NUME DOMENIU
2
NUME DOMENIU EXPO
ENREG ENERGIA REGENERABILĂ® • 06-08/03/2013
PV PLATFORM ROMANIA - O INIŢIATIVĂ PENTRU SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII SECTORULUI FOTOVOLTAIC DIN ROMÂNIA REECO organizează între 06-08 martie 2013, la Expo Arad Internaţional, prima ediţie a PV Platform Romania, punctul de întâlnire nr. 1 pentru experţii din domeniul fotovoltaic. Evenimentul va avea loc în paralel cu târgul ENREG ENERGIA REGENERABILĂ®, cel mai mare târg de energie regenerabilă şi eficienţă energetică în construcţii şi renovări din euro regiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa. Iniţiativa de a organiza un eveniment dedicat energiei solare se datorează importanţei pe care aceasta o are în momentul de faţă atât în România cât şi la nivel global. Datele oficiale arată că în 2012, sectorul fotovoltaic a produs module care au avut o capacitate cumulată de 11 GW, o cifră considerată record de către specialişti. România a devenit o ţară atractivă pentru implementarea de proiecte fotovoltaice datorită creşterii constante a nivelului de radiaţii solare din ultimii ani şi datorită caracterului constant de dezvoltare a acestui sector, fapt care a creat siguranţă şi a garantat succesul proiectelor implementate de către investitori, atât cei din România cât şi pentru cei străini. O serie de proiecte de instalare a unor parcuri fotovoltaice au fost demarate la începutul acestui an, unul din ele fiind în judeţul Arad, în localitatea Sebiş. Proiectul presupune realizarea unui parc fotovoltaic pe o suprafaţă de 200 de hectare, cu o investiţie de 100 de milioane de euro şi 317.000 de panouri montate cu o putere totală de 65 MW. Potrivit investitorilor acesta va fi cel mai mare parc fotovoltaic din România şi unul din cele mai mari din Europa şi va fi funcţi-
4
onal la capacitate maximă începând cu vara acestui an. Anul acesta târgul va găzdui 100 de expozanţi din 10 ţări de pe 2 continente, care îşi vor expune produsele şi serviciile pe o suprafaţă expoziţională de 2500m². Importanţa energiei fotovoltaice şi interesul investitorilor în acest sector este evidenţiat şi de numărul mare de expozanţi prezenţi în cadrul PV Platform Romania. Peste 60% din numărul total de expozanţi sunt din domeniul energiei fotovoltaice şi vor putea fi găsiţi mai uşor de către vizitatorii de specialitate, datorită amplasării standurilor în hala A şi C din cadrul Expo Arad Internaţional. PV Platform Romania, punctul de întâlnire nr.1 pentru sectorul fotovoltaic din euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, va fi gazda conferinţei şi workshopului de 2 zile, 6-7 martie 2013: PV Platform Romania - Changes & Risks. În cadrul conferinţei vor susţine prezentări personalităţi importante din domeniu. Printre referenţi la conferinţă se numără dl. Zoltan Nagy-Bege - director general, departamentul reglementare în domeniul eficienţei energetice, ANRE România, Silvia Vlăsceanu - director general Asociaţia Companiilor de Utilităţi în Domeniul Energetic ACUE, România şi reprezentanţi ai unor companii de prestigiu din 7 ţări europene: Ungaria, Serbia, Bulgaria, Italia, Austria, Republica Cehă şi România. Aceştia vor trata subiecte ca: piaţa de PV în Uniunea Europeană; tehnologia PV pentru viitor; situaţia pieţei în România; cadrul legal şi financiar pentru parcurile fotovoltaice din România şi inginerie, construcţii, probleme tehnice.
Până în prezent evenimentul este sponsorizat de 7 companii importante din sectorul energiei solare: ET Solar, Hategan Low Office, IDEEMASUN, Meca Solar - Proinso, Producţie Energie Verde, Rödl & Partner şi Solanna Investment. PV Platform Romania va găzdui pe lângă conferinţa de 2 zile, workshop-ul Academia AREL/ Fotovoltaice - Sesiunea de primăvară ENREG 2013, organizat de Asociaţia Română a Electricienilor, pe data de 8 martie 2013 şi Forumul Specialiştilor PV. În cadrul workshop-ului organizat de AREL, vor avea loc discuţii despre: Mentenanţa instalaţiilor fotovoltaice; Sistemele fotovoltaice rezidenţiale. Hobby sau o nouă oportunitate?; EPC-urile: soluţie sau frână în calea investitorilor? Şi altele. Pentru mai multe informaţii despre ENREG ENERGIA REGENERABILĂ®, puteţi
vizita website-ul târgului www.enregexpo.com Contact şi informaţii: REECO RO Expoziţii S.R.L. B-dul. Revoluţiei, Nr. 96, Ap. 4, 310025 Arad Phone: +40 (0) 257-23099 - 9 Fax: +40 (0) 257-23099 - 8
[email protected] www.reeco.ro Despre Grupul REECO: Organizatorul, REECO RO Expoziţii, face parte din Grupul REECO cu firma mamă în Germania şi filiale în Salzburg, Austria, Varşovia, Polonia, Budapesta, Ungaria şi Arad, România. Din 1997, aproximativ 50,000 de experţi din 70 ţări participă la târgurile şi conferinţele organizate de REECO. Găsiţi mai multe detalii pe www.energy-server.com
EFICIENŢĂ NUME ENERGETICĂ DOMENIU
ENREG ENERGIA REGENERABILĂ® • 06-08/03/2013
AL V-LEA TÂRG INTERNAŢIONAL PENTRU ENERGIE ÎN TRIUNGHIUL DE FRONTIERĂ ROMÂNIA, UNGARIA ŞI SERBIA Program conferinţă 06 - 08/03/2013 Expo Arad Internaţional, Arad
Conferinţe & Workshopuri Biogaz Joi, 07 Martie 2013 Biogazul. Tehnologii de obţinere şi importanţa acestora pentru dezvoltarea durabilă În cadrul conferinţei susţinute de AEBIG, ARM, USAMVBT, Universitatea Politehnica din Timişoara se vor întâlni experţi şi persoane cheie a discuta teme precum: RESGAS 2011 – Proiect transfrontalier de succes, Tehnologii aplicate sau în curs de aplicare în România, piedicile întâmpinate de cei care încearcă să aplice tehnologia biogazului în domeniul agro-industrial, Posibilităţi de valorificare energetică a deşeurilor organice din industria de pielărie cât şi subiecte legate de tehnologii, producţie şi planificare. Energie din lemn Vineri, 08 Martie 2013 A V-a Conferinţă Internaţională: Energia din lemn în România Ajunsă la a V-a ediţie organizată în vestul României, Conferinţa Internaţională Energia din Biomasă îşi propune anul acesta să se concentreze pe oferirea de exemple concrete şi soluţii viabile de implementare a unor proiecte de producere a energiei folosind biomasa, de către Unităţile Administrativ Teritoriale din România. În acest sens, vom prezenta experienţa concretă a unor comune din România în realizarea de astfel de proiecte, experienţă ce poate servi oricăror comune ce doresc să îşi crească independenţa energetică în viitorul apropiat. Hidroenergie Vineri, 08 Martie 2013 A V-a Conferinţă Naţională: Microhidrocentrale - prezent şi viitor în România Informarea investitorilor despre statutul actual, reglementările şi posibilităţile de finanţare pentru microhidrocentralele din regiunea de sud-est a Europei a devenit o necesitate. Prin urmare, A V-a conferinţă internaţională: Microhidrocentrale - prezent şi viitor în România păstrează tradiţia din ultimii ani şi va aduce sub acelaşi acoperiş experţi şi persoane din domeniul microhidroenergiei din România şi Europa. Academia AREL/Fotovoltaice – Sesiunea de primăvară ENREG 2013 Vineri, 08 martie 2013 REECO în colaborare cu AREL organizează pentru a treia oară workshop-ul: Integrarea energiilor regenerabile în soluţii inteligente, pe 8 martie 2013, pentru a crea un punct de întâlnire pentru producători şi experţi care să discute probleme legate de elaborarea studiului de fezabilitate pentru un parc fotovoltaic, testele de performanţă ale unui parc fotovoltaic, mentenanţa instalaţiilor fotovoltaice, sistemele fotovoltaice rezidenţiale şi multe altele.
Energie gratuita de la soare combinata cu energia obtinuta din biomasa.
