Eliphas Levi - Inlantuirea Diavolului

În lan t uirea Diavolului Pla cerea este un dus man care în mod fatal devine sclavul sau sta p â nul nostru. Pentru a-t i înfrâ na pla cerea trebuie sa lupt i împotriva ei s i, pentru a te bucura de ea, trebuie mai întâ i s-o învingi. Pla cerea este o sclava plina de farmec, dar o stapâ n a cruda , nemiloasa s i ucigasa. Pe cei sta p â nit i îi oboses te, îi uzeaza , îi ucide dupa ce le-a în s elat toate dorint ele s i le-a tra dat toate sperant ele. Servitutea unei pla ceri se numes te patima . Dominarea unei pla ceri se poate numi putere. Natura a as ezat pla cerea lâ nga datorie; daca o despa r t im de datorie, pla cerea se altereaza s i ne otra ves te. Daca o lega m de datorie, pla cerea nu se va îndepa rta, ne va urma s i va fi recompensa noastra . Pla cerea nu poate fi despa r t ita de bine. Omul bun poate suferi, este adeva rat, dar pentru el o pla cere imensa se degaja din durere. Iov, pe malda rul lui de b a legar, primes te vizita lui Dumnezeu care-l consoleaza s i-l ridica , în timp ce Nabucodonosor, pe tronul lui, se pleaca sub mâ na fatala care-i ia mint ile, transformâ ndu-l într-un animal. Iisus, dâ ndu-s i sufletul pe cruce, scoate un striga t de triumf, pentru ca -s i simte viitoarea reînviere, în timp ce Tiberiu la Capri, înconjurat de criminalele lui delicii, îsi tra deaza nelinis tea, ma rturisind într-o scrisoare adresata senatului ca se simte murind în fiecare zi! Ra ul nu are putere asupra noastra decâ t prin viciile noastre s i prin frica pe care ne-o inspira . Diavolul îi urma res te pe cei ca rora le e frica de el s i fuge din fat a celor care-l dispret uiesc. Sa faci bine s i sa nu-t i fie frica de nimic, aceasta este arta de a-l înla n t ui pe diavol. Dar nu vrem sa alca tuim aici un tratat de morala . Vrem doar sa revela m secretele s tiint ei magice aplicate medicinii spiritelor. Trebuie deci sa vorbim despre posesiune s i exorcism. Fiecare dintre noi are sentimentul unei duble viet i. Lupta mint ii împotriva cons tiint ei, a las ei pofte împotriva sentimentului generos; a animalului, într-un cuvâ nt, împotriva creaturii inteligente; sla biciunile voint ei nasc adesea patima; repros urile pe care ni le adresa m, visele pe care le avem în stare de veghe; toate acestea par sa ne dezva luie prezent a în noi în s ine a doua persoane cu caracter diferit, una ne îndeamna la bine, a doua ar vrea sa ne traga spre ra u. Din aceste nelinis ti ale dublei noastre naturi, s-a conchis existent a a doi îngeri repartizat i pentru fiecare dintre noi, unul bun, unul ra u, mereu prezent i, unul la dreapta, cela lalt la stâ nga. Nu este vorba aici decâ t de un simbolism, dar am mai spus, s i aceasta este un arcan al s tiint ei, pentru ca imaginat ia omului este destul de puternica pentru a da forme pasagere reale fiint elor pe care le afirma verbul sa u. Multe ca luga rit e s i-au va zut s i s i-au atins îngerul lor bun, mult i ascet i s-au luptat corp la corp cu proprii lor demoni.

În viziunile pe care le provoca m sau care preced anumite dispozit ii maladive, apa rem în propriii nos tri ochi sub forme care dau imaginat iei noastre exaltate o proiect ie magnetica . Uneori, anumit i bolnavi pot proiecta fort e care magnetizeaza obiectele supuse influent ei lor, în as a fel încâ t aceste obiecte par sa se deplaseze s i sa se mis te de la sine. Aceste proiect ii de imagini s i fort e, nefiind în ordinea obis nuita a naturii, se nasc întotdeauna dintr-o dispozit ie maladiva care poate deveni contagioasa prin efectul surprizei, al spaimei sau al unei proaste dispozit ii. Minunile se înmult esc s i totul pare antrenat într-un vâ rtej al dement ei. Asemenea fenomene sunt, evident, dezordini. Ele sunt produse de magnetismul ra ului s i omul comun are dreptate, daca admite definit ia pe care am dat-o, sa le atribuie demonilor. As a s-au manifestat miracolele zvâ rcolitorilor sfâ ntului Ménard, ale tremura torilor din Cevènnes s i ale atâ tor altora. As a se produc ciuda t eniile spiritismului; în centrul tuturor acestor cercuri, în fruntea acestor curent i se afla bolnavii s i exaltat ii. Datorita act iunii curentului s i presiunii cercurilor, bolnavii pot deveni incurabili, iar exaltat ii nebuni. Câ nd exaltarea vizionara s i dereglarea magnetica se produc în starea cronica a unui bolnav, acesta este obsedat sau posedat dupa gravitatea r a ului. Subiectul în aceasta stare este atins de un fel de somnambulism contagios; viseaza treaz fiind, crede s i produce pâ na la un anumit punct absurdul în jurul lui, fascineaza ochii s i în s ala simt urile persoanelor impresionabile din apropierea lui. Atunci triumfa superstit iile, iar act iunea diavolului devine evidenta . Act iunea este evidenta , dar diavolul nu este ceea ce credem noi. Am putea defini magia ca s tiint a magnetismului universal, dar asta ar însemna sa lua m efectul drept cauza . Cauza, am mai spus-o, este lumina principianta a od-ului, a obului s i a aùr-ului evreilor. Dar sa revenim la magnetism ale ca rui mari secrete nu sunt deocamdata cunoscute s i sa -i dezva luim viitoarele teoreme.

