Enciclopedia Disney 2

Cuprins lntroducere ih ,,Planeta PimAnt"

l0 Zilele 9i anotimpurile l2 lnteriorul gi exteriorul l4 Continente in migcare l6 Cutremurele l8 Povestea PimAntului

Vulcanii 20

Mun{ii 22

Ghefarii 26

(bi

Oceane ti miri 28 RAuri gi lacuri 30

Peisajul se transformi 32 Cum este vremea 34

r;,

Prognoza vremii 36 Nori si fronturi 38

Ploaie 9i zipadi 40 Furtuni, cicloane &, Co. 42 *i, Clima pe glob 44 Polii gi tundra 46 Pidurile 48 50 De;erturile 52 Si ajutim PimAntul 54 Glosar de cuvinte-cheie 56 lndex 58

*.

lrurRoDUcERE IN

))Planeta PimAnt)) Cu milioane de ani in urmi, enormi minge din roci incandescenti se rotea in jurul Soarelui. incet-incet s-a ricit 9i cAnd s-a format scoar{a, gaze fierbinti au Flnit din aceasta, creAnd aer; nori gi ape. La sfArgit au apirut ;i fiin{ele: PimAntul i;i incepea viata. noastri au luat na;tere peisajele pe care le cunoagtem: piduri, de;erturi ;i cimpii. Vulcanii ;i cutremurele, uraganele ;i tornadele demonstreazi forfa procesului de creafie Pimintului ;i, chiar ;i in zilele noastre, acesta este supus schimbirilor din cauza fo(ei vAntului, ghefii ;i apei. Pe planeta

Pmruern PAuArur

Povestea Pimflntului

&P,"n"ta

noastri este sferi enormi, care se rotegte in jurul unei stele: Soarele. PimAntul s-a format cu circa 4,6 miliarde de ani in urmi, din gaze fierbinfi gi praf, care au devenit sferi din roci

topiti

gi incandescenti.

in milioane de ani,

Ve oe nr DrN Senlru Vizut de pe Luna, PamAntul pare rotund, dar, in realitate, este ugor tuftit la cei doi poli si bombat la mijloc. mare parte din

suprafata sa este acoperita de apa, ceea ce il face sa pari de culoare albastra.

temperatura din centrul PimAntului coborAt pAni Ia 500 'C, iar gazele iegite la suprafafi din adAncuri s-au adunat in jurul acestuia formAnd un balon gazos, numit atmosferi.

CUM s-A

Fonunr PAvrArurul

in primii sii ani, PimAntul era

sferi de roci

topita si incandescenta. CAnd s-a format scoarta, gazele au tAsnit prin vulcani, creAnd atmosfera in

jurul planetei.

PimAntul vizut de pe Luni PamAntul s-a

ricit treptat, iar roca topiti,

prezentA la suprafata, devenit solida. ln noua atmosfera s-au format nori si inceput si ploui; oceanele si marile au inceput sa se umple cu apa.

PovesrEA

PATUATTULUI

StsrEnnul, Sor,qR intr-o parte spa[iului, denumitd Sistemul Solar, se roteqte in jurul Soarelui, impreund cu alte opt planete. Este singura planetd din Sistemul

Solar pe care se qtie cd existd viald. Sistemul Solar face parte dintr-un grup de stele denumit Calea Lactee.

soare

t)

ln urmi cu circa

milioane de ani, in oceane

"*."\

,-,

\

au aparut primele forme de viata. La inceput erau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele, au inceput sd evolueze gi viata s-a mutat :reptat din api pe uscat.

4l

in zilele noastre existi pe PimAnt foarte multe plante si animale diferite. Planeta s-a ricit, dar

nucleul sdu este inca foarte cald. Existi inca vulcani si furtuni, dar nu la fel de multe ca atunci cAnd PamAntul era inca in formare.

Dnt

UruroARE

Soarete este atit de mare, inc6t in interioruI siu ar putea intra mai bine de miLion de p[anete de dimensiunea Pim6ntutui.

t$' 6a,urA $r DEscoPERA pp. -DtNozAURu:

10-1

cAlAronre iru snalrU: pp. 20-21

Pmrurrn PAruArur

nilele $i anotimpurile

&Anotimpurite

sunt cete

patru

Pdm,6ntul este uSor inclinat

ilH;;,:llTX,X1:r,

toamni in cea sudici perioade in care este impirf it anul (primivara, vara, toamfld, iarna). Alternan{a lor este dati de pozifia inclinati a PimAntului, in timp ce se rotegte in jurul Soarelui: anotimpul cald va fi in ernisfera cea mai expusi la Soare, cel rece in cealalti. PimAntul mai efectueazi gi rota{ie in jurul propriei axe, in 24 de ore: aceasti miscare determini alternarea zilei li noptii.