Manifestări conexe IBEF - International Business Exchange Forum Miercuri, 06 martie 2013 Experţi din Serbia, Ungaria şi România se vor întâlni la acest eveniment şi vor discuta probleme legate de energii regenerabile şi posibilităţi în această euro regiune. Dacă sunteţi interesat de energiile regenerabile în această euro regiune şi doriţi să aflaţi mai multe despre posibilităţile pieţei, înregistraţi-vă pe site-ul www.enregexpo. com sau prin acest pliant şi participaţi gratuit! Business matching Miercuri-Vineri, 06-08 martie 2013 IPA SA şi RO 4Enterprise Europe vor adăuga o nouă dimensiune vizitei dumneavoastră la târg, şi aceasta prin organizarea unui eveniment de brokeraj în perioada 6-8 martie 2013, în cooperare cu REECO RO EXPOZIŢII S.R.L. Evenimentul se va concentra pe întreaga gamă a energiilor regenerabile şi a eficienţei energetice în construcţii şi renovări, oferindu-vă posibilitatea de a întâlni potenţiali parteneri de cooperare. PV Platform Romania Miercuri şi Joi, 06 şi 07 martie 2013 Piaţa într-un singur loc! Sectorul energetic fotovoltaic din România are un potenţial de creştere în Europa, datorită legislaţiei care oferă investitorilor în acest domeniu 6 certificate verzi pentru fiecare MWh instalat până pe 1 ianuarie 2014. Acesta este unul din sectoarele în care se investeşte din ce în ce mai mult, iar România este văzută astfel, ca următoarea ţintă pentru demararea de proiecte fotovoltaice. Târg Între 6-8/03/2013 PV Platform România îi aşteaptă pe cei mai importanţi lideri de afaceri la un târg de înaltă calitate pe un spaţiu expoziţional mai mare de 2000m în cel de-al treilea ca mărime centru de afaceri al României. Oraşul Arad este un loc ideal pentru organizarea unui târg datorită poziţiei sale în România şi sud-estul Europei: 5 capitale se află în vecinătatea sa pe o rază de 500 de km: Belgrad, Budapesta, Viena, Bratislava şi Sarajevo, având o infrastructură puternică care dispune de autostrăzi. PV Platform România creează calea şi puntea de legătură între investitorii români şi cei internaţionali prin intermediul structurii complexe a evenimentului şi a posibilităţilor de networking. Conferinţă În cadrul conferinţei internaţionale de 2 zile PV Platform România – Changes & Risks participanţii pot interacţiona şi discuta cu lideri din domeniu, cu privire la ultimele trenduri la nivel European, cu privire la noutăţile din legislaţia românească; pot primi exemple din practică despre dezvoltarea companiilor multinaţionale şi pot vedea o perspectivă compactă asupra pieţei fotovoltaice din România. Printre vorbitori se află Zoltan Nagy-Bege, Director ANRE, Silvia Vlăsceanu ACUE, reprezentanţi ET Solar, Ravanno, mecasolar, PROINSO, Solanna Investment, IDEEMASUN energy, PEV şi mulţi alţii.
50% DIREKT
50%
INDIREKT
Constructia patentata a colectorului CPC, poate exploata lumina , la unghi de incidenta mic , prin urmare panoul functioneaza la randament ridicat pe intreaga perioada a zilei , atat vara cat si primavara toamna si iarna
Tehnologie solara Tehnologie biomasa Tehnologie de acumulare Tehnologie preparare apa calda
[email protected] www.solarfocus.ro 5
NUME DOMENIU LEGISLAŢIE
ADUNAREA UE A REPREZENTANŢILOR LOCALI ŞI REGIONALI - BRUXELLES, FEBRUARIE 2013
ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE – O PREZENŢĂ MAJORĂ DUPĂ 2020: PLANURILE ORAŞELOR ŞI REGIUNILOR EUROPEI
Comitetul Regiunilor (CoR) a invitat UE să înceapă să îşi stabilească obiective dincolo de orizontul anului 2020 şi să se angajeze să elaboreze o strategie pe termen lung prin care energia din surse regenerabile să devină cu adevărat competitivă şi o reală sursă de energie alternativă în anii viitori. Autorităţile locale şi regionale europene au prezentat propuneri privind un program de sprijin pentru energia regenerabilă, susţinând că aceste obiective pot fi atinse numai prin adoptarea unei abordări coordonate la nivelul UE, corelate cu asigurarea unor investiţii solide. Aceste planuri au fost propuse în avizul „Energia din surse regenerabile: o prezenţă majoră pe piaţa energetică europeană”, prezentat de Witold Stępień (PPE-PL), reprezentantul regiunii Łódzkie, şi adoptat în timpul sesiunii plenare a CoR din 31 ianuarie.
În condiţiile în care statele membre s-au angajat să ia toate măsurile necesare pentru ca energia din surse regenerabile să reprezinte, până în 2020, 20% din mixul energetic, CoR a sprijinit Comisia Europeană în demersurile sale pentru lansarea dezbaterilor şi analizarea planurilor pentru perioada de după 2020. Comitetul a solicitat o revizuire deplină a strategiei UE privind energia din surse regenerabile pentru perioada de după 2020, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la faptul că planurile actuale au o viziune pe un termen prea scurt şi subliniind necesitatea tot mai stringentă de a se adopta o abordare mult mai consecventă în vederea asigurării unui sector energetic cu adevărat sustenabil. CoR susţine că este necesară o strategie europeană comună, în care să se recurgă cu prudenţă la subvenţii şi să se optimizeze utilizarea cooperării regionale pentru a încuraja statele membre şi autorităţile locale să rămână pe drumul cel bun. De asemenea, Comitetul propune ca UE să analizeze posibilitatea ca până în 2050 să se bazeze în proporţie de 100% pe energia din surse regenerabile.
99th Plenary Session of the Committee of the Regions © Committee of the Regions / Wim Daneels
6
Witold STĘPIEŃ, Marshal of the Łódź voivodship (PL/EPP) © Committee of the Regions / Wim Daneels Witold Stępień: „Întrucât în viitor sursele regenerabile de energie vor avea o pondere considerabilă în mixul energetic al consumatorilor din societatea europeană, este de o importanţă crucială să se asigure dezvoltarea lor coordonată. În plus, nu va fi posibilă o creştere însemnată a ponderii surselor regenerabile de energie, decât dacă se vor îmbunătăţi programele actuale de sprijin. Elementele-cheie ale evoluţiei viitoare a surselor regenerabile de energie vor presupune existenţa unor programe coordonate de subvenţionare
pentru a sprijini investiţii care să permită exploatarea pe o piaţă competitivă, creşterea rolului regiunilor în distribuirea fondurilor alocate pentru a sprijini energia din surse regenerabile şi crearea de centre de energie din surse regenerabile pentru a permite transferul de cunoştinţe de specialitate locale”. Comitetul a prezentat propuneri pentru realizarea acestor obiective ambiţioase prin derularea unui program de sprijin paneuropean care ar necesita in-
LEGISLAŢIE ginea energiei din surse regenerabile. Graţie contribuţiei colegilor mei, sugestiilor pe care le-au făcut şi dezbaterilor constructive pe care le-am avut la şedinţele CoR, documentul cuprinde o perspectivă amplă şi prezintă nevoile şi aşteptările locuitorilor tuturor regiunilor europene şi, în acelaşi timp, reflectă strategia Regiunii Łódzkie, care consideră energia din surse regenerabile drept un element crucial al strategiei sale de dezvoltare”. Dezbaterea este stimulată de obiective mai generale ale UE privind combaterea schimbărilor climatice, asigurarea securităţii energetice europene şi realizarea independenţei energetice de sursele externe.
