 668-669 69 Ince Incear arccă asta asta.. Ace Aceas asttă tehn tehnic ică este este dific ificil ilă, nu nu est este e sim simpl plă – pe pentru ntru că sun suntem tem atâ atât de de orie rientaţi către gândirea rea duală, atâ atât de înr ăd ăcina ina ţi în gând ândirea rea dual ă, pentru c ă nu sunt suntem em nici nici măcar car con conşt ştie ien nţi de cond condam amn n ările rile şi şi just justif ific icările rile no noastr astre. e. Dac Dacă cine cineva va  începe  începe să fumeze fumeze aici, e posibil posibil să nu îţi fi dat seama seama de nimic nimic în mod conştient, conştient, dar dar ai condamnat. Adânc, Adânc, în str străfundur funduri, i, în interior interiorul ul tău ai condam condamnat nat.. Poate Poate privirea privirea ta ta a condamn condamnat, at, poate poate nu privirea privirea a con condam damnat nat.. Se poate poate să nu fi privi privitt perso persoana ana respect respectiv iv ă şi s ă fi condamnat. Va fi dific dificil, il, căci obice obiceiul iul a deveni devenitt atât atât de profun profund d înr înr ăd ăcinat. cinat. Cont Continu inuii – doa doarr prin prin gesturile tale, prin modul în care şezi, prin care stai în picioare –, continui s ă conda condamn mni, i, să justific justificii şi nici nici măcar nu nu eşti eşti conşti conştient ent de de ceea ceea ce ce faci. faci. Când zâmbeşti unei persoane sau când nu zâmbeşti unei persoane, când priveşti pe cineva sau când nu priveşti, când doar ignori pe cineva, ce faci? Iţi impu impuii atitu atitudin dinile ile.. Spu Spuii că ceva ceva este este frumo frumos; s; ceea ceea ce înse înseam amn n ă c ă trebu trebuie ie s ă condamni altceva ca fiind urât. Şi acea aceast stă atit atitud udin ine e dual duală te divi divide de sim simult ultan an şi şi pe tin tine, e, aşa aşa că în tine tine vor vor fi dou dou ă persoane. Dac Dacă spui spui că cine cineva va este este sup supărat, rat, iar iar sup supărare rarea a est este e rea rea,, ce ce vei vei face face când când te vei vei sim simţi tu sup supărat? rat? Vei Vei spu spune ne că este este rău şi se vo vor ivi ivi prob proble lem me. Spu Spui: i: "Es "Este te rău: acea aceast stă sup supărare rare din din min mine e este este rea." rea." Şi ai ai înce începu putt să te împa împarr ţi în dou dou ă perso persoan ane e – o perso persoan an ă rea, rea, o per perso soan ană hain haină în inte interi rior or,, şi şi o pers persoa oan nă bun bună, un un sfâ sfânt nt.. Bin Bineî eîn n ţeles eles,, eşt eştii obliga ligatt să fii fii co condam damnat. nat. Eşti Eşti împ împărţit în două, te te-ai -ai îm îmbuc buc ăt ăţit. it. De De acum acum va fi o lupt luptă constant constantă, un conflict. conflict. Acum Acum nu nu mai mai eşti o individua individualitate; litate; eşti o mul ţime, o cas ă  întreag  întreagă întoars întoarsă împotriva împotriva ei înseşi, dezbin dezbinat ată. Şi nu va fi pace, pace, linişte. linişte. Vei Vei simţi doar doar tensiu tensiune ne şi şi angoa angoassă. Asta Asta sim simţi, dar dar nu nu ştii ştii de ce. O pers perso oană fra fracţiona ionattă nu poat poate e fi împ împăcată cu sin sine. Cum Cum ar putea utea?? Unde nde s ă pui pui diavol diavolul? ul? Trebui Trebuie e să îl distrug distrugi, i, dar diav diavolu olull eşti tu; tu; nu îl poţi distrug distruge. e. Nu eşti doi. Realitatea este una, dar, din cauza atitudinii de dezbinare, ai scindat real realita itate tea a exte exterio rioar ară. Acu Acum m şi inte interio rioru rull este este diviz divizat at în con conco corda rdan n ţă – aşa c ă toat toat ă lumea lumea se lupt luptă cu sine sine îns însăşi. Şi e ca ca şi cum ai lupta lupta împ împotr otriva iva unei uneia a dintre dintre mâin mâinii – lup lupţi cu cu mân mâna a stâ stâng ngă împo împotr triv iva a mâinii mâinii drepte –, dar dar energia este este una. Atât Atât în mâna mâna mea dreapt dreapt ă, cât şi în mâna mea mea stân stâng gă sunt sunt tot tot eu; eu; eu eu mă aflu aflu în în amân amândo dou u ă. Dar Dar le pot pot opun opune e una una împ împot otriv riva a celeilalte, celeilalte, mâna mâna mea dreapt dreaptă împotriva împotriva mâinii mâinii mele stângi, stângi, şi pot crea crea un conflict, conflict, o lup luptă fict ictivă. Câte âteodată mă pot amăgi că mâna âna drea reapt ă a câştig ştiga at, şi acum stâ stânga este este învin învinssă. Dar Dar asta este o am amăgire, gire, deoare deoarece ce ştiu ştiu că sunt sunt eu eu în ambel ambele e şi în orice orice momen omentt po pot fac face e ca ca mâ mâna stâ stângă s ă câşt câştig ige e şi şi ce cea dre dreap aptt ă s ă piard iardă. Eu Eu su sunt în amând amândou ouă; ambele ambele mâin mâinii sunt ale ale mele. mele. Deci, De ci, oricâ oricâtt de mult mult ai ai cred crede e că ai în înălţat sfâ sfânt ntul ul şi şi l-ai l-ai trân trânti titt pe diav diavol ol la la p ământ mânt,, afl afl ă că în orice orice moment moment pozi poziţia se poate poate schimba, schimba, sfântul sfântul poate poate ajunge ajunge jos, iar diavolul diavolul sus. De De aici aici se nasc nasc teama, teama, nesiguran nesiguranţa, lipsa lipsa de securitate securitate – din faptul faptul c ă ştii că nimic nu este sigur. Ştii Ştii că acum acum eşti eşti plin plin de iubi iubire re şi că ţi-ai i-ai învin învinss înt între reag aga a ură, dar dar te temi temi,, pen pentr tru u c ă în orice orice clipă ura poat poate e izbucn izbucnii şi poate poate trânti trânti iubire iubirea a la p ământ. mânt. Şi se poat poate e întâmp întâmpla la în oric orice e mom moment, ent, căci tu tu eşt eştii în amâ amând ndou ouă. VB spu spune ne să nu dezbin zbini, i, să nu desp despar arţi, să fii fii un un într între eg neîm neîmb bucătăţit; it; do doar atu atunci nci vei vei fi victor victorios. ios. Cum Cum să fii nediv nediviza izat? t? Nu cond condam amna, na, nu nu spune spune:: "una" "una" este este bun bun ă şi "alta" "alta" este rea. rea. Elimin Elimină toate concep concepţiile de puritate puritate şi impurita impuritate. te. Priveşte Priveşte lumea, lumea, dar nu

spun spune e ce ce est este. e. Rămâi ne neştiu ştiuto tor, r, nu fifi pre prea a în înţele elept. pt. Nu Nu eti eticcheta heta,, r ămâi t ăcut, ut, f ăr ă s ă condamni, fără să justif stific ici. i. Dacă poţi rămâne tăcut în în priv rivinţa lu lumii, ii, în încetul cu cu înc încetul acea aceast stă tăcere cere va pătrun trunde de în inte interi rior or.. Şi, Şi, dac dacă divi diviza zare rea a nu nu est este e pre preze zent ntă în exte exteri rior or,, diviza divizarea rea va dispărea şi din din con conştiin ştiinţa inter interioa ioarră, deoa deoarec rece e ambel ambele e pot pot exista exista  împreun  împreună. 670 Dar acest lucru este este periculos pentru societate. De aceea calea nondualista de transcedere transcedere a sexualit sexualitatii atii expusa expusa in VB a fost interzis interzisă. Este periculos! periculos! Nimic Nimic nu este imoral, nimic nu este moral; nimic nu este pur, nimic nu este impur. Lucrurile sunt aşa cum sunt. sunt. Un PRACTICANT PRACTICANT AL NONDUA NONDUALISMU LISMULUI LUI VERITABIL VERITABIL nu va spune spune c ă un ho ţ este este rău; va va spun spune e că este este un un ho hoţ; atât atâta a tot. tot. Dar, Dar, când când fol folos oseşt eşte e cuv cuvân ântu tull "ho "ho ţ", în în mintea mintea sa sa nu exist există nicio nicio conda condamn mnare. are. Acest "ho "hoţ" este doar un un fapt, nu o condam condamnare. nare. Dacă cineva cineva spune: spune: "Aici este un om om care este este un mare mare sfânt", va va spune: spune: "Bine! Este un sfânt." sfânt." Dar nu exist există nicio evaluare evaluare în el. el. Nu va spune: spune: "E bun", bun", va spune: spune: "Bine! "Bine! Este un sfânt şi acel acel om este un un hoţ", exact aşa cum acesta este un trandafir, iar acela nu este un trandafir, acest copac este înalt, iar acel copac este mic, noaptea este ste în întunecată şi ziua iua est este e lu luminoas ă – da dar fără comparaţie. ie. Dar este este pericu periculos los.. Societa Societatea tea nu nu poate poate exist exista a f ăr ă a conda condamn mna a un lucru lucru şi a aprec aprecia ia un altul altul – societatea societatea nu poate poate exista! Societ Societatea atea există prin dualitate dualitate.. De aceea aceea VB a fost fost inter interzi zissă. A fost fost consi conside dera rattă ca fiind fiind anti antiso soci cial ală, dar dar nu este este.. Nu Nu este este!! Ins Insăşi atitud atitudine inea a de nondua nondualita litate te este este transce transcende ndenta ntall ă. Nu este anti antisoc social ial ă, este transcenden transcendental tală; este este dincolo dincolo de societate. societate. Ince Incear arccă urm următorul rul luc lucru ru.. Do Doar miş mişccă-te -te în în lum lume, e, fără să evalu value ezi, vezi vezi doa doar ce ceea ce este, doar faptul în sine: cineva e asta, cineva e aia. Şi apoi, încetul cu încetul, vei sim simţi o nond nondiv iviz izar are e în în tin tine. e. Pola Polari rittăţile ile tal tale e vo vor ven venii la la un loc, loc, "răul" ul" tău şi şi "bu "bunu nul" l" t ău vor veni la un loc. Se vor uni într-unul singur şi vor deveni o unitate. Nu va fi nimic pur şi nimic impur. Afl Află real realit itat atea ea.. Purit Puritat atea ea altor altor învăţături turi este este impu impurit ritat ate e pen pentr tru u noi noi.. VB spu spune ne că: "Cee "Ceea a ce este este esen esenţial/B ial/BEN ENEF EFIC IC pen pentru tru alţii este este otr otrăvitor vitor// NOCI NOCIV V pent pentru ru noi." Există, de pildă, învăţături care se bazează pe nonviolenţă. Ele Ele spun spun că viol violen enţa este este rea, rea, iar iar nonv nonvio iole len nţa est este e bun bun ă. VB VB spu spune ne c ă nonv nonvio iole len n ţa este este nonv nonvio iole len nţă, iar iar viol violen enţa est este e vio viole len nţă; şi şi nim nimic ic nu este este bun, bun, şi nim nimic ic nu este este r ău. Exis Existtă înv învăţături turi ce ce au au la la baz bază casti astittate atea – bra brah hmach acharya arya.. Ac Aceste estea a spu spun c ă brahm brahmach achary arya, a, cast castitat itatea, ea, este este bun bună, iar iar sexul sexul este r ău. VB spun spune e că sexul sexul este este sex, sex, iar brahmacharya este brahmacharya. Cineva Cineva este este brahma brahmacha chari, ri, iar altci altcinev neva a nu este. este. VB exprim exprimă faptele faptele,, nu evalue evalueaz az ă, nu le ata ataşea şeazză nicio nicio valo valoare are.. Şi VB VB nu va va spun spune e nici niciod odat ată c ă brah brahma mach chari ari este este bun bun – casti astittate atea est este e bun bună –, iar iar cel cel car care e are are o via viaţă sexu sexual ală este este r ău. VB nu spune spune asta. VB accept acceptă lucrurile lucrurile aşa cum sunt. sunt. Şi de ce? Doar Doar pentru pentru a crea în tine unitatea. Aceasta Aceasta este este o tehnic tehnică pentru pentru crearea crearea unit unit ăţii în interio interior, r, aşa aşa încât încât în interi interior or existenţa să fie completă, nedivizată, nonconflictual ă, f ăr ă opozi ţii. Doar atunci atunci e posibil posibilă liniştea/ RELAXAREA/ RELAXAREA/ DEPASIRE DEPASIREA A LUPTEI. LUPTEI. O per perso soan ană care care înc încea earc rcă să se mut mute e într într-u -un n loc loc ca reac reacţie de de împo împotri trivir vire e la ceva ceva nu va fi nici niciod odat ată împ împăcat cată. Cum Cum ar pute putea? a? Şi o pers persoa oan n ă ce este este dezb dezbin inat ată în sine sine,, luptându-se cu sine, cum ar putea câştiga? Este imposibil. Eşti ambele, deci cine o s ă câştige? câştige? Nimeni Nimeni nu va va câştiga, câştiga, iar tu tu vei pierde, pierde, deoarece deoarece prin prin luptă î ţi vei consum consuma a energia inutil. Aceasta Aceasta este o tehnic tehnică pentru pentru a crea crea unitate unitate în tine. Perm Permit itee-le le văilo ilor să dispa isparră; nu jude judecca. Iisus spune undeva: "Nu judeca, pentru a nu fi judecat." Dar era un lucru imposibil de  înţeles pentru pentru evrei, evrei, deoarece deoarece întreaga întreaga lor conce concep pţie este orientat orientat ă spre moralitat moralitate: e: "Ast "Asta a est este e bun bună, ast asta a nu nu est este e bun bună." Iisu Iisus, s, în înv înv ăţături turile le sale sale "Nu "Nu jud judec eca" a",, vo vorbeş rbeşte te  în termeni termeni de VB. Dacă a fost omorât, omorât, crucificat, crucificat, este din din aceast aceast ă cauză. A avut avut o atitudine VB – "Nu judeca." Deci De ci nu este este cazu cazull să spui spui că o pro prost stit itua uattă este este rea rea – cin cine e ştie ştie?? – şi nu spun spune e că un purit puritan an este este bun. bun. Cine Cine ştie? ştie? Şi, Şi, pân până la urm urmă, amâ amând ndoi oi sun suntt păr ţi ale ale ace acelu luia iaşi şi joc. joc. Se ba bazează unul pe pe ce celălalt – pe o existen ţă mutual ă. Aşa că Iisus Iisus spune spune:: "Nu "Nu jude judeca" ca",, iar iar aceas aceasttă sutra sutra înse înseam amn nă acelaşi acelaşi lucru: lucru: "Nu judeca judeca pent pentru ru ca tu să nu poţi fi jude judeca cat. t."" Dac Dacă nu jude judeci, ci, dac dacă nu iei nicio nicio pozi poziţie mor moral ală, ci ci doar doar obs observ ervii fapt faptele ele aşa cum cum sun sunt, t, fără să le inte interp rpre rete tezi zi în conc concor orda dan nţă cu tine tine,, atu atunc ncii nu nu poţi fifi jud judec ecat at.. Eşt Eştii com compl plet et transfo transforma rmat. t. Acum Acum nu mai mai este este nevoie nevoie ca ca tu s ă fii judec judecat at de vreo vreo pute putere re divin divin ă – nu este nevoie!

Ai devenit devenit tu însu însuţi divin; ai ai devenit devenit tu însu însu ţi Dumnezeu Dumnezeu.. SOARELE SOARELE LUMINEAZA LUMINEAZA EGAL EGAL PE CEI BUNI SI RAI/ PLOAIA UDA EGAL PLANTELE BUNE SI RELE Fii un un marto martor, r, nu un jude judeccător. tor. 671 671 Deci De ci VB îţi dă numa numaii teh tehni nici ci,, nic nicio ioda dattă idea idealu luri ri.. Prin Prin ace aceast asta dife diferră de toat toate e înv învăţături turile le morale rale.. Inv Invăţături turile le mor moral ale e ofe oferră înto întotd tdea eaun una a ide idealur aluri. i. Chi Chiar ar dac dacă vorb vorbes escc des despr pre e teh tehni nici ci,, acele tehnici tehnici servesc întotdeaun întotdeauna a anumito anumitorr idealuri. idealuri. VB nu nu î ţi d ă niciun ideal; tu eşti idealul idealul,, iar viitoru viitorull tău este necun necunosc oscut. ut. Niciun ideal din trecut nu poate fi de ajutor, deoarece nimic nu poate fi repetat şi, dacă este este repet repetat, at, nu mai mai are nicio nicio sem semnifi nifica caţie. Călug lugării Zen spu spun să îţi aduci ami aminte şi să fii fii vigil igile ent. Dac Dacă îl înt întâln âlneş eşti ti pe pe Bud Buddh dha a în medit medita aţiile iile tale tale,, omo omoar ară-l imed imedia iat; t; nu nu îi da da voie voie s ă stea stea acol acolo. o. Călugării Zen Zen sunt sunt adep adepţii lui lui Bud Buddh dha, a, dar dar totu totuşi şi spun spun s ă îl uci ucizi zi ime imedia diatt pe Buddha Buddha dacă îl întâlneşti întâlneşti în medita meditaţia ta, deoarece deoarece personalit personalitatea, atea, idealul idealul Buddha Buddha ar pute putea a să devi devin nă atât atât de hipno ipnoti tiza zant nte e înc încât ât s-ar s-ar pute putea a s ă ui ţi de de tin tine e în însu ţi şi, şi, dac dac ă ui ţi de tine tine însuţi, ai ratat calea bună. Buddha Buddha nu este este idealul idealul;; tu eşti idealu idealul, l, viitoru viitorull t ău necuno necunoscu scut. t. Acesta Acesta trebui trebuie e descoperit. VB îţi ofer oferă tehn tehnic icile ile desc descop operi eririi rii.. Com Comoa oara ra se afl află în tine tine.. Aşa Aşa că ţine mint minte e cel cel de-a de-all doile doilea a lucr lucru: u: este este foart foarte e difi dificil cil să crezi crezi că tu eşti eşti idea idealu lul; l; difi difici cil, l, pen pentr tru u că toat toată lume lumea a te co condamnă. Nime Nimeni ni nu nu te acce accept ptă, nici nici măcar car tu îns însu uţi. Tu Tu con conti tinu nuii s ă te con conda damn mni. i. Int Intot otde deau auna na te te gând gândeş eşti ti că ar tre trebu buii să fii la la fel fel ca al alţii, te te rapo raporte rtezi zi mere mereu u la al al ţii, iar iar ace acest st lucr lucru u este este fals, fals, pericu periculos. los. Dac Dacă vei con continu tinua a să gândeşt gândeştii aşa, vei vei deven devenii un om fals fals şi totul totul va fifi contraf contrafăcut. Şti Ştiţi de unde vine cuvântul cuvântul "fals" "fals" [phony [phony]? ]? Vine Vine de la telefon. telefon. În zilele zilele de de începu începutt ale telef telefonu onului, lui, trans transmi misiun siunea ea era era atât atât de fals fals ă, atât atât de ireal ireal ă,  încât prin recepto receptorr se auzea auzea o voce real real ă şi totuşi totuşi falsă, mecanic mecanică. Vocea Vocea reală se pierdea, în acele zile de început ale telefoniei. De acolo vine cuvântul "fals". Dacă imiţi pe altcineva, altcineva, vei vei deveni deveni o reproducere reproducere,, o copie, copie, nu vei vei mai mai fi real. real. O unealt unealtă mecan mecanic ică te va va înco înconju njura, ra, iar realita realitate tea, a, voc vocea ea ta ta real real ă vor vor fi pierdu pierdute. te. Aşa c ă nu fi fals, fii real. VB crede crede în tine. tine. De aceea aceea sunt atât de de puţini cei care care cred cred în VB, VB, pentru pentru că nimeni nimeni nu crede crede în el el însuşi. însuşi. VB crede crede în tine tine şi spune spune că tu eşti eşti idealu idealul, l, aşa că nu imita imita pe pe nimeni nimeni.. Imita Imitaţia va crea crea o pseu pseudo dopers person onalit alitate ate,, vei cred crede e c ă eşti tu tu însu însu ţi, când când de fapt fapt nu eşti tu. Deci Deci al doilea doilea lucru lucru de ţinut inut minte minte este este acela acela că nu exist există un idea ideall fix. fix. 755 Nu poţi gândi raportân raportându-te du-te la viitor; viitor; poţi gândi doar doar raportându raportându-te -te la prezent prezent – doar doar la viitorul viitorul imediat imediat spre care care te poţi dezvolta. dezvolta. Nu există viitor fix, fix, şi asta asta e foarte foarte bine; bine; altfel nu ar mai fi libertate. Dacă ar exista exista un viitor viitor fix, omul omul ar fi un robot. robot.  Tu nu ai un viitor fix. fix. Tu ai ai mai multe multe posibilit posibilităţi; tu te te po ţi dezvolta dezvolta în mai mai multe multe dire direccţii. Dar Dar sing singuru urull luc lucru ru care care îţi va va da satisf satisfac acţia tota totallă este este fapt faptul ul că te vei vei dezv dezvol olta ta,, că te dezv dezvol olţi întrîntr-un un aşa fel fel încâ încâtt fiec fiecare are evol evolu u ţie pro produ duce ce o nou nouă evol evolu u ţie. ie.  Tehnicile  Tehnicile sunt sunt folositoare folositoare pentru pentru că sunt ştiin ştiinţifice. Tu eşti scutit scutit de întrebări şi de RATA RATACI CIRI RI bâjb bâjbâi âieli eli inu inuti tile. le. Dacă nu cun cunoşt oştii nicio nicio teh tehnic nică, va dur dura a multe multe vieţi. Îţi vei vei atinge atinge scopu scopul, l, deoare deoarece ce energia energia vital vitală din tine tine se va mişca, mişca, cu cu condi condi ţia s ă nu aju ajung ngă într într-u -un n punc punctt în care care mişca mişcare rea a nu mai mai este este posib posibilil ă. Va con contin tinua ua s ă se mişte până la vârful cel cel mai înalt şi acesta acesta este motivul motivul pentru pentru care omul omul se naşte naşte iar şi iar. iar. Dac Dacă înce încerci rci singu singur, r, vei vei atin atinge ge scopu scopul, l, dar dar va trebu trebuii să călătoreş toreşti ti foart foarte, e, foar foarte te mult, mult, iar iar călătoria toria va va fi foa foarte rte gre grea a şi plict plictisi isito toare are.. Cu un un mae maest stru, ru, prin prin teh tehni nici ci ştiin ştiinţifice ifice,, poţi econo economi misi si mult mult tim timp, p, opo oportu rtuni nitt ăţi şi energie. energie. Iar uneori, uneori, în câteva câteva secunde secunde,, poţi s ă creşti atât atât de mult cât nu nu ai putea putea s ă faci faci în vieţi întreg întregi. i. Dac Dacă se folo foloseş seşte te o teh tehni niccă potr potrivi ivittă, creş creşte terea rea explo explode deaz ază, iar iar ace aceste ste tehn tehnic icii au fost fost folosite în mii de ani de experimente. Ele nu au fost inventate de un singur om. Au fost fost găsite site de mulţi căutători tori,, iar iar aic aici se se dă num numai esen senţa. In In ace aceste ste o sut sut ă dou douăsprezec sprezece e tehni tehnici ci au au fost fost incl incluse use toate toate tehnic tehnicile ile din lume. lume. Nu exist exist ă nicăieri vreo vreo tehn tehnic ică care are să nu se reg regăseas seasccă prin printtre ace aceste ste o sut sută dou douăspre spreze zecce; ele sun sunt o esen esenţă a între întregi giii căutări spiri spiritu tuale ale.. Dar Dar nu nu toa toate te tehn tehnici icile le sun suntt pen pentr tru u oric oricine ine,, aşa aşa că va treb trebui ui să le înc încerca ercaţi. Doar Doar anum anumit ite e teh tehnic nici vă vor vor fifi de de folo folos, s, şi va treb trebui ui s ă le găsiţi. Sunt unt dou dou ă modali dalitt ăţi de a face face ast asta: a: fie fie prin prin încerc încercare are,, pân până daţi de ceva ceva care care încep începe e s ă func funcţione ioneze ze şi şi  începe  începeţi să creşteţi, iar apoi apoi înainta înaintaţi în acea acea tehnic tehnică, pe acea acea cale; cale; fie vă abandona abandonaţi unui profeso profesor, r, iar acesta acesta află ce este potrivit potrivit pentru pentru voi. 756 756 Astfe Astfell încât încât exi exist stă dou două drumu drumuri: ri: dru drumu mull acţiuni iuniii şi cel cel al med medita itaţiei. iei. NONNON-AC ACTI TIUN UNII II

Ele sunt sunt diam diametr etral al opuse opuse.. Calea Calea acţiunii iunii se preo preocup cupă de tine tine ca ca om de de acţiune. iune. Ea va va  încerca  încerca să îţi schi schim mbe acţiuni iunile le;; va înce încerc rca a să îţi schi schimb mbe e per perso sona nali lita tate tea, a, mora morala la,, rela relaţiile iile,, dar dar nici niciod odat ată pe tine tine.. Calea Calea med medit ita aţiei este este diam diamet etral ral opu opussă. Nu o inte intere resea seazz ă acţiunile iunile tale tale;; este este inter interes esat ată  în mod mod direct direct şi imediat imediat de tine. Ceea Ceea ce ce faci este este nesemnif nesemnificativ. icativ. Ceea ce eşti are are  însemn  însemnătate. Iar Iar acest lucru este este fundame fundamental ntal şi principa principal, l, pentru pentru c ă toate ac ţiunile ţâşnesc din tine. minte, acţiunile tale pot pot fi schimbate schimbate şi modificate, modificate, pot fi chiar înlocuite înlocuite cu Ţine minte, acţiuni diamet diametral ral opuse, opuse, dar dar ele nu nu te vor vor schimba schimba.. O schimbar schimbare e exterioar exterioar ă nu va aduc aduce e o revo revolu luţie inte interi rioa oarră, pen pentr tru u că este este afar afară, est este e supe superf rfic icia iall ă, iar iar nuc nucle leul ul cel cel mai mai profun profund d rămâne mâne neati neatins; ns; prin prin ceea ceea ce faci faci r ămâne mâne neati neatins. ns. Dar Dar opusul opusul aduce aduce schimbarea schimbarea;; dacă nucleul nucleul profund este diferit, diferit, exteriorul exteriorul se va schimba schimba în mod mod automat. Aşa Aşa că pune pune--ţi o într întreb ebar are e ese esen nţial ială; doar doar atu atunc ncii poţi acce accesa sa ace acest ste e teh tehni nici ci ale ale medit edita aţiei. iei. Nu te preo preocu cupa pa cu ce faci faci.. Ast Asta a poa poate te fi o p ăc ăleal leală, poa poate te fi o metod etod ă de a fugi fugi de de adevărata problemă. De exemplu exemplu,, eşti un un om violent. violent. Poţi face orice orice efort efort s ă nu mai mai fii violent, violent, crezând crezând c ă devenind devenind nonviolent nonviolent vei vei deveni religios; religios; că devenind devenind nonviolent nonviolent te vei apropia apropia de divin. Tu Tu eşti crud crud şi ai face orice orice efort efort să fii plin de compasiune compasiune.. Dar Dar nu poţi să o faci faci şi şi nimi nimicc nu se va va schim schimba, ba, iar iar tu vei vei rămâne mâne la la fel. fel. Cruzimea ta va deveni o parte din compasiunea ta, iar asta este şi mai periculos. Violenţa ta va deveni deveni o parte parte a nonvio nonviolen len ţei, iar asta asta este este mai mai subtil. subtil. Vei fi violent într-un mod nonviolent. Nonvio Nonviolen lenţa ta va va avea avea toat toată nebuni nebunia a violen violen ţei, iar iar in comp compasiu asiunea nea ta va va fi COLORATA DE CRUZIME. Poţi chiar chiar să ucizi ucizi prin compas compasiun iunea ea ta; ta; unii unii oame oameni ni au ucis. ucis. Exist Există atâtea atâtea războaie zboaie religio religioase ase care care sunt sunt purtat purtate e prin prism prisma a compasi compasiuni uniii IN NUMELE IUBIRII. Poţi să uciz ucizii cu cu foa foart rte e mult multă comp compas asiu iune ne,, înt întrr-un un mod mod foa foarte rte nonv nonvio iolen lent; t; po ţi s ă ucizi ucizi şi să omor omorii cu foart foarte e mult multă drag dragos oste te,, pent pentru ru că ucizi ucizi de de drag dragul ul per perso soan anei ei pe pe care care o ucizi. Îl ucizi ucizi pe el pentru pentru el însuşi, însuşi, de de dragul dragul lui, ca să îl ajuţi. UCIDEREA UCIDEREA COPIILOR COPIILOR PRIN PEDEPSIRE Îţi poţi schi schimb mba a acţiunile iunile,, iar iar aces acestt efo efort rt de de a-ţi schim schimba ba acţiuni iunile le poa poate te fifi doar doar un un mijloc de a evita sch schimba imbare rea a esen senţial ială. Schi Schim mbare barea a ese esen nţial ială este este urm următoar toarea ea:: mai mai înt întâi âi treb trebui uie e să fii. fii. Treb Trebui uie e să devi deviii mai mai atent, mai conştient conştient de fiin fiinţa ta, doar doar atunci devii devii prezent. prezent. Nu te sim simţi nic nicio ioda dattă tu însu însuţi, iar iar dac dacă uneo uneori ri te te sim simţi, de fapt fapt este ste pri prin n al al ţii, ii, pri prin n agita agitaţie, prin prin stimu stimulare lare,, prin prin rea reaccţie. Este Este nev nevoi oie e de altci altcine neva va,, iar iar prin prin acel acel cine cineva va poţi să te simţi tu însu însuţi. Acesta es este un un lu lucru ab absurd. Si Singur, făr ă agitaţie, fără cineva ca care să îţi de devină o oglind oglindă, adorm adormi, i, te plictise plictiseşti. şti. Nu îţi da dai se seama că tu eş eşti ac acolo. Nu Nu există nici o prezenţă, tr tr ăieşti şti în în ab absenţă. Acea Aceast stă exis existe ten nţă abse absent ntă este este minte intea a no nonrel nrelig igio ioas asă. LIP LIPSI SITA TA DE LEGA LEGATU TURA RA// RADACINA/ DEZRADACINATA / ALIENATA A deven devenii plin plin de prop propria ria prez prezen enţă, de lumina lumina prop propriei riei fiin fiinţe LUMINA LUMINA NECREA NECREATA TA  înseamn  înseamnă să devii religios. religios. Aşa că ţine minte minte următoarele toarele ca pe ceva ceva fundam fundament ental: al: grija grija mea mea nu nu sunt sunt ac ţiunile iunile tale. Ceea ce faci faci nu conteaz contează. Grija mea este este ceea ce ce eşti, absent, absent, prezent, prezent, conştient, conştient, inconştient. Iar Iar urm următoare toarele le teh tehnic nicii desp despre re care care vom vom disc discut uta a sunt sunt teh tehni nici ci car care e s ă te fac facă mai mai pre prezent zent,, car care e să te aduc aducă aic aici şi acum acum.. Nime Nimeni ni alt altci cine neva va este este nece necesa sarr ca să te sim simţi tu îns însu uţi, nu nu este este nevo nevoie ie de de trec trecut ut;; î ţi poţi simţi identitatea identitatea prin trecut, trecut, prin amintiri. amintiri. Nu este este nevoie nevoie de viitor; viitor; te poţi proiecta proiecta în visurile visurile tale tale.. Îţi poţi proiect proiecta a idealuri idealurile, le, vie vieţile viito viitoare, are, moks moksha. ha. Nu ai nevoi nevoie e de amint amintiri iri să simţi ceea ceea ce eşti, eşti, nu nu ai nevo nevoie ie de o proiec proiecţie viito viitoare, are, nici nici de alt altă persoa persoan nă, singur singur îţi eşti eşti into intotde tdeaun auna a de de ajun ajuns. s. Boala Boala este este că tu însu însuţi nu nu îţi eşti eşti sufic suficie ient nt,, că tu singu singurr nu nu îţi eşti eşti înde îndeaju ajuns ns,, nim nimic ic nu nu va fi destul destul pentru tine. tine. După ce tu ai devenit devenit suficient suficient pentru pentru tine, vei vei fi victorios, victorios, lupta se va termina. MULTUMIREA 783-784