SOARE

PdmAntul se roteste in jurul Soarelui in aceasta directie

Mzl

ffi ffi @) ffi ffi

Legendi

Nord

l7'rlNl

S:Sud

lunie: vari

in emisfera nordici, iarni in cea sudici

Anotimpurile anului

qf,r,

RNAREA AruorMpu

LoR inclinarea PAmAntului pe propria axi face ca, in perioade diferite ale anului, unele locuri sa fie mai expuse Soarelui decAt altele. in locurile cele mai expuse Soarelui este mai multa lumini si caldura (vara), iar in cele care nu sunt indreptate Soare este mai frig si mai intunecat (iarna). Rr

Tttete

$r ANonMPURILE

Decembrie: iarni in emisfera nordici,

Decembrie:

vari in cea sudici

3.

iarni in

America

.r.--:.ri*'i.,i.i:'

de Nord gi

:a::B=--:,::"

in Europa, in emisfera nordici Ecuatorul imparte

PamAntul in emisferele de nord si sud

Decembrie:

vari in

Australia, in emisfera

sudici

Soarele ddruiegte lumind 5i culoare

ANonMPURtLE

PdmAntul se rote;te in jurul propriei axe data la 24 de ore.

Se rotette numai spre est

Septembrie: toamni in emisfera nordici, primivari in cea sudici

Noapte

Dnrr UTUITOARE

PamAntului

p;mantul se deplaseazi cu aproape 105.000 km/h in timp ce se rotegte ?n jurut

'ZruA st Nonprrn

Sunt n...rur. 24 de ore pentru ca Pimintul si se roteasci in jurul axei sale (linia imaginari care trece prin centrul planetei 5i unegte Polul Nord de Polul Sud). Pe suprafata Pimintului indreptati catre Soare este zi; insa in timp ce Pimdntul se

roteite, aceeagi zoni se indepirteaza de lumina si intri in intuneric. Dacd pe parte PimAntului este zi, pe cealalta este noapte.

Ecuatorul imparte Pamdntul in doui jumatali, numite emisfere. Aproape peste tot exista patru anotimpuri: primavara, vara, toamna 5i iarna, dar in apropierea celor doi poli, la extremititile nordici si sudicd ale planetei existi doar iarna si vara. Atunci cAnd in emisfera boreala (de nord) este vari, in emisfera australi (de sud) este iarna si invers.

Soarelui.

tu s..6nurA

cAuronte

$rttruTa iru

Zorii: se na;te

noui

zi

$t DEscoPERA iru snnytU: pp.

1o-11_

.luRul NosrRU: pp.2o-21

PmruErA PAruArur

Interiorul $i exteriorul

&Ptrntntul

este format din roci si

metale foarte fierbinti. PimAntul este ,,invelit" cu strate de gaze care formeazd, atmosfera. Atmosfera controleazi temperatura PimAntului gi fu rnizeazd, fiintelor aerul pe care acestea il respiri. in ptus, tine la distanfi anumite raze solare, care ar putea diuna planetei. parte a crustei

este uscatul

..

terestru, iar solul format deasupra

rocii este fertil

r.&"

4:'g,,F*

Cn

PlrnsrcA

Stratele Pimantului sunt asemandtoare celor ale unei piersici. Coaja subtire piersicii este scoarta terestri, pulpa moale este mantaua, iar sAmburele tare este nucleul alcatuit din metale.

.Si1 .,.

%*rr**,

Pirtile

,---..

unei piersici

parte a crustei este ,--

acoperita de mari si oceane

Srnnrr

gr

DE RocA

Mrrnl

Pamantul este format din trei strate principale. Scoarta exterioard subtire, pe care locuim, este alcatuita din roci solida si rece. Dedesubt se afla un strat foarte gros gi fierbinte, mantaua. in centrul PimAntului se afla nucleul: nucleul intern este

format din metal solid, cel extern din metal lichid foarte cald. Manta de rocd incandescentd

Nucleu exterior din metal lichid

lrurenroRul gl ExTERIoRUL

Srnnrr

DE GAzE

in atmosfera

se afla cinci strate principale de gaze: troposfera,

stratosfera, mezosfera, termosfera si exosfera.

