Erasm Din Rotterdam-Elogiul Nebuniei-Antet (1995)
February 6, 2023 | Author: Anonymous | Category: N/A
Short Description
Download Erasm Din Rotterdam-Elogiul Nebuniei-Antet (1995)...
Description
ERASMU
T obe d
A
dactr: Nia Năstas
Thordact computrzat:
Şerban Pdurou Editua ET SBN:
Em dn Roed căe pieen ă Tho Mo SUT trind zi/ee treute din Iti e Ai, entu u iri în e viri timu e em rium nevit - etree re, i m deei gndu zbe fie re tudiie te mune fie re ut mintie iubiir şi înţeleţir mei rietei e re vem -i revd Şi, drg
Mru, tu eri rintre ei e re îi zem e mi de f hi În ben t, in minte mi e eidu iee feiite etre u te îmreu etre re u,, re re u ft, t, te în redinez , ee e e m i bineuvntte din vi me Htrndum dei u tu deeb, şi nefiind îmre jurie ri�ie muerii unei urri eie, m-m muzt hi h iu uiid u u g g iu Nebuiei Nebuiei " e Min erv, îm îm i vei u u n e te, t e, ţ i - iit iit tmn tmn ett idee iudt? e iudt? Mi Mi îti, ti , gdindu-m gdindu-m ti tie, e, umee
4
ERASS
de Mru mi minti minti pe ce e Mri Mri , dt de greci greci Neb Neb unie un ieii (su Prstiei), cu tte c simpl smnr nmer nu înemn c i uferi în run fe infuen ceei zeie. Dimprivă, u eşi cu ttu răin de e, după cum cunştem cu iiii.. Şi mi mi m m i imgi imgint nt că semene semen e năccir năcciree ir i r pe pc, căci ştiu că, precum Demcri, iei cedt în răpăr vi bişnuită menir şi nu te di ăuri de seme ne jcuri, dcă nu un cu ttu nesrte i ipsite de duh Ir psmuire me, de nu m şe, nu cde în e de păct eşi spiritu ău uperir te ridică mult desupr gtei, să s ăpneşi pne şi rt e vrbi vrb i pe e eu utu utu r, şi firei e i bu b u n ă te te demnă de mnă să să găeş găeşti ti dese dese mul m ulu umir miree f ire ire ei e i Te rg dec d ecii ă primeşi prim eşi cesă mică mi că diserie diser ie c dă dă prieenei ce îi prt Sper c vei lu ub prteci , pentru c de cm ii p rin r inee mi m i m u t dec m i e , cre i dedi Nu mă îndiesc că se vr găsi desi Zii rău intenini cre ă rige în gur mre că nu e cd c pn unui eg zămiecă ămi ecă emen em ene e nimi n imicc uri, ur i, că cee ce e re re e e bt bt cp în cp cu mdesti creştină Nu ee exus cuze că m veche cmeie şi că îmi înfig cii în cine redus puc, puc , cunvi n n u Lcin C epre cei cre vr găi subiecu pre neînemnt şi vr indigni indigni de tnu tn u uşurtic cu c u cre cre ete tr trt t,, îi invit inv it bge de em că nu unt eu primu cre cri în cet chip, ci m urmt exempu unr uri celebri Cu mule vecuri
în urm, Hmer ecri rzbiu dintre brşe şi şreci, Virgiiu închin un pem "nruui, Ovidiu premărit "N uc , P Pui crte şi SGucn crte s su udt u t nedrepte, în rec rec ere în în prăvire usiri, vrin v rinus us pe Terit erit şi igurie igurie qurtne qurtne,, Syn Syn eiu cheii che iie e,, ir ir Lucin Lu cin muşee şi pr przii ziiii enec u peste picir pez împăruui Cuiu Plurh cris n ig între Uie şi Gryus prefăcut în prc, Lucin şi pueiu şiu e c ubi u biec ectt măg măgru ru,, ir ir un u tr l căru căru nu m e îi îi cp cp închipuit etmentu unui prc e nue Grunniu Crct,
dup cum minteşte chir şi Snu Iernim Ir dcă detrc 5 EL NEBUNIEI tor me nu vor găs aceste argumnte ndeajuns de covngă toare nau decât să nchpue că am jucat ah sau că mam făcut ăcu t de cap călare pe băJ băJ pre pre cum cu m cop cop Cc nu ar oare dn cale afară de nedrept ca în vreme ce tuturor breslelor le sunt ngădute anumte dstra, oamen de l tere că n u a bă ar ar e de aseme ne e trecer Nem Ne m apu apun nnd nd la socoteală soco teală c ă năzdr năzdrăv ăvăn ănle le lor p o t f luate drept plde un cttor ma rnten la cuget oate trage dn ele ma mulă nvăJătură dect dn operele pomoase. Unul cână cân ă în strue strue le retor reto rc c ş flosof losofe rn rn tr tr u n dscurs împestrJat cu aze rate dn toate ărJle altul rdcă în slăv vreun rncpe cestălalt redcă ooarelor războul contra turclor ma are cte unul care prezce vtorul sau descă asonat rul n patru După cum nmc nu este ma prostec decât luarea n glumă a lucrurlor seroase, lel nu este nmc ma comc decât dornJa de trata n mod solemn despre o ote. Revne publculu să se ronunJe asura acese lucrăr Totu de nu cumva orgolul m ntunecă vedeea cred că lauda la uda Prste Prst e n u am făcut cu too prostete Petru a răspunde celr care mar putea învnu pentru lmba mea me a rea ascuJ ascuJtă tă l e vo v o sune u ne că scrtor scr torlo lo lea le a fost dntotdeauna îngădut să rdă de vaJa de z cu z cu
condJa să nu condJa n u o facă pln pl n de fure patmă. pat mă. Nmc Nm c ma ma cudat cud at decât sfoena acestu secol l nostru cărua numa vorbele mar m m sunt sun t e plac. plac . Un Un oamen oa men merg merg până colo co lo încât ar suporta ma uor să e hult sus rstos decât cea ma nev novată glumă e seama oplor sau a îmărJlor în secal cnd sunt n joc nteres nt eresele ele lor lor Dar oare cel care se revoltă mpotrva condJe umane fră să atac atacee e n men men personal person al n u vrea ma degrabă degrabă să revnă ş să îndrume decât să rănească rn cuvânt Ş de alel de câte or nu mam războt aa cu mne însum Cel care nu cuJă pe nmen nderent de condJa socală dovdete în acest mod că nu poartă sâmbetele vreunu om anume c înereză vcu Dec găsete cneva drect vzat e rosdedeseremucăr e se care teme se decrede judecata celorlal celo rlalJ Jacesta este
6
ESS
Însu Sfântul eronm a scrs satre satre ma chutoare decâ ale orc or cuu căc că c nu a rege r egeta tatt u n eor eo r să omen om enească ească n umel um elee ceor cărora avearvete ceva sănu e repeze În ceea ce mă numa că m-am ert să dau vreun nume dar am adota un stl moderat ncât cttorul ntelgen va rcee că am căutat ma degrabă să mă amuz decât să rănesc e cneva Nu am răscolt ca uvenal oaca mdă a vc v c lor asc u n s e , m am a a lecat lec at cu recădere recădere ass ur a u r a d er er n der de r l o r r d c o l e m a d e g r a b ă d e c â t a s ur uraa năravurlor nfame În ne ne cne nu va mul mu lumt umt nc cu aces aces te elcaJ când să se Prosta gândească ese te usmustră. ntr-o lumnă favorablă esetotu aceeacăcare Ş că alegn aleg no o e această ace astă z e ă sre a f fac acee ea să elog el og ul ul a trebu eb utt să mă otrvesc otrvesc r e La ce bn însă strădana mea de a-J sugera temeur de aă a ărar raree J e care e t un a v o c a t tât de bn încâ în câtt J l u a partea par tea c succes unor uno r cauz ca uzee nu dntre dntre cel c elee ma stră străluc lucte. te. Te las rea nvăJatule Morus a gră să- aer dn toate u
ter le Mor a ta a Jară une
ELOGUL NEBUNE
PROST VORBŞT Spnese despe mine e s-o spne doa şti m este poegit eas de eas Postia cia de e potii ei mai mi), o o şi şi nm nmai ai e îm împp at bcr bcrie ie zei zeilo lo şi o am ameni enilo lo Oae n sa lmia de o neobişni şi staşni veselie ipile tto de dat e mam fţişat aesei neoase adn şi ma pss pe vobit? N vi sa deseţit nmaideât nţile? Şi otele de âs e a izbni peste tot n a vestit oae înstpâniea nei nepeţie veselii în imile oaste şi desfaea pe ae v-o ofeea pezena mea? e v pives am, îmi pae îi vd pe ze li Home toopii de net şi neen pe când mai adineai îmi eaţi posomoâţi şi fmântaţi de giji, de pa abia aţi fi ieşit din peştea li Tofon Dp m asl slito al zilei azele sale dâi alg înneril, sa dp cm pimvaa blândl ei Băuură magcă contra te (În ticita)
ERASMUS
zef simb ol faţa pmâli dp o i a, tol se îveşmâteaz î loi vii ia naa eîtineit zâmbeşe dag, la fel pezea mea va seat io dat ipile. Ceea e mai oai deaba st ste s obţi pin esfâie şi îdelng stdiate dissi, e am eşi o lipi doa e maţi zi şi gjile va psi. Veţi afla p da de e m astfel împopoţoa, de v veţi da osteneal s pleaţi eea la vobele mele D n mva s edeţ v e s m aslaţi atenţia pe e o aodaţi p eiaoilo Nii gâd sltaţi-m m i aslaţi pe msi, salmbani samaoi şi ali oţai î pieţe, sa
dp m pieenl nos Midas aslta odioa ail l Pan. C îmi vine s fa pţ p sofista. Toşi m voi povi pedanilo e împie az apl opilo o smedeie d a penioase şi îi înva s se ete ai mlt îdie dâ femeile i vo imia pe ii a, pen a ooli nmele de ţelepi, ajns de o vemea lo, ş l-a pe elaea de so şti Ia aeşi sfişi ava dept lat peten de llade ade zelo zelo i eoilo eoilo Voipopae idi idia a şi edeo lad, da n li Hele oi li Soln, i mie, m a veni auda roste roste
ELIUL NEBUNIEI
mai tâi n mii sises iiseât egr deaţi aei mtoşi ae, doa n om idi însb slvingie pe el însş, îl az de negiobie şi neobzae Si zi ei neod ât vo po po ti, a s e e no noas as m m a asem asemenea enea pp t tee ş de bie postiei Ci este oae ea mai es deât a Postia s se peameas sing şi sşi ânte vţile? Ce m-a ptea zgvi aidoma m snt mai deât e smi? Do s n se gseas enl ae s ssţi m m- oaşte el mai deât m Şi be ibzies şti n-ie. ajng n pe depate îngâe pe
ţelepţi şi pe pipi Rşân se ipile s îşi ridie ode ei înşişi, aeştia oploşes de obiei âte n panegrist mieos sa ie ştie e pot de doi bani e se pnde s i lade pen agţi, ai s le înşe mini Şi iat pe sfios eo m se m în pene şi n îi mai poţi ajnge pjia la nas d piin nerşinal s poslito se met s aşeze în ândl zilo ea din m pamatie, s dea dept model esâşit al tţii pe el pe are îl ştie fnda în toate viiile, s îpodobeas o ioa pee de pn, s în eaa pielea ni negr sa se sdieşe s fa in ms e laudă ă n men me n elet ele t .. po poii e ez ez do doaa po poebl ebl De nu te laud audă-te ng ngur ur dmir, pe dept ânt mişeli oi, da veţi, nesootina oamenilor oamen ilor aţ de m C oţii m m ţin la m maae preţ şi se b br r e binefaeile mele Şi, oat aesea, aştept de veai bne s-i tea vrenia p mte smi înie n elogi lingşito, în eme e Bsis, Falais, igile atane, ştele, pţânile pleşe şi alte asemenea nzvnii şia sit dtoi e na ţat nii timp, nii osteneal pen a e tmâia ât ape Cvântl e vil voi ţine ni înat pe dinafa, şi ii dat plnt Pn e ii n a aşa de pef t Nii p gând s n ea totşi m sjes şi e de en şitli, pem fa oatoi a s aib prilej de a-şi soate n eidenţ dl. Unii din tagma asta, dp e s-a zdobit âte eizi de ani la n diss d e n eori paea a
ELOIUL NEBUNIEI
ai bn bn este de a at,t, n m mb bobodes obodes lla a sis o itat ei ile. Cât despe ine, e-i în gş şin pş S n aş aşept eptaţi aţi va s defi defin ns s si desi pţile omponente, dp obieil etolo. Nimi ai alt alea. S m defins a însena s m fixez înte mite otae, oi
pteea mea este nemginit. S m pt a nsemna s fa osebii înte ofanel e i se ad, o e snt la fl vene at pst tot. Şi la a mei e ost ave s m in a v fţia, pino definiţie, opia mea ideal e n mi-a semna ai mlt deât popiami mb d vee e avţi n faţa oilo ia oiginall? Dp m vedeţi, e snt aa adevat împtoae de bni, aea Posi i lain îi zi StultJa ia gi gi Ma nvoie ea so mai epet? N se tşt aes l îndea
ns pe faţa mea? Şi de sa pli ineva înatâ nât s sţ aş fi Mea sa Înţelpinea, aş fi oae nvo mi ogldes stl în vinte? N i ajng oe s m ivas mai bg de seam pen a se onving on ai? n mbl slemneli sa asnzşi e tot ell şi niodat n se iteşte pe ntea mea mba veni entmen e s n poeas d m poi îmi smn nde aât de tae nmni n pa s m asnd ni i e s n de înţelepţi şi na doţ mai ebe dâ şi pa astfel Î ida sâmbielilo la ae s deda, eam a maţe mbat în p oi a mgi în piele e l. Şi ât s pefae, p ndva se at en al e lo a îl da de gol pe Mdas
EU ep să spun, ar mi sun nerecunoscăori muririi ăia fa e mine Căci e îm sun cei mai buni supui i oui aâa