99th Plenary Session of the Committee of the Regions © Committee of the Regions / Wim Daneels
vestiţii din partea UE şi reducerea subvenţiilor pentru combustibilii fosili. Sistemul de sprijin pentru energia din surse regenerabile ar trebui să includă: »» crearea unui fond paneuropean pentru a sprijini sursele de energie regenerabile; »» coordonarea la nivel european; »» creşterea rolului regiunilor; »» gestionarea pe mai multe niveluri a programelor; »» furnizarea de subvenţii; »» dezvoltarea infrastructurilor pentru îmbunătăţirea reţelelor de electricitate şi pentru reţelele inteligente; »» distribuţia echitabilă a cheltuielilor între statele membre ale UE. De asemenea, Comitetul atrage atenţia asupra faptului că nu ar trebui subestimată nici importanţa cooperării transfrontaliere şi interregionale. Pentru creşterea accesibilităţii energiei din surse regenerabile sunt necesare investiţii considerabile în infrastructură – în sensul îmbunătăţirii reţelelor de energie. Deseori, sursele de energie regenerabile nu sunt situate în proximitatea consumatorilor finali, astfel că este necesar să se asigure de urgenţă investiţii pentru extinderea distribuţiei. În acelaşi timp,
CoR susţine că este important ca în regiuni să se combine diferite tehnologii de energie din surse regenerabile prin aplicarea tehnologiilor de reţea inteligentă, asigurându-se echilibrul dintre ne-
instalaţiile, fiind în acelaşi timp esenţial să se încurajeze apariţia „prosumatorilor” – consumatori care produc energie pentru uz propriu. După adoptarea avizului, Witold
Informaţii suplimentare: »» Proiectul de aviz al lui Witold Stępień (PPE-PL) „Energia din surse regenerabile: o prezenţă majoră pe piaţa energetică europeană” pe www.cor.europa.eu
Joaquín Almunia, Vice-president of the European Commission and Mercedes BRESSO, 1st Vice-President of CoR © Committee of the Regions / Tim De Backer voile locale de electricitate şi producţie şi, astfel, crescând securitatea energetică a regiunilor şi reducând dependenţa de importurile de energie pe distanţă lungă. Totodată, ar trebui analizat rolul important pe care îl deţin micro-
Romeo STAVARACHE, Mayor of Bacau municipality © Committee of the Regions / Tim De Backer
Stępień a declarat: „în calitate de raportor, mă simt onorat că am avut ocazia de a colabora cu alţi reprezentanţi ai regiunilor europene din cadrul CoR pentru a crea un document care va exprima poziţia comună a regiunilor europene pe mar-
Comitetul Regiunilor Comitetul Regiunilor este Adunarea UE a reprezentanţilor locali şi regionali. Misiunea celor 344 de membri din toate cele 27 de state membre ale UE este de a implica autorităţile locale şi regionale şi comunităţile pe care acestea le reprezintă în procesul decizional al UE şi de le informa cu privire la politicile UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au obligaţia de a consulta Comitetul în domeniile politice care privesc regiunile şi oraşele. Comitetul se poate adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacă drepturile sale nu sunt respectate sau dacă este de părere că o lege a UE încalcă principiul subsidiarităţii sau nu respectă competenţele regionale sau locale.
Vizitaţi site-ul CoR: www.cor.europa.eu
7
POMPE DE CĂLDURĂ
TEHNOLOGIE E.V.I. PENTRU SPAŢII REZIDENŢIALE ŞI INDUSTRIALE
SISTEME DE POMPE DE CĂLDURĂ
ITALIA
P
ompele de căldură sunt recunoscute ca făcând parte din categoria surselor de energie regenerabilă, aspect important luând în considerare protocolul de la Kyoto care are ca ţintă reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 până în 2020. Prin Directiva Europeană 2009/28, Parlamentul European a adoptat o nouă politică în ceea ce priveşte energia regenerabilă, fixând ca ţintă obţinerea a minim 20% din necesarul energetic al UE din surse regenerabile până în anul 2020. În Uniunea Europeană, ponderea semnificativă în consumul energetic o au încălzirea şi răcirea, cu 40% din totalul energetic. Considerând toate aceste aspecte la un loc, avantajele pompelor de căldură pot fi sintetizate astfel: »» lucrează cu zero emisii, producând energie curată »» reprezintă cel mai modern sistem de încălzire / răcire, fiind o sursă regenerabilă »» absorb din natură energie gratuită: din aer, apă sau sol »» sistemele cu pompe de căldură pot asigura funcţii multiple: încălzire, răcire, ventilare, dezumidificare »» prin dimensionare corectă, reprezintă soluţia de încălzire cu cele mai reduse costuri de operare. Pompele de căldură, prin sisteme de încălzire / răcire prin pardoseală sau pereţi, asigură un confort ridicat, căldura radiată având temperatură joasă, nu produce antrenarea curenţilor de aer sau al prafului. Eficienţa pompelor de căldură HIDROS Avantajul principal al pompelor de căldură îl constituie faptul că sunt capabile să producă mai multă energie (termică) faţă de cantitatea de energie (electrică) necesară funcţionării lor. Eficienţa lor este măsurată prin COP, raportul dintre energia termală furnizată şi energia electrică absorbită necesară funcţionării. Coeficientul de performanţă variază în funcţie de tipul pompei şi condiţiile de lucru.
8
Vaporii reci reduc temperatura gazului comprimat, permiţând compresorului să atingă un nivel al presiunii mult mai ridicat comparativ cu un compresor tip scroll într-o singură treaptă. Răcirea suplimentară a lichidului produce o creştere a capacităţii de evaporare. Această tehnologie generează un raport mai mare de presiune între presiunile de condensare şi vaporizare, cu performanţe semnificativ crescute. Utilizând această tehnologie, pompele de căldură Hidros reuşesc să producă apă caldă menajeră la 65 °C în condiţii de temperatură exterioară de -20°C. Diagramele acestui proces sunt prezentate mai jos:
Tehnologia EVI (Enhanced Vapour Injection) Pompele de căldură LZT, WZT, WWZ şi LWZ Hidros folosesc compresoare EVI, o metodă versatilă de a îmbunătăţi capacitatea şi eficienţa sistemului. Tehnologia EVI presupune injectarea agentului frigorific aflat în stare de gaz, în mijlocul procesului de compresiune, un proces ce măreşte considerabil capacitatea şi eficienţa. Fiecare compresor scroll utilizat în pompele de căldură lucrează similar cu un compresor în două trepte, răcirea realizându-se între cele două trepte. Procesul porneşte în momentul în care o parte din lichidul din condensator este extras şi expandat prin valva de expansiune. Amestecul lichid / gaz aflat la o temperatură scăzută, astfel produs, este injectat în schimbătorul de căldură care are rol de prerăcire. Lichidul se evaporă, vaporii rezultaţi fiind supraîncălziţi. Vaporii supraîncălziţi sunt injectaţi într-o treaptă intermediară de compresie.
P m+i Pi
i Pm
h
P (presiunea) h (energia)
POMPE DE CĂLDURĂ
Hidros Italia produce pompe de căldură pliate pe necesarul fiecărui proiect rezidenţial sau industrial, în gama de produse regăsindu-se trei categorii: 1. Pompe de căldură aer - apă: sursa este aerul, acestea au avantajul că pot fi utilizate în orice locaţie, însă şi dezavantajul că la temperaturi exterioare sub 0°C dezvoltă gheaţă pe schimbătorul de căldură, fiind necesară încorporarea unui sistem de degivrare. Pentru ţările europene, se poate estima energia absorbită de acest sistem de degivrare cu gaz cald ca fiind intre 5 şi 13% din totalul căldurii produse.
constant, capacitatea de încălzire nefiind afectată de variaţiile de temperatură ale mediului exterior. Pompe de căldură de adâncime: modelele WZH, WHA.
+60°C
WHA
Tipuri de pompe de căldură Hidros:
C.O.P.≥5,1
Pompe de căldură aer - apă: modelele LZT, LZA, CZT, split: WZT.
LZT
-20°C +43°C +65°C
E.V.I. C.O.P.≥4,1
Pentru a realiza alegerea corecta a unei pompe de căldură, trebuie avute în vedere detalii legate de tipul construcţiei pe care o va deservi, utilizatori, zonă geografică, valori de temperatură apă/aer dorite. Soldec vă pune la dispoziţie o varietate de soluţii pe sisteme cu pompe de căldură Hidros S.p.A Italia, adaptate cerinţelor oricărui beneficiar care doreşte o investiţie pe termen lung în tehnologii regenerabile de ultimă generaţie, atât în sectorul rezidenţial, cât şi industrial. Pompele de căldură Hidros au capacităţi de până la 660 kW, funcţionând în intervalul temperaturilor exterioare -20 ÷ + 40 °C, producând apă caldă menajeră de maxim 65°C. Pentru o funcţionare optimă, recomandăm sisteme complete cu pompe de căldură, având în componenţă accesorii precum: rezervoare de stocare a apei reci/calde, boilere, rezervoare tampon, schimbătoare de căldură, staţii pentru producerea apei calde instant, sisteme de control, dezumidificatoare pentru tavan şi alte componente, toate fiind dimensionate cu ajutorul soft-ului Hidros, lucrând eficient împreună şi formând un sistem complet, fiabil şi eficient.