Gravitalia este

fo(a Exosfera: stratul cel mai subtire de gaz

care atrage

obiectele citre PimAnt

..-'

^.-

Termosfera: stratul cel mai cald de gaz

FonrA GRAVTTATTET 'faci

stratul cel mai

salturi la trambulini, fortA numiti gravitatie te atrage in jos. in acelasi fel, gravitatia Pamintului atrage totul catre centrul sau, impiedicand ca lucrurile sa zboare spre spatiu si ficand ca ploaia sa cadi pe pimant.

rece de

Cand

Stratosfera:

in acest strat de gaz zboara

avioanele supersonice

acest strat de gaz

determind clima

".'ln

f[]

Mezosfera:

Troposfera:

-'-:

\,f DNrr UUIIIARE

Uergind firi oprire, fi nevoie de 10 siptimini pentru ajunge in centrul Pi mA ntu tu i.

tu

,}' ({nurA gr DEscoPERA grrNTA itu ;unul NosrRU: pp.28-29 cAlAronte iru sralu: pp. 21

Pmrurrn

Continente rn mt$eare &S.o"rta

Fnlu lr

Cand

terestri este impirfiti in

blocuri gigantice care se imbini ca un joc de puzzle. Cind roca fluidi se migci in adAncurile Pimintului, plicile tectonice aluneci, ficAnd ca enormele zone de uscat terestru (continentele) care se afli deasupra si se migte.

doui placi vecine

se deplaseazi in mare se formeazi

directii opuse, in roci cripdtura (falie). Pe coasta occidentali falie lungi, se afli Americii de numita San Andreas. De-a lungul liniei faliilor se produc de obicei cutremurele.

Falia San Andreas din

California (Statele nite), cu lungime de 125 km, s-a format in urma alunecdrii doud placi vecine in sens opus

ScHTMBARTLE PArvrArrrruLur Cu mai bine de 200 de milioane de ani in urmi, pe planeta noastri exista un singur continent, pe care oamenii de gtiinla il numesc Pangea. incet, acesta s-a spart in bucati care s-au deplasat pana au format cele gapte continente de astdzi. in fiecare an, continentele se misci usor.

Pangea s-a

divizat formAnd continentele de

astizi

Continentele, ata cum apar astizi

incet, continentete s-au deplasat pe toati suprafafa Pimintului

Falia San Andreas

Antarctica Rift Valley din estul Africii s-a format in urma separdrii a doud placi

CorurrNENrE iw MtgcARE &ffi **a ft

MT5cAREA Pl-AcrLoR

CAnd doua placi tectonice se afla aproape, se pot ciocni, separa sau aluneca in directii opuse.

-/,

)t

l/

nt-fr

mare parte

plicilor

se separi

sub oceane, iar roca fluidi urci pentru acoperi gaura

Faliile si cutremurele apar cAnd doui plici vecine aluneci in sens opus

Fosa Marianelor este punctul cel mai adAnc al PamAntului. S-a format atunci cAnd s-au ciocnit doua placi, iar una dintre ele s-a scufundat in P|ment

Muntii pot

lua nastere din ciocnirea

koata

plicilor

tectonice

Cangur

Donn ix AusrRALrA Oceania

Australia et devenit insuld cu circa 'rir de n-rilioane de erni

in

car

urmr-r. Marni ferele ol-liqnuite,

elelan[ii ;i ur;ii, au inlocuit

rnarsupialele (rnami l'erele cu l-ruzunare) in multe alte parli

Lantul Himalaya

ltrat nastere din ciocnirea a doua placi tectonice ale caror margini s-au indoit in sus

se

intlilnesc in niciun alt loc

clin luure.

Continentete se deptaseazi cu circa

cm

pe an.

arle

glol-rului, detr uu ;i in Australia. Aici, vechile merrsupiale au evoluert ;i atr l'ormat sltecii noi, culn sunt koalzr ;i cangurii., care

llu

Dnrr UturToARE

61;;;-;l-DEscoPERA P,T[-A$; pp. 50-51 MAf!{IFERELI pp. 12-13

Pmruern PArvrArur

Cutremurele

1,,,*,*,r,.,,,u.u, propaga dintr-un punct se

din adAncul Pimdntului (hipocentru). Dar pagubele mari au loc intr-un

Cutr"rnurut este clitinare neprevizutd scoa4ei terestre. Multe cutremure au toc cind ::l:i:' i" marginite doui ptici vecine i"lT:ffJi"ll,3titlu,uo,"u deseoripe "lun".ldintr-o dati, opui". Roca zvAcnegte sau vibreazi |]H]:iH'"

r""i"ri

ficind in

ca suprafala PimAntului si tresalte. fiecare an au loc circa jumitate de milion

de cutremure, dar numai o mie cauzeazi pagube grave. Cutremurele marine (cutremurele care au toc sub miri) dau nagtere deseori unor valuri uriage, numite tsunami in Japonia.