De acum acum nu va mai mai fi suferin suferinţă. Ai ajuns ajuns într-un într-un punct punct de unde nu este este întoarcere. întoarcere. Dinco Dincolo lo de acest acest punct punct se află beatit beatitudi udinea nea,, fericirea fericirea eter etern n ă. Înainte Înainte de acest acest punc punctt vei suferi, suferi, dar dar între întreaga aga ta sufe suferin rinţă, în mod mod ciud ciudat, at, este este prod produs usă chiar chiar de tine. tine. Nime Nimeni ni altc altcin inev eva a nu nu o cre creea eazză. Dac Dacă altc altcin inev eva a o cree creeaz ază, atu atunc ncii est este e dif dific icil il s ă o dep depăşeşt şeşti. i. Dac Dacă lum lumea o cre creea eazză, at atunc unci ce ce po poţi fac face e? Dar, dacă poţi să faci aci ceva, înse însea amnă că nime imeni altc ltcine ineva nu î ţi cree reeaz ă sufe suferi rin n ţa, este este pro propr priul iul tău coşm coşmar. ar. Acestea Acestea sunt sunt elem element entele ele sale sale de baz bază. În prim primul ul rând rând:: tu tu con conti tinu nuii să gând gândeş eşti ti că eşti eşti,, să îţi înch închip ipui ui c ă eşti eşti.. Ace Aceas asta ta este este doar doar o părere rere.. Nu te-ai -ai găsit nicio iciod dată pe tine, nu ai ajuns faţă în faţă cu tine; nu te-ai te-ai întâln întâlnit it niciod niciodat ată pe tine, tine, nu nu a existat existat nici nici o întâl întâlnire nire.. Tu doar doar crezi crezi c ă exişti. exişti. Aruncă această părere.  Trebuie  Trebuie să ştii că mai ai ai până să fii, că nu eşti, eşti, pentru pentru că păstrând această părere fals falsă nu vei fi nicio icioda dattă capa capabi bill să te tran ransfo sformi. rmi. Cu ace aceast astă cre credinţă greşi reşittă, înt întreag reaga a ta viaţă va deveni fa falsă. Gurd Gurdji jie eff obişn bişnui uia a să le spu spună disc discip ipo olilo lilorr săi: "Nu "Nu mă înt întreba rebaţi pe pe mine ine ce să fac faceţi. Nu pute puteţi face nimic, nimic, fiindcă, pentru pentru a face face ceva, ceva, mai mai întâi este este nevoie nevoie de voi. Iar Iar voi nu sun sunteţi ac acolo, lo, nu nu exi exist sta a ţi, aşad aşadar ar,, cin cine e să fac facă? Vă pute puteţi gân gândi di la a fac face, e, dar dar nu nu put pute eţi face face nimi nimic." c." Acest ceste e teh tehni nicci sun suntt pe pentru tru a vă ajut ajuta, a, pent pentru ru a vă aduc aduce e îna înapo poi; i; v ă ajut ajut ă s ă crea rea ţi o situaţie în care să vă întâlniţi cu voi înşivă. Mult va trebui dat la o parte, tot ce este greşit, tot ce este fals. Înai Înaint nte e să apar apară real realul ul tre trebuie buie să ple plece fals falsu ul; trebu rebuie ie să îi pune uneţi capăt. Iar Iar fap faptu tull că eşti eşti este este o no noţiune iune fals falsă. Că eşti eşti un sufl suflet et,, atm atma, a, c ă eşti eşti brah brahm ma, toat toate e aceste acestea a sunt noţiuni iuni false. false. Nu că tu nu nu ai exista exista delo deloc, c, dar dar aceste aceste no noţiuni iuni sunt sunt false. false. Gurd Gurdji jief efff a tre trebu buit it să insi insist ste e că nu exis existtă sufl suflet et în tine tine.. În ciuda tuturor tuturor tradi tradiţiilor, el a insistat: "Omul "Omul nu are suflet. suflet. sufletul sufletul este doar o posi posibi bili lita tate te,, s-a s-arr put pute ea să fie fie sa sau nu nu. Tre Treb buie uie ob ob ţinut inută. Tu Tu eşt eştii do doar o sămânţă." Iar Iar acea aceast stă acce accent ntua uare re est este e bun bună. Posib Posibili ilita tate tea a este este aco acolo lo,, pote poten n ţialul ialul exis existt ă, dar dar nu este este înc încă actual actualiza izat. t. Iar noi noi contin continu u ăm să citim citim Gita Gita şi UpaniS UpaniSHad Hadele ele,, şi Biblia, Biblia, şi contin ntinu uăm să crede redem m că sun suntem tem sufl suflet etu ul, s ămânţa car care e cred crede e c ă este ste copacu pacul. l. Copacul Copacul este acolo, acolo, ascuns, ascuns, dar nu a fost fost încă descoperit. descoperit. ACTUALIZ ACTUALIZAT AT Şi este bine să ţii minte că poţi să rămâi o sămânţă, că poţi să mori ca sămânţă [ VIER VIERME] ME],, căci cop copac acul ul nu nu poa poate te veni veni,, nu poat poate e răs ări din din el el însuş însuşi. i.  Trebuie  Trebuie să faci ceva ceva conştient conştient în acest sens, sens, pentru pentru că el va creşte creşte doar doar prin conştienţă. Exis Existtă dou două tipu tipuri ri de creş creşte tere re.. Una este este creş creşte tere rea a inco inconş nşti tien enttă, natu natura rall ă: dac dac ă situ situa a ţia exist există, acel acel luc lucru ru va va creşt creşte. e. Dar Dar suf sufle letu tul, l, atm atma, a, fiin fiinţa prof profun und d ă, part partea ea divi divin n ă din din tine tine,, ea are are o creşter creştere e compl complet et dife diferit rită. Ea nu poate creşte decât prin conştien conştienţă. Nu este ceva natural, natural, este este supranat supranatural. ural. Lăsat sată în grij grija a nat natur urii ii,, ea ea nu nu va va cre creşt şte; e; lăsat sată doar doar în seam seama a evo evolu luţiei, iei, ea nu nu va va evolua. PROSTIA ELIBERARII/ TREZIRII IN MASA  Trebuie  Trebuie să faci ceva ceva în mod mod conştient, conştient, trebuie trebuie să faci un un efort efort conştient conştient în acest sens, pent pentru ru că nu creş creşte te dec decât ât prin prin inte interm rmed ediu iull conşt conştien ienţei. ei. Odat Odată ce con conşti ştien en ţa se conce concentr ntreaz ează în acea aceast stă direc direcţie, apare apare creşter creşterea. ea. Aceste Aceste tehnic tehnicii sunt sunt pent pentru ru a te face mai conştient. 785 Psiholo Psihologia gia occid occident ental ală a deveni devenitt recent recent conştie conştient ntă de dimens dimensiun iunea ea visulu visului. i. De fapt, fapt, doar odat odată cu Freud visul visul a devenit devenit important important.. Dar la hinduşi hinduşi acesta este este unul dintre dintre cele cele mai mai vec vechi hi con conce cept pte: e: că nu poţi cuno cunoaşt aşte e cu cu ade adev v ărat rat un un om om pân pân ă nu ştii ştii ce ce face face el în visuri visurile le sale. sale. Pentru Pentru că orice orice face el în orele orele de de trezie trezie este este posibil posibil să fie mai mai mult mult sau sau mai mai puţin fals fals,, pen penttru că în star starea ea treaz rează a min minţii sale sale el est este e fo for ţat s ă fac fac ă mult ulte lucruri. Nu este liber. Societatea Societatea se afl află acolo, acolo, regulile regulile sunt sunt acolo, acolo, moralitate moralitatea a se afl ă acolo. acolo. El se lupt luptă cont contin inuu uu cu prop proprii riile le dori dorin nţe: le supr suprim imă, le modif odific ică, le mode modele leaz ază aşa aşa cum cum cere cere socie societa tate tea. a. Iar Iar soc socie ieta tate tea a nu nu îţi perm permite ite nicio nicioda datt ă s ă fii fiin fiin ţa ta ta tot total al ă; ea ea ale alege ge.. Asta Asta înse înseam amn nă cultu cultura, ra, cult cultur ura a însea înseamn mnă alege alegere. re. Oric Orice e cultu culturră cond condiiţione ioneaz ază: o alege alegere re a anu anumi mito torr lucru lucruri ri este este o neg negare are a alt altor ora. a. Fiin Fiin ţa ta tota totallă nu este este acce accept ptat ată nic nic ăieri; ieri; nu este este nic nicăieri. ieri. Anu Anumi mite te aspec aspecte te sunt sunt acce accept ptat ate e aici, aici, alte altele le sunt sunt acce accepta ptate te acolo, acolo, în ţara asta asta sau sau în alta, alta, dar fiin ţa uma uman n ă total total ă,  întreag  întreagă nu este este acceptat acceptată nicăieri. În consecinţă, conşti ştiinţa trează este silită să fie falsă, artificială, forţată. Tu nu eşti şti real acolo, eşti doar un actor; nu eşti spontan, eşti manipulat. Doar în visuri eşti eşti liber; doar atunci atunci eşti tu însuţi în mod autentic. autentic.

Poţi face face orice orice vrei vrei în visurile visurile tale. tale. Nim Nimănui nu îiîi pas pasă; e eşti şti sing singur. ur. Nimen Nimenii nu poate poate intra, nimeni nu poate vedea în visurile tale. Şi nimeni nu este deranjat; ce faci în visu visuril rile e tale tale este este trea treaba ba ta, ta, nu nu îi pas pasă nim nimănui. nui. Ele sunt sunt abs absol olut ut per perso sona nale. le. Pen Pentr tru u că sunt sunt abs absol olut ut per perso sona nale le şi nu nu au leg legătur tur ă cu nimeni nimeni,, poţi fi liber liber în ele. ele. Deci, Deci, dacă visurile visurile tale tale nu nu sunt sunt cumva cumva cuno cunoscu scute, te, faţa ta real reală nu poate poate fi ştiut ştiută. Hindu Hinduşii şii sunt sunt conştie conştien nţi de acest acest lucru lucru;; visuri visurile le treb trebuie uie pătrunse. trunse. Dar totuşi totuşi ele sunt nori nori – intimi, desigur, desigur, mai liberi, liberi, dar totuşi totuşi nori, şi trebuie trebuie să treci treci şi de aceşt aceştia ia.. Acestea Acestea sunt sunt cele trei stări: STAREA STAREA DE VEGHE , somnu somnull PROFUND PROFUND şi somnul somnul CU vise. Pentru Pentru Freud, Freud, visatul visatul a devenit devenit starea starea primord primordial ială. Acum Acum lume lumea a se preo preocup cupă de som somn. n. Acum Acum în în Occid Occident ent func func ţioneaz ionează multe multe labo laborato ratoare are  în care se studiaz studiază fenomenul fenomenul somnul somnului, ui, aspecte aspecte legate legate de de somn, somn, încercân încercând d s ă afle ce ce este este de de fapt fapt som somnu nul, l, pent pentru ru că, oric oricât ât ar ar părea rea de ciu ciuda dat, t, înc încă nu ştim ştim ce este este.. Înc Înc ă nu este este cuno cunoscu scutt ştiin ştiinţific; ific; ştiin ştiinţa nu nu ştie ştie ce ţi se întâm întâmpl plă de fapt fapt în în som somn. n. Iar dacă nu putem putem şti ce este somnul somnul,, va va fi dificil dificil s ă ştim ce este este omu omul, l, pent pentru ru că el îşi îşi petr petrec ece e o tre treim ime e din din via viaţă dorm dormin ind. d. O trei treime me din din via viaţa ta! ta! Dac Dac ă trăieşt ieştii şaiz şaizec ecii de ani, ani, dou douăzeci zeci îi vei vei fifi dormit dormit.. Este Este o parte parte atât atât de de impo importan rtantt ă. Ce faci când eşti adormit? TE INTORCI ACASA Ceva Ceva mist misteri erios os are are loc loc şi şi este este cev ceva a atât atât de de esen esenţial încât încât via viaţa nu nu este este pos posibi ibill ă f ăr ă acest lucru. Se întâmpl întâmplă ceva profund, profund, dar tu nu nu eşti conştient conştient de de asta. Când Când te trez trezeşt eştii eşti eşti o per perso soan ană; cân când d dor dormi mi eşti eşti o altă perso persoan ană. În som somnul nul pro profund fund dev devii ii alt altă pers persoa oan nă. În som somnu null prof profun und d nu nu î ţi poţi amin aminti ti nic nicii m ăcar car numele. Nu ştii ştii dacă eşti mahom mahomedan, edan, creştin sau hindus hindus.. În somnul somnul profund profund nu po po ţi spune cine eşti; bogat bogat sau sărac, nu ai nicio nicio identitate, identitate, nicio imagine. imagine.În În zona de de trezire tu exişti pentru pentru societate. societate. În zona visului tu exişti cu propriile propriile dorin ţe. În somnul profund tu exişti cu natura, adânc în sânul naturii. REALITATII Iar Yoga şi VB spun spun că numai numai dincolo dincolo de acestea acestea trei tu tu exişti în Brahma, Brahma, întregul întregul cosmic. Deci De ci tre trebuie buie să trec trecii de de ele ele,, să le dep depăşeşt şeşti, i, să le tran transc sce enzi. nzi. Există o singură diferenţă. Psiho Psiholo logi gia a occi occide dent ntal ală este este acu acum m int intere eresa sattă de stud studiu iull aces acesto torr stări. Căutătorii torii orie orient ntal alii erau erau inter interes esa aţi de ele, ele, nu nu de de a le stu studi dia. a. Erau Erau int intere eresaţi do doar de de cum cum să le tran transc sce eand andă. Ac Aceast eastă tehn ehnică este ste una una tran transc scen ende dent ntal ală.  Trezire,  Trezire, somn, somn, visare, visare, te cunoşti cunoşti ca lumin lumină. Este foarte dificil. Trebuie să începi cu trezirea. trezirea. 792-793 792-793 Prin impuritate impuritate nu vreau vreau să spun orice orice gând imoral imoral din minte, prin prin impuritate impuritate vreau s ă spun toate toate gându gândurile rile – gândirea, gândirea, aşa cum este, este, este impur impur ă. Chiar Chiar dacă te gânde gândeşti şti la Dumn Dumneze ezeu, u, este este o impurit impuritate ate,, deoarec deoarece e norul norul se mişc mişc ă. Norul este foarte alb, dar norul este acolo, acolo, iar puritatea spa ţiului nu este acolo. acolo. Un cer senin nu este acolo. Un nor poate fi un nor negru, un gând sexual mişcându-se prin minte, minte, sau norul poate poate fi un nor alb, frumos, frumos, o rug ăciune mişcându mişcându-se -se prin minte, minte, dar,  în ambele ambele cazuri, cazuri, mintea mintea pură nu este este acolo. acolo. Este impur, impur, înnorat. înnorat. Iar, dac ă mintea mintea este ste înn înno orat rată, nu nu te te po poţi mut muta a în în in inimă. Asta Asta tre trebu buie ie să fie înţeles, eles, deoa deoarec rece, e, cu cu gând gândur urile ile,, te ag agăţi de cap cap.. Gând Gândur urile ile sunt sunt rădăcini, iar dacă acele rădăcini nu sunt tăiate, nu poţi cădea înapoi în inim ă. Copii Copiiii rămân mân în în inim inimă doar doar pân până în mome moment ntul ul în care care gând gândur urile ile se crist cristal alize izeaz ază, în în care care gând gândur urile ile încep încep să le plut plutea easc scă prin prin mint minte. e. Atun Atunci ci prin prind d rădăcini; cini; atun atunci, ci, prin prin educ educa aţie, ie, cul cultu turră, cul culti tiva vare re,, dev devin in înr înrădăcina cinaţi; atu atunc nci, i, înc încet etul ul cu cu înce încetu tul, l, con conşt ştii iin n ţa se mută de la inim inimă însp înspre re cap. cap. Conş Conşti tiin inţa po poate ate rămâne âne în cap cap doar doar dac dac ă exis existt ă gândur gânduri. i. Asta Asta este este funda fundame ment ntal. al. Dac Dacă nu exist există gândur gânduri, i, con conştiin ştiinţa cade cade ime imedia diatt  înapoi  înapoi în inocen inocenţa sa originar originară, în inimă. De aici, atât de mult accent pe pe meditaţie, atât de mult accent pe pe nongândire, pe star starea ea de conş conşti tiin inţă lips lipsit ită de gând gândur uri, i, pe star starea ea de conş conşti tiin inţă lips lipsit ită de aleg aleger ere, e, sau sau pe "în "înţeleg eleger erea ea core corect ctă" a lui lui Budd Buddha ha,, car care e est este e do doar în în ţeleg eleger ere, e, făr ă nici niciun un gând gând,, doar doar a fi conştien conştient. t. Ce se întâm întâmpl plă atunci? atunci? Se Se întâmp întâmpll ă un fenom fenomen en foarte foarte impo importan rtantt deoa deoare rece ce atun atunci ci cân când d rădăcini cinile le sun suntt tăiate iate,, imed imedia iatt con conşt ştii iin n ţa cad cade e înap înapoi oi în ini inim m ă,  în locul locul originar originar în care care a fost. fost. Devii Devii din nou copil. copil. FALS FALS CADE CADE IN CENTRU CENTRU = OMBILIC OMBILIC Iisus Iisus a spus spus:: "Doa "Doarr cei cei care care sunt sunt precum precum copiii copiii vor vor intr intra a în împăr ăţia Dum Dumnez nezeul eului ui meu." El se refe referră la ace acele pers perso oane ane a căror ror co conşti nştiin inţă s-a s-a înt înto ors în inim inimă. OR ORICE ICE INTOARCERE IN INIMA= CADERE IN OMBILIC...Au OMBILIC...Au devenit inocenţi, asemenea copiilor.

Dar Dar pri prim ma cer cerin inţă de baz bază este este să pui pui mat mate erial rialul ul minţii înt într-o r-o del delic icat ate eţe ine inexpri xprim mabil abilă… Gândur Gândurile ile pot pot fiexprim fiexprimate ate.. Nu exist există niciun niciun gând gând care care să fie inexp inexprim rimabil abil şi nici nici nu poate poate fi . Dac Dacă este este ine inexp xprim rimab abil, il, nu nu îl po poţi gândi gândi;; dac dac ă îl poţi gând gândi, i, este este expr exprim imab abil. il. Nu exist există niciu niciun n gân gând d des despre pre care care să poţi spun spune e că este este inexp inexprim rimab abil. il. În mom momen entu tull în care îl po poţi gândi, gândi, a devenit devenit exprimabil exprimabil – ţi l-ai l-ai exprim exprimat at deja ţie. Con Conştii ştiin nţa, conş conşti tiin inţa pură este ste ine inexp xpri rim mabil abilă. De De ac aceea eea mis misti ticcii cont contin inu u ă să spu spun ă c ă nu pot exprim exprima a ceea ceea ce ştiu. ştiu. Logi Logicie cienii nii ridic ridică întot întotdea deauna una proble problema ma c ă, dac dac ă ştii, atun atunci ci de de ce nu o poţi spun spune? e? Şi Şi argu argume ment ntul ul lor lor are are sen senss şi impo import rtan an ţă. Dac Dac ă spui spui înt întrradev adevăr că ştii ştii,, atu atunc ncii de de ce nu poţi exp expri rim ma? Pentru Pentru un logic logician ian,, cunoaşte cunoaşterea rea trebu trebuie ie s ă fie exprim exprimabi abill ă – ceea ce poate poate fi cunos cunoscut cut poate poate fi făcut cunosc cunoscut ut şi altora altora,, nu nu este este nicio nicio prob problem lemă. Dac Dac ă l-ai cunosc cunoscut, ut, atunci atunci unde este problema? Îl poţi face cunoscut cunoscut şi altora. altora. Dar cunoaşterea cunoaşterea misticilor misticilor nu stă în gânduri. gânduri. Nu este este cuno cunoaşte aştere re sub sub form formă de gând gând UMBRE UMBRE , este este cunoa cunoaştere ştere sub form formă de sent sentim imen ent, t, prin prin trăire. ire. Aşa că, în realita realitate, te, nu nu este este bine bine să spui: spui: "Îl cuno cunosc sc pe Dumn Dumneze ezeu." u." Este Este mai mai bine bine s ă spui: "Simt." "Simt." Nu este este bine să spui: "L-am "L-am cunoscu cunoscutt pe Dumnezeu." Dumnezeu." Este Este mai bine bine s ă spui: "L-am simţit." Este Este o descriere descriere mai mai adecvat adecvată a fenome fenomenului, nului, deoarece deoarece "cunoaşterea "cunoaşterea"" este prin inimă, este asemenea asemenea unui sentimen sentiment, t, nu este asemenea asemenea unei unei cuno cunoşti ştin nţe. Pune CHITTA (materialul minţii;TRAFICUL DE GANDURI; GANDURI; PROCES IN STARE NEEXPRIM EXPRIMATA ATA = POTEN POTENTIA TIAL) L) într într-o -o delic delicate ateţe inexpr inexprima imabil bilă…mater …materialu ialull min minţii, conştiin conştiinţa, chitta, chitta, este este inexprimab inexprimabil. il. Dac Dacă un sin singu gurr gând gând se mişc mişcă, devi devine ne exp exprim rimab abil. il. Deci, De ci, a pun pune e mate materia rialul lul min minţii într într-o -o del delic icat ate eţe inexp inexprim rimab abililă înse înseam amn n ă a ajun ajunge ge la un punct unde eşti conştient, dar nu eşti conştient de niciun gând; unde eşti alert, dar nu este niciun gând mişcându-se prin minte. Acesta este un punct delicat şi foarte dificil – îl poţi rata rata foarte foarte uşor. uşor. Cuno Cunoaşt aştem em dou două stări ale ale min minţii. Una Una este este atun atunci ci cân când d exis existt ă gând gânduri urile. le. Atun Atunci ci cân când d gând gândur urile ile sunt sunt aco acolo lo,, nu te po poţi muta muta în în inim inimă. Apoi Apoi ştim ştim o alt alt ă stare stare a min min ţii – atu atunc ncii când gândurile nu sunt acolo. Atunci Atunci când gândurile gândurile nu nu sunt acolo, acolo, adormi. adormi. Nici Nici atunci atunci nu te po ţi muta în inim ă. In fiecare noapte, pentru câteva momente, pentru câteva ore, ieşi din gândire. Gândur Gândurile ile încet înceteaz ează, dar nu ajun ajungi gi la inim inimă, deoarec deoarece e eşti incon inconştien ştient. t. ABSEN ABSENT T Aşa că este necesa necesarr un echilib echilibru ru foarte foarte sens sensibil ibil.. Gânduri Gândurile le trebui trebuie e să încetez înceteze e aşa cum încete înceteaz ază în timpul timpul somn somnulu uluii profund profund,, atunci atunci când când nu nu exist exist ă niciun niciun vis vis – şi trebui trebuie e să fii la la fel fel de de alert alert ca atunci atunci când când eşti eşti trea treaz. z. Acest Aceste e dou dou ă puncte puncte trebui trebuie e s ă se  întâlneasc  întâlnească. Mintea Mintea trebui trebuie e să fie la fel fel de lipsit lipsită de gând gânduri uri cum este este în somn, somn, dar dar nu nu treb trebuie uie s ă fii adormit, adormit, trebuie să fii total alert, alert, conştient. conştient. TURIYA= TURIYA= STARE STARE PARADOX PARADOXALA= ALA= SOMN+VEGHE SIMULTAN Atunci Atunci când când starea starea de de conşti conştien enţă şi lipsa lipsa gândur gândurilo ilorr se întâl întâlnesc nesc,, este este medit medita a ţie. De aceea aceea Patanjali Patanjali spune că samadhi samadhi este asemenea asemenea lui sushupti sushupti (somnului (somnului profund) profund).. Cel mai înalt extaz, samadhi, este asemenea celui mai profund somn, cu o singur ă diferen diferenţă: în el, el, nu eşti eşti adormit adormit.. ABSENT ABSENT-- ESTI ESTI PREZ PREZENT ENT Dar calitat calitatea ea este este acee aceeaşi aşi – lipsa lipsa gând gânduri urilor, lor, lipsa lipsa visel viselor, or, nedera nederanja njat, t, fără nicio nicio und undă, complet complet calm calm şi linişt liniştit, it, dar dar alert. alert. Atunci Atunci când când eşti eşti conştie conştient nt că nu exist există niciun niciun gând, gând, vei vei sim simţi o tran transfo sform rmare are brus brusccă în conşt conştiin iinţa ta. ta. Centru Centrull se schimb schimbă. Eşti arunc aruncat at înapo înapoi. i. Eşti arunc aruncat at în inim inimă. BURIC= BURIC=CENT CENTRU RULL EXISTENTIAL Şi din din inim inimă, atunc atuncii când când priveşti priveşti lumea, lumea, nu exist exist ă lume, lume, exist există numai numai Dum Dumnez nezeu. eu. Din Din cap cap,, can cand d priv priveşt eştii însp înspre re exis existe ten nţă, nu exist există niciu niciun n Dum Dumne neze zeu, u, exis existt ă numa numaii exist istenţa ma materia rială. Materia Materia,, exist existen enţa mate material rială, lume lumea, a, şi Dumnez Dumnezeu eu nu sunt sunt două lucruri, lucruri, ci dou dou ă viziuni, viziuni, dou două perspective. perspective. Sunt acelaşi fenomen fenomen privit privit din doi centri centri ai fiinţei. Pune Pune mater materialu ialull minţii într-o într-o delic delicate ateţe ai inexp inexprim rimabil abilă deasup deasupra, ra, dede dedesub subtul tul şi în în inima ta. Fii complet în ea, îmbinat, afundat. Fii pur şi simplu conştient, deasupra, dedesubt, în în in inimă; în întrea reaga in inimă înc înconjura juratt ă doar de de conştii ştiin n ţă; făr ă gând sp spre nim nimic anu anume, doar conşti nştie ent, nt, făr ă nic niciun iun cuvâ cuvânt nt,, făr ă nicio icio verb verbal aliz izar are e, făr ă nic niciun iun gând, doar fiind. Pune lucrurile lucrurile minţii deasupra, deasupra, dedesubt dedesubt şi în inima ta şi totul va deveni posibil posibil pentru tine. tine. Toate Toate uşile uşile perc percep epţiei vor vor fi cur curăţate şi toat toate e uşile misterel misterelor or vor vor fi deschi deschise. se. Dintr-o Dintr-odat dată nu va mai mai fi nicio nicio prob problem lemă şi, dint dintr-o r-odat dată, nu nu va va mai mai fifi nicio nicio neferic nefericire ire – e ca şi cum întune întunericu ricull ar fifi disp dispărut în totali totalitat tate. e. Odat Odată ce ştii ştii asta, asta, te po po ţi muta muta înapo înapoii la instrument instrument.. Acum po poţi folosi capul capul ca pe pe un instrumen instrument. t. Îl poţi folosi, dar dar acum nu te identifici identifici cu el el şi, chiar în timp ce îl foloseşti foloseşti şi priveşti lumea lumea prin prin el, vei vei şti că orice