Pompe de căldură WHA, cu capacităţi între 51,7 şi 170 kW încălzire. 3. Pompe de căldură hibrid: acestea sunt pompe tip aer - apă, însă încorporează în plus un schimbător de căldură suplimentar. Practic, îmbină cele două variante, oferind costul redus şi instalarea uşoară a pompelor aer - apă, reuşind eficienţele crescute tipice pompelor apă - apă. La temperaturi crescute, pompa lucrează ca şi o pompă aer - apă, la temperaturi scăzute, ca şi una tip apă - apă. Utilizând cele două sisteme, se poate obţine un raport excelent între costuri şi performanţă, cu un C.O.P. îmbunătăţit cu 12% în cazul temperaturilor scăzute (între 0 şi -10°C). Pompe de căldură aer - apă: modelele LWZ, WWZ
WWZ
-20°C +43°C +65°C
E.V.I. C.O.P.≥4,1
Pompe de căldură LZT, cu capacităţi între 10 şi 213 kW încălzire. 2. Pompe de căldură de adâncime: »» apă - apă: sursa este apa, astfel performanţa sistemului nu va fi influenţată de condiţiile climatice externe. Dezavantajul acestui tip de pompe este faptul că apa nu este întotdeauna disponibilă.
»» geotermale: sursa este energia stocată în pământ, fiind absorbită prin tuburi ce conţin un amestec de apă şi glicol. Tuburile se pot amplasa fie orizontal (la adâncimi de 1÷1,5 m pentru a evita variaţiile de temperatură) sau vertical (adâncimea lor ajungând la 100 m pentru a obţine în medie, câte 5kW per tub). Acest tip de pompe au avantajul unui C.O.P.
Director tehnic Dr. ing. Mădălina CIOTLĂUȘ
WWZ/SW6 4 PIPES VERSION.
Pompe de căldură LZT, cu capacităţi între 14 şi 106 kW încălzire.
SC SOLDEC SRL e-mal:
[email protected] www.soldec.ro 0264 588322 / 0212 258322 0740 775696 Cluj Napoca: Str. O. Goga nr. 29 Bucureşti: Str. Ghimpaţi nr. 19A
9
• Instalaţiile din domeniul energiei eoliene din UE efectuate în 2012 nu reflectă impactul negativ semnificativ asupra pieţei, incertitudinea politică şi a reglementărilor care au afectat întreaga Europă încă de la începutul lui 2011. Turbinele instalate în cursul anului 2012 au fost, în general, permise, finanţate şi comandate înainte de declanşarea crizei, alimentată de destabilizarea cadrelor legislative privind energia eoliană. Stresul resimţit pe multe pieţe Europene de-a lungul lanţului valoric al industriei eoliene va fi resimţit printro scădere a numărului de instalaţii în 2013, eventual continuând pozitiv în 2014; • Energia eoliană reprezintă 26,5% din capacitatea de energie totală instalată în 2012; • Instalaţiile pentru energie regenerabilă au reprezentat 70% din noile instalaţii efectuate în perioada 2012: 31,3 GW din totalul de 44.9 GW a noii capacităţi de energie, în scădere cu 4% în 2011. Tendinţe şi instalaţii cumulative • Capacitatea energiei totale instalate în UE a crescut cu 29,9 GW net la 931,9 GW, energia eoliană înregistrând o creştere cu 11,7 GW, atingând un procent al capacită-
ţii totale instalate de producţie de 11,4%, o creştere de la 10,5% în anul precedent; • Capacitatea de energie eoliană instalată de 106 GW este cu 1.6 GW (1.5%) sub capacitatea instalată de 107.6 GW prevăzută de cele 27 Planuri Naţionale de Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile. Instalaţiile onshore însumează 101 GW din capacitatea instalată, în loc de 101,7 GW prevăzută de Planurile Naţionale de Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile (-1%). Offshore există o capacitate instalată de 4,993 MW în loc de 5,829 prevăzută de Planurile Naţionale de Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile (-14%); • Din 2007, 27,7% din capacitatea nou instalată o reprezintă energia eoliană, 51,2% energiile regenerabile iar 91,2% energie regenerabilă şi gaz în combinaţie; • Sectorul UE energetic continuă să se îndepărteze de combustibili precum petrolul, cărbunele, energia nucleară, cu fiecare tehnologie continuând mai mult să dezafecteze decât să instaleze. Instalaţii energie eoliană • Instalaţiile anuale din domeniul energiei eoliene au crescut în mod constant în ultimii 12 ani, de la 3,2 GW în 2000 la 11,9
în 2012, o rată de creştere anuală de peste 11,6%; • În prezent, în Uniunea Europeană este instalat un total de 106 GW, o creştere a capacităţii cumulative instalate de 12,6% faţă de anul precedent; • Germania rămâne ţara din UE cu cea mai mare capacitate de energie eoliană instalată, urmată de Spania, Marea Britanie şi Italia. 15 State Membre au peste 1 GW capacitate instalată, inclusiv două noi state membre, Polonia şi România;
Obiectivele energiei eoliene • Per total, UE are un deficit de 1,6 GW (-1.5%) faţă de previziunile celor 27 Planuri Naţionale de Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile; • 18 State Membre au rămas în urma direcţiilor trasate în domeniul capacităţii energiei eoliene, aici situându-se Slovacia, Grecia, Republica Cehă, Ungaria, Franţa şi Portugalia; • 9 State Membre se situează deasupra traiectoriei trasate;
• S-a înregistrat o creştere generalizată în domeniul instalaţiilor eoliene din Europa, deşi este de aşteptat ca anumite pieţe, precum Italia şi Spania, sau anumite pieţe emergente cu creştere rapidă precum Bulgaria, să îşi reducă semnificativ ritmul în următorii ani; • Domeniul eolian offshore a înregistrat o creştere record în 2012, aşteptându-se ca acest trend să continue în 2013 şi 2014; • Capacitatea de energie eoliană instalată la finele lui 2012 produce, într-un an obişnuit, 231 TWh electricitate, suficient a acoperi necesarul de 7% din consumul de electricitate al statelor UE – o creştere faţă de 6,3%, procentul înregistrat anul anterior.
• Spre deosebire de previziunile EWEA 2009, instalaţiile onshore sunt cu 3 GW peste aşteptări (+3%). Instalaţiile offshore sunt sub aşteptările EWEA cu 307 MW (-6%). Raportul integral îl puteţi citi aici: Wind In Power - Annual Statistics 2012 http://w w w.ewea.org/fileadmin/files/library/publications/statistics/Wind_in_power_annual_statistics_2012.pdf
EWEA, Asociaţia europeană pentru energie eoliană www.ewea.org
11
NUME DOMENIU
12
ENERGIE EOLIANĂ
14
EVENIMENT ENERGIE EOLIANĂ
ACUM VĂ PUTEŢI ÎNSCRIE PROIECTUL ÎN CONCURSUL
„LUMEA PE CARE O VREI”
a world you like with a climate you like
Aveţi un proiect care vizează reducerea emisiilor de CO2 şi doriţi să-l prezentaţi? Aveţi idei ecologice pe care vreţi să le transmiteţi europenilor? Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, vă invită să trimiteţi date despre proiectul dumneavoastră. Comisia Europeană în căutarea celor mai bune soluţii climatice în Europa Connie Hedegaard, comisarul UE pentru acţiuni climatice, a lansat un concurs pe tema reducerii emisiilor de carbon, invitând spiritele creatoare şi inovatoare din întreaga UE să-şi pună la încercare iniţiativele ecologice. Concursul„Lumea pe care o vrei” face parte din campania omonimă de combatere a schimbărilor climatice iniţiată de Comisia Europeană. Comisarul Hedegaard a declarat: „Concursul reprezintă o foarte bună ocazie de a depăşi simplele discuţii despre schimbările