se feresc să fie chemai după numel meu, încâ ajung să îi căască pe lii cu e, d pcă fi vreun sigm al iloiei i deădei Şi nu meriă e acei pri făă perech, ce s îchipui la fl de înelepi c Ths, s îi prec1im orosophes dică neghobnelep D drgl hulu, veau ă-i miuesc niel p orori n zilel noas, e se crd semeni eilor dn cau că iu să- folsescă lim ca i lipioe Şi lor li se pre o culme misie s împănee fără nici o nimă un discurs lan cu nsciva cuv recei, ce s-i d aer miseros de nu nici o lim să, să c ie c uvnă mui după pu su inc cuv vechi cu ce să i ochii ciiorlor Cei ce îi eleg sn mulumii p sfelpenu lăuda cu lor, i cu cu â câ acese pr maicdesenepuns cei edia ce nu priep sun mi admi Căc nu mică ese plăcrea prilor e a adma lururle cre v de depe Şi dc pe ei s aă vreunul cre râvnee la renumele d savan, ajunge s â asă probaor, să dea cl m mic semn că ese de cord sau să me din urchi c măgii, i ceilli nu-i vr d sma d neroi i Dar să ne ocem la ole nae A Ad da a r c cum, um, pr prea ea pre c cum um? ? pr pre e ng ngia iae e ee? ee? Şi de ce nu, căci cele din uă nu e ces ilul cel mi înal pe cre Prosi îl poe acora ccioilor i? i bie, cum, pa neghioe ee, mi-i a numele Cum s rmân des ui ce numi cunosc oâria, mă vi sdui să vo devlui, chemând muzele în ajuor u m-m ivi nci d Hos, nici din nfe; nu m ămisli nici Sau, nci ae, nici vreun ugini de vechii ei Mi a ffoo s a aă ă Plu Pluus us,, c ar aree sp sper er nu le ffiie ccuu ec lui Hom,, s Hom siod iod chi chi m mlui lui up up s i io o oamenlor Acel Pluus e, i ldaă, s ms după bunl său lac i nurcă i cel sfine i ce lumi El oără după um re chef răboul, pc, ipile, consl ile cele mi, juecăile, aunăil ei căsăoriile al,
EOI EOI EB lEl
alianele legile, arele, râsu i plânsul i sai smi rag sueul, el săpânee fr e ăgad as pra uurr reburil publice i pariculare ae muriilr Pluus fr aul crui aă u ilr preamrii de pei, ba char eii cei mai mar, na eisa del sau alege da cu fande nevred nice Pluus, crei mânie ese înr-aâ d nfica c nci si Palas na pue s dmleasc, e cru hrâi sun aa de pse i precia s aâ de pueic câ fercl murir p care îl blagslvee cu ele nu m e s eme de upier, c lgel su cu Nu mam înpa nci din cpul aălui meu precum di Ma. l s mpreu cu Nees nereJea ce mi ms ma pus p ag de nimfe M nscu dp cum bine spune Hmer dn duce ubre ", nu dr- csnicie neferci ca chipul Vulcan. Şi nu cre cuva si da creare li isf, care susie c aicmeu m- fcu când er de ân i aprape rb Nc vrb am fs misli p când el e l er n ea ea vvâârs rsei ei i ângel ângelee ân ânrr i cclc lcea ea în ve ba s înr-unul din acele plce mmne în ce necl da pe gâ la masa eilr i aâase smurile Vei di pae s-mi ii lcul d bn, fiindc ma nu se crede c nbleea depinde de lcul cre cplul slb pe lume pele ipee Aflai deci c n mam nscu nici p isul pluare Dels nici di spuma mrii i nici prin vre peer uneca Am vu lumia ilei Insulele Fericie unde pmânul d cele mai gae priase de la e fr s e culva Aces becuvânae cri n-u cnscu vrda munca, brânea bla ici nalb nici cafelue b ri ale asemenea plane binuie nu crec acl Pes chii i mirsul sun îmbiae de mycare panaceu, nepenhegrdile mghran, andf vrele i bi ac s pălesc lu Adns scu în-un asmenea âm a fericiii, n mim ves vene pe lume cu lacrimi, c chiar din pim clip viei mel iam âmbi blând mame Şi ce s ar ave s ividie
pe uper penr c fs alpa de p, de vem ce
ERASMS
oice ee au os ele a aioase nimfe n lue h eia u acus d ea orasla i P e veei aici rre nsoioaele mele a acă a aus vorba esre ele, să i le i prezin. ceea care se uiă e sus la voi ese ubr de ne ceasa, cu răsă uri elicae Dincoace i ale căreiomâin gaa săcae aaue, ngue vedeţisun pe puruea eia ăr moăiese i pe adoiă Mai încolo, eneva să cu braele ncrciae e genunchi. Şi cea de colo, încsă cu gilande, încununaă cu coroniţe e andafi i mirosind a armu ameţioare, cine puea f decâ Plăcerea ângă ea ese ebuna aceea ce ncă ncoac i ncoo priv lb ci, drdulie i cu pielea
lcioasă, o vei reunoa e zeiţa Pofă Zăriţi nsă oi zei prin pr inr r âe âeaa eiţe. eiţe. Unul e s see Comus Ce Cefful , iar cel celălal ălal Moeu Somn Somnl. l. Cu ajuo juol l lor su supu punn săpâ săpâni niii mele o ce isă p lume i prin ei porncesc acelra care poru cesc c esc lm A
mi cnoaeţi acum lcl de baină, ducaţia i alaiul. Şi, ca n cumv cneva să creadă că mim lua cu e a mine uee il de eiţă, am să vă vălui favrrile cu care i
covârsc meni ca i e ei, am să vă ară câ d nnsă ese săânirea mea. esfundaţi-văbe urecile. Dacă sa spus, e drep cuvân, că eu ese cel care face be oamenilor, dacă aceia care au oamenilor grâl, vinu sa
EOIU EBUEI
5
le-a aus vreun a flos e felul acesa a fos primii n rân l nemurioor, nar rebu oare să fi consieraă rep cea mai nsemnaă inre eiăi, e care împar mriorilr favori i bnuri eoporvă? se oar ceva mai lce i ma pre ecâ viaa? Ş la oâi oâ iaa viei ccn nee s e afl aflăă a acă că n e? Nic l lce ceaa crne crneii Pal as, nc scl pecl pier n a vaă oamenilor. nsi uper regele celi al pămânlui, care face Olmpl să se ce c emu mure re c o singură ppriv rive e n are încoo re rebu buie ie săi lase eopare eml fulger i al fioros, cu cae îi bagă în
speriei pe zei cân pofee, penru a se eghia ca un bie acor e câe o î in poa să gse in bcuriile paeiăii După ze, soicii se consieră cele ma esăvârie ine. i
bine, aimi pe mână un sic, iar ear fi e re ori, e par ori sa e o mie de or ai soic eâ oi soci la la n loc, ac u ai barba, pe care -o socoae semnul nelepcini, cu oae că o ar cmn c ap, o să- ang ou mohoreala, î v escre fnea i o să- aa la pr cipiile sale severe Se va lăsa n voia bce necmpăării i nebuniei Înun cvân, ocâ e înelep pea fi, acă vrea să aibă p ar ree e pplăce lăceril ril cii, pe min min e eb b să mă cem ceme e
16
ERSMUS
Şi la a uei e ce n-a ice lucrurilor pe nume, aa cum mi să în fire? Spuneţimi cumva acă forţa, capul, piepul, mâinile, urechile, oricare e acese pări onrabile ale cor puli, auc pe lume pe ei ori pe oameni? Cu nici un chip. Măularul ce servee la perpeuarea speciei umane ese aâ e caraghios i e riicol câ nici nu l puea nmi făă a iucni râs. Şi oui el, i nu numerle li Piaora , ese ivol sacru in ce se ge viaţa uuror fiţelor Şi mai spneţi-mi cnsi care murior iar băga caul n gul căsniciei acă ueca mai nâi neaunsurile la care se epne? Ce femeie ar cea avansrilor unui bărba acă ar cgea mai bin la primejiile i urerile facerii sau la chinul creei ploilor? Şi, fică viaţa voasră se aoreaă căsăo riei, asupra căeia vegheaă creincioasa mea buie, gâniţi vă câe ii a aora oraţi ţi plus, oaă ce o 'femeie a ecu ea prin o aces calv, lar mai lua ea e la capă acă buna me pri eenă, eţa Utării n-ar prii-o sub ipa ei? Spună ucreţiu oriice, nici măcr Venus nu poae pune la înială că, fără eiescul meu spri, reaga sa puere ar searpă. Pr ue in acel oc ciua i caraghios pe care am sub săpâniea mea au iei i losofii uli naii lor cărora gloaa le spne călugări i regii mrăcaţi în purpură, i preoţii Domnuli, i prea snţii nor păinţi, papii, i nenmăraele eiăţi cânae e poeţi i pe care Olimpul abia e mai oae cape Nu mi-a fos greu să vă ă că e sun obâria vieţii. Vei
veea nsă mai epare că oae esfăările i favorule cu care suneţi se aoreaă mele.plăcerile? Oe becuvânaţi ce r mai rămâne viaţămărimiei acă igoni mai fi cel ai nemeic vrdnic e nmele e viaţă? . Mă aplaudaţi prieeni Şiam eu pre be că sneţi cu oţii prea neghioi, dică prea nţelepi, pen n-mi mpărăi părere. Şi soicor le plac esfăărle nu l puea u. Degeaa se prefac, egeba cearcă să făimee plăcrea faţa nrou-
Ptagora ariua numeor foe de ne EIU EBUIEI
1
lui copl co ple eino ino cu bleseme in ele mai crâncene: sc sci i monoseli i nimic ma mul Vor numai să-i nlăue pe eilalţ e la ainul esfăărlor ca să se opăeze ei n voie Dar pe oţi zeii n cer sămi spună ei mie acă viaanrun ar fi aeva moorală pliciseală, ezgus i anevoţă cuvâ ecâ sear băă acă nu iar a gus plăcerea aică prosia Mi-ar ange să auc n spriin mărura lui Sofoce, poe aâ e me ncâ nu va puea fi nicioaă neajuns lăua, care m-a cinsi zicân: Să nu gândet cea ma dulce vaJă Dar să espicăm niel firul n paru. Nui oare opilăria, pra vâsă a omuli ea mai veselă i mai plină e farmec inre oae? Copiii sun iubiţi săruai
mbrăţiaţi ezmierdai, ngriii. Nici car pe n uman n pul rbiului nl rab inima să nu le să auor. Şi e ce? Pen că, e la naere ncă naa aceasă mamă grijlie ia nvălui n prsie, care merge la ima părilor l ală caznee i arage asupra prncilr bnăvoa i ocoirea e ce a nevie Şi vârs care aă piliei ce cs e? Ce n se ghesi să-i neezasc uml i să-i dea mă e auor? Şi cui se aore aoreă ă faeele ei, pen ce e se iii iăă e oţi, acă n mie? E alng cale erilor nesfria elpci ne i le esci poara plăceril Şi, ca să nu creei că vă o
1
ESMUS
bre a încp-vă că neri jns oamen în oaă re, pe ce a i văăura au înelep acm msee începe să se veejească veseli se snge, pere se împneză fecele se uc. C câ n vor să e e mne c â v le înoarce spaele până cân se rezesc ajun la încovoeoea ăânee, care n se împcă nc c ea însă, nc c cell nc cell . Ş esgr nici un mror n-r pea înr băânee, acă sa soă a omenir n m- înplec să ma v o ă în jor. Asemene zelor cânaţi e poe ce, anc cân m or sn pe cae să- e m sre, le reză cn pr vreo meamorfoză, i e î scimb pe bărân ajn n pcr în gropă îi înoc, pe câ îmi să în peri, feric vârsă a coplei e vre cinev să ae cm e î po preface sfel, n e gân să mblu c ascnzi Î c a izvorl âl âl ee cre se găsee în nslele Fecie i să ii că în Infe n crge ecâ un pârâia aces uv. colo sorb nesăii ea acesei veţi, frăânăre i necazrle îi păsescror ce irelelor îneresc.
D ar po poaae vve e câ câr r jg să vor vorbească bească în o, s ă bă câmp Fă înoiaă. Ş ese man ceea ce se ceamă a în mnea copiilor. Ce pae fi ma copiăesc ecâ a bae câmpi vorb în o ? Ş n ocmai in prică că e psă e jue că ne încână i ne îneseee aceasă vârsă f ageă N-ar f oe n copl a el e înelep ca om me nesufer uor, n f ppri rivi vi orine c n nelepcunea mons? Pe rep rep zce ce Urtă meste prea cvân tmpurez a oarproverbl un copl Cne r pe înra ovărăi n băân cre fi pe câ e sprnen mne, pe â e cumpăn i âr? A că e î fc p cel vâsc să eze să ă câp cesă fecă re îl fere e grijle eczrile ce î mncesc pe înelep Cmesen plăc, el e încă să le vorbescă în ple ovarălr e pr Trăee nepăsăor e-ab sme povra veţ v eţ pe c re cc ge o po ce ce pe m er om men e n m
EIUL NEBUNIEI
19
zraven Câeoaă r fae ca moneagul lu Pl: nvaţă să osească ulea rbă uesc Câ e plâns ar fi aă sar a oae minţile Ş ou blagslov e mne el ese ub e peen poa ă neţine o conversaţie plnă e duh. Căci dcă e să- cr em pe Homer de pe buzele bărânulu Nesor crgeu cuvine e receu în dlceaţă merea mp e amare erau vorele năvlnculu le upă acel oe bărâni i pereceau la aăposul zidu zidulor lor im impul pul ăg ăgd d Ai băâneţe o a c căă o ă anea opilărie Aeas d ă de foare plăcă nu poae gusa una dn cele mi de preţ desfăări le veţi: ăăvrăgela. Ma apo ăâni se da n vân dpă coi copii dpă ărâi fină zelor le place să due pe ce care se eamăă Şi de nu luăm semă rurile ni pe care i oară bărâneţa po semăna două lucrur m bine decâ băânl copilul?
Amândo au părul al o gră făă ţi un crp mpuţa le ae lapele se bâlbâe voresc despre nmcur. Prosi ueala uriozaea oae du la o asemănare perfeă ne ese ouă vârse. Cu câ omenii măânesc mai are cu â e aprope e copi până ce părsesc cesă lume l fel ca nie rn fără să fe dezgusţi de vaţă fără să zărească oarea. ă punem aum alău acese bineface u ce opleesc eu e muriori u meamorfozele elorlalţi zei. să le lăsăm eopare pe cele făcue de e la e penu a le pv doar pe acelea cre au fos lae drep ele m mr semne le bnăvonţe b năvonţe lor. lor. C u i răs răsple plesc sc e pre preeni eniii pe mo moar are e?? refac n copc n pasăre ică ori chi n rpe. Dar n- ouna să mori s să-ţi schib asfel nura? Eu na fără să nicesc oml l or l cipele cele m fecie le veţii sle e- vre ni oaen să de de-o pre ţepe1cne i să- pereaă vţa eagă alăur de mine cum i- cţ de nejunsule rise băeţi i le-a d ces e ceas bucria fercea ereţ venice.