vezi este din cauza intelectului. Acum eşti familiarizat cu un punct de vedere superio superior, r, cu o viziu viziune ne mai profun profund dă – şi, în orice orice momen momentt vrei, vrei, poţi cădea înapoi. înapoi. Odată ce ştii trecerea trecerea şi felul felul în care conştiinţa cade cade înapoi; înapoi; cum vârsta ta, trecutu trecutull tău, mem memoria oria ta şi cuno cunoaşte aşterea rea ta dispar dispar şi tu devii devii un un nou nou-n -n ăscut scut din din nou nou – odat odat ă ce ştii acest acest secret secret,, aceas aceasttă trecere trecere,, poţi merge merge până la acel acel punct punct de de câte câte ori doreşti doreşti şi poţi fi revi revigo gora ratt iar iar şi iar. iar. Dac Dacă treb trebui uie e să te muţi îns înspr pre e cap cap,, îlîl po poţi fol folos osi; i; te poţi mişca în lumea lumea obişnuit obişnuită, folosind-o, folosind-o, dar neimplicân neimplicându-te du-te în ea, deoarec deoarece e în adânc ştii că ceea ceea ce ce este este cunosc cunoscut ut de de intele intelect ct este este parţial. Nu este este întreg întregul ul adev adevăr. Şi un un ade adev văr par parţial ial este este mai mai peric periculo uloss decâ decâtt o minc minciu iun n ă, deo deoar arec ece e pare pare a fi ade adev v ărat şi poţi fi fi am amăgit de el. Alte Alte câte câteva va punc puncte te.. Cân Când d te te mu mu ţi în în ini inim m ă, pri prive veşt ştii exi exist sten enţa ca ca o fiin fiinţă tota totall ă. Ini Inim ma nu este departam departamental entală, nu este un fragment fragment din tine, tine, inima eşti tu în totalitatea totalitatea ta. ta. Mintea este un fragment, mâna este un fragment, piciorul este un fragment, stomacul este este un fragm fragment ent,, întreg întregul ul trup trup luat pe pe bucăţi este fragm fragment entat. at. Inima Inima nu este este un fragme fragment. nt. De De aceea aceea mâna mâna mea mea poate poate fi t ăiat ă, iar eu voi voi fi viu. viu. Chiar Chiar şi creierul meu meu poate poate fi scos scos şi eu voi fi viu, viu, dar, dac dacă inima dispare, dispare, dispar şi eu. eu. In realitate realitate,, întregul întregul meu meu trup trup poate poate fi îndepărtat, dar, dac dac ă inima mea bate, sunt viu. Inim Inima a înse înseam amn nă întreg întregul ul,, aşa că, atun atunci ci cân când d inim inima a cede cedeaz az ă, nu mai mai eşti eşti aco acolo lo..  Toate  Toate celelalte celelalte lucruri lucruri sunt sunt doar doar părţi de care care te po po ţi lipsi. Dac Dacă inima bate, vei rămâne mâne int intac act. t. Cen Centr trul ul inim inimiiii este este îns însăşi esen esenţa exist existen enţei tale tale.. Te pot pot atin atinge ge cu cu mâna. mâna. Acea atingere atingere îmi va da da o anumit anumit ă cunoaştere cunoaştere despre despre tine, tine, despre pielea pielea ta, dacă este este fin fină sau nu. Mâna Mâna îmi îmi va va oferi oferi o anum anumit it ă cunoa cunoaştere ştere,, dar dar acea acea cunoa cunoaşter ştere e va fi par parţială, deoarece deoarece mâna mâna nu este întregul întregul meu. Te pot pot vedea. vedea. Ochii Ochii mei îmi îmi vor oferi o anumit anumită cunoaştere cunoaştere dintr-un dintr-un punct punct de vedere vedere diferit. diferit. Dar nu va fifi întregul. întregul. Mă pot pot gând gândii la tine tine – din din nou, nou, ace acelaş laşii lucr lucru. u. Dar Dar nu nu te pot pot sim sim ţi par par ţial. ial. Dac Dac ă te pot pot simţi puţin, te pot simţi cu cu totul totul.. De aceea, aceea, dacă nu cunoşti cunoşti prin iubire, iubire, nu cunoşt cunoştii nici niciod odat ată în într întreg egim ime e o pers perso oană. Doar Doar iubi iubire rea a poat poate e să desco descope pere re într întrea eaga ga per perso sona nalit litat ate e în fa fa ţa ta, ta, între întreag aga a fiin fiin ţă, esen esenţialul, ialul, tota totalu lul. l. Deoa Deoare rece ce iub iubire irea a înse înseam amn nă a cuno cunoaşt aşte e prin prin ini inim m ă, a simţi prin prin inim inimă. Aşa Aşa că pent pentru ru min mine e sim simţirea irea şi cun cunoa oaşt şter erea ea nu sunt sunt dou dou ă frag fragme ment nte e ale ale fiin fiinţei tale. tale. Sim Simţirea este este întrea întreaga ga ta ta fiinţă şi cunoa cunoaştere şterea a este este doar doar o parte parte din ea. ea. Pentru Pentru religie, religie, iubirea iubirea este cea mai mai înaltă cunoaştere. cunoaştere. De aceea aceea religia religia este este exprimat exprimată mai mult mult în termen termenii poetici, poetici, decât decât ştiinţifici. Termenii Termenii ştiin ştiinţifici ifici nu nu pot pot fi fol folos osiiţi, ei ei apar aparţin tărâmul râmului ui cun cunoa oaşte şterii rii.. Poez Poezia ia poa poate te fi fol folos osit ită. Şi aceia aceia care care au ajuns ajuns să cunoasc cunoască realita realitatea tea prin prin iubire iubire,, orice orice spun, spun, devin devine e poezie. poezie. Upanişadele, Vedele, spusele lui Iisus sau ale lui Buddha sau ale lui Krishna, toate sunt sunt afirma afirmaţii poetice poetice.. Nu este este doar doar o coinc coincid iden enţă că toat toate e scrip scriptu turil rile e vech vechilo ilorr relig religiiii sun suntt scris scrise e sub sub form formă de poez poezie ie.. Exis Existtă o semn semnif ific ica aţie. ie. Arat Arată că exis existtă o afi afini nita tate te într între e lum lumea ea poet poetul ului ui şi şi lume lumea a misticului. Misticul foloseşte tot limbajul inimii. Şi poetul este un mistic în anumite momente de zbor, aşa cum, atunci când sari, te poţi înde îndep părta rta de gravit gravita aţia pământ mântulu ului, i, dar dar te te înto întorci rci din nou nou la ea. ea. Un Un poet poet est este eo persoan persoană care a fost pentru pentru câteva câteva secunde secunde într-un zbor zbor în lumea lumea misticilor. misticilor. A avut anumite ite str străfulgerări. Un mistic mistic este este cineva cineva care a mers mers în totalitate totalitate dincolo dincolo de gravita gravitaţie, care tr ăieşte în lumea lumea iubi iubirii rii,, care care trăieşte ieşte prin prin ini inim mă. Ace Aceast asta a a deve deveni nitt pro propri priul ul său cămin. min. Pent Pentru ru pers perso oana ana poe poeti ticcă este este doar doar o str străfulg fulger erar are: e: câte câteo odat dat ă cobo coboar ară de la cap cap îns înspr pre e ini inim m ă. Dar asta este este doar pentru pentru un anumit anumit timp timp – se întoarce întoarce din nou la cap. cap. Aşa c ă, dac ă vezi un poem poem frumos, frumos, nu încerca încerca să vezi poetul poetul care l-a scris, scris, deoarece deoarece nu vei vei întâlni aceeaşi aceeaşi persoa persoan nă. Vei fi dezam dezamăgit, git, deoarec deoarece e vei întâln întâlnii un om foart foarte e obişnui obişnuit.10 t.1027271031 Omul dă imp importan rtanţă sexului lui nu nu pentru că este ste im imoral şi p ăcătos, nu pentru că lum lumea mode modern rnă este este o lum lume e neruş neruşin inat ată şi libe libert rtin ină, nu din din cau cauza za film filmelo elorr şi a lite litera ratu turii rii porno pornograf grafice ice – nu, nu, rădăcinile cinile sunt sunt foa foarte rte adân adânci, ci, sunt sunt cosmic cosmice. e. Atra Atraccţia fizi fiziccă porn porneş eşte te de la fapt faptul ul că atât atât bărbat rbatul ul,, cât cât şi fem femei eia a alc alcătuie tuiesc sc num numai o  jumătate de circuit circuit şi exist există o pornire pornire intrinsec intrinsecă de a transce transcende nde tot tot ceea ceea ce este este incom incomplet plet pent pentru ru a realiz realiza a ceva ceva complet complet.. De fiecare fiecare dat dată când când v ă lipseşte lipseşte ceva ceva,, simţiţi pornire pornirea a de a com comple pleta, ta, de de a umple umple golu golul. l. Natura Natura ur ăşte lucru lucrurile rile inco incomp mplete lete.. Bărbatul rbatul este este inco incompl mplet, et, feme femeia ia este este incom incomplet pletă şi nu se pot pot comple completa, ta, nu pot pot fi un un tot decât pentru un singur moment, momentul în care circuitele lor se unesc, momentul în care cei doi se topesc. 1064 SINGURATATEA SI CUNOASTEREA DE SINE Omul Omul se naşte singur şi moare singur, singur, dar, între între momentul momentul naşterii naşterii şi cel al mor ţii, el trăieşte ieşte în în soci societ etat ate, e, tr trăieşte ieşte prin printr tre e oame oameni. ni. Singu Singurr ătate tatea a este este o rea realit litat ate; e; exi existe sten n ţa

soci societ etăţii est este e un un acc accid iden ent. t. Şi, Şi, dac dacă omul omul nu nu tr tr ăieşt ieşte e sin singu gur, r, dac dac ă nu poat poate e cun cunoa oaşt şte e singurătatea în profun profunzimea zimea ei, ei, atunci atunci nu se poate poate cunoaşte cunoaşte pe el însuşi. Tot Tot ceea ce se înt întâm âmpl plă în socie societa tate te est este e perif perifer eric; ic; nu nu sunt sunte eţi, de de fapt fapt,, voi; voi; este este rel rela a ţia voa voastr stră cu alţii. Rămâne mâneţi, pent pentru ru voi voi înşi înşiv vă, nişte nişte necu necuno nosc scu u ţi. CAPT CAPTIV IVII IN REAL REALIT ITAT ATE E SECU SECUND NDA A Din af afară, nu nu puteţi fi fi de dezvălui luiţi aşa aşa cum su sunteţi. Dar Dar noi noi trăim împr împreu eun nă cu alţi oam oamen eni. i. Di Din n ace aceas asttă cauz cauză, cun cunoa oaşt şter erea ea de sine sine a rămas mas în uita uitare re.. Şti Ştiţi cât câte e cev ceva a des despr pre e voi voi înşiv înşivă, dar dar indi indirec rect: t: şti ştiţi ce ce spu spun n al alţii des despr pre e voi. voi. Este Este ciud ciudat at şi este este absu absurd rd ca alţii să vă spun spună desp despre re voi voi înş înşiv ivă. Ide Ident ntit itat atea ea voas voastr tră, ind indif ifer eren entt car care e est este e ace aceea ea,, vă este este dat dat ă de ceil ceilal alţi; nu nu est este e rea reall ă, est este e num numai ai o etic etiche heta tare. re. Vi se se dă un nume nume.. Acel Acel num nume e este este o etic etiche hett ă: soci societ et ăţii i-ar i-ar fi gre greu u să intre în relaţie cu o persoană fără nume. Vi se se dă mai mul multt decâ decâtt un un num nume: e: soci societ etat atea ea vă d ă imag imagin inea ea voas voastr tr ă desp despre re voi voi  înşivă, vă catalogheaz cataloghează drept buni sau sau răi, frumoşi, frumoşi, inteligen inteligenţi, morali, morali, sfinţi sau orice orice altc altcev eva. a. Dac Dacă soci societ etat atea ea este este cea cea care care vă d ă imagi imagine nea a des despre pre voi voi înşiv înşivă, atu atunc ncii voi voi nu şti ştiţi cine ine sun sunteţi. Nici Nici nume numele le,, nici nici ima imagi gine nea a pe pe care care v-o v-o dă soci societ etat atea ea nu v ă arat arat ă aşa cum cum sunt sunte e ţi. Rămâneţi, pent pentru ru voi voi înş înşiv ivă, niş nişte te nec necuno unoscu scuţi. De aici aici şi tea team ma. Exi Exist sta aţi, dar dar nu nu vă cuno cunoaş aşte teţi pe pe voi voi înşi înşiv vă. Igno Ignora ran n ţa nu nu est este e altc altcev eva a dec decât ât ace aceast astă lips lipsă a cun cunoşt oştin inţelor elor despr despre e voi voi înşiv înşivă; e ea a nu nu poa poate te fi dist distru russ ă de nim nimic din din ceea ceea ce vă spun spun ceil ceilal alţi desp despre re voi. voi. Ei Ei vă pot pot spu spune ne c ă nu sunt sunte e ţi cel cel care care răspu spunde la la ac acel nu nume, nu nu su sunteţi ce cel ca care a îm îmbr ăcat ac aceast ă form formă, că sun sunte ţi, de fapt, fapt, "sufle "sufletul tul eter etern", n", dar dar şi acest acestea ea sunt sunt date date furniz furnizate ate tot tot de al ţii. Dac Dac ă nu ajun ajunge ge ţi la voi voi înşiv înşivă fără inte interm rmed ediar iari, i, PRIN PRIN CUNO CUNOAS ASTE TERE RE NEMI NEMIJL JLOC OCITA ITA veţi con contin tinua ua să ignora ignoraţi cine cine şi ce ce sunte sunteţi cu ade adev vărat. Iar necu necunoa noaşter şterea ea duce duce la anxiet anxietate ate.. Vă temeţi nu nu nu numai de de ceilal ilalţi, dar vă temeţi şi şi de de vo voi în înşiv şivă, to tocmai pe pentru c ă nu şt şti ţi cine sunteţi şi ce anume se ascunde în interiorul vostru. vostru. Nu ştim de ce anume suntem capab apabil ilii şi şi ce ce an anume ume po poate ate să erup rupă din din no noi în în ori oricce mo moment. nt. Vă trăi ţi via viaţa în într-o tr-o perma permanen nenttă şi adân adânccă anxiet anxietate ate.. Sunt Sunt multe multe proble probleme me care care cree creeaz az ă anxiet anxietate ate,, dar dar ele sunt sunt secun secundare dare.. Dac Dacă pătrunde trundeţi în adâncu adâncull vostru vostru,, fiecare fiecare anxiet anxietate ate care care v ă  încearc  încearcă arată că, în realitate, realitate, angoasa angoasa provine provine din din faptul faptul că nu vă cunoaşte cunoaşte ţi, c ă nu şti ştiţi de de unde unde veni veniţi, nu şti ştiţi înc încot otro ro vă îndr îndrep epta taţi şi şi nu nu şti ştiţi nic nicii cin cine e sun sunte teţi acu acum m. De acee aceea a toa toate te relig religiil iile e rec recom oman and dă retr retrag ager erea ea din din lum lume, e, singu singurr ătate tatea, a, p ăr ăsirea sirea pentru pentru un timp timp a socie societtăţii şi a tot tot ceea ceea ce ce v-a v-a dat dat socie societat tatea, ea, pentru pentru a ajung ajunge e să vă cuno cunoaşt aşte eţi pe pe voi voi înşiv înşivă dire direct ct.. 108 1087 7 Lao Tzu Tzu spune spune că în trecut trecutul ul acela acela îndep îndepărtat tot totul ul era deo deosebi sebitt de frumo frumos. s. Atunci Atunci domne domnea a Tao, Tao, atunci atunci nu exist exista a nimic nimic r ău şi, deoare deoarece ce nu exist exista a r ăul, nu exist existau au nici nici predicatori. predicatori. Nu exista exista răul, deci nimic nu nu trebuia schimbat schimbat,, transformat, transformat, nu existau existau preo preoţi, nici nici pre predic dicat ator ori, i, nici nici arb arbit itri ri ai mor moral alit ităţii, pen pentr tru u că nu exi exista sta dec decât ât bine binele. le. Lao Tzu spune că în zilele zilele acelea acelea nu nu exista exista religie. religie. Şi asta deoarece deoarece nu nu se sim ţea nevoia. Nu exist existau au sfin sfinţi, deo deoare arece ce,, nu nu exis exista tau u nic nicii păcătoşi. toşi. Cu toţii erau erau sfin sfinţi, dar dar nu nu şti ştiau au acest acest lucru lucru,, deoa deoarec rece e dac dacă nu exist existau au păcătoşi, toşi, nu nu ave aveau au term termen en de comp compara ara ţie şi nu nu pute puteau au spu spune ne cine cine este este sfâ sfânt ntul ul şi cin cine e este este p ăcătosul tosul.. Psiho Psiholo logii gii spun spun că acea aceast stă epoc epocă nu a exis exista tat. t. Că, de de fap fapt, t, este este vorb vorba a num numai ai desp despre re amint amintiri irile le pe care care le păstrăm din din per perio ioad ada a pet petrec recut ută în pânt pântec ece. e. Acea Aceast stă perio perioad adă chiar a existat. Perioad Perioada a Tao Epo Epoccă de Aur Aur a fost perio perioada ada petr petrecu ecutt ă în pânte pântece, ce, şi a fost fost o perioa perioad dă minu minuna nattă, o perio perioad adă în care care totu totull era era aşa cum cum trebu trebuie ie s ă fie. fie. Fără să aibă habar de lumea de afară, copilul a trăit în fericire. Situa Situaţia cop copilul ilului ui în pântec pântece e seam seamănă cu cea cea a lui Vishn Vishnu u pe sheshn sheshnaga aga lui. Hinduşii Hinduşii cred cred că Vishn Vishnu u st stă pe o cana canape pea a în în for form mă de şarpe şarpe înco încoll ăcit cit şi plut pluteşt eşte e pe pe un ocea ocean n de feric fericire ire.. El stă în ace aceea eaşi şi poz poziiţie în în care care stă şi fătul tul în pânt pântec ecele ele mame mamei. i. Cop Copilu ilull pluteşt pluteşte. e. Pânt Pântece ecele le mam mamei ei este este aido aidoma ma unui unui ocean. ocean. Şi Şi ve ţi fi surpri surprinşi nşi să afla afla ţi c ă lichidul lichidul în care care pluteşte pluteşte fătul în pântecele pântecele mamei mamei are aceeaşi aceeaşi compo compozi zi ţie şi aceeaşi aceeaşi salinitate ca apa oceanelor. TRANSFUZIE CU APA DIN OCEAN FILTRATA 1091 In mit mitol olog ogia ia gre greac acă, exist există doi doi zei zei care care se afl află la poli poli opu opuşi: şi: Apo Apollo llo şi şi Diony Dionyso sos. s. Apollo Apollo este este zeul zeul ordin ordinii, ii, al discipli disciplinei, nei, al al virtu virtuţii, al mora moralit lităţii, al cult culturii urii,, în vrem vreme e ce Dionysos Dionysos este este zeul zeul dezordinii, dezordinii, al haosulu haosului, i, al libert libertăţii, al naturii. naturii. Cei doi doi sunt poli opuşi opuşi.. Majo Majorit ritat atea ea relig religiil iilor or au la baz bază, întrîntr-o o măsur sură mai mai mic mică sau sau mai mai mare, mare, punc punctu tull de vedere vedere apolinic. apolinic. Ele cred în ra ţiune, cred în ordine, ordine, cred în virtute, virtute, cred în disciplin disciplină, control… control… de fapt, fapt, ele cred în ego. ego. VB este este fund fundam amen enta tall dife diferit rită: ea ea le con conţine pe amân amândo dou u ă. In ea se reg reg ăseşte seşte şi punctul de vedere dionisiac. Ea cre crede în natu naturră, în în hao haos, s, ea cre crede de că trebu rebuie ie s ă râzi râzi,, să cân cânţi şi şi să dans danse ezi. zi. VB VB nu nu este ste do doar grav gravă, ser serio ioas asă, ea ea est este e şi şi ve vesel selă; le le co conţine ine pe pe am amândo ndou ă. Est Este e şi şi se serio rioasă,

dar şi nonserioas nonserioasă. Nietzsche Nietzsche scria într-una într-una din scrisori: scrisori: "Eu nu nu pot crede crede decât într-un într-un zeu zeu care care dan danse seaz ază." Dar Dar nu a găsit sit nic niciu iun n zeu zeu car care e dan danse seaz ază. Dacă ar fi aflat aflat de Shiva, Shiva, sigur viaţa sa ar ar fi fost fost cu totul totul alta alta – Shiva Shiva este este zeul zeul care dansea danseazză. Nietzsc Nietzsche he nu cuno cunoştea ştea decât decât îndum îndumnez nezeire eirea a creştin creştin ă. Iar acest acest punct punct de vedere este este singurul singurul foarte serios. serios. Uneori, aceast această seriozitate seriozitate a dumnezeirii dumnezeirii creştine creştine pare pare proste prosteasc ască, infa infant ntililă chiar chiar,, pen pentru tru că îi lip lipse seşte şte cu des desăvârşi vârşire re orice orice cont contrar rariu iu.. 1183 Acum să rev revedem înt întreb rebarea: rea: Nu est este e ad adevărat rat că o via via ţă imo imoral ral ă cree reează barie riere în medit medita aţie? In realita realitate, te, opusul opusul este este adev adevărul. rul. O viaţă meditativă creează bariere într-o viaţă imorală. Via Viaţa imo imora rallă nu poat poate e cre crea a nic nicio io bari barier eră. Via Viaţa im imoral orală  înseamn  înseamnă că eşti nonmed nonmeditativ itativ – nimic altcev altceva; a; tu dormi dormi profun profund. d. 676 676 Eroare Eroarea a pune punerii rii porunc poruncilor ilor morale morale inaint inaintea ea porunc porunciiii care care elimin elimină singuru singurull păcat = lipsa lipsa conşti conştien enţei 266 266 Morala culpabilizeaza iubirea de sine Fii mai mai iubit iubitor or cu tine însuţi. Primu Primull lucru lucru pe care trebuie trebuie să ţi-l aminte aminteşti şti este s ă fii mai mai iubito iubitorr cu tine tine însuţi. Moraliştii Moraliştii au otrăvit întreaga întreaga lume. lume. Ei spun: "Nu "Nu te iubi! Acesta Acesta este este egoism!" egoism!" Spun: Spun: "Iubeşte-i "Iubeşte-i pe ceilal ceilalţi, nu te iubi iubi pe tine! Iubirea Iubirea de sine sine este este p ăcat!" Şi eu îţi spun că aceasta aceasta este este o mare prostie – şi nu doar o prostie; prostie; este este o prostie pericul periculoas oasă. Dac Dacă nu te te iubeşt iubeştii pe tine, tine, nu nu poţi iubi iubi pe nimeni nimeni,, este este impo imposibil sibil,, deoarec deoarece e un om care care nu nu este este îndr îndr ăgostit gostit de sine sine nu nu poate poate fi îndr îndr ăgostit gostit de nimeni nimeni.. Numa Numaii dac dacă eşti eşti îndr îndrăgosti gostitt de tine tine,, numa numaii atunc atuncii iubire iubirea a ta ce ce se rev revars arsă poat poate e ajunge la altcineva. Iisus ne cere cere "sa iubesti iubesti pe ceilalti ceilalti ca pe tine însuţi: "Să iube iubeşti şti pe Domn Domnul, ul, Dumn Dumnez ezeu eull tău, cu toat toată inima inima ta, ta, cu cu tot tot sufle sufletu tull t ău, şi cu cu tot tot cugetul cugetul tău. 39 Acea Aceasta sta este este cea cea dintâi dintâi,, şi cea mai mai mare mare porunc poruncă. 39 Iar a dou doua, a, aseme asemenea nea ei, este este:: 'Să iubeşti iubeşti pe apro aproape apele le tău ca ca pe tine tine însu însu ţi. 40 40 În aceste aceste dou dou ă porunci porunci se cuprinde cuprinde toat toată Legea şi Proorocii. Proorocii. [Matei [Matei 22:37-4 22:37-40] 0] 1021 Nimeni Nimeni nu nu este este gata gata să se accep accepte te pe sine. sine. Tu Tu eşti prop propriu riull t ău duşman. duşman. Nu Nu te-ai te-ai iubit iubit nici niciod odat ată, nu nu te-a te-aii sim simţit nici nicio odat dată în larg largul ul t ău cu tine tine însu însuţi. 623 623 Iar Iar în tine tine treb trebuie uie să repr reprim imii realu realul, l, pen pentr tru u că nu poţi impu impune ne irea irealul lul decâ decâtt dac dac ă real realul ul este reprimat. reprimat. Prin urmare, urmare, realitatea realitatea coboar coboară tot mai mult mult în subconştient, subconştient, iar irealul irealul devi devine ne conşt conştien ientu tull tău. Parte Partea a ire ireal ală devi devine ne domi domina nant ntă, în în tim timp p ce ce part partea ea real real ă se retrage. retrage. Eşti divizat, şi, cu cât te prefaci prefaci mai mult, mult, cu atât mai mai mare va fi distan ţa ce desparte desparte cele dou două fragmente fragmente din din tine. Copilul Copilul se naşte ca ca un tot unitar. unitar. De aceea aceea orice copil copil este aşa de frumos. frumos. Frumuseţea vine din întreg. întreg. Copilul Copilul nu are nicio lacună, nicio nicio ruptur ruptură, nicio nicio divizare, divizare, nicio fragmentare fragmentare.. Copilul Copilul este este unul, unul, un tot. In el el nu exist există real real şi ireal ireal.. Copilu Copilull este este real, real, aute autenti ntic. c. Nu Nu poţi spune spune că acel acel copil copil este este moral. 546 [Egou] [Egou] poat poate e deveni deveni super superior, ior, mai mai rafinat, rafinat, mai mai cult, cult, dar va r ămâne mâne ego. ego. Dac ă devine devine mai cult, cult, atunci atunci devine devine şi mai otr otrăvitor. Cu Cu cât va va fi mai mai subtil, subtil, cu atât atât ve ţi fi mai mai mult sub sub do domina minaţia lui, lui, deoa deoare rece ce nu veţi put putea ea s ă fiţi con conşt ştie ien n ţi de de el. el. Nu sunt sunte e ţi con conşt ştie ien n ţi nici măcar de un ego ego evident evident MANIFESTAT. MANIFESTAT. Atunci Atunci când devine devine subtil, subtil, nu ve ţi fi conşt conştien ienţi de el; el; nu veţi avea avea cum cum.. Exist Există căi prin prin care care egoego-ul ul poa poate te fifi rafin rafinat at,, dar dar aces aceste te căi nu nu sunt sunt cele cele ale ale spir spirit itua uali littăţii. ii. Moralitatea Moralitatea exist există pe baza acelor acelor metod metode. e. PRACTICA PRACTICA ALTRUISMUL ALTRUISMULUI UI Şi acea aceasta sta este este difer diferen enţa dint dintre re morali moralitat tate e şi religie religie.. Existe Existen nţa moral moralit ităţii se bazeaz bazează pe metode metode de rafinare a ego-ulu ego-ului; i; moralitatea moralitatea se bazeaz bazeaz ă pe respectabilitat respectabilitate. e. LUCREAZA LA IMAGINE EFECTE Deci, spunem unei persoane: "Nu face acest lucru. Dacă faci acest acest lucru, vei vei pierde respectul respectul de care care te bucuri. bucuri. Nu face asta. asta. Ce vor vor crede crede ceila ceilallţi despre despre tine? tine? Nu face face asta. asta. Nu vei mai mai fi respe respecta ctat. t. Fă asta, asta, şi-atu şi-atunci nci to to ţi te vor vor respecta respecta." ." Toat Toată morali moralitat tatea ea depin depinde de de ego-u ego-ull t ău, un ego ego subtil. subtil. Religia Religia nu nu este este o tran transfo sforma rmare re a egoego-ulu ului, i, este este tran transce scende nderea rea lui. lui. Pur Pur şi simp simplu, lu, păr ăsiţi ego-ul. ego-ul. Şi nu nu pen pentr tru u că este este greş greşit it.. Re Reţine ineţi dif difer eren enţa. Mora Morali lita tate tea a spu spune ne mere mereu: u: "Lăsaţi ceea ceea ce este este rău şi fac face eţi num numai ce ce este este cor corec ect. t."" Religia Religia spun spune: e: "Lăsaţi ceea ceea ce este este fals IREA IREALL – nu greşit, greşit, ci fals.[ fals.[ o umb umbra] ra] Lăsaţi cee ceea a ce ce est este e ire ireal al şi pătrun trunde deţi în în rea real. l."" 89 894

3. Eroarea Eroarea cultivarii cultivarii virtutilor morale morale denuntata denuntata in mesajul mesajul lui Lao Tzu (Lao zi) Lao Tzu (Lao zi) prezinta in capitolele 17, 18 şi 38 succesiunea instrainarii fiintei umane de sine insasi si caderea in realitatea secunda in care am inceput sa pretuim efectele (virtutile morale, fructele ) in locul ancorarii in izvorul sau pomul pomul vietii (Tao) si al tuturor acestor daruri si haruri. 1. Cele Cele pa patr tru u tre trept pte e ale ale Inst Instrrăinării rii şi şi deg degra rad dării rii omu omulu luii Seria Seria care care indic indică degrad degradare area/d a/deg egene enerare rarea a indi individ vidual uală şi social socială/pierder /pierderea/ ea/ind indep epărtarea rtarea de Tao Tao apar apare e in capito capitolul lul 17, 17, 18 18 şi 38[ 38[ vede vede ţi detali detaliii in partea partea a III-a III-a dedica dedicattă coment comentarii ariilor] lor] http: //laotzulaozi.wordpress.com/2008/06/15/cele-patru-trepte-ale-instrainarii-omului/ Căderea derea din Cer sau sau pierder pierderea ea conta contactu ctului lui cu Adev Adevărata rata realitat realitate e ( realitat realitatea ea sursa sursa omniprezen omniprezenta ta :Tao) :Tao) nu s-a produs produs instantaneu, instantaneu, ci progresiv progresiv şi a condus la "C ăderea in multi multipli plici cita tate te sau sau la la sparg spargere erea a unit unităţii" Separarea Separarea in in "eu "eu şi tu"( tu"( dualita dualitate) te) si "căderea in iluzia iluzia existen existenţei separate separate"" este efectul efectul pierderii pierderii vederii vederii nemijloc nemijlocite ite sau a ancor ancorării in Tao. Tao.  Tradiţia hindus hindusă folosea folosea o scar scară similară pt. a ilustra cele patru patru trepte trepte de de instr instr ăinare a omului, omului, trepte trepte de de degradare degradare care sunt insoţite de modific modific ări ale ierarhiei ierarhiei valorice, valorice, ale ale idealur idealurilor ilor de de viaţă şi in final final cond conduc uc la men menţinerea inerea in in prizon prizoniera ieratul tul cerc cercului ului vicio vicioss al autodi autodistru strugeri geri,, al autoan autoanihil ihilării unui unui indiv individ id sau sau a unei unei civil civiliza izaţii; anal analiza izaţi caracteristicile caracteristicile celor celor patru ere (yuga), (yuga), caracteristicile caracteristicile alimenta alimentaţiei in diferite ere şi la dife diferit rite e cast caste, e, mot motiv iva aţiile iile şi cele cele pat patru ru obie obiect ctive ive de via viaţă ale ale fiec fiecăreia reia dint dintre re cel cele e patru caste (vede (vedeţi imaginea imaginea in situl: situl: "CUNOAST "CUNOASTEREA EREA ASCUNSA ASCUNSA /HIDDEN /HIDDEN KNOWLEDGE" la adresa: http://www.danmirahorian.ro/hiddenknowledge.html http://www.danmirahorian.ro/hiddenknowledge.html)) 2. Fazele degradarii ancorarii in TAO -ancorare in Tao[maestrul eminent din vechime conducea discret poporul prin Tao şi era cu cu desăvârşire ignorat ignorat de popor popor iar poporul poporul de abia abia ştia de existen existenţa suveranulu suveranului] i] -ancorare in iubire[apoi au venit cei ce au guvernat prin iubire ( 仁 rén: omenie şi bunătate), tate), pe pe care care popor poporul ul ii iube iubea a şi cinst cinstea] ea];; guver guvernar narea ea şi educa educa ţia Yin Yin (mate (matern rn ă, femi femini nin nă); matr matriar iarha hatu tull