climatice. Trimiţându-ne proiectele dumneavoastră, ne ajutaţi să demonstrăm că este posibil atât din punct de vedere practic, cât şi financiar, să creăm lumea pe care o vrem, cu clima pe care o vrem fără ca viaţa noastră să devină astfel plicticoasă şi cenuşie.” Începând cu luna februarie, aveţi la dispoziţie trei luni pentru a vă înscrie la concursul „Lumea pe care o vrei” cu propriile dumneavoastră poveşti de succes legate de reducerea emisiilor de carbon. Vor fi examinate toate proiectele, mari sau mici, realizate de persoane fizice sau de organizaţii cu sediul într-un stat membru al UE, cu condiţia ca principalul lor obiectiv să fie reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Poate fi vorba despre o bicicletă electrică pentru transportat mărfuri, despre un proces de producţie inovator care determină scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a facturilor la energie, despre clădiri
sustenabile sau despre soluţii de încălzire. Putem observa în întreaga Europă o mulţime de exemple practice de mod de viaţă cu emisii scăzute de carbon, care protejează clima, îmbunătăţindu-ne totodată calitatea vieţii. Concursul „Lumea pe care o vrei” are ca scop să ofere o platformă pentru prezentarea acestor proiecte şi pentru recompensarea celor mai creative, mai practice şi mai eficace. Informaţii practice: În lunile mai şi iunie, vizitatorii site-ului internet al campaniei (http://world-you-like.europa.eu/ro/) vor putea să voteze, din lista publicată acolo, iniţiativa cea mai creativă şi mai vizionară. Dintre cele mai populare zece proiecte, un juriu prezidat de Connie Hedegaard va selecţiona trei câştigători care vor fi premiaţi la Copenhaga în octombrie 2013 în cadrul ceremoniei de decernare de premii Sustania, găzdu-
ită de un partener al campaniei noastre, Sustania, o iniţiativă internaţională în domeniul sustenabilităţii condusă de Arnold Schwarzenegger, a cărei activitate constă în identificarea şi promovarea unor soluţii uşor disponibile. Campania se axează în special pe cinci ţări – Bulgaria, Italia, Lituania, Polonia şi Portugalia – în care proiectele locale câştigătoare vor figura pe afişele unei campanii naţionale în toamna anului 2013. Contextul campaniei: Concursul face parte din campania „Lumea pe care o vrei. Cu clima care îţi place”. De la lansarea acesteia în octombrie 2012, campania a atras peste 20 000 de adepţi în reţelele de socializare şi peste 130 de parteneri oficiali, inclusiv autorităţi publice, organizaţii neguvernamentale, universităţi şi întreprinderi. Scopul său este de a prezenta soluţiile rentabile existente în vederea atingerii obiectivului UE de a reduce cu 80 95% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050, precum şi de a încuraja soluţii noi. Linkuri: Informaţii suplimentare cu privire la campanie şi la concurs, inclusiv criteriile de selecţie, pot fi găsite atât pe siteul internet al campaniei, cât şi pe Facebook şi Twitter:
Arnold Schwarzenegger în stânga şi Connie Hedegaard
http://world-you-like.europa.eu/ro/ https://www.facebook.com/EUClimateAction https://twitter.com/EUClimateAction #worldulike Pentru informaţii suplimentare cu privire la premiile Sustania, vizitaţi site-ul: http://www.sustainia.me/ Pentru mai multe informaţii privind foaia de parcurs a Comisiei, consultaţi site-ul internet al DG CLIMA http://ec.europa.eu/clima/policies/roadmap/index_en.htm. http://world-you-like.europa.eu/ro/povesti-de-succes/
15
ENERGIE SOLARĂ
ENERGIE SOLARĂ
NOUTĂŢI LA NIVEL PLANETAR ÎN DOMENIUL ENERGIEI SOLARE Soarele este o imensă centrală termică, aflată în centrul sistemului nostru solar. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii, radiaţiilor ultraviolete, curentului continuu de vânt solar etc.) face posibilă întreaga viaţă pe Pământ. Soarele străluceşte de cel puţin 4,6 miliarde de ani şi este cel mai important furnizor de energie pe Terra (cu 30% energie reflectată şi 70% energie absorbită). În interiorul Soarelui au loc reacţii de fuziune nucleară: hidrogenul se transformă în heliu eliberând 4 milioane de tone de energie-masa. Temperatura la suprafaţa Soarelui este atât de mare, încât pe el nu poate exista nimic sub formă solidă sau lichidă, materialele constituente sunt predominant atomi gazoşi, cu un număr foarte mic de molecule. Masa Soarelui, M, este de 743 de ori mai mare decât masa totală a tuturor planetelor şi de 330.000 ori mai mare decât cea a Pământului. Nucleele atomilor nu au electroni, iar la o asemenea temperatură intră în coliziune, producând reacţii nucleare care au rol în generarea energiei vitale pentru existenţa vieţii pe Pământ. Soarele trimite în spaţiu o cantitate enormă de energie, din care Pământul pri-
20
meşte anual circa 2,8x1021 K. Are un potenţial energetic uriaş, astfel încât dacă s-ar acoperi a mia parte din suprafaţa Terrei cu captatori de energie solară având un randament de 5%, s-ar obţine 60 de miliarde de MWh. Într-o singură oră Soarele furnizează Pământului o cantitate de energie superioară celei pe care întreaga planetă o consumă timp de un an. Este important de ştiut energia globală care ajunge pe Terra într-o zi singură zi, aproximativ 0,5 miliarde MWh, poate acoperi nevoile globale de energie pentru o perioadă de 180 de ani! Conceptul de „energie solară” Sintagma energie solară se referă la energia care este produsă direct prin transferul energiei luminoase radiate de Soare. Aceasta poate fi folosită ca să genereze energia electrică şi termică necesară pentru diferite utilităţi, de regulă pentru climatizarea aerului din interiorul clădirilor. Energia captată de sistemele solare este gratuită, regenerabilă, nepoluantă, practic inepuizabilă, dispersă şi uşor de produs. Problema principală este că Soarele nu oferă energie constantă în nici un loc de
pe Terra. În plus, datorită rotaţiei Pământului în jurul axei sale şi deci a alternanţei zi-noapte, lumina solară nu este folosită la generarea electricităţii decât pentru un timp limitat în fiecare zi. O altă restrângere a utilizării acestui tip de energie verde o reprezintă zilele noroase, când potenţialul de captare al energiei scade sensibil datorită ecranării Soarelui, reducând aplicaţiile acestei forme de energie regenerabilă. Energia solară nu prezintă nici un dezavantaj deoarece instalaţiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere. Energia solară este convertită în energie electrică şi termică prin intermediul panourilor solare termice şi panourilor solare fotovoltaice. Panourile solare montate în ţările europene captează, în medie, energia solară timp de 9 ore pe zi. În alte regiuni ale globului, cum sunt zonele deşertice din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia şi America de Nord, durata este mult mai mare. În acest interval instalaţiile solare produc energie electrică şi în acelaşi timp o înmagazinează în sistemele de baterii electrice pentru a fi folosită când potenţialul de captare este scăzut.