Ericopterete survoreazd

':;:,',:';:{,:J:i"'"'u"

.,

;;i

crddirite moderne sunt

.*: ;:! ll

il.::r tl -*..--

;TH,

id

,/

Proiectate astfel incat sa reziste la cutremure

utrtu rllLlr q.rrF- tlt!:.

;dkcg*. li$*:ffi

"::oh

Clddirile vechi

-ffi

:ryi*.,

ffif, iEffiffiilleT r.i'ffiffij

'yl\

r1i

t|rar{

tLl

. nrEf,i Etxt

i3m ;JX.ryh* fl3-a -*fdr 1S4:: i*-3

Efectele cutremurului de la Kobe (Japonia), din 1995

sa crdpdturd

a,

oartei terestre

,-ir;,',t

Epice de la

este

punctul

hipocentrului

EruencrA CUTREMURU;LuI 7.

Scala Richter mAsoari energia eliberatA u6ui rDerata de zsuduiturile qhui zguduiturile eliberati oe zguourtunre 9nur curtremur. Un cutremur ca/e are valoare de sau mai nJica pe scala Richter nu se simtel insd, daca valoarea este de lau mai

ridicatl, poate provoca

catastrofi. re

CulneMURELE

Fonln

CUTnEMURULUT Scala Mercalli mdsoard forla unui cutremur prin evaluarea pagubelor provocate. Scala are 12 grade.

grade

grade

grade

Dupd un cutremur au loc deseoil incendii

Abia se simte: tavanul se misc5

r*

incet

it simte toati lumea: se varsb apa

din pahar

Pagube grave:

turnurile se

prbbusesc, releaua de conducte se

sparge 12

grade

Catastrofe: PEm6ntuI atunecS si se deptaseaz5

,:)

fuii

Patru din cete 12 grade de pe scala Mercalti

'tif

^tr

,: --,

Dnrr UTUITIIARE Transamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite)

CI-Aornr Srcunr Anumite clidiri sunt astfel proiectate

Un cutremur imaginar

in San Francisco (Statele Unite)

pentru rdmine in picioare in timpul unui cutremur. Au fundatii solide si se pot misca putin dacd plmAntul se cutremura. Forma de piramida clidirii Transamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite) impiedica pribusirea cladirii.

Unete animate au un comportament ciudat inainte de un cutremur. C6inii tatri disperat pentru ci pot simli cutremurele inaintea oamenilor.

Pmruern PArvlArur Magma sub presiune erupe din crater si se ---_

Yuleanii &Vutcanul

scurge la suprafata sub forma de lava

Cosul central

deschizituri in

este

scoarta terestri prin care iese Ia suprafati roca topiti 9i incandescenti

din interiorut PimAntului. CAnd se ricegte, roca formeazil dealuri si munti. mare parte vulcanilor se afli pe marginile brazdelor terestre. Din cAnd in cAnd, ur vulcan activ erupe sau explodeazi. Despre un vulcan care nu mai erupt de mult

cos

Magma urcd in cog

-L.

taterat

scut, plat

con

,,r,

;. ';

ffi -.--,-,--

bf t6yA -;:-_." ;=--,' Sub vulcani se afli un cuptor

'_-j

magmatic

/it,

magmatic, un rezervor de roci topita-=' si incandescenti (magma). CAnd '. presiunea din cuptorul magmatic creste, magma se ridica Ia suprafata -i printr-un cos central 5i iese prin crater. Magma care ajunge la suprafata se numeste lavi.

ffi:$#f,: stratele de lavd fluida se solidifica

",:

...:-1"

;;.";f.W compacta 'UN MUruff forma de

ffi f,i z'

.r,t'' "" .,/,' ;,';

:'^-*",.E':'.-.1; -':---:-

lavA se solidifica sub

.,

-/./i:'

----*

n /\

/t\ /

cuptorul

al unei eruptii mai vechi

Dnrr UUIToABE 4o**,.,v,,.o",.*;.;,,;.;.;iJLulffi.,'-:.-.,)'.,.

gj;:tii:#[r*;;r'j:ru:

::,,.ff]

fluidi forma nastere

de departe a curs lava. Lava di na5tere vulcanilor plati, in de scut: cea densa da vulcanilor inalti, ?n formi de

con.