-anco -ancorare rare in in frică [au urma urmatt apoi apoi cei ce au au guvern guvernat at popo poporul rul anco ancora ra ţi in 義 yì (ju (just stiiţie; ie; drept dreptat ate; e; drea dreapt ptă jude judeca cattă; e ech chit itate ate)) şi moral morală impu impunâ nând nd legi, legi, nor norme me,, rest restric ric ţii (păcate, cate, culp culpabil abiliz izări) şi pedeps pedepse e exem exempla plare, re, inte inteme meind indu-se u-se pe 智 zhì zhì (er (erud udiiţie, cuno unoaşte aştere re;; inte inteli lige gen nţă, expe experi rie enţă, prud rudenţă, inţelepc lepciu iune ne), ), de care are popo poporu rull se se temea temea şi pe care care ii ura]; ura]; guvern guvernarea area si educ educa a ţia Yang Yang (pater (patern n ă; masc masculin ulină); patriarhatul -ancorarea -ancorarea in câştigul câştigul material material [in [in final au au venit venit cei ce au guvernat guvernat mâna mâna ţi de dorin ţa de "a "a avea avea"" profit profit (câ (câşti ştig, g, folo folos) s) şi de amb ambii ţie (dib (dibăcie, cie, abili abilita tate te,, vicle viclenie nie,, sârgu sârguin in ţă), pe care poporul poporul ii dispreţuia din cauza cauza incorec incorectitudin titudinii, ii, corupţiei şi egoismului egoismului lor; dispreţul provine provine din faptul faptul că printr-o printr-o guvern guvernare are care care a ajuns in mâna mâna celor celor ce caută profitul, profitul, la putere putere a venit venit comer comerţul, care care a transformat transformat totul totul in marf ă, totul totul se vinde şi se cump cumpără ("to ("totu tull are are un pre preţ/eve /everyt rythin hing g has has a priz prize" e"). ). Astf Astfel el dup dup ă ce zeul zeul comer omerţului ului şi al imbo imbog găţirii irii a aju ajun ns să dom domneas neasccă pe pla planet netă au in incep ceput un sir sir de cata catast stro rofe fe:: s-au s-au pier pierdu dutt tradi tradiţiile iile care care divi diviniz nizau au fiin fiinţa uman umană, mun mun ţii, p ăduril durile e şi apele apele planetei şi s-a accelerat accelerat distrugerea acestora ( care au devenit devenit resurse) şi a ecosiste ecosistemu mului lui plane planetar, tar, care care sus susţine via viaţa, prin prin explo exploata atare re şi poluar poluare e (mate (material rială, ener energe geti ticcă şi info inform rma aţiona ionallă), o orient rientar are e conc concep eptu tual ală eron eronat ată care care cond conduc uce e la alte altera rare rea a intr intr-u -un n rit ritm m fără prec preced eden entt a con condi diţiilo iilorr de de via viaţă şi la la ani anihi hila lare rea a civ civil iliz iza a ţiei iei prezente de pe Terra. "Confucius "Confucius nu a ştiut sa dea nimic nimic discipo discipolilor lilor săi, drept drept compen compensa sa ţie pentru pentru privaţiunile şi constrânge constrângerile rile morale pe care care le solicita de la ei. In timp ce noi taoistii, taoistii, oferim oferim discip discipolil olilor or noştri noştri bucur bucuria ia interio interioar ară perfec perfecttă( preafer preafericire icirea; a; fericire fericirea a necondition neconditionata; ata; anand ananda) a) tr ăirea în univers univers [ starea starea in care nu nu esti trait trait de altceva altceva ( norme, reguli, regrete, vinovatie ), ci doar de tine insuti], jocul în imensitate, atingerea atingerea sublimei sublimei stari divine de comuniu comuniune ne cu unitatea unitatea suprem suprem ă, zborul între între cer şi pământ. mânt. Cine paticipa paticipa astfel astfel la imensitate, imensitate, nu mai are nimic nimic de dorit. dorit. Confucius ne sut rien donner à ses disciples, comme compensation des privations et des contraintes morales qu’il exigea d’eux. Tandis que nous Taoïstes, nous offrons à nos disciples la joie intérieure parfaite, habiter dans l’univers, se jouer dans l’immensité, atteindre la majesté sublime, frayer avec l’unité suprême, s’ébattre entre le ciel et la terre. Qui a ainsi l’immensité en partage, n’a plus rien à désirer. Hoai-nan-tzeu, Chap. 7.(p 7.( p 288-289)

Tradu Traducer cerea ea analitic analitica( a( conve converge rgenta nta)) si an analo alogic gică (diver (divergen genttă) a capitolului 17 17. Capitolul 17. 第十七章 dì shí qī zhāng Titlu/Title Titlu/Title /Titre /Titel Titel// Título /Titolo Titolo:: Cele Cele pa patr tru u trep trepte te ale ale Inst Instrrăinării rii şi degr de grad adării omulu omului; i; Deg Degrad radar area ea an anco corrării în Tao Tao  Titlul chinezesc/T chinezesc/Titlul itlul lui Legge /Titlul /Titlul lui Susuki Susuki /Titlul /Titlul lui lui Goddard/ Goddard/ Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ 淳風 The Unadu Unadulterated lterated Influence/ Influence/ Simplic Simplicity ity In Habits/ Habits/ Simplicity Simplicity of of Habit （淳風）Virtuti False/Maniere Autentice 淳 chún chun2 zhun1 zhun3 genuine, pure, honest honest, simple, unsophisticated; cyanogen; ethane dinitrile custom, manner manner wind; air; 風 [风] fēng feng1 feng3 feng4 wind, news, style, custom, manners, atmosphere 颱風 taí fēng hurrica hurricane, ne, typhoo typhoon n Titlu Titluri ri dat date e de alţi tradu traduc cători tori şi com comen entat tator orii : Guvernarea Guvernarea înţeleaptă/Considerate /Considerate Leadership Leadership / Bedacht Bedachtsame same Herrschaft Herrschaft (Hilma (Hilmarr Klaus) Conexiuni: 18 şi 38 Text Text in lb. chin chinez eză 17.（第十七章） 太上,下知有之; 其次,親而譽之；

Text Text Wá Wáng ng Bì trans translit liter erat at in Pīnyīn (di4 shi2 qi1 zhang1 ) tai4 shang4 , xia4 zhi1 you3 zhi1 ; qi2 ci4, qin1 er2 yu4 zhi1 ;

其次,畏之;其次,侮之. 信不足,焉有不信焉. 悠兮其貴言,功 成 事遂,百姓皆謂: 我自然.

qi2 ci4, wei4 zhi1 ; qi2 ci4 , wu3 zhi1. xin4 bu4 zu2, yan1 you3 bu4 xin4 yan1 . you1 xi1 qi2 gui4 yan2 , gong1 cheng2 shi4 sui4 , bai3 xing4 jie1 wei4: wo3 zi4 ran2 .

2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Bi (王 弼 ) (226 – 249 e.n) : WB: 太上，下知有之。其次親而 太上，下知有之。其次親而譽之。 譽之。 其次畏之。其次侮之。信 其次畏之。其次侮之。信不足焉， 不足焉， 有不信焉。悠兮其貴言，功成事遂，百姓皆謂我自然。

2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong Gong (河 上 公 ) (202-157 i.e.n.):

太上，下知有之。其次，親之譽之。其次畏之。其次侮之。 信不足焉 信不足焉， ， 有不信焉 有不信焉 。猶兮其 。猶兮其貴言 貴言。功 。功成事 成事遂， 遂，百姓 百姓皆謂 皆謂我自 我自然。 然。 2.3. Textul in lb. chineza chineza in versiunea Fu Yi (傅 奕 ) (555 - 639 e.n.) 下知有之。其次親之。其次譽之。其次畏之。其次侮之。 故信不足焉，有不信。猶兮其貴言哉。功成事遂，百姓皆曰我自然。 2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Ma Wang Tui (馬 王 堆 Mǎ wángduī  ) din

anul 168 i.e.n.. Mawangdui A [versiunea A] A: 大上下知有之其次親譽之其次畏之其下母之信不足案有不信□□其貴言也成功 遂事‧而百省胃我自然 Mawangdui B[versiunea B] B: 大上下 大上下知又□亓□親譽 □親譽之亓次畏之亓下母之信不足安 不足安有不信猷呵亓貴言也成功 遂事而百姓胃我自然 2.5. Textul Textul in versiunea Kuo Tian (郭 店 Guodian) datat inainte de 300 i.e.n. GD: 大上，下知又之。其即新譽之，其即畏之，其即母之。信不足，安又不信。 猷乎其貴言也。成事述功，而百省（姓）曰我自然也。[郭店 Guōdiàn C1 C1 = 17

(1–8)]

vede ve deţi se sem mni nifi fica caţia fi fiec ecăru ruii ca cara ract cter er in di dic cţio iona naru rull si situ tuat at du dup pă no note te

3.1. 3.1. Trad Traduc ucer erea ea an anali alitic tică (con (conve verge rgent ntă) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique (convergente)/ Analytische (konvergenten) Übersetzung / Traducción analítica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way 17.01. 太 上 , 下知有之 ! tài shàng xià zhī yǒu zhī! tai4 shang4 , xia4 zhi1 you3 zhi1 ; In epoca cea mai inalta [ 太上 tai4 shang4] , jos [ 下 xia4] (jos; referire la: pamanteni; subiecti; oameni; popor) se stia [ 知 ] ceea ce este [ 有之] [oamenii vedeau; aveau comunicare directa si perceptie nemijlocita]; In epoca cea cea mai inalta [in [in vechime maestrul maestrul conducea discret poporul poporul prin Tao] aici  jos (poporu (poporul) l) ştia [simplu [simplu sa fie unul cu] existent existenta a [ de abia ştia ştia de existen existenta ta unui unui suveran suveran care era cu cu desăvârşire ignorat ignorat de popor popor ]. « Dans la plus haute antiquité, en bas, on savait (simplement) qu’il y en avait. » From the best at the top ...down here you know … they exist! Von den Größten oben ...unten weiß man bloß … es gibt sie! 17.02. 其 次 , 親而譽之 , qí cì , qīn ér yù zhī, qi2 ci4 , qin1 er2 yu4 zhi1 ;

In epoca urmatoare/mai târziu [ 其次 qi² ci4] [pierzandu-se ancorarea in Tao] au venit cei pe care poporul ii iubea [ 親 qin1: iubire; care inspirau iubirea, ataşarea] ataşarea] si venera venera [譽 yu4: a lauda, a elogia; glorifica, cinstea, cinstea, a slavi]. [Ei au condus poporul prin bunatate/omenie şi dreptate iar poporul îi iubea şi venera[îi asculta şi îi slujea]. Dans l’âge suivant, on les aimait et les louait.  The following following ones are are loved loved and praised praised,, Die danach sind geliebt und gepriesen, 17.03. 其 次 , 畏 之 , qí cì, cì, wèi wèi zh zhī, qi2 ci4, wei4 zhi1 ; Dupa aceea[其次 qi² ci4], au venit cei de care poporul s-a temut [ 畏 wei4: groaza; teama, frica; spaima; care inspirau ura] (şi (şi pe care i-a urât) (Ei au condus condus poporul prin cugeta cugetare re (inteligen (inteligenta, ta, prudent prudenta) a) şi cunoaşte cunoaştere re (erudi (erudi ţie, experien experien ţa, inţelepciune); elepciune); acestia au guvern guvernat at prin prin dreptat dreptate, e, justi justi ţie si morala morala impunând impunând legi, norme, norme, restricţii (pacate, culpabilizari culpabilizari)) şi pedepse; pedepse; pe care poporul poporul i-a urat]. Dans l’âge suivant, on les craignait. the following ones are feared, die danach gefürchtet, 17.04. 其次侮之。 qí cì, wǔ zhī . qi2 ci4 , wu3 zhi1. Dupa aceea[其次 qi² ci4] au venit cei dispretuiti [ 侮 wu³: desconsiderat desconsiderati, i, dispreţuiti; insultati]; [In final au venit cei pe care poporul i-a dispretuit din cauza incorectitudinii, coruptiei si egoismu egoismului lui lor; lor; ei au guvernat guvernat mânati mânati de de ambitie ambitie (dibăcie, abilitate, abilitate, sârguin sârguintt ă) şi de dorinta de "a avea" profit (câştig, folos)]. Dans l’âge suivant, on les méprisait. the following ones are despised. die danach verachtet. 17.05. 信不足焉 , xìn bù zú yán xin4 bu4 zu2, Daca suveranul nu este capabil de [ 足 zu²] incredere [ 信 xin4 : credinta fidelita fidelitate, te,loia loialita litate] te] [Dac [Dacă suvera suveranul nul nu are încred încredere ere suficie suficient ntă în pop poporu orull s ău; dacă nu actioneaz actionează dezinteresat dezinteresat şi nu-şi nu-şi însoteşte cuvintele cuvintele frumoase frumoase (promisiun (promisiunile) ile) de fapte], Lorsque la bonne foi (du prince envers le peuple) n’est pas suffisante,  Trust not enoug enough, h, eh? Vertraut man nicht genug, wie? 17.06. 有不信焉。 yǒu bù xìn yān you3 bu4 xin4 yan1 De unde [焉 yan¹ : cum?de ce? unde?; unde?; nu se poate astepta ] sa trezeasca [ 有 you³ a avea; a exista; a se manifesta] increderea [ 信 xin4 : credinta fidelitatea, loialitatea] [poporului in suveran; sa obtina ordinea si pacea sociala]. [Nu [Nu se se poa poate te aştep aştepta ta]] să treze trezeas asccă încred încredere erea a pop popor orulu uluii în el [să obtin obtină ordin ordinea ea şi pace pacea a soci social ală]. y il a manque de bonne foi (du peuple envers le prince). you get no trust, eh? Erfährt man kein Vertrauen, was? 17.07. 悠兮 其貴言 : yōu xí qí gu guìì yá yán n: you1 xi1 qi2 gui4 yan2 , De aceea maestrul eminent din vechime [antichitate] aprecia[ 貴 gui4 scump; aprecia; onora] masura [ 悠 you¹: chibzuit; chibzuit; prevaza prevazator, tor, cuprinz cuprinzator; ator; vast t ăcut; a (se) (se) gândi, gândi, a fi meditativ] la vorba [ 言 yán² yán² : vorbire vorbire,, cuvânt cuvânt,, limbaj; limbaj; limbă; comunic comunicare are verbal verbală] [era [era măsurat surat la vorb vorbă se abtin abtinea ea sa vorb vorbeas easca ca si sa sa se mani manifest feste; e; era era grav grav si rezervat]. Comme (les princes sages) étaient pensifs et prisaient leurs mots ! Careful, oh, their precious words: Besonnen, ach, ihre geschätzten geschätzten Worte:

17.08. 功 成 事 遂 , gōng ché héng ng shìì su sh suìì gong1 cheng2 shi4 sui4 , Iar cand opera sa [ 功 gong gong¹¹ ] era era imp implin linit ită [成 cheng heng²² : comple pletă, term termin inat ată, desăvârşit rşită; dusă la capăt; gata; perfe rfectă, întrea reag ă) si sarc sarcin ina a sa [ 事 shi4: afacerea; treaba treaba;; desfasu desfasurare rarea a activit activitătii; progre progresul] sul] era închei încheiat ată [ 遂 sui4] Quand le travail était accompli et que tout marchait bien, Quand son œuvre est accomplie Et sa tâche remplie. the tasks accomplished, the affairs finished – die Aufgaben vollbracht, die Angelegenheiten erledigt – 17.09. 百姓皆謂 : 我 自 然 ! bǎi xì xìng ji jiē wèi: wǒ zì zì rán! bai3 xing4 jie1 wei4: wo3 zi4 ran2 . [In cons consec ecin inţă] popo poporu rul[ l[百姓. bai³ bai³ xing xing4 4 mul mulţimea imea fam famili iliilo ilor] r] împre împreun ună[皆 jie¹] spunea/gândea [ 謂 wei4]: "Noi[我 wo³] wo³] insine insine am am făptuit ptuit asta asta fires firesc" c" [自 然 zì rán tzu jen tzu jan R: "natura in ea ins ăşi"; natural; firesc; spontan; vedeţi: 17.43-17.44; [In consecint consecintă] poporul poporul gândea: gândea: "aceasta "aceasta vine natural, natural, de la sine" sine" [supuşii [supuşii imperiului imperiului câştigau câştigau merite merite şi foloa foloase se (sat (satisfa isfaccţii) imagin imaginând ându-şi u-şi că ei au f ăptuit ptuit totu totul, l, din din propria propria lor lor voin voinţă, in mod mod nat natur ural al,, fir fires esc, c, de la sin sine; e; acum acum câşti âştig g ă frus frustt ări] ri] [en consequence] consequence] le peuple disait : « Nous l’avons fait de nous-mêmes nous-mêmes ! » Le peuple dit : « Cela vient de moi-même. » the other people, all of them say: we are self-determined! die anderen Leute, sie alle sagen: wir sind selbst-bestimmt! Note/Notes /Noten

17

5. 信不足焉, 有不信焉 comp. 23.18+19!; 焉 yān yán yan1,2 yen : R: el; aici; acolo; atunci; cum? de ce? când? unde? vedeţi: 2.64; 7 功 成 gōng chéng R: a termina munca sa, a termina lucrarea, fapte implinite; a atinge atinge (a realiza; a implini) implini) performan performanţe (merite); (merite); E: to finish one's work, to achieve (accomplish) performances (merits); F: terminer son travail, à atteindre (accomplir); service accompli; performance (le mérite); G: die Arbeit beenden, Leistungen vollbringen; 2.77-78; 8. 百姓 "hundreds of clans" = (all) other (people) / "aberhundert Sippen" = (alle) anderen (Leute). 17. Lista caracterelor din din capitolul 17 al Dao De Jing [Tao [Tao Te Ching; Ching; Tao Te Kin King] inso insoţită de tra transcri scrip pţie şi sem semnif nifica icaţie prefix numere numere de ordine ordine;; secve secven nţă, categ categorie orie;; clas clasă; grad vedeţi: 第 dì di4 ti: R: prefix

capitolul 1 十七 shi2 qi1: R: şaptesprezece; 章 zhāng zhang1 chang tchang R: capitol; secţiune; paragraf; vedeţi: Dicţion ionaru arull capito capitolulu luluii 1

17.1: 太 tài tai4 t'ai cantoneză: taai3 R: foarte mare, suprem, eminent; extrem, excesiv,prea mult, prea;caracter pentru: 泰 [tai4 tai4tai tai sigur;paşnic;cel mai (mult);extrem de; Tailanda; principal, cel mai însemnat; grandios, magnific; splendid] şi 大 da4 ta mare; uriaş;larg; mai mare, mai însemnat; major..] ; E: highest, greatest, remotest, excessively, too, over, over, extremly, in negative sentences: sentences: very; F: trop; très; suprême Le tàijí  太極 ( pinyin : tài jí, Wade-Giles: Wade-Giles: t'ai-chi; japonais : taikyoku,), que l'on pourrait traduire en français par « faîte suprême » représente aussi la poutre faîtière d'une habitation et l'idée d'ultime. C'est un des principaux symboles taoïstes. Il est représenté graphiquement par le diagramme de taiji ou taijitu, et est dans la philosophie taoïste très lié au symbole du vide ou non-existant (无, pinyin : wú), un cercle cercle vide, et au symbole symbole du tao ( 道 dào); Le taiji est aussi le nom donné au symbole du yin-yang. G: größte, höchste,Ur-,sehr, äußerst, zu sehr, zu, erhaben, Vorwort vieler Titel und Höflichkeitsbezeichnungen, gebraucht ; große für RS5902 泰 tai, tai, erhaben erhaben und rt37 = RS5827 大 ta groß; groß; Tàijí  Tàijí oder oder Tai Chi (chin. (chin. 太 極 / 太极, Tàijí, W.-G. T’ai-chi „Das sehr große Äußerste", auch Die großen Gegensätze) bezeichnet das höchste Prinzip des Kosmos. Der Terminus findet sowohl im Daoismus als auch im Konfuzianismus Verwendung. 17.1;

17.2: 上 shàng shang4 shang schang deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; schang:: R: sus; deasupra, 17.3: 下 xià xia4 hsia hia R:  jos, sub; sub; coborâre; coborâre; dedes dedesubt; ubt; mic; mic; a coborî; coborî; a micşora; vedeţi: 2.2; 17.4: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; nu; non; non; fără; nici nici;; neg nega aţie; ie; pref prefix ix neg negat ativ: iv: a-; a-; ne-; ne-; nonnon-;; vedeţi: 2.19; 知 zhi¹ a cunoaşte ;a întelege;a percepe ; 17.5: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 17.6: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 17.7: 其 qí  qí qi2 qi2 ch’i k'i R: a ei,a ei,a lui lui,lo ,lor; r; acel acela; a; part partic icul ulă moda modall ă; vedeţi: 1.31; 17.8: 次 ci4 tse : R: secunda;clip secunda;clipă, momen moment; t; (numeral (numeral ordinal) ordinal) al doilea;in doilea;inferior;u ferior;unul nul după celalalt;ordo celalalt;ordonare nare în serie;vrem serie;vreme,oca e,ocazie, zie, prilej;rând; prilej;rând; (a face o plimbare: plimbare: ) şedere;loc de şedere;a ramâne (o perioada de timp) undeva, cu cineva; E: order, sequence, second, next, second-rate, inferior, -times; G: der zweite,nächste, folgende, zweitens, geringer, zweitklassig, folgen, alsdann, ferner, Reihe, Reihenfolge, der Reihe nach, Grad, Rang, Mal, Dauer, Zwischenraum, Strecke, während, Ort, Platz, wohnen, sich aufhalten, erreichen; 17.9: 親 [亲 ] qīn qin in1 1 qìng qing4 tsin R: părinţi; rude; inrudit; a fi intim cu; relaţii de rudeni rudenie; e; drag; intim; ataşat de, iubire; mai apropiat de inima cuiva; se apropia apropia de; atingere; atingere; contact; contact; s ărut; acces; acces; avansuri; avansuri; propuneri; propuneri; abordare abordare (a unui unui subiec subiect); t); a rude rude,, al său, person personal, al, sine; sine; 六親 liù liù q īn: cele cele şase şase rude rude:: tat tatăl, mama mama,, fratele fratele mai mai mare, mare, frat fratele ele mai mai mic, mic, soţ, soţie(18); ie(18); E: closely related relatives, parents; parent, relatives; related by blood, intimate, close, nearer (closer), dearer, more important; nearer to one's heart / approach; marriage; dear, relation, be intimate with, attached to, love; approach, touch, kiss; one’s own, personal, self; 六親 li liù ù q īn: six relatives: father, mother, older brother, younger brother, husband, wife; wife; F: parents; intime, proches, l'amour, embrasser; le mariage, mariage, chère, approche; 六親 liù q īn: six proches: père, mère, frère aîné, le frère cadet, cadet, mari, femme; G: blutsverwandt, Eltern, selbst, persönlich, Heirat, lieben, nahe, nähern; wichtiger; näher am Herzen; gern haben, lieb, vertraut, innig, 六親 liù q īn: sechs Verwa Verwandte: ndte: Vater, Mutter, älterer Bruder, jüngerer Bruder, Gatte, Gattin; 17.9; 17.10: 而 ér ör erh eul R: astfel astfel;; apoi apoi;; atun atunci, ci, şi dar, dar, însă; înc încă, tu;d tu;dvs; vs; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 17.11: 譽 yu4 yü : R: a lauda, a elogia; a glorifica, a slavi, a flata, a celebra; caracter format din: 與 [与 ] yǔ/yú/yù yü yu R: a da da cuiv cuiva; a; a dărui; rui; a part partici icipa pa la; la; împ împre reun ună cu, cu, asociat cu; vedeţi: 8.29; E: reputation, fame, praise, eulogy; G: bewundern, loben, feiern, schmeicheln; RS8992 yü, 與 geben; 17.12: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 17.13: 其 qí  qí qi2 qi2 ch’i k'i R: a ei,a ei,a lui lui,l ,lor or;; acel acela; a; par parti ticu cullă modal odală; vedeţi: 1.31; 17.14: 次 ci4 secunda;clip secunda;clipă, moment; moment; (numeral (numeral ordinal) ordinal) al doilea;inferio doilea;inferior;unu r;unull dup ă celalalt;ordonare în serie;vreme,ocazie, prilej;rând; (a face o plimbare: )şedere;loc de şedere;a ramâne (o perioada de timp) undeva, cu cineva;. 17.15: 畏 wei4 groaza îmbinata cu respect; a inspira veneratie (cuiva); a îngrozi, a se teme, a-i fi frica; spaima, groaza; a-i fi groaza de; temut, înspaimântator,  înfiorator;re  înfiorator;respect spect.. 17.16: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 17.17: 其 qí  qí qi2 qi2 ch’i k'i R: a ei,a ei,a lui, lui,lo lor; r; acel acela; a; parti particu cullă moda modall ă; vedeţi: 1.31; 17.18: 次 ci4 secunda;clip secunda;clipă, moment; moment; (numeral (numeral ordinal) ordinal) al doilea;inferio doilea;inferior;unu r;unull dup ă celalalt;ordonare în serie;vreme,ocazie, prilej;rând; (a face o plimbare: )şedere;loc de şedere;a ramâne (o perioada de timp) undeva, cu cineva;. 17.19: 侮 wu³ wu wu : R: R: insult insultă;a desconsi desconsidera,a dera,a dispretui;a dispretui;a zeflemi,neglija;superficial,vag; E: insult, bully, picture: human being inside of of the sea; G: beschimpfen, verhöhnen, sich lustig machen, machen, verspotten Bild: ein Mensch der im Meer ist; 17.20: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 17.21: 信 xìn hsin hin R: sincerit sinceritate ate;; încred încredere; ere; dovad dovadă; adev adevăr; auten autentic tic;; fidelit fidelitate ate;; vedeţi: 8.34; 17.22: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; nu; non non;; fără; nici nici;; neg nega aţie; ie; pre prefix fix nega negati tiv: v: a-; a-; nene-;; non-; vedeţi: 2.19; 17.23: 足 zú zu2tsu zu2tsu ju4  ju4:: R: picior; pas; a atinge, a satisface, suficient; destul; complet; 知足 zh ī zú multumit cu cu situatia; a cunoaste cunoaste multumirea (de aici fericirea) a fi satisfacut; in lb. skrt.: "santosha"; 富足 fù zú: bogat; indestulat; indestulat; capabil de, care merit merită (să), care care e demn demn(d (de) e);; (met (metal) al) de purit puritat ate e stan standa dard rd;; treb trebuie uie s ă înde îndepli pline neasc asc ă;

不足 : inadecvat, deficient; E: foot, step; attain, satisfy, enough; satisfy, enough ample, sufficient; complete; 知足 zh ī zú content content with one's one's situation; situation; to know contentment (hence happiness); 富足 fù zú rich, plentiful; 不足: in-adequate, deficient; F: pied; pas; suffisante; 知足 zh ī zú se contente contenterr de; être satisfait; satisfait; G: Fuß,