Instalaţiile solare sunt de două tipuri: cu panouri solare fotovoltaice care transformă gratis şi direct energia luminoasă din razele solare în energie electrică şi panouri solare termice/colectoare solare care captează energia solară, o transformă cu un randament de până la 75% pe an în energie termică şi apoi în energie electrică. O casă care are la dispoziţie ambele instalaţii solare (cu panouri fotovoltaice şi panouri solare termice) este considerată fără facturi, adică cu bilanţ energetic pozitiv, deoarece energia acumulată ziua în bateriile electrice este trimisă în sistemul energetic la care este racordată instalaţia solară. Panourile solare fotovoltaice şi panourile solare termice funcţionează chiar şi atunci când cerul este înnorat. De asemenea, sunt robuste, rigide, rezistente la radiaţii şi intemperii, la umiditate, la atingeri ale elementelor componente conducătoare de electricitate şi oferă posibilitatea manipulării şi montării uşoare. Sistemele solare nu consumă nici un fel de combustibil fosil, nefiind influenţate de creşterile aberante de preţ a energiei convenţionale pentru continuitatea funcţionării indiferent de vreme. Au greutate redusă,
ENERGIE SOLARĂ
siguranţă în exploatare, nu prezintă pericol de foc sau de explozie, durata medie de viaţă de 25 de ani etc. Sunt total nepoluante, nu emit noxe, nu produc reziduuri. Pentru continuitatea funcţionării indiferent de starea vremii pot fi cuplate cu un sistem de încălzire ce foloseşte energie convenţională, avantaj care prelungeşte indirect viaţa produselor, echipamentelor şi instalaţiilor prin preluarea funcţiilor sistemului. Acest tip de energie curată, gratuită şi nepoluantă, poate fi folosită de către om pentru producerea de energie electrică, apă caldă menajeră de consum, încălzirea sau răcirea clădirilor mari, băncilor, hotelurilor, supermarketurilor, piscinelor şi spaţiilor de tip hale industriale etc. Panouri solare fotovoltaice Spre deosebire de panourile solare termice, panourile solare fotovoltaice transformă energia luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului fotovoltaic sunt celulele solare care convertesc lumina soarelui în direct în energie electrică. Prin anii `70, celulele solare erau adesea folosite pentru alimentarea minicalculatoarelor de buzunar şi ceasurilor digitale. Celulele solare sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate la microprocesoare. Când lumina este absorbită de semiconductoare, energia solară este descompusă în atomi, iar fluxul de electroni produce electricitate. Acest proces de conversie se numeşte efect fotovoltaic. O celulă solară convenţională, numită şi celulă fotovoltaică, constă din două sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai întâlnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsă între 0,001mm şi 0,2 mm şi sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma joncţiuni de tip „p” şi „n”. Structura este similară cu a unei diode. Când stratul de siliciu este expus la lumină
se va produce o agitaţie a electronilor din material care va genera curent electric. În modulele şi sistemele fotovoltaice de ultimă generaţie, pe lângă celulele solare convenţionale au început să fie utilizate şi celule solare quantum well (gropi quantice), celule solare quantum dot (puncte quantice), celule solare organice (mici molecule organice depozitate pe straturi de poliester cu randament de 8%). Celulele solare au, de regulă, o suprafaţă redusă, iar curentul generat de o singură celulă este mic, dar conectarea lor în serie şi în paralel pot produce curenţi suficienţi de mari pentru a fi utilizaţi în practică. Pentru aceasta celulele fotovoltaice sunt încapsulate în panouri care le oferă rezistenţă mecanică, rezistenţă la intemperii şi posibilitatea de montare şi întreţinere uşoară. Parametrii principali ai unui panou solar fotovoltaic sunt: tensiunea de mers în gol, curentul de scurtcicuit, puterea maximă şi randamentul. Performanţa unei celule fotovoltaice este măsurată de curentul electric produs. Primele panouri fotovoltaice aveau un randament modest, de cel mult 15%. Panourile solare de ultimă generaţie expuse giganţii tehnologici în panouri fotovoltaice monocristaline, policristaline şi amorfe la recentele târguri internaţionale (Inter Solar Award 2013 Riyadh CSA, Inter Solar North America 2012 de la San Francisco s.a.) au randamente de peste 30%! Pe piaţa fotovoltaică modelele cele mai solicitate cuprind: un geam de protecţie monostrat (de cele mai multe ori securizat pe faţa expusă la soare); un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat sau cauciuc siliconic) în care se fixează celulele solare; celulele solare mono şi policristaline, conectate între ele prin benzi de cositor; o folie stratificată din material plastic rezistentă la intemperii pentru caşerarea feţei posterioare – din florură de polivinilden (tedlar) şi poliester; priza de conectare prevăzută cu diodă de pro-
tecţie şi racord de legătură; o ramă de profil din aluminiu - pentru protejarea geamului la transport, manipulare şi montare şi pentru fixarea şi rigidizarea legăturilor. Pe plan mondial se folosesc o multitudine de tipuri de panouri fotovoltaice de ultimă generaţie: panouri laminate sticlă-sticlă; panouri laminate sticlă-sticlă utilizând răşini aplicate prin turnare; panouri cu strat subţire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-SI) pe suprafeţe de sticlă sau aplicate ca folie flexibilă; panouriconcentrator; colector cu fluorescentă etc. Panourile şi instalaţiile fotovoltaice pot oferi multiple avantaje. De exemplu, pot fi folosite în alimentarea cu energie electrică a clădirilor civile, hotelurilor, supermarketurilor, spitalelor, şcolilor, campusurilor universitare, sălilor de sport, institutelelor de cercetare-dezvoltare-inovare R&D, în iluminatul zenital, la climatizarea de confort cu terminale de tip ventilo-convector, protejarea şi arhitectura faţadelor clădirilor importante), închiderea trapelor, chepengurilor şi luminatoarelor, alimentarea sistemelor de evacuare a noxelor, incinerarea resturilor menajere etc. De asemenea permit o largă autonomie pentru diverse device-uri mobile, cum ar fi smartphone-urile, tabletele şi ultrabook-urile sau aparatele de măsură şi control digitale. În zonele rurale lipsite de electricitate, panourile solare fotovoltaice alimentează pompele hidraulice - într-o manieră fiabilă şi ecologică -, instalaţiile de telecomunicaţii şi iluminat. De asemenea pot fi folosite la refrigerarea alimentelor şi medicamentelor. Panouri solare termice Spre deosebire de panourile solare fotovoltaice, (cunoscute şi sub denumirile de captatoare solare şi colectoare solare) sunt instalaţii ce colectează energia din razele solare şi o transformă în energie termică. Deoarece aproape tot spectrul radiaţiei solare este utilizat pentru producerea de
energie termică, randamentul acestor panouri este mult mai ridicat în raport cu panourile fotovoltaice. Cam 60% - 70% , raportat la energia razelor solare incidente (200-1000 W/mp în Europa) şi funcţie latitudine, anotimp şi vreme. Ideea utilizării efectului termic al radiaţiei solare este veche. Încă din antichitate, cel mai cunoscut matematician şi inventator al Greciei Antice a folosit un sistem ingenios de oglinzi pentru a incendia, prin procedeul concentrării razelor solare, corăbiile flotei romane ce asediau Siracuza. În secolul al XVII-lea naturalistul Horace-Benedict de Saussure a construit precursorul panoului solar de azi, o cutie simplă din lemn, cu interiorul vopsit în negru şi acoperită cu sticlă. Cu acest panou solar s-a atins o temperatură de 85 grade Celsius. La mijlocul secolului XIX-lea inginerul Augustin Mouchot din „ţara cocoşului galic” a perfecţionat panoul solar din lemn” inventat de Horace-Benedict de Saussure, mărindu-i suprafaţa la 20 mp şi adăugându-i oglinzi concave, iar în anul 1878 la Expoziţia universală de la Paris a expus o „maşină cu aburi acţionată de energie solară” şi a prezentat un „receptor solar” pentru generarea de electricitate. Din punct de vedere funcţional, componenta principală a panoului solar termic este elementul absorbant (absorber) care transformă energia razelor solare în energie termică şi o cedează unui agent termic (apă, antigel, sare etc.). Cu ajutorul acestui absorbant, energia este preluată de la panou şi fie este stocată, fie este utilizată direct (de exemplu, sub formă de apă caldă menajeră). Pentru a reduce pierderile inevitabile, este nevoie de o separare termică a elementului absorbant de mediul înconjurător. În funcţie de tehnologia utilizată în acest scop deosebim: panouri ce utilizează materiale izolatoare; panouri obişnuite; panouri în care izolarea se realizează cu ajuto-
21