\y'

€ ,/, ffi (\ '\\

Lava poate si atunece cu vitezi de p6ni [a 100 km pe ori.

i:ii,Hi':;;"f iffi; -, I',", ***' magrnatic ptin "" Lava

tava este de circa 12 ori ori estede mai fierbinte dec6t apa decat apa ctocotiti. ctocotiti.

derotabpifit

't

I

-' ,,,

'.

5i inlandescente' .t

,,

Vur-cRturr

Crater

*- Jr:

-t

-\--

Sec!iune a unui vulcan in eruptie

Curgere de lavd

S.. '((

Gheizerul este un

jet de

f,

!-

de crater Kelimutu (lndonezla)

VAnrul Snnr iru Arn OavrBNr DE $rrrNlA iN SIIoPETA Oamenii de gtiin[d care studiazd vulcanii trebuie sd poarte salopete speciale pentru se proteja de lava incandescent[. EEantioanele de lavd ii ajutd sd afle rnai multe despre rocile din interinrul PdrnAntului Examinarea unei scurgeri Ei sd prevadd noi eruptii. de lavi

eruptie violenti poate face ca vdrful vulcanului si explodeze, astfel formAndu-se un crater sau un bazin (caldera) care se poate umple cu apa, devenind un lac de crater. Dacd craterul ramane uscat, alte eruptii vor putea forma pe fundul siu plat mici conuri de cenusa si lavA.

PmruErA PAruArur

Muntii &Aoroape

toti mun{ii s-au format in urma unor migciri ale plicilor terestre.

FonunREA LnruruLur HrunlAYA Cu circa 45 de milioane de ani in urma, placa tectonica ce transporta

Sunt de trei tipuri: cu strate cutate,

lndia inceput sa se miste spre cea care transporta restul Asiei.

munfi-bloc ti munti-cupoli. Majoritatea muntilor mai inalli, cum este Himalaya (Asia), sunt de increfire ti se intind in giruri lungi (lanfuri). Unii munti inci se mai inalti, in timp ce al{ii s-au erodat (distrus) in urma fenomenelor

India

Ocean

Asia

'41--=

atmosferice.

al-

"4

4-t

.u

{fi''\-'.r Ocean mai mic

ir.

Miqcarea pldcii Asia

India

Formarea munlilor

rI Cu circa 4O de milioane /. a, ani in urmA, placa

indiana s-a ciocnit de cea asiatica, iar rocile de pe fundul oceanului s-au incretit in sus, formind cute gigantice.

Mi;carea pldcii citre Asia

India ta 5-;au unit ant CC; ul pi dissp Un lar annt rur impu im nuJnlti tnrAtor de MU imi de innc retire, lin maal;ay. ma marc'ch eaza purncl ctr ctu ,ul in Catre rut aeAVLU1 loc cioc-nrire ir irt'eardiintr'e cele ouA plAc_i cel

final, nd 'oc 3: ro a( arut. rla La

CU

Himal,aya inci mai creste cu circa cm pe an.

lr

Asia, iar

Placa este incd in miscare catre cea asiatica

Murupr Falie

Farie-_______-__

Aenul on MUNrE

'# masd de ---t=-=-=

Atmosfera Pdmdntului este formatd din aer, un amestec de azot, oxigen ;i alte gaze. La munte, la altitudine mare, aerul

este,rarefiat": gazele sunt mai pu{in dense decAt la nivelul rndrii, cleci existd rnai pu(in oxigen pentrul respira.

impinsa in sus intre doua falii

Formarea

mun!ilor-bloc Magma

impinge

Peruanii sunt obignuili cu aeruI rarefiat din Anzi

rocile in

sus

Formarea munf ilor-cupoli

Drvrnsr TIPURI DE MUNTI

Muntii in blocuri se formeazi atunci cAnd masi de roca este impinsA in sus intre doua linii de falie; la cei cu cupola, magma impinge ?n sus suprafata rocilor care se afli deasupra, formand protuberantd.

Un model de

munte-cupoli realizat din plastilini th

.'5 rl

i")

fi :;; 11

F : A.!-t .r-l

Himalaya este un mare Iant de munti formati prin incretire, care cuprinde si Muntele Everest

tl)F* Roci

increlite

PIaca asiaticd

se impinge catre

cea indiana

lr

+'-

+cry*ri:lrWF:{t-

A 6nurA $t DEscopERA pp.