Bein, (eines Tisches usw.),Schritt, Stufe,Grad,genug, reichlich, befriedigen, zufrieden, geeignet, dazu angetan,daß -; genügend, um zu (veranlassen, daß-); vollständig, durchaus; unverfälscht, vollwertig; 不足: un-genügend, un-zulänglich; apare prima data in: 17.23; 17.24: 焉 yān yá yán n ya yan n1, 1,2 2 yen : R: el; aici; acolo; atunci; cum? de ce? când? unde? vedeţi: 2.64; 17.25: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 17.26: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; nu; non; non; fără; nici nici;; neg nega aţie; ie; pref prefix ix neg negat ativ: iv: a-; a-; ne-; ne-; nonnon-;; vedeţi: 2.19; 17.27: 信 xìn hsin hin R: sincerit sinceritate ate;; încred încredere ere;; dovad dovadă; adev adevăr; aute autenti ntic; c; fidel fidelitat itate; e; vedeţi: 8.34; 17.22: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; nu; non; non; fără; nici nici;; neg nega aţie; ie; pref prefix ix neg negat ativ: iv: a-; a-; ne-; ne-; nonnon-;; vedeţi: 2.19; 17.28: 焉 yān yá yán n ya yan n1, 1,2 2 yen : R: el; aici; acolo; atunci; cum? de ce? când? unde? vedeţi: 2.64; 17.29: 悠 you¹ yu: yu: R: trist; tăcut;a cut;a (se) gândi, gândi, a medita, medita,a a chibzui;a chibzui;a crede;a crede;a prevedea, prevedea, a întrezari,cuprinzator; vast; departe; îndepartat; E: distressed, saddened, quiet, far, remote in time, leisurely; G: betrübt, leise, weit, entfernt, geruhsam, vor langer Zeit; 17.30: 兮 xī xi1 hi : R: indi indiccă o pauz auză; part partic icul ulă fin finală; inte interj rje ectie ctie de adm admirat iratie ie;; vedeţi: 4.10; 17.31: 其 qí  ei,a lui,l lui,lor or;; ace acela; la; parti particu cullă moda modall ă; vedeţi: 1.31; qí qi2 qi2 ch’i k'i R: a ei,a 17.32: 貴 [贵 ] guì kuei koue R: scump scump,, valor valoros, os, a preţui, drag drag;; nume numele le tău; ono onoruri; ruri; vedeţi: 3.9; 17.33: 言 yán yan2 yen jen; yen jen; R: cuv cuvânt, ânt, lim limbă; vorbire; grai; a zice; a vorbi; vedeţi: 2.58; 17.34: 功 gōng gong1 kung R: merit; realizare; abilitate;activitate, munc ă; faptă; efort;v.: efort;v.: 2.76; 17.35: 成 chéng tscheng: R: complet, perfect, întreg; a împl împlini ini,, a des desăvârşi vârşi;; a reuşi; v.: 2.30; 17.36: 事 shì shih che R: afacere afacere,, treab treabă; lucru lucru;; ceva ceva;; mate materie rie,c ,circ ircum umsta stan nţă,act ,activi ivita tate te;; vedeţi: 2.55; 17.37: 遂 suì suí sui suí sui souei R: a împlini; a îndeplini; a reuşi; a urma; a se conforma; vedeţi: 9.34; 17.38: 百 ba ǐ  bai ai3 3 pai: R: o sut sută; sute sute,, mul mulţi, num numero eroşi, şi, tot tot;; toţi; toat toate e felu feluril rile e de; de; vedeţi: 5.16; 17.39: 姓 xìng xing4 sing : R: prenume, nume de familie; clan; trib, oameni; vedeţi: 5.17; 17.40: 皆  jiē kie : R: toţi; toate, toate, fiecar fiecare, e, toat toat ă lumea; lumea; în toate toate cazuril cazurile; e; integral; vedeţi: 2.3; 17.41: 謂 [谓 ] wèi wei4 wei: wei: R: a se adresa, a spune, a zice; a se chema; chemare v.: 1. 1.49; 17.42: 我 wǒ wo3 R: eu, mea, mea, mine, mine, sine,no sine,noi;no i;nou uă;al nostru nostru;; E: I, me, me, my, my, self; self; we, us; F: je; moi; me ; soi ; nous;G: nous;G: ich, mein, wir, unser; 17.42; 17.43: 自 zì zi4 tzu tse : R: sine; personal; personal; însuşi, propria persoan persoană; natural; natural; vedeţi: 7.17; 17.44: 然 rán ran2 ran2 jen  jen jan jan:: R: da (este aşa); corect; drept, aşa, astfel; de aceea; aşa ca; ca şi; la fel; egal; egal; cu siguran siguranţă; a pled pleda; a; a promit promite; e; şi mai; mai; şi înc înc ă; a coace; coace; a prăji; a calcina; calcina; a frige, fript; fript; a ridiculiza, ridiculiza, a persifla; persifla; a arde; sufix sufix adverbial; adverbial; o stare; stare; natură; in acelaşi timp;自 然 zì rán zi4 ran2: natural; firesc; spontan; spontan; de la sine insusi; pro propria pria nat natu ură; rest; şpan; bucat ă, piesă de/din; E: yes, correct; right; so; thus; like this/that, an adversative particle suffix indicating the state of affairs; is used as a suffix "-ran" marking adjectives adjectives or adverbs , roughly corresponding to English: -ly; certainly; pledge, promise , but, however, nevertheless, to burn, to blaze; certainly, really, still, although, on the other hand; at the same time; scrap or rest, piece of; F: oui, ainsi, mettre à feu, brûler, préparer, cuisiner, se comportent, de sorte que, - de même, certes, tout à fait raison, autoriser, admettre, promettent-objet, d'adverbes, mais seul, mais, cependant, pourtant, mais à cet égard, et puis, bien que, d'autre part; mais; cependant; cependant; juste; correct; être ainsi, agir ainsi ,mettre ,mettre le feu, allumer, brûler, repondre par l'affirmative, approprié, conforme au movement naturel , voir les choses comme elles sont, connaître réellement accorder; 自然 zì rán zi4 ran2: naturel ; aisé; de par son être propre, de soi même, naturellement, spontanément; G:  ja  ja,, gewiß, ganz recht, allerdings, so, so sein, so sein wie, bejahen, anzünden, brennen, zubereiten, zubereiten, kochen ,sich so verhalten, - gleich, -artig, bewilligen,

zugestehen, versprechen, bildet Adverbien, aber allein, jedoch, indessen, dennoch, und doch, und dabei, und dann, obgleich, andererseits; zugleich; Abfall; Rest, Stück; 17.44 17.43-17.44: 自 然 zì rán zi4 ran2 ; tzu-jen; tzu-jen; tzu jan R: lit.: "natura in ea insăşi; propria fire"; natural; firesc; spontan; de la sine; auto-devenire; instinctiv; automat; autodeterminat; necondi ţionat; din propria lor voin ţa; in mod mod natur natural, al, prop propria ria natu naturr ă; in armonie cu sine; for ţa iman imanen enttă spo spontan ntană (Aki (Akira ra Oham Ohama) a);; el işi urmează propria sa natură (Tzu Jan; Ziran) "Tao nu are alt model decât pe el insuşi" (cap.25); termen ce indică în taoism (道家 dào jiā tao-chia : taoism filosofic; 道教 dào jiào dao4 jiao4 taorei voin voinţe umane şi a chiao : taoism religios) tot ce se produce spontan, in afara oric ărei tuturo tuturorr influe influen nţelor elor exterioare; ziran este un concept central in taoism, intim legat de practica wuwei a non-ac ţiunii, nef ăptuirii ori a acţiunii f ără efort /effortless /effortless action; action; E: self-evident; by itself so; spontaneous (-ly) spontaneity; "naturalness"; naturally, (to) its own nature; self-becoming; of their own volition. self-determined; A Taoist term for spontaneous and therefore natural or Heavenly inclinations; unconditioned and totally itself. Tao is characterized by 自然 zìrán tzu-jan and is a key concept in taoism that literally means "self so; self-like; so of its own; so of itself" and thus "naturally; natural; spontaneously; freely; in the course of events; of course; doubtlessly" (Slingerland 2003, p. 97; Lai, p. 96). The word 'ziran' first occurs in the Tao Te Ching (17, 23, 25, 51); http: //en.wikipedia.org/wiki/Ziran; F: naturel; naturellement, spontanément; aisé; de par son être propre, de soi même; fait de nous-mêmes; Le naturel (ziran) ou dynamisme naturel, naturel, l'innocence et la simplicité simplicité (chun), le sans savoir et le sans désirs; Les mouvements doivent être simples. Puisque mon esprit logique est hors d'état d'agir, le naturel du mouvement joue un rôle crucial. En fin de compte, rien ne peut fonctionner sans équilibre (zhong). G: selbst-verständlich; sich selbst gleich; nach seiner eigenen Natur; selbst-bestimmt; von selbst so"; spontan (erweise); Selbst-Werdung; vedeti 17.43-17.44; apare in capitolele: 17; 23; 25; 51; 64;

Tradu Traducer cerea ea analitic analitica a ( conver convergen genta) ta) si an analo alogic gică (dive (diverg rgent entă) a capitolului 18 18. Capitolul 18. 第十八章 dì shí bā zhāng Titlu/Title Titlu/Title /Titre /Titel Titel// Título /Titolo Titolo:: Căde dere rea a - et etap apel ele e şi ef efec ecte tele le dezrădăcinării din Tao Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard/ Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ 俗薄 sú bó The Decay of Manners The Palliation of Vulgarity The Palliation of the Inferior Titlu Titluri ri dat date e de alţi tradu traduc cători tori şi com comen entat tator orii :  The Omen Omen of of Decay/Zeic Decay/Zeichen hen des des Verfalls Verfalls (Hilmar (Hilmar Klaus) Klaus) 俗 sú su2 social customs; vulgar, unrefined 俗話 sú huà common saying, proverb 薄 bó bo2 bao2 bo4 bu4 mean, slight, thin, slight, weak; poor, stingy Text in lb. chineza chineza 18.（第十八章）

Text Wáng Bì transliterat transliterat in Pīnyīn (dì (dì shí shí bā zhāng di4 di4 shi shi2 2 ba1 ba1 zhan zhang1 g1 )

大道廢,有仁義； 慧智出,有大偽; 六親不和,有孝慈; 國家昏亂,有忠臣.

da4 dao4 fei4, you3 ren2 yi4 ; hui4 zhi4 chu1 , you3 da4 wei3 ; liu4 qin1 bu4 he2 , you3 xiao4 ci2 ; guo2 jia1 hun1 luan4 , you3 zhong1 chen2.

2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chineza chineza in versiunea lui Wang Wang Bi (王 弼 ) (226 – 249 249 e.n) e.n) : WB: 大道廢有仁義；慧智出有大偽；六親不和有孝慈；國家昏亂有忠臣。 2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong Gong (河 上 公 ) (202-157 i.e.n.):

大道廢，有仁義。智慧出，有大偽。六親不和，有孝慈。國家昏亂，有忠臣。 2.3. Textul in lb. chineza chineza in versiunea Fu Yi (傅 奕 ) (555 - 639 e.n.) 大道廢焉有仁義。智慧出焉有大僞。六親不和有孝慈。國家昏亂有貞臣。 2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Ma Wang Tui (馬 王 堆 Mǎwángduī  ) din

anul 168 i.e.n..

Mawangdui A [versiunea A] A: 故大道廢‧案有仁義知快出∠案有大偽 案有仁義知快出∠案有大偽六親不和案有 六親不和案有畜茲邦家昏亂 畜茲邦家昏亂∠案有貞臣 ∠案有貞臣 Mawangdui B[versiunea B] B: 故大道廢安有仁義知慧出安有□□六親不和安又孝茲國家昏亂安有貞臣 2.5. Textul in lb. chineza chineza in versiunea Kuo Tian (郭 店 Guodian) datat inainte de 300 i.e.n. GB: 古大道廢，安有仁義？六新不和，安有孝慈？邦家昏亂，安又正臣？ diàn C1*= C1*=18 18 (9–11 (9–11)) 郭店 Guōdiàn vede ve deţi se sem mni nifi fica caţia fi fiec ecăru ruii ca cara ract cter er in di dic cţio iona naru rull si situ tuat at du dup pă no note te 3.1. 3.1. Trad Traduc ucer erea ea an anali alitic tică (con (conve verge rgent ntă) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique (convergente)/ Analytische (konvergenten) Übersetzung / Traducción analítica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way a 01-04 Righteousness, Hypocrisy, Obedience, Patriotism/ Rechtschaffenheit, Heuchelei, Gehorsam, Patriotismus 18.01. 大 道 廢 dà dào fèi Când Când mare marele le Tao Tao a fost fost părăsit[ sit[câ când nd om omenire enirea a a c ăzut zut în rea reali lita tate tea a secu secund ndă s-a s-a pierdu pierdutt anco ancorar rarea ea in in Tao Tao şi a pier pierit it ac acţiune iunea a direc directt ă (virt (virtut utea ea;; pute putere rea a adev adev ărată)], )], When the Great Dào is abandoned, Wird das große Dào verlassen, Là où le grand Tao est en ruine 18.2. 有 仁 義 ; yǒu rén yì; Atunc tuncii s-a s-au u născut scut (vir (virttuţile) ile) omeniei niei şi drept reptăţii [ca [ca să înlo înloccuias uiasccă acea aceast stă pierd ierde ere oam oamenii enii au au inc incep eput ut să pre preţuias uiasccă 仁 rén (iub (iubirea irea;; omenia; omenia; bun bunătatea) tatea) şi 義 yì (dre (drept ptat atea ea;; justi justiţia; ia; dreap dreapta ta jude judeca catt ă)]; )]; there are humanity and righteousness; gibt es Menschlichkeit und Rechtschaffenheit; Là se présente l'humanité et la justice 18.03. 慧 智 出 huì zhì chū [Ulte [Ulterior rior dup după ce] au au ieşit ieşit la supra suprafa faţă 慧 huì (cuget (cugetare area; a; inte intelige ligen nţa; prud pruden enţa; iste isteţimea imea)) şi (cunoaşte aşterea rea;; expe experien rienţa; în înţelepci elepciune unea; a; erudi erudiţia; ascu ascu ţimea imea de minte) minte) 智 zhì (cuno when shrewdness and sophistry arise, wenn Scharfsinn und Spitzfindigkeit aufkommen, Là où l’intelligence éclairante surgit, 18.4. 有大偽。 yǒu dà wěi. A început artificialul 偽 wěi (falsul, (falsul, contrafac contrafacerea, erea, ipocrizia ipocrizia;; ruperea ruperea de realitate; realitate; făţărnic rniciia; vicle iclen nia; ia; in inşel şelătoria ria; vic vicii iile le]]; there is great hypocrisy. gibt es große Heuchelei. Là se présente le grand artifice. 18.5. 六親 不和 li liù ù qīn bù hé Când Când [du [dup pă acee aceea] a] înt între re cele şase înrudiri[ 六親 liù liù q īn: "şa "şase părinţi/rude": tat tată, mamă, frate mai mare, mare, frate frate mai mai mic, mic, soţ, soţie] a domnit domnit discordia discordia [不和 bù hé: lipsa armoniei] When the six blood relatives are not at one [with each other], Sind die sechs Blutsverwandten nicht einig, Là où les six parents ne s’entendent plus, 18.6.有 孝 慈 ; yǒu xiào cí; Au deven devenit it virtu virtuţi apreciat apreciate e 孝 xiào (pietat (pietatea ea filial filială; dragostea dragostea şi ascultarea, ascultarea, respect respectul ul copiilor faţă de părinţi) şi 慈 cí (drag (dragos oste tea a mate matern rnă/aut /autor orita itate tea a pater patern n ă)]** )]** there are filiality and parental authority; gibt es Kindesgehorsam und Elternautorität; Là se présente la piété filiale Et l’amour paternel. 18.07. 國 家 昏 亂 。 guó jiā hūn luàn Când în imperiu[ 國家 guó jiā: ţară si oameni oameni]] s-a instalat instalat [ a bântui bântuit] t] întune întunericu ricull şi dezordinea [昏亂 hūn luàn: luàn: confuzia confuzia si si haosul; haosul; întunericul întunericul şi dezordine dezordinea a (anarhia) (anarhia)], ],

when realm and people are in confusion and chaos, sind Land und Leute in Verwirrung und Chaos, Là où la famille du prince Est dans la nuit et le désordre, 18.08. 有 忠 臣 yǒu zhōng chén. Apar şi loialii supuşi there are loyal patriots. gibt es gesetzestreue Patrioten. Là se présentent des ministres fidèles. 3.2. 3.2. Tra Tradu duce cere rea a anal analog ogic ică (div (diver erge gent ntă) / Analogic (divergent) Translation/ Translation/La traduction analogique (divergente)/ Analogisch (divergent)Übersetzung/Traducción (divergent)Übersetzung/ Traducción analógica (divergente) /Traduzione analogico (divergente)/the (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive; 18.1 18.1.. Cân Când d mare marele le Tao Tao a fost fost păr ăsit [cân [când d ome omenir nirea ea a căzut zut în în rea realit litat atea ea secun secund d ă s-a s-a pierdu pierdutt anco ancorar rarea ea in in Tao Tao şi a pier pierit it ac acţiune iunea a direc directt ă (virt (virtut utea ea;; pute putere rea a adev adev ărată)], )], 18.2 18.2.. Atun Atunci ci s-au s-au născut scut (vir (virtu tuţile) ile) omen omenie ieii şi drep dreptt ăţii [ca [ca s ă înlo înlocu cuia iasc scă acea aceast stă pierde pierdere re oam oamen eniiii au au ince incepu putt să preţuiasc uiască 仁 rén (iub (iubirea irea;; omeni omenia; a; bun bunătatea) tatea) şi 義 yì (dre (drept ptat atea ea;; justi justiţia; ia; dreap dreapta ta jude judeca catt ă)]; )]; 18.3. 18.3. [Ulter [Ulterior ior dup după ce] au au ieşit la la suprafa suprafaţă 慧 huì (cuget (cugetarea area;; inteli inteligen genţa; prud pruden enţa; iste isteţimea imea)) şi 智 zhì zhì (cuno (cunoaşt aştere erea; a; expe experie rien nţa; înţelepc elepciu iune nea; a; erud erudii ţia; ascu ascuţimea imea de minte) 18.4. A început artificialul 偽 wěi (falsul, (falsul, contrafac contrafacerea, erea, ipocrizi ipocrizia; a; ruperea ruperea de realitate; realitate; făţărnic rniciia; vicle iclen nia; ia; in inşel şelătoria ria; vic vicii iile le]]; 18.5. 18.5. Când Când [dup [după aceea] aceea] disco discordia rdia[[ 不和 bù hé: hé: fără armo armonie nie]] a domn domnit it oame oameni ni [înt [între re cele şase înrudiri: 六親 liu4 iu4 qin1 in1: "şase şase părinţi/rud rude": tată, mamă, frate mai mare, frat frate e mai mai mic, mic, soţ, soţie] ie]* 18.6. Au devenit devenit virtuţi apreciate apreciate 孝 xiào xiào (pie (pieta tate tea a fili filial ală; ascu ascult ltar area ea copi copiil ilor or fa faţă de părinţi) şi 慈 cí (drag (dragos oste tea a mate matern rnă/aut /autor orit itat atea ea pat pater ern n ă)]** )]** 18.7. Când în imperiu[ 國家 guó jiā: ţară si oameni oameni]] s-a instala instalatt [ a bântui bântuit] t] întune întunericu ricull şi dezordinea [昏亂 hūn luàn: luàn: confuzia confuzia si haosul; haosul; întune întunericul ricul şi dezordinea dezordinea (anarhia)] (anarhia)],, 18.8. 18.8. Au apărut şi supuşii supuşii credi credinci ncioşi oşi (loiali) (loiali) [a [a deveni devenitt o virtute virtute preţuită 忠 zhōng (loialitatea) şi 臣 chén (supuşi; miniştri; vasali;)]*** analogous 18 The Omen of Decay As soon as one gives up the big Dào, humaneness and righteousness emerge; when shrewdness and sophistry appear, there is big hypocrisy. Because the relatives do not harmonise spontaneously, they need obedience and parental duty. When country and people are in a mess, there will be loyal patriots. Note/Notes /Noten vede vedeţi com comen enta tariu riull cap capito itolu lulu luii 17 17 de desp spre re fa faze zele le căde derii rii si instr instrăinării omulu omuluii de ad adev evărata rata sa sa ide ident ntita itate te 4. referire la 太上 tài shàng 5. In ace aceast astă afir afirm maţie (六親 liù liù q īn: şase şase rude rude/p /părin rinţi: tat tatăl, mama, ama, frat fratel ele e mai mare mare,, fratele mai mic, mic, soţ, soţie) se face face simultan simultan referire referire la dezordinile dezordinile psihosomat psihosomatice, ice, soci social ale e şi şi cos cosm mice ice dat dator orit ită fapt faptul ului ui că în I Chi Ching ng "cei "cei şase şase părin rinţi" dese desem mneaz nează şi nivelele nivelele energetice energetice ori inform informa aţionale ce guverne guverneaz ază echilibrul echilibrul psihosom psihosomatic, atic, social social şi cosmic. relatives, es, name namely: ly: fathe fatherr 父 [fu4], mother 母[mu3], older 六亲 liù q īn: six close relativ brothers 兄[xiong1], younger brothers 弟 [di4], wife 妻 [qi1], male children 子 / [zi3] mère, frères plus âgés, frères moins moins 六亲 liù q īn les six relations de parenté (père, mère, âgés, femme, et enfants) ** Atu Atunci a înc înce eput put să fie fie apr apre eciat ciat echil chilib ibru rul, l, sănătatea atea şi via viaţa (s (s ă fie fie urâ urâttă moarte artea a şi temut temută boala) boala) ceea ceea ce ce nu a contri contribui buitt la p ăstrarea strarea aces acesto tora, ra, ci la agra agravar varea ea deze dezech chil ilib ibru rulu lui: i: "la "la pier pierde dere rea a sănătăţii şi a vie vieţii" ii" (ve (vede deti ti cap. cap. 22, 22, 50, 50, 75) 75) *** Atunci Atunci ordinea ordinea a fost impus impusă din exterior exterior prin porunci porunci (cap. (cap. 51) şi legi (cap. (cap. 32, 57) 57) adic adică prin prin const constrân rânge gere re (cap (cap.3 .38) 8);; inefic ineficien ienţa guver guvern n ării şi nepu neputin tinţa cont contro rolul lului ui activ activ este este pe larg larg evocat evocată de către Lao Lao Tseu Tseu (cap. (cap. 36, 36, 48, 48, 79), 79), care sus ţine calea calea acţiuni iuniii para parado doxa xale le de de dinc dincolo olo de ac acţiune iune si si inac inacţiune iune etic etiche heta tatt ă drep dreptt nona nonacc ţiune iune (cap (cap.. 36, 36, 37) 37) a vech vechiiii căi a acţiunii iunii nem nemijl ijloc ocite ite din din mijl mijloc ocul ul repa repaus usul ului ui ori ori a pas pasivi ivitt ăţii feminine feminine (Yin) [cap. [cap. 59, 64, 66, 73, 75, 75, 78], care întotdeaun întotdeauna a controleaz controleaz ă şi triumf ă

asup asupra ra act activi ivittăţii şi mas mascu culin linul ului ui (Ya (Yang ng)) şi for forţei (la (la fel fel cum vale valea a coma comand ndă curg curgere erea a apei) [26] (Principiul drumului minim). 18. Lista caracterelor din capitolul 18 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Ching; Tao Te Kin King] inso insoţită de tra transcri scrip pţie şi sem semnif nifica icaţie prefix numere numere de ordine ordine;; secve secven nţă, categ categorie orie;; clas clasă; grad vedeţi: 第 dì di4 ti: R: prefix capitolul 1 十八 shi2 ba1: R: optsprezece; 章 zhāng zhang1 chang tchang R: capitol; secţiune; paragraf; vedeţi: Dicţion ionaru arull capito capitolulu luluii 1 18.1: 大 dà daì dài taì da4 ta ta A. mare ; larg, masiv; înalt, adânc; foarte mare; vedeţi: 13.6; 18.2: 道 dào dao4,3 tao tao R: calea directă şi destinaţia (realitatea vertica icală);vedeti: 1.1; 18.3: 廢 [废 ] feì fei4 fei R: a aban abando dona na;; a înc încet eta; a; a pieri; pieri; a pier pierde de;; a p ăr ăsi; a renunţa la, a aboli, a anula, anula, a desfiinta, desfiinta, a se opri; opri; a elimina; elimina; a respinge; a suspenda, a  întrerupe;  întrerupe; a lua sfârşit; sfârşit; a neglija; neglija; a se lăsa în voia; voia; a uita; lips ă de aten aten ţie; a trata cu cu indi indife fere ren nţă; a nu băga în în se seamă; a renu renun nţa; a deg degra rada da;; a ruin ruina; a; distr istrus us;; uz uzur ă; nefolositor, nefolositor, inutil, inutil, zadarnic; zadarnic; ab abătut, deprimat deprimat;; a risipi, cheltui; cheltui; ruină; dezmembrare, dezintegrare (radioactiv ă); pierderea fermit ăţii, tăierea (maionezei); spargerea coagulării (i (imprăştiere; dezintegrare); E: give up, abolish, abrogate, waste, terminate, discard; expire; useless, disused; to end; to stop; ruins; (nuclear) desintegration; crippled; F: abandonner; perdre; périr; périssent; depérissement; gaspiller retirer; suspendre; interrompre; usure, expirer; , dépenser, vide, anuller; éliminer; inutile,cesser, arrêter; abolition; stop, abolir; G: beseitigen, aufgeben, aufheben, absetzen, abnutzen, verbrauchen, verfallen; vergeuden, verschwenden, verausgaben, nichtig, unbrauchbar, ungültig, anhalten, abschaffen; 18.3; 18.4: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 18.5: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtin rtinir ire; e; pref prefer erin inţă; vedeţi: 5.4; 18.6: 義 [义 ] yì yi4 i : R: just just(i (iţie), ie), drep drept( t(at ate) e);; dat dator orie ie către tre cei ceila lall ţi; just justii ţia [drept [dreptate atea] a] este este virtute virtutea a moral morală pusă pe primu primull loc de Men Meng g Zi/Menc Zi/Mencius, ius, 372372-289 289 i.e.n i.e.n)) si este este al alături turi de de 仁 ren2 ren2 [om [omenie enie]] o norm normă fund fundam amen enta tall ă de cond condui uitt ă în cofucianism; bun; patriot; loialitate fa ţă de binele binele comun; comun; public; public; simţul corectitudin corectitudinii, ii, semnifi semnifica caţie; ideogram ideograma a yi4 義 include 我 [wo3 [wo3 eu; noi; noi; mine; mine; nou nouă; al nostru nostru]; ]; F:  justice;; justesse,  justice justesse, équité; équité; droitu droiture; re; vérité; vérité; devoir; devoir; l'esprit l'esprit de loyaut loyauté é envers envers les amis; amis; 义 science; la pudeur (l’origine (l’origine de 理 yi4 li3; La vérité de la vie : la philosophie et la science; l’équité); Faute de se régler sur le rituel li , la politesse devient la droiture intolérante. E: justice, righteousness, right conduct, conduct, duty, sense of duty; 义务 yì wù volunteer, voluntary, obligation, human relationship, meaning, significance, adopted, adoptive; G: Kardinaltugend des Konfuzius: Konfuzius: Pflicht, Pflichtgefühl, Rechtschaffenheit, Gerechtigkeit, gerechte Sache, Gemeinsinn, vaterlandstreu, treu, redlich, folgsam, für das öffentliche Wohl, öffentlich, allgmein, frei Adoptiv-, Stief-, Bedeutung, Sinn; 18.6; 18.7: 慧 huì hui4 hui : R: inteligent, inteligent, deştept, deştept, înţelept; caracterul caracterul 慧 include: 豐[丰] fēng feng1 abunden abundent; t; îmbelşugat; îmbelşugat; mare; importan importantt gratios; frumos/ab frumos/abundan undant, t, lush, bountiful, plenty]+ 心 xīn xin sân; inimă; minte; minte; entitat entitatea ea minteminte-inim inimă xin1 1 hsin hin R: sân; (psi (psiho ho-a -afe fect ctiv ivă); vedeţi: 3.25; E: intelligent; bright; intelligence; G: scharfsinnig, weise, klug, Einsicht, Erkenntnis RS227 feng 丰 schön, anmutig, gebraucht für RS223 feng 豐 reiche Ernte; 18.8: 智 zhì zhī zhi4 tschi tchi R: a cunoaşte; cunoaşte; a percepe percepe;; a şti; a inţelege; elege; prezenţă vedeţi: 3.55; 18.9: 出 chū chu1 ch’u; tschu R: a ieşi; a se ivi; a apare; a deveni vizibil; vedeţi: 1.44; 18.10: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 18.11: 大 da4 ta ta vedeti 18.1; 18.12: 偽 [伪 ] we ǐ  wei3 wei R: fals; fals; a se prefac preface; e; a simula simula;; inşel inşelătorie; torie; artificial; a contra contrafac face; e; rupt rupt de realitat realitate; e; a imita imita;; ipoc ipocrizia rizia;; făţărnicia; rnicia; viclen viclenia; ia; viciile; viciile; vedeţi: 11.30; 18.13: 六 liù liu4 liu: R: şase; 6; al şaselea; 六親 liù liù q īn: cele cele şase şase rude: rude: tat tatăl, mama, mama, fratele fratele mai mai mare, mare, fratele fratele mai mic, soţ, soţie(18); ie(18); 六欲 liù yù: cele cele şase dorin dorinţe; cele şase şase dorin dorinţele sunt sunt declanşa declanşate te de cele şase şase plăceri senzoria senzoriale le provenite provenite de la ochi, urechi, nas, limba, trup şi minte; 六氣 liù qì: cele şase sufluri, energii sau cei şase factori factori climatici (Zhuang (Zhuangzi zi 1: 10; vedeţi note cap 15) In Medic Medicina ina Trad Tradiiţional ională Chin Chinez eză[ TCM; TCM; in in chine chineza za:: 中醫[中医] zhōng yī] mala maladi diile ile sun suntt prov provoc ocat ate e de 六氣 liù qì (cele şase energii/sufluri/cei şase factori climatici ) numite şi 六淫 liù yín (cei şase

factori patogeni/cele şase excese) , 六邪 liù liù xié xié (cel (cele e şase şase infl influe uen nţe nes nesănătoas toase) e):: 1. vânt excesiv 風 |风 fēng feng1 (rapid onset of symptoms, wandering location of  symptoms, itching, nasal congestion, "floating" pulse; tremor, paralysis, convulsion); 2. rece 寒 hàn han2 (cold sensations, aversion to cold, relief of symptoms by warmth, watery/clear excreta, severe pain, abdominal pain, contracture/hypertonicity of muscles, (slimy) white tongue fur, "deep"/"hidden" or "string-like" pulse, or slow pulse), 3. căldură 暑 [shǔ shu3 (summerheat; either heat or mixed damp-heat symptoms), 4. umezeală 濕 |湿 shī shi1 shi1 (sensation of heaviness, sensation of  fullness, symptoms of Spleen dysfunction, greasy tongue fur, "slippery" pulse), 5. uscăciune 燥 zaò zao4 (dry cough, dry mouth, dry throat, dry lips, nosebleeds, dry skin, dry stools) şi 6. foc 火 huǒ huo3 (aversion to heat, high fever, thirst, concentrated urine, red face, red tongue, yellow tongue fur, rapid pulse; Fire and heat are basically seen to be the same); E: six; 六親 liù q īn: six relative relatives: s: fathe father, r, mot mother, her, older brother, younger brother, husband, wife; 六氣 liù qì: six breaths breaths or or six energies; F: six, 六親 liù q īn: six proches: père, mère, frère aîné, le frère cadet, cadet, mari, femme; G: sechs; 六親 liù q īn: sechs Verwandte: Vater, Mutter, älterer Bruder, jüngerer Bruder, Gatte, Gattin; 18.14: 親 [亲 ] qīn qin in1 1 tsin R: părin rinţi; rude rude;; at ataşat aşat de, de, drag; drag; cont contact act;; al său; sine; sine; vedeţi: 17.9; 18.13-14: 六 親 liù qīn liu4 liu4 qin qin1 1 R: cele şase rude: tatăl, mama, mama, fratele mai mare, mare, frate fratele le mai mai mic, mic, soţ, soţie (18 (18); ); E: six relatives: father, mother, mother, older brother, brother, younger brother, husband, wife; F: : six proches: père, mère, frère aîné, le frère cadet, mari, femme; G: sechs Verwandte: Verwandte: Vater, Mutter, Mutter, älterer Bruder, jüngerer Bruder, Gatte, Gattin; 18.15: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; nu; non; non; fără; nici nici;; neg nega aţie; pref prefix ix neg negat ativ: iv: a-; a-; nene-;; non non-; -; vedeţi:2.19; 18.16: 和 hé; hè; he2;4; ho hounn hounn:: R: armo armoni nie; e; uniu uniune ne;; co coeren erenţă; impăcare; paşnic;vede paşnic;vedeţi: 2.42; 18.17: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 18.18: 孝 xiào xiao4 hiao R: pieta pietate tea a filial filială; ascu ascult ltare area a de părinţi; înde îndepli plini nire rea a obli obliga gaţiilo iilorr fil filia iale le;; resp respec ectu tull cop copii iilo lorr fa faţă de părin rinţi; supu supune nere re;; obe obedi dien enţă; resp respec ect; t;  încredere;  încredere; doliu; doliu; E: filial piety; obedience to parents; fulfill filial duty; obedience; esteem; respect; deep deep respect; confidence; mourning, F: piété filiale; l'obéissance aux parents; le devoir filial à remplir; remplir; deuil; G: Gehorsam gegen die Eltern, Kindespflicht erfüllen, Hochachtung, Trauerkleidung, trauern, Zutrauen; 18.18; 18.19: 慈 cí ci2 tse R: afecţiun iune maternă; empatie; compasiune; binevoitor,  îngăduinţă; ama amabi bil, l, bun; bun; mil milă; carit aritat ate; e; iu iubire bire părint rinte easc ască; blân blânde deţe; blajin blajin;; flexibilitatea; vidul; iubirea aproapelui; omenia; nonagresivitatea; indulgent, drag dragos oste tea a mat mater ern nă ( com comple pleme ment ntar ar ă la auto autorit ritat atea ea pate patern rn ă); pozit pozitiv iv ă in 19.16 19.16.. (reint (reintoa oarc rcere ere)) şi 67.36 67.36;; negat negativ ivă in 18. 18.19 19 (c (cădere; dere; fază de deg degrad radar are) e);; 慈 cí  este prima din cele trei comori 三寶 sān bǎo (in (in capi capito tolu lull 67) 67);; car carac acte terr omofon cu 氣 [气] qì (respi (respira raţie, suflu suflu,, ene energi rgia a vita vitallă; mană cerească; vedeţi: 10.11) prima din "Cele trei comori umane" ( 三寶 sān bǎo): energia (氣 qì) qì), ese esen nţa fii fiin nţei (精 jing) şi spiritul (神 shen); E: kind, charitable, (maternal) (maternal) love, care, goodness, goodness, mercy; charity, empathy empathy (compassion); benevolent; compassionate; compassionate; gentle; merciful; humane; humane; loving as power, which completes in any case compassion, to open one's heart to; F: bon; indulgent; compatissant; pieux; G: mütterliche Liebe, Güte, Mitgefühl, Liebe, (Besitz der in jedem Fall ergänzenden Kraft), Barmherzigkeit, Mitleid, herzlich lieben, ein Herz haben für, -, gütig, sanft, nachsichtig, Mutter; Fürsorglichkeit, Barmherzigkeit; Nächstenliebe;18.19; Nächstenliebe; 18.19; 18.20: 國 [国 囯 ] guó guo2 kuo R: ţară; stat stat;; regat regat;; impe imperiu riu;; naţiune; iune; dinast dinastie; ie; vedeţi: 10.29; 18.21: 家 jiā jia1 chia kia ; R: familie; casă; locuinţă, domiciliu; acasă; toată casa; toţi locatarii; locatarii; domestic; domestic; clan, clasă (de oameni); oameni); categorie; categorie; educa educa ţie; a dresa; dresa; a îmblânz îmblânzi; i; construc construcţie comercial comercială, forma formarea rea substantivelo substantivelorr termina terminate te in: "-er"; nume de familie; familie;  îmblânzit;  îmblânzit; expresie expresie curent curentă, cunoscut cunoscută de toat toat ă lumea; lumea; specialist; specialist; om om de ştiint ştiint ă;  învăţat, savant, savant, erudit; erudit; şcoală de gândire; gândire; 道家 dào jiā tao-chia: taoism filosofic; 國家 familie; 全家 quán uán jiā: toat toată guó jiā: ţara şi poporul; naţiune; naţional; 家族 jiā zú: o familie; familia; E: family; home; house; household, residence; clan; class (of people), education; to tame; commercial commercial building; formation of nouns nouns ending in: -er; surname; a person or family engaged in a certain profession; a specialist in a certain field; a school of  thought; school; 道家 dào jiā tao-chia: philosophical Taoism; 國家 gu guó ó jiā: re real alm m an and d people; nation; national; F: famille, accueil, maison, domicile; clan; classe (de personnes), éducation; dompter; apprivoiser; bâtiment commercial; formation des noms se terminant par: -er; nom de famille; école; école philosophique; 道家 tao kia: taoïsme philosophique;