ENERGIE SOLARĂ rul vidului - dar au o tehnologie de fabricaţie costisitoare; panouri ce se bazează pe sisteme de încălzire pentru piscine. Panouri solare termice plane Panourile solare plane au o eficienţă deosebită asigurată prin suprafaţa de absorbţie selectivă, acoperită cu un strat special numit Sol-Titan, circuitul de conducte integrat şi izolaţia foarte performantă. Captatorul este prevăzut cu o carcasă foarte bine izolată termic care asigură o reducere la minimum a pierderilor de căldură. Carcasa colectorului este formată dintr-o ramă de aluminiu, în care este fixat etanş geamul de sticlă solară. Izolaţia termică de calitate superioară este rezistentă la temperatură şi foarte durabilă. Colectorul este acoperit cu un geam de sticlă solară, caracterizată printr-un conţinut redus de fier în scopul reducerii pierderilor prin reflexie. La panourile cu vacuum, aceasta este reţinută în interiorului panoului, echilibrul termic conducând la o temperatură mai înaltă decât în situaţia fără geam. Acest efect este cunoscut sub numele de efect de seră. La panourile solare moderne se utilizează o sticlă specială, cu conţinut cât mai mic posibil de fier şi cu rezistenţă mărită la grindină, furtuni de nisip şi încărcare cu zăpadă. Elementul absorbant, mai ales la panourile cu vid, poate prezenta o selectivitate faţă de lungimea de undă astfel încât, pe de o parte, să absoarbă o gamă cât mai largă de radiaţie solară, şi pe de altă parte, să aibă o emisie cât mai redusă în domeniul de infraroşu - pentru a diminua emisia de căldură. În regiunile cu pericol de mare de îngheţ se apelează la circuite separate. Circuitul primar al panoului solar conţine un lichid rezistent la îngheţ (antigel). Din circuitul primar căldura este transferată - prin intermediul unui schimbător de căldura al apei - din circuitul secundar în circuitul utilizatorului. Panouri solare termice cu tuburi vidate Panourile cu tuburi vidate sunt formate din tuburi paralele în spatele cărora se află reflectoare pentru concentrarea radiaţiei solare. Tuburile vidate sunt constituite din două sticle concentrice între care este vid. Tubul din interior este înconjurat de o suprafaţă absorbantă de care este ataşat un tub de cupru prin care circulă un agent termic. Vidul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de căldură prin convecţie şi conducţie, permiţând obţinerea de performanţe superioare (randament şi temperatură mai mari). Datorită temperaturilor ridicate instalaţia de încălzire poate necesita elemente speciale pentru eliminarea pericolului de supraîncălzire. Tehnologiile utilizate la fabricarea acestui tip de panou sunt asemănătoare celor de la centralele termice cu jgheaburi parabolice. Elementul absorbant trebuie să capteze cât mai bine radiaţia solară, atât cea direc-
22
tă cât şi cea difuză şi să o transforme în căldură. Pentru a reduce la minimum pierderile de energie se acoperă partea absorbantă cu un strat selectiv. Una din primele acoperiri a fost cu crom. Actualmente cel mai extins procedeu este cel de depunere în gaz inert a unui strat de titan de culoare albastră (procedeul PDV). Stratul are un coeficient de absorbţie mai mic, prezintă o emisie mai slabă şi ca atare un randament mai ridicat. Primele acoperiri de acest gen au fost lansate pe piaţa industriei solare de Grupul Tinox Energy GmbH din Munchen - îmbunătăţite recent cu noile cercetări realizate de Fraunhofer Institute for Solar Energy Systems din Freiburg şi de Institute of Thermodynamic and Heat Technology din Stuttgart (varianta 1: aluminium substrate, infrared reflector layer, bonding layer, absorber layer, protective and antireflector layer şi varianta 2: copper substrate, bonding layer, absorber layer, protective and antireflector layer). Tehnologii de ultimă oră au fost lansate de liderii de piaţă Interpane Glas Industrie AG din Lauenforde Bergland, AGC Glass Europe, Flabeg Holding din Nurenberg. Giganţii tehnologici au prezentat la Târgul internaţional BAU 2013, organizat la Munchen în perioada 14-19 ianuarie 2013, noi modele de panouri solare V3 Solar cu design în plin proces de rafinare, bazate pe conceptul„Spin Cell”. Panourile sunt amplasate pe suprafeţe plate, concave/parabolice şi rotative (pentru creşterea randamentului). Cele mai multe produse de înaltă calitate au o structură de ceramică-titan ce străluceşte într-un ton negru-albastru. Pe lângă materialul de acoperire utilizat, giganţii tehnologici din industria solară sunt preocupaţi şi de forma de realizare a părţii absorbante. Frecvente sunt soluţiile ce utilizează o placă metalică ce acoperă suprafaţa interioară a panoului. În acest caz conducta este sudată în formă de harfă sau serpentină pe spatele plăcii. Pe lângă aceasta pe piaţa industriei solare au fost lansate modele pe bază de benzi de circa 10-15 cm lăţime, pe reversul cărora se află câte o conductă colectoare. O a treia formă este asemănătoare unei perne, pe spatele plăcii absorbante fiind sudată a doua placă – formată prin stanţare. Agentul termic circulă prin cele două plăci. Panoul solar termic este componenta de bază a unei instalaţii termice solare. Cu decenii în urmă era utilizat în instalaţiile pentru prepararea apei calde menajere. În ultimii ani îşi găseşte aplicaţii numeroase - de la producerea energiei electrice în centrale solare termice de mare putere până la furnizarea energiei necesare încălzirii spaţiilor de locuit. O alegere corectă şi o montare corespunzătoare a panourilor şi rezervorului de apă caldă cu schimbător de căldură pot asigura apa necesară unei vile sau case de vacanţă pentru spălat şi baie pentru circa o jumătate de an (în sezonul de vară). Furnizorii livrează panouri solare termice cu
durata de funcţionare de minimum 25 de ani. Pentru a dispune de apă caldă menajeră suficientă şi în zilele ploioase sau cu Soare acoperit de nori, panourilor solare termice li se ataşează un rezervor special de apă caldă cu schimbător de căldură, care în funcţie de numărul de membri de familie poate avea o capacitate de 300-1500 litri. Pentru cerinţe de ordin economic şi ecologic este raţional să se apeleze la un sistem hibrid care combină panourile solare termice cu sistemele de încălzire convenţionale (lemn, gaz, cărbune, peleţi). Centrale solare Centralele solare sunt centrale electrice care funcţionează pe baza energiei termice rezultată din absorbţia radiaţiei solare în panourile solare termice sau în panourile solare fotovoltaice. Centralele solare termice exploatează energia solară în marile instalaţii pentru producerea energiei electrice. Principiul de bază comun tuturor centralelor solare termice este utilizarea sistemului de oglinzi parabolice cu concentrare în câmpuri solare de mare suprafaţă, care concentrează razele solare pe un receptor. În urma acestui proces energia solară se transformă în energie termică la temperaturi cuprinse între 200 şi peste 1000 de grade Celsius (în funcţie de sistem). Această energie termică poate fi transformată în energie electrică, ca la o centrală tradiţională, prin intermediul turbinelor cu abur sau turbine cu gaz, sau poate fi utilizată, după necesităţi, pentru diferite procese industriale, cum ar fi desanilizarea apei, refrigerarea produselor alimentare şi farmaceutice sau pentru producerea, în viitorul apropiat, de hidrogen. Centralele solare termice pot stoca căldura produsă relativ simplu şi avantajos din punct de vedere economic, pentru a putea fi utilizată în orele de seară şi în timpul nopţii. De asemenea pot contribui într-o manieră decisivă la producerea energiei electrice necesară dezvoltării altor surse de energie regenerabilă, în cadrul viitoarelor combinate industriale. Centralele solare termice în funcţie de modul de modul de construcţie pot atinge pot atinge randamente mai mari la cos-
turi de investiţii mai reduse decât centralele/parcurile cu panouri solare fotovoltaice. În schimb necesită cheltuieli de întreţinere mai mari şi sunt realizabile doar pentru puteri instalate care depăşeşte un anumit prag minim (de regulă de 30 MW). Totodată sunt exploatabile economic doar în zonele cu foarte multe zile însorite pe an. Ponderea cea mai mare o au în regiunile deşertice şi la periferia marilor oraşe ale globului. Datorită optimizării sistemului de încălzire, centralele solare termice oferă un randament maxim la preluarea energiei solare. Pentru utilizarea energiei obţinută în radiaţia solară în scopul producerii de energie electrică s-au conceput mai multe metode. Tehnologiile rezultate se împart în două mari grupe în funcţie de utilizarea energiei concentrate într-un spaţiu restrâns sau utilizarea fără concentrare. La nivel mondial, de-a lungul ultimelor decenii s-au proiectat şi dat în exploatare sute de instalaţii grupate în trei tipuri principale de centrale solare termice cu concentrarea radiaţiei solare: centrale solare cu câmpuri de colectare, centrale cu turn solar şi centrale cu oglinzi parabolice. Centralele solare termice fără concentrarea radiaţiei solare pot fi: centrale cu iaz solar, centrale termice solare cu vânt ascensional şi centrale termice cu vânt descendent. Un tip aparte de instalaţie solară o constituie centralele/parcurile solare pe baza de panouri solare fotovoltaice: »» 1. Centrale solare termice cu concentrarea radiaţiei solare directe »» 1.1. Centrale solare cu câmpuri colectoare »» 1.1.1. Centrale solare cu jgheaburi parabolice »» 1.1.2. Instalaţii solare de tip Fresnel »» 1.2. Centrale cu turn solar »» 1.3. Centrale cu oglinzi parabolice »» 2. Centrale solare termice fără concentrarea radiaţiei solare »» 2.1. Centrale cu iaz solar »» 2.2. Centrale cu vânt ascensional »» 2.3. Centrale cu vânt descendent »» 3. Centrale/parcuri solare pe bază de panouri solare fotovoltaice
ENERGIE SOLARĂ Tabelul 1 - Centrale solare termice funcţionale la nivel mondial sau în curs de finalizare Capacitatea instalată (MW)
Centrală solară termică
Ţara
Localitatea
Finalizare, tehnologie, numărul de locuinţe etc.