2
ERASS
Uiivă l slăăogii morocănoii i necăjiii ăi ce se pucă ă sudiee loso ulur o vrun de al olucru seos de i evoios. Sufleul lor, neconeni mulime gânduri diferie psă supr rii. Spiul li se risipee pre mule, seva vieii secă n ei i de oicei ăânesc ine de fi fo vreodaă ineri. Dimpoivă neroii mei, oi roofei i dur dulii srălucesc de săe i năsre, de prcă r fi godci de Ai Şi eeugurile ăâneii le- fi cu desăvârire săine, de nu s-r molpsi pin de l elepi D omul nu ese făcu e peec ncă un să vechi proverferici vine pe n pămân. spijinul a cee ce susnem: Dar rsta n cet ce tneş neşte te surgere surgereaa tnere tn ereJ J ş ş alung al ungă ă nesu n esuf fer er a bătrneJe u. A că pe drep cvân s sps despe locioii Braului c pe dos fă de ceilli omeni u câ măâ-
nesc, cu â se prosesc, loc să se facă mi cumi Şi oui nu se ă nem de omeni cu ce să e mi plăcuă peecere impului i ci săi pese mi puin de necurile ărâneii Un l popor cre se semănă cu ceia p morvri d i privin climei ării lor sun vrednicii mei prieeni oleii. Cum nu e- spne prieeni vednici din momen ce mă cins esc i mă s esc c âvn câ i meiă c vâ i de s porec de neghii i epre de ini se mândresc cu e i o in l me cinse? Dege vor chem muriori neghioi n juor pe Medee, Circe Venus Auror ori cine ie ce fâână nchipuiă
EIU EBUIEI
2
nerei! Numa eu po a mul ora neree. u u lxil cu cre fica lui Memnon l- păsra âăr pe unicul său Ton. u sun acea Venus care ia apoa lu Phaon nega puere fecele nereii, e a pierdu Sapho capul upă el Ş ch e s-ar găs ceva uruen feecae, or escânce, or vreo fânână care să reea iereţea, sau, ncă ma ne, să o păsree pe vece, o su săpânire mea s- aa. Deci acă m a cu o repe că nu ese pe lume nc ai e pr ecâ neree nimc mi urâ c ărâneea, unc recunoae că sunei daora pese poae, me cre vă las un ne a aâ â ee ma mare re vă fer eresc esc ee u n rrău ău pe por porv ă. D pre ungi vora despre muror. ă ne preumlăm
mpreun prin nnsl Omp. Să ăm o eii pe rând i
presc să-m e lua numele râs e ve găs vreo eiae, re cee cu un nume nepoce la nfăar, cre să nu aoree mărime mele cea mai mare pare n faim s. De une feecăoe neree cre sălucee noeauna pe fa lu Bchs? De unde părul e olescen cre cae cu aâa grţe pe me? Tocm pen că ces eu neghio mlă mpul a, uce num ocur, ans e ospee se să feee e Palas c orcul de ămâe Depre el gânul pară cme, căc num prin ocur ăsânu-e voa neune l po cns cum se cuvine. Nc nu se sme gn e renumele
22
ERASS
e nero pe e i l-a fău proverbul Şi să veei u: sân el la ua eplului, plugarii aesea i mânjeau ipul u v ule i sohe oi Şi â nu la la ăspăr veea oeie? Ce ai zeu zi zieau eau an ani iii ni nii i ă ăar ar să iasă pe uune ne ie iess o oţi ţi oamenii i eii na fos sare! D ine n- vrea oare să fie aseenea aesui eu bleg i aragios, ereu ânăr i ferie, mereu ps pe oală i auân o loul esfăarea i buu ra, ai egrabă eâ să-i seene neaului Jupier în faa ăia remură pămân i er, ori lu P, e oăvee oul i
seaănă groaa, lui Vl el i o ipul e funingine i ărbuni i ul ăia s mereu si, ori ia li alas are se iă piei la oaă lumea i bagă oaeni sperieţi u lea i groani-i s? De e rmâne Cpion ere opil? penu ă, veni ne bunai i ugubă, spne i fae nuai prosii Şi e e se aă Venus neoneni în pmăvara frumuseii sale? Fiină ea se uee e epe me Şi poae n fi aâ e bălaie e n l-ar fi moeni pe ăâne-meu De alfel, aă rebuie reuţi poeţii i rivalii lor sulpoi, pe răgălaai faţă nu onee mereu un surâs globiu? Flora, volupuoasa zeiă are a a naere aâor esfăări, na fos ea ea ai slăviă inre eiăţile romilor? Dar, ă e să luăm e bună spusa lui Hoer, a i a alor poeţi, ar i viaa elor mai posai i ai auseri inre zei a plăi lipă e lipă bir prosiei Să nu ai lungi nsă orba, u oţii noaeţi ragosele i renghiurile pe are lea jua pe pămân năprazniul Jupier Şi pe ânra Diana are i uia sel i vâna fără înee prin păuri până i sau aprins ăl âiele pă frumosul Enyion Te i- plae a Mous să le ieasă iar zeilor epre năzbâiile oae âe le-a fău. Nu emul aeia s-au mânia pe el, e u ţelepiunea sa se pnea mere ea il năzdrăvăniilor lr, i l- prăvăli in er iprenă Ae, eia nenoroirii e auni el răăee neoseni pe păân, fără a vreun urior să fi înrzni nă să- prieasă n ospeie ar e oploire pe urţi nii măar nu poae rage năee, ăi pe aolo ese
24 ERSMS aoeic devoaa mea Ligui şi igşiea se are c
Moms a lii c miei. D e s-a descoorosi d n asemnea criic comod
zeii s au une n voia lor soul de erecri deşha Câe glume doi eri n le rileuieşe zeilor acel araghs Pria C lere l fac şirelirle haimanalei de Merr Pn şi l fae ceoda e msricil la osţ Îi face s râd ând r mll s miedica ând c vora d dh a hi şi moşneagl Silen nu s dd n l lr rii s se dr dr goseasă cu nifl şi s dţiasc fră şine ele şi c olifem Sai iioae de ar se cie n mi de felri s âţe simrile P âneele sa di oor le e mai e plac z zllr r c aar ddaa vrsl lui pe l l l m melo elo c d ir cd necarul ncee s l s re la ca. Şi da vaş sne ş la e se ncume dă mas ând s eţi riţă Z aş ras cm s âoda u o s n rd de ei .. Desul ns Poa rage vren e rehea şi aş vrea si ţin de râ l mus. lda li Homer ce e rând rc de e n cri şi cooar la lo las n Oliml c s revin re oamni N fr me nar fi e m nii crie
ni ferre desf. mai câ mama un ic a siţei maeI arivţi sma rsa n g oaenara Ci d so a ţele samn sţi iei d ăz decaa i a nhio s lşi voa simţrlor D Jir en a dli ui amrcuile şi neril vţii lea fc ar oamenlor mai mul d pam dâ d mne Primle g l a douzc şi a de cii fa de na sngur. Iar ma a ascusascus-oo -u -u o olişor lişor aall aul. aul. Şi a ma rridia idia mivă-i ri ariiaspra şi pţlr da olelasus are din calea lr mia doi c dmş a oui şadar ş asura volu viţii a ş ofa e spâş ârf şş des desa a sl uril Prarea onlor ne aă vvârf ce oa udaa ora asor do vrmaş draven Ea red lgl sei şi i rgşş e a să nu e
EL EBE
25
nclca şi cam aâ. Dar dşmanii si şi a joc d ea chirile ar ri s e fi regin o ocrsc şi i mai a dcâ a Coşi jdcaa n-r ncoo şi s d sân d-i s fa o c l ce r ca Cm mli nsc enr ril oşşi n-i d e jns ca s dscrce c frâma d min e car o ava i i rr - n nma maiş işi iin indd c ffeel ss-o -o scoa scoa la ca - mi-a c c ca de oici sfal Şi n s-a ci Cci i-am da o ova rednic d min s da rali d soaţ fmeia E adera c emia es o crea crear r cid cida a ş i şraic dar l c c şi ar ar oar. ac ra ş a mi iaţa c a fmia a i s-i ng c osie i os osomoraa omoraa şi rszni rsznia a ând Plaon s ndoia dac oc fmeii s afl rir ieioarle nzsa c jdca sa ine cl isi d min via doar s ara rosia nmsra a sxului mos Cci dac Cci dac o ffemei emei ş şii ne n cca a ss ar cmine fa fac c do doaar o rosi mai ml lâng ce dinain Când nara -a o coi c un na cos a ncerca s i ui d-a cmziş ori s- ascunzi s masca irii nsamn s-i faci lac n doar roerl grec c mimuJ ăm mimuJă şi ăctă n uuă a fl şi emeia e o fmie oric a c adic o roas oricâ s-ar srdi s s refac Înc n-mi v a crde s fi fmil aşa de roas ncâ s le r cl c am ss aici. Sn o d acaşi sx c s rosia Dovdindu- ras n l fac oar srml ogi? Şi la o drea cmnr ar rei s ad c mi rosiei mi daor le fricra or c ml mai are dcâ a ailr N e le-am da fcl şi aţâţil car c dr cvân l socosc l mai d rţ dcâ oric şi aj ss-i -i lţuiasc â ân n şi ci mai c cnţi nţi iri nd vin o slţnia baţir c ia lor lin d r cu ara ac ca o dur d par bri i flara ârsi? la cl mai mar dinr vicii nţlpciuna. Doiv fmil a orai caiflai or risaln il nd o aâa smn al ni inrţi şnic l vro al dorin dori n n i aţ dcâ s lac raţil aţilr? r? G lil
26
ERSS
slemenele, băle, dcre păru, parmrle, mrodene ş toate cee ceeat at ccaar su suj jsc sc a me meţar ţaraa cpu, ochor or ascund beteşgre n snt cnate acetu cop? Ş nu prota e ajută pe feme să ş- atgă? Dacă băraţ nduă fără crcnre toanele femeo, o fac e oare d alt motv ct pen că aşteaptă ca ee ă răpăteasc dndue păcee Ia plăcerea e totuna cu prosta Cne a amne a toate neoze pe cae e spune ş a toat postle pe ce e ăvârşeşte ărbatu cae vrea să ntre pe u peea ne feme nc că are nvoe de ma bnă dov ma dovadă adă
Ş tţveţ.decDaracum ca est oâşa celei ma ma pc a mută lume c moşneg n fnte, da d
ceaţa amoruli pe hatr Baccs Dup ei n gsşt desfăte ce să neacă pe cea prct de ospţe am să cercete ac de e poat masă ună fără fem D ste nn doos că petecele ar f trste ş lpse de fc d n ea veel prosa. De aceea, la ospeţe cnd nu e gseşte nc n cee nego or cre măc ă vrea să se posteacă, este cemt măcărci plătt or n te-r azu care, pr gd gmee le, dcă pn prot, ă ange tăcra alel, tnd rsetele petrecăreţlor tfe a ce un ă te
bb cu cr ş aarcale dcă oc ş recle n e pot bcra ş ele, or dacă mntea n e defată c jocr ş oote de r? I ocrle, retele ş defăte v nma de a mne
ELL EBE
27
Toat acele vesle ocr d ptrcre, cm f trsl la sorţ al rg ftnl, cntcl, ătl n crc, danţl ş ţopăll, c crdţ că s datorază? Clor şpt nţlpţ? Ncdcm E l-am năcoct pntr zăva pţe man C ct nt a nroad acet pc, c att lngc vaţa oamnl care, dacă se trc n amărăcn, nc n mrtă nml d vaţă Ş, de n f acest plăcr a ă gonască ce ţ sca d , tral rtorlor ar f trt
.
nt poat alţ oamn p ce laă rc toat cst dfătăr ş n-ş găsc frca decât n prtn. Dpă , n aă p m m cv cvaa ma ns nsmna mnatt dect prtna L e de ebuiniosă omuui c i p, fou su eru ea f entru e ca c st sol pn nar. Dac l dm crz, a te aşa de lă l ăctă ş d cnsttă (cum so po pottrv ac vora at n văd) că ş losof a aşzat-o rdl clor ma mar nr Să vă dovdc că prtnle se ntrpază ş l c necvntara ma? Nmc ma lnco ş am ă v-o arăt mpd, dar fără ă vă mp capl c dlm, sorţ ş alte amna oşnt şrtlcr dale tlor noş logcn Îm vo v o la drpt călă căl ăză do doaar nl smţ ş pprced ced C poat p oat f ma ma pr prostsc ostsc dc dcâ â ssăă t fa fac c ccăă vz mtn mtnele ele prtnlor, să ţ la m prţ ntr cl ma mar csrr ş să fac amnea lor, nd drpt pld d vtt? Băraul c ărută ngl t sa s dă n vnt dpă polp e, tatăl c spn dspr l să aş c ar o prvr drăăstoasă, snt actea crat neroz? Ba, cm ă n, ş că d c ma gogonat Ş totş acst nroz da naştr rtnlor ş apo l nrn orc ac nma de mrtor, car a toţ etşg d năcar, cl c pţne et ntl
S
pr Ct dr ţlpţ z, n lagă roap nco dată prten or, dacă ma tmplă, legătrl e nt dn acela trt ş lpt de farmc, p care pr pţn l mpărtăşc N maş rta să de aş ne răspcat că e n bec p nmn, căc maortata oamnlor snt nătng, a poate char zce că n aă vrnl care ă n e nrod n
2
ESMS
ma mt fr ş toat prnl ntmază taman p amăn D dacă cmva acşt o vr tmplă ă mtă o mpat recprcă, o amna lgătră şubrdă ntr oamn vşnc văd na c oc d lnx cl dar ntpac orb şl car al o, vaţă lngă cto prtno, n potvşt ca o mănşă fabua cu daga păcator. Cnd t gndşt că toţ mto unt ondţ dn năca a ctva vc d ccăăpt, când t ma bn llaa obl obl p ccaa vt vt,, fra ş pcpl fl că nt , cnd vz tat btşgrl, rătăc ş ntmplă naştptat ca mpovă mpov ăază ază o v vaţă aţă t tcătoa, cătoa, c cm m ă ncpu că o prt prtn n t mn c pvr aa d ag a puta ţn f ş ma o, dacă pota căra putţ pn ş ngădunţă, n ar mbnz? O Cpdon, păt ş zămtol ttor gă tror plăct n t un z orb, căa ada ntmpă ă a lţna drpt frmţ? Tot fac p bbaţ ă mlţacă c c a mşna c baba l ş băa cu fata a Toată uma ş ddăă ama d act lc a lcru ru ş fac az d nc nc fd dcă că act caagolc t t tm tm prtn am p dpr prtn mg ăş ma b pntu cănc P z! ct dvorţr ş ca nnooc ma ma nu a tmpa n fc z dacă gşa, nzbt, gădunţa, ş ştc tcr r ş acunz acunzşr şr,, c c toat toat d a m mn n pcd, n ar ntăr mr na dtr bărbat ş fm! N a nmăa ar nnl p dgt d la mn dacă ogod
ncl a ndan d prvăzăto ă cctz cu gă toat pznl p car aaa c p aşa d cumnt ş foaă, la făcu at vm? Ş ct cănci n a dc p apa mbt dacă nar pota ş oba oţlo c n a amnte a zbdălnca nvt? Tt cta zvoăc d ngo b, b , da acată ngob mpa mpacă că bărb bărbatu atull c fma, p ăaz ăazăă nşta cămn ş mpdcă dpărţ n băbat t
Fabula lu Eop pune că Jupiter a dat ecă om o deagă cu păcate E a umplut buzunale d faă cu defectele altora ş pe cele din pate cu ale noat
ELL NEBE
2
atjocot, se spune coorat, dus de nas sau ma ştu eu cum, a el ştege cu sărută lacml pefăcute le soaţe necredncoase! Ba este de o me de o ma ferct ă se lase astfel nşelat dect să cadă dă chnurlor neostote ae gelo ş să vadă totul n neg Înun cut, de naş f eu, n exsta pe lume legătu plă cute ş dable Poporul nu ş ma sufe păstoul, stăpnul sluga, stăpna slujnca, pofesorul elevul, nu s- ma ngţ peten cu peten, soţ cu soţe, tovăş cu oarăş, de nu s-ar nguş unul pe altul ş nu ş- ece cu edeea greşelle. Nu
îndoesc că va mnunat ce -am s dea, dar o să auţ
acum un ş mada ş. poţ u pe cnea cnd te uăşt pe tne? Ia spuneţ-m oţ tră n ună nţelegee cu lţ cnd nu te poţ suf pe e? Poţ aduce veo ucur celolalţ cnd eşt oost ş lc s de propra vaţă? r trebu să fe cnea ma prot ca osta c să spună că da Ş dacă eu nu maş ma amestca n vaţa obşte, omul nu numa că nu -a putea suporta p clalţ, da s-a u pe sne. Scrbt e tot ce e eo atngee cu el, va
aunge eede să ceadă vednc d ură ş dspeţ Căc natu 3
ERASMS
ra, prea adese aşteră, a dăru pe toţ oamen ş ma aes pe ce ct de c nţeepţ, cu o păcoasă cnaţe spre a nesoco caltăţe pe ccaare e au ş de a n n la cele cc e e pse psesc sc a ssee scă ş per pe dea-ntregu lesnre, desfătăre fecul veţ L ce bn frumuseţea, darul ce ma de seamă pe care ze nemrtor pot face amnor, daă ce care o e ea n face nc o lăcere? La ce ma e bună tnereţea, dacă orăeşte vennul trsteţ? -aţ ptea pu e n gnd să trepndeţ ceva vaţa pubcă sau partculă, bzundvă dar pe bnă-cnţă (căc unacuvnţă nu este numa teme te meul ul t te e,, c aa tr tra au u de z cu zz ) , de nu v v s aajj u tor Ibrea de sne, care să cu ndeptăţre ac ngă mne, fnd ndcă că s fa face ce ne une ent entru ru am mp mp vo voe e
Ce poae ma prostesc dec să-ţ placă ceea ce fac, să te adm pene suţ? ecunoaşeţ aadar că oce cru frumos păcu pe ce -aţ ă s-a datat proste. Pentru că fără ubre de sne dspea esfătea, faecu, cuvnţa dn toate Odată dărut acest dulce eem al veţ, oraoru va perde patsul, muzcntu păcerea snetuu, satmbcu puterea de a- ese pe celţ, poetu ş muzee sale vor f ae răspăr pctol va f dspreţut dmrenă c a sa, r doctorul va mur de foame pne hapure sae Nreu a ece drept Test, Phaon drept Nestor, om cu duh va f prt ca un cetăţanu destonc c u mucos, ar cavaeru c ceenătng ma alese purtăr ca ţăno. Ş asta dn cauză ă, pentru
ELOGUL BUE
3
a f p pau oraţ, un om treu s s prea ş s s guşas ma t , ae n face paa Muţuma ne nu oare ş fea? E ne, pnt ast atr s-muţmţ croas me Iur n. Ea împa pe a u nfţşara, mnta, orgna, staa, moravul ş pata sa Aşa ajung zu s s cra ma frt taanu, trau t atnanu, sctu t ocutorul Insuor F Cu avat grju aceas natu ca, în ua numuu nsfşt aur pe ar e fae mtorlor, ţn mru drapt cmpna pntru s nu unu n maacs mut arr, ş atul ma uţ. n Iars dac vrunua mas z un fşt u a muă u d . Da aun um ma po f aşa proasă spun rfuza cva cn ua sn st aou ma de pţ?