"famille de la Voie" ou "enseignement de la Voie"; http: //fr.ekopedia.org/Tao %C3%AFsme;; G: Familie. Heim, Heimat, Haus, Verwandte, sippe, Klasse (von %C3%AFsme

Menschen), Hauptwörterbildung Endung -er, Geschäftshaus, Ges chäftshaus, zahm, Familienname ; 國 家 guó jiā: Land und Leute; 18.21; 18.22: 昏 hūn hun1 hun hun : R: a. a pierde pierde cunostinta; cunostinta; a lesina; lesina; sumbru; sumbru; obscur; obscur; amurg, amurg, crepuscul; crepuscular; a se însera, amurg, zorii zilei; lumina slaba, umbra; întuneric; tulbure; confuz, prost, tont; insensibil; stupid; B. a lua în casatorie; o sotie; E: dusk, dark, dim, confused, muddled, lose consciousness, faint; F : perdre connaissance; s'évanouir; sombre; obscur; troublé; G: Abenddämmerung, dunkel, unklar, trübe, dumm, verwirrt, betäubt, bewußtlos, schwindlig; 18.22; 18.23: 亂 luan4 luan4 a desc descătuşa; tuşa; a l ămuri;a muri;a aduce aduce ordin ordinea; ea;co confuz nfuzie, ie, încâlci încâlcit; t; rebeli rebeliune une;; implicat, încurcat; amestecat. 18.24: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 18.25a: 忠 zhōng zhong1 tschung R: loial; fidel; sincer; deschis; onest; cred credinc incio ios; s; bun bună cred credin inţă; loi loiali alita tate te;; dev devot otam amen ent; t; cred credin in ţă; sin since cer, r, desch deschis; is; cinst cinstit; it; integru; patriot; generos; caracter format din: 中 zhōng: mijloc; centru; interior;  just, drept; drept; exact; exact; vedeţi: 5.45+ 心 xīn: sân; sân; inimă; minte; minte; entitat entitatea ea minte minte-in -inim im ă (psi (psiho ho-a -afe fect ctiv ivă); vedeţi: 3.25; E: loyal, devoted; loyalty, devotion, fidelity; F: loyal; fidèle; la loyauté; fidélité; loyaux envers l'Etat, juste; honnête, franc, ouvert; I: la lealtà; G: treu, gesetzestreue; staatstreu, rechtschaffen, bieder, offenherzig, offen; 18.25b: in MWD: 貞 [贞 ] zhēn zhen1 chen tchen tschen tschen:: R: bun, pur; loial; credincios; fidel; cura curat, t, nep nepătat; tat; virt virtuo uos; s; cast, virgin; solid, compact; stabil, fix, neclintit; a conduce; conduce; a guverna; a sonda viitorul folosind prezicerea, prorocirea, prorocirea, ghicirea, ghicirea, divinaţia; divin; de bun augur; augur; favorabil, favorabil, propice; propice; E: to rule, to govern; virtuous, chaste, pure; loyal; chastity or virginity of women, loyal, faithful, divination in ancient times; "divination, divine; test; verify; faithful; loyal". Zhēn. in invar variab iable le an and d determination of Qì; primal force; loyal; faithful; F: fidèle, loyal, chaste; droit, honnête; rein,, feststehend, unerschütterlich, gouverner; G: keusch, tugendhaft, unbefleckt, rein glückverheißend, weissagen, der Letzte einer Reihe von vieren; vedeţi: 18.25; 39.40; 18.26: 臣 chén chen2 tschen ; R: (om umilit, înjosit: ) supus; servito servitorr al unui unui prin prinţ; vasal, dependent, inrobit, subjugat; supus; om de stat, ministru; preot, pastor; executor executor (al voinţei, al ordinelor, ordinelor, etc.) cuiva; cuiva; a sluji (la); a se supune; a asculta; E:

subject, servant of a prince, vassal, vassa l, enslaved, subjugated, submitted, a statesman, minister, priest, pastor, executors (of the will, orders, o rders, etc); to serve someone; to obey; patriots; official under a feudal ruler; F: serviteur d'un prince, vassal; asservi, statesman, courtier; subjugué, soumis, ministre, un homme d'Etat, prêtre, pasteur, exécuteurs exécuteurs (de la volonté, commandes, etc) ; servir à quelqu'un; obéir; (clé 131); G: unterliegen; Diener; Diener eines Fürsten, Vasall, abhängig, versklavt, unterjocht, eingereicht, ein Staatsmann, Sta atsmann, Minister, Beamter, Untertan, Priester, Pfarrer; vollstrecker (des Willens, der Bestellungen, etc .) jemand, um zu dienen (to), gehorchen; Patrioten; 18.26;

Tradu Traducer cerea ea analitic analitica( a( conve converge rgenta nta)) si an analo alogic gică (diver (divergen genttă) a capitolului 38 38. Capitolul 38. 第三十八章 dì sān shí bā zhāng Titlu/Title Titlu/Title /Titre /Titel Titel// Título /Titolo Titolo:: Omu Omull cu cu ade adev vărat rat vir virtu tuo os nu nu cau cauttă să facă fap apte te bune bune;; Titlul chinezesc/Titlul lui /Titlul lui Legge /Titlul lui Goddard/ 論德 lún dé Despre caracteristicile lui Tao/Discurs despre putere(virtute)/O discutie despre putere(virtute)/ Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ 論德 lún dé About the Attributes of the Tao/ Discourse on Power(Virtue)/ A Discussion About Power(Virtue) 論 [论 ] lún lun4 lun2 dezbatere; discurs; discutie; Analectele (lui Confucius) /debate; discuss; discourse; the Analects (of Confucius) teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 德 徳 dé de2 te te; tö; teh: Titlu Titluri ri dat date e de alţi tradu traduc cători tori şi com comen entat tator orii : Puterea non-intentionalitatii/ The non-intentionalitatii/  The Power Power of of Unintentio Unintentionality nality//Kraft der Absichtslosigkeit (Hilmar Klaus) Text in lb. chineza 38.（第三十八章） 上德不德,是以有德。

Text Wáng Text Wáng Bì Bì transl transliter iterat at in in Pīnyīn (dì sān sh shí bā zhāng/d ng/di4 i4 san san1 shi shi2 2 ba1 ba1 zhan zhang1 g1)) * shang4 de2 bu4 de2 , shi4 yi3 you3 de2 .

下德不失德,是以無德。 上德無為,而無以為。 下德無為之,而有以為。 上仁為之,而無以為。 上義為之,而有以為。 上禮為之,而莫之應， 則攘臂而扔之。 故失道而後德， 失德而後仁， 失仁而後義, 失義而後禮。 夫禮者,忠信之薄, 而亂之首[滿]。 前識者， 道之華,而愚之始。 是以大丈夫處其厚， 不居 其薄； 其薄； 處其實[瞗],不居其華。 故去彼取此。

xia4 de2 bu4 shi1 de2 , shi4 yi3 wu2 de2 . shang4 de2 wu2 wei2 , er2 wu2 yi3 wei2 . xia4 de2 wu2 wei2 zhi1 , er2 you3 yi3 wei2 . shang4 ren2 wei2 zhi1 , er2 wu2 yi3 wei2 . shang4 yi4 wei2 zhi1 , er2 you3 yi3 wei2 . shang4 li3 wei2 zhi1 , er2 mo4 zhi1 ying1 , ze2 rang3 bi4 er2 reng1 zhi1 . gu4 shi1 dao4 er2 hou4 de2 , shi1 de2 er2 hou4 ren2 , shi1 ren2 er2 hou4 yi4 , shi1 yi4 er2 hou4 li3 . fu1 li3 zhe3 , zhong1 xin4 zhi1 bo2, er2 luan4 zhi1 shou3[man3] . qian2 shi2 zhe3 , dao4 zhi1 hua2 , er2 yu2 zhi1 shi3 . shi4 yi3 da4 zhang4 fu1 chu4 qi2 hou4 , bu4 ju1 qi2 bo2 ; chu4 qi2 shi2 , bu4 ju1 qi2 hua2 . gu4 qu4 bi3 qu3 ci3 . *Numerele *Numerele folosite folosite după termenii termenii transliterati transliterati în pinyin pinyin au rol rol de tonuri: tonuri: a1= a1=ā ; a2= a2= á; a3=ă; a4=à a4=à;a ;a0= 0=a5 a5=a =a[t [ton on neut neutra ral] l] E:Pinyin tones should be indicated by numbers 1-5, as follows: 1=level tone, 2=rising tone, 3=mid-rising tone, 4=falling tone, 5=neutral tone

2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Pi Wang Bi (王 弼 )(226 – 249 e.n):

上德不德是以有德。下德不失德是以無德。上德無為而無以為。 下德無為而有以為。上仁為之而無以為。上義為之而有以為。 上禮為之而莫之以應，則攘臂而扔之。故失道而後德。 失德而後仁。失仁而後義。失義而後禮。夫禮者忠信之薄而亂之首。 前識者，道之華而愚之始。是以大丈夫，處其厚，不居其薄。 處其實，不居其華。故去彼取此。 2.2. Versiunea lui Ho-shang Kung Heshang Gong ( 河 上 公 )(202-157 i.e.n.): HSG: 上德不德，是以有德。下 上德不德，是以有德。下德不失德，是 德不失德，是以無德。上德 以無德。上德無為 無為 而無以為， 下德為之 下德為之 而有以為 而有以為。上 。上仁為 仁為之 之 而無以為 而無以為，上 ，上義為 義為之 之 而有以為 而有以為。上 。上禮為 禮為之 之 而莫之應 而莫之應，則 ，則攘臂 攘臂 而扔之。故失道而後德，失德而後仁，失仁而後義， 失義而後禮。 失義而後禮。夫禮者 夫禮者，忠信 ，忠信之薄 之薄 而亂之首。前 而亂之首。前識者， 識者，道之華 道之華 而愚之始。 而愚之始。 是以大丈夫處其厚，不居其薄，處其實，不居其華。故去彼取此。 2.3. Textul in lb. chineza chineza in versiunea Fu Yi (傅 奕 )(555 - 639 e.n.) 上徳不徳，是以有徳。下徳不失徳，是以無徳。上徳無爲，而無不爲。 下徳爲之，而無以爲。上仁爲之，而無以爲。上義爲之，而有以爲。 上禮爲之，而莫之應，則攘臂而仍之。故失道而後徳， 失徳而後仁，失仁而後義，失義而後禮。夫禮者忠信之薄，而亂之首。 前識者道之華，而愚之始也。是以大丈夫處其厚，不處其薄。 處其實，不處其華。故去彼取此。 2.4. Textul in versiunea Ma Wang Tui (馬 王 堆 Mǎwáng wángdu duī  ) din din an anul ul 168 168

i.e.n.. MWD A 馬王堆 Mǎwáng wángdu duī  versi version on A (= "Jiab "Jiaben en"" 甲本)

□□□□□□□□□□□□□□□□德上德無□□無以為也上仁為之□□以為也上義為之而有以為也上禮□ □□ □□□□□攘臂而乃之故 攘臂而乃之故失 失 道 矣而后德失德而 矣而后德失德而后仁失 后仁失仁而后 仁而后義□義 義□義而□□ 而□□□□□ □□□□□□ □□□□□ □□ 而亂之首也□ □□道之華也 道之華也而愚 而愚之首 之首也是 也是以大 以大丈 丈夫居亓厚而不 厚而不居亓泊居亓實不居 實不居亓華故去皮 華故去皮取此 取此 MWD B 馬王堆 Mǎwáng wángdu duī  versi version on B (= "Yibe "Yiben" n" 已本) 上德不德是以有德下德不失德是以無德上德無為而無以為也上仁為之而無以為也上○為 之而有以為也上禮為之而莫之應也則攘臂而乃之故失道而后德失德而句仁失仁而句義∠ 失義而句禮夫禮者忠信之泊也而亂之首也前識者道之華也而愚之首也是以大丈夫居□□□ 居亓泊居亓實而不居亓華故去罷而取此‧ 2.5. Textul Textul in versiunea Kuo Tian (郭 店 Guodian) datat inainte de 300 i.e.n. Capito Capitolul lul 38 nu exist există in versiu versiunea nea pe pe fâşii fâşii de bamb bambus us desco descoperi peritt ă la Guod Guodian ian /

Chapter 38 is not not present in the bamboo bamboo slips version discoveded at Guodian/ Guodian/ Le chapitre 38 n'est pas présent dans la version sur les fiches lamelles de bambou découvertes à Guodian / Kapitel nicht vorhanden vede ve deţi se sem mni nifi fica caţia fi fiec ecăru ruii ca cara ract cter er in di dic cţio iona naru rull si situ tuat at du dup pă no note te

3.1. 3.1. Trad Traduc ucer erea ea an anali alitic tică (con (conve verge rgent ntă) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique(convergente)/ Analytische (konvergenten) Übersetzung / Traducción analítica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way A. Inner Power, Humanity, Justice, Morality 38.1. 上 德 : 不 德 , shàng dé: bù dé, Virtu Virtute tea/ a/Pu Pute tere rea( a(Te Te)) supe superio rioar ară: pare pare f ăr ă Virtu Virtute te/P /Put utere ere (lum (lumea easc sc ă) [Ci [Cine ne are are ina inalta lta Putere se arat rată fără Putere; re; omul cu ade adev ărat rat virt irtuos nu caut ă s ă facă fapte bune]1 Highest Virtue/Power(Te): like not Virtue/Power(Te), 38.2. 38.2. 是以有德。 shì y ǐ yǒu dé. Din acea aceast stă cauz cauză ea este este Virtute Virtute/Pu /Puter tere e [de acee aceea a are finant finantare are din din izvoru izvorull omniprezent (nediferentiat; profund) de Virtute/Putere]. therefore it is/has Virtue/Power(Te); 38.3. 下 德 不 失 德 , xià dé bù shī dé, dé, Virtute Virtutea/P a/Pute uterea rea(Te (Te)) inferioa inferioarr ă nu dă drumu drumull la Virtut Virtute/P e/Pute utere re [omu [omull inferior inferior este este ataşat de faptele bune; Cine are mica Putere nu-şi pierde din vedere Puterea] Lower Virtue/Power(Te) cannot let go of its Virtue/Power(Te), 38.4. 38.4.是以無德。 sh shìì y ǐ  wú dé dé.. Din Di n ace aceas asttă cauz auză ea este este fără Virtu irtute te// Put Pute ere [de [de ac aceea eea nu nu est este e cu cu ad adev ărat rat virtuos/puternic; şi astfel nu are Putere] 2 therefore it is without Virtue/Power(Te) 38.5. 38.5.上 德 : 無 為 而 無以 wú wéi ér wú y ǐ  wéi; 無 以 為 ; shàng dé Virtu Virtute tea/ a/Pu Pute tere rea( a(Te Te)) supe superio rioar ară prac practic tică nona nonacc ţiunea iunea/n /nef ef ăptui ptuirea rea [Wu[Wu-We Wei; i; non non-int interven rvenţia; ia; no non-in -interf terfe eren renţa] dar dar nu nu are are un sco scop p [ac [acţion ioneaz eaz ă f ăr ă inte inten n ţie; ie; mo motiva tiva ţie subiectivă; fără gând de făptuire; fără efort, fiindcă nu întâmpin ă opozi ţii; marea putere nu faptuieşte şi nimeni nu-i vede puterea] 3 Highest Virtue/Power(Te): non-interfering action, and without [intentional] doing; 38.6. 下 德 : 無為 而有以為。 xià dé wú wé wéi, i, ér yǒu yǐ  wé wéi. i. Virtu Virtute tea a inf infer erio ioar ară: prac practi ticcă nona nonaccţiune iunea/ a/ne neff ăptui ptuire rea a [Wu [Wu-W -Wei; ei; nonnon-int inter erve ven n ţia; nonnoninte interf rfer eren enţa] dar dar are are inc incă acţiune iune[i [int nten enţiona ionali lita tate te;; scop scop;; acţione ioneaz ază cu motiv otiva a ţie subi subie ectiv ctivă, gând ând de făptui ptuire re;; acţione ioneaz ază cu efo efort fiin fiindc dcă este ste loca locali lizzată, in loc loc s ă fie fie delo deloccaliz alizat ată şi atun atuncci int intâmp âmpină rezi rezist sten enţă, reac reacţii inve invers rse] e];; 4 lower Virtue/Power(Te): non-interfering action, yet with [intentional] doing. 38.7. 38.7. 上 仁 : 為之而無以為 ; shà shàng ng rén rén:: wéi zhī, ér wú yǐ  wéi wéi;; Omenia [bunătatea] superi rio oar ă: ac ţioneaz ă [f ăptuieşte], dar f ăr ă ac ţiune inttenţio in ion nală [n [nu u are are sc sco op, in inte ten nţie ie;; mo moti tiva vaţie su sub bie ieccti tiv v ă; gân gând d de de făpt ptui uire re;; est este e f ăr ă efort] Highest humanity: humanity: action, yet without [intentional; [intentional; subjective] doing; 38.8. 38.8. 上 義 : 為 之 而 有以 shàn àng g yì : wéi zhī ér yǒu yǐ  wéi éi.. 有 以 為。 為 。 sh  Justiţia[echitate ia[echitatea; a; dreptatea dreptatea;; dreapta dreapta judecat judecată] superioar superioar ă: ac ţioneaz ioneaz ă [f ăptuieşte] ptuieşte] căci are are o ac acţiune iune [in [inten tenţion ională; cu cu sc scop mo motiva tivaţie subi subiec ecti tiv vă; cu cu gân gând d de de făptu ptuire ire; acţionează cu ef efort fi fiindcă întâmpină opozi ţii] highest justice: action, yet with [intentional; subjective] doing. 38.9. 38.9. 上 禮 : 為之 而莫之以應 – sh shàn àng g l ǐ: wé wéii zhī, ér mò zhī yǐ yī ng – Moralit Moralitate atea a [nor [norme mele; le; riturile riturile;; regu regulile lile de polite politeţe sau sau de de bun bună purtar purtare; e; buna-c buna-cuvii uviin n ţă] sup superio rioară: acţion ionează [făptuieşt ieşte e] dar dac ă nime imeni nu r ăspunde [resp respe ect ă; ascultă; exis existtă înto întotd tdea eaun una a ine inerrţie, ie, rez rezis iste ten nţă; nes nesup upun uner ere, e, decl declin in,, dec decădere dere)] )];; 5 Highest morality: action, yet if no one responds ought to, should, should, must; must; 應 yìng (surname), to answer, to respond 應[应 ] y īng ought 38.10. 38.10. 則 攘 臂 而 扔 之。 ér ré rén ng zhī . 之。 zé rǎng bì Atunci Atunci îşi sufle sufleccă mânec mânecile ile şi o impun impune e prin prin for forţă[ respec respectare tarea, a, conf conform ormare area a sau ascu ascult ltar area ea oam oamen enilo ilor, r, ca ca o nec necesi esita tate te,, regu regull ă/lege /lege/c /ceri erin n ţă oblig obligat ator orie; ie; apel apelea eazz ă la silire silire,, const constrân rânge gere, re, for forţă; lupt luptă cu gre greşel şelile ile oam oamen enilo ilorr şi sfârşe sfârşeşte şte în în acţiuni iuni viol violen ente te;; impu impune nere rea a pri prin n lu luptă nu est este e efi eficcient ientă fiin fiindc dcă int intăreşt reşte e sau sau fin finanţeaz eaz ă atit titudin udinea ea pe care are dori dorim m să o elim elimin inăm)] 6

then they raise their arms and enforce it.  Tao, Te- Power, Power, Justice, Justice, Moralit Morality, y, Prophecie Propheciess 38.11. 38.11. 故 :失 道 , 而 後 德 , gù shī dào ér hòu dé, De aceea aceea [dup [după]: pierderea pierderea lui Tao, [vine] umbra/masc umbra/masca a Virtu ţii/Puterii[Te] ii/Puterii[Te] [dup ă uitare uitarea a prop propriei riei naturi naturi cu cu instin instincte cte natural naturale, e, sănătoase toase,, vine vine 後德 hòu dé -virtutea simula simulattă/mim /mimat ată/inte /interpr rpret etat ată; masc masca a virtu virtuţii]; ii]; princ principi ipiile ile art artifi ificia ciale; le; se se culti cultiva va masc masca, a, imaginea, imaginea, efectul efectul in loc loc de cauza cauza virtuţilor autentice; autentice; se aleg solu solu ţii de moment moment,, provizo provizorii rii de de circ circums umstan tanţă; pre preţuirea uirea virtu virtuţilor ilor mora morale le a aparut aparut dupa dupa pierd pierdere erea a celo celorr autent autentice ice si si este este prima prima etap etapă de exte exterio rioriza rizare re şi de de dec decădere]. dere]. 7 Hence: lose Tao, and it's followed by Virtue/Power(Te) hòu dé (38 (38)) [vir [virtu tute tea a simul simulat ată/mim /mimat ată/int /inter erpr pret etat at ă; masc masca a virt virtu u ţii] ii] 後德 hòu textul mai poate fi tradus: după pierderea lu luii ta tao urm rme ează vi virt rtu utea (fii iin ndcă fără rădăcină virtutea e moartă, falsă simulată) 38.12. 38.12. 失 德 , 而 後 仁 , shī dé, ér hòu rén rén,, [Dup [După] pierder pierderea ea Virtut Virtutiiii /Puteri /Puteriii [Te] a urma urmatt omenia omenia [ a fost fost pre ţuit ă 仁 rén omenia; bunătatea, tatea, iubirea iubirea aproap aproapelu elui; i; a doua doua etap etapă de exterio exterioriza rizare re şi şi dec dec ădere; dere; se pierde pierde unit unitat atea ea prim primor ordia diallă în favo favoare area a mult multipl iplic icit ităţii; se se pre preţuiesc uiesc efec efecte tele le in locu locull izvorului/cauzei]. lose Virtue/Power(Te), and it's followed by humanity, 38.13. 失 仁 , 而 後 義 , shī rén rén,, ér hòu yì, [Dup [După] pie pierd rder erea ea omen omenie ieii [bu [bun nătăţii; ii; iub iubir irii ii apr aproa oape pelu lui] i] a ve venit nit jus justi tiţia [a fost fost pre pre ţuit uit ă justiţia, drepta dreptatea tea;; echit echitate atea; a; drea dreapta pta judeca judecatt ă] 義 yì justi lose humanity, humanity, and it's followed by justice, 38.14. 失 義 , 而後禮。 shī yì yì,, ér hò hòu u lǐ . [Dup După] pie pierde rderea rea just justiiţiei iei [ech [echit ităţii; ii; drept reptăţii; ii; drept repte ei jude judeccăţi] a veni venitt morali ralittatea atea [au [au fost fost pre preţuite uite 禮 l ǐ  riturile, riturile, legile, legile, norme normele le mora morale, le, bunabuna-cuv cuviin iinţă ] lose justice, and it's followed by morality. 38.15. 38.15.夫 :禮 , 者忠信之薄 fū: l ǐ  , zhě zhōng xìn zhī bó Cu adev adevărat: rat: mora morali lita tate tea( a(ri ritu tul; l; buna buna-c -cuv uvii iin n ţă) este este doar doar o scoa scoarr ţa sub sub ţire ire 8 a loia loiali litt ăţii (忠 zhōng loia loiali lita tate te,, dev devot otam amen ent, t, fide fideli lita tate te;; cre credi din n ţă ) şi sinc sincer erit ităţii ( 信 xìn: sinceritate  încredere  încredere mutual mutuală) 9  Truly: moral morality, ity, lets lets faith and and sincerity sincerity thin thin out out 38.16. 38.16. 而亂之首。 ér luàn zhī shǒu. Dar şi începutul începutul dezord dezordinii inii [confuz [confuziei; iei; tulbur tulburărilor] and confusion will begin. 38.17. 38.17. 前識者道之華 qiá ián n sh shí zh zhě dào zh zhī huá Cel ce caută trecutul/viit trecutul/viitorul orul [in [in locul locul prezentulu prezentuluii si al cauzei] cauzei] priveste priveste floarea/ornamentul/periferia/efectul lui Tao 10 the one who looks/knows looks/knows in front: Dào's flower/adornment, 38.18. 38.18. 而愚之始。 ér yú zhī shǐ . Dar şi început începutul ul prostie prostieii [neb [nebuni uniei; ei; rătăcirii; cirii; igno ignoran ranţei; întune întunericu ricului] lui] yet the beginning of folly. Alege profunzimea iar nu suprafata; Alege miezul(centru, cauza) iar nu decora decoraţia(perif ia(periferi eria, a, efec efectul tul,, proiec proiecţia)/Depth, not Surface; Core, not Decoration 38.19. 38.19. 是 以 : 大 丈 夫 shì y ǐ : dà zhàng f ū De aceea: aceea: marii şi respecta respectaţii maeştrii maeştrii  Therefore:  There fore: great great and and respecte respected d masters masters 38.20. 38.20. 處其厚， chù qí hòu, Se ţin în profunzime profunzime [preţuiesc miezul miezul (esen (esenţa, profunz profunzimea, imea, centrul, centrul, cauza, cauza, prezentul)] 11 dwell in its depth, 38.21. 38.21. 不 居 其 薄。 薄。 bù jū qí bó. şi nu stau stau la suprafa suprafaţă sa [ nu nu aleg floarea ( superficialu superficialul, l, periferia, periferia, efectele, efectele, iluzoriu iluzoriul, l, neînsem neînsemnat natul; ul; trecătorul, torul, viitoru viitorul)] l)];;