Linia faliei marcheazd

18-19

LocuRt cELEBRE: PLANTELE: pp. 38-39

Pmruern PArvlArur Rocr Rncrre

Bocile fosilele ffi{i

Rocile vulcanice se formeaza atunci cAnd magma, roca lichefiata, se rAceSte 5i se intire5te. Unele roci vulcanice se formeazi in subsol, altele din lava care ajunge Ia suprafata

ry

Rocile de pe scoar{a terestri se forme azd, gi se consumi neincetat, intr-un proces lent. CAnd magma ajunge la suprafa{i se solidifici in roci vulcanice. Acestea sunt erodate (firAmitate) in parfi mai mici (material detritic), care sunt purtate de

terestri.

Gabbroul este

roci vulcanici ce se formeazi atunci cind magma se ricegte

Magma care se rdceqte deasupra sau in apropierea scoartei terestre :I:-::.-.-: -^t:,1 -^ sot se id ifica in'T:

'.!

rAuri citre mare ca sedimente. CAnd stratele de sedimente se acumuleazi prin depunere 9i se intiresc, se formeazi rocile sedimentare.

-:,

-:,-

Hry

-,

?tr;;l

Multe roci sunt formate din amestecul diferitelor minerale. Mineralele prezente intr-o roci pot fi recunoscute pe baza culorii, duritifii gi tipului de cristale pe care le formeazi.

Magma

este impi, in sus din

interio

PamAn

Multe roci confin cristale de cuar-t, cel mai rispindit mineral

Cdldura gi presiunea pot transforma rocile sed mentare sau vu lcan ice in roci metamorfice

qf" 'Roc CAnd

roci listul metamorfici formati este

din comprimarea argilelor sedimentare

preze

SE TRANSFO

lcanice sau sedimentare prafata terestrd sunt

supusgFKtnei pfusiuni puternice sau unei edlduri ridieate, se transformi

in metamorfice. Rocile din zonele

,t

Rocte gr FoSTLELE Cuvr sE FoRMEAZA

C,q,nBUNELE Huila

-'Fd-*g{g.

inceput sd se formeze cu circa 3()0 de milioane de ani in urmd. Este compusd din plante moarte, ingropate gi comprimate incet, pAnd s-au trasformat in rocd

at

1. Plante de mtagtin5, moarte 9i scufundate

FosrLE LE Fosilele sunt resturi de plante si animale conservate mai ales in rocile sedimentare. Pentru a deveni fosile, plantele sau animalele trebuie si fie ingropate in grabi de sedimentele care, de-a lungul milioanelor de ani, s-au intirit in piatri. PIanta sau animalul urmi pe piatra se descompune lisAnd

in noroi 9i presate, formeazi 2. ingropate

turba

3. Turba,

ingropati

mai ad6nc si presatS,

formeazi tignitut

in cete din urmi, ia nastere cirbunete

4.

durd.

negru, lucios si

compact

Ghelarii, rAurile, ploaia gi vAntul

toate erodeazd rocile

Fosili de amonit, un animal marin

sau se fosilizeaza acolo.

RAU ri Ie

transportd rocile

erodate cdtre mare, sub forma de sedimente Ciclul rocilor

':''*o. '- a4 .:l:c _:+q -i,.

l1i

ri: il*Lqlits+ --!acr -:f :l

Rocrue SrnnrrFrcATE

Rocile sedimentare s-au format

..' -1

Stratele de sedimente

si de animhle marine.

Sedimentul

se depoziteazd

acolo unde

fluviile

se

varsa tn mare

sedimentari, Calcarul este formati sub api, din scheletele gi din cochiliile animalelor marine

dupa compactarea stratelor de sedimente. Unele sedimente provin din eroziunea diferitelor roci, altele cum sunt de origine sunt fragmentele de cochilii si de corali marini.

Pmruern PAuArur Zdpada cdzutd pe ghelar se preseaza, transformAn

Ghetarii

-se

in gheata

&G^",

ftuvii enorme de ^lrsuntdin zipada cizuti ghea{i, formate

la inil{ime mare. Ei erode azd, rocile, migcAndu-se incet spre vii. Cind temperatura cregte gi capitul ghefarului (limba) aluneci spre

zoni mai caldi, incepe si se topeasci. in aceasti azil, rocile sfirAmate incep se se depuni.