I Toate fiint ele, tra ind într-o anume forma , sunt polarizate pentru a aspira s i a respira viat a universala . II Fort ele magnetice în cele trei regnuri sunt fa cute sa se echilibreze prin puterea contrariilor. III Electricitatea nu este decâ t ca ldura speciala pe care o produce circulat ia magnetica .

IV Medicamentele nu vindeca bolile prin act iunea proprie a substant elor lor, ci prin proprieta t ile lor magnetice. V Orice planta e placuta unui animal s i nesuferita animalului care-i este împotriva . Orice animal este simpatic unui om s i antipatic altuia. Prezent a unui animal poate schimba caracterul unei boli. Multe fete b a trâ ne ar înnebuni daca n-ar avea o pisica s i ar deveni aproape rezonabile daca ar reus i sa împace un câ ine cu o pisica . VI Nu exista planta , insecta , nu exista piatra care sa nu ascunda o virtute magnetica s i care sa nu poata sluji o dorint a buna sau rea a voint ei umane. VII Omul are puterea naturala de a-s i us ura semenii prin voint a , prin cuvâ nt, prin privire, prin semn e. Pentru a exercita aceasta putere, trebuie s-o cunos ti, sa crezi în ea. VIII Orice voint a nemanifestata printr-un semn este o voint a trâ ndava . Exista semn e directe s i semn e indirecte. Semnul direct are mai multa putere pentru ca e mai rat ional; dar semnul indirect este întotdeauna un semn sau o act iune corespondenta ideii s i ca atare el poate realiza voint a. Dar semnul indirect nu se manifesta efectiv decâ t atunci câ nd semnul direct este imposibil. IX Orice determinare a act iunii este o proiect ie magnetica . Orice consimt ire la o act iune este o atragere de magnetism. Orice act consimt it este un pact. Orice pact este mai întâ i o obligat ie libera , devenind apoi fatala . X Pentru a act iona asupra celorlalt i fara sa te legi pe tine însut i, trebuie sa te afli în aceasta independent a perfecta care nu apart ine decâ t lui Dumnezeu. Poate fi omul Dumnezeu? – Da, prin participare.

XI A exercita o mare putere fa r a sa fii perfect liber înseamna a te destina unei mari fatalita t i. Iata de ce un vra jitor nu se poate ca i s i va fi obligatoriu damnat.

XII Puterea magului s i a vra jitorului sunt la fel; numai ca magul se t ine de trunchi câ nd taie creanga, pe câ nd vra jitorul se t ine chiar de creanga pe care o taie. XIII A dispune de fort ele except ionale ale naturii, înseamna a te pune în afara legii. Prin urmare vei fi supus martiriului daca es ti drept, daca nu, unui legitim supliciu. XIV Regele interzice lui Dumnezeu S a faca minuni pe aceste locuri. este o inscript ie paradoxala numai în forma . Polit ia dintr-un anumit loc apart ine regelui s i atâ t câ t regele este rege, Dumnezeu nu poate intra in conflict cu polit ia sa. Dumnezeu poate doar sa -i trimita pe o movila de b a legar pe papii sau pe regii cei ra i, dar nu poate înfrunta legile domnitoare. Deci, orice minune care se face împotriva autorita t ii spirituale s i legale a papei sau împotriva autorita t ii temporale s i legale a regelui, nu vine de la Dumnezeu, ci de la diavol. În lume, Dumnezeu reprezinta ordinea s i autoritatea. Satan este dezordinea s i anarhia. De ce este nu numai permis, ci chiar glorios sa te opui unui tiran? Tiranul este un anarhist care a uzurpat puterea,vret i deci sa luptat i s i sa izbâ ndit i împotriva ra ului? Fit i personificarea binelui! Vret i sa învinget i anarhia? Fit i brat ul autorita t ii! Vret i sa -l înla n t uit i pe Satan ? Fit i puterea lui Dumnezeu! Or, puterea lui Dumnezeu se manifesta în unanimitate prin doua fort e: credint a colectiva s i infailibila rat iune. Exista deci doua tipuri eficiente de exorcism, cel al rat iunii s i cel al credint ei. Credint a comanda fantomelor a ca ror regina este pentru ca e mama lor s i ele se îndepa rteaza pentru un timp. Rat iunea sufla doar peste ele în numele s tiint ei s i acestea dispar pentru totdeauna.

Eliphas Lévi – Marele Arca n s a u ocu ltis m u l revela t, Ca p. III – Înla n tuirea diavolului