A
m s v ma ovs ş to u un rsau faptor bune, şţeor ş ator. Nu prjuşt oae rzou
a fap ma? N sce aa spr goroase t ce ce ro g aaur? ur? Ş doar nn st st noze ma m maa t ornşt o at n prn mrun ş pe a seor ovn n n ş le ma amntes, ştnd c a va fac ma mut rău ect n amnurora? Iar e mor în rzo n se sneşt nmn Cn ou oştr stau s s oveas ş n vzu s naţ naţ gla glass tr trmb mbţ, ţ, u m ma a fa face ce tr trbună bună act fţ vgut stuu, aşt oso sctuţ e put, ce e aa ş duc z d az pe mn? a uptă e nevo o amn put ş vnoş, u muă înrznaă ş mnte uţn Doar e -ar f unua p pla sodaţ după pu u Demosten are, n sfatul u Aro, a zvrlt sutul t coo ş a pt-o la ntoaa e um a zărt vrămaşu, dovedn du-e la fel fel e e mşe la rb pe t t e ut a proee O m zeţ poate ă nţelepuna e rbunoasă n ătle. Da, numa ăptanr, ba ă ş aestora le ebue o ţlepune otăşea, ş nu loe etu ae e poate ps ea ps ea L aur ur vt vtore ore nu nt pen lo loo, o, tt f fuţ uţ
32
ERSS
ă- cuagă trndav, neegţ, hoţ, ucgaş, ţărăno neroz ş cac, în în-n -n cv cvn r rooj da oş oşt t.. De ve vo ă vă convngţ ct d pţn footor sunt oo a toat treburl acst lum, n-aveţ dct ă î aţ de p p dă dă ppee SSocrat ocrat, , ppee ccar aree oracou oracou u polo î nu num m e at de prosteşt c ma înţpt ddntre ntre oamen Încercnd odată ă vor beacă noroduu sa făcut d r Cu toate că neor avea ş d ce nu rau ch aşa d nehoabe. De exempu n-a prm ttu d ţept, zcnd ă e cuvne numa or, au a spus că oof nu trebu ă se ametce eb statuu. Mult ma bne nsă dacă î văţa pe ceaţ că, pentru a f om, trbu ă aş înţeepcnea d o parte N dn prcna ţelepn ae sau ads învn ştute, decat ş ont să ba ccută? ac ar dprn c rbuncoas pnt o vaţă obşntă, în oc să oofez asupra noror ş dor, ă măoar pcoru purcu ş ă caşt gura a bztu
muşteor, nu s-ar f înmpla acasă nenorocre ar c să ma zc depntru Paton, dsco a Socrate care, mrnd vaţafamo mastruu ău, a ncerca să- apere n faţa tuturor Ş a fot un apător de oată spraa d vreme ce, speat de rete gloate, nu şa putut dce pnă a capăt nc măcarr prma ffră măca ră La ffe e ş T Tof ofrast rast cc e , po pofftnd n ntro tro bună z ă vorbeacă mulţm a înspămntat ş na ptt scoate o vorbulţă Cum ar puta n amenea om ă îmbărbătze oaţ n v1toarea bătăl? Iocrate era aşa de f că n-a drăznt ncodată ă ,vorbeaă Înuş C eero, ro, pn tee elocenţe rrome ome, ra stng stngaa c , pubc e blba ş seC bţa ca un copl cnd îş începea dcrur devărat că Fabu prvea acată neguranţă ca pe o înuşre a oratolu hrşt car îş cunoate răpunderea D nu e totuna oe cu a pune ech că înţeepcunea ete o pedcă în bunul er al trebor obşteşt C e or pea bate c şml oamen cra le îngeaţă ngele în vne ş cn trebue ă lupte numa cu vorba? Ş atunc naba şte e ce e ma face atta caz de acea saaele el e o fi cugeare a lu Plaon care ăueşte cum că s
ELOGL EBUE
33
d os osoo v o eg eg su s u eg eg v o oso o so ! D
înaţ aţ- - p e s so o c, c, ş vv vvo o sp spun un c nnuu s-au pome pomen n cr cr muo ma pguo pnu sate o dc c ovţ d amaua o osof sof sau a ltat ltat. . Nu N u es înda îndaju juns ns xmp xmpu u ceo do Caton? nu a uurat paca puc cu pe f os, cat, nd s ape cu înţpcun rtata popouu oman, -a pus juvţ d g. Ma punţ- a socotal ş p Btus, Casus, p Gac ş ca p Cco, ca a fcut a fe mut u pc oman ca Dmosten c anne N -am ss tgusc c Mac on onu u a ffoo st st stp pnto n n D D aş pt p taa ffoa oa n, c cc c fama ma- - d o oso soff -aa fcu fcutt nesuf nesuf tt ş t ceţeno Bn p c cua -a fcut puc peş pe ng n nf fca ca spav e a ăsa în u- pe to tonn un
u a c c u domne a ad aduu s atte atteaa nnoc nnoc. . Toţ c ccaae au pş p caea losofe, ş pe ca noocu d oc î ocoleşte în toae ale veţ nu zutesc ma cu sam să tag p odraslele lor dup dupăă .. Natu a aee gj îm împp dc dc nepc a ţelepcune să se spdeaă ndu oamnlo Se şte că fu u Ceo ra un deenera, ar cop lu Soat ătau ma mult patea mame det în a tatu, adc u ngo Înc l s-ar tece cu vdea fosofo acă s-a pua ca măg în e numa fncţe fncţe pbce ş a ff ddee oce
4
ERS ER SMU MUSS -
spravă în vţaludetânjitoare z cu zi. D emaţi unslilosof l unlor ospăţ ş cu tăcerea ş trebăile nelalocul v zgon zgo n vooşi vo oşiaa d pe cpuril cpurilee msnilr msnilr L d d nţ el v v fi tot to t aşa de uşor în mş şi graţos recm o ămlă. Târâţ� mpotv vrrii sle n spctacol şi mutra lu drrată va strca d una sngră cfl loat are l va d afară din eatru e cumte Caon daă nu se oe vsel dmpren u elţ Ajun să-ş fac parţ aco un s sporvăet ars ş e dată s şt cerea Decă ese vrba să cere s tocmasc cu eva sau s vre teabă dntreva l săma
smpl btul losf arc nc n-ar om căc vă va pa la f de nendmâna ca un buşt El nu s repe la nic vaa obnut iar pr oceur coraţ î sun aa de străe ă nu poa fi de ni un fos ţrii ri ar Deosebi d toţ rn putărl ş sententel sal nic n e de mae că va fi urât d reaa obt ă to ce se fae pe lmea asta avrea stgmtl ese fu e droşt penrte prti Dac nvaProste s se mprvescă unulşigr tuturr m bine a ua pila lui mon ş s-ar a vro pstiat pent a s bucr acol d unul singr e rpa-i ţepiune a să torc e ne am pleca ce pure a p sli pe oameni c la natură sn asp slbi noplii să s adne n oraş ca să-ş dă taiu mpreună Nu va h Amfon ş fe aolo Liuşia? La uma l dc âd plebea romană rvrătită onra senal ra gata s pornesc o rzmţă sângeroasă e a onins-o s se întoarc la pce ş bună înţeegere Cumva reun dscurs flsofic? Ncidecm A fos de ajn fabla prpătă u stomaul pţle corpuui Ia emistce u şa ats lul c fabua tot aa d caraghoasă a vul ş alui? C nţelept cu vorb ui dlc a f avu acşi nrâur a nsocl lui Sertrus u cara p din coada caul ş ei doi ui Lcurg Ca să nu m vorbesc de Mos şi Numa car pr istorl car l-au scornt au putt câru n lnşe muţa c numai cu asmn nrozi poate f u ces
36
ERSMS
uraş ş uteic al care est nordul. De altel ce oraş a prit vreodată să se călăzească upă legile lu Plato sau Arstotel, or duă axele lu Socrate? Cne l putu ace e ecius să se ertască pentu ae, sau pe Ctus să se nce n prăpaste dacă nu deşarta glore,
sirena ale cărei aece îi lasă aşa de rec e înţelpţi Ce neroze poate a e, sun aceşta, ecât să cânţi slui n sună gloate ca s ntr în voe, să cper laudele să cauţ nobost preţuea atâtor neghiob, să te îmbeţi cu urale
- _
zotoase, s te laş ptat în trium ca conele or să îngădui s ţ se ridce stauie în piaţa pubică? Titlurile, poreclele, toate onorurle cu care sunt opleşţi oan cre c ă nu sunt den de nuele de aen, aoteozele blice ale elr ai osnci t sunt, dă păera osoo, neghiobi vred de luat în râs Ş cn î contrazce dni e otuşi, de draul acestor prosti eroi ce a de seaă au ăcut toate apele vejeşti e care leau rdicat în slăv oeţii şi oratoi ocai această proste clădet oraşele, ş e ea se înemeiă
ELL NEBNE
37
perii, lgi, ligi adunăi ş dcăţi nun cuânt, ea ste piaa d tlie a ţii itoilo ş câuişt luea dpă
unu u nuii plc p lc să n scăpă din edr ştiinţl şi atel. Nu stea de gloe la da glas oanor să născocească şi să lase raşilo aceste ş ate ce la are peţ? Mi oate neozi decâtştiinţe toţi nozii la unsunt locţinue plăstorii şinţlo şi atl şau închipit c faia p cae puta so obândască îi va ăsplăt pntu tud şi nson a nu se ă pe u lucu ai doelnc dcâ faia, p cân cle a oi dsăăi al eţii snt lcaea prostii, inlusi dulce plăcere d a tage folos pe se prsei alta După ce ia lăat puterea şi dibăcia caţi zice de iaş roslăi cuinţenia? bn, veţi cârti, a dodi acasta i prostiapot să agă ână în ână e touna cu că dovedi că pa s poae îpreuna cu focl Tag otuşi nădj să izbutsc e eţi bevo să ă ascltaţi la fel aent ca şi până acu ai întâi dacă e adeăa că până la ură cuinţnia nseană ştii să te foloseşti de lucui, cui i se cuine ai degrabă uel d o cuinte: înţlptului pe cae taa i uşinea au îpidic îpidicat at dodea dodeaaa să facă f acă ceva i ostului lpsit d şn ob cap? l prid care sstăbaă cu îndnală tot cei rc şipin Înţlptul e c nasul în vâât în ucoanle cle vch şi nu înaţă dcât cuin deşate măistu potite Dpotvă postul, care a tot tipul în iept aluil ţi, dpde adata cuţnie. Ob cu era, Ho ăzut totuşi lipd acst lucu când a zis în lada Cu păţ snvaţă do postul. Căci snt cu os i dou pdcil ca s idcă în cala oului c vea să cunoască be lucuile: uşinea ca îi întunc sfltul şi eaa, c îi at pidia i îl fac s ocolasc faptl mi a posta n scutşt de aândouă. Puţini sunt oanii ca îşi du saa cât pot câştga în schibul uinii şi i. Poat nii văd ai deb cunţnia ca o deapă cupăn lcuio. a plcaţi, ogă, echea l ne şi
cdim c p aie ci pe eae aca e cia d ai cde c ai ce ai a a a âi te eds c toa cil omeei a M u fţ c ul ifie ca Se i ciade sar ai tâi ci a t l da d aceţi malia albul se va fac eg şi alb vţi veea lţeia cl frumusţii sărca lci lcl blşl glia cl nfa n fai i tiiţa lc coa c oatri tri P r raa v a pra pra volc jsnca blţ rstţa vsl atâl sâd ra pt cl s v prfac fica clip sb chi vo upă part d c l prvţ
Vţ zic poat c dev pea ilsic Ei bi i m lpe u s ci o mir ped d ba tpeic D ac el s i a lcl ci ie de siDac aclspâec d ba p jc c ae s e l e ma voia? patim m iălos dcât cel d m sclav? Şi la l poae aona aspa o clrlale lc d p ma asa aşa c v ai l vrba Şi d dc ae acst raţoa mă vţ
ba poa. să vdţi l ca a mlg til acol c şi jac rlurl i a aa astfl spcatoril ţl lor aşa
I NEBNIEI
39
um sut aitat stic oa psa ş mita s fi zgoi i at ca u giob? Da asta u îpc toul s shimb p a a dv bat tâul oşa Rgii oii ii - a tlpşţ lsâ u l oa iş bit uşlamal D s duc luz spa ş tot amcul pisi pis isş Tavst Tavst a ştl ştl î l l ţus ţuîsc c p oami pito pito u st iţa sfâşit cmdi c zaţi îo mi flui osbit s uc p sc şi şi ac olu pâ c zoul î scoat d p amp? Da mai âi acsta l pu p uu şi claşi s joac mai mult ta câd î mâda pupu gui câ î zdţ scâ avc al miculu sclav a pt ob luma asa u dct o umb ttoa s comdia ţii d zi cu i s a up um -am ata Dac vu îţlpt zut d c s-a iv dodat pit o a stg stgaa C p a a ţ ţii l ţiţ dpt domul şi spâl os u s vd c ma d um om cc u s a psus dât fial sâdu-s ca şi l voia paimlo s cl mai ticos dt scla da ascult buvo asma stpâ osii" Da -a spu uua c ş pâg at posa Bucu- ptu tatl tu ca s-a tzi a a vata vaţ i iaţa asi lum u s dcât u l oat" Oi d i-ar mai zi uu bi a s puaz cu ilul sal: Nu ş dcâ u coa goal şi u basad cc u a ti vtua f ar u xist obţ ad at" Î sfâşi ac ar ţo aşa asupa tuuo clo al i c- c - câşiga p asm asma a vob f fmoas mo as Doa Do a tât c ţi s-a uta l l ca la u bu d lat Pt c u imc ma socoit dcât o cumţi duta pcum u ma posts dcât o îţlcu laocu i Şi u s cumţi ma dutoa dcât aca ca u şt s ţi