*# d-

Limba ghetarului

GHrnrA sl Rocr ir.r Mrscnnr Un ghetar t. risci la vale cu *tiuu

Rocile erodate

Morena, pdmlntul

centimetri pe zi, impins de propria sa greutate, care ii conferi mare forta. ln timp ce inainteazi, desprinde bucati de roci, agitandu-le si inglobandu-le in gheatA.

se pravalesc la

modelat de gheata in

vale, intre doi ghetari uniti

mi5care, este formatd din fragmente de rocd PArAU format dupa topirea

ghetarului

Materialele detritice

.)

sunt sedimentele de roca pe care un ghetar. le lasa in urma sa atunci

iA

r".1 8-r

cand Se.tope5te

l?1 l-

+" i-

Valurile mprenice"

.sunt grame2i de nislp,.

pietris si prundis

depozitate de ury' ..

Marmitele gigantilor sunt cavititi circulare, pline

de

lru Unnnn GHffnRuLUI

apd, care se formeaza cAnd Un tn ghetar ryhorr" +,,*, transporti *-'.-r"' milioane de bucAti blocurile de gheata se L,I.LJL topesc de :^-=' care ;^ roci, -_.- sunt depozitate acolo unde se topegte gheata. Aceste acumulari de i.^rl--J^ .--t-L: -^-: -^ pot ^^+ pe suprafati roci se intinde ^^ mare sau pot alcatui gramezi sub forma unor

^^^^::':::'j:--

-^-:

^

|.-L'-.^

valuri morenice.

-l-.--

'*

GnETARU Capdt sau inceput al ghetarului

FcnanAREA VATLoR

'^,

r'

in perioade mai calde, inainte de formarea

tl

.. ,,'

,i

-1

ghetarilor, un rAu curgea, sapAnd o vale cu marginile asemdnitoare literei,,V".

Spdrturile adAnci din ghetar se

numesc crevase

Un ghe{ar care se topegte

r)

Cand clima devenit mai rece, s-a format ghetarul care umplut valea.

CoborAnd, ghetarul mai adAnca.

sapat o vale largita

si

,t.:t

-{

Pietre ;i roci transportate in si sub ghetar cu un

r-

}' 6nurA gr DEscoPERA pp. ArLAS:

54-55

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 48

Pmruern PAuArur

Oeeane $i

bM"i

miri

Sue ApA

Fundul marilor si al oceanelor nu este deloc plat. Exact ca suprafata pamAntului, are propriul relief, munti si fose. Multe dintre aceste forme de relief au luat nastere ca urmare miscarii placilor si din activitatea vulcanica subterana, exact cum se intampli si pe uscat.

bine de doui treimi din suprafafa PimAntului sunt acoperite de apa oceanelor gi mirilor. Existi trei oceane: Pacific, Atlantic, lndian, gi numeroase miri. Oceanele gi mirile sunt mereu in migcare: vAntul sufli gi formeazi valurile; Luna 9i Soarele atrag apa mirii gi provoaci mareele.

Uscat

PovArnigul continental este punctul in care platforma incl na continentala cdtre fundul oceanului

Fundul oceanului Petrolier

\r '

.1,'.:;,::i1','.

i;:'

..;'/ /' t,:

a,

:)

atf rm co nti ntald este o zona de pe fundul.. marii, usor inclinata

Forare pentru extragerea gazului

aPetrorurui

;i dinmare

\'''

in fosa oceanicd, fundul

T:;::!:,#:#';t'#Wi

CnneuRANTUL SuBMARIN

Petrolul si gazul se afla in adAncul PamAntului chiar si sub fundul marilor si oceanelor. Sunt formate din resturi de plante si animale care au trait cu milioane de ani in urmi. Oamenii foreaza solul pentru ajunge la acesti carburanti fosili, utilizati pentru produce energie.

Lanturile muntoase din ocean sunt formate din magma care isi face loc catre suprafata intre doua placi

OcenruE Sr MAnl PAntecul

valului

MnnEELE

Nivelul apelor din oceane .si urdri se ridicd in mareele inalte Ei cobclard in rnerreele joase. Mareele sunt cauzate, in principal, de LunIt, cilre, iu uriqcarea szl in jtrrul Pi-rmAntuI ui, atrage oceatuele. .\t unci cind PlturAntul,

Luner ;i Soarele sunt lulinierte, Luua ;i Sourele crerci ti-r irnpreu l'li-r at rac[ie irs Lr przr oceittt el or, ltrtlvttcliu cl

nlrree

Atractie exercitatd de Lund asupra apelor

vArfurile plate sunt

denumiti guyot

cu

(creasta) valului

Spargerea

Atracfia Lunii si

Soaretui cauzeazi maree foarte inalte

Maree inaltd Maree joasd

Soarele Lu na

Mi;carea valului Atractia Lunii este mai puternicd decAt cea a SoareLui

;i rlai inalte.

