Elena Alistar 2

ELENA ALISTARROMANESCU (1873-1955) Fruntasa basarabeana

Marea Unire din anul 1918 a fost pregatita si infaptuita de o intreaga generatie, care si-a asumat toate responsabilitatile pentru acest deziderat fundamental in destinul Romaniei si a provinciilor istorice romanesti. In itoria Basarabiei au existat numeroase personalitati ca Pan Halippa, Ion Pelivan, Ion Inculet, Pantelimon Erhan, Anatolie Moraru, Vasile Tantu, Ion Buzdugan s.a. care au anticipat marele eveniment si au demonstrat, in cele mai grele momente, capacitati extraordinare in promovarea si realizarea inaltului ideal romanesc. Un veritabil exemplu de constiinta politica si nationala romaneasca este Elena Alistar – unica femeie deputat din Sfatul Tarii. Raportat la evenimentele marete, dar si dramatice din istoria Basarabiei, de cele mai multe ori necunoscute sau mai putin aprofundate, punem in mod firesc intrebari: cum a reusit o femeie sa se impuna pe scena politica a Basarabiei, intr-un moment dificil, de mari confruntari militare si tensiuni politico-militare generate de razboi, intr-un moment in care procesul democratic nu era instaurat pe plan european si drepturile fundamentale ale femeii nu erau consacrate legislativ si juridic? Copilarie, adolescenta, maturitate. Surse istorice mentioneaza ca este romanca basarabeanca, nascuta in anul 1873, in comuna Vaisal, , judetul Ismail, raionul Bolgrad, in familia lui Vasile si Elisabeta Balan. Dragostea fata de neam si cultura i-au fost insuflate inca din casa parinteasca. A invatat la scoala primara din satul Congaz, jud. Cahul, apoi a studiat la Scoala Eparhiala de fete din Chisinau (1882-1890). Din 1890, a profesat ca invatatoare in satele, Valeni (1890-1891), Rosu (1891-1893), Zarnesti (1893-1897) din jud. Cahul si Rezeni (1904-1916), jud. Chisinau. S-a casatorit cu preotul Dumitru Alistar, ramanand in memoria satenilor doar ca osimpla preoteasa, dar destinu i-a rezervat o viata sinuoasa si plina de incercari. In anul 1909, Elena Alistar, urmeaza cursurile universitare ale Facultatii de Medicina din Iasi in baza unei burse oferite de Liga Nationala a romanilor, in fruntea careia se afla cunoscutul scriitor si profesor Constantin Stere, unde si Vasile Stroescu i-a asigurat o bursa pe doi ani de

studii. La 19 august 1914, Elena Alistar este arestata, fiind acuzata de agitatie proromaneasca si inchisa pentru 45 de zile (pana la 5 octombrie) in penetenciarul de la Chisinau. Eliberata din lipsa de probe, se retrage la Iasi. In 1916 isi finiseaza studiile la Facultatea de Medicina din Iasi. La 16 august 1916 este mobilizata ca medic militar, iar in toamna aceluiasi an se angajeaza in calitate de medic, la spitalul Costiujeni, unde va functiona pina la 1 decembrie 1918. Luptatoare pentru ideal national. Elena Alistar, personalitate puternica, percepea in profunzime evolutia evenimentelor istorice care se produceau, manifestind o preocupare deosebita pentru desteptarea aspiratiilor nationale ale romanilor din Basarabia, cu mult inainte de anul 1918. In numeroase articole, promova ideea de Unire a Basarabiei cu Romania. Actiunile sale s-au concretizat in formarea unui contingent mare de tarani propagandisti pentru a raspandi ideile nationalistilor romani printre moldovenii din gubernia Basarabia. Cauza unionista era sustinuta si promovata intr-un context istoric european defavorabil si incert, agravat de formarea blocurilor politico-militare si izbucnirea Primului Razboi Mondial in iulie 1914. Consecventa principiilor sale politice, participa alaturi de fortele nationle din Basarabia la infiintarea Partidului National Moldovenesc, in aprilie 1917, reprezentind fractiunea „Blocul Moldovenesc”. Luptatoare neobosita, fondeaza in acelasi an, Societatea Culturala „Faclia Femeilor Studente la Medicina” si „Liga Culturala a Femeilor din Basarabia”, pe care o conduce in calitate de presedinte. In apelul expus la 11 februarie 1918 aceasta se adresa ca intr-o ultima ruga, romanilor nehotariti ori dezorientati: „acum ori niciodata, noi trebuie sa ne unim...!” Orice moldovean, fie el cit de democrat, trebuie sa aleaga si sa faca tot ce se poate, sa aduca orice jertfa, pentru a infaptui aceasta Unire. La 19 februarie 1918, publica un alt anunt care are mai mult semnificatia unui apel: „Catre moldovenii din Basarabia! Voua, tuturor, ma adresez cu aceasta scrisoare pornita din adancul sufletului meu, ce bate in folosul neamuilui meu. Acum sa ne unim cu totii cu dragoste catre neam si sa lucram cat mai energic ca sa