sam d t d împju ş v s ma f omda com Bei oi peJi, l spuau cii comsilo Şi a d Ata cuţ îsam d vm c t s u s f ma îţpţi cât st T s îu postl mulţmi oi s t laşi
0
ERSMS
oia şuoului eroei dimpreun cu ea eţi ice iar că asemeea purtare e cuată neghioie Nu tăgădu sc, dar recoaşteţi mcar c nmai asta îseam s joci de-ade atel a telea ea come c omedi di ieţii ieţii e i să du ori nu glas la ce-mi mai rmâne de spus? Dar Pde ce aş tce din mment ce este aderu go-goluţ? Poate ar i imerit ca o împrejure de asemenea îsem tate s chem î ajutor zeieşt muze pe care poeţii le inoc prea ades pentru eacuri Coorâţi deci o cipă de pe Helico mreţe iic e i Jupiter şi spţi-m reau s doedesc acum c ici u uritor - î ste s ajugă l acel scru şi muat Îeepciuii zs . trâmu de nepăts a ericii Tmpu de nu l-arlua de mân prostia. prostia îtâi se ştie c toate pm emăsurate sunt crarea prostei. Oseiea ître prost şi îţeept este c pr sct d patimi iar al doilea de îţeepcue. Stoicii î stu iau pe omul îţeept s se ereasc de patimă ca de oal. D touşi pima îi împige de la spate p cei care u ştu cum s apuce mai grăit pe calea înţeepciuii. E îi eamnă spre tot ce îseam şi le ispă ândulÎşideşert doriţac e a ace ie Seeca irtute rea aosu stoic spue eeptul treue î ici u e să se se prdă patmii. U asemeea om -ar i i om ci u soi zeu o ăptură închipuită ce -a ost şi ici u i reodtă S ca s-o c pe şeau ar u io prostesc psit e orice setmet omeesc ş a el de esiţtor c mur ce mai tare S se ucure stoicii cât poesc e îţeep or îchpuit s- uesc oe cc
- se t ee e e că c ă ţ ţi i i i or o r j idui id ui dr d r să s ă se duc du c îm î mre re cu e repulic repulic Pto î regt regtu u Iudelor s răie lui Tt. C să gozscă u sm os oos cu să u u e o semee ăptură de r i e reodt c putţă? Sd cheme iri drgoste m ecere u şi- ăs oc i u e crmee. Niic u- scpă iic u îl îşă. Och uui u sut m geri c ui; toce
EL EBE
p oat ţ ş î umpăeşte ât oate ai bine Lip îgădunţă p me i e u ete muţumt dât d ş rd guru om bogat ăăt ş br Et î rşi îrdnţat ă iu e ar tot e poat f aut p me d m ainva u red Nu ămâtă grja d a a prt ş u poae tovrăşu ău răzneşte ă î preţuiaă har ş ze ş u e fa a p păât ar u trua rtat şi batjoort d e. Aat t făptura are Sto o prv rpt pă de prfeţe şi ţepu Spem rouvă e por ar rm să fe drător un mn om? Ce oştre ar vre de ăta? ăsi oe u m are ă prmaă a maa u o fme e să vrea ă a bărbat o sugă are să aepte e stăn? Ş e s aa mva am muror u fa ut ufrt ş e o ovară? Ce u ar u dră imă pe unu n ae oz prav de ar pnă ue ş are rin eroz or t mrţ ă porunaă ş ă s uuă uor proşti tori u evte îndrăţi e prieti i a opeţe şi ovarăşi păuţ ama toţ e vră u m uume ate trebe omeeşt Dr dtu u aet aşaz îţpt az ă am băat pr ut în amă. D ar ri ea eau oenes ârfu unu foişor at um duă s poeţior făea odioă Juiter zăr oat reee a are e upuă vaa nrţor murtor aşra ură ârbaiă rştre evooaă opiăria pâtă tot ou rji terţa hută învăţătură şi
uă băţ ă d euferite eutie ş oar d ooit M ooteaăea şunu nefârşit a boor nu ontes să uţi eatâroe atei eţ trte uuure are poţi i te m e beteşuurie are ne ooie o dată toată tă fere mă ar ne otrăveşt ee e a i. Ş un n f toate tiăoş pe ar e omu roae ă u ar f ără teiţa nt ruşia ze paee trădărie jdeăţie oă veni . Dr um să e înş e toa nd ut
f d t a firee de ni re? Prin ăte şu 42
ERASMS
mera oamen toate aceste rel? Ce zeu mâna lea hăzt să trăască nru asemenea an al urer? aş sun eu ce cre espre aceste lucrur ar nu mse ngăut Un om a căr că r me le le juecă juecin ă lmpee gru gru s sar puea ar eca ec nu la fecoelor Mlet orcât earjalncă părea a să nu Ş cine sun ce e ce srţul faţă e vaţă a făcut să şo a cu mâna lor? Nu sunt oare ma ales oamen ce a mers e calea nţelecun? Nam să ma omenesc ac e Dogene Xenocrate Cato Cassus ş Btus ar cenaurl Chon care putea să se bucure e vaţa veşcă a les să fe mror Iată ce sar ntâmla acă nţlecnea sar stăân asura tuu
ror Crâ pământul f eşr ş ar rebu un nou romeeu penruu a a vaţ penr v aţ ar omulu omulu Dar D ar eu şu să s ă al oate enoro crle acestea nro me e chpr osete câ le ăruesc oamenlor neşnţ ş zăăceala cân le rim ulcea speranţă a n soarte m bune or presar sub paş lor peror tranaf a plăcerlor Câtga binefcele ml e pără sesc lmea cu ima notă h ş cân Pacele nu ma au ce f să tocă ar vaţa are să lase e săş Dearte e a f câ Se pune că fecole dn Mile u fo pre de o fure cre le du oe
ELOL NEBNE
e n dezgst de ces vi c cât iune e dă m e iei so sesc c tât se smt mi tenic de e Dto bc Dto bcân ân c c e e îî co coeş eşesc esc se po pott vede o oc tân îmovai de ni ş care nici n mi en omeneş ce in v d ote pteie e âbâe câii e- mi rmas nc n dte n g e est che dea se mi zesc câi eri b Şi totşi oşgii şti besc ş de tae a c se d ese c s ec de uni. U îş cneşte şuvee cunte îşi cnde chei b de mt tee ot n ga
bă dini en ce-ş semn iuînc n îşi i ie ede de c c ni ce de dr drg gu ei m mi im ml lte te zni decât cel mi noe tu dtre ter. I ta hodorogior ncovoii şi cu un icior în goap ce de nevastă o t zese ajuns tât de obişnit că lme n ai vede ea e a nimic u ba dimpo dimporv rv Mi hze c este piveişte hoşteo e care bânee e să e i ştes demu de e boj viio ceste scheee mbtoe i sme ce des mbtoe descc a cmi cmi d a n încetez s sun s un c u e imic mi um um c iJ iJ Fmântte de oee
ERSS
cărnii n-u lte în minte decât să-şi ostoiscă eşnica doiţă de împeechee şi caută este ot eun alt Phaon ce pen bi buni buni s ă sti stigă gă ocul ocul ce e mistuie Me Mee euu cu ggâândl la găteli, îşi sulemenesc ţa din belşug nu se dezliesc de oglindă şi se stăduiesc pn tot oiul de ijloce să scundă tiicel tiic elee rrgii l lee âstei âstei Î ş ată ţâţele lăste şi smochinite ercnd să trezească igoea iubiţilo schelăăind cu glasul lor emrăto emrătorr şi dogit beau şi dănţiesc împreună cu etele de mtat, m tat, scri scriid id ca şi ele ăşe de dagoste ppent ent m ţi Cei care ac asemenea neghiobii sunt luaţi în s de toată lmea, dpă cum şi meită Li se sune nerozi d ei nici că se sinchises lii de ei înot îno me de desătăi şi sorb netul ghiţui lungi Întrun uvânt se bucur de ei cire pe re eu leo duc Smbe câcotşii d ns pid me d să-mi spn me spnăă cum e ma bine s te şi şi tt de dulce nebuie ori să n-i lt gn decât să-ţi pui ştengul de gât? Adeăat că asemene nătângi sunt de tjocu iito
ilor da ce le pasă lo? Btjocu e una dinte bolile e ce nu le simt ia daă îi mai înţeapă uneori ajung eede s lunge elăcee pe e leo poocă Săi cdă un olo în cp st d nenoocire! D uşi necse btjocua şi ocările nu îi tig decât pe cei ce o cu tot dindisu să e ăniţi Răul nu este ău pentu cel ce u-l simte Cei psă de te luieă totă lumea când te oţi plauda de n singu? Şi numai rostia dă uteea de te lud e tine însu că-i ud deja pe ilosoi poiindu-se: D eeicie seă să ii pos să tăieşi în geşe şi neşti nsă prieteni cesta este omul Căci nu ăd de ce i-ţi zice neericit ei iţe e tăieşte potii cu obâşi ceşteea şi ie s u ste aceasta lege to ce există? imeni c nu iese din stea sa naturală n poate i neericit altel s-a putea susţine ă omul este de plns pen nu oate zbra a psle oi merge în pa labe ca dobitocele sau penu că pe ntea lui nu cresc penu coecăcanualeştietarilor Totşiaşa cal ădepăjituri rasă a i i neeriit gramatică nu un le sot taurului jalniă neputd el depde nici un d
ELL NEB NEB E E
5
nvăţăturile Acdemiei Omu nsă u este mai neericit din ric r ic rostiei rostiei se s e decât idiiu idi iu indcă nu este răt r ătic, ic, c ci e i stă n e D ită că, păunzătorii mei gândito, mă con zic că dtă ,,eii, spun i, iu dt o omuui ştiinţele şi rtele, c să otă june cu spiitu a cee ce ntur ia tăăuit tă ăuit D ia vedeţi, rouvă, dcă ntur, mm tât e gri julie ce nzesat nsecte, ltele şi cele mi mici or cu tot ce e euie, i uitt să de omenio ştiţele şi rtee n cz că er crzut ndisensie ericirii or ăci rtee şi ştiinţee nu vin de ntură, ci e zămisit Theut, eniu otrivnic spiţei ume, c să o ucă de râă Deprte e i de vreun oos, ee u ost ăsuite numi sre au murito rlor Acel ree e cre omeneşte Platon simţise cest uc
când osândit născoce etului Şiinţele sau strecurt prin urmre n lume dimpreună cu celelte nenorociri. Naştere lor se atore ceor vinovţi d tote costee nemuui omenesc, dică demonior, ce şiau lut cest nume, de ştiutor, de dăuătoele ştiinţe. Pămntenii ceia cuminţi i rstei de ur u aveu ar de aceste ştiţe deşrte şi rimejdiose, ascutau chemre naturii şi şi uu oreşte instnctul. La c e- fost ună rmati c, de vrme ce voreu toţi ceşi mă şi răiu numi sre se e nţeeşi? De ce să i vut nevoie e diecică, acă ărerieretorc contreunor nu scu dispute ă rost? sum e-r i olosit crene nu eiştiu ce nsemnă te judeci? Cum s ă · e i trec trecut ut rin mnte mnte să izvodescă izvodesc ă e eii nţeep nţeepte te şi drete pentr edesi ărăelegie şi stâri viii, r cre eru curţi şi nevnovţi? Resecoşi aţă de zei, ei nu pro nu di curiozitte tinee iii, ncercân să e istţee dintre stee, mişcărie or e rvolţie, inuenţele or supr murtorior şi ricie scunse e tturor ucrrior ât espre s dornţi nu cnoşte nehio nehioi e e ecut ecucee t nicio nicio tă ă r r incoo ca c a e cer, semene
6
ERSMS
m neno ş c âste de s ds îce c înce înce gene cee e ee e nsc nscc c şne şnee e ş e e. Acese fos înâ ne nm ş n m e en ce îş bte c c ee. D în sct eme sesoş cdeen ş gec oş ş şc e dg ee ş tee ân jns s fe o mme e semene cze e sti Ş ob cee n om îş oe ede me ş nm dn cz gmc ce este n dne şee cee m sme
To Toş ş dnre ote ces cesee ş şe e m m de ffoo o oss sn cee ce se n în sjb e obşne dc ose Teoog mo de fom fzcen ebegesc d f soog s ese co dctcen dse Doctor eş câ o dede şt n oc. Ştn se nm ne cee m ge de trns d pent câştg cedee omen b ch ş ceo m de z cee coonte n ee ce decât s se e câ neştto neşnt ş f
ELIUL NEBUEI
7
mte De te medic ş cum se ctic z n este decât un e de ingşe ş s te sne c în ivn st te semn c etoi etoicc D doctoi oc doie se cvine omenior de egi Şi z c dc m gndesc bine i îndetii şi ce dintâi. Oicm i mese este t âs de toi ilosofii ce îi vsc c e n soi de mgi (i-m invct e osoi c s nu o sn eu însmi). D totşi ceşti echei hotsc du
nu o c mes tutor tebio e ume st. Aş neştitori cum sunt i îşi soesc vi e când teolou ce ns tinee Duezeii se mumeşte c o bit iet de egme şi tebie s se rzboisc necontenit c cii şi dchii.