1
2
3
4
19,9
Gemasolar Power Plant
Spania
Fuentes de Andaluzia
5 Prima instalaţie din lume, dată în funcţiune la 05.10.2011, care poate funcţiona în continuare 14 ore în timpul nopţii, turn de 140 m, 2650 panouri solare (heliostate) distribuite circular pe 185 ha, 25.000 locuinţe, 260 mil. lire sterline, 110 GWh/an. Producător Torresol Energie
150 100 100 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 100 250 20 10 100 50 50 50 50 50 31,4 50 50 50 50 50 100 100 100 50 0,08 354 550 290 64 280 500 500 340 300 250 500
Solnova Solar Power Station 1,2,3 Palma del Rio Solar Power 1,2 Manchasol Power Station 1,2 Ibersol Ciudad Real Power Station La Flonda Solar Power Station Majadas de Tietar Solar Power Station La Dehesa Solar Power Station Lebrija 1 Solar Power Station Moron Solar Power Station Olivenza Solar Power Station Andasol 1 Solar Power Station Andasol 2 Solar Power Station Plataforma Solar Castilla-La Mancha Solaben Solar Power Station Andasol 3,4,5,6,7 Solar Power Station Almadeu Plant Gotasol Extresol 1 Solar Park Ibersol Badajoz Solar Park Ibersol Valdecaballeros 1-2 Solar Park Ibersol Sevilla Solar Park Ibersol Almeria Solar Park Ibersol Albacete Solar Park Murcia Puerto Errado 1,2 Ibersol Zamora Solar Park Aste 3,4 Solar Park Astexolsol 1 Solar Park AZ 20 Solar Park Alcazar Solar Thermal Power Plant Project Palma del Rio Power Station Mancasol Power Station Valle Solar Power Station Alvarado 1 Solar Planta Thermosolar Aznacollar Solar Energy Generating Systems San Luis Obispo Solar Park Agua Caliente Solar Park Nevada Solar One Solana Generation Station Rio Mesa Solar Project Palen Solar Power Project Hualapai Valley Solar Project Beacon Solar Energy Project Harper Lake Solar Energy Generating Systems (SEGS) Plataforma Solar Tabernas-Almeria
Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA
Sanlucar la Mayor Palma del Rio Alcazar de San Juan Puertollano Alvarado, Badajoz Caceres La Garrovilla, Badajoz Lebrija Moron de la Frontiera Olivenza Guadix, Granada Guadix, Granada Arenas de San Juan Logrosan Guadiz, Granada Albacete Gotarrendura Torre de Miguel, Sesmero Fuente de Cantos Valdecaballeros Aznadcollar Tabernas Almansa Murcia Cubillos Alcazar de San Juan (Ciudad Real) Extramadura Sevila Alcazar de San Jose Palma del Rio Alcazar de San Jose San Jose del Valle Alvarado Sevilla Mojave Desert, California Obispo County, California Arizona Mojave Desert, Boulder City, Nevada Phoenix, Arizona Riversale County, California Riversale County, California Mojave Desert County Kern County, California
500 392 48 392
Fort Irwin Solarn Power Project Western Watersheds Project Cooper Mountain Solar Facility Ivanpah Solar Electric Generating System
SUA SUA SUA SUA
72 100
Mashhad Solar Thermal Power Station SunEdison Atacama Plant Solar Thermal Marstal
Iran Chile Danemarca
Solar Thermal Riyadh
Arabia Saudita
60 25 120 2.000
Mashaver Sadde Solar-Thermal Power Station Solar Power Carmen Avdat Shneur Solar Power Station Solar Energy Project
Israel Israel Israel Maroc
2010, Parabolic Trough (PT) 2010. PT, Palma del Rio Solar Power 1, 2011-Palma del Rio Solar Power 2, 2010, PT, Manchasol Power Station 1, 2011-Manchasol Power Station 1 2009, PT 2010, PT 2010, PT 2010, PT 2011, PT 2012, PT 2012, PT 2008, PT, 310 mil.euro, 50.000 locuinţe STPT 2012, CSP, 63.000 tone CO2 2012 2011, Linear Fresenel (LF) 2010, PT PT PT PT PT PT Murcia 1 (2009), Murcia 2 (2012), LF, 75 ha, 51 GWh/an PT PT PT PT PT PT PT PT 2009, STPT Dish Sterling (DS) În 1991 s-au dat în funcţiune 9 centrale solare de tip SEGS
2007, STPT, cu posibilitate de extensie la 200 MW
STPT STPT Desertul Tabernas, Almeria Centrală STPT realizată cu concursul a 9 ţări (SUA, Germania, Spania, Austria, Belgia, Grecia, Italia, Elvetia şi Spania) şi dată în exploatare în 1984. Fort Irwin, Mojave Desert, California 2013,PT, 125.000 MWh/an, constructor Acciona Solar Power Boise, Idaho, Nevada PT, 140.000 locuinţe Mojave Desert, Cooper Mountain PT Mojave Desert, California 2013, PT, 3 turnuri, 170.000 panouri solare distribuite pe 1.600 ha, 140.000 locuinţe, 2,2 mld. $, constructor BrightSource Energie Bechtel Mashhad 2011 Desert Atacama, Chile 2012 Marstal Instalaţie pilot dată în funcţiune în 2008, montată de GREENone TEC Solarindustrie GmbH pe acoperişul Universităţii din Marstal pe o suprafaţă de 19.875 mp Desert Arabia Saudita Instalaţie pilot dată în funcţiune în 2010, montată pe acoperişul campusului universitar din Riyadh, 3.630 panouri colectoare distribuite pe 36.305 mp. Mashave Sadde (Negev) CPS Avdat PT Tze’elim STPT Quarzazate, Ain Beni Mathaz, Foum Al Quad, 2020. Centrale solare ce urmează să se construiască la Quarzazate, Ain Beni Mathaz, Boujdour, Sebkhat Tah-Maroc AlQuad, Boujdour, Sebkahai Tah-Ma. Passo Martino, Sicilia Parabolic Trough With Heat Storage (PTWHS) Biomass Integration And Cogenerating Desalination Agua Prieta (Sonora) ISSC Groblershoop 2015, PT Upington Northeim Cape 2011 Pofar Northeim Cape 2011 Charnaka 2010 2020, Grup de centrale solare ce urmează să se construiască în Deşertul Saharei, 350 mld.$ Deşertul Saharei Orenburg 2011, PT Hassi R’mel 2011, ISSC Ain BNI Mathar 2011, ISSC Yazd 2010, ISSC, foloseşte ciclu combinat: 17 MW energie solară, 2x159 MW gaze, 132 MW abur, 696 mld.riali (1 euro = 32.060 IRR) Huaykrachao 2011, PT Sidney, New South Wales Instalaţie pilot de 2 MW de pe lângă centrala Liddel Power Station, cu 12 oglinzi Fresnel distribuite pe 1.350 mp, dată în funcţiune în 2004 de Universitatea din Sidney, New South Wales. Poate produce 15MWh Julich Instalaţie pilot de 1,5 MW, cu turn solar şi 18.000 PA mp, experimentată de Institutul solar din Julich şi construită în 2008 de Kraftanlagen din Munchen. Shiraz 2011, PT Kuraymat 2010, ISCC Instalaţie pilot cu turn solar construită în 1994, 1.926 heliostate desfăşurate pe 82.750 mp., agent Barstow, Desertul Mojave
Mojave Desert, San Bernardino County, California
30
Archetype SW 550 Solar Power Plant
Italia
14 50 50 100 214 100.000 25 25 20 467
Agua Prieta II Integrated Solar Combined Cycle Power Station Bokpoort Khu Solar One KaXu Solar One Charnaka Solar Park Solar Park Solar Power Plant Orenburg Hassi R’mel Solar Integrate Beni Mathar Plant Shiraz Solar Energy Power Plant
Mexic Africa de Sud Africa de Sud Africa de Sud India Senegal Rusia Algeria Maroc Iran
2 2
Energy Solar Thailand Solar Energy (EST)1 Liddel Power Station
Thailanda Australia
1,5
Julich Solar Plant
Germania
10 20 10
Shiraz Solar Plant Kuraymat Solar Plant Solar One
Iran Egipt SUA
1 1 200 30 100 870 2.000
Yanquing Station Solar Plant Beijing Badaling Solar Plant Golmad Solar Park Necunoscut Necunoscut Necunoscut Necunoscut
China China China China China China China
Yanging County Beijing Golmad, Quinghai Necunoscut Necunoscut Necunoscut Mongolian Desert
200 200 200 50
BrightSource Plant PPA5 BrightSource Plant PPA6 BrightSource Plant PPA7 Victorville
SUA SUA SUA SUA
Mojave County, California Mojave County, California Mojave County, California Victorville, California
de răcire: 60% nitrat de sodiu, 40% nitrat de potasiu, 7.500 locuinţe. Ulterior s-au construit în 1995 Solar Two, Solar Thres 2.403 heliostate şi instalaţia de la Andalusia Spania
Instalaţie pilot cu turn solar construită în 2010 2012 2012 2010, CSA, 2012, CSA 2014, CSA 2020, CSA, 3 mil.locuinţe,