Muntii submarini

Punctul cel mai inalt

este circulari

0rbita Lunri

in juruL PdmAntuLui

+,Vnlu

RrLE Valurile se misca pe suprafata

Muntii submarini care razbat din mare formeaza insule

Miscarea valului

marii. PAntecul si creasta sunt formate de forta vantului care sufla peste api. CAnd valul ajunge la tarm, ,,se sparge" pe plaja.

Munte

submarin

impins in

sus

de magma de dedesubt

'/

Dnrr UturToABE \-

AOancimea fosei

.\.'\ )-._.'

Peisajul fundului oceanrc

Marianelor (11kml, din OceanuI Pacific, este egati cu de 29 oriinittimea Empire State Buitding din New York.

f)-a--+\

6;;;-;,;;;;;;;--l pp.22-23 (\ sPAriur- cosMlc:

-'-:r,

Pmruern PArvrArur

Bfluri $i laeuri

&Un

rau este apa care curge la vale pe un drum drept, numit formati din doui maluri de

RAurile igi au de obicei izvorul la munte, unde ploua din abundenta si unde se topeste zapada

albie,

Jt

i

piatri;i fo*J ffiT::T:':.,:",1TfJ",:T;'.:*,,

_l

$|iF

;i poate schimba forma peisajului. RAUrile Sapi Vii ;i CfeeaZi laCUfi gi

.. r'

1..__

1i",,,,,,i:'J

lt;a,/i+

pe ftuviul Gange, lndia Ambarcatiuni rmuarcatiuninettuviutcanse,rndia

ti=-.

DELTA l[ ,,,,, 't loplrn in ndrii, rdul din munti ;i depoziteazi parte din .,ii.r i[ l:::l:.X::"llllljiljj_ vileza acestea inainte de se virsa in mare. nisip, noroi ..o;il;i;,';,:,;. "i,i,,,,, "",,r. tl::#. cascade. Aduc cu ele rocile

erodate

apropierea

rndreqte sedirnente:

1i.

igi

Ei depoziteaz'/a s;i argild.

"'' i/Y,il,' piit :"9;gi

lAcestrnater.irrl.nttmit,,lttvi.tn,,r.il,r'}},'"' Acest material, nurnit erluvionur, j' qi l'ormeazd rz-rspAndeqte ;,',1 ilJ.:',,1"1 T",:J,illil'

qi i. rni.scaror;i umed, delter. f+..:i.:::'. Iumed.delta.

zond pamrinr rni;cdtor ,,,n5 de pdnAnt

'CuRsut-

RAulul

Izvorul unui rdu se afli de obicei in munti, acolo unde ploaia cade in cantitati mai mari. Apa curge mereu in jos, urmand cel mai scurt parcurs citre mare. La inceput, riul sapa valeadAnca, insi cind ajunge campie se largeste. Matca largeste si formeaza meandre. intio vaie largA.

se

locul in

;,

care

rAul se varsd in

mafe

Delta se formeazd -/ atunci cAnd rAul depune sedimentele, care vor

mtdrtinos

..1.::

in formd de

-l*'i*Xri] *"{-.;r";';'l fr;l;.:;-=i:

'':

semiluna

Meandru

:.'

.. ,,.}"-)-

--4. .-- -;-_*.--,,'-) -..._,... ,... -ir' ..- ;t ,(

al r-6ulu|

la

-r..' este

reren

.1

..,::,: .:1',.'.1:

:'r'': --. ... .......

-*:_ .j:'.,.n$1q::-_-.... -;:,

.,

...;=r;-;t. --:-'----_

-::'.:,i:i:- d-;.-l.l:,r

"-.:..*-.1,.-.r."..*".

.:L-':t'---,,'i::" ,(:1t-{\:.,=--....."'.:-':'---.-.-'.-'=*.t ss---.*.-.ra-:;.11 1;.,,.... -- =..i;

....

t=

';:'.-'.

--.--*+i -- '- =\

..n l.

-l.,Ia5iil

-;1-r-..;i-t', -,,=.-*

-t

*-..-.

.:.i.: '';r';:

,--"''-:'"'.:,,Cilmpiile aluvionare sunt formate din sedimentele

y' -'