De veme ce ştinee c se oie de rostie dc mi mt ume dec cee cae se dete de e n snt oe zecit mi feicii cei ce fg de oice ştiin şi îşi i det sing cz nt ce n îi s niciodt de izeişte tât tât tim tim ct n înce nc e c s i is s din c c menit mritoior? s ie rect i zmisiie se ce nu misue desvşite sunt cee oi e stnenit ce t ct s e sice snt e mi eicite inte necvânttoe nimee ce tiesc î f oicei ândiei şi n cnosc te egi
ERSMS
decât cele ale irii? Este e lme eo ieţtoe m ericit şi mi rednic decât lin? No e lele cinci simţu c oml d n este rhitect lor c mlt mi ress de vos tr? elic o de o mie de ori mi ine întemet deât cel e e le- g g oso osoii o oş şi i?? lm dim otriv cll El îmte c om tte nenoociile cc
ieş i eşte te e llâng âng e şi se semn c el sim simi ire. re. P Pi iţi ţil l în toil btlo când mântl se teme de şine înângeii se nseţeşte şi mnânc ând î nez doriţ ctoe ainte nect şi n eoi îşi gseşte sâşil sns de iel vrjmaşl ş mşcând ţân lâng stânl s e morte Mi neţi l socotel âiele ce îi resc lbetatea ntenii cre îl înjunghie grjdile în cre este întemniţt ielele bicee hmile chnge ce î chinie şi îl stngheesc mere coodele de tt ell ce îl coleşesc şi îl dsc c zile c ş lte asemenea robii e ce le înd de n oie entr c aşa m e întâml mltor incii ete de zbne l- îms s c o me tâmene Ni oe de o me de or mi dlce dlc e iţ iţ mştelor şi s si ilo lo cce tiesc ricte ăsânduse în oi chemrilor ntr şi iind meninţe meninţ e nnumi umi de c ac acnele nele omenilo? c hidele în în cş cşt t nţţi-le s glicesc cinte le gral o şi eţ ede cm le or iei deodt amecle şi mseţe l iesc imic mi det decât c tote lucrie cete nmi e nt sunt cu mlt mi minnte decât cele e ce rt se strdieşte s le îmooţoneze c odoe de î mt! Di st rcin nm s ostenec ld e ocoşl Lcian care rin metemsihoză s- întt în ilosol itgoa Dup Du p ce trec trect t nn tot elul elul ddee stri şi ost ost ee ând brbat emeie rege sclv eşte c brosc ba chia şi burete din câte şti ş-a t da sema l sârşit c oml este cel ma neericit dine tote animalee cci est sgul ce n se îmac c rora-i soa şi încerc s ias d hotrele e ce i e- s n Mi sune el c ochii si roşti şi .
A!uze A!uz e la apol apologul ogul calul u i ş cerbulu cu de Horu
ELL NEBNE
eşttoii e mi me e decâ n gene şi c când Cice î ece în oc ost mt m cmne dec ptu ndc t ş contne
ghnd nşit înto cocn m dgb decât s noec ş e eo în cne şe câte ntâmi ne de mjde Hoe nee e gândt cm fe c ne când i- cut e to omen rdi Ue e ce - zgt c n mode de îneepcne hzt etet d enooct c ce n dt nicodt e Ajx oi Achie neoz d nte Ş de ce m og Use neeicit n c n mege mnte dect icşg şi şetc entr c n eşe din cânt P şi en c îndânde ct stt t d g e îneet ş cmnte În-de c câ şec omeni m st e ce tât îşi poşt decteecni oşti oşti i itcuatnc cc ndetez sn nşte be be erce omen e ced ze zei.i. D i id d ti titt no îîng ngm mde dec c ştine ete tne te ee e şi ncec e boc rin ee c D nm oiindse cât o te de ot ş s tci t ci e eo o neî neîcec cecând ând s c c e eod odt t ce ce c cee e dce das îmno c i- diit ie or e omen s s decoesc de nenooc nm ce i încerc coâşesc oi m n oosesc d gmeee oc1o şişîi c oi îcec gsesc exemp ce in în si si in e e ii mee mee Pe ze e e e ămât mrito m eici dect cei îndobşte c nmee de oşt smini neghiob şi dobitoci Vi se e c ez d cedez toş c nic ni c n m edn edncc de ceze Mi ntâ ntâii cc nn e e te te de mote cee ce n- in cr N cnoc mutie une conştie nccte sime e tzescdestii i oeni re dsre inedşte ici nsecae nsim ş stgo ce sti o n ote tbt nc de gând eleo cr cr î p ândesc ndesc nnic icii d nd ndjd jda a runi be b e ce e- sosi p nştett Întun cnt p e n îi mânt grjie c asc necontent viţ omnior N sşusc n ei
50
ERSMS
şne c ân geoz o be I dcă e să ne ăm dă teoog tnc când cest ne snt îndens de norocte noroc te s ă se r ro oee m m tte e d săt sătc c f feo eo m snt ş ş nehnte omen c ăt ătător ător eecn t ce m neod dne omen cânteşe og-te o cpă chne ş băre ce e mnce sc z ş nte sem sn mncesc sn e ce cstă n nee ee cne resă făă ncete că ş e şt d câte ee m eesc e sş! Veşnc esei ş mm e n nm c ş eec do dnr cânt âete ş oe bn dr tag dă e ş e o ce ce î nconoă M că î e sne ccăă ze ă î ăt t e m mânt ânt c c sn snr r o ost st de nga osomoela tra mtoor Tocm de s
omen ce n se neeg nc o ă n esc c o n ceş ch e ot e tă ovăăş ndăgesc dezmrdă e ctă de rb î oez e n to estşte e ngăde să fcă ş zcă oşc ă emă de edeă Înteg se feşe să e cnscă en c ână ş dobtocee cee m oose n s ng de e d că e-r sm cma nenov Ş e dret cânt sn e ste cnst ş esecta cc ş nchn zeo c osebe me. Ch sântor de ce tec se da n ân dă neoz n dnte e meg ână colo c n ot nc s
mnânce mn ânce s se me or ssăă se ses sescc ă eo eo ct de ceş.
ELL EBE
Î n ochii o roştii m mre ce decâ fosofi înt în tne necc şş ă h e c cee nn îîii d e bcei îînn jm jm decâ dn dn i ie e Şi n m m deloc e ege gee e o nic nnm m e ge e ice ţeeii n gsesc e de ciir decâ c rose şi neăcte a mând d şiin ose ce neoi eDoti nesc gngşee c deri şi mctoe. n ghiobi echi î des e e în fe ş ch, nedi stânde â şi fcân -e oe voie At şie de e oştio me e c dine mânn i sn singii scei ce nu m Cm a e fi e ne coi d ee ce nimc n mi fmos c d Dge ne Acibide u Pan e zvrş de e zeedă coio din n Nmi e m ot făi c î i c zic fie it cmş ine gi iide î imos i i bui bu iii buu b uu spu pu Prosti se cteşe e f ce e în fet e ce-i g şin cş e când nelet ot Eiide e doă mi c s nă der ş c c s slemensc oi scnd E ştie s fc n negru b ntoce c i e şi do n sn ş gândeşe gândeşe În cid tci u ce se încnjoa îmi e şi c imi n nefeicii ntr c n- e nimen ce ă e că e şe i nr c n nei să rde e ângă e o inguşitoi c e scnd deă D ei să cteo ncone n ace ă fe şi ocmi dn cest ricn g oi îneio de ic s n e găesc en să ndznsc sne de n oc să e câne n strn mă otiesc egio n e ce ade C tâ i mae dec me c e ce scte din ga ibiţio mei oşti n do dei ci ch ocre cee ma limezi ş c n cvân en c e şeang n oso î ds e e ggr raa n ni i n nod od.. A Anc nc câ când nd n jigneşte ji gneşte der derl l
î e ce neinot ce cr n oici, ş zi e- dt d de osti der ă ee nmai oşti To ş feeie încte cm snt eecei ş ecu îngde
52
ERSMS
mlte proştilor şi toe uie merg dese dee se pre ă n i l mijo deât gme şi joi Dr emeie snt tre şirete d e vob sş sundă oznee! Întorândm erie poştio mei dp e şi-u pee t viaţ în vseie şi pteei pses est ume ă s se înspimte de mote s o simt i merg drept în Cmpiile Eizee nde noroitee o setele gust no sânt trândvie ele mi mi destri I dimi aum e mi înţeept om pe e vi- teţi înhiui şi s pune ătri de un dintre nerozii mei. El îşi petree opili şi tinereea znind-se s învee o mie de ştiine erite nesomn mna şi ş i ămân ământr trile ile î i mnân ii ei mi rumoş rumoşii ir viţa
i se tre ea mi mi brie Veşni sr jni mohort i rost dispus nesuerit i însşi şi rât eorli pmânti şi sijit e este doborât de bâneţ şi beşteşgi de tot soil tomai ând trud sa înepe s rodes ş moe o vârst nd eiai omeni înepmorii să trias det vorbd e seătate e easl pentru Deşi nu la re n
trăit niiodat? Cam st ar i mgniil portret al aestui prădat ţlt ţlt Dar ad irşi orăăd broaele di Soa imi nu este mai de plns a nebnia ssţ stoiii r prosti nemrgită se apropi orte de sminteal ori mi degrbă se onnd ea Ce-i nebnl? N-i oare n om mte rătită? D
ELL EBE
3
judeca aste nseamnă să bai âmpii Am să ner să suber şi aeastă motrivie, de n m-ar păsi mzele Argumentu stoicior este din cae aară de iscsit, d dialetiienii, care este măsură să s ă eac eacăă dept oameni cu bun sim, eb ebui ui săsă-şi şi amin am intească tească mc mc ocrae e,Venee , d dă ă Pat Paton, on, a a aăt ătat at ăă d dă ă tai o Veneră n două vorcăiocra două şi dtn Cpidon mpărit n două ies doi Cupidoni Prin umare ar tebui să chibzuiască şi ei ă pot p ot i mai mut mutee nebunii nebunii.. Înadevăr, nu toate smteie suntt ne sun neast aste e A Attmin mineri eri n nar ar i s sus us Hoai Hoai u ă ăzut zu tm m dă dă du cii b bu u ii
şi n-ar i socoti Platon rinre cee mai de seamă bunri ae vieii nebunia poeior, roeio şi ndrăgstiior, iar ybia n-ar i uat dept nebunie toria iosui Enea Există aşadar două euri de nebunie e una dintre ee, ăptură nricoşată a ineuui, o răspândesc pe pmânt cntee Fr de câte ori şi aruncă ngrozitorii şerpi asra inimior muritorior pentr a semna n e porniie ăzboinice, setea neostoiă de aur, dragostea ruşoasă şi neegiuită, pcidu, cestu şi ate tică oşii de soiu ăsta chinuind aoi suetee vinovaio şi suunându-le a caznee remuşi D mai este şi o a doua, pe dea ntreg dieită de rima, hărzită să i ericeasă pe toi muritorii şi izvodită de me Aeasta este un e de duce amăgire are ia n stăpânire suletul, l ace să-şi uite orice nec, tuburare sau amărăciune şi ndă şuvoiu plăceri or Tomai această duce amăgire o penmăa Ccero n sisoea ăe Attis printre darurile de re ale zeior, căci
ea are uteea de alumi ne ae să ea trecem cu vederea neârşite ale acesei Tot pe o reget nespus nrelele oare ce gre pe are şta dotorilor l vindease de cea mai pă ută dintre smintei rămânând de unu sgur n teatr zie tregi, el râdea şi bătea din palme ca şi um i s i ăişat cee mai nostime comedii dn lume, deşi pe senă nu se juca nimi Alte şi dce tai obişnuit a toată lumea prieen bun, so blnd şi pâ ngăditor, nu se mânia pe un sav
e desndase pe cns o stilă Czi prieteni departe de
ERASMUS
-m fc vo m v rnd-m cri ş sn sndd-m m d o c ccr r m c c ic .. Ş g gş ş când gr în cst ch ci c v vd d oo ooca ca ş d dc c smt o o c ids-oc sâpsc s îş mic ş v mmdcn m nvoi d sâz dcc ât c d c cc i i - b b gâ D t m încmt s rtnd c oce cir simţo s a mţi s smintl. Dc de d o orb ginior ş i câ drt mg o s xz în c m jnc sod c şi cm cti n om mizit n v trc d . Dc îns dct cv st f d tb c ş sm ş se por c v dAş sr t m repd v f gosovit c d fim d smti ntâm bno c om c d fic d câd z rgt n mg ş chi c sct o sion meco s d sct mc s- cd e d ogt ş ptc c ş Css Dc smn nbn st soţt ş d vsei cm s â ndobşt dst di şi ci cr sfe d ş ce cr î vec i ov şş d . f t dcât d smnt cÎ d mn rcd mt mŞsâdt cde loc gsşi bn ce âd d t ş s învsc îmn. B ds m râd c inm îmct d n m mc .
D m c câ t tis d m mt so d scântal c ât şt m it do s n sfe d vr c n ş r obâş m sân m s d ns c m dosc s s f e g mât vrn mito c s f îpt c css dd c ş t t dn câ câdd î î ccâd âd îî âd sşo m. O o f d d c n cr n dovc d fe v vit d toţ c zvzc cc n obşit o sfe de ze p cd c cr s mândrşe c nvst- m cdncos dcât Pno ş s gn c cstc cst c mg mg vem vem c fm fmişc işc îş fc c d c c c o goz de ibovnic n-o s socott gnt d nmni cc s s cv cv b b şşii ss tâ tâm m t tro ro b bo o îns însţ ţ..