not staying on its surface(flower); 38.22. 38.22. 處 其 實 , chù qí shí, Ei se ţin în miezul miezul lor [sâmbure; [sâmbure; nucleu; nucleu; mijloc; mijloc; centru; centru; in cauză; în prezent; prezent; pre ţuiesc firescu firescul, l, natur naturalu alul, l, spon spontan tanul ul şi ade adev vărata rata natur natură şi dispre dispreţuiesc uiesc princ principii ipiile le artific artificiale iale]] they dwell in their cores [seed, nucleus, middle, center, in the cause, in now] 38.23. 38.23. 不 居 其 華。 qí huá. 華。 bù jū not staying in its blossoms. [Şi ] nu nu stau in floare floare (in lumea lumea efectelor, efectelor, in viitor, dorinţe, expecta expecta ţii) 38.24. 38.24. 故 去 彼 取 此 ! gù qù b ǐ qǔ cǐ ! De ace aceea ea el el părăseşte seşte/re /refu fuzză acea aceast sta a [flo [floare area; a; apa apare ren n ţa; per perife iferia ria;; exte exterio rioriz rizare area] a] şi  îmbrăţişează pe acela acela [Tao; [Tao; centru centrul; l; mijlocul; mijlocul; miezul miezul roditor; roditor; lumea lumea cauzal cauzal ă] 12 Hence they avoid the one and choose the other. 3.2. 3.2. Tra Tradu duce cere rea a anal analog ogic ică(div (diver erge gent ntă) / Analogic (divergent) Translation/ Translation/La traduction analogique(divergente)/ Analogisch (divergent)Übersetzung/Traducción (divergent)Übersetzung/ Traducción analógica (divergente) /Traduzione analogico (divergente)/the (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive; 1. Virtu Virtute tea/ a/Pu Pute tere rea( a(Te Te)) sup super erio ioar ară: par pare e făr ă Virtu Virtute te/Pu /Pute tere re (lum (lumea easc sc ă) [Cin [Cine e are are ina inalta Putere se arat rată fără Putere; re; omul cu adev ărat rat virt irtuos nu caut ă s ă facă fap fapte bune]1 2. Din ace aceast astă cauz cauză ea este este Virtut Virtute/P e/Pute utere re [de acee aceea a are finan finantar tare e din izvor izvorul ul omniprezent (nediferentiat; profund) de Virtute/Putere]. 3. Virtut Virtutea/ ea/Put Putere erea(T a(Te) e) inferio inferioar ară nu dă drumu drumull la Virtut Virtute/P e/Pute utere re [omu [omull inferior inferior este este ataşat de faptele bune; Cine are mica Putere nu-şi pierde din vedere Puterea] 4. Din Din ace aceast astă cauz auză ea est este e fără Virtu irtute te// Put Pute ere [de ace aceea nu este ste cu cu ade adev v ărat rat virtuos/puternic; şi astfel nu are Putere] 2 5. Virt Virtut utea ea/P /Put utere erea( a(Te Te)) super superio ioar ară prac practi ticc ă nona nonacc ţiune iunea/ a/ne neff ăptui ptuire rea a [Wu[Wu-We Wei; i; nonnoninter interve ven nţia; nonnon-in inte terfe rferen renţa] dar dar nu nu are are un scop scop [act [actio ione neaz az ă fara fara int inten en ţie; moti motiva va ţie subiectivă; fără gând de făptuire; fără efort, fiindcă nu întâmpin ă opozi ţii; marea putere nu faptuieste si nimeni nu-i vede puterea] 3 6. Virtu Virtute tea a infe inferio rioar ară: prac practic tică nona nonaccţiune iunea/ a/ne neff ăptui ptuire rea a [Wu[Wu-We Wei; i; nonnon-int inter erve ven n ţia; nonnon-in inte terf rfer eren enţa] dar dar are are inc incă acţiune iune[i [int nten enţiona ionali lita tate te;; scop scop;; acţione ioneaz az ă cu moti motiva va ţie subi subie ectiv ctivă, gând ând de făptui ptuire re;; acţione ioneaz ază cu efo efort fiin fiindc dcă este ste loca locali lizzată, in loc loc s ă fie fie delo deloccaliz alizat ată şi atun atuncci int intâmp âmpină rezi rezist sten enţă, reac reacţii inve invers rse] e];; 4 7. Omenia [bunătatea] superioar ă: ac ţioneaz ă [f ăptuieşte], dar f ăr ă ac ţiune int intenţion ională [nu [nu are are sco scop, in inten tenţie; ie; mo motiva tivaţie sub subiec iectiv tiv ă; gân gând d de de făptui ptuire re;; est este e f ăr ă efort] 8. Just Justiiţia[e ia[ech chit itat atea ea;; dre drept ptat atea ea;; dre dreap apta ta jude judeca catt ă] sup super erio ioar ar ă: ac ac ţione ioneaz az ă [f ăptui ptuieş eşte te]] căci are are o ac acţiune iune [in [inten tenţion ională; cu cu sc scop mo motiva tivaţie subi subiec ecti tiv vă; cu cu gân gând d de de făptu ptuire ire; acţionează cu ef efort fi fiindcă întâmpină opozi ţii] 9. Moralitat Moralitatea ea [norme [normele; le; riturile; riturile; regulile regulile de polite politeţe sau de bun bună purtare; purtare; bunabunacuviinţă] su superioară: ac acţionează [făptuieşte şte] dar da dac ă nimeni nu nu r ăspunde [respect ă; ascu ascult ltă; exi exist stă înto întotd tdea eaun una a iner inerţie, ie, rez rezis iste ten nţă; nes nesup upun uner ere, e, decl declin in,, dec decădere dere)] )];; 5 10. Atunci Atunci îşi suflec suflecă mânec mânecile ile şi şi o imp impune une prin forţă[ respec respectare tarea, a, conf conform ormare area a sau sau ascu ascult ltar area ea oam oamen enilo ilor, r, ca ca o nec necesi esita tate te,, regu regull ă/lege /lege/c /ceri erin n ţă oblig obligat ator orie; ie; apel apelea eazz ă la silire silire,, const constrân rânge gere, re, for forţă; lupt luptă cu gre greşel şelile ile oam oamen enilo ilorr şi sfârşe sfârşeşte şte în în acţiuni iuni viol violen ente te;; impu impune nere rea a pri prin n lu luptă nu est este e efi eficcient ientă fiin fiindc dcă int intăreşt reşte e sau sau fin finanţeaz eaz ă atit titudin udinea ea pe care are dori dorim m să o elim elimin inăm)] 6 11. De aceea aceea [dup [după]: pierde pierderea rea lui Tao, Tao, vine vine masca masca Virtu Virtu ţii/Pute ii/Puterii[ rii[Te] Te] [dup [dup ă uitare uitarea a proprie proprieii natu naturi ri cu cu inst instinc incte te natura naturale, le, s ănătoase, toase, vine vine 後德 hòu dé -virtutea simula simulattă/mim /mimat ată/inte /interpr rpret etat ată; masc masca a virtu virtuţii]; ii]; prin princip cipiil iile e artifi artificia ciale; le; se cult cultiv ivă masc masca, a, imaginea, imaginea, efectul efectul in loc loc de cauza cauza virtuţilor autentice; autentice; se aleg solu solu ţii de moment moment,, proviz provizor oriiii de de circ circum umsta stan nţă; pre preţuire uirea a virt virtu uţilor ilor mor morale ale a apa aparu rutt dup după pierde pierdere rea a celo celorr autent autentice ice si si este este prima prima etap etapă de exte exterio rioriza rizare re şi de de dec decădere]. dere]. 7 12. [După] pierderea pierderea Virtutii /Puterii /Puterii [Te] [Te] a urmat omenia omenia [ a fost fost pre ţuit ă omeni omenia[B a[Bun unătatea, tatea, iubirea iubirea aproap aproapelu elui; i; a doua doua etap etapă de exterio exterioriza rizare re şi şi dec dec ădere; dere; se se pierde pierde unit unitat atea ea prim primor ordi dial ală în favo favoare area a multi multipl plici icitt ăţii; se se pre preţuiesc uiesc efec efecte tele le in locu locull izvorului/cauzei]. 13. 13. [Dup [După] pierde pierderea rea omen omenie ieii [bu [bun n ăt ăţii; iubi iubirii rii apro aproap apel elui ui]] a veni venitt just justii ţia [a fost fost preţuită drep drepta tate tea; a; echit echitat atea ea;; drea dreapt pta a judec judecat at ă] 14. [După] pierd ierde erea rea justiţiei iei [echităţii; ii; drep reptăţii; ii; drep reptei jud judecăţi] a venit moralit moralitate atea a [au fost fost pre preţuite uite riturile riturile,, legile, legile, norm normele ele mora morale, le, buna buna-cu -cuviin viinţă ]

15. 15. Cu Cu ade adev vărat: rat: mor morali alita tate tea( a(rit ritul ul;; bun bunaa- cuvi cuviin in ţă) este este doar doar o scoar scoar ţa sub sub ţire 8 a loia loiali littăţii (fid (fidel elit ităţii; ii; cre credin dinţei ) şi sinc since erit rităţii (înc încrede rederi riii mutu utuale) ale) 9 16. Dar şi începu începutul tul dezordinii dezordinii [confuziei; [confuziei; tulbur tulbur ărilor] 17. Cel Cel ce caută viitorul viitorul [in locul prezentului prezentului si al cauzei] cauzei] contacteaz contactează floarea/ornamentul/periferia/efectul lui Tao 10 18. Dar şi încep începutu utull prost prostiei iei [nebun [nebuniei; iei; rătăcirii; cirii; igno ignoran ranţei; întune întunericu ricului] lui] yet the beginning of folly. 19. De aceea: aceea: marii şi respect respecta aţii maeştrii maeştrii 20. Se ţin în profunzime profunzime [preţuiesc miezul miezul (esen (esenţa, profunz profunzimea, imea, centrul, centrul, cauza, prezentul)] 11 21. şi nu stau la suprafa suprafaţă sa [ nu nu aleg aleg floarea( floarea( superfici superficialul, alul, efectele, efectele, iluzoriul, iluzoriul, neînsem neînsemnat natul; ul; trec trecătorul, torul, viito viitorul; rul; pre preţuiesc uiesc firesc firescul, ul, natu naturalu ralul, l, sponta spontanul nul şi şi adev adev ărata rata natu naturră şi dispre dispreţuiesc uiesc prin princi cipii piile le artifi artifici ciale ale]] 22. Ei se ţin în miezul miezul lor lor [sâmbure; [sâmbure; nucleu; nucleu; mijloc; mijloc; centru; centru; in cauză; în prezent] prezent] they dwell in their cores [seed, nucleus, middle, center, in the cause, in now] 23. [Şi [Şi ] nu stau in in floare floare (in lumea lumea efectelor, efectelor, in viitor, viitor, dorin dorin ţe, expecta expecta ţii) 24. De aceea el refuz refuză aceasta aceasta [floarea; [floarea; aparenţa; periferia; periferia; exteriorizarea exteriorizarea]] şi  îmbrăţişează pe acela acela [Tao; [Tao; centru centrul; l; mijlocul; mijlocul; miezul miezul roditor; roditor; lumea lumea cauzal cauzal ă] 12 Note/Notes /Noten Cu aces acestt capit capitol ol ince incepe pe parte partea a a doua doua a căr ţii intitu intitulat lată cartea cartea despre despre putere putere ( Te Ching; Te King; De Jing) 1. Hesha Heshang ng gong gong puter puterea ea super superioa ioarr ă a suvera suveranilo nilorr din vechi vechime me era era unit unit ă cu cerul cerul şi pămantu mantull şi nev nevăzută (nu era folosita folosita pt instruir instruirea ea poporu poporului, lui, ci pt hrani hrani natura natura orig origina inarră a fiin fiinţelor elor uman umane, e, pt pt ca oam oamen eniiii sa rămana mana int intreg regi, i, nec necom ompa parti rtime ment nta a ţi, nep nepărtini rtinito tori; ri; pt a sus susţine curge curgere rea a firea fireasc scă a lucrur lucrurilo ilor) r) 2. shi4: a pierde; 3. potriv potrivit it textul textului ui vechi vechi găsit de Han Han Fei Fei Zi şi a coment comentariu ariului lui sau sau avem avem următoarea toarea lect lectu ură: cin cine e are are mare pute utere nu acţione ioneaz ază, dar dar nu exis existt ă (ceva ceva asup asupra ra c ăruia ruia ) să nu acţioneze ioneze[[ adic adică struct structura ura din capito capitolul lul 48] 4. lectu lectura ra in care care lipse lipseşte şte carac caracte teru rull wu: wu: cine cine are are pu puţină Pute Putere re făptui ptuieşt eşte e căci are şi gând gând de făptui ptuire re;; 5 Prin moralitate am tradus caracterul 禮[礼]l ǐ  obiceiuri/no obiceiuri/norme rme sociale sociale de etica/ etica/com compo portam rtament ent;; maniere maniere;; polite politeţe; bunabuna-cuv cuviin iin ţă; ce se cade; cade; ce ce este cuve cuvenit nit;; rituri; ritualuri; obiceiuri sociale; social custom; manners; courtesy; rites 6. ridicarea ridicarea bra braţelor /dezgo /dezgolirea lirea braţelor/suflecare elor/suflecarea a manecilor manecilor urmata urmata de acţiune iune(t (tra rage ge;; aru arunc nca; a; apel apel la for for ţă); 則[则]攘臂 而扔之。zé rǎng bì ér ér ré réng zhī . then they they raise their arms and enforce enforce it. apoi apoi îşi ridic ridică brat bratele ele şi se slujeş slujeşte te de for forţă[aru [arunc nca a cu cu pietr pietre] e] atunci, deci; deci; de aceea; aceea; lege; regulă, tipar; model; model; vedeţi: 則 [则 ] zé ze2 tse R: atunci, 3.64; apuca; a lua lua cu forta; forta; a respinge respinge;; anima(bra anima(bratele tele ); to seize, take by force; 攘 rǎng apuca; repel; throw into confusion; 臂 bì brat; arm; 扔 réng arunca; throw, hurl; throw away, cast 7. seria care indică degradarea/degenerarea individuală şi socială/pierderea/indepărtarea de Tao apare şi in capitolul 17 8. am trad tradus us coaj coajă/poj /pojgh ghit ită subt subtir ire; e; 薄 bó subţire, putin, putin, slab, thin, thin, slight, slight, weak; poor, poor, stingy 9. 信 xìn xin4 sin: R: since sincerit ritate ate;; încr încred eder ere; e; dov dovad adă; adev adevăr; aut auten entic tic;; fidelitate; vede vedeţi: 8.34 8.34;; sinceritate ate;; încrede încredere; re; dova dovad dă; adev adevăr; auten autentic tic;; fidelita fidelitate; te; 信 xìn xin4 sin: R: sincerit vedeţi: 8.34; unii au tradus credinta, dar aceasta e altceva decat loialitatea ori devotamentul unui slujitor fata de stapan; 忠 zhōng loialitatea loialitatea,, fidelitatea, fidelitatea, credinta credinta,, devotiunea devotiunea fata de stapan, suveran loyalty, devotion, fidelity, faithful sinceritatea ca respect fata fata de adevar (in lb. sanskrita satya) e diferita de increderea mutuala din confucianism; 信 xìn sinceritatea, increderea, trust, believe; believe; letter; 信服 xìn fú : to convince; confide, trust; 自信心 zì xìn x īn : incredere in sine/ self-confidence respectul impus din din exterior prin norme este semnul lipsei de devotament şi de încredere; riturile nu sunt decât mijloa mijloace ce (măsuri) suri) nepu neputin tincio cioase ase pentru pentru a suplin suplinii pierd pierdere erea a drep dreptt ătii şi şi a sincerit sinceritătii (libertatii; (libertatii; spontaneita spontaneitatii; tii; independent independentei; ei; invulnerabilit invulnerabilit ătii) originare; originare; riturile sunt cel mai mai adesea adesea o sursă de dezo dezordin rdinii şi de tulb tulbur urări, decât decât de ordin ordine e (se cultiv cultiva a efecte efectele le in locul cauzei cauzei lor; apare preocuparea pt etichete, imagine; este incurajat mimetismul, falsitatea, simularea, viclenia). 10. Desi mul mulţi comentatori comentatori considera considera ca aici este vorba despre o condamnare a capaci capacita taţii de premoni premoniţie[ ceea ceea ce este este eronat eronat fiindca fiindca pred predic ic ţia este utila utila indiv individu idual al si

social, dar nu aduce eliberarea de orbire(trecerea la cunoastere directa) si de neputinţa( depasirea stadiului puterii puterii mijlocite sau magice si trecerea la puterea puterea directa sau divina)] in realitate este vorba de ancorarea in acum si despre eroarea de a cauta efecte efecte [viitorul] in locul cauzei [realitatea sursa atemporala, care care este accesibila doar utilizand poarta prezentului; ancorarea in acum]; a cauta in viitor, in loc de prezent, prezent, inseamna inseamna a privi efectele (periferia, (periferia, floarea, floarea, proiecţia si a neglija cauza) si este inceputul instrainarii, nebuniei si prostiei. De aceea omul cu-adevarat mareţ cauta cauta centrul centrul (profunzim (profunzimea; ea; cauza) cauza) iar nu periferia periferia(supra (suprafa fa ţa; proiec proiec ţia; efectul) efectul) lui Tao; Cel care [者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumit ă acţiune; vedeţi: 1.42] 1.42] cunoaşte [ 識 [识 ] shí shi2 schi :R: a recunoaşte, priveşte, cunoaşte, ştie, a  înţelege; intuiţie; conştien conştienţă; vedeţi: 15.14] 15.14] in faţă [前 qián qian2 tsien R: înainte (in timp timp şi şi spaţiu); iu); dinaint dinainte; e; în faţă; anterio anterior; r; preced precedent ent;; trecut trecutul/ ul/viit viitoru orul; l; vedeţi: 2.43 ] con conta tact ctea eazz ă floare floarea a [華 hua 2,1,4 lumea efectelor, înflorirea; ornamentul; aparen aparenţa; periferia periferia]] lui lui Tao. Tao. In cazul in care care se relateaza despre puterea puterea de a şti dinainte[capacitatea de premonitie dobandita prin practici divinatorii si samanice ( vedeti unificarea inimii in Lie Zi capitolul 2.6 si postul inimii in Zhuang Zi capitolul 4.1-2) ori prin cultivarea virtutilor confucianiste “urmand calea sinceritatii absolute poti obtine capacitati de premonitie” se afirma in canonul confucianist confucianist Si Shu(Cele Patru Carti) , in Zhongyong Zhongyong (Mijlocul) 24] se pastreaza semnificatia anterioara fiindca aceasta capacitate capacitate de cunoastere este orientata catre lumea efectelor, iar nu a cauzelor(prezent), asa ca mentine starea de ignoranta, orbire si neputinta. 11. floarea(vorbele, proiectiile) care simbolizeaza aici periferia (suprafata, trecatorul, iluzoriul, superficialul) este pusa in opozitie cu cu miezul sau fructul( care are consistenta), cu centrul real, cu miezul realitatii(esenta, samburele lui Tao este ancorarea in cauza iar nu in efecte, in virtuti morale: loialitate/credinta si incredere mutuala/sinceritate ) 12. fraza finala “De aceea pe una o lasa si-o ia pe cealalta” apare in capitolele 12 si 72 1. 上 or: high(-er, -est); superior, supreme / oder: hoh[e], höher[e], höchst[e]; souverän (= überlegen), oberst(e). 5. 以: in Hánfēizĭ 不 bù instead of  以 y ǐ / im Hánfēizĭ  不 bù statt 以 y ǐ [Gāo Mín Míng g 1996 1996 S. 4; Jacobs S. 118]. 9. 禮 (morality / Moralität) or: propriety, rituals, rules of behavior / oder: Anstand, Rituale, Verhaltensregeln. 10. 攘臂 or: they roll up their sleeves / oder: krempeln sie die Ärmel auf. 15. 薄 or: ruin / oder: Verderben. 16. 亂之首 lit.: confusion's beginning / Verwirrungs-Beginn. 17. 前識 or: prophecy, foretelling, fortune-telling / oder: Prophezeihung, Weissagung, Wahrsagung. 17.+18. 前識者道之華 and not / und nicht:: second (missrouted) interpretation: “Early insight is Dào's blossom [and hence simplicity's origin]”(!) / zweite (fehlgeleitete) Deutung: „frühe Einsicht ist des Dào's Blüte [und so der Schlichtheit Ursprung]“; but 華 negative pole in w)! („formal knowledge“) / aber 華 negativer Pol in 23.)! („äußerliches Wissen“) [V. von Strauß]. 20.+21. 其 = its (of Dào) / seinen (des Dào) [ 道之華 in 17.]; 厚 + 薄 or: = “(inner) being and (outer) appearance” / oder: „(inneres) Sein und (äußerer). Schein“; lit.: thick(-ness) vs. thin(-ness) / Dicke vs. Dünnheit. Ilustrare in Zhuang Zi cap 13 Calea Cerului(notat pe carte 38 p 144-146) traducerea Liou Kia-hway, Tao-tö King, Gallimard, 1969 La vertu supérieure est sans vertu, c'est pourquoi elle est la vertu. La vertu inférieure ne s'écarte pas des vertus, c'est pourquoi elle n'est pas la vertu. La vertu supérieure n'agit pas et n'a pas de but. La vertu inférieure agit et a un but. L'humanité supérieure agit mais n'a pas de but. La justice supérieure agit et a un but. la politesse supérieure agit et exige qu'on y réponde, sinon elle retrousse ses manches et insiste. Ainsi, après la perte du Tao vient la vertu; après la perte de la vertu vient l'humanité;

après la perte de l'humanité vient la justice; après la perte de la justice vient la politesse; la politesse est l'écorce de la loyauté et de la confiance, mais aussi le commencement de la bêtise. Aussi le grand homme s'en tient au fond et non à la surface. Il s'en tient au noyau et non à la fleur. Il rejette ceci et accepte cela Compo Compozi ziţia carac caracteru terului lui 德 dé de2 te 10.69; De "power; virtue" is written with the Chinese character 德 in both Traditional Chinese and Simplified Chinese. This character 德 combines the chi 彳 "footstep; go" radical for 行 xíng (recurring graphic elements that suggest meaning) with zhi 直 "straight; vertical" and xin 心 "heart; mind". De 德 has rare variant characters of  徳 (without the horizontal 一 line) and 悳 or 惪 (without the 彳 "footstep" radical). The earliest written forms of de 德 are oracle script from the Shang Dynasty (ca. 1600-1046 BCE) and bronzeware script and seal script from the Zhou Dynasty (1045-256 BCE). Oracle characters wrote de 德 with 彳"footstep; go" and 直 "straight", later bronze characters added the 心 "heart; mind" element. The oracle script for zhi 直 "straight; vertical" ideographically depicted shu 丨"vertical line (in a character)" above mu 目 "eye", the bronze script elaborated the line into shi 十 "ten"', and the seal script separated the eye and heart with a horizontal line. Etimologiile caracterului 德 dé de2 te 10.69; Boodberg (1979:33-4) undertook a "graphophonetic analysis" of de. Based on the phonetic element zhi 直 "upright; erect" and the radical 行 xíng suggesting movement, he translates de as English arrect "set upright; direct upward" (from Latin ad- "to") or insititious "ingrafted; inserted" potency (from Latin insitio "to implant; to graft"). Interpreting the 心 "heart; mind" to connote "innerness", he takes the prefix from Latin indoles "innate quality; natural disposition" to further neologize indarrect. Boodberg concludes that the noun de is best translated enrective in the passive sense of power, or arrective in the active sense of influencing others. He says the Chinese understood de as potent but not coercive, and as arrective rather than corrective. Since early texts describe de 德 as an acquired quality, he proposes it is a paronym of de 得 "to acquire; to obtain", which is a common definition of de "power; virtue". Lastly, he notes a possible etymology of "see straight; looking straight at things; intuition" because early zhi 直 graphs depicted a straight line over an 目 "eye" (horizontally written 罒 in 德). Victor H. Mair proposes a Proto-Indo-European etymology for de.  Te was was pronounc pronounced ed approxim approximately ately dugh dugh during during the early early Chou Chou period period (about (about 1100 1100 to 600 B.C.). The meanings it conveys in texts from that era are "character," "[good or bad] intentions," "quality," "disposition," "personality," "personhood," "personal strength," and "worth." There is a very close correlation between these meanings and words deriving from Proto-Indo-European dugh (to be fit, of use, proper; acceptable; achieve). And there is a whole series of words derived from the related Teutonic verbal root dugan. There are Old High German tugan, Middle High German tugen, and modern German taugen, all of which mean "to be good, fit, of use." There is another cognate group of words relating to modern English "doughty" (meaning worthy, valiant, stouthearted) that also contribute to our understanding of te. They are Middle English douhti, dohti, of dühti ("valiant"). (1990:134) According to Axel Schuessler's new etymological dictionary of Old Chinese (200 (2 007: 7:20 208) 8),, de < *tək 德 "moral force, virtue, character; quality, nature" is probably in the sam same e word word famil family y as de < *tək 得 "to get get"" and and perha perhaps ps zhi zhi < *dr *drək 直 "straight; right". It quotes the proposal of Edwin G. Pulleyblank that de 德 and de 得 are cognate with Tibetan language thub "a mighty one, one having power and authority".  Translating de into  Translating into English English is problem problematic atic and and controve controversial. rsial. Arthur Arthur Waley Waley believed believed that de was better translated "power" than "virtue", and explained with a "bank of  fortune" metaphor. It is usually translated 'virtue', and this often seems to work quite well; though where the word occurs in early, pre-moralistic texts such a translation is in reality quite false. But if we study the usage of the word carefully we find that de can be bad as well as good. What is a 'bad virtue'? Clearly 'virtue' is not a satisfactory equivalent.

Indeed on examining the history of the word we find that it means something much more like the Indian karma, save that the fruits of te are generally manifested here and now; whereas karma is bound up with a theory of transmigration, and its effects are usually not seen in this life, but in a subsequent incarnation. Te is anything that happens to one or that one does of a kind indicating that, as a consequence, one is going to meet with good or bad luck. It means, so to speak, the stock of credit (or the deficit) that at any given moment a man has at the bank of fortune. Such a stock is of  course built up partly by the correct carrying out of ritual; but primarily by securing favourable omens; for unless the omens are favourable, no rite can be carried out at all. (1958:31) Based on the cognate relation between de and zhi "to plant", Waley further noted the early Chinese regarded planting seeds as a de, hence it "means a latent power, a 'virtue' inherent in something." Victor Mair explains that the difficulty of accurately translating de, …is evident from the astonishing sweep of thoughtful renderings of its meaning: power, action, life, inner potency, inner rectitude (inner uprightness), charisma, mana (impersonal supernatural force inherent in gods and sacred objects), sinderesis (conscience as the directive force of one's actions), and virtue, to name only a few of  the brave attempts to convey the meaning of te in English. Of these, the last is by far the most frequently encountered. Unfortunately, it is also probably the least appropriate of all to serve as an accurate translation of te in the Tao Te Ching. (1990:133-4) Mair (1990:135) concludes that Daoist de is best translated "integrity", which "means no more than the wholeness or completeness of a given entity," and like de, "it represents the selfhood of every being in the universe."  The linguist linguist Peter A. Boodberg Boodberg invest investigated igated the seman semantics tics and and etymology etymology of de 德, which he called "perhaps the most significant word, next to tao 道, in ancient Chinese macro- and microcosmology."  The standard standard transla translation tion for for it is "virtue, "virtue,"" both in the sense of inherent inherent qualit quality y and in that of moral excellence, but with the validity of the traditional rendering somewhat shaken by Arthur Waley's insistence on interpreting it as "power." Indeed, it is believed by many scholars that the term originated in the mytho-magical period of  Chinese speculation when tê was conceived as a kind of mana-like potency inherent in substances, things, and human beings, a potency which, on the one hand, made them true to their essence, and on the other, made possible their influencing of other entities. It appears often as if it had been imagined as a kind of electric charge permeating the thing in question, waxing or waning in accordance with some mysterious law, and capable of being transmitted, in the case of living beings, from one generation to another. Contrary-minded students of ancient Chinese philosophy dispute this interpretation as rather narrow and possibly anachronistic, and point to the fact that tê had early acquired, at least in Confucian literature, ethical connotations close to our "virtue," that is, as moral, and only rarely amoral or immoral, efficacy. They find, therefore, no quarrel with rendering tê, almost invariably, as "virtue." Philologists are, however, troubled by the absence in the Chinese term of any connotations reminiscent of the Latin etymon vir, such as manliness and virility. They remind us that tê is free from any contamination with sexual associations and differs in that from its great counterpart, tao, the Way, which, in one or two expressions, such as jên tao 人道, "the way of men and women," is suggestive of sexual activity. Other recommended translation, such as "energy" and essential quality," seem also inadequate from the etymological point of view. (1979:32)  The Zhuang Zhuangzi zi is famou famouss for wordplay wordplay and witticism witticism.. Several Several passages passages make make puns puns between 得 dé "obtain" and 德 dé "integrity; virtue" (see Watson 1968:183, 214). The "Autumn Floods" chapter quotes a "perfect de does not de" ( 至德不得 zhì dé bù dé) proverb("the highest virtue wins no gain") gain") from: "I have heard it said, 'The Man of the Way wins no fame, the highest virtue wins no gain, the Great Man has no self.' To the most perfect degree, he goes along with what has been allotted to him." (17, tr. Watson 1968:178-9). De derogatorily means "virtue; morality" in some contexts mocking the Confucians, Mohists, and School of Names. For instance, this derision of  their sophistry: "There is left, there is right, there are theories, there are debates, there are divisions, there are discriminations, there are emulations, and there are

contentions. These are called the Eight Virtues." (2, tr. Watson 1968:44). Translating the witty words of Zhuangzi can be highly complex. A final instance mentions five types of xiongde ( 凶德 "bad/fiendish/terrible de"), but only lists the first one zhongde (中德 "center/middle de"). Compare these de translations by Watson ("virtue") and Mair ("integrity"). Ti and yong (literally 'body' or 'substance' and 'use' or 'function') are technical terms in Chinese philosophy. Ti often is used to denote the essence or fundamental nature of a given thing, for example, 'the substance/true essence of the Way'. As a verb, it can also mean to 'embody' or 'instantiate' a given characteristic or virtue, for example 'to embody/fully realize humanity'. A thing's yong is its characteristic activity in accordance with its nature. "Ti " is the opposite of "yong" in traditional Chinese philosophy. It also has a lot of  implications; it implies not only "substance" and "support" but also "whole" and "abstract." The multiplex and mutually related implications embodied in one concept give expression to the special features of traditional Chinese philosophy and its level of development  The first first occurrenc occurrence e of ti ti and yong as a concept conceptual ual pair occurs occurs in Wang Wang Bi's commentary on the thirty-eighth chapter of the Daodejing, where he uses it to discuss the ti (essence) of things and their yong (characteristic functions). Here, and in other passages, the yong of a thing is not simply what a given thing happens to be doing; there is a normative aspect to the notion. It is thus not wholly unlike Aristotle's use of the term ergon (see Aristotle §22). It is what that thing will do according to its particular ti (essence) when allowed to operate freely in an environment conducive to its natural functioning. Thus, in the passage from the Platform Sutra quoted above, the yong of a lighted lamp is to emit light; or as Chen Chun says, 'That which is one whole within is the substance; its response when stimulated is the function' (Graham 1992: 40). http://www.texttribe.com/routledge/T/Ti%20and%20yong.html  The craft craft of of a Chinese Chinese comme commentato ntator: r: Wang Wang Bi on the Laozi, Laozi, Volume Volume 1 By Rudolf Rudolf G. Wagner http://books.google.com/books? id=3DvtkuXRfBsC&pg=PA241&lpg=PA241&dq=li+and+yong+in+ +laozi11&source=bl&ots=pDvAjDzK4&sig=aK5gmzMth5bPkLVIIjN0qYel2H0&hl=en&ei=a_ZATqGcNYjbsga2p4XhBw &sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&sqi=2&ved=0CBcQ6AEwAA#v=onepa ge&q&f=false

38. Lista caracterelor din din capitolul 38 al Dao De Jing [Tao [Tao Te Ching; Ching; Tao Te Kin King] inso insoţită de tra transcri scrip pţie şi sem semnif nifica icaţie R:în R:în lb.r lb.rom omân ână;E:î ;E:în n lb. lb.en engl glez eză;G ;G:î :în n lb. lb.ge germ rman ană; prefix numere numere de ordine ordine;; secve secven nţă, categ categorie orie;; clas clasă; grad vedeţi: 第 dì di4 ti: R: prefix

capitolul 1 三十八 san¹ shi2 ba¹:R: treizeci şi opt; tschang:R:capitol; secţiune;paragraf; vedeţi: capitolul 1 章 zhāng zhang1 tschang:

38.1: 上 shàng shang4 shang schang schang:: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, cul me, vedeţi: 8.1; 38.2: 德 徳 dé de2 te te; tö; teh: teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.3: 不 bù bu4 pu p’u nu; non non;; fără; nici nici;; neg nega a ţie; pref prefix ix neg negat ativ iv:: a-; a-; nene-;; non non-; -; p’u:: R: nu; vedeţi: 2.19; 38.4: 德 徳 dé de2 te te; tö; teh: teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.5: 是 shì shi4 shih che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; 是以 shì y ǐ : de aceea; 是 shì wèi wèi acea aceast sta a se se che cheam amă; ast asta a e numi numittă; vedeţi: 2.47; 謂 shì 38.6: 以 y ǐ  yi3 i yi R: la fel; fel; cu; a folosi; folosi; folos, folos, în acord acord cu; pt.ca să; de, de către,de la; v.: 1.29; 38.7: 有 yǒu you3 yu R: a avea; avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 38.8: 德 徳 dé de2 te te; tö; teh: teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69;

38.9: 下 xià xia4 hsia hia R: jos, sub; sub; coborâre; coborâre; dedesubt; dedesubt; mic; mic; a coborî; coborî; a micşora; micşora; vedeţi: 2.2; 38.10: 德 徳 dé de2 te te; tö; teh: teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.11: 不 bù bu4 pu p’u p’u:: R: nu; nu; non non;; fără; nici nici;; nega negaţie; prefix prefix nega negati tiv: v: a-; a-; nene-;; non non-; -; v.: 2.19; 38.12: 失 shī sh shi1 i1 schi R: a pie pierd rde; e; a lăsa; sa; a da drum drumul ul;; a scăpa, a răt ăci; a ne neglij glija a; vedeţi: 13.23; 38.13: 德 徳 dé de2 te te; tö; teh: teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.14: 是 shì shi4 shih che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; 是以 shì y ǐ : de aceea; shì wèi wèi acea aceast sta a se se che cheam amă; ast asta a e numi numittă; vedeţi: 2.47; 是謂 shì 38.15: 以 y ǐ  yi3 i yi R: la fel; fel; cu; a folosi; folos, în în acord acord cu; pt.ca s ă; de, de către,de la; v.: 1.29; 38.16: 無 [无 ] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu nu ex exist istă, nu nu are; re; fără; nu nu; go gol; vid; vedeţi: 1.13; 38.17: 德 徳 dé de2 te te; tö; teh: teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.18: 上 shàng shang4 shang schang schang:: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; 38.19: 德 de² te te :virtute;calitate;merite;abilitate;putere;succes;comportare;a aprecia; 38.20: 無 [无 ] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu nu ex exist istă, nu nu are; re; fără; nu nu; go gol; vid; vedeţi: 1.13; 38.21: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei: wei: R: a face face,, a acţiona, iona, a făptui ptui;; a cauz cauza; a; mot motiv; iv; vedeţi: 2.7; 38.22: 而 ér er2 erh eul R: astf astfel; el; apo apoi; i; atun atunci ci,, şi dar, dar, îns însă; încă, tu;d tu;dvs vs;; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 38.23: 無 [无 ] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu nu ex exist istă, nu nu are; re; fără; nu nu; go gol; vid; vedeţi: 1.13; 38.24: 以 y ǐ  yi3 i yi R: la fel; fel; cu; a folosi; folos, în în acord acord cu; pt.ca s ă; de, de către,de la; v.: 1.29; 38.25: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei: wei: R: a face face,, a acţiona, iona, a făptui ptui;; a cauz cauza; a; mot motiv; iv; vedeţi: 2.7; 38.26:下 xià xia4 hsia hia R: jos, sub; sub; coborâre; coborâre; dedesubt; dedesubt; mic; mic; a coborî; coborî; a micşora; micşora; vedeţi: 2.2; 38.27: 德 徳 dé de2 te te; tö; teh: teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.28: 無 [无 ] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu nu ex exist istă, nu nu are; re; fără; nu nu; go gol; vid; vedeţi: 1.13; 38.29: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; v.: 1.17; 38.30: 而 ér er2 erh eul R: astf astfel; el; apo apoi; i; atun atunci ci,, şi dar, dar, îns însă; încă, tu;d tu;dvs vs;; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 38.31: 有 yǒu you3 yu R: a avea; avea; a exista; plin; plin; vedeţi: 1.19; 38.32: 以 y ǐ  yi3 i yi R: la fel; fel; cu; a folosi; folosi; folos, folos, în acord acord cu; pt.ca să; de, de către,de la; v.: 1.29; 38.33: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei: wei: R: a face face,, a acţiona, iona, a făptui ptui;; a cauz cauza; a; mot motiv; iv; vedeţi: 2.7; 38.34: 上 shàng shang4 shang schang schang:: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; 38.35: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtin rtinir ire e; pref prefe erin rinţă; vedeţi: 5.4; 38.36: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei: wei: R: a face face,, a acţiona, iona, a făptui ptui;; a cauz cauza; a; mot motiv; iv; vedeţi: 2.7; 38.37: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv;v.: atributiv;v.: 1.17; 38.38: 而 ér er2 erh eul R: astf astfel; el; apoi apoi;; atun atunci ci,, şi dar, dar, îns însă; înc încă, tu;d tu;dvs vs;; sufix;vede sufix;vedeţi: 1.45; 38.39: 無 [无 ] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu nu ex exist istă, nu nu are; re; fără; nu nu; go gol; vid; vedeţi: 1.13;

38.40:以 y ǐ  yi3 i yi R: la fel; fel; cu; a folosi; folos, în în acord acord cu; pt.ca s ă; de, de către,de la;v.: la;v.: 1.29; 38.41: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei: wei: R: a face face,, a acţiona, iona, a făptui ptui;; a cauz cauza; a; mot motiv; iv; vedeţi: 2.7; 38.42: 上 shàng shang4 shang schang schang:: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; 38.43: 義 [义 ] yì yi4 i :R: just( just(iiţie), ie), dre drept pt(a (ate te); ); nor norm mă de cond conduit uită în cof cofuc ucian ianism ism;; vedeţi: 18.6; 38.44: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei: wei: R: a face face,, a acţiona, iona, a făptui ptui;; a cauz cauza; a; mot motiv; iv; vedeţi: 2.7; 38.45: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.46: 而 ér er2 erh eul R: astf astfel; el; apo apoi; i; atun atunci ci,, şi dar, dar, îns însă; încă, tu;d tu;dvs vs;; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 38.47: 有 yǒu you3 yu R: a avea; avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 38.48: 以 y ǐ  yi3 i yi R: la fel; fel; cu; a folosi; folos, în în acord acord cu; pt.ca s ă; de, de către,de la; vedeţi: 1.29; 38.49: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei: wei: R: a face face,, a acţiona, iona, a făptui ptui;; a cauz cauza; a; mot motiv; iv; vedeţi: 2.7; 38.50: 上 shàng shang4 shang schang schang:: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; 38.51: 禮 [礼 ] l ǐ  li3 li :R: ritual, ritual, etich etichet etă, norme norme mora morale, le, mode modestie stie;; polite politeţe; vedeţi: 31.99; 38.52: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei: wei: R: a face face,, a acţiona, iona, a făptui ptui;; a cauz cauza; a; mot motiv; iv; vedeţi: 2.7; 38.53: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.54: 而 ér er2 erh eul R: astf astfel; el; apo apoi; i; atun atunci ci,, şi dar, dar, îns însă; încă, tu;d tu;dvs vs;; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 38.55: 莫 mò mo mo R: A. nu exist există, nu, nu, nimic; nimic; nici nici un; un; nime nimeni; ni; B. sear seară, târzi târziu; u; vedeţi: 9.21; 38.56: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.57: 應 ying1,4 ying1,4 ying A.dispus A.dispus să ;a consimti consimti la;acceptabil; la;acceptabil;conv convenabil; enabil;potrivit potrivit (cu, (cu, pentru)corespunzãtor; oportun; ar trebui, s-ar uveni;, trebuie;a fi dator;B.a rãspunde;a deschide;ecou;a rãsuna;a acorda;o garniturã; E:answer, respond, agree, promise, accept, should, ought; müssen, sollen, erforderlich, sich schicken, passen, passend, recht, gehörig, zutreffend, zweckentsprechend, demgemäß, entsprechen, Folge leisten, erfüllen, erhören, erwidern, vergelten, Erwiderung, Antwort, Echo, Familienname; 38.58: 則 [则 ] zé ze2 tse R: atunci, atunci, deci; deci; de aceea; aceea; lege; regulă, tipar; tipar; model; model; vedeţi: 3.64; 38.59: 攘 rang3 jang a arunca în confuzie; a apuca, a lua,a fura;a(-şi) scoate;a obtine (un premiu);a câştiga; a pierde;a respinge; rs5445 襄 xiang¹ a asista E: ( wu jingrong): jingrong): reject, resist, seize, grab;throw into confusion; stehlen, entwenden, fortnehmen, entfernen, entblößen, abweisen, abwenden, vertreiben ablehnen, widerstehen verwirren; 38.60: 臂 bi4 pei antebrat, brat; rs4629 辟 pì bì bi4: a opri; a evita; a împrãştia, a risipi deschis, deschis, sincer; sincer; pe fată; a desteleni desteleni (un (un teren); teren); 辟穀 [辟谷] pì pì gǔ bì gǔ pi ku ku: a se abţ ine de la la consum consumul ul de de cere cereale ale (prac (practic tică taoist taoistă); a posti; posti; inedia inedia;; E: king / monarch / to enlist / to repel / to avoid arm wu jingrong: monarch, monarch, sovereign, ward off, keep away; abstain from eating cereal cerealss (Taoist (Taoist practice); practice); to fast Inedia Arm, 辟穀 [辟谷] pì gǔ to abstain Herrscher, Souverän, bestrafen; 38.61: 而 ér er2 erh eul R: astf astfel; el; apo apoi; i; atun atunci ci,, şi dar, dar, îns însă; încă, tu;d tu;dvs vs;; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 38.62: 扔 reng¹ jeng a arunca;a se scurge alene; a lâncezi,a decurge monoton; a fi interpretatã în mod monoton, plictisitor; a se tãrãgãna; a(se)târî; (d.o ancorã)a se târî  pe fundul fundul apei;a împinge, împinge, a îmbrânci; îmbrânci; impuls;lovitur impuls;lovitură;a îndemna,a îndemna,a sfãtui;a sfãtui;a instiga;a instiga;a arunca,a azvârli;(d. şarpe)a(-şi) lepãda (pielea);(d.iepuri)a face (pui);a pierde; rs4003 乃 nǎi nai3 nai: nai: R: conduce la; a fi; aşa; prin urmare; atunci,îndat ă; tu; al tău; vedeţi:16.50; 38.63: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.64: 故 gù gu4 ku koù ku R: bază, temelie, temelie, cauză, motiv, motiv, deci, prin urmare urmare;; aşadar; vedeţi: 1.25;

38.65: 失 shī sh pierd rde; e; a lăsa; sa; a da drum drumul ul;; a scăpa, a răt ăci; a ne neglij glija a; shi1 i1 schi R: a pie vedeţi: 13.23; 38.66: 道 dào dao4,3 tao tao R: calea directă şi destinaţia (realitatea vertica icală);vedeti: 1.1; 38.67: 而 ér er2 erh eul R: astfel; astfel; apoi; apoi; atun atunci, ci, şi dar, dar, însă; înc încă, tu;d tu;dvs; vs; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 38.68: 後 [后 ] hoù hou4 R: dup după( in in tim timp p şi spa spaţiu); iu); spat spate; e; în urm urmă; viit viitor or;; ult ulter erio ior; r; vedeţi: 2.44; 38.69: 德 徳 dé de2 te te; tö; teh: teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.68-69:後 德 hòu dé -vir -virtu tute tea a simu simula lattă/mim /mimat ată/int /inter erpr pret etat ată; masc asca virt virtu u ţii; ii; 38.70: 失 shī shi1 schi R: a pie pierd rde; e; a lăsa; sa; a da dru drum mul; ul; a scăpa, pa, a r ătăci; a neg neglija lija;; vedeţi: 13.23; 38.71: 德 徳 dé de2 te te; tö; teh: teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.72: 而 ér er2 erh eul R: astf astfel; el; apo apoi; i; atun atunci ci,, şi dar, dar, îns însă; încă, tu;d tu;dvs vs;; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 38.73: 後 [后 ] hoù hou4 R: dup după( in in tim timp p si si spa spaţiu); iu); spat spate; e; în urm urmă; viit viitor or;; ulte ulterio rior; r; vedeţi: 2.44; 38.74: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtin rtinir ire e; pre prefferin erinţă; vedeţi: 5.4; 38.75: 失 shī sh shi1 i1 schi R: a pie pierd rde; e; a lăsa; sa; a da drum drumul ul;; a scăpa, a răt ăci; a ne neglij glija a; vedeţi: 13.23; 38.76: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtin rtinir ire e; pre prefferin erinţă; vedeţi: 5.4; 38.77: 而 ér er2 erh eul R: astfel; astfel; apoi; apoi; atun atunci, ci, şi dar, dar, însă; înc încă, tu;d tu;dvs; vs; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 38.78: 後 [后 ] hoù hou4 R: dup după( in in tim timp p si si spa spaţiu); iu); spat spate; e; în urm urmă; viit viitor or;; ulte ulterio rior; r; vedeţi: 2.44; 38.79: 義 [义 ] yì yi4 i :R: just( just(iiţie), ie), dre drept pt(a (ate te); ); nor norm mă de cond conduit uită în cof cofuc ucian ianism ism;; vedeţi: 18.6; 38.80: 失 shī sh shi1 i1 schi R: a pie pierd rde; e; a lăsa; sa; a da drum drumul ul;; a scăpa, a răt ăci; a ne neglij glija a; vedeţi: 13.23; 38.81: 義 [义 ] yì yi4 i :R: just( just(iiţie), ie), dre drept pt(a (ate te); ); nor norm mă de cond conduit uită în cof cofuc ucian ianism ism;; vedeţi: 18.6; 38.82: 而 ér er2 erh eul R: astf astfel; el; apo apoi; i; atun atunci ci,, şi dar, dar, îns însă; încă, tu;d tu;dvs vs;; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 38.83: 後 [后 ] hoù hou4 R: dup după( in in tim timp p si si spa spaţiu); iu); spat spate; e; în urm urmă; viit viitor or;; ult ulter erio ior; r; vedeţi: 2.44; 38.84: 禮 [礼 ] l ǐ  li3 li :R: ritual, ritual, etich etichet etă, norme norme mora morale, le, mode modestie stie;; polite politeţe; vedeţi: 31.99; 38.85: 夫 fū fú fu1,2 fu fou R: bărbat rbat,, soţ; masc masculi ulin; n; acel acela; a; aceia aceia;; pentru că; fiindcă; vedeţi: 2.81; 38.86: 禮 [礼 ] l ǐ  li3 li :R: ritual, ritual, etich etichet etă, norme norme mora morale, le, mode modestie stie;; polite politeţe; vedeţi: 31.99; 38.87: 者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumit ă acţiun iune; vedeţi: 1.42; 38.88: 忠 zhōng zhong1 tschung R: loial; fidel; sincer; deschis; onest; credincios; vedeţi: 18.25; 38.89: 信 xìn hsin hin R: sincerit sinceritate ate;; încred încredere; ere; dovad dovadă; adev adevăr; auten autentic tic;; fidelit fidelitate ate;; vedeţi: 8.34; 38.90: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.91:薄 bo² po subtire;fin,delicat;sensibil;slab,(pãr)rar;( salã) goalã;( lichid) diluat; ( gaz) rarefiat; (d.scuze) strâmt;mic,neînsemnat;mediocru,zgârcit, inferior;a considera mic:)a neglija;a nepãsãtor; nepãsãtor; E: slight, meagre, small, ungenerous, ungenerous, unkind, mean, mean, frivolous surname; dünn, spärlich, gering, mäßig, leicht, knapp, wenig, ein wenig, ärmlich, schlecht, verächtlich, geizig, nachlässig, achtlos, verachten, geringschätzen, Pfefferminz, Familienname; 38.92: 而 ér er2 erh eul R: astf astfel; el; apo apoi; i; atun atunci ci,, şi dar, dar, îns însă; încă, tu;d tu;dvs vs;; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 38.93: 亂 luan luan4 4 a desc descătuşa tuşa;a ;a lămuri; uri;a a adu aduce ce ordinea;confuzie,încâlcit;rebeliune;încurcat;amestecat;

38.94: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.95: 首 shou³ cap;lider;un şef; origine, început, primul dintre... 38.96: 前 qián qian2 tsien R: înaint înainte; e; în faţă; ante anterior rior;; prec precede edent; nt; trecut trecut;; vedeţi: 2.43; 38.97: 識 [识 ] shí shi2 schi :R: a rec recun unoa oaşt şte, e, ştie ştie,, a în înţeleg elege; e; intu intuii ţie; ie; con conşt ştie ien n ţă; vedeţi: 15.14; 38.98: 者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumit ă acţiun iune; vedeţi: 1.42; 38.99: 道 dào dao4,3 tao tao R: calea directă şi destinaţia (realitatea vertica icală);vedeti: 1.1; 38.100: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.101: 華 hua2 huaînflorit;(stil)împodobit,frumos,briliant;scânteietor ; (d. oameni, idei) strălucit;China; lucit;China; floare; floare; E:flower, blossom, blossom, bloom, bloom, pattern, design, design, multicoloured multicoloured,, variegated, blurred, dim , fancy; Blume, blumig, Figuren, Verzierungen, bunt, schön, prächtig, lebhaft, Glanz, Gedeihen, Ruhm, berühmt, China, chinesisch, Sie, Ihr 38.102: 而 ér er2 erh eul R: astf astfel; el; apo apoi; i; atun atunci ci,, şi dar, dar, îns însă; încă, tu;d tu;dvs vs;; sufix sufix;; vedeţi: 1.45; 38.103: 愚 yu2 simplu, stupid, prost; greu de cap, încet de minte; ignorant. 38.104: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.105: 始 sh ǐ  shi3 schi shih R: a începe; început; origine; vedeţi: 1.18; 38.106: 是 shì shi4 shih che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; 是以 shì y ǐ : de aceea; 是謂 shì shì wèi wèi acea aceast sta a se se che cheam amă; ast asta a e numi numittă; vedeţi: 2.47; 38.107: 以 y ǐ  yi3 i yi R: la fel; fel; cu; a folosi; folosi; folos, folos, în acord acord cu; pt.ca să; de, de către; vedeţi: 1.29; 38.108: 大 dà daì dài taì da4 ta ta A. mare ; larg, masiv; înalt, adânc; foarte mare; vedeţi: 13.6; 38.109: 丈 zhang4 zhang4 tschang tschang o mãsurã;m mãsurã;mãsurã ãsurã de10;o de10;om m în vârst ă,senior;om ,senior;om respectabil,Domnule;a mãsura,a sonda (adâncimile);a pãtrunde cu mintea; E:unit of  length(=3,5 m) a form of address for certain male relatives; Maß von zehn Fuß, Klafter, vermessen, alt, ehrwürdig, angesehen; 38.110: 夫 fū fú fu1,2 fu fou R: bărbat rbat,, soţ; masc mascul ulin; in; acel acela; a; acei aceia; a; pentru că; fiindcă; vedeţi: 2.81; 38.111: 處 [处 ] chǔ chù ch'u tch'ou R: a sta; sta; a loc locui; ui; reşed reşedin inţă; loc loc de şed şeder ere; e; loc loc;; vedeţi: 2.51; 38.112: 其 qí  qí qi2 qi2 ch’i k'i R: a ei,a ei,a lui, lui,lo lor; r; acel acela; a; parti particu cullă moda modall ă; vedeţi: 1.31; 38.113: 厚 hou4 hougros;des,stufos;dens,vâscos;mijloc,parte densă;consistent, ;consistent,substa substantial;g ntial;genero eneros;sincer s;sincer;; E:thick, deep, profound, profound, kind, magnanimous, magnanimous, large, generous, rich or strong in flavour, favour, stress; dick, reichlich, kräftig, fruchtbar, großmütig, aufrichtig, treu, tugendhaft, gütig; 38.114: 不 bù4 bù4 nu ;no ;non;f n;f ără; nega egatie; tie; 38.115: 居  jū ju1 chu kiu R: a locui; a ocupa; ocupa; a sta; a se aşeza; a se ataşa; a ţine; vedeţi: 2.80; 38.116 其 qí  qí qi2 qi2 ch’i k'i R: a ei,a ei,a lui, lui,lo lor; r; acel acela; a; part particu icullă moda modall ă; vedeţi: 1.31; 38.117: 薄 bo² subtire;fin,delicat;sensibil;slab,(pãr)rar;( salã) goalã;( lichid) diluat; ( gaz) rarefiat; (d.scuze) strâmt;mic,neînsemnat;mediocru,zgârcit, inferior;a considera mic:)a neglija;a nepãsãtor; 38.118: 處 [处 ] chǔ chù ch'u tch'ou R: a sta; sta; a loc locui; ui; reşed reşedin inţă; loc loc de şed şeder ere; e; loc loc;; vedeţi: 2.51; 38.119: 其 qí  qí qi2 qi2 ch’i k'i R: a ei,a ei,a lui lui,l ,lor or;; acel acela; a; par parti ticu cullă modal odală; vedeţi: 1.31; 38.120: 實[实 ] shí shi2 shih che R: plin; umplere; umplere; complet complet,, substanţial; solid; real; real; vedeţi:, i:, 3.37; 38.121: 不 bù4 bù4 nu ;no ;non;f n;f ără; nega egatie; tie; 38.122: 居  jū ju1 chu kiu R: a locui; a ocupa; ocupa; a sta; a se aşeza; a se ataşa; a ţine; vedeţi: 2.80; 38.123: 其 qí  qí qi2 qi2 ch’i k'i R: a ei,a ei,a lui lui,l ,lor or;; acel acela; a; par parti ticu cullă modal odală; vedeţi: 1.31; 38.124: 華 hua2 A.înflorit;împodobit, frumos,briliant;scânteietor;(d.oameni, idei)strãlucit; China; B.floare; 38.125: 故 gù gu4 ku koù ku R: bază, cauz cauză, motiv, motiv, deci deci,, prin urm urmare; are; aşada aşadar; r; vedeţi: 1.25; 38.126: 去 qù qu4 kü : R: a ple plecca, a părăsi; si; a pie pierde; rde; a dis dispa pare re;; a fi lua luată(fura furattă); vedeţi: 2.88;

38.127: 彼 bi3acela; 38.128: 取 qǔ qu3 tsü :R :R: a apu apuca ca;; a lua; lua; a obţine; ine; a îm îmbrăţişa; işa; a accepta; nevoie; vedeţi: 12.48; vedeti: 奪 duo 38.129: 此 c ǐ  ci3 tz’u tse R: acesta; acestea; aci; acum; a opri; stop; în acest loc; vedeţi: 1.40; Bibliografie Lista documentelor privind traditia taoista de trecere la functionarea directa (REGIMUL HOLOGRAFIC SAU DIVIN DE FUNCTIONARE) http://reteaualiterara.ning.com/group/tao/page/lista-documentelor Lista documentelor pt instruire online Calea Trezirii/ The Way of Awakening http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html http://www.psi-sciences.com/ListaDocumente.html http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/page/lista-documentelor Osho- Moralitatea in traditia shivaita expusa in VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)] 1. Bhagwan Shree Rajneesh (Osho), The Book of Secrets. Discourses on "Vigyana Bhairava Tantra" ( Vijnana Bhairava Tantra), Poona: Rajneesh Foundation, 1974 http://www.livingworkshop.net/ob-bookofsec-comp.html PDF format Complete English text http://www.livingworkshop.net/PDF-files/bookofthesecrets_comp.pdf  Audio mp3's – Discourses complete from The Book of Secrets (BOS) http://www.livingworkshop.net/ob-bookofsec1.html Vigyan Bhairav Tantra : An introduction by Osho http://www.meditationiseasy.com/mCorner/techniques/Vigyan_bhairav_tantra/introdu ction.htm Index of 112 Meditation techniques of Vigyan Bhairav Tantra http://www.meditationiseasy.com/mCorner/techniques/Vigyan_bhairav_tantra/Meditat ion_techniques_index.htm http://en.wikipedia.org/wiki/Vigyan_Bhairav_Tantra http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?cat=All Vigyan Bhairav Tantra Vol 1 01-40 http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=38 Vigyan Bhairav Tantra Vol 2 01-40 http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=39 [http://www.bergfiles.com/i/bf4b704e72h32i0']vigyan_bhairav_tantra_2_07.mp3 Vigyan_Bhairav_Tantra_2_06.mp3 2. Bhagwan Shree Rajneesh, "Le livre des des secrets" par, Editions Albin Michel S.A., 1983, tradusa din lb. engleza engleza de Swami Swami Shantideva et Martine Witnitzer 3. Osho Vijnana Bhairava Tantra, Cartea secreta esentiala a caii tantrice, Editura RAM, 1997 traducere realizata de Sorin Voinea ( adaptarea textului Angela Mayer si Marius Petre); Titlu original: "Le livre des secrets" (par Bhagwan Shree Rajneesh, Editions Albin Michel Michel S.A., 1983), 1983), 4. Cartea Cartea secretelorsecretelor- o abordare abordare contempo contemporan rană a celor celor 112 medita medita ţii descrise descrise în Vigyan Bhairav Tantra de Osho; Editura Pro-Editura, Colec Colec ţia Osho, Osho, octombrie 2011, traduc traducător: Laura Laura Kivu; Alice Ha Haţegan;Titlu egan;Titlu original: original: The Book of Secrets Secrets (Rajnesh (Rajnesh Foundation, Poona, India,1974).1296 pagini ; http://www.eusunt.ro/carte-Carteasecretelor~2251/ 5. Paul Reps, Nyogen Nyogen Senzaki, Zen Flesh, Zen Bones: Bones: A Collection of of Zen and Pre-Zen Writings, Turtle Publishing, 1957, 1985, 1998; Doubleday, 1989; (Centering, a 4,000 year-old teaching from India that some consider to be the roots of Zen) http://www.spiritual-learning.com/centering-reps.html http://www.isalovearagon.com/writings/shiva-yoga.html

6. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Le Zen en chair et en os. Textes rassemblés par Paul Reps. Traduit de l'anglais par C. Mallerin et P.-A. Dujat. Chez Albin Michel - Espaces libres, 1993 Pages 181-197: 'L'atteinte du centre'. Il s'agit pratiquement d'une méditation guidée, pas à pas. En voici quelques extraits: http://www.ex-premie.org/papers-fr/biblio-fr.htm http://shivadevi.blogspot.com/ 7. 101 povesti povestiri ri Zen Traducere Traducere de Liviu Radu. Radu. Editură: Concept Concept Publishin Publishing, g, Colectia: Colectia: Cogito, Bucureşti,1992, ISBN: 973-95684-0-8. 8. Zen - cele mai frumoase scrieri de Paul Reps, Nyogen Senzaki, traducere din lb. englez engleză de Dana Dana Ligia Ilin, Bucureşti Bucureşti : Human Humanitas, itas, 2009. 2009. 198 p. p. http://www.eusunt.ro/carte-Zen---cele-mai-frumoase-scrieri~1654/ 9. La adresa de mai mai jos se atribuie eronat calugarului Zen numit numit C.M. Chen scrierea unor precepte pentru intelegerea starilor spirituale incercate de discipolii ce practica contemplarea ( vedeti diferenta intre contemplatie, meditatie si concentrare in capitolul 10) In textul de mai sus se foloseste culoarea albastru pt aceste precepte, care sunt traduceri ale Vijnana Bhairava; http://forum.ioanistrate.ro/showthread.php?409Esoteric/page38 Vijnana Bhairava Tantra, texte texte traduit et commenté commenté par Lilian 10. Lilian Silburn , Le Vijnana Silburn Directrice de recherche au CNRS, Editeur College de France, Publications de l’Institut de Civilisation Indienne, serie in 8, fascicule 15, Paris, 1961, Editions E. de Boccard, 1983. 11. Jaidev 11. Jaideva a Singh Singh (Swami Lakshmana Joo's disciple) – Vijnana Bhairava or Divine Consciousness, A Treasury of 112 Types of yoga, Sanskrit text with English  Translation  Translation,, Expository Expository Note, Note, Introductio Introduction n and Glossary Glossary of technic technical al Terms Terms Printed in India, Motilal Banarsidass, 173 pages First Edition: Delhi, 1979 Reprint: Delhi, 1981, 1991, 1993, 1998, 1999, 2001, 2003, 2006 http://www.abhidharma.ru/A/Simvol/Indyizm/Cadxy/Jaideva%20Singh/0004.pdf  http://mandhataglobal.com/wp-content/custom/articles/Vijnanabhairava.pdf  http://www.scribd.com/doc/91944000/Vijnanabhairava 12. Swami Lakshmanjoo, Lakshmanjoo, Vijnana Bhairava Tantra, The Manual for Self Realization revealed by Swami Lakshmajoo; introduction by John Hughes; 112 different spiritual practices for entering in the transcendental state of consciousness; First India (Third Revised) Munshiram Manoharlal Publishers, Edition, 2011, 2012; http://universalshaivafellowship.org/usf/vijnana_bhairava0.html Swami Lakshman Joo, Joo, Vijnana Bhairava: The Practice of Centring Awareness by Commentary By: Swami Lakshman Joo, Paperback (Edition: 2002), Indica Books ISBN 8186569359, Pages: 222 13. Swami Saraswati Satyasangananda – Sri Vijnana Bhairava Tantra: The Ascent, Yoga Publications Trust: Bihar School of Yoga, India, 2003, "You do not have to bring the light from outside.Work hard and purify yourself:the light will unfold from within." 14. Dmitri Semenov Semenov, Vijnanabhairava or Techniques for Entering Liminal Consciousness , Sattarka Publications, 2010 , 198 pagini [ This book gives 112 recipes for attaining special, liminal state of consciousness. It is a translation of an ancient text -Vijnana Bhairava]