putem de acum, avand puterea in maini, roade cat mai bogate si frumoase”. Elena Alistar era ferm convinsa de alegerea sa, luptand trup si suflet pentru a ghida pasii poporului, incercind sa semene pe ogorul constiintei basarabene seminte fragede de patriotism. Deputat in Sfatul Tarii. Elena Alistar este aleasa in octombrie 1917 in primul for democratic al tarii. Astfel la virsta de 42 de ani, devine unica femeie-deputat in Parlamentul de la Chisinau, mandat exercitat in perioada 21 noiembrie 1917 – 27 noiembrie 1918, unde a activat in Comisia I-a de Redactare si in Comisia Scolara. Printre cei 139 de delegati ai diverselor partide si miscari, glasul ei ferm avea o pondere deosebita, aceasta simbolizind femeia Basarabiei. Cand sedinta Sfatului Tarii a fost declarata deschisa si corul a intonat „Desteapta-te romane” si „Pe-al nostru steag e scris unire” pe fata Elenei Alistar, ca si pe ale multora dintre moldoveni, se vedeau lacrimi. La ceremonia de inaugurare a Sfatului Tarii (27 noimebrie 1917) Elena Alistar a rostit un cuvant de felicitare. Publicistul George Tofan scris: „O vie si calduroasa manifestare se face vorbitoarei Ligii Culturale a Femeilor moldovence, doamnei doctor Alistar. Des aplaudata, presedinta Ligii care e o vorbitoare buna... analizeaza intr-o frumoasa limba moldoveneasca, era sa zic romaneasca, programul si scopurile urmarite de Liga”. Dupa alegerea lui Ion Inculet, presedinte permanent al Sfatului, distinsa deputat Elena Alistar, imbracata in costum national popular, i-a asezat acestuia o esarfa tricolora pe piept. In anul 1918, Elena Alistar a fost prezenta nu numai la intrunirile Sfatului Tarii, ci si in paginile ziarelor locale „Cuvant moldovenesc” si „Sfatul Tarii”. Dupa expirarea mandatului de deputat Elena Alistar publica un articol in numarul din 11 ferbuarie 1918 al ziarului „Romania noua” in care se reflecta preocuparile societatii basarabene privind destinul tinutului. Dupa cum scria Alistar, atitudinea rezervata a unor cercuri politice si intelectuale basarabene in chestiunea raporturilor cu statul roman era determinata de nivelul insuficient de democratizare al Romaniei in acea etapa, de imposibilitatea realizarii tezei privind „socializarea pamantului” in conditiile vechiului Regat care optase pentru improprietarirea taranimii cu pamant

contra unei despagubiri. Demonstrand ca o mai larga demcratizare a societatii romane era inevitabila, ca teza socializarii atat de indragita de revolutionarii rusi era, in esenta, utopica si ca taranul basarabean, ca si cel din vechiul Regat, dorea sa fieproprietarul adevarat al lotului sau, indicand asupra perspectivelor unei dezvoltari economice si culturale in cadrul unui stat romanesc si aratand ineficienta Republicii Moldovenesti, Elena Alistar a lansat apelul de a folosi sansa oferita de istorie pentru a infatui actul de unire cu Romania. Activitatea dupa 1940. La 28 iunie 1940, cand Basarabia a fost din nou anexata Rusiei Sovietice, idealulpwntru care a luptat o viata s-a spulberat. Elena Alistar se afla in pericolul de a fi extradata Uniunii Sovietice. Lasand in urma un popor ce o admira si o iubea, se refugiaza peste Prut, stabilindu-se mai intai la Iasi, ulterior la Pucioasa, Dambovita.