6
ERSMS
A
nft ceeaşi o inr şi ubitorii vânorii ei me des însemn s sci snet dogi D coui şi tr bezetic câinior Ced c dmec şi suie ces or din rm ca şi cm r fi moc Cât cee oi când e bie s rnşeze vânt! Mcerit boior şi oio ese o deeicire josnic şi diseit demn nmi de ebei dr s ti o fiar ce înc mai mişc st d ocaie nobi şi go rioas pntr eroi Asemene ceremonie se svârşeşte în
I
gennchi c cap dezveit şi cu n ci men cestei îmre juri (ce crim fi s foosşti t!) c evavie şi gesi dinaint tite Toi ci ce i pe a e se adn în jr cri fictoi şi tc mâc minnândse c de cev n şi nemivt de n c ppee cr nemivt cree îî vvoi oi i vzt ddee mi bi bine ne ddee o st de ori Frici muito cri i se ngdie s gus o bcic din vn v p s cest cine mintire c e n ti de gorie nei su . Singu c cu cre se
eg vânătorii împtimii este c se sbticesc ecm firee e ce hituiec şi e mnânc. Cu toe cese n e-i tea scoat sco atee din cp cc n dc o via îm îm r rtesc tesc At soi de icni ce e semn n pin vântoior snt aceia c aci de dmb c1diui drâm ce zidi ridic oc ce-a sicat refac necontenit trtee n cecri şi cercie pte pân ce sfârşii e ezesc c n m nici nde st nici ce mâca Dr ci îi s de vreme ce s bcra bc ratt i îînt ntrreg egii de ce şi şi-a -a dorit? rm vin chimiştii c veşnic in de taine noi ei cec s schimbe natr crurior s tsforme metee şi ct în tot oc o chintesen hmeric pe ce o gsesc niciodat bti de brii ni dci ndejd n-şi cr nici avr av r nici td d i piri piri rodnic nsc nscoc oc zi d zi vro t ncire ce si duc de ns Când n mai d ce s c nci ce mi mic cto junşi sa de emn nu ies din vise or şi se da vis da de ces ces mr mr si sts stsc c şi pe a aiiii a gona dp m miea ce n e-a fost dat or Ir de îi
ELUL NEBUNIE
5
seşte oice credinţ s îmc îndejuns cu umos zc c uui mi jug să i Ş ote chi e e u c n dt omenior o viţ îndejuns de ung ent izbândi înt înt oo semene s sduinţ duinţ ât dese timşii timşii jocurio jocurio de no nooc oc nu şti ştiuu dc dc s sr r cuveni si numr intre suuşi mei E dvt c nu se nimic mi ostesc şi m jlnc decât ircu cre s dedu z de z unt câte uni o e intrt jocul în sânge
încât e bt nm mi troe de cum ud zonitu Aţii churie decând câştguu îş zaulor dobesc cob de stânc noocuu ş scţ în iee go n nurgiu nu e mi rmâne deât s ngşsc şi ei ţi
Dr suet ese înşel e oşice în d el cre i esut oşnegi şi oe înc cu ocherii e vâr îmuţinaţi nsuui Alii co o bi gut jo bine mett le ţent dege degetele tele l ltes tescc e ineva s nc nc zi zi en ei Jutori in în totu sub stânia m d âtodt î cuind trbea ce ea det Fuiior It s şi e uni sunt numi m Vorbsc de c c vsts o ules uehea la başoav cla dsr mi nun ş vr vrjj to torii rii Cu ce l lăăcer u ct nes nesţ ţ nu scult gloat istoriie de do bni cu tm duhuri s istoriie sgo go tu tuii e e du ui şi câ ş ma ât din stea! Bsnuitorul şti c nr decât să o rna cât ot ş orodul î va sobi uvt Nu
5
ERSMUS
credeţi ă că oae noavele aea un bune numa ă alunge urul celor care le u şi asculăorilor lor; ele ma au şi al ro păeaă focul ap ub ceaunl popilor i călgărilor Aemenea nebuni nu n prea osebiţi de ei care ncreân duse orbeşe n sfinţii cei apără e aă puraţi de cele mai dulci nădejd Unul crede că nu va păţi mic ă pee i dacă are norociea ă ăreacă dimeaţa vreo icoaă ori vreo sauie câ casa a Sfnului Criofo Polifemul creşnilor Alul ar jura că va ieş viu şi nevăăma din băălie fiincă a nlţa înaine înain e o ugă fine fineii Va Varvara al eilea ei lea nu e noie n oieşe şe c ă e va
� mbogăi curnd pentru că duce mere la coan fnului Ersm aprinde ceva lumnărele şi moăie nicava ugăciu ni Mai n un ce au chui un Sfn Gheorghe ce le ţe loc i de Hercule şi de Hipoli al pgnilor Îi podobec clul cu paf i hauri scqpe i puin lipsee ă nu i s încine la fel ca i căăreţului pezei ce cec aşa de e că seluijură pe coil lu ca oinioă pelSyx Ce ă mai ic de cei care e buie a de mul pe puerile ulgenţelor că ocoec ipul câ vor rămne purgaoru
ELOIUL EBUNIEI
5
în nee n cn? z d c ş cm cz d cs de el ce s- încez niscv mle închnn e ce le izvod vn şn vvs se -ş âde s s g oose n îş desc nc mi m nc m n dec og slv des f hioh snte d e ng ânee ved ş sâş n c ce âng Hsos? Câ dse hâ dn m âvnesc l e doa cât m âz c tn când n vo miste gs n dş dn l ese ili mi Nm nci d s senc îne bnecee
D ve venn neg neg o o s s s dc dct to o îşi sm smge ge n go goo o gn d momn de gben sânş dn h ş î d n ven e ccc n- euie m m s ced c ş- ci st de ot mrdile ve se ej desbri gâceve bei omori trd înşelcn ş vicleşugu totele ost rscmte de cel golog ş c tâ c tâtt de be c e lu de l cct t.. n oe pânteni mi lovi c e ş r me m e deâ ce ce cd do s ostes ostes znic nm nme e vesee d s şi ole li i se vo deschde? e
60
ERSMUS
sune c ă însuşir însuşirie ie ma ice ae cestor versete aa os t descoeite descoei te d e nim nimeni eni altu altu decât de uunn ddivo ivo u uss ee şot şotiiii.. Mi ut aavgi decât iret îmieitu a ost destu de nechibzuit să se aude cucecuui c ştie ceastă tain ir căugăru iind mai iste decât e - tras e soar. Toate năzbâtiie stea ce zău că m- ace şi e mine s roşesc u ecere nu doa a muime ci chi eoi şi teoogi.
Un obicei a e de aătuea cu cale şi de craghios este acea oivit căruia iece inut îşi aege stu ui Orice am de oc îşi aonu ei care este cstit doar în-un ume e şi c re aa rân rându du ssăău e utei numai ee ui ui un unu u vindec vindecăă duei dueie e de dini atu uşue chnurile emeior ce stu să nască a eie înaoi ucruie ate Şi mai sunt rotectori ai m narior ai ăstoior şi tot şa Dar nam să sârşesc nicicând dcă mă auc să înşir toate virtuie acesto sini atroni. e aă câte unii ce norodu au mai îimulte demute idă mnuni Maica Domnuui cei une însuşii în semăcamai dect i iuui ei ei Dr oare oamenii e cer tcev ceeştio or aărtori în aă de ucruri ce in de Prostie? Zidurie şi chiar botee bi seicior unt u nt îne îneste ste de nenumărte e x oto d i i vvăz ăzut ut vreo vreo dtă e cineva s aduc ducăă rin rinos os e en nuu ccăă a sc scăă at de Po Postie stie ooi i c s- ăcut măcr cu atâtica mi mintos? Unu a ieşit teaăr dintr-un au s-a vindecat rana războinauragiu război acesta muumeşte D omnuuide enu nu amică că în toiuimită utei uat-o a sănătoasa î chi e cât de norocit e atât de vite jesc cestăalt iind us în şeang a căzut din sânzurătoare rin voia nu ştiu cui sânt rieten a hoior şi a utut să-i dea înainte cu jeitu trecătorior Ici se vede oranda vrunui tică os ce sa smus din ghearee justiiei gid din temni d coo cea a unuia ce a zăcut de riguri şi s-a vindecat de la se ă ă călid as ast te e ăcoma docolui ce îş îşmuş muşcă că d degetee egetee că boaa nu -a - a inut mai mut Acesta şşi-a i-a găsit eacu în-o oavă care ar trebuit să-i vină d hac sre jaea nevstei care otează du duă ă banii şşii uda che chetuit tuităă de omană ăstăat ccăăruia i s-a răsat căru sa întors acasă cu caii teeri a triea
ELUL EBUE
6
sveşte reun sfânt fiindc nu şia dat duhul sub drâmătur ni case u un crai ps de un bbat la neasta acs ia ş scpat cu faţa curată cinsteşte amntirea păţaniei Nmeni dar nmen na mulţumt încă cerulu c sa desco
torost d duca pcuta şi mnunata proste pentu car oamnii sar lipsi de toate Dar de ce s m încument în lrgul acestui ocean de superstiţi? De miar fi date dup spusa u Vergu o sut de gur o sut de mb mb ş un gas ga s e e am ş tot naş putea s ter ter mn d istorst despr toat sourle de proste e uiesc pe pmânt Viaţa întrgii creştntţi e pn de o rmad de
aseena nerozi pe care preoţ e încuinţeaz ş chiar e înţin bucuroş de reme ce ştu c o s e aduc fooase! rintre atâţa smntţ s se rdic un înţeept dn acea suferţi ş s e zc p şeau Numa ducând o aţ cumnte veţi fi ferţ de întâmpr nefercte. catee nu le puteţ ispş do prn bani pe ce î dţi preoţir c nepr nr Cutare sau cutre sft a u sub arpa u do de veţi urma plda sa" De cât dulc ăgiri nar ps sutee vorbee acesu om? Cât tuburare nar sca e în onştinţe? Si mai numrm în tagma proştor ş pe ce care în iaţ fnd îşi rânduesc cu mare chbzu înmormântarea voind
62
ERSMS
tâte ăcii tâţi omeni conoi cre î dce e tim
dm tâi cântărei şi tâe ocitoe Ai zice că trg nădede că totă om st e v oosi mormânt ori c e i rşine să moră şu şu or n n i og ogor orât ât c m me e . B chir se ortă c nşte edi dei ş ce cugetă dej oc ş osţe ce treuie să e de oor Tecând n dinte soi e c neni cr e câ eci săiş uit de ite unii de ticăoşi mi oni se dă întrn cu deşrt or titri d no e. Unu este chirie coorâtor din En lt din Bruts treie din ege Arthr şi nici n n tă să roăscă în ot oc st
şi ortrtel stăbniQr. Î şi înşiră necontenit sorător omnic moşio şi sănilor din gură e is nmi nme şi orecl vchi dr cu tot vr or s ede d o oştă om mi tre de c decâ stti cu cr s umă în ne. ns nsăă iu iub br r d sin e jung să ducă un i muţmi muţmit.t. I un ori s găs g ăscc şi neghiob neghiobii c e să cinstscă cinstsc ă smen smene e dobitoce nrod c zei D d c c să d do ccât âtv v id idee din rrând ându u ceor ce ceş ş înt înt miză vţ iu d sn când e îmrăşti eicie ste tot şi mii d chiri osi. Unu urât c n mimţoi se
ELOGL NEBNE
63
c l fl fumos c Niu, ltu s chipui l oil Euc1i fic tas câtv lunii cu compsul, l til ar ps isul lui Hog, chit că ui făcut pu m ică mi mlt cât mgul cl mi oopsit tuă, i glsul lui tot şa sprt şi ipto c l cocoşlui Ali tzii u mi pui crgioşi cât ci pâă cum sut ci c s mpău cu suşii şi talt slugilo, prc p e" ir fi picopsit cul cu l Aş cl ogăş l lui Sc fic tă câd post o istoio şi ţ sc1ii p âg l ca si şoptsc um oilo şi, şi i mi su, fi it s s i ât cu ci mi fimoşi tţi, cci ca c s u tot puta oio si ss or st voi ş d săit m�afr itc c ma şi ga tişti? ş- a : E d h p i dcât s ru a uml d oami amrât giu Aş s tâmp cu ctoii, miciii, oatorii şi oii Cu cât u mai puţn tt cu tâ sut mai pi i, mi uoşi şi mi muţi Şi totuşi ghioii ăşi găsc alţi ghioi ce s-i plu, căci jug c u lcru să fi apo şi si vor ă si ţ o opr poas v plca mi mulţi Nic i vm, spus,clor moitt omio stfsc, proştifiincă după vmcu c tiştii ci m smţi sut totu câţi mic or şi sut lguşiţ d muim, c sr mai ci' s oâscă hri rt Pâ l uă cst doar l-a spu u pr p c o u sp i şişi, i- mi omoi şi l mpuţin juns mtoii Fia fricit cu ul iuii sin u umi iş, ci ci oş şi ţ tgi Egliissfsc âsc cu fumusţ c şi ospţ o Scoţiii cu titlui şi stoşiimui lor, cu gtui d sâg ci popi f oitor şi cu iscusinţ o fr g ispu scostic. Fcii s puă cu poitţ, i piiii s u mi s cu
Soo, c i t şco d toogi tliii cţţi că t fruos şi ocinţ sut umi l o s ţin rt
6
ERSMS
siguru neam car sa smus din înunericu brbariei Şi rinre ei c mai are ac cz de aces duce amgire ocuiorii Romei c viseaz a mrira vechior romani i îi chipui c a mai mas şi or cev din ea Pe venţini îi ac ericiţi nobţe, iar grci gându c ei au nscoci iinţe i c şi ei sun p msura eroior ici. Turcii ca i oa nnumrae namuri barbare car sun rsândie e ei imi din indere mânuui, s aud c nmai creinţa or ese ce adevr i îi risc e creini ca e nişe ereici înriţi Erii i ai şi se leagn cu ndda venirii unui Msia şi pseaz pân aunci legea ui Moise pioii vor s
ac drp ci mai viji rboinici d ume iar nmţii pe lg satur s mai um n pn şi cu şiinţ magii, zicând c i mi vr vrjj iori Ajung d, ăr do şi pa c aţi u cum bira d sine îi mp bacril cui om îm şi uuror laola.
Acas binva ub d s mrg mân n mân cu sora i Lingua, u car s asam ca dou icuri d a. Cci -adv, s e lgui ine s cham iubir de s ia s gâdi trua aora seam inguşe Advra c zill noas no as Liguşira s s ţinu d ru s s numai d c
ELL EBUE EB UE
65
cre d m mre enie cuvânu decâ ucri. Aceşi cre că nu o ş ingşou ş rieenu sincer a cv. e nşeă, duă cm ră ş d dobioceor. e ă ore vren nim care să e mi lgşor, dr şi mi credincios decâ câinee? Dr vever, meşeră în ezmierăr şi oodă reenă bnă omi? Nencrezăori nu m u eme să c ie dn c dor de n i se e c ei roş, igri ce cni şi săbaici eozi sun i roi decâ acese drăgăşe vieuiore. Şiu re bine că m ese şi un soi de ngşie icoasă, de ce mriorii viceni ş bajocorori se sluesc en -şi duce ieire ori rşe neericii seeni Dr soioarea me n ese şa de josnic Născă din îgdină şi bândeţe, şeneseri duce m vru vru decâ srmea osomoră de degb cre vorbeşe Hori şi c cre se
bae p î c. Ea învie crau, ină surăie, ungă npsr, uşureză durere, îmbânzeşe cruzime, ooleşe ri r i,, s scc ă şi ăseză u ubi bire re To To e e dă gh ghes es co coior ior văţtur văţ tură, ă, î ericeşe ee moşnegii ce c e jesc jesc du du ă vr vrem emur uree d e daă ş se secoă riţi, sub chiu de împrumu a
ei, poveţor şi ecţiior e nu îi suăr În-un cuv, e e dă turor enor bun ărere desre ei înşişi e ce se îneme îne me erie rivţi c de doriori sn doi c c se scrină u e au! Aces e de iguşe se regăseşe în bun re în reorică, în medicină şi în înreg oezie. Dn ea izvorăsc desărea ş dce vieţii. vei zice oe că e
I
66
ESMUS
u s te înşi uni mai d c u st s n te înşei. Mae nerozie st s cezi c erica st în ucure însşi. Numai ăea cae neo cm dese e ne oate da muumire. P lume totu st aşa de nedsluşit şi d chimb o c nu s oat şti sigu nimi nimi du cum c îndtir s-au ostit itnii mei acadmicii cei ma uin înumuai dinte osoi. au dac jungi s cunoşti un ucr mi meeu întâm s i se aguba viii ş a icii. Î n sâşit omu st ste cut c eacurile î intrsaz mai tae ca advuie D vi o dovad imde intrai înto biseic a vmea rdicii. Când vobioul e aeac asua vunui uc seos uma s ictiseşte csc moie; dc îns si gaciul (smi i cu ieciun m vu s un rdicatoru)
schmb deodt tonu cm e etec deeoi şi încee s înşire vro itoi rsat toi se trezsc îşi îndat sinaa îi sob cuvintee La e şi cu znicee biseicii
Dc e cistit vrun sânt ce a dus o vi in de eieţii şi a ost cântat d oei - cu cum m a i bu bunn o nt nt Gh Gheog eoghe he n nt tl l Cist Cisto oor or şi decât fâ fânt ntsio aarva rvaa a Petru noo noodu du ii ssee voiînchi închin cu vlavie mai mul şi Pve ui n Iisus însu nsuşi. şi. D n naam s int intru ru acum î n uc ucii mrn mrnte te Întocândum lcei e ca ni riuiesc izil noasr dese ucu nu sunt oa aceea cee mai uşo de dobândit? Cât cazn şi rd nu c chi şi cunoştinee cee mi neînsmnate cum i rguie gamaticii e ând am gea vin d la in nici o ostne şi ne eicşte tot atât
e nu mai mut dcât cunoştina al a lucuilo suneELL NEBNE
67
- ogu-v dc un se gheşe c o bc de snă ânced ce e de î u nsu dn oc d u i s ae boze cu câ î cşor o gusu îngozor mânc se? dc u o ocnă desvârşă îi înoce socu e dos o e mbeoe î oe sân vreo lc l cee? ee? D Dc c o eee eee sl slu u c mo mo e e î aare bbbuu buu e e de o să c ze d Che nu ese e o ş de uu c ş cu Een? Unu e un bou de dou re veunu âzg âzg o o j l lnc nc d d soc socoeş oeşee c es c de Aeles o de eus e us ncer în geşe u veşe ş- dmi nene.
Nu se desă e e decâ ce cre lă o ve e o codoeră de ceso ş nu o gseşe n nic n e nun ş vedncă de udă? Cunosc e nu cre îm o numee ş cre rosă însue du nevesei un se cu dia mne se Cu e oc oc d e ncedino c eu ee eos devre ş d mre Ir eme e e den muu îş bucu ochi ş sueu rvnd cee buc de sclă şi e ca p och d ca d c i os o mare coo L el sou suse o cheui ş îş
pare pare căpent Erasmus face aici aic i aluzie la Thomas Mos Mo s,, Prostia Prostia pretinde pretinde că Moru î poaă că îface grcă ea se cheaă , Senumee Mr
6
ESMS
da bb, cci soaţa îi a a d rcnosctoar ca şi cm cado a a co costat stat o ave. nţi-mi v og dac nrozii d ştra i Paon ca n vd dcât br şi aanţ crio îmca c so ta şi mţmiţi d i nşişi, snt mai in icţi c înţt c is d ştr şi vd ci aşa cm snt! Oi craci i Lian dac ar visa toat viaţa ac vis în ca ra coşit co şit m mnţi nţi d a, a m ai âvnit a atcva? N st nic o dosb n ţţi şi nghiobi ori d s a vna st nmai sr agba co dinti dc nrozi ericia t miat amgr cost mlt apoidindc o îmart c mtmai mţi îi oni. Cciai s tţin bcri n singr n sn advraa desta i n ştiţ ct d ţi a nmr snt ţii? Ba chia s-a ta s n s gseasc nici mca n d smânţ. Advrat c grcii s ad c da ng mto acri a avt şat D z c dac îi ii e toţi a bi mrni n-ai s a nici o jmtat d et ori oat nci o t ti ime me.. a mai de sam dint ade ce i s adc i Bacchs
st doia acea c ang gjie mânti şi nec azril necaz ril D a be beţiv ţiv an s tzşt tzşt ş îî n n dsc iaşi iaşi N st s t ooaa m mt t mai dn er erici iciea ea ca ca o ad adc c i i toio? E îi cnd înt-n soi d bţi srşit, st o înoat ncontnt în-o mar d c şi n cr nimic schmb E îi înc în minimi ciaţi zi, ca n îşi îmat d dct ctorva mntni, ş n s s vd n om isit d baci me. Licoa c ca Bacchs mbbt mrşti zbcim şi vs inimi ndjda şi bcia n cşt toat ţri ns da aor druişt umseţa Mrcr şi mai ra ocţa c îi aj p pţin s s avţasc Jitr n coroan do ca ctova noro cii Mart asct rgi a do amat vrjmaşe şi n îminşt nici n, nici p cat Aoo îi istaz a adsa ci c cat ovaţ a oaco sa Jit
ELUL NEBUNE
6
arc nor lgr, ar Phobs trmt n mp în timp cma Ntn ght gil- d ma mlţ m na dcât c p car îi adc în pot N-am s ma pomnsc p zitţil ctoar ca Plto Dscoda, Pdpsl ş Frgrl, ca st ma dgrab ci dct dvntţ Nmai , Prosta, aşa cm m vdţ, ac pat tto mrtorlor din bnil car zi l acord mai rotjaţlo lor Ş nci n c răslat or chcn, n m mn o când- să spşasc pri jrt dac a tat s-m ac sljba d mlmir c ot dchsl asmt cl ş ânl îmova om c, poind- toţi z
la n sacrc gras, a ctzat s mă las dopat Z clalţ ţn aşa d ml la acs ac c ma bin să- laşi ac dcât să t închin, cci samn c ac oamn vşnc rsz, morocnoş ş gata s-ş asă dn ppn, c c ma cmnt cm nt s t dşmnş dşmnştt aă dcâ dcâ s prtn Vţ cr poa c imi n adc jrt rosii ş n- ridc tml V- mrst ja că m cam miră aâta n coştnţă, madn bă împdcă s mC sp pa t Ş ncdar ma dsc calmaară la oand c m-ar bca dam d tmâ, o tr ţap or n godac min
70
ERSMS
căi omenire eg c toogii c îmi dce < cs ă ş izmio Din entr sân ge sem? omenesc Poe ce se o sdcă tee ei N-ş ve însă icin iinc cre că snt svit îndens e omni cr m ot est tot în inim şi mi s otrivsc în obiceii şi ti. Nici mc sinţior cştini n i se dce n ct ş e s cr. O goză de omni c se pid c o cinstsc Fecio c rind zi n miz m o mânic ţ
icoani s. Dimotriv ce ţini snt ci c încrc si rmz nihăni smrni ş rgost d c dmnzişti. Şi totşi st r i drt chinăcin c mg drt im ttror ocitoilo Olimi şi Rii. C s ac cu n tml N-i or tmll mu ntrg acat aca t m m c m măă ţ la m rţ? rţ? D D c ss- - gs gsii p mân mântt rn locşo ce s n îmi m credincioşii mi ă o şi ot c int c st sti Nici s n mă cdeţi ş d nbnă să-mi dorsc icone şi stti cci şti cât d tr sică
ELUL EBE
7
acestea cistiii adevrate. Noodu âmb şi moic ado stau ia u sântu şi atuci a i ca şi cum aş i dat aar de e ocu meu de cel ce i ine. Toi muritorii vo nu vor sunt statu şi icoe vii î cae mau zugvit e mine N-am deci en ce să izmuies ale zeti e istirea cre i se d în aumite zie ori î cine ştie ce co al mâtuui Fie Phoebus svit î Roos enus î Ciu Junona î Agos Mierv la Atea Jute e Olim Netu a Tret Pria Lamsac Ce-mijerte as mie ac umea u înceteaz ceas de ceas cu mult maireus de ceesmi careaduc ut nunghiate e taee acestor ziti?
e va sue te c î ce am gr se găseşte mi multă neruşinare decât adevr D haidei aruncm o ivire su veii oameior şi ve vee şi cât îm îmii sut eeii de îdato i şi ct m cistesc atât cei mai ecum şi cei mrui N - s iau e d toate triecăci ar i cuat iedee de vreme. Am sşivobesc numai d cee maioae oebite du car se oate udeca esu. De c a uc s cetez viaa rostimi câ c âd imei nu se îdoeşt îdoeşt c ttot ot o u acesta ine tegme umi de mie? inte ei ro îmbac atâtea oe eurite cor um soeşte e z c tece c o mie Democrii bi utea biciuiasc tote neghiobiie or. aceast mie de Democrii dc a i cu utin s existe r utea i şi ea în mute chiuri btaia e oc a uui no Democrit Nici nu ai utea cede câ î desat şi îi veseesc z de zi acşti acş ti omulei zei Din zo zori ri a cin ocuitori ocuitoriii Olimuui îşi ac de ucru cu treburi se seioa ioase se i sat saturi uri c re se re schimb ad schimb ades esea ea cer certu turi ri şi ciu ciule lesc sc uechea uechea llaa gciu gciunile nile ce le sunt hărăzite. du ce aburii ectarui i s-au urct a cap şi u mai unt st s umeasc ucri de seam ei se c v Olimuui se aşeaz bişo acoo şi se uit l ce se ece e mânt bucuru-se de cel ai hiu dte sectacol. Zei emutori ce comedie ce muime esi de nt n tr rii ddee toate cu cuorile! orile! Şi ştiu rea bi bie e ce g gsuiesc suiesc eo eore reee m alătur uneori zeilor aceast etrecere
2
ERASUS
Un u se deşte d o eeş Unu eeşc c şi goste ui soeşt soeştee e msu ce e esinge At se înso i degb cu zse, ecât cu t ci vzi n bbt e vâr sgu sini au soi, dincoo tu care o geozşe ş de t c n-o sca di ohi o ciit Câte unu, crcat moe uiva aroiat, ace i sune mie d zni şi tet bocitoare a s joac omdia duerii Coo, unu a crui iim râd la asnea as nea âm âmrr s sdi sdişt şt din ut uti i s ri rist st i,i,
d cum sunau greci greci , ă cm p momtu c. M a dee îţi se un mâncu c îi d i utimu goog ca s-i mpl ântecul, ântecul, e ent ntru ru ccaa oi s nu m i aib ni niii uu ce bea a, oi vreun lnş are îşi gseşte riirea in în
ândvi şi so Unii îşi as ebui o deo şi se du esteca s me bine ce ale veinuui Unii, îmrumutând bni -şi te datorii, s ced bogţi, deşi îi ândet ina gcitul ce rieşte c un ic c s-i îmbogeasc moşten moşt enit itoori riii guţtoru nstu ec m în cuta unui cştig uor, dar nesigur şi îşi s a chreu vturio şi valuior c, oda ierdut, va si înoia tot auru dinviaţa lueeDincoc tu carenu s i-o duc cut norocu în rzboi în loc s du un tri iniştit şi tihnt acs Dcoo, âţiva visez s se îbogesc este not mbobodind un bătrâ lisit moştnitori Alţii, în acelaşi
E NBE
7
sco e s e eei e vue. D e deste en z c ş nt înş de cei e e voau â ân o o g e so so e sin şi onic es ee e a neguto o. tân eeu de â pati s câtiguui ei şo osto
es î cele i udae churi Minna, seuu, utul, înşena ş ungşea e luzes îneaga via D ast nu î îmidc se ead i presus ae d toi eili oaeni Şi nu un snugaşi guşito îi blagosloves a obşte cu nue de inste, a s le smulg o pr din galeni srânşi e i tt de tclose
În al o se zes oamn oamnii ccaae , du plda şoli lui itagoa, sunîncredin c toate bunu sunt omune ş îş însşes ustr de conştiin oice luru, a aoi crd au aelaş det s stâneas reum dă la i imit moştenir Singura bogţie a ltora ste ndejd se viez pnii d oo pn oo şş nu le ebui ebuiee a a mult ssăă iie eţi eţi Ma sunt amni cae as nau e mn, dar se strdues s r strii eolal str eolali i nu îşi mn mntui tuiee avu avuul ul t ai z z pşte, all îl gdeşe în e şi hi esta oteşte dregtori, estlt
7
ESMUS
nuş gsşte mulume mulume decât în sngutte cml. u omen se târsc n ibnle lândse c h cne s
ume m tr desg decto ui ce î m şi ctu lu c t duce de ns. C se ne de o zmei dncoo s coc vo t m. Uni se duc c s se treb l Ieuslm l Rom or sântu Icob de Comosel ş îş s nvs ş coi sij. Pe scut dc s e lun şi te- u c omenesc i s e n no de muşe ş tânri a se ct se bt îş întnd ccne se eluesc se vselesc c nebun s nsc s rbuşsc şi mo. Nc nu se ote înhui câ orot câte rmântr şi ielşt de tot so lejueşte e globul mântsc omu cest vett neînsmt ca de-bi ot ndjdu o c de v b şi cest meu medut d zboi cum ş de cete ee cre bânue şi ustes sle. D şînhohote tot de cu sur d msur ş ş ds met şeze s d Dmoct m dc m-ş ş cum s nş toe eluile d osi ş u sândt în norod Aş c m s m oesc su co c îş ot rntr omen msc îneeciuni lrg du cee c numesc e mu de u. o încee cu dsc1i d grmtc. Aceşt i neîn uto m lnci mi de lâns şi m oo s de doos zei dc u nu ce ş ln pn-un nume e de smntl nevonl ste or dlicr Veşn hu de chnue cl m gozve de oe ş snoş nu îş sesc m niciodt şcoe ce sresc mi eede det gee ş temni ş trudes ân
View more...
